ÎN această EDIŢIE:

J u s t i ţ i a a ş a c u m o v e d e m n o i

TINERII JURIŞTI Nr. 1

PAGINA 2

PAGINA 5

PAGINA 7

NULLA JUDICIUM SINE LEGE

NU CONTEAZĂ DE CÎTE ORI CAZI, CI DE CÎTE

ORI POŢI SĂ TE RIDICI

TRAFICUL DE PERSOANE.

O SCRISOARE DESCURAJATOARE...

PAGINA 8

PAGINA 9

IMPRESII ALE PARTICIPANȚILOR LA

TRAINING-UL „FORMARE DE FORMATORI ÎN

DOMENIUL PREVENIRII DELINCVENȚEI

JUVENILE”

INTERVIU CU DOAMNA RAISA BOTEZATU -

VICE-PREŞEDINTE LA CURTEA SUPREMĂ DE

JUSTIȚIE

PAGINA 10

SONDAJ DE OPINIE

“Ceea ce este nedrept nu poate face cu adevărat bine nimănui; Ceea ce este drept nu poate face cu adevărat rău nimănui.” (Henry George)

venind cu solu ţ i i , sugestii, sfaturi.

Ţ i s-a întîmplat v r e o d a t ă s ă f i i discriminat, sau poate ai fost martor la o asmenea împrejurare? Noi îţi oferim un sondaj de opinie care te pune la curent cu situaţia actuală din RM la capitolul discriminare.

Dacă v-am făcut curioşi, vă las să descoperiţi mai multe detalii în primul număr al acestui buletin. În plus, puteţi citi şi multe alte informaţii utile pregătite de colegii mei cu scopul de a informa opinia publică în ceea ce pr iveş te rea l i ta tea juridică a societăţii de azi.

„Tinerii Jurişti” - ne reprezintă pe noi, echipa care a dat viaţă acestui bu le t in e lec t ron ic . Suntem energici, curioşi din fire şi ne place ceea ce facem. Echipa de voluntari a Institutului de Reforme Penale (IRP) şi-a propus să aducă în faţa Dvs. ceva inedit. Şi anume, să vorbim despre sistemul de drept cu seriozitate, dar şi să p r e z e n tăm l u m e a interioară a oamenilor

din acest sistem, să dezbatem probleme şi să găsim soluţii, să ne impl icăm activ în existenţa obiectivă zi de zi.

Scriem pentru că ne place şi credem că este util. Dorim să împărtăşim experienţa de voluntariat semenilor noştri, dar nu numai.

Am discutat cu persoane implicate în sistemul naţional de drept, pentru a afla puţin din tainele şi experienţa lor, inclusiv şi ce gîndesc e i desp re t înă ra generaţie. Am mers la Rusca şi am aflat care s u n t p r o b l e m e l e cotidiene ale deţinutelor de acolo, totodată

Primul pas a fost făcut

EDITORIAL

de Tatiana Ursu

2… TINERII JURIŞTI

INSTITUTUL DE REFORME

Tinerii Jurişti: Puteţi să ne spuneţi, care a fost motivaţia Dvs. în a alege profesia de jurist?

Raisa Botezatu: Am ales să fiu judecător abia după ce am făcut studii medicale şi am activat în acest domeniu aproape 14 ani. După ce am lucrat 8 ani într-o

secţie în care se

p repară substan ţe radioactive, am decis să-mi schimb domeniul de activitate. Aveam două opţiuni: medicina sau dreptul. Am decis să aleg dreptul. Găsesc multe tangenţe între aceste două ramuri: m e d i c i n a v i n d e că oamenii de boli, iar dreptul - societatea de

Judeci un om care poate fi în unele cazuri nu doar infractor, ci şi victimă

INTERVIU

fărădelegi.

T.J.: Vă mai aduceți aminte de emoțiile primului proces?

R.B.: Am început a activa în calitate de judecător cu 180 de dosare care au căzut din safeu atunci cînd l-am deschis. Acestea au trecut prin moştenire de la fostul judecător în locul căruia am fost aleasă în anul 1989. Am avut emoţii. Emoţii există pentru fiecare dosar.

Am avut dosare foarte complicate, cazuri cînd trebuia să judec şi foştii colegi. Chiar şi acum, după atîţia ani, la fel există emoţii. Cînd mă retrag în camera de deliberare - şi stau ore întregi acolo trebuie să ştii să trăieşti şi să te d i s t a n ţ e z i d e sentimente. Emoţii în ce sens? Pentru că j u d e c i o a m e n i .

Judeci un om care poate fi, în unele cazuri, nu doar infractor, dar şi

victimă. Cel mai dificil este în cauzele în care sunt implicaţi minorii. Ei, în primul rînd, sunt şi victime. Maturii uneori

c a d v i c t i m e circumstanţelor săvîrşirii u n e i i n f r a c ţ i u n i . D e a c e e a , t r e b u i e cîntărită foarte bine orice decizie. Nu în zadar, l e g i u i t o r u l d ă p o s i b i l i t a t e a j u d e c ă t o r u l u i s ă stabilească sancţiunea la libera sa convingere, în dependenţă de faptă, c i r c u m s t a n ţ e ş i persoane.

T.J.: Puteți să ne dați exemple de anumite

AVEAM DOUĂ OPȚIUNI:

MEDICINA SAU DREPTUL

EMOȚII EXISTĂ PENTRU FIECARE DOSAR

Mă întreb: cîtă lume o cunoaște pe Dna. Raisa Botezatu? Nu judecătorul, ci femeia...

Am întîlnit-o în biroul său, înconjurată de mape şi dosare, dar însoţită de un zîmbet cald, dispusă să–mi răspundă cu tact şi sinceritate.

M-a lăsat să-i descopăr puţin din lumea sa interioră, mi-a dezvăluit ce anume a determinat-o să aleagă această carieră şi ce iubeşte ea, în afara jurisprudenţei.

Nu mi-a putut însă răspude la o singură întrebare: „Cum vă descrieţi în trei cuvinte?”. Mi-a răspuns doar cum o văd cei din jurul său - “o fire luptătoare şi muncitoare, care iubeşte ceea ce face”. Eu mi-am permis să mai adaug că o caracterizează şi

modestia, omenia şi deschiderea spre a-şi împărtăşi din experienţa sa acumulată timp de 20 de ani.

Puţini dintre noi ştim că Dna. Botezatu şi-a început cariera în medicină, iar acest fapt i-a dat forţa necesară pentru a depăşi anumite momente cu care se confruntă la moment în calitate de judecător. Fiindcă, aşa cum spune ea, “medicina vindecă oamenii de boli, iar dreptul - societatea de fărădelegi”.

Vă invit să o cunoaşteţi mai îndeaproape pe cea care s-a dedicat muncii sale în totalitate,dar care nu a uitat să ne ofere un exemplu de demnitate, curaj şi bunăvoinţă.

de Tatiana Ursu

…3 Nr. 1

INSTIT

acte normative care s i m ț i ț i c ă v ă reprezintă?

R.B.: Am realizat foarte multe. Am fost autor, de rînd cu alţi colegi, la setul de acte normative care stă la baza reformei judiciare şi de drept: Statutul j u d e c ă t o r u l u i , a l Consiliului Superior al M a g i s t r a t u r i i ; O r g a n i z a r e a judecătorească, Legea cu privire la Curtea Supremă de Justiţie, etc.

T.J.: De ce anume depinde activitatea unui judecător?

R.B.; Activitatea judecătorului depinde şi de munca altor organe cum ar fi organul de urmărire penală, organul procuraturii, avocaţii etc.

Astfel, există o interdependenţă în tot acest sistem şi fiecare este dator să acţioneze în limitele legii. Voi menţiona un exemplu destul de relevant din literatura franceză, după care ar trebui să se conducă oricine se confruntă cu organele de drept.

” J u d e că t o r u l d e instrucţie informează avocatul referitor la faptul că în cursul următoarei zile acesta trebuie să se prezinte la domiciliul clientului său, pentru că va avea loc o percheziţie.

Avocatul a dormit liniştit, iar a doua zi s-a p rezen ta t confo rm procedurii, la domiciliul c l i e n t u l u i s ă u . Percheziţ ia a fost

R.B.: Vreau să împărtăşesc experienţa mea acumulată timp de 20 de ani în sistemul judecătoresc tinerei generaţii. Anume ei sunt

cei care vor aduce un suflu nou sistemului de drept din Republica Moldova. Contez foarte mult pe tinerii specialişti.

T.J.: Aveți anumite regrete pe care să vi le reproșați?

R.B.: Regret faptul

că sistemul judecătoresc este atît de criticat de către societatea civilă. De cînd sunt membru în Consiliul Superior al Magistratur i i m-am convins că oamenii şi-au creat o a t i tud ine negat ivă fa ţă de instanţele de judecată. Fiecare trebuie să înţeleagă că niciodată nu vor fi satisfăcuţi toţi în urma unui proces de judecată. Mereu va exista o parte care va avea de suferit, ţinînd cont de faptul că anual, în mediu, sînt judecate circa 250 000 de cauze.

T.J.: Vă mulţumesc pentru timpul acordat!

Consemnat: Tatiana Ursu

T.J.: Ce pasiuni are Dna Botezatu în afara profesiei de jurist?

R.B.: Mă pasionează teatrul, muzica, literatura clasică.

Am o bibliotecă foarte mare - e împărţită pe două categorii: literatură de specialitate şi de suflet. În ultimul timp citesc jurisprudenţa CEDO şi a altor state, comentariile practicii judiciare, alte lucrări din domeniul juridic.

În cadrul Institutului Naţional de Justiţie (INJ)

a m p o s i b i l i a t e a s ă - i instruiesc pe viitorii judecători şi procurori. Primesc o mare plăcere din activitatea didactică, mai ales cînd văd în faţa mea tineri cu potenţial şi experienţa necesară pentru a face faţă v i i to re lor anchete, respectiv dosare.

T.J.: Ce părere aveţi dvs. despre tînăra generaţie de juriști?

efectuată în limitele legii. Mai tîrziu, clientul şi-a întrebat avocatul: ”De ce nu m-ai anunţat despre efectuarea percheziţiei?” A urmat răspunsul a v o c a t u l u i : “ S u n t apă ră toru l , ş i nu complicele tău!”. După un astfel de mod de activitate ar trebui să se ghideze fiecare avocat din Republica Moldova. Constat însă că mai avem carenţe la acest

capitol.

T .J . : Cum vă caracterizați în cîteva cuvinte?

R.B.: Mă caracterizez ca fiind o persoană care primeşte satisfacţie de la munca pe care o fac. Asemenea persoane sunt considerate fericite. Mai puţin fericiţi sunt cei din jurul său. Nu am încercat niciodată să-mi dau aprecieri de aceea îmi este greu. Evaluările pot să mi le dea alţii, şi dacă eu am reuşit să fac măcar puţin în această viaţă - mă simt realizată.

MĂ PASIONEAZĂ

TEATRUL, MUZICA,

LITERATURA

ANUAL ÎN MEDIU SUNT JUDECATE

CIRCA 250 MII DE CAUZE

“SUNT APARATORUL ,

CI NU COMPLICELE

TĂU !”

4… TINERII JURIŞTI

INSTITUTUL DE REFORME PENALE

Petiţia reprezintă o expunere scrisă adresată de o persoană sau de un grup de persoane unei instituţii, organizaţii, autorităţi, în care se formulează o cerere, revendicare, un punct de vedere etc.

În redactarea unei petiţii este bine să fie urmate urmatoarele „linii directoare”:

1. „Autoritatea” (sau instituţia) căreia i se adresează petiţia. Este bine să fie definit foarte clar destinatarul petiţiei. Alegerea incorectă a destinatarului nu poate duce decît la întîrzieri în rezlovarea petiţiei.

2. Enunţarea, foarte pe scurt, a problemei din cauza căreia s-a ajuns la petiţie (ce anume ne deranjează). Cu cît enunţul este mai scurt are şanse mai mari să fie citit atît de către cei care dorim să semneze petiţia, cît şi de către cei de care depinde rezolvarea p r o b l e m e i . Pentru ca şansele ca petiţia să atragă cît mai mulţi susţinători este bine să fie găsit un tip de exprimare făra ambiguităţi. Oamenii în general detestă să fie manipulaţi iar, dacă au impresia că se intenţionează acest lucru, ei devin reticenţi. De asemenea, să nu uităm că nu toată lumea se confruntă zilnic cu problema care ne deranjează pe noi şi că puţine persoane sunt „specialiste” într-o problemă. Este important ca susţinătorii noştri să înţeleagă bine ce dorim de la ei. Dat fiind că majoritatea persoanelor sunt ocupate şi au puţin timp la dispoziţie, şansele să citească un text scurt şi „limpede” sunt mult mai mari decît să citeasca unul lung şi încîlcit.

3. Exprimarea, de preferat într-o singură frază foarte sintetică, a solicitării noastre. În caz că fraza se lungeşte sau că apar mai multe fraze, şansele ca solicitarea noastră sa aibă parte de mai multe interpretări diferite creşte. Dacă totuşi petiţia se referă la, de exemplu, schimbarea unor articole dintr-o lege (sau reglementare) pot fi folosite si mai multe fraze, însă ordonate pe puncte numerotate.

4. Opţional, se pot indica alternative faţă de

Cum să scriem o petiţie ?

situaţia existentă (adică, în caz că se cere anularea unui aspect sau desfiinţarea unei probleme, se poate indica şi cu ce dorim să fie înlocuit acel aspect sau o soluţie imaginată de noi pentru rezlovarea problemei). Acest lucru nu este totuşi foarte indicat deoarece, în loc să se răspundă la obiectul propriu-zis al petiţiei, se poate să se dea răspuns numai referitor la soluţia propusă iar acest răspuns are şanse mari să fie ambiguu.

5. Ataşarea listei cu semnatarii petiţiei. Aceasta trebuie sa indice cel puţin datele de identificare ale acestora, cum ar fi (pe lângă nume şi prenume) adresa sau / şi numărul şi seria actului de identitate sau / şi codul numeric personal. În cazul în care semnatarii sunt mulţi, lista poate fi ataşată sub formă

de tabel. În acest caz este recomandat ca semnăturile originale să fie păstrate de expeditorul propriu-zis al petiţiei iar tabelele să fie trimise sub f o r m ă d e c o p i i . Petiţiile care nu conţin date de identificare ale semnatarilor îşi pierd foarte mult din credibilitate. Pentru ca petiţia să poată primi răspuns este necesar ca expeditorul să îşi indice clar numele şi adresa. De altfel, numele şi adresa corecte sunt necesare şi pentru cazul în care răspunsul la petiţ ie este nesat is făcă tor ş i t rebuie continuată acţiunea (de exemplu prin aducerea în instanţă a instituţiei care nu a răspuns satisfăcător).

Există (şi este din ce în ce mai răspândită) practica petiţiilor on-

line (şi există şi site-uri specializate în întocmirea de astfel de petiţ i i: www.petit iononline.com, www.thepetition.com, www.petitiionline.ro). Avantajul lor este că, utilizând minimum de resurse, se poate obţine un număr foarte mare de semnături într-un timp relativ scurt. Dezavantajul este că nu poate fi verificată existenţa reală a semnatarilor, nu există semnătura „în original” şi foarte mulţi dintre semnatari nu îşi dau toate datele necesare. Cu toate acestea, ele sunt bune pentru a arăta iniţiatorului cam câte persoane sunt de acord cu ideea sa şi dacă merită să îşi continue acţiunea şi pe alte căi.

Sursa: www.ursuletiisuparati.ro

Exemplu de petiţie:

[Autoritatea către care se adresează petiţia]Către: Ministerul Agriculturii Xxxxxxxx.

[Enunţarea problemei]Din Noul Cod Xxxxxx (Legea nr. Xx / Yyyy) a fost scoasă

prevederea că jandarmii să fie „agenţi constatatori” în privinţa infracţiunilor şi contravenţiilor silvice. Dat fiind că personalul care poate fi în prezent „agent constatator” este redus ca număr, acest fapt duce la creşterea numărului de tăieri ilegale care nu mai pot fi corect instrumentate şi, în consecinţă, la favorizarea ilegalităţilor,

avînd drept consecinţă directă reducerea uneori dramatică a suprafeţelor împădurite.

[Solicitarea]Solicităm în consecinţă reintroducerea în Codul Xxxxxx şi a

legislaţiei conexe a prevederii că ............................................

Vă rugăm să răspundeţi solicitării nostre, conform legilor în vigoare.

Cu mulţumiri,

X Y [Persoana căreia i se va răspunde la petiţie, cu datele de contact]

Ataşez în continuare lista cu persoanele care semnează această petiţie.

[Lista cu semnături]

…5 Nr. 1

INSTIT

“Nulla judicium sine lege” (nu există justiție fără lege) – expresie ce îș i găsește continuitatea în principiul fundamental al dreptului penal “Nullum crimen sine lege, nulla poena sine lege”. Are o importanță majoră din punct de vedere al aplicării corecte ș i echitabile a pedepselor pentru faptele periculoase recunoscute de lege drept infracțiuni.

Ridicat la nivel de principiu constituțional, principiul legalității ca parte integră al sistemului de drept, reprezintă garanția justiției într-un stat de drept. Potrivit reglementărilor legale, procesul penal se călăuzește în mod imperativ de un ansamblu de norme enumerate exhaustiv în legea procesuală.

Un sistem compelementar, așa cum îl numește B. Penko, este format din acte normative naționale precum ș i internaționale de o însemnătate proeminentă ce acționează în mod complet asupra întregului proces de tragere la răspundere penală. Astfel, conform art. 2 CPP „tratatele internaționale la care RM este parte, Constituția ș i Codul de Procedură Penală, reprezintă actele normative exclusive ce au valoare în procesul de înfăptuire a justiției penale.

Reieș ind din cele expuse mai sus, sunt curioasă să știu dacă legile care nu fac parte din acest sistem, dar care tot reglementează secvențial acest proces complex, sunt valabile ș i pot fi aplicate (mă refer în special la normele organizatorice care stabilesc modul de formare sau competența organelor de drept).

Dacă e să analizăm litera legii, răspunsul ar fi „NU”, deoarece anume asta invocă legiuitorul direct în art. 2 (4) CPP „normele juridice cu caracter procesual din alte legi naționale pot fi aplicate numai cu condiția includerii lor în Codul de Procedură Penală”.

Pare că această normă ar limita acțiunea doar la prevederile conținute în cod, dar nu este chiar așa. Există legi aparte în dispozițiile cărora întîlnim norme care nu sunt în CPP dar care se aplică, de exemplu: dreptul de sesizare a Curții Constituționale privind controlul neconstituționalității legii în faza urmăririi penale îl are Procurorul General, aceasta fiind

prevăzută în art. 14 al legii cu privire la Procuratură, din păcate CPP nu stabilește această regulă. Dispozițiile privind statutul judecătorului prevăzute în legea nominativă (art. 6, 8, 14, 15, 17, 19, etc.) sau regulile de organizare judecătorească prevăzute în legea cu acelaș i nume (art. 3, 10 (4), 13, 14) unde le atribuim? Sunt ele oare mai puțin importante ca să nu fie considerate parte a legislației procesuale? În fine, practic, majoritatea autorilor autohtoni, consideră că aceasta este o normă moartă dată fiind imposibilitatea de a fi aplicată.

Un argument în favoarea respectivei dispoziții este poate faptul că face referire doar la procesul de constatare a infracțiunilor ș i tragere la răspundere, adică reglementarea strictă a urmăririi penale ș i a acțiunilor procesuale întreprinse în această fază. Desigur că doar CPP este cel care reglementeză această activitate, dar în acest caz ar fi bine de precizat acest lucru în mod expres, fiindcă normele organizatorice ș i normele speciale care reglementeză nemijlocit activitatea procesuală nu sunt identice.

Principiul legalității în procesul penal este un principiu cadru, fiind o condiție primară de existență a altor principii aplicabile în procesul de înfăptuire a justiției (art. 8-28 CPP). Astfel, dacă a fost constatată

o încălcare a unui alt principiu special, spre exemplu persoana a fost învinovă ți tă , suport înd consecințele pînă la adoptarea unei hotărîri judecătorești definitive (vezi art. 8CPP), fiind încălcat principiul nevinovăției, atunci, automat se încalcă ș i principiul legalității, fiindcă orice act întreprins de învinuire în acest caz, contravine legii.

Legalitatea presupune ș i constituirea în conformitate cu dispozițiile legale al întregului sistem judecătoresc (sistemul instanțelor judecătorești), precum și desfășurarea activității acestora în limitele impuse de lege. Acest principiu are o manifestare dublă care impune o conduită deosebită a instanței față de părți prin respectarea drepturilor ș i garanțiilor într-un proces, cît ș i conduita individului față de organele de drept, respectînd cerințele legale din dovadă de raționament, inclusiv buna educație.

Procesul penal este activitatea reglementată de lege, desfășurată de organele special constiuite cu participarea părților, precum ș i a altor participanți,

Nulla judicium sine lege

(continuare în pag. 6)

de Daniela Groza

6… TINERII JURIŞTI

INSTITUTUL DE REFORME PENALE

faza judecării cauzei, instanța de judecată are două opțiuni:

1. aplicarea directă a Constituției;

2. sesizarea Curții Supreme de Justiție privind excepția de neconstituționalitate (o posibilitate de care dispune ș i Procurorul General la faza urmăririi penale).

Primul caz se aplică atunci cînd nu există o reglementare expresă asupra soluționării litigiului sau actul nu poate fi supus controlului constituționalității (Hotarirea C.S.J. nr.2 din 30.01.1996).

Conform Codul jurisdicției Constituționale, actele care pot fi supuse controlului constiuționalității sunt: legile, regulamentele şi hotărîrile Parlamentului, decretele Preşedintelui Republicii Moldova, hotărîrile şi dispoziţiile Guvernului, respectiv, în acest caz, instanța sesizează Curtea Supremă de Justiție, aceasta, la rîndul ei, sesizînd Curtea Constituțională. Persoana nu are dreptul la sesizarea acesteia în mod direct, explicația fiind simplă: Curtea Constituțională nu face parte din sistemul judecătoresc al RM, deoarece ea este o instanță autonomă, care garantează supremaţia Constituţiei (art. 2(2) codul jurisdicției constiuționale), avînd competența de a rezolva cele mai esențiale neconcordanțe pe care le pot invoca doar organele de drept, apoi se pronunță asupra legalității acestora, confirmîndu-le prin hotărîrile sale, care sunt obligatorii întru realizarea justiției (art. 7 (5) CPP).

Un alt domeniu de realizare a principiului legalității în procesul penal îl are și controlul legalității în faza de urmărire penală, încălcările trebuiesc înlăturate din moment ce au fost depistate, astfel ca în acest caz faza judecării cauzei nu mai este eficientă.

Deaceea, o atenție importantă trebuie acordată controlului de către Procuror a legalității acțiunilor ș i inacțiunilor organului de urmărire penală ș i a organelor care exercită activitatea operativă de investigații (art. 298-299 CPP). Deasemenea, de o importanță deosebită dispune ș i controlul judiciar al fazei prejudiciare executat de Judecătorul de instrucție (art. 300 CPP).

Este cert că activitatea procesuală este una strictă, ș i asta pentru că ține de interesele omului ș i drepturile acestuia, de modul în care acestea sunt promovate, și în acelaș i timp, respectate. Legea este cea care impune obligativitatea de a acționa sau de a se abține de la acțiuni. Deaceea, respectarea principiului legalității impune concomitent respectarea tuturor normelor garantînd emanciparea democrației ș i existenței unui stat de drept.

scopul căruia este de a proteja persoana, societatea ș i statul de infracțiuni, in acelaș i timp, ș i combaterea criminalității (art. 1 CPP). Prin urmare, această activitate se fundamentează pe următoarele izvoare ierarhizate internationale:

• principiile de drept internațional;

• tratatele internaționale;

• Constituția RM;

• Codul de Procedură Penală (art. 7(1) CPP).

Regula generală este că aceste izvoare de drept procesual se completează, sau în cel mai rău caz, nu contravin. Probleme pot apărea atunci cînd se depistează o contaradicție, cît de neînsemnată nu ar fi, între acestea. Neconcordanța legislației este o problemă, nesoluționarea căreia ar duce la tergiversarea întregului proces.

De menționat că pot fi descoperite contradicții la diferite faze ale procesului (urmărire penală, judecarea cauzei). La fel, contradicții pot exista între legislația internațională ș i cea națională, important

este că legislația s t a t u l u i î n d o m e n i u l d r e p t u r i l o r o m u l u i s e fundamentează nemijlocit pe reglementăr i le in te rna ți ona le ( D . U . D . O . , C.E.D.O.), la care Republica Moldova este parte (art. 7 (2) CPP), de aceea este important ca legislația națională (în a c e s t c a z Constituția) să

fie adaptată perfect la cea internațională.

Totuș i, cînd se constată anumite lacune, instanțelor li se rezevă dreptul de a aplica direct tratatele internaționale cu condiția:

1. Republica Moldova să fie parte la acestea;

2. reglementările să nu contravină Constituției (Hot. C.S.J. nr. 2 din 30.01.1996).

Contradicții ale legislației naționale pot fi doar în cazul în care o normă specială contravine Constituției. În acest caz, dacă a fost decoperit la

…7 Nr. 1

INSTITUTUL DE REFORME

C i n e v a s p u n e a : „Soarta aruncă cărţile, iar noi jucăm!” Pentru unii acest joc se încunună de succes, pentru alţii acest joc se termină cu un eşec, însă nu trebuie să uităm că f i e c a r e cădere este un nou prilej pentru a ne ridica.

C a m astfel arată i t i n e r a r u l vieţii unei femei pe care greşeala sau întîmplarea, poate, a făcut-o să vadă lumina soarelui printre gratiile reci şi groase ale g e a m u r i l o r d i n

penitenciarul nr. 7 de la Rusca.

Din spusele femeilor ce au fost marcate de p e c e t e a a c e s t u i penitenciar am înţeles că numărul deţinutelor diferă permanent. Cert este faptul că nicicînd c a m e r e l e a c e s t e i temniţe nu au fost goale. Odată ajunsă aici, femeia se încadrează într-o mini-societate unde nu mai există femei bune şi femei mai puţ in bune, femei respectate şi femei mai

p u ţ i n s t ima te . Egalitatea acestora reprezintă o regulă de aur. D e ş i , printre ele s u n t

femei ce îş i ispăşesc pedeapsa pentru neachitarea datoriilor ce ţin de a n u m i t e s e r v i c i i comunale, alături de a l te le condamnate pentru săvîrşirea unui

omor sau chiar fac parte din c a t e g o r i a recidivistelor deosebit de periculoase.

Discutînd cu o femeie mai în vîrstă, aceasta mi-a spus că nu regretă deloc faptul că a ajuns să-şi p e t e r e a c ă z i lele în a c e s t e penitenciar, f i indcă acasă la ea, dînsa nu-şi poate permite acele condiţii de trai ce îi sunt oferite aici. Doamna aceasta mi-a declarat că acasă nu dispune nici de servici i le comunale indispensabile vieţii, nici de produse alimentare. Ea este convinsă că niciodată nu va putea dispune de acestea, d e o r e c e nu deţine resursele financiare necesare pentru a şi l e asigura.

M u l t mai rău stau lucrurile cu femeile condamnate pentru un termen de 5 ani ș i mai mult, deoa rece aces tea lăsîndu-şi copiii acasă, riscă să nu-i mai poată vedea niciodată. Toate aceste probleme, ce apar la momentul condamnării femeilor, le

NU contează de cite ori cazi, ci de cite ori poți să te ridici

de Natalia Podlisnic

„NU REGRETĂ DELOC FAPTUL CĂ

A AJUNS SĂ-ŞI PETEREACĂ

ZILELE ÎN ACEST PENITENCIAR”

provoacă mari suferinţe psihice care sunt înfruntate doar cu ajutorul psihologului.

La final pot să zic că problemele şi încercările la care este supusă o condamnată nu se sfîrşesc aici. Cel mai uşor mod de a le înţelege ar putea fi petrecerea unei ore din viaţa ta alături de aceste

femei.

Sfatul ce l-aş da eu a c e s t o r condamnate constă în ch ibzu i rea p r o f u n d ă a s u p r a

cauzei ce le-a adus aici ş i conş t i en t i za rea următorului fapt: în viaţă - nu contează de cîte ori cazi, contează de cîte ori poţi să te ridici!

„ACASĂ NU DISPUNE DE SERVICIILE COMUNALE

INDISPENSABILE VIEȚII”

8… TINERII JURIŞTI

INSTITUTUL DE REFORME PENALE

Traficul de persoane. O scrisoare descurajatoare...

O scrisoare colectivă a de ţ inute lor d in Instituţia penitenciară pentru femei nr. 7 - Rusca relata... “cum e posibil ca omul să stea după gratii, fără să cunoască motivele lipsirii sale de libertate?”

De fapt, a fost unica întrebare la care nu pu tea m o fe r i un răspuns...

Pentru început nu era nimic deosebit, scrisoare obişnuită de la deţinuţi care nu sunt de acord cu pedeapsa stabilită de instanţa de judecată, c a r e s e c o n s i d e r ă nevinovaţi, ba mai mult, lezaţi în drepturi.

N e c i t i n d scrisoarea pînă la sfărşit am considerat-o ca fiind una dintre cele, „fără de f i n a l i t a t e ” , adică pe care le poţi lua în consideraţie, însă un răspuns nu le poţi oferi, din lipsă de cunoştinţă de cauză.

Însă scrisoarea a avut

finalitate mai mare decît mi-am putut imagina.

În esenţă, era vizată p r o b l e m a t i c a c o m p o n e n ţ e i d e infracţiune prevăzute în articolul 165 al Codului Penal al Republicii Moldova, şi anume - traficul de fiinţe umane.

M-a uimit şi numărul de deţinute pedepsite pentru această faptă infracţională, asfel încît scr isoarea a fost semnată de către peste 40 de femei aflate în acest penitenciar.

Erau descrise situaţii absolut alogice, în care persoana era în calitate de inculpat într-un dosar pentru trafic de fiinţe umane, şi în acelaşi timp în calitate de parte vătămată într-un alt dosar de acelaşi fel.

O altă problemă pe

care am remarcat-o, erau situaţiile relatate din cadrul unor dosare, fie că nu erau părţi vătămate, fie că acestea nu se aflau pe teritoriul

Republicii Moldova, fapt ce ar duce inevitabil la imposibilitatea atragerii persoanei la răspundere penală, sau cel puţin, ar tergiversa urmărirea penală avînd în vedere că partea vătămată nu poate confirma forma c o m i t e r i i a c e s t e i infracţiuni.

Lucru care a confirmat viziunea mea referitor la aplicarea eronată de către instanţele de judecată a acestei norme, a fost şi descrierea unui dosar în care partea vătămată în procesul de judecată a confirmat faptul că nu a fost nici ameninţată cu aplicarea forţei, nici înşelată şi nici abuzată măcar, însă în mod conştient a acceptat „să plece peste hotare la muncă la negru”.

Î m i a d r e s e z întrebarea: “Oare este corectă o a s t f e l d e calificare?” Este c o r e c t a c o n s i d e r a c o m p l i c e p e r s o a n a i n t e r m e d i a ră , c a r e f a c e legătura între o persoană care intenţionează „să muncească la n e g r u ” ş i

potenţialul „traficant”?

Cu siguranţa o astfel de calificare ar fi denaturată, din motiv că nu doar fapta prezintă

pericol social ci, în primul rînd, formele în care este realizată aceasta, modul în care făptuitorul influenţeză, determină sau obligă victima la un anumit comportament.

Un caz ieşit din comun a fost ş i „povestea” unei doamne c a r e m u n c e a î n străinătate de 7 ani pentru a-şi întreţine cei trei copii care au rămas în grija bunicii. După ce a venit în Moldova, pentru a-şi vizita copii, a fost reţinută de organele de poliţie. Sentinţa în cazul acesteia era deja pronunţată. 10 ani de privaţiune de libertate. „Oare dacă ştiam că am făcut ceva rău, credeţi că mai veneam în Mo ldo va? ” , spune deţinuta.

Din acest motiv, consider că în cazul c o n d a m nă r i i u n e i p e r s o a n e t r e b u i e evaluate cu precauţie toate circumstanţele c a u z e i , v i n o vă ţ i a p e r s o a n e i ş i conştientizarea de către aceasta a caracterului ilegal al faptelor sale. Or, pedeapsa se stabileşte în raport cu caracterul prejudiciabil al faptei pentru societate şi pentru persoane în parte care au suferit în urma comiterii infracţiunii, şi nu în ultimul rînd gradul de pericol social pe care îl prezintă făptuitorul.

de Iulia Buravcenco

…9 Nr. 1

INSTITUTUL DE REFORME PENALE

Impresii ale participanților la training-ul „Formare de formatori în domeniul prevenirii delicvenței juvenile

Voluntarii Institutului de Reforme Penale au participat în perioada 5-7 iunie 2008 la training-ul „Formare de formatori în domeniul prevenirii delincvenței juvenile” . Evenimentul a fost organizat în cadrul proiectului „Consolidarea Reformei Sistemului de Justiție Penală în Republica Moldova”, implementat cu sprijinul financiar al ICCO.

Instruirea a avut drept scop determinarea tacticilor ș i procedeelor utile la nivel informațional pentru o eventuală punere în aplicare a acestora în instituțiile școlare ș i centrele comunitare pentru copii. Au fost a n a l i z a t e c a u z e l e generale care conduc la comiterea infracțiunilor de către minori, (influența din partea unor persoane adulte, mediul familial, s t a r e a m a t e r i a l ă , consumul de alcool sau droguri, lipsa ocupației e t c . ) , p r e c u m ș i categoriile de infracțiuni în care cel mai des sunt implicați minorii.

A c e s t t r a i n i n g reprezintă o mare oportunitate pentru tinerii juriști, fapt pentru care vom reproduce mai jos cîteva opinii ale voluntarilor participanți.

Mi-a plăcut foarte mult activitatea de voluntariat: multe lucruri utile, metode originale de lucru şi de cunoaştere. Am cunoscut persoane interesante şi mi-

am făcut noi prieteni. Cert este un lucru – că merită să fii voluntar.

Vasile Josan, anul IV, fac. de drept, USM, voluntar IRP

Trainingul organizat de IRP a fost o experienţă pozitivă de care am avut parte, noi voluntarii. Am înscenat situaţii din viaţa de zi cu zi: furt, situaţii de conflict, bătaie etc. Am încercat să analizăm

comportamentul actorilor care au prezentat simulări de caz, pentru a stabili cauzele care au avut rolul hotărîtor în stabilirea victimei şi dacă aceste circumstanţe puteau fi evitate.

Am avut parte de adevărate polemici. Iar în final am stabilit că victima are un rol decisiv în comiterea infracţiunii prin felul său de a fi: î m b r ă c ă m i n t e , comportament etc.

P e n t r u a c e s t e momente de neuitat cu prieteni şi cunoştinţe noi,

vreau să mulţumesc echipei Institutului de Reforme Penale.

Petru Plămdeală, anul IV, fac. de drept, USM, voluntar IRP

Satisfacţia pe care am simţit-o anul trecut la Vadul lui Vodă o simt in suflet şi astăzi… Aceasta nu se datorează doar condiţiilor de lucru şi atmosferei de caniculă care te cuprinde doar la rostirea numirii acestui orăşel de distracţii. Cel mai tare m-a impresionat atmosfera sufletească (în sens metafizic) care s-a creat în urma valorificării celor mai dorite calităţi într-o societate, şi anume: bunătate, respect, ingeniozitate, copilărie, seriozitate, dezvoltare profesională şi socială, satiră şi critică, creaţie şi buna-stare, peripeţii şi aventuri, jocuri şi dansuri, şi altele ce derivă din acestea. Chiar şi timpul de călătorie în microbus s-a soldat cu senzaţii deosebite.

Stela Vrîncean, anul III, fac. de drept, USM, voluntar IRP

10… TINERII JURIŞTI

INSTITUTUL DE REFORME PENALE

În perioada 5 – 20 martie 2009, echipa de voluntari IRP a încercat să realizeze, cu ocazia Zilei Internaționale de luptă pentru eliminarea discriminării rasiale, un sondaj de opinie în rîndul internauților (utilizatori de internet). Scopul sondajului este de a crea o imagine reală despre percepția oamenilor din Republica Moldova față de persoanele de altă rasă.

La sondaj au participat 97 de persoane, ce au transmis răspunsurile lor de la 97 de adrese IP diferite. Raportul de vîrstă al celor chestionați se prezintă în felul următor: pînă la 18 ani au fost 1,7% din respondenți, cu vîrsta cuprinsă între 18 - 30 ani - 83,0% repondenți, mai mari de 30 de ani - 15,3%, la capitolul raportului pe sexe, au participat 55,9% de gen masculin şi 44,1% de gen feminin. 32,8% din respondenții acestui sondaj sunt angajați în cîmpul muncii, iar 69% fac studii universitare.

În cele ce urmează vă prezentăm rezultatele la cele mai interesante întrebări din formularul de chestionare.

Aşadar, trebuie menţionat, mai întîi, faptul că doar 63,8 la sută din cei participanţii la sondaj ştiu ce înseamnă fenomenul discriminării rasiale, restul dintre aceştia selectînd opţiunea „nu știu” sau alte variante de răspuns incorecte.

La întrebarea dacă au fost sau nu martori vreodată la un caz de discriminare, 56,9% din respondenţi au răspuns NU, ș i tocmai 43,1% au menționat DA.

Conform rezultatelor sondajului, jumătate din persoane consideră că în Republica Moldova cazurile

de discriminare rasială sunt prezente foarte rar, 39,6% cred că asemenea cazuri se întîlnesc adesea, iar 10,3 la sută nu cred că există așa ceva sau au răspuns că nu știu.

Dacă ar întîlni o persoană de altă culoare/rasă, 75,9% din respondenți nu ar avea nici o reacție, în

SONDAJ DE OPINIE

timp ce 3,4% ar încearca să ocolească o persoană de altă rasă.

Locurile în care se întîlnesc cel mai frecvent cazuri de discriminare rasială, conform rezultatelor sondajului sunt: în stradă - 53,4%, la serviciu - 19%, în instituțiile de învățămînt 13,8%, în mass-media - 1,7%.

La întrebarea dacă te-ai căsători (te-ai fi căsătorit) cu o persoană de altă culoare a pielii, răspunsurile sunt împărțite în modul următor:

Analizînd tabloul cu rezultatele acestui sondaj, putem concluziona că fenomenul discriminării rasiale în Republica Moldova este prezent, dar se manifestă mai puțin. Este necesară însă, promovarea ideii de egalitate a tuturor oamenilor indiferent de culoarea pielii prin diverse campanii de informare a opiniei publice.

Realizat de Sergiu Găină

…11 Nr. 1

INSTITUTUL DE REFORME PENALE

Expresii juridice latineşti

Generalia specialibus non derogat

Dispoziţiile speciale nu derogă de la cele generale – unul din principiile fundamentale de interpretare a normei juridice. Are o aplicabilitae

generală întregului sistem de drept. Această regulă ne sugerează că în cazul situaţiei căreia i se pot aplica două norme concomitent una fiind generală şi alta specială prioritate va avea cea

specială. Astfel că norma specială are caracterul de a reglementa un domeniu mai îngust de

relaţii sociale, spre deosebire de cea generală.

In dubio pro reo Îndoiala acuzatului este în favoarea lui. Acesta este

un mijloc de garantare a respectării principiului prezumţiei nevinovăţiei în cadrul desfăşurării

procesului penal.

Astfel, la aprecierea probelor,

orice informaţie dubioasă care pune la îndoială vinovăţia

acuzatului nu poate fi temei de învinuire a acestuia. Fiecare

probă administrată în procesul de înfăptuire a justiţiei trebuie să fie combătută cu o altă probă

care dovedeşte contrariul.

Pagină realizată de Daniela Groza

* - * - * - * - * - * - * Non bis in idem

De două ori pentru aceiaşi faptă. Nimeni nu poate fi urmărit, judecat sau pedepsit de două ori pentru aceiaşi faptă în limitele juristdicţiei aceluiaş stat.

Un principiu aplicat doar în materie penală constituind garanţia unui proces echitabil

persoanei acuzate. Valabil doar în cazul în care există un act ce pune capăt procesului penal

(ordonanţa de scoatere de sub urmărire penală, încetare, casare sau hotărire definitivă a instanţei judecătoreşti, fie de condamnare, fie de achitare a

inculpatului). Sediul materiei se găseşte în protocolul adiţional al CEDO, nr. 7 art. 4.

Nullum crimen sine lege Nu există infracţiune fără lege. Este un principiu de

drept penal care statuează asupra legalităţii incriminării. Potrivit regulii, pot fi calificate ca

infracţiuni doar acele fapte care sunt prevăzute

astfel în legea penală, persoana fiind trasă la răspundere pentru actele prejudiciabile ce sunt

incriminate în Codul Penal. Infracţiunea fiind unicul temei de tragere la răspundere penală.

12… TINERII JURIŞTI

INSTITUTUL DE REFORME PENALE

www.irp.md

ECHIPA DE REDACȚIE Adresa noastră:

Republica Moldova MD–2009 Chiș inău, str. Lomonosov 33

Tel.: (+373 22) 722 445 fax.: (+373 22) 722 545

E-mail: tineriijuristi@gmail.com

Redactor -șef: Tatiana Ursu Redactori: Daniela Groza Iulia Buravcenco Natalia Podlisnic Sergiu Găină

Opiniile expuse în prezenta publicație nu reflectă

neapărat punctul de vedere al Institutului de Reforme

Penale

Legile lui Murphy - .. - - - . - ... -

Dacă nu înțelegi un anumit cuvînt - ignoră-l, articolul va suna bine ș i fără el.

Cînd trebuie să iei o decizie, cantitatea de informație pe care o ai la dispoziție, este invers p r o p o r ț i o n a l ă c u importanța deciziei.

Un sistem complex care nu funcționează a evoluat dintr-un sistem c a r e f u n c ț i o n a iresponsabil.

Putem învinge pînă ș i gravitatea, dar uneori m a c u l a t u r a e s t e copleș itoare.

Oamenii vor accepta cu mai multă ușurință ideea ta, dacă le spui că primul care a avut-o a fost Benjamin Franklin.

Primele 90% din lucru îți iau 10% din timp, iar ultimele 10% din lucru îți iau 90% din timp.

Durata dezbaterilor v a r i a z ă i n v e r s p r o p o r ț i o n a l c u complexitatea chestiunii.

Dacă o problemă este abordată la mai multe ședințe, acestea devin cu timpul mai importante decît problema.

Compromisul va fi întotdeauna mai scump decî t or icare d in sugestiile pe care le promiți.

Nimic nu este atît de prost încît să devină ș i mai prost.

Cînd cauți un lucru, niciodată nu-l găsești decît după ce ai cumpărat altul în lor.

Probabilitatea de a distruge un lucru este direct proporțională cu valoarea lui.

Norme juridice hazlii (adunate din lumea întreagă)

În SUA...

... rezidenții unui oraș nu au voie să pescuiască stînd cocoțați pe spatele unei girafe.

... li se interzice cetățenilor să aibă mai mult de un dinte lipsă.

... nici un vehicul care circulă fără șofer nu are voie să depășească viteza de 60 km/h.

... este ilegal să păstorești mai mult de 200 de oi pe Hollywood Boulevard.

... femeile nu au voie să scuipe.

... nimeni nu are voie să se plimbe cu bicicleta printr-o piscină.

În Franța...

... este ilegal să săruți o persoană în metrou.

... între orele 800AM ș i 800PM este obligatoriu ca muzica ce se difuzează pe posturile de radio să fie în franceză.

... nici un porc nu poate fi botezat de către stăpînul lui cu numele de Napoleon.

În Israel...

... este interzis să-ți scarpini nasul Sîmbăta.

... nu este legal să hrănești animalele în locuri publice.

În Marea Britanie...

... este interzis să mori în Parlament.

... este permis să îți bați soția doar pînă la ora 2100 ș i dacă nu îi deranjează pe vecini.