47
Principiile alimentaţiei pacienţilor cu dermatoze alergie. Semiologia şi terapeutica dermatozelor alergice CONF. DR. DACIANA BRĂNIŞTEANU Facultatea de Medicină Universitatea de Medicină şi Farmacie “Gr. T. Popa” Iaşi

Principiile alimentaţiei pacienţilor cu dermatoze alergie

Embed Size (px)

DESCRIPTION

Principiile alimentaţiei pacienţilor cu dermatoze alergie

Citation preview

Page 1: Principiile alimentaţiei pacienţilor cu dermatoze alergie

Principiile alimentaţiei pacienţilor cu dermatoze

alergie. Semiologia şi terapeutica dermatozelor

alergice

CONF. DR. DACIANA BRĂNIŞTEANU

Facultatea de Medicină

Universitatea de Medicină şi Farmacie “Gr. T. Popa” Iaşi

Page 2: Principiile alimentaţiei pacienţilor cu dermatoze alergie

Dermatoze alergice

• Reacţii alergice (de hipersensibilitate) = reacţii imune excesive care au efecte patologice.

• Starea de sensibilizare rezultă din elaborarea sub acţiunea antigenului a anticorpilor care vor intra în conflict cu acesta cu ocazia oricărui contact ulterior.

Page 3: Principiile alimentaţiei pacienţilor cu dermatoze alergie

Dermatoze alergice

Principalele alimente alergene

• Cea mai mare parte a reacţiilor alergice sunt

provocate de anumite proteine din:

– ouă;

– arahide;

– peşte;

– fructe de mare (crab, homar şi creveţi);

– nuci, migdale, nuci braziliene, alune, fistic.

Page 4: Principiile alimentaţiei pacienţilor cu dermatoze alergie

Dermatoze alergice

Principalele alimente alergene

• La copii, principalele alimente cu potenţial alergenic

sunt:

– lapte de vacă;

– unele cereale: grâu, orz, ovăz, secara;

– soia;

– seminţe de susan.

• Alergia la laptele de vacă survine cel mai frecvent la

sugari, înaintea introducerii alimentelor solide.

Page 5: Principiile alimentaţiei pacienţilor cu dermatoze alergie

Dermatoze alergice

SIMPTOMATOLOGIE

• Semnele alergiei apar de obicei la câteva minute după ingerarea

alimentului în cauză (în maxim două ore).

• Natura şi intensitatea semnelor - variază de la o persoană la alta; pot

include unele din simptomele următoare, singure sau în asociaţie:

– simptome cutanate: prurit, erupţii, eritem, tumefacţia feţei, a

buzelor;

– simptome respiratorii: respiraţie şuierătoare (wheezing),

dispnee, jenă respiratorie;

– simptome digestive: crampe abdominale, diaree, colici,

greţuri şi vărsături;

– simptome cardiovasculare: paloare, hipotensiune arterială,

pierderea conştienţei.

Page 6: Principiile alimentaţiei pacienţilor cu dermatoze alergie

Dermatoze alergice

URTICARIA

• Erupţie cu papule sau plăci edematoase,

roşii sau albe-porţelanice, elastice,

pruriginoase, fugace;

• Aspecte aparte: urticaria gigantă,

circinată, hemoragică, pigmentată,

buloasă;

• Evoluţie: acută, subacută sau cronică.

Page 8: Principiile alimentaţiei pacienţilor cu dermatoze alergie

Dermatoze alergice

Demografism alb

Page 9: Principiile alimentaţiei pacienţilor cu dermatoze alergie

Dermatoze alergice

Demografism

Page 10: Principiile alimentaţiei pacienţilor cu dermatoze alergie

Dermatoze alergice

EDEMUL QUINCKE

(urticaria profundă, angioedem)

• Edem elastic, fără limite precise, însoţit de

senzaţia de tensiune;

• În zonele bogate în ţesut conjunctiv lax

(pleoape, buze, obraji, organe genitale etc.)

şi mucoase (linguală, faringiană, laringiană);

• Evoluţie: acută, cronică.

Page 11: Principiile alimentaţiei pacienţilor cu dermatoze alergie

Dermatoze alergice

Angioedem

Page 12: Principiile alimentaţiei pacienţilor cu dermatoze alergie

Dermatoze alergice

Angioedem

Page 13: Principiile alimentaţiei pacienţilor cu dermatoze alergie

Dermatoze alergice

Alergenii incriminaţi:

• Urticaria şi edemul Quincke acute –alimente şi medicamente

• Urticaria şi edemul Quincke cronice –alergeni biotici, medicamentoşi, endogeni

• Urticaria şi edemul Quincke cronice prin mecanism autoimun – cu anticorpi IgG faţă de receptorii de înaltă afinitate al IgE pe mastocite şi bazofile sau anticorpi IgG antiIgE sau antiprogesteron

Page 14: Principiile alimentaţiei pacienţilor cu dermatoze alergie

Dermatoze alergice

Forme etiopatogenice

1. Urticaria şi angioedemul induse de frig

2. Urticaria şi angioedemul întârziat la presiune

3. Urticaria la lumină

4. Urticaria acvagenică

5. Angioedemul la vibraţii

• Edemul angioneurotic ereditar – deficit al enzimei serice care inhibă prima fracţiune a complementului (C1), transmis AD;

• Terenul atopic, alte perturbări (endocrine, digestive, psihice etc.) – întreţinerea manifestărilor cronice.

Page 15: Principiile alimentaţiei pacienţilor cu dermatoze alergie

Dermatoze alergice

ECZEMADefiniţie = dermatoză eritemato-veziculoasă, în plăci sau placarde neregulate,

pruriginoase, cel mai adesea recidivantă.

Stadii evolutive:

• Eritematos (eritem şi edem)

• Veziculos (vezicule superficiale)

• De zemuire (eliminarea serozităţii prin deschiderea veziculelor)

• Crustos (de formare a crustelor)

• De descuamare (scuame fine)

Forme aparte:

• Eczema papulo-veziculoasă

• Eczema numulară

• Eczema lichenificată

• Eczema keratozică

• Eczema fisurată

Evoluţia: acută, subacută sau cronică

Page 17: Principiile alimentaţiei pacienţilor cu dermatoze alergie

Dermatoze alergice

Eczemă

Page 19: Principiile alimentaţiei pacienţilor cu dermatoze alergie

Dermatoze alergice

ECZEMA

Patofiziologie şi etiologie

• Reacţii de tip umoral şi reacţii de tip celular

• Alergenii incriminaţi:

– Exogeni: substanţe chimice, microbi sau ciuperci (din focare cutanate) sau exogeni, dar acţionând din interiorul organismului: alimente, medicamente administrate sistemic, microbi, virusuri, ciuperci, paraziţi din focare profunde

– Endogeni: produşi de metabolism, hormoni etc.

Page 20: Principiile alimentaţiei pacienţilor cu dermatoze alergie

Dermatoze alergice

Eczeme exogene

– Dermatita de contact – produsă de agenţi chimici de contact;

• Ortoergică: leziuni eritemato-edematoase, uneori buloase, în placarde cu contur precis, corespunzând zonei de contact, fără erupţii la distanţă.

– Substanţe incriminate: sulf, iod, acid retinoic, acizi, baze etc.

• Alergică: eritem, edem, veziculaţie, depăşind zona de contact cu alergenul şi erupţii la distanţă.

– Alergeni chimici de contact: crom, nichel, mercur, sulfamide, peniciline, coloranţi, răşini naturale sau sintetice, cauciuc etc.

– Eczema microbiană – sensibilizarea la microbi dintr-un focar cutanat (intertrigo, Impetigo, ulcer de gambă infectat);

• Clinic: placarde zemuinde, crustoase, în apropierea focarului primitiv, uneori cu erupţii secunde la distanţă.

– Eczema micotică (dermatofitide) – acelaşi mecanism ca şi eczema microbiană;

• plăci mai bine delimitate, circinate.

Page 21: Principiile alimentaţiei pacienţilor cu dermatoze alergie

Dermatoze alergice

Dermatită de contact

Page 22: Principiile alimentaţiei pacienţilor cu dermatoze alergie

Dermatoze alergice

Dermatită de contact

Page 23: Principiile alimentaţiei pacienţilor cu dermatoze alergie

Dermatoze alergice

Eczeme endogene

Dermatita atopică: manifestare eczematoasă care apare pe un teren constituţional (atopic), cu localizări caracteristice şi evoluţie în etape:

• Etapa infantilă: (2 luni – 2 ani) leziuni de eczemă dispuse pe părţile laterale ale feţei şi pe frunte; se poate extinde şi pe trunchi şi membre

• Etapa juvenilă (de la 3-4 ani la 10-12 ani): plăci de eczemă localizate la pliuri, intens pruriginoase, cu tendinţa la lichenificare.

• Dermatita atopică a adolescentului şi adultului – localizată la pliuri, leziuni uscate, cu tendinţa la lichenificare

• Aspecte atipice: dishidroziformă, numulară, keratozice, eritrodermice

• Complicaţii: - infecţii microbiene sau micotice, viroze recidivante (herpes simplu), pustuloză varioliformă (suprainfecţie cu virusul herpetic sau vaccinal la sugari cu dermatită atopică)

• Atingeri asociate: alte manifestări atopice (astm, rinită, conjunctivită, tulburări digestive), urticarie, edem Quincke, migrenă, cataractă, ihtioză, keratoză pilară

• Stigmate ale terenului atopic

Page 24: Principiile alimentaţiei pacienţilor cu dermatoze alergie

Dermatoze alergice

Dermatită atopică

Page 25: Principiile alimentaţiei pacienţilor cu dermatoze alergie

Dermatoze alergice

Dermatită atopică

Page 27: Principiile alimentaţiei pacienţilor cu dermatoze alergie

Dermatoze alergice

PRURIGOURILE• Erupţii papuloase sau papuloveziculoase, pruriginoase, cu evoluţie acută

sau cronică

• Prurigouri acute:

– ale copilului: prurigo strofulus

– la adult: prurigo acut, prurigo gravidic

• Prurigouri cronice:

– ale copilului: Prurigo Besnier, Prurigo Hebra

– la adult: prurigo cronic, prurigo nodular

• Patofiziologia şi etiologia:

– Reacţii de tip imediat sau mixte

• Alergeni: alimente, agenţi biotici, medicamente, pneumalergeni

• Factori favorizanţi: teren constituţional (prurigo Besnier), tulburări hormonale, digestive, infecţii de focar (amigdaliene, dentare, sinusale), boala Hodgkin, policitemia, unele neoplazii

Page 28: Principiile alimentaţiei pacienţilor cu dermatoze alergie

Dermatoze alergice

Prurigo strofulus

Page 29: Principiile alimentaţiei pacienţilor cu dermatoze alergie

Dermatoze alergice

Prurigo – Diabet zaharat

Page 30: Principiile alimentaţiei pacienţilor cu dermatoze alergie

Dermatoze alergice

Neurodermita• Plăci de lichenificare însoţite de prurit intens, cu evoluţie cronică

• Etiopatogenie: factori favorizanţi: tulburări digestive, endocrine, neuropsihice

Dishidrozisul• Leziuni veziculare mari, profunde, cu dispoziţie la mâini şi picioare,

lipsa eritemului

• Etiologie: alergeni diverşi: microbieni, micotici, medicamentoşi etc.

Eczematidele• Manifestări eritemato-scuamoase apropiate de eczemă: tipuri

clinice: pitiriaziforme (scuame fine), psoriaziforme (scuame groase) şi seboreice (scuame gălbui, grase, cu sediul pe zonele seboreice);

• Etiopatogenie: factori infecţioşi (streptococ, stafilococ, ciuperci, Pityrosporum), rar factori alimentari, medicamentoşi.

Page 31: Principiile alimentaţiei pacienţilor cu dermatoze alergie

Dermatoze alergice

Dishidorzis

Page 32: Principiile alimentaţiei pacienţilor cu dermatoze alergie

Dermatoze alergice

Dishidorzis

Page 33: Principiile alimentaţiei pacienţilor cu dermatoze alergie

Dermatoze alergice

ERITEMUL POLIMORF• Forme clinice:

– Eritemato-papulos;

– Eritemato-veziculo-bulos.

• Clinic:

– Erupţie precedată de febră, dureri articulare şi musculare, cefalee;

– Dispoziţia leziunilor: faţă, dosul mâinilor, antebraţe, faţa dorsală a

picioarelor, gambelor, genunchi;

– Forma eritemato-papuloasă: papule mici, edematoase;

– Forma eritemato-veziculo-buloasă: macule eritematoase centrate

de vezicule sau bule, aspect în cocardă; uneori, mai multe zone

concentrice, lichidiene şi eritematoase, în ţintă – herpes iris; leziuni

ale mucoasei bucale (hidroa), bule şi eroziuni.

Page 34: Principiile alimentaţiei pacienţilor cu dermatoze alergie

Dermatoze alergice

Eritem polimorf

Page 35: Principiile alimentaţiei pacienţilor cu dermatoze alergie

Dermatoze alergice

Eritem polimorf

Page 36: Principiile alimentaţiei pacienţilor cu dermatoze alergie

Dermatoze alergice

Vasculite alergice

• Grup heterogen de manifestări datorate atingerii vaselor mici şi mijlocii ale dermului şi hipodermului printr-un mecanism imunologic de tip III, declanşat de alergeni variaţi.

• Histologic: infiltrat inflamator cu predominenţa polinuclearelor şi degenerescenţa fibrinoidă a pereţilor vasculari.

• Clasificarea anatomoclinică a vasculitelor (A.Conu): vasculite superficiale dermice, profunde hipodermice şi sistemice.

• Clasificarea vasculitelor sistemice (Chapel Hill Consensus Conference): vasculitele vaselor mici, vasculitele vaselor mijlocii şi vasculitele vaselor mari.

Page 37: Principiile alimentaţiei pacienţilor cu dermatoze alergie

Dermatoze alergice

Vasculitele alergice Gougerot-Ruiter:

– Clinic: pete eritematoase, leziuni purpurice şi micronoduli; se pot asocia papule urticariene, bule, leziuni de necroză

– Asociată cu febră, artralgii, cefalee

– Evoluţie: acută, subacută, cronică

Purpura Henoch-Schönlein:

– Leziuni papulo-urticariene şi purpurice, cu dispoziţie pe membre;

– artralgii, simptome abdominale, atingeri renale (glomerulo-nefrită difuză), febră

Purpura eczematidă:

– Erupţie eritemato-scuamoasă şi purpurică, pruriginoasă, cu localizare mai frecvent la membrele inferioare

Page 39: Principiile alimentaţiei pacienţilor cu dermatoze alergie

Dermatoze alergice

Vasculite hipodermice

• Eritemul nodos:

– Noduli eritematoşi, dureroşi, localizaţi pe părţile antero-externe ale

gambelor, mai rar pe coapse sau antebraţe.

– Precedaţi de febră, artralgii

– Evoluţie: 2-3 săptămâni, uneori cu recidive

– DD: eritem indurativ Bazin

• Hipodermitele nodulare subacute Montgomery-O’Leary:

– Noduli ai gambelor, care uneori se ulcerează şi au o evoluţie lentă spre

resorbţie

– Apare la femei cu disfuncţii endocrine sau hipertensiune arterială şi

poate avea caracter recidivant

• Paniculita migratorie subacută:

– Noduli ai gambelor cu caracter migrator

Page 41: Principiile alimentaţiei pacienţilor cu dermatoze alergie

Dermatoze alergice

Eritem nodos

Page 42: Principiile alimentaţiei pacienţilor cu dermatoze alergie

Dermatoze alergice

Vasculite sistemice

• Manifestări grave, atingeri cutanate şi viscerale

• Clinic:

o Granulomatoza Wegener

o Angeita granulomatoasă Churg şi Strauss

o Panangeita necrozantă Zeek

o Papuloza atrofiantă malignă Degos

o Panarterita nodoasă

• Patofiziologia şi etiologia vasculitelor alergice

• Alergenii implicaţi: agenţi infecţioşi (bacil Koch, streptococ,

stafilococ, enterobacterii, virusuri, ciuperci), medicamente, mai rar

alimente, pneumalergeni

Page 43: Principiile alimentaţiei pacienţilor cu dermatoze alergie

Dermatoze alergice

Tratament şi profilaxie

Tratamentul cuprinde:

– Terapie etiologică

– Medicaţia patogenică

– Terapia de modificare a terenului alergic

– Medicaţia locală

– Regimul igieno-dietetic

Page 44: Principiile alimentaţiei pacienţilor cu dermatoze alergie

Dermatoze alergice

Tratament şi profilaxie

• Îndepărtarea alergenilor:

– Excluderea unor medicamente

– Tratamentul medicamentos sau chirurgical al unor focare

microbiene

– Tratamentul unor micoze sau parazitoze intestinale

– Evitarea contactului cu substanţe chimice sensibilizante

• Acţiunea asupra factorilor favorizanţi:

– Terapia perturbărilor digestive, hormonale, nervoase, etc.

– Evitarea alimentelor eliberatoare de histamină, a unor factori

fizici, a factorilor emoţionali etc.

Page 45: Principiile alimentaţiei pacienţilor cu dermatoze alergie

Dermatoze alergice

Tratament şi profilaxie

• Evitarea factorilor declanşatori:

a. alergeni alimentari (laptele de vacă, ouă, peşte, arahide, unele legume(roşii, morcovi, cartofi), unele fructe(kiwi, alune, pepene galben, căpşuni), coloranţi, conservanţi şi aditivi alimentari, alimente bogate în histamină sau histamino-eliberatoare (alcool, cafea, ciocolată, căpşuni, arahide etc);

b. factori de mediu şi expunerea la pneumoalergeni (polen, acarieni, praf de casă, puf şi pene etc.);

c. factori de contact (nichel, balsam de Peru, parfumuri, detergenţi, insecticide, cosmetice, lână, mătase şi fibre sintetice);

d. medicamente, vaccinări;

e. factori psihologici (stări conflictuale, stress).

Page 46: Principiile alimentaţiei pacienţilor cu dermatoze alergie

Dermatoze alergice

Tratament şi profilaxie

• Modificarea habitatului urban şi casnic (creează condiţii pentru

dezvoltarea acarienilor, gândacilor de bucătărie etc.);

• Creşterea gradului de poluare;

• Creşterea standardelor de igienă - implică şi creşterea agresiunilor

asupra tegumentului – detergenţi, săpunuri, apa dură etc.;

• Modificarea comportamentului alimentar – introducerea de

alimente noi – fructe exotice, arahide, aditivi alimentari, preparate

din soia, peşte etc.;

• Expunere mai redusă la infecţii (virus rujeolic, VHA, Helicobacter

pylori, Toxoplasma gondii, Lactobacillus ruminus etc.).

Page 47: Principiile alimentaţiei pacienţilor cu dermatoze alergie

Dermatoze alergice

Măsuri pentru prevenirea expunerii la alergeni alimentari

1. Citirea listelor de ingrediente:

– evitarea produselor care “pot conţine urme” ale alergenului.

2. Eliminarea surselor de contaminare:

– prin intermediul unui aliment sau a unei ustensile de bucătărie contaminate;

– evitarea alimentelor vrac;

– ustensile de bucătărie diferite de cele ale celorlalţi membri ai familiei.

1. Informarea anturajului despre alergia copilului:

– anturajul cuprinde familia, personalul din şcoală, părinţii prietenilor, vecinii şi alţi adulţi cu care copilul intră frecvent în contact.