PRIMA ȘCOALĂ ROMÂNEASCĂ

Construită la doar câțiva metri de Catedrala Sfântul Nicolae, Prima Școală

Românească a fost atestată în documente prima dată în anul 1495, aici exista

anterior o școală mai veche, despre care unii cercetători afirmă că ar data din

secolul XII. Ridicarea în piatră a școlii și a bisericii Sf. Nicolae, reprezintă fapta de

bun creștin a domnului Țării Românești Neagoe Basarab.

Școala din Schei devine un important centru spiritual odată cu activitatea

diaconului Coresi care a înființat aici o tiparniță și a început a tipări cărți bisericești

și laice în limba română și slavonă. Aici s-a tipărit prima cronică cu subiect

românesc, prima gramatică românească și primul almanah românesc.

În secolul al XVIII-lea școală a devenit un centru de rezistentă ortodoxă (într-

un principat în care autoritățile desființaseră Biserică Ortodoxă și Mitropolia de la

Albă Iulia) având rolul de a formă preoți, diaconi și cântăreți pentru bisericile

rămase credincioase cultului ortodox răsăritean. În secolul XIX Anton Pann

desfășoară o importantă activitate în această școală predând muzică, scriind

manuale și după plecarea să trimițând bani pentru cumpărarea unui mobilier

adecvat.

Elevii intrau la cursuri abia la vârstă de 20 de ani. Taxa era destul de

consistență la vremea respectivă - o găleată cu grâu, un car cu lemne și 4 florini

(echivalentul a trei boi) și era suportată de către întreg satul.

Cursanții veneau aici pentru a învață să întocmească diverse acte oficiale,

aveau manuale din care învățau legile comerciale, macrobiotică și chiar cultură

albinelor. Un profesor avea sub îndrumare 110 elevi, care la rândul lor erau divizați

în grupe, în funcție de meseria pentru care se pregăteau: notari, dascăli sau preoți.

Tot aici, Diaconul Coresi a fost inițiatorul proiectului de tipărire a cărților în

limbă română. Sub îngrijirea să au fost tipărite 39 de cărți, în 150 - 200 de

exemplare. Muzeul păstrează chiar și în prezent tiparniță, însoțită de câteva volume

tipărite de Coresi. Alături de acestea se pot admiră exemplare îmbrăcate în argint,

de pe vremea lui Ștefan cel Mare, dar și opere de artă din cele mai vechi timpuri.

Complexul muzeal este alcătuit din mai multe Săli și Clădiri, dintre care

amintim: Sala de clasă Anton Pann”, Sala Diaconul Coresi”, Biserica Sf. Nicolae”,

Muzeul Junii brașoveni” și Muzeul Tudor Ciortea”.

Astăzi Prima Școală Românească este un complex muzeal și adăpostește

câteva expoziții de mare valoare în clădirea Primei Școli sau în clădirile din cadrul

complexului: "Tiparniță lui Coresi", "Junii din Scheii Brașovului", "Expoziția de

carte veche românească", și muzeul memorial "Tudor Ciortea". Turiștii pot vizită

școală și chiar se pot așeza în băncile sale datând din secolul al XIX-lea.

ŞCOALA ROMÂNEASCĂ - ZIDITĂ ÎN ANUL 1495, RECLĂDITĂ LA 1760

Construită în 1495 clădirea muzeului păstrează elementele stilului baroc de la

modificările care i-au fost aduse în anii 1760

In Scheii Braşovului s-au plămădit valori de spiritualitate românească, ale

căror începuturi trebuie căutate încă de pe vremea geto-dacilor, când la „Pietrele

lui Solomon", in satul dacic de altă dată supravieţuiau dârji strămoşii acestor

meleaguri.

Arheologia (încă puţin studiată aici) şi obiceiurile „Junilor braşoveni" (de

asemenea puţin valorificate) stau mărturie pentru îndepărtatele vremuri ale

continuităţii noastre. In perioada medievală românii din Schei, cu sprijinul

voievozilor de peste munţi au clădit biserica şi şcoala şi au întemeiat un centru de

rezistenţă spirituală capabil să reziste tuturor vitregiilor.

Vechii şcheieni, care practicau un negoţ de larg răsunet cu Moldova şi

Muntenia, dar ajunseseră săstrăbată Levantul, Balcanii până departe în Siria şi

Egipt, au protejat prin danii lăcaşul de cultură şi învăţătură, care astăzi a devenit

Complexul muzeal Scheii Braşovului. Cele aproximativ 4.000 cărţi vechi şi peste

30.000 documente precum şi numeroase obiecte muzeale stau astăzi strajă la

temelia istoriei, oferind tuturor posibilitatea de cunoaştere a adevărului care se

derula istoric pe aceste meleaguri.

MUZEUL ȘCOLII ROMÂNEȘTI

Vechii șcheieni, care practicau un negoț de larg răsunet

cu Moldova și Muntenia, dar care ajunseseră să străbată Levantul, Balcanii până

departe în Siria și Egipt, au protejat prin danii lăcașul de cultură și învățătură, care

astăzi a devenit "Muzeul Prima Școală Românească". Cele aproximativ 4.000 cărți

vechi și peste 30.000 documente precum și numeroase obiecte muzeale stau astăzi

strajă la temelia istoriei, oferind tuturor posibilitatea de cunoaștere a adevărului

care se derula istoric pe aceste meleaguri.

Sala "Anton Pann"

Această sala amintește nu numai de popasurile repetate ale marelui

povestitor Anton Pann (de la care s-au păstrat valoroase cărți și documente) dar și

de școala cea veche. Atestată de cronica locală la anul1495, când "s-au zidit școala

și biserica", școala din Șchei își confirmă existența în condițiile anului 1390, când

se emite Bula papală a luiBonifaciu al IX-lea, pentru ca un Omiliar (manual școlar)

presupune existența școlii în secolele XI-XII.

În tot timpul existenței sale, în jurul școlii s-a fondat un focar de cultură,

tipărindu-se cele dintâi cărți de cultură în limba română prin teascurilediaconului

Coresi, scriindu-se prima cronică cu subiect românesc, prima gramatică

românească de către brașoveanul Dimitrie Eustatievici(1757), primul calendar

almanah în literatura română prin dascălul Petcu Șoanu, formându-se și o

adevărată școală de copiști prin activitatea de traducere, copiere și transcriere a

cărților de cultură și cult de către slujitorii bisericii și ai școlii.

Sala "Diaconul Coresi"

"Dac-am cetit, bine am ispitit și socotit și am aflat că toate tâlcuiesc,

acleverează și întăresc cu Scriptura sfântă și mie tare plăcură și am scris cu tipariul

voao fraților românilor să vă fie pre învățătură!". (Diaconul Coresi). Mânat de

aceste idealuri, diaconul Coresi și colaboratorii săi (Călin, Mănăilă, Șerban Coresi,

Toma, protopopii Iane și Mihai ș.a.) au realizat cele dintâi cărți de circulație

în limba română, făcând posibilă biruința definitivă a scrisului în limba poporului,

tipărindu-se între anii 1556-1588 a circa 40 titluri de carte în sute de exemplare,

care s-au răspândit în toate ținuturile românești, consfințind astfel unitatea

spirituală a acestui popor. Dintre exponatele acestei săli menționăm: 

"Cazania a II-a" ("Cartea românească cu învățătură") tradusă în Șchei de

protopopii Iane și Mihai; 

"Psaltirea"

"Sbornicul"

"Octoihul" ș.a.

Aceste cărți au înscris în cultura română după aprecierea lui Lucian

Blaga "întâiul mare poem al unui neam".

Sala "Cartea, factor de unitate națională"

În condiții medievale, obligați să trăim despărțiți arbitrar în ținuturi diferite,

cartea și limba ei română a ținut laolaltă unit spiritual acest popor. În acesta sală

sunt expuse ca argument cele mai valoroase monumente de limbă română

medievală: 

"Biblia de la București" (1688),

"Cazania lui Varlaam" (1643), 

"Îndreptarea legii de la Târgoviște" (1652),

un "Tetraevanghel" miniat pe pergament din vremea lui Alexandru

Lăpușneanu

manuscrise de înțelepciune creștină din secolul al XV-lea,

cărțile Școlii Ardelene ("Lexiconul de la Buda", "Istoria pentru începutul

românilor în Dachia" și "Ortografia română" ale lui Petru Maior ș.a.).

Complementar, cele peste 80 hrisoave domnești, înscrise pe pergament

și aurite, confirmă permanentele legături intre ținuturile românești.

Sala "Cartea și cărturari brașoveni"

Slujind în egală măsură școala și biserica, dascălii brașoveni au creat valori care au

menținut nestinsă flacăra de cultură din Șcheii Brașovului. Copiști, traducători,

creatori de limbă literară, muzică și artă, ei sunt reprezentați în această sală prin

câteva dintre valorile adăpostite în arhiva istorică a muzeului. Menționăm între

acestea: 

"Omiliarul" din secolele XI-XII, 

"Molitvelnicul popei Bratu", 

"Cronica protopopului Radu Tempea II", 

"Parimiarul protopopului Vasile", alături de tablourile în ulei pe pânză ale

fondatorilor liceului "Andrei Șaguna", realizate de Mișu Pop

opereta "Crai nou" a lui Ciprian Porumbescu.

Sala "Cu Vatră"

Un mic colț etnografic reprezentat de vatră, icoane pe sticlă și obiecte casnice

specifice Șcheiului, permit vizitatorului o impresie afectivă pentru cunoașterea

tradițiilor locale. Se recunoaște cu ușurință caracterul sătesc al Șcheiului în

perioadamedievală, comun tuturor satelor de la periferia cetăților, care își durau o

biografie aparte, fiind nevoiți să reziste cu greutate vitregiilor de tot felul. Icoanele

expuse permit aprecieri față de iconarii locali, care se înscriu între marii iconari

ai Transilvaniei de la Nicula, Laz, Făgăraș ș.a.

PROGRAMA PRIMEI ȘCOLI ROMÂNEȘTI

La clasa I:

cunoașterea slovelor până la citit

citire română cu slove

cele patru operații de aritmetică

din cap și o parte pe tablă

cunoașterea literelor latine și

silabisirea lor

istorii morale

La clasa a II-a:

religie din catehismul mic

etimologia limbii române

geografia generală a Africii și a

Americii pe scurt

limba germană – gramatica

verbelor regulate cu paradigm și

praxa acestora

geografia general a Africii și Asiei

pe scurt

cele patru speții de numeri

La clasa a III-a :

religie

gramatica germană

traducerea în română a ”Jugend

freund”

sintaxul roman

caligrafia română

germana și latina

repetarea celor patru speții și

regula de trei simplă

geografia patriei spețială

geografie

socoteala - regula de trei compusă,

regula sotietății

La clasa a IV-a :

religie

limba latina – text roman cu litere

gramatică - formele regulate ale

verbelor, cinci declinări regulate,

cinci conjugări, regulile geniului,

adjectivul, pronumele , numeralul

ordinal și cardinal, prepoziția ,

adverbul

Programa școlară pentru fete.

Fetele învățau numai trei clase și în mare parte programa era asemănătoare cu

cea a băieților. La clasa I fetele nu aveau asocoteala din cap” , iar în clasa a II-a era��

introdus în plus a dialogurile germane”. Însă pentru clasa a III-a programa era��

total diferita față de a băieților, deoarece cum am mai spus, fețele aveau trei clase

și din această cauză programa trebuia schimbată, cam în felul următor : fetele

învățau Catehismul moral și al sănătății, traducere din românește în nemțește și

viceversa , cu aplicarea gramatici; geografia Imperiului Austriac , repetarea celor

patru spetii concrete și regula de trei simple, caligrafia cu deprinderi , geografia

patriei, astronomia populară ca studiu extraordinar, desen și istoria patriei și

națiunii, pe scurt.

În anul 1850 primul gimnaziu brașovean își deschide porțile cu programa

școlară care se aseamănă cu a planul scolastic” din Schei. Protocolul ședinței a fost��

semnat la 2 Februarie în anul 1841 și ne arată că la școala din Schei funcționau

patru clase de băieți și una de fețe, conduse de Andronic Androne (prima clasă),

Nicolae Preda ( clasele II și III ) , Iosif Barac ( clasa a IV- a) și Toma Moldovan

pentru clasa de fetițe.

La 4 Ianuarie, anul 1842, obștea din Schei înaintează un nou memoriu , în

care-și manifesta din nou nemulțumirile în pricină școlilor, cerând să se facă

statornică și vecinica întocmire folositoare

În 14 Noiembrie , anul 1843 , Ioan Popazu recomanda să se ia în considerare

memoriile dascălilor și ale obștei și propune că în viitor dăscălii să se numească

absolvenții facultăților de la Viena. Printr-o statistică din anul 1847 se menționează

că la aceea dată școala era frecventată de 171 de elevi , dintre care 71 erau scutiți

de taxe școlare pentru că erau săraci. Funcționând cu noul gimnaziu , vechea școala

scheiana păstrează calitatea de școală elementară până în anul 1947, iar din 1961

ea va deveni muzeu.

Activitatea desfășurată de Prima Școală de-a lungul timpului, a fost de mare

folos evoluției ulterioare a învățământului românesc. De asemenea scrisul

românesc și evoluția limbii literare și-au pus bazele în acest lăcaș de cultură,

impunând graiul din zona Brașovului în întreaga țară, prin răspândirea tipăriturilor

lui Coresi. Prima Școală Românească devine astfel un monument al umanității, mai

precis, un monument al culturii române.

Sursa

http://www.primascoalaromaneasca.ro/

http://locuridinromania.ro/prima-scoala-romaneasca.html

http://www.inromania.info/prima-scoala-romaneasca.html