Aeost -gecu.1850-1925

www.dacoromanica.ro

PRINCIPIILE DIIEPTULUI CIVIL ROMAN

VOLUMUL II

72784. Aletrandresco, Prineipiile Dreptului Civil Romin, Vol. II. I

www.dacoromanica.ro

DIMITRIE ALEXANDRESCOFOST DEOAN $1 PROFESOR AL FACTILTATTI JITRIDICE DIN LW, ADVOCAT,

SECRETAR GENERAL AL MINISTERULIII JUSTITIET,PROCDROR GENERAL SI CONSILTER LA TNALTA CURTE DE CASATIE RI JUSTITIE

PRINCIPIILE

DREPTULUI CIVIL ROMANovmptik" nvErorrii,

TIPARITA DUPA MANUSCRISELE AUTORULUI (4000 PAGINI)

CUPRINZAND

DOCTRINA SI JURISTRUDENTA PANA. LA. ZIPRECUM SI

MAXIMELE, AFORIZMELE, PROVERBURILEREGULELE DE DREPTCELE MAI CUNOSCUTE

ROMANE, FRANCEZE, GERMANE, etc.,

ABSOLUT TOATE COMENTATE DE AUTO,

ASEZATE IN ORDINEA rODULUI CIVIL

CU

APLICAREA LOR LA DIFERITELE MATER1I ALE DREPT1TLIII.

VOLUMUL IICartea 111, art. 644-649; titlul I ,art. 650-799 (Succesiuni) i titlul II

art. 800-941 (donatiuni intre vii i testamente).

OPERA POSTUIVITIcuprinde In total 4 volume

BUCURE§TIAtelierele grafice SOCEC & Co., Societate Anonimh.

1926www.dacoromanica.ro

idToate exemplarele acestui volum ror fi numerot ate

$i semnate, manu pro prta, de D-1 G. D. Danielopol, caresin gur are proprletztea literard a tatulor operilor, tipd-rite fi netipdrite ale Autorului.

Fiecare volum cuprinde fotografla cu auto grafulautorului.

www.dacoromanica.ro

CARTEA III(art. 644-491 C. civ.).

DESPRE MODURILE DE DOBANDIRF1 DE TRANSMITERE ALE PROPRIETATEI SI DESPRE

CELELALTE DREPTURI ASUPRA LUCRURILOR.

I. Cartea HI din codul civil se ocupa DU numai de dife-ritele moduri prin care se doband(gte §i se transmite pro-prietatea, dar qi de celelalte drepturi ce omul poate sa exerciteasupra lucrurilor.

S'ar parea, dupa cum zice un autor german, ca legiui-torul a gramadit In aceasta carte tot ce n'a Incaput Incartea 1-a qi a 2-a:

,,Fast scheint es, als ob in das dritte Buch alles aufgenomnenwurde, was in das erste und zweite nicht passte" 1).

A dobtindi insemneaza a deveni proprietar, iar ainstraina Insemneaza a fate pe altul proprietar (rem mum-alienam facere).

Modurile de a dobandi proprietatea sunt : 1° originarei derivate , 2° ca titlu oneros sau cu titlu gratuit , 3° cu

-thin universal sau cu titlu particular ori singular.Modurile de dobandire sunt originare atunci and

se dobandeqte proprietatea unui lucru ce n'a apar(inut ;lima,-nui, de exempla : ocupatiunea. Ele sunt derivate atunci andproprietatea se stramuta dela o persoanit la alta, precum :'vanzarea, donatiunea, succesiunea, ele. 2).

I) Latehariae. gandbuch, des franz6siselten Civilrechts, I, § 7, p. 16, nota2, in fine (ed. Ansellatz).

2) Cpr. art. 411 C. Calimach (314 C. austriac, asupra tIruia vezi Unger,System des 68terleichischen altgemeinen Privatrechts, II, § 72, p. 5, nota 9.

www.dacoromanica.ro

6 COD. CIV. CARTEA III. ART. 644-646.

Modurile de dobAndire aunt 1) Cu tiau oneros atunci&and In schimbul lucrului primit se drt o valoare oare care,precum vAnzarea. Ele sunt cu titlu gratuit, atunci and seprimeste un lucru, Ail. a se da nimic In schimb, precum :donatiunea, succesiunea ab intestat sau testamentarA.

Modurile de a dobAndi proprietatea sunt Cu titlu uni-versal atunci cand se dobAndeste o universalitate de bunuri,iar nu numai un lucru deterrninat. Astfel, sucasiunea abintestat este un mijloc de dobAndiri cu titlu universal, larlegatul singular ori particular, este un mod de dobAndire-cu titlu particular.

Achizitorul cu titlu universal plAteste datoriile aceluiaciirùia el succede (art. 655, 893, 896 C. civil), pe cAndachizitorul cu titlul particular nu plAteste, din contra, aceste-datorii (art. 775, in fine, 909 C. civil), pentruca datoriilesunt o sarcinii a Intregului patrimoniu, iar nu a unor lu-cruri particulare.

2E'8 alienum totius patrimonii onus est non eertarum rerum" 2)..

Modurile de a dobandi proprietatea (art. 644-646C. civil). Modurile de a dobandi proprieta tea sunt : suc-cesiunea ab intestat Ili cea testamentarti (legatele); donatiu-nile; conventiile; traditia, lnsA numai In unele cazuri ; ac-cesiunea sau incorporatiunea ; prescriptia achizitivii, sau uzu-capiunea ; legea si, In fine, ocupatiunea.

8 bis. Titlui proherede. Succesiunea este un mod de-rivat de a dobAndi proprietatea si, In iegislatia noastrA,spre deosebire de ceeace se IntAmplit In Franta, titlul de-mostenitor, (pro herede), constitue un titlu just care, unitcu buna credint§, conduce pe mostenitor la proprietateaimobilului giisit In succesiune, prin uzucapiunea de 10-20de ani 3). Chestiunea este Insg, controversatA.

In cat privelte deosebirile ce exista intre actele cit titlu oneros Ili eel_en titlu gratuit, vezi tom. III, parten II, p. 3, nota 1, al Coment. noastre.

Vezi tom. I al acestei lucari, p. 509. qi infra, No. 383 gi 6149, etc.Vezi tom. III, partea 1-a, p. 310, nota 2; tom. III, parte' II, p. 0,

792 nota 2 qi p. 903, 904; tom. XI, p. 133 urm. p. 138 u,m.; p. 250, text li3.oh 3, etc. Mai vezi li infra, No, 456, precum cii tom. IV al aeestei 1111.146,.No. 533 bis, 0 No. 578. Cpr. Ca.. S-a I-a, Bult. 1913, p. 1075 li. Dreptul din_1913, No. 74, p. 585, i-te. Contra: Trib. li Curtea laqi, Dreptul din 1912, No. 1(Cu observ. noastra) li din 1913 No. 73. p. 579 urm.

www.dacoromanica.ro

MODITRI PRIN CARE SE DO/31ND PROPR. ART. 644-648. 7

Tratlitia. In clt prive§te traditia, pe care art. 644din codal nostru o prevede anume, ea nu strImutg pro-prietatea decal nutnai atunci &and conventia are de obiectun hiera nedeterrninat In individualitate, ci numai In speciasa (in genere 1) qi In materii de daruri manuale.

Darul manual este deci astgzi un contract real, insensul riguros ce aceastg expresie avea la Romani 2).

Legea. Art. 615 din codul nostru mai prevedeIntre modurile de dobandire ale proprietAtei legea 3).

II. Ocupatiune. In fine, ultimul mod de doblndireal proprietItei, pe care art. 615 din codul nostru Il pre-vede anume, este oeupatiunea.

Oeupatiunea este un mod originar de a doblndi pro-prietatea unui lueru care nu apartine nimgrui (res nullius ).

Lucrurile ce nu apartin nimgrui sunt deci ale primuluioeupant. Aeeasta se Intelege insg, numai pentru luerurilemiratoctre, preen animalele sglbatice, peqtele, etc., aceastgregulg nefiind aplicabill irpobilelor ce nu au stgpftn, deoarace ele se cavil), Statului in baza art. 646 C. civil.

Oeupatiunea este privitoare : lo la lucrurile a cgroruz este comun tuturor (art. 647 C. civil); 2° la vanat §ipeseuit (art. 648 C. civil); 3° la inventiunea sau ggsire ;In fine, 40 la lucrurile mate dela inamie ( occupatio bellica,

praed a bellica).Lucrurile al ciror uz este comun tuturor (art. 647

C. civil). Sant lueruri cari nu apartin nimlnui, pe careJustinian le. flume* comune tuturor, precum: aerul, lu-mina, marea, apa eurgAtoare, etc.

»Et gulden?, naturali jure comnzunia sunt omnium hxc: aer,aqua profluens. et mare et per hoc litora maris". (Dupii dreptulnatural sunt comune tuturor: aerul, apa curggtoare, marea §i ma-lurile (Instit., De divisione rerum et qualitate, 11, 1. § 1, abinitio)

Vinatul §i pescuitul (art. 618 C. civil). VA-natul este un mod de a doUndi proprietatea animalelor

Vezi infra, No. 544.Cpr. art. 1269 C. Calima.ch (art. 943 C. austriae). Vezi infra No., 534,

(doaatiunile manuale).8) Vezi, de exempla, art. 123, 285, 339, 477, 485, 598, 646, 649, etc.

C. civil.

www.dacoromanica.ro

8 COD. CIV. CARTEA III. ART. 648.

sAlbatice, care tritesc In starea lor de libertate. Aceste ani-male fiind res nullius, devin proprietatea primului ocupant(art. 648 C. civil).

Fera, igitur bestiae et volucres et pines, id est omnia ani-malia quae mari, ccclo et terra nascuntur, simul atque ab aliquo.capta fuerint, jure gentium statim illius esse incipiunt; quod enimante nullius est, id naturali ratione occupanti conceditur". (Anima-lele Albatice, pasarile, pe§tii §i toate animalele care se nasc Inmare, in aer §i pe pämânt, indatii ce au fost prinse de cineva,apartin, dupä dreptul natural, acelei persoane; edci ceeace nuapartille nimknui se cuvine, dupg, dreptul natural, primului ocu-pant). (Instit., loco cit., § 12, ab initio 1).

AstAzi dreptul de a vana i politia vanatului sunt regle-mentate prin legea din 27 Oct. 1921 (m. of. 167) comp],cu L. 19 Apr. 1924, m. of. 12), iar contraventiile laaceastg, lege se judecit, conform dreptului comun, dejudecg-toriile de ocoale, art. 52 lit. e. din 1. judecItoriilor de-ocoale dela 1907).

Dreptul de a vana este un atribut al proprietAtei, Inacest sens cá once proprietar poate vana pe fondul *Au(art. 1 L. din 27 Oct. 1921). Nimenea nu poate vanape proprietatea altuia, fárá consimIimantul scris al proprie-tarului (art. 6 din legea mentionat1).

On ne peat tendre ni thésurer au domaine d'autrui", zice-Loysel 2).

Seniorul putea Insg, sá vaneze pe toate fiefurile (mo§iile)care atarnau de el. In acest sens tot Loysel 3) zicea :

Qui a fief a droit de chasse".Acel care a rInit de moarte pefondul sAu un animal sql-

batie poate s1-1 ridice de pe proprietatea altuia, fArg, ase face culpabil nici de furt, nici de delictul special prevgzutde art. 73-73 din legea, citatl dela 1906.

Dad, animalul a fost Insa numai uqor ránit, vanitto-

Mai vezi L. 1 § 1, Dig., De adquirendo rerun'. dominio, 41. 1. Cpr.art. 502, C. Calimach.

Loysel, op. cit., I, p. 260, No. 253. AceastI tnsemneazI ell, on ne pentde jour et di. met, tendre des panneaur et des filets au domaine d'autrui pourprendre le gibier". In memoriile lni Claude Leger, care trAia In anul 1437,aceastil, regulg era formulsa ta termenii urmItori: Par constitution real etedit, homme ne pent tenire ni theaurer hors de son fié et son domaine, en au-trui domaine et beritlge". Vezi Loysel, loco supra cit., In

8) Loysel, op. cit., I, p. 281, No. 278.

www.dacoromanica.ro

MODURI PRIN CARE SE DOBA.ND. PROPR. ART. 648 §1 998. 9

rul nu-1 poate ucide pe proprietatea aftuia, unde animalulrefugiat, flra a comite delictul special prevAzut de art.

6 din legea politiei vanatului.Dreptul de vangtoare nu apartine arendavului unui

fond cleat atunei and i s'a concedat prin contract (art.7 L. din 1921).

Cat pentru uzufructuarul unui fond vtim el el are.dreptul de a vana pe aeest fond 1).

Oeupatiunea nu strImutA proprietatea animalului lavangtor, deck atunci and vanatul a clzut In mfina lui :

Alii non aliter putaverunt tuam ease (feram bestiam), pant-si eam coeperis. Sed posterio rem sententiam nos confirmamus, quiamulta accidere possunt pit eam non capias". (A4ii ered, din contra,

pentru a dobindi animalul, trebue sä. fi pus mina pe el. NoiconfirmAm aceastit din urns& phrere, pentrue . mai multe impre-jurä,ri pot s. Impiediee de a prinde animalul). (Instit., De divi-sione rerum, II, 1, § 13, in fine 2).

Faptul cä vingtoarea a avut loe pe plmintul altuia,farl voia aeestui proprietar, nu 1rnpiedica pe vanittor dea deveni proprietarul animalului ucis de el, fiind-obligat a plati daune interese pentru clleareu dreptului deproprietate (art. 998 C. civil).

Proprietatea dobanditl asupra animalelor glbaticeprin oeupatie, se pierde odata cu posesiunea lor, Indata ceiteestea animate vi-au redobandit libertatea lor 3)

Pescuire. Art. 648 din codul civil apliel prin--cipiul ocupatiunei vi la pescuire. Pevtele ea vi vanatul,fiind res nullius, se envine primului oeupant.

Jus pescandi omnibus comune est in porta, fluminibusque".-(ToO pot peseui In fluvii, porturi çi fluvii). (Instit., De divisione-rerum, II, 1, § 2 4).

Ritmane Insl bine inteles cá pescuitul, ea vi vanatul,nu poate fi un mod de a dobandi proprietatea prin oeu-patie, decal pentru pevtele care se glsevte in laxit ate

Vezi tom. I al aeeetei lueritri, preemn vi tom. III, partea I-a, p. 465;tom. III, partea II, p. 16 (ed. a 2-a), etc.

Vezi vi L. 5 § 1, Dig.. De adquirendo rerum dominio, 41. 1. Cpr. art.-502 C. Calimaeh vi art. 1, in fine, C. Caragea partea Il, capit.

Cpr. Inetit., De diviaione reruns, II, 1 § 12 L. 3 § 2 Dig., .De adqui-rend° return, dominio,, 41. 1; art. 604 C. Calimaeh ; art. 960' C. germao, etc.

Cpr. art. 501 C. Calimaeh; art. 1, in fine, partea ir, eapit. 2, C. Cara-gea, etc.

www.dacoromanica.ro

10 COD. C1V. CARTRA III. ART. 649.

naturali. PeOele din iazuri, cotete, etc. ne mai fiindres nullius, ci o proprietate privata, acei care ar prindeasemenea animale prin ascuns de proprietarul lor, s'ar faceeulpabil de delictul de furt (art. 309, 10 C. penal).

Facultatea de a pescui este astgzi reglementata prinlegea din 10 Octombrie 1896 (m. of. No. 153) qi r(g.din 14 Julie 1887, (m. of. 109 qi 110).

Invertiunea sau gäsirea. Inventiunea sau ga-sirea este o ocupatie prin care dobandim un lueru neln-sufletit ce nu apartine nimgnui, sau al carui proprietoreste cel putin necunoscut. Inventiunea este relativg, la lu-crurile care n'au stapan ; la cele pierdute de catre proprie-tarul lor qi la comoara sau tezaur (art. 649 C. civil).

Inventiunea gäsirea relativä la lucrurile mitgatoarecare n'au apartinut nimänui sau care au fost päräsite de pro-prietarul lor. Lucrurile nelnsufletite care n'au aparìnutnimanuI, precum : pietrele sau plantele care crese §i se ggseseIn more, ori pe malul marei, etc. apartin primului ocupant :

altem lapilli et gemrnae et caetei a quae in littore inveniuntur,jure naturali staturae znventori fluid». (Pietrele, diarnantele i alte-lueruri ce se gäsesc pe malul märei, apartin, conform dreptuluinatural, aeelui care le-a gäsit). (Instit., De divitione rerum,1, § 18').

Tot astfel, primul ocupant devine proprietarulluerurilor mobiliare care au avut stgpan, MBA a cgrui sigpgnle-au lepgdat eu intentia de a nu mai fi ale sale ( pro-derelfcto):

Pro derelicto rem a domino habit= si sciamus, possumus-adquirere" (Putem dobandi. en titlu de deläsare un lucru ce stim.a a fust piiräsit de proprieta-rul lui). (L. 2, Pr. Dig., Pro derelict°,41. 7 2).

Inventiunea relatid la lucrurile mi§cAtoarepierdute de proprietarul lor. Lucrurile pierdute (les-épaves) nu trebuese confundate culuerurile care n'au stapin ;cleft pe and aceste din urmg, devin proprietatea primului

1) Mai rezi L. 3, Dig., De divieione rerun', 18; L. 1 § 1, in fine,De adquirenda vel amittenda posseseione, 41, 2;- art., 2. parka II, capit. 1, C.Caragea, etc. Cpr. Pothier,Propriété, IX, 58.

Cpr. Instit., tit. cit., II, I, § 47;. art. 510, 511 C. Calimach (386, 388,C. austriac).

www.dacoromanica.ro

MODURI PRIN CARE SE DOBA.ND. PROPR. ART. 991. 11

ocupant, cele dintitiu au, din contra, un stapân, carepastreaza proprietatea lor :

Hag enim dominorum permanent". (Instit., De divisione-rerum, II, 1, § 481).

Ia vechiul drept francez, les épaves apartinean Regeluisau au sei gneur haut-justicier (Obergerichtsherrn 2).

Biens vacans, terres hermes (herema, adecá, pámanturilenecultivate), et épaves appartiennent au haute-justicier", zieeLoysel 3)

Alle Vorstrande sind des KOnigs" zice o veehemaxima germana. (Toate lucrurile provenite din mare (6-,paves de ?ner) apartin Regelui 4).

Ocupatia nu stramuta, deci proprietatea lucrurilorpierdute, acela care le-a pierdut putand sa, le revendice dela gasitorul lor, dovedind proprietatea sa qi .platind gasi--torului cheltuelile facute de acest din urma pentru, publi--carea, conservarea, sau hrana lui, daca este vorba de unanimal (art. 991 C. civil), precum §i recompensa ce ar fipromis 51.

21 bis. Mai mult Inca, dupa art. 327 qi 328 din.codul penal, acel care gaseste lucruri straine, poate, dupaimprejurari, fi condamnat pentru abuz de Incredere 6).easitorul nu devine deci proprietarul luerului gasit prinocupatiune, ci numai prin prescriptia de 30 de ani delagasirea lui, art. 1909 § 2 C. civil nefiind aplicabil decatatunei cand posesorul lucrului are un titlu qi bung, credinta

specie, nu exista nici titlu, nici bun/ credinta. Cutoite acestea, chestiunea este controversata 7).

Dupa codul Caragea (art. 2, partea II, capit. 1),gasitorul prescria, fara nicio deosebire, proprietatea lucrurilor

Cpr. art. 512 C. Calimaoh (388, in fine, C. austriae).Vezi Zahariae, Handbuch dee fr. Civilrechts, I, 185, p. 561, nota 4

-ed. Crome).2) Loysel. op. cit., I, p. 283, No. 277.

Vezi Chaisemartin, op. cit., p. 251, No. 100.Cpr. art. 518 C. °slime& (391 C. austriac), preemn si art. 718 C.

Italian. In privinta titlurilor la purtg,tor, pierdute, distruse, furate, etc., veziL. din 21 lanuarie 1883, isr in privinta eambiilor pierdute sau distruse, vezi art.-321, 354 urm. C. com.

Cpr. art. 513-524 C. Calimaeh (389, 395 C. austriae).Vezi tom. III, partea II, p. 22 si tom. XI, p. 350. Mai vezi tom. IV

aeestei luerXri, No. 602.

www.dacoromanica.ro

12 COD. CIV. CARTEA III. ART. 649.

glsite prin trei ani, iar dupit art. 521 din codulCalimach(an C. austriae modificat), prin trei ani dela publicarepentru lucrurile mirltoare nelnsufletite, qi printeun antot dela publicare, pentru lucrurile de sine§i milcgtoare,adeel animalele (moventia).

Inventiunea relativi la comoarA (art. 649). Co-moara este once lueru mobiliar de o valoare comercial, fiechiar de mica Insemnittate, aseuns, fie chiar de putin timp,sau ingropat, pe care nimeni nu poate justifica eg esteproprietar t).

La Romani se cerea, din contra, ea lucrul sA, fi fostascuns de demult;

Thesaurus est vetus guaedam depositio pecuniae, cujus nomex tat memoria, ut jara dominum non habeat". (Un tezaur este unvechiu depozit de argint, din timpuri imemoriale, care nu are niciunproprietar). L. 31 § 1, ab initio, Dig., De adquirendo rerum dominio,.41. 1).

Comoara se chiama aur, argint, banii cei vechi de demult,sapinal ai cui au fost 85. nu se cunoasc5, cine au fost" zicepravila lui Matei Basarab (glava 89 2).

Once mijloace pot fi 1ntrebuintate astlzi spredeseoperi o comoarl, pe cAnd codul Calimaeh oprea des-coperirea ei prin fapte necuviincioase, adecl prin farmeei8).

,Cel ce va glsi comoara eu vr5ji qi eu draci, aceluia nimios5, nu i-se dea, ei 85. ja tot Domnia", zice pravila lui Matei Basarab(glava 89).

In codul Caragea, eomoara apartinea Domnuluiart. 1, partes. II, eapit. 1 4) ea qi In Englitera, unde §i

astAzi ea apartine Coroanei 5). Aceea§i solutie era admis§.In veehivl drept francez.

Art. 649 din coclul civil cere ca lucre mobil sI fie ingropat sau ascuasfie in pimint, fie chisr intenn mobil, de exemplu: inteun jilt, in saltariul undserin, etc. S's decis bask en drept cuvAnt, cg, obieetele de aloare glisite inalbis unui an, nu constitueso o comoarii. Trib. Gand, (Yr. judiciar din 1911, No20, p. 169. N'are de asemenes caracterul unei comori ornicul san un altobiect de valoare gAsit en ocazia ourAtirei unei latrine. Veal tom. III, partea II,p. 24, nota 2.

Cpr. art. 527 C. Calimach (398 C. austrisc); tilt. 984 C. german; art.723 C. elvetian din 1907, etc.

Cpr. L. Arnica Cod, De theecturie, 10, 15.Cpr. pravila lui Matei Iissarab, glava 89, in fine.

6) Vent Er. Lehr, Droit civil anglaie, I, 218, p. 147 ti II, 619, p. 33 (ecl,2-a). Una Bustin cl gi la Romani comoara apartinea altI datii fiscului. Vezi

www.dacoromanica.ro

MODURI PRIN CARE SE DORÂND. PROPR. ,-- ART. 649. 13

,Le roi applique 6, soi la fortun est treuve d'or", zice Loy-

In Etablissements St. Louis ggsim urmatoarele:Nul n'a fortune d'or, se il n'est Rois, et les fortunes d'argent

sont an barons et b, ceux pi ont grand justice en leus terre" 2).

Dreptul vechiu germanie zicea, de asemenea :Aller Schatz unter der Erde begrabPn, tiefer den ein Pflug

geht, gehdrt zu der loniglichen Gewalt". (Once comoar5, ingropatii,In p'amá'nt, mai adinc deceit poate merge plugul, apartine putereiregale 3).

In legile lui Manù gasim In privinta comoarei urma-toarea dispozitie:

Regele are drept la jumAtate diu comorile vechi si din me-talurile pretioase ce euprinde pämtIntul, prin calitatea sa de pro-tector si pentrucl este stilpiinul pkantului". (Cartea VIII, No. 39).

In dreptul vechiu francez, numai comoara care consistaIn aur apartine Regelui, caci iata ce ne spune tot Loysel :

Quant aux autres trésors mucés d'ancienneté (care nu con-sistau in aur), le tiers en doit appartenir au haut-justicier, le tiersau seigneur très-foncier (au propriétaire), et le tiers it celui quiles a trouvés" 4).

Aceasta solutie era admisa §i prin art. 529 din codulCalimach (399 C. a,ustriac, modifieat prin decretul din 16Iunie 1846).

26. Impir¡irea comoarei In dreptul actual. In dreptulactual, eomoara apartine, In Intregimea ei proprietaruluifondului, dad, descoperirea ei se datoreqte acestui proprietar,In urma cereetarilor ordonate de el 1n seopul de a gasi ocomoara (art. 649 C. civil 5),

sel 1).

Mayas, Court: de droit romain, I, p. 709, nota 13 (ed. a 5-a). Contra: Aecarias, Pr.de droit romain I, 249, p. 630, text 2, nota 1; Girard, Manuel élément. de droitromain, p. 316 (ed. a 4-a), etc.

1) Loysel, op. cit., I, p. 284, No. 279.1) Lord, op. li loco cit., p. 285, in notit. Prin fortune d'or" se intelegea

aural giisit din intAmplare in plimint: ... Fortune si est quand elle est trouvéededans terre, et terre en est effondrée". Loysel, loco supra cit. li Chaisemartin,op. cit., I, p. 247.

9 Loysel op. fi loco cit.; Cbaisemartin, op. cit., p. 216, No. 90.4) Loysel, op. cit., I, p. 287, No. 280.6) Cpr. art. 534 C. Calimach (401 C. austriac).

www.dacoromanica.ro

14 COD. CIV. CARTEA III. ART. 649 § 2.

Comoara apartine tot proprietarului fondului, daca eaa fost descoperitit de un tertiu in urm,a unor sdpaturineordonate de proprietar ; clei, In asemenea caz, gAsitorulei a violat dreptul de proprietate. Aceastl solutie -era ad-miss qi In pravila lui Illatei Basarab (glava 89).

In fine, comoara apartine pe jumAtate gIsitorului eiqi proprietarului fondului, dael a fist descoperitit printeunpur efect al tntamplitrei. _(art. 649 § 2).

Aceastil solutie, admisl de Implratul Adrian, a fostconfirmatl de Justinian 9.

Aceast6, solutie era admisl qi in pravila lui MateiBasarab (glava 89).

Acel care, din intdmplare, glse§te o comoarl intr'unfond stetin, trebue deci s'o ImpartA ca proprietarul fon-dului in care a fost ggsitl.

Dein Fund, mein Halb' , ziee o veche maximit germata. (Dineee4ce ai gäsit jamtitate mi se eavine mie 2).

26 bis. Faptul cl gIsitorul comoarei s'ar fi incercat aaseunde descoperirea ei prorietarului fondului, nu poate OAlipseasel astlzi de partea ce i se cu vine ea glsitor 3), §tiutfiind 04.

Nulla pcenu sine lege". (Niei o pedeaps1 nu poate fi apli-ma Meg, o anume lege 4).

26 ter. Asslunderea comoarei ar putea eonstitui un furt,daca existd, din partea gIsitorului ei o intentie frauduloasIconeomitentl cu descoperiraa ei (art. 308 C. pen. 5).

27. Comoara nefIcand parte din fond §.1 pgstrindu-qiindividaalitatea sa, nu este grevatl de ipoteea care greveazgfondul. Creditorul ipoteear va avea insI drept la o partedin eomoarit ea glsitor, decateori ea va fi descoperitg deel prin efectul IntamplArei.

De se va prileji cineva sit aibtb pre mane, lui niste oeinezalogite si de va gitsi el o earmark', va i'mpärti ea stäpantil lo-

.5 Vezi Instit., De divisione rerun', II, I, '§ 39, in medio, precum qi L.unia, Coa, De thesauris, 10, 15.

2) Vezi Chaisemartin, op. cit, p. 248, No. 97.2) Oontra: Pravila lui Matei Basarab (glava 89); -art. 531 O. Calimach

(400 C. austriac). Vezi li Novela 51 a impiLratului Leon (de invento thesauro, etc.),dela care este imprumutat art. suscitat din codul Calimaeh.

4) Vezi tom. I al acestei IncrAri, No. 25, p. 44.2) Vezi art. 5 din aired. Minist. dreptittei dala 15 Septembrie 1861, pu-

blicatI in colectia Pastia, p. 1398 urm.

www.dacoromanica.ro

MODURI PRIN CARE SE DOBIND. PROPR. ART. 649 § 2. 15

cului, de vreme ce se chiamä eä au gäsit ea si cum ar fi Intr'unloe sträin", zice pravila lui Matei Basarab (glava 89).

Tot pentru aceleasi motive se decide, In genere,dei chestiunea este controversat§, di acel care a cumprato cas§, spre a fi dIramatl, In scop de a-qi Insusi materialul,n'ar avea ,drept la comoara ce s'ar gAsi ascuns6 Inteun zidIli acelei case, afara bine Inteles, de partea euvenitit lui eaglsitor; cAci vanzarea unei case spre a fi dAramatii, Rind,dup. cum §tim, o vanzare mobiliarA, proprietatea comoareiapartine aceluia pe al cgrui fond era ziditl casa.

Lucrurile luate dela inamic in timp de rizboiu(praeda bellica). Ultimul mod de a dobindi proprietateaprin oeupatie consaerat prin dreptul gintilor, este relativ lalucrurile mobile pe care inving/torul este In drept de a lelua dela vrIjma§i, In timp de rgzboiu :

,Ea gum ex hostibus capimus, jure gentium statim nostrafiunt". (Lucrarile mate dela inamie devin, dupä dreptul gintilor,proprietatea noasträ). (Instit., De divisione rerum, II, 1 § 17, abinitio §i L. 7 § 5, Dig., De adquirendo reru9n dominio, 41. 1 9.

On acquierent aussi par la prise et par le droit dela guerre,ce qu'on prend sur les ennemis", zice Domat 2).

n Was ich vom Feinde bekomme, das ist mein', zice o vechemaximä germanä 8).

Popoarele au deci dreptul nu numai de a se ucide,dar El.i de a se prUla unele pe altele. Acest mijloc de do-bIndire al propriettitei (Beatelrecht) ar trebui sl figurezenumai In codul animalelor selbatiee, zice un autor 4).

Cu toate acestea, el este foarte de mult recunoscut siIn Englitera, unde vechii autori sustineau altAdatI cil, ina-micul neavand nici un drept la protectia legilor, ori qi cinepoate sitli Insuseascit bunurile lui, fArl a avea obligatiade a le restitui. Blackstone protesteazg Insl, In numele ra-tiunei si a justitiei, contra unui drept &tat de barbar qi

I) Vezi ei L. 1 § 1, in medio (item bello capta). Dig., De adquirenda velamittenda possessione, 4L 2. Cpr. art. 535 C. Calimaeh (402 C. austriae). Vezitom. IV al &meta luerki, No. 605 quater.

2) Domat, Lois civiles (inns leur ordre nature', IV, p. 259, No, 3 (edCarré).

8) Chaieemartin, op. cit , p. 203, No. 61.4) Cpr. Laurent, VIII, 438.

www.dacoromanica.ro

16 COD. CIV. CARTEA III. TIT. I. ART. 650.

nedemn de o tarit civilizatl '); ceeace n'a Impiedicat In rlz-boiul mondial 1916-1918, pe Nemti, Bulgari qi Turci, dea ara In t/rile lor tot cc au gIsit In teritoriul ocupat de ei.Aceste, in secolul in care trlim, se zice el se numeste ci-vilizatie!

Persoanele qi proprietltile particulare sunt, In adevlr,inviolabile In timp de r/zboiu, ca Ili In timp de pace ; ciciTlzboiul care conferl Invingltorului dreptul de a impunecelor Invinsi rechizitii, contributii, etc., nu-i conferI peacela de a prlda bunurile partieulare sau ale Statului ;altfel ritzboiul, astfel cum 1-au Inteles §i praeticat timp depatru ani puterile centrale, ar fi o talhlrie, o jlfuire eumlna Inarmatl, si un mijloc de exterminare al invinsului,ceeace nici echitatea, nici umanitatea nu permite.

Duá asemenea drept era pinl la un punet oarecarescuzabil la Romani, care voind a cuceri Ili a Inghiti ome-nirea, au displrut ei insisi de pe fata plmlntului, si lacare nu numai lucrul, dar gi Insusi vrajmaqul devenea pro-prietatea Inving/torului, el nu se mai pricepe Insl In tim-purile moderne.

Rlzboiul, aceastl tristl necesitate, Isi are, In adevIr,si el astIzi legile sale, clei el trebue sit fie condus conformdreptului si legilor eterne ale umanitgtei :

Legile A tug la sunetul armelor, zice Grotius, ins5, numailegile civile §i judecAtoreqti, care se aplia, In timp de pace, iarnu gi legile ve§nice, care sunt de toate timpurile".

Sileant ergo leges inter arma, sed civiles et judiciariae etpacis propriae, non aliae perpetuae et omnibus temporibus acco-modatae" 2).

CARTEA III. TITLUL I.

30. Succesiunile ab intestat 3). A moqteni sau asuccede, InsemneazI a lua loeul unei alte persoane. Astfel,

Vezi Er. Lehr, hléments de droll civil anglais, I, 618,p. 32 (ed. a II-a,revXzutil, de J. Dumas). Vezi asnpra pritzei de riizboin in genere, Hefter, Desouropaische Valkerrecht der Gegenwart, § 135, p. 260 nrm. (ed. Bergson). Vezigi articolnl ce am pnblicat in Tribuna: juridicil din 1919.

Vezi Massé, Le droit commercial dens see rapports avec le droit desgens et le droit civil, I, No. 120, p. 108 (ed. III-a).

8) In at privegte suceesitmea in dreptul austriac, vezi Unger, Dar Bs-terreichische Erbreclat systematiach, dargestellt (Leipzig, 1871).

www.dacoromanica.ro

DE3CRIDEREA SUCCESIUNILOR. ART. 651, 17

Inteun sens larg, se poate ziee ea eumparatorul suceedevanzaterului (suceesor eu titlu particular).

In titlul de fa, euvintul sueeesiune Insemneaza Insatransmiterea pa,trimoniului, adeela drepturilor i obligatiilorunei persoane defuncte catre o alta persoana care traeste §icare se nume§te mostenitor (uneori erede) (art. 651 C.:civil).

Hereditas nihil aliud est, quam succesio in universum jus,quod defunctus habuerit' (Mostenirea nu este altceva deck dreptulde a succede n toate drepturile defunctului). (L. 62, Dig., De div.regulis juris antiqui, 50. 17 si L. 24, Dig., De verb. significatione50. 16).

Succesiunea este deci transmiterea patrimoniuluiunui defunct la o alta persoana.

Succesiunea se Intemeiaza, ea i familia, pe principiilede morala gi de drept natural'), §i eeonomia politica oconsidera, cu drept °avant, ca unul din cele mai mare sti-mulente là munca. A. desfiinta dreptul de suceesiune, arlnsemna deei a distruge proprietatea individuall; cad pro-prietatea vremelnica, redusa la viata omului, nu mai este oproprietate. Statul ar deveni, in adevar, unicul proprietar,iar particularii n'ar mai fi decat niste uzufructuari. Doctrinacare admite proprietatea vremelnica nu este deck comuniz-mul sub o alta forma2).

Dar duel prin succesiune se Intelege, In genere,trausmiterea, patrimoniului unui defunct la o alta persoana,Intr'un alt sens, euvaatul succesiune3), Insemneaza univer-salita,tea buaurilor active i pasive, care trece dela defunctla moqtenitorii siti (art. 653 C. civil).

Ilereditas est pecunia quae morte alicujus ad quernquampervenit". (Succesiunea consist& tn bunurile care, prin moarteacuiva, se transmit unei persoane).

,.Eine Erbschaft oder der Nachlass id das Vermtigen einer_Person nach ihrem l'ode", zice Zachariae. (Succesiunea este patri.rnoniul unei persoane chip& moartea sa 4).

1) Masson, fitéments du droit franpais, I, 125, p. 450 urm. (ed. a 2).Contra.: Montesquieu (Esprit des lois, XXVI, capit. 11), care face sit atArnesucesiunea de principiile dreptului politic salt civil, ia,r nu de acela ale drop-tulu i natural.

21 Glasson, op. cit., p. 451 urm.CAteorlatA, In loe de succesiune, legea fntrebuinteazit cuvintul ereditate

(art. 737 C. civil) vi chiar ererire (art. 1680 C. civil).Handbuch des fr. Civilrechts, 1V, § 598, ab initio, p. 2 (ed. Crome).

72784 D. Alexandresco, Principiile Dreptului Civil. Boman Vol. II. 2

www.dacoromanica.ro

18 COD. CI V. CARTEA III. TIT. I. ART. 650.

Nit ivelehem Gut der Mann, erstirbt, das heist man aucaErbe". (Bunul cu care omul moare se numeste mostenire 9.

Succesiunea cuprinde intregul patrimoniu al de-functului, adeca nu numai drepturile, dar Ili obligatiile lui,afara de cele exclusiv personale, care se strang odata cumoartea lui. Un mostenitor nu poate sa aiba mai multedrepturi decal avea, autorui sal), pentruel nimeni nu poatetransmite mai multe drepturi cleat are el Insu§i

Nemo plus juris ad alium transferre potest, pant ipse habet".(L. 54, Dig., De div. regulis juris antiqui, 50. 17 si art. 580, 1521C. Calimach, corespunzätor cu art. 442 si 1138 C. austria e 2J.

Suceesiunea unei persoane fiind divizibill, §i fiecaremostenitor dobandind, In momentul mortei autorului comun,un drept deosebit de acel al comoqtenitorului su, de aiciurmeazit el dad, vocatiunea la Intreaga succesiune a unuimostenitor li confera dreptul de a beneficia de Intreagasuccesiune, In caz de renuntarea celorlalti mo§tenitori saude prescrierea drepturilor lor de succesiune, aceasta nu-Ipoate Indreptati de a se prevala, Ara mandat, de drepturilelor, pentru a reclama Intreaga avere succesorala dela untertiu, de oarece un drept eventual nu poate servi de bazitunei aetiuni In revendicare, §i din nimie nu rezulta indivi-zibilitatea unor drepturi perfect divizibile 3).

Impirtirea succesiunilor. Art. 650 din codulnostru, Imprumutat dela art. 720 din codul italian, Impartesuccesiunile In legitime (ab intestat)§i testamentare, flird diatasau cu diatd, zice codul Caragia (art. I, partea IV, capit. 3).

Dritul mostenirei se intemeiaA pe cea de pe urmä vointäa

testa,torului'arätatä dupä a legilor ortinduialà, sau pe lege ,

zice art. 690 din codul Calimach (533 C. austriac).

34 bis. La Romani, succesiunile erau legitime si testa-mSntare, Mal succesiunea ab intestat nu avea loc decat Inlipsa suecesiunei testamentare.

In vechiul drept franeez, In provinciile de drept obiq-nuelnie, Jill eYista deck succesiunea legitima.

1) Vezi Chaisemartin, op. cit., p. 380, No. 2. Acest adagiu este extras.din Sachaenepiegel, (I, art. 6, § 1).

9) Vezi tom. I al acestor 111(1146, p. 200, 437, 450, 495, precum Eli infra,.No. 362, 427, 564, No. 204, etc. Mai Tezi tom, IV, aceleiali lucrXri.

8) Cas. I, 14 Octombrie 1914, Dreptul din 1914, No. 77, p. 609.

www.dacoromanica.ro

DESCHIDEREA SUCCESIUNILOR. ART. 650. 19

»Institution d'héritier n'a point de lieu", zice Loysel 9.

Tot In acelaq sens era si vechiul drept germanic, undemaximg zicea:

Wer mein Blut, hat, ist mein Erbe". (Cine are sAngele meneste mostenitorul meu`2).

Acest sistem se Intemeia pe maxima formulatlde Glanvilla, care la finele secolului al XII-lea zicea :

Solus deus heredem facere potest non homo". (Numai D-zenpoate sr creeze mostenitori, nu insá. vointa omului).

Gott nicht der Mensch _macht die Erben", zice o maximggermanä

Tacit zicea In acelaq sens:,,Heredes tamen successoresque sui cuique liberi, et nullum

estamentum (Germania, capit. 20).

Asa dar, In dreptul nostru, succesiunile sunt le-gitime sau ah intestat qi testamentare.

Succesiunea ab intestat este Intotdeauna un mijloc dea dobandi cu titlu universal 4); pe cand succesiunea testa-mentara poate s fie cu titlu particular sau cu titlu uni-versal. Cea dintli are de object unul sau mai multe bunuri,lar eea de a doua are de obieet Intregul patrimoniu al de-functului sau numai o parte din el.

Succesiunea testamentarg, nu mai are Insl astlzi In-sernnItatea'ce avea la Romani, unde era o dezonoare de

muri flrl testament. De aceea, legea celor 12 table pro-clamase dreptul de a testa Intr'un mod absolut.

Pater familias, uti legassit supra poenia tutelave sum rei,ita, jus isto" (tabla V, 3). (Ceeace p'Arintele de familie a dispusprin testament asupra bunurilor sale .sau asupra tuteiei copiilor

s5, fie ea o lege 6).

Loysel, op. cit., I, p. 298, No. 304. Vezi qi Pothier, Successions, VIII(article prtiliminaire), p. 1 (ed. Baguet).

Chaisemartin, op. cit., p. 381, No. 4.Chaisemartin, op. cit., p. 425, No. 39. Vezi tom. III, partea II-a, p.41

nota 1 ed. 11; tom. IV, partea I-a, p. 681 ed. II; tom. IV, partea II. p. 6, nota2 qi. p. 145, 146, ed. II etc. Vezi qi infra, No. 675.

Vezi Pacifici-Mazzoni, Istituzioni di diritto civile italiano, VI, p. 2 ked.a III-a).

Vezi qi Instit., De lege Falcidia, II, 22, Pr., nude se zice tot clup4 loges.oelor 12 table: Mi legassit suae rei,ita jus esto". (tispozitia fiec5,ruia asupralucrului situ, va face lege). Vezi infra, No. 588.

www.dacoromanica.ro

20 COD. CIV. CAItTEA III. TIT. I. ART. 650.

Astlzi, luerurile s'au sehimbat In acest sens,suecesiunea legitimI sau ab intestat (ab ho mine intesto) esteregula generall, iar cea testamentarI este o exceptie.

Un mostenitor mai poate fi ast/zi instituit, contrardreptului roman, nu numai prin testament, dar si prin con-tractul de cAsltorie (institution contractuelle) (art. 933 urm.C. civil).

institutia contractuali. Institutia contractuall,necunoseutl In asezlmintele noastre anterioare, ea si Indreptul roman, Imprumutan dela vechiul drept francez,existl deci si In dreptul nostru. Jurisprudenta noastrl esteconstantl asupra aeestui punct f).

Institutia contractuall Ii are fiin(6 si In dreptul ger-man sub numele de pact succesoral (E/ bvertrag) (art. 1941si 2274 urm. 2).

Am zis--cI institutia contractulln este de originI cu-tumierl. Ian cum se exprimg, In aceast/ privinn, Loysel :

Institution par paction ou reconnoissance d'héritier simpleou mutuelle, et donation particulière par contract de mariage,vaut par la loi salique des Francois, et ne se peut révoquer" 8).

Afarl de suceesiunile legitime si testamentare decare am vorbit, codul nostru mai cunoaste Incá succesiunilespeciale prev§zute de art. 316 Eli 684 C. civil.

39 bis. lnexistenta dreptului de reintoarcere succe-sorali. Cat pentru succesiunea particularl a ascenden-tului dlruitor (reIntoarcere succesorall), statornicitl deart. 747 din codul civil francez, vom edea el ea a fosteliminattt de legiuitorul nostru 4).

Deschiderea succesiunilor (art. 651 C. civil).Suecesiunea se desehide Trin moarte, la ultimul domiciliual defunctului (art. 95, 651 C. civil), se Intelege prin

I) Vezi deciziile citate fn tom. IV, partea T-a, p. 683, nota 1. Vezi asuprainstitutiei contraetuale, tom. I, p. 28, ad notam; tom. III, partea II-a, p. 42,43 vi 321; tom. IV, partea I-a, p. 6ril urm. (ed. a II-a); tom. V, p. 117, text vinota 3; tom. VIII, partea I-a, nota 2 dela p. 8 v't 9; toni. X, p.740, nota 4, etc.Vezi vi infra, No. 192 vi 622 urm.

2) Vezi asupra institutiei contraetuale in dreptul international, K. Neu-becker, Der Ehe und Erbvertrag im internationalen Verkehr (Leipzig, 1914),lucrare In care ne-am gIsit citat i noi la pag. 90, text vi note.

Loysel, op. cit., I, p. 301, No. 308.

www.dacoromanica.ro

DESCHIDEREA SUCCESIUNILOP. ART. 651. 21

moartea naturall, del moartea civil6 (politiceaseii) de carevorbe§te art. 692 din codul Calimach, nu mai existg astAzi.

Nulla est viventis hereditas" .- (Nu se poate mosteni pe unom yin). ( Ex lege I, Dig. De hereditate vel actione vendita, 18. 4 1).

41. ImbrAti§area vietei monachale. -, In dreptul nostruanterior, Imbriqarea vietei caluglre§ti era o cauzg, de des-chidere a succesiunei, atunci and cAlugArul dispunea deaverea sa prin testament 2). In asemenea caz, legatarii lui,fie rude sau strlini, puteau s5, reclame averea legat/ Indat&ce dispunAtorul se cAluglrea, ca §i cum el ar fi murit, iarrestul se cuvenea la moartea 16 mIngstirei intru care seInvrednici se tunderei n? onahale 3).

Vechiul drept francez. Aceastg, soluOe era ad-mis. Eli in vechiul drept franeez. LW., In adevIr, ce gasimin aceastit privintI In Loysel :

Car autrement les religieux ne succèdent point, ni le -mo-nastòre pour eux, et si ne peuvent de rien disposer : ains sonttenus pour morts, dès-lors de leur profession, et leurs parens leursuccèdent 5).

In vechiul drept germanio, se ziceh, de asemenea :

Bekappte Leute himen nicht erben" . (Oamenii cu gluga incap, nu pot sä, mosteneascä 5).

Tot In aeest sens se mai ziceh :Pestele apartine apei si cälugärul mänästirei" 6)

Dei s'a decis de mai multe ori el dispoziVile

Vezi infrd, No. 604.Pentru ca eineva sg. fie cA,lugKr in puterea euvântului, nu era suficient

ca el a fi purtat haina monahalK, ci trebuia sit ailiii o purtare vrecinieg deprofeeinnea sa. De aceea Loysel zicea

L'habit ne fait pas le moine, mais la profession" (op. cit., I, p. 353, No. 346)

Non tonsura facit monachum, non horrida vestis,Sed virtus animi, perpetuusque vigor,Mena humilis, mundi contemtifs, vita pudica,Sanetaque sobrietas, hula faciunt monachum".

Vezi hrisoavele li hatilerifurile citate in tom. III, partea II-a, p. 46,nota 3, iar fn cat privelte legislatia Moldovei, vozi art. 702 urm. C. Calimach9i Mannalul administrativ al Moldovei, tom. II, p. 392 urm. Toate aoeste dis-pozitii din legile noastre anterioare aunt Imprumutate dela Novelele lui Justinian.

Loysel,,op. cit., I, p. 353, No. 345.6) Chaisethartin, op. cit., p. 414, No. 28.6) Chaisemartin, op. cit., p. 415.

www.dacoromanica.ro

22 COD. CI V. CARTEA III. T1 V. 1. ART. 651.

relative la secesiunea cälug.rilor, in calitatea lor de legipolitice, n'au fost abrogate prin dreptul actual '), toiusisolutia de mai sus a fost In mod vietorios riisturnatl prindeeizia Curtei de easatie din 16 Noembrie 1900, pronuntat6 InSectii-Unite, la care am luat si noi parte ca consilier, i cu acgrei redactare am fost lnsareinat de Ourtea supremI. Succe-aiunea fijad, In adevAr, un mod de dobindire al proprietAtei, ceizvorlste din legea civil. (art, 644 C. civil), nu poate fi car-muitg, decAt de legea care a infiintat-o ; iar, pe de altg parte,legile privitoare la succesiuni flind In strtinsl legAturit cuorganizarea socialii, a Statului, intereseazii ordinea publicIsi se aplicl, flrit deosebire, la toate clasele sociale, decisi la cJug.ri, nimeni neputtmd, in)ipsa unei derogIri exprese,

se sustragl de la de 2).43 bis. CM pentru preotii de mir, ei n'au fost loviti de

nick, incapacitate nici la noi, nici In Franta, dupg cum nearatil tot Loysel :

Par le coutume de France. capitulaires et ordonnances duroi Charles VI, de l'an 1386, les eceésiastiques suceèdent à. lentoparens et leurs parens k eux, et peuvent disposer de leurs biens,tout ainsi que les lais, japit qu'els !ear soient avenus ou acornsdu revenu de leurs bénéfices" 8).

Aeeeasi solatie era admii5. si In dreptul germanie :Der Pfaff wad die Tohter sind gleich nache Erbe zuenehme".

(Praotul §i fat A. u n t de o potrivg, apropia. ti pentra a luit sucesiunea 4).

Aceeasi solutie era aplicabil i arhiereilor :Et m6mement aux évé'ques, ores qu'ils eussent autrefois été

religienx" 8).

44. °And art. 651 din codal civil zice c suceesiunilese deschid prin moarte, aceasta tusemneaz c transmitereadrepturilor si obligatiilor lui de cujus are loe de indati lamoartea lui, fla nicio Intrerupere. Desehiderea succesiuneieste deci devolutia ei, pe care legea o reguleazg, fdr6. - atine seamg, de natura si origina bunurilor.

V.zi deciziile citate in to n. I. p. 51. nota 4 (ed. a 2-a).Vezi deciziile citate in tom. I at acestei Incriiri, No. 12, p. 29,

2) Loysel, op. cit., I, p. 351, No. A43.Chaisemartin, op. cit., I, p. 415, No. 29.Loysel. op. cit., I. p. 352, No. 344.

www.dacoromanica.ro

DESCHIDEREA SUCCESIUNILOR ART. 651, 652. 23

Astfel, In dreetul nustru nu mai exista regula :Paterna patellas, materna maternis".

Asa dar legea noastra nu mai are In vedere origina bunu-rilor, decat In cazurile prevazute de art. 316, 317 si 671C. civil 9.

In dreptul germanic se tinea, din contra, socoteala deorigina lucrurilor :

Das Gut muss hingehen woher ist gekommen". (Bunuriletrebue .4, se Intoarea, acolo de untie au venit 2).

Tot astfel se exprima i Loysel :Les propres ne rEmontent point, mais retournent aux plus.

prochains parens du còté dont ils sont venus au défunt: ce quiest ce qu'on dit: paterna pate) nis materna maternis '8).

Legea 60' care se reguleazi succesiunea.Succesiunea se reguleaza, In privinla devolutiei ei dupa lEgeacare era In vigoare In momentul deschiderei ei, moslenitoriineputand dobandi drepturi &cat dela meartea lui de cujus.Aceastit regula nestramutata rezulta din principiul neretro-activitatei legilor (art. 1 C. civil); caci pana la deschidereasuccesiunei, mostenitorul n'are un drept castigat, ci numaid simpla expectativa, pe care legea poate totdeaunamodifice 4).

45 bis. In privinta succesiunilor deschise In Dobrogeaintre Mahometani, se aplica In prima instan, uzurilelegile musulmane de catre tribunalele mahornetane instituite-In orasele Tulcea si Constanta. Aceleasi legi se aplica de-aceleasi instante judecatoresti In privinta organizarei familiei,puterei parintesti, casatoriilor si divorturilor dintre Ma-hometani.

Succesiunea lui de eujus deschizandu-se la mom tealui, acel care reclama o succesiune va trebui sa dovedeascamomentul precis al mortei autorului sail (art. 1169 C. civil)._

Daca mai multe persoane au murit In acelasi moment,de exemplu Inteun accident, panne vor putea dovedi prin

Vezi infra, No. 115.Chaisemartin, p. 404, No-. 19.

81 Loysel, op. cit., 1, p. 335, No. 332.4 ) Vezi tom. I al Coment. noastre i p. 97, 98; tom. III,Rartealr, p. 49,.

50; tom. IV, partea II, p. 577, etc. Vezi i infra, No. 767.

www.dacoromanica.ro

24 COD. UV. CARTEA III. TIT. I. ART. 653.

once mijloace supravietuirea uneia din aceste persoane, ateilegiuitorul nostru, imitand pe eel italian, a eliminat pre-zumtii aqa zise commorientes, statornicite de art. 720-722din codul francez 9.

Art. 20 din codul german, 25 din codul austriac, 37 dincodul Calimach, art. 924 din codul italian 2), etc. dispun, Inaceast/ privintI, el dacg nu se poate clovedi cine a muritmai Thai, cu totii sunt presupu0 a fi murit In Reel* timp:

So wird vermutet, dass sie gleichzeitig yestorben 8ein", ziceart. 20 din codul german.

*i aceastI prezumptie este arbitrar., c/a din faptulcg nu se poate stabili cine a murit mai Intai, nu rezultg,cg, toti au murit In acela0 timp. Singura solutie juridieleste deci acea admisg, de legea noastrg,.

Sezina sau continuarea posesiunei in persoanaunora din mo§tenitori (art. 653 C. civil). Descendentiiqi ascendentii (iar nu toti moqtenitorii, ea In codul francez),au de drept posesiunea sueeesiunei din momentul mortiidefunetului.

Pang In momentul renuntgrei, succesiunea apartinedeci moqtenitorului.

Dreptul roman zicpa, din contra :Hereditas nundum adita personem vicem sustinet non heredis

sed defuncti". (Suceesinnea Olin la acceptare, nu reprezintA pemo§tenitorul viitor, ei pe defunct). (Instit., De heredibus insti-tumdis, II, 14, § 2, in medio 3)

Sezina nu este Insit irevocabilg, egei ea poate fidesfiintatg, prin efeetul renuntgxei, nimeni neputAnd fi moqte-nitor contra vointei sale (art. 686 C. civil). Aloqtenitoruldobandeqte, In adeviir succesiunea fg,rg, qtirea lui (ignarus),MA, el n'o poate pgstra In contra vointei sale (itivitus).

Nemo invitus heres" 4). (Cel ce nu voeste en sila mostenitornu se face", zice eodul Caragea 5).

I) Vezi tom. III, partea JI, p. 50, 51; torn. IV, partea II, nota 3 dalap. 460, 461 (ed. a 2-a), etc.

Art. 924 din codul italian a treent fatrA, nicio achimbare in legeabulgarlt asupra succesiunilor din 1890 (art. 184).

Zachariae, Handbuch des fr. Civiarechta, IV,§619, p. 73, text qi nota 7(ed. Crome).

Vezi .infra, No. 764.Vezi li art. 1022 C. Calimach.

www.dacoromanica.ro

DESPRE SEZJIJI ART. 653. 25

Il n'est héritier qui ne veut", zice Loisel ').

Institutia sezinei era necunoscutl In dreptul nostruanterior la Romani, unde moOenitorii, aii cleat aceinumiti si et necessarii, trebuiau 86 faca o aditio hereditatis 2).

In suis heredibus aditio non est necessaria, qui statim ipso-jure heredes existunt". (Mostenitorii sui n'au nevoe de a acceptasuccesiunea, pentrac5, sunt investiti de drept In momentul deschidereiei). (L. 11, Dig., De stag et legitimts heredibus, 38. 16).

Devi mo§tenitorii extranei nu dobandeau succesiuneadeclt prin acceptare, totui ei continuau persoana defunctului.

Heres quando que adeundo hereditatent, jam tunc a mortesuccessisse defunct° intelligitur" . (Mostenitorul care accept5, sue-cesiunea, este in genere presupus a fi suecedat defunctului din zivamortei sale). (L. 54, Dig., De adquirenda vel omittenda heredit ate, 29. 2).

Omnia fere jura heredum perinde habentur, ac si continuo subtempus mortis herejes extitissent". (Toate drepturile privitoare lao succesinne nu sunt mai putin doblindite mostenitorului, care aacceptat-o ctttva timp dup.& tnoartea testatorului, deck dac5, ar fiacceptat-o imediat du p5, moartea lui). (L. 193, Dig., De div. regulisjuris antiqui, 50. 17).

,D1p5, primirea mostenirei, mostenitorul, bloat se atinge demostenire, inchipueste pe mostenitorul, i amindoi dare un altreilea se socotese ca o persoan5", zice art. 701 din codul Calimach 8)-

49. Origina sezinei. Institutia sezinei lqi trageorigina sa din dreptul cutumier francez, §i anume dinart. 318 al cutumei Parisului, uncle se zice:

Le mort saisit le vif, son hoir plus proche et habile amica der" 4).

Aeeeafli regulá o glsim §1 In Etablissements de St.Loui s:

Li mort sésit le vif" :

Loysel, op. cit., I, p. 318 No. 318,Mostenitorii aui et neceaaarii erau : fiul i fiica, nepotul si nepoata,

precum si ceilalti descendenti afIltori sub puterea defunetului. Gaius, Inatit.,1I,§ 156:

8) Art. 547 din eodul austriac este identie. Acest text adaogli insit Inparten sa final: Atit timp cât succesiunea n'a fost aeceptatii de mostenitor, ea,se considerli ca fiind Incit posedat4 de defunct". Cpr. Instit. De heredibus inatstuendi2, 14, § 2, text reprodus supra,.

Vezi Loy sel, op. cit., I, p. 315, No. 317.

www.dacoromanica.ro

26 COD. CIV. CARTEA 1H. TIT. I. A RT. 653.

Aeeasta nu este dacat tra,ducerea unei vechi maximegermane:

Der Todte erbt den Lebendingen" 1).

Este fug de observat ea nu 'mortal, ci lesea transmiteposesiunea banurilor care co.-npun sueeesiunea, defunetulneputand prin vointa sa s Impiedice trasmiterea posesiu-nei la p3rs3ana, daseendentilor t ascendentilor

Astfel, posesiunea bunurilor defunctului trace WI nielo intrerupare, In mommtul motlei si puterea legei, (ipso jure)dela, defunct la mqtenitorii sal sezinari, fr raid o mani-festlre a vointei lor si chiar fara Ickes, lor. Da aceea s'asi zis ca sezina este o &thane.

Illortuus tacit virunt possessioren sine ulla apprehenTione ,

zice un vechiu autor (Tiraqueau).

Il possess() dai bani del defunto passa di diritto nella per-nona del erede, sesza bisosino di miteriale apprehensione", ziceart. 925 din coitil italian. (Mostenitoral este investit de drept caposesiunea banarilor defunetulai, fAra a fi tinut de a lua pose-siunea rdalg a sueeesinnei 2).

Din cele mai sus expusa ar urma c uzuoapiuneacare curgea In folosul defunctului sa continue a curge, dupamoartea lui, i In folosul mostenitorilor sal. La noi,art. 1859 din codul civil dispune cá mostenitorul lacepe

persoana sa, In privinta uzucapiunei, o posesiune flung, 3)Toti ,mostenitorii, chiar i cei neregulati i anomali

au, din momentul mortei autorului lor, proprietatea bunu-rilor sale (art. 644 C. civil), pe clod posesiunea o au nu-mai descendentii i ascendentii lui, ceilalti mostenitori nedo-bIndind-o decal dela justitie (art. 653 C. civil).

Baza fundamenta.la a dreptului ereditar nu mai esteastazi romana, ci germanica, caci mostenitorul nu mai areastazi nevoe de a accepta succesiunea spre a deveni mos-tenitor, el dobandind aceasta calitate prin mnsài moartea lui

`) Vezi Citaismartin, op. cit., p. 381, No. 5. CuTfintul Erben, care abtliziinsemneazI moltenifor, insemna altiidatl a trnamite prin sueeesiune, a tnvesti.

2) Vezi tom. XI, p. 95, 96. Conform: art. 184 din 1. bulgarl, asnprasuceesiunilor dela, 1890.

a) Vezi tom. XI, p. 133. Vezi si tom. IV al acestei lneritri No. 553. VeziinsA C. Galati, Dreptul din 1899, No. 61, p. 999.

www.dacoromanica.ro

DESPRE SEZINÄ ART. 653. 27

de. mitts. Acceptarea succesiunei 11 impiediel numai de amai putea renunta la ER 1).

50 bis. Efectele sezinei. Sezina are de efect nunumai de a face pe deseendentii §i aseendentii defunctuluiposesorii Intregei lui averi, de a-i face cieditori ai iuturorereantelor §i debitorii ai tuturor datoriilor dEfunctului,dar le permite de a lua de fapt posesiunea acelei averi,dacA n'o au incl precum §i de a exereita toste actiuniledefunctului; ealetransmite deci nu numai posesiunea tutui ordrepturilor active §i pasive ale defunctului, dar le conftAt§i exereitiul acEstor drepiuri

Descendentii §i aseendentii defunctului pot dEci EA ur-m6reaseA pe toti debitorii acestui din urn-6, sl revendiee-bunurile sale') §i s6, fie urmAriti de crEditorii suec(siunei,pe dud ceilalti mo§tenitori nu pot, Inainte de a fi trime§i.In posesiune, nici 86 urmArease6 pe debitorii stecesiunei,sit fie urmriti de creditorii ei.

Mo§tenitorii nesezinari nu pot, Insinie ee a fitrime§i In posEsiunea bunurilor defunctului, sà exereiteniciactiunea In revendicare, Did peiitia de elEciiisie dt§i, inaceastA din urmA privint6, jurisprudenta este In SEDS con-trar 3), pentruel deqi ei aunt proprietari a die mortis (art..644, 809 § 1 C. civil), totu§i ei nu au exerciti-ul dreptu-lui lor de proprietate.

Dar dsc6., mo§tenitorii nEsezinari nu au extreitiul cbcp-turilor active §i pasive ale defunctului, ei pot sA Instr6i-neze bunurile succesiunei, inaInte tie a fi pu§i In fosesiunt a ;.ei pot §i ehiar au obligatia de a administra bunurile sue-cesiunei, luAnd mAsurile ce neceistEsz6 conservarta lor, etc..

Plata datorillor. Un alt efect al sezinei In

Cpr. Zacharias .71andbuch des fr. al ilrechts, 1V, § 620, p.r 80, note 4(ed. Croine). Vezi i Cas Sa II; Bult. 1$01, consid. dela p. 754.

Se inteltge insit a mo-Jenitorul are nu are drept cleat la o Taredin succesiune, nu poste reYendica dela un tertiu cleat actastli rarte. Cas.Bult. 1913, p. 1561.

8) Vezi tom. III, partea II, p. 58, nota 1, in fine 0 tom. IV, parteap. 202, nota 1; Cpr.Laurent, IX, 502; T. Hue, V,200, etc.Contrit priNin(apetitiei de eriditate): Cas. 1, Bult. li-12. p 764 ti Cr. judieiar din 912, /,o. 70,p.820; Trib. 180, Justilia din 1616, No p. 43 rota Iui I. Sien); Trib. BuzA.u,Dreptul din 1903, No. 78, p. C45 (co obsery. noto.trIt in sent; contrar). Notivulpe care se Sntemeiszil jurisprudenta este eN mottenitorii nu gilseic petitiaereditate fn patrirnoniul defunctului ci o exere,t11. in numele lor propriu,In baza.titlului lor de inoltenitori.

www.dacoromanica.ro

28 COD. CIS% CARTE i III. TIT I. ART. 653.

Franta este cil, movtenitorii sezinari sunt obligati a plItisarcinile succesiunei, precum cheltuelile de Inmormantare,de preteluire, de inventar, etc.

Legiuitorul nostru eliminand din art. 653 cuvintelerelative la plata datoriilor, plata lor nu este un efect alsezinei, ci o consecintl a transmiterei succesiunei; de anderezulta at, la noi, toti moOenitorii, chiar cei neregulati, re-prezentand persoana defunetului, trebue A plAteaseg dato-rifle acestui din mina, ultra vires emolumenti, decateori auprimit succesiunea All beneficiu de inventar 1).

53. Persoanele care au sezina. In codal francn,sezina apartine astfizi tuturor moOenitorilor, fie ei legitimisau naturali2), pe and la noi, o au numai descendentii 0aseendelikii legitimi (art. 653 C. civil).

§i ace§tia Inca n'o au cleat atunci cand sunt capabilide a molteni. Astfel descendentii sail ascendentii straini n'ausezina, In privinta imobilelor rurale, pe care ei nu au ca-pacitatea de a le moqteni (art. 7 § 5 Constit. 1866 mod.la 1879, azi art. 18 Constit. 1923), §1 nici pot cere delajustitie posesiunea lor. Este adevIrat el Curtea de ca-satie a deeis de mai multe ori contrarul 3), insa aceste de-eizii, ca aproape toate cele date cu privire la incapaci-tatea strlinilor de a mo§teni imobile rurale, calca legea, inloc de a o aplica. Existh, In adev/r, de un timp Incoaceun curent nenoroeit In Curtea de easatie, care o face maiIn totdeauna sa Inlature art. 7 din Constitutie, veche pecare ea este chemat6 a-1 apara.

53 bis. Dintre deseendeutii legi_timi fae parte gi copiiinaturali re.unoscuti fatl cu succesiunea mamei lor naturalerEli aseendençii. Acestei din urmit (aft. 652 § 2, 677, 678C. civil).

53 ter. Copiii adoptati au qi ei sezina In privintasueceslunei adoptatorului, fatl de care ei au drepturile unuicopil legitim (art. 315 C. civil).

Ferneea saraca n'are lnsl sezina In privinta averei eu-venita d la barbatul ei, In baza art. 684 C. civil 4).

Vezi tom. III, partea II-a, p. 44, nota 1 li p. 60. Cpr. art. 897 C. civil,asupra anti& vezi infrO, No. 686.

Art. 724 din eodul fr., modifleat grin legelt din 25 Martie 18P6.8) Vezi tom. Iff, partes II-a, p. 64, nota I.4) Vezi infra No. 130.

www.dacoromanica.ro

DESPRE SEZENA. ART. 653, 29

Legiuitorul nostru a modificat principiul sezineinu nutnai In privinta succesiunilor ab intestat, dar qi Inprivinta eelei testa,rnentare; eAci, pe cAnd In codal franeez,legatari universali au sezina legall In lipsit de moqtenitorirezervatari, la noi legatarii universali sunt In drept a cereposesiunea, fie dela mostenitori rezervatari, fie dela justiOe(art. 2581, 891 C. civil t).

Punerea in posesiune a mopenitorilor nesezinari(art. 653). altii decAt descendentii i aseen-dentii, neavAnd sezina, adeca investitura legalA, trebue slmarl punerea lor in posesiune dela justitie 2), §i aceasta Intoate ca,zurile, chiar i atunei cAnd mostenitorul nesezinarvine la succasiune In coneurentl cu un motenitor avAndsezina; clei art. 889 i 891 din codul civil, dupl care le-g itarul universal trebue sá cearl sezina dela moqttnitoriiInvestiti ca aceastl posesiune, nu se apliel decAt In materietestamentarl, regula generala fiind acea cuprinsA In art. 653C. civil 3).

Ace tstA. punere In pose'siune, care permite mo§tenito-rilor, altii decat deseendentii i ascendentii, de a exercitaactiunile ereditare active, atAt petitorii cat §i posesorii, In-loeuind sezina, in virt 'tea careia deseendentii i ascenderrtiidefunctului stint considerkqi ea posesori ai bunurilor eredi-tare Inca din momentul mortei lui de cujus, au efect re-troictiv Oil in ziva deschiderei succesiunei, jar moqteni-torul care a obtinut punerea In posesiune dela justitie seglseste In aceemi si,tuatie juridicl ca §i mo§tenitorul sezinar 4).

Jurnalul de trimitere In posesiune fiind InsA un actde jurisdi ie gratioasl, nu poate sá confere celor trime§iIn posesitine dreptul de a despoia pe cai ce stApinesc avereasuccesorall, de oarece aceastA, trirnetere In posesie are de

Vezi tom. III, partea II-a, p. 62 vi tom. IV, partea II-a, p. 196 urm.gi 203 nrm.

2) S'a decis lns c formalitatea trimeterei In posesiune, cerntl de art. 653C. civil in privinta moltenitorilor nesezinari, nu este nemarg, atunci eind ac-tiunea exereitats de atre un nioltenitor este o actiune in tmprea1, indrep-tea contra unui comoltenitor, de oarece, in asemenea caz, instants de fond estechematii loemai ea sg, liehideze toate pretentiile ce mo§tenitorii ar avea de fteuteu privire la compunerea rnasei succesorale. Cae. S. I-a, Butt. 1913, p. 263Dreptul din 191:3, No. 44 p. 348.

8) rib. Iaqi, Tuetitia din 1920, No. 9 i 10, p. 28 nrm.Cas. S. l-a, 19 Mai 1914, Dreptul din 1914, No. 50, p. 395.

www.dacoromanica.ro

30 COD. CIV, CARTEA TIT. I AR'r. 653.

scop numai s. abiliteze pe mo§tenitori cu ealitatea de a,putea intenta aetiuni sau rAspunde la cele ce li s'ar puteaintenta in numele succesiunei, iar nu qi cu aceea de a dé-poseda, fr judecatl, pe cei ce stilpftnesc intreagl sau parte-fiumai din averea succesora16, ea terte persoane, sau careau fost investiti activ i pasiv cu drepturile i datoriile luide cujus, printeo trimetere In posesie anterioarl

Aceastl cerere se adreseazg tribunalului ultimului do-miciliu al defunctului, -ea judecandu-se In camera de con-siliu pe calea gratioasit nefiind citate In contra-dictor decat la caz de contestatie, atunci cand mai multiar cere posesiunea aceleiagi succesiuni 5).

Dacit calitatea tuturor pretinkilor mo§tenitori este con-testatg, botgrirea care rezolvg aceasta eontestatie va fi (106In qedintl publied, in conformitate cu regulele ordinare de-procedurl contencioas1 4).

Moqtenitorul care cere trimiterea sa in posesiunea unesaveri, trebue sà dovedeaseg, prin once mijloace, inrudireasa cu defunctul in gradul succesibil, stabilind cà moktenitoruicare ar exista in grad mai apropiat a renuntat la succesiune,

Hotitririle de trimetere in posesiune, care n'au fostpronuntate In mod -contradictor, n'au un caracter definitiv spre-a putea fi opuse moqtenitoruiui in grad mai apropiat, care-ar cere mai in urml succesiunea prin petitie de ereditate 5).

1) Cas. S-a II-a, Dreptul din. 1920, No. 26, p. 304. S'a decis a in caz&and parte din mostenitorii nesezinari ai unui defunct au cerut i dobiindit delajustitie punerea in posesiune asupra averei acestui din urn* ceilalti milstenitoricare au stat in inaetiune, fie din lipsg, de deligentlt, fie cit nu cunosteau faptuLdecesului autorului lor, nu mai pot veni pe cale de contestatie s ceatg, anulares..sentintei prin "are s'a ordonat punerea in posesie a color dintâi, nici sg,i ei a fi pusi in posesie, ci au numai aotiunea in petitie de ereditate contra,

eelor dintiti, cum i dreptul de a cere pe cale de contestatie suspendarea exe-cuttirei sentintei de trimetere in posesie, In cazul And executarea materialli, atrimeterei In posesie nu a avut loe. Trib. Ilfov, Dreptul din 1920, No. 33, p. 395._

Cpr. Trib. Ilfov, DPeptul din 1913, No. 41, p. 324. Vezi i Trib. Romanatí, Dreptul din 1911,No. 24, p. 190. Nimio nu se opune insg ca posesinnes_slt fie data pe cales. conteneioasg,, In contradictor eu un tertiu care ar detine unbun al succesiunei. Cas. S-a I-a, Trib. juridicit din 1919, No. 21, 22, p. 89.

8) Trib. Vaslui, Trib. juridiett din 1920, No. 28, 29, p. 113 (on observ._noastrg).

Cas. S-a I-a, Bult. 1912, p. 1466 si Dreptui din 1912, No. 73. liacLeereres de punere in posesiune a fost rezolvatit pe cale gralloasg, in camera deconsilin, asernenea incheiere nu este .supusg. niei unei el de atac, din parteatertilor interesati, citrora ea nu este opozabilli. Vezi tom. III, partea II-a, p. 66,nota 2.

b) Cpr. Trib. llfov, Dreptul din 1913, No. 41, p. 324.

www.dacoromanica.ro

DESPRE SEZINA. ART. 453, 654. 31

55 bis. Mai mult incl, jurnalele de punere in pose-siune, date In camera de consiliu, conform art. 653 O. civil,nu pot fi aduse la Indeplinire In contra tertiilor care n'auluat parte la pronuntarea lor si care ar poseda averea suc-cesoralA, aeestia neputAnd fi deposedati cleat printr'o ac-tiune In petitie de ereditate 1).

Inainte de a fi pus In posesiune,mostenitorul va jasti-fica el a plItit taxele prevAzute de legea timbrului.

Aeeste taxe nu se plItese Ins/ deelt asupra activuluinet al succesiunei, deducandu-se datoriile defunctului.

CalitAtile cerute pentru a putea mo§teni.

Spre a putea mosteni trebue a nu fi incapabil,nici nedemn.

Deosebirea principalg, care existii Intre incapacitate sinedemnitate este el incapaeitatea are loe de drept, pe andnedemnitatea nu poate A. rezulte decal dinteo hotgrire ju-deettoreaseit. A.poi, ineapacitatea Impiediel de a dolAndidreptul, pe and nedemnitatea impiediel de a-I p5stra:

,,hzdigni possunt capere, sed non retinere", zice Cujaius.(Nedemnii pot sA dobandeasa, nu insh, sä retie ceeace au dobandit).

Incapacitatea si nedemnitatea au Ins5 acest caracter co-mun, cii, pot fi opuse de toti acei interesati, atat ineapa-bilalui si nedemnului cat si mostenitorilor lor.

Cauzele de incapacitate. In prineipiu once omeste capabil de a mosteni, afarl de exceptiile statornicitede lege, dupl cam dispune anume art. 723 din codal ita-lian si art. 4 din legea bulgarI dela 1890 asupra succe-siunilor.

incapabili de a mosteni sunt :10 Acei care eran slvarqiti din viatI in momentul des-

chiderei suceesiunei (art. 654 C. civil), pentrucl, dupg cumziee codal earagea (art. 1, partea IV, capit. III):

Numai un viu poate rnosteni pe un mort".

1) Vezi torn. III, partes II-n, p. 67 li 68, text qi nota 1.

www.dacoromanica.ro

32 COD. CIV. CARTEA III. TIT. I, ART. 654, 808.

Monqtri au astazi eapacitatea, de a moveni 4).In vechiul drept germanie, dupa Sachsenspiegel(Lehn-

recht, III, § 4), monqtrii, copiii infirmi, ologii, lepro0i, etc..eran incapabili de a moqteni, §i In locul lor veneau mo§te-nitorii din gradul urmator. Copilul nascut mut, orb, saufara o mand, era exclus numai dela fiefuri 9.

Nu erau, de asemenea, eapabili de a mo§teni herma-froditii qi piticii :

Au./ Zwitter und Zwerge erstirbt weiler Lehen noch Erbe" .

(In cat priveqte hermafroditul qi piticul nu mor niel fieful nicimo§tenirea 3).

In Loysel gAsim urmatoarea regula :,Bannis h perpetuité et condomnés aux galères ne succédent" 4).

20 Sunt, In al doilea Joe, incapabili de a moqteniacei care nu erau Inca eonceputi In momentul desehidereisuccesiunei (art. 654, 808 C. civil). (.Jopilul eonceput estedeci capabil da a mo§teni, daca s'a nascut viu, fie chiarneviabil), caci acel Miscut mort se considera ea inexistent(art. 654 § ultim qi L. 129, Dig., De verb. significatione,50. 16g).

Infans conceptus pro nato habetur, quotiens de ejus com-modis aqitur"6).

Unele legiuiri straine, precum codul franeez, celitalian (art. 724), legea bulgara asupra succesiunilor din1890 (art. 5), etc., mai cer pentru ea copilul sa fie o per-soana Fii al poata moqteni, ea el al se nasea viabil, (vitaeha bilis), adeea: sa fie astfel conformat tacit sa poata trai,conditie care nu se mai cere de legea noastra 7).

Pentru ea un eopil 0, poata mo§teni qi, prin urmare,al poata transmite drepturile sale altora, este deci suficient

Vezi tom. I al aoestei luorilri, p. 137.Vezi Er. Lehr, Tr. élément. de droit germanique, II, 1389, p. 412."Vezi Chaisemartin, op. cit., p. 417, No. 30.Loysel, op. di , I, p. 354, No. 347.Vezi tom. I al acestei Lucran, p. 135 preeum li infra, No. 497.

8) Vezi §i alto maxima. care exprima aeeeali idee, citate In tom. I al.luerarei de fa, p. 134. p. 244, 313, etc. Cpr. Art. 34 C. Calimach (22 C.austriac); art. I, capit. 37 C. Andr. Donici, etc. Mai vezi infra. No. 502, 579, etc.

2) Vezi tom. I al acestei luerilri, p. 137, unde se arata sat dreptul romaneat qi dreptul strain In aceasta privinta. Mai vezi infia, No. 497.

www.dacoromanica.ro

DOB. IMOBIL. RURALE. INCAPACIT. ART. 18 CONST. 1923. 33

ca el sa fie conceput 1) In momentul deschiderei succesiuneiqi sit se fi nfiscut viu (fie chiar neviabil).

Acel care reclama o succesiune In numele unuiasem enea copil, va trebui deci s dovedeasca : 1° e acestcopil a trait cat de putin, adeca : cit s'a nascut viu, i cael era conceput In momentul deschiderei succesiunei. Legeanu admite nicio prezumptie ea copilul s'ar fi nascut viu,dupa cum admitea dreptul roman 2).

Chestiunea de a se §ti daca exista sau nu ineertitudineasupra fiintei moqtenitorului, este o chestie de fapt de su-verana apreciere a judecatorilor de fond.

Incapacitatea strainilor de a dobindi 'mobilerurale (art. 18 Constit. 1923). Strainii sunt, dupa cum§tim, incapabili de a dobandi imobile rurale In Romaniaprin once mod de achizitie, deci, §i prin succesiune ab in-testat sau testamental* Intrucat succesiunea Egureaza intremodurile de dobandire ale proprietatei (art. 644 C. civil 2).

Dreptul strainilor la valoarea imobilelor In bani.*tim hag, ca o jurisprudenta constanta, pe care n'o aprobam,a recunoscut strainilor dreptul la valoarea aeestor imobile 4),yentrucii, dupg, cum foarte bine a zis o decizie a Curteidin Bucuregti 5), dreptul la valoarea sau pretul unui bunpresupune un drept asupra aeestui bun, §i art. 7 § 5 dinConstitutie (azi abrogata), declarand pe straini incapabili dea dobandi proprietatea imobilelor rurale, ei nu pot reclamanici echivalentul In bani al unor imobile asupra carora n'auniciun drept °). Dupa art. 18, Constit. 1923, streinii audrept la echivalentul In bani a imobilelor rurale.

1) Chestiunea de a se vti cum se va stabili conceptiunea este controversata.TJnii aplica art. 286 urm. deis titlul filiatinnei. Vezi tom. III, partes II-a, p. 75, 76

Vezi tom. I al aeestei lucrari, p. 136.3) Vezi tom. I al acestei lucrari, Pasquale Fiore (Le drat international

privé, ed. a 4-a, trad. Antoine, IV, 1406, p. 6 vi 7), care semnaleaza. discutiilece s'au ivit In seem% privinta Is noi, referindu-se la parerea noastra vi trime-tand chiar la Coment. noastre In limbs romina.

Ultima decizie a Curtei de casatie, pronuntata in acest sens este din1 Aprilie 1915. Vezi Jurisprudenfa roes. din 1915, No. 23,p. 357, No. de ordine343. Mai vezi In aeelal liens, a Craiova, Dreptul din 1912, No. 54, p. 429 viDreptul din 1916, No. 22, p. 172; C. Iavi, Dreptui din 1915, No. 48; Trib. Su-ceava, Dreptul din 1913, No. 74. p. 588 (nota L Trib. Dorohoi, Cr.judiciar din 1915, No. 69 vi Justitia. din 1916, No. 7. Vez i tom. III, partes II,p. 510, nota 2; tom. IV, partes I, p. 101 urm.; tom. IV, partes II, p. 457 nota4; tom. VIII, partes II, p. 59, 60 (ed. a 2-a) etc. Mai vezi vi infra, No. 505.

a) Vezi Dreptul din 1896, No. 47, p. 406.Vezi tom. VIII, partes II, p. 59, 60. Vezi i infra, No. 505 bis.

72784 . Alarandresco. Principiile Dreptului Civil Roman. Vol. II. 3

www.dacoromanica.ro

34 COD CIV. CARTEA III. TIT. I. EFECT. INCAPACIT.

Cu toate acestea, jurisprudenta a fust fixatg In sens con-trar, si unele decizii merg ping a recunoaste strginaor dreptulde a vinde imobilele rurale mostenite, spre a realiza valoarealor In bani ceeace este ab3urd ; eg'ci spre a putea Instrginatrebue a fi proprietar, i strginul este incapabil de a fiproprietar.

64 bis. Strginii pot Insg sg dobandeascá imobile ur-bane, pentrucg dreptul de a -dobandi aceste din urmg imo-bile nu se considerg ea un drept politic, ci ca un dreptcivil, si stint este cg' strginii se bucurg In tara noastrg detoate drepturile civile de care se bucur i Românii (art. 11C. civil, 8 si 18 Constit. 1923. Vezi vol. I, p. 146 urm.si 162 urm. din Principiile dr. civ.).

* *

Aceste sunt incapacitAtile din dreptul actual. Altele nuexistg, fiindcg once incapacitate este de drept strict :

Exceptiones sunt strictissimae interpretationis".

In vechiul drept germanic copiii nebotezati nu puteaumolteni :

Heiden sollen nicht erben" (PAgani nu trebue s mNte-neaseA 2).

64 ter. Dupg art. 978 din codul Calimach (768 C.austrin, abrogat prin legea din 25 Mai 1868), pgrintiiputeau s desmosteneaseg pe fii lor, Intre altele, atunciegad aeestia nu eran ortodoxi, sau nu se Impgrtgseau Inbiserica ortodoxa (cpr. Nov. 115, capit. 3, § 14), fiii având

ei dreptul de a desmosteni pe pgrintii lor pentru aceeasipricing (art., 979 C. Calimach, 769 C. austriac si Nov. 115,capit. 4, § 7 3). Iatg cum vechile noastre legiuiri intelegeaulibertatea de censtiintl, una din cele mai mari cuceriri aletimpurilor moderne. Erai silit vrând nevrand, sg fii pra-voslavnic, egci altfel erai lovit In existen; vorba ceea,vrei, nu vrei, boa G-rigore aghiazmg !

C. Craiova, Drepful din 1912, No. 54, p, 429.,Vezi Chaisemartin, op. eft., p. 413, No. 26.tegea musulmang refuz4, de asemenea, calitatea de moltenitor

aceluia care fost erescut n alt5. religie deck aceea a lui Mohamed, cat qiaceluia care renegat creditnta de musulman. Vezi tom. III, partea II, p. 77,text i nota 2 ai p. 78, text qi nota 1.

www.dacoromanica.ro

SUCCESIONI. EFECTELE INCAPACIT. ART. 655, 6561 35

Efectele ineapacititei. Ineapacitatea Isi produceefectele sale ipso jure, flrl ea sa fie nevoie de o hotlrfrejudeeltoreascl, ea putlnd fi propusl de once parte interesaa.

Dacl incapabilul s'ar gfisi In posesiunea succesiunei,adevlratii mostenitori vor avea In contra lui aetiunea Inpetitie de ereditate.

Ineapabilul care, din eroare, ar fi fost pus In posesi-unea sueeesiunei, va dobandi proprietatea fructelor ei, daeleste de bunI credintl (art. 485 C. civil), pe cand nedemnuleste In totdeauna considerat da «On posesor de rea credintl(art. 657 C. civil).

Cazurile de nedemrdtate (art. 655, 656 C. civil).Cazurile de nedemnitate se apliel numai succesiunilor abintestitt, nu bel si celor testamentare, legatarii neputandfi lipsiti de legatele lor deelt pentru ingratitudine (art. 831,937 C. civil).

Cazurile de nedemnitate erau altAdat/ numeroase.Dupl pravila lui Matei Balarab (glava 284), aeeste cauze,imprumutate dela Nov. 115, capit. III, eran: bItaea sauvrAjnalsirea vietei pgrintilor ; aflarea trupeascl intru pleateu mastiha sau pozatnica tatane-sIu; faptul de a pârt peplrintii Al si de a-i aduce prin aeea pArg, si clevitire Ingrea pagubl. ; faptul de a nu veni In ajutorul plrintilor,cand eran bolnavi, slabi sau sgraci ; refuzul din parte°,copiilor (partea blrblteasel) de a garanta pe pIrintii lor ;oprirea tatglui de a-si face testamentul ; faptul de a secligtori flrl voia tatllui1) etc.

In ekt priveste vechiul drept francez, cazurile de nedem-nitate eran llsate la aprecierea judeeltorilor, ea si la Romani,lnaintea Novelei 115, ceeace era foarte periculos.

In vechiul drept francez, pe 111)0 nedemnitateaexista, ea si la Romani, si desmostenirea (exheredatio).Aceeasi solutie era admisl si In eodul Calimach. Art. 695urm. din acest cod (540 C. austriac) vorbese, In adevlr, denevrednicia la moftenire, iar art. 978 urm. (768 urm. C. au-striac) vorbese de desmoftenire. Codul lui Caragea, casi codullui Andr..Donici nu vorbese MIL deelt despre desmo§tenire.

I) Vezi tom. III, partes II, p. 83, ad notata. In eat priveqte eodul Calimaeh,vezi art. 695 urm. (540 urm. C. austriae), iar In eit privelte dreptul roman,vezi tom. III mentionat, P. 82, text li. nota.

www.dacoromanica.ro

36 COD CIVIL. CARTEA III. TIT. I. ART. 6557 656.

Dreptul actual a desfiintat desnio§tenirea, mentinAndnumai nedemnitatea, pe care a redus-o la trei cazan, care,In realitate, nu sunt cleat doul.

Desmo§tenirea exista in vechiul drept &manic, insitnumai pentru fapte grave anume determinate.

Kein <Becht gestattet Enterbung ohne Sehuld". (Niciun dreptnu .autorizfo. desmostenirea rar. culpa 1).

Desmo§tenirea pentru anume motive care iqi are ori-gina sa In Nov. 115, capit. 3 i 4, mai existl §i astIzi Inunele legiuiri strline, de exempla : in codul austriac (art.768 urm.), in coda spaniol §i portughez (art. 1875 urm.),In codal german (art.1938, 2303 urm., 2333), In codal elvetiandin 1907 (art. 477 urm.), etc. Sunt autori care, aproband unelecauze de desmo§tenire previtzute de Justinian prin Nov. T15,ar don i introducerea lor §i in dreptul actual; MA, pelftng c aceasta este inutil fatg, de dispozitiile legei actuale,relative la nedemnitatea, apoi, aceasta ar fi uneori i periculos,pentruck de cele mai multe ori, nu tatll ofensat ar fiacela care ar lua initiativa acestei pedepse de alte timpuri,ei o persoang, rudá sau strginfi, care ar inrauri asupravointei sale.

Paterea parinteasca trebuie sa se manifeste prin acts deubire si de dreptate, iar nu prin acte de manie si de resentiment,a zis Troplong.

69. Cauzele de nedem,nitate fiind limitative, iar naenuneiative, Intruelt constituese o pedeapsA, judeciitorii numai pot astgzi admite altele decat acele anume statordieitede lege.

Dupg codul actual, stint nedemni de a mo§teni10 acei condamnati penaliee§te, printr'o hotitrire rAmasit

definitivit, fie ea autori principali, fie ea coautori, agentiprovoeatori Ban complici pentrucit au omorit sau cercatomoare pe de cujus2).

Vezi Chaisemartin, op. cit., it. 435, No. 442 Vezi asupra desmostenireila Romani vi In dreptnl nostru anterior, tom. III, partea II, p. 84, nota 1tom. IV, partea I, p. 514 urm., ad notam.

2) Loviturile, chiar când an cauzat moartea (art. 241, 242 C. penal), nicimoartea autorului pricinuitg. prin duel, etc., nu snnt deci o cauzli de nedem-nitate. Vezi tom. III, partea II, nota 2 dela p. 86, 87.

www.dacoromanica.ro

CAX ZELE DE NEDE14 NI TA TE. A RT. 655. 37

,Die blutige Hand nintt kein Erbe , zice o veche maximagerm:Lang. (Nana pXtaeá, en sfinge nu fa nicio succesiune 1);

iar Siméon a zis Inaintea Corpului legislativ :.0n n'hèrite pas de ceux qu'on assassine.

Aceastit cauzit de nedemnitate nu se sterge niciprin prescrierea pEdepsei, niei prin gratiarea Spveranului,nici prin amnestierea nedEmnului, Biel prin iertarea dinpartea defunetului. Pronuntarea nEdemnitatei fiind, inadevar, Intemeiatit pe consideratii de moral. §i de ordinepublica, particularii nu pot modifica asemenea dispozitii(art. 5 C. eivil2).

Iertarea din partea lui de cujus nu-si va produceefectele sale dead numai In privinta ingratitudinei relativala revocarea donatiunilor si testamentelor.

Nimie n'ar Irapiedica Insit pe de cujus de ainstitui pe nedemn mostenitor prin testamentul situ, cad eleste oprit de a primi suceesiunea numai ab intestat, nu limasi prin testament.

Admiterea revizuirei procesului criminal (art. 445 urm.Pr. pen.) va atrage Insa desfiintarea nedemnitatei.

72 2° Mai Bunt nedemni de a mosteni, mostenitoriinzajori care, avand eunostinta de omorul defunetului nu 1-audenuntat ofiterilor de politie judieiarit, lipsa acestei de-nuntari fiind considerata ca un ultragiu adus memoriei sale 3).

Judeeltorii vor aprecia dacit denuntarea a fost fleutala timp.

72 bis. Prin exceptie dela regula de mai sus, suntseutiti de a denunta omorul lui de cujus, aseendentii sidesctandentii ueigasului, precum si afinii lui In linie dreapta,fratii sau surorile sale, unchii sau matu§ele sale, nepotiisau nepoatele sale, precum si afinii In gradurile corespun-zittoare, si In fine, sotul sau sotia ueigasului (art. 656 C. civil).

Legea n'a voit ea sit sileaseit pe mostenitorii, care

Vezi Chaisemartin, op. cit., P. 417, No. 31.2) Contra (In privinta iertiírei): Art. 695 C. Calimach (540 C. austriac);

art..540 § ultim C. elvetian din 1907; art. 726 C. italian ; art. 757 O. spaniol;,art'. 7 L. bulgarit asupra succesinniIor din 1890; art. 2343 C. german, etc.

8) Nu este twit nevoe ca motItenitorn1 s denunte pe ucigal, ci numai-omorul de care a avut cunolting. Nu este, de asemenea, nevoa ca moatenitornIsA. se constitue parte civi1, legea multumindu-se numai Cu o simpIX denuntare.Vezi tom. III, partea II, p. 93, text i nota 2.

www.dacoromanica.ro

38 COD CIVIL. CARTEA III. TIT. I. ART. 655..

se gasese rude ca ucigalal In gradele mai sus aratate,jertfeasel interesele lor de familie pentru un interes batten 1).

30 In fine aunt nedemni de a moqteni aeei care-au fleut contra defunetului o denunfare iar nu o acuzare ca-pital, dupa cum impropriu se exprima textul, care In urma.a fost deelarata calomnioasa de tribunalele represive.

O denuntare capitala este aceea care atrage dupa sinepedeapsa mortei, iau nu numai o pedeapsa infaman, dupacum pe nedrept Bustin unii

,Appellatio capitalis,mortis,vel amissionis eivitatis intelligenclaest". (Prin pedeapsi capitall se fntelege acea care atrage pedeapsnmorOi san perderei cetäteniei), (L. 103 Dig., De verb. significa-tione, 50. 16 2).

Prin urmare, In timp de pace, aceasta cauzl. de ne-demnitate nu poate aiba fiinta, fiindca atunci pedeapsamortei nu exista (art. 16 Constit. 1923). Ea n'ar puteaprimeasca aplicare declt In timp de razboiu cand pedeapsadu moarte avand fiinta, se poate Intampla ca mokitenitorulsa fi flout In contra autorului su o denuntare pedepsita Cu.moarte, care mai In urml a fost recunoseuta calomnioasl-

Aeestea sunt eauzele de nedemnitate reeunoseute delegiuitorul actual, altele nu exist/.

Astfel, faptul de a fi blestemat pe testator In public 8)..refuzul de a exercita sarcinile testamentare, faptul de a fiImpiedicat pe de cujus de face testamentul salt sau de a-1revoca, etc. 4), nu mai pot fi invocate astazi drept cauze de-nedemnitate.

Efectele nedemnititii. Mo4t3nitorii care s'aufacut culpabili de faptele prevazute da art. 655 C. civil sunt

Vezi L. L. 13 i 17, Cod., De his, qui accus(re non possunt, 9. 1. Cpr..arte 53 C. penal, care se interaeiazX tot pe motive de aelseavi naturit

2) Perderea civitatis eris, in adevk, consideratli ca moartea natural. (Instit..Quibus modis jus potestatis solvitur, 1. 12).

8) Cpr. Dig., De his quae ut indignis auferuntur, 34. 9; De his, quibusut indignis kereditatis auferuntur, 6, 35. Nov. 115, capit. 3 § § 12 vi 13, etc.

Nedemnitatea privitoare la testamentul lui de cujus imprumatatit delalegile romans (opr. L. 1, Dig., Si quis aliquem testan i prohibuerit, vel coegerit20. 6; L. L. 1 vi 2, Cod, eod. tit., 6. 34), era admisl de art. 697 C. Calimach,vezi qi art. 078 § 8 din aoelav cod). vi este admisli vi astki in unele legiuiristrline, de exempla: In codal Austria% (art. 542), In codul italian (art. 725), Incodal olandez (art. 885), in codal elvetian dela 1907 (art. 540, 3°), in codalgerman (art. 2333, 2° in leges bulgarl din 1890, asnpra succesiunilor (art. 5,.40, etc., Vezi tom. IV, partea II, p. 29 (ed. a 2-a).

www.dacoromanica.ro

CAUZELE DE NEDEMNITATE, ART. 655. 39

excluqi, ea nedemni, dela suecesiunea ab intestat a lui decujus. Nedemnul pastreaza Insà capaeitatea de a moqtenipe once alta persoana, fie chiar pe copiii si, In privintaaverei ce acestia ar fi luat In loeul parintelui lor nedemn.

Nedemnitatea nu-§i produce efectele sale de drept, eaineapacitatea, ci numai In baza hotarIrei care a pronuntat-o.Cel putin, In acest sens se pronunta majoritatea autorilor,{10 chestiunea este controversata

Aetiunea In nedemnitate apartine tuturor aeelor inte-resati, ea putand fi exercitata qi. de ereditorii acestora,baza art. 974 C. civil 2).

Ea se exereita de fiecare moqtenitor pentru partea sa,iar hotarlrea pronuntata fata de un moqtenitor n'are au-toritatea lucrului judecat fata de ceilalti (art. 1201 C.

Aceasta actiune nu poate fi exereitata decat In urma.deschiderei suceesiunei papa atunei neexistand nici mo§tenire,nici moOenitori.

Declaratia de nedemnitate se urrnareqte contra nedem-nului, cat timp el trae§te, lar In urma mortei sale, contramoqtenitorilor i legatarilor sái, carora el a transmis sue--eesiunea defunctului eu a sa proprie.

Tribunalul competent este cel civil, lar nu cel represiv.Cat timp nedemnitatea n'a devenit definitiva printr'o

hotarIre judecatoreasca care sa fi dobandit autoritatea lu--crului judecat, nedemnul este moqtenitor, el putand sa In-straineze bunurile succesiunei, ramanand Insa ea nedemni-tatea produca, In urma declararei sale, efect re-troactiv 3).

Nedemnitatea °data declarata, exclude pe moqtenitordela succesiunea la care era chemat, Ara ea el sa fie opritde a lua din succesiunea altei persoane bunurile de care afost lipsit prin efeetele nedemnitatei.

Mo§tenitorul nedemn, nefiind exclus decal dela Emcee-

I) Vez tom. III, partea II, 98 urm.Vezi Zachariae, Handbuch dea fr. Ovilrechts, IV, § 602, p. 16 (ed. Crome).Nedemnitatea -avand efect retroactiv, de ad rezula el toate drepturile

personale sau reale care existan In folosul nedemnului contra defunctului, sauvice-vera, i care se stinseserl prin confuziune, retnvieazii, euceesiunea fiindpresupusit el n'a fost niciodatit dobinditl de dare moetenitorul recunoseut ne-demn. Contra.: L. L 8, 17 ei 18 § 1, Dig., De hit; quae ut indignia auferuntur,34. 9; L. 29 § 2, Dig., De jure fiaci, 49. 14, etc.

www.dacoromanica.ro

40 COD CIVIL. CARTEA III. TIT. I. EF. NEDEMNIT.

siunea ab intestat a lui de cujus, are capacitatea de a primiliberalitatile emanate dela acest din urma.

El poate, de asemenea, sa reprezinte pe defunct Insuccesiunile deschise In urma mortei acestuia, nefiind nevoe-ca cineva al fi moSenit pe o persoana 81,41.00, din viata,spre a o putea reprezenta.

Persoanele chemate a lua succesiunea cuvenitinedemnului. Partea moOenitorului nedemn nu se mai cu-vine astazi fiscului, ci comoqtenitorilor si i, In lipsaacestora, comqtenitorilor din gradul subsecvent.

Moltenitorul declarat nedemn este considerat ea un po-sesor de rea credinta. De aceea art. 657 din codul civil IIobliga la restituirea fructelor i veniturilor a crol' folosintaa avut-o dela deschiderea succesiunei :

Heredes quo s necent testatoris inultam omisisse constiterit,fructus integros coguntur reddere. He que enim bonae fidei possesso-res ante controversiam illatam videntur fwisse, qui debitum oficium.pietatis scientes omiserunt". (1V1o§tenitorii dovediti eä, n'au rasbunatmoartea testatorului, sä, fie constrânsi a restitui toate fructele, qisä nu fie considerati ea posesori de bunk' credinfi, ei care en qtiintsiau neglijat indeplinirea obligatillor ce le impunea pietatea). (L. 1,ab initio, Cod, De his quibus ut indignis hereditates auferunntur, etc.,.

In conseeinta, nedemnul va restitui nu numai fructeleveniturile pereepute, dar qi acele pe care ar fi trebdit sa

le perceapa.Prin aplicarea art. 994 0. civil, el va restitui doblnda

sumelor primite din ziva de cind le-a primit.Art. 1907 0. civil .nefiind aplicabil In specie, el nu se

va libera In privinta dobInzilor prin prescriptia de cinci ani,ci prin prescriptia de 30 de ani dela desehiderea succesiunei..

Nedemnul este tratat ea posesor de rea credinta qi In pri-vinta constructiilor ce el a putut face pe imobilele succesiunei,precum qi In privinta degradarilor aduse acestor bunuri.

Efectele nedemnititei in privinta tertiilor. Dupaparerea generalmente admisa, Instrainarile, ipotecile, servi-tutile i celelalte drepturi reale constituite de moltenitorulnedemn ar fi valide fa ta Cu tertii de bunit credinta, adecit,care nu cuno0eau cauza nedemnitatei 9.

Vezi Colin et Capitant, op. cit., III, p. 441, B.

www.dacoromanica.ro

Dupa rigoarea principiilor, aetele de dispozitie si ajarcele de administratie facute de nedemn lnaintea excludereisale, ar trebui A. fie nule si neavenite erga omnes, fiind-eit emana dela un moqtenitor exelus cu efect retroactiv (utex tune), Inca din momentul descbiderei succesiunei, si, deci,dela o versoana ¡lira calitate 9.

In once caz, art. 834 din eodul civil nu esteaplicabil In specie.

Ceeace este Insa nelndoelnie este ca mostenitorul ne-demn, care a posedat un timp cat de scull bunurile suc-cesorale, este responsabil de gestiunea si administratia sa,ea once detentor al unui lucru strain.

Responsabilitatea sa este cu atat mai mare eu eat eleste de rea credinta.

Efectele nedemnititei in privinta copiilor nedem-nului (art. 658). In vechiul drept franeez, unii, precumLebrun, voiau ea copiii nedemnului sa fie exclusi dela sue-tesiune din eauza culpei parintelui lor, ceeace era o nedrep-tate strigatoare.

Spre a curma aceste disc*, art. 658 din codul civildispune: 1° eit copiii nedemnului nu aunt exclusi dela sue-cesiune prin greseala pitrintelui lor, fie tatal sau mama,desi textul nu vorbeste deck de tea. Copiii nedemnului-au deci capacitatea de a primi, In virtutea dreptului lorpropriu, fail, ajutorul reprezentatiunei, succesiunea dela careparintele lor a fost exclus. Personalitatea culpei este, Inadevar, un prineipiu admis In toate legislatiile:

Crimen vel poena paterna nullam maculam filio infligereyotest. Namque unusquisque ex suo admisso sorti subjicitur, neoalieni criminis successor constituitur". (Crima san pedeapsa sufe-ritg de tat& nu poate 8'1 aducX nicio pat& fiulni, fiecare suferind

-consecintele actelor sale §1 nerespunzfind de crimele altuia). (L. 26,Dig., De poenis, 48. 19).

2° A dona propozitie care rezulta din art. 658C. civil este ca, eopiii nedemnului nu pot veni la succesiuneprin reprezentarea lui. Reprezentarea punind, In adevar,pe reprezentant In locul si drepturile reprezentatului (art.664 C. civil), In specie reprezentatul n'a avut nici un

1) Cpr. Planiol, III, 1759.

EFECTELE NEDEMNITITIL 41

www.dacoromanica.ro

42 COD. CIVIL. CARTEA III. TIT. I. DIF ORD, DE SUCC,

drept, de oarece el a fost declarat nedemn Incg din mo-mentul desehiderei succesiunei. Aceasta lass Insit a se pre-supune cg mo§tenitorul nedemn erg, slvgrqit din viatg Inmomentul deschiderei succesiunei.

In cgt priveqte cazul and mogtenitorul nedemns'ar fi sgvartlit din viatg Inaintea lui de cujus, aa cl Intimpul vietki acestui din urmg el n'ar fi putut fi declaratnedemn, chestiunea este controversatg, Insg pgrerea cea maijuridicg qi cea mai riguroasg In acelaqi timp, este, de bungseamg, aceea care pune In principiu cg copiii nedemnuluinu vin la suecesiune prin reprezentarea copiilor Ai, solutieinumang qi contrarg principiilor reprezentatiei. De aceeaart. 696 din codul Calimaeh (541 C. austriac), nu departape copiii nedemnului, Avargit din viatl Inaintea lui de cujusdela succesiunea acestui din urmg.

30 A treia propozitie care rezultg din art. 658C. civil este cl, de citori eopiii vin la succesiune In vir-tutea dreptului lor propriu, In locul pgrintelui lor exclusca nedemn, acest pgrinte n'are nici Intr'un caz dreptul lafolosinta legal l a bunurilor ce compun averea acestor copii,cu toate e el ar exercita puterea pgrinteascg, clei aceastaar Insemna a se folosi In mod indirect de o succesiune decare legea II lipseqte. Pgrintele fiind, In asemenea caz, ne-demn de a fi proprietar, este nedemn de a fi qi uzufructuar.

81 bis. Pgrintele nedemn pgstreazg Insg administratialegal& (art. 343 C. civil 2) precum i dreptul de a cere, lacaz de nevoe, alimente dela copiii Ai, pentrucA copiii nuInceteazg niciodatg de a fi supuqi datoriilor pietItei finalecatre pgrintii lor 2).

Deosebitele ordine de succesiune.

Toti mo§tenitorii nu sunt chemati doodatg, ci pergnd, cei mai apropiati In Inrudire excluzand pe cei maidepgrtati.

Der Nichste am, Blut, der Ntichste zum Gut% zice o Teche

3) Contra: Art. 728 § 2 C. italia.n.Cpr. L. 50, in fine, Dig., Ad Senatueconsultunt Trebellianuin 36. 1.

www.dacoromanica.ro

DIF. ORDINE DE SUCCESIUNI ART. 652 § 2, 677, 678 §I 680. 43

maximrt germang. (Cel mai apropiat prin siinge este eel maiapropiat in bnnuri ').

Legea reguleazg succesiunile ab intestat dupg vointapresupusg, a defunetului, conform afeetiunei sale fire§ti :

La legge nel devolvere la successione,tiene conto dale affe-zioni presunte dell'uomo, disponendo dell' eridita nello stesso modonel guale presumibilmente ne avrebbe disposto il defunto", (14egeaSine socotealA, in privinta devolntiei succesiunei, de a,fectinneapresupusX a omului, dispuiând de ea asa eum, dup'it toate proba-biliatile, ar fi dispns el insusi 2).

De aceea s'a zis el. succesiunea ab intestat este testa-mentul tacit sau presupus al defunctului 3).

kW, vin mo§tenitorii legitimi pang. la gradul al 4-lea 4)(art. 676 C. civil), abrog. de art. 4 al legii din 28 Iulie 1921),copiii naturali, fie chiar adulterini sau incestio§i, fiind, inprivinta mamei §i a familiei ei, considerati ea legitimi (art.-652 § 2, 677, 678 C. civil). In lips1 de mo§tenitori le-gitimi in gradul succesibil, legea chiamg, pe sotul supravietui-tor (art. 679 C. civil) care vine in rangul al patrulea.

lbraritus et uxor ab intestato invicem sibi in solidum pro-antiguo jure succedunt, guotiens dificit omnis parentum, seu proptu--quorum legitima vel naturalis successio, fisco excluso". (Bgrbatulsi femeea succed unul altuia ab intestat pentru tot, conformdreptulni vechin, en excluderea fiscului4 dacä defunetul n'a Ilisatniel descendenti, niel aseendenti, laid alte rude legitime sau natu-rale). (L. 1, Cod., unde vir et uxor, 6. 18).

In fine, In lipsa solului §i a tuturor mo§tenitorilor,vine Statul (art. 652, in fine, 680 C. civil).

Fiscus post omnes". (Fiscul vine in urmä si in lipsa tuturor 5).

83. Astgzi insg, averile vacante se cuvin easel cen-trale a meseriilor, ereditului §i asigurgrilor muncitore§ti

1) Vezi Zachariae, Handbuch des fr. Civilrechls, IV, §606, p. 22, 23, nota1 ti § 607, p: 29, nota 1 (ed. Crome); Chalseraallin, dp. cit., ' p. 384, No. 6.,Acest adagiu mai are urnatoarea variantli:

,,Je niiher am Blut, 11111 so Dither am Gut". Vezi tom. In, partea II, p.122, nota 2.

5) Filippis, Corso completo di ciiritto civil° italiano comparato, XI, p.-21, No. 20

5) Cpr. Planiol, III, 1700; Glasson, _Eléments du droit civi1,1, 136.p. 490{ed. a 2-a). Vezi si Cas. rom. Bult. 1901, consid. dela p. 27, decizie redactatIde noi. Vezi tom.' III, partea II, nota 3 dele 11. 113, 114.

Vezi infra, No. 87.Vezi infra, No. 122.

www.dacoromanica.ro

44 COD. CIV. CARTEA III. TIT. I.ART. 660-663.

(art. 200, 6° L. din 27 Ianuarie 1912 p. organ. meserik-lor, crelitului oi agicruritrilor muncitoreoti 1), In cazul anddefunetul nu lasa rude paalla gradul al 12 inclusiv. Dacllag rude intre gradul al 5-lea oi al 12-lea, atunei moo.-tenirea o ja fiseul (art. 4 al legii din 28 Iulie 1921).

83 bis. Deli art. 659 din eodul civil Imparte, con-form Norelei 118 din anal 543, mootenitorii legitimi Intrei clase saa categorii, deseendentii, aseendentii oi colateralii,totuoi trebue al recunomtem, ea oi la Romani, patru clase-sau categorii de moltenitori, i aflame: 10 copiii oi ceilaltideseendenti ai defunctului (art. 669 C. civil); 2° aseendentiiprivilegiati (tatll Ili mama) oi colateralii privilegiati (fratii

surorile) (art. 671-673); 3° aseendentii ordinari, adee&altii decat tatIl oi mama (art. 670 C. civil); 40 oi in fine,.colateralii ordinari, adecit alti cleat fratii oi suroriledeseendentii lor (art. 675 C. civil).

Acesto patru clas3 de moltenitori sunt reprod use ImurmItoarele patru versuri:

Daseendens omnis succedit in ordine primo,Aseendens propior germanus, filius ejus.Tane latero ex uno junetas quoqua filius ej us,Danique proximior reliquornm quisque super stes.

Ordinea dupg care mootenitorii aunt ehemati lasuecasivae, se determinii, dup1 proximitatea gradului delarudire. Ca alte euvinte, maotenitoral eel mai apropiatexclude p3 cal m.i depIrtat, iar maotenitorii care sunt Inacelali grad, mootenese pe capote:

Proximior exelv,dit remotiorem aeque proximi succedunt inper capita" (art. 669, 670, 675 C. civil).

Soviel Mund, soviel Pfund', zice nu veehin proverb ger-man. (Cate guri (capete), atite,a pIrti 2).

Modal de stabilire al proximititel brudirei (art.660-663). Proximitatea, Inrudirei se stabileote prin nu-mlrul generatiilor (art. 660 C. civil). In' linie dreaptil, senumIrl atatea graduri cat aunt oi generatiuni Intre per-soane; astfel, fiul este eltre tatIl su In gradul ; ne-potal de fiu In gradul al doilea, etc. (art. 662 3).

Quot mitt generat iones, tot sunt gradus".9 Vezi infrci, No. 122 t}i 87.

Vezi Zacharias, Handincek dea fr. Crivilrechto, IV, § 607, p. 29, nota a(ed. Crome); Chaisemartin, op. cit., p. 410, No. 21.

Vezi L. 1 § 3 urm., Dig., Degraditrue et affinibue, 38. 10.

www.dacoromanica.ro

STABILIREA INRIJD11111. ART. 680-683. 45

In linie eolateralá, gradele se numárit dupd generatii,lncepInd dela una din rude pang la autorul comun, qi delaacesta pang, la cealaltá, ruda.

Astfel, fratele i surora sunt In gradul al doilea ; ne-potul §i nepoata, unchiul i mátuqa In gradul al treilea ; ne-potul eel mare qi nepoata cea maie, unchiul cel mare qi mii-tuqa cea mare, vitrul primar §i vara primará In gradul al pa-trulea, etc. (art. 58 C. Calimach k4i 663 C. civil aetual), etc.

Ex transverso sive a latere nullus est primus gradu,s, et ideoincipit ct secundo" (In linie eolaterala nu exista primul grad, sise ineepe prin gradul al doilea). (L. 1 § 1, ab initio, Dig., Degradibus et affinibus, 38. 10).

Rudele suecedau pang la al doisprezecelea gradincluziv (art. 676 C. civ. nido lege civill nu a pututdistruge legátura de sange §i de Thrudire

Jura sanguinia nullo jure civili dirimi possunt". (L. 8, Dig.,De div. regulis juris antiqui, 50. 17).

Prin art. 4 al legii asupra impozitului progresiv pesuccesiuni din 28 Iulie 1921, s'a desfiintat dreptul de mo-§tenire ab-intestat pentru colaterali, dela gradul al V-leapang la gradul al 12-lea, patrimoniile defunctilor tree Infolosul fiscului iar dela gr. 12 In folosul Casei meseriilor.

Dovidirea inrudirei In materie de succesiune.In materie de filiatiune, Inrudirea se dovedelte prin extractelede pe actele stitrei civile. In materie de suceesiuneproba Inrudirei cu defunctul poate fi fácutá, nu numaiprin actele stArei civile, ci i prin alte mijloace, precum :corespondenta pártilor, titluri de familie, martori, etc.

Regulele privitoare la chestiunile de stat se apliel§i In materie de succesiune atunci eind obiectul reelamatieiconstitue o reclamatie de stat ; de exemplu, dad reclamantuls'ar pretinde eopilul legitim al lui de cujus, pe and unalt moqtenitor i-ar contesta aceastá calitate.

In once caz, o contestatie de stat nu se poate judecacu oeazia unei cereri de trimetere In posesiune a unei aver;suceesorale.

Diferitele moduri de a moteni.O persoanlpoate sá moqteneaseli pe alta In trei moduri

1) Vezi infra, No. 116.

www.dacoromanica.ro

46 COD. CIV. CARTEA III. TIT. I. ART. 664.

1° in virtutea dreptului ei propriu (jure proprio).20 prin reprezentatie, adeca land locul u.nei sau

multor persoane stivarsite din viatit Imaintea desehidereisuccesiunei.

30 In fine, o persoana mai poate mosteni pe altaprin transmisiune (art. 692 C. civil), jure alieno. Aceastase va Intampla atunci and cineva va lua o succesiuneeuvenita altuia, care a murit In urma deschiderei acesteisuc,cesiuni, fara, a o fi primit sau leptidat 1).

90. Reprezentatia. Definitie i notiuni istorice(art. 664 C. civil). Reprezentatia este o fictiune sau oInehipuire a legei, In virtutea careia un descendent dintiopersoana savarsita din viata ocupa intr'o succesiune loculpe care 1-ar fi oeupat aceea persoana, daca s'ar fi gasit Inviatti In momentul deschiderei succesiunei.

Iattt care este utilitatea reprezentatiei. Presupuandca am murit, Wand In urma mea fiu qi doi eopii aiunui alt fiu al meu, savarsit din viata Inaintea mea, succe-siunea mea se via Imparti In doua parti ecrale : o parteo va lua copilul meu ramas In viata, iar ceZalta parte ovor inà cei doi nepoti ai mei, reprezentitnd pe parintelelor mort, i land partea ce s'ar fi cttvenit acestui dinurmit, daca el ar fi fost In viata In momentul mortei

Fara ajutorul reprezentatiei, acesti doi nepoti ai mein'ar fi venit la succesiunna mea, ci ar fi fost exclusi defiul mea ramas in viata, ceeace ar fi fost nedrept, pentruca,dupa, cum se exprima o veche maxima. germana. Nimicnu este mai scump cleat copilul copiilor" :

Est ist nichts liber als Kindes Kind" 2).

Apoi, daca, tatal acestor nepoti ai mei (fiul meusavArsit din viata Inaintea mea) ar fi trait In momentulinortei mele, el ar fi luat partea sa din succesiunea mea,

copii lui (nepotii mei) a r fi gasit aceasta avere In patri-moniul tattilui lor. De aceea, 'Loysel ziceà:

Où représentatiou a lieu infiniment, ce qui échet au pèreéchet au fils 3).

Vezi CoMentariile 'noastre, tom. hi, partea II, p. 122. In câl priveltedeosebirea ce exisa Intre sneeesinnea prin transmitere i reprezentatie, yezitom. III anesttionaA p. 255, 256.

f)-Vezi Chaisemartin, op. cit., p. 407, No. 20.1) Loysel, op. cit., I, p. 324, No. 322.

www.dacoromanica.ro

DESPRE REPREZENTATIE. ART. 664, 665, 666. 47

lar Ulpian zicea, de asemenea :..Equum, est enim nepotes in patris sui locum succedere, et

eam partem habere, quartz, si viveret, h,abiturum esset". (Este drept eanepotii sä,' mosteneascä in local tatglui lor, luând partea ce acestdin urmä, ar fi luat, clack n'ar fi murit inainte) (12.1piani Regul.,§ 6, De legitimis heredibus, tit. 26 1).

Oricat de mare ar fi utilitatea reprezentatiei, totus eanu existg In dreptul muzulman 2).

Reprezentatia fiind Insg o exceptie si o fiCtiUlleeste de strictg interpretare si, ca atare, trebue sg fie ree-transg in limitele ei, neputând fi admisg acolo unde legean'a admis-o, de exemplu, In linie ascendent13).

Reprezentatia ne vine dela Romani, unde, In liniedreaptg, era admisg In infinit 4). Justinian a tntins-o Insgprin Novela 118 la nepotii si nepoatele de frate si de sorg,adecg la copiii fratilor si surorilor lui de cujus, fgrg easg poatg merge mai departe. Reprezentatia era admisg siIn vechele noastre legiuiri 9. Ea era admisg si In vechiuldrept francez. Iatg, In adevgr, cum se exprimg, In aceastg,privintg Loysel :

Jadis représentation n'avait point lieu; maintenant elle estmole quasi partout en ligne direete, et par beaucoup de coutumesen la collatérale, jusqu'aux enfans de frères" 6).

Persoanele care pot invoca reprezentatia. ---I Re-prezentatia nu exista decta in linie dreaptg (art. 665) siIn linie colateral g (art. 666 C. civil).

i) V. Textele lai Girard ed. V, p. 487. Cpr. Ferini, Manuale di Pandette626, p. 769.

2) Veld Comentariile noastre, tom. III, partea II, p. 122, text Ili nota 2.In eit priveqte reprezentatia in dreptul englez, vezi Ey. Lehr, Droit

civil anglais, II, 980, p. 344, 345 (ed. a 2-a), iar in eat priveste codal german,vesi art. 1924, 1927 din :west cod. In at priveste codul elvetian, vezi art. 457,459 C. civil din 10 Deeembrie 1907; lar in'eat priveste codal austriac, vezi art.733 urm. (918 arm. C. Calimach). Vezi in privinta dreptului de reprezentatieIn codal austriac (Repritsentationsrecht), Unger, Das listerreichische Erbrecht,§ 33, p. 135 urm.

2) Vezi infra No. 114.'1 Instit., III, 1, De hereditatibus quae ab intestato deferuntur, § 6 si

Gajos, Instit , III, § 7; Nov. 118, eapit. I si !II. Reprezentatia era built neeunos-cutS, in legea celor 12 table. Vezi Hureaur, Tr. du droit de succession, I, 16. p.,107.

Vezi pravila lui Matei Basarab (glava 217); codul lui Andr. Doniei,capit. 37 § 1, sn medio si § 8, ab initio; Codal Caragea, art. 17 urm., partes. IV,eapit. 3; art. 918 urm. C. Calimacb. (733 urm. C. austriac). Vezi C. ChisinAu,C. Dreptitlii din 15 Innie 1923, No. 6, p. 93.

Loysel, op. cit., I, p. 320, No. 321.

www.dacoromanica.ro

48 COD. CIV. CATEA III. TIT. I. ART. 665, 670.

Ea nu este nieiodatà admisl In linie aseendentl, preeumnu era admisl nici la Rom&ni, niei In codul Calimach(art. 927), pentrucl ea fiind o exeeptie i o fictiune a legei,exceptiile sunt de cea mai strictl interpretare. Astfel, tatllmea mort inaintea mea, nu va fi reprezentat in moqtenireamea de cltre ascendentul slu (bunicul meu). Ascendentuleel mai apropiat In grad va exclude deci pe ascendentulcel mai depIrtat (art. 670 C. civil 9.

Reprezentatia in linie dreapti descendenti (art.665). In linie dreaptl sau directl descendentl, reprezen-tatia are loe in infinit. Astfel, copilul legitim sau legitimatva putea s reprezinte pe tatIl sIu i printrInsul pe bunulslu, spre a veni la succesiunea strIbunicului, i aqa maideparte (art. 665).

Copilul natural recunoscut va putea sI reprezinte pemama sa, spre a veni la suceesiunea pitrintelui qi bunulnatural al copilului ; eIci, dupl cum kitim :

Nul n'est bAtard de par sa mère" 2).

94 bis. Copilul adoptat nu poate InsI sà reprezintepe adoptltor, spre a veni la succesiunea pIrintilor acestuidin urml, pentruel dupI art. 315 C. civil adoptatul numo§teneqte pe rudele adoptltorului.

De asemenea, descendentii adoptatului nu pot, prinreprezentarea acestui din urml, sl vie la suceesiunea adop-tatorului, pentrucl ei sunt strlini fatI eu el 3) Cu toateaeestea, chestiunea este foarte controversatl, i atat juris-prude* cat qi o parte din doctrinl se pronuntl in senscontrar. In acest din urml sens, s'a zis:

Cine adopteazg, pe pkrinte adopteaa, i pe copiii

Reprezentatia trebue sl se sue Insit din spitlt inBpi* flrI a se rape lantul. Ea nu poate deci sá alb/ loe peslrite (per saltum sau omisso medio), elci spre a ajunge lagradul înti, trebue ea reprezentantul sl poatl trece printoate gradele intermediare 4).

Nov. 118, capit. 2, ab initio, De abeendentum eueeettaione.Vezi tom. I al aeestei lucrlri, p. 302, 815, 333, preeum Ili infra,

No. 118, 525, 579, etc.2) Vezi tom. I al acestei luerltri, No. 459.4) Cpr. art. 918 C. Calimach (732, in fine C. anstriac).

www.dacoromanica.ro

DESPEE REPREZENTATIE. ART. 666, 667. 49

Astfel, spre a putea veni la succesiunea strabunuluimeu, trebue s reprezint pe tatal meu kti pe bunul meu.Deci, daca bunul se gase§te inca In viata, reprezentatia esteIntrerupta, qi nu voiu putea veni cu ajutorul ei la succesiuneastrabunului meu, ci numai In virtutea dreptului meu propriu.

Reprezentatia In linie colaterali (art. 666).Daca, defunctul a lasat numai frati sau surori, reprezentatian'are loe, pentruca, In asemenea caz, toti fratii mo§teneseIn virtutea dreptului lor propriu

Cand tusa, pe tanga frati, defunctul a lasat i nepotidin alti frati (care frati murisera inaintea lui de cujus),ace§ti nepoti au nevoe de beneficiul reprezentatiei, caci altfelei ar fi fost departati de catre frati, care se gasese intr'ungrad de Inrudire mai apropiat cu defunctul 2).

Lita ce gasim, in aceasta privinta in Loysel :Représentation accordée en ligue collatérale ne profite qu'h,

-celni en favenr dnquel elle est faite; mais en ligue directe s'kendjusqu'A, tons ceux qui se troavent en pareil degrég 8).

In hule colatera,11, reprezentatia era admisa in in-finit In privinta copiilor §i descendentilor fratilor sau su-rbrilor defunctului eu singura restrictiune cá mo§tenirea elimitata azi la gr. al IV-lea.

Nepotii de frate sau de sora, pot deei veni la succe-siunea defunctului (unchiul lor) In coneurenta eu unchi saumatuqe (frati sau surori de ai defunctului), In care cazunehii sau matuqele i-ar exclude, daca ei n'ar avea bene-ficiul reprezentatiei.

Daca defunctul ar avea mai multi frati i toti ar fimurit inaintea lui de cujus, lasand fiecare din ei copii,acelti nepoti fiind In graduri egale fatl cu defunctul, Inspita a treia (art. 663 C. civil), vor veni la succesiune lm-pgrtind averea lui pe tulpind (art. 667 C. civil 4).

Solutia dreptului actual, care consacra pArerea juris--consultului Accursius, era admisa de Dumoulin qi In ve-

I) Cpr. art. 930 C. Calimach.Cpr. art. 932 C. Calimaelt, art. 19 lit. d C. Caragea, partea IV, eapit. 8.

3) Loysel, op. cit., I, p. 346, No. 22.Deei, daca un frate al defunetului a lásat un eopil, iar un alt trate a

lásat trei copa, sueeesittnea nti se va impIrti In patri', ei In doná : jurnittate ova lua un nepot, iar ceslaltá junsittate o vor lua eeilalti trei nepoti.

72784 4

www.dacoromanica.ro

60 COD. CIV. 'CARTEA III. TIT. I. ART. 668.

chiul drept francez. Art. 931 din codul Calimach voia, dincontra ea, In asemenea caz, ImpArteala sl se facl pe ca-pele, iar nu pe tulpinA, consacrAnd astfel plrerea juriscon-sultului Azo, care o trecuse 0 In Harmenopol, de uncle pro-babil a luat-o codul Calimach.

Si guando fratres defuncto non sunt, sed solifratrum liberi-preamortuis duobus aut tribus fratribus, in personas atque in ca-pita distribuitur hereditas, id est, quotquot sunt, ex cequo ad heredi-tatem vocantur". (Daca defunctul n'are frati, ei numai copii defrati, a doi sau trei frati morti fnainte, succesiunea va fi distri-buita pe persoane qi pe capete, orica,ti ar fi ace0i eopii, fiind eutotii chemati in mod egal la succesiune). (llarmenopol, De here-dibus, 5. 8. § 15).

Aceea0 solutie (1mpitrtealA pe capete) era admisti i

In legea WisigoOlor, dupá cum ne atestit Domat i):Qui moritur, si fratres aut sorores relinquerit, et filios fra-

trum et sororum relinquerit: si ex uno fratre sit unus filiu8, etalio fratre vel sorore firsitan plure,s, omnem hereditatem defuncticapiant, aequaliter per capita dividant portionesa . (Dad'', defunctula 16sat frati qi surori qi fii din frati 0 surori, de exempla : unfiu al unui frate §i mai multi fi ai unui alt frate sau unei alte-surori, cu totii ssa vie la saccesiune,a defunctalui 0 s'o impartg, Inmod egal, pe capete). Lex Wisigotorum, lib. IV, tit. 2, capit. 8)

Persoanele care pot fi reprezentate (art. 668).A reprezenta pe cineva Insemneaz1 a-i lua locul, qi fiindcg,nu se poate lila locul unei persoane care tráete, s'a admisprincipiul el numai persoanele sgvar0te din viatA In mo,mental deschiderei succesiunei pot fi reprezentate (art. 668C. civil 2).

Iatit maxima pe care a formulat-o, In aceiistit priviUtl,Dumoulin (Molinetts):

Representatio nunquam est de persona vivente, sed tantumde parente mortuo...".

Nu se poate, de asemenea, reprezenta pe aseen-dentul sau pe fratele ori surora care ar fi fost incapabili

Domat, Lois civiles dama leur ordre naturel, V, p. 383, No. 8, in fine(ed. Carre).

Cpr. art. 918 C. Calimach (732, in fine, C. austriac); Novela 118, °spit.1, in medio l'i °spit. 3, ab initio. Persoana absentl, se considerg, insX ea moartitli,poate ii reprezentatX in mod provizorin, deli chestinnea este eontroversatii.Veil tom. I al acestei lucrkri, No. 251

www.dacoromanica.ro

EFECTELE REPREZENTATIEI. - ART. 667. 51

sau nedenini de a moqteni pe de cujus (art. 658 C. civil),pentru cl nu se poate intra In drepturile unei persoanecare n'are nici un drept.

100. Tot pentru aceleaqi motive, nu se poate repre-zenta, pe mo§tenitorul care a renuntat la suecesiunea luide cujus (art. 698 C. civil). Acest din until text euprindedeei o aplicare a art. 668 C. civil.

Pentru a reprezenta pe cineva nu este InsA nevoe dea fi mo§tenitorul reprezentatului, fiind suficient de a fi des-cendentul slu. De aceea, art. 668 dispune el cineva poates/ reprezinte pe acela la a elrui succesiune a renuntat.Reprezentantul nu tine, In adevAr, dreptul sAu dela eel re-prezentat, ci dela lege.

,Quod filius succedat in locum patris seu matris, quantumad successionem avi, non habet a patre sed ex dispositione legis",zice Bartholus (asupra legei 93, De aciquirenda vel omittenda he-reditate, 29. 2).

Copilul nu tine dela tatäl sau mama sa dreptul de-a-i reprezenta", zice art. 895 din codul civil olandez.

10i. De aiei se deduce cá se poate reprezenta pe aceladela a cArui succesiune a fost exclus ea nedemn, dug elare capacitatea, de a moOeni pe de cujus.

Din acest principiu mai rezultl eA un movtenitor sepoate folosi de beneficiul reprezentantei, cu toate el el nuera conceput la moartea reprezentantului, cici reprezentantulnu mqteneste pe cel reprezentat, ci pe de cujus.

MI bis. in fine, se poate pune ea principiu c/ repre-zentantul nu este obligat a plAti datoriile reprezentatului,dael n'a primit succesiunea lui.

102. Efectele reprezentatiei (art. 667). Reprezen-tatia produce doul efeete, qi anume: 1° ea transmite sue-eesiunea la niqte persoane care, fArl *torn' el, ar fi fostlipsite de succesiune;

20 ea atrage ImpArteala pe tulping, (art. 667 C. civil)sau in stdrpe (art. 740, 745 C. civil) (ex stirpibus, in-stirpes).

Quam successionem in stirpes vocavit antiquitas".(Nov. 118, capit. 1).

Nepotes ex diversis filiis varii numeri am succedentes ab'intestato', non pro virilibus portionibus, sed ex stirpibus succedunt".

www.dacoromanica.ro

52 COD. CIV. CARTEA III. TIT. I. °EDIL DE 1140§TEN.

(Nepotii ngscuti din diferiti fii nu vin la succesiunea ab intestata bunului lor, pe capete, ei pe tulpinI). (L. 2, Cod, De suis etlegitimis liberis, etc., 6. 55).

Prin urmare, toti reprezentantii, ori citi ar fi, se so-cotese a fi un singur trup, dupl expresia lui Andr. Do-nici (§ 1, capit. 37), qi iau cu totii la un loe partea ces'ar fi cuvenit reprezentatului, ImpIrtind-o apoi In plrtiegale (in capita) lntre ei.

impIrteala pe tulpinl sau trupind (art. 932 C. Cali-mach), ori dupd trunchiu (Andr. Donici, § 1, in medio,capit. 37), are loe In toate cazurile In care reprezentatiaeste admisl, fie el reprezentantii se &ese Intre ei In gra-duri inegale fa tl cu de cujus, fie In graduri egale.

De cite ori Mal, moVenitorii nu vin la succe-alune prin reprezentatie, ci jure proprio, Impfirteala se facepe e,apete, iar nu pe tulpinl, dupá cum dispune anumeart. 917 din codal Calimach (732 C. austriac).

Reprezentatia nu trebue A, fie confundatá cu Bucee-siunea prin transmitere, care exist1 atunci cánd moqtenitorulsupravietuind un timp eit de scurt lui de cujus, a doblnditsuccesiunea aeestui din urml ili a lásat-o mo§tenitorilor lui,confundatI cu a sa proprie cu toate el, n'a acceptat-o, nici

,n a repudiat-o i).

Diferitele ordine de succesiune legitimA.

Art. 659 din coda civil, reproducind Nov. 118 ,-

Imparte moqtenitorii legitimi In trei categorii, InsI §tim elaceastl clasificare este neexaca §i el moOenitorii legitimise Impart In patru clase sau eategorii:

1° Deseendentii defunctului; 2° aseendentii privilegiati(tatll qi mama) qi colateralii privilegiati (fratii fli surorile);3° ascendentii ordinari; 4° Qi, In fine, colateralii ordinaripiná la gradul al patrulea2).

Prima ciad de mo§tenitori. Descendentii de-functului (art. 689). Descendentii defunctului formeazI

Vezi, tnettt privette deosebirile ce existii, filtre seeste dota moduri desuccesinne, Comentariile noastre, tom. III, partes II, p. 137.

Vezi art. 4 L. &supra impozit. progresiv pe sneeesinni dala 1922. C.jnd. 1924, No. 10 (en observ. mea).

www.dacoromanica.ro

SUCCESIIINILE DIFERITE DESCENDENT. ART. 669. 53

prima dud, de moqtenitori legitimi, excluzlnd pe ascendentiqi pe ceilalti moqtenitori.

Boas Erbe geht nicht aus den Busen" , zice o maximá, ger-mang,. (Succesiunea nu ese din sAn I).

Un alt proverb german ziee, de asemenea :Gleiche Braden gleiche Kappen" . (Aceia§i frati, acelea§i

scafii 2).

Deseendentii succed pe tulpind, de cAteori vin la suc-cesiunea aseendentalui cu ajutorul reprezentatiei, fi pecapete, adeel In piirti egale, de citeori vin la succesiunejure proprio.

Kinder erben zu gleichen Teilen", zice art. 1924 § ultim dincodicil german (Copiii moqtenesc in párti egale 2).

106. Deseendentii sueced ast§,zi ascendentilor or feirddeosebire de sex, kii chiar dacii ar fi nitscuti din deosebitecitsgtorii4). Art. 669 din codul actual abrogI deci codurileIpsilant Eli Caragea, dupl care fetele nu moqteneau In coneu-rentl cu fratii lor, ei numai fratii care erau datori a Inzestrape surori chiar din avutul lor propriu 5).

Der Mann geht zum Erbe, das Weib davon". (In privintasuccesiunei, bri,rbatul merge, femeia se depárteazä, 2).

En la mame ligne, les miles excluent les femelles, estanten pareil degré et venant de leur chef; s'ils y viennent par répré-sentation, ils concoarent avee elles", zice Loysel 7).

Prin sin" Sackeenapicgel Intelege tatiil, mama 5i copiii. Vezi Chaise-martin, op. cit., p. 898, No. 14.

Cuvântul frati" cuprinde aci li pe surori. Vezi Chaisemartin, op. cit.,p. 397. No. 13 precum 5i. tom. III, parten II, p. 144.

29 Miele leg,islatii vechi germane admitean o institutie numitI Gerade,Aeeasta erib un grup de bunuri, pe care le mogteneau numai fetele, on excludereafratilor. Cpr. art. 858 C. cant. Zurich din 1887, astlizi abrogat. Vezi Roguin,Tr. de droit comparé (Succeetrione), I, 217, p. 176, 17. Vezi I i Chaisemartin,op. cit., p. 392 urm., No. 10 urm.

4) Minim ina. bine Into:ilea ell, copiii rAseuti din diferite eitsgtorii vormo5teni Impreunli numai pe tatill lor comun 5i pe mama lor eomunit, iar nupe tatiil lor vitrig nici pe mama lor vitrigX. Cpr. art. 925 C. Calimach.

2) Vezi tom. I al acestei Incrltri, p. 239, No. 318. Mai vezi &supra acestuiobieeiu al plimintului foarte vechiu, on mult anterior codului Ipsilant, frapra-mutat dele Slavi, caro existit 5i astlizi in unele legislatii strAine, de exemplu:,In Serbia, Coment. noastre, tom. I, p. 698, text li nota 2; tom. III, partea II,nota 2 dele p. 140 arm., tom. VIII, partea 1-a, p. 32, text 5i nota 1; p. 223(ad. a 2-a), precam fti articolul ce am publicat In Dreptul din 1920, No. 27.

e) Vezi Michelet, Originee du droit frangaie, p. 65; Chaisemartin, op. cit.,p. 398, No. 8.

'9 Vezi Loysel, op. cit., II, p. 72, No. 634.

www.dacoromanica.ro

54 COD. CIV. CART EA III. TIT. I. ART. 671-673.

°And defunctul a lAsat In viatii mai multi des-eendenti, cei mai apropiati In grad vor exclude pe cei maidep5rtati:

Proximior excludit remotiorem".

Astfel, copiii mei vor exclude pe nepotii de fii, daeltatIl lor trleste ; nepotii vor exclude pe stritnepoti, si asamai departe 9.

Loysel zicea, In aceastg privintd.Ce qu'on dit : tant que la tige a souche, elle ize se fourche;

-est-ce pas, tant que la ligne directe dure, la collatérale n'a pointde lien?2).

Fiji mei nu vor exclude Ins/ pe nepoti sau stritnepotiimei, atunci cand acestia se vor putea bucura de ajutorulreprezentatiei (art. 664, 665, 669 C. civil).

A doua clad de mostenitori. Fraiii si suroriledefunctului. (Colateralii privilegiati). Pentru a §ti cumifratii, surorile si descendentii lor succed fratelui lor, trebuedistins doul ipoteze : 1° aceea când tat6.1 si mama lui decujus sat; numai unul din ei trlese; 2-a si aceea and tiallsi mama au murit inaintea lui de cujus.

Prima ipotezi (art. 671, 673 C. civil) Adoua clasl de mostenitori legitimi se compune din fratii sisurorile defunctului si descendentii lor, azi p. la gr. IVinclusiv. Ei vin la succesiunea fratilor lor In lipsii de des-cendenti legitimi, legitimati sau adoptati.

Fratii si surorile defunctului sau descendentii lorexclud pe toti ceilalti mostenitori, afarl de tat.4.1 si mamadefunctului, cu care vin Impreung (art. 671-673 C. civil).

TatIl si mama sunt deci ascendenn privilegian, iarfrati si surorile, precum si descendentii lor sunt colateraliprivilegian.

awl defunctul, In lipsI de copii, a lIsat pe tatal ri,pe mama sa in viatet, precum si frati si surori sau descen-denti din ei, tatll si mama iau fiecare cdte o pdtrime dinsuceesiune, iar fratii, surorile sau descendentii iau cealaltitjumItate, partea aseendentului riimas In viatii fiind In tot-deauna de o pltrime. Prin urmare, dacit numai tatll sau

Cpr. art. 916 vi 918 C. Calimaeh (732 C. austriae).Loysel, op. cit., I, p. 325, No. 323.

www.dacoromanica.ro

SUCCES11TNI DIFERITE COLATER. PRIVILEGIATL ART. 674. 55

numai mama defunctului a ramas In viata, acest ascendentva lua o patrime din succesiune, iar trei pittrimi se vor luade frati si surori, care le vor subImparti Intre ei.

La Germani, tatal, Eli mai ca seama mama, eran pre-ferati fratilor si surorilor defunctului. Acesta este sensulproverbului :

Das Kind fällt wieder in der Mutter Schooss' . (Copilalcade din non. In sanul mamei sale ').

Dupa un obiceiu din Kehding, abrogat mai In urma,prin dreptul roman, de cateori copiii si copiii copiilormurise pe clad tAll si mama lor eran In viata, acestianu mosteneau bunurile copiilor, ele trecand la ruda ceamai apropiata din linia colateral. Aceasta este sensul unuialt proverb :

Es stirbt kein Gut zuriick, sondern vorwärtz". (Niciun bunnu moare Inapoi, ci Inainte 2).

110. A doua ipoted (art. 672 C. civil). Fratii sisurorile defunetului sau descendentii lor formeaza o clasaprivilegiata, de colaterali, care nu numai ca vin la succe-siunea defunctului Impreuna cu tatal si mama lor (art.671; 673), dar care In lipsa ascendentilor privilegiati de-parteaza pe ceilalti ascendenti si colaterali.

Astfel, In lipsa parintilor lui de cujus, fra0i, surorilesau descendentii lor, departeaza pe buni si strabuni '),dupa cum ei departeaza si pe ceilalti colaterali.

III. Impirteala succesiunei intre colateralii privile-giati (art. 674). tim ca, partea cuvenita fratilor si suro-rilor sau descendentilor lor dad vin la succesiune cu tatalsi mama lui de cujus, este de o jumdt ate, sau de trei pa-trimi, dupa cum ei yin In concurenta cu ambii ascendentiprivilegiati, sau numai cu unul din ei, pentruca, parteafiecarui asaendent privilegiat este In mod invariabil fixatade lege la o plítrime (art. 671, 673 C. civil).

112. Art. 674 din codul civil reguleaza modul deimparteall al partei cuvenita fratilor si surorilor, sau des-cendentilor lor.

Chaisemartin, op. cit., p. 399, No, 15.Chaibemartin. op. cit., p. 401, No. 10.

www.dacoromanica.ro

56 COD. CIV. CARTEA III. TIT. I. ART. 670.

Dad, totii fratii taunt nitscuti din aceeasi citsltorieex utro que parente con juncti aded, sunt cu totii buni,consanguini (eodem, patre nati) sau uterini (au adecii, ace-easi mamá i alt partea cuvenitit lor se Imparte Inportiuni egale s't pe capete. Dad, fratii sunt 1nsl nitseutidin cAsItorii diferite, succesiunea se Imparte In douit pArti :una se atribue liniei paterne Ili alta liniei materne : fratiieonsanguini iau parte In unja paterng, iar cei uterini numaiIn linia maternl, pe cand fratii buni iau parte In ambele

ceeace face cg ei primesc de doul ori c.t primesefratii consaguini sau uterini.

Art. 674 din codul civil prevede numai cazuleAnd fratii si surorile ar veni la succesiune Impreunii cuascendentii privilegiati. Acest text, departe Insit de a fi oexceptie, dupl cum pe nedrept 11 considerl unii, este dincontra un text general in care legiuitorul pune un princi-piu aplicabil de cateori este vorba de Implrteala uneisuecesiuni Intre frati nAseuti din deosebite clsittorii ; deunde rezult1 cá aeest mod de ImpArtealit se aplicá Batt Incazul dad ei vin la suecesiune In coneurentit cu ascendentiiprivilegiati (art. 671 C. civil), cat si In cazul and ei vinsinguri la saccesiunea fratelui lor (art. 672 C. civil). Cutoate aeestea chestiunea este controversatI 1).

113 bis. Aceleasi principii sunt aplicabile i atuncidad deseendentii fratilor si surorilor vin la sueeesiuneaunchiului lor, fie in virtutea dreptului lor propriu, atunciclad fratii ar fi renuntat sau s'ar fi flcut de suceesiune,fie prin ajntorul reprezentatiei (art. 666, 672 C. civil 2).

A treia clad de mo§tenitori (ascendentiidecit tatäl §i mama (art. 670 C. civil). Ascendenti nepri-veligiati (adeel altii cleat tatIl si mama) formeazit a treiacIas1 de mostenitorii legitimi. Ei exelud pe colaterali, afarii,de fratii i surorile defunctului sau descendentii lor (art. 672C. civil). Ascendentul eel mai apropiat In grad ja deeiIntreaga succesiune excluzind pe toti ascendentii cei maidepArtati, Alit a se distinge, ca In codul francez, Intre as-cendentii din partea tatIlui i cei din partea mamei. Ast-

Vezi tom. III, partea II, p. 155-161. Vezi C. Tali, Pand. rom. 1924,partes II, p. 145 (en &men,. mea).

2) Vez i tom. III mentionat, p. 159, 160.

www.dacoromanica.ro

SUCCES. DIFERITÀ COLATERAL. ORDINARI. ART. 675. 57

fe], WO sau mama exclud pe buni, bunii pe striibuni,.§i aqa mai departe :

Si autem plurimi ascendentium vivunt, hos proeponi jubemus,qui proximi gradu reperiuntur, masculos et faeminos, sive paternisive materni sint". (Dad, trlesc mai multi aseendenti, poruncim caaeeia 8'1 fie preferati, care apartinând unui sau celuilalt sex despreWI san despre mamá, sunt recunoscuti ea cei mai apropiati Ingrad). (Nov. 118, capit. 2, ab initio 1).

Ei succed numai In virtutea dreptalui lor propriu,pentru 0, reprezentatia nu este admisl In linie ascen-dentg 2). Ascendentii din acelaqi grad mo§tenese pe capete §iIn pIrti egale.

115. A patra clad de mostenitori : colateralii ordi-nari, MO decal fratii si surorile si descendentii lor (art. 675C. civ.). Colateralii ordinari era pang, la gradul al 12-lea(art. 676 (J. civil), azi pang la gr. al 4-lea incl., (art. 4, L.asupra imp. progr. pe sum din 1921), formAnd ultima clasg,de moqtenitori, sunt excluqi dela succesiune : 10 prin descen-dentii legitimi, legitimati sau adoptivi ai defunctului (art.669); 2° prin fratii, surorile sau descendentii lor (art. 672);3° prin ascendentii privilegiati (art. 671, 673 C. civil); 40 iliIn fine, prin ascendentii neprivilegiati legiati (buni, strabuni,etc.) (art. 670 a civil). Colateralii ordinari succed dui:4 proxi-mitatea gradelor, qi fiind cá reprezentatia nu este admislIn privinta lor, ei succed In pitrti egale qi imptirteala Intreei se face pe capete 2). Principiul admis de codul francezdupg care succesiunea se inparte In doul pIrti, una pentraunja paterng §i alta pentru unía maternii (paterna pater-nis, materna maternis 4), nu s'a admis In dreptul nostrucleat pentru ImpArteala succesiunei dintre fratii ki surorilenIseuti din diferite ciisltorii (art. 674 C. civil).

Deci, dad, defunctul a 16sat In vial numai un singurascendent In linia patern1 sau materng, iar In cealaltp, linienumai colaterali ordinari, succesiunea nu se va ImpArti Indoul Intre ascendenti rti colaterali, ea In Franta (art. 753

I) Cpr. art. 929 C. Calimach ; art. 18 lit, b, partea IV, capit. 3 C. Caragea, etc.2) Vezi infra, No. 91.8) Cpr. art. 940 C. Calimach li art. 19 lit, li., partea IV, eapit. 3 C. Ca-

rages, etc.2) Vezi supra, No. 44.

www.dacoromanica.ro

58 COD. CIV. CARTEA III TIT. I. ART. 678.

C. fr.) ci se va lua toata numai de ascendentii In viatit(art. 670 gi 675 C. civil 1).

118. Gradul OM la care rudele succed (art. 676 C.civil). Descendentii mostenese In infinit, iar colateraliimosteneau inainte peind la al doisprezecelea grad inclusiv(art. 676; azi insii, conf. art. 4 L. 1921 asupra imp. progr.pe succes., colateralii ordinari) fraVi si surorile sunt colat.privilegiati mostenesc numai pana la al 3-lea grad inclusiv.Trebue Insa sa. recunoastem ea, la o distanta aga de departatacum erà mai Inainte, rudele nici nu se mai cunosc. De aceeao veehe maxima germana face sa Inceteze ori ce lnrudire lagradul al saptelea :

Irn siebenten Grade endet die (?) Sippe" 2).

116 bis. In dreptul vechiu germanio, dupa unele cu-tume, In lipsa de rude pftna la gradul al saptelea, cel maiapropiat vecin era chemat la succesiune, fiind asimilat unuimembru al familiei :

Der nächste Nachbar ist der sibbeste Freund". (Vecinul celmai apropiat este ruda cea mai de aproape 3).

Dupti art. 955 din codul spaniol, rudele mostenescnumai Ong la gradul al faselea, ea §i in AllgemeinesLandrecht fiir die Preussischen Staaten (11, lit. 1, art. 622),iar dupa codul Caragia pang la gradul al optulea, ea giIn Harmenopol (De

heredibus'5, 8, § 17). Codul italian

(art. 742 § 2 gi cel portughez (2004) prelungese peste met-surit Inrudirea pang la gradul al zecelea.

Succesiunile neregulate.

117. Succesiunile neregulate aunt acele care nu seintemeiaza pe legatura de sange si de familie : Astfel, Indreptul nostru, mostenitorii neregulaii sunt : 1° 8001 supra-vietuitor nedespartit (art. 679 urm.); 2° femeea vaduvasaraca fata de succesiunea barbatului ei (art. 684 C. civil);

I) Vezi tom. III, partes II, p. 162 ei 161.2) Vezi Clutisemartin, op. cit., p. 387 urm , No. 7.1) Vezi Chaisemartin, op. cit., p. 412, No. 22.

www.dacoromanica.ro

SUCCES. COPI1LOR NATURALI. ART. 652 § 2, 677, 678 59

3° Statul (art. 680 urm. si L. din 1921 asupra impozituluiprogresiv pe succesiuni, art. 4), In cazul and nu sunt co-laterali ordinari pang la gradul al IV-lea dar aunt rudede ale defunctnlui deis. gradul V-XII inclusiv.

40 Bacä defunctul n'are de loe rude pan la gradulal XII inclusiv, atunci mostenirea e luata de Casa centrala meseriilor, (art. 4 al legii citate si art. 200 L. p. meseriidin 27 Ianuarie 1912).

Cat pentru copiii naturali, pe care legea noastra ti"face sa, figureze sub rubrica: succesiunile neregulate, eide tata, nu aunt mostenitori, lar fa ta de mama lor sirudele de pe mama, aunt adevarati mostenitori legitimi.

118. Succesiunea copiilor naturall l) (art. 652 § 2,677, 678 C. civil). In toate timpurile si In toate tarile,copiii naturali au fost obijduiti, ca si cum ar fi vinovatide gresala parintilor lor.

Astfel, n vechiul drept francez, eel putin dupa unelecutume, copiii naturali nu mosteneau pe parintii lor,nu erau mosteniti cleat de copiii lor legitimi 2).

Dup. cutuma din Laon:Les bcitards ne pouvaient tester que de cing sols" 8).

Cu toate acestea, In Loysel Oahu urrnatoarea regula,care dovedeste e toate eutumele nu erau asa de riguroaseea aeeea din Laon :

7,Bâtards peavent acquérir et disposer de leurs biens, tautentre-vifs que par testament" 4).

Tot Loysel zice :

Maitre Martin Doublé 5) tenait que bitards ne pouvoientreavoir legs de père ni de mère, ce qui se doit entendre de legsescédants leur nourriture 6).

i) In cat privegte filiatiunea copiilor naturali, vezi tom. I al acestei lu-crAri, p. 293 urin.

Vezi tom. I al acestei lucrgri No. 434. In cat privegte dreptul roman gidreptul nostru anterior, veld tom. III, partea II, p. 169, ad notain vi p. 171urna. text gi note.

2) Vezi Michelet, Origines de droit français, p. 67.4) Loysel, op. cit., I, p. 91, No. 66.2) Acest Martin Doublé, era consilier la Chitelet, dtre anal 1392, sub.

Carol VI.0)- Loysel, op. cit., I, p. 93, No. 61. Vez i infra, No. 511.

www.dacoromanica.ro

60 COD. CIV. CARTEA III, TIT. I.ART. 652, 677, 678.

Dreptul s'a schimbat Insa mai tarziu, In aceasta privinta,cad eopiii naturali putean sa primeasca legate particularede sumi potrivite. lata, In adevar, ce ne apune Dumoulin :

,IsTon est incapaz donationis vel legati particularis non infraudem".

In vechiul drept germanic, dupa Sachsenspiegel, copiiinaturali eran exclurli dela succesiunea tatalui lor, ei neavinddrept la treeasta succesiune decit In lipsa de copii legitimi :

Kein unechter Sohn geht zur Loosung , ziee o maximit ger-manse'. (Un fiu nelegitim nu trap sortii ').

Dupa art. 1589 din codul german actual, nici o In-rudire nu exista Intre copilul nelegitim qi tatal lui:

.Ein uneheliches Kind und dessen Vater gelten nicht alaverwandt".

In privinta mamei qi a rudelor ei, copilul naturalare, din contra, situatia juridica a unui copil legitim(art. 1705 urm.).

Das uneheliche Kind hat ins Verhiatnisse zu der Mutterund zu den Verwandten der Mutter die rechtliche Stellung einesehelichen Kindes".

Aceasta nu este declt aplicarea unei maxirne cunoscute,extras a din Sachsenspiegel.

Seine Mutter tra; gt einen Bastart" (Nul n'est bitard de parsa mère 2).

Cutuma din Valenciennes zicea, Intre altele :

En succession maternelle n'y a nuls bOtards naturellement,tant succèdent leur mère, aussi bien qu'autres enfants procTéezen Mal mariage" 3).

119. Aceeali situatie juridica o are copilul natural giIn dreptul nostru. Nimie din partea tatalui, totul dinpartea mamei.

Prin urmare, nici Intiun caz, copilul natural nu moil-

Vezi Chaisernartin, op. cit., p. 413, No. 25.Chaisematin, op. cit., p. 383; Michelet, Origineo du droit franpaio,

p. 68. Vezi Ili tom. I al acestei luerKri No. 433 iti infrà, No. 525, 579, etc.9 Vezi tom. IV, partea I-a, p. 527, nota 1.

www.dacoromanica.ro

SUCCES. COPIILOR NATURAL'. ART. 652, 677, 678. 61

tenelte astazi pe tatal sax', nici chiar daca acest copil s'arfi nascut sub codul Calimach, de cite ori suceesiunea s'adeschis sub codul actual i).

Aceasta lege este insit contrara naturei, i un rechiuautor, Furgole, zicea eu drept euvint, in aceasta privinta:

Le père est cenesé avoir un amour anssi fort pour sesenfants naturels que pour ses enfants légitimes" 2).

Iar Cambacérés, In raportal sau catre Conventiuneanationala se exprima In modul urmator :

La privation des droits de successibilité, l'exhérédation, est6. la fois une peine flétrissante et eruelle, e'est la peine des grandscrimes ; elle n'est done point applicable aux enfants natarels ; earla natnre, qni nous a fait une loi de monrir, ne nous a pas faitune crime de nattre 3).

El motene§te insa pe mama sa ç1 pe rudele depemama natural l intocmai ea un copil legitim, chiar dacaar fi incestuos sau adulterin, qi ace§tia Il moqtenese pe el(art. 652, 677, 678 C. civil 4).

Dupg, art. 954 din codul Calimach (756 C. austriac)copiii naturali (textul zice bastarzi si din &tit gre§ita)eran moOeniti numai de mamele lor, iar nu qi de ceilaltiparinti ascendenti qi colaterali despre mama.

120, Copiii naturali moqtenese, de asemenea, pe fratiilor legitimi, &Tit cum §i aceOia moqtenesc pe fra0i lornaturali, in baza reciprocitatei, care este un principiu fun-damental in materie de succesiune 5),

Wer kein Erbe gíebt, der nimmt auch keiner" zice un vechiuprovei% german. (Cine nu dá mostenire n'o primeste niei eV).

Vezi tom. III, partea II, p. 175 urm., precum i tom. I al lucrgrii de fa,No. 433. Vezi lns judecgt. ocol. Puevti, Gr. judiciar din 1915. No. 32 p. 267, (mo-tive) (en observ. noastrg). Dar claA copilul natural nn moltenelte nici intenn cazpe tatgl su, acesta este liber de a-i face liberalitgti, prin donatinne san testa-ment, bine tnteles In limitele. pgrtei desponibile, Tatra cat art. 908 din codalfr., care admite solutia contrarg, a fobt eliminat de leginitoral, nostru.

2) Vezi tom. IV, partea I-a, p. 483.5) Vezi Laurent, Avant projet de révicion du code civil, III, p. 320, No. 2.

Pentrn es mama saa rudele ei s poatg frog veni la succesinnes copilulaiei natural, acest co pil trebue A fie &lit posteritate, cxci dacA el ar fi Igsat

legitimi, legitimati saa adoptati, stand aceltia 1-ar mofteni In baza art.669 C. civil.

Cpr. C. Bucnrelti Dreptul, din 1916, No. 39, p. 306, Trib. Mused,Dreptul din 1913, No. 24, p. 190, precum i alte dectizii mai vechi chate Intom. III mentionat, nota 1 No. 433. dala p. 181 arm. Vezi si torn. I al lucAreide fatg, No. 433.

5) Chaisemartin, op. cit., p. 412, No. 23.

www.dacoromanica.ro

62 COD. CIV. CARTEA III. TIT. I. ART. 672 g 2, 679.

Dacii copiii naturali suceed fratilor lor legitimi, afortiori ei trebue sá se poatg. mokiteni Intre ei unulpe altul 1).

Aceasta este stare deplorabia a legei noastre asuprasuccesiunei copiilor naturali.

120 bis. Nu ne putem Intinde ad i asupra dreptuluistrlin In ackastl priviná, vom men tiona Insg, codul italian-Dupg, art. 743 urm. din acest cod, eopiii naturali simplirecunoseuti mo§tenese pe tatgl i pe mama lor, Impreungeu copiii legitimi sau deseendentii lor, luand Its1 numaijumgtate din ceeace ar fi luat, dacg, ar fi fost legitimi,copiii legitimi sau descendentii lor avand dreptul de a plgtiIn bani sau cu bunuri succesorale imobiliare partea euvenitácopiilor naturali. Dupg, acest cod (art. 749) copiii naturalinu yin Ined la succesiunea rudelor tattilui i mamei lor,precum niei aeeste rude nu pot moqteni averea copiilornaturali. Aeeste dispozitii ale codului italian au fost reproduseIn art. 28 urm. din legea bulgarg asupra succesiunilordela 1890.

121. Succesiunea cuveniti sotului rimas In viati_(art. 652 § 2, 679 C. civil). Unele legislatii strgine,precum codul german (art. 1931, 1932), codul elvetian din1907 (art. 462, 463); legea bulgarg, din 1890 asuprasuecesiunilor, modifieate prin legea din 7 Februarie 1907(art. 38-422); codul italian (art. 753 urm.), etc. chiamg,pe sotul supravietuitor la succesiunea celuilalt sot, In con-curentg, cu celelalte rude ale defunctului, pe dad legeanoastrg reproducand textul vechiu francez, nu cheamg pesotul remas in viatg, la suceesiunea sotului defunct de eatin lipsd de alp', moqtenitori, aa cg, de cateori existh unmo§tenitor oricat de depIrtat, fie chiar In gradul al doispre-zecelea, azi plug gr. 4 incl. p. colater. ordinari, acest moq-tenitor, pe care poate chiar defunctul mai nu 1-a cu-noscut, excludeh pe sotul supravietuitor deba averea la.a cgrei agonisire a contribuit E¡i el, de bung, seaml,prin munea i poate chiar prin saerificiile sale. Aceastfi

Vezi tom. I al aceetei luerXri, No. 433.Vezi i art. 787 din eodul francez, modifieat prin legea din 9 Marti&

1891, reprodue In tam. III, partea II, p. 205.

www.dacoromanica.ro

SUCCES. SOT1JLUI SUPRAVIET1JITOR. ART. 652 § 2, 69, 684. 63

lutie este nedreapta, elci dupa cum foarte bine zice o legedin Asizile Ierusalimului, care este din secolul al VIII-lea:

Soil supravietuitor este cel mai drept mostenitor al sotuluidefunct".

121. bis. Art. 123 din legea sanitara dela 1893 (nemo-dificat In aceasta privinta) dispune Insa el, dupa, moarteaconcesionarului unei farmacii, vacluva sau copiii pot trans-mite dreptul farmaciei prin vanzare, catre un farmacistroman, care lnsumte conditiile pentru a putea dirige ofarmaeie, sau pot administra farmacia printr'un farmacistdirigent roman (administrator sau provizor), sau a o arendaunui farmacist roman".

Din acest text pare sa rezulte ca vaduva unui farmacist,independent daca este alma, sau nu, moOene§te dreptul defarmacie lasat de barbatul sau, de oarece poate dispune deel. Textul este insa a§a de ram redactat In cat nu se §tie ce avoit legiuitorul. Vaduva farmacistului exclude ea, In adevar,pe eopii sau copiii exclud ei pe vaduva. Un hiera estecert qi anume: dad, farmacistul n'a hint copii, ci numai pesotia sa, aceasta din urma, molltenellte dreptul de farmacie§i poate dispune de el, dupit modurile mai sus aratate. Dacafarmacistul a lasat copii legitimi, legitimati sau adoptati,aceqti copii vor exclude pe mama lor, care va avea dreptnumai la partea ei de uzufruct ea vaduva saraca (art.684 C. civil). Nu putem da, In adevar, alt sens art. 123din legea sanitara, decal acel care rezulta din principiilegenerale.

121 ter. In vechiul drept germanic, In lipsa, de copii,sotul supravietuitor lua cand tatreaga moqtenire a celuilaltsot, and uzufructul acestei succesiuni, cand numai o partedin ea. In caz °Ind existau copii, sotul supravietuitordobandea numai o parte din moOenire, iar dupa unelestatute, uzufructul celorlalte parti.

IIrmatorul proverb german este relativ la dreptul-de succesiune lntre soti:

Langst Leib, langst Gut". (Cel mai lung timp viata, celrnai lung timp bunul 1).

I) Vezi Chaisemartin, op. cit., p. 327, No. 39.

www.dacoromanica.ro

64 COD. CIV. CARTEA III, TIT. I. ART. 652 § 2, 879.

Tot relative la drepturile de succesiune reciprocii dintresoti, Bunt urmItoarele proverb un:

Der letzte macht die Thiire zu". (Cel din urniA, inehide ulele).nEin Gut und ein Blue `. (Un bun si un Ange).Hut bei Schleier und Schleicr bei .Sur.. (Paärie en voaleta

§i voaletä en pitlärie ').

Dreptul cutumiar francez nu admitea, In genere, par-ticiparea sotului supravietuitor la succesiunea celuilalt sot,de cateori acest din urml avea rude. Cutuma din Berry(tit. 19, art. 8) are, In adev1r, urmiitoarea cuprindere :

Et en defaut de tous parens en ligne directe eteollatérale,le mary succède A, la femme, et la femme an mary allant de vieA, trépas, sans testament ou dispositions de d,ernière volonté,lesquels testaments et dispozitions de dernière volonté, s'il y ena, sortiront leur effect audit cas, au prejudice du mary on de lafemme".

Acelatii lucru 11 afirml fiii Loysel:

Entre nobles, le survivant sans enfans gagne quasi partontles meubles. Autrement la femme ne succède point au mari, nile mari A. la femme" 2).

Aceastil, rigoare a unor cutume era temperatl, Inprivinta femeei, prin le douaire, adecit prin folosinta ceavea femeea, In caz de a supravietui bgrbatului, asuprabunurilor proprii ale acestui din urmg 3).

Iat6 cateva proverburi germane relative la douaire:Leibgedinge ist der Frauert Lehen". (Douaire este fieful fe-

meilor).Leibzucht kann den Frauen Niemand brechen". (Nimeni nu

poate A anuleze duarinl femeilor).

Ehescheidung bricht kein Leibgedinge". (Separarea nu rapeduarinl, etc. 4)

In Loysel glsim, de asemenea, urmAtoarele regule:

Femme se remariant ne doit perdre son douaire; mais esttenue en bailler bonne et suffisante caution".

Chaisemartin, op. cit., P. 332, No. 40-42.Loysel, op. cit., I. P. 347, No. 339 iii 340.

2) Vezi In pr¡vinta clnarului (le douaire), Loysel op. cit., I, P. 167 urm.No. 136 nrm.

4) Vezi Chaisemartin op. cit., 335, No. 44; p. 339 li 340, No. 46 vi 47.

www.dacoromanica.ro

SUCCES. CUVENITÀ STATULUI.ART. 52 § 2, 680. 65

Femme qui forfait en son honneur perd son douaire, s'il ya en plainte par 'le mari; autrement l'héritier n'est reeevabled'en faire querelle" 13, etc.

in urma mor¡ei femeei, le douaire se Intorcea la mo§te-nitorii bgrbatului, elci el era conferit ei numai pentrutimpul existentei sale.

Adeasta o apune anume un proverb german :Leibgedinge geht wieder an des Manna Erben" (Le douaire

se intoaree la mo§tenitorii bgrbatului 2).

Un alt proverb uzitat In nordul Germaniei §i la Scan-dinavi, zice, de asemenea :

Mo§tenitorul nu este Omit s. mbrace o femeedin viatil' 8).

122. Succesiunea cuveniti Statului (art. 652,. in fine680 C. civil). In caz and defunctul nu lag niciun moq-tenitor In gradul suecesibil, succesiunea se lub, de Stat, Inbaza art. 680 *C. civil (vezi art. 4, L. 1921).

Fiscus post mums". (Fiseul in urma tuturor 4).

122 bis. Astgzi Insg, averile vacante nu se mai euvinnumai Statului ei qi Casei centrale a meseriilor, creditului

asigurgrilbr muncitore§ti (art. 200, 60. L. p. meseriidin 27 Ianuar 1912 §i conf. art. 4 L. 1921 asupra imp.progr. pe succ.) Statul, cat i aceastg Casg., luand aventece i s'ar cuveni, In locul Statului, heredis loco, se ggsesc gre-vate cu toate sarcinile ce incumbg mokttenitorilor universali.Astfel, vor trebui sit plg teasel datoriile defunctului §i le-gatele particulare lgsate de el.

Ilitmlne fug bine Inteles cg dreptul Casei centrale ameseriilor, care astgzi vine dupg, Stat, este mgrginit numaila succesiunile vacante deschise In urma promulggrei legeisale constitutive din 1912 gi legei din 1921, iar nu gi la

1) Loysel, op. cit., I, p. 196, 197, No. 174, 175.2). Chaisemartin, op. cit., p. 341, No. 50.8) Chaisemartin, loco supra cit.4) Vezi supra., No. 82. Cpr. L. 1, § 4, Cod, De bonis vacantibus, etc. 10. 10.

Mai vezi art. 760 C, anstriac, art. 1936, 1942 C. german, etc. Dupit art. 969din codul Calimach, averile vacante se luan de casele publice, precum: §coalele,spitalele, casa sgriiimanilor, cutia milelor, etc. Vezi i art. 24, partea IV, °spit.3 C. Caragea.

72784.A1esandresco, Principiile Dreptului Civil Romin. Vul. II. 5

www.dacoromanica.ro

66 COD C1V. CARTEA III, TIT. 1. ART. 652 § 2, 680, 682

cele deschise Inainte de promulgarea ei, Intrucat aceastalege n'are efeet retroaetiv (art. 1 0. civil 1).

Formalititile ce trebue sbi Indeplineasci sotul,Statul, fi Casa centralä, a meseriilor (art. 681, 683 C.civ.). Atit sotul supravietuitor care vine In gr. al IV-leacat 0 Casa meseriilor (dupti codul civil Statul) nu pot intraIn posesiunea averei succesorale deal cu Invoirea justitiei,Intrucat n'au sezina (art. 653 0. civil). Inaintea punerei Inposesiune, ei sunt obligati a cere punerea pecetilor 0 fa-cerea inventarului (art. 681 C. civil).

In caz de a accepta succesiunea pur §i simple, fara-beneficie de inventar, ei vor plati datoriile defunctului ultravires emolamenti, pentrucit atunci ei reprezinta persoana,defunctului, personam defuneti sustinent. .

In caz de neIndeplinirea acestor formalitati, ei fiindIn culpa (art. 998, 999), vor putea fi supuksi la daunecatre mo0enitorii ce s'ar ivi mai In urma (art. 683 C. civil).

Qui fait la faute, il la boit", zicea Loysel. (Cine comiteo7gre§ealä., trebue al% sufere consecintile ei 2).

Alte formalititi impuse sotului supravietuitor(art. 682 0. civil). Sotul care-vifie la succesiunea celui-lalt sot, In baza art. 679 0. civil, pe langa punerea pe-cetilor §i facerea inventarului (art. &AC. civil), trebue sittransforme In bani averea mi§catoare, ceeace se va faceprin vanzarea ei (art. 6823).

Statul nu era sups acestei obligatii, pentru ca eleste presupas totdeauna solvabill,

Fiscus semper aolvendo censetur"

I) Cas. S-a 1-a, Cr. judiciar din 1915, No. 40, p. 330.2) Loysel, op. cit. II, p.204, No. 825. Vezi tom. Ill al acestei lucrari No. 102.8) Textul fr. precrie intrebnintarea mobilierului, :idea intrebnintarea

banilor printi din vanzare In cumparare de mobile, renta sau alto titluri, In-fiinnd astfel o garantie in folosul mottenitorilor ce s'ar ivi mai in 'urn* pecand textul nostrn, departe de a infanta o, garantie, procura, din contra, sotuluio minunata ocazie de a-ti tnsuti averea succesorala In detrimental mottenitorilores s'ar ivi mai In urma.

4) Zachariae, llandbuclt (too fr. Civilrechto, IV, § 650, p. 205, nota 7 (ed.Crome). De aici se ti deduce el averea Statul ,i, comunelor ti judetelor nu postefi urmarita deck dupli anume formalitati, adeca dupa es sumele datorite anfost Inscrise in bugetele lor respective. Vezi tom. X, p. 337 gi 759. Cpr. C. Bu-curetti, Or. judiciar din 1904, No. 53, p. 440. Trib. din Bayeux a decis cal000naotivele drumului de fier ale Statului nu pot fi urmarite, ca ti celelaltebunuri imobiliare ale lui. D. P. 1912. 5. 28.

www.dacoromanica.ro

FORMALIT. IMPUSE SOTULUI STJPRAV. ART. 881-684 67

Prin urmare, nici Casa meseriilor, nu este su-pusa obligatiei statornicita de art. 682 C. civil.

Daca sotul prefera sa pastreze averea mobiliaraIn natura, el trebue sa dea o cautiune solvabill, adecit opersoana care ofera garantii Indestulatoare, spre a asigurarestituirea acestei averi, care n'a fost prefacuta In bani,In caz cind s'ar ivi moqtenitori regulati de ai defunctului,In termen de trei ani.

Acest termen nu curge dela darea cautiunei, ci delapunerea sotului In posesiunea averei succesorale, pentrucitde atunci Incepe qi rgspunderea cautiunei.

Daca In acest termen de trei ani nu s'a Infati§at nici-un mo§tenitor, cautiunea este liberata atat pentru viitorclt i pentru trecut, fara lndeplinirea vreunei formalitati.

La caz de a se Infatiqa moqtenitori In urna expirareitermenului de trei ani, ei vor perde actiunea lor nu mai contracautiunei, nu Insa qi dreptul de a cere dela eot restituireaaverei succesorale, pe calea petitiei de

ereditate'aceasta

actiune prescriindu-se prin 30 de ani, conform dreptuluicomun (art. 122 §i 1890 C. civil).

Din faptul ca sotul este supus la darea unei cautiuni,n'ar trebui s conchidem, dupa cum pe nedrept sustin unii i),ca In tot timpul celor trei ani, el n'ar fi dedtt un simpluadministrator, pentruca el are proprietatea dela lege (art.644 C. civ.) iar posesiunea dela justitie, ca toti mostenitoriinesezinari.

Drepturile viduvei sirace in averea sotului eidefunct (art. 684 C. civil). Pftnit la legea din 9 Martie1891, care a modificat art. 767 din codul francez, acestcod nu cuprindea nicio dispozitie cu privire la succesiuneaunui din soti la averea celuilalt, In concurenta cu alti moqte-nitori, lacuna care nu exista In codul german, In codulelvetian din 1907, In codul italian, In legea bulgara asuprasuccesiunilor, i nici cilia'. In legea musulmana, unde femeeaare drept la o optime din averea sotului ei, atunci &And vine lasuccesiunea acestui din urma, In concurenta cu copii ei 2).

1) Vezi Zachariae, Handbuch des fr. Oivilrechte, IV, §640, p. 168, textnota 8 (ed. Anschttz).

Vezi tom. III, patea II, p. 203.

www.dacoromanica.ro

68 COD. CIV. CARTEA III. TIT. I. ART.

123. La noi, art. 681 din Codul civil, reprodueindAuthentica Praeterea" extras a din Nr. 117, Cod, Undevir et uxor, 6, 18, sonfera vaduvei nedespartite care, Inrnomentul mortei barbatului, éste same& fata de avereaaeestui din urma 1), o parte din averea lui numai In uzufruct,adeca o parte cat la un copil (pro numero virorum), deeiteori, barbatul lasa mai multi copii legitimi, legitimatisan adoptati, putin importa dael aceei copii sunt fructulultimei casatorii sau ai unei easatorii anterioare (sive ex ea,sive ex atis matrimonis 2).

Quod si plures sint (liberi) succedet conjuno in virilemportionem". (Daca sunt mai multi copii, sotul sä moSeneascii, Cuei pentra o parte yiri15). (L. unictt, in medio, Cod, Unde vir etuxur, 6. 18).

Dac, barbatul a lasat un singur descendent,portiunea femeei In uzufruet este numai de a treia parte.Acest drept Ineepe dela epoca Ineetitrei uzufruetului legal.

Nici Intr'un caz 'lima femeea nu are sezina, eitrebue al cearg. posesiunea dela justitie, avand un dreptsubordonat conditiei de a fi saraca la deschiderea succesiunei,drept pe care ea trebue sa-1 valorifiee In justitie, spre aintra In posesiunea lui 3).

Femeea nu este, de asemenea rezervatara 4).Sotal usare nici un drept la o parte legitimk din ayerea

celuilalt sot, zioe art. 796 din codul austriac. (Eine Ehegatte hatzwar kein Becht auf einen Pflichttheil").

Acee4 solutie era admisa qi In dreptul nostru anterior.

Stares de slrIcie este o chestie de fspt, care se apreeisa, de judec.itoriifondului in report eu averea riimasg dela, birbat, pentrucl moartea nn trebuiesit &duel nicio schimbare In poziiia social a Aotiei care a pierdut pe sottil su.Vezi tom. III, partea II, p. 206, nota 2; torn. VIII, partea 1-a, p. 598 nota 1(ed. a 2-a).

Nov. 117, °spit. 5, in medio.a) Cas. S-a I-a (17 Decembre 1914), Juriepr. românit din 1915, No. 18,

p. 279, No. de ordine 262. Vezi i supra., No. 53 ter. Mai vezi tom. III, partea II,p. 208 si tom. VIII, parten I-a, p. 599, ad 'total*.

4) Cas. C. Craiova, Pagini juridici din 1915, No. 137, p. 1086, 1086.Vezi tom. III, partea II, p. 209, text si nota 1; tom. IV, partea I-a, p.523; tom.VIII, parten I-a, p. 598, ad notam, eta. Vezi si infra, No. 589. Aeupra ohestinneicontroversate de a se sti dael art. 849 din codul civil este eau nu aplioabilpentra calculares masei asupra cgreia se ezercia dreptal v5.duvei Arace (ne-gativii Sind singur4 admisibill). Vezi tom. III, parten II, p. 523, 524 si tom. IV,partea I-a, p. 563. Vezi si infra, No. 596, in fine.

www.dacoromanica.ro

SUCCESIUNEA VIDUVEI S.KRACE.ART. 679, 684. 69

La Romani insa, unii pun pe femeea saracii intremoqtenitorii rezervatari, dandu-i drept de a face su-i-complecteze partea ei (guarta sociae inopis), in contra dis-pozitiilor sotului decedat.

»Si lamen legatum aliquod reliyverit illi quod lama quartap arte, compleri hocdebet". Dacä bärbatul a legat sotiei sale, mai putin-deat partea a patra din eneeesinne, aceastä pä trime va fi com-xlectatä). (Nov. 63, capit. VI, Pr., in medio 1).

132. Daca barbatul las/ numai ascendenti, sau cola-terali, sau ascendenti privilegiati; care vin lmpreung lasuccesiunea barbatului, atunci femeea saraca ia din avereaacestui din urma o patrime In depling proprietate 2). Legeaconfera de astadata vaduvei grace o parte in deplina pro-rietate, pentru ca In lipsa, de copii afectiunea sotului atrebuit sa fie mai mare fata, de sotia sa 3).

In lipsa de alte rude In grad succesibil, Intreaga averese envine sotului ramas In viata (art. 679 C. civil).

132 bis. i aci este locul de a observa cit art. 684din codal civil a foat modificat printeo lege noua, votatit,la Iaqi, publicata In Monit. oficial No. 221 din 23 Deeem-brie 1916, p. 7504, insa numai pentru vaduvele barbatilorincetgi din viga sub drapel. lata In adevar cum se ex-prima art. 13-15 din legea mentionata :

Art. 13. VAduva celui chemat sub arme are asupra bunu-rilor succesiunei sotului incetat din viatä sub drapel un drept demostenire In pliná proprietate, care este : de o treime, ducá defune-tul lasá un descendent din asätorie; de o pätrime, dacä defunctullasä doi sau mai multi descendenti legitimi, de o jumätate and

Vezi Unger, Daa Saterreieltiache Erbrecht ayatematiselt dargestellt,§ 78, in fine, p. 337, nota 7 si alti autori citati In tom. III, partea II, al nostru,p. 209, nota 1, in fine.

2) Art. 684,relativ la drepturile vliduvei slirace asupra averei bXrbatului,d5 loe la o dificultate considerabillt, In eai &Ind sosia vine la suceesiune InconeurenSI en aseendenSii privilegiati qi colateralii privilegiati (art. 671, 873C. civil); (Ad, In asemenea caz, legea dispune de cinci pg,trimi, pe cid unlucru nu poste al aThl. de c5.t patru piltrimi. Pentru a se InIlltura difieultatea

lea propus diferite soluSii care toate aunt arbitrare. Vezi asupra acestei chestiuni,Trib. Viers, i Dolj, Dreptul din 1873, No. 79, p. 7 (observ. D. M. Mimi') ftidin 1916, No. 4 i 43 (observ. d-lui D. D. Stoeneseu), precum i Pagitti jurs-did din 1916, No. 161 qi 162, p. 1279 urm. Mai vezi tom. III, partea II, p.-210, nota 1.

a) Cpr. art. 900 C. Caiimach 758 C. Austrian; art. 8, capit. 33; art. 23,partea IV, eapit. 3, C. Caragea; No. 117, capit. 5, in medio, etc.

www.dacoromanica.ro

70 COD. CIV. - CARTEA III. - TIT. I. - ART. 684.

sotia vine in coneurentl Cu pgrinti, buni, frati sau surori, orideseendenti ai lor.

In lipsa rudelor argtate in acest articol, din partea sotului,sotia mosteneste intreaga lni avere.

Sotia nu va patea insg. exercita dreptal sla decgt asupra balm-rilor de care defanctul 'nu va fi dispas prin acte ea titla gratuitrara a aduce vreo atingere drepturilor mostenitorilor rezervatari.

Art. 14. Dacg valoarea succesinnei nu depaseste suma delei 10000, dupg evaluarea fleutg de instantele judecittoresti, sotiava avea dreptul de mostenire prevgzut la art. precedent, andvine In coneurentg en deseendentii legitimi ori legitimati san as-cendentii defunctului acolo argtati ; iar in lipsa aeestor rude, sotiamosteneste singurg banarile ce compute suceesiunea sotului. Deo-sebit de dreptul sucefisoraI, dad, intrio suecesinne /imitatg lavaloarea de 1000 lei, stabilitg cum s'a argtat mai sus, se cuprindesi o casa care a fost locuitit de defunct ea proprietar, en familiasa, sotia are si dreptu/ de a continua sg,' locuiascg in aeea casäping la incetarea ei din viatg, fgrg ea acest din urmg, drept sgpoatg fi atins de sot prin vre-un act eu titln gratuit.

Art. 15.In cazal egad sotul lug ea mostenitor pe lapel sotieaseendenti, care in momentul rnortei sale loon iau en dins ul, acestia

vor avea dreptul sl continue a locui in aceiasi casa Ong lamoartea lor, en dreptul iasg pentra sotie ea achitând ascendentilor-in bani valoarea chiriei Atabi1it5. de judeegtorul de °col, sg-ioblige sg se mute din locainta comuna.

132 ter. Modificarea adusa art. 684 din codul civileste foarte laudabil i foarte dreapta. Ea este Insl, dupapgrerea noastra, incomplecta ea toate legile facute In pripa ;

eu aceasta oeazie, trebuia sa se faca o modificaregeneral, lar nu numai marginatit la vaduvele acelor mortisub drapel. Acorn era, In adevIr, momentul de a se qterge-din legislatia noastrl, odata pentru totdeauna, aeest Deno-rocit text i de a reconoa0e dreptul tuturor viiduvelor, lasuccesiunea blirbatilor lor, eliminandu-se, bine Inteles, con ditiade sarAcie In privinta tuturor vaduvelor In genere; clicinu este vorba de a se da sotiei o pomana, ci de a-i sereconoalte un drept, pe care ea II are necontestat, pentruea a muncit alaturea de barba tul ei §i a contribuit la pro-ducerea averei pe care acest din -urma o lasa In urma lui..

133. Se Intelege c partea covenitit vaduvei sarace Inconditine mai sus propuse nu i se va da deal din curate&avere a barbatului, dui% eum se exprima art. 959 dincodul Calimacb, adicit dupti plata tuturor datoriilor, exso-luto prius viri acre alieno ex ejusdem patrimonio, dupa

www.dacoromanica.ro

SUCCESIIINEA V iDUVEl SIRACE. ART. 684. 71

cum se exprima Harmenopol (De heredibus, 5. 8. § 80ab initio)').

Dreptul pe care art. 684 din Codul civil 11 con-ferit femeei este un drept de succesiune (suceesiune anomalit),lar nu un drept de crean tit In averea barbatului, dupa cumpe nedrept s'a decis une ori 2).

S'a decis Ths. cit vaduva, care vine la succesiuneabarbatului ei, conform art. 684 C. civil, nu poate, cat timpnu Eji-a stabilit dreptul eau de femee saracii, sit invoacetitlul pro herede In baza caruia sit poatit pretinde cit a do-bandit un imobil prin prescriptie 8).

-Minya saracii, pe langit dreptul de succesiuneconferit art. 684 C. civil, mai are §i dreptul de a lua

din averea barbatului, 18 timpul anului de doliu, o sumapotrivita cu averea acestui din urmii, apreciata de tribunale,pentru abitatiunea hainele ei (art. 1279 C. civil 4).

Non debet uxor propriis sumptibus lugere maritum", ziceun vechin proverb. (Femeea nu trebue 8 pliIngit pe bKrbatu-suco cheltuiala ei 5).

Mai mutt în, credem, de§i chestiune,a este con-troversatit, a, pe llinga dreptul viiduvei silrace conferitprin art. 684 C. civil, i pe ltingii dreptul ce are la hainele-de doliu 1i de abitatie, ea mai are drept i la alimente 6).

Nahrung i8t kein Erbe", ziceo veche maximt germanI.(Hrananu este succesiune 1).

1) Cpr. C. Ipsilant, art. 6, capit. pentru ainuire.5) Vezi deciziile citate In tom. Ill, partea II, p. 215, nota. I. ti In tomepartes 1-a,.p. 598, nota 1, Is care trebue sä adIoghm : C. Craiova, Dreptut

din 1911, No. 6, P. 45, CAR. S-a II-a. Bult. 1912, p. 461 i Dreptul din 1912,No. 38, precum i decizia No 21 din 14 'Jimmie 1914. Jurispr. romdnd din1914, No. 9. p. 130, la ordine 126 fti Dreptul din 1914, No. 28; Trib. Muscel,Cr. judieiar din 1915, Io. 64, P. 522, etc. Coutrci: Deciziile citate In tom. III,parta II, p. 214, nota 2; Alex. Oteteleganu, Dreptul de euccesiune al impalaeupravietuitor, p. 65 urm. (Bucure§ti 19121. In eit privelte conseciutele carerezultli din Inp.rejnrarea cg. dreptul conferit de legea vitduvei sitrace este undrept de snecestune, iar nu un drept de creanO, vezi tom. VIII, partes I-a, p.215 nrm.

Cae. S-a U-a, Bult. 1912, p.311 qi Dreptul din 1912, No. 39, p. 305. Vezisi C. Iali, Juatilia din 1916. No. 7, p. 189.

Vezi tom. 1II, partes II, p. 211 si tom. VIII, partes 1-a, p. 601.Tezi tom. IV al acestei luergri, 'No. 111.Vezi tom. III mentionat, p. 211 urm. si tom. VIII, partea 1-a, P. 596

urzn. Mal vezi tom. IV al acestei lucrlri No. 1911.

7) Vezi Chaisemartin, op. cit., p. 380, 381, No. 3.

www.dacoromanica.ro

72 COD. CIV. CARTEA III. TIT. I. ART. 685, 686.

Femeea dotall nu poate Insl cumula dobanzilesau fructele dotei cu. alimentele co i s'ar euveni din averea.blrbatului, egei ea trebue s aleagg una sau alta (art.1279 § 1

Acceptare sau repudiarea succesiunilor.Acel ehemat la o succesiune are trei alternative.

El poate sA, accepte succesfunea pur qi simplu, s'o lepedesau s'o primeasel sub benefieiu de inventar 2), fill, a .pputea insg. primi sau lepAda pro parte:

Nemo pro parte heres". (Nimeni nu poate fi mo§tenitor numatpentru, o parte 3).

11fo§tenitorul nu este slobod o parte din averea mortuluisg. mo§teneasa. Qi alta nu; ei ori tot, ori nimio", zice codal Ca-ragea (art. 12, partea IV, capit. 3 4).

Toti mo§tenitorii n'au dreptul de a alege intre celedouit moduri de a primi snccesiunea, eaci pentru unii be-neficiul de inventar este obligator (art. 405, 454, 687 §kti 693 C. civil).

Acceptafea purá çi simpla a succesiunei (art.685, 686 C. civil). Aceeptarea unei succesiuni este ma-nifes tarea vointei de a pgstra, titlul de moqtenitor pe care-t' conferl legea, sau mai bine zis, renuntarea la dreptulde a .mai putea renunta la suecesiune.

Cel ce va primi odat6 i se va numi mo§tenitor, acelapoate sä. se mai lepede de moSenire, ci eimâne bun mo§tenitor"%ziee codal Caragea (art. 10, partea IV, eapit. 3 5).

Vezi tom. VIII, partea 1-a, p. 599, precum qi tom. IV al aoestei luorAri,No. 111. -

Dupl dreptul indian rfi eel atenian, acceptarea purit i simplit a suc-éesiunei era obligatoria din parten copiiloi, din cauza datoriilor pXrintelui, ewetrebuian meapg,rat sit fie plittite. Vezi tom. Ill, partea II, p. 221; note 4.

Dup. dreptul local basarabean, unde, in multe privinte, se aplicl ma-nualtil lui Harmenopol çi codul lui Andr. Donici, care ouprinde o colectie pre-sourtatit din legile impN,r4telti, on trimeteri la Basilieale i dreptul roman, fiiidoblindea ipso jure snocesiunea lui de cujuo, din momentul mortei acestuia, fitrita Mal face acceptarea expresX sau tacitit a succesittnei. Cas. I, No. 9, din 26Iarmar 1920; Jurisprud. rom. din 1920, No. 7, p. 82, No. de ordine 105 ai Cr.judiciar din 1920, No. 29, 29, p. 320. In t privelte legile aplicabile in Basa-rabia, vezi tom. I al acestei lueritti, P. 22 ter.

ty Vezi infra No 632, 758, etc.Cpr. art. 789, 1027, 1037 C. Calimach vi art. 12, partea IV, capit.

C. Caragea. Vezi tom. IV, partea 1-a, p. 708.5) Cpr. Eli art. 1037 C. Calimach.

www.dacoromanica.ro

ACCEPT. SAtT EEPUDIAREA 510§TENIREI. ART. 685, 686. 73

DupA, cum nu se poate renunta la o suceesiuneitedeschisI Incit, tot astfel nu se poate accepta o succesiune,-decat In urma deschiderei ei.

Acel care primeqte o suecesiune trebue sA aibA cuno-§tiintA de deschiderea ei, pentrud, aeceptarea este un act devointl, tili vointa unui om presupune a el qtie ceeace voeqte.

Acel care prime§te o succesiune trebue sA fie capabil-de a se obliga §i trebue sl aibl. vocatiune la succesiune pecare o prime§te.

Apoi, acel ce prime§te o succesiune nu trebue sl firenuntat mai Intli la ea, cAci renuntAtorul se considerA ea.cum n'a fost nieiodatA moqtenitor.

In fine, acceptarea succesiunei nu poate fi nici condi-lionalg niel cu termen dup1 cum dispune anume art. 1947din codul german, nici pentru o parte numai din succesiune.0 asemenea acceptare ar fi deci null qi neavenitl, ea una.ce nu este permisl de lege.

Semel heres, semper heres". (Odatä ce e§ti mo§tenitor, rämiimo§tenitor).

AceastA, maximl este extras1 din legea 88, Dig., Delieredibus instituendi s, 28, 5.

Moqtenitorul nu este silit sti primeascl suecesiunea,el putand s'o repudieze, nimene ne mai puttInd fi silitastAzi a primi o succesiune. TO moqtenitorii Bunt deci, In.dreptul actual voluntari, ne mai existfind moqtenitori necesari.ca la Romani.

Nimene nu este silit a primi mo§tenirea färä', voia sa", ziceart. 1022 din codul Calimach 1)

I1 n'est héritier qui ne vent", zicea Loysel 2).Nemo invitus /eres".

141 big. Numai mo§tenitorii cari au ascuns lucruti deale succesiunei aunt lipsiti de facultatea de a se putea lepAdade ea (art. 703 C. civil).

Capacitatea de a primi o succesiune (art. 697 C.

1) Vezi qi art. 5, partea IV, eapit. 3 C.. Caragea.3) Loyael, op. cit. 1, P. 318, No 318. Vezi ft't supra, No. 47. Aceast4 regull.

se splieli vi institutiei contractuale. Vezi Zachariae, Handbuch des fr. Civiirechte,IV, § 620, p, 79, nota 2 (ed. Crome).

www.dacoromanica.ro

74 COD. CIV. CARTEA I/I. TIT. I. ART. 685, 686.

civil.) Moltenitorul care a,ccepta o succesiune, pierzlnd prin ae-ceptare facultatea de a mai putea renunta, acel care nu poatedispune de drepturile sale n'are capacitatea de a acceptao succesiune :

Astfel sunt incapabili de a primi o succesiune:1° Femeile maritate, &A, autorizarea barbatului san

a justitiei20 Minora neemancipati i majorii interziqi, care sunk

asimilati minorilor 2).Atál acceptarea clt i lepadarea, in numele mi-

norilor, qi interzikiilor se face de tutorul lor, ca autorizareaeonsiliului de familie5), acceptarea neputand s. aiba loe de-cat sub benificiu de inventar (art. 405 C. civil).

In privinta risipitorilor qi color slabi de minte (mente capa)puqi sub consiliu judiciar, chestiunea este controversata 5).

La Romani, interzisul avea capaeitatea de a primi osuccesiune testamentarii:

Eum eui lege bonis interdleitur, heredera instituturn poneadire hereditatem constat". (Este cert c. interzisnl poate si pri-measei o succesinne la care este chemat prin testament). (L. 5 ei 1,Dig., De adquirenda vel omittenda hereditate, 29, 2).

143 bis. In privinta falitilor, acceptarea succesiunei seva face de judecatorul sindie,

Acceptarea unei succesiuni facute de un icapa-bil fara Indeplinirea formelor legale, este anulabill, insanulitatea fiind relativa, nu poate fi propusa decit de inca-pabil sau de reprezentantii lui (art. 207 si 952 C. civil.) 5).

Debitorii succesiunei ar putea Insa opune incapaeitateamoqtenitorului pentruca, ei nu pot fi obligati a face plataIn mAnile unui incapaail (art. 1096, 1166 C. civil.)

Formele acceptirei (art. 689-691 C. civil.)Pedad renuntarea la suceesiune trebue neaparat sa fie expresa,aeeeptarea ei poate, din contra, fi atit expresa cAt ai tacita.

Cpr. art. 1021 C. Calimaeh (inexistent in Codul austriae). Contra:Art. 1453 C. german.

2) Cpr. art. 1020 C. Calimach, i art. 9, partes IV, eapit. 3.C. Caragea.Cas. S-a XII-a, Cr. judiciar din 1914, 16, 26, p. 220 (reznmate).

4) Vezi tom. III, partes II, p. 230.4) Cu toatl controversa ce tuba &supra aeestui punot, dreptul de a cera

anulare mi ee prescrie prin 30 de ani, ci prin 10 ani dela tncetarea incapacitXtel(art. 1900 C. civil).

www.dacoromanica.ro

FORMELE ACCEPT. ORI REPTID. SUCCES. ART. 689-691. 75

Atat aceeptarea eat qi repudierea unei seceesiuni sepoate face astazi prin mandatar. Mandatul trebue se fiespecial, WA a avea Insii. nevoe de a fi autentic.

146. Acceptarea expresi. Acceptarea este expresa,atunei cand moqtenitorul sau mandatarul liti ksi Insuqeqtetitlul sau calitatea de moqtenitor, Intr'un act autentie sausub semnatura privata, judiciar sau extrajudiciar.

NO acceptarea succesiunei nu este In genere un actsolemn, totugi acceptarea expresa, prin derogare dela prin-cipiile generale, este un act solemn.

Acceptarea expresa a succesiunei poate sa rezults §idintr'o scrisoare adresata unui moqtenitor sau unuf creditor,totul atarnand de termenii scrisoarei. Chestiunea este decide fapt, iar nu de drept.

147. Acceptarea taciti.Acceptarea este tacita atuneiAnd mo§tenitorul sau mandatarul lui, amestectinduse In afaee-rile succesiunei (pro herede gerendo), face fapte din acele pe-care n'ar- putea sii le fug, cleat ea proprietar Eli lasa. a sepresupune neapiirat (evidenter) intentia de a fi (moqtenitor f).Acceptarea tacita rezulta rnai milt din inientie cleat din fapte :

Pro herede autem genre, non est facti guam animi; namhoc animo me debet, ut velet esse heres". (Amestecarea In afacerileanccesinnei atftrng mai Inuit de intentie deck de fapte, aci aceltare se amested. In afacerile nnei succesinni trebue sä aibX in-tentia de a Ina calitatea de moatenitor). (L. 20, Pr., in medio,Dig. De adquirenda vel omittenda hereditate, 29. 2).

Astfel vor fi considerate ea acte de moqtenitor rli

vor atrage acceptarea tacita a succesiunei urmittoareleacte : donatiunea, locatiunea sau vinzarea unor lucruricare fac parte din succesiune 2) Insiqi sau a (drepturilorsuccesorale ; constituirea de drepturi real() (ipoteci, servi-tuti, etc.) asupra imobilelor succesorale ; taerea unei pa-duri ; exercitarea actiunilor judecatorelti, afara de acelecare ar avea un earacter conservator, precum sunt actiunileposesorii ; Incasarea ereantelor suceesiunei ; faptul de a eerepunerea In posesiune a succesiunei sau de a ataca testa-

I) L. 49 § 3, Dig., .De adquirenda vel omittenda hereditate 202,2) Cpr. art. 1028 C. Caliinach; art, 10 § 2, partea 1V-a oapit. 3 Cs

Caragea, etc.

www.dacoromanica.ro

76 COD. CIV. CARTEA III. TIT. I. ART. 690.

mentul sau alte aete ale defunctului 1), marea In stapa-nire a unei averi succesorale 2)i, in fine, once aete dedispozitie, de folosinta san de administratie

Chestiunea de a se qti daca faptele unui moqtenitorimpliel sau nu vointa sa de a aecepta succesiunea, este o ches-tie de fapt, de suverana apreeiere a instantelor de fond 3),numai califiearea legall a faptelor §1 consecintele ce rezultadin aceste fapte constituind o ehestie de drept cade sub-controlul Curtei de casatie 4).

, La caz de Invoiala, judecatorii vor decide eit actul in-depliuit na atrage acceptarea succesiunei, fiind de prineipiu.

aceeptarea, ea qi renuntarea, nu se presupune niei °data.Acel care a &cut act de proprietar qi de stapan, dispunand,de exempla, de bunurile succesiunei, nu poate dupit o doctrinaeonstanta, sit declare mai In urma ca n'a Inteles a primisuccesiunea.

Protestatio contra actum non valet". (Protestarea contra,aetului fa'eut nu foloseste).

Once act juridic pe care eel ehemat la sane-siune a fost In drept a-Pface N altet calitate dealt in aceade mogenitor, nu atrage neaparat dupa sine aceeptareatacita a suceesiunei :

Si quid .quasi non here8 egit, sed quasi alio jure dominus-,apparet non mrderi pro herede gessisse». (A.cel care n'a dis pus debunurile saccesiunei ca mostenitor, ci ea fiind proprietar sub un.alt titlu, nu se considerl cg a flout act de mostenitor). (L. 20,Pr. in fine, Dig., De adquirendo vel omittenda hereditate, 29. 2)..

Prin aplicarea acestor principii, art. 690 dincodal civil dispune eit actele eurat eonservatorii, adeca pare aude obieet pastrarea averei qi Impiediearea deteriorarei ei (cus-todiae causa 5), de ingrijire qi de administratie provizorie,

Cpr. L. 14, Dig., be bonorum poseesione, 37. 1.Cae. I, Cr. judiciar din 1912,. No. 62, p. 730 (rezumate).

2). Cae. I, No. 57, 23 Febraar. 1920. Jurispr. rom. Din 1920, No. 10, p.143, No. de ordine 162. Mai vezi Cae. I, Cr. judicial. 1912, No. 62, P. 730 (re-zumat).

5) Cae. I, No. 55, 23 Februar 1920. Juriepr. rom. din 1920, No. 10, p. 143.3To. de ordine 162. Mai vez i Cas. I, Cr. judiciar din 1912, No. 62, p. 1730r (rem-mate).

5) L. 19, Pr., in medio, Dig., Lit. cit.

www.dacoromanica.ro

FORMELE ACCEPT. OR1 REPUD1EREI MO§TEN. ART. 691. 77

nu se socotese ca aete de primirea suecesiunei, daca acelcare le-a facut n'a luat in ele titlul sau ealitatea de mostenitor ;pentruca dei asemenea acte pot fi interpretate ca acte deproprietar, totusi nu urmeaza ea ele A fie neaparat interpretateca atare, de oarece acel In drept a putut s le faca nu caproprietar, ci In calitate de persoana chemata a mosteni,spre a face acte folositoare pentru intreaga suecesiune(animo erendi).

Aetele de dispozitie, ea si actele de administra-tie definitiva, implica, din contra, aceeptarea succesiunei,oricat de mica ar fi valoarea obiectelor in privinta caroraele ar fi fost exercitate (art. 691 C. civil).

Astfel, instrainarea drepturilor succesorale din parteaunui mostenitor, adeca a emolumentului alipit de calitateasa de mostenitor, atrage aeceptarea tacit/ a suceesiunei, chiar&And mostenitorul ar fi protestat In aetul de lnstrainarecontra prezumptiei legale de acceptare, el neputind faceacte de instrainare flat a fi proprietar

Protestatio contra (whim non valet"1).

Acceptarea tacita a succesiunei mai exista, dupa,art. 691 C. civil, si In urmatoarele eazuri : 10 cand unuldin mostenitori remit*, chiar gratuit (adecii prin donatiune)in folosul unuia sau mai multor comoftenitori 2), lar nuIn folosul tuturor comostenitorilor 3); cad acel care re-nunta astfel dispune el suceesiunea, ceea ce n'ar fi putut facedaca n'ar fi acceptat-o.

20 Clnd renuntarea se face cu titlu oneros infolosul tuturor comoftenitorilor, fara nicio deosebire, sirenuntatorul îi primeste pretul renuntarei, fie In bani, fie

Vezi supra, No. 149 preeum si tom. IV al aeestei luergri, No. 544.Renuntarea la sriceesinne fitoutra de un mostenitor unuia eau mai multor

dintre oomostenitorii sui, eu titlu gratnit, constituind o adevdratX donatinne Infavoarea mpstenitorulni Omit* a fost Mena, trebne a indeplineasel ecinditilleoerute de art. 813 si -814 C. civil. Cas. S-a 1-a, Dreptul din 1920, No. 30, p. 325;Turisprud. rout. din 1920, No. 20, p.298 si 21rib. juridied din 921 (ou obsery.noastrli). Vezi tom. III, parten II, al Coment. noastre, p. 233, nota 2 si p. 252,nota 2. Contra: Cas. fr. D. P. 58. 1 433; Sirey, 59. 1. 9; Colin et Capitant,III, p. 765; Planiol, III, 1996, p. 418 (ed. a 5-a).

8) Benuntarea la sneeesiune In mod gratuit In folosui tuturqr cotnost. e-nitorilor este deei validg si nu poste fi consideratd drept o aeeeptare. Cas. S-aI-a, Bult. 1913, p. 1582, 1583 si Dreptul din 1913, No. 80, p. 633. Vezi tom.II, pastes II, p. 252, nota I.

www.dacoromanica.ro

78 COD. CIV. CARTEA III. TIT. I. ART. 892, 693

In producte, fie altfel, pentruca, &Tit cum zice Domat f),moqtenitorul t§i vinde dreptul sau, vanzare pe care el n'opoate face decal fiind moqtenitor.

Cazurile statornicite de art. 691 C. civil In care renun-tarea la succesiune implicit a cceptarea ei tacita nu Buntlimitative, ci aratate de lege exempli gratia, cad once actede dispozitie qi de administratie definitiva atrage dupa cum§tim, Acceptarea tacita a succesiunei.

Der art. 780 (al nostru 681) entheilt nur Beispiele", ziceZachariae 2).

Actele de dispozitie considerate ca acte deadministratie provizorie care, ca atare, nu atrae accep-tarea succesiunei (art. 707 C. civil). Cu toate eit lustre).-marea averei succesoarele este un act de dispozitie care,ea atare, atrage acceptarea tacita a succesiunei, totu§ivanzarea cu bung credinta a lucrurilor supuse stricaciunei,precum grane, fanaturi, etc., sau a lucrurilor a carorpastrare ar tinea prea seump, preeum ar fi, de exemplu,niqte cal de lux, echipagii etc., quae nimium somptuoscssint,. veluti jurimenta aut venalitia 2), se consider/ ea unact de administratie privizorie, daca vanzarea a fost facutaprin mezat public, cu autorizarea justitiei ; caci, la dincontra urmare, vanzarea va fi considerata ea un act deadministratie definitivit i va atrage acceptarea tacita asuccesiunei.

Transmiterea succesiunei (art. 692, 693 C.civil). *Um eit moqtenitorul chemat la o succesiune aredreptul de a opth Intre trei alternative vi anume : el poate,In. adevitr, 1° sau art primeasca succesiunea pur i simplu ;sau o primeasca sub benefieiu de inventar 20 sau, Infine, s'o lepede.

awl el s'a savar§it din viata fara a se pronunta, acestdrept apartine moqtenitorilor sai. Acel care are drept la osuecesiune, fie testamentarit, fie ab intestat, transmite decimoltenitorilor sái drepturile pe care nu le-a exercitat Intimpul vietei sale. Mo§tenitorul reprezentand, in adevar

1) Domat, Lois civiles dans leur orclre naturel, V, p. 55, No. 18 (ed.Carr() din 1828).

1) Handbuch des fr. Civilrechts, IV, § 85, nota 13 (ed. Crome).

www.dacoromanica.ro

TRANSMITEREA SUCCESITINEL ART. 892, 693. 79

persoana defunetului (iteres personan?, defuneti sustinetI)exeffitli, toate drepturile pe care le-ar fi putut exercita elInsuqi, dad, ar fi tea.

Dreptul actual n'a mai admis deci vechia regulg, mo-dificatl mai In urmit qi la Romani 2):

Hereditas nondum adita non transmittetur". (Succesiunea ne-aceeptatA nu se transmite altora 9.

Prin faptul e/. moqtenitorii prinaise succesiune,a cuvenittidefunctului, ei primese tacitamente i succesiunea acestuidin urmg in patrimoniul elruia se gIserite acea succesiune.Acesta este Incti un caz de acceptare tacitg. Se poate decipriml o succesiune prin acceptarea altei succesiuni.

Mo§tenitorii aceluia care transmite o succesiune altoraformand o singurii persoanii, nu pot la, decat o singurghotgrIre in privinta Intregei succesiuni transmise. Unii n'arimite& deci 86 primeascl suceesiunea, lar altii s'o lepede, pen-trucg nici autorul lor n'ar fi putut s'o primeascg numaipro parte.

_De aceea, art. 693 din coda civil dispune c daelacel care transmite o succesiune are mai multi mo§tenitori,care nu se intelege Intre ei, suceesiunea va fi 'acceptatl subbeneficiu de inventar. Aceasta este o exceptie dela art. 686C. civil, dupg care nimeni nu poate fi moqtenitor In contravointei sale.

La Romani, fiecare moqtenitor putea, din contra, sAprimeascl sau sg, lepede succesiunea, fieca re pentru partea sa 4).

Ut alter eorum adquirat, alter repudiat" (L. 38, Pr.,Dig., De legatis, XXX, 1).

Unii putean 86 primeascii succesiunea sub benificiu deinventar.

Unicuique Hect conternnere haec quae pro se introdudu(Fieeare este in drept a nu uza de beneficiul introdus in

favoarea sa). (L. 41, in medio, Dig., De minoribus, 4. 4).

DapI primirea mottenirei, mostenitord, ineat se atinge de moatenire,Inehipneate pe moatenitorul, vi amindoi catre un al treilea se soeotese ea o per-sosa," alee art. 701 din eodni Calmad' (547, ab initio C. austriae).

L. 19, ab initio, Cod. De jure deliberandi, etc. ti, 30. Cpr. art. 423 si1054 C. Calima& (537, 809 C. anstriae); art. 1925 C. german, etc.

2) Vezi Zaehariae, Haruibueb. (lee fr. Civiirechts, IV, § 809. p. 66, nota 5, (ed.Ansehiitz).

4) Cpr. art. 940 C. italian.

www.dacoromanica.ro

80 COD. C1V. CARTEA III. TIT. T. ART. 688, 994.

156, Efectele acceptArel (art. 688). Dapit art. 688din codul civil, acceptarea succesiunei are efect retroactivping In ziva deschiderei suceesiunei.

Otnnis hereditas, pawls poste adeatur, tauten cum temporemortis eontinuatur". (Once aceeptare a saccesiunei se sue pitaXla moartea testatoralai, ca toate el ea a avut loe malt mai tArzin).(L. 138, Pr., Dig. De div. regulia juris antiqui, 50. 17).

Intrarea in mostenire se socoteste din vremea mortei llsà-toralai de mostenire", zice art 1025 din codal Calimach.

Retroactivitatea calitItei de mostenitor nu rezult§, lus1din aceeptare ci din insgsi natura calitItei sale, adeel dinneeesitatea continu1rei persoanei defunctului si din prin-cipiul cunoscut :

,,Seme( heres, semper heretic").

Art. 688 din Codul civil formeaz1 o antinomie cu art.653 C. civil care, precum se s tie, este Imprumutat delaal* 318 al cutumei din Paris 2).,.

Irevocabilitatea acceptärei. In principiu, ac-ceptarea unei succesiuni este, ca si renuntarea irevocabilL

Semel heres, semper heres" 3)

Acel care a acceptat o succesiune nu mai poate deci,In principiu, sl revie asupra acceptitrei sale, dupg cum siacel care a renuntat nu mai poate sl revie asupra renun-tArei sale.

Mai mult Inc.,i mostenitorul renuntltor, care ar ascundelucruri de ale suceesiunei ar comite un furtart. 308 C. pen.703 C. civil 4).

Cazurile excep¡ionale in care acceptarea uneisuccesiuni este revocabilä (art. 694 C. civil 5). Cu toatti,irevocabilltatea acceptArei, mostenitorul rezervatar sau nere-

4) Mai vezi L. 193, Dig., eod. tit.; L. 54,Dig., De adquirenda vel omittendaitereditate 29, 2, etc.

2) Vezi supra, p. 35.9 Vezi supris p. 157 qi No. 141.4) Vezi tom: III, partea II, p. 265 li 331, nota 4.6) Vezi &supra art. 694 C. civil, tom. In, partes II, p. 265 urm., tom.

VII. p. 10, 11, etc.

www.dacoromanica.ro

CATJZELE DE REVOCARE ALE AQCEPTXREI. ART. 694. 81

zervator, major sau minor1), §i chiar creditorii si (art.974 C. civil) pot cere anularea acceptgrei sale atunei andaceastl acceptare a fost .urmarea unei viclenii sau unui dolce s'ar fi Intrebuintat In contra lui de once persoang, fieinteresal sau neinteresatg, in cauzl 2), pentrucg, acceptareasuccesiunei trebue, ea once act juridic In genere, sg, fierezultatul unei vointi, liber exprimatg (art. 686 C. civil).

Pentru ea mo§tenitorul s poatg, reveni asupra aceep-Wei sale trebue ea aetirul net (deducto aere alieno) fill fifost absorbit sau mic§orat eu mai mult de jumltate prindeseoperirea unui testament necunoscut mo§tenitorului carea acceptat succesiunea 3).

Art. 624 din codul civil fiind exceMional, este de ceamai strictI interpretare; de unde rezultg, cg, acceptarea uneisuccesiuni nu poate fi anulatl pentru alte cauze dealacele prevAzute de acest text. Ea nu poate, de exemplu,fi eerutl pentru descoperirea de datorii contractate de de-pusul, improvisis debitis (L. 22, Pr., Cod, De jure delibe-randi, etc., 6, 30), nici pentru Instritinarea, fie eu titluoneros, fie ea titlu gratuit consimtitl de el, pentrucl acesteInstrlinIri au putut fi cunoscute de mo§tenitori 4).

159. Actiunea In anulare se prescrie conform drep-tului eomun, prin 30 de ani (art. 1830 d. civil 4) iar nuprin zeci ani, art. 1900 din codul civil nefiind aplicabildecAt In materie de conventii. Chestiunea este Insg contro-versatit.

159 bis. Actiunea In anulare se poate stinge, Inaintede a fi prescrisl, prin confirmarea expresA sau tgeutl aacceptlrei, fleutl de egtre mo§tenitorul capabil, In urmadeseoperirei dolului sau testamentului.

Art. 695 se aplica deei nu nuroai la mo§tenitorii majori, dar i la eeiminori. Chestiunea esto Ina. eontroversata. Vezi tom. /II, partea II, p. 265, nota 5

tom. V, p. 95. Cpr. Zaehariae, Hanclbuch des fr. Civilrechts, IV, § 621, p. 87,nota 22 (ed. Crome).

Art, 960 din codul civil nu se aplieil deoi in specie, desi chestiuneaeste controversata. Vezi tom. III, partes II, p. 268, nota 1 i tom. V, p.79. Maivezi tom. IV al acestei lucrari No. 23 bis. Cpr. Beudant, Contrate et obliga-tions, 140, p. 79.

Deci, &tea in momentul aeceptatei, movtenitorul a avut cunovtintaecevistenta testamentului, el nu va putea core anularea aceeptarei sale, chiardacli n's avut °umlauts de cuprindere acestui testament.

3) Vezi tom V, p.. 96. Tot acolo se arata origina art. 694.3) Cpr. art. 1954 § ultfm C. german.

72784. D. Alexandrosco, Principiile Dreptului Civil Roman. Vol. II. 6

www.dacoromanica.ro

82 COD. CIV. CARTEA IIL TIT. I. ART. 694.

DO legea nu vorbeste In sine decal de dol,totusi nu mai Incape Indoiall el si violenta va fi o cauzitde anulare a acceptIrei, pentruel. si ea distruge libertateaconsimtimantului. De aeeea, art. 1033 din codul Calimaehprevede el ,.cele acute In vederata ail& si fricl nu aunici o tgrie" 1).

Metus in se dotudn recipe . (Frica euprinde In sine sidolul 2).

nSi metus causa akleat aliquis hereditatem: fiet, ut quia invitusheres existat. detur abstinencli facultas". _(Dacii, eineva primesteo-suecesiune finid el silit la aceasta, el va dobandi facultatea dea se abtine, fiindeit acceptarea a avut loe in contra vointei sale).(L. 85, Dig., De adquirenda ve/ omittenda hereditate, 29. 2 3).

Cind pentru eroarea, care produce nulitatea numaiatunei And este, substantial& (art. 954 C. civil), ea se-confundl cu vItImarea care rezu1t5, din descoperirea unuitestament necunoseut In momentul aceeptgrei, pentruc&substanta succesiunei este tocmai eitimea averei 61.

Persoanele care pot cere anularea accepti-rei. Anularea aceceptArei poate fi cerutl at1t de mostenito-rul dela care email& eta si de reprezentantii sli, si chiarde creditorii si personali prin aetiunea paulianii sau revo-catorie (art. 975 C. civil), de câteori el aceeptat o suceesiuneimpovoratii. de datorii, Intelegandu-se eu creditorii succesiuneispre a frauds pe creditorii si personal;:

z,Sive se obligavit fraudandorum creditorum causa... velquodcun que aliad fecit in fraudem-creditorum palam est edictumlocum habere", (Daca debitoriul s'a obligat dare el eu intentia dea-si frauda creditorii, s'a ricut altä ceva in frauda acestor creditori,este cert &I dispozitia delictului va avea loe). (L. 3. Pr., Dig.,Quae in fraudem creclitorum, etc. 42. 8 6).

Creditorii, mostenitorului n'au de dovedit, In asemeneacaz, coniventa dintre mostenitorii si creditorii succesiunei,.nefiind vorba In speeii de un contract cu titlu oneros, cide un act de voint& unilateral.

Cpr. art. 942, C. italian.Opr. L. 4 § 33, Dig., De doii maii et metal? exceptione, 44. 4.

2) Mai vezi qi L. 21 § 5, .Dig,., Quod ',lotus causa, 4. 2.5) Vezi tom. III, partea II, p. '267, ad notam. Vezi &supra vieiilor de eon-

simtimint, tom. I al aeestei luergri, p. 75 orm. iii tom. III, No. 20 urm.5) VezI Inell L. 1 § 5, Dig., Do oeparationsluo, 42. 6.

www.dacoromanica.ro

RENUNTAREA LA SUCCESIUNE. ART. 695. 83

Tot ce se eere numai este prejudiciu si frauda dinpartea mostenitorului acceptant.

Cat pentru ereditorii succesiunei ei nu pot exercitas.ctiunea pauliana, ei fiind In drept numai de a cereseparatiade patrimonii (art. 781 C. civil).

Efectele anulArei acceptArei. Prin anulareaacceptoarei lucrurile aunt puse In starea lor de mai nainte,anterioara primirei succesiunei ; de unde rezulta cii mosteni-torul, In urma anularei acceptarei sale, poate sa-si exercitedreptul sau de optiune In toata plenitudinea lui, el putandsit primeasca din non succesiunea, fie pur si simplu, fiesub beneficia de inventar, precum si s'o lepede, In carecaz va fi considerat ea n'a fost niciodata, mostenitor (art.696 C. civil).

In privinta actelor de Instrainare sau de administratiece mostenitorul ar fi facut In aceasta calitate, medio tempore,Inaintea anularei acceptarei sale, ele sunt, In principiu, nube,daca In urma acesteianulari el n'a primit din non succesiune.Jurisprudenta dielara lima aceste acte valide, aplecind Inspecie tebria mostenitorului aparent de cateori tertiul con-traetant a fost de buna credint11).

Nulitatea acceptarei odattl, pronuntata ti produce efectelesa erga omnes.

Procedura anulirei qi competenta. Anulareaacceptarei poate fi propusa atat pe calea principala, citsi pe calea de exceptie In urmaririle Indreptate de legatariisau de creditorii succesiunei.

Tribunal al competent este acel al domiciliului autoruluidolului sau violentei, lar nu aeel al locului deschidereisuccesiunei .

Renuntarea la succesiune.

Renuntarea, repudiarea sau lepadarea suecesi-unei este actul prin care mostenitorul dalara In mod ex-pres a Intelege a fi consideritt ea strain de succesiuneasce-i confera legea.

Renuntarea, la succesiune care, ea si aceeptarea, este

1) Vezi tn privinta aceetei teorii, tom. I al Reeetei lueritri, p. 106 nrm.

www.dacoromanica.ro

84 COD. CIV. CARTEA III. TIT. I. ART. 695.

o declaratie unila terall de vointl, nu pate 81 rezulte, de-al dintr'o declaratie expresd a moOenitorului.1). Ea nueste niciodatI presupusl, pentrucl, nimeni nu este presupusa renunta la dr9ptul slu :

Nano jure suo facile renuntiare praesumitur", sau :Kern° res suas jactare praesumitur"2).

165 bis. LA Romani iîacodul Calimach, renuntarea.la succegiune putea, din contra, fi tacitI 8).

Lepadarea mo§fenirei se face nu numai prin cuvinte, ciprin fapte, Ø alte areiteiri. ale vointei", zice art. 1034 din codulCalimach.

Renuntarea la suceesiune trebue, ea §i aceepta-rea, sl fie purl 0 simpll qi sl fie flcutl la intreaga suc-cesiune. Nu se poate deci renunta cu termen sau sub con-ditie, sau numai pro parte, pentrueá moqtenitorul nu poate

reprezinte pe defunct numai pentru o fractiune dinlucrurile sale.

Renuntarea la succesiune fiind un aet solemn,trebue neaplrat 8/, fie flcutI in formele prescrise de art.695 C. civil, clei o renuntare flcut5, 'late° altI &unit, fiechiar printr'un act sau o conventie autenticl, n'ar produceniciun efect, i nulitatea ar putea fi opusl, de oricine, ehia. rde autorul ei.

Forma solenink preserisl de lege, pentru caexiste renuntare, consistá inteo declaratie nesupusl, niciunor cuvinte sacramentale, fAcutl la grefa tribunalului,uncle s'a deschis succesiunea (art. 695 C. civil), sau la aceeaa judecgtorului de ocol (art. 34 L. judecIt. de ocoale din1907), cici once deelaratie flcutl aiurea ar fi null 0neaven tl

AceastI deelaratie, se Inscrie intiun registru tinut ad

Renuntarea la o donatiunea poste fi, din contra, tacita, art. 695 C. civilnefiind aplicabil donatiunilor. Aceeavi solutie este admis i tu privinta remit),tarei la un legal particular, pentruca legatarul particular nu se socotegte mo-ittenitor (art. 775, 900 C. civil). Vezi tom. III, partea II, p. 277, nota 3, i tom IV,partea II, p. 184, text 51 nota 1. Renunt. cond. se eons. ca o renunt. purl,iimpla. C. Bucur. 1890; Pand. rom. 1924, II, p. 161.

Cpr. L. 25. Pr., Dig., De probationibua 22, 23. Vezi tom. I al acesteiluerari, p. 336.

2) Cpr. 95, Dig., De adquirenda yes, ornittenda hereditate, 29, 2; Instit.De- heredum qualitate et differentia, 2, 19, § 7, in fine.

www.dacoromanica.ro

hoc de grefierului tribunalului si se iscaleste de cel ce afleut-o.

0 deelaratie netranscrisa in registrul respectiv sau ne-semnata de acel care a facut-o, daca el stie a subsemna,sau de grefier, ar fi, de asemenea, null.

Renuntarea la suecesiune se poate face printiunmandatar. Mandatul trebue Mel A fie special, el neavándnevoe de a fi autentic, ci numai legalizat.

Mostenitorul care renunta la succesiune trebuesa fie capabil, pentruca renuntarea constitue o Instrainare,iar succesiunea trebue sa fie deschisa, mostenitorul avándcunostinta de deschiderea eí si de vocatiunea sa la succesiune.In fine, mostenitorul care renunta la succesiune nu trebues'o fi acceptat, nici sa fi aseuns sau sa fi dat la o partelueruri de ale succesiunei (art. 703 C. civil), iar faculta-tea de a renunta nu trebue sa fie prescrisa (art. 700 C. civil).

Efectele renuntärei (art. 696-698 C. civil).Mostenitorul care renunta la succesiune se considera prinfictiune ca. n'a fost niciodata mostenitor (art. 696 C. civil),renuntarea &valid efectul unei conditii rezolutori.

Sit al ienus abhujus vtodi hereditate, sive onerosa, sive lucrosasit". (El este strAin de afacerile privitoare la aceastg. succesiume,fie a este oneroasI sau lucrativA). (L. 22 § 1, Cod. De jure deli,-berandi, 6, 30).

"Mo§tenitorul care renunta fiind considerat ca, n'afost niciodata mostenitor, partea ce s'ar fi cuvenit lui secuvine acelor care ar fi luat-o In lipsa luí. Acesta estesensul art. 697 C. civil, care este rail redactat. Succesiunease Imparte deci astfel ea si cum renuntatorul n'ar fi existat.

Deci,- daca mostenitorul renuntator are comostenitori,In acelasi grad, partea lui se cuvine acestor comostenitori.Daca mostenitorul renuntator n'are comostenitori, partealui trece la clasa urmatoare de mostenitori, neexistand, Inasemenea caz, sporire, ei devolutie a succesiunei, care devo-lutie este Insa facultativa, pentru ca nu se poate impuneacceptare mostenitorilor din gradul subsevent.

,Nento invitus heres" ').

1) Vezi supra No. 132.

EFECTELE RENUNTXREI. 696-698. 85

www.dacoromanica.ro

86 COD. CIV. CARTEA III. TIT. L ART. 701.

Moltenitorii cart au acceptat succesiunea, suntdeci lnvestiti In mod retroactiv eu partea renuntatorului maimult jure on decrescendi, dead jure accreseendi. Ei nutin dreptul lor dela renuntator, ci dela lege, §i folosul areloe flra voiea lor, etiam invito, ea o urmare aecesorie qi ac-ceptarei lor primitive ; de unde rezulta ca aceasta adaogire, carese Indepline§te In persoana mo§tenitorului acceptant este dupaunii obligatorii In acest sens cii moqtenitorul care a accep-tat suecesiunea qi caruia sporeqte partea renuntatorului,nu poate s'o refuze pentru a accepta numai partea lui, fiindca nu se poate primi sau lepada o suecesiune numai proparte 1).

Coheres portionem coheredie renuntiantie, licet invitua acqui-rit". (Corawenitorul dobindegite partea mostenitorulni renuntritorIn contra vointei sale).

Cat pentru devolutia dela o clasa de mo§tenitoriila alta, nu mai Inca,pe Indoiall eit sporirea este facultativa.In adevar, rudele chemate din gradul urmator ;Eli In lipsarenuntatorului, neprimind nimic dela acest din urmit, citinand dreptul lor dela lege, Bunt necontestat libere de aprimi sau lepada succesiunea.

Art. 698 din codul civil dispune ea moqtenitorul carea renuntat la succesiune nu poate fi nieiodata, reprezentat,ea qi cel pe care justitia 11-a declarat nedemn de a mo§teni.Aceasta nu este decal o consecinta a principiului bawls Inart. 668, dupa care persoanele aflatoare In viatit In mo-mentul desehiderei succesiunei, nu pot fi reprezentate. Art.698 din codul civil este deci deprisos fata de despozitiaart. 668 din acelaq cod.

Revocarea renuntirei. Renuntarea la succesiuneeste, In principiu, irevocabill, ea §i acceptarea. Prin exceptierenuntarea este revocabila : 1° atunci clad suceesiunea le-padatit n'a fost primita de nimene (art. 701); 2° atuncidad renuntarea a fost Sella In daune §i In fraude credi-torilor renuntatorului (art. 699 §i 975 C. civil), 3° qi Infine, atunci cand ea a fost rezultatul unui dol sau uneiviolente exereitate In contra renuntittorului.

1) Vezi Comentariile noastre, tom. III, partea II, p. 288, text o nota 2.

www.dacoromanica.ro

REVOCAREA RENUNTITE1. ART. 701. 87

176. Prima exceptie dala principiul irevocabilitAtetrenuntArei (art. 701 C. civil). La Romani, renuntareaera definitivti qi acel care leptidase succesiunea nu mai pu-tea in urnA s'o primeaseg :

Qui semel noluit bonorum possessionent petere, perdidit jusejus, etsi tempora largiantur". (Acel care arenuntat la succesiuneapretoriana perde dreptul ce axe& de a o eere, Cu toate ca timpulin care el patea s'o ceara n'a expirat in total). (L. 2, § 6, ab initio,Dig., De successorio edicto, 28, 9p).

Legiuitorul actual, pArAsind insl de astii datl pe Po-thier, ellluza sa obi§nuitit §i urmfind pitrerile lui Lebrun§i a lui Domat 2), a permis mai intal tninorului ajuns major§i chiar tutorului slu, in cursul minoritittei, de a reveniasupra lepldlrei suecesiunei, dacit ea n'a fost primitl dealtii (art. 406 C. civil), generalizand apoi aceastA dispozitieprin art. 701 C. civil, aplicand-o qi moqtenitorilor majori.

Printr'o favoare exceptionalii, moqtenitorii care au re-nuntat la succesiune, pot deci sg revie asupra renuntlreilor ki s'o primeascit din nou, insl sub urmItoarele conditii :1° trebue ca succesiunea sit nu fi fost primal de alti mo-qtenitori, regulati sau neregulati; de unde rezultii, cg dugin urma renuntIrei, succesiunea a fost primitg de altul,mo§tenitorul renuntAtor nu mai pciate reveni asupra renun-Orel sale; 20 acceptarea din partea moqtenitorului renun-tAtor trebue s5, aibl loe inainte de a se stinge dreptul situprin efectul prescriptiei, adicd, in termenul de 30 de anidela deschiderea succesiunei, iar nu dela renuntare, ciiciart. 701 este urmarea art. 700 C. civil, la care el se re-ferit2). Chestiunea este insl controversatl.

I) Mai vezi L. 4, Cod, De repudianda vel abstinenda hereditate, 6, 31;Instit. Gains, II, 169, precum si Instit. Justinian, De heredunt gualitate et dif-ferentia, 2, 19, § 17; (Jlpiani _Regal., Qui heredes institui possunt, 22, § 29,etc., Vezi insti. art. 1040 C. Calimaeh.

Domat, Lois *ilea dans tear ordre naturel, V, p. 246, No. 5 (ed. Carr4S'a decis el din dispozitiile art. 701 C. civil nu rezult4 el un gild])

de de eujus, care s'ar afia in posesinnea unei pXrti san a totalitei succesinnei,1Xsatii. de aaessta, n'ar putea sX opne unui fost mostenitor prescriptis extinetiv4de 30 de tali a calitXtei de mostenitor previzutii, de art. 700 C. civil, de osreceart. 701 se oaupg de mostenitorii care, deli au renuntat formal la snocesiunetotnsi pot reveni &supra renuntlirei lor si sii sacepte anccesiunes, deal dreptulde seceptare nn este prescris si daeit snmesiunes n'a fost acceptatii de alti mo-stenitorii. Prin nrmare, art. 701 din codul civil reguleazI raporturile ce potsi existe intre comostenitori, dintre care nnii au rennntat, lar altii au acceptatsuccesiunes la care stint chemati, in ipoteza (.1, cei 30 de ani de inactinne arfi experst. Cas. S-a, I-a, Butt. 1908, p. 2060, 2061; Dreptul din' 1909, No. 14.si Cr. Judiciar din smiles an, No. 56.

www.dacoromanica.ro

88 COD. CIV. CARTEA III. TIT. I. ART. 700.

Mostenitorul care accepta o succesiune, dupa cemai Intai o lepadase, trebue Irma sa respecte drepturilecastigate de tertii asupra bunurilor defunctuIui grin pre-scriptie sau prin alte acte valabile (art. 701 C. civil).

Minorul care revine asupra acceptarei sale, In baza art.406 C. civil, nu va respecta lima drepturile dobandite prinprescriptie de catre tertii In timpul minoritatei sale, pentrucitacceptarea sa, avand efect retroactiv pana In ziva deschi-derei succesiunei (art. 688 C. civil), succesiunea a apar-Iinut minorului Inca din momentul deschiderei ei si, deci,prescriptia n'a putut eurge contra lui (art. 1876 C. civil).Cu toate acestea chestiunea este controversata4).

Prescrierea facultitei de a primi sau lepidao succesiune (art. 700 C. civil). La Romani, In dreptulelasic, faeultatea de a aecepta sau de a lepada o succesiuneera im prescri ptibi la :

Elque liberum est, quocum que tempore voluerit, adire heredi--tatem". (Mo§tenitorul este liber de a accepta suecesiunea oricindva voi). (Gains, Instit., § 167, in fine2).

De- aceea Cujagius zicea :

Jure civili adeundi facultas est perpetua, si" a judice auttestatore non sit praescriptum tempus deliberationis" (Asupra tit.30, lib. 6, De jure deliberandi). (Facultatea de a accepta o succesi-une este, dupg dreptul civil, perpetnii, clack' judecgtorul sau testa-torul n'a fixat timpul pentru deliberare).

178 bis. Legiuitorul modern, parasind atat dreptulroman cat si dreptul vechiu francez, a urmat un alt sistem inart. 700 C. civil, bull asupra acestui sistem s'a ivit marediscutie, autorii zicand a textul de mai sus este o enigma,fieeare din ei dandu-i o alta explicatie. Sistemul cel maijuridic este, de bung seama, acel care pune In principiu caInsusi dreptul succesoral, adecii, facultatea de a accepta saude a repudia succesiunea, se stinge prin preseriptia de 30de ani ; asa ca, dupa 30 de ani dela deschiderea succesiunei,mostenitorul, fie el sezinar sau nesezinar, a pierdut dreptulde succesiune si este cu totul strain de ea, ne mai putand

I) Vezi tom. II, p. 7 5, text §.1 nota 3.2) Aeeasttl. stare tle lueruri a fost Inert sehimbatA mai tfirziu. Vezi L. 3, Pr.,

Cod, De praeseriptione triginta rod quadraginta annorum, 7. 39.

www.dacoromanica.ro

PREbCRIEREA DREPTIMUI DE blO§TENIRE. ART. 701, 89

nici s'o primeascg, niel s'o lepede chiar dacg, Inteacest in-terval de timp nimene n'a fost pus tu posesiunea ei:Aceastit prescriptie extinctiva se justificg. in deajuns prininteresul general, care cere ea suceesiunile al nu rImieun timp prea Indelungat In suspensie si In incertitudine.

Ea va Incepe a curge, dupg. dreptul COMUDI din zivadeschiderei succesiunei.

Ea este supusl suspendlrei í Intreruperei prevgzute dedreptul comun. Aceastg. prescriptie poate fi invocatg, deonce parte interesatl i chiar de debitorii succesiunei. Eanu poate Insit fi invocatI de judecgtori din oficiu.

179. In cal priveste chestiunea de a,se sti dacl rudeiechemate la suecesiune In locul mostenitorului rgmas In inac-tiune pot sau nu, in termen de 30 de ani, sg, sileasel peacest din urrng. a se pronunta, este controversatg, Insg, ne-gativl este In genere i cu drept cuvant admisg, ; pentrucg,pe -de o parte, actiunile provocatoril i interogatorii tin maisunt admise In dreptul actual, iar pe de altg porte, legeaconferind moqtenitorului 30 de ani spre a primi sau lepgdasuccesiunea, opreste prin aceasta Insusi pe comostenitorii sgide a-1 sili sg, se pronunte Inaintea expirgrei acestui, termen.Cat pentru creditorii mostenitorului care nu s'a pronuntat inelasupra dreptului c.c are de a primi san de a lepgda succe-siunea, ei pot cit timp acest drept nu este prescris, s pri-meascii suecesiunea sau legatul In numele debitorului or (art.974 C. civil), pentru c facultatea de a acceptit sau de arepudia o suceesiune nu este personal/ acelni In folosulruia este deschisg. Chestiunea este Msg. controversata 8).

Vezi tu acest sens, autoritItile citate in tom. IlL partes. II, nota 3dele. p. 297, 298, la care trebue s adXoglm, Judecht ocol. Budesti (Arges), Cr.judicial. din 1913, No. 36, p. 428; Cas. S-a I-a, Bah. 1913, p. NO ;Or. ju;ticiardin 1913, No. 43, P. 508, 509 si No. 47, p. 563 (rezumate); Dreptul din 1914,No. t6, p. 441 i Cr. judiciar din acelasi an, No. 55, 452 (rezumate); Juriepr.i.onting din 1914, No. 23, p: 353; C. Galati, Dreptul din 1914, No. 2, p. 14;Judec?it. °col. II Iasi, Dreptul din 1913, No. 16, p. 126 (ea observ. noastrX) C.Buouresti, Cr. judiciar din 1920, No. 48, 49, p. 402, 403 (rezumate).

2) Prescriptia statornicitA de art. 700 C. civil, fiind extinctivii si Windpe succesibil strlin de succesiune, de aid urmeszti.c. efectele ei aunt :lob:Inditenumai prin simplul fapt al tlicerei succesibilului timp de 30 de ani, independent

'de °rice- posesiune urmatli contra lui din partea °dui interesat a opune aceastitprescriptie. Cas. S-a 1-a, Dreptul din 1914, No. 56 si Jurispr. rowing din acelasiin, No. 23, p 353 Cpr. C. Galati, .Dreptul din 1914 Ncr. 2, p. 14. Vezi i tom.XI al Coment. noastre, p. 225, ad. notam.

a) Vezi tom. III, partea II, p. 307, text si nota 1 si tom. V, p. 206, text

www.dacoromanica.ro

90 COD. CIV. CARTEA III. TIT. I. ART. 699, 975.

A doua exceptie dela principiul irevocabilititeirenuntirei. Dreptul creditorilor renuntitorului (art. 699,975 C. civil). La Romani, ereditorii renuntittorului nuputeau al atace renuntarea montenitorilor extranei, pentruelacenti din urmit doblndind succesiunea numai prin aditiune,renantarea nu-i sArleea, ci-i Impiedica numai de a se Inavuti,qi este ntiut a, In dreptul roman, actiunea pauliang, nu eraadmisl de clteori debitorul neglijase numai de a-ni mlripatrimoniul situ:

Non fraudantur creditores, cunt quid non ctdquiritur a de-bitore, sed cum quid de bonis diminuitur . (Creditorii nu pot BA sepiing& ch, au fost inselati de debitorul lor de ate ori el lipsesteocazia de a-si rnAri patrimoniul, ei numai atunci &Ind instrAtneazii,san ascunde bunurile sale fu dauna lor). (L. 134, Dig., De divregulis juris antiqui, 50. 17').

In dreptul actual InsA, toti montenitorii avgndproprietatea bunurilor suceesorale a die mortis defunctis(art. 644 C. civil), ni unii din ei (descendentii ni ascen-dentii) avind printeo fictiune chiar posesiunea acestei averi(art. 653 C. civil), renuntarea face ea succesiunea sA iasldin patrimoniul lor ni garantia creditorilor sti fie mieno-ratl (art. 1719 C. civil).

De aceea, art. 699 din codul civil pune In principiueA fiecare creditor In parte, a cArui creantl este anterioarArenuntlrei, poate eere revocarea renuntArei fficutl In daunani In frauda lor, ni sl exercite drepturile succesorale aledebitorului sIu pang la conetfrenta sumei ce i se datorente.

Aceasta nu este cleat actiunea pauliang, sau revoca-torie (art. 975 'C. civil), care se aplicl la once acte ni,prin urmare ni la renuntarea unei succesiuni. De aceea, seni decide, In genere, deni chestiunea este controversatl, cg,renuntarea trebue sA fie nu numai pAgubitoare, dar ni frau-

li nota 1.Contrd: Trib. .Argeg, Cr. judiciar din 1904, No. 18 (tn privinta drep--tului ouvenit vilduvei alrace- dup.4, art. 684 C. civil, sentina aprobatit de d-1lulian Teodorescu). Am combiltut insA, aceastit teorie In Cr. judiciar din 1904.33, p. 279, 280.

1) Mai vezi L. 28, Dig., De verb. eignificatione 50, 16; L. 5§13, Wg.,De donationibue inter virum et uxorem, 24. 1; L. 6, Pr. iti § 2, Quae tn frau-den creditorum, 42. 8. Aditia frauduloael din -partes unuia din moqtenitoripare In a fi putut face ( biectul actinnei pauliene. Vezi L. 3, Pr., Dig., Quaein frantic= creditorum 42. 8; L. 1, §5, Dig., De privilegie, creditorum, 42.43, etc,

www.dacoromanica.ro

REVOCAREA RENUNTAREI. ART. 99. 91

duloasl 1° pentrucii frauda P 11 este de eit consecinta pa-gubei, acesfe doul cuvinte fiind sinonime ; si 2° pentruelactiunea pauliang este cu neputintl de ate ori nu existafraudii, (art. 975 C. civil).

Prin urmare, creditorii mostenitorului renuntltor pen-tru a putea s. restoarne renunarea fAcutii de debitorul lor,vor trebuí s dovedeascit : a) o daung sau o pagubl oarecare(eventus damni); i b) frauda sau viclenia, adecii cunostintace debitorul avea de paguba ce au s sufere creditorii dinrenuntarea sa (consilium fraudandi (x parte debitoris):

lta demum revocatur quod frawlandorum creditorum causafactum est, si eventum trams habuit". (Na se revoacit actele acutein frauda creditorilor, deck atunci, dad a cxistat franca). (L. 10,§ 1, Dig., Quae in fraudem creditorum, 42, 8 9.

*tim es% nu numai renuntarea mostenitorului,dar si acceptarea luí poate fi revocatl, conform dreptuluicomun, prin exerci¡itl actiunei pauliene2).

Creditorii au 30 de ani dela data renuntlrei sprea o ataca ea fleutii, In dauna §i frauda lor (art. 1830 C..civil). In acest seop ei vor introduce o actiune la tríbuna-lul civil al domiciliului renuntAtorului, atAt contra ace-stuia cftt i contra mostenitorilor care s'au folosit de renun-tare, chemAndu-i, pe toti in judeeatl, pentru ea renuntareasl fie anulatit atAA fa0 de renunt6tor cAt Eli de acei ettrorarenuntarea le foloseste.

In urma anultirei renuntlrei, tribunalul va autoriza,prin aceeasi sentintl pe creditori, a accepta s-uccesiunea inloeul debitorului lor 8). Creditorii cari au anulat renunta-rea fleutl de debitorul lor, nu primesc 11181 succesiuneain locul fi n reindul renunitttorului, dupd, cum in modinexact se expriml textul, ci In virtu tea legei.

1) Vezi copra, No, 163, p.82 preenm si tom. III, partea 1-a, p. 571, text onota 2; tom. III, partea II, p. 304 urm.; tom. V, p. 225, 226; tom. XI, p. 74,text gi nota 3, etc. Mai vezi tom. I al luerlirei de &tit p. 524 nrm. Cpr. Colinet Capitant op. cit., II, p. 52; Planiol, II, 113 i III, 1991; Beudant, Contratset oblig., 53t. p. 312 urm., etc.

8) Vezi suprci No. 161. p 828) S'a deeis c deli, conform art. 699 din codal civil, numai creditorii

aceluia ce renuntlitn pagaba lorl pot, en autorizarea justitiei, 811, accept° enc.cesiunea pentru debitorul lor totusi tteeastit dispozitie a legei nu se aplicXatunei când nu s'a cerut anularea renuntitrei pentruel ar fi fost flieutg, In fraudsereditorilor, ci s'a cerut inlgturarea renuntirei pe motiv cif, snecesinnea odat4acceptatit, nu se mai poate reveni &supra aoceparei, Cae. S-a, 1-a, Bult. 1913,p. 275,

www.dacoromanica.ro

92 COD. CIV. CARTEA III. TIT. I ANTJLAREA RENUNTAREI

Aceastg accertare fictivg din partea creditorilor nu-iface deei sI. devie moSenitorii defunctului, de unde rezult.Icg, ei nu pot fi urmlriti de creditorii succesiunei, dei che-stiunea este controversatii.

Odatl ce creditorii au acceptat succesiunea, ei trebueal fie chemati la toate operatiile de lichidare qi de ImpAr-teall, putand chiar al provoace ei Insiqi, aceste operatii(art. 785 0. civil).

Partes de succesiune ce s'ar fi euvenit renuntraoruluinu devine proprietatea creditorilor, 0 ei nu au deck drep-tul de a vinde spre Indestularea lor.

Creditorii mo§tenitorului renuntAtor pot sl-qiatace Tenuntarea lui nu numai ca frauduloasit, dar qi easimulatl, qi aceastii fgrit a se destinge, de astitdatit, lntrecreditorii anteriori sau posteriori renuntgrei, fiind de prin-cipiu el qi creditorii posteriori aetului simulat pot sii exer-cite actiunea In simulatie, lucru ce nu este cu putintl Inactiunea pauliang 1).

A treia exceptie dela principlul irevocabilitäteirenungrei. Anularea renuntirei dupà cererea partner in-teresate. Renuntarea este ea qi acceptarea, In unelecazuri, numai anulabild, iar In altele, inexistentd.

188. Cazurile caul renuntarea este numai anulabili.RenunWea este, conform dreptului comun, anulabilA :

-1° atunci and ea a avut loe fi' Indeplinirea for-

I) Vezi tom. III, parten II, p. 310 iiii tom. V, 242 si p. 271, 272, etc. Maivezi tom. I al acestei luergri, p. 70 si tom. III al aceiasi lucriri No. f50.

Noid. In vol. I, Pr. dr. civil, p. 71, clupli rindul 8 de Rus in jos, se yaadKoga materia en num5rul 50 de ordine omis, In cuprinsul urmKtor:

50. Persoanele carera aparline aepinen in stmulaile.Actiunea in si-mulatie aparpne deci nu numai tertilor fraudati, adeca tuturor acelorcare au tratat cu partile In urma facerei actului simulat 1), dar 0 par-Iilor contractante ') pentrucii, in specie, nu se poate aplica adagiul:

,,Nento auclitur propriam turpitudinem allegana". (Nimene nu poste slf.invoace propria sa turpitudine).

Cu atat mai mult cu eta aceastä celebra' maximä, formulatä deglosalorul Godfredus, (Ad legem 5, Cod., De servo pignori dato manu-misso, 7. 8), n'a fost admisä In dreptul actual.')

I) Cas. S-a I-a, Bult. 1913, consid. dela p. 1089, 1090 si Dreptul din1913, No. 76, p. 61.

2) Simulatia ponte fi invocatli pentru prima oarA, In apel, ea constituindun mijloe de apXrare, iar nu o cerere noul In sensul art. 327 Pr, civ. Cas.S-s,I-a, Bult. 1910, p. 1506.

2) Cpr., Cas. fr. Pasta Périod. 87. 1. 135; D. p. 87. 1, 396. Vezi tom. I,P. 656, nota 1 3i tom. V, p. 274, nota 1. Mai vezi tom. III, parten II, p. 843,precum si infra, No. 200. Vezi indi Cas. rom. Dreptul din 1915, No. 23,p. 179.

www.dacoromanica.ro

CAZURILE DE INEXISTENT:A. ALE RENUNTIREI 93

melor legale pentru complectarea capacite' aceluia In nu-mele caruia a fost facuta (art. 687 C. civil);

20 caul ea a fost urmarea unei violente sau unui dol,exereits,te contra renuntatorului, fie chiar de un tertiu ne-interesat In cauza (art. 694, 953, 960, 961 C. civil ');

30 dad mo§tenitoruI a dat la o parte sau a ?scumlucruri de ale suecesiunei (art. 703 C. civil);

40 §i In fine, atunci cand ea a fost facuta cu termen,sau sub conditie, sau ca oareeare rezerve.

Actiunea In anulare, fiind relativa, apartine numai mo-stenitorilor sau reprezentantilor sal.

Ea se prescrie prin treizeci de ani (art. 1890), iar nuprin 10 ani (art. 1900), dupa cum pe nedrept Bustin unii.

Apeasta prescriptie curge, dupa unii, dela Ineetarea in-capacitatei, violentei, sau dela descoperirea dolului (art. 1900),iar dupl, altii dela deschiderea succesiunei.

Renuntarea atinsa de viciul tneapacitatei, dolului sauviolen tei, fiind anulabill, este supusa confirmarei (art. 959,1167, 1190 C. civil).

In urma anularei renuntarei sale, mo§tenitorul va pu-tea sa primeasea succesiunea, fie pur 0 simplu, fie subbeneficiu de inventar, el putand chiar sa renunte din non.ComoOenitorii sau mo§tenitorii din gradul urmator, carear fi primit succesiunea acum anulata, vor restitui tot ceau primi jure heredis, pastrand numai fructele, dacit aufost de bung credinta (art. 123 Eli 485 C. civil).

at pentru validitatea actelor, pe care tertii au pu-tut sa le faca medio tempore cu mo§tenitorii actualmenteevil*, jurisprudenta le valideaza, de citeori tertii au fostde Mina credinta, prin aplicarea teoriei moqtenitoruluiaparent2).

187. Cazurile cand renuntarea este inexistentä.D apt', prineipiile generale, renuntarea este inexistenta :

10 atunci cand n'a existat consimtimant;2° cand renuntarea a fost lipsita de object, adeca eAnd

succesiunea la care s'a renuntat nu era Inel deschisit;In privinta eroarei, ea va face carenuntarea sI fie inexistentX,iarli nu

numai anulabilli atunci dad va °Idea asupra identitItei succesiunei (in ipso.corpors rei). solutie admisibiliL Ili tn privinta acceptItrei succesiunei. Vezi torn. III,partea II, p. 271, nota 1 ai p. 312.

Vezi supra, No. 164. p. 83 ei tom. I al acestei luerri.ri, p. 199 urm.

www.dacoromanica.ro

94 COD. CIV. CARTEA III. TIT. I. ART. 702, 965 .§ 2 §1 1226

30 cand ea n'a fost fiteutit In formule legale (art. 695C. civil qi 34 L. judecat. de ocoale din 1907).

In toate aceste cazuri, renuntarea nu va produce niciunefect, iar inexistenta actului va putea fi propusl de oricineEli oricand, chiar In urma expirgrei termeuului de 30 deani. Pe de altg, parte, renuntarea inexistentl nu poate fieonfirmatl pentrueg nu se poate da viatl neantului (art.1168 C. civil).

Quod nullum est con firman nequit".

188. Nulitatea pactelor succesorale sau renuntareala o succesiune viitoare 9 (art. 702, 965 § 2 r¡ii 1226 C.civil). Renunkgrile la o succesiune nedeschisii, qi pactelesuccesorale, In genere sunt oprite In dreptul nostru actual,dupit cum erau oprite §i In dreptul nostru anterior 2); pen-trueA, dupg cum se expriml art. 1032 din codul Calimach ;asemenea tocmeli sunt impotriva moralului fi pentru aceastaprihanite, care de multe on aduc fi, un steirfit primejdios.

Hujusmodi pactiones odiosas use videntur et plena tristis-simi et periculosi eventus". (Aceste pacte ne par odioase ai suseep-tibile de a trage dupg ele triste si funeste efecte). L. 30, in mediaCod, De pactis, 2, 3 3).

L'homme est hors de prix sa vie ne sanrait 8tre un objetde commerce ; sa mort ne pent devenir la matière d'une spécula-tion mercantile. Ces espèces de pactes sur la vie ou sur la mortd'un homme sont odieux et ils penvent n'étre pas sans danger.La cupidité qui spécule sur les jours d'un citoyen est souvent bienvoisine du crime qni pent les abréger", a zis Portalis la corpullegislativ asnpra titlului vinzärei.

') Vezi Trib. juridicii, 1919. No. 42, 24.8) Cpr. Pravila lni Matei Basarab (glava 277); art, 249, 1032 qd. 1172,

4° C. Calimach, etc. Vezi tom. III, partea II, p.224 s'i 315 urm. ; tom. V, p. 114urm.; tom VIII, partea 1-a p. 30, 31--; tom. VIII, partea IL p.85, etc. Mai veziasupra paetelor succesorale tom. III al lnerlrei de &tit, No. 30.

8) Mai vezi L. 4, Cod, De inutilibus atipulationibus, 8, 39; L. 1, Dig ,De hereditate vel actione vendita, 18-4; L. 94, Dig., De adquirenda vel mittendahereditate, 29, 2, etc. Se putea Ind. instritina 1'1 la Romani, drepturile even-tuale ce eineva avea la succesiunea unui om viu, cu conainOmetntul aceatui dinurmd, dacl acest consimtimânt nu era revocat in tot timpul vietei sale, et inea usque ad extremum vita sua,e spatium peraeveramerit; pentrucli tot eu un ast-fel de pact avea odios, aril distTus prin consimtimintul qi aprobaren sapinululbunurilor, care faceau obiectul acestui pact. (L. 30, Cod. De partia, 2-3. Astlizi,un asemenea pact este formal oprit prin art. 965 § 2 C. civil, S'a dad lInsli c11,asemenea pact era permis sub codul Caragea. Trib. Ilfov, Cr. judiciar din 1897,No. 20, p. 158.

www.dacoromanica.ro

°MIRE A. PACTE SUCCESORALE. ART. 702, 965 §l 1226, 95

Pactele succesorale sunt, de asemenea, declaratenule in codal german (art. 312 Ili 2302 1), In codul au-striae (art. 879, 49,- In codal elvetian din 1907, etc.; peclod ele eran din contra, erau permise In vechiul drept franccz,ande fetele &dean prin contraetul lor de casatorie, multu-mire pe °data adeseori derizorie, fit-ce moyennant unchapel de roses, renuntaad astfel la drepturile lor eventualede suocesiune, in favoarea fratelui celui mai mare, careavea menirea de a pastra splendoarea neamului qi bunu-rile in acee4 familie 2).

Prin pacte succesorale trebue al intelegemori cerenuntare sau invoire la o succesiune nedeschisa Ili onceInstrainare a drepturilor eventuale ale unui mo§tenitor 3).

Renuntarea la o suceesiune nedeschisa 0 once pactesuccesorale, In genere aunt astazi oprite chiar cand emanadela proprietarul succesiunei kli cand au de obiect fie uni-versalitatea bunurilor, fie o parte numai din ea sau unobiect particular, pentruca ele aunt contrare ordinei publicegi bunelor moravuri ; de unde rezultit eit asemenea conventii,acute chiar prin contradul de casatorie §i cu consimti-mantul aceluia despre a &trill succesiune este vorba (art.965 § 2), nu sunt numai anulabile, ci inexistente qi lipsitede once efecte juridiee (art. 966 C. civil). Ele nu pot deeiniciodata, fi confirmate nici In mod expres, nici tacitamente,iar inexistenta lor va putea fi propusa de judecatori dinoficiu.

Vezi Wilt art. 2274 urm. C. german. (Erbvetray).Vezi tom. III. partea II, p. 316 qi. tom. VIII, panca I-a p. 31.S'a decis a, deli legea prohibl .once invoeli asupra unei succesiuni

nedesehisI ineli, ohiar clacg. acel despre a anti succesiune este vorba ti-ar daconsirutlimantul su, ti aceasta MX a se distinge dhoti, pactul se face asuprasucoesiunei unei pereoane att./tine, sau asnpra succesiunei dispungtorului, totutimotivul pentru care s'a oprit pactele succesorale consist:1nd mai ales in imora-Mates ce legea vede in faptul de a se specula asupra mortei cuiva dispozitialegei are mai mult in vedere eazul &Ind paetul se refer5. la suceesiunea nedes-chisli a unei tertii persoane. De citeori este deci verba de succesiunea a insItiuneia din plirti, Amine de cercetat atunci eland aces parte nu se obligg lanimic, daeK pactul in chestiune a avut sau un vreo inriurire asupra faculateisale de a dispune in deplinX libertate. In consecintA, stipularea ce un testatorface prin testament, cu privire la averets sa, nu este un pact succesoral dincele prohibite de lege. C. Bt.curetti ti Cas. S-a I-a, Dreptul din 1916, No. 7 tiJurieprud. remand din 1919, No. 21 ti 22, p. 724, No. de ordine 675. Vezi liTribunn iuridica din 1919, No. 42-44, p. 189 (eu observ. noastrX).

www.dacoromanica.ro

96 COD. CIV. CARTEA III. ART. 713, 712.

Oprirea pactelor succesorale interesand ordineapentrucg cg, cuprind un votum mortis, judecIto-rii ro-

mini nu le pot sanctiona, dei ele ar fi fost fgcute Inteo targ,In care sunt permise qi deqi chestiunea este controversatg, i)._

LA principiul care opre0e pactele succesorale,legea aduce ea Insgqi mai multe exceptii :

Astfel, 1° 'clupg, Art. 933 0. "civil, se poate da viitotilorsoti prin contractul lor de cgsgtorie, averea sa viitoare,adecg : averea ce dgruito,rul va avea la moartea sa.Institutiacontracta14, pe care o admite qi legea noastrg, este deci unpact succesoral permis 2).

20 Art. 845 permite, de asemenea, in partea sao stipulatie, care constitute un pact asupra unei succesiuninedesehisg, incg 3). 3 In fine, ultimul exemp. lu de pactesuccesorale exceptional permise 11 ggsim In art. 1061 § 2.Iatg, care este ip4teza prevgzutl de acest : text cumpro unimobil, pe credit, stipu14,nd el dacg voiu muri Inainte deay plitti pretul lui, copilul meu cel mai mare va fi singurInsgreinat cu .aceastg, platg. Asemenea stipulatie este validg,prin derogare dela dreptul comun, dei ea constitue o con-ventie asupra succesiunei sale nedeschisit incg, 4).

OAt pentru impg,rteala fgcutl de ascendenti intimpul vietei lor, prin donatiune sau taci(ment (art. 794nrm.), ea nu constitue un pact succesoral, fiindcgi n'are de-obiect bunuri viitoare 5). Ea constitue Msá o dispozitiemortis causa in acest sens cá ascendentul face prin con-ventie cu descendentii sgi prezumptivi, In timpul vietei sale,ceeace legea nu permite moqtenitorilor de a face, cleat Inurma deschiderei succesiunei. De aceea Implixteala fleutg deasCcendenti in timpul vietei lor, este de strictg, interpretare.

Pedeapsa edictati contra mo§tenitorului care,cu rea credinti, a pus la o parte sau a ascuns lucruride ale succesiunei (art. 703, 712 C. civil).Moqtenitorii,

Vezi tom. I al Cornent. noaatre, p. 150, text i nota 3; tom. III, partenII, p. 318; tom. VII, p. 4, ad notam; tom. X, p. 194, text vi nota 3, etc.

Vezi aupra, No. 38 vi p. 20 infra, No. 622 urm.2) Vezi tom. III, partea II, p. 321 vi tom. IV, partea I-a, p. 597. Vezi

at infra, No. 603.Vezi tom. III, mentionat, p. 321, 322 vi p. 682, tom. IV, partea I-a,

p. 597, text vi nota 4; tom. VI, p. 238, text vi not?". Mai vezi infra, No. 379, 25.Vezi tom. DI mentionat p. 321 vi 853. Vezi &supra voestei

infra No. 436 urm.

www.dacoromanica.ro

ASCUNDEREA IINOR LUCE. DE ALE MO§TENIREI.ART, 703, 712. 97

regulati sau nertgulati, majori sau minori vichiar donatorii,sau legatari universali, ori cu titlu universal care, cu reacredinta qi In mod fraudulos, au dat la o parte sau auascuns, fie prin ei 140, fie prin altii i), de exemplu, prinrude, slugi, prieteni, etc., lucruri sau obiecte de ale sum-siunei, precum bani, juvaere, creante, titluri la purtator, etc.,§i dupa unii, chiar lucruri straine, daca, ei credeau ca acelelucruri fae parte din succesiune, fie lnainte, fie dupa facereainventarului. sau ca ocazia facerei lui, lnsa in urna des-chiderei succesiunei, sau cel putin In ultimele momenteale defunctului, daca ascunderea a fost facuta In scopulde a frustra succesiunea, iar nu pe de cujus, nu mai aufacultatea pe care o aveau Inaintea comiterei acestor fapte,de a lepada succesiunea, ei raman mo§tenitori purisimpli, dupa cum dispune anume art. 792 din codul francez,fara a mai putea primi succesiunea sub beneficiu de inventar(art. 712 C. civil). Acceptarea acestor moqtenitori este deei,In asemenea caz, silita prin exceptie dela art. 688, nu pentrucasustragerea frauduloasa comisa de ei, ar constitui o accep-tare tacita, ci pentruca, legea a voit s pedepseasca pe mo-§tenitorul de rea credinta.

Como§tenitorii, legatarii sau creditorii, cari vor pretindeca a existat o dosire frauduloasa, din partea unui moqte-nitor, trebue sa dovedeasca faptul aseunderei aceasta probaputandu-se face prin once mijloace, martori, prezump0i,interogator, etc.

195. MoOenitorul posesor de rea credin0 al unorobiecte din succesiune nu va putea deci s invoace dispozitiaart. 1909 C. civil, pentruca acest text nu apara deeat peposesorii de !mina credinta, dupa cum dispune anume art.707 din codal italian2).

In caz de ne0iinta, eroare sau simpla negligenta dinpartea moqtenitorului, °Heat de grava ar fi, art. 703 qi 712nu Bunt aplicabile, pentruca, aceste texte presupun reauacredin i frauda moOenitorului :

Cpr. L. 71 § 5, Dig. De adquirenda vel omittenda Ttereditate, 29. 2;art. 1038 g't 1053 C. Calimach, etc.

2) Vezi torn. III, partea II, p. 746, nota 1 gi XI al Coment. noastre, p. 354,text ki nota 3. Vezi gi tom. IV al acestei luergri No. 602. Contra: R. Poin-earé, Revendication des meubles, p. 83 (tez g p. doetorat). Zachariae Handbuchdes fr. Civilrechts, I, § 122, p. 335, nota 2 (ed, Crome), etc.

12704. D. Alexandesco. Principifle Dreptului Civil Romtln. Vol. Ji 7

www.dacoromanica.ro

98 COD. CIV, CARTEA III, TIT. I. ART. 998,

Amovere non videtur, qui non callido antra° neo malignorem reposuit. Ne is quidem, qui in re erravit, dum putat nonease hereditariam". (Un mo§tenitor nu se considera ca, a sustrasun lueru al succesiunei, and n'a existat din partea lui nici reaeredinta, nici rea intentie. Aceeaqi solutie este admisibila, dad, ela erezut din eroare ca lucrul de care a dispus nu facea partedin succesiune). (L. 71 § 8, Dig., De adquirenda vet omittendahereditate, 29. 2).

Dolul sau frauda mostenitorului, constituindun delict civil (art. 998 C. civil), iar nu un delict penal,actiunea ce existit contra mostenitorului fraudulos se preserieprin 30 de ani (art. 1890 C. civil), iar nu prin 5 ani,conform art. 594 Pr. pen.).

In caz Insl and ascunderea sau dosirea lucrurilorsuccesiunei Intruneste conditiile unui delict penal, ceeaceeste o chestie de fapt prescriptia nu va mai fi aceea adreptului civil, ci aceea admisl de legea penal l i).

A doua pedeaps1 previtzuta de lege consistii Inoprirea mostenitorului fraudulos de a se ImpiirtAsi dinlucrurile ascunse sau dosite, dispozitie care se aplielt simostenitorului aceluia care a dosit lucruri de ale succe-siunei.

Aceasta este pedeapsa talionului :

Paulus respondit : si certa portio ' hereditatis alieni relictaproponitur, et is res hereditarias quasdam furatus sit, in his rebus,quas subtraxit denegari ei petitionem oportere recta respondetur".(Paul da' aceastä, decizie : daca presupunem ea partea din succe-siune a fost lasata. aceluia care a sustras ceva1 lucruri din alesuceesiunei, trebue sa. i se refuze erice actiune In privinta lu-crurilor sustrase). (L. 48, Dig., ad Sanatusconsultum Trebellia-num, 86. 12).

In adeviir, dupl cum mostenitorul fraudulos avea descop sit lipseascti. pe comostenitorii sli de lucrurile dosite,tot astfel va fi si el lipsit de acele lucruri :

Dinte pentru dinte, ochiu pentru ochin1"

198 bis. Pedeapsa talionului se gAseste In cele mai

Planiol, III, 2003.Mai vezi L. 8, Dig., De 7t.ie quae ut indignis auferuntur, 34. 9.

www.dacoromanica.ro

ASCUNDEREA. UNOR LUCR. DE ALE MOSTENIRE1.ART. 703, 712. 99

vechi monumente legislative, de exemplu : In legile lui Moise 9In Coranul lui Mohamet (capit. II, § 173 2', etc.

Legea celor 12 table zicea, de asemenea :Si membrum rupsit, ni cum eo pacit, talio esto". (Acelui

care sfärim5, un membru al trupului, sä-i se fag acelasi kerndaa nu transige) (Tabla VIII, 1).

Pedeapsa talionului era admisg §i In vechiul dreptgermanic :

Auye um Auge, Zahn um Zahn", zioe o maximg germang. 3).

Aceastg pedeapsg, a existat §i in Techiul drept franeez.Ea a fost introdusg, de Philip August In Normandia cu-ceria dela Englezi, dupg, cum ne atestl Loysel :

,La peine du vaincu estoit la mort, on mutilation des mem-bres mais la loi de talion fut, pour ce regard introduite, par 1'6-tablissement on roi Philippe Auguste, tant contre l'appelant, quecontre

Vezi Exodul, capit. 21, v. 22-25. i fiindea vorbim de legile lui Moisevom mentions ca dupa acest legislator, pedepsele capitale erau urmatoarele :

1° Lapidare«. Martorii trebuia sa arnnee cea dintai piatra, spre a dao dovada de sinceritatea marturiei lor. Aceasta pedeapsii, care se executa dincolode zidurile oraselor era apoi desavirsita de popor.

2° Focul. 1Jneori, condemnatul era ars de viu, alteori el era aruncatinteo caldare cu apa, clocotita, sau i se turna plum)) topit in grumaz, pedeapsa.de care pomeneste i Vasile Lnpu n nrmatorul paragraf; Cale ce va da fatala vreo dascalita rnuiare al. o invete carte si alt mestersug cera, si aceasta enInvatamintele ei 'vele o va indemna si va tomi pre vreun barbat de o vsrapi far% stirea parintilor, atuncea jiudetul faca lege cum se eade i sacerte pre dasellita: 8d-i verse plumb topit in urd, pogoarit pre grumasila inimg, pentructi pre aceste incldulare au efit del« inima ei toate indemnr1turilefetei de au acdrbit inima pgrinfi/or".

30 Decapitarea prin sabia, toporul fiind rezervat sacrifieillor victimei.40 Stangularea. Condamnatul Ingropat in gunoiu pang la genunchi era

st,ins de git eu o funja de catre, esecutori.Intros pedepsele necapitale figureaza flagelarea, pe care o aveau siRomanii

afurioenia (excomuniearea) cea mare si Lea mica, inchisoarea fiind numaiun mijloe de a asigura executarea hotaririlor ; caci Moise nu se preocupase deideia mnderna de a pnne pe culpabil in imposibilitate de a-si reinoi infraetiunea.Vezi Esehbach, Introduction a Vaud° du droit civil, 234, p. 488 urrn. Vezi asnprapedepselor de alta data, tom. VIII al Coment. noastre, p. 662 urna., note. LaGrecii din antichitate, pedeapsa capitala era moartea prin carava, prin arunca-rea intro prapastie, prin decapitara si strangulare, prin bateo T ina la moarte,

prin lapidare; iar pedepsele banesti erau : amenda i confiscarea bunurilor.Vezi Eschbach, op. cit., 258, p. 632 nrm.

Iata cum se exprima. acest text : Crediciosilor 1 pedeapsa talionuluieste preserisit pentru omor. Un °In liber pentru un om liber, un rob pentrn unrob vi o femee pentrn o femee", etc.

8) Chaisemartin, op. cit., p. 493, No. 12.4) Loysel, op. cit., II, p. 200, No. 819.

www.dacoromanica.ro

100 COD. CIV. CARTE A. I/I. TIT. I. BENEF. DE INVENTAR.

Insl tot Loysel ne spune cl, mai tArziu, aceastl pe-deapsl barbara a dispIrut din dreptul francez :

La peine de talion n'est point maintenant ordinaire enFrance" ').

Movenitorul culpabil de fraudl §i de .rea cre-dintl va pllti partea lui din datoriile, ca toate eá nu japarte la luerurile dorite, pentrucl legea nu-1 scutekite decontributia sa proportionall la plata acestor datorii.

Mostenitorul carele se va dovedi cä. au asemenea din lucru-rile mo§tenirei, nu poate mai mat sg, se lepede de moqtenire, cieste silit a rit'spunda toate datoriile fi celelalte insetrcindri ale ei",mice art. 1038 din codal Calimach2).

Moqtenitorul care, ca §tiin0 qi rea credintI n'atrecut lueruri de ale succesiunei In inventar, in scop de ani-le insuqi nu numai cl nu se va foloai de beneficiul deinventar, dupl. cum prevede anume art. 712 din eodulcivil, ci nu va lua nici o parte din lucrurile omise din in-'rentar, cici deqi art. 712 nu prevede aceasa din urmlpenalilate, totu0 ea este aplicabilI qi in cazul de fa, art.712 C. civil, complectlndu-se prin art. 703 din acelaq cod.

Aceeali penalitate se va aplica §i moOenitorului inca-pabil, care ar fi lucrat cu prieepere.

Daca unele lucruri n'au fost treeute in inventar din.neglijen0 sau din eroare, moOenitorul nu va suferi pedep-sele edictate de lege, ci va fi numai obligat a da seamacelor in drept de lucrurile neinventariate ').

Acceptarea beneficiara(Notiunea §1 origina acestei institutii).

La Romani, din capul locului, acceptarea uneisuccesiuni adunI intotdeauna confuziunea patrimoniuluidefunctului ea acel al moOenitorului, moqtenitorul fiindobligat a pllti din bunurile sale toate datoriile defunctului,legatele qi. fideicomisele legate de el, quasi ex contractu 4).

'1 Lopel, op. cit., II, p. 202, No. 821.2) Vezi li art. 1053 din acelasi cod. Vezi infra, No. 381.2) Cpr. Zachariae, Handbuch des fr. Civiirechts, 1V,§612, p. 81, text li

nota 15 (ed. Crome).4) Insta.. De °Mtg. quasi ex contractu, 3, 27, §5.

www.dacoromanica.ro

BENEFICIITL DE INVENTAR. CONS. GENERALE. 101

Efereditas autem quin obliget nos aeri alieno, etiam si non4olvendo, plus quart manifeatum est". (Este mai mult deck evident

acceptarea unei succesiuni, chiar insolvabile, supune pe moste-nitor tuturor datoriilor). (L. 8, Pr., in medio, Dig., De adquirendavel omittenda hereditate, 29. 2 ').

Singuri militarii aveau privilegiul de a nu plati datoriiledefunetului deeat pana la concurenta autorului ereditar 2).

201 bis. Rigoarea acEstor principii fu IDA mai tarziutemperata prin beneficiul abstinendi, introdus In folosulmostenitorilor sui et necessarii3),§i prin dreptul de a delibera.

Dreptul de a delibera fiind Insa o garantie neIndestu-latoare, Justinian introduce beneficiul de inventar, prin legea22, Pr. si §§ 14, 15, Cod. De' jure deliberandi, 6.30, cu-noseuta sub nume de legea Scimus (pentruca Incepe prin.acest cuvint), care este din anul 531 al erei crestine.

201 ter. Acest benefieiu, care trecuse i in vechiul,drept francez, In provinciile de drept scris 4), exista si In-dreptul nostru anterior 2).

El nu exista bet In dreptul muzulman, nici'In dreptul rusesc, afara de Polonia si provinciile baltice 6).

Benefieiul de inventar este de un folos necon-testat, caci fara el, mostenitorul ar fi platit datoriile defune-tului ultra vires emolumenti.

TVer einen Heller erbt muss einen Thaller bezahlen', ziceun proverb german. (Cine mosteneste o letcae trebue s pläteascitgin thaler ").

O suecesiune nu este deci totdeauna folositoare; hapoate, din contra, uneori sa aduca pagube aceluia care a

I) Alai vezi L. 10 si L. 22 §§12 si 14, Cod. De jure deliberandi, 6, 30,2) L. 22 § 15 in fine. Cod, De jure deliberandi, 630. Mai vezi L. 22 Pr.,

.-Cod, tit. cit.S) Instit., De heredum qualitate et differentia, 2, 19 § 2, in fine i L. 57,

Dig., De adquirendo vei omittendo hereditate, 20. 2.4) In provinciile de drept obisnuelnic, aeest beneficia, nu putea tns fi

acordat decitt in baza unor ecrisori 'liberate de cancelarii Parlamentelor, care,pentru aceasta, incasau o anumia taxl. Moqtenitorul beneficiar putea Ins fiexclos de o rudli mai depitrtatX, care accepta succesiunea pur i simplu: L'héri-tier simple excl dé l'hériter par benefice d'inventaire: ce qu'en restreint auxcollatéraux", zice Loysel (op. cit., I, p. 320, No. 320).

6) Vezi art. 1042 C. Calimach si art. 8, partea IV, capit. 3 C. Caragea.Cpr. att. 800, 801 C. austriae; art. 580 urni. C. elvetian din 1907, etc.

Vezi tom. III, partea IV-a, nota 3, dela p. 340, 341.Vezi Chaisemartin, op. cit., p. 424, No. 87.

www.dacoromanica.ro

102 COD CIV. CARTEA III. TI T. 1. BENEF. DE INVENTAR.

aceptat-o pur qi simplu. Aceasta o spune un alt proverbgerman:

Erbe i8t kein Gewinn". (Mo§tenire nu este totdeauna folos

Acceptarea beneficiará are tocmai de scop de a Impie-dica confuziunea patrimoniului defunctului cu acel al mo-qtenitorului (art. 713, 2° C. civil).

Inpedit contusionen-g.. inter utrum que patrimoniunt".

In celelalte privinte, mogtenitorul beneficiar aresituatia juridieg, a unui mo§tenitor pur i simplu, lar ac-eeptarea beneficiara se opune la renuntarea suecesiunei, ea,fiind In principiu irevocabil i neputand fi anulatá, eaacceptarea purit i simplá, decAt pentru cauzele prevázutede art. 694 C. civil.

In regulg, generalg, acceptarea beneficiará este facul-tativg. Ea este silitg, numai pentru minori qi interziqi (art.405, 454, 687 § 2 C. civil), qi In cazul art. 693 C. civil..

204 bis. Dacl sunt mai multi moqtenitori, unii vorputea sá, primeasa, succesiunea pur §1 simplu, iar altii sub.beneficiu de inventar, ceeace necontestat este o anomalie:De aceea art. 958 din eodul italian dispune eg In caz deaeceptare purá i simplá a unui moqtenitor iar a altuiasub beneficiul de inventar, acceptarea va fi beneficiar&pentru succesiunea Intreagg.

Facultatea de a primi succesiunea sub beneficiade inventar apartine tuturor moqtenitorilor In genere celorregulati, ca i celor neregulati, i chiar legatarilor (art. 897§ 2), ea n'a fost interzisti de cátre de cujus ; citci aseme-nea clauzá ar fi, dupl unii validl, -de oarece beneficiulde inventar nu intereseazá ordinea publica, ci e privitornumai la interesul bitnésc al moVenitorilor. Chestiunea esteeu adevárat controversatá Insl In sensul validitátei acesteielauze se pronuntl Cujas.

1) Vezi Chaisemartin, op. cit., p. 424, No. 36.Cu toate aeestea, la Germani era un prineipiu c mo§tenitorul nu plltette-

datoriile din bunurile sale. Aeeasta este sensul adagiului:Der Sohn antwortet fiir den Vater nicht". (Fiul nu ritspinde pentru tata)._

Vezi Chaigemartin, op. cit., p. 423, No. 35.2 Vezi tom. III, partea II, p. 343 text i nota 3.

www.dacoromanica.ro

BENEF. DE INVENTAR ART. 704, 705. 103

Et sine controversia verum est posse etiam heredi interdici-conf ectionem inventara-, alio quin ut non sit Iteres". (Este t'Ira dis-cutie necontestat a se poate interzice mo§tenitorului facerei inven-tarului, sub conditie ea el sa nu mai fie moatenitor, daca va alcaaceastä clauza). (Cujas lib. 6, tit. 30, Cod, De jure deliberandi),

Art. 956 din codul italian §i art. 211 din le-gea bulgarg dela 1890 asupra sumesiunilor permit MEAmo§tenitorului de a nu sine nieio soeotealg de oprire a tes-tamentului.

Dar daca testatorul poate cel putin dupg unii, sginterziel mo§tenitorului acceptarea beneficiar, aceastá regullsuferl doul regule importante, si anume: 10 testatorul nupoate prin asemenea clauzg, s. atingl rezerva mostenitorilor,pentru el rezerva trebue al parvie intacta rezervatarilor ;20 asemenea elauzg nu poate fi impusg minorilor §i inter-zi§ilor, legea voind ea aeceptarea acestor incapabili sl fienumai beneficiar.

Inter est reipublicae pupilles non manere in def ensas" . (Interesulpublic cere ca minora- O, nu ramäe rara aparare).

Incgt prive§te Insg obligatia de a accepta sue--cesiunea sub benefieiu de inventar, se decide, In genere, elea nu poate fi impusl de eltre de cuita mo§tenitorilor

Testatorul nu poate, de asemenea, sl scuteascg pe mo-§tenitor de facerea inventarului, cici aceasta ar insemna a-1Imputernici a fi necredincios, ceeaee ar fi con trar ordineipublice §i bunelor moravuri 1).

Tot In baza acestui principiu §tim el nici tutorul niciuzufructuarul nu pot fi seutiti de obligatia inventarului 2).

Conditiile cerute pentru validitatea acceptAreibeneficiare (art. 704, 705 C. civil). La Romani, accep-tarea beneficiarg nu era supusg la nicio declaratie speciall,ci numai la facerea unui inventar.

Astgzi, pe langl facerea inventarului, se mai cere dinpartes, mo§tenitorului o deelaratie a vointei de a accepta-succesiunea sub beneficiu de inventar. Aceastg declaratieva trebui sl fie fgcutg la grefa Tribunalului civil (art. 704

I) Vezi Zachariae Handbuch des fr. Civilrechts, 1V, § 622, p. 90, nota10 (ed. Crome). Massé-Verg13, II, § 379, p. 310, nota 12, etc.

2) Vezi torn. I al acestei luergri p. 435 i p. 678.

www.dacoromanica.ro

104 COD. CIV. CARTEA III. TIT. I. ART. 706-710.

C. civil) sau a judecatorului de ocol a judetului In cares'a deschis succesiunea (art. 34 L. judecat. de ocoale din1907), care declaratie va fi Inscrisa In registrul destinatla trecerea actelor de renuntare 1).

Acceptarea beneficiara este deci un act solemn,ea qi renuntarea la succesiune (art. 695 0. civil).

Eficacitatea acestei declaratii este subordonata facereiunui inventar fidel §i exact, care va cuprinde numai bunurilemileatoare §i va fi fficut dupa formele prescrise de art. 654urm. §i 673 Pr. civ., In termenele hotarIte de art. 706 qi709 C. civil.

Acest inventar are de scop Inlaturarea fraudei, atl.ael intereseaza ordinea publica i bunele moravuri, clei ordi-nea public/ se opune la spolierea tertiilor. De aceea, amvazut supra, p. 103, no. 208, cá moqtenitorul nu poatescutit de obligatia de a face inventar.

Fara inventar nu poate deci al existe acceptare bene-ficiara. Inventarul este Insa inutil and el a fost facut deun alt mo§tenitor, fie chiar renuntator, sau and succesiuneanu cuprinde nicio avere, sau cuprinde numai imobile, fiindaImobilele nu sunt cuprinse In inventar.

Inventarul flout de defunct Inaintea savarqirei sale dinviata, n'ar fi Insa suficient, caci pe lânga cA el nu avea In-datorirea de a-1 face exact, apoi legea cere ca el sa fie facutin urma deschiderei succesiunei.

Termenele date mottenitorului spre a delibera§i a face inventar (art. 706-710 C. civil). Tiecare moq-tenitor In parte, fie el major, minor sau interzis are, duptilege, trei luni dela deschiderea succesiunei pentru facereainventarului (art. 706 C. civil). Acest termen este legal,.prin opozitia acelui judiciar, pe care pot sa.-1 acorde jude-atorii dupa art. 709 C. civil.

Pe lInga termenul de trei luni se mai da moOenitoruluiun termen de 40 de zile spre a delibera, adeca pentru

lua bine seama daca trebue sau nu sa primeasca suc-cesiunea.

1) Declaratia la grefa tribun, eau judeeXtorului de ocol ar fi, dupK unii,necesarlt ehiar In caz eind -ar fi vorba de suceesinnes euvenitl nnui minor eauinterzie. Chestiunea es t insI controversatI. Vezi Coment. noastre, tom. III,partea ir, r. 348, text i nota 2.

www.dacoromanica.ro

EENEF. DE INVENTAR. .ART. 706-710. 105

Acest termen Incepe a curge din ziva expirArei celortrei luni date pentru inventar, situ din ziva Incheierei inven-tarului, daca el a fost terminat Inaintea expirtirei celor treiluni (art. 706 § 21).

Termenele previtzute de art. 706 C. civil nusunt Ms . fatale, diet ele pot fi prorogate de judecgtoricare, In suverana lor apreeiere de fapt, nesupusii eontrolului.curtei de casatie, pot sK admitti eau sg, respingd cererea deacordarea unuia sau mai multor termene dupg impreju-ritri (art. 709 C. civil).

Termenele judiciare pot fi chiar mai lungi cleat-cele

legale'dei moqtenitorul n'ar justifica pe deplin impo-

sibilitatea de a termina inventarul in termenul legal.Concedarea unor noui termene din partea ju-

dectitorilor are de efeet ea moqtenitorul, care le-a dobindit,8á nu poatit fi silit a se pronunta In timpul acestei prorogitriqi sá poatl opune creditorilor urmitritori o exceptie dilatorie(art. 708 C. civil).

Coneedarea acestor noui termene n'are MA Intotdeaunade rezultat de a seuti pe moqtenitor de cheltuelile procesuluifiteute in urma expirgrei termenelor legale, dupit cum penedrept sustin unii. Pentru ea el el fie scutit de acestecheltueli §i pentru ca ele s§. reimfie In sarcina suceesiunei,se core, In adeviir, ea mo§tenitorul sá justifice cä n'a avut.cunoqtintá de moartea lui de cujus, sau cá termenele legaleau fost neindestulltoare, fie din cauza situatiei bunurilor,care ar fi fost prea depiirtate, fie din cauza contestatiilorivite (art. 710 C. civil). Cind este vorba de scutirea chel-tuelilor, judecittorii nu mai au aceeaqi putere discretional*pe care o au In privinta prorogIrei termenelor legale.

Conditia mogtenitorilor In timpul termenelorlegale sau judiciare (art. 708 C. civil). In lituntrul ter-menelor pentru facerea inventarului i pentru* deliberare,moqtenitorul nu poate fi silit a se pronunta qi nu se poateobtine contra lui nici o hotitrire condamnatorie, creditoriiqi legatarii putind numai sI ja mAsuri conservatorii i asi-guratorii.

Dacit mo§tenitorul renuntl sau primeElte succesiunea

1) Aeest text este imprumutat del& ordonanta din 1667 (art. 1, tit. 1)

www.dacoromanica.ro

106 COD. CIV. CARTEA III. TIT. I. ART. 711.

sub beneficiu de inventar, Indatá dupl expirarea termenelorlegale ori judiciare; sau Inainte, cheltuelile de judecatil. legiuitacute de el plug la expirares acelor termene, privese suc-cesiunea, iar nu pe mo§tenitorul personal, fiindcit el a statIn judecatá numai ea reprezentantul ei.

Creditorii vor suferi Insá cheltuelile la care vor fi con-damnati conform dreptului comun (art. 140 Pr. civ.).

216. Conditia mostenitorilor In urma expirArei ter-menelor legale sau judiciare (art. 711 C. civil). Mo§te-nitorul este obligat a se pronunta In láuntrul termenelorlegale sau judiciare date spre a face inventar qi a delibera,dad, nu voe§te a fi considerat ea moqtenitor pur i simplu..El nu este Insl silit a se pronunta In lluntrul acestor ter-mene, dealt atunci and existá o actiune In contra lui; cáci,In lipsa unei asemenea actiuni, el are 30 de ani spre a se-pronunta (art. 700 C. civil 1)

Cu toate acestea, prin exceptie, moqtenitorul pástreazádupit expirarea acestor termene facultatea de a face in-

ventar qi de a se declara mostenitor beneficiar, atunci etindel n'a primit succesiunea pur qi simplu sau tacitamente,sau In caz efind nu s'a pronuntat In contra lui o hotitrlre-definitivg, care s1-1 condamne ea moqtenitor pur qi simplu..

Cit timp hotárlrea n'a rámas definitivá, moOenitorulpoate, deci, s6 opteze !rare acceptarea beneficiará i renun-tare, dael n'a &cut acte de mo§tenitor, fiinddi dupl art..700 C. civil, facultatea de a renunta se prescrie prin 30de ani.

Rámftne InsI bine Inteles ea aeel condamnat ea morl-tenitor pur qi simplu, va fi considerat ea atare numai &titeu persoanele Cu care s'a pronuntat hotárlrea, nu Msá qien acele care n'au luat parte la judecatá, fatii de care elpástreazá facultatea de a accepta succesiunea sub beneficiude inventar, fiindel dui:0, art. 1201 din codul civil, hotl-rIrile judecátoresti nu-qi produe efectul lor cleat Intretile care s'au judecat sau reprezentantii lor universalicu titlu universal.

Res judicata non nisi inter partes jus facit" 2).

I) Vezi tom. III, partes II, p. 355 i 363. Cpr. art. 962 § 2 C. Italian.2) Vezi tom. I. a/ acestei lucrXri, p. 77, No. 69 fi tom. III, No. 68

No. 427, etc.

www.dacoromanica.ro

Vezi tom I al aoestei lusrliri, p. 77, No. 59 si tom. III. No. 427.Cpr. art. 968 C. italian qi art. 222, 1° L. bulgarli asupra sneeesiunilor

din 1890.2) Mai vezi L. 22. Pr., Cod. eod. tit. Cpr. art. 1050 lit. j C. Calimach.

BENEF. DE INVENTAR. ART. 713. 107

Relativitate a lucrului judecat era admisI 0 prin art.16 din codul Calimach (12 0. austriac).

ollotarirea ce se vor de de catre strip&nire sau de catre lo--curile judecatore§ti pentru unele, din pricini, nu au put ere legiuitS,qi pentru aeeasta nu se pot fntinde, nici a se aplica la alte pricnini,nici a indatvri pe alte osebite persoane» 1).

Efectele beneficiului de inventar (art. 713 0.eivil). In raporturile sale eu alte persoane dead eredi-torii 0 legatarii, mo§tenitorii benefician i continua a repre-senta persoana defunctului, avand o conditie juridicl iden-ticl eu aceea a moqtenitorului pur qi simplu.

Fatii cu creditorii succesiunei 0 legatarii, once malte-nitor beneficiar phlteqte datoriile succesiunei qi ehiar lega-tele 2) numai ping la concurenta valorei bunurilor primite,vi trecute In inventar:

o Ut in tantum hereditariis creditoribus teneantur, in quantumres substantive adeos devolutie valeant", ELIE& ca mogten tonal sanu fie obligat catre credit ori succesiunei a pAnii. la concurentavalorei succesiunei). (L. 22 § 4, in medio, Cod, De jure diliberandi,6. 3O)

Dei, in regull general, o persoanA nu poatesI aibit mai multe patrimonii, totuqi prin exceptie delaacest principiu, moqtenitorul beneficiar este stiipan pe doulaveri care I-In:An despIrtite in mama lui, qi creditorii de-functului nu se pot atinge de averea lui personal, decal-.In cazul art. 714 0. civil.

Nu este Insg, exact de a se zice ala cum zic Pothierqi alti autori, el mo§tenitorul beneficiar se considerl AO(le creditori ea un administrator comptabil, ad el nu lu-eteazg, In numele creditorilor, ci fa numele su propriu, Incalitatea sa de mokitenitor.

oHeres sub beneficio inventarii est verus iteres, quamvis subcertis modificationibus, et est verus dominus rerum hereditariarum»zice Damoulin (Molineus). (Mo§tenitorul beneficiar este un adeva-rat mo§tenitor dei sub oare-care modificari, 0 este un adevaratproprietar al lucrurilor succesiunei).

www.dacoromanica.ro

108 COD. CIV. CARTEA III. TIT. I. ART. 713.

219. Atitt doctrina cat si jurisprudenta au admis de-mult In Franta, ca, acceptarea beneficiara atrage de dreptseparatia de patrimonii In folosul ereditorilor defunctuluisi al legatarilor, fag), ea s'o ceara, si fail, a lua inscriptiapreserisa de art. 1743 C. civil. Chestiunea pind insa con-troversata, ei vor face foarte bine de a cere separatie si de-a lua masurile preserise de lege pentru conservarea acestuib eneficiu.

220. Din Imprejurarea ca, acceptarea beneficiara ere-de efect deosebirea patrimoniului defunctului a acel al mos-tenitorului, rezulta, ca acesti din urma lsi pastreaza,ea once alt creditor, dreptul de a cere dela ceilalti moste-nitori plata creantelor sale si de a exercita toate drepturile-ce ar avea In contra suceesiunei, prescriptia neeurgand Incontra mostenitorului beneficiar In privinta creantelor ce elare de incasat dela masa succesorala (art. 1882 § 1 C. civil I).

221. Mostenitorul beneficiar va putea deci ea orice-alt creditor, sa urmareasea succesiunea, dupa cum si el vaputea fi urmarit in numele ei, de cate ori el ar fi debitorufdefunctului, putand al scoata In vanzare silita imobilelesuccesiunei si sa devie adjudecatarul lor, In care caz el TOretine si pastreazit lucrul sau.

Adjudecarea neproducand, In asemenea caz, stramu-tares proprietatei, de oareee mostenitorul este proprietardin momentul deschiderei succesiunei (art. 641 C. civil),n'are nevoe de a fi transmisa si nu da loe la plata unuidrept de mutatiune.

De eateori mostenitorul beneficiar devine adjudecatarulunui imobil al suecesiunei, el poate, in calitatea sa de de-tentor al acestui imobil, sa-1 purgheze de privilegii si ipo-teci; pentruca, In asemenea caz, el nu este personal obligatla plata datoriilor care afecteaza aeest imobil. Chestiuneaeste insl, controversata 2).

CM pentru mostenitorul pur si simplu, el nu poatepurga, pentru ca este personal obligat la plata datoriilor 2)..

222. Mostenitorul beneficiar ti pastreaza drepturilesale nu numai contra succesiunei, dar si contra terVilor

I) Vezi tom. III, partea II, p. 368, nota 3 li. p. 373.2) Vezi tom III, yartea II, p. 374 li tom. X, p. 717, nota 1.2) Vezi tom. III mentionat li tom. X, loco aupra cit.

www.dacoromanica.ro

BENEF. DE INVENTAR. ART. 714, 715 C. C/V. 707 PR. C1V. 109

El poate deei sl-si exercite drepturile sale contra acestordin urmg, chiar cand actiunea ar avea de efect deschide-rea 111 folosul tertiului aetionat a unei actiuni In garantiicontra succesiunei. Tertii nu vor putea deci sA-i opuemaxima :

Quem de evietione tenet cleat), eumdem agentern repellitexeeptio". (Cine trebue s'ä garanteze nu poate s. evingä 1).

In eat priveste 11181 actiunea mostenitorului pursimplu, ea va fi din contrA respinsA prin aplicarea maximeide mai sus.

Dei mostenitorul beneficiar nu este obligatla plata datoriilor decal plug la coneurenta bunurilorprimite, totusi el poate sl se scuteasel la aceastl sareinlprin predarea sau cedarea Intregei averi succesorale In folosultuturor creditorilor i legatarilor (art. 713 si 1122 urm. C. eiv.):

lliostenitorul care a flcut aceastl predare sau cedar°r/mane mostenitor, el fiind numai descIrcat la gestiunea

administratiunea bunurilor" succesorale. Facultatea ceare rnostenitorul beneficiar de a abandona lucrurilesuccesiuneicreditorilor si lega tarilor, fiind un act de administratie,apartine tuturor mostenitorilor benefician, fie ei majorisau minori.

Tutorul, spre a face aceastA predare In numeleminorului, n'are nevoe de indeplinirea formelor cerutepentru instrAinarea averilor orflnesti, ci numai la invoireaconsiliului de familie.

Legea nearAtAnd formelor in care trebue 81 sefacl predarea bunurilor, se admite, In genere, desi chestiuneaeste controversatti cl ea se poate face atAt la grefa tribu-nalului cat i printeo notificare individuall adresatl fieclruicreditor si legatar.

Mostenitorul care a fAcut predarea bunurilorpoate sà reia administratia lor, pentruel aceastl plrlsirenefiind o renuntare el pAstreazA proprietatea averei succe-sorale si nimic nu-1 Impiedicl de a reveni asupra mani-festArei unilaterale a vointei sale.

1) Vezi asupra acestei ci*bre mazime, formulatli de Godfridue (ad legem 17Dig., De evietionibus 21. 2), tom:I al aceetei luerXri, p. 450, text Eli nota 2, precum

infra, No. 388. Mai Tezi i tom. IV al aceetei lucrKri, No 178 i trimeterileMonte acolo.

www.dacoromanica.ro

1 10 COD. CIV.CART. III.TIT.I.--ART. 714, 715 C. CIV., 707 PR. CIV.

Predarea bunurilor odata flcuta, creditoriilegatarii au sarcina de a administra In mod colectiv avereasuccesorall, sarcina pe care, lnainte de predare, o avehmoOenitorul beneficiar (art. 711 C. civil).

Daca moOenitorul beneficiar nu face predarea bunurilorprevazuta de art. 713 C. civ. el este insarcinat cu admi-nistrarea i lichidarea succesiunei, fijad obligat a 4a socotelicreditorilor i legatarilor.

Obligatiile mo§tenitorului beneficiar. Mcgte-nitoral beneficiar are urmatoarele obligatii : l° de aadministra averea succesorall qi de a da socoteli (art. 714,715 C. civil, 707 Pr. civ.); 2° de a vinde cu anumiteforme atIt mobilele cat qi imobilele succesiunei (art, 716,717 C. civil, 705 Pr. civ.): 3° de a da cautiune (art. 718C. civil); 4° qi In fine, de a plati pe creditorii qi legatariidefunctului (art. 719, 720 C. civil).

Administratia bunurilor succesorale (art. 714,715 C. civil, 707 Pr. civ.). 111o0enitorul beneficiar areteptul i obligatia de a administra §i halda averea sueco-soran el neputAndu-se sustrage dala aceasta obligatie decltprehnd lucrurile succesiunei creditorilor i legatarilor. Eleste deci mandatarul legal al creditorilor qi legatarilor,mlndatul su avind frisa o natura particular.

El administreaza averea succesorall fdra nici o picad,atta la virtutea dreptului FM de proprietate, cât i Ininteresal creditorilor qi al legatarilor.

Daca sunt mai multi moOenitori benefician, fiecareaiministreaza sub raApunderea sa personan. Aceasta ad-ministratie nu poate, In principu, fi retrasa mo§tenitoruluispre a fi Incredintata unui tertiu, fie chiar altui mo§tenitor,a t'ara poate de cazul cand prin neglijenta sau incapacitateasa, el ar compromite interesul creditorilor qi al legatarilor.

In asemenea caz se decide In genere, dei chestiuneaeste controversata, c administratia averei poate fi Incre-dintata unui tertiu.

Sustinet duas personas et administrat hereditatem tan quamsuam, sed in utilitatem quo que creditorum. (El reprezintX donapersoane i administreaM succesiunea sa atât ea a sa proprie,si in folosnl ereditorilor)').

Zaehariae Handbuch des fr. eivilrechts, IV, § 619, p. 105, nota 11 (ed.Anschtitz); Ma.sé-Vergi, II, § 386, p. 345, nota 11, etc.

www.dacoromanica.ro

BENEF. DE INVENTAR.-ART. 714, 715 C. C1V. 707 PR. CIV. 111

Scopul administratiei conferita moqtenitoruluibeneficiar fiind lichidarea averei, spre a se plAti pe creditori§i pe legatari, el poate §ii chiar trebue sa ceara vanzarea,prin licitatie publica a mobilelor qi imobilelor succesiunei(art. 716, 717 C. civil); sa, fug, toate actele conservatorii ;sit facit reparatiile de Intretinere; sa exercite actiunile pose-sorii ; A, Ineaseze ereantele defunctului ; sa plateesca datoriilesale tili dupa unii, sl faca ajar o datio in solutum ; alInchirieze sau sa arendeze imobilele succesiunei, Irma numaipe cinci ani eel mult, etc.

Una din atributiile cele mai importante alemo§tenitorului beneficiar este de a reprezenta pe ereditorikli legatari in toate actiunile, chiar imobiliare, In caresuccesiunea este interesat5, iar hot/riffle pronuntate fatade el aunt opozabile creditorilor chirografari (nu insa ipote-cari) §i legatarilor. Aceqtia ar putea Insa sa intervie in

_instan t/ spre a veghia la conservarea drepturilor lor.Mai mult Inca, ereditorii succesiunei ar pute5,

sa ceara a fi subrogati In drepturile moqtenitorului benefi-ciar, conform art. 974 din C. civil.

Chestiunea de a se §ti daca dreptul de administratieal mo§tenitorului beneficiar poate fi exercitat In numele luide ereditorii si personali este controversata insa afirmativaeste, In genere, admisa cu drept euvânt.

In cat prive§te actele de dispozitie, mo§tenitorul bene-ficiar nu le poate face, decat In marginea art. 716 §i 717C. civil.

Astfel, el nu are, In principiu, capaeitatea de a faceo tranzactie sau un compromis, fara a pierde prin aceastaInsuqi foloasele beneficiului de inventar.

El nu poate sa constitueasca o ipoteca sau o servituteasupra bunurilor succesiunei.

El nu poate sa dispuie prin acte intre vii saucu titlu gratuit de bunurile succesiunei.

El nu poate, dupit unii, sa proceada la o ImpArtealitde buna voie, ei numai la o imparteala judiciara.

Dar, daca moqtenitorul beneficiar nu poate safad, toate aceste acte &tit a pierde foloasele beneficiuluide inventar, se decide, In genere, ca el poate sa accepte sausit repudieze o succesiune deschisa in favoarea defunctului,

www.dacoromanica.ro

112 con. CIV.-CART. I11.-TIT. I.-ART. 714, 715 C. C1V.-707 PR. CIv.

asupra, ereia acest din urmA nu se pronuntase pe &Indera Ina In vial.

Din cele mai sus expuse rezultA,cà administratia moste-nitorului beneficiar, avAnd un caracter cu total aparte,nu poate fi asimilatd, cu administratia tutorului, niel cuaceea a minorului emanicipat, niel cu aceea a unei sum-siuni vacante.

La finele administratiei sale, mos'enitorul bene-ficiar trebue sI dea seamit creditorilor si legatarilor deIntreaga sa administratie (art. 714 C. civil §i 707 Pr. civ.).

Socotelile pot fi date a tfi t prin judecatg, câ,t si prinbung Intelegere, justitia neintervenind deca' t In caz decontestatie eft,' t si de neintelegere intre pgrti.

Incasgrile si cheltuelile Acute de mostenitorul beneficiarvor fi dovedite ca a cte justificative.

Sanetiunea impusg, mostenitorului beneficiar dea da seama de administratia sa, consistg, In dreptul ce aucreditorii si legatarii, care au cerut darea soeotelilor, de a-1sili s plIteascl ultra vires emolumenti toate datoriile de-functului, dacl el nu se supune obligatiei de a-si da socotelile.

Dupg, Ilmurirea sau verifiearea socotelilor,mostenitorul plIteste din averea, sa sumele cu care a rImasdator (art. 714 § ultim C. civil).

Pentru-ca mostenitorul beneficiar sA, plIteaseN,datoriile defunetului eu averea sa personalg, trebue ea elA, fi refuzat darea socotelilor, dupti ce i-au fast cerute.Prin urmare, el trebue sit fi fost pus In Intarziere de ada socotelile, dupg cum dispune anume art. 803 din codulfra,neez. O simplá notificare prin portArei este suficientA.

Creditorii pot, dacI ggsese de cuviin, 81 introduegcon tia mostenitorului o actiune pentru darea soeotelilor,care se preserie prin 30 de ani (art. 1890 C. civil).

Aceastl actiune se introduce la tribunalul locului undes'a deschis succesiunea (art. 63 Pr. civ.).

Responsabilitatea moqtenitorului beneficiar.Moqtenitoral beneficiar este responsabil de gestiunea sa,Mel el nu rIspunde de gresalele sale cele usoare, ea onceadministrator In genere (art. 390, 1080, 1540 C. civil)ci numai de graselele sale cele grave (culpa lata) (art.715 C. civil) si de dol, cáci tiut este cA :

www.dacoromanica.ro

BENEF. DE IN VE N TAR. ART. 714,715 C. CIV. 707 PR. cm. 113

Culpa lata, aut magna culpa dolo aequiparatur . (0 gre-§eala gravä salt mare echival ea, eu dolu11).

Legiuitorul actual a reprodus In specie teoria luiPothier care zice el mo§tenitorul beneficiar fiind adminis-tratorul bunurilor sale proprii aceastl constitue o garantiepentru ereditori qi legatari. Acest motiv este Insl departede a fi eoncludent ; cki dacl, In unele cazuri, o parte dinaverea administrat/ poate sti-i rImae le, el administreazitqi averea creditorilor qi a legatarilor, In calitatea sa demandatar legal ca atare, el ar fi trebuit deci sl ritspundAta once mandatar In genere (art. 1080, 1500 C. civil).

Cu toate acestea, legea dispune cA moOenitorul beneficiarritspunde numai de culpa lata, apreciatl bine Inteles, tn.concreto, adea care consistit In a fi mai putin diligent pentrualtii decit pentru sine iar nu in abstracto 2).

MoOenitorul este deci responsabil de cateori co-mite o greqall pe care n'ar fi comis-o In propriile saleafaeeri. Cu alte cuvinte, grepla lui se apreciazg, dupá dili-genta qi lngrijirea de care moltenitorul este personal capa-bil qi pe care el le aduce obiqnuit In propriile sale afaceri.

Talem igitur diligentiam praestare debet, qualem in suis rebus".<El trebue sä presteze pentrn aceeasi ingrijire pe care o aduce inpropriile sale afaceri). (L. 25 § 1. 6, Dig., Familiae erciscundae,10. 2).

Aceasta este culpa a§a zis ,1 in concreto care, laRomani, singurl era, imputabilA asociatilor, coproprietarilor§i, In genere, tuturor acelora ce administrau un lucru comun:

Sufficit enim talent diligentiam in communibus rebus adhibere8ocium, qualem suis rebus adhibere solet". (Este suficient ea unasociat sä, aibä pentru afacerile comune aceemi exactitate pe care.0 cera pentru ale sale proprii). (Instit., De societate, 3, 25, § 9,in fine §i L. 72, in medio, Dig., Pro socio, 17. 2).

Aceeaqi rgspundere o avea qi bitrbatul In privinta doteisotiei sale:

Sed etiam diligentiam praestabit, quam in Buis rebus exhibet'

Vezi tom. I al acestei luerari, p. 125, text li nota 6.Culpa in concreto este aceea In care se is de norma pe instill. &eels.

-vare a'comis-o; de exempla, ea la depozit (art. 1599 C. civil); pe &find culpain astracto este aceea In care se is de norma un om strain de o capacitate ei.de o diligen¡li mijloeie (art. 1080 C. civil).

2784 8

www.dacoromanica.ro

114 COD. CIV. CART. III. TI'. T. ART. 716.

(Bärbatul? trebuie s. aib5, aceemi ingrijire pe care o aduce pentruconservarea luerurilor sale proprii). (L. 17, Pr., in fine, Dig., Dejure dotium, 23. 3).

Daca exista sau nu culpa grava din partea mos-tenitorului, aceasta este o chestie de fapt, care se apreciaza Inmod suveran de judeeltorii fondului.

Astfel, vor fi considerate ca greseli grave: faptul de alasa sa se perime o inscriptie ipotecara din lipsa de relnoirela timp (art. 1786 C. civil); faptul de a lasa o cladire sase darâme din cauza nefacerei la timp a reparatiilor nece-Bare ; faptul de a nu urmari la timp un debitor care adevenit insolvabil; faptul de a compromite prin negligentasa rezultatul unui proces, etc.

Faptul de a pierde un proces nu constitue lima oculpa, daca i s'a dat cuvenita Ingrijire cacti, si proceseleei nasc cateodata sub o stea rea.

Habent sidera lites!".

Mostenitorii benefician i nu sunt solidan i respon-sabili -de géstfunea lor unii pentru altii. Mostenitorul ras-punde Insa de gestiunea comostenitorului sail, pe care 1-aInsarcinat a administrA, partea sa.

Mostenitorul beneficiar raspunde, de asemenea, de ges-tiunea cesionarului drepturilor sale succesorale.

Vinzarea aver& succesorale (averea mobiliari)(art. 716 C. civil). Mostenitorul beneficiar poate s vandasau sa pastreze In natura lucrurile miscatoare, corporalesau incorpotale care compun aver& succesorala. Vfinzarease va face dupit formele vanzarilor publice, el neputand fiseutit de aceste forme declt prin consimtimIntul credito-rilor si al legatarilor, In interesul carora aceste forme aufost prescrise.

Dad, mostenitorul a vfindut averea mobiliara farg. In-deplinirea formelor legale, vfinzarea ar fi, dupti unii, null,nulitatea fiind In specie virtuala1).

Quid quid prohibente lege factum est, nullun produeit efec-tum". (Ceeace s'a Meat In contra pruibitiei legei nu produce niciun efect

Vezi asupra nu1itttilor virtuale, tom. I al acestei lucritri, p. 85 urm.Vezi 1.1 alte maxime citate in tom. I al acestei lucArl, p. 86.

www.dacoromanica.ro

BENEF1CIUL DE INVENTAR. ART. 717, 705 PR. CIV. 115

Dupl art. 705 Pr. civ. vanzarea imobilelor grit In--deplinirea formelor legale este Snag valida, mostenitorul bene-ficiar socotindu-se mostenitor pur i simplu. Aceasta sane-tiune este, de bung seama, ap1icabil i In privinta van-zarii averei mobiliare, nefiind logic ca, Intr'un caz, vanzarea,al fie null, iar In celalt caz sa fie validg. Daca mosteni-torul prefera sa pastreze mobilele In natura, ceeace poatesa faca, el se va fiber& /nfatisindu-le In starea in care segasesc, respunzand Insa, In asemenea caz, de depreeiereasau deteriorarea lor, cauzata prin neglijenta sa, apreciatadup. art. 715 C. civil. Cuvantul negligenta, care se vede Inart. 716, este deci sinonim cu expresia grefala grava, care-se vede In art. 715 C. civil, eaci nimic nu ne autoriza acrede ca art. 716 ar fi inteles a deroga dela art. 715, alcarui urm are el este:

Auch hier ist unter Fahrldissgkeit (arg. 804) blos culpa.lata zu verstehee, ziee Zacharia. in acest caz prin negligent&(arg. art. 804) trebue s& se Inteleagä simpla culpa lata»).

247. Vinzarea averei nemi§cktoare (art. 717 C.705 Pr. civ.). Mostenitorul beneficiar nu poate vinde

imobilele succesiunei decal dupa, formele prescrise pentruvânzarea imobilelor unui minor (art. 683 urm., 704 Pr.civ.) cu Invoirea prezidentului tribun. locului unde s'a des-.chis succesiunea, acest tribunal fiind singur competent de aface v&nzarea.

Ordonanta ce se va da ea aceasta ocazie nu este su-pug recursului In casatie.

Art. 717 C. civil se aplica la toate imobilele, chiarla cele prin destinatie. El nu se aplica 'NA la mormintelefamilie, nici la locurile care condue la aceste morminte.

Vanzarea imobilelor este facultativa ca si aceea a mo-bilelor.

Daca imobilele au fost vandute fag indeplinirea for-melor legale, vanzarea nu este nula 2) ci mostenitorul perdefoloasele beneficiului de inventar (art. 705 Pr. civ.), aceasta.considerându-se ea o renuntare la acest beneficiu.

Handbuch des fr. Cirilrechte IV, § 629, p. 127, nota 15 (ed. Crome.Zahariae-Crome op. cit., IV, § 629, p. 128, nota 17; Windscheid, Zur

Lehre (lea Code Napoleon von der Ungaltigkeit der Rechtegeschdfte, p. 14.

www.dacoromanica.ro

116 COD. CIV. CARTEA III. TIT. I ART. 717.

In caz de dol, tertii vor putea Insg, ataca vinzarea.prin aetiunea pauliang, (art. 975 C. civil).

Al so die Verausserting selbst besteht, wenn schon sie wegendolus (actio pauliana) angefochten werden kann", zice Zachariae,ceeace Insemneaza, cg InstrAinarea este validl cu toate el poate ErevocatA, in caz de dol, prin actiunea paulianl) (op. cit., IV, p.128, nota 17).

Mo§tenitorul beneficiar dà, mandat creditoriloripoteeari §i privilegiati a primi direct, dupg, rangul inserip-tiei lor, dela cumplrgtor, pretul prins din vgnzarea imobi-lelor, el neputand ineasa partea din pret pang, la care seureI suma privilegiilor §i ipotecilor, el primind Insg, parteadin pret ce va rgnIgnea dupg, plata creantelor privilegiate-§i ipotecare.

DacA mo§tenitorul nu deleagg. pe ereditori spre a primipretul vanzgxei, cumpArAtorul va depune pretul la casa de-consemnatii, de unde creditorii II vor primi.

Adjudeeatarul care a plItit pretul In manile mo§teni-torului n'ar fi deci liberat In privinta ereditorilor privile-giati sau ipoteeari, 'fa caz eAnd mo§tenitorul ar deweniinsolvabil:

Qui paye mal, paye deux .fois" .

Faptul din partea rnotenitorului de a primi pretulvanzgrei, Ti u-1 face 1E181 sg, piardl beneficiul de inventar..

Poenalia non sunt extendenda" 1).

Obligatia moqtenitorului de a da culi= (art..718 C. civil). Mo§tenitorul beneficiar poate fi obligat de-ereditorii succesiunei sau de legatari, dacg ace§tia o cer, ada o cautiune legalii solvabill, pita, la coneurenta valoreimobilelor cuprinse In inventar §i a portiunei pretului imo-bilelor nedelegatg, ereditorilor privilegiati sau ipotecari.

Aceastg. cautiune (satisdatio), care consistä intio per-soanl capabill qi solvabill, poate fi Inlocuitg. printeunamanet sau o ipotecii (argument tras din art. 1676 0..civil).

9 Vezi tom. I al acostei luoriri, p. 20, 243, 329, precum gi infra, N.568, etc.

www.dacoromanica.ro

BENEP. DE INVENTAR. ART. 719-722. 117

Baca moSenitorul nu va da cautiunea cerutA de cre-ditori sau legatari pe ealea judecatoreaseA, el nu va pierdebeneficial de inventar, lusa mobilele vor, fi vandute dupA,cererea partei interesate, iar pretul lor, precum §i parteadin pretal imobilelor nedelegatA creditorilor privilegiati saupotecari se vor dePune la casa de Consemnatii.

Ordinea in care creditorii i legatarii trebuassä fie plAtiti si recursul lor (art. 719-722 C. eivil).Pre-tul esit din vA,nzarea imobilelor grevate de un privilegiasau de o ipotecl apartinand creditorilor privilegiati sau ipo-tecari delegati de moOenitor, de cate ori creditorii nu selnteleg Intre ei §i se ivesc contestatii, se va procede la fa-cerea unui tablou de ordine (art. 719 C. civil §1 533 urm_Pr. civ.)

In cat prive§te însa sumele provenite din vanzarea,mobilelor, ori imobilelor neipotecate, sau din incasarea,.cre-antelor defunetului, precum si partea din pretul imobilelorneafeetatA la plata creditorilor privilegiati sau ipotecarilegea distinge intre cazul cAnd exista opozitie din partea,creditorilor sau legatarilor §i acea caul nu existA, niciaopozitie din partea lor.

Cazul cand existi creditori sau legatari oponenti(art. 719 § 1 C. civil).Daca unul singur din creditori saulagatari se opune la plata, mo§tenitorul beneficiar nu vaplgti pe creditori sau legatari deal dupl ordinea §i modalregulat prin conventie, sau de judecAtorul InsArcinat cafacerea tabloului de ordine.

Acest tablou va cuprinde mai intaiu pe creditoriapoi pe legatari, fArA, ea vointa testatorului sA poatAmodifica aeeastA regula:

Nem9 liberalis, nisi liberatus". (Spre a face o liberalitate,trebue a nu fi dator

L. 39 § 1, Dig., De verborum signficatione, 50, 16,zice, de asemenea :

Bona intelliguntur cujus que, quae deducto acre alieno super-sunt" (Fria bunurile calva se tatelege ceeace rilmitne dupä platadatoriilor 2).

') Vezi infra, No. 406, No. 488, No. 694, etc.2) Vezi tom. I al aeestei ineriri, p. 159, precum si infra No. 382, No. 445.

etc. Cpl.. art. 1050 e lit. d vi e, preeum si art. 1059 C. Calimaeh.

www.dacoromanica.ro

118 COD. CIV. CARTEA III. TIT. 1. ART. 719.

Dintre creditori se vor plati mai Intai pe cei privile-giati §i ipotecari, fiecare dupa rangul sàu, i In fine,creditorii chirografari, fiecare In proportie ca creanta sa,daca actul succesiunei nu ajunge spre a se plati creantalor Intreaga i).

Mo§tenitorul beneficiar care ar fi flout plati arbitrare,netinetnd socoteall de opozitiile ereditorilor sau legatarilor,va fi obligat a despagubi pe creditori qi legatari &are-care el este culpabil de o greqall grava (art. 715, 721C. civil).

Daca a fleut plati neregulate, el nu pierde Insapentru aceasta beneficiul de inventar.

Beneficio tamen ideo non excidit" 2).

Creditorii oponenti au, de asemenea, recurs contracreditorilor sau legatarilor care au fost platiti In modarbitrar, spre a-i sill la restituirea sumelor primite penedrept.

Unii subordona acest recurs insolvabilitatei molteni-torului §i legatarilor, Insa aceasta restrictie n'are nici oratiune de a fi.

Legatarii avand qi ei dreptul de a se opune la plata,trebue s. aiba recurs contra mo§tenitorului care a facutplati arbitrare, eaci altfel dreptul lor ar fi iluzoriu.

Legatarii oponenti au recurs §i In contra celorlalticolegatari platiti In detrimental lor.

Ei n'au Insa recurs In contra ereditorilorlnaintea lor, pentrucit creditorii trebue A, fie platiti cei

252. Cazul aid nu existA creditori sau legatarioponenti (art. 719 § 2). Daca nu exista ereditori saulegatari oponenti, mo§tenitorul beneficiar poate chiartrebue s plateasca integral creantele exigibile §i legateletaturor creditorilor i legatarilor dup5, rAndul cererei fie-earuia qi dupa cum se prezinta; de unde rezultalegatarii pot, In lipsa unei opozitii din partea ereditorilor,sa fie platiti Inaintea acestora, dad, cei dintai au fost

Vezi tom. III, partea II, p. 414 tti tom. X, p. 342, 243.Zahariae.Crome, Handbuch des fr. Civirechts, IV, § 629, p. 131, text

nota 31.

www.dacoromanica.ro

BENEF. DE INVENT. ART. 720. 119

mai diligenti. Legiuitorul face deci, In specie aplicareamaxinaei cunoscute :

Jura vigilentibus succurrunt non dormientibus" 1).

Toti autorii, afara de Unger 2), critica MEd legea Inaceasta privinta.

Din cele mai sus expuse rezulta a, In cazde a fi creditor al defunetului, mo§tenitorul poate sti retiepentru el suma ce-i datoreaza aceRt din urma; chiar dacaar exista creditori ca preferinta, daca ace§tia n'ar fi facutopozi tie.

Moqtenitorul va putea, de asemenea, sa compensezecreanta ce are contra succesiunei ca datoriile ce el arecatra ele, iar compensatia se va opera ipso jure, conformdreptnlui comun, dei unii voese ca ea sa, fie, In specie, ceruta.

Recursul creditorilor neoponenti (art. 720).Greditorii neplatiti, care n'au facut opozitie §i care saprezinta dupa incheerea definitiva a socotelelor fi dupaplata restului ramas in.mclaile moftenitorului, n'au nici unrecurs contra mo§tenitorului care a facut platile ; caci, Inlipsa unei opozitii regulate, acest din urma putea saplateasca oricui, la cererea creditorilor sau legatarilor(art. 719 § 2).

Ei n'au, deasemenea, niciun recurs, din cauza negligenteilor, In contra creditorilor platiti, pentruca ace§tia n'auluat decal ceeace li se cuvineh:

Repetitio nulla est ab so qui suum recipe. (Nu exista ac-tiune In repetitie pentru ceeace s'a plätit aceluia care a primitceeace-i apartine). L. 44, Dig., De condictione indebiti, 126.).

,,Nihil dolo creditor facit, qui 8212011. recipit". (Creditorulcare a primit, ceeace i se datorea nu poate fi acuzat de fraudb,).(L. 129, Dig. De div. regulis juris antiqui, 50.17).

Ei au Insa recurs contra legatarilor platiti In detri-mentul lor, pentru ca legatarii nu putean sa vie decht Inurma creditorilor.

Motivul pentru care creditorii neoponenti au recurscontra legatarilor este ca. ace0i din urmit prin neplata legatu-

Vezi tom. I al acestei i luerKri, p. 263, preourn qi infra, No. 408.Des 68terreichische Erbrecht eystematisch dargestellt, § 42, p. 182,

183, nota 14.

www.dacoromanica.ro

120 COD. CIV. CARTEA III. TIT. I. ART. 720, 723, 719 § 20.

lui nu sufar nicio pagubl, ci perd numai un castig(certant de lucro captando); pe cand creditorii a citrorcreanta n'a fost platita guar o paguba real. In averea lor(certant de damno vitando).

In cazul de fa ta nu se mai aplica deci maxima :

In pari causa melior est conditio possidentis" (In drepturideopotrivä, cauza posesorului este cea mai bunä 1).

Cat pentru ereditorii neoponenti, care se prezintainaintea 'incheierei socotelelor fi plarei religuatelor, ei aurecurs si In contra creditorilor 0160 Inaintea lor, art. 720din codul nostru fiind expres In aceasta privinta. In Frantasi In Italia, chestiunea este controversata, pentruca parteafinalti, a art. 720 nu exista nici In textul corespunzatorfrancez (art. 809. 1) niel In cel italian (art. 977 2).

Legatarii neplatiti, care n'au facut opozitie la plata,n'au, din contra ,recurs nici In contra mostenitorului, niciIn contra eelorlalti eolegatari, care qi-ar fi primit legatelelor, pentruca toti legatarii sunt In aceeasi situatie : certantde lucro captando. Plata riimane deci bunk ad i aplicandu-semaxima de care am vorbit mai sus 3):

In pari causa melior est conditio possidentee

In toate cazurile prevazute de art. 720 si 721 (jarnu de art. 719, dupa cum din eroare dispune textul nostru 4),reeursul creditorilor si al legatarilor se prescrie prin trei anidin ziva lamurirei socotelelor si a platei reliquatului 5).

Plata cheltuelilor pentru peceti, inventar, dareasocotelilor, etc. (art. 723 C. civil). Cheltuelile la care potda loe punerea si ridicarea pecetilor, facerea inventarului,darea socotelelor, InmormAntarea defunctului (art. 1729 § 2C. civil) si, In fine, toate eheltuelile ficute cu adminis

I). Cpr. Aubry et Ran VI, § 618, text li nota 63 (ad. a 14-a). Vezi &su-pra aeestei maxime gi a altor similare, tom.I al acestei luerlri, p. 449.

9) Vezi tom. III, partea II, p. 410, nota 7 li p. 421.3) Chestiunea este insl. controverbatl. Vezi tom. III mentionat, p. 422,

text qi nota. 2.4). In ioate &matte: Aceasta insemneazii el preseriptia scurtl, statornieitl

-de art. 722 C. civil, se apliel &tit ereditorilor Qi legatarilor care su fficut opozitiala platl, eat r;i calor care n'au fleut opozitie (art. 721).

5) Aceastl prescriptie era to de trei ani li in codul Calimach (art. 1052),InsX curgea deis facerea inventarului.

www.dacoromanica.ro

BENEP. DE IVENT. ART. 723. 121

trarea gi liehidarea succesiunei, cad In sarcina ackstei dinurma deducandu-se din activul ei inainte de a se plati da-toriile gi legatele lasate de defunct.

Creditorii gi legatarii avand interes ea succesiunea snfie administrata de mogtenitorul beneficiar, este just ea chel-tuelile acestei administratii sa nu fie In sarcina lui.

Quern sepuntur commoda, eumdem, sequi debent incommoda".(Acel care trage folos dintr'un lucru trebue sä,' sufere §i sarcinilelui). (L. 10, Dig., De div. regulis juris antiqui, 50.-17 1).

Taxele de Inregistrare, ce trebue sa, se plateasen dupitlegea timbrului pentru stramutarea proprietatei (art. 62 L.timbrului 1920) sunt tot in sarcina succesiunei.

incetarea beneficiului de inventar. Trei Im-prejurari pot sa, aduca Incetarea beneficiului de inventar ...1° Renuntarea mogtenitorului ; 20 decaderea acestui bene-ficiu , gi 30 condemnarea mogtenitorului ca mogtenitor purIli simplu (art. 711, in fine, C. civil).

10 Renuntarea moOenitorului. Mogtenitorulpoate necontestat sit renunte la beneficiul de inventar, mani-festand intentia de a ramane mogtenitor pur gi simplu, cacibeneficial de inventar nu intereseaza ordinea publica, gigtiut este el partieularii pot renunta la toate drepturile-lor, care nu intereseaza, ordinea publica:

Regula est juris antiqui omnes licentiam habere, his quae prose introducta aunt, renuntiare". (Existä, o regulA de drept Techiucare permite orick'rei persoane de a renunta la ceeace a fost sta-bilit In favoarea sa). (L. 29, in medio, Cod., De pactis, 2. g) 2),

Aceasta renuntare poate fi expresa sau tacita.Art. 705 din proced. civill euprinde un caz de renun-

tare tacita.Chestiunea de a se gti daca, renuntarea expresa, sau

tacita are sau nu efect retroactiv, este controversatit,8).20 Dedderea din beneficiul de inventar.

Legea, . pron unta contra mogteni tor u I ui dt caderea beneficiului

I) Vezi tom. I al acestei IverAri, p. 692, preuin li infrii, No. 756. Mai)vezi tom. IV al acestei lucriiri, No. 186, in fine.

Vezi tom. I al acestei lucrlri, p. 124, No. 139 0 tom. III al aceleiatiluceiri, No. 311.

Yezi tom. III, pees II, p. 427. text 0 nota J.

www.dacoromanica.ro

122 COD CIV. CARTEA III. TIT. I. ART. 724.

de inventar : 1° eand el a ascuns lueruri de. ale succesiu-nei sau Cu stiintit si rea credintA, a omis de a trece In in-ventar unele efecte ale succesiunei (art. 712 C. civil); 2°atunci elnd a vandut imobile sau mobile de ale succesiunei,f6,r1 Indeplinirea formelor legale (art. 716, 717 C. civil,705 Pr. civ).

0 administratie rea si chiar dlungtoare creditorilor silegatarilor nu aduce InsA, /n genere, pentru mostenitor pier-derea beneficiului de inventar, desi chestiunea este contro-versatA, i).

30 Condemnarea mopenitorului ca mottenitorpur qi simplu. In tine, mostenitorul pierde facultatea dea accepta succesiunea sub beneficiu de inventar, de elteoris'a pronuntat In contra lui o hotIfire rtimasa definitiv5,care-1 condatnng ea mostenitor pur si simplu (art. 711,in fine).

Mostenitorul nu poate InsI fi considerat ea atare, decAtfa ll cu persoanele cu care s'a pronuntat acea hot6rIre, nuInsg, si fa t/ de acele care n'au luat parte la judecatl (art.1201 C. civil), dei ehestiunea este controversatit 2).

SUCCES UNILE VACANTE.

Conditiile cerute pentru ca succesiunea si fievacantä (art. 724 C. civil). O succesiune se consideriea vacantl si poate fi declaratg, ea atare In urmittoareleImprejurgri: 10 cand termenele eonferite de art. 706 C.civil pentru facerea inventarului si deliberare (3 luni si 40de zile) au expirat, flrg ea eineva sa se prezinte spre areclama succesiunea ; 20 eand nu existl mostenitori cunoseutisau când acei cunoscuti au lepldat suecesiunea (art. 724). Inaeeste eazuri exist6 Ins6 mai mult o prezumptie de vacantldeelt o vacantl reall, cAei mostenitorri pot EA se prezintecat timp dreptul lor nu este prescris (art. 700 C. civil).

Succesiunea vacantA nu trebue deci confundatii euacea In plrlsire (en déshérence), adec5, lipsitA de mostenitori.

Succesiunea vacanta din dreptul actual se deosebeste,de asemenea de hereditas jacens din dreptul roman.

I) Vezi tom. III, partea, II p. 382, 383, p. 396 if i 427.2) Vezi tom. III, partea, II p. 365, 366 li p. 428.

www.dacoromanica.ro

SU CCESIUNEA VACANT.k. -- ART. 725-727. 123

Auch ist bereits benterkt, dass far die Rechtsfigur derhereditas jacens r6m;schen Sinnes int franzosischen Recht keinBaum ist", zice Zahariae; ceeace insecnneazg : eä, figura juridieä, aerediatei jacens in sensul romm null are loe In dreptul franeez 1).

Rinduirea unui curator (art. 725 C. civil).O succesi une vacantg neputgnd fi lfisata In pgrAsire, tribunalulcivil sau judecgtorul de ocol, pentru succesiunile care nuIntrec suma de 3000 lei (art. 34 L. judecgt de ocoale din1907), rgndueste un curator dupg cererea pgrtilor interesate,adecg a tuturor acelor care ar avea drepturi sau actiunide exercitat In contra succesiunei, sau dupg aceea a.ministerului public.

Ooncluziile verbale ale acestui magistrat nu mai sunt4nsg, astgzi necesare, de cgteori curatorul se rAndueqte dupgcererea celor interesati, afarg de cazul câmd aceastg cereal-ar emana dela un minor, dela un interzis sau dela o per-soang pusg sub consiliu judiciar (art. 81 Pr. eiv.)

Tribunalul sau judecgtorul de ocol, care randue§teun curator, are facultatea de a admite executarea provizorie,a sentintei sale (art. 129 pr. civ.), iar sentina carerândueste curatorul este supusg apelului.

Administratia curatorului (art. 726-727 C. civil)_Curatorul, care a primit Insgrcinarea ce i s'a dat,In exercitiul functiunii sale flrg a mai presta jurgmântulla care era supus prin Nov. 72, capit 8, §i Mr& a dacautiune pentru garantarea gestiunei sale.

El va trebui sl proceadg de Indatg la ridicarea pecetilorqi la facerea inventarului, inventarul fiind, dupg, cum §timbaza oricgrei administratii strgine.

Formele inventarului sunt acele prevgzute pentru-mo§tenitorul beneficiar.

Curatorul are deci, In genere, acelea§i drepturiIndatoriri ca i moqtenitorul beneficiar.

Der Pfleger hat dieselben Rechte und Verbindlichkeiten, wie-der Wohlthatserbe", ziee Zacarice 2),

El nu poate deci s. facg un compromis nici sg transigg

Zahariae, Handbaeh des fr. Civiirechts IV, § 651, ab initio, p.208 (ed. Crome).

Handbuch des fr. Civiirechts, IV, § 652, p. 210 (ed. Crome).

www.dacoromanica.ro

124 COD. CIV, CARTEA III. TIT. I ART. 724 727.

asupra afacerilor suceesiunei f), el nefiind In drept de aface decat acte de administratie. De aceea s'a Ili decis,confirmarea expresa sau tacita a unui act anulab,i1, con-stitnind o renuntare la un drept, nu poate fi facuta de uncurator 2).

Curatorul are lima, drept la un onorariu, fiindcael administreaza, o avere straina (nam non gerit suum nego-tium); pe calid administratia moqtenitorului beneficiar este,din contra gratuita, fiind ca el este proprietar i adminis-treaza lucrul sau propriu. Din Imprejurarea ca gestiuneaeuratorului nu este gratuita rezulta ca el nu raspundenumai de culpa lata, ea mo§tenitorul beneficiar, ci §i deculpa levis (art. 1540 C. civil), pentruel el trebuesa aducaIn gestiunea sa Ingrijirea unui bun proprietar.

Curatorul reprezinta suecesiunea injustiie. El adminis-treaza i lichideaza succesiunea, sub Indatorirea de a dasocoteli mo§tenitorului care s'ar Infati§h mai In urma sauIn lipsa aeestuia, creditorilor i legatarilor, la finele gesti-unei sale.

Curatorul poate sa fad, numai acte de admini--strati° nu tug §i acte de dispozitie, afara de v&nzareamobilelor §i a imobilelor (art. 726. C. civil).

Actele facute de curator In limitele mandatului sausunt opozabile moOenitorului care s'ar ivi mai In urma, pecud acelea care Intree limitele acestui mandat vor fi, dincontra, neavenite (art. 1546 C. civil).

Incetarea functiunei curatorului. Functiuneacuratorului Inceteaza : 1° prin moartea sa; 20 prin revocarealui de justitie pentru rea credinta, incapacitate sau negli-genta ; 30 prin demiterea lui; 40 prin Infittivtrea unuimoqtenitor; 5° Ili prin Indeplinirea mandatului sau, adeca :prin realizarea activului suceesiunei §i plata tuturor sarei-nilor ei.

Curatorul succesiunei vacante, trebue. sti, verse la casade consemnatii atat banii ce a gasit la facerea inventarului,

once alte sume ar Incasa mai in urma.

Zahariae; op. gi loco cit., nota 3, ab initio.Trib. Ilfov, Cr. judiciar din 1920, No. 26, 27. p. 218.

www.dacoromanica.ro

IN DI VIZIUNEA. DR E P T URI LE COPROPRIETARILOR 125

WWII'. VI.1MPÄRTEAL A SUCCESIUNILOR.

IN DIVIZIUNEA.

Inainte de a vorbi de lmparteala succesiunilor vomzice cateva cuvinte despre indiviziude 1).

267. Indiviziunea sau comunitatea este starea in carese gasese coproprietarii unui lueru comun.

Indiviziunea presupune mai multi coproprietari saucomostenitori, caci de cateori nu exista de cat unul singur,-acesta exereita bate drepturile si are toate obligatiile.

In caz de indiviziune san comunicate (partafie, copar--tei Fie sau devamdfie, dupa cum o numese vecbile noastrelegiuiri), fiecare copartas poate A urmareasca, pentru partea-sa, plata creantelor suceesiunei, si sa fie urmgrit tot pentrupartea sa din datoriile defunctului, fiindca creantele sidatoriile sunt tin partite de drept In virtutea legii, far& nieio 1mparteala (art. 777 §i 1060 C. civil):

Nomina hereditaria ipso jure inter heredes divisa sunt" 2).

.268. Coproprietarul unui lueru comun nu poateInsa sa dispue de acest Incru sau sa-i aduca vreo inovatie,.decat cu consimtimantul tuturor, refuzul unuia din ei fiindsuficient spre a Impiedica once act de dispozitie sin chiarde administratie3)

In re enim pari potiorem causam esse prohibentis constat".(In drepturi deopotrivä, preferinta se d'ä aceluia care impiedicii,actul). (L. 28, in medio, Dig. Communi devidundo, 10. 3).

Niciunul nu poate sä faca vreo prefacere, fäl invoirea-tuturor, iar de o va face, e dator paguba ce se va pricinui din-acea prefacere", zice codul Caragea (art. 7, partea III, capit. 13 4),

Vezi tom. I al acestei luarKri, p. 439 No. C01,Vezi infrd, No 276.

8) In consecintl, s'a decis ell. coproprietarul unui imobil poate, in virtuteadreptului real ce are asupra fiecltrei molecule din aced irnobil, A se opus laactele de administratie sb.varlite de ceilalti coproprietari. Prin urmare, unasemenea proprietar nu poste fi silit de coproprietarul su a suferi un act deadministratie, sau s6, renunte la anularea unui contract de inchiriere care-1clauneazit. Cas I, 9 Innis 1920. Or. judiciar din 1920, NO 61, 62, p. 499 (rezumate).

In baza principiilor de mai sus, Itim, cit unul din comunisti nu poste,titrit consintimântul expres sau tacit al celorlalti, sit fnchirieze imobilul comun,nici chiar In linkitele lanai act de administratie. Vezi tom. III, partea I, p. 231,nota 2; tom IX, ed. II, p. 54, 55 p. 540, etc. Cpr. trib. Romanati, Trib. juri--.died din 1920 No . . . p. 21.

6) Cpr. L. 28, ab inais, Dig., Communi dividundo, 10. 3).

www.dacoromanica.ro

126 C OD. CIV. CARTEA III. TIT. I.CAP. VI.INDIVIZIUNEA.

Dupa art. 1112 din codul Calimach (833 C. austriac),majoritatea glasurilor hotara, ca qi In vechiul drept francez,daca actul putea sau nu A, fie facut.

Refertur ad universos, quod pub lice fit per majorenz partem".(Ceeace s'a determinat prin partea cea mai mare a celor interesati,se considerl, cä a fost determinat de unanimitate). (L. 160 § 1Dig., De div. regulis juris antiqui, 50. 17).

Un proverb german exprima aceeaqi idee, ziandDas Mehr gelt". (Majoritatea are preadere1).

Solutia codului Calimach a fost admisa Intr'unsingur caz de codul actual, §.1 anume : pentru vanzareaimobilelor spre a se plati datoriile (art. 76 C. civil 2).

Acest din urma text fiind Insa exceptional, nu poatefi Intins la alte cazuri prin analogie; de unde rezulta ca,la caz de nelntelegere intre comoqtenitori, nimene din ei nuva putea sá administreze lucrul comun, i singurul mijloece le mai ramane este de a cere Imparteala3).

Dar daca un coproprietar sau un como&tenitornu poate aduce nicio prefacere lucrului comun, nici sadispuie de el fara consimtamAntul celorlalti, nimic nu-1 Im-piedica de a dispune de partea sa indiviza, de a o da sauvinde altuia, de a o greva de ipoteci, etc. 4).

Portionem propriam rerum nordum divisis, non prohibeturtitulo donationis in alium transferre". (Nimic nu impiedia, peproprietarul in indiviziune de a transmite altuia, cu titlu de do-natiune, partea sa indiviz6). (L. 12, Cod. De donationibus, 8. 549.

Instrainarea sau ipotecarea partei indivize a unuia dincomo§tenitori nu va fi tnsa validá, decat atunci &Ind imo-bilul lnstrainat san ipotecat va cadea, prin efectul Impar-telei, In lotul motdenitorului (art. 786 C. civil 6)

1) Vezi Chaisemartin, op. cit., p. 94, No. 41.Vezi gi art. 505 C. cont.

8) Vezi tom. III, partea II, p. 452, text gi nota 2.Vezi tom. Ill, partea I-a, ed. 1II, p. 232, ad notam, tom. III, partea II, p. 448

gi 786; tom. IX., ed. II, p. 647, text gi nota 2; tom. X, p. 556, 557, etc. Cpr-art. 679 C. italian, art. 1108 C. Calitnach (829 C. austriac), etc.

5) Mai vezi L. unicli, Cod., Si communitt res pignori data sit, 8. 21; L.3, Cod, De communiunt reruns alienatione, 4. 52; L. 7 § 4, Dig., ..Quibus modispignus 'vet hypotheca solvitur, 26. 6, etc.; art. 1108 C. Calimach (1829 C. sus-triac), etc.

Cas. slg, I-a, Bult. 1911, p. 1178 gi Dreptui din 1911, No. 74, p. 585..Vezi tom. III, partea II, p. 449, text i nota 2, precum gi p. 660 gi 786 text.gi nota 2; tom. IX, p. 541,542 gi 547; tom. X, p. 556, 557,.§76, 705, etc.

www.dacoromanica.ro

INDIVIZIUNEA. DREPTITL COPROPRIET.ARILOR. 127

Fiecare coproprietar sau como§tenitor poate, deasemenea, sa revendice partea sa indiviza dela detentorii eipentru a face sa se recunoasea dreptul su de coproprietate,nu Irma Ili In seopul de a face sa se delese partea mate-rial din luerul comun, aceasta neputknd sit aiba loe decitIn urma Impartelei 9.

Actiunea In revendicare nu poate fi exereitatanici de unul din proprietarii In indiviziune contra celorlalti,de oarece nici unul din ei nefiind proprietar pe o partedistineta a imobilului, nu poate invoea un drept exclusivea acel pe care II presupune aetiunea In revendicare. Sin-gura aetiune pe care ei o pot exercita este aceea a eqireidin indiviziune 9.

La Romani, fiecare coproprietar putea, din contra,sa exereite actiunile ce izvorau din proprietate :

Eorum quoque, quae sine interitu, dividi non 4)ossunt, partempetere constat" . (Este cert cii se poate revendich o parte chiardintr'un lucru care nu poate fi frill:alit färä a peri). (L. 35 § 3,Dig., De rei vindicatione, 6. 1).

Proprietarul tulburat In posesiunea sa de catreunul din eoproprietari, poste sa exercite contra autoruluiacestei tulburari actiunea posesorie In complangere, spre aface al Ineeteze aceasta tulburare 3) Chestiunea este filetuontroversata 4).

Indiviziunea presupunAnd ca mai multe persoaneau asupra acelaia§i Inert' drepturi de aceeaqi natura,de aici rezulta el uzufructuarul qi nudul proprietar aiaceluiaqi lucru, avand asupra acestui lueru drepturi deosebite,nu se poate zice, aqa cum greqit sustine Proudhon, eaexista indiviziune Intre ei, dupa cum nu exista indiviziune

Cpr. Cas. S-a I, Bulb. 1913, p. 45; jurieprud. romemd din 1915. No. 31,p. 487, No. de ordine 500 (deoiz. S-a I, No. 326 din 12 Main 1915). Vpzi tom.III, partes /-a, ed. a III, p. 232, ad notam, tom. VIII, partea I-a, nota 1 delap. 598, 599 si tom. IX, ed. II, p. 542, etc.

Vezi autoritItile citate in tom. III, partes II, p. 448. nota 2. Mai vesitom. III, partes I-a, ed. III, p. 232 ad retain si p. 274 (ed. a 2-a); tom. X,p. 557, nota, 1, etc.

2) Trib. Iasi si Cas. S-a I-a, Dreptul din 1908, No. 10, p 79 (cu °beery.noastrg) si din 1909, No. 18, p.137; Bult. 1909, p. 23 si Gr. judiciar din acelasi-an, No 54, etc.

4) Vezi tom. III, partea I-a, ed. III, p. 232, ad ?totem; tom. III, partes II,p. 448; tom. IX, ed. II, p. 542, text si nota 5, etc.

www.dacoromanica.ro

123 COD. CIV. CARTEA III TIT. I. ART. 728, 729.

niel lntre proprietarii diferitelor catan i ale unei case, akiaImpitrteala eau licitatia nu poate s aibg loe intre ei t);cäci acolo unde nu existl comunitate nu existA nici

Wo keine Gemeinschaft ist, da ist auch keine Theilung" 2).

Existl Insl indiviziune intre mai multi coproprietariai aceluiaqi uzufruct, ca i Intre coproprietarii aceleiaqinude proprietlti 3).

Indiviziunea este o cauzl. frecventl de conflicte§i de procese lntre comuni§ti :

Communio est mater rixarum". (Comunitatea este mamasadttliilor 4)

De bien commun on ne fait pas monceau", zice Loysel 5), sanCommun n'est pas comme un 6).Gemein ist selten ein". (Comun este rareori un 7).

Deaceea, art. 728 din codul civil permite fieciirui co-munist de a esi din indiviziune, cerand ImpArteala lu-crului comun?

lncetarea indiviziunei prin impirteali (art. 728,729 C. civil). In timpul indiviziunei, fiecare coproprietarsau comoVenitor are o fraetiune de proprietate asupra fie-citrei atome sau molecule a lucrului commun, fArg, a avg.Ins/ vreun drept asolut asupra vreunei pgrti materiale alucrului comun ; pe cand In urma Implrtelei fiecare copro-prietar devine stgpan absolut al unei piirti determinate a_lucrului ImpArtit.

ImpArteala este deci operatia prin care fiecare copro-prietar primeqte o parte determinatA In local plei nede-terminate ce are asupra lucrurilor posedate In comun.

Comunitatea fiind de cele mai multe ori o ocazie de-procese Ili de neintelegeri intre comuni§ti, art. 728 din codulcivil, spre a curma aceste neIntelegeri, dispune cg nimEni

Vezi tom. III, partea I-a, ed. IIr,p. 397, ad notam si tom. III, parteaII, p. 44, nota 2 si 460, nota 1 (ed. a 2-a) ; tom. VIII, p., 484, nota 1, (ed. II-a)..

2) Chaisemartin op. cit.. p. 114, No. 11.5) Vezi tom. III, partea II, p. 445, nota 2, in firii si tom. VIII, loco.

supra cit.Cpr. L. 77 § 20, in fine, Dig., Da Tegatis, XXXI, II.Loysel, op. cit., I, p. 372, No. 380.

5 Loysel op. si loco supra cit.Chaisemartin. op. cit., p. 120, No. 19.

www.dacoromanica.ro

iNCETAREA INDIVIZIUNEI. ART. 728. 129

nu poate fi silit a riamânea in indiviziune, fiecare copro-prietar Hind îri drept a provoca impArteala.

Ceeace legea a inteles s opreascA este deci indiviziuneasitita, nu Insa si indiviziunEa voluntard; eAci atAta timpcat coproprietarii consimt, ei pot rgmänea In indiviziune:

In commimionèvtl societate nemo mmyellitur iuvintus detineri".(Nirneni 7//t poate fi pAstra benurile in indiviziune cualtii). (L. 5, ab initio, Cod, Communi diuidundo, 3. 37).

Regula dupl care fiecare comostenitor sau copro-prietar poate cere impárteala lucrului comun, fiind deinteres general si de ordine publicg, nu poate fi modificatänici prin conventia pärtilor, fie chiar o conventie matri-monialä, nici prin vointa dä'ruitorului sau testatorului,care nu poate sä, impue mostenitorilor, legatarilor saudonatarilor, obligatia de a rä'inanea In indiviziune un timp,oricA:t de scurt ar fi. Chestiunea este InsA, In aceastä dinurmä privint, controversat6 1).

Codul Caragea zice, foarte bine, In aceastä privintä:

Toti pgrta§ii sunt datori s rnpartìt lucrul ce deavalma,când unal va vrea, desi s'au tocmit mai inainte sei nu se imparteiniciodatei" (art. 10, parten III, capit. 13 2).

«Si conveniato ne omnino divisi, fiat, hujusmodi pactum,nullas vires habere manifestissinium estn. (Daca p'artile a,u con-venit ca lucrul comua s'a' nu fie niciodat6 Imp5,rtit, este evident

aceasth' conventie nu ponte produce niciun efect) (L. 14 § 2,Dig., Communi dividundo, 10. 3).

Un alt fragment din Digeste, zice, de asemenea :olVulla societatis in zeternum coitio est». (Nu se poate con-

tracta o societate pentru vecie). (L. 70, Dig., Pro socio, 17 2).«Indatorirea cä'tre o necurmat5, Ortä,,oe nu are loe)), zice art.

1111 din codul Calimach.«Eine Verbindlichkeit zu einer inrmerweihrenden Gemeinschaft

kan nicht bestehen» zice art. 832, in fine, din Codul austriac. (Nupoate s`a, existe obligatie pentru o comun tate perpetue).

Impärteala unei succesiuni sau oricArui lucrucomun poate fi cerutä oricând, chiar dup`a 30 de ani, drep-tul de a esi din indiviziune fiind imprescriptibil, afarl decazul previizut de art. 729 C. civil.

Vezi tom. III, partea II, p. 456, text i nota 3,2) Cpr. art. 1073, 1082 i 1111 C. Calimaah. (832 C. austriae).

72781. D. Alexandresco. Principiile Dreptului Civil Romiln. Vol. II. 9

www.dacoromanica.ro

130 COD. CIV. CARTEA III. TIT. I.ART. 729.

Indatorirea de imp'irtire sau salpire a hotarelor nnui lucrnde tovIr4ie, nu se stinge prin prescriptie", zice art. 1944 dincodul Calimach (1481 C. austriac).

Dapa art. 729 din codal civil starea de indiviziunese stinge i Imparteala nu mai poate fi primita, atunci cAndunul sau mai multi din comostenitori au dobandit prin uzu-eapiunea de 30 de ani, iar nu prin acea de 10 sau 20 deani In contra comoqtenitorilor lor, proprietatea intreaga saua unei parti din bunurile indivize, sau egad a existat oImparteall anterioara. Oa alte cuvinte, in contra actiuneiIn Imparteall, exista cloua fine de neprimire, qi anumeun act de impartealit interior sau prescriptia. Prin cuvinteleact de Imparteall", ce se vad In art. 729 O. civil, nu seIntelege, In adevAr, Inscrisul sau instrumentul probator, careconstata Imparteala, ci Insusi actul juridic, adecit Impar-teala dintre comoqtenitori, car nefiind un act solemn, postefi doveditg, prin toste mijloacele de proba admise de lege,deci, i prin marturisirea unei din parti, care face depling,dovada contra eelui care a facut-o (art. 1206 O. eiv. 9

Aceasta prescriptie fiind achizitivä, iar nu li-beratorie, mo§tenitorul care o invoacg, trebue sit dovedeascleit a posedat totul sau parte din lucrul comun, in conditiilecerute de art. 1847 C. civil.

Cat timp bunurile succesiunei nu stint liehi-date, comostenitorii fijad presupusi cá poseda unii pentrualtii, au un titlu preear, qi aceasta posesiune comuna, ori-cat de Indelungatg, ar fi, nu poate conduce la uzucapiune,iar mostenitorul care o invoaca trebue said schimbe cali-tatea posesiunei sale de eomunist In posesiune utila sprea uzucapih, adecg, sa lneeteze de a posedh In comun i sitInceapg, a posedh pro suo ea proprietar exclusiv 9.

Nu se cere Msá intervertirea titlului, care ar fi nece-

C. Bucaresti, Cr. judiciar din 1920, No. 53, 54, p. 435 (rezunia.te).2) Cas. rom.'Bult. 1913, P. 328; Cr. judiciar din 1913, No. 34, P. 406 si

No. 78, p. 824 (rezumate); Dreptul din 1913, No. 45, p. 355, etc. Vezi tompartea II, P. 462, tom. XI, p. 127 si 225, nota 2, etc. Cartea de Casatie a decis,fa Sectii-unite, c stand and cal ocazia unei cereri de esire din indiviziune

pretentii de excluzivl proprietate &supra Intregei san unei pXrtinumai din averea sapasXfmpre1ei, trebue al se stabileasei to inod prealabilc. sees avere face parte din averea lui de cujue t¡i numai tn urmg, dap& adu-cerea ei la masa saccesorallt, e se proceadli la implinirea formelor prevlizutede lege pentru tmpktealit. Vezi Dreptul din 1915, No. 25, p. 198.

www.dacoromanica.ro

fNCRTAREA INDIVIZIUNEJ. ART. 729. 131

earl, daca ar fi vorba de un detentor precar neavand niciun drept propriu asupra lucrului posedat.

Uzucapiunea este, In specie, aceea de 30 de ani, ne-putind et fie vorba in specie de uzucapiunea de 10 sau 20de ani, pentru c. moltenitorul n'are niciun titlu. (Art. 1895urm. C. civil 1).

Uzucapiune Ira fi de 30 de ani, chiar daca averea suc-cesorall ar consist& In mobile, pentruca prescriptia instan-tanee, statornicita de art. 1909 C. civil, se aplica numaila mobilele privite In mod individual, iar nu la universa-litate de bunuri, precum este In specie 2).

-Cat pentru punctul de plecare al uzucapiunei de 30de ani, el nu poate fi altul decat momentul cand moveni-torul a Inceput a posed& in mod separat, pro suo, ea qicum Imparteala ar fi avut loc.

Odatl cu actiunea de erlire din indiviziune, co-mo§tenitorii pot cere randuirea unui sechestru judiciar (art.615 Pr. civ.).

Mo§tenitorii cari n'au sezina nu pot exereithacOunea In Impiirtealti, Biel sa fie constran0 a raspundela asemenea acOune, cat timp n'au fost trime§i In posesiuneaaverei succesorale (art. 653 C. civil).

282 bis. De asemenea coproprietarii sub o eonditiesuspensiva nu pot cere Imparteala Inaintea indeplinirei con-ditiei.

Dei nimene nu poste fi BHA a ramanea In in-diviziune, totu§i, prin exceptie, coproprietarii pot sit se In-teleaga Intreei i al hotareasca printr'o anume conventie,fie ehiar verbala 8), câ indiviziunea va r§manea In suspeneiecel mult pe cinci ani (art. 728 § 2), In codul italian zeesani (art. 681 4).

Aceasta conveMie poate fi reinoita Inca pe cinci ani

1) Cpr. C. Bueureiti, Dreptul din 1908, No. 4, p. 28.Vezi tom. III, partea II, p. 464; tont. XI, p. 358, etc. Art. 707 din

(maul italian tfi art. 323 din legea bulgarli dele 1904 &supra bunurilor pro-prietitei si servitutilor, aunt exprese In aceastX privintl. Vezi gi art. 535 dinlegea bulgarg &supra prescriptiei dele 1898.

3) Dovada conventiei verbal° se va face conform dreptului eomun.§i la Romani se putei suspendit, indiviziunea pe un timp determinat,

fitrX a se hotXrI tnaii niei un termen. (L. 14 § 2, Dig., Communi dividundo, 10.3),ea §i In eodul Calimaeh (art. 1173 i 1110 C. Calimach, (831 C. austriao). Vezitom. III, partea 11, p. 466, nota 2.

www.dacoromanica.ro

132 COD. CIV. CARTEA III. TIT. I. ART. 749.

sau pe un termen mai scurt, Insl reinoirea nu poate slaibl loe decht dupl expirarea primului termen.

0 asemenea conventie nu este, dupl pIrerea dominantl,opozabill, tertiilor, de exemplu, ereditorilor mostenitorilor,fie ei ipoteeari sau chirografari, anteriori sau posteriori con-ventiei de indiviziune; c/ci ei fiind In drept de a provocaImpArteala, conform art. 974- C. civil, pArtile nu le potridich aeest drept prin conventia lor f).

Capacitatea necesari spre a putea sta Injudecati In materie de ImpirlealA (art. 719 C. civil).EmpIrteala ne mai fiind ast/zi translativl de proprietate,dupá cum era altl datl. ci declarativl de drepturi (art.786 C. civil), nu mai este nevoe ea acel care exereitlaceastl actiune sA fie capa,bil de a InstrAina.

ImpArteala fiind Insl un act de naturl speciall, per-soanele care ar vol sg, exercite actiunea In ImpIrteall, vortrebui sl, aibl o capacitate speCialA, capacitatea de a ad-ministra nefiind suficientA.

Astfel, minorul sau interzisul va fi reprezentat In Im-pIrteall de tutorul s6u, care va avea nevoe de autorizareaconsiliului de familie, atat spre a porni o actiune In Im-pIrtealg, relativa la imobile, dar fiii pentru a apAra pe mi-nor sau interzis In contra unei asemenea acOuni (art. 408,409 C. civil).

Tuftorul este, in toate cazurile, obligat a consulta con-siliul de familie In privinta mijloacelor de aplrare (art. 410C. civil), ceeace este absolut lipsit de gens, eAci fie cg mi-norul este reclamant intr'o lmpArteall, fie el este plet, elnu poate propune niciun mij loe de taplrare.

Tutorul n'are MA nevoe de nicio autorizarespre a provoca Implrteala unei averi mobiliare (art. 408C. civil), ci numai spre a apAra pe minor sau interzis Incontra unei asemenea actiuni (art. 409), solutie care iarIqieste lipsitI de once logicl.

Olt pentru tatll administrator legal, el poate, al.&nicio autorizare, sA reprezinte Intr'o aetiune In impArteall

1) Creditorii moqtenitorilor n'au NA niciun interee a cera impItteala,pentrucl ei avand ca garantie toate bunnrile ereditare, vor pIstra aceastI ga-rantie prin separarea patrimoniului defunatulni de acel al moetenitorulni (art.781 C. civil).

www.dacoromanica.ro

CAPACITATEA CERUT.X. PENTRU ÎMP.ÀET. ART. 749. 133

pe copilul slu, minor, fie ea reclamant, fie ca parit, pen-truel a Impgrti nu Insemneazg a Instraina. Chestiunea esteinsg controver,satg

288. 1V1inorul emancipat va fi asistat, atAt ca recla-mant eat §i ea Silt de curatorul su (art. 425, 427, 749C. civil), el neavând nevoe de autorizarea consiliului de

dei ehestiunea este controversatg 2).

In privinta mo§tenitorului pus sub consiliu judiciar,-chestiunea este iarg§i controversatg, Insg credem el el n'arenevoe de asistenta consiliului, pentrueg Impgrteala nu maiirnplic astgzi o Instrginare c altgdatg, 3).

In privinta persoanelor neinterzise i aqezateinteun stabiliment de alienati, dreptul de provoca o actiuneIn Impgrtealtt qi de a rgspunde la o asemenea aetiuneapartine administratorului provizor rAnduit conform art. 32din legea dela 15 Decembrie 1894.

Cei presupuqi absenti vor fi reprezentanti In actiuneaIn Impgrtealg de cgtre curatorul randuit de tribunal (art.99 i 749 C. civil).

Femeea mgritatg are nevoie, spre a proceda lao Impgrtealg, ee autorizarea bgrbatului sau a justitiei 1).

Femeea separad de bunuri ar putea Ins5, eel putin dupgunii, sg proceadg singurg fa o Impgrtealg de bung voe Inprivinta mobilelor a cgror proprietate §1 folosintg o are-(art. 1265, 1285 C. civil 1.

heal priveqte Insg imobilele suecesiunei, ea nu poatesá proceadg, la o Imptirtealg ehiar de bung voe, decal cuInvoirea bgrbatului sau a justitiei (art. 1265, 1285 C. civil).

288 bis. Bgrbatul n are, de asemenea, dreptul -de areprezenta pe sotia sa Intr'o Impgrteall, dael acest dre'ptnu fost anume conferit, fie prin contractuf motrimonial,-fie In timpul egsgtoriei 6).

Vezi tom. JI, ed. III, p. 497, 498 vi tom. III, partea II, p. 472.

2) Vezi tom. II, ed. III, p. 859, nota 5 vi tom. III, partea II, p. 473.8) De cite ori este hnsll. vorba de o innArtealfi judiciarli, cal pus sub eon-

silin judiciar va a-vea nevoe de asistenta consiliului, pentrucX art. 445 vi 458II opreso de a pleda Mr4 asistenta acestui

4) Cpr. art. 1077 C. Calimach (inexitent in codul austriae). ImpIrtealala cara ar fi luat parte o femeie mitritatlt, flrg, euvenita autorizare, este anulabilli,dupit cererea ei, vi actiunea in anulare se prescrie prin 10 ani dele desfacerea-c5Atoriei (art. 1900 C. civil).

Vezi tom. III, partea II. p. 478 vi tom. VIII, partea 1°, p, 508, nota 3.Toni vi tom. IV al aeestei luergri,.No. 97, In neat. Vezi inelt Pianiol, III, 1448.

www.dacoromanica.ro

134 COD. COT. CARTEA UI. TIT. I. ART. 749.

Aceiasi solutie este aplicabill si averei dotale a femeei,ciici dei art. 1242 din codul civil confera numai barbatuluiactiunile relative la averea dotala a femeei, totusi acestdrept n'a atrae niciodatit, ea consecinta, dreptul de a exereitaactiunea in imparteall.

Astfel la Romani, barbatul care aye& dreptul de arevendica fondul dotal, nu putea sa exercite aetiunea inimparteala fara coneursul femeei.

Maria, qui Jundum communem cum alio in dotem inaesti-matum acceperunt, ad communi dividundo judicium provocare nonpossunt. licet ipsi possint provocari". (Bärbatii care au pritnit delafemeea lor un fond nepreteluit §i comun Cu altii, nu pot A. provoace

cu toate cá ea poate fi provocatä, in contra lor). (L. 27Cod. De tundo dotali, 5. 2,$).

Chestiunea este Msá astazi controversataPersoanele care pot exercita actiunea In im-

pirteali. Actiunea in Imparteala apartine individual nunumai fiecarui mostenitor, dar si tuturor acelor care audrept la o parte din succesiune ea succesori neregulati, legatarisau donatari.

Acel care cere imparteala trebuie sa aiba calitateanecontestata de rnostenitor In momentul exercitarei actiunei,fiindel actiunea In Imparteall nu este altceva dealt exer-eitarea dreptului de succesiune 2).

290 bis. Actiunea In imparteala nu apartine decistrainilor, care nu pot fi coproprietari ai unui imobil rural(art. 7 § 5 Constit. v., art. 18 Const. 1923).

Mostenitorul, care a vandut totalitatea sau partedin drepturile sale succesorale, nu mai are deci actiuneaIn Imparteala care, In asemenea caz, apartine cesionarului,ca unul ce are drepturile cedentului 3).

Cat pentru cesionarul unei parti indivize a unorlucruri anume determinate, el nu poate cere Imparteala

Vezi tom. III, partea II, p. 477, nota 1 i tom. VIII, partea I-a, p. 294,text 9i nota 4. Vezi si tom. IV al aoestei luoritri, No. 66.

3) Cpr. Trib. Teonei, Dreptul din 1913, No. 25, P. 1973) Mo9tenitorii actionati In Imp/Wall& de catre eesionar, nu vor patea

Inae depgrteze pe reclean:tat, pretul oesiunei, pentrueg legiuitorninostru, imitind pe oel italian, a eliminat din Codul rivil art. 841 al ooduluifr., ewe autorizil asemenea exoeptie, numitti In Frants : retrait sticeesoral. Vezi tom.III, parkas, II, p. 480, nota 1. Vezi 9i tom. W, al &costa luerilri, No. 230.

www.dacoromanica.ro

PERSOANELE CARI AU ACTIUNE IN iMPART. 749. 135

numele s/u propriu 1), ei numai In numele cedentului alelrui creditor el este. El nu va cere deei ImpIrteala obiecteloreedate, ci va trebui al provoace implrteala Intregei succe-siuni, (art. 1825 C. civil si 494 Pr. eiv).

Nu pot, de asemenea, cere impArteala: donatariisau legatarii unui obiect particular ; arendasul care a luatIn arendl partea indivizl a unui comostenitor; legataruluniversal instituit sub o conditie suspensivl, pentrucl eln'are un drept nlscut si actual 0115, la indeplinirea condi-tiei, etc 2).

Actiunea In impArteall apartin6 Inal creditorilorunui comostenitor, In baza art. 974 C. civil, pentrucldreptul de a cere Implrteala nu este un drept exclusivpersonal mostenitorului 3); de unde rezultl, a fortiori, clei pot interveni bite° instan/ Inceputl, spre a veghea caintereseledebitorului lor al fie clt mai bine apIrate,neexistandnici o ratiune ea acestdrept, prev/zut de art. 785 C. civil; slnu le fie acordat 4)

In once caz, creditorii unui mostenitor minor n'aunevoe, de cateori cer implrteall in numele debitorului lor,de autorizarea consiliului de familie, chip/ cum n'id credi-torii unei femei mlritate n'au nevoe de autorizarea blr-batului sau a justitiei.

Cat pentru creditorii succesiunei, adecl ai de-functulai, ei nu vor putea exereita actiunea in impIrtealldeelt atunci and au doblndit separatia de patrimonii,pentrucl aceastl separatie nu-i impiedicl de a fi creditorial mostenitorului.

295 bis. Dreptul creditorilor mostenitorului de a exer-eita actiunea In Implrteall nu mai existl atunei clndaceastl actiune a fost exercitatI de debitorul lor sau dealti comostenitori. Ei pot, In ~menea caz, numai sI in-tervie la impArteala cerutl de mostenitori pentru a nu secompromite drepturile lor (art. 785 si 1825 C. civil).

Persoanele contra cirora se exerciti actiuneain ImpArteali. Actiunea In Impiirteall, fiind o actiune

I) Cpr. Trib. Tecuci, Dreptul din 1913, No 25, p. 197.2) Vezi tom. III, partes II, p. 482, nota 1.8) C. Bucurelti, Dreptul din 1913, No 66, p. 524.4) C. Bucurelti, decizia citatil In nota precedentl.

www.dacoromanica.ro

136 COD. CIV. CARTEA III. TIT. I.

reeiproca (judLiani duplex), nu poate fi exereitata dealtIn contra acelor care au §i ei dreptul de a o exereita.

Ea va fi deei exereitata In contra taturor comolteni-torilor.

Ea poate fi exereitata contra unui copil eonceput,preeum poate fi exereitata qi In numele lui, copilul con-eeput fiind moqtenitor, sub conditia de a se naqte via (art..654 C. civil).

Actiunea In Imparteall este deci indivizibila In acestsetts ea, nu poate fi exercitata decat In contra tuturor co-moqtenitorilor.

Principial indivizibilitatei se aplica. numai la actiuneaIn imparteala propriu zis. Cat pentru contestatiile ce s'arridica intre pIrtile ce figureazg in instantl se va aplica.dreptul comun.

Bunurile supuse impArtelei. In prineipiu,toate bunurile de once natura ar fi, pot face obiectul uneiImpàreli, i chiar ereantele; cad, dei ele sunt Impartitede drept Intre comoqtenitori, totukii aceasta Impartire este-provizorie. Se excepteaza insa dela aeest principiu luerurile-care, prin natura lor, sunt indivizibile, precum sunt deexempla, servitutile, care nu pot fi Impartite decat In pri-vinta modului lor de folosinta.

Alte lucran i sunt indivizibile prin destinatia lor. Astfelsunt, de exempla, mormintele de familie qi terenurile eon-eedate 'Mean eimitir, care nu pot fi nici Impartite nicilieitate 4).

Aceasta indivizibilitate nu se aplica hug portretelorde familie, manuseriptelor menite a fi tiparite, brevetele de-inventie, proprietatei literare i artistice, etc.

O casa de comer t nu poate fi, In principiu, Impartita,.Insa ea poate fi licitata sau atribuita unuia din comoOenitori.

Formele impärtelei. O suecesiune poate fiImpartita de bung voe sau prin justitie.

Imparteala de buna voe poate avea loe de catetoti mo§tenitorii aunt eapabili f¡i prezenti. (art. 730 § 1)-qi se inteleg Intre ei (art. 733 C. civil).

Dacl, din contra, ei nu se Snteleg, sau intre ei

l) Cpr. C. Paris, Sirey, 93. 1, 189. Cpr. art. 1090 C. Calimach.

www.dacoromanica.ro

iMPARTEALA DE BIJNA. VOE. ART. 730, 137

sunt absenti ori neprezenti, minori sau interziqi, Impartealatrebue sa se faca prin justitie (art. 733, 747 C. civil).

In cazul unei imparteli de bunä voe, punerea pecetilornu este obligatorie, ci facultativa.

299. Impirteala de bud voe (art. 730 § 1). Dad,,toti moqtenitoriii sunt prezenti §i capabili §i daca existaIntelegere Intre ei (art. 733), Imparteala se poate face ori--cum vor voi, de exemplu : prin donatiuni (art. 813 urm. 9,vanzare, sehimb, tranzactie, fie actul autentic sau sub sera-natura, privata, §i chiar printeo conventie verbal, de§i Inaceasta din urma privinta chestiunea este controversata.

Imparteala verbala, era admisa atat In codul Calimach(art. 1074) cat Ili In dreptul roman :

Instrumentis etiam non intervenientibus, sernel devisio rectefaca non habetur irrita" (0 Impärtealii legalmente amit . nu estemulä, clack' a fost acutsi fárl un act scris). (L. 9, Cod, De fideinstrumentorum, etc. 4. 21 2).

Proba Impartelei voluntare sau conventionale, In lipsaunui act seria, se va face conform dreptului comun 3).

y, Wegen des Beweises der freihdndigen Theilung gelten diegetaihnlichen Regeln", zice Zacharitu 4).

Daca s'a Incheiat un act seria pentru constataresImpartelei, fie autentic, fie sub semnatura privata, acest actar fi opozabil tertiilor, farit a fi transcris; pentruca spre-deosebire de legea belgiand, In dreptul nostru, din cauzaamei lacune regretabile, actele declarative de drepturi,precum este Imparteala, nu stint supuse transcrierei.

300. Impartelele Incheiate sub semnatura privatafiind niste conventii sinalagmatice sunt supuse formalitatei-dublului original statornicite de art. 1179 C. civil 5).

Actul care n'ar Indeplini aceasta, formalitate n'ar fi

In aeemenea caz, actul (inetrumentul) care constatX impIrteala trebueeI 6e autentio (art. 813 C. civil).

Mai vezi L. 12, Col. Yamiliae erciscundae 3. 36. L, 4, Cod. Communi-dividundo, 3. 37, etc.

Cae. rom. Bult. 1913, p. 1565, Cr. judiciar din 1913, No. 73,No. 378.Handbuch des fr. Civarechta, IV, § 633, p. 141 (ed. Crome).

Vezi Trib. Agen, Dreptul din 1916, No. 39, p. 312. Répert. Sirey No.Double écrit, 48, etc.

www.dacoromanica.ro

138 COD (IV.CARTEA III. TIT. I. ART. 730-732.

Inlet nul, ci ar constitui numai un inceput de proba sulfade natura a fi complectat prin alte dovezi ').

Impirteala judiciari. Vom imparti acest capitolIn mai multe paragrafe.

1° Punerea, ridicarea pecetilor qi facereainventarului (art. 730 § 2, 731, 732 C. civil). Dincauza unei lacuni regretabile ce exista in lege, punereapecetilor nu este obligatorie decat atunci and unii dinmoqtenitori stint absenti qi neprezenti, sau and intre eiunii aunt minori ori interzirg (art. 730 § 2 0 916 C. civil).

Peeetile se pun pe efeetele miratoare ale succesiuneide unul din judecatorii tribunalului locului in care s'a deschiasuccesiunea, san de judecatorul de ocol dupa delegatiaprezid. tribunalului (art. 654 Pr. civila), qi chiar fail,nici o delegatie atunci and succesiunea este de competentaudeatorilor de ocoale (art. 34 L. judeat. de ocoale din1907).

Ele se aplica dup. cererea partilor interesate, moteeni-tori, creditori, legatari, executori testamentari (art. 916§ 1 C. civil), qi chiar din oficiu.

Pecetea ce se va pune este aceea a tribunalului saujudecatoriei de ocol (art. 655 Pr. civ.).

Creditorii personali ai moqtenitorilor qi chiar creditoriidefunetului pot cere punerea pecetilor, pentruca au interesa impiedia sustragerea averei acestui din urrnii, care leserve§te drept gaj (art. 1718, 1719, C. civil).

Pentru aceasta creditorii nu mai au astazi nevoe deun titlu executor, dupa cum cere art. 731 C. civil, ei untitlu scris, fie autentic, fie sub semnatura, privatA, fiindsuficient dupa art. 656, 2° Pr. eh,.

In lipsa unui titlu seria, creditorii succesiunei pot cerepunerea pecetilor cu permisiunea prezidentului loeului undes'a deschis succesiunea.

()data pecetile puse, toti creditorii succesiunei potface opozitii in scopul de a nu se ridie& pecetile inabsenta lor (art. 671 pr. civ.).

1) C. Bueureqti, Dreptul din 1913, No 54, p. 426; "Cas. I-a, Dreptul din1915, No. 14, p. 105; Trib. Oran. Dreptul din 1918, No. 39, p. 311 (en obaerv-noaatrX). Vezi tom. III, partea IF, p. 492, nota 4; tom. VII, p. 199, text fi.nota; tom. IX, ed. II, p. 24, nota 1, etc.

www.dacoromanica.ro

TRIB. COMPET. IN PRIV. CONTEST. ART. 95 C. CIV.. 63 PR. C. 139

In cat priveqte ridicarea pecetilor i facerea inventaruluise vor aplica regulele statornicite de procedura civil&(art. 668 urm. Pr. civ.).

Cheltuelele Acute Cu ocazia punerei pecetilor, facereainventarului, etc., sunt in sarcina succesiunei (art. 723 qi919 C. civil).

2° Tribun. competent in privinta contestatiilace se ridici in materii de succesiune (art. 95 C. civ., 63§ 2 10 3 Pr. civ.) Legiuitorul nostru eliminand art. 822din proced. civila, fr., trebue sa aplicam In specie art. 63Pr. civ.

Dupa acest text, atat aetiunea In Imp.arteala t¡ti celelalteereri relative la Imparteala sunt, in lipsa unei conventiieontrare, de competenta tribunalului civil al locului undes'a deschis succesiunea adica a celui din urma domiciliu aldefunctului (art. 95 C. civil), san de aceea a judecatorului

ocol, In marginile competintei statornicite de art. 34 dinlegea judecat. de (male dela 1907.

Dacti succesiunea s'a deschis In strainatate, In folosulunor moqtenitori straini sau romani, chestiunea este contro-versata 9.

In once caz, itnobilele situate In Romania nu pot Inmod valid fi tinpartite tnaintea until consul strAin din taranoastra.

beat priveqte actiunea pentru garantia loturilor (art.787 urm. C. civil) Eli pentru desflintarea tmpartelei (art.790, 791 C. civil) ele se vor introduce, conform drep-tului comun, la domiciliul sau reqedinta parltului (art...58 Pr. civ.).

Daca, aetiunea pentru garantarea loturilor se exercitaIn mod incidental, ea se va introduce Inaintea tribunaluluiunde este pendenta actiunea principal a (art. 64 lit. b112 urm. Pr. civ).

3° Impirteala judiciarä §i procedura ei (art.733, 747 C. civil, 691, 692, 694 Pr. civ. Impartealatrebue sa se faca prin justitie, adeca Inaintea tribunaluluieau judecatorului de ocol al locului unde s'a desehis suc-cesiunea, de cateori unul din moqtenitori este a.bsent sau

I) Veei LOM. III, parts,' II, p. 498.

www.dacoromanica.ro

140 COD. CIV. CARTE A. III. TIT. I. * ART. 734.

macar neprezent, interzis sau minor, fie chiar emancipatobservandu-se toate regulele prescrise de lege in interesulincapabililor §i absentilor; eaci altfel, Imparteala n'ar aveanicio tarie legiuita.

In caz cand ar fi mi mdlti minori sau interzigi cu in-terese contrare, tribunalul sau judecatorul de oeol va randuifiecarai din ei bate un tutor ad hoc, luand mai intai avizulconsiliului de familie (art. 747 § 2 C. civil gi 693 Pr. civ.).

Imparteala se mai face prin justitie atunei and existIneintelegeri Intre moSenitori (art. 733 C. civil).

Atat In cazul art. 733 cat qi In cazul 747 C. civil,

Imparteala se face dupa cererea partei celei mai staruitoare-(art. 692 Pr. civ.).

Ea se introduce printr'o actiune ordinara Inaintea tri-bunalului sau judecatorului de oeol al loeului unde s'adeschis succesiunea, punandu-se pe toti moOenitorii In canza,

Tribunalul sau judecatorul de ocol se pronunta de in-data §i de urgenta, daca chestiunea este in stare de ju-decata, randuind, la caz de trebuinta, pentru toate opera-tiile Impartelei, pe unul din judecatorii sai, dupa raportulcaruia el jadecä de urgenta aceste contestatii, privitoare laforma qi procedura Impartelei, contestatiile privitoare la,fondul proeesului judecandu-se conform dreptului comun

305. 40 Preteluirea imobilelor (art. 734 C. civil).Preteluirea averei succesorale este baza Impartelei.

Preteluirea imobilelor se face de unul sau trei experti,aleqi de par(ile interesate, sau din oficiu de cate ori elenu se Inteleg sau sunt incapabile.

Preteluirea, fie a imobilelor, fie a mobilelor, nu ate-obligatorie, justitia fiind libera de a ordona Imparteala

nicio expertiza, de cateori are elemente suficiente spre-a cunoalte valoarea bunurilor de Impartit qi aeeasta chiaratunci And ar exista In cauza minori sau interziqi (art.684, 685, 694, 695 Pr. civ).

De eftteori Insa una din parti ar cere o expertiza, ju-decatorii nil pot sio refuze.

') Incheierea prin care se admite (In principiu) actiunea in ImpIrteall,avind caraeterul unei hotKrtri definitive, este supusg. apelului, de oarece grines se decide &supra calitAtei de mo;tenitor i &supra cuantumului emolumen-tulai succesoral ; Jude°. ocol. rural Negoelti (Dolj), Dreptul din 1920, No. 26, p. 297.

www.dacoromanica.ro

PRETELITIREA MOBILELOR. ART. 735. VINZ. MOB. §I IMOB. 141

°And expertii proeed la o expertiza, procesul lor ver-bal trebue sa arate Imprejurarile i motivele pe care ei seIntemeiaza (art. 219 Pr. civ.), spre a putea fi eontrolatiIn apreeierea lor.

Proeesul-verbal al expertilor va mai arata dad, imo-bilul preteluit poate fi 'comod lmpartit si In ce chip, adecadaca se poate face Imparteala In natura fara nicio pagubapentru vreuna din parti :

Si divisio proedii sine cujusguam injuria commodg fieri po-tuerit". (L 1, in medio, Cod, Communi dividundo, 3. 37).

In once caz, avizul expertilor nu leaga pe judecatori :Dictum expertorum, nunquam transit in rem judicatam".Daca Impartirea In natura este eu putinta, procesul-

verbal al expertilor va trebui s fixeze fiecare din partitece pot fi formate, precum si valoarea lor, spre a se stidaea, aceste 01.0 sunt egale (art. 734 C. civil 9.

5° Preteluirea mobilelor (art. 735 C. civil).Preteluirea mobilelor se face ea si cea a imobilelor, dupavaloarea lor reall si actuall de experti alesi de parti saude judecatori din oficiu.

la Romani, averea succesorala, fie mobiliara sauimobiliara, se preteluia de judecator la justa ei valoare 2).

6° Tanzarea mobilelor qi a imobilelor (art. 736,748 C. civil). Fiecare mostenitor putfind, In regula ge-nerall, sa ceara, partea sa In natura ata,t din mobilele chtsi din imobilele suecesiunei, de chteori aceasta este cuputinta (art. 736, 741 C. civil 3), atht mobilele cat i imo-Miele nu se vor vinde cleat prin exceptie.

In eit prive0e modal de a conciliá art. 734 ea art. 412 C. civil, vezitom. III, partea II, nota 4 dela p. 505, 506.

2) Vezi L. 10 § 2, Dig. (Jot/multi dividundo, 10, 3; L. 52 § 3, Dig.,Fami/im ereiseundm, si 10. S. Cpr. art. 1081 lit. d 1i 1085 C. Calintach.

8) Dupa art. 240 din legea bulgara dela 1890 &supra succesiunilor, mo-difieat prin legea din 7 Februarie 1906, descendentii de sex masculim, toti sanparte din ei, pot reine pentru ei partile fetelor maritate, platind valoarea a-cestor portiuni dupa, evaluare. La art. 242 din aceeasi lege, aces. din 6 Februa-rie 1906, a adaos un aliniat, care are urmatoarva cuprindere : Descendentii ma-jori, care in tirnpul vietei defunctului au contribuit la marirea gospodariei ce suntchemati s mosteneasca, au mijloacele lor proprii sau eu munen lor luctind impre-una. au defunctul, pot, daca n'au fost despligubiti de aceasta in alt tnod, s cearala Imprea1 s4 li-se socoteasca aceasta sporire in folosul Ion, afar numaidaca n'au renuntat in saris la acest drept, care nu poste fi exercitat dealt im-potriva comostenitorilor majori, care in viata defunctului se departasera de casa".

www.dacoromanica.ro

142 COD. ClV. CARTEA Ill. TIT. I. ART. 736, 746.

Mobilele se vor 'brinde: 1° atunei cand vor fiereditori de ai suceesiunii urmaritori sau oponenti; 20 atuneiAnd In lipsit de creditori urmaritori sau oponenti, majori-tatea comogtenitorilor, adeca jumatate din creditori plusnnul f), va socoti aceasta vanzare necesara pentru platadatoriilor succesiunei, fie ele chirografare sau ipotecare,WI ca minoritatea ereditorilor al poata, zadarnici aceastavInzare, care va fi publica ai se va face dupa formele o-bi§nuite (art. 736, 748 C. civil ai 677 urm. Pr. eiv.)

Inelt prive§te imobilele succesiunei, de citeoriele nu pot fi comod impartite In natura (art. 734 fli 736C. civil), adeca de elteori imparteala lor In natura arface ea ele al fie deteriorate sau depreciate, sau elnd fiindvorba de un imobil rural, unul din moqtenitori ar fi strain 9interesul comoOenitorilor cere ea ele sa fie vandute, apre aa se Imparti pretul Intro ei ; qi vanzarea se va face, Inasemenea caz prin licitatie publica la tribunalul situatieiimobilului, vinzare la eari vor putea concura qi persoanelestraine de suecesiune de eitteori unii din comoatenitori auntminori, interziai sau neprezenti 3) (art. 404, 748 qi 1389C. civil).

Dad, toti mo§tenitorii sunt insa majori, neinterziai *iprezenti, ei pot eonveni ea vInzarea al se faca In fataunui arbitru numit de ei (art. 763 § ultim C. civil)

Imobilul succesoral se va putea viudo chiar crind 1m-parteala in natura ar fi cu putinta de exemplu, in cazulart. 1388 C. civil, Mal numai cu consimtimIntul unanimal tuturor moOenitorilor, iar nu numai al majoritatei lor,qi In asemenea caz, toti comoOenitorii vor trebui sit fieinajori qi eapabili, caci dael unii din ei, ar fi minori saninterziqi, instrainarea n'ar mai putea sit aiba loe decit cuindeplinirea formelor cerute de art. 401 qi 402 C. civil.

In vinzarile pentru elire din indiviziune nu seaplica dispozitiunile art. 530 urm. Pr. civ., care prevadsuspendarea vtinzgrei In urmaririle suite; niei art. 551, 552

Mcitenitorii care via la suocesiune prin reprezentatie, nu vor nunairatoti la un loe decit ea o singurN, persoanli, pentru acels pe care ei II reprezintl.

§tim, In saevXr, eA, o jurisprudentli, pe care am combXtut-o, a conferitmoltenitorului stain clreptul la valoares imobilelor rurale In bani. Vezi suprap. 45, text si nota.

1) Vezi tom. nr, partea IT, p. 516.

www.dacoromanica.ro

VANZ. MOBIL. §I A IMOB. ART. 736 748. 143

din aceiasi procedura, cari obliga pe. adjudeeatari a depunein numerar pretul adjudecarei 9. Pentru ca aceste dinurma texte sit fie inaplicabde In specie, se cere tnsa eaun comostenitor sa, fi devenit adjudecatar; ele fiind apli-cabile de cateori adjudecatarul este o persoana straina lasuccesiune, pentruel atunci, lieitatia are earaeterul midi a-devarme vanzari 2) pe and mostenitorul, care devine adju-decatar, este presupus ca a fost singur proprietarul imobi-lului cumparat, Snel din momentul deschiderei succesiunei(art. 786 C. civ.).

3(1. S'a &cis ea, dei dupa art. 565 Pr. civ., ordo-nanta de adjudecare ramasa definitiva si exeeutata treceadjudecatarului imobilul liber de once privilegiu sau ipo-teca, totu§i aceste dispozitii nu se aplica si la vanzarileprin licitatie publica pentru esire din indiviziune, astfel eaaceste vanzari ramAn supuse dreptului comun si ordonant-ade adjudecare ce intervine n'are efectul, ea In vanzarilesilite, de a purga privilegiile si ipotecile ce greveaza imo-bilul adjudecat 8).

312. Se decide, de asemenea, in genere, eI nici art. 553Pr. civ. nu se aplica vanzArilor pentru esire din indivi-ziune. Chestiunea este lima controversata si parerea con-trail este tnsa singura admisibila In dreptul nostru 4).

S'a decis 'lima el art. 568 Pr. eiv., dupa care oncecerere de evictiune totala sau partiala a bunului adjudecatse prescrie prin 4inri ani din momentul executarei ordo-nantei de adjudecare, adica din momentul punerei adjude-catarului In posesiunea imobilului adjudecat, se aplica or-donantelor de adjudecare date pentru Ore din indiviziune 5).

i) Cpr. Cas. S-a. II, Bult. 1912, p. 306, 307.S'a decie, in coneecintl, el, In adjudecitrile acute persoanelor strXine

prin vinzarea la licitatie public/1, pentru (+lire din indivizittne, titlul proprieta-rului dobinditor flind ordonanta de adjudeeare, adjudecatarul poste s'o hives-teasel& Cu formula exeentorie spre a o aduce la indeplinire. C. Iasi, Juetifia din1915, No. 3, p. 75 urm. si Dreptul din 1915, No. 75. p. 594.

C. Bucuresti, Dreptul din 1913, No. 48. p. 362.6) Vezi tom HI, partes, II, p. 513 si p. 516, text kyi nota 2.5) Vezi tom. III, partea II, p. 513, text si nota 4. Art. 568 Pr. civ, a

fost explicat In tom. XI al Coment. noastre, p. 339 urm. si In tom. IV al acesteiluerliri, No. 599. Asupra chestiunei de a se sti dad, textul mentionat este sannn aplicabil imobilulni dotal, atunci and acest imobil, nedeelarat alienabil princonventia pKrtilor, a fost vindnt la licitatie, fgrA, ca cineva sli 6 opus dotali-tatea si impreseriptibilitatea lni, vezi tom. VIII, parten I-a, p. 350, 351 (ed. 2-a).Vezi ii tom. IV al acestei luerliri, No. 74, in fine.

www.dacoromanica.ro

144 COD. CIV. CARTEA. TIT. I. ART. 737, 746.

In materie de v&nzare pentru eqire din indiviziunenu exista recurs In contra ordonantelor de adjudecare eliberateadjudecatarilor de tribunalul de urmArire ; de oareee art. 689Pr. civ. arltAnd care texte din proeedura urmArirei suitese apliel in caz de vAnzare benevola, n'a mentionatart. 559 Pr. eiv., care prevede dreptul de recurs In contraordonantelor de adjudecare t).

Aceste ordonante nu aunt, In principiu, suseeptibileniei de apel. Ele avand caracterul unei conventii Incheiatede pArti sub privigherea justitiei, nu pot fi atacate cleatprintr'o actiune principall In anularea vanzgrei 2).

Motivele de anulare nu pot Insa fi, In specie, decataeele pantru care se poate ataca conventiile incheiate directIntre particulari, bazate pe dispozitiile art. 948 C. civil,sau pe violarea conditiilor speciale i esentiale contractuluide vAnzare, iar nu i pentru nelndeplinirea sau nerespectareaunor ohestiuni de formI, pe care tribunalui InsIreinat euvItnzarea le decide In mod enveran 3).

Formarea masei de fmpirtit i lichidarea drep-torilor color interesati (art. 737, 746 C. civil). I /upgce mobilele i imobilele au fost preteluite (art. 734, 735C. civil), sau dupl ce s'a ordonai ImpIrteala In natura(art. 736 C. civil), judeatorul comisar randuit de tribunalconform art. 733 O. civil, trimite pe pXrti, de cere trebuinta,Inaintea unui arbitru numit de ele, daca toate pIrtilesunt capabile §1 de fatl, sau din oficiu de dare judeatorulcomisar, atunci and ele nu se Invoese pentru numireaacestui arbitra, sau and Intre moOenitori unii sunt minori,interziqi ori neprezenti.

Inaintea acestui arbitru se pro3ede la facerea soeotelilorce copartaqii pot fi datori a-vi da unii altora la formareamasei de Impartit 4), la compunerea pártilor sau a loturilor

C. Bucuresti i Cs.s. rom. Dreptul din 1913, No 66, p. 523 urm. siJurispruden(a roes. din 1914, No 24, p. 371, 372, preeum i alto decizi citateIn tom. lIE, partes II, p. 514. nota 1. Vezi si tom. VIII, partes I-a, p.386, notal,(ed. a 2-a). Mai vezi tom. IV al acestei luergri. No. 80, in nota.

Vezi tom. lll mentionat, p. 514, 515, text si nota 2.2) Vezi deciziile citate in nota 1.4) Socotelele de care vorbeste art. 737 C. civil vor decurge, in cazul col

mai freevent, din administrares bunurilor succesorale de atre unul sau altuldia comostenitori, fie eit a fost investit de catre ceilalti eu un mandat in regulkfie at si-a inausit singur administratia si folosinta, fr tires sau invoires

www.dacoromanica.ro

COMPIINEREA LOTURILOR. ART. 740-743, 745. 145

la restitutiile ce mo§tenitorii ar avea face Intre ei(art. 737 § 2 C. civil).

Mo§tenitorul descendent raporteaza la masa suc--cesorala, darurile primite dela ascendentul salt defunct(art. 751 C. civil), precum i sumele datorite succesiunei(art. 738 C. civil 1).

Daca asupra operatiilor trimese Inaintea arbitrului,-care au de soop lichidarea i Imparkea,averei (art. 737 § 2),mo4tenitorii fac contestatii In privinta raporturilor, soco-telilor, preluarilor sau asupra, formarei loturilor, arbitrul-constata printr'un proces-verbal pretentiile partilor, tri-mitandu-le Inaintea judecatorului comisar care le trimeteel, la randul lui, Inaintea tribunalului, conform art 733C. civil.

In once caz, odata cu hotadrea prin care se stabile§tecalitatea partilor Eli masa succesorala 2) a ramas definitivprin neapelare, ea constitue autoritatea lucrului jadecat,

chestiunea masei succesorale nu mai poate fi discutataca ocazia, apelului fault In contra hotarirei prin careprima instantg, a atribuit partilor loturile formate de expert.

8° Compunerea partilor sau loturilor (740, 741,742, 743 § 1, 745 C. civil. Dap, ce drepturile ino§teni-torilor s'au lichidat i dup. ce s'a determinat masa de'AMU se procede la formarea loturilor sau partilor.

Daca succesiunea se Imparte pe capete se formeazaatatea loturi ca0 mcItenitori sunt, In caz cand ei au drep-turi egale.

Daca suecesiunea as Imparte pe starpe eau tulpini, se

eelorlalti comovtenitori. Devi sumele datorite in acest mod nu pot 8 supusexaportului, totuvi ele trebussc socotite vi liehidate de judecatorul comisar sau dearbitrul numit de el, iar rezultatul 'or sa se tie in seama la compunerea par-tilor vi la restitutiile ce movtenitorii au a-vi face futre ei, dupa cum se exprimaart. 737 sus eitat. Cas. S-a I-a, decizia No. 305, din 4 Mai 1915. Jurispr. romiinadin 1915, No 28, p. 437, No de ordine 438, lit b.

S'a decis c atunei and stint deschise doub: succeaiuni ce stint de trn-partit futre aceeavi moltenitori, nimio nu se opune ea imparteala sit. se faca prinintrunirea eelor dota anceesiuni intr'o singura masa de impartit i printires, acestei masts futre toti moltenitorii. Cas. S-a I-a, Bult. 1912, p. 1617.

Masa de empartie cuprinde toate bunurile succesorale, care se imparteintros movtenitori. Ea se compute: 1° din averea mobil i imcbi1 ce apartineadefunctului In mornentul mortei sale vi din pretul averei vindute conform art.736; 2° din bunurile ditruite de defunct deacendentilor vi care au fost raportateIn natura (art. 738, 751); 3°. din banii ce descendentii datoresc aseenclentului!or defunct kart. 738 C. civil), etc.

72784 10

www.dacoromanica.ro

146 COD. CI V.CARTEA 111.TIT. I.CAP. VI.--ART. 740-743, 745.

formeaza atitea loturi cate aunt starpe sau tulpini (art.740), iar lotul care cade prin sorti In partea fiecarei tulpinise subImparte In atatea loturi cati mo§tenitori formeazatulpina (art. 667, 745 C. civil).

Art. 740 din codul civil prescrie sti. se faca atatea partisau loturi cati aunt §i mo§tenitori, presupunand ipoteza Incare fiecare moltenitor are drept la o parte egala. Se poatelnsa %tampla ea unul din mo§tenitori sa Rib& drept la aparte mai mare de cat altul, de exemplu: In cazurileprevazute de art. 671, 673 §i 684 § 3, In care eazuriloturile nu vor fi egale cu numarul mo§tenitorilor 9.

In eazurile And partile mo§tenitorilor sunt egale, lo-turile vor fi egale nu numai In privinta valorei, dar §i anaturei bunurilor ce le compun. De aceea, loturile trebnesa fie astfel compuse In cat sa se dea la fiecare parte, pecat se poate, aceemi cantitate de mobile, de imobile, dedrepturi sau de ereante de aceia§i natura §i valoare (art.741 C. civil).

Cu toate acestea, art. 741 § 2 voe§te ca sa se Inlaturepe cat se poate fractionarea peste masura a fondurilor §idiviziunea exploatarilor ; &lei practica dovede§te ea cheltuielilesunt Cu slat mai mari cu cat cultura pamantului estemai fractionata.

317. Fiind MA, ca loturile ce se dau In natura nupot fi toate egale, inegalitatea lor se va compensa prin bani(art. 742 C. civil), adeca printr'o suma fix6, care se nu-me§te sultd (dela solvere, solutum 2).

Nefiind cu putintä a se potrivi pärtile niei (lupa catime,nici dupä calitate, judecatorul poate sä le potriveaseä cu bani sau.cu alte lucruri", zice art. 1086 din codul Calimach 8).

Si familix erciscundm judicio actum sit, singulas res sin-gulls heredibus adjudicare debet ; et si in alterius persona prae-gravare videatur adjudicatio, debet hunc invicem cohccredi certa.pecunia". (In actiunea de impärtealä a unei succesiuni, trebue säse dea un obiect unuia din mostenitori si alt obieet celuilalt; iaradjudicatarul al cärui lot ar fi prea mare trebue sä fie condam-

1) Vezi tom. III, partea II, p. 522 urm.3) Vezi tom. III, partes II, p. 527, nota 3; tom. VIII, partea I-a, p. 390,

nota 3; tom. IX, ed. II, p. 8. nota 1, ete.Moltenitorul creditor al aulyei are, es ga-rantie s plitei ei, un privilegiu asupra imobilelor auccesiunei (art. 1737 § 3).

3) Vezi Iti art. 11, partea III, capit. 13 C. Caragea.

www.dacoromanica.ro

TRAGER. LOTURIL. LA SORTI.A RT. 743, 744 C. CIV.4 700 PR. my. 14T

nat a pläti o sum cert§. comoqtenitorului Au). (Instit., De oficiajudicis, 4, 17, § 4 (ab ').

Inegalitatea loturilor mai poate fi compensata,punandu-se In sareina loturilor celor mai mari o parte maimare din datoriile suecesiunei.

Suma care se d drept compensare mo§tenitorului cuun lot mai mic, va produce dobanda de drept, pang, laplata ei, daca bunurile a caror valoare ce reprezinta producefruete sin alte venituri 2).

Yam cum re emptor fruatur, mquissimum est cum usurae-pretii pendere".

In caz cand Intre moqtenitori unul este incapabil,ori absent sau neprezent, loturile se formeaza de expertiiranduiti de tribunai (art. 412 C. civil). Daca tribunalul n'aranduit nieiun expert, se va randui un expert anume pen-tru formarea loturilor (art. 743 § 1 C. civil).

90 Tragerea loturilor la sorti. (Art. 743 § 3,ab initio, 744 C. civil, 700 Pr. civ.). Dupa ce loturileau fost formate, ele se trag la sorti fa ta Cu patine, inain-tea tribunalului sau judecatorului de ocol, pentru impar-telele care stint de competinta sa (art. 34, L. judecat. defoeoale din 1907).

Inainte de tragerea sortilor, fiecare copartaq poate sitpropue reclamatiile sale in contra formarei loturilor, In scopde a se indrepta gre§elele strecurate ca ocazia formarei lor.

Imparteala pe calea sortilor este cea mai bung i ceamai dreapta In acelaqi timp, pentruca atribuirea loturilorfarii sorti da loe la multe dificultati.

Wahl hat Qual", zice un proverb german. (Choisi fait tour-znent).

Un alt proverb, tot german, zice de asemeneaDas Loos stillt den Hader". (Sortii aplaneazg.

Tragerea lotunilor la sorti era admisa, Eli in unelecuturne franceze; de exemplu, in cutuma Parisului.

1) Mai vezi Instit., D8 actionibus, 4, 6, g 20, in fine; L. 52 § 2, Dig.Familiae erciacundae 10, 2; L. 3, Cod, Communi dividundo, 3, 37, etc.

a) Analogie din art. 1363 C. civil.Chaisemartin, op. cit., P. 418, No. 32.

www.dacoromanica.ro

148 COD. CIV. CARTEA III. TIT. I. CAPIT. VI. ART. 743..

In cele mai multe cazuri, Impartutla se facea prin exerci-tarea dreptului de optiune, In dreptul germanic Kiirrecht.De aceea Loysel zicea:

Qui demande partage fait les lots, et coutumièrement rain&lotit, et le puiné choisit" ').

Der Aeltere theilet, der Jiingere kiesee , zice un proverb ger-man. (Cel mai in varstX face pà'r¡ile i cel mai tanär alege 2).

Incheierile prin tare, se admite In principiu, ettireadin indiviziune nu constituesc Incheieri preparatorii sau pre-mergatoare In sensul art. 323 P. civ., care n'ar putea fiatacate cu apel decat odata cu fondul, ci au, din contra,un caracter definitiv, care prejudeca fondul i leaga pe in-stantele ce le-au pronuntat. Ca atare, asemenea hotarfri potde Indata fi atacate cu apel, fara a se a§tepta hotarlreaasupra fondului. Termenul de apel este acel ordinar i curgedela comunicare, conform dreptului comun (art. 318 Pr. civ.).

100. Imparteala prin atributie (art. 743 § 2 C..civil). Art. 743 § 2 C. civil dispone ca dad, mosteni-torii vin la succesiune cu parti inegale, tribunalul sau ju-decatorul de ocol, in privinta Impartehlor ce sunt de com-petinta sa (art. 34 L. judecat. de ocoale din 1907), decidedacd, trebue sa se proceada la irnp5rteala prin tragerea sor-tilor sau prin darea partilor In total.

Acest text, Hind reproducerea aproape literall a art.996 § 2 din codul italian, nu poate sá aiba alt sent; decatacel pe cAre II are acest din urma text, adeca sá admitaImparteala prin atributie, fdr6 tragerea sortilor, qi aceastachiar atunei cand toate partite, fiind capabile, n'ar fi deacord asupra acestui mod de Impgrteala, sau lntre mo§te-nitori unii ar fi incapabili sau neprezenti; caci altfel textulde mai sus n'ar avea niciun sens, de oarece atunci candtoate partile sunt capabile i sunt de acord, ele se pot fm-parti oricum voesc. In acest sens se pronunta atat juris-prudenta cat i putina doctrina ce o avem 3).

Chaisemartin op. cit., p. 419, No. 33.Cas. S-a I-a, Bult. 1913, p. 1360 qi Dreptul din 1913, No. 54, p. 425,_

precum 11.1 alte decizii citate In tom. III, partea II, p. 532, nota 1. Vezi qi tom.IX, ed. II, p. 547, nota 1.

Vezi Fi. Sion, Cr. judiciar din 1914, No. 65, preeum i autorit14ileeitate In tom. III, partea II, p. 536, nota 1. In Franta, ehestiunea este eon-troversatl. Vezi tom. III mentionat, p. 535, ad notam. Cpr. Planiol, III, 2365,nota 1, care, eu aceastl ocazie, se referI la, piirerea noastrl.

www.dacoromanica.ro

OMOLOGAREA IMPARTELEI. ART. 750. 149'

Pentru ea un asemenea mod de împärea1 s poat6 fiadmis se cere îhs ca judecatorii sá constate prin hotitrIrea1or neeesitatea atribuirei loturilor f/r1 tragerea sortilor.

110 Omologarea impartelei. Daca toate par-tile prezente qi capabile aproba ImpArteala, ea nu mai arenevoe de a fi otnologatg, de justitie. In caz InsI cAnd lntremostenitori unii sunt incapabili sau absenti, iustitia trebue136 se pronunte asupra îwpárelei, dupg ce judeca toate con-testatiile.

HotArirea prin care se otnologa Imparteala este su-pusa apelului, conform dreptului comun, apelul unuiadin mostenitori foloseste tuturor celorlalti, din cauza indi-vizibilitItei impgrtelei 1).

120 Executarea impArtelei (art. 750 C. civil).Dupi, ce ImpArteala judiciara a dobandit autoritatea lucru-lui judecat, se va preda fiecArtri copArtas partea ea dinbunurile impartite, predându-i-se In acelas timp i titlurilerespective de proprietate (analogie din art. 1315 C. civil).

Titlurile unei proprieati Imphtite, ale chei fragmentesunt cuprinse In difeiite loturi, se detin de copartaqul carea luat partea cea mai mare, ea unul ce are un interes decapetenie la pgstrarca lor:

Si gum sunt cautiones hereditaricc, eas judex curare debet, utapud eum maneant, qui majo re ex parte heres sit'. (Documentelesuccesiunei trebue sà. rämle In rnini1e acelui care este mostenitorpentru partea cea mai mare). (L. 5, ab initio, Dig., Familia er-ciscundae, 10. 2).

Acest mostenitor are insA obligatia de a InfAtisa titluril3de proprietate celorlalti coparta§i care ar avea nevoe de ele,pentruca el nu este deeât depozitarul lor (art. 750 C. civil).

Aceeasi solutie se admite i In caz cand averea nu este-Impgrtitg, Intro mostenitori. Acei care detin titlurile de pro-prietate sant datori, la caz de trebuintl, a le infatiqa acelorcare le cer, pentruel interesal este mIsura orichei aetiuni.

Raoul mosten'torului, care detine titlurile, de a 'nu leInfatisa la caz de eerere sau de a IntArzia cu Indeplinireaacestei obligatii Par supune la daune (art. 998, 999 C. civil).

1) Asupra chestinnei de a se lti daca hotaririle prin care se emologaImparteali, au san nu putarea lucrului judecat, vezi tom. VII, p. 484, 485.

www.dacoromanica.ro

150 COD. CIV. CARTEA III. TIT. I. DESPRE RAPONT.

La Romani, mo0enitoru1 care deOnea titlurile origi-nale, trebuia sg, dea o cautiune spre a asigura Infgtikarea tor:

Caeteri descriptum et recognitum faciant, cautions interposita,ut &I= res exegerit, ipsae exibeantur". Ceilalti mostenitori nu voravea depe titlurile de proprietate (leek etpii legalizate, acei caredetin originalele dând eautiune ce le vor prezenta, la caz de tre-buint6). (L. 5, in medio, Dig., Familias erciscundae, 10. 2).

13° Cheltuelile impirtelei.Cheltuelile ImpIrteleiqi ale lieitatiei, fiind flcute In interesul eomun al pgrtilor,aunt In sarcina coptirtmilor, fiecare In proportie eu part.easa. Ele Bunt deci In sarcina succesiunei 0 nu pot fi com-pensate Intro pgrti.

Aceste cheltueli stint pl.tite cu preferintg. Inaintea cre-ditorilor mo0enitori1or, fiindel sunt &cute chiar In inte-resul creditorilor (art. 1727, 1729 § 1, 1731 C. civil).

Oheltuelile inutile 0 frustratorii cad Insg. In sarcinaaeeluia care le-au flcut.

Raportul in materie succesorali. Raportuleste una de operatiile preliminare ale Impgrtelei, care arede seop compunerea masei bunurilor ce urmeazA a fi Im-pIrtite i restabilirea egalitItei dintre mo0enitori, care estesufletul Impgrtelei.

Raportul se Interneiazg, deci pe echitate.

Hic titulus manifestant habet aequitatem". (Acest titlu eu-prinde o echitate manifestrt). (L. 1, ab initio, Dig , De collationebonorum, 37-b).

El presupune mai mul0 descenden0 care vin la suc-cesiunea aceluiaqi ascendent.

Ra,portul poate deci fi definit o.operatie preliminarg,a impgrtelei, prin care un descendent gratificat de ascen-dental sa,u, aduce la masa comung liberalitätile directe sauindirecte, primite dela ascendentul sgu (art. 751 0. civil),sau banii ce el datoreitte acestui ascendent (art. 738 C. civil).

Legiuitorul român, pgrIsind de astgdatg, codulfrancez, i reproduclnd prineipiile dreptului roman 1) ad-

I) Vezi L. L. 20 qi 30, Dig., § 2, Dig., De inofficio testamento, 3. 28; L.12, Cod, Communia utriueque judicii, etc., 3, 38; L. 17, cod, De coliationibus, 6.20. Cpr. Windecheid, Leltrbuch, des Pandektenrechts III, § 609 urn. (ed. Kippdin 1900); Dernburg, Pandekten, III, § 139 nrm., etc.

www.dacoromanica.ro

DESPEE RAPORT.CONSID ISTOR10E SI ART. 751, 753, 755. 151

mise atilt In codul italian (art. 1001 §i 1014 9 qi cel ger-man (art. 2050) cat §i In dreptul nostru anterior, a pre-scris raportul numai in linie dreapta deseendentd, pe candcodul francez II admite, din contra, In privinta tuturormoqtenitorilor In genere 2).

Solutia admisa de codul nostru este mult mai logicadead acea admisa de codul francez, pentruca defunctul n'aputut, rationalmente vorbind sit voiasca Intre toti moqteni-torii lui aceeaqi egalitate pe care el este presupus a o voiintre toti descendentii sai, catre care el are sceea§i afeetiune.

Sinis fora (raportul) se face intre pogorttori care vin la moste-nirea suitorilor", zice art. 1007 din coda Calimach (790 C.austriac 8).

Iata ce gasim, In aceasta privinta, In Loysel :Enfans avantagés de père et mère doivent rapporter ce qui

leur a été donné en mariage ou autrement, moitié en une succes-sion, moitié en l'autre, ensemble les fruits perçus depuis la suc-cession échue, ou moins prendre, 5. la raison de la prisée qui enfut faite, les réparations utiles et nécessaires toujours déduites oudécomptées, ou de ce qu'ils en auroint eu san fraude" 4).

*i acela§i autor adaoga : Rapport n'a lieu en ligneeollatérale, s'il n'est dit" 5).

Raportul figureaza, de asemenea, In arzamintele celemai vechi ale dreptului germanie (Sachsenspiegel §i Sthwa-benspiegel 6).

329. Persoanele care datoresc raportul (art. 751753, 755 C. civil). Fiul sau descedentul, legitim, Itgi-timat sau natural fa ta de mama sa, preeum Ili copiluladoptat fata de succesiunea adoptatorului (art. 315 C. eiv. 7),care vine la succesiunea aseendentului Bali daruitor, fie chiar

1) Conform art. 251 nrm. din legea bulgaa &supra auccesiunilor deja 1890.Vezi tom. VIII, partea I-a al coment noastre, p. 231, nota 2.

5) Cpr. Trib. Gorj, Trib. juridia din 1920, No. 3 qi 4, p. 9 (cu ob.erv.noaatrii).

5) Mai vezi codul lui Andr: Donici, capit. 39 (despre sinisfora).Loyeel op. cit., I, p. 355, No. 851. Vezi qi Domat, Lois civiles dens

lour ordre nature/. V, p. 388, No. 3 Ili p. 392, nota 1. Vezi aaupra dreptului cu-tumier francez, Kohler, Veber die Sollationrecht in den franz6s. coutumes.Zeitschrift ftir franzasisches Civiirechta, tom. 18, p. 314 urm.

Loysel, op. cit., I, p. 357, No. 355. Contrd : Art. 301 din cutumaParisului.

5) Cpr. Arntz, II, 1513.1) Filippi, Corso completo di diritto civile italiann, XII, 165, in fine, p. 118.

www.dacoromanica.ro

152 COD. CIV. CART. III. TIT. r. - CAP. VI. ART. 751,753,755

-sub beneficiu de inventar, impreunA cu 1'1.4 ori surorilesale, sau eu deseendentli acestora, este obligat a reportacomo§tenitorilor si toate bunurile primite personal deisaseendentul su aeum defunct, prin donatiuni atAt .directecal indirecte i) afarit de cazul cAnd ascendentul dlruitorar fi dispus In mod expres altfel (art. 751 §i 846 C. civil 2).

Nisi expressim designaverit ipse parens se velle non fieri col-lationen. Nov. 18, capit. 63).

Nu se cere Ins5, In aceastà privinta, niei un termen-sacramental, instantele de fond apreciind In mod suverandacl ascendentul a toteles sau nu sl scuteasel de raportpe deseendentul donatar 4).

Deseendentul donatar, care va veni la succesiunea-ascendentului dlruitor §i care n'ar fi fost scutit de raport,va trebui deci sá raporteze como§tenitorilor sgi liberalitateaprimitl dela defunct (art. 751 e. civil 5).

OdatI frisl ce a renuntat la succesiunea ascendentului,-el va putea sl pIstreze darul in limitele pArtei disponibile(art. 752), de oarece egalitatea neavind ratiune de a fideal intre descendentii care vin la succensiune, nu maipote A, fie vorba de raport In privinta descendentului re-nuntItor 6). (Vezi tug critica acestei dispozitii in tom. III,partea II, p. 562 urm.).

Ex causa donationis, vel aliunde tibi quaesita, si avi successio--non respueris, conferre fratribus compeli non potest". (Daciai re-nuntat la succesiunea bunului d-ta e, nu poti fi silit a raporta

Sunt deal supuse raportului nu numai donatiunile investite cii formelelegale (are 813 urm ), dar vi donatiunile rnanuale (Handsgeschenke); donatiuniledeghizate sau ascunse sub forma unui contract au titln oneros (ems. S-a I-a,Jurisprudenta roincind din 1913 No. 38. p. 568, No. de ordine 703), remit reaunei datorii ¡Until, de ascendent descendentului su succesibil (art. 1138 C. civil)asigurltrile pe Tia ficate de ascendent In folosul descendentului sn succesibil(art 477 C. com.), donatiuniIe fficute de sscendent descendentului situ succesibilprin persoane interpuse, etc. Vezi tom, III, partea If, nota 1 dela p. 556 urm.

2) Descendentul donatar poate sit renunte la seutirt a rAportulul, bine ¡ti-ldes, numai in urrna mortei ascendentului dgruitor.

5) Vezi infra. No. 355.Cpr. Trib. Gorj, Trib. Jur 'diet" din 1920, No. 3 i 4, p. 9 (eu observ.

noastrIL).5 ) Cpr. art. 1017 C. Calimach.

In cit privelte vechiul drept francez, vezi tom. III rnentionat, p. :49,4d notain rti p. 561, nota 2. Mai vezi Dimat, Lois civiles dans leur ordre na-ture', V, p. 392, No. 2 (ed. Carris).

www.dacoromanica.ro

DESPEE RAPORT. ART. 752 153

fratilor ceeace ai dobind t prin donatiune sau altfel). (L. 25. Cod..Familiae erciseundae 3: 36 ').

330. Mai sunt scutiti de raport : mostenitorul ne-demn, preaum i cel care s'a savarsit din viata, lnaintea des-ehiderei suceensunei, la care el nu este reprezentat de altii..

Dar daca descendentul donatar poate sl renuntesuecesiunea ascendentului su daruitor i sa pastreze libe-ralitatea In limitele partei disponibile, el nu poate, pe langapartea disponibil s re0e i rezerva ; de unde rezultaceilalti deseendenti, care au primit suecesiunea aunt Indrept, la calitatea lor de mostenitori rezervatari, sa exercitecontra descendentului renuntator o actiune In reductiunepentru tot ce liberalitatea facuta acestui din urma intrecepartea disponibill, fár ca acest descendent sa poata cumula cuaceasta parte portiunea rezervei pe care a pierdut-o prinefectul renuntarei sale, dupa cum dispune anume art. 1003din codal italian si art. 253 din iegea bulgara asuprnsuccesiunilor dela 1890. Chestiunea, este Irma controversatA

De asemenea, de cateori un ascendent a &cut o liberalitate-unui descendent succesibil, dupa ce acest ascendent dispu-sese de partes sa disponibila prin liberalitati anterioare,.deseendentul donatar, in caz de a renunta la succesiuneaascendentului daruitor, nu poate sit retie darul ce i s'a faeutnici pana la concurenta partei disponibile, aceasta partefiind epuizata,, niei 0,n1 la concurenta rezervei legale, aceastArezervA fiind alipita de calitatea de mostenitor pe care fi.n'o mai are.

Daca as3endentul n'a &cut descendentului succesibildonatiune, ci i-a lasat un legat, fie particular, fie ca titluuniversal, legatarul poate, In caz de a remna la succesiu-ne, s1 ceara legatul dela mostenitor, se Intelege tot In li-mitele partei disponibile.

De cateori el nu renunta insl la succesiunea testato-rului, pe care este chemat a o culege ab intestat, el nu postecere legatul, care rgmane cadue si se stinge chiar atunciand dreptul se deschide, adeca la, moartea testatorului.

2) Mai vezi L. 9, Dig., De dais collation°, 37. 7. Cpr. tom. III, partes II,p. 561, text nota 2; tom VIII, partea I-a, p. 232, ad notant, etc.

2) Vezi tom. IH, partea I', p. 564 Imo.; tom. IV, partes I, p. 510 gi 511urm. Vezi i infra, No. 592.

www.dacoromanica.ro

15i COD. C1V. CAR. Ill. TIT. I.CAP. VI. ART. 753, 755, 665.

Descendentul nu poate deci fi In acelal timp i mol-tenitor ab intestat qi legatar sau donatar 1) ; el trebuealeaga una din cloud ; ceea ce, fail, Indoiala, este contrarvointei testatorului.

Aceastit dispozitie, criticata de autóri, necunoscutit laRomani, It)i are origina In dreptul obi§nuelnic franeez, undeart. 300 din cutuma Parisului zicea :

Nimeni nu poate sg. fie in acelea§ timp moltenitor §i legataral defunctului" 2).

De aceea, Loysel zicea :

En succession directe, on ne peut étre héritier et legataireaum6nier (legatar) et pareonnier (moltenitor eau copiirta §), mai,bien donnataire et héritier en ligne collatérale" 8).

Venim acum la art. 753 C. civil care, In legeanoastra, se refera la o singurit ipoteza, qi anume : la aceeaAnd bunul ar face o donatiune unui Depot de fiu, pe andfiul s'ar afla Inca In viata.

In asemenea caz, nepotul astfel gratificat de bunul sauva face raportul averei daruite de citeori el va venila sue-cesiunea acestui bun, din cauza mortei sau ineapacitatei pa-rintelui sau, dad. bunul nu l-a seutit de aceaata formalitate.

Cat pentru art. 755 C. civil, acest text dispuneeà descendentul, adeca nepotul eau stranepotul, care vine eudreptul sau propriu ajutorul reprezentatiei la succesi-unea bunului sau stribunului situ daruitor, nu este obligat araporta darul &cut parintelui sail (care este fiul sau ne-potul de fin al daruitorului), chiar cand el ar primi suc-cesiunea parintelui su donatar, In care succesiune ar gitsibunnrile ditruite. Acest descendent nu este, In specie, supusobligatiei raportului, pentruca dei el este moltenitor, totuqinu este personal donatar.

Descendentul care vine la suceesiunea bunuluieau strabunului su prin reprezentarea tatalului sàu donatar(art.. 665 C. civil), trebue lnsa sa raporteze darul primit

21 Cyr. Ccol. 1, in fine.ab intestat vi de(art. 751 i 846

2) Veal IliLoysel,

Bucurelti, Cr. judiciar din 1895, No. 12, consid. dala p. 93Descendentul nu poste deci cumula oalifatea de mottenitor

legatar, deck atunoi °Ind testatorul 1-a sentit anume de raportC. civil).Art. 228 al Cuturaei din Oahu'.op. cit., I, P. 308, No. 311.

www.dacoromanica.ro

DESPBE RAPORT. ART. 754, 756. 15&

de piirintele luí §i sumele datoríte de acest din urmit Inbaza unui Imprumut (art. 738 C. civil), chiar atunci candel ar fi renuntat la succesiunea acestui parinte (art. 668C. civil), sau ar fi primit-o sub beneficiu de inventar,pentruca reprezentantul Intrand In drepturile i obligatiilecelui reprezentat (art. 664 C. civil), trebue stt indeplineasetttoate obligatiile acestui, din urma.

Le fils rennoncant à la succession du père, et Tenanteelle de son aThul, y doit rapporter tout ce qui avait été donné oupr6té au Ore" zice Loysel 1).

Mai mult Inca, descendentul reprezentant vareporta i eeeace el a primit personal de la bunul sau stra-banal sau, pentruca. el este In acelaq timp i mo§tenitor

donatar (art. 751 (i. civil). Descendentul va face deci,In asemenea caz, un Indoit raport : 1° raportul bunurilorprimite personal de el dela defunct; 20 raportul bunurilorprimite de acela pe care el 11 reprezintti. Chestiunea este

controversatit2).Desce-ndentul care va renunta la succesiunea aseen-

deutulni daruitor. nu va fi Irma obligat la raport.Nedatorirea raportului pentru 'altii (art. 754

756 C. civil). Liberalitatile faeute de un ascendent co-pilului unui descendent care are calitatea de moqtenitor inmomentul mortei ascendentului daruitor sunt, duptt art. 754C. civil, presupuse a fi fost facute cu scutire de raport,bine 1nteles In favoarea tatalui care vine la succesiuneaascendentului daruitor. Raportul nu este deci datorit pen-tru altii, hem care, de altmintrelea, se intelege dela sine.Pentru ça un descendent sa fie obligat la raport se ceredeci ea el sa fie personal donatar sau Iegatar.

Art. 756 din codul civil exprima aceettifi idee andzice cá liberalitáile Acute sotului unui descendent sume-sibil, adeett care are calitatea de moqtenitor in momentulidesehiderei succesiunei, sunt soeotite ea facute tot cu dis-pens& de raport; ceeace insemneaza ca daca tatitl meu afacut o liberalitate sotiei mele, eu nu voiu fi obligat a faceraportul atunci efind voiu vení la succesiunea parintelui

1) Loysel, op. I, p. 357, No. 353.a) Vezi J, partea II, p. 572, text i nota 1.

www.dacoromanica.ro

156 COD. CIV. CART. III. TIT. I. CAP. VI. ART. 7575763

meu (Waiter, fiindca eu nu sunt personal nici donatar, nicilegatar. Cu toata controversa ce exista asupra acestui punct,acesta fiind sensul art. 754 qi 756 din codal civil, aceste-texte ar fi putut foarte bine sa fie eliminate din cod, dupacum au qi fost eliminate din codal civil spaniel dela 1889,ca unele ce pot induce In eroare.

Succesiunea la care se face raportul (art.757 C. civil). Raportul se face la succesiunea ascenden-

t ului daruitor.Nu se pune la sinisfora cite ean d'iruit fiilor de catre altii",

ziee art. 1010 lit, j. din wail Calimach.Astfel, deseendentul care ar fi primit o liberalitate dela

banal sau, nu o va raporta atunci clnd va veni la succe-siunea tatalui sau, ci numai cand va veni Impreuna cu8.10 descendenti la aceea a bunului sax' &fruiter (art. 757).Daruitorul sau testatorul având facultatea de a scuti deraport, ponte sa ordone ca el se va face la succesiuneaunui tertiu.

Tata! Ili mama care au Inzestrat Impreuna qi In modsolidar pe un copil al lor, pot, de asemenea, sit stipulezeca dota se va imputa In intregimea ei asupra succesiuneiceluia din. soti care va muri mai IntAi 0, In subsidiar,asupra succesiunei celui ramas In via% 1).

Persoanele care pot cere raportul §i care sefolosesc de el. (art. 763 C. civil). Raportul neavand loe,In dreptul nostru, declt Intre descedeigi (art. 751 C. civil),(inter fratres 2), numai ei pot sa-1 ceara dela ceilalti des-cend4, ctre n'au renutgat la succesiunea ascendentului&traitor, sau nu s'au facut nedemni de ea.

Legatarii3), fie chiar universali ; donatarii prin contractul-de casittorie ai intregii succesiuni sau a unei parti din eaqi creditorii chirografari ai a.scendentului daruitor, nu potcere raportul liberalitatilor facute descendentilor succesibilide catre debitorul lor (asoendentul daruiter), nici sa se

') Vezi tom III, partea II, p. 579 si tom. VIII, parters I-a, p. 225 (ed. a 2-a).2) I.,. 12, Cod, Comutunni utrusque judicii, etc, 3. 38.s) Legatarii si donatarii pot in sl cere rapnrtul Setiv statornieit de art.

849 C. civil, eitei In specie, nu este vorba de un adevrtrat raport, ei de o simplitoperatic de ealeul necesarlt spra a se forma masa asupra areia urmeazI a secalcula partea disponibill si rezerva. Vezi tom. III, partea II, p. 581, nota 1qi tom. IV', partea 1, p. 561 urm.

www.dacoromanica.ro

ACTIUNEA iN RAPOICT. 157

foloseasca de acest raport, daca el a avut loe, ei putandnumai sa ataee prin actiunea, pauliana, liberalitatea flout&In dauna si frauda lor (art. 975. C. civil).

Cat pentru creditorii personali ai descendentilor, eipot cere raportul In nutnele debitorului lor, in baza art. 974-C. civil, sau sl se foloseasca de acest raport, de cateori el aavut loc.

Din faptul ca dreptul de a cere raportul apartine credi-torilor personali ai descendentului donatar, rezultd cá acest-drept apartine i creditorilor defunctului, de cateori ei vordeveni creditorii personali ai descendentului, ceeace se vaIntampla atunci eand deseendentul debitor va primi sue-cesiunea pur i simplu, pentruca, in asemenea caz, patri-monial defunctului se amestica ca acel al mostenitoruluisi nu mai formeaza deal unul singar.

Prin urmare, regula art. 763 C. civil poate fi rezumataIn modal urmator : creditorii personali ai descendentuluipot tntotdeauna sà ceara raportul, pe cand creditorii de-functului nu pot s.-1 cearl decat atunci cand descendentula 'prima succesiunea pur i simplu. Acesti din urma nupot tnsa cere raportul atunei cand ei au provocat separatiapatrimonului defunctului de acel al rnostenitorului (art. 781urm. C. civil), niei atunci and descendentul a primit sue--cesiunea sub beneficiu de inventar.

,Raportal nu se datoreste ereditorilor succesiunei aceeptat4sub beneficia de inventar", zieeà Pothier.

338. Actiunea in raport 1). AcOunea in raport apar-tine tuturor descendentilor succesibili, a carer parte desuccesiune este miesorata prin liberalitatile defunctului.

Raportul fiind datorit de fiecare descendent In modindividual, de aci rezult1 cà el este datorit tot individualfiecIruia din ei, singuli a singulis.

Actiunea In raport fiind divizibilA, poate fi exercitataIn mod individual, contra unui singur mostenitor.

Ea tine atat timp cat tine f¡a actiunea in ImpArteallcare, afara de eazul art. 729 C. civil, este imprescriptibill.

Descendentul care cere raportul trebue sa dovedeasca

I) In cAt priregto deosebirile i analogia ce existlt Intro actiunereport i aceia In reductiune, vezi tom. III, par tea II, nota 1 dela p. 585,586.

www.dacoromanica.ro

158 COD CIV.CARTEA III. T1T. I.CAPIT. VI. ART. 751, 738

existenta liberalitAtai (art. 1169 C. civil), iar donataruluiincumbl sarcina de a stabili cl liberalitatea a fost scutitAde raport.

Donatiunile directe si legatkle vor fi dovedite prin ac-tele Incheiate pentru constatarea lor, iar donatiunile indi-recte sau deghizate vor putea fi dovedite cu martori siprezumptii, fiindcl descendentii care cer raportul au fostIn imposibilitate de a-si procurk o dovadA scrisl despreexistenta acestor liberalitAti (art. 1198 C. civil).

Aceiasi solutie este admisibill In privinta done tiu-nilor manuale 1). §i suma supusit raportului va puteit fistabilitl prin once dovezi.

Actiurea In raport se exercitl contra descendentuluidonatar supus raportului.

Tribunalul competent este acel al deschiderei succesiunei(art. 95 C. civil, 63 § 2 Pr. civ.).

Cererea In raport fiind un mijloe de apArare, iar nuo cerere noul In sensul art. 327 Pr. civill, poate fi intro-dual pentru prima oarA In apel, Inainte de a se procedela tragerea loturilor la Boli!), nu insl pentru prima °ergInaintea Curtei de casatie.

.

Dad, lucrul clAruit era un imobil, si acest irnobil, afost InstrAinat In urma mortei ditruitorului, atunci cAndobligatia raportului luasa nastere, vfinzarea fiind null InBens de inexistentd, din eauzit el s'a vAndut lucrul altuia 3),descendentii care au drept la raport vor putea sl reven-dice imobklul dela cumpArAtorul care n'ar opune prescriptia.

339. Lucrurile supuse raportului.Toate liberalitAtile,fie directe, fie indireete, fAcute de un ascendent descenden-tulni su succesibil (art. 751), precum si sumele ce acestadatoreste succesiunei (art. 738 C._ civil), sunt supuse ra-portului, dael n'au fost scutite de aceastA formalitate prinvointa expresA a ascendentului ddruitor.

I) Vezi tom. IV, partea I, p. 289.2) Vezi tom. III, partea II, p. 531 si 5E8; tom. VIII, partea 1-a, p. 233

nota 1, in fine (ed. 2-a). Cpr. Cas. S-a 1-a, Jurispr. rom. din 1915, No. 34p. 535, No. de ordine 551.

19 Chestiunea vinzlrei luerului altuia este eontroverratli la noi ea si InFranta (art. 1599 C. fr. eliminat de legiuitorul nostrn). Vezi tom. III, partea IIp. 688, nota 4; torn. 1V, parten II, si 330, text li nota 3; tom. V, p. 113; TI,p. 261, nota 1; tom. VIII, partea II, p. 88 urm. (ed. a 2-a); tom. X, p. 194,nota 2, etc. Vezi infra, No, 544 si tom. III al loergrei de fa, No. 30; tom.IV al aeestei lueritri, No. 144.

www.dacoromanica.ro

LI7CBUBILE SUPUSE RAPORTULUI. 159

Astfel aunt supuse raportului: toate donatiunile, di-recte san indireete, fie remuneratorii, oneroase, mutuale(art. 836 C. civil), manuale, deghizate t), etc., afarg deprezenturile obilnuite (art. 759 C. civil).

Prin apliearea acestui principiu, art. 758 din codulcivil dispune c. deseendentul, care vine la succesiuneaeendentului su dgraitor trebue A raporteze la succesiuneaacestui ascendent ceeace el a cheltuit eu descendentul susuccesibil Inzestrandu-12), procurindu-i vreo carierl sauprofesiune, precum este acea de comerciant, functionar,medie, militar, avoeat, inginer, etc. sau datoriidin acole care dau loe la o actiune in justitie.

340. Raportul dotei (art. 751, 758 C. civil 3)._._ Dotaeste, in dreptul actual supusA raportului, ea Ili la Romani,In ultima stare a legislatiei 4), daca n'a fost seittitA deraport; pe And in codul Calimach, ea era scutitg de raport(art. 1010 lit. g 1013 5); de unde s'a dedus a subaeest cod, fetele inzestrate nu veneau la suecesiunea inzes-trItorului 8).

trusoul euprins In foaia dotalit este, dupg unii, supusraportului, ca toate c chestiunea este controversata 7).

Art. 257 din legea bulgarl dela 1890 asupra sucee-siunilor, are Insl un paragraf final, adaos prin legea din7 Februarie 1906, care sung astfel :

1) Cas. S-a 1, Yurispr. ram. din 1913, No. 36, p. 568, No. de ordine 703(decizia nereprodua in Buletin).

Copiii nu mai au fns astizi o actiune contra pXrintilor apre a-i fuzes-tra, aceast14 obligatie a pKrintilor fiind, in dreptul actual, o obligatie naturalli.,pe cand solutis contrail era admis11 in codul Calimach (art. 1623) i esteastlizi admisg. in codal austrise (art 1220). Cpr. (art. 1620), C. german. Vezi tom.I, ed. II, p 697 nrm., tom. III, partes II, p. 590, nota 5 si p. 623, nota 2; tom.IV, partea I, p, 321, text si nota 2, tom, VI, p. 10, text si nota 2; tom. VIII,partes 1, p, 160, text o nota I, p. 183 urm. si p. 223, etc. Mai vezi tom. I alacestei luerltri No. 317, p. 239.

1) Mai vezi &supra raportulai dotei, tom. IV al aeestei luertri, No. 51.L. 17, in madio, Cod, Do collationibus, 6, 20. Vezi si L. 1, Dig., De

dotis collations, 37. 7.Vezi tom. III, partes II, p. 551, ad notare i p. 594. si tom. VIII,

partes 1-a, p. 232, text si not& 3, etc.Vezi tom. III mentionst, p. 142, ad notare si p. 594.Vezi tom. III, partes II, p. 623, text si nota 3 si tom. VIII, partes

I-a, p. 234. Trusoul este supus tsxelor de inregistare. Tom. VIII. partes I-a, p. 11ad notams (ed. a 2-a) si Cas. S-a III, Jarispr. rom. din 1916, No, 6 p, 96, No.de orcline 93. Asupra ehestiunei de a se Id daelt trusoul poate sit cuprindlinumsi juvaerele, rufgria si hainele ms se dau unm femei la elislitoria et, eau

mobilele, precam: patal, garderobele, etc., Vezi tom. VIII mentionat, p. 252,nota 1.

www.dacoromanica.ro

160 COD. CIV. CARTEA III. TIT. 1.CAP. VI. ART. 761, 1282..

La sate, mostenitorii de sex femeese nu raporteazii. ceeacaau prinait ea trusou la cAsatoria lor".

Nu aunt Insa supuse raportului cheltuelile de nunta,niei prezenturile obi§nuite (art. 759 C. civil in fine 1).

Dota fiind o liberalitate, este supusa nu numairaportului real, dar §i raportului fictiv statornicit de art.849 C. civil 2) §i actiunei In reducOune din partea mol-tenitorilor rezervatari a caror rezerva a fost atinsa

In cat prive§te codul ralimach, se decide, din contra,cá actiunea In reduqiune nu era admisl 4).

Derogare de la principiile (e mai sus in pri-vinta raportului dotal (art. 761, 1282 C. òivil 5). --Inprincipiu, raportul dotei se face in natura, daca consistaInteun imobil, i daca acest imobil n'a fost instrainat sauipotecat inaintea deschiderei succesiunei (art. 765 C. civil e)..

Daca dota consista In mobile, raportul se face prinluare mai pi4in (772 C. civ.).

Daca ea consista in bani, raportul se face conformart. 773 C. civil.

Art. 761 §i 1282 din codul civil constituesc o dero-gare dela principiile de mai sus. In adevi4, dei fiicaInzestrata este, In principiu, obligata a raporto, aota primita,totu§i prin exceptie ea este obligata a raporta numai ac-tiunea eventuall ce ar avea contra barbatului dacI acestaeste irsolvabil.

You eam (mulierem) periculum pati, sed et conferri nudamactionem contra inopis mariti res". (Femeea nu trebue se.. fie supusg.niciunui rise; ea va raporta actiunea ce are asupra bunurilor-blrbatului ei insolvabil). (Nov. 97, capit. 1. De collatione dotis,inope moriente marito).

Femeea este in asemenea caz, scutita de raport, caci.

Vezi tom. VIII, parten I-a, p. 234. Contra: art. 1017 C. Calimaeh, inprivinta darurilor nuntesti.

Vezi tom. IV, partea I-a, p. 566, text i nota; tom. VIII, parten I, p. 184.3 \ Vezi tom. III, parten II, p, 594; tom. IV, parten I-a, p. 613, urm. ;

tom. VIII, parten I, p. 184 qi p. 239 urm., etc. Vezi i infra, No. 606. .Nlaivezi tom. IV al aeestei 1uer5mi, No. 54.

Vezi tom. VIII, parten I-a, p. 239, 240.Mai Vezi &supra art. 761 qi 1252 C. civil, tom. IV al aceetei luerXri,

No. 52.Duel dota eonsist4, in mobile, raportul se face prin luare mai pu0n.

(art. 772 C. eiv.I. Cpr. Cas. S-a I-a, Turiepr. Tom din 1913, No. 36, p. 568,No. de ordine 704 (deeizie nereprodusA

www.dacoromanica.ro

RAPORTOL DATE'. ART. 761, 1282 161

a raportit o actiune In contra unui insolvabil Insemneaza,In realitate, a nu raporta nimic.

lime autem actio nullum habet penitus effectum legis",(Aceast& actiune nu produce nici un efect, zice Nov. 97, suscitatX.capit 6, Pr., in medio).

Perderea adusa, prin insolvabilitatea barbatului nupriveqte, In specie, pe femee, ei este suferita de succesiuneaIntreaga, pentru c ascendentul a comis o culpa, Incredin-tand dota unui barbat lipsit de avere ti¡i de garantii su-ficiente spre a asigura restituirea ei.

Ascedentul Inzestrator nu mai este Insa In culpli decateori el -a Incredintat dota unui barbat solvabil, sau care,la momentul casatoriei avea o arta, o profesiune, ori unmeltequg (art. 1282). Deci daca el a devenit insolvabil Intimpul casatoriei, perderea dotei cade numai asupra femeei,care este In culpa de a nu fi cerut separatia de patrimonii,%data ce a vazut c daraverile barbatului fac Indoelnicarestituirea dotei sale (art. 1256 urm.).

»Si quidem suae potestatis et perfectm letatis mulier est, sibirnetculpara inferat, cur mox viro inchoante male substantia uti nonpercepit, et non auxiliata est sibi." (Femeea sui juris i major&trebue Ali impute ei nsài culpa de a nuli fi cerut dota oi dea nu se fi ajutat ea Ins&si, atunci and bArbatul a inceput In-trebuint& rfixt averea sa). (Nov. 97 § 6, in fine).

Prin dotd sau zestre trebue e Intelegem atilt In art.761 cat qi In art. 1282 C. civil numai averea ce se aducebarbatului spre a-1 ajuth la sustinerea sarcinilor casatoriei(art. 1233 C. civil); de unde rezultaci aceste texte nu vor fiaplicate de cateori sotii vor fi casatoriti sub un alt regimdecat acel dotal.

Aceste texte se aplica Insa atat la dota mobiliara, catqi la cea imobiliar, chiar In cazul. cand imobilul dotal arfi alienabil.

Art. 761 §i 1282 C. civil fiind Insa nite dispozitiiexceptionale, nu sunt aplicabile decat In cazurile anumeprevazute de lege, in toate celelalte cazuri aplicandu-se dreptuleomun.

Exceptiones mat strictisimx interpretationis").

Vezi infra, No. 475 bis, 667, etc.

72784.D. Alexandreaco. Prineipiile dreptului civil romiln. Vol. II. 11

www.dacoromanica.ro

162 COD. CIV.CARTEA. u1.TIT. ICAPIT. VI. ART. 7387 739

Raportul dote' constituite sub legea veche (art.1914 0. civil. , Din art. 1914 C. civil, care este o dis-pozitie tranzitorie, rezulta ca fetele inzestrate sub legea vechenu pot sa vie la suecesiunea inzestratorului deschisa subcodal actual decal raportgnd la masa succesiunei dota pri-mita sub legea veche. Ea bait ar putea sit nu faca acestraport numai sub conditia de a renunta la succesiunea illazestratorului. (art. 752 C. civil 9.

Raportul datoriilor (art. 738, 739 C. civil).Le,,crea asimileaza datoriile cu liberalitatile qi, in consecinta,ordona raportarea datoriilor, ceeace este grerlit, pentruel deelteori ascendentul a tinprunautat ca o suma de bani pede3cendentul su succesibil, el n'a Inteles a-i face o libera-litate, caci nu este succesibil ci debitor. De aceea, Dornatzieea foarte bine In aceasta privinta :

Bunurile ce un mostenitor poate 86, alb& din succesiune Cuun ah titlu deal acel de dar, precum ar fi, de exemplu,'in cazulctind el ar fi debitorul unei sume de bani pe care i-ar fi (mpru-mutat-o defunctul, nu trebue enprinsI fa materia raportulni `.

Cu toate acestea, codal fr., codul nostru rli chiar celitalian (art. 9912), supun raportului sumele pe care des-eendentul suecesibil le datorelte ascendentului la a caruisuccesiune el vine, dei In privinta datoriilor ar fi trebuitsit se aplica dreptul comun, adica descendentul sit le plateasea,ea once debitor In genere, qi solutie admisit atit la Romani,eit li In unele legiuiri straine, precum: eodul neerlandez,codal portughez, spaniol, elveVan din 1907, etc.

Pentru ea o datorie a deseendentului sit fie supusaraportului, ea trebue sa fie certa Ili lichida, de unde rezultael datoriile eventuale sau conditionale nu aunt supuse ra-portului, fiindeit existents, acestor datorii este necerta. Dugdatoria este alternativa, ea va fi Insa supusa raportului,obiectul ce se va raporth alegAndu-se de moqtenitori, dad,alegerea le apartine lor, Ili de debitor In caz contray.

Mai aunt Inel, dupit parerea tuturor, supuse raportului :datoriile facultative, indivizibile, eu elauzit penal, etc.

Descendentul nu este obligat a raportà foloasele ce le

Vezi &supra art. 1914 C. civil, tom. I, p. 102 nun; tom. III, partea II,p. 699, 600; tom. VIII, partea I-a, p. 237 urm.; etc.

Lois eivitea dans leur ordre naturel V, p. 387, 888, No. 2.2) Conform art. 243 L. bulgaril din 1890 asupra suceesiunilor.

www.dacoromanica.ro

RAPORTUL DATORIILOR. ART. 738, 739 163

ar fi tras din conventiile Incheiate cu tertii, cu priviresuccesiune, pentruca nu e nici o ratiune care sit impuie,In specie, raportal, deqi solutia contrara era admisii Invechiur drept franeez dupa cum ne atesta Lebrun.

Nu stint deei raportabile decat datorile contractatecatre defunct.

De cateori datoria deseendentului este stifled printeocauza oareeare, Inaintea deschiderei succesiunei, nu poatesa fie vorba de raport, fiindel datoria nu mai exista.

Aceeaqi solutie este admisa i In privinta datoriilornule, naturale, etc.

Remiterea gratuitg, a datoriei din partea ascendentuluieonstituind o liberalitate indirecta, nu scuteqte MBA pe descen-dent de obligatia raportului (art. 751 C. civil).

Cat pentru chestiunea de a §ti dad, obligatia raportuluiexista atunei cand datoria a fost remisa debitorului falitprin coneordatul judiciar sau amiabil, ea este controversata.

Pentru ea un mo§tenitor sa fie obligat a raporta odatorie, el trebue sa fie debitorul suceesiunei la care ra-portul este datorit. Deci 1) daca un Imprumut a fost facutunui descendent de catre tatal kti mama sa, raportul acesteidatorii se va face pe jumatate la succesiunea ambilor parinti.

Art. 754 urm. din codul civil fiind aplicabil i ra-portului datoriilor, nepotul de fiu care vine la succesiuneabunului prin reprezentarea tatalui su, va trebui sa im-pute asupra pitrtei sale de succesiune toate datoriile ce pa-rintele sau avea catre defunct.

Prin apliearea art, 755 § 1 C. civil se decide lnsacá nepotul de fiu, care vine la succesiunea bunului eau,jure proprio, nu raporteaza banii datoriti de catre parintelesau, chiar dacg, el a acceptat succesiunea acestui din urma.

Art. 756 C. civil iiind de asemenea aplieabil In specie,sotul moltenitor nu datore§te raportul Imprumuturilorcute de catre decujus, sotului su.

Cat pentru art. 752 C. civil, el nefiind aplicabilraportul datoriilor, descendentul debitor va trebui phi,-teasca datoria, Cu toate el a renuntat la succesiunea ascen-dentului creditor. Chestiunea (ste Insa controversata 2).

Vezi tom. III, partes II P. 606-607.Vezi tom. III mentionst, P. 593, 602 qi 608.

www.dacoromanica.ro

164 COD. CIV.CAE. III. TIT. I.CAP. VI.ART. 751, 754,756, 846

Tot controversata este §i chestiunea de a se §ti daelascendentul creditor poate sau nu sit scuteasca de raportpe descendentul debitor. Negativa pare sa rezulte din art.751 §i 846 C. Civil care vorbesc numai de dispensa libe-ralitatilor.

Deseendentul donatar datorelte raportul numai co-mo§tenitorilor sai, pe And descendentul debitor 11 mai da-torete Inc. creditorilor succesiunei qi legatarilor, art. 763C. civil, du$ care creditorii succesiunei §i legatarii, nu potcere raportul, nefiind aplicabil In specie.

Como§tenitorii descendentului debitor fiind In drept acere raportul, acest drept poate fi exereitat qi de creditoriilor (art. 974 C. civil).

Ineat prive§te efectul raportului datoriilor, vezi tom. III,partea II, p. 610 urm.

Cum se face raportul datoriilor ?Daca lucrul datorat este un corp cert §i determinat,

el se face eau In natura sau prin luare mai putin (art.739 C. civil).

Baca descendentul datore§te aseendentului o suma debani, raportul acestei sume se face prin luare mai putindin banii succesiunei.

Daca nu exista In masa bani suficienti pentru a acopenipa toti descendentii, ei vor lua din mobilele §i imobilelesuecesiunei (art. 738, 739 C. civil).

Raportul prin luare mai putin se mai poate face prinimputare sau compensare (art. 764 C. civil).

345. Raportul legatelor (art. 751, 754, 756 Eli 846C. civil). In codul austriac (art. 790), In codul italian(art. 1008 1) §i in codul actual fr. (art. 843 § 2 modifi-cat pria legea din 24 Martie 1898), etc., legatele nu suntsupuse raportului cleat atunci and exista In acest Benso anume clauz1, din partea testatorului, solutie pe caretrib. Gorj a admis-o §li In legislatia noastrit 2).

Ce trebue al decidem In legislatia noastrA ? Dificul-tatea provine de acolo, el art. 751, Imprumutat dela art.1001 din corlul italian, nu vorbe§te de legate, pe cand ra-

Conform: Art. 258 din legea bulgarg asupra succesinnilor del& 1890.Vezi Tribunu juridied din 1920, No. 3 li 4, p. 9 urra. (eu observ.

noastrI).

www.dacoromanica.ro

I) Cas. S-a 1-a, Jurisprud. romand din 1915, No. 12, P. 178 No. de ordine160 li Cr. judiciar din 1916, No. 8, p. 65, precum §i alto autorititti citate Intom. III mentionat, p. 615, nota S.

2) Bulet. 1900, P. 145. Mai vezi infrò, No. 721.

RAPORTUL DATORIILOR 165

portul legatelor este, din contra, presupus de art. 752, 754,756 §i 846 C. civil, care nu sunt in armonie eu art. 751mentionat.

S'a decis el art. 751 din codal civil impunând mo§te-nitorului obligatia de a raporta la masa succesiunei dona-tiunile primite dela defunct, nu se aplica decal liberalita-tilor tntre vii ; iar nu §i eelor testamentare.

Prin urmare, mo§tenitorul rezezervatar, eand este Inacela§i timp §.1 legatarul unei parti din succesiune, poatereclama, pe Mao legatul sau, §i rezerva ce i se cuvine eamo§tenitor ab intestat, chiar daca legatul nu cuprinde odispensa, expresa de raport, asemenea dispensa fiind virtualcuprinsa In once liberalitate testamentara 1).

Ca toata logica ce militeaza In favoarea acestei solutii,totu§i se poate foarte bine sustine §i s'a sustinut chiar caea n'a fost consacratit de legiuitorul nostru pentru motivul,pe de o parte, ca el n'a reprodus. art. 1008 din eodul ita-lian, care prevede anume neraportarea legatelor, iar pe dealta, pentru el el a reprodus mai multe texte din codulfr. care presupun raportul legatelor. FAX deci de modulcum se exprima legiuitorul nostru s'ar parea ea, descen-dentul legatar care va voi sit vie la succesiunea testatoru-lui, va trebui sa raporteze legatele ce testatorul i-ar fi lasatfara dispensa de raport, neputand sa cumuleze legatulcu partea ce-i s'ar cuveni ea rezervatar; ceeace insemneazael legatul va fi caduc §i se va stinge in momentul chiarcand se va deschide dreptul legatarului, adeca la moarteatestatorului. Aceasta solutie a fost admisa de Ourtea noa-str/ de casatie la 8 Februarie 1900, in unire cu conclu-ziile noastre ea procurar general. Legatarul nu poate fiobligat a raporta la masa succesorala imobilul ce stapa-ne§te In virtutea unui testament, zice aceasta, deeizie, cleatatunci cand ar cere al vie la succesiunea ab intestat atestator ului 2).

346. Lucrurile scutite de raport. Exceptii de laregulele raportului. Legea ordona doll/ exceptii impor-

www.dacoromanica.ro

166 COD. C1V. CARTEL III. TIT. I. CAPIT. VI. ART. 759

tante dela regula raportului. Aceea prevAzutl de art 759qi aeea prevazutA de art 762 C. civil.

347. Prima exceptie.Cheltuelile de Irani, educatieintretinere ale copillor (art. 759',.Cheltuelele fitcute

de un ascendent, animo donandi, pen tru nutrimentul, tntre-tinerea, crelterea i inviitittura unui meqtequg descendentului,nu sunt supuse raportului chiar dug ar fi disproportionateCu averea ascendentului i ar Intrece partea disponibill 1).Aeeasta nu este deal o consecintii a art. 185 C. civil, Invirtutea cgruia clsgtoritii contracteazit, prin simplul faptal elsiitoriei, obligatia de a alimenta, de aid cre4te, Intre-tine qi educa copiii lor.

Nourritnre et entretenement aux armes. écoles, apprentissagede métier, on fait de merchandise, dépense, ni don de nooes enmenbles, nesont sujéts A. rapport", zice Loysel 2).

Les nourritures entretenements, et apprentissage d'enfants...ne se rapportent", zice art. 309 al cutumei din Orléans.

Nu se pun la sinisfora (report) eftte an cheltuit p6rintii pentrnun fin, trintitludn-1 la locuri strAine spre invAtAturil, a./ arcl dace%se va dovedi c 1-au imprumutat cu acei bani3) nici cite s'an chel-tnit ea sX fn.* copiii lor carte sau mestesue zice art. 1010din eodul Calimach.

In cheltuelile de cre4tere i educatie jntr, cl1rtile4) qiinstrumentele necesare, plata la qcoli i profesori, eheltue-life &cute cu boala deseendentului (valetudinis impendia).

Nu aunt, de asemenea, supuse raportului, tot dup. art.759 C. civil, cheltuelile ordinare, adecl potrivite, pentruImbrIcIminte qi alte lucruri trebuitoare descendentului laintrarea sa tri armatl, precum : uniforma, calul, armele etc.

Nn se pune la sinisfora câi bani sau, alte lueruri miscit-toare s'an dAruit fiului atunei calla el a intrat In oasteu, zieeart. 1010 lit. d din codul Calimach 5).

1) S'a deeis insit e. cheltuelile pe eare poste si le fad un pirinte eninstructia i edueatia copilalui sau, i pe care art. 759 C. civil le scutelte dereport, trebue si fie privite fati ea averea de care dispunea defunciul pi-rinte fu acel tímp i on pozitia ea eocialli, iar aceste imprejuriri au a fi apre-eiate In deplini euveranitate de cutre instantele de fond. Cae. Sc. I-a, deciziaNo. 305, din 4 Maiu 1915. Turisprtui. rom. din 1915. No. 28, p. 437, No. deordine 438.

Loysel, op. cit., I, p. 366, cpr. 352 conform: Domat, Lois civiles dansleur ordre naturel, V, p. 396, No. 5 (6d. Carre).

11) Cpr. L.50 Dig.. Familias erciscundae, 10, 2.4) Cirtiie de lux nu intri fns in aeeasti categoric).

Cpr. L. 20, Pr. in medio, Cod, De co/ationibus, 6.20.

www.dacoromanica.ro

CHELTUELILE liESIIPUSE RAPORT. ART. 759 167

348, Mai aunt scutite de raport cheltuelile chiartxtraordiriare pe eare ascendentii obiqnuesc a le face euocazia nuntei i cAsItoriei deseendentului lor precum sunt :eheltuelile flcute cu trIsurile, cu masa, eu scrisorile de in-vitare, etc., pentrucii aceste cheltueli nu aunt Acute in fo-losul clsItoritilor, ci tn onoarea plrintilor qi a Intregei familii.Guy Coquille zicea, In aceastl privintl, el aceste cheltuelinu folosese descendentului :

,Si non depuis le diner jusqu'da eouper",

Sant InsI supuse raportului cheltuelele Acute de as-cendenti eu ocazia contractului de cgsltorie, trusoul qichiar prezenturile de nuntl, dad, nu intrii In categoria pre-zenturelor obi§nuite.

Dacl ascendentul a plltit o suma de bani unui tertiu(petitor), spre a Inlesni c5s5toria, aceastà sum ii nu estesupusI raportului, pentrucl ea n'a fost flcutI In socotealadescendentulu i 2).

Mai aunt scutile de raport, tot dupl. art. 759,prezeteturile obiqnuite care se fac in familii la cununii, lazilele onomastice, la anul nou, la na§terea sau botezareaunui copi 1, etc.

Les petites cadeaux entretiennent zice un vechiuproverb.

In fine, nu aunt supuse raportului bunurile ceeopiii au dobandit, In baza art. 285 C. civil, din avereaplrintilor lor, In caz de despIrtirea acestora, pentructi ein'au dobAndit aceastl avere prin liberalitatea pArintilor cl invirtutea legei, care a voit s/ pedepseasel pe ace§ti dinurml 8)

Dupl art. 853, 854 din codul francez qi art.1010 i 1011 din codal italian, mai sunt scutite de raport

Vezi euprd, p. 159.Aceasta lasl, a se presupnne of petitorul (proxeneta Ban conciliator

noptiarum) are drept la un onorariu pentrn stgruintele sale, si in acest sens sepronunti4 jurisprudent& si o mare parte din doctrinii, desi chestinnea este con-troTersatit. Vezi tom. I p. 552, nota; tom. III, partea II, p. 623; tom. V, nota2 dela p. 142, 143; tom. IX, p. 254, 255, text s't nota 1, etc. Cpr. Bandry etBarde, oblig, I, 354, ad notam L (ed. a. 3-a). care cm_ accaat& ocazie_se_ referli. lapikers& noastri.

Vezi tom. II, p. 196 si 203; tom. Ill, partes II, p. 624, 625, etc.

www.dacoromanica.ro

168 COD. CIV. CARTEA III. TIT. I. CAPIT. VI. ART. 762

foloasele pe care mo§tenitorul a putut s le tragl din con-ventiile lncheiate cu defunctul. daca aceste conventii nu pre-zentau nici un foIos indirect, In momentul Ineheierei lor,precum nici asociatiile ficute fitri fraudit lntre defunctul

unul din mo§tenitorii BM, de cite ori conditiile aeestortoviirgqii au fost determinate printr'un act avind data certit I).

352. A doua exceptie dela art. 751 sl 758 C. civil.Fructele lucrului supuse raportului (art. 762 C. civil).Descendentul donatar este obligat a raporth luerul dAruitImpreung, Cu fructele sau dobinzile lui din ziva deschidertisuecesiunei, Wit nici-o punere In intirziere; ciici din acelmoment, donatiunea fiind reziliatI, lucrul datorit trebuese Intoarcit la masa succesorall, eu toate accesoriile lui, In careintri §ifructele(art. 483 C. civil).

Fructus °nines augent hereditatem". (Fructele rogrese sue-cesinnea) (L. 29 § 3. Dig., De hereditatis petitione, 5. 3 2).

Art. 762 fiind conceput In termen generali, se aplictiIn toate cazurile, fie ci raportul se face In naturit, fie prinluare mai putin.

El nu se apliel lug la societate 3).Prin derogare dela art. 751 C. civil, dupii, care este

supus raportului tot ce donatarul a primit dela de cujusprin dar, direct sau indirect ; fructele i interesele bunu-rilor dgruite i percepute de donatar din momentul dona-tiunei i ping In momentul mortei ascendentului diruitornu sunt supuse raportului, i aceasta indiferent dui estevorba de bunuri producitoare de venituri sau de o dona-tiune de venituri, legea neficand nici-o distinctie In aeeast6privintl4).

In privinta dobindirei fructelor civile sau naturale,descendentul donatar este deei asimilat unui uzufruetuar.

Fructele naturale i eivile se euvin deci, casoriu, descendentului donatar pinl In momentul deschidereisuccesiunei ascendentului diiruitor, cAci el fiind atunci obli-

1) Conform: Art. 280. i 261 L. bulgarit asupra succeslunilor din 1890.Vezi asupra acestor text's eliminate de legiuitorul nostru, tom. III, partea 11 p.830, 631.

Vezi tom. I al acestei lucriiri, p. 452 rti infra, No. 400.8) Vezi torn. III, partea II, p. 630 i tom. IX, ed. II, p. 530.

Cas. S-a I-a, Bult. 1913, p. 159 i urin. Dreptul din 1213, No. 44 p. 348.

www.dacoromanica.ro

FRUCTELE LIICRUR. SUPUSE RAPORT. ART. 762 169

gat a restitui lucrul dlruit, n'ar fi fost dealt un depozitardac5, ar fi restituit i fructele.

Aceastl, solutie, foarte logicg, era admis/ atit la Ro-mani 9 cat si in dreptul nostru anterior:

Bucatele feciorilor celor mari, care le-au dat tatkl lor andau folt viu, aeelea aduce de le pune la mijloc, de va muri aril decarte, iar dobAnda care au dobIndit-o cu bucatele lor, care le-audat tot lor acelea nu le pun la mijloc, ci aunt ale lor", zicepravila lui Matei Basarab (glava 2772).

Fructele civile dolAndindu-se zi Cu zi, aeele ajunseseadenta inaintea desehiderei succesiunei se euvin deci des-cendeatului, chiar dacl nu le-ar fi perceput incfi. (art. 525C. civil), iar cele ajunse la scadent5, in momentul morteidlruitorului apartin masei succesorale, chiar (lac/ descen-dentul le-ar fi pereeput prin antieipatie.

Fructele naturale dobandindu-se, din contra, prin per-ceperea lor (art. 524 C. civil), acele percepute de descen-dent inaintea deschiderei suceesiunei lì apartin lui, pe candcele care n'au fost .pereepute pân in momentul rnortei as-cendentului apartin masei succesorale, eu Indatorire filetdin partea-i de a plAti arg.turile, slmIngturile i muncapusá de el (art. 484 C. civil), ctici altfel succesiunea s'arInavuti in detrimentul descendentului donatar.

Aceeasi solutie este aplicabilit atunci cfind donatiuneaar consista intr'un uzufruet, pe care ascendentul 11 aveit&supra imobilului unui tertiu, s'au inteo rentI viagerii oriperpetuI (art. 527. 1276 C. civil), etc.

354. Din cele mai sus expuse rezult§, cá dacti libera-litatea fleutti, de ascendent consistl tntr'un uzufruct con-stituit asupra unui imobil al slu, descendentul donatar nuva raporta la moartea dAruitorului, decat dreptul de uzu-fruct, iar nu fructele percepute de el, niei chiar acele a-junse la seadentl In momentul mortei ditruitorului 8).

Art. 1276 din Codul civil cuprinde o aplicare a aces-tui principia, cand zice el de cateori dota cuprinde unuzufruct, bitrbatul Ban mostenitorii lui sunt obligati a res-

') Cpr. L. 5 § 1. Dig., De dotie collatione, 37. 7.Vezi i art. 1019 C. Calimaoh.

2) Vezi tom. 111, partea II, p. 627 text nota 5 Ili tom. VIII, partea 1-a,p. 586, nota 2 (ed. a 2-a).

www.dacoromanica.ro

176 COD CIV. CARTEA 111.TIT. I.CAPIT. VI. ART. 751, 846, 764

titui numai dreptul de uzufruct, nu Thal qi fructele per-cepute In timpul casatorieil). Chestiunea prescriptiei dobln-zilor datorite de descendent este controversata. Dupaprescriptia ar fi In totdeauna de dud ani, conform art.1907 C. civil, iar dupa altii, aetiunea In restituire a fruc-telor qi a dobinzilor ar fi impreseriptibild, ea fiind un ac-cesorin al actiunei In Impartealii,2).

Dispensa sau scutirea de raport (art. 751 Eli846 C. civil).Seutirea de raport nu poste fi virtuala sautacita, ci numai expresa (art, 846 C. civil), dap/ cum dis-pane i Novela 18, capit. 6 3) fdra a se cere, In aceastaprivintg, vre-un termen sacramental.

Riimane Irma. bine Inteles c Imparteala fleuta de as-cendenti, In timpul vietei lor, conform art. 794 urm. C.civil, atrage prin 141840 natura sa seutirea de raport, fiindcaraportul ar fi In specie, desfiintarea Impartelei.

Scutirea de raport se face, In genere, prin insuqi ac-tul de liberalitate (donatiune sau testament).

Daca scutirea n's, fost facuta prin actul primitiv, eapoate fi facuta .printr'un act posterior, insii tot cu Indeplini-rea formulelor donatiunei sau testamentului, pentruca aceastaclauza nu este dealt un accesoriu al actului primitiv (art.846 § 2).

Daca ascendentul a &cut o liberalitate deseendentuluisau prin contractul de casatorie, fara a o scuti prin aced_act de raport, el numai poate s prevada asemenea, scutireprinteun act posterior, pentru c conventiile matrimonialenu mai pot astazi fi schimbate i prefacute In urma ce-lebritrei casatoriei (art. 1229, 1230 C. civil 4).

Modul cum se face raportul. (Art. 764 C.civil).Raportul se face In natura, in re, Inapoindu-seInsuqi luerul &trait, sau pria luare mai putin (art. 772,773), adica scazandu-se valoarea lucrului din partea celuiobligat la raport

Conferre . . . aut minus tantb accipere" (Nov. 97, capit. 6).

9 Vezi tom. 11E mentionat, p. 628. ad notam Ili tom. VIII; partea, 1-a p.585, 586.

Vezi tom. Ill, prtea II, p. 630, text vl note.Vezi supra, p. 162.

43 Vezi tom IV al aeeztei Inerliri, No. 30.5) Vezi Domat, Lois civiles dans leur ordre natural. V, p. 391, No.

(ed. Carr6).

www.dacoromanica.ro

SCIITIREA DE RAPORT. ART. 846 171

Raportul prin luare mai putin se poate face in douamoduri: prin inputare sau compensare, adica imputlndvaloarea lucrului asupra partei euvenita, descendentului, sauprin preluare (art. 739 0. civil), adica lasitud pe ceilaltidescendenti, eare au drept la raport, s. preleveze din masasuccesiunei o n'aclare egalg.

In At priveste raportul legatelor, el se faca lgsAndu-se legatul in masa de impartit, ea si cum legatul n'ar fiavut loc.

Raportul prin luare mai putin, fie pe cale de impu-tare, fie pe cale de preluare, lasa a se presupune c sue-eesiunea are bunuri suficiente spre a se forma loturile tuturorcopartasilor. Deci, daca succesiunea nu cuprinde bunurisuficiente, raportul se va faee In natura.

La Romani alegerea modului cum trebue sa se facaraportul apartineo deseendentului donatar solutie admisa,

prin art. 1015 din codul italian 2).La noi, legea fiind muta In aceasta privinta, alegerea

apartine comostenitorilor In drept a cere raportul (argum.din art. 765 C. civil).

Raportul mobilelor qi al imobilelor.In principiuraportul imobilelor se face is natura, si numai in modexceptional prin luare mai putin (art. 765), pe And ra-portul mobilelor se face In totdeauna prin luare mai pulin(art. 772 C. civil).

Dispozitiile privitoare la formele raportului nefiindlusa de ordine publica, daruitorul poate sa, deroage dela el.El poate deci faca o donatiune mobiliara, sub conditieraportul s *liba loe In natura. El poate, de asemenea, siBou teasca pe donatar de raportul imobilelor In natura, au-torizAnd raportul prin luare mai putin qi In asemenea caz,scutirea raportului In natura n'are nevoe A, fie. expresa,ea scutirea la raport In genere, ea putind fi si tacita3).

Raportul mobilelor (art. 772 C. civil. Ra-portul tuturor mobilelor, fie corporale sau incorporale, seface In totdeauna prin luare mai putin (art. 772), afarit

11 Cpr. Nov. 97 eapit. 6.2) Conform: Art. 265 din legos bulgarl, &supra sneeesiunilor dela 1890.8) Vezi tom. 1II, partes. II, p. 560. ad votam, p. 633, nota 4% p. 639 elí

p. 641, nota 2.

www.dacoromanica.ro

172 COD. CIV, CARTEA III. I. CAPIT. VI. ART. 773

de excep0a admisa in privima banilor (art. 773 C. civil),pe baza valoarei ce mobilele aveau In momentul facereidonatiunei 1) iar nu dupa valoarea ce mobilele ar avea Inmomentul desehiderei succesiunei, ea la imobil (art. 765.O. civil, daca daruitorul n'a dispus ea raportul sa, se facaIn natura.

Descendentul donatar de lucruri mobile devine deci pro-prietarul irevocabil al acestor mobile §1 contracteaza obli-gatia de a raporta suma ce reprezintg, valoarea mobilelorprimite. Obligaia ea nu are deci de obiect un corp certdeterminat ipso individuo, ea la imobil, ei o cantitate, ungenus; aqa ca mobilele daruite descendentului succesibil suntIn riscul i perieolul lui, ele deteriorându-se i perzandu-se-pentru &maul prin aplicarea maximei :

Res perit domino" sau Casum sentit dominus".

Daca, mobilele daruite In loe de a se deteriora, audobandit din contra, o valoare mai mare, descendentul do-natar se va folosi de aceasta valoare, In baza maximeieunoscute

Secundum naturam est, commoda cujus que rei eum sequi,quem sequantur incommodo". (Este natural ea acel care sufer4sareinile unni lucru sá trag i foloasele lui). (L. 10, Dig., Dediv. regulis juris antiqui, 50. 17 2).

Aequum e,st enim ut cujus participavit lucrum, participetet damnum". (Este drept ea acel care a voit s. participe la eistig,sá sufere si partea sa de pagubi). (L. 55, in tine, Dig., Pro socio,17. 2).

Ubi enim peri,ulum, ibi et lucrum collocetur". (Axel care afost expus la riseuri, trebue s euleaga si avantajele). (L. 22 § 3,Cod., De furtis et servo corrupto, 6. 2).

358 bis. In baza p.cestui principiu se decide ca tit-lurile elite la sorti cu o prima sau un ealtig, aunt rapor-tabile numai pentru valoarea nominala, caltigul dobinditprin sorti apartinand donatarului.

359. Raportul banilor (art. 773 C. civil.) Descen-dentul succesibil, carear fi primit dela ascendentul situ o dona.

1) In cat priveste modul de a concilia art. 772 C. civil en art. 849 dinacelagi cod, care, la prima vedere, par a fi in contrazicere, vezi tom. III, partesII, P. 644.

Vezi supra, p. 170, No. 256 i infra, No. 758.

www.dacoromanica.ro

RAPORTITL BAN1LOR. ART. 773 173

tiune consistand Intr'o suma de bani, va raporta la sue-cesiunea acestui din urna suma daruita, prin luare maiputin din numerarul aflator in suecesiune. Daca succesiunean'are destui bani, pentru ca raportul sa se faca prin /aremai putin, atunci el va varsa In masa succesorall o sumaegall cu aeeea ce trebue sa raporteze, sau va da comoqte-nitorilor Rai eehivalentul sumei ce trebue sa raporteze, inmobilele san imobilele succesiunei (art. 773).

In caz de a raporta suma In numerar, va avea in vederecursul monedelor din momentul deschiderei succesiunei(art. 1578 C. civil), iar nu acel din momentul facerei do-natiunei, dupa cum pe nedrept Bustin unfi :

In pecunia, non corpora quis cogitat, sed quantitatem" (Inprivinta banilor, nu se giindefte cineva la corpul monezilor, ci lacantitatea lor). (L. 94 § 1, in fine, Dig., De solutionibus et libera-tionibus, 46. 3).

Art. 773 din codul civil nu se aplica decal In cazulcAnd descendentul succesibil a primit dela ascendentul sudonatiunea unei sumi de bani, nu insa fli atunei cand elar fi debitor catre succesiune cu o suma de bani. Ches-tiunea este, Cu toate acestea controversata 1).

Raportul imobileior (art. 765 C. civil). inprivinta imobilelor, obligatia descendentului donatar n'arede obiect valoarea imobilului &nit, ci Insu§i acest imobil,adecl un corp cert qi determinat (art. 765 C. civil).

In consecinta, de clteori donatiunea facutl de un as-cendent deseendentului sau succesibil consista inteun imobil,comoqtenitorii acestui descendent, care au drept la raport,pot sa pretinda, in principiu, ea imobilul In chestiune al fieraportat la masa comuna in natura (in re), en essence etespAce, dupa cum se exprima art. 306 din cutuma delaOr16ans qi art. 305 al eutumei Parisului, de unde ne vineart. 765 din codul civil.

Aceasta regula are de amp stabilirea egalitatei intretoti deseendentii, egalitate care n'ar exista in realitate,daca unul din ei ar putea pastra un imobil, iar altul osuma de bani san efecte mobiliare.

Raportul imobilelor nu este insl obligator in

9 Vezi totn. III, partes II, p 645, nota 3.

www.dacoromanica.ro

1 74 COD. CIV. CARTEL III. TIT. I. CA PIT. VI. ART. 765.

natura, qi poate fi facut prin luare mai putin, de eateoridescendentul, care a primit imobilul in dar, l-a instainatIn total de bung voe, fie printr'un act cu titlu oneros, fieeu titlu gratuit, sau l-a ipotecatt), Ins/ numai inainteadeschiderei succesiunei, eaci daca Instrainarea sau ipotecasunt posterioare, donatarul a Instrainat lucrul altuia, Elude/prin desehiderea suceesiunei imobilal care pAnit atunci segasea In manile donatarului a devenit un bun comma qi in-diviz intre toti como§tenitorii.ba alte euvinte, prin deschidereasuccesiunei, imobilul care pan/ atunci nu fusese Instrainatsan ipoteeat, a redevenit proprietatea succesiunei, descen-dentul donatar, proprietar al acestui imobil sub o conditiereholutorie, care s'a Indeplinit prin moartea aseendentuluidaruitor, nu mai poate s1-1 instraineze sau sa-1 ipoteeeze,de oareee acest imobil nu mai este proprietatea lui.

361 bis. Din Imprejurarea c. raportul In naturl nueste obligator atunei cand imobilul a fost Instrainat sau ipo-tecat de descendentul donatar rezulta, el el nu poate fi re-vendicat de catre moqtenitorii donatarului dela tertii deten-tori, nici chiar atunci clad donatarul ar fi insolvabil, so-lutie admis/ qi In privinta actiunei in reductiune prin art.855 C. civil (modificat dela eodul franeez 2).

Daca numai o parte din irnobilul sups raportului afost tnstr.inat, partea neinstrainata va putea fi raportata.In natura, rImanand ea succesiunea sa, fie despagubita deprejudiciul eauzat prin aceasta. mo§tenire partial/.

De asemenea, daca mai multe imobile au fost d/ruitenumai until din ele a fost Instrainat sau ipotecat, numai

acele neinstrainate i neipoteeate vor fi raportate In natura.Instrainarile i ipotecile constituite In favoarea tertiilor

sunt deci valide, i descendentul donatar a .putut, princeptie, sa constitue çi sa transmita o proprietate irevoca-

Textul fr. nu vorbelte de ipotecarea, ei numai de instrliinarea imobiluluirde uncle rezula eii, in Franta, ipoteca este desfiin4at4 ca i eelelalte sarcinireale constituite de donatar asupra imobilului supus raportului, solutie

autori. Textul nostru a prevIzut qi ipoteca, reproducind dispozitia art. 1016din codul italian. Vezi tom. III, partea II, nota 4 dela p. 647, 648 qi p. 650,nota 2, prom= ql tom. X, p. 587. Mai vezi tom. IV al acestei lucrliri, No. 485,in fine. Deli legea nu vorbelte, dealt de ipotecile coaventionale, totuqi nu maiincape Indoianic i ipotecile legale inscrise asupra imobilulni supus rapor-tului riimá'n valide.

Vezi tom. III, partea II, p. 652 qi tom. IV, partes I-a, p. 664.

www.dacoromanica.ro

RAPORTUL IMOBILELOR. ART. 785 175

bila; dei el, avea un drept revocabil §i dei dura, art. 769din codul civil, el n'a putut s constitue sareini reale asupraimobilului daruit (servituti, uzufruct, etc.).

Aceste din urma sareini, constituite de descendentuldonatar, vor fi deci desfiintate odat eu rezolvirea dreptuluieau de proprietate, conform regulei cutoscute :

Resoluto jure dantis, resolvittm jus accipientis" (art. 769,830, 1770 C. civil).

362. Aceea§i solutie ar fi trebuit, dupa rigoareaprincipiilor, sa fie admisa atat In privinta Instrainarilorimobilului supus raportului; eat ei In privinta ipotecilorconstituite asupra lui, pentruca proprietatea descendentuluidonatar fiind rezolubila, i Indeplinirea conditiei rezolutorieavand efeet retroactiv (art. 1015 C. civil), el n'a pututtransmite altora decit un drept rezolubil In baza regulei :

Nemo plus juris ad alium transferre potest pant ipse habet".(Nimeni nu poate transmite mai multe drepturi de cât are). (L. 54,Dig., De div. regulis juris antigui, 50, 17 si art. 580, 1521 C.Calimach, 442, 1138 C, austitiac 1).

Cu toste aeestea, legea facand de astadata exceptiedela principiile de mai sus qi deis art. 769 C. civil, men-tine atat ipoteca cat qi Instrainarea integrall a imobiluluisupus raportului, admitand In ambele ipoteze raportul prinluare mai putin, i revocand numai celelalte sarcini realeconstituite asupra imobilului claruit, precum : servitutile,uzufructul, uzul, superficie, etc., pentrucit aeeste sareini nuintereseaza Intr'un grad aqa de Inalt ordinea publica. ì eco-nomica, precum o intereseaz lnstrainarea i ipotecarea imo-bilelor.

Apoi, daca descendentul n'ar fi putut transmite asupraimobilului primit In dar decat un drept rezolubil i re-voeabil, nimeni nu s'ar fi expus a cumpara asemeneaaqa eit ele ar fi fost scoase din comert, ceeace este contrarinteresului obOese; beat existit motive puternice care aufacut pe legiuitor al nu declare obligator ra portal imo-bilelor Instrainate sau ipotecate de descendentul donatarIn timpul cand el era proprietarul acestor imobile.

Vezi supra, p. 131 i tom. I al &costal lucriri, P. 487, 450, -495 kitrimeterile acute &col°.

www.dacoromanica.ro

176 COD. CIV. CARTEA. III. TIT. I. CAPIT. 'VI. ART. 7601 769

Mara de cazul dad imobilul (Wait unui des-cendent succesibil a fost Instrainat sau ipotecat de acest dinurma, mai aunt qi alte eazuri cand raportul se face tot prinluare mai putin. Aeeste eazuri aunt urmatoarele:

1° Cand imobilul daruit a perit prin culpa sau sim-plul fapt al deseendentului donatar (art. 760, 767, 1082,1084, 1156 C. civil), In care caz el va raporta qi dobandasumei datoritit de &maul, pentruca atunci el nu mai da-toreqte tnauqi imobilul, ei o suma de bani f);

2° Cand daruitorul a manifesta.t dorinta sa ea rapor-tul al se faca prin luare mai putin, scutirea care, dupapitrerea generala, poate fi nu numai expresa, dar qi tacita 2).

In toste cazurile In care raportul se face prin luaremai putin, el se va face dupa valoarea ce imobilul a avutla momentul deschiderei succesiunei (art. 651 0. civil),pentruca atunci imobilul Ineetea,za de a fi proprietatea des-cendentului donatar, spre a deveni proprietatea succesiunei.

Incat prive§te raportul mobilelor, el se face, din contra,dupa valoarea ce mobilele aveau In momentul facerei do-natiunei, solutie admisa qi prin art. 794 din codul austriac(nereprodus in codul Calimach 3).

Efectelo raportului In naturà (art. 760, 769).De cate ori raportul se face In natura, imobilul raportatintra de drept In masa succesorall liber de sarcinile realecreate de deseendentul donatar, eaci desfiintarea dreptuluide proprietate desfiinteaza actele de dispozitie ale proprie-tarului sub conditie rezolutorie, afara de ipotecile 0 Instill-narile integrale ale imobilului, fie acele lnstrainari cu titluoneros sau eu titlu gratuit, care, pentru motivele mai susexpuse. aunt mentinute de art. 765 C. civil.

364 bis. Sarcinile reale, precum uzufructul, uzul, ser-vitutile, etc. vor fi insa mentinute atunci cand imobilulraportat va cadea in lotul descendentului care le-a consti-tuit, cad lmparteala fiind astazi declarativa de drepturi (art.786 C. civil), descendentul donatar In al citrui lot a cazut

I) Daol imobilnl supus raportului a perit prin caz fortnit vi fara culpadonatarului, fie 1nainte, fie dupa desohiderea succesiunei, obligatia raportului numai exista (art. 760. 1083, 1156 C. civil). Vezi infra p. 330.

Vezi tom. III, partea II, p. 633, nota 4 vi p. 655, nota 5.Vezi supra, p. 171, precum vi tom. III, partea II, p. 643 §i 657.

www.dacoromanica.ro

EFECTELE RAPORTULUI fig NATURL ART. 760, 769 177

imobilul grevat, este presupus a fi proprietarul lui Incadin momentul deschiderei succesiunei, ap, ca el a putut s.-1greveze de once sareini 9.

Dar, daca sareinile reale altele de cat ipotecile, con-stituite e descendentul donatar, sunt desfiintate °data cudrep tul sau de proprietate, ereditorii chirografari (iar nueei ipoteeari, care n'au niciun interes), precam si vecinii infavoarea earora donatarul ar fi constituit o ser vitute, etc.,pot sa intervie la Imparteala, spre a nu se face raportulin natura f¡ti spre a face ea imobilul 8t nu cada In lotuldeseendentului donatar (art. 769, 785, 974, 975).

Al doilea efeet al raportului in natura este el,In caz de peirea imobilului prin caz fortuit i far/ culpa,faptul sau neglijenta donatarului, acest imobil nu este su-pus raportului (art. 765, 767, 1083, 1156 C. civil) fiind-ca descendentul donatar nu datore§te valoarea acestui imobil,ci insusi imobilul daruit, adeca un corp cert qi determinat,care, In specie, nu mai exista 2).

Debitor rei certae, rei interitu liberatur". (Debitorul unuicorp cert i determinat este liberat prin perirea acestui lucro).

Plerigue putant ea, que sine dolo et culpa perierint, ad col-lutionis onus non pertinere". (Mai multi cred ck' bunurile pierdutefärk fraudk sioulpk, nu sunt supuse raportului). (L. 2 § 2, inmedio, Dig., De collatione bonorum, 37. 6).

Dacl cineva din imprenni-mostenitorii an avut sub stkpi-nirea sa un lucru supus sinisforalei, carele s'au prk'pädit ori s'anstricat, ins& nu din viclesug sau lenevirea i neingrijirea lui, cidin vreo inamplare dovedia, atunci nu se indatoreste sá pue lamijloc pretal san paguba acelui lucre, zice art. 1011 din caulCa limach.

Pentru ea imobilul 81 nu fie In specie suptisraportului, se eere insl ea el sl fi perit prin caz fortuit,fard culpa i chiar Pr& faptul donatarului ; de unde re-zulta el daca cazul fortuit a fost urmarea unei grepli dinpartea donatarului, ceeace s'ar Intampla atunci cand luerular fi perit din cauza lipsei de reparatii absolut necesare,raportul va avea loe, tug el neputandu-se face in natura,

Tot in baza aeeetui principia Ettim c. Bunt valide ipoteeele eau alteeareini reale, constituite de un mottenitor in timpul indiviziunei, atunei eAnd,prin efeetul impIrtelei, iniobiìul ipoteent a eXzut in lotul lui. Vezi supra, p. 203.

Vezi auprit, p. 176.

72-84 12

www.dacoromanica.ro

I 78 COD. CIV. CARTEA 111.TIT. I. CAPIT. VI. ART. 760, 769

se va raporta suma ce valora imobilul In momentul des-chiderei succesiunei

366 bis. Am zis ca imobilul nu trebue sa fi peritnici prin faptul, nici prin culpa donatarului.

Exista simplu fapt, iar nu culpa, atunci cind cinevalasa al piara un lueru nektiind ca-1 datore§te. De exemplu:descendentul donatar murind Inaintea aseendentului daruitor,mo§tenitorul donatarului n'a §tiut cà imobilul provenea dinteodonatiune supusa raportului. Ca atare, el a lasat lucrulal piara; nu exista din partea lui culpa, dupit eum ziceo maximA ennoscuta

Qui rem quasi suam neglexit, nulli culpx subjectus est".(Acel care a neglijat luerul ea fiind al au, nu comite nido culi*.

Exista lusa din partea lui un fapt negativ, care-I Impie-dicit de a fi liberat §i-1 face responsabil, fiind de principiuea nimene nu poate sa se libereze prin propriul situ fapt

Nemo potest proprio facto se ab obligatione liberare".

De cte ori descendentul su pus raportului invoacrt.cazul fortuit, el trebue 'sa-1 dovedeasca (art. 1156 § 2 §i1169 C. civil), lar acei cari au drept la raport §i eare pre-tind el donatarul a provocat eazul fortuit prin culpa sa,vor trebui sà dovedeasca aceastA culpa.

367. Drepturile i obligatiile descendentului donatar.Imobilul supus raportului trebue sa fie raportat eu toateImbunatatirile §i mgririle naturale, adeca care n'au fostfacute cu cheltuiala donatarului.

Daca aceste ImbunAtatiri sunt opera donatarului, ra-portul se va face tot cu aeeste Imbunat64iri; lusa, In ase-menea caz, masa succesorala va restitui descendentului do-natar cheltuelile neeesare §i utile fiteute de el pentru Imbu-witAtirPa_fonrInIni, eA,ei altfel ea s'ar Inavuti In .detrimentuldonatarului, ceeace echitatea nu permite:

1) Tot astfel, de cilteori imobilul instrlinat a perit prin caz l'orina tila-búa& deschiderei suceesiunei, in m'altillos tertiului achizitor, donatarul ne maidatorind un corp cert i determinat, pentrn ca el sXfie scutit de raport (art.760 i 1156 C. civil), oi raportul trebnind, in &semana& caz, sil se fac prin luaremai putin (art. 765 C. civil), se va raporta tot valoarea ea imobilul aves inmomentnl deschiderei succesiunei (art. 765 § 2),

Dacil imobilul enpus raportului a fost instrlinat de 8onstar n urma dea-chiderei aucceaiunei, raportul va aves loo, fiinde donatarul a Instrginat unluorn ce nu mai putas Instriina, din eauza c donatinnea era desflintatX.

www.dacoromanica.ro

OREN'. DESC. DON. P. CRELT. FACUTE DE EL.ART. 766, 771. 179

Jure naturcc ccquum est neminem cum alterius detrimentoet injuria fieri locupletiorem". (Thipa echitatea fireasca, nimeni nu

trebne'prin nedreptate, sa se inavuteaseti, in detrimentul altnia".

(L. 206, Dig., De div. regulis juri8 antiguti, 60. 17; L. 14, Dig.De condictione indebiti, 12. 16 si art. 549, in fine C. Calimach ') .

Tot echitatea cere ea deseendentul donatar sa restitu-iasel masei succesorale pretul degradarilor qi deteriorarilorcare au mievrat valoarea imobilului supus raportului, prinfaptul, culpa sau neglijenta sa. Aceasta teorie, Intemeiata peechitate, este consfintita de legea actuall prin art. 766-768C. civil.

10 Drepturile descendentului donatar pentrucheltuelele acute de el (art. 766, 771 C. civil). Art. 766din codul civil voeqte ea atat In cazul când raportul se fa.cein natura, cat §i prin luare mai putin, donatarul imobiluluisupus raportului sit fie despAgubit de masa succesorali deimpensele utile sau folositoare, adiea eari au Imbunatatitfondul qj i-au mIrit valoarea, preeum ili de cheltuelile nece-sare, adeea cari au avut de scop conservarea lucrului.Toate cheltuelile fiind puse de legea-noastra pe aceeaqi treapta,vor fi restituite descendentului donatar (cpr. art. 991, 997C. civil), fiindel textul nostru nu mai face, In privintaeheltuelilor utile, restrictia pe care o face textul francez(art. 861) &ii cel italian (art. 1018 2) dup.. care cheltuelileutile se restituese numai panit la coneurenta plus-valuteiaduse prin ele imobilului supus raportului, dispozitia pecare art. 1377 din coda] civil, o admite In privinta exer-citiului pactului de rAscumparare.

In privinta cheltuelilor necesare, doctrina facelug o distinctie care rezulta din principiile generale Inmaterie de uzufruct, §i anume: Intre reparatiile de Intro-tinere 0 reparatiile mari. Reparatiile de Intretinere sau re-paratiile cele mici, precum teneuirea sau zugra-virea paretilor,prefaeerea uvlor, sobelor, duElumelelor, etc., fiind considerateea o sarcing, a fructelor, sunt In sarcina descendentuluidonatar, ea unul ce s'a folosit de fructele lucrului pang Inziva deschiderei succesiunei (art. 762 C. civil); pe cAnd

l) Vez i tom. I al aceetei lucrgri, p, 265, 371, 393, etc. Vezi qi infrci.No. 618 ili 713.

2) Conform: Art. 269 L. bulgarii &supra succeeitznaor din 1890.

www.dacoromanica.ro

180 COD. CIV. CARTEA 111. TIT. I. CAPIT. VI

reparatiile cele marl, precum ar fi : repararea zidurilorcelor mari §i a boltelor, restabilirea grinzilor qi a acoperi-qului lntreg, etc., ele vor privi succesiunea, Intrucat nu suntexagerate, pentruca au Impiedicat imobilul de a cadea Inruina qi pentru di ele ar fi fost facute de Insu§i defunetul,dad, n ar fi daruit imobilul supus raportului.

Donatarul este Insa obligat la facerea acestor reparatii,pentru cit el trebue sit vegheze la conservarea lucrului;de unde rezulta ca el este responsabil catre masa succeso-rail de nefacerea lor, conform art. 7.67 C. civil.

Cheltuelile utile Ili cele facute cu ocazia repa-ratiilor mari se deduc din valoarea imobilului, atunci andraportul se face prin luare mai putin ; iar cand raportulse face In natura, comoqtenitorii descendentului donatar IA-man datori catre el cu sumele cheltuite, pentru care acestdin urma poate exercita dreptul de retentie (art. 771 C. civil).

In cat priveqte cheltuelele voluptuare pe care descen-dentul donatar le-ar fi &cut pentru placerea qi satisfactiasa personall, quae voluptatis causa fiunt, el n'are dreptJa nicio despagubire, putand numai, ea qi uzufructuaiul(art. 539 C. civil), sa ridice-oglinzele, tablourile tili celelalteornamente aflezate pe fond, daca aceasta se poste face faranicio vatamare, pentruca altfel succesiunea s'ar Inavuti Indetrimentul lui 1).

Donatarul n'ar putea Insii sa ridice lucrurile care n'arfi de niciun folos numai pentru a jicni pe como§tenitorifAi, caci nu trebue al se Inlesneasca rautatea oamenilor :

Malitiis non eat indulgendum" (L. 38, in medio, Dig., De reivindicatione, 6. 1 2).

In fine, donatarul n'ar putea cere nicio despagubirede cate ori valoarea imobilului supus raportului ar fi sporitfara nicio cheltuiall din partea lui, de exemplu : prinaluviune (art. 495 urm. C. civil, etc. 3).

Dreptul de retentie al descendentului dona-tar. Spre a asigura restituirile datorite descendentuluidonatar, pentru cheltuelile sale utile §i necesare, legea ti

I) Vezi tom. III, partes II, p. 669 Eli tom. IV, partes I-a, p. 661, nota 2.Vezi &supra acestei maxime, tom. I al seestei luer/ri, p. 18, preenm li

trimeterile acute acolo.Vezi tore. III, partes IT, p. 670, tom. IV, partes I-a, p.661, nota 2, etc.

www.dacoromanica.ro

STRICA.UIUNILE ADUSE IMOBILULUI. ART. 7677 768 181

confera o garantie real, adeca dreptul de a retine imo-bilul supus raportului pang, la plata efectiva a aeestorcheltueli (art. 771 C. civil), drept care-§i trage origina sadin art. 305 al cutumei Parisului i din art. 306 al cu-tumei dela OrMans.

Donatarul va trebui 1ns al restitue fructele perceputeIn urma deschiderei suecesiunei (art. 762 C. civil), pentrucaaceste fructe apartin proprietarului, In specie comoqteni-torilor s.i. Chestiunea este, en toate acestea controversatg.

Descendentul donatar nu poate Insa sa, compensezeaceste fructe cu dobanzile sumelor ce comoOenitorii si i-ardatori pentru cheltuelile acute de el. *i aceasta chestiuneeste controversata.

372. Obligatiile descendentului donatar pentru stria-ciunile aduce imobilului supus raportului (art. 767, 768C. civil). Omul fiind In totdeauna responsabil de fap-tele sale (art. 998, 999 C. civil), nimie nu este mai na-tural decat ca el sa, ritspunda de degradarile i deteriora-rile care au miclorat valoarea imobilului prin faptul, culpasau negligenta sa (art. 767 C. civil).

Daca stricaciunile imobilului nu se datorese niei culpei,nici simplului fapt al donatarului sau reprezentantilorci numai Intamplarei : (vechimei sau caz fortuit), nu arecine sa rspund i paguba va privi succesiunea (art. 760C. civil), In baza maximei :

Res perit domino", sanCotsum sentit dominus" I).

372 bis. Chestiunea de a se qti din ce moment des-cendentul donatar datore§te dobanda pentru stricaciunileaduse de el imobilului su pus raportului : din ziva cerereiIn judecata, conform art. 1088, C. civil, sau din zivadeschiderei succesiunei (art. 762 C. civil), este controversata 2).

373, Venim acum la art. 768 C. civil.Acest text dispune el, de cateori imobilul supus ra-

portului a fost Instrainat de descendentul donatar Inaintcadeschiderei succesiunei, In care caz raportul se face prin

I) Vezi infra, No. 415. Mai irezi tom. lii, partes II, p. 675 qi tom. IV,partes I, p. 662, 663.

2) Vezi tom. III mentionat, p. 676.

www.dacoromanica.ro

182 COD.CIV.CA RTEA 111.TIT. I CA PIT. VI.PL. DATORIIILOR

luare mai putin (art. 765 C. civil), Imbunitittirile eaustriciciunile emanate dela cel care l-a dobandit, se regu-leazI tot conform art. 766, 707 C. civil, ea vi cum elear emana dela insuvi donatarul (art. 768); elci prin trans-miterea proprietltei altora, donatarul nu vi-a schimbatsituatia In care se gIsea fatl de comoltenitorii ell.

Tot pentru aceleavi motive, comovtenitorii donatarului,clrora se face raportul, trebue sit tie In seam/ descenden-tului donatar imbunItItirile aduse imobilului de noul luiachizitor, ea vi cum ele ar emana dela Insuvi donatarul.

In elt privevte momentul ce trebue el se aibI In ve-dere in caz de Instrlinarea imobilului pentru a face soco-telile Imbunittltirilor vi degrldlrilor provenite din faptulachizitorului imobilului, chestiunea este controversatl. inFranta.

Credem el, la noi, legea se referit la momentul des-chiderei succesiunei (argument din art. 765 C. civil 9.

Hereclitariarum actionum loco habentur et legata, quamvis abherede coeperint".. (Legatele sunt considerate ea datorii ale succe-siunei, cu toate cit obligatia de a le !Arai nu incepe dealt In per-soana mogtenitorului). (L. 40, Dig., De oblig. et actionibus, 44. 7).

PLATA DATORIILOR

In aceastl sectiune, legea se ()cup§ de pasivulsuccesiunei.

Pasilul succesiunei cuprinde datoriile ei, obligatiilecontractate de defunct, precum vi sarcinile succesiunei, adeelobligatiile care n'au luat navtere decit In urma morteilui decups (quae ab herede caeperunt), de exemplu : chel-tuelile de inmormantare, acele &cute cu ocazia punereiperetilor, facerei inventarului, expertizgrei averei, etc.

Legatele sunt vi ele considerate ea o sareinl a sum-siunei, insl plata lor este supusI unor regule speciale (art.902 urm. C. civil).

Diviziunea creantelor Ili a datoriilor succesiunei(art. 777, 1060 C. civil).Dei legea vorbevte In art. 777C. civil numai de diviziunea datoriilor, totuvtdin art. 1060

1) Vezi tom. III, mentionst, p. 469.

www.dacoromanica.ro

DIV1ZIGNEA CREAls-TRLOR. --, ART. 1060 183

al aceluiaqi cod rezulti cit qi creantele defunctului sunt dedrept tmpiirtite Intre comoqtenitorii si.

Diviziunea creantelor.(art. 1060. BunuriIe cor-porale ale defunctului aunt indivize Intre como§tenitori fl.i

riman supuse operatiei Impirtelei, pe cand atat creantele eitfli datoriile susceptibile de diviziune Bunt, din con tra,Impirtitede drept prin vointa legei intre moqtenitorii creditorului filacei ai debitorului, solutie care se giseqte In monumentelecele mai vechi ale dreptuiui roman :

,,Nomina inter heredes pro portionibus hereditariis divisasunto". (Creantele creditare se impart de drept intre mostenitori).,(L. celor 12 table, tab. V, 9

Ea guae in nominibus sunt, non recipiunt divisionem, sedipso jure in portiones hereditarias ex lege duodecim tabularumdivisa Bunt". (Datoriile si creantele defunctului nu sunt divizibile,ele fiind de drept divizata in pg.rti ereditare dupii legea celor 12table). L. 6, Cod, Familias erciscundoz, 3. 362)

Moartea creditorului are deci de efect . fractionareacreantelor sale, chiar ipotecare, pentru el indivizibilitaieaipotecei (art. 1746 C. civil) nu Impiedici diviziunea creantei.

Diviziunea creantelor nu le Impiedici 1nsit de a fi cu-prinse In ImpArtealii, egei art. 741 C. civil voegte ea laformarea qi compunerea loturilor si se dea In fiecare partepe cat se poate aceeaqi cantitate de mobile, de drepturi saude erect?? fe de aceeakti naturit §i valoare.

Toati chestiunea este numai de a se iltie cum putemfro plea art 786 C. civil, dupit care Impirteala tuturorbunurilor, deci t¡si a creantelor este declarativit de bunuri,Cu art. 1060, care divide creantele de drept inainte de onceImpir teali. Aceasti chestiune este foarte controversa 01 qinu exist& asupra ei mai putin de trei sisterne pe care1-am expus In tom. III, partea II, p. 803-808.

Diviziunea datoriilor (art. 777, 1060 C. civil).Datoriile defunctului, care nu sunt indivizibile aunt, ea qicreantele, Impirtite de drept prin vointa legei Intre moqte-nitorii sii, 1nainte de Impirteall, aqa ci fiecare mo§tenitorpoate fi urmirit de creditorii succesiunei, Inainte chiar deImpirtaali, In proportie cu partea sa ereditari (art. 777,1060 C. civil), FIi separatia de patrimonii nu modifica. acest

1) Vezi Girard, Textep, ed. V; p. 15 gi C. 3 36, 6 li C.2, 3, 26.1) Vezi supra, p. 125.

www.dacoromanica.ro

184 COD. CIV. CARTEA III. TIT. I. CAPIT. VE. ART. 1061

principia al diviziunei lntre mqtenitori, cu toata, contro-versa ce exista asupra acestui punet i).

Exceptii dela principiul divizibilititei datorlifor.Cazulle cand mo§tenitorii pot fi urmiritl pentru totalitateaunei datorii divizibile (art. 1061 C. civil). Cu toatedatoriile defunctului aunt In principiu divizibile Intre moqte-nitorii debitorului, totuqi art. 1061 din codul civil admite treicazuri (iar nu cinci ea In codul francez), In care un mogtenitorpoate fi silit a plati datoriile peste partea sa ereditara, i anu-me : 10 atunei and aceasta datorie are de obiect un corp certdeterminat in ipso individuo §i and acest corp a cazut prinefectul Impatlelei In lotul unuia din moqtenitori 2); 2° andtitlul constituti v al datoriei sau un titlu posterior (conventieori testament) Insareineaza numai pe unul sau mai multidin mo§tenitori ea execu tarea intregei obligatii 3) Ii carecaz moOenitorul care va plati Intreaga obligatie va avearecurs In contra celorlal(i comoqtenitori, ca qi In cazul In-din pentru a face sa i se restitue ceeace a platit pestepartea sa ereditara ; 3° and rezulta din natura obligatieisau din aceea a lucrului ce are de obiect, sau din scopulce *tile 0-au propus a, ele au avut intentia ca datoriasa nu poata, fi platita In parte. In aceste cazuri de indi-vizibilitate, pe care Molineus le numia indiciduum solutionetantum, fiecare din moqtenitorii debitori poate fi urmaritt¡ti condemnat pentru datoria intreaga, raminandu-i recurscontra celorlalti.

La aceste trei cazuri, prevazute de art. 1061 C. civil,trebue s adaugam un al patrulea caz, i anume: moOeni-torul va plati datoria peste partea sa In caz de indivizibi-litate (art. 1062, 1063, 1065 C. civil) qi atunci and da-toria este ipotecara (art 778, 1792 C. civil).

Plata datoriilor §i a sarcinilor succesiuneicontribuirea la datorii. Nu trebue sa confundam plata da-toriilor Cu contribuirea la datorii. Cea dintai este privitoarela raporturile dintre moOenitori §i creditorii succesiunei

9 Vezi torn. III, partea II, p. 757 nrm.Vezi tom. III, partea II, p. 682 vi tom. VI, p. 236, text qi nota 2. Cpr.

L. 3 § 3, Dig., Comnsodati vel contra, 13. 6.Aceasta este un pact succesoral exceptional permis din lege, prin de-

rogare dela art. 702, 965 § 2 rfi 1226 C. civil. Vezi 'supra, p. 160.

www.dacoromanica.ro

PLATA DATORIILOR §I A SARCINEI stecEstu NEI 185

(art. 777 C. civil), iar cea de a duua este privitoare laraporturile moqtenitorilor dintre ei (art. 774 C. civil).

Plata datorlilor §i a sarcinilor succesiunei (art.777 C. civil). Toti moqtenitorii universali, fie chiar subbeneficiu de inventar, platen datoriile qi sarcinile succesiunei,In proportie Cu partea lor ereditara (art. 777 Eli 1060 C. civil),pro portionibus hereditoxii 2) sau dupet analogia parlei sale(art. 1067 C. Calimach).

Aceasta solutie se aplica nu numai atunci and moil-tenitorii succed pe capete sau pe tulpinii, ci qi atunci cAndunul din ei a transmis altora partea sa din succesiune.Insolvabilitatea unuia din mo§tenitori nu aduce nicioschimbare acestui prineipiu, comoqtenitorii solvabili nepu-dud fi urmariti dedt tot pentru partea lor. Mo§tenitoriicari s'au &cut culpabili de frauda, ascunzand sau punfindla o parte lucruri de ale suecesiunei, vor plati partEa lordin datoriile ei, cu toate ca nu pot lua nicio parte dinobieetele ascunse sau dosite (art. 703, 712 C. civil 2).

Regula dupa care fiecare mo§tenitor nu poatefi urmarit decat in proportie cu partea sa ereditara elder&exceptie: 10 atunci cAnd datoria este indivizibill; 2° cAndea este divizibila, lima de natura acelora de care se ocupaart. 1061 C. civil; 3° §i, in fine, and datoria este ipo-tecara (art. 778, 893, 896 C. civil).

Toti moqtenitorii universali, regulati sau neregulati,platind datoriile defunctului, aceasta Banjul incumba 0legatarilor universali sau cu titlu universal, pentruca dato-riile sunt o sarcing a universalitgtei bunurilor.

Bona non intelliguntur nisi deducto wre alieno' 8).

Legatarli particulari sau singulari (a unui obieetanume determinat) nu platese Msà nicio parte din dato-riile §i sarcinile succesiunei, pentruca aceste sareini nulovese dead universalitatea bunurilor defunctului (art. 775,909 C. civil).

Cpr. L. 1, Cod, Si cerium, petatur, 4. 2; L. 2, Cod, De hereditariisnetionibue. 4. 16, etc.

Vezi tom. TIT, partes II, p. 334, 335 li p. 685, nota 2. Cpr. art. 1038qi 1053 C. Calimach. Vezi qi supra, p. 165.

8) Vezi tom. I al &asstei luerroi, p.159 fti auprit, p. 117, urm., precum liinfra, No. 406.

www.dacoromanica.ro

186 COD. CIV.CARTEA III TIT. I.CAPIT. vi. ART. 774.

,Aes alienum totius patrimonii onus est, non eertarum rerum" 1).

Olt pentru donatarii universali sau cu titluluniversal, -ei sunt In mod implicit supuvi la plata datoriilor.

Se navte Insa Intrebarea : care este lntindereaaceatei obligatii ?,

Controversa care exista asupra acestui punct In Frantanu-vi mai are fiinta la noi, unde principiul este cit totimovtenitorii, fie regula (i sau neregulati, platen' datoriilesuccesiunei ultra vires emolumenti, In proportie cu partealor ereditara, daca n'au primit succesiunea sub beneficiu deinventar (argum. din art. 897 C. civil 2).

Aceeavi solutie este aplicabilit vi adoptatorului sau des-cendentilor

sai'and acevtia via la succesiunea adoptatului,

In baza art. 316 C. civil.Contribuirea la datorii (art. 774 C. civil).

Movtenitorii universali, fie regulati sau neregulati contri-buese Intre ei la plata datoriiior vi a sareinilor succesiunei,In proportie cu partea lor ereditara; ava ea partea con-tributorie a fiecaruia din ei este egall eu partea sa obli-gatorie (art. 777 C. civil).

Mogtenitorii sunt Insa liberi de a deroga dela art. 774C. civil, puta,nd face In privinta datoriilor once conventiear crede de euviinta, fara ea aceste Invoeli sit poata fiopuse creditorilor, In privinta carora asemenea eonventiiaunt res inter alios acta (art. 969 C. civil).

Driturile creditorilor mortului nu se micsoreazg prin toe-melele ce poate din intamplare s'au geut intre mostenitori pen-tru chipul pliitei datoriilor acelaia", ziee art. 1072 din miniCalimach.

Testatorul poate, de asemenea, sa pue In sareina unuiadin movtenitori o parte din datorii mai mare decal aceeaa celorlalti comovtenitori, destul este ea prin aceasta clauzasit nu se atingit rezerva acelui movtenitor.

Recursul ce-1 are mo§tenitorul care a plitito datorie peste partea sa contributorie. Acest recurs

I) Vezi aupra, p. 6, pm= li infra, No. 547, No. 699, etc. Mai vezitom. r aI aceetei Inertri, p..509.

2) Vezi torn..III, partea II, p. 343, nota 2 qi p. 688, 689; tom. IV, par--tea II, p. 216 li P. 236, 237. Vezi sti infra, No. 693.

www.dacoromanica.ro

REC. 310§T. CABE A PLITIT PESTE PARTEA SA. ART.778, 179. 187

poste al aiba loe atunci &And moqtenitorul a platit o da-torie ipotecara fii indivizibill f¡i In caz cand a platit o da-torie chirografarii.

388. 10 Plata unel datoril ipotecare sau indivizibile(art. 778, 779 C. civil). Once detentor al unui imobilipoteeat este obligat a plati datoria intreaga, ramanindu-ibet facultatea, de cateori nu este obligat personal, de alasa imobilul ipotecat farit nicio rezervii pentru ea en di-torul ipoteear sa-1 poata vinde (art. 893, 8960 1792 C. civil).

Les héritiers sont tenns des faits et obligations du défuntpersonnellement ohaueur pour sa part, et hipothécairement pourle tout", zice Loysel 1).

*i aiurea acelaq autor adauga :,,Quand Faction personnelle concourt avec l'hypotbécaire, celui

des héritiers qui ne servit tenu que pour sa part personnelle, esttenn hypothécairement pour le tout' 2).

In fine acelaqi autor bite() alta regula ne apune:En fait d'hypothèque pour cens on rentes, il faut payer ou

quitter" 3).

In baza acestui principiu, moqtenitorul ( ste obligat aplati intreaga datorie.

De cateori Insit o datorie a succesiunei a fost platitaIn totul sau In parte de o persoana care nu trebuia s'oplateasea, sau care trebuia sio plateasea pentru o partemai mica decat aceea pe care a platit-o In realitate, deatatea ori aeea persoanit va aves recurs contra acelora Insocoteala carora ea a fost platita.

In baza acestui prineipiu, art. 778 din codul civildispune ca moqtenitorul universal, care, din cauza ipotecei,qi trebue adaos sau indivizibilitatei datoriei, a platit dindatoria comuna mai mult decat partea sa, are recurs con-tra celorlalti como§tenitori sau legatari universali, ori cutitlu universal, spre a eere deis acetItia partes lor contri-butorie (art. 774, 775, 893, 896 C. civil). El este decilegalmente stbrogat In drepturile creditorului dezinteresat,

9 Loysel, op. cit., I, p. 330, No. 327.21 Men, p. 431, No. 500.8) Idem, p. 432, No. 502.

www.dacoromanica.ro

188 COD. CIV. CARTEA III. TIT, 1.ART. 778, 779

In baza art. 1008, 2°, si subrogatia conventionall ce arfi stipulat mostenitorul solvens nu poate dea mai multedrepturi cleat subrogatia legall. Acesta Este sensul cuvin-telor din art. 778 C. civil: chiar aind coeredele, care arfi platit datoria, ar fi fost subrogat n drepturile credi-torilor.

Aceeasi solutie este aplicabill i codebitorului solidar,care ar fi platit Intreaga datorie, cad dei el este subrogatIn drepturile ereditorului platit, totusi el nu poate cere delacodebitorii sai, decat numai dela fiecare parte a sa (art.1053 § 1 1).

In adevar, dad. mostenitorul care ar fi platit Intreagadatorie, ar fi fost In drept a cere numai dela unul dinmostenitorii sai o suma superioara partei sale con tributorie,acest comostenitor ar fi fost evins pentru 9 parte din lotulsu de Insusi acelasi care este garantul su pentru cazulde evietiune (art. 787, 788), ceeace ar fi contrar princi-piului ca nu putem evinge pe acela pe care trebue s1-1garantgm :

Quern de evictione tenet actio, eumdem ayentem repellit ex-ceptio° 2'.

Art. 778 C. civil so aplica, dup5, pArerea generalg,nu numai atunci clad comostenitorul, detentor de imobileipotecate pentru datoria defunctului, este subrogat In drep-turile. creditorului ipotecar, a carui creanta a platit-o, dar

atunei cand unul din mostenitori este creditorul personalal defunctului, In baza unei cauze anterioare, caci acestmostenitor fiind si de astadata garantul comostenitorilor saipentru evictiune, el ar evinge pe detentorul imobiluluiipoteeat dela care ar cere o suma mai mare decit parteasa eontributorie. Chestiunea este, cu toate acestea contro-versata.

Regula de mai sus sufera Insa exeeptie In privintamostenitorului beneficiar, care poate exercita recursul supentru toata datoria numai contra unuia din mostenitori,conform dreptului comun (art. 713 si 1108 § 4 C. civil),

1) Vezi tom. III, .partea II, g 694, 695; tom. VI, p. 205 i 639, etc.Vezi supra, p. 109 i tom. I al aeestei luerliri, p. 450, text gi nota 2;

-tom. IV, No. 178, etc.

www.dacoromanica.ro

REC. MO§T. CARE A PLITIT PESTE PARTEA SA.ART. 778, 779 189

dupa, ce va deduce partea pe care va trebui s'o plateascael insuqi (art. 778, in fine). Pentru aceasta trebue lug eamoqtenitorul beneficiar sa fi platit din banii sai proprii odatorie a suceesiunei (art. 1108 § 4) ; cad el daca ar fiplatit datoria din banii succesiunei spre a elibera de ipotecaimobilul cazut In lotul sau, beneficiul de inventar n'arimpiedica aplicarea art. 778 C. civil, de oarece el trebuesa garanteze pe comoOenitorii sái, cel putin In marginilebunurilor primite.

Cat pentru legatarul singular sau particular, care aplatit datoria ce greva imobilul legat, el fiind subrogatipso jure In drepturile creditorulul ipotecar pltit (art.1108C. civil), ea unul ce a platit o datorie ce nu-1 privea peel (art. 775, 909 C. civi)), va avea recurs in contra fie-earui mo§tenitor universal, ipoteear pentru tot, pang laeoneurenta valorei imobilelor ce detine i).

Art. 779 din codul civil nu este decal o consecinta aprincipiului garantiei reciproce dintre mo§tenitori, stator-nicit de art. 787 qi 788 C. civil. Aeest text -dispune, Inadevar, ea In caz clad unul din moqtenitori este insolvabil,partea lui din datoria ipotecara nu ramane exclusiv Insarcina aceluia care a Rent plata integrall, ci se imparteIntre toti moOenitorii solvabili, In proportie qi prin analogieeu partea fiecaruia din ei; aa c mo§tenitorul, eare a fostsilit sa faca plata, va contribui i el la partea insolvabilului,In proportie ca ceeace i se va cuveni din succesiune.

Aceeaqi regula lqi primeqte aplicare atunei cand unuldebitori a platit, in intregimea ei, o datorie solidara

sau indivizibila.De cate ori Insa, reettrsul se exercita de un legatar

particular, care a platit datoria Intreaga, art. 779 nu maipoate fi aplicat, pentruel acest text fiind o exeeptie delaart. 778, trebue strict marginit la cazul anume prevazutde el. Apoi, legatarul particular nefiind obligat la platadatoriilor (art. 775 si 909), el le-a pla tit de buna voe, qiart. 779 C. civil nu se aplica decat atunci cand plataa fost

Mai mult Inca, pentru ea rnoqtenitorii solvabili sà ras-

) Vezi tom. III, partea II, p. 693, 'iota 2, in fine i p. 697

www.dacoromanica.ro

190 COD. CIV.-CARTEA 111.- TIT. I.- CANT. VI.- ART. 776

pundit de partea celor insolvabili, BS, cere ca insolvabilitateasit fi existat In momenta' facerei plAtei, ciici insolvabili-tatea unuia sau mai multor din moBtenitori, survenitl inurma acestei pllti, n'ar da loe la aplicarea art. 779, ci arfa,ce ea paguba al ritnAe In Barcina exclusivl a moBteni-torului care, prin facerea unei plIti silite, a dobandit dreptulde a exercita reeurstil slu contra celorlalti.

2° Plata unor datorii chirografare. Moqte-nitorul care a fost silit s5, plIteasel o datorie chirografarlpeste partea sa contributorie, va fi subrogat In drepturilecreditorului (art. 1108 § 3 C. civil), avand recurs contracomoBtenitorilor [Ai pentru partea ce fieeare din ei era ob-liga t a plIti.

In cat priveSte aplicare, In aceastit ipotez5, a art. 779C. civil, chestiunea este controversatit.

tilisurile ce pot fi 'date and imobilele succe-siunei sunt ipotecate pentru plata unei rente (art. 776C. civil). In tre datoriile la plata citrora trebue sit con-tribue comoBtenitorii pot fi Bi rente.

Dael renta datorità de succesiune nu este garantatitprinteo ipotecil, fieeare moBtenitor va plAti mast& rentlIn proportie Cu partea sa de succesiune, In baza principiu-lui divizibilitltei datoriilor (art. 777, 1060 C. civil).

In caz Insl cilnd renta este garantatà printio ipoteeit,(ipotezI care era foarte frecventg In dreptul vechiu francez),moBtenitorul In al cgrui lot a elzut imobilul grevat, vapl/ti renta Intreagl din cauza indivizibilitittei ipotecei (art.1746 C. civil), rkninIndu-i recurs contra celorlalti como-Btenitori (art. 778), Bi acest recurs va trebui sit fie exer-citat de cateori el va plitti o anuitate.

Spre a Ampiedica Insl aceste actiuni reeursorii dinpartea moBtenitorului care, din eauza indivizibilitittei ipo-tecei, ar fi obligat a plAti renta Intreagit, art. 776 din codulcivil Infiinteazg, doul mijloace:

Primul mijloc la care legea recurge pentru a Impiedicaaeeste actiuni recursorii, este rgscumpitrarea rentei prin re-stituirea capitalului r¡i eliberarea imobilelor Inainte de Im-partealg. In acest scop, fiecare din copiirtaqi are facultateade a pretinde ea creditorul el fie dezinteresat, prin resti-tuirea capitalului, dael succesiunea are mijloace suficiente

www.dacoromanica.ro

TIT. EX. EXECUT. C. MO§TENIT.ART. 780 C. CIV., 398 PR. CIV. 191

pentru aceasta, i daca conventia prin care s'a constituitrenta nu se opune la restituirea eapitalului ; de unde re-multa a art. 776 C. civil nu se aplica decat rentelor per-petue i), admitand ea aceste rente ar exista qi la noi 2), nuInsit §i rentelor viagere, pentruca aeeste din urmil, nu potfi raseumparate.

In privinta rentelor perpetue, pentru care art. 776 afost ereat, aeest text va fi aplicabil chiar daca creditorulrentei ar fi nulli din comoqtenitori.

Al doilea mijloc admis de lege pentru inlaturarea ac-tiunilor recursorii, la care da loe plata rentelor asigurateprintr'o ipoteca, este urmatorul

Dael renta nu se poate rascumpara, sau daca unul dincoparta§i nu cere restituirea capitalului, sau, In fine, daca sue-ces. nu poseda capitaluri suficiente pentru rascump. rentei,masa succesorall se im parte In starea in care se gasefite; imobi-lul grevat de ipoteca, se preteluqte la valoarea sa real, cacum n'ar fi ipotecat, seetzandu-se capitalul rentei din pretulimobilului. Illoqtenitorul In al carui lot va cadea acest imobil,va fi singar insarcinat cu plata rentei, garantand pe cei-lalti como&tenitori pentru aceasta platá. MoSenitorul astfeltnsarcinat eu plata rentei, o va plati toata, WI a aveaniciun recurs In contra como§tenitorilor sài, pentruca el aprimit prin anticipatie valoarea ei, luand oparte mai maredin bunurile succesiunei.

391. Executarea in contra moltenitorilor a titlurilor do-bandite In contra defunctului (art. 780 C. civil, 398 Pr. eiv.)La Romani hotartrile dobitndite contra defunctului eran exe-eutorii si in contra moqtenitorilor chiar fár nieio notificare :

Judicati actio perpetua est et rei persecutionem continet.Item heredi et in heredem competit". (Actiunea In executarea lu-°mini judecat este perpetul i dà drept de a urznAri lucrul. Ea

are loc atit pentru cât i contra mostenitorului). (L. 6 § 3, Dig.,

De re judicata, 42. 1 3).In vechiul drept francez, titlurile executorii dobAndite

contra defunetului, nu puteau, din contra fi executate con-i) Vezi tom. III, partite II, P. 701, nota 1 qi P. 703.2) Vezi tom. I, el acestei luergri, P. 427 ei p. 508, text gi nota 2. Mai

vezi ton. IV al aeeetei Inerlri, No. 435.2) Creditorii nu patean insi ell urmXreseeK pe moltenitori, cleat noud zile

dupX moartea lni de cu.*, ante novem dierum apatium (Nov-. 115, oapit. 5 § 1),solutie admi. i prin art. 1063 din coda Calimaah.

www.dacoromanica.ro

192 COD. CIV. CARTEA 111. TIT. 1.CAPIT. VI. ART. 780

tra mostenitorilor, daea nu se dobandea o reeunoastere delaei sau o sentintl condamnatoare contra lor (art. 168 cu-tuma Parisului si art. 433 eutuma dela Orléans); de undesi regula :

Toutes exécutions cessent par la wort de l'oblige ').

De aeeea Loysel zicea:Le mort exécute le vif, et non le vif le mort, c'est à dire,

que tont droit d'exéention s'éteint avec la personne de l'obligé oucondamné" 2).

Codul actual, glisindu-se In fata acestor dispozitii con-tradictorii, a dispus, eu drept euvant, dupA ce mai Intfiiprin proectul primitiv admisese contrariul, el titlurile exe-cutorii dobindite contra defunctului, sunt executorii si Incontra mostenitorilor sli. Aceastit, dispozitie nu este dealtconsecinta fireaseg a unui principiu cunoscut, sì anume:el mostenitorul continul persoana defunetului:

Heres person= defuncti sustinet".

Asa dar, toti mostenitorii, regulati sau neregulati, abintestat sau testamentari, pot fi urmIriti In virtutea titlu-rilor executorii dobandite In contra defunetului, fgr5, eaacesti mostenitori A mai fie actionati printr'o actiune prin-cipal.

Art. 780 din codul civil si art. 398 Pr. civ., pentrumotiv de echitate, voese Insl ea titlurile exeeutorii doban-dite In contra defunctului, sub pedeapset de nulitate, sit nupoatit fi aduse la indeplinire contra mostenitorilor 86i, cleatopt zile libere dui:A ce li s'a fAcut o Incunostiintare colee-tivit a acestui titlu, la domiciliul succesiunei, si aceasta chiardacl s'ar stabili el ei aveau cunostintA despre acest tittu;clici, In materii de procedurA, toate formalitAtile sunt ri-guroase si nu pot fi Inlocuite prin echipolente.

Mostenitorii pot InsA renunta la aceast5 Ineunostiintare.In caz cand procesul era numai Inceput In momentul

i) Aceasß maximil nu era insX admisg. In unele provineii, qi regula eon-trarX fu introdusI prin ordonania dela VillersCottrest din anul 1539 (art. 65,66 II 72), dispozitia care, mai in urmi, a fost abrog,atI, prin deelaratits lui Henri°al II-lea, dela 4 Martie 1549.

2) Lope', op. cit., II, p. 242, Nn. 891,

www.dacoromanica.ro

1) Separatia de patrimonii poate fi nnznit i eepnratie de bunuri, flindelLprin patrimoniu (Vermáqen) se Intelege toate bunurile san toatl. averea defame-tnlui. Vezi Unger, Byettion des daterreichischen aligemeinen Privatrechte, I, § 47in fine, p. 380.

72784. .D. Alexandreaeu. Prineipiile dreptulni civil romin. Vol. U. 13

SEPARATIA DE PATRIMONIU 193

mortii lui de cujus, judecata va fi pusA, In suspensie (art.254 Pr. civ.), si ea nu se reIncepe decA t dupit alte citatii%cute mostenitorilor (art. 256 Pr. civ.), hi urma expirAreitermenului de trei luni si 40 de zile pentru facerea inven-tarului si deliberare (art. 708 C. civil).

Separatia de patrimonii sau de bunuri f)

392. Separatia sau deosebirea de patrimonii este unbeneficiu legal, prin care creditorii defunctului (art. 781C. civil) si legatarii (art. 1743 C. civil) pot sit dobAn-deascl dela justitie ca bunurile si datoriile defunctului sArAmle deosebite de bunurile i datoriile mostenitorului, pen-tru ea ei sl fie plAtiti din bunurile tiefunctului cu precl-dere, adecl Inaintea creditoriTor personali ai D:lo§tenitorului.Prin aceastA, separatie, lucrurile aunt restabilite In sta-rea In care ar fi fost dacit defunctul n'ar fi incetat dinviatit. Cu alte cuvinte, creditorii defunctului nu primesc pemostenitor ca debitor, ci continuit a avea ca datornic totpe de cujus. Aueastit solutie este nu se poate mai eehitabilit.Acei care au creditat pe defunctul, avAnd, In adevAr, cagarantie, toate bunurile lui (art. 1718, 1719 C. civil), estejust ca ei sá aibl aceeasi garantie i In viitor:

Hic eet igitur ceguiesimum..." (AceastA mlsur5. este cea maiechitabilA). (L. 1 § 1, Dig., De separationibus, 47. 7).

Separatia de patrimonii sau de bunuri este deci o fic-tiune al clrei efect este de a face sit se considere pe debi-torul sAvArsit din viatA ca si cum ar trAi.

Defunctul nu poate prin vointa sa al lipseascl pecreditorii OA de dreptul de a cere acest beneficiu, dei cre-ditorii i legatarii pot sA renunte la dreptul de a cereaceastA separare (art. 782 C. civil).

Separatia de patrimonii, admisit i In codul Calimach(art. 1056 urm.), îi trage origina sa din dreptul roman,unde a fost introdusit prin edictul pretorului, cAci dreptul

www.dacoromanica.ro

191 COD. CIV.CARTEA 111. TIT. I.CAPIT. VI. ART. 781

civil nu (Weil, creditorului defunctului niciun mijloc de adepgrta pe areditorii personali ai moqtenitorilor dela bunu-rile lui :

oSciendum est separationem solere impetran i decreto praetoris".(Trebue sá $tira cá creantele pot fi deosebite prin hotiirfrea pre-torulni). (L. 1, Pr., Dig., De separationibus, 42. 6 (alias 7 9.

Separatia de patrimonii trebuia, ea qi astAzi,sg. fie cerutg, dela judecgtor, care o dgdea sau o refuzadup. Imprejurgrile supuse aprecierei sale suverane.

Aceastá separa0e trebuia sg, fie cerutg, rebus inte gris,Inainte de a se confunda bunurile defunetului cu acele alemoqtenitorului 2).

Ea nu mai putea fi cerut6 dupg ce trecuse cinci anidela aditia de ereditate, solutia adrnis i prin art. 1062

codul Calimach 3).

Persoanele care pot cere separatia de patri-monii (art. 781 C. civil). Separa0a, de patrimonii poatefi cerutg: 10 de toti creditorii defunctului, fie creanta lorcu termen, conditionall sau eventualg, chiar dad, nu auniciun titlu pentra constatarea ei 6), fiindel separatia depatrimonii este o mIsurg. conservatorie (art. 1016 C. civil).

Legea nu distinge, de asemenea, Intre creditorii chiro-grafari, privilegiati çi ipotecari, de cateori garantia lor arfi contestatl sa,u neIndestulgtoare.

Moltenitorul care este in acela0 timp creditorul suece-siunei poate provoca i el separatia de patrimonii, pen-tru partea creantei sale care nu este stinsl prin confuziune(art. 1154 urm. C. civil).

2° Separatia de patrimonii mai poate fi cerutg de lega-tarii defunctului, ei fiind creditori ai succesiunei (art. 1743C. civil).

Quotiens heredis bona solvendo non sunt, non solum credi-torn testatoris, sed etiam eo8 quibus legatum fuerit, impetrare bo-norum separationem ccquum est". (De citeori un mostenitor nu este

Vez, §i L. 2, Cod, De bonie auctoritate jutlicis poseidentie, etc., 7. 72.Vezi L. I. § 12, ab initio, Dir., De separationibue, 42. 6.Vezi 1 § 13, Dig., tit. cit.CPr. L. 4, Pr., De eeparationibue, 42. 6.

3) Vezi infra p. 101.

www.dacoromanica.ro

PERS. CAIRI POT CERE SEPAR. DE PATRIM. ART. 781 195

solvabil, legatarii pot, ca si creditorii defunctului, cere separatiade bnnuri". (L. 6, Dig., De eeparationibuel 42. 6 1).

§i legatarii au drit sa ceark fmprennä en creditorii, deo-sebirea averei mortului de aceea a mo§tenitorulni, etc.', zice art.1059 din codul Calimach2).

'paten !aged a legatarilor. Independent deprecaderea care rezulta din separatia de patrimonii, lega-gatarii particulari mai au, dupa art. 902 § 2, o ipoteealegal asupra imobilelor succesiunei, pentru garantarea le-gatelor lor. Aceste douit drepturi sunt deosebite Ili indepen-dente unul de altul 3).

395 bis. Separatia de patrimonii poste fi ceruta detoti creditorii qi legatarii defunctului Impreuna §1 In modcolectiv sau de fiecare din ei In parte. Fiecare creditor saulegatar exercita acest drept In interesul FA In numele supropriu, lar dobfindirea acestui beneficiu nuli produce efec-tele sale cleat fat& eu cel care l-a cerut Eli dobandit 4).

In dreptul modern, aetiunea creditorilor Ili a legata-rilor nu este deei indivizibila ; pe and la Romani, actiuneaereditorilor era, din contra colectiva communis cautio 5).

Creditorii defunctului qi legatarii au interes sitemail, separatia de patrimonii, chiar daca succesiunea a fostyrimita sub beneficiu de inventar (art. 2058 C. italian),clei Cu toate ea, aceasta separatie exista prin efectul aecep-tarei beneficiare 6), totu§i separatia ar putea A Inceteze prinrenuntarea expresa sau tacita a mo§tenitorului (art. 705 Pr.eiv.), In care caz moqtenitorul beneficiar a devenit moqtenitorpur §i simplu, si patrimoniile s'ar amesteca iargqi la un loe.

Mai vezi L. 4 § 1, Dig., eod. tit.; L. 1, Cod, De bonix auctoritate ju-ridicis possidendis, etc., nude se ziee: ..Legatum quasi ace alienum eseigitur".

Cpr. art. 812 C. anetriae.II) Vezi aeupra aceetei ipoteei legale, pe care nnii o contesta fArkt onvint,

tom. III, partea II, p. 693, nota 2 iti p. 721, text tti nota 3; tom. IV parten II,p. 334 un. tom. VIII, parten 1-a, nota 1 dela p. 657, 658; tom. X, p. 318, textei nota 2; p. 531, nota 1; p. 571 etc. gi tom. IV. Mai vezi infra, No. 719 litom. IV al aceetei lucrXri, No. 479.

4) Cpr. ITnger, Dew bsterreichische Erbrecht systematise& dargestellt, § 41,p. 177, nota 7. Vezi L. 1 § 16, Dig., De separationibus, 42. 6 Ili art. 2063 C.italian.

9 Vezi tom. III, partes II, p. 723, nota 2.9 "Vezi supra, p. 107. In eit privelte yeehinl drept francez, vezi tom

III, parten II, p. 726, ad notam.

www.dacoromanica.ro

196 COD. CIV. CARTEA III. TIT. I. CAPIT. VI. ART. 724, 781

Creditorii mo§tenitorului (art. 721 O. civil).Creditorii personali ai mostenitorului nu pot cere separlqiade patrimonii, spre a fi plAtiti din averea, acelui move-nitor, cu preeldere si Inaintea creditorilor succesiunei, deiei ar avea interes la aceasta ; pentrucit ei sunt singuri deving el au contractat Cu o persoanl destul de imprudenaca A primeascl o suecesiune oneroasà:

Sibi enim imputent qui CUM tali contra-xerunt". (Ei stintvinovati de a fi contractat en o asemenea persoma). (L. 1 § 5, inmedio, Dig., De separationibus, 42. 6).

Apor, pe de altit parte, debitorul avind facultatea dea contracta oricit de rnult datorii, creditorii siii actualinu-1 pot opri de a-si mgri numgrul ereditorilor prin ac-eeptarea unei succesiuni insolvabile 1).

Nam licet alicui, adjiciendo sibi creditorem, creditoris suifacere deteriorem conditionem". (0'iici este permis unni debitor dea face conditia creclitorului sän mai pa tin favorabilg, contractindnona datorii). (L. 1 § 2, Dig., tit. cit.).

Creditorii mostenitorului ar putea ins5, s1 atace ac-eeptarea emanatil, dela debitorul lor pentru fraudg si s'orevoace prin actiunea pauliang (art. 975 C. civil 2).

Pe rsoanele contra Wora separatia de pa-trimonii poate 1 ceruti (art. 781 C. civil). La Romani,creditorii defunetului lndreptau eererea de separare contramostenitorului, iar pretorul &idea un decret prin care eierau trimesi In posesiunea bunurilor succesiunei avfinddreptul de a le administra Ili de a le vinde2).

Astlzi separatia de patrimonii se exercitl contra ori-cltrui creditor personal al mostenitorului, fie chirografar,privilegiat, ipotecar, amanetar, si chiar In contra fisculuicreditor al mostenitorului.

Ea se exercita In contra creditorilor tuturor mosteni-torilor universali ai defunctului, fie aceiti mostenitori re-gulati sau neregulati, legatari sau donatari universali orien titlu universal, nici Intriun caz Insti In contra Insusi

11 Cpr. art. 1056 C. Calimach.Cpr. L. 1 § 5, Dig., .De separatienibus, 42. 6; L. 3 § 1, Dig., Quas in

frawien oreditorum, etc., 42. 8, eto.L. 1, Pr. qi § 1, Dig., De aeparationibus, 42. 6.

www.dacoromanica.ro

FORMELE SEPARATIEI DE PAmmoNtr. 197

moltenitorului, pentrueg el nu reprezintg pe ereditorii sli.Chestiunea este tug, In aceasta din urma privintg, con-troversatg.

Formate beneficiului separirei de patrimonii.La Romani, separatia de patrimonii se pronunta de.pretorsau de prezidentul provinciei, care apreciau conditiile ei i).

In veehiul drept franeez, creditorii trebuiau s'o do-bandease dela justitie 2), solutie admisg, kti In dreptul ac-tual 3), ea toata parerea unora, care sustin cg beneficiulseparatiei exista de drept fara nici o actiune.

Aetiunea In separare poste fi exereitata atat pe caleprincipala eat §i pe cale de exceptie, m mod incidental,ta putand fi formata pentra prima oarg in apel.

In privinta mobilelor suceesiunei, o actiune In sepa-rare este suficienta ; In privinta imobilelor Insg, creditoriidefunetului nu pot sa exereite dreptul lor de precgdere,decat indeplinind doug formalitgti, Ili anume: cerand sepa-rarea dela justitie; kii 2-a luand In termenul legal inseriptiaprevazutg de art. 1743 C. civil.

Aceastg inseriptie trebue sa fie lua,ta In termen de 6luni dela deschiderea succesiunei, lar actiunea In separarepoate fi exereitata cat timp imobilele sunt Inca In patri-moniul mo§tenitorului (art. 783 C. civil), adecg pang latranscrierea actului de Instrainare.

Tribunalul competent este acel al locului deschidereisuceesiunei, sau acel sezisat de cererea prineipall, de eate-ori actiunea este formata pe calea incidentalg.

Judecatorul de ocol este competent la noi In privintasuccesiunilor care nu Intrece suma de 3000 lei (art. 34L. judecgt. de ocoale din 30 Decembrie 1907).

Bunurile asupra cirora se exerciti dreptulde preferintä care rezulti din separatia de patrimonii(art. 781 C. civil). Intregul patrimoniu al defunetului,adecg toatá averea sa, miseittoare si nemiscAtoare, eorpo-rail sau incorporala, se deosebe0e de patrimoniul mo§te--nitorului.

') L. 1 § 14, Dig., De eeparationibue, 42. 6.2) Cpr. art. 1056, 1058, 1059, etc. C. Calimaeh.8) Cgr. art. 781, 784 iii 1743 C. civil, dupa eare separa0a de gatrimonii

trebue eX fie oerutti (se fatelege de la justiye).

www.dacoromanica.ro

198 COD. CI V. CA R TEA III. TIT I. CA PIT. VI. ART. 781

Astfel, separa rea de patrimonii se aplica : 1° la toatebunurile, drepturile §i actiunile ce apartineau defunctuluiIn momentul mortei sale (rebus integris); 20 la toatetele, civile sau naturale produse de bunurile succesiunei Inurma mortei lui de cujus; cdci daca defunctul n'ar fi murit,aceste fructe ar fi marit patrimoniul sita §i, deci, garantiacreditorilor edil. Aceasta nu este deeat apliearea unei maximecu noseu te

Fructus ovules augent hereditatem". (L. 20 § 3, Dig., Dehereditatis petitione, 5. 3 1).

30 In fine, separatie de patrimonii se aplica la pretulbunurilor, mobiliare sau irnobiliare, InstrAinate de defunct,de cateori acest pret este Inca datorit, pentruca dreptul lapret face parte din patrimoniul defunctului 2).

Aceasta, sol utie este generalmente admisa, fie ca. Instrdi-narea emana dela defunct, fie dela moqtenitor, pentrucapretul ia locul lucrului lnstrgivat prin aplicarea regulei:

In jueliciis universalibus, pretium succeditloco rei, et res inlocura pretii". (In judeeätile universale, pretul ia loeul luerulni,lar luerul pe acel al pretului).

Tot pentru aceleali motive, separatia de patrimonii,atinge bunurile primite de mostenitor In schimbul unorbunuri de ale succesiunei.

Separatia de patrimonii nu se aplica lusa bunurilorpe care defunctul le-a dama descendentului sal], fara dis-pensa de raport, §1 pe care acesta trebue s le aduca In-apoi (art. 751 C. civil); nici bunurilor cuprinse In modfictiv In masa formata pentru calcularea partei disponibileqi a rezervei (art. 849 C. civil 3).

401. Separatia de patrimonil in caz de moltenirebeneficiari, succesiune vacanti. Dupa un sistem, admisde o vare parte din doetrin i de jurisprudenta, accep-

Vezi tom. I al acestei lnerliri, p. 452 qi supra, p. 168.2) Cheatinnes de a se qti ct timp separatia de patrimonii poeta fi carral

In privinta pretnIni datorit de aehizitoral unni imobil al aneeesiunei, instrginatde movtenitor, este controvereatli, %mil apliegnd, In speeie, preseriptia de 3 ani,etatornieitli, de art. 783 § 1, Rinda este vorba de o orean, adeet de nn lucramobil, iar altii aplieind preseriptia de 30 de ani (art. 1890). Vezi tom. III.partes II, p. 735, 736.

8) Vezi tom. III, partea II, p. 733 nota 1.

www.dacoromanica.ro

INCETAREA SEPAR. DE PATRIMONII 199

tarea beneficiarl din partea unui mo§tenitor ar atrage dedrept in folosul creditorilor defunctului qi al legatarilorseparatia de patrimonii, arit ca al fie nevoe de o cerereIn judeeatit sau de inscriptia prescrisI de art. 1743 C. civil:

Beneficio inventarii beneficium separationis ipso jure inest".<Beneficiul de inventar cuprinde In sine, de drept, beneficiul sepa-..ratiunei de patTimonii).

Adevitrul este el, in privinta imobilelor, inscriptia pre-vAzutd, de art. 1743 C. civil, este neapAratti, pentru a con-serva dreptul creditorilor succesiunei i al legatarilor.

In caz de succesiune vacantil, nu este loc la separatiade patrimonii, fiindcg. nu exist& un mo§tenitor avand unpatrimoniu cu care sit se poatit confunda patrimoniul de-f unctului 1).

Perderea dreptului de a cere separarea depatrimonii. Mai multe imprejuritri impiedicl pe creditoriisuceesiunei de a mai putea cera separatie de patrimonii.Aceste Imprejuritri sunt:

1° Confuziunea. In privinta mobilelor corporale,dreptul de a cere separatia de patrimonii nu mai poate fiexercitat de cateori este cu neputintg, In fapt, de a le de-osebi de a le distinge de bunurile mo§tenitorului:

Confusis enim bonis et unitis, separatio impetran i non po--terit". (Nu se mai poate cere separarea bunurilor unite qi con-fundate la un loc). (L. 1 § 12, in medio, Dig., De separationibus,42. 6).

Creditorii defunetului qi legatarii, care voese a pitstradreptul de a eere separatia de patrimonii, trebue deci s6facl inventariul i descrierea individualg a mobilelor cor-porale litsate de defunct.

Dacit confuziunea este numai partiald, separarea vaputea fi cerutit pentru bunurile care qi-au pitstrat indivi-dualitatea lor.

20 Renuntarea la separarea de patrimonii (art.782 C. civil). Creditorii defunctului i legatarii pot sitrenunte Mat In mod expres cat qi in mod tacit la dreptulde a cere separatia de patrimoni.

I) Vezi tom. Ill, partea II, p. 736.

www.dacoromanica.ro

200 COD. CIV. CARTEA III. TIT. I.CAPIT. VI. ART. 782, 783 g 1

0 renuntare tacita ar fi, de exemplu, atunci cand cre-ditorul ar face o adevaratti, novatiune cu mo§tenitorul, prinsubstituirea altei datorii celei vechi, sau prin scbimbareadebitorului (art. 1128 C. civil 1).

Legea vede o renuntare tacita §i atunci cand creditorulsuccesiunei face o novatiune sui generis In sensul art. 782C. civil, acceptand pe mo§tenitor de debitor al situ, deexemplu : prin prelungirea termenului de plata; prin pri-mirea unei cautiuni, unui amanet sau unei ipoteci dela mo§te-nitor; prin luarea unei inscriptii ipotecare asupra imobi-lelor sale 2); prin stipularea solidaritatei contra mo§tenito-rilor, etc., chestiunea de a se §ti daca exista sau nu nova-tiune In sensul textului mentionat fiind o chestie de faptde suverana apreciere a instantelor de fond.

In specie, nu este insl vorba de o adevarata novatiune,Intrucat nu s'a schimbat nici obiectul datoriei, nici debi-torul, nici creditorul (art. 1128 C. civil), ci s'a schimbatnumai situatia In care partile se gaseau Inainte de accep-tarea succesiunei de catre debitor. *i fiindca creditoruldefunctului a avut Incredere personal& In mo§tenitor, el n,umai poate cere separarea de patrimonii:

Beneficio separationis uti non posee, qui fidem heredis se-cutus est 8).

Creditorii, care au facut novatiunea sui generis, -sta-tornicita de art. 782 C. civil, primind pe mo§tenitor de debi-tor, nu se mai pot Indestula din averea succesiunei, decatdupa plata Integra% a creditorilor defunctului care au eerut§i dobandit separatia de patrirnonii, pentru a ei trebuesa fie pu§i In clasa creditorilor personali ai mo§tenitorului :

Hos enim CUM creditoribus heredis numerandosa. (L. 1 § 16,in fine, Dig.. De separationibus, 42. 6).

404. 30 Prescriptia in privinta mobilelor (art. 783§ 1). At&t dupa dreptul roman, cat 8i dupa codul Ca-limach (art. 1062), dreptul de a. eere separatia de patri-monii se prescrie prin cinci ani dela aditia de ereditale,Ara nicio deosebire Intre mobile §i imobile.

Cpr. L. 1 § 10, Dig., De separationibus, 42. 6.Cpr. art. 1058 C. Calimach.

1) Cpr. L. 1 §§ 10, 11, 16, Die., De separationibus, 42. 6 vi art. 1060,C. Calimach.

www.dacoromanica.ro

PRESCRIP. ÎN PRIVINTA AVEREI MOBILIARE. ART. 783 § 1 201

AstAzi, In privinta mobilelor corporale i incorporale,acest drept se prescrie prin trei ani dela moartea lui decujus (In codul italian trei luni dupg art. 2057); ceeaceInsemneazg, cà, dui:a trei ani, creditorii succesiunei nu maipot fi plItiti din mobilele ei, Cu preferinta i lnaintea cre-ditorilor mostenitorului, legea presupunti,nd el, dupà treiani, mobilele defunctului nu mai pot fi deosebite de aceleale moqtenitorului i cá separatia a devenit cu neputintl,(art. 783 § 1).

In privinta imobilelor, ele putând In totdeauna fi distinseunele de altele, separatia poate fi cerut5, cât timp ele n'aue§it din patrimoniul debitorului (art. 783 § prescriptiafiind, In specie, aceea a dreptului comun (art. 1890 C. civil).

Prescriptia seurtg, statornicitg de art. 783 § 1, curgeIn contra tuturor, creditorilor fie ei majori, minori sau in-terziqi (non obstat art. 1876 Ç. civil), conditionali sau cu(non obstat art. 1885 C. civil), §1 chiar In contra celorcare ar fi In stare sg, stabileaseg cá n'au avut euno§tintàde desehiderea suecesiunei.

Punctul de plecare al prescriptiei este astIzi deschidereasuceesiunei, pentrucii acesta este momentul de cind creditoriidefunctului i legatarii pot cere sepa,ratia de patrimonii 1).

In privinta pretului imobilelor Instrlinate, prescriptianu curge decAt din ziva Instrgingrei lor.

Pentru fructele naturale, ea curge din ziva coacereilor, iar pentru cele civile din ziva scadentei lor.

Regulele relative la intreruperea prescriptiei sunt apli-cabile i acestei prescriptii speciale.

Afarl de prescriptia de 3 ani qi de amestecarea mate-riall a mobilelor, creditorii defunctului mai pot pierde dreptulde a cere separatia de patrimonii prin Instrlinarea mobilelorsuccesiunei, flcutl de moqtenitor, Intocmai ca qi In privintaimobilelor. Legea n'o spune, insá aceasta, este subinteles.

Mobilele succesiunei, InstrAinate de magenitor, nu vorputea deei fi revendicate dela cumpArAtor, chiar &et el arfi de rea credintit, spiritul legei fiind de a nu se conferiniciun drept de suitit In privinta mobilelor.

Cpr. art. 2057 C. italian. In nit privegte insi pe mogtenitorii nese-zinari, prescriptia nu curge dealt din ziva trimeterei lor in posesiune, pentrucinumai de atanci creditorii succesiunei au actiune eontra lor.

www.dacoromanica.ro

202 COD. C1V.-CARTEA 111.TIT. I.CAPIT. V1.ART. 783 §I 174a

Cat pentru tertii de bunfi credintA, ei aunt apitrati prinprescriptia instantanee, statornicitit de art. 1909 C. civil..

Creditorii pot Ins& sá atace, prin actiunea pauliankInstritinarea fleutl de movtenitor In frauda drepturilor lor(art. 975 C. civil).

405. 40 Instriinarea imobilelor succesiunei de caremottenitor (art. 783 §. 2 vi 1743 C. civil). Confuziunea.de fapt, care eonstitue o piedicit la separarea de patrimonii,este arareori eu putint/ In privinta irnobilelor, care maitotdeaunea pot fi deosebite unele de altele 1).

De aceea, separatia de patrimonii poate E cerutii, Inprivinta imobilelor, cfit timp ele n'au fost Instrainate demovtenitor. Odatit deci ce imobilele vi chiar mobilele succe-siunei au fost Insirlinate i pretul lor a fost plAtit vi aintrat definitiv In patrimoniul lui1. separarea de patrimoniinu mai poate fi ceruta.

Mobilele sunt considerate ea evite din patrimoniulmovtenitorului Indatit ce au fost vandute, ehiar (120, elen'au fost Inel predate cumparatorului (art. 1295 C. civil);pe and, In privinta imobilelor, InstrAinarea nefiind opo-zabilit ereditorilor defunetului i lEgatarilor deck In urmatranscrierei actului de Instrginare (art. 1295 C. civil 141 723.Pr. civ.), imobilul se considerl ea fiind IncA In mana van-zatorului, dei a fost predat cumpArAtorului, pan la tran-scrierea actului de Instrginare. Prin urmare, Ong, In acestmoment el rgmftne gajul creditorului vAnzAtorului, de bnderezulta ca, In privinta imobilelor, separarea de patrimoniipoate fi cerutA pang In momentul transcrierei actului deinstrainare.

Nu este Ths§. nevoe ca actiunea In separare s6 fiecerutli In termen de 6 luni dela data desehiderei suceesiunei,fiind auficient ea, in acest termen, creditorii defunetuluilegatarii sa fi luat inscriMia cerutii, de art. 1743 C. civil 2).

Vezi supra p. 200.Aceastli inscriptie poate fi cerutfi, chiardac creditornl n'are niciun titln

serie pentru constatarea creantei sale, dreptul de a care separatia de patrimoniiapartinind i creditorilor ffir titluri. Este, in adeTlir, de principia c4 once cre-ditor al suecesiunei poste cere separatia de patrimonii si inscrierea dreptului&La, fitrii a se distinga trailt cei ce poseclli, sau nu un titlu dala debitor, si in-diferent dad creanta sa este 1ichid tn momentul cererei inscriptiunei, sanare a fi lichidati. mai pe urmX. Cas. I, Dreptul din 1920, No. 2,0, p. 234; Or.judiciar din 1920, No. 20, 21 p. 169. Contra: C. Bucuresti (decizie casatit) Cr.judiciar, loco cit. p. 170. Vezi tom. III, partea II, p. 718 si 752, 753. Vezi sisupra, p. 368.

www.dacoromanica.ro

EFECTELE SEPARATIEI DE PATRIMONII 203

Aceasta inscriptie, luata In termenul de 6 luni deladesehiderea suceesiunei, este deei necasara, In privinta imo-bilelor, fie pentru a mentine sepatatia dobandita Inainte,fie pentru a o doblndi mai In urma.

()data inseriptia lima In termenul suseitat, separatia,dael n'a fost doblnditit mai Inainte, poate fi dobandita ori-cAnd, daca imobilele se gitsese Inca In manile moqtenitorului.

Publicitatea statornicita de art. 1743 C. civil are deseop de a vesti pe ereditorii personali ai moqtenitorului qipe tertii, care ar vol s contracteze cu el, c ei nu trebueconteze pe imobilele succesiunei, care raman gajul exclusival creditorilor defunctului.

Aceasta inseriptie va fi luata, In urma deschidereisuecesiunei In formele prescrise pentru inseriptiile ipotecareIn genere.

405 bis. Separatia de patrimonii nu este un privi-legiu propriu zis. Art. 1743 din Codul civil numeqte se-paratia de patrimonii un privilegiu. Expresia este Ifisainexacta, caci, cu toata, controversa ce exista asupra ace-stui punet, separatia de patrimonii nu este un privilegiuIn sensul juridic al cuvfintului. In adevar, pe and pri-vilegiile stabilesc o preferinta intre creditoriidebitor, conferind un drept de suita In contra tertiilordetentori (art. 1790 C. civil), separarea de patrimoniieste, din contra, o simpla prerogativa, care nu conferitcreditorilor defunctului i legatarilor niciun drept de ur-marire contra tertiilor detentori. Aceasta separare este(loci un drept sui generis, care confera creditorilor succesiuneinumai dreptul de a fi platiti cu precadere din averea de-functului, Inaintea celorlalti ereditori personali ai moqteni-torului 1)

505 ter. Aeeste sunt cauzele care aduc pentru moqte-nitorii defunctului qi legatari pierderea dreptului de a eereseparatia de patrimonii. Altele nu exista,

Astfel, moartea moqtenitorului nu impiedica separatiade pa trimonii, nici falimentul defunctului declarat In deeursul

Vezi n aoest sens, tom. III, partea II, p. 751, 762; tom. VIII, parteaII) P. 30, nota 2; tom. X, p. 608 urm. i 513, 614, nota 2, Vezi Ili tom. IV alaoestei luoriiri, No. 463. In oat privelte interesul practio al acestei chestinni,vezi tom. X mentionat, R. 514, 515.

www.dacoromanica.ro

204 COD. CIV. CARTEA III. TIT. I. CAPIT. VI

unui an dala moartea lui (art. 707 § 2 C. corn.), nicifalimentul mo§tenitorului, devi chestiunea este, In aceasta dinurm priviná, controversatil 1.)

406. Efecteld separatiei de pktrimonii. In pri-vinta drepturilor respective ale creditorilor defunctului, se-paratia de patrimonii nu produce nici un efect, seopul eifiind toemai de a le pAstra drepturile ce ei aveau In contradefunctului, pria depArtarea dela bunurile lui a credito-rilor personali ai moqtenitorului.

DacA defunctul a neat o altá clasit de creditori, §ianume, legatari, aeeqtia nu vor veni deal In urma credi-torilor ; conform principiului cunoseut:

Nenzo liberalis, nisi liberatus" 2).

Legatele nu vor fi deci plgtite ; cleat in urma dato-riilor, fiind Qtiut

Bona non intelliguntur, nisi deduct° cere alieno" 3).

Dacit separatia de patrimonii a fost cerutA de toti le-gatarii i creditorii defunctului, se vor 1)1116 mai intAicreditorii privelegiati, §i ipoteearii, cei chirografari i Infine, legatarii (art. 1719 0. civil).

Oreditorii chirografari ai defunctului nu pot insg.fie plItiti din bunurile succesiunei, inaintea legatarilor, celputin atunci cand succesiunea a fost acceptan purdecal cerind separatia de patrimonii i luind inscriptiaprevitzun de art. 1743 C. civil, cici bunurile defunctuluiconfundandu-se cu averea personalit a mokitenitorului, cre-ditorii succesiunei nu pot sit pretindá nicio precildere fat&cu legatarii, dadi n'au conservat dreptul lor prin separa-tia de patrimonii i prin inscriptia prev§zutl de art. 1743C. civil.

Creditorii suecesiunei ca,re au eerut separatia de pa-trimonii, indeplinind formalitatea prescrisit de art. 1743,.nu dobandese mnsá nicio precadere fat/ cu ceilalti ereditoriai succesiunei, care au luat inscriptia dupii qase luni, saucare n'au luat-o de loe, aqa el creditorii defunctului, care

l) Vezi tom. III, rides II, 737 ad notam qi P. 753, text qi nota 5.Vezi supra, p. 117, i infra No. 488, 694, etc.

i) Vezi eupra, p.117 i 185, preeum qi tom. I al luerkei de fe, P. 159.

www.dacoromanica.ro

EFECTELE SEPARATIEI DE PATRIMONIU 205

au luat inscriptia prevlzutl de art. 1743, nu pot excludepe cei care n'au luat nicio inscrip0e.

De asemenea, legatarii care au cerut separatia de pa-trimonii n'au deci nicio preeldere contra celor care n'aucerut-o. Intre legatari neexistlnd, In adevAr, nicio cauzlde preferintl, toti sunt In aceeavi situatie, vi nu poate sIatirne de vointa unuia din ei de a doblndi o precldere-contra celorlalti.

407. Drepturile mo§tenitorului asupra averei succe-sorale (art. 1743 § 2). Movtenitorul care a primit sue-cesiunea pur vi simplu, devenind proprietar al bunurilorsuccesorale din ziva mortei lui de cujus (art. 644 C. fr.),poate s/ dispue de ele, eu o restrictie MEd Infiintatl In inte-resul creditorilor defunctului vi a legatarilor.

In adeviir, pentruca dreptul acestora sI nu devie ilu-zoriu, art. 1743 § 2 oprevte pe movtenitor de a ipotecaimobilele succesiunei Inaintea expirlirei termenului de 6 lunidela deschiderea ei, termen care se dl eieditorilor defune-tului vi legatarilor pentra a-vi exercita dreptul lor.

0 asemenea ipotecI éste validit, pentrucii emanil delaproprietar, ins/ nu este opozabill creditorilor defunctuluivi legatarilor cat timp ei aunt Incl In termen de a-viexereita dreptul lor ; de unde rezultl cl ipoteca devine va-lidit erga omnes, dael creditorii defunctului vi legatarii au%sat sl treacI, termenul de 6 luni flrl a. lua inseriptiaprevitzutl de art. 1743 C. civil.

Dupl expirarea termenului de 6 luni, ipoteeile ema-nate dela movtenitor Bunt deci opozabile atat creditorilordefunctului clt vi legatarilor, did dacii au fost vigilenti,ei au trebuit sl ia Inlluntrul acestui termen inseriptia pre-vIzutl de art. 1743 C. civil.

Legea oprind numai ipotecarea imobilelor succesiuneivi uitand de a vorbi de InstrAinarea lor, de aiei rezultlel movtenitorul va putea sit Instrlineze atlt imobilele catvi mobilele succesiunei IndatI dupl deschiderea ei, fAcIndastfel iluzoriu dreptul ce au creditorii de a cere separatiade patrimonii; pentrucl este, In genere, admis, eu toatfieontroversa ce existl asupra acestui punct, eit creditorii nupot lua nicio mlsurl spre a Impiedica Instritinarea.

Singurul mijloc ce au creditorii defunetului vi lega-

www.dacoromanica.ro

206 COD . CIT. CARTEA lIT. Trr. I. CA PIT. VI

tarii este de a ataca tnstrainarea ca frauduloasa, prinexercitiul actiunei pauliane (art. 975 C. civil), san de aexercita dreptul lor asupra pretalui Instritinarei, daca acestpret este inca datorit.

Codul civil cuprinde, In aceasta privinta, o lacunaregretabill, pe care a Indreptat-o art. 39 din legea ipo-tecard, belgiand.

DREPTURILE CREDITORILOR COPARTA$ILOR

408. Creditorii moftenitorilor pot: 1° sit cearaImpr-teala In numele debitorului lor (art. 974 G. civil); pentrucit dreptul de a cere Impitrteala nu este un drept exclusival mo§tenitorului (art. 1825 C. civil, 494 Pr. eiv.) ; 2° sase opue ea imparteala sa fie facutit tara prezenta lor, atunciedad ea nu este Inceputit ; 30 s§, intervie, cal timp Impitr-teala nu este desIvarsitit 1), ea ea sl nu se faca In fraudadrepturilor lor (art. 785 C. civil 2) ; In fine, ei potatece lmpArteala, de citeori a fost facuta In lipsa lor,fitra a se tine seama de interventia sau opozitia ce aufiteut, daca nu pretera sil, cearit numai daune, prin apli-carea dreptului comun (art. 998 C. civil), tara a mai ur-mari anula rea fmpartelei.

Cal pentru ereditorii care au lasat sil se faca Impar-teala tara a interver.i, ei nu pot, dupa *ere& generan,s'o mai ataco ea acata in frauda lor, legea declarind-o,prin exceptie, irevocabin In privinta lor, ehiar daca ar fifost facuta eu vielenie In vittiimarea drepturilor lor (art.785, 976 C. civil). Legea a conferit, tn adevar, credito-rilor moiltenitorului dreptul de a putea pretinde cateala ad, se faca sub ochii i eontrolul lor, tocmai pentru a fm-piedica ;rasada, per_tru a face ca un act atat de complicatal fie irevocabil. Ou atat mai rail deci pentru ei, daca au

Impgrleala de bung TOO SO eonsiderg ea desIvitreitg atunei Gana bn-nnrile impgrtite s'au dat eelor in drept prin tragerea loturilor la sorti. CMpentrn impIrteall judieiarg, ea devine desgvirgitg, prin omologarea ei de in-stitie. In once caz, mi este nevoe pentrn ca impgrteala 9g, fie desivitreitg eaeopgrtaqil si fie puei in posesinnea lotatrilor ion.

3) Cpr. C. Bnenreeti, Dreptul din 1913, No. 66, P. 524.

www.dacoromanica.ro

DREPTUL DE OPOZITIE AL CREDI1ORILOR. ART. 785. 207

neglijat de a Intrebuinta mijlocul ce avelku la indemfinl,spre a-vi ocroti drepturile lor

Jura vigilentibus succurunt, non dormientibus".

Actiunea paulianl fiind refuzatI, In specie, creditorilor,numai din cauza negligentei lor, doul exceptii aunt admisedela acest principiu vi anume: Impfirteala poate fi ataca,t1de ereditorii neintervenienti : 1° In caz and Impfirteala estesimulan, pentrucl, In asemenea caz, ea nu are fiintl:

Quod simulatur fungitur non ase";

*i 2°, atunci And movtenitorii au impfirtit averea Mireei cu atata, grabl, vi pricipitare, That creditorii n'au avuttimpul material de a interveni sau de a se opune.

409. Efectele opozitiei sau interventiei credito-rilor. Opozitia fleutl, In timp util, Impiedie/ Implrtealade a avea loe flrl prezenta creditorilor oponenti sau in-tervenienti; ava el, ei trebue a/ fie chemati la toate ope-ratiile ImpIrtelei.

Dreptul de a se opune sau de a interveni la Implr-leala eerutl de movtenitori, apartine fiecitrui creditor Inmod individual vi independent unul de altul; ava el inter-ventia sau opozitia fleun de unul din ei, nu poate nieifolosi, niel strica acelor eare n'au intervenit sa,u nu s'auopus.

Dar dacI interventia sau opozitia ereditorilor Ii facesl fie considerati ea plrti neeesare In proces. totuvi ea nulovevte de indisponibilitate partea diu bunurile indivize cerevine movtenitorului debitor; egei aceste acte avind uncaracter conservator, trebue a/ se mlrgineasel a conservadrepturile creditorilor, iar nu a le mlri. Coplrtavul debi-tor îi plstreazl deci dreptul de a dispune de lacrulde a procede la o Implrteall amiabill vi de a face toateeombinatiile compatibile ca drepturile sale de proprietar,rlmanInd ea InstrlinIrile sale sl poatit fi revocate, daelsunt frauduloase (art. 975 C. civil).

I) Creditorii neintervenienti pot tns s atace ImpIrteala In numele de-bitorului lor (art 974 C. civ.), de citeori acest din urmli. are vre-o cauz31, deanulare.

www.dacoromanica.ro

208 COD. CIV. CARTEA. III. TIT. I. C tPIT. VI

EFECTUL DECLARATIV AL IMPARTELEI

(art. 786 C. civil)

410. La Romani qi In dreptul nostru anterior (art.1092 C. C. Calimacb), ImpIrteala era atributiva sau trans-lativa de proprietate, Intocrnai ea Ili vInzarea sau sehimbul ;§i luerul era atat de adevIrat, Inclt adjudecarea, care punecaplt indiviziunei dintre comuniqti, figura Intre modurilede a dobandi prop rietatea 2).

Singularum rerum dominia nobis adquiritur.... adjudicatione".Patem dobitadi proprietatea diferitelor banuri (intre altele), prinadjudecare). (Ulpiani Regid., De dominiis et acquisitionibus rerum,19 § 2).

Quod autem istis judiciis alieni adjudicatum est, id statimejus fit cui adjudicatum est". (Lucrul care este adjudecat unei dinp6.rti prin aceste actiuni, devine de indatrt proprietatea aeesteipä'rti). (Justit., De oficio judicis, 4. 17).

Este adevlrat c Trebatius pare a considera 1mpar-teala ea declarativl de drepturi Insl Labeon combate aceastlteorie ea fillet :

Ego hoc falsum puto". (L. 31 in medio, Dig., De um etusufructu etc., 33. 2).

In vechiul drept franeez se admisese, din contra, elImplrteala era declarativa de drepturi, ea i astlzi, lar nutranslativl de proprietate.

Dreptul actual prociaml prin art. 786 C. civil, elitmpIrteala este declarativl de drepturi, mace este o fictiune2)eIci In realitate, Implrteala este translativl de proprietate.De aceea textul de mai sus ziee eI fiecare moqtenitoreste presupus el a moOenit singur i imediat toa,te bunu-rile ce compun lotul su qi el n'a fost niciodatl proprietarpe celelalte bunuri ale succesiunei 8).

Astlizi, impgrteala fiind declarativ4. de drepturi, comoltanitorul adju-deeatar detine imobilul adjudecat &supra sa, dale defunct, in virtutea dreptaluislin de suecesiune, iar nu dala comoltenitorii siti; in eonsecint4 adjudeeareaconferi un drept de proprletate neconditionat i nn-1 oblig4 la depunerea pre-tului, nici nu-1 ob1ig6 la vinzarea in cont (art. 553 Pr. eiv.). Cae. S-a II-a,Bul t. 1912, p. 306, 307 i Dreptul din 1912, ,IsTo. 42, p. 835. Vezi supra, p. 192.

11) Cpr. Colin et Cspitant, IIT, p. 489. Vezi tna Planiol, III, 2378, 2378.3) Acest text este extras din Pothier (Tr. de la communauté, VII, 140,

p. 110 ed. Bugnet). Deli ImOrteala este declarativli de drepturi, tot* ea are intruat-vs un caracter de instrlinare, eitei altfel nu s'ar putea explica garantiaprivilegiul ea legea stabileqte flare eoplirtaqi.

www.dacoromanica.ro

EFECTUL DECLARATIV AL IMP:IRTELEI. ART. 786 209

A.stfel, in dreptul actual, mostenitorul nu dobindestenimic dela copartasul san si nici nu-i transmite nimio.Proprietatea indiviza este stearsa prill Imparteall, ca si cumn'ar fi avut nieiodata fiinta. Fieeare copartasi isi tinedreptul san dela lege eare, prin fietiune ti transmite bu-nurile4 cazute in lotul sau, cu efect retroactiv din zivadeschiderei succesiunei (ut ex tunc), iar nu ut ex nuncdin ziva savArsirei Impartelei.

Acest principiu, admis nu numai In privinta Impar-telelor totale, dar si celor partiale, fiind de ordine publica,partile nu pot, prin conventia lor, sa faca ea impartealasa fie translativa de proprietate, dupa cum ele n'ar puteaal faca ea vAnzarea, act emina,mente translativ de pro-prietate, sa produca efeetele unei imparteli 9.

411. Consecintele care rezulti din principiul declaratival impirtelei. Principiul nou statornieit de art. 786C. civil produce mai multe consecinti importante:

1° Astfel, instrainarile, ipotecile san alte drepturi realeconstituite de unul din comostenitori in timpul indiviziunei,nu Aman valide in urma impartelei, daca imobilul ingtrai-nat, ipoteeat sau grevat de alte sareini reale, n'a elzut inlotul sala, ci in lotul, altui mostenitor, egei acel care a con-stituit o ipoteca, sau alte sarcini reale, In timpul indivi-ziunei, nefiind in urma Impartelei proprietarul acestui imobil,n'a putut al aiba dreptul de a-1 greva de ipoteci sau altesareini. Tate acoge sareini vor eadea deci prin apliearearegulei cunoseute:

Resoluto jure dantis, solvitur jus accipientis" (art. 1770C. civil 2).

20 A doua consecinta a efectului deelarativ al Impar-telei este ca imparteala si lieitatia nu sunt supuse actiuneirezolutorii pentru neplata sultei din partea unui comoste-nitor ramas dator celorlalti comostenitori pentru egalitatealoturilor (art. 742 C. civil); eaci Imparteala nu este un con-tract sinalagmatic pentru ea eonditia rezolutorie sa fie sub-

1) Vezi tom. III, partes II, p. 785 il'i 799.s) Vezi supra, p. 126, 175 qi 177 nota 1. Mai vezi tom. III, partes II,

p. 448, 449 ili p. 786, tom. IX, ed. II, p. 541, 542 el'i 547; tom. X, p. 556, 557,p. 576, 577; p. 705, etc. Cpr. art. 679 c. asilan; art. 1108 C. Calimach (829C. anetriae), etc.

72781, 14

www.dacoromanica.ro

210 COD. CIV. CAR rEA in.-TIT. I.CAPIT. VI.ART. 786

Inteleasa la caz de neindeplinirea obligatiilor uneia din parti(art. 1020, 1021 C. civil). Como§tenitorii tinand, In adevar,dreptul lor dela lege, Inca din momentul desehiderei succe-siunei (art. 786), cenditia rezolutorie tacita nu poate avealoe In specie 1); aqa cá mo§tenitorul creditor va avea nu-mai privilegiul statornicit de art. 1741 C. civil, nu Insaqi actiunea rezolutorie pentru neplata sultei sau pretului.Nimic ,n'ar Impiedica IDEA pe parti, duptt parerea generall,de a stipula, printeun pact comisor expres, conditia rezo-lutorie a Impartelei sau a licitatiei pentru eazul dud unadin pa,rti nu §i-ar Indeplini obligatiile sale.

30 A treia consecinta a efectului declarativ al Impar-telei este ca ea poate fi opusa tertiilor, de cateori cuprindeimobile, Ara a fi transcrisa, pentruca, In dreptul nostru,ea §i in eel francez, numai actele translative de proprietateimobiliara sunt supuse transcrierei, ceeace dupa parereanoastra constitue o lacuna regretabila 2).

4° A patra qi ultima consecinta a efectului deelarativ alImpartelei este ca ea nu poate eonstitui un titlu just care sapoatit servi de baza, prescriptiei de 10 sau 20 de ani, alcarui punet de plecare trebue totdeauna A. se gaseaseit Intr'unact translativ de proprietate 8).

412. Actele la care se aplia principiul declarativ alimpartelel. Regula statornicita de art. 786 C. civil, fiindgenerala, se aplica la once Imparteala dintre once comu-ni§ti In genere (comunitate, coproprietate, societate, etc.).

Ea se aplica Impartelelor facute de aseendenti printestament sau acte Intre vii, precum qi lucrurilor lasate Inindiviziune In urma Impartelei unei succesiuni etc.

Aeeasta regula se mai aplica la licitatia imobilelorsuecesiunei de cate ori adjudecatarul este un como§tenitor,licitatia nefiind 1n asemenea cazo vanzare, ci -o Imparteala,ceeaee dovedeqte odata Ili mai mult ca, In speta, este vorbade o fictiune a legei, pentruca, In realitate, licitatia este ovanzare qi ea atare, ar fi trebuit sa, fie translativa, iar nudeclarativa de proprietate.

I) Veal infra, p. 220.3) Vezi tom. III, partes II, p. 790: tom. IV, partes 1-a, p. 691, nota 1;

tom. IV, partes II, p. 345; tom. X, p. 739, nota 3. Vezi Ili infra, No. 550. Cpr.Cas. S-a 1. .Turispr. rom. din 1913, p. 294, No. de ordine 390 (deeisie nerepro-dusii, in Bun. Curten.

3) Vezi tom. III mentionat, p. 791 fti tom. XI, p. 141 si p. 252.

www.dacoromanica.ro

EFECTUL DECLARATIV AL IMPIRTELEI. ART 786. 211.

Dar daca licitatia se considera ca o Impartealit, atuncicand unul din moqtenitori sau din comunigti devine adju-decatar, realitatea luerurilor 10 reia imperiul sau §i licitatiaeste o adevitrata vinzare, de cateori o persoang, straing, cum-para bunul la lieitatie. Art. 786 C. civil nu se aplicit decila asemenea licitatii.

Textul mentionat este, pentru acelea§i motive, inapli-cabil la cesiunea drepturilor suceesorale consimtita in folosulunei persoane straina, de succesiune.

Cesiunea drepturilor succesorale fiteuta de toti como§te-nitorii unuia din ei, facand sit tnceteze indiviziunea, esteinsa asimilata Impartelei §i produce efeetul declarativ sta-tornicit de art. 786 C. civil.

In fine, regula art. 786 se aplica nu numai Impar-telei, dar Inc& oricarui act care echivaleaza cu o tmparteall.Pentru ca aeest text ffi prineipiul ce consacra sa fie apli-cabil, se cere lima, ea sa existe o stare de indiviziune denatura a putea da loe la Imparteala.

Astfel, nicio indiviziune neexistAnd intre nudul pro-prietar f3i uzufructuar, once invoeli intervenite Intre ei nuvor putea da loe niciodatl ;a aplicares. art. 786 C. civil.

Pentru ea art. 786 sa fie aplicabil se mai cere ea in-diviziunea sa Inceteze inteun mod absolut intre toti copro-prietarii sau comeltenitorii, iar nu numai Intre unii din ei.Chestiunea este controversata 1).

Exista, de asemenea, Indoiall asupra punctului de a se§ti dad, art. 786 C. civil se aplica impartelilor efectuatelintre como§tenitori §i un tertiu cesionar al drepturilor unuialt comoltenitor. Afirmativa este admisit In genere; eaci nuse &ire, pentru aplicarea acestui text, ea indiviziunea saaiba de origing qi de cauza un titlu comun tuturor copar-taqilor 2).

413. Bunurile la care se aplici efectul declaratival impArtelei. Art. 786 C. civil se aplica tuturor bunu-rilor corporale (mobile sau imobile) tli celor ineorporale, euo rezerva tog in privinta mobilelor; eitei tertiul care aprimit de bura credinid dela un mo§tenitor un kern mo-

Vezi tom. III, parea II, p. 800.Vezi tom. III, partea II, p. 801.

www.dacoromanica.ro

212 COD. CIV. CARTEA III. TIT. I. CAPIT. IV

bil nediviz a clevenit proprietarul lui prin prescriptia in-stantanee statornicita de art. 1909 C. civil.

Aceeaqi solutie este admisibila §i In privinta titlurilorla purtator (mobile incorporale). Art. 1909 se opune, Inadevar, la revendiearea acestor titluri dela un tertiu debulla credinta.

In privinta ereantelor divizibile pe care Insa§i legeale Imparte de drept Intre mo§tenitori, In proportia dreptu-rilor succesorale ale fieegruia din ei (art. 1060 C. civil),chestiunea este foarte discutata- nu numai la noi, dar Incain Franta §i In Italia, iar IndoIala provine de acolo eg, pede o parte, art. 1060 C'. civil declara ereantele susceptibilede diviziune, divizate de drept Intre mo§tenitori, aqa cafiecara din ace§tia este, Inca din momentul deschiderei sue-cesiunei, proprietar al unei parti din fiecare creanta, In pro-portie eu partea sa succesorala; iar pe de altg. parte, art.741 din acela§i cod autoriza intrarea creantelor In Impar-teala ').

GARANTIA LOTURILOR INTRE MOSTENITORI,IN CAZ DE TULBURARE SAU EVICTIUNE

414. Toti coproprietarii sunt datori de drept §i lara.nicio stipulatie, al Be garanteze unii pe altii, In urma

pentru bunurile egzute In lotul lor, In contra tul-burarilor i evictiunilor ce proced dintr'o eauza anterioarlImpartelei.

La Romani §i In eodul Calimaeh, unde Imparteala era.translativa de proprietate (supra, p. 208), obligatia de ga-rantie 1§i avea ratiunea de a fi, pentruca coparta§ii dobin-deau partea lor unii dela altii. In aceste legislatii, Impar-teala fiind o vanzare sau un schimb, era natural ea mo§te-nitorii sa-§i garanteze proprietatea pe care unii o trans-miteau altora.

Judex curare debet ut de evictione caveatur his cuibus ad-judicat". (JudecItorul trebue sá. Ingrijeasc5, ea toti como§tenitoriisá promitit de a garanta, la caz de evictiune, pe aceda dintre ei

1) Vezi asupra acestei chestiuni altpra, P. 183 vi tom. III, partea II, p.803 urm.

www.dacoromanica.ro

GARANTIA LOTURILOR iNTRE MO§TENITORI. ART. 787 213

Arnia un lueru este adjudeeat). (L. 25 § 21, Dig., Familiae er-eiseundae, 10. 2 ').

In legislatia actual Insg, unde Impiirteala este decla-rativii de drepturi (art. 786), garantia reciprocit a comoq-tenitorilor nu se poate explica decal printr'o reintosarcerelegiuitorului la teoria romanl 2).

Cazurile in care obligatia reciproca de garantioare loc (art. 787 C. civil. ComotItenitorii, sau mai binezis once coproprietari In genere, sunt datori a se garanta,unii pe altii pentru bunurile cAzute In loturile fiecitruia dinei, contra oricgrei evictiuni 3) qi oricArei tulburitri de drept,uu ing de fapt 4), aduse pasnicei folosinti a aeestor lu-cruri, sau a servitutilor active, care au fost deciarate ac-cesorile lor, de eiteori eauza evictiunei sau tulburgrei dedrept este anterioard impar(elei (ex can sa anti qua).

Evictiunile sau tulburArile, care proced dintr'o cauzAposterioarit ImpArtelei (ex causa nova), nu dau deci loe laactiunea In garantie, pentruel ele nu Impiedica egalitateade a avea fiinä Intre copArtmi In momentul indiviziunei.

Este adevArat c. copArtaqul suferA o pagubl din cauza,acestei evietiuni, InsA ele n'o sufera ea mo§tenitor, ciproprietar i, In asemenea caz, se aplieg regula:

Res perit domino". (Luerul piere pentru proprietar 6).

CopIrtaqul nu garanteaz6 deei solvabilitatea de-bitorului creantei eitzutg, In iota unuia din ei, dacit aceastitinsolvabilitate a survenit In urma imp§r(elei.

Mai vezi L. 6 § 3, Dig., De evictionilrus, 21, 2; L. 14, Cod, Fami-lia3 erciscundae, 3. 36; L. 7, Cod, Convmunia utriusgue judicii, etc. 3. 38, etc. Cpr.art. 1093 C. Calimach, art. 757 C. german, art. 637 C. elvetian din 1907, etc.

Pothier (Vente, III, 633) ql Successions, VIII, p. 189, ed. Bngnet), alcetwit cat aceastlt obligatie reciprocit de garantie se intemeiazít pe egalitatea cetrebne sit domneascii. Sntre copg.rtali, egalitate care este snfletul

OnvAntn1 evictiune (evingere), Insemneazit Inteun sens restrins, depo-sedarea cniva prin judecatit. Dvincere a vincendo in judicio dicitur". Intennsens mai larg se tnielege insa prin evictinne, orlen perdere san prejudicin cennnl din coproprietari ar snferi In privinta lncrului azut In lotul slin. Vezitom. III, partea II, p. 811, nota 3.

Nnmai tnlbnArile de drept, care tind la o evictinne, dan loo la act-tinnea in garantie, nn Insli qi tulburArile de fapt; cici de citteori nn se pre-tinde nici un drept asupra lnernlni, coproprietarii n'an decit slt se apere sin-guri (analogia din art. 1426 C. civil).

Vezi supra, p. 181 qi infra, No. 567, 618, etc. Mai vezi tom. III alacestei DinrItri, No. 47.

www.dacoromanica.ro

214 CUD. C1V. CAUTEA Ill. TIT. I. CAPIT. VI

Chestiunea de a se §ti daca prescriptia Inceputa. In contraaverei suceesorale inainte de Imparteall §i tmplinita, In urn*

sau nu loe la actiunea In garantie, este controversataObligatia de garantie dintre eopiirtaqi Inceteaza, chiar

atunci and cauza evictiunei sau tulburarei de drept ar fianterioara impdrrelei, de cateori eVictiunea a fost anurneexceptata priatr'o clauza expresa a actului de tm$rtealá(legea excluzand, in aceasta privinta, once clang tacita),sau cand evictiunea a fost cauzata prin Insuqi faptul oriculpa moltenitoralui, ceeace este o chestie de fapt de su-verana apreciere a instantelòr de fond.

417. Copartasii pot deci sa deroage prin conventialor dela art. 787 C. civil, marind sau mic§orand garantiaadmisa de lege, putand chiar s'o stipuleze pentru cazuleand evietiunea, ar proveni dinteo cauza de forta majora,sau dinteo cauza posterioara tmpartelei.

Daeg s'ar fi Invoit mostenitorii intro ei ea el nn poatgcere unul dela altul o asemenea pggubire prin luarea pgrtei prinjudecatit, are puterea asemenea tnvoialg. Pentru aceasta nu poatedar pe urmg, pà',gubitul sà tragg, la judecatg, pe impreung moste-nitorii i sg, cearg, despggubirea sa", ziee art. 1094 din codalCalimach 2).

Ala dar, In rezumat, pentru ca obligatia de garantiesà aiba loe Intre copartaqi, se cer urmatoarele eonditii:1° evictiunea trebue sa proceada, dintrio cauza anterioara im-partelei; 20 aceasta cauza nu trebue al fie aparenta. saucunoseuta mo§tenitorului ; 30 evictiunea nu trebue sa fi fostcauzata prin faptul sau culpa mo§tenitorului; §i In fine,40 partile nu trebue al fi renuntat la aceasta obligatieprinteo clauza anume §i expresa, care poate sà rezulte nunumai din actul de Imparteala, ci §i de aiurea, de exempla:din corespondenta partilor.

Cat pentru regula :Quem de evictione tenet actio, eumdem agentem repellit

e,xceptio". (Cine trebue sg garan.teze, nu poate sà evingg 2).

Vezi supra, p. 181 i tom. III, partea II, p. 815, 816.Cpr. L. 14, Cod, Familias erciscundae, 3. 36.Vezi &supra acestei maxims, supra, p. 109 si 188, primula qi infra, 1,-

221 Ali 223. Mai vezi tom. I al acestei lncrliri, p. 450, text i nota 2; tom. IV.al aceleisvi lucrgri, No. 178, etc.

www.dacoromanica.ro

GARANTIA LOTURILOR INTRE M0§TENIT0R1. ART. 787 215

Ea este, fill, nicio Indoian, aplicabin garantiei dintrecoparta§i 9.

418. In ce consista obligatia de garantie çì intin-derea ei (art. 788 Civil). Mo§tenitorul care a suferit oevictiune total sau partian, nu poate cere o noul

ei este numai In drept a fi despitgubit de fiecarecopIrta§, In proportie cu partea sa ereditarg, el avand Inacest scop o actiune persona% ; iar nu real.

Aceastg, desOgubire, care consistii, Inteo surr.A debani, iar nu In lucruri de ale succesiunci, se va socotl, Cutoatl, controversa ce existit asupra acestui punct, dupgvaloare.a ce lucrul, de care mo§tnitorul a fost lipsit, aye&In momentul evictiunei, iar nu In momentul facerei Im-pgrtelei, pentrucit _aceasta este paguba suferitA de move-nitorul evins, din cauza evictiunei, §i numai RCER80 mar+i se datore§te.

Aceastil, despAgubire cade In sareina tuturor co Arta§ilor,chiar §i In aeeea a Insu§i mo§tenitorului evins In proportieCu partea sa ereditarA.

In caz cand unul din mo§tenitorii chemati a garanta.pe copArta§ul evins, este insolvabil, perderea, care rezultti.din aceastit insolvabilitate, fiind o urmare a evictiunei, seImparte iarg§ In proportie cu partea ereditarit a fIntru toti copfirta§ii solvabili, grl, a se excepta pe mo§-tenitorul evins (art. 788 § 2 C. civil).

418 bis. Legea voind a asigura recursul mo§tenitoruluievins, Ii conferit un privilegiu asupra tuturor imobilelorsuccesiunei cuprinse In loturile garantilor (art. 1737 § 3§i 1741 C. civil), lns§, acest privilegiu nefiind cleat acee-soriul creantei principale, §i fiecare mo§tenitor nefiindobligat cleat pentru partea sa ereditarl (art. 778 § 1)de aci rezultg cá fiecare din copArta§i nu este obligatipoteear cleat pentru partea pe care el trebue s'o suferedin paguba comung.

418 ter. Art. 788 imputAnd fiectirui din mo§tenitoriobligatia de a despilgubi pe copIrta§ul evius, aceastit obligatiede garantie incumbA i mo§tenitorului beneficiar, eitei el

I) Cpr. T. Hue, V, 455, p. 553. Vezi vi tom. III, partea II al Commit.noestre p. 818.

www.dacoromanica.ro

216 COD. CIV. CARTEA III. TIT. I. CAPIT. VI.ART. 789

este moVenitor, iar paguba ce rezult1 din evictiune, apasgasupra tuturor moqtenitorilor, fIrl nicio deosebitt.

Moqtenitorul beneficiar va plIti aceastl desptigubireultra vires emolumenti, bine Inteles In proportie cu parteasa ereditarl, pentrucl beneficiul de inventar nu-§i produceaefecte decat In privinta creditorilor qi a legatarilor, lar nuqi in privinta moqtenitorilor Intre ei. Chestiunea este InsIcontroversatl.

Tot in baza acestui principiu qtim cg, moOenitorulbeneficiar este sup's raportului, dad, este descendent (art.751 C. civil 9.

419. Timpul cit tine actiunea in garantie (art. 789(J. civil). Art. 789 din codul civil previizAnd cazul spe-cial In care o rent5 a fost pusg. In lotul unuia din mo§te-nitori, dispune cl copIrtaqii nu rIspund de insolvabilitateadebitorurui rentei, declt atunci cand insolvabilitatea acestuidebitor era anterioarg. ImpIrtelei, conform art. 787 C. civil.Cu alte cnvinte, copArta0 garanteazg, solvabilitatea actuall,nu Insl qi cea viitoare a debitorului rentei.

Aceastl dispozitie fiind aplicarea dreptului comun (art.787 C. civil), se obligl la once creante In genere.

Chestiunea este Ins& de a se §ti : cat timp actiunea Ingarantie poate sit fie exereitatI In asemenea caz ?

In regull generala, actiunea In garantie se prescrie prin30 de ani din ziva evictiunei (art. 1890 C. civil 2).

In privinta rentelor clzute In lotul unuia din çopiir-taqi, art. 789 C. civil face Insl o Indoitg derogare deladreptul comun, qi anume: 1° actiunea In garantie se pre-serie numai prin cinci ani, In loe de 30; fti 2° acest ter-men nu Incepe a curge din ziva evictiunei, ci din ziva

Aceasta din urm5, dispozitie fiind exceptionalit trebue

') Vezi aupra, p. 151, preoum vi tom. III, partea II, P. 654, text vi nota1 vl p. 822, 823.

2) Devi art. 1885 din oodul nostru nu reproduce § 2 at art. 2257 din<maul fr., unde se spune anume c prescripkia nu carp In privinta actinnei Ingarantie deceit din eitus evicliunei, totuvi solutia trebue B fie aoeeavi vi la noi,pentruoll, /west paragraf a fost eliminat ea de prisos dupg, observatiile luioad6, de oareoe cazul relativ la actiunea In garantie intrX in § 1 al art. 1885.Vezi tom. III, partea II, nota 2 dele p. 824, 825; tom. VIII, partea I-a, p.249 (ed. a 24); tom. VIII, partea II, p. 329, urm. 713 (ed. 2-a); totn. XI, ed. II,p. 199. Mai vezi vi ton. IV al acestei luorki, No. 55, in fine, No. 188, 566, etc.

www.dacoromanica.ro

DESFIIN TAREA SAIY RESCIZIIINEA ik1P.X.RTELEI 217

strict restrans la cazul anume previlzut, adeca la garantiarelativa la solvabilitatea unei rente, de unde rezultatiunea relativa la inexistenta rentei sau a creantei unui ea-pital exigibil, se va prescrie prin 30 de ani din ziva evic-tiunei (art. 1885 i 1890 C. civil).

Modul cum se exerciti actiunea In garantie(art. 112 urtn. Pr. civ. 1351 C. civil). Copartael carese vede amenintat de o evictiune, poate sa se judece cuevingatorul i apoi s exereite actiunea In garantie, pe cakeprincipall, contra copartaqilor si la tribunalullui parltului, iar nu Inaintea tribun. succesiunel, fiindcaactiunea In garantie este o actiune personal. 1).

El nu are Insa nevoe de a aqtepta sa fie evins eidin contra, va trebui FA fie destul de prudent spre acherna In garantie pe copartaqii sai In procesul principalce i-a intentat tertiul evingator (art. 112 urm. Pr. civ.),acesta fiind singurul mijloc de a napa de finea de nepri-mire trasa din art. 1351 C. civil.

Copartaqii chemati In garantie, sunt obligati a factInceteze tulburarea, iar daca nu pot izbuti, trebue sa des-pagubeasea, fiecare In proportie cu partes sa creditarg, peacel care a suferit evictiunea (art. 788 C. civil). Desp6gu-birea consista In bani, iar nu In lueruri de ale succesiunei.

DESFIINTAREA SAU RESCIZIUNEA IMPARTELEI.

Imparteala fiind o conventie este supusa cauzelorde anulare ale tuturor conventiilor In genere.

Cauzele de anulare ale unei conventii sunt: eroarea,violenta, dolul, incapacitatea unei din parti i. neobservareaformelor legale.

Art. 790 din Codul civil mi prevede printre cauzelede anulare ale Impartelei decit violenta f¿i dolul.

Cazurile de inexistentA ale impirtelei. Caonce conventie, In genere, Imparteala poate fi inexistentdsau numai anulabild.

1) In caz de a nu se introduce cererea in garantie in mod principal, ciIn mod incidental, tribunalul competent este acola inaintea arnia este pendentAcererea principal. (art. 64 lit, b vi 112 urm. Pr. civ.).

www.dacoromanica.ro

218 COD. CIV.CARTEA 111.TIT. CAPIT. VI.ART. 790

Imparteala este inexistenta : 1° atunci and toti co-proprietarii n'au luat parte la savar§irea ei 1) §i dupa unii,chiar and s'a admis la savar§irea ei pa- o persoana straing,careia pe nedrept i s'a atribuit calitatea de mo§tenitor;20 cand s'ar Imparti o avere lntre persoane ce nu sunt pro-prietari ; de exemplu : ni§te como§tenitori ab intestat auImpartit averea defunctului In neciino§tinta testamentuluiprin care aceastil, avere era %sat/ altora; 30 atunci cands'ar Imparti o pretinsa succesiune care n'ar exista In rea-lita,te , 4° atunci and unul din comoltenitori n'a consimtitla imparteala2), etc.

In toate aceste cazuri, la caz de contestatie, justitiava declara ca imparteala n'a avut niciodata fiint,a, 3), chiardaca ar fi fost confirmata sau ar fi trecut un timp cat deIndelungat dela savar§irea ei, pentrucii, numai actele anu-labile pot fi confirmate, nu Insa §i cele inexistente.

Quod nullum est confirman nequit". (Oeeace este inexistentnu poate fi confirtnat 4).

423. Cauzele de anulare ale impärtelei (art. 790C. civil). Art. 790 din codal civil nu vorbe§te deal dedol §i violenta.

Once imparteall fie de bung voe; fie judiciara poatedeci fi anulata pentru dol §i violenta, conform dreptuluicomun (art. 953, 955 C. civil 5).

Prin aplicarea dreptului. comun, dolul spre a fi o cauza deanulare, trebue sa emane dela una din parti (art. 960 C.civil), pe cand violenta poate sa emane chiar dela untertiu (art. 955).

Dolul §i violenta erau admise atilt la Romani cat §iIn dreptul nostru anterior drept cauze de anulare ale Im-partelei

1) Vezi tns art. 797 C. civil, dupli. care implirteala ascendentilor, dintretare s's omis pe until din desoendenti, pare a fi, dupl, textul postal, numaianulabilti (infra, No. 447 bis).

5) Cpr. C. Bucurelti, Dreptul din 1911, No. 11, p. 82.5) Cpr. C. Bucure9ti, Dreptul loco cit.

Vezi infra, p. 223, precum 9i tom. I al acestei lucari, p. 83.5) Vezi &supra dolului auprd, p. 200 i tom. I al acestei lucari, p. 74,

'77, 125, etc. Mai vezi tom. III al acestei lucrltri, No. 23 urm.Cpr. art. 1095 U. Calimach; L. 1, Dig., Quod Inetus causa destum erit,

4. 2; L. 1, Pr. i § 1, Dig., De dolo ludo, 4.3; L. 3, Cod, Communia utriusquejudicii, 3. 38, etc.

www.dacoromanica.ro

DESFIINTAREA. iMPIRTELEI. ART. 790 219

ImpArteala mai poate fi desfiintatI, In dreptulnostru, pentru ineapacitatea uneia din pArti i pentru neob-servarea formelor legale.

In adevAr, Implrteala fleutA eu tutorul unui minorsau unui interzis, sau eu o femee mAritatit neautorizatA,este anulabill, independent de once leziune, nulitatea fiindrelativA, fiinda, incapabilul n'a fost apArat de elteori nus'au prescris formele legale pentru compleetarea capacitAtellui. De elteori Insl ImpArteala a fost sAvArsitA, de tutor euindeplinirea formelor legale, ea n-u poate fi atacatl de minornici sub euvAnt de leziune, rAmAnAnd ea minorul vAtAmatprin actele tutorului, sA cearg daune dela acest din urmA(argum, din art. 951 si 1157 urm. O. civil 9.

Pentru actele sAvArsite de tutor In limitele mandatuluisAu, se va aplica deci maxima :

Factum tutoris, factam pupila". (Faptul tutorului estefaptul minoralui 2).

424 bis. In codul fr., ImpArteala fAcutl cu un in-eapabil, fArA lndeplinirea formelor legale, nu este null,dupg cum sunt celelalte acte, ei este validg ca ImpArtealgfolosintei (partage provisionnel) (art. 466 si 840 a fr.);de undo rezultA c6,, in Franta, nu se poate cere anulareaunei asemenea ImpArteli, ci 'Imane ca mostenitorii sA pro-voace ImpArteala definitivA. Acest sistem n'a fost Insladmis de legiuitorul nostru 8).

Eroarea nu este Insit o eauzA de anulare aImpArtelei nici leziunea, oricAt de mare ar fi (laesioeonrmis 5), In privinta persoanelor eapabile. Dovada deaceasta este atAt modificarea cat si eliminarea mai multortexte din codul francez, care vorbesc de leziune. Apoi, art.

Vezi tom. III, partes. II, p. 835, 836 i tom. VII, p. 18, nota 1 vi p.90, nota 2. Mai vezi tom. I al acestei luerki, p. 375.

Vezi &supra acestei maxime, tom. I al Ineriirei de fatá, p. 366.Vezi tom. III, partes II. p 460 nota 3; p. 477, nota2; p. 773 i836, etc.

4) Dad, s'a gent o croare de ealeul, aeeastit eroare va fi reetificatg(analogie fi din art. 1717 C. civil).

2) Contra: Art. 88/ C. fr., art. 1096 C. Calirnaeh, etc. Dupl art. 887din eodul fr. tmpárteala poste fi annlatá, eind unnl din mostenitori stabilesteeg existá, in dauna lui leziune de peste o pátrime. Trib. Añdenarde (Belgia).Dreptui din 1912, No 62, p. 512 (en observ. noastrá).Leziunea erit, admieá,gi la Bomini ea o eauzli de reseiziune,flindeX impárteala era asimilatá, Cu ván-zares sau eu sehimbul.

www.dacoromanica.ro

220 COD. C1V. CARTEA III. TIT. I. CAPIT. VI

1165 din codul nostru (inexistent In codul francez),dispune el major:a nu poate sd exercite acliunea in res--ciziune pentru leziune.

Imparteala nu se desfiinteaza, de asemenea, pentruomisiunea unuia din obieetele succesiunei, facandu-se numaiun supliment de Imparteala pentru obieetul omis (art. 790 § 2).

Pe Una el tin parteala poate fi desfiintata pentruuna din cauzele mai sus expuse (dol, violenta, incapacitateauneia din parti qi neobservarea formelor legale), ea mipoate fi desaintatl prin Indeplinirea conditiei, atunci candconditia rezolutorie a fost anume prevazuta de pArti.

Trebue Insa sl reamintim, cu aeeasta ocazie, ea con-ditia rezolutorie tacita nu este niciodatl subinteleasl InImpartealk ea In celelalte contracte sinalagmatice (art,1020,1021 C. civil 4).

Efectels dasfiintirei ImpArtelei.In urma desfiin--tardi Impartelei, indiviziunea va urna Inainte tli lucrurilevor fi puse In starea lor anterioara, ea qi eum ImpIrtealan'ar fi avut loe, fiecare copartaq avand dreptul de a provoca..o noul Imparteall, fiind obligat a aduce la masa comunabunurile care compunea lotul slu. Aceasta nu este decataplicarea dreptului eomun.

Daca mobilele corporale sunt Inea In mana copariaqului,raportul lor se va face In naturl ; daca ale au fost Instrainate,rapprtul lor nu se poate face cleat prin luare mai putin,dobanditorul lor de bund credin(d fiind la adlpostul orielreirevendic/ri (art. 1909 C. civil 2).

427 bis. Desfiintarea Impartelei Iqi produce efectele salenu numai Intre parti, dar qi In privinta tertiilor, pentruelacel care are o proprietate supusa desfiintarei, dupa cumeste In specie, nu poate sl confere tertiilor mai multedrepturi de eat are el ingqi :

1) Vezi tom. III mentionat, p. 490, nota 1, p. 789 si 838, etc. Vezi sisupra, p. 210.

3) De citeori raportul se va face prin luare mai putin, bunnrile se voraduce tnapoi dupit valoarea lor actual, succesiunes folosindn-se de mItrireavalorei lor si suferind pagaba ce ar remita din micsorarea acestei valori ;daca, bine tnteles mg,rirea eau micsorarea valorei acestor bunuri este indepen-dentit de faptal mostenitorului, di& dacit ti va tmbunlati lucrul, aceste tmbuniLtItirii se vor sine ta seamtt, d.upl cum el va trebui sA. despligubeascit succesiunea-de degraditrile sale.

www.dacoromanica.ro

EFECTELE DESFIINTIREI iMPARTELEI 221

Nemo,,p1u8 juris ad 'alium transferre potest quart ipsehabet". (L. 54, Dig., De div, regalia juris antiqui, 50, 17 i art.580, in fine, 1521 C. Calimach, 442 §i 1138 C. austriac

Din cele mai sus expuse rezulta c desfiintarea im-partelei va aduce caderea instrainarilor si a drepturilor realeconstituite de copartasi In folosul tertiilor, In urma Impar-telei astazi desfiintata.

ResoInto jure dantis, solritur jus accipientie 2).

Aeeste drepturi nu vor ramanea In picioare, -cleat subeonditia ea imobilul Instrainat sau grevat de drepturi reale,

cada twin nona imparteall tot In lotul aeeluiasi copartas 8).Sant insa mentinute actele de administratie facute

de mostenitor in urma impartelei acum anulata, pentrucafieeare mostenitor este presupus ea a avut dela eeilalti mos-tenitori mandatul de a administra bunurile cuprinse Inlotul sau.

Ineat priveste cesiunea castiurilor, se decide, Ingenere, ea ea fiind un act de Instrainare, ramane Ara efect,daca imobilul ale earui eastiuri au fost cedate, n'a eazutIn lotul copartasului cedent:

Unii ar voi sa mentie i Instrainarile emanatedela mostenitorul care a cerut desfiintarea impartelei, subcavant ca el nu poate s evinga pe cumplratorul sau, pecare trebue sa-I garanteze:

,,Quem de evictione tend actio, eumdem agentem repellit ex--ceptio" 4).

Aceasta, solutie este insa inadmisibilá, pentrueri anulareaimpartelei fdeand ea indiviziunea al fie consideratii, ea n'aIncetat niciodata, imobilul a fost Instrainat In timpul in-diviziunei si, ea atare, instrainarea nu este valida, decat subeonditia ca acel imobil et fi &hut In lotul eopartasuluicare l-a instrainat.

Vezi tom. I al acestei 1ucrri, p. 200, 437, 450, 495 vi supra, p. 18,precum Eli infra, No. 564. Mai vezi tom. IV al acestei lucritri, No 204,trimiterile acute acolo.

Vezi tom. I al acestei lucrXri, p. 201, 437, 495, 497, 523, 593. Mai vezi-supra, p. 401.

Vezi supra p. 20g.Vezi supra, p. 214 qi infra, p. 223, etc.

www.dacoromanica.ro

222 CuD. CIV. CARTEA III.TIT. I. CAPIT. VI. ART. 791

Dreptul statornicit de art. 792 C. civil. (Inad-verte* legiuitorulu ). *tim el, dupti principiile gene-rale, desfiintarea lmpArtelei are de efeet desfiintarea Instrái-nkilor imobiliare §i a drepturilor reale consimtite de co-párta§i, adecit Inainte de anularea

Art. 792 din codul civil, Imprumutat dela Pothier,are de scop de a Inlátura aceste inconveniente, permitandaceluia contra cáruia se exercitá, actiunea In anulare, ele aopri desfiintarea Impártelei, dnd, dupl alegerea sa, recia-mantului In anulare suplimentul ce i se envine din parteasa de succesiune, In bani sau In lucruri de ale succesiunei,spre a restabili egalitatea dintre copártaqi.

Majoritatea autorilor decide, cm drept cuvint, cá art.792 nu se aplicl atunci cind consimtimintul pártilorfost viciat prin dol sau violenta, ei numai prin leziune.Justitia §i morala se opun, In adevitr, c acel care a In-trebuintat dol spre a In§ela pe copiirtaqii si, s se poatitfolosi de manoperile sale:

Nemini fraus sua patrocinan i debet". (Nn se poate trage-foloase din proprinl sln dol).

Din contra, frauda trebue sl se Intoareg, contra aceluiacare a comis-o:

Aequum est ut fraus in 8UUM auctorem retorqueaturv. (Exlege 25, Cod, De leyatis, 6, 37).

Din cele mai sus expuse rezultá cg, la noi, unde des-fiintarea pentru leziune nu este admisit, art. 792din codal civil n'are nicio aplicare practiel §i trebue con-siderat ea inexistent, reproducerea lui fiind o inadvertentla legiuitorului.

Impirtelele ascunse sub forma unui alt contract.(Alti inadvertenti a legiutorului), (art. 791 C. civil). Le-giuitorul n'a fost mai ferieit In art. 791, decit In art. 792,clei Efi art. 791 se referg, In codul francez, tot la actiuneaIn reseiziune pentru leziune. Ca atare, acest text ar fi tre-buit deci 81 fie eliminat Impreung, cm art. 792, de eare-am vorbit mai sus 1).

1) Vezi tom. III, partes II, p. 843-845.

www.dacoromanica.ro

CONFIRMAR EA IMPIRTELEI. ART 793 223

Confirmarea impärtelelor anulabile. Fine deleprimire In contra actiunei In anulare (art. 793 C. civil).Violenta i dolul neatrAgfind inexistenta conventiei infectatilde aceste vicii, ci numai anulabilitatea ei, ImpArteala atinsg,de aceste vicil de consimtImftnt, este numai anulabilii; deunde rezult1 eit ea este supusI confirmArei din parteaaceluia care a fost victima dolului sau violentei, confir-mAri care poate fi atAt expres5, (art. 1190 C. civil) câtsitacit§, (art. 1167, 1900 C. civil).

Confirmarea este tacita : 1° atunci când copiirtasul,care are aetiunea In anulare, a %sat s treacl zece anidela deseoperirea dolului sau Incetarea violentei, farl aataca ImpArteala (art. 1900 C. civil); 2° atunci and dupáce dolul a fost desc.operit si violenta a Incetat, eopartasul,cgruia apartine aetiunea In anulare, a executat de bungvoe impgrteala pe care putea s'o ataee (art. 1167 C. civ.).

In baza acestui principiu, art. 793 dispune cá moste-nitorul care a InstrAinat, se lntelege de bung, voe, fie parteasa ereditarl, nu mai poate strica ImpArteala pentru dolsan violená, dac6 Instritinarea a fost fficutl In urma des-coperirei dolului sau Incettirei violentei, pentrucit el a aprobatsi confirmat ImpArteala, dispunAnd de bunurile ce compu-neau lotul sgu.

Instrlinarea pIrtei de mostenire este deci o confirmaretacitI a ImpIrtelei si art. 793 C. civil nu face cleat aaplica prineipiul confirmArei Inseris In art. 1167 C. civil,solutie care era admisii si la Romani 9.

433 bis. 0 alt1 fine de neprimire, ce poate fi opus/reclamantului ta anulare, este exceptia de garantie. Astfel,de cateori eel care cere anularea mpArtelei ea mostenitoral eelui In drept, este Insusi obligat la garantie, de atAteaori el nu poate sit cearit anularea aetului pe care trebuesl-1 garanteze:

Quem de evictione tenet actio, dumdem agentem repellit ex-ceptio2)".

Prescrierea actiunei in anulare. (Alta finede neprimire). Aetiunea In anulare a linpgrtelei pentru dol

1) Vezi L. L. 2 qi 4, Cod, De his, gate vi, metusve mum gesta aun, 2, 20.Vozi supra, p. 214, 221, etc.

www.dacoromanica.ro

224 COD. CIV. CARTEA III. TIT. I. C.APIT. VI

violentg, se prescrie prin 10 ani dela descoperirea do-lului sau Incetarea violentei (art. 1900 C. civil 1). Aceastaprescriptie de 10 ani nu se aplica Insg, Impitr(elelor inexi-stente, pentruca, neantul nu poate fi confirmat 2).

Quod nullum est con firman neguit3).

Preseriptia de 10 ani nu se aplid, niei chiar Impar-telei anulabile, atunci and ea nu rezulta, din conventiapartilor, ci a fost facutii, prin justitie. In asemenea caz,prescriptia este de 30 de ani, conform dreptului comun(art. 1880 C. civil).

In caz de Impgrteala, judicial* ea nu mai poate fianulata, dupa ce a dob&ndit autoritatea lucrului judeeat.

435. Persoanele care pot cere anularea impArtelei§i in contra cirora ea trebue si fie ceruti. De cAteorinulitatea este relativA, numai partea. In folosul careia nu7litatea a fost introdusa, poate s'o propue (art. 952 C.

Partea incapabilg poate, de asemenea, sq, propue nu-litatea din cauza incapacitAtei sale.

A nularea pentru omiterea unuia din coportaqi din Im-pIrtea16, poate Ins5, fi propusa nu numai de copartaquiomis, ci qi de ceilalti copArta§i (analogie din all. 797 C. eiv.).

Capacitatea necesará spre a putea proVocati anulareaImpIrtelei este acea eerutl pentru once actiune in genere.

Creditorii unui copArtaq pot BA, exercite actiunea Inanulare ce apartine debitorului lor (art. 974 C. civil).Dreptul de a cere anularea apartine i aceluia care a imsprumutat bani mooenitorului, pentru a plat' sultele saupretul licitatiei ori a cesiunei drepturilor succesorale, §i carea fost conventional subrogat In drepturile Imprumutatorului(art. 1107 C. civil).

Actiunea, In anulare a Implrtelei trebue, In principiu,86 fie cerutg., In contra tuturor copArta§ilor, aceasta fiindo consecint5, a indivizibilitltei Impgrtelei.

Aceastg actiune se va introduce la noi, conform drep-tului comun, la tribunalul su judeatorul de ocol al do-miciliului ori reqedintei pgrItului (art. 58 Pr. civ.), iar

In codul italian, termennl de 10 ani este redns la cinci (art. 1330).Vezi tom. VIII, partea l-a, p. 02 (ed. a 2-a).Vezi suprA, p. 218, trimeterile Mcrae acolo.

www.dacoromanica.ro

iMPART EA L A ASC EN DENTILOR 225

la tribunalul locului unde s'a deschis succesiunea, ea lnFranta. Cererea de anulare nu poate fi introdusl pentruprima oarg. In apel.

IMPARTEALA FACUTA DE ASCENDENT' INTREDESCENDENTII LOR.

436. Legiuitorul nostru, tinand seama de observatiilelui Marcad, se ocupA de ImpArteala aseendentilor In titlulde fatl, imediat dup. ImpArteala dintre moqtenitorii abintestat, ca Ili codul italian 1) (art. 1044-1049 pe and Incodul francez, aceastl ImpArtealit figureazA In titlul urmAtoral donatiunilor kii testamentelor.

Institutia acestei ImpArteli este foarte veche. Ea Bgu-reazA, In adeviir, nu numai In vechiul testament, dar §i Inlegea lui Manù, care este eel putin cu 1250 de ani ante-rioarl lui Christos.

Ea ne vine dela Romani 2) §i era admisA §i In dreptulnostru anterior 5). Zahariae zice cg. aceastil institutie este deoriginl germanicl (Deutschreehtlicher Sitte 4).

ImpArtealA ascendentilor poate fi definità: un act subforma unei donatiuni sau unui testament, prin care un ascen-dent (tatAl, mama, bunicul, etc.) face Ind, din timpul vieteisale, In totul sau In parte (art. 796 C. civil), repartitiabunurilor sale Intre descendentii chemati la succesiunea sa.

Acest mod de frnpIrteala este anume reglementat delegea actualà (art. 794-799). Pentru aceasta a trebuitInsA, anume texte de lege, eAci altfel ImpArteala aseenden-tilor ar fi putut fi consideratA ea un pact succesoral opritde lege 5).

Egalitatea fiind sufletul oricArei ImpArteli, trebue sAdomneasel qi intre descendenti, ea In once ImpArteall Ingenere. Descendentii sunt supwli Intre ei la garantia reci-procA a loturilor, avAnd privilegiul copArtatlilor, etc.

Conform art. 300-305 L. bulgarN, din 1890 &supra encceeiunilor.Vezi Novela 18, capit. 7 Ili Nov. 107, capit. 1 ei 3. Mai vezi L. L. 21

li 26, Cod, Familice erci8cundo3, 3. 36; L. 20 § 3, Dig., cod. tit., 10. 2, etc.2) Vezi art. 760, 1008 tli 1009 C. Calimach, etc.41 Handbuch. des fr. Civilrechts, IV, § 738, ab initio, p. 505 (ed. Crome).5) Vezi supra, p. 47.

72784.D. Alexandresco. Principiile dreptnlni civil roman. Vol. II 15

www.dacoromanica.ro

226 COD. CIV. CARTEA IlL TIT. I. CAPIT. VI

De cgteori se face prin aete Intre vii, ea are un ca-racter mixt, fiind o donatiune fatá, de tertii si o Impar-teall ordinarl In privinta descendentilor donatari. De aeeea,se decide In genere, eu toatl controversa ce existg, asupraacestui punct, cá bunurile impgrtite Intre descendenti, prinacte filtre vii sunt supuse raportului fictiv statornicit deart. 849 C. civil, pentru a se determina, la moartea aseen-dentului dgruitor partea disponibill si rezerva I), iar aceastlImpIrteall poate fi atacatl de creditorii ascendentului dg-ruitor prin actiunea pauliang (art. 975 C. civil).

Seopul acestei institutii exceptionale si traditionale esteinlIturarea neintelegerilor dintre copii :

Ut a fraterno eertamine eos prceservent". (Nov. 18, capit. 7).

Este las/ de observat cá legiuitorul arareori isi atingescopul, clei aceste acte, menite a Ostra unirea i buna In-telegere in tre membrii aceleiasi familii, sunt, din contra, cate-oda* o sorginte de discordie si de urg reciprocg, din cauzá,el a,scendentii nu se lasg, a fi condusi In totdeauna, in im-pgrtelele ce fac la spiritul de echitate i dreptate ce trebuesg, domnea,scl in asemenea acte, ei, din contra, cautg a fo-losi, in mod indirect, pe copilul cel mai iubit, In detri-mentul celorlalti copii.

Oricum ar fi, plrintele care-si Imparte averea intrecopii sli, va face foarte bine de a lua mgsuri spre a nurámAnea la bltranete pe drumuri, rezervându-si, de exemplu,o rentl viagerg garantatl printr'o ipoteci, sau uzufructulbunurilor Impgrtite, etc. 2); cIci s'au vgzut cazuri In carergsplata copiilor a fost ingratitudinea cgtre pgrintii lor.

Le bien a pour tombeau l'ingratitude humaine",

a zis Alfred de Musset, iar La Fontaine a zis, de ase-menea:

J'ai beau crier et me rendre incommode,L'ingratitude et les abusN'en seront pas moins à la mode"

1) Vezi tom. III, partes II, p. 853 i 860; tom. IV, partes. t-a, p. 564,665, etc. Vezi i infra, No. 596.

Vezi toin. III, partea II, p. 875, nota 1.

www.dacoromanica.ro

IMPA. liTEALA ASCENDENTILOR. ART. 794 227

Loysel, zicea foarte bine In aceastA privintl :Qni le sien donne avant mourir,Bientôt s'appreste à moult souffrir" 1).

Un proverb spaniol exprima aceea§i idee, cand zice :Quien da lo Buy° antes de su muerte,Que le den con un mazo en la fronte

(Aceluia careli da averea sa inainte de a muri, sa i se de,aen un ciocan In frunte).

437. Persoanele care pot si fad' ta in folosuldrora se poate face impArteala ascendentilor (art. 794,796 C. civ.). Numai tatal, mama, bunii, strAbunii, etc.pot face, In timpul vietei lor Imparteala bunurilor lor, Intotul sau Imparte, 1ntre fii si ceilalti descendenti (nepoti,stranepoti, etc. 2).

Mama natural i ascendentii de pe mama pot §i eiface o asemenea Impiirtea IA Intre descendentii lor fireqtirecunoscuti (art. 651, 677, 678 C. civil 2).

Imparteala flcuta de ascendenti, hind o exceptie deladreptul comun, este de strict6 interpretare.

Aceasta ImpArteala se face intre fu i §i ceilalti desalt-denti, care ar fi venit la succesiunea ab intestat a aseen-dentului (art. 797 C. civ.), pentruca se presupune un dreptpreexistent In persoana acelor care se folosesc de ea, aqacg validitatea Implrtelei nu se va putea cunoaqte dealla moartea ascendentului care a flcut-o 4).

Daca ascendentul n'a impiir0 Intre descendenti toatii

Loysel, op. cit., II, P. 98, No. 668.Sub denumirea de fii, trebue A cuprindem nu numai pe oei legitimi

dar ,si pe cei legitimati 1'1 adoptati.TatXI natural nu poste 1nsg face o 1mOrtea1X Intro copiii si naturali

chiar recunoscuti, pentru cli acesti copii nu vin: niciodatii la succesinnea lui.Asemenea act ar putea insii fi valid ca donatiune san testament, dacil, prinel nu s'ar ataca rezerva mostenitorilor legitimi, pentrucX legiuitorul nostrn n'amai reprodus art. 908 din codul francez, care °prestos pe copiti naturali de aprimt ceva prin dar san 1 estament, dele pKrintii lor, peste ceeace legea le con-ferli cu titlul de saccesiune ab intestat.1 ezi tom. IV, partea I-a, p. 149 si in-fra No. 511.

Asa dar, este nulA, ImpKrteala ce un tatX ar face Intre un fin al slimsi copiii acestui fiu (nepotti ascendentului), Oki nepotii nu Tin la succesiunesbunului, cit timp tatill lor se aflg. filet In viat A.

Tot astfel, Imp6rtea1a ce au as face fntre copiii ce femeea mea ar avesdintr'o clislitorie anterioarli, n'ar mai fi o impArtealK, oi o donatinne san untestament.

www.dacoromanica.ro

228 COD. CIV. CARTEA III. TIT. I. CAPIT. VI. ART. 795k

averea sa, ImpArteala nu este null pentru acea,sta, ci ladeschiderea suceesiunei se va proceda la un supliment deImpiirteall a bunurilor rImase neimpartite, conform art.790 § 2. C. civil, solutie care era admis§, §i la Romani:

Quod si quaedam res indivisas relictae sunt, communi divi-dundo de his agi potest". Dad. an mai räinas lucruri de Itnpär-tit se va recurge la actiunea In Impärtealtt a until lucru comun).(L. 20 § 4, in fine Dig., Familiae ereiscundae, 10. 2 1).

Aeest supliment de Impgaleall, se va putea face princomunl Intelegere, dad, toti como§tenitorii sunt eapabili it)ide fall, iar in caz contrar, numai prin judecata.

Din art. 796 mai rezulta cri, aseendentul nu este (di,.gat a face deodatá lmp/rteala tuturor bunurilor sale, qi clel are, din contra, facultatea de a face mai multe Impar-tell succesive 2).

In caz de Implrteall paliiala, numai bunurile neltn-plrtite vor fi Implrttte din non. Cat pentru cele Implrtitede ascendent, Implrteala rAmine validà.

Bunurile omise de ascendent nu aunt supuse raportului,dupl cum dispune an ume codal Calimach (art. 1008 kti 1009).

Ele se adaogl Insl prin calculul fictiv, conform art.849 C. civil la buaurile existente In succesiunea dlruito-rului, In momentul slvar§irei sale din viata, pentru a sedetermina partea disponibill qi rezerva 8).

438. Formele impirtelei ascendentilor :art. 795 C.civil). Atat la Romani eat §i In dreptul nostru anterior,impIrteala ascendentilor nu era un act solemn. AstAzi, dincontra, aceastl ImpIrteall este un act solemn, de oareceea nu este validl, decat dacl a fost flcutl printeo dona-tiune sau un testament, Cu Indeplinirea tuturor formelor,conditiilor Eli regulelor prescrise pentru existenta acestorante; de unde rezultl el o ImpArteall flcut/ cu alte forme,de exemplu : prin viu graiu, printr'un act sub semnAturaprivatit, etc. ar fi neexistentl qi n'ar putea fi confirmatl.Dar, dacl implrteala ascendentilor nu poate fi flcutI cleat

Mai vezi L. 21, in fine, Cod. Familias ereiecundas, 3.36; L. IV, Cod.Communia utriueque judieii, 3. 38, etc.

Vezi tom. III, partea IL p. 856, nota 3 li p. 860,Vezi supra, p. 225.

www.dacoromanica.ro

IMPIRTEALA. ASCENDENTILOR. ART. 795 229

prin donatiune sau testament, alte forme nu sunt corte,.chiar daca Itntre descendenti unii ar fi ineapabili.

Astfel, de cateori Intre descendenti unii sunt minori-sau interzisi, formele cerute de art. 411, 412 C. civil nusunt aplicabile; deasemenea, nu se randueste deseendentuluiminor sau interzis un tutor ad hoc, etc.

439. Impirteala Mud prin testament (art. 795 C.civil).De cat ori ascendentul recurge la un act de ultimavointa, el va Intrebuinta una din cele trei forme testamentareprescrise de lege, iar 1131[AL-teala facuta printeun asemeneaact va produce urmatoarele efecto:

10 Ea va putea fi revocata, conform dreptului comun,prin vointa testatorului (art. 802 si 920 urm. C. civil);

20 In timpul vietei testatorului, Imparteala nu transmitenici un drept deseendentilor Imparti0 (art. 802 C. civil).

30 Ea nu poate fi facuta prin until i acelasi act(testament conjunctiv) (art. 857 C. civil 1);

40 Ea nu poate fi facuta, decat In favoarea descen-dentilor naseuti sau cel putin zamisliti In momentul morteitestatorului (art. 808 § 2);

50 Ascendentul trebue sa fie capabil de a dispune,adeca, sa fie cu mintea IntreagA (mens sana), caci testa-anentul fiind .un act de vointa, smintitul nu are vointa 2);

Dementis nulla est voluntas" 3).6° Imparteala neputand cuprinde flecat bunurile ce pot

'fi %sate prin testament, nu se poate Imparti un lucrustrain (art. 907 C. civil);

70 Mama poate Imparta averea in tre copiii sai,chiar naturali recunoseuti, fara nicio autorizare (art. 208O. civil); lar minorul nu poate sá faca asemenea Impar-tealit dead la varsta de 16 ani IMpliniti (art. 806 C. civil 4);

80 Imparteala poate cuprinde nu numai bunurilor pre-zente, dar si cele viitoare, adeca pe care testatorul le vaayea la mnarten lui ;

I) In efit privelte tmpiirteala flteutli printeo donatiune Rica% conjunctivli,Tezi infra, p. 321.

Art. 901 C. fr., eliminat la noi ea de prisos. Cpr. art. 724 C. Calimaoh(566 C. austriac).

Vezi tom. I al acestei lucrXri, p. 74.Art. 807 din eodul ci-vil nu este twat aplicabil tn specie; pentrucli

Testrictia admisK de acest text ar 8 de astit datii lipsitit de obieet.

www.dacoromanica.ro

230 COD. CIV.CARTRA III. TIT. I.CAPIT. VI.ART. 795

90 Descendentii ImpArtiti nu sunt, In specie morlte-nitori ab intestat, ci adevArati legatari, pentruel ei nuprimes° o avere indivizA, ci împärit, fiecare din ei avAndtotul su deosebit. Ca atare, descendentul va trebui sA,

tag capacitates de a primi un legat, iar nu aceea de aprimi o succesiune ab intesta bleat, se vor aplich In specieart. 930 EA 931 0. civil, iar nu art. 655 din acelaqi cod..Chestiunea este, eu toate acestea, controversatit.

Descendentii ar putea hag sá renunte la succesiuneatestamentarl, §i sa primeasca succesiunea ab intestat ne-ImpArtitá a ascendentului, cáci ei avand calitatea de legatari,legatarul care este moqtenitor ab intestat, poate BA renuntela legat i s primeascit succesiunea legitimit. i aceastachestiune este Ind, controversatl.

Din faptul el, In specie, este vorba de o sueeesiunetestamentarit, iar nu de o succesiune ab intestat, rezultA

descendentii vor plati datoriile ascendentului ea legatariuniversali sau cu titlu universal, iar nu ea motItenitori abintestat, de unde rezult1 cl, In cazul unei ImpArtelipartiale, care nu implicit dispozitii universale sau cu titluuniversal, ci numai dispozitii particulare sau singulare,deseendentii fiind legatari particulari sau singulari nu vorcontribui la plata datoriilor (art. 775, in fine §i 909 C. civil)..

In caz de a muri unul din deseendentii prevAzuti InInaintea testatorului, partea lui devine caducA

§i va face obiectul unei ImpArteli suplimentare (art. 654796, 924 C. civil). Caducitatea legatului nu atrage 'MAcaducitatea Intregei ImpArteli.

In caz cam' descendentul, mort Inaintea testatoruluiar fi lAsat el Insu§i eopii, chestiunea este controversatA,considerAnd, In asemenea caz, ImpArteala ea fiind caducA(art. 924 C. iar dupá altii, copiii descendentuluimort Inaintea, ascendentului testator, ar culege, prin repre-zentare, lotul atribuit pArintelui lor1).

440. Impärteala ficuti de ascendenti prin acte nitrevil. Observarea formelor, condiplor qi regulelor dela do-natiuni (art. 795 C. civil). Dupit art. 795 C. civil, as-cendentul poate sl-qi Impartit averea sa nu nurnai prin tes-

1) Vezi tom. III, partea II, p. 867.

www.dacoromanica.ro

fa& PARTEALA ASCENDENTILOR, ART. 795 231

tament, dar gi prin acte intre vii, dispozitia tmprumutatn,dela veehia jurisprudentá francezn, unde asemenea Impar-Vail se numea démission de 1?i,ens, gi unde ea era revoca-bill, ea once dispozitie fácutá In vederea mortei.

De cateori ascendentul îi va Impnrti averea prin BeteIntre vii, ImpArteala va fi fácutl, sub pedeapsa de nulitate,In forma a,utentien, (art. 813 urm. afa,rit de mobile,care pot fi dáruite dela maul la mang (donatiunea manual).

Impárteala trebue sl fie acceptatn, de toti descendentiicapabili prin Insugi lotul de donatiune, sau printr'un actautentie posterior (art. 814 0. civil 2), iar In privintadeseendentilor incapabili de cátre aceleagi persoane i Inaceleagi forme, ca i pentru donatiunile ordinare, fácindu-seIn act mentiune expres1 des.pre aceastn, aceeptare.

Aseendentul care face Impárteala, nu poate, Inslsáaccepte donatiunea, In numele deseendentului slu minor, elneputând figura In acelaqi act ca dáruitor i ea donatar:

New in re sua auctor esse potest" 3).

In lipsa unui alt ascendent care sá primeasel dona-tiunea, se va rindui descendentului incapabil un tutor ad h,oc.

Dacl Impárteala emanl dela tatni gi dela mamá, ginnul sau mai multi din deseendenti sunt ineapabili, tatálva accepta pentru partea ditruitn, de mamá, iar mama pentru.acea dáruitá de tatn.

441. Pentru ea impárteala fácutn, prin donatiune-fie validn, aseendentii trebue sn fie capabili de a dispuneprin acte Intre vii, iar deseendentii eapabili de a primi o-donatiune (art. 806, 808).

Femeia máritatá poate face o asemenea ImpArtealn, inprivinta averei sale parafernale, Insá numai cu autorizareabárbatului sau a justitiei.

Se admite tnsl In genere el impIrteala poate fi %mt . printr'o do-natiune deghizatl sau ascunsI sub forma unui contract ca titlnl oneros. Vezitom. III mentionat, nota 4 dela p. 868, 869.

Cas. S-a I-a Bult. 1912, p. 259 si Dreptul din 1412, No. 48, P. 377 urm.(eu observ. noastrii). Descendentul capabil poste s aceepte donatiunea printr'unmandatar Snyestit en o procura autentici (art. 933 C. fr. elirninat la not eadeprisos), gi ascendentul putAnd sI dea cuiva mandat de a-i tmplirti ayeres,sub conditia lnsìí ca mandatul st fie autentic si special (art. 1536 C. civil). Ches-tiunea este insi controversatI.

Vezi asupra acestei maxima, tom. I al luerIrii de &tit, p. 261 si 401.precurn ti infra o. 525.

www.dacoromanica.ro

232 COD. C1V. CARTEA HI. TIT. I. CAP1T. V1.ART. 795

Cat pentru femeea dotalit, ea nu poate sa dispue deimobilul ei dotal printeo impitrteall de ascendenti dealt Ineazurile prevAzute de art. 1250 C. civil, §i pentru cit ase-menea Impiirteala sit fie valida, se cere ea toti copiii, iar nunumai unii din 6, sa se &teasel In cazul de a fi capatuiti 4).

441 bis. Tatal qi mama pot sa amestice averile lor la.un loe §i sit le distribue descendentilor prin unul §i acela§act (Impartealit conjunctiva), pe can] art. 857 se opune catatal §i mama sit poatit face o Impartealit testamentarit prin.unul si acelaqi act 2).

Imparteala sgvartlitil prin acte intre vii trans-mite descendentilor, In mod irevocabil proprietatea bunu-rilor Impartite, din momentul acceptArei donatiunei de catretoti donatarii; §i ace§tia pot, Indatit ce au acceptat dona-tiunea, sa cearit predarea bunurilor Thapitrtite, afara de cazuldad ascendentul §i-ar fi rezervat uzufructul acestor bunuri.

Imparteala care cuprinde obiecte mobile, spre a fi valida,trebue sa fie Insotita de actul estimativ (art. 827 C. civil),.iar acea care cuprinde imobile, trebue sa fie transerisit, pen-trucit, In privinta tertiilor, lmparteala este un act translativde proprietate.

Imparteala facuta prin acte Intre vii nu poate sit ell-prinda cleat bunurile prezente ale ascendentului, pe andcea facuta prin testament poate sit aiba de object i bnnu-rile viitoare.

Imparteala fleuta prin acte Intre vii nu poate-fi flcut5, sub o conditie potestativa din partea daruitorului(art. 822, 1010 C. civil).

Ascendentul daruitor poate lug sa-si rezerve uzufructulIn totul sau In parte a bunurilor daruite, sau sá stipulezedreptul de reIntoarcere pentru cazul and descendentiiar muri Inaintea lui (art. 825 C. civil). Ascendentul nupoate sa cuprincla In Imparteala cleat bunurile ce-i apar-tin, caci iimene nu poate sá dispue de lucrul altuia.

In caz lug eand ascendentul a dat descenden-tului sau dela maul la maul un lucru mobil determinat

1) Vezi tom. III, partea II, p. 871 vi tom. VIII, partes I-a, p. 331, textvi nota 1 vi p. 382, vi tom. IV al acestei Incriiri, No. 71. Felines posteImpartit averes ei chtar dotalli prin testament, Mg nick) autorizare (art. 2081,.pentrucit testamentul n'are proaucI efecte, decit la moartes ei (art. 802 C. civil).

Vezi supra, p. 229.

www.dacoromanica.ro

iMPA RTEALA ASCENDENT1LOR. ART. 7P5 233

te nu-i apartinea (dar manual), descendentul a devenit pro-prietarul acestui Inert' prin prescriptia instantanee, dacl elera de bung, credint§, (art. 1909. C. civil 1).

In privinta chestiunei de a se kiti dacI descen-dentii Intre care ascendentii fiii-au lmpArtit averea, plAtescsau nu da,toriila acestor din urn* trebue sA distingem :

Sau ascendentii au fAcut descendentilor lor o dona-tiune de bunuri particulare si, In asemenea caz, donatariinu plAtese datoriile chirografare ale ascendentului dAruitor(analogie din art. 775 §i 909 0. civil).

Sau dispozitia aseendentului este universall ori cu titluuniversal, §1, In asemenea caz, descendentii plAtesc datoriileaseendentului dgruitor, pentrucg ImpArteala fleutA de acestdin urmA, nefiind deefit o succesiune anticipatA, deseendentiidonatari se gAsesc fatA de ascendentul dAruitor In acemoi si-tuatie ca qi mo§tenitorii sli. Se va aplica dar In specie, regula:

Bona non intelliguntur nisi deducto aere aliene 2).

Cu toate acestea chestiunea este controversatI.Efectele comune impArtelei Mute grin dona-

liune sau testament. Pe !Ana efectele particulare aledonatinnei sau ale testamentului, dupl, forma sub care Im-pArteala aseendentilor a fost facutA, aceastl ImpArteall,sub once forml ar fi fos fAcutg, mai produce urmAtoa-rele efecte:

1° Art. 786 C. civil se aplicA lmpArtelei ascendentilor,.chiar dad. a fost &mtá sub forma unei donatiuni, a§a elfiEcare descendent este presupus cl a moOenit singur l¡li

imediat toate bunurile ce compune partea sa li eA el n'afost niciodatl proprietar pe celelalte bunuri ale succesiunei;

2° Deseendentii aunt reeiproa obligati a se garanta uniipe altii pentru cauzA, de evictiune sau tulburAri (art. 787urm.), fiindcrt aceastA obligatie se aplia, oriarei ImpArtelila genere;

3° Fiecare din descendenti are un privilegiu &supraloturilor imobiliara ale celorlalti pentru garantarea ImpArteleificutl tare ei §i a sultelor cu care unii ar fi rAmas datorielitre altii In baza art. 742 (art. 1737 § 3 qi 1741 C. civil);

Vezi tom. III, partea II, P. 801, text gi nota 3 li p. 876.Vezi supra, p. 117, 118, 185, No. 406, etc.

www.dacoromanica.ro

234 COD. CIV.CARTEA 111. TIT. I. CAPIT. VI.ART. 797

40 Imparteala ascendentilor nu poate fi desfiintatii,pentru cauza de evietiune.

.

50 Ascendentul care-§i imparte averea Intre descendentifie prin acte Intre vii, fie prin testament, n'ar fi lima, eelputin dupa unii, obligat a se conforma art. 736 gi 741 C._civil, dupa care, la formarea §i compunerea loturilor, trebuesti se dea In fiecare parte, pe cat se poate, aceea§i eantitatede mobile, de imobile, de drepturi sau de creante de acees§inatura §i valoare, fiindea §i scopul acestei Imparteli estetocmai ea bunurile sa se distribue conform trebuintilorli aptitudinelor fiectirui descendent. Chestiunea este Insacontroversata i).

446 bis. Loturile pot fi atribuite fiecarui descendentprin tragerea sortilor, sau chiar direct de catre ascendent,fiira Indeplinirea acestei formalitgti (art. 743 § 2 (3. civil).Art. 741 C. civil nefiind de ordine publica, ascendentul,care proceda la Imparteala bunurilor sale, gilt a se con-forma acestui text, poate A Impiedice pe descendentii si,prin stipularea unei clauze penale, pusa chiar Inteun tes-tament, de a ataca imparteala, dind, de exemplu partea eadisponibill, eu dispensa de raport, descendentului contra..caruia actiunea In anulare va fi Indreptata 2).

447. Cauzele care pot aduce anularea impirteleiascendentilor (art. 797 C. civil). Imparteala aseendentilortpoate fi atacata, conform dreptului comun, pentru vieii deforma, incapacitate §i vicii de consimtimAnt (dol §i violenta)._

Pe linga aceasta cauza de anulare, art. 797 dincodul civil mai declara ?mid Imparteala fiteuta de unascendent daca nu cuprinde pe toti copiii aflatori Invieata la deschiderea succesiunei, adica pe toti acei care-urmeaza a veni la sueeesiunea aseendentului daruitor sautestator si pe toti descendentii fiilor morti mai Inainte..

447 bis. Chestiunea este lima de a se §ti dacit.asemenea Imparteall, In care unul sau mai multi. dindeseendenti au fost omi§i, este inexistenta, asa cum ar

Vezi tom. III, partes II, p. 881, notaDispunItorul n'ar putea Insi, printeo clauzit penal, sit impiediee pa

donatarii eau legatarii aiii de a ataca Impitrteala de eiteori rezerva lor ar nstint& Once olauzli penal, care ar tinde s.-i lipeeaseN, de setiunea lor, ar fiMa efect. Vezi tom. III, partea II, p. 890, nota 2 qi tom. IV, partea I, p. 197..

www.dacoromanica.ro

ANULAREA iMPARTELET ASCENDENTILOR. --ART. 797. 235

trebui e fie In realitate qi cum este in Franta qi InItalia, sau este numai anulabila. Curtea de casatie a deeisca ea este inexistenta

Daca examinam Insa redactia textulOi mai de aproape,vedem ca, art. 797 C. civil, facand confuzie intre acteleinexistente qi cele anulabile, declara asemenea Impartealanumai anulabill, pe cand ea ar fi trebuit sa fie inexistenta.In adevar, textul nostru nu dispune ca Imparteala este catotul nula, dupa cum se exprima atat textul corespunzatorfrancez cat qi cel italian, ci numai cá este nu/d. A poi, § 2al art. 797, spre deosebire iaraq de textul francez vorbeqtede actiunea in nulitatea, aratand persoanele care pot s'o exer-cite, actiune care n'ar avea nicio ratiune de a fi dacaImparteala ar fi inexistenta. De aceea, nici textul fra,nceznici cel italian nu vorbesc de anularea Impartelei, ci dis-pun numai ca se va putea provoca o ?loud impárçcalá,far% ea sa, fie nevoe de a se anula pe cea anterioara.

Regula art. 797 C. civil, dupa care asemenea Im-parteall este nurnai anulabill fiind o exoeptie, pe careiegea o face, din cauza unei confuzii regretabile, numai Inprivinta Impartelei ascendentilor, exceptie care n'are nici oratiune de a fi, nu poate fi Intinsa la Imparteala ordinal*unde, din contra, §tim ea se aplica principiu inexistenteiactului de cate ori Imparteala va fi facuta far% concursultuturor copartaqilor 2).

Imparteala ascendentilor, In care s'a omis pe unuldin cei in drept, fiind, cel putin dupa unii, numai anula-bill, In loe de a fi inexistenta, dupa cum ar trebui sitfie In realitate, de aici rezulta cá actiunea In anulare seva prescrie prin 10 ani (art. 1900 0. civil), de cateoriimparteala a fost facuta prin donatiune, i prin 30 de ani,.eand a fost facuta prin testament (art. 1890 C. civil).Actiunea In anulare se va stange prin confirmara expresasau tacita a partilor (art. 959, 1167, 1190 C. civil), etc.Toate aceste consecinte sunt inadmisi bile dupa parereaacelor care considera Imparteala ea inexistentl.

Cas. S-a 1-a Ruh. 1912, p. 259 si Dreptul din 1912, No. 48, p. 377 (en°beery. noastrit).

3) Vezi eupret p. 217.

www.dacoromanica.ro

ascendenjilor pentru mic-C. civil). Once impar-atacata de descendentul

1) Vezi torn. JII, partes II, p. 800, text si nota 2. Cpr. Tribnn. Teleorman,.Or. judiciar din 1916, No. 17 (en observ. noastrli).

236 COD. CIV.CARTEA III.TIT. L CAPIT. VI.ART. 798, 799

Reducerea impärtelei§orarea rezervei (art. 798, 799teal/ a ascendentilor, poate ficaruia i s'a atins rezerva.

Care este Insa, natura acestei actiuni. In Franta des-tiunea este controversata. La noi Insa, unde art. 798 C.civil nu vorbeqte de leziuni, ei numai de atingerea rezervei,nu mai Incape Indoiala ca, este vorba, In specie, de oactiune In reductiune, solutie admisit de doctrina chiar InFranta.

Din Imprejurarea cà este vorba in specie de o actinneIn reductiune, rezulta urmatoarele consecinte:

1° Imparteala, 'Inane valida 0 descendentul a citruirezerva a fost atinsa, n'are drept decat la complimentulrezervei sale t).

20 Aceasta actiune, neavand de scop anularea Impar-telei, va fi Indreptata numai contra descendentului avan-tajat peste partea disponibila? fara a se pune pe ceilaltidescendenti In cauza. .

30 Ea nu poate da loe la aplicarea art. 792 C. civil,dupa care acela contra caruia se exereita o eerere In anulare-poate opri desfiintarea Impartelei, dand reelamantului supli-mentul din partea sa de succesiune In bani sau In natura.

40 Actiunea in reductiune se prescrie prin 30 de ani(art. 1890) dela moartea testatorului sau daruitorului, iarnu prin 10 ani, art. 1900 nefiind aplicabil In specie,Intrucat nu este vorba aci de anularea unei conventii.

Deseendentul care ataca ImpArteala facuta de-ascendent pentru atingerea rezervei, este obligat, la cerereaparatului, sa anticipeze cheltuelele preteluirei bunurilorImpartite, spre a se putea constata intrueit el a fost vata-mat In rezerva sa (art. 799 C. civil), f6ra a putea Thalfi obligat a depune bani la casa de consemnatii, pentrucatribunalele, niei Inteun caz, nu pot agrava obligatiile-impuse de lege. Aceasta avansare a cheltuelilor are de-scop Inlaturarea proceselor vexatorii.

Daca actiunea descendentului nu este Intemeiata, toate-cheltuelile vor fi In sarcina lui (art. 799 C. civil qi art.

www.dacoromanica.ro

DESPEE PETITIA DE EREDITATE 237

140 Pr. civ.), fIrk, ea judecktorii sk poatil compensa chel-tuelile Intre pkrti.

Daca actiunea deseendentului este Intemeiatii, baniiavansati de el vor fi restituiti si se va aplica dreptulcomun, compensarea cheltuelilor fiind de astIdatit admi-sibila.

ACTIUNEA IN PETITIE DE EREDITATE1).

450. Petitia de ereditate (Erbschaftsklage), de carelegea riu vorbeste deckt Intreackt In art. 122 C. civil(acriunea prin care se cere o mogenire), poate fi definitA, :o actiune reall (hereditatis petitio sau vindicatio), princare persoana ce se pretinde chematA la o succesiune, ceredela cel ce are posesiunea acestei succesiuni (mostenitoraparent) restituirea In totul sau In parte a lucrurilor careO compun.

Obiectul principal al acestei actiuni este deci reven-dicarea succesiunei In totul sau In parte.

450 bis. Nu trebue :A confundkm petitia de ereditateeu actiunea In revendicare, eitci exista, petitie de ereditatede ckteori pirItul se pretinde mostenitor, contestAnd titlulreclamantului, si actiunea In revendicare de elteori el pre-tinde cii, a dobandit luerul prin donatiune, sehimb, cumpl-rare, etc. dela defunct sau dela alt cineva 2). Apoi acesteactiuni se mai deosebesc In privinta probei si a prescriptiei.

450 ter. De asemenea, nu trebue sg, confundkmpetitia de ereditate, cu aetiunea, In ImpArteall, elci ceadintli are loe atunci d'id detentorul succesiunei contestkreelamantului calitatea sa de mostenitor, pe cfind cea dea dona are loe atunci cand atit calitatea de mostenitoreta si indiviziunea sunt recunoscute. Apoi, actiunea InImpgrtealit este impreseriptibill cAt timp sine indiviziunea3),pe elnd actiunea In petitie de ereditate se prescrie prin30 de ani, conform dreptului comun (art. 1890 C. civil 4).

Vezi Zacharim, Handbuch deo fr. Civilrechts, IV, § 626, p. 105 nrm.(ed. Crome). Paeifici-Mazzoni, lotituzioni di diritto civile italiano, VI, 220 nrm.P. 367 nrm. (ed. a 3-a), etc.

Vezi tom. III, parte& II, p. 65, nota 2 ll'i p. 896.Vezi supra, p. 129.Vezi tom. III, parte& II, p. 458, nota 2, p. 896 gi 903. Vezi tli infra,

p. 240.

www.dacoromanica.ro

238 COD. CIV CARTEA 111.Trr. I. PET. DE ERED.

In fine, actiunea In ImpArteall este indivizibilg I),pentruc presupune participarea tutaror coproprietarilor;pe dad actiunea In petitie de ereditate este divizibill.

451. Petitla de ereditate apartine oricitrui mo§tenitoruniversal sau cu titlu universal, sezinar sau nesezinar 2),prin urmare, nu numai mo§tenitorilor propriu ziqi, dar tfilegatarilor universali sau cu titlu universal; moqtenitorilorneregulati qi anomali; dobinditorilor sau cesionarilor unordrepturi succesorale, deci qi aceluia care a moqtenit peun alt mo§tenitor.

Aceastl actiune mai apartine curatorului unei succe-siuni vacante (art. 726 C. civil); donatarilor cu titlu uni-versal, instituiti mo§tenitori prin contractul de cAsatorie(institutie contractual* creditorilor In numele debitoruluilor (art. 974), etc.

Streinii nu pot exercita aceastl actiune deal In pri-vinta bunurilor urbane, nu Ins§, qi In privinta celor ruraledupg, art. 7 § 5 Constit. dela 1866, mod. la 1879, aziart. 18 Const. 1923, dupg. care streinii au drept la va-loarea aeestor imobile.

Petitia de ereditate se exercia contra oricArei persoanecare, flit drept, detine totul sau parte din succesiune:

Regulariter definiendum est, eum demon teneri petitionehereditatis, qui vel jus pro herede, vel possessore possidet, velrem hereditariam, licet minimam". (Trebue pus ea regulä generala,a petitia de ereditate nu poate fi exereitatä deck contra aceluicare posedä, sau ea mo§tenitor sau ea detentor, toatä suceesiunea,sau un lucru al ei, ori cAt de nensemnat ar fi). (L. 9 qi 10, Pr.,Dig., De hereditatis petitione, 5. 3).

Ea poate fi exercitatl i In contra unui cumpIrAtoral drepturilor suceesorale :

,,Et putat Gaius Cassius dandam utilem actionem contra sumqui hereditatem emerit". (L. 13 § 4, Dig., tit. cit).

Cat pentru cumptirltoral unor lucruri partieulare alesuccesiunei, care nu pretinde a fi moqtenitor, el nu poatefi urmIrit declt prin actiunea In revendicare.

Vezi supra, p. 136.In privint& moltenitorilor nesezinari, &dealt altii decit descendentii

vi aseendentii, jurisprudent& decide cii, ei pot exeroita petitia de ereditate Inaintechiar de a fi fost pulp In posesinne de justitie, conform art. 653 C. civil. Vezisupra, p. 26.

www.dacoromanica.ro

DESPEE PETITIA DE EREDITATE 239

Petitia de ereditate este de competinta tribun.civil sau judec/torului de ocol in privinta succesiunilor acitror valoare nu Intrece suma de 3000 de lei (art. 34 L.judecgt. de ocoale din 1907 ').

Dacg, succesiunea se reclaml In baza unui testament,sau In contra unui testament, a ctiunea va fi Indreptat/ latribunalul sau judeeltorul de °col al locului unde s'a des-chis succesiunea (art. 63 § 1 Pr. civ.).

In caz cand succesiunea, se reclaim/ dela o persoangcare o detine cu titlu de mostenitor (pro herede)sau In ca-litate de simplu detentor (pro possessore), cbestiunea estecontroversat/ 2).

Reelamantul In petitie de ereditate trebuemai Thai A, nu fi perdut facultatea de a accepta succe-siunea (art. 700 C. civil) si apoi sg stabilease/ cà actiuneasa este intemeiatg.

Dovada e/ actiunea este Intemeiatl cuprinde : 1° sta-bilirea mortei lui de cujus (art. 651 C. civil); 2° dove-direa titlului In baza egruia reclamantul este chemat lasuccesiune ; 30 si In fine, inrudirea In gradul succesibil cudefunctul, de cateori este vorba de o suceesiune ab intestat.

Inrudirea se va stabili, In regull general, prin aetelest/rei civile; iar In caz de neexistentà sau pierderea lor,conform art. 33 din codul civil, stabilindu-se, In gust dinurmg, caz, mai lntai neexistenta sau pierderea total/ oripartial/ a acielor starei

De citeori este vorba de a se stabili nasteri sausltorii sAvarsite In timpuri depArtate, Inrudirea va puteafi doveditl nu nuruai prin actele stArei civile, dar si prin alteprobe, precum: titluri de familie, martori, prezumtii, etc.2).

1) Judecitorul de ocol este competent de a juleca, In aceasti privinn,chestiunile relative la starea civili, In limitele competentei sale. Cas. rom.Bult. 1911, p. 1605 Cr. judiciar din 1912, No. 27, p. ale; Bult. 1913, P.292 i 1771; Cr. judzeiar din 1914, No. 13, p. 100, etc.

8) Vezi tom. III, partea II, p. 899, 900.8) S'a deeis tnsi el, pentra dovedirea flhiaiunei, atunci ;And se reclami

o suecesiune, proba testimoniali nu devine admisibill decitt dupi ce instan-vele judeeltoreati constan i aran motivele pentru tare reclamantul a goat Inimposibilitate procura o dovadi scrin despre tnrudirea sa cu defunctul.Cas. S-a 1-a, Bult. 1914. p. 1381 qi Dreptul din 1912, No. 13, p. 100 eto.Vezi Inn Cas. S-a 1-a (Bult. 1909, p. 549) care pune In principiu ci, sub codnIactual, acel care reclami o succesiune, poste si dovedeasci inrudirea sa en de-iunetul prin martori, In specie flind chestiuni numai pur materiale, iar nuchestiuni propriu zise de filiatiune.

www.dacoromanica.ro

240 COD. CIV. CARTEA III. TIT. I. PET. DE ERED1T.

Copilul natural, spre a-qi dovedi maternitatea, va aveainsg, nevoe de un inceput de probg, serial (art. 308 C.civil i).

Actiunea in peiitie de ereditate va fi respinsáde cateori paritul va dovedi cl titlul slu este mai bun decat acel al reelamantului.

Aetiunea va fi de asemenea respinsl de cateori recla-mantul va dovedi numai inrudirea sa cu defunctul, flrl astabili el este rudg, In gradul cel mai apropiat. Chestiuneaeste Insl §i de astldatg, controversatl.

Actiunea In petitie de ereditate poate fi exer-citatl 30 de ani conform dreptului comun, intrucat niciuntext de lege nu admite un termen mai scurt 1).

Titlui pro herede. Titlul pro herede, unit cubuna credintg, fiind dupit, jurisprudenta noasta un titlujust, care poate sg, conducl pe moqtenitor la proprietateprin uzucapiunea de 10-20 de ani 3), ar urma de aci cg, celcare a posedat succesiunea timp de 10 sau 20 de ani cutitlu de moqtenitor, sl poatg, respinge actiunea reclaman-tului invocand uzucapiunea. Curtea de casatie a decis inslcl uzucapiunea Intemeiatg, pe un titlu just, care rezultg,din ealitatea de moOenitor, nu poate fi opus unui moqte-nitor mai apropiat In grad, ci numai unui tertiu caren'are calitatea de moqtenitor, fiindcl moSenitorul cel maidepIrtat In grad, care posedg, succesiunea, nu mai aretitlu, de cate ori un alt mo§tenitor dovede§te el este che-mat la suecesiunea defunctului, iar nu acel care a stlpinit-otimp de 10 sail 20 de ani 4).

I) Cas. S-a 1-a, Balt. 1912, p. 1127 si Cr. judiciar din 1912, No. 62,p. 724.

2) Vezi aupra, p. 238. DupI art. 600 din C. civil elvetian dela 1907,actinnea in petitie de ereditate se prescrie contra posesorului, dé bung credintlprintr'un an din zius &Ind reclamantul a avut cunostintl de dreptul ein pre-ferabil o de posesianea pirltului ; In once alt caz prin 10 ani, din ziva morteisan deschiderei testamentului. Ea se prescrie prin 30 de ani contra posesoruluide rea eredintiL. Dupfi, art. 1951 din coda! Calimach (1487 C. Austriacmodiflcat), dreptul de a ()ere succesiunea din testament eau MA testament, sepresorie prin 40 de ani.

41) Vezi aupra, p. 6, precum si tom. IV al acestei lucrliri, No. 553 bissi 578.

4) Cas. S-a 1-a, Bult. 1909, P. 1283; Bult. 1910, p. 1343; Bult. 1912,p. 1124; Dreptul din 1912, No. 64; Or. judiciar din acelasi an, No. 60, Cpr.C. Iasi, Iurtilia din 1916, No. 7, p. 189, etc.

www.dacoromanica.ro

DESPEE PETITIA DE EREDITATE 241

Chestiunea de a se sti daca In specie, prescriptia esteliberatorie sau achizitiva este controversata ').

Prescriptia de 30 de ani se aplica la once sue-eesiune, fie imobiliara sau mobiliara. Art. 1909 C. civilnu este dei aplicabil in specie, pentruca acest text nu seaplica universalitatilor juridice de mobile, ci numai mobi-lelor determinate In mod individual 2) tsi 2° pentruca elnu este opozabil decit actiunei In revendicare, nu insa §iacelei in petitia, de ereditate.

Termenul prescriptiei de 30 de ani Incepe a curgecontra adevaratului mostenitor din ziva And dreptul saua fost vatamat si s'a nascut o actiune pentru el, adeel dinziva de dad moqtenitorul aparent s'a pus In posesiuneasuccesiunei, iar nu din ziva deschiderei ei, pentruca oactiune nu se naste cleat °data cu violarea dreptului celuiinteresat.

Scopul ce unnareste reclamantul prin petitiade ereditate este de a face sa se recunoasca calitatea sa demostenitor si de a dobandi restituirea lucrurilor ce compunsuceesiunea, cu toate accesdriile ei.

Obligatiile i drepturile mastenitorului aparent+Merl dupa cum el a fost (le bung, sau de rea credinta.

Posesorul e de bung credinta atunci and din cauzaunei erori de drept sau de fapt, el se crede proprietarlegitim al iiuccesiunei ; de exemplu: el se pune In posesi-une in baza unui testament a carui revocare n'o cunoaste etc.

Posesorul este din contra, de rea credinta (praerlo),de a teori a luat In posesiune o succesiune pe care sta canu i se envine.

Astfel este de rea credinta acela care se pune in po-sesiunea succesiunei, avand cunostintaca exista o Rita rudamai apropiata in grad decât el, caruia se cuvine succesi-unea, chiar daca aceasta ruda ramine In inactiune.

Mostenitorii nesezinari nu sunt inlet de rea credintaprin aceasta cä s'au pus de fapt In posesiune, grit a oeere dela justitie (art. 653 C. civil), desi chestiunea esteeontroversata, pentruca buna sau reaua credinta este oehestie de fapt, care n'are nici un raport cu sezina. Tribu-

1) Vezi tom. III, partea II, p. 802 si 904, tom. XI, p. 353, etc.Vezi si tom. IV al acestei luerIri, No. 603.

72784. 16

www.dacoromanica.ro

242 COD. CIV. - CARTEA III. - TIT. I. - PET. DE ERED.

nalele vor decide deci In fapt, dacg, mo§tenitorul a fostsau nu de bunk credintl, independent de punerea sa Inposesiune.

Buna credintit a mo§tenitorului aparent Inceteaz1 dinziva introducerei actiunei In petitie de ereditate:

Post petitam h,ereditatem, et ipse praedo est". (In arma ce-rerei n judecati el devine posesor de rea credin0). (L. 31 § 3,in fine De hereditatis petitione, 6. 3).

Buna credintA a posesorului succesiunei poate sit In-ceteze §i independent de aceastg, actiune, totul Incá odatitfiind o chestie de fapt, nesupusg, controlului Casatiei.

Consecinteie ì efectele admiterei actiunei Inpetitie de ereditate.Moqtenitorul aparent In contra cAruiapetitia de ereditate a fost admisl trebue sit restitue adevit-ratului moqtenitor toate luerurile ce compun succesiuneaCu toate accesoriile lor.

Accessorium sequitur prineipale".Aceste lueruri vor fi restituite In naturl dael mor

tenitorul aparent le mai posedl Incit, avgnd Insg, dreptulde a fi despAgubit cu cheltuelile necesare qi utile fleutepentru conservarea acestor lucruri.

Intre cheltuelile uecesare trebue sl cuprindem i platadatoriilor fitcute de cAtre posesor.

Oât peutru cheltuelile voluptuoare sau de simplg, pig-cere, posesorul de bunit credintA va avea drept la despl-gubire, ea unul ce era In drept al le facI, fiindel se credea,proprietar, pe cand posesorul de rea credintl va putea nu-ulai sit ridice ceace se poate ridica WA, determinarea lu-crului.

Quae sine detrimento ipsius rei tolli possunt". (El va puteitridiee Incrurile care pot fi luate fArä deteriorarea lacralui).

(L. 39 § 1, in tine, Dig., De hereditates petitione).

In privinta stricAciunilor aduse lucrului posedat,de cittre moltenitorul aparent, trebue sá distingem iargqidael, el a fost de bunA sau de rea credinta.

Posesorul de bung credintl nu va rgspunde decAt destriettciunile ce i-au adus un folos oarecare, i numai Inmarginile acestui folos (art. 117, 996 § 2 i 1343 C.civil); pe cind posesorul de rea credintA va plAti toate

www.dacoromanica.ro

DESPRE PETITIA DE EREDITATE 243

klaunele cauzate prin faptul, culpa sau ncglijenta sa (art.998, 999 C. civil).

Posesorul de rea credintit va ritspunde chiar de stri-cAciunile cauzate prin caz fortuit daca nu va stabili di,

aeeste stricAciuni ar fi avut loe chiar daeg suceesiunea arfi fost In posesiunea adevitratului mostenitor, pentrucitposesorul de rea credintI se considerl ca un debitor pusIn Intarziere (art. 995, 1156 § 2 f).

462. Ce trebue 81 restitue mostenitorul aparent Incaz cand el a instrlinat lucrurile ce compuneaU succesiu-nea? Doctrina si jurisprudenta disting iargsi daca el a fostde bung sau de rea credintl 2).

In privinta restituirei fructelor, posesorul de rea ere-di*, trebue s6, restitue nu numai fructele percepute, darsi cele pe care el a neglijat de a le pereepe. (Art. 998, 999C. civil):

Sed et fructue non solum quos perceperunt, sed et quos per-cepere debuerunt, eos prcestaturos"

(L. 25 § 4, Dig., De hereditates petitione, 5. 3 0 L. 1 § 1,cod. eod. tit., 3. 31).

463 AceastI restituire nu va avea Insl loe, decatsub Indatorirea din partea mostenitorului adevArat de arestitui cheltuelile ce acesta a facut pentru producerea siculegerea fructelor :

Fructus non intelliguntur, nisi deductis impensis quae .quae-rendorum, cogendorum, conservandorumgue eorum gratia ftunt".(Nu se fntelege prin fructe deck ceeace provine dintrinn lucru,deck deducandu-se cheltuelile pentru producerea, culegerea 0 con-servarea lor). (L. 36 § 5, dig., ab. initio, Dig., tit. cit.3).

Citt pentru posesorul de bung credintA, el doblndesteproprietatea fructelor naturale si civile4), pan la Introducereaaetiunei in petitie de ereditate (art. 123, 485, 486 C. civil).

464. Mostenitorml adevArat poste sii, uneascg, posesiu-Ilea sa cu aceea a mostenitorului &parent, din punctul de

Cpr. L 40. Pr., Dig., De hereditatie petitione, 5, 3.Ve.zi tom. III, partea II, p. 911 urm.Vezi Eli alte legi romane, care reproduc seam principiu, citate in tom.

I al lucrlirei de fa, p. 453.9 Fructele naturale se dobindeso prin pereeperea lor, lar mile civile se

dobindeso zi Cu zi, Sn proportie cii timpul pososiunei sale. (art. 525 C. civil).

www.dacoromanica.ro

244 COD. CIV. CARTEA III. TIT I

vedere al preseriptiei §i al exereitiului aetiunilor posesorii,.mo§tenitorul aparent putand fi considerat ca autorul ade-vAratului moltenitor (art. 1860 C. civil 1), solutie formaladmisg prin art. 944 din codul german.

Validitatea sau nevaliditatea actelor Mute-de moqtenitorul aparent. Care este, In privinta tertiilor,.soarta actelor fgcute de mo§tenitorul sparent. In timpulposesiunei sale.

465 bis. In cat privekite actele conservatorii §i deadministratie, ele se considerg, In genere, ca valide, pentruel asemenea aete pot sl emane dela cei care n'au calitateade mo§tenitori El.i care au renuntat la succesiune (art. 690,.707 C. civil), qi chiar dela cei care n'au avut nici un dreptasupra succesiunei 2). Chestiunea este Insg controversatg 3).

465 ter. Tot validg se considerg §i plata &cud', debung credintg, de catre un debitor al succesiunei, In manilemo§tenitorului aparent, chiar egnd acest din urmg ar fi fostde rea credinAg (analogie din art. 1097 C. civil).

De asemenea, hotgririle pronuntate In favoarea,sau In contra .moqtenitorului aparent vor fi opozabile ade-vgratului proprietar, dug, aeest mo§tenitor a pledat de bungcredintg, flrg ea sl existe o intelegere frauduloasg Intre el sipretinsul slu adversar. Chestiunea este Insg controver§atit 4).

Tot In baza aceRtor principii, jurisprudenta va-lideazg tranzaetiunile intervenite Intre nio§tenitorul aparentFli tertii, pentrucl tranzaetiunile au Intre pgrtile eontrac-tante autoritatea lucrului judecat (art. 1711 C. civil). Ches-tiunea este Insl eontroversatg 5).

Cgt pentru ehestiunea de a se §ti dacg instrgi-ngrile fleute de mo§tenitorul aparent sunt sau nu validefa tg de adevgratul proprietar, ea este mult mai grea.

468 bis. Mai Intli, toti autorii Bunt de aeord sprea decide cg, Instrginarea mbbilelor corporale este validg,dacg cumpgrgtorul a fost de bung credintg, pentrucg atunci

Vezi tom. III, partes II, p. 916 si tom. XI, p. 132, 133.Cpr. art. 110 si 111 C. civil.

5) Vezi tom. III, parten II, p. 917 si tom. VI, p. 473, test si nota 3.Vezi tom. Ill, panes II, p. 917, 918; tom. VI, p. 473, 474 si tom. VII,.

p. 554, text si nota 3. Cpr. C. Iasi, Dreptul din 1906, No. 77, p. 612, 613; Trib.Ilfov, Dreptul din 1910, No. 23, p. 186, etc.

Vezi tom. III mentionat, p. 918; tom. VI, p. 474, nota 1; tom. X, p4"

201, text si nota 1, etc.

www.dacoromanica.ro

DISPOZITIILE C TITLII GRATUIT 945

el a devenit proprietarul luerului cumpArat, prin prescriptiainstantanee (art. 1909 O. civil 1).

Aceiasi solutie este aplicabilg si In privinta titlurilor lapurtgtor, art. 1909 C. civil fiind aplicabil i aeestor titluri

468 ter. Apoi, se admite, de asemenea, el mosteni-torn] aparent, chiar de bung credintg, nu poate dispuneCu titlu gratuit de averea succesoralg, si eg adevgratulproprietar va putea totdeauna sä revendice lucrul dgruitsau legat, dela donatari sau legatari, dael aetiunea Inrevendicare nu este prescrisg 3).

Qui certat do damp° vitando, anteponendus est ei qui certatde lucro captando". (Acel care tirrn5re4te Inliiturarea unei daunetrece inaintea acelui care viea sA dobfindeascii, -un ca§tig).

Dar din toate chestiunile, cea mai grea i ceamai controversatg, din toate este aceea de a se sti daciiadevgratul proprietar trebue, sau nu, al respecte Instrgi-ng,rile imobiliare consimtite eu titlu oneros de cAtre moste-nitorul aparent. AceastA chestiune a fost examinatA In tom.I al acestei lucrgri, p. 199 urm. No. 254, unde am vAzut,eu toatA controversa ce existg asupra acestui punet, cA,

mostenitorul aparent, fiind proprietar sub eonditie rezolu-torie, n'a putut transmite mai multe drepturi deal areIn patrimoniul sgu, adecA un drept supus desfiintgrei :

Nemo plus juris ad alium transferre potest quam ipse habet"Resoluto jure dantis. resolvitur jus accipientis 4).

Ou toate aeestea teoria coritrara triumfg, §i echitateaeste de astgdatg pusg mai presus deck MAO legea.

TITLL1

DONATIUNILE iNTRE VII I TESTAMENTE.

Dupg ee legiuitorul s'a ocupat In titlul prece-dent de modul de a dobAndi proprietatea prin efectul legei,

I) Vezi tom. III mentionat, p. 918; tom. VI, p. 474; Trib. Prahova, Cr.judieiar dill 1905, No. 26 (ou °beery. noastr5).

Cae. S-a III-a, Bult. 1912, p. 1047 qi Drepiul din 1912, No. 59. Vez}tom. III mentionat, p. 919 qi tom. XI, p. 356, 357, 00. Movtenitorul nu postetnsii. sit 'Audit sau sii, eedeze o orean, pentruell art, 1909 C. civil nu se aplicala mobilele ineorporale.Vezi tom. III, partea II, p. 912, nota 1; tom. IV, partea.I-a p. 505, nota 2; tom. X, p. 240; tom. XI, p. 357, nota 1, etc.

Vezi tom. III mentionat, p. 919; tom. VI, p. 474, etc.4) Vezi tom. I al lueritrei, de fa, p.200 ttrm.; i tom. III au aceleaqi In-

eritri, No. 233, in fine, tom. IV, No. 144 bia.

www.dacoromanica.ro

246 COD. CIV.CARTEA III.TIT. II CAPIT. I.ART. 800

el trece apoi la modurile de a o dobandi cu titlu gratuit,prin vointa expresa a proprietarului (lonatiune si testament).

Legea bulgara din 1890 se ocupa despre donatiuniIn aceeasi parte In care se (mpg de succesiuni, Irma Inparti deosebite, lar codal Calimach, urmand Impartireacodului austriac, le-a pus intre obligatii. Tot In urmaoblicratiilor le pune si codul german (art. 516 urm. 1).

t'470 bis. Natura dreptului de a dispune Cu titlu gratuit.Proprietatea fiind de drept natural, facultatea de a dispunede bunurile sale prin donatiune tntre vii si testamente, estesi ea tot de drept natural, ea o consecinta, fireasea a dreptu-lui de proprietate; si legea nu intervine pentru a conferiun drept, care nu emana dela ea, ei numai pentru a orga-niza si a regula exereitiul lui. Aceasta solutie este incon-testabill eel putin In privinta donatiunilor Intre vii si ea afost recunoscuta. Inca din timpurile cele mai departate:

,Nihil enim tam conveniens est naturali cequitati, quam vo-luntatem domini volentes rem suam in alium transferre, ratumhaberi". (Nimic, in adevAr, nu este mai natural si mai echitabil,decilt de a confirma vointa proprietarului, care Intelege a transmitelucrul su altuia). (L. 9 § 3, Dig., De adquirendo rerum, dominio41. 1 si Iustit., De divisione rerum et qualitate, § 40, ab initio).

Modurile de a dispune cu titlu gratuit (art.800). Omul poate sa dispue de avutul sau In doug.moduri : 1° cu titlu oneros, atunci cand persoana in fo-losul careia o dispozitie este facuta, se obliga a da sau aface ceva In schimb (art. 945 C. civil); de exemplu :vanzarea, schinabul, etc.; 20 ca titlu gratuit, atunci andaeela care face o dispozitie nu impune celeilalte partinicio sarcina (art. 946 C. civil).

Legea actuala nu reeunoaste decal doul moduri dedispozitie en titlu gratuit, si anume: donatiunea futre viisi testamentul.

Donatiunile mortis causa (Cu pricinä de moarte).La Romani si in vechia legislatie a Moldovei 2), se mai

I) Vezi li codul elvetisn din 1907, tit. final, art. 59 urm. In privintalocului ce se cuvine donatiunilor, Yezi Unger, System des bsterreichischen alige-meinen Privatrechts, II, p. 200 urm., ad notam; Arndts, Lehrbuch der Pan-dekten. § 80, p. 109, nota 5, (ed. a 6-a).

2) Vezi art. 1290 C. Calimach (956 C. Austrian) ili oodul Andr. Donici(capit. 24, § 2). Vezi asupra codului austriac, Unger, Das 68terreichi8ckeErbruht, § 77, p. 322 (die Folge Ails Schenkungen auf den Todesfall).

www.dacoromanica.ro

DEFINITIA DONATIUNEI. ART. 801 247

putea dispune eu titlul gratuit prin donatiune eu prieinitde moarte.

La Romani, donatiunea mortis causa era, pe departe, revocabill, ea qi testamentul, revocabilitatea nefiindInsa de esenta ei; iar pe de alta parte, ea se forma printeuncontract, trebuind sa Be acceptata de donatar In timpulvietei darnitoruluii). De a,ceea un autor zice c aceastadonatiune aveh, un caracter mixt 2).

Ea se apropie Insl mai mult de testament deck dedonatiune, de aceea, Justinian, printeo constitutie a §i asi-milat-o aproape legatului.

Hae mortis causa donationes ad exemplum legatorum redac-tae Bunt per mania... a nobis constitutum est, ut per omnia fer le-gatis connumeretur". (Aceste donatiuni Cu pricinä, de moarte aufost ca totul asimilate legatelor ; de aceea aro decis ca ele s fieaproape In totul asimilate legatelor). (lnstit., De donationibus,7, § 1 ; in medio8).

Asimilarea nu era MA, complecta, citei, pe eAndlegatul nu conferea pentru moment niciun drept legatarului

era pentru el, ca i astilzi, o simpla expectatiNa 4),donatiunea monis causa atrAgea de %data strAmUtarea re-vocabill a lucrului dfiruit, lnsa revocarea nu puteaaiba loe deck In timpul vietei dgruitorului

Donatiunile mortis causa, admise In dreptul anterioral Moldovei, admise §i astAzi In Englitera, In codul austriae(art. 956), In codul speniol dela. 1889 (art. 620), In celgerman (art. 2301), etc. nu mai exista in dreptul actual,dupit cum a spus-o anume tribunul Jaubert in raportulsu catre Tribunat. Cu toate acestea, chestiunea este con-troversata 6).

473. Definitia donatiunei (art. 801 C. civil). Art.801 din codul civil defineste donatiunea In mod neexact

In eat privelte codul Caragea, Curtea de Casatie a decis eX aeeastl le-gislatie nu reeunosite donatiunile Cu priCifl de moarte, ei numai testamenteleBult. S-a civ., anul 1867, p. 120.

Cpr. textul sus citat din oodul Calimaeh.Savigny, System des heutigen r6mi8chen Rechts IV, §. 170, p. 243.Vezi L. 4, Cod, De donationibus causa murtes, 8. 57.Vezi tom. IV, partea 1-a, p. 7 i infra, p. 250,Vezi infra, No. 560.

5) Vezi tom. IV mentionat, p. 7 urm. qi p. 20, nota 2; p. 24, etc.

www.dacoromanica.ro

'448 COD. CIV. CARETA III, TIT. II. C.A.PIT. I

necomplect. Donatiunea poate fi definita: un contract 9,solemn priri care o persoana dti, actualmente In mod gra-tuit si irevocabil, de bung voie qi nesilit de nimene 2), unlucru s iu un drept, unei alte persoane, care-1 accepta.

Donar i videtur, quod nullo jure cogente conceditur".(ge nu-meste donatiune ceeace emanä dela liberalitatea däruitorului, färänici o consträngere). (L. 82, Dig., De div. regulis juris antiqui,50. 17 3).

Donatio dicta eat a done., quasi dono datum". (Cuvântuldonatiune vine dela cavil:ant dar, ea si cum s'ar zice läsat indar). (L. 35 § 1, Dig., De monis causa donationibus, 39. 6).

Contractul poate fi unilateral sau bilqteral. El esteunilateral atunci cand daruitorul nu impune nicio sarcinadonatarului (art. 944); el este bilateral sa.0 sinalagrnatic,atunci cand se impune o sareing acestui din urma (art.943 C. civil).

Traditia lucrului &unit nu este necesara decat Inprivinta donatiunilor manuale, clei proprietatea stramu-tandu-se astazi prin simplul efect al consimtimantului,independent de once traditie (art. 971, 1295 0. civil),acest prineipiu se aplica si donatiunilor

Regula care voeqte ea donatiunea sa fie actuala §i, Inprinciplu irevocabila, nu impiediel supunerea ei unor con-ditli eazuale sau mixte, suspensive sau rezolutorii, dad,aeeste conditii nu aunt contrare ordinei publico qi bunelormoravuri (art. 1008 C. civil), legea oprind numai condi-

potestative, care sr face sa. &tame donatiunea devointa viitoare a daruitorului (art. 822 0. civil). In acestsens, unele cutume franceze ziceau alta-data:

Zicem: un contract, iar nu un act, dup/ cum impropriu se exprimN.atilt art. 807 din codul civil, cAt i art. 1050 din codul italian, pentrucit ea nudevine perfect/ deeit prin coneursul eonsimtimintului ambelor pIrti (art. 942,946). Art. 306 din loges bulgar/ dela 1890 asupra succesinnilor indreapt/textul italian, zicAnd : Donatiunea este un contract, prin care donatorul cedeazi,-odati Eti irevoca,bil obieetnl dat in favoarea donataralui, care-I primevte.

Dal'i donatiunea este un contract, se poate ins/ ziee el, ea este un act deliberalitate: Die Schenkung ist ein Liberalitatsact". Unger, System des 68ter-reichischen aligencinen Privatrechts, II, g 195, p. 190.

REM nicio sill de bund vos i Ara platd", zice art. 1528 din codulCalimach.

1) Acelali lueru se mai apune (Asa In L. 29, Pr., Dig., De donationi bus,.39. 5.

4) Vezi infra, No. 544.

www.dacoromanica.ro

DEFINITIA TESTAMENTITLUI. ART. 802 249

Donner et retenir ne vaut" 1).

Donatiunea poate fi expusg, kii unui termen, iar acesttermen ponte fi moartea dlruitorului.

Donatiunea fiind o liberalitate, gratuitatea este deesenta ei. Se poate, cu toate acestea, impune donatarului,oarecare sarcini, bine Inteles licite. precum ar fi deexem plu, plata unor datorii ale dàruitorului (art. 823 C.civil), etc. dad aceste sarcini n'ar fi mai mari decit va-loarea lucrului dgruit 2).

Dad sareinele impuse donatarului ar Intrece valoarealucrului dgruit, atunci n'ar mai fi vorba de o liberalitate,ci de un contract cu titlu oneros (art. 947 C. civil).

Donatiunea mai poate fi rgsplltitoare sau remunera-torie (art. 810 C. civil).

Donatiunea este califica% de dispozitie Intre vii(inter vivos), pentru a se aritta cg ce trebue sl emanedela o persoana In viat§, qi al fie fAcut5, in favoarea uneipersoane care este eel putin zAmislitti, dad, nu nilscuta Inmomentul facerei darului.

«Aliae autem donationes sunt, gum sine ulla mortis cogitatione fiunt, quas inter vivos appellamus, qucc non omnino compa-rantur legatis; guco si fuerint perfectx, temere rerocari non pos-sunt». (Sant 0 alte donatiuni, care se fac färä nicio idee demoarte; ele se numesc donatiuni intre vii 0 n'au niciun raportCu legatele. Odatä ra' cute, ele nu mai pot fi revocate in modarbitrar). (Instit. De donationibus, II, 7, § 2, ab initio).

474. Definitia testamentului (art. 802 (J. civil).Testamentul este un act solemn (art. 886 C. civil) qi cutitlu gratuit, prin care o persoang (tentatorul) dispune Infavoarea unei al% persoane (legatarul), pentru timpul dndnu va mai fi In viatl, de tot sau parte din avutul su(art. 802. 887).

Testamentum est voluntatis nostrce justa sententia de eo,quod quis post mortem suam fieri velit". (Testamentul este expre-sia legititnä a vointei noastre in privinta cebe ce voim MI se

Loyhel, op. cit., II, P. 92, No. 659. Vezi gi infra, No. 556, 605, 636,646, etc.

Cpr. art. 1260, 1268 C. Calimach ; art. 273 lit. g. C. civil elvetian din1907 (tit. final, despre donatinne), etc. Vezi asupra donaiiunilor oneroase eauInsrtreinXtoare, infra, No. 538, iar tn privinta revocitrei donatiunilor pentrunetndeplinirea sarcinilor impuse ditruitorului, No. 567.

www.dacoromanica.ro

250 COI). CIV. CARTEA III. TIT. II. CAPIT. I

observe dupg. moartea noastA). (L. 1, Dig., Qui testamenta facerepossunt, 28. 1).

Acest act este prin esents, sa revoca bil, i revoeareaeste atat de esentiala testamentului, !neat testatorul nupoate sa renunte la fatultates ce are de a-0 revoca dispo-zitia sa, pentruca aceasta ar constitui un pact succesoraloprit de lege (art. 702, 965 § 2, 1226 C. civil I).

Ambulatoria est voluntas defuncti, usque ad vitcc supremumexitum". (Vointa omului este sehimbätoare pitra In momentuland Ili dg. sufletul). (L. 4, in fine, Dig., De adimendis rel trans-/ erandis leyatis, 34. 4 2).

Din Imprejurarea ca testainentul este un act emina-mente revocabil rezulta, cg, el nu constitue pentru legatarun drept ca4tigat, In timpul vietei testatorului, ci numaio speranta, o exp3qtativa care la once moment poate sadispara 8).

Testamentul este un act solemn in acest sens ca nupoate sit existe fan% un act scris i fara lndeplinirea for-melor prescrise de lege; de unde rezulta ca testamenteleverbale admise altadata, admise qi astazi In unele legiuiristraine 4). nu mai aunt cu putinta In dreptul actual.

Testatorul poate necontestat sá recurga la lumineleunui om special spre a-si redacta dispozitia de ultimavointa, însá aceasia dispozitie trebue sa fie opera voiMeisale libere, proprie qi personall. De aceea, se qi decide cudrept cuvant, ca testamental nu poate fi &cut prin mijlo-cirea unui mandatar.

Nam satis constanter veteres de creverunt, testamentorum juraipsa per se firma ease debent, non ex ulieno arbitrio pendere".(CS.ei eei veeki au sustinut tn totdeauna eu arie c testamenteletrebue SA fie valide prin ele fn§ile gi nu pot A. atirne de vointaaltuia). (L. 32, Pr., in fine, Dig., De heredibus instituendis, 28. 5).

Un alt fragment din Digeste zicé, deasemeneaIn alienam voluntatem canferri legatum non Toted". (Le-

') Vezi infra, No. 735.Vezi tom, I al luerlrei de fatKp. 95.Vezi supra, p. 247.Vezi legile strgine eitate In tom. IV, partea I, p. 21, nota 2.

5) V( Zi tOM. IV inentionat. p. 21. Cpr. Zachar;te, Handbuch des fr. Civil-Teats, IV, § 657, p. 223 (ed. Crome).

www.dacoromanica.ro

DEFINITIA TESTAMENTIMUI. ART. 802, 887 251

gatul nu poate fi hint la vointa unni tertiu). (L. 52, in fine,Dig., De conditionibus et demonstrationibus, 35. 1).

474 bis. Art. 802 qi 887 din codul civil au grijade a prevede e testatorul poate s nu dispue deedt de aparte din bunurile sale, spre a abroga regula roman&care cerea, pentru existenta testamentului, o institutie demo§tenitori, adecl o dispozitie asupra universalitiltei patri-moniului lg.sat de testator. In adevIr, la Romani succe-siunea ab intestat n'avea loe, afarl de oarecare exceptiiadmise In favoarea militarilor f¡i a locuitorilor dela tail.(pagani), cleat In lipsa celei testamentare:

Nemo pro parte testatus; pro parte intestatus decere potest".(Nimeni nu poate mnri parte testat ì parte netestat).

Jus nostrum non potitur eumdem in paganis, et testato etintestato decesisse, earum que rerum naturaliter inter se pugna esttestatus et intestatus". (Dupä, dreptul nostru, nu permite nimärniafará de militari, de a dispune de o parte din bunurile sale printestament, si de a lása cealaltit parte ab intestat; cci existá oopozitie manifesta Intre aceste douä. lncruri). (L. 7, Dig , De div.regulis juris antiqui, 50. 17).

Neque enim idem ex parte testatus et ex parte intestatusdecedere potest, nisi sit miles, cujus sola voluntas in testando spec-tatur". (Nimeni, in adevär, nu poate sá moarä, parte testat i partenetestat, afarä de militari, a chror testament se reguleazä, exclu-siv prin vointa defunctului). (Instit., De heredibus instituendia; 21,14, § 5, in fine).

Miles enim pro parte testatvs potest decedere, pro parte in-testatus". (Un militar poate sä, moará parte testat parte netestat).(L. 6, in fine, Dig., De testamento militis, 9. 11).

Aceleagi regule ne mai fiind admise In dreptul actual, opersoang poate a lase astgzi i legatari i mo§tenitori abintestat, ceeace era permis §i prin art. 709 qi 711 dincodul Calimach (554, 556 C. austriac 2).

Testamentul de astAzi nu este decAt codiciliul de alta-data, introdus sub Impdratul August de atre Lucius Len-tulus 3); cAci pe lAngA cl codicilul era un act mai putinsolemn cleat testamentul, apoi el nu putea sl cuprindii o

Vezi asupra acestor regule din dreptul roman, tom. III, partea II, p.40, nota 1; tom. IV, parts& I-a, p. 24; tom. IV, panes II, p. 187, text i nota3. Vezi i infra No. 681. Cpr. Windscheid, Lehrbucla des Pandekienrechts, III,§ 537, p. 204, nota 2 (ed. Kipp din 1901).

Cpr. art. 2088 C. german. Vezi i infra., No. 681.Instit., Pr. De codieillis, II, 25.

www.dacoromanica.ro

252 COD. CIV. CARTEA III. TIT. II. CAPIT. I

institutie sau randuire de moqtenitori 2). Deei, fiindea Indreptul actual, testamentul n'arenevoe sa euprinda o atareinstituire, el se confunda neaparat eu eodieilul de altadata 2).

475. Gapacitatea de a dispune prin donatiune sautestament. Capacitatea este aptitudinea de a face unact juridic. Ca,pacitatea este regula genera!, iar ineapa-citatea o exeeptie. Aceasta rezulta din art. 949 C. civil 3).

Toti, In deobqte chti au voe A. siivirqeascä, tocmeli, pot,dupg. regull, al faeä qi daruri", zice art. 1266 din codul Calimach.

Sunt tied capabili de a dispune §i de a primi ca titlugratuit toti acei care nu taunt opriti de lege.

()ranee testamentum facere poseent, qui non prohibentur". (Totiacei care nu sunt opriti de lege pot Ali fac& tescamdutul) (art.856 C. civil 4).

475 bis. La Romani Ili In vechiul drept franeez,strainii eran inea,pabili de a testa. Astiizi, dreptul de atesta ne mai fiind an privilegiu al eetatenilor, toti strainiipot testa in tara noastra, pentru ea, dreptul de a testa este undrept civil, tli strainii se bueura la noi de toate drepturile ci-vile ea qi Românii (art. 11 Const. veche, azi art. 9,Const. 1923&ti art. 11 C. civil, azi abrogat prin art. 54 al L. din 1924).

Acel care pretinde ea este incapabil de a dispune saude a primi cu titlu gratuit, trebue sa, dovedeasca ineapaci-tatea, qi dovada nu se poate face decat invocand un anumetext de lege.

Legile care prevad ineapaeitati fiind dispozitii excep--tionale, sunt de strieta interpretare tili, ea atare, nu pot fiIntinse dela un CAZ la altul :

xceptiones sunt etrictiseinme interpretationee" 5).

Incapacitatile sunt absolute tli relative. Din alt punetde vedere, ineapaeitatile stint de fapt (fireksti sau fiziei) kiide drept (eivile, juridice sa,u morale 9.

Cpr. L. 20, Dig., De jure codicillorum, 29. 7; art. 708 C. Calimaeh(553 C. austriae), etc.

Vezi infra, No. 648.5) Cpr. art. 902 din Codul fr., eliminat de legiuitorul nostru.1) Vezi infra, No. 647.5) Vezi supra, p. 232 qi infra, No. 342, 667, etc.I) Vezi tom. IV, parten I-a, p. 27.

www.dacoromanica.ro

INCAPACITATEA NATURAL:Et DE A DISPUNE 253

INCAPACITATEA ABSOLUTA DE A DISPUNE

Unele persoane aunt incapabile de a dispune4t,tat prin donatiune at kli prin testament ; altele Bunt ca-pabile de a testa Ili incapabile de a dlrui; altele, in fine,sunt canabile de a dgrui qi incapabile de a testa.

Persoanele absolut incapabile de a dispune atit'prin donatiune cit §i prin testament. Sunt absolut in-eapabili de a dispune atat prin donatiune cat qi prin testa-ment: 1° cei care nu se bucurl de intregimea mintei lor ;20 cei interziqi; minorii de 16 ani, afarg, de cazurile excep-tionale nreviaute de art. 806 kii 1231 0. civil.

10 Persoanele care nu se bucura de intregi-mea mintei lor (incapacitate naturalA sau de fapt).Art. 901 din codul fr. dispune eg, pentru ea o persoang,sg, poatg, face o donatiune Ban un testament trebue sg, fiecu mintea intreagg :

In eo qui, testatur, ejus temporis, quo testamentum facit, in-tegritas mentis, non corporis sanitas exigencia est" . (Se cere eatestatorul A, fie en mintea IntreagX atunci cind fqi face testa-mental ; nu se cere insl ca el si OA Anätatea, trupului). (L. 2,Dig., Qui testamento facere possunt, 28. /).

Nam si vere testator furiosus sit, vullum testamentum est".(Instit., De inofficioso, testamento, II, 18, Pr., in fine).

Ihrodestinus respondit, mente captum donarenon posse" . (Mo-destia a rgspuns eä un nebun nu poate face o donatiune valabili).(L. 23 § 1, Dig., De donationibus, 29. 5 ').

Cel ce face diatg., trebue sä aibit mintea IntreagX, de aceea nebuniiqi cei smintiti la minte nu pot Ali fach diatii , ziee eodul Ca-ragea (art. 28, partea IV, capit. 3).

Art. 901 din codul francez a fost eliminat de legiui-torul nostru ea inutil, probabil dupI observatiile lui Marcadé(III, 485). Ou toate acestea, prineipiul admis de acest texteste admisibil fli la noi, pentrucg, consimtimantul fiind oconditie esentialii a oricgrui act juridic in genere (art. 948C. civil), smintitul nu poate consimti, pentrucá el n'are vointl :

Dementis nulla est voluntas" 2).

t) Cpr. art. 723, 724 C. Calimaeh (565, 566 C. austriac); C. Andr. Donici,§§ 3 fli 9, capit. 35; C. Caragea, art. 2, partea I-a, capit. 4 iii art. 28, parteaIV, capit. 3.

2) Vezi tom. I al acestei 1110116, p. 74, 396, 402, ate. Cpr. L. 15, Cod,De geetamentis, 6, 23. Vezi sl alta legi romane eitate In tom. IV, parten I-a, p.34, nota 1, etc.

www.dacoromanica.ro

254 COD. CIV. CARTEA III. TIT. II. CAPIT. II

Pentru ea o donatiune sau un testament sit fie valide,se cere deci t¡ti la noi ca dispunItorul al fie cu mintea In-treagit §i nealteratl. Corpul poate fi cit de bolnav, daettmintea este slniitoasii, actul va fi valid.

Dacl dispungtorul s'a bucurat sau nu de lntregimeamintei sale In momentul facerei actului, aceasta este &chestie de fapt de domeniul suveran qi exclusiv al instan-telor de fond.

478 bis. Imprejurarea cA autorul unei dispozitii cutitlu gratuit s'ar fi sinucis Indata dupl facerea actului nueste ea singurg Indestulittoare pentru a aduce anularea a-cestei dispozitii, rAmAnAnd ea judecgtorii sit aprecieze Infapt dacg, In momentul facerei dispozitiei, dispunItorul s'abucurat sau nu de Intregimea mintei sale. Aceastit solutieeste foarte juridiel, cAci se poate IntAmpla uneori ca sinu-ciderea sit fie conceputg qi executatl ea mintea' rece qi cuo mare luciditate de spirit 1).

Sinuciderea este InsI ca toate acestea condemnatl demorall 0 de religie; de aceea, eanoanele bisericeqti refuzitsinucigaqului slujba bisericeascA, care este o consolatie pen-tru familia celui dispArut, pentruat el a murit pleAtuind:

L'homme quise met h mort, confisque envers son seigneur',zice Loysel 2)

Art. 116, 3° din codul Calimach face sl figureze In-tre barbatii nevrednici de jIlire uciga0i de sineqi. care erauIn intregimea mintei lor.

478 ter. Actele fAcute de un smintit intr'un intervallucid Bunt InsA valide, dad, el nu era interzis, pentrucl§tiinta medicalit dovede§te cl, In aceste momente, smintitulse bucurg de toatI ratiunea sa :

Furiosi autem si per id tempus feeerint testamentum quofuror eorum intermissus est, jure testatus esse videntur". (In pri-vinta smintitilor, testamentul fli,cut de ei Intr'un interval lucid seconsidera ea valid). (Instit., Quibus non est permissum facere tes-tamentum, II, 12, § 1, in medio 8).

J. J. Rousseau &onside* din contra, sinueiderea ea o fapth comisX In-tr'un moment de nebunie (Nouvelle Eféloiee, partea III, scrisoarea 22).

Loysel, op. cit., II, p. 211, No. 837.Vezi si L. 9, Cod, Qui teetamentum facere poseunt, vel. non, 8. 22.

www.dacoromanica.ro

INCAPACITATEA ABSOLUTA DE A DISPUNE 235

De aeeea se qi decide, de unii, de§i chestiunea estefoarte controversata, ca smintitul se poate casatori Intr'uninterval lucid 1).

Daca se va stabili Insa prin once soiu de dovezi ca-dispunatorul nu se bucura de Intregimea mintei sale Inmomentul faeerei actului, sau putin timp Inainte, ori dupaconfeetionarea lui, actul va fi anulat.

479. Infirmitatile fizice §i bltranetile cele mai adanci,care n'au alterat facultatile inteleetuale ale omului, nu Buntprin ele inqile o cauza de anulare a dispozitiei, daca dis-punatorul a fost in stare de a-§i manifesta vointa 2).

479 bis. Betia, mai ales atunci cand este desavar§ita,qi care era anume prevazuta ea o cauza de anulare prinart. 724 din codul Calimach (566 C. austriae), poate qiastAzi fi o cauza de anulare a testamentului pentruca orne!-en desavar§ire beat nuli da seama de ceeace zice §i deceea ce fa ce 3).

479 ter. Ura qi mania, impinse pana la violenta,dadeau loe altadata la o actiune in anulare, numitg abirato, prin care rudele desmo§tenite sau omise in testamentputeau 0, a tace §i doboare aceasta dispozitie, de cateori-ea era rezultatul maniei sau a urei dispunatorului contramo§tenitorilor sai. Mania este, In adevar o seurta dementa,dup5, expresia lui Horatiu :

Ira furor brevis est".Cu toata parerea contrara a lui Merlin, aceasta aetiune,

deosebita de insanitatea de spirit, nu mai exista In dreptulactual; lnsa ura Ili mania Impinse la exees pot, ca oncepasiune omeneasel, sa altereze faeultatile dispunatorului qi,In asemenea caz, nu mai ramane indoiall el judecatorii, suve-rani apreciatori ai faptelor, vor puteit sa anuleze dispozitia.

Vezi torn. L al Coment.noastre,p. 551; tom. III, partea I-a, p. 66, textili nota 2; tom. III, partea II, p. 31, nota 2; tom. VII, p. 2, nota 2; tom. VIII,partea I-a, nota 2 dela p. 86, 87. Vezi li tom. I al lucr5rei de 645, p. 405 textii nota 5. Contra: Planiol, I, 710 li 2079.

In cit privelte capaeitatea orbilor gi a surdo-mutilor, vezi tom. IV,partea I-a, nota I dela p. 34, 35.

Dup5 pravilele lui Vasilo Lupu li a lui Matsi Basarab (glava 358),In materie penall., baps era o circumstantl ulurAtoare. Vezi tom. I al Co-ntent. noastre, Introducere, p. 13 iti tom. IV, partea I-a, p 36, nota 4. Cpr. art.48 C. pen. Italian. Vezi Garraud, Tr. th, et pratique du droit pénai fr., I, p.M2 urm. (ed. a 2-a).

www.dacoromanica.ro

256 COD. CIV. CARTEA. 111. TIT. II. CA PIT.

0 cauzit de tulburare Ili mai mare a vointei te-statorului este violenta, fie fiziel sau moral, care s'arexercita asupra daruitorului sau testatorului, fie de do-natar sau legatar, fie chiar de un tertiu (art. 955 0. civil).

Testatorul trebne sä'. fie slobod de eild 1}i de viclem", zice.art. 723 din codul Calimach (565 C. anstriac).

Once liberalitate Intre vii sau testamentara trebue, Inadevar, sa. fie opera unei vointi libere §i luminate.

Ca si dolul, violenta nu se presupune, ci trebuefie dovedita de cel care o invoaca, prin once mijloace.

480 bis. Dolul. Dolul sau frauda este, de asemenea,o cauza de anulare a dispozitiilor cu titlu gratuit atunciettnd se stabileste In fapt cA mijloacele viclene Intrebuintatefie de donatar sau Jegatar, fie chiar de un tertiu i), suntde aqa natura Inelt fara ele dispozitia n'ar fi avut loc.Dolul sau frauda joaca un mare rol In analele judecato-re§ti sub nume de sugestiune i captafiune.

Sugestiunea çi captatiunea. Exista sugestiunede eitteori eineva parvine prin once mijloace ca o persoanasit adopte o idee, sa ja o rezolutie pe care, de altfel, n'arfi mat-o dela sine.

De asemenea, exista captatiune de iclLori prin de-monstratii de amicitie, adevarate sau fable, prin diferite-mijloace de insinuare, prin Indemnari, maguliri sau altechipuri, cineva parvine a captiva bunavointa altuia qi adobandi dela el liberalitati, pe care altfel nu le-ar fi dobAndit.

Sugestiunea qi captatiunea nu constitue astazi prin eleinsut¡ti o cauza de anulare a dispozitiilor cu titlu gratuit.Pentru ea ele sit fie o cauza de anulare trebue s consisteIn uneltiri viclene sau alte machinatiuni, care Impiedicaconsimtimintul dispunatorului de a fi liber 2).

Art. 960 C. civil nu este deci aplicaba in specie, pentrucA ori de undedolul ar veni, el impiedicA vointa dIruitorului sau testatorului de a fiCas. S-a I-a; Dreptui din 1915, 'No. 37, p. 291 vi furispr. roan. din 1915, No.21, p. 222, No. de ordine 305; Trib. Valence, Cr. judiciar din 1913, No. 67,L. 736. Vezi i alte antoritAti citate n tom.. IV; parten I-a, p. 43, nota 2. Maivezi tom. III al acestei luertiri, No. 23 bis.

Cpr. Trib. Teenei, Dreptul din 11320, No. 24, p. 283, 284 (en Observ.noastrA) Astfel, s'a deeis, eu drept envInt, c. faptul legatar. de a ida testatoru-lni In timpul boalei sale, ingrijire particular., in scopul de atrage bnna luivointl, nu este sufleient pentru ea testamentul s Se anulat. Trib. Bruxelles, Cr.jud. din 1915, No. 62, p. 510. Vezi qi tom. IV, parten I-a, p. 45 text i nota 3..

www.dacoromanica.ro

ANULAREA DISP. CU TITLU GRATUIT PENTRU. EROARE 257

Manoperile ilicite intrebuinWe in captaOune pot fistabilite prin toate mijkacele de probg admise de legemartori, prezumptii I) si apartine judecgtorilor de a apreciavaloarea acestor probe pentru stabilirea mijloacelor doloase 2).

Acel care atacg un testament pentru captatiune trebuesit articuleze In mod preeiz si el dovedeaseg, prin ()ricefaptele care constituesc manoferele dolosive, exereitate asupravointei testatorului, cu scopul de a-i smulge consimti-mantul, argtand si dovedind persoanele care au intrebuintatasemenea uneltiri 3).

481 bis. Concubinajul. In vechiul drept francez,coneubinajul era a dovadg irefragabilit a captatiunei, diddarurile si legatele dintre coneubini eran oprite (art. 132al ordonantei din 1629 ts.i edietul lui Carol Quint din 1540).

Regula vechiului drept franeez era formulatg In ur-mgtoarea regulg, :

Don de concubin a concnbin ne vant".Donation en mariage, ni concubinage, ne vaut, zicea Loyse14).

Aceastg soluOe nu mai este admisg, In dreptul actual, sipgrerea contrail susVnutg, de Deivincourt, a -rgmas izolatit 2).

Cu toate aeestea, coneubinajul, pe care unele legiuiristrgine Il pedepsese ea un deliet sui generis, poate da siastitzi loe la anularea liberalitgtei, de cgteori este rezultatuldolului Ili al fraudei ; cgei, In asemenea ca; consimtimantuldispungtorului n'a fost dat In depling libertate2).

481 ter. Eroarea. Un alt viciu al consimtimga-tului este eroarea. Pentru ea eroarea el poatg aduce anti,larea unei dispozitii Cu titlu gratuit, trebue ea fag fie sub-stantialg. Eroarea poate sg fie relativg la identitatea persoaneidonatarului sau legatarului 7); la calitatea acestei persoane ;

I) Cpr. Trib. Teeuci, sentin0 citatA in nota precedent&2) Cas. S-a 1-a Dreptul din 1915, No. 37, p. 291 si Jurieprud. rota.

anul 1915, No. 21, p. 222, No. de ordine 305.2) Trib. Tecuci, Dreptul, loco cit. iti Tribuna juridica din 1920; No. 12,

13, p. 52. .

`) Loysel, op. cit., I, p. 161, No 127.5) Vezi tom. IV, partea 1-a, p. 46, 47 si p. 753, nota 2.2) Vezi Cas S-a I-a, decizia eitatX, p. 500, nota 1, care reproduce In

totul argumentaren noastrit din torn. IV, parten I-a:p. 47.2) Due& din intilmplare, s'a gresit numele de botes san de familie al

legatarului, ori deserierea obieetului legat, dispozitis. nu este milli, atunei Andnu exista nicsi o incertitudine asupra persoanei gratificare. (Art.733 C. Cali-mach, 571 C. austriae). Vezi tom. IV, parten 1-a, p. 49 si 105, nota 2, in fine.

72781. D. Alexandresco. Principille Dreg to/a; Civil RomAn. Vol. 11. 17

www.dacoromanica.ro

258 COD. CIV. CARTEL III. TIT. II. CAPIT.

la lnsusi luerul ditruit sau legat; qi, In fine, la eauza de-terminatit a donatiunei sau legatului. In toate aeeste cazuriliberalitatea va fi anulatl, pentruel vointa dispunAtoruluin'a fost liber exprimata.

Eroarea de drept, de cateori este cauza determinantl adispozitiei, o infecteazA de acelasi viciu radical, ea si eroareade fapt, pentruel in ambele cazuri, vointa exprimaA, dedispun5tor nu este dreaptg, si sAnAtoasa i).

20 Interzi§ii (incapacitate de drept). Inter-zisul este incapabil de a dispune In tot timpul interdictiei,atat prin donatiune eat si prin testament, dupit cum dis-pune anume codul italian (art. 763 si 1052). Prin urmare,once liberalitate &cut/ de un interzis, In urma publicgreihotgrirei de interdictie, trebue al fie anulatA, chiar dac.§, afost fleuti Intr'un interval lucid.

CAI pentru donatiunea i testamentul Acute Inaintede publicarea interdictiei, ele aunt valide, dacii, dispungtorulse bucurit de intregimea facultItilor sale inteleetuale pen-trucá publiearea interdictiei n'are efect retroaetiv.

Aceeasi solutie este aplicabill In privinta persoanelorinternate Intr'un stabiliment de alienati, conform legei din1894, Arg a fi fost interzise.

Cat pentru art. 449 C. civil, stim crt, en toatil, con-troversa ce exista asupra aeestui punet, el nu este aplicabilla donatiuni sau testamente, pentruel aeest text nu se aplicadeal la actele ordinare ale vietei civ1e, si este strgin demateria dispozitiilor eu titlu gratuit, care vor putea fi atacateconform dreptului comun, de elteori autorul lor a fost lipsitde ratiune 2).

3° Minorii mai mici de 16 ani. Alti incapa-citate de drept (art. 806 si 1231 C. civil). Minorul, fiechlar emancipat, este incapabil de a dispune de bunurilesale pAng, la Implinirea virstei de 16 ani 3). Odatg Insg,aceasta, varstl indeplinitA, el poate dispune prin testamentnumai pentru_ jumAtate din bunurile de care dupg legepoate dispune ma jorul (art. 807 C. civil), In favoarea ori-

Vezi tom. IV, partea T-a, p. 49. Vezi i tom. XI, p. 242 un.Vezi tom. I, al acestei luertIri, p. 449. Vezi C. Craiova, Trib. juridicti din

1920, No. 2, p. 161 nrm., No. 41, 42, p. 161 un. tti ¡un. gen. 1924 (aid decizie).2) Minoru]. este In adevlir, ineapabil de toste actele vietei eivile. S'a decis

%el& cl el poste contracta obligatii natnrale. C. apel Venetia, Dreptui din 1913,No. 26, p. 206 (cu obsery. noastr1)..

www.dacoromanica.ro

COD. CIV. CART. III. TIT. II. CAP. II. ART. 807 259

carel persoane afará, de tutorul su (art. 809 C. civil). Elrámlne Ins6, In principia, incapabil de a dispune prin do-natiune, donatiunea flind un set mai grav dada testamentul.

Prin exceptie InsA, minorul capabil de a se cAsittori,poate, eu asistenta celor In drept pentru validitatea clisli-toriel, sá, dea viitorului sot total sau parte din averea sa.Aceasta nu este dealt aplicarea unei maxime cunoseute :

Habilis ad nuptias, habilis ad pacta nuptialiad 1)

Chestiunea de a se sti dael minora' poate, in timpuledsatoriei, al facl sotului sito o donatiune (art. 937 urm.C. civil) este controversatá, Insii negativa este, In genere,admisl ca drept cuvánt 2).

Persoanele capabile de a testa 41 incapabilede a d'Ami. Persoanele incapabile de a dirui si capabilede a testa, sunt urmAtoarele : 1° minorii cara au implinitvirsta de 16 ani (art. 807 C. civil) ; 2° majorii pusi subconsiliu judiciar (art. 445, 458 urm. C. civil); 3° femeilemáxitate (art. 199, 208 C. civil); 4° falitii (art. 720 C.com.); acei aflati in stare de interdictie legal& (art. 13 si16 C. penal).

1° Minorii care au Implinit virsta de 16 ani(art. 807 C. civil). La Romani, vfirsta la care omul putassá, testeze era pubertatea (14 ani pentru b6rbati si 12 anipentru femei 3), solutie admisI atat prin codal lui Andr.Donici (capit. 35, § 10) cAt si prin codal austriae :

Unmfindige sind zu testiren unfähig". (Inpuberii sunt in-capabili de a testa), zice art. 569, ab initio din acest cod.

Dup5, art. 727 din codal Calimach, bárbatii eran in-capabil de a testa láná, la 20 de ani, iar femeile pan* la18 ani.

Codal Caragea prevede pentru bArbati si femei, fliii niciodeosebire, varsta de 20 de ani (art. 27, partea IV, capit. 3).

Cpr. L. 28, Cod, De jure dotiutn, 5. 12. Vezi torn. 'VIII, partes I-a, p.70 urm. (ed. a 2-a). Vezi infra, No. 527 fli 637 precum si tom. IV al acestei luerliriNo. 19.

Vezi tom. IV, partes I, p. 56, 57 li tom. VIII, partes I-a, p. 78, adnotant, precam qi tom. IV al acestei luerg,ri, No. 19, in fine. Mai yezi infra,No. 527 si 637.

Vezi Gaius, Instit., II, §112, 113; Instit. Justinian, Quibue non eat per-tnieeunt facere teetamentunt, II, 12, ,§ 1; L. 5, Dig., Qui tectantento facere nonposeunt, 28. 1, etc.

www.dacoromanica.ro

260 MINORU CARL AU iMPL/NIT 16 ANI. ART. 807

Codul actual, depIrtandu-se atit dela principiile romlne-cfttqi dela dreptul nostril anterior, recunoaqte, ea qi art. 2229din eodul german, dreptul de a testa minorului care a1mplinit 16 ani, farit a se distinge daca el este sub tutela,sub puterea pgrinteasel, sau chiar emancipat. i Inca,In asemenea caz, partea de care minorul poate sa dispue,chia,r in favoarea sotului alai, este marginita, de lege lajumItatea bunurilor de care el ar fi putut dispune dacaar fi fost major (art. 807 C. civil 1).

485 bis. Art. 807, ea qi art. 806 din codal civil edietando regula de capacitate a minorilor, de aici rezulta ca,aceasta regula, se aplica minorilor romani, chiar and eis'ar afla In strainatate (art. 2 C. civil). Apoi, spre a seputea aprecia capa,eitatea personall a minorului, nu se vaavea in vedere mornentul mortei sale, ei momentul face-rei testamentului. Numai spre a se putea determina parteade care minorul a putut al dispue conform art. 807 C.civil, se va avea in vedere legea In vigoare In momentulthortei sale, aeeasta pixte determinandu-se dupa, calitatea

numlrul mo§tenitorilor rIma§i la acea epoca.Dacá minorul a dispus peste ceeace-i permite art. 807,

testamentul nu este nul, ei reduetibil (art. 847 urm. C.civil). El ar fi nul numai atunci cand minorul ar fi testattnainte de a Implini varsta de 16 ani.

486. 2° Persoanele puse sub consiliu judiciar (art. 445,458 C. civil). Persoanele puse sub consiliu judiciar nepu-and sl-qi instrgineze averea imobiliara sau mobiliarit 2) fall,asistenta eonsilierului, nu pot sI Instriiineze aceasta, avereprin acte ca titlu oneros (v1nzare, sehimb, tranzactie, etc.).sau eu titlu gratuit (donatiune):

Donare est perdere".

Donatiunea nu va fi valida, deca,t daca va fi facutitcu asistenta consiliului, ea putind lnsa fi anulata decaleori s'ar constata ca, autord ei nu se bucura in mo-mentul faeerei ei de facultItile sale intelectuale.

DupI art. 763, din codal italian si art. 48 din legea bulgarg &suprasuocesiunilor dela 1890, minoral este capabil de a test i nicio restrictiela 18 ani

In privinla averei mobiliare, chestiunea este tns. controversaa. Vezitom. III, partea I, p. 100 text o nota 1.

www.dacoromanica.ro

COI). CIV.CARTEA 1I1.T1T. II.CAPIT. II.ART. 445, 458 261

Cei pu§i sub consiliu judiciar au insI, necontestat,eapacitatea de a testa, pentruca cuvantul a Instraina, carese vede In art. 445 i 458 C. civil, nu se poate referi latestament, care na este o Instrainare actuall (art. 802 C.civil).. Testamentul va fi trial anulat daca autorul lui nu-

avea uzul ratiunei in momentul facerei sale.Femeile miritate (art. 199, 208 C. civil).

Femeea maritata, având chiar paraferna, nu poate sa dispue(le averea ei, prin donatinne, fárá autorizarea barbatului,sau a justitiei (art. 199 C. civil).

Aceasta regal& se aplica tuturor donatiunilor In genere,-donatiunilor manuale §i celor deghizate, institutiilor contrac-tuale, gi chiar liberalitatilor facute de femee din propriilesale economii.

Ea nu poate, fara autorizare sa fael decat darurilesau prezenturile care se obiqnuesc la sarbatori, la zile ono-mastice (art. 759 (1. civil), et..

Autorizarea barbatulni poate fi expresa sau tacitl,Actul scris care cuprinde autorizarea barbatului upare nevoede a fi constatat In forma autentica, ea Insai0 donatiunen.Chestiunea este Irma controversata.

Autorizarea barbatului poate fi data Inainte sau prinInsui eontractul de donatiune du pa unii, ehiar In urmaslvarlirei donatiunei, aceasta echivarand Cu o confirmare abarbatului 9.

Nulitatea care rezulta din lipsa autorizarei barbatuluisau a justitiei, fiind relativa, nu poate fi invocata decal; debarbat, de femee §i de mo§tenitorii 'or (art. 207, 952C. civil).

Actiunea In anulare pentru lipsa de autorizare se pre-aerie prin zece aui din ziva mortei barbatului sau tran-scrierei sentintei de divort (art. 1900 C. civil).

4° Falitii (art. 724 C. com.). Toate dona-tiunile, fie directe sau indirecte facute de falit In urma In-cetarei platilor sale gi chiar cu qase luni Inainte (perioada

1) Daelt bArbatul a conflrmat actul In una desfaeerei c8Itoriei, aceastSconfirmare inchide numai actiunea lui i aeeea a mostenitorilor Ai, nu fitsN,pe aceea a femeei qi a moltenitorilor ei, pentru&i. birbatul ne mai avfind atuncioalitatea de sot, consimtimintul dat de el, nu mai constitue o autorizareVezi tom. I al Coment. noastre, p. 798; tout. IV, partea I-a, p.68, 69; tom. VII,p. 31, etc.

www.dacoromanica.ro

262 FEMEILE WIRITATE. ART. 199, 208

suspecta) sunt nule de drept fall Cu masa creditorilor, in-dependent de once frauda, frauda fiind In specie presupusg,(art. 724 C. com.). Ignoranta In care s'ar gasi donatarulnu-I apara de aplicarea acestei nulitati. Judecatorul sindieva putea, de asemenea, sa, anuleze prin actiunea pauliana(art. 975 C. civil) liberalitatile facute Inainte de perioadasuspectg.

Les donations faites par le Gailli sont un véritable Careinfait aux créanciers ; il fant payer ce qu'on doit avant de donner ;gtre juste avant d'Atre généreux", ziee un autor 1).

Incat prive§te donatiunea unui imobil, acceptata dedonatar Inainte de perioada suspecta, Insa transerisa In-launtrul aeelei perioade, ea este valida, pentruca intre parti,donatiunea este perfecta independent de once transcriere.

Art. 724 C. com, nu se aplicg. Ins§ la testamente, fiindcael nu aduce nicio jignire masei credale, de oarece legatariinu pot fi platiti deeat In urma creditorilor:

Nemo liberalis, nisi liberatus"2).

489. 50 Interzigii legalmente (art. 13, 16 C. penal).Cei condemnati la munes, silnica qi la recluziune stunt_ Instare de interdictie, legalli. In timpul pedepsei lor ei au uncurator (In eodul fr. un tutor) care le administreazaaverea (art. 13 § 2 C. penal).

Interzisul legal plstreaza Insti, bucurarea qi ehiar exer-citarea drepturilor personale. Astfel, el poate al vanda, A,cumpere, sa contracteze, etc., MEd numai prin mijlocul cu-ratorului situ.

El poate sa testeze in timpul pedepsei sale, legea neo-prindu-I decat de a dispune de averea sa prin donatiune(art. 13 C. penal 8) qi de a o administra, pentru ea nu cumvaprin asemenea mijloace, Ali poata procura bani spre a-qiputea Inlesni evadarea.

Actele fg,cute de un interzis legalmente fiind lovite deo nulitate absoluta, aceasta nulitate poate fi invocata nu

2) Boulay-Paty, Fail/its et banqueroutes, 197.Vezi supra, P. 117, 204, infra, No. 694, etc.In vechile noastre legiuiri (cap. 35 § 9 C. Andr. Donici si art. 728 C

Calirnach), oeI osandit pentru vreo vinovittie n'avea voe sii-si feet testamentul.El nu-si redobindea capacitatea sa decit prin ertarea vinovlitiei, care-I reintegritIn dreliturile sale politicesti (civile).

www.dacoromanica.ro

COD. CIV.CARTEA 111.TIT. 11.CAP. II.ART. 13, 16 C. PEN. 263

numai la interzis, ci qi de once altA persoanA interesatl;pe cand nulitatea actelor fAcute de interzisul judiciar fiindpur relativA, nu poate. din contra, fi invocatA declt numaide interzis (art. 952 C. civil 8).

Motivul acesterdeosebiri este el, pe cand interdictiaeste o pedeaps1 accesorie, cea judiciarl este, din contra, omAsurl de protectie care are de scop apArarea unui inca-pabil. Or a permite tuturor celor interesati de a invocanulitatea, ar Insemna a Intoarce In contra incapabilului pro-teetia InfiintatA In favoarea lui.

490. Alte incapacitáti de a dispune existente aid-dati i inexistente in dreptul actual. In dreptul nostruanterior mai existau i alte incapacitAti relative la dreptulde a testa. Aceste incapacit/ti, Imprumutate deis dreptulbizantin, deis Novelele lui Justinian qi dela Bazilicale, auntprivitoare la arhiereii §i la ceilalti ellugAri (art. 761 C.Calimach 2).

Codul lui Andr. Donici mai prevede cA testamentulcelor ce se lepAdau de sf. botez nu avea nicio tdrie (capit.35 § 9 8).

In fine, In code Calimach mai gitsim o incapacitaterelativl la donatiuni, ImprumutatA dela Nov. VII a ImpA-ratalui Profirogenit din anul 947 al erei cre§tine.

Dararile ce se fae de care cei farad qi neputernici, orien ce fel de chip, celor bogati i puternici, nefiind rudenii, aunteu totul oprite", zice art. 1263 din codul Calimach.

Aceastl dispozitie figureazA qi In soborniceseul hrisovdela 1785 4).

In legAturA eu aceastA chestiune vom cita art. 1938 dincodul Calimach, Imprumutat tot dela dreptul bizantin, dupleare cei puternici nu putean preserie contra celor nepu-ternici 5).

Vezi tom. III, partea I-a, p. 62 ti tom. IV, partea I-a, P. 74 (ed. a 2-a).Vez i ti torn. I al seestei luerilri, p. 405, 556.

Vezi tom. IV, partea I-a, p. 75 arm.Cpr. L. 3, ab initio, Cod, De apoatatie, 1. 7. Vezi tom. IV, partea I-a,

p. 77 fti 80, 9°.Vezi tom. IV, partes I-a, p. 77; tom. VI, p. 8, ad notam. Vezi ti art.

12, capit. 24 din cod al Andr. Donici.Vezi tom. IV, mentionat, p. 77 arm. ; tom. VI, p. 7, nota 4; torn. 2CI,

p. 15, text ti nova 5; p. 76, text ti nota 5. Vezi ti tom. IV al acesleiNo. 548.

www.dacoromanica.ro

264 ALTE INCAPACITITI INEXISTENTE iN DR. ACTUAL

Le vassal ne prescrit contre son seigneur, ni le seigneurcontra son vassal", zice Loysel 1).

Incapacititi din dreptul roman. ye langlincapacitltile de mai sus, Romanii tnai aveau i altele. Astfel,nu puteau testa minorii afIltori sub puterea pArinteascl;robil, cel care se lndoiau de starea lor (de statu suo du-bitantes vel errantes) : cei azuti In mlinile inarnicului Intimp de rlzboiu (qui apud hostes sant); ostaticii (obsides),cat tiny nu li se permitea de a testa; risipitorii In titnpulinterdictiei lor, ereticii (manichaeis); cei condemnati pentrudifamatie (ob carmen famosum); postatii, etc.

Persoanele capabile de a dirui §i incapabilede a testa (art. 806 §i 1231 C. civil). Persoanele ca-pabile de a dArui i incapabile de a testa stunt minoriicare n'au Implinit Incl vArsta de 16 ani. §tim, In adev/r,

acesti minori, dei incapabili de a testa, totu0 pot princontractul lor matrimonial, sl dea viitorului lor so t tautsau partea din avutul lor, cu asistenta persoanelor alelror consimtimlnt este neeesar la validitatea claitoriei(art. 806, 1231), pe clad autorizarea acestor persoane nupoate slpi oblige a face un testament.

INCAPACITATEA DE A PRIMI PRIN DONATIUNESAU TESTAMENT

Capacitatea Eind o regull generall, iar inca-paeitatea o exceptie (art. 856 C. civil), ori cine este capabilde a primi o liberalitate, afarI de persoanele pe care legeale declarà incapabile, çi dupl cum omul nu poate sl re-nunte la facultatea de a dispune, tot astfel, el nu poate slrenunte la aceea de a primi.

In consecintl, s'a deeis, Cu drept euvAnt, eI acel care,serveqte de redactor sau seriitor al unui act, nu este inca-pabil de a primi liberalitati prin acel act ; de unde rezultlel legatarut universal, poate servi ea seriitor qi redactoral testamentului, f.rá ca testamentul sl poatl fi anulatdin aceastd cauzg. Cel mult, aceste motive ar putea fi in-vocate ea mijloace de captatiune, lar nu ea vicii de form5,2).

l) Loyeel, op. cit., JI, p. 130, No. 734.2) Trib. Tecuei, Dreptul din 1920, No. 24, p. 283 (cn °beery. noastrI)

Tribuna juridia, din 1920, No. 12 o 13, P. 52.

www.dacoromanica.ro

INCAPACITATEA ABSOLUTA DE A PRIM'. ART. 811, 817 265

Incapaciatile de a primi aunt de doua feluriunele stint absolute qi se opun ea o persoara sA. primeascldela, orieine (art. 808, 811 C. civil), jar altele stint vela-tive Ili se opun ea eineva s primeasel liberalitAti numaidela unele persoane anume determinate.

I. INCAPACITATILE ABSOLUTE DE A PRIMI

Incapacitltile absolute lovese : 1° persoanele caren'au o existen. fiziea, (art. 808 C. civil) ; 2° persoaneleeare n'au o existen tl eivill (art. 811, 817 C. civil);3° strlinii, Ins. numai In privinta imobilelor rurale (art.18 Constit. 1923); qi In fine, persoanele neeerte.

att pentru cllugg.ri, ei nu sunt opriti de a dobindiavere en titlul gratuit, In urma intrIrei lor In tagma mo-nachal5.

10 Persoanele care n'au o existenti fizici(art. 808 0. civil). Cea dintai eonditie pentru a puteaprimi o liberalitate este de a avea :

Esse enim debet cui datur". (Acela cKruia se face o libera-litate trebue s existe). (L. 14, in medio, Dig., De jure codicillo--rum, 29. 7).

N u este Insl nevoe ea donatarul sau legatarul Ed fie ngs-eut In momentul facerei darului sau mortei testatorului,cci printr'o favoare exceptionall §1 printr'o fictiune ad-misa In toate legislatiile, eopilul coneeput sau(pi in utero est), se considera ea existent, de cateori estevorba de interesele lui :

lnfans conceptus pro nato habetur, quotiens de ejus commo-(lis agitur" 1).

Copilul zg.mislit se considerà deci ea existent,

1) Vezi aupret, 32 qi tom. I al acestei luergri, p. 134, 135. Cpr. art. 34986 C. Calimaeh (22 C. anstriac); art. 1923, 2101 C. german, etc. Cu toate

acestea, se poate gratifica in Germania, prin legate, o persoang neconeeputli inmomentul mortei testatorului (art. 2162, 2163, 2178). Vtzi Roguin, Tr. de droitcomparé (Socceseions), IIT, 1552.

La noi, testatorul n'ar putea gratifica un copil neconceput In momen-tn1 mortei aa/e, decal instituind un legatar Cu sarcina de a da o sum X oare-care copilului ce se ya mate din cutare persoanl. Aceasta nu este in adevir, oliberalitate Mena in folosul unei persoane inexistente, ci un mod conditional alliberalitItei, Mena in folosul unei persoane capabile. Vezi tom. IV, partea I-a,p. 81, nota 2.

www.dacoromanica.ro

266 con. CIV CARTEA VII TIT. II. CAPIT.

dael se nallte viu, fie chiar neviabil 1) Ili chiar daca el arfi murit iwediat dup5, naltere, quamvis natus illico decesserit(L. 2, cod, De postkumis heredibus instituendis, 6. 29).

CAt pentru copilul niiscut mort, el este inexistent (art.654 C. civil 2).

,Qui mortuis nascuntur, neque nati, neque procreati videntur".(Acei nascuti morti nu se considerl nici ca n5.scati nici ca pro-creati). (L. 129, Dig., De verborum significatione, 50. 16 S).

Pentru a fi capabil de a primi prin donatiunetrebue a fi, daca nu niiscut, eel putin conceput In momentuldonatiunei ; adea, dupl unii, in momentul autentifiegreiactului, iar dup. altii, In momentul acceptIrei donatiunei..

Pentru a fi capabil de a primi prin testament, trebuea fi nIscut, sau cel putin conceput In momentul morteitestatorului, i aceasta fdal, a se distinge dad, legatul estepur i simplu, cu termen sau conditional.

Dad, legatul este conditional, legatarul va trebui,A, mai fie capabil i In momentul Indeplinirei conditiei,fiindeti, transmiterea lucrului legat nu se Indepline§te cleatla acea epocii (art. 925 C. civil). Chestiunea este Ins§, con-troversa tg, 4).

2° Persoanele cari n'au o existenti civill.(art. 811, 817 C. civil). Se poate dispune cu titlu gra-tuit nu numai In folosul persoanelor ftice, dar qi In fo-losul persoanelor morale, civile sau juridice ; mns pentruea asemenea liberalitate sit fie validä, se cer urmItoareleconditii :

1° Persoana moral l gratificatl, fie nationald, fie stril,-ing, trebue s aib o existentIlegalá, adecd, sI fie recu-noscutg prin lege in momentul facerei dematiunei sau mole}testatorului, cAci altfel ea va fi incapabill ea i un copilneconceput 5).

20 Persoanele morale legalmente recunoseute, trebue-

I) Vezi tom. I al acestei lucrliri, p. 137, No. 164.Vezi supra, p. 32.Vezi tom. I, al acestei luerXri, p. 137.Vezi infra, p. 556, No 520 bis.Liberaliatile Mcrae In frauds legei unor persoane morale nereounoscuto

de lege sau neautorizate, nu stint numai anulabile, ei inexistente (art. 966, 968.C. civil), ca vi 1ibera1it4i1e Monte unor persoane chiar recunoscute sau autori-zate, prin persoane interpuse sau lacunae sub forma unui contract au titlu oneros(art. 812 C. civil). Vezi tom. IV, partea I-a, p. 92.

www.dacoromanica.ro

PE ILSOANELE 310RALE ART. 8117 817 267

sit fie autorizate a primi likteralitatea (art. 811, 817 C. civil),aceasta autorizare avand de scop, pe de o parte, neacurnu,larea In mana lor a unei prea marl cantitiiti de bunuri demana moartg, lar pe de alta parte, Impiedicarea liberali-tittilor excesive care ar despoia familiile dispunatorilor.

Autorizarea necesarit persoanelor morale spre a primio liberalitate se dl de guvern, iar liberalitatea se primeqtede administratorii aeelor persoane, In urma unui decretregal 9, care Incuviinteaz1 donatiunea sau legatul, aceastlautorizare utând chiar s rezulte din once act al gayer-nului care ar cuprinde-o In mod implicit 2).

Faeultatea, pe care o are guveraul de a autoriza saunu primirea liberalitatilor facute persoanelor morale, eon-stftuind un act de tutela administrativa, nu poate fi cenzu-rat, de vre-o insta,nta judecItoreasca, prin urmare, niei deCurtea de casatie3).

De cateori o liberalitate imobiliarl este facutaunei persoane morale, printr'o donatiune Intre vii, admi-nistratorii aeelei persoane aunt obligati a transcrie dona-tiunea, spre a fi opozabill tertiilor. Ei sunt responsabili nunumai pentru lipsa de aceeptare, dar gi pentru lipsa detranscriere la timp, caci ea toata Uteerea legei, art. 820 C.civil se aplicl §i persoanelor morale 4).

Dreptul de fondatiune pioasä al particularilor(Stiftungen). Nu trebue sa confunditm ipoteza In carecineva ar gratifica o persoang morala inexistenta, acea Incare un testator ar lasa total sau parte din averea sa pentruerearea unui elezamant public, precum ar fi o qcoall, unazil, o bibliotecl, un spital, etc.; clei o asemenea liberalitatear fi validl, eu toate cà a§ez/mantul Infiintat n'ar fi avutflint& la moartea testatorului, rIminand Thal ea persona-

I) Vezi infra p. 587, No. 528.Chestiunea de a se sti dad societittile comerciale pe care loges le pro-

elam persoane morale, &fail, de asociatiile In participare (art. 78 § ultIm si253 (J. com.) pot eau nu sA primeascliflberaliti si daelt ele sunt supuse dis-pozitiunilor art. 811 si 817 C. civil, este controversatl. Vezi pentru negativa, Trib.Laon,-Cr. judiciar din 1915, No. 55, p. 454 (eu obser v. noastr), iar pentru afirma-tiva Cesare Vivante, Trattato di diritto commercials, II, 301, etc. Vezi tom. IV,partes I-a, p. 87, nota 2. Facilitates co are gtivernul de a da san nu persoa-nelor morale autorizarea de a primi o liberalitate nu poste fi censurati de C.de eas. Cas. rom. Dr. 1920, Pand, rosa. III p. 84 si Cr. Just. 1920, No. 30 si 31.

Cas. S-a iir, Dreptul din 1920, No. 27, p. 320 qi No. 30, p. 354.Vezi tom. IV, partea I-a, p. 91 qi p. 355. Vezi si infra, No. 552, p. 639.

www.dacoromanica.ro

268 COD. CIV. CARTEA Ili. TIT. II. --k- CAPIT. Il

litatea lui sA, fie recunoscutit printfo lege posterioarg. Fie-care particular are deci dreptul de fondatiune, adecl de aIntemeia un aksezlmant de utilitate publicit pentru ve§nicie,In baza unui vechiu obiceiu al pAmAntului, riimas incádin dreptul roman, solutia admisA, In genere, nu numai lanoi 1), dar Inc/ In Franta, In Italia 2), in Austria 3), inGermania (art. 80 urm. C. civil), etc.

Modul cel mai des intrebuintat astAzi qi eelmai sigur in acelaq timp de a infiinta o fondatiune, admisde jurisprudenta, este de a institui legatara universall peo persoang morall legalmente recunoscuta4), sau pe o per-soanit fizia, capabill, cu sareina de a consacra averea le-gatl la Infiintarea a§.zAnifintului de binefacere 3).

30 Incapacitatea strainilor de a dobandi imobilerurale (art. 18 Const. 1943, fost art. 7 § 5 Constit. vecbe).Dreptul de a dobandi imobile rurale, fiind astAzi neconte-stat un drept politic, strlinii n'au capacitatea de a dolAndiprin donatiune kii testament, ca- qi prin once alt mod deachizitie, decttt imobile urbane, drepturile anterior doban-dite fiind Mal respectate (art. 18 Const. 1923, fost art. 7,§ 5 Constit. veche).

In consecintg, str/inii n'ar putea dobindi astAziniciun drept de folosinçA a piimlriturilor -rurale, precum arfi, de exemplu, o proprietate cu bezman sau cu dijmg. Ein'ar putea dobandi nici uzufructul unui imobil rural, uzu-fructul firad o ciezmembrare a proprietgtei °).

505 bis. Mai mult Meg, credeam inainte, cu toatii ju-risprudenta care era fixatl In mod invariabil In sens con-trar, cá strginii n'aveau drept nici la valoarea imobilelor cenu pot stlipflni in naturii, pentrucii, dreptul la valoarea saupretul unui bun, presupune un drept asupra insuqi acestuibun, drept pe care strAinul nu-1 are 7). Azi insA, dupii, art.

Vezi tom. IV, partea I-a, p. 93 nrm. Vezi Insil Cas. rom. S-a I-a,.Dreptul din 1909, No. 27, p. 211. Aceastit decizie anuleaa. teatamentul de-functulni Ballots, dupii ce tot Curtea de casatie I-a validat de mai multe ori.

Pacifici-Mazzoni, letituzioni di diritto civile italiano, VI, 75, p. 124nrmitt.

2) Unger, Syetcm (lea Oesterreichiechen allgomeinen Privatrechte, I, § 441*p. 347 nrm. Vezi art. 648 din codul Austria°.

Cpr. art. 525 nrm 2192 urns. C. german.9 Vezi tom. IV, partea I-a, p. 96 nrm.

Vezi tom. I al acestei lucrAri, p. 475, No. 644.1) Vezi auprci, p. 33, No. 64.

www.dacoromanica.ro

PEESOANELE NECERTE. INCA PACITA TEA LOB 269

18 al Const. din 1923, vor avea drept numai la valoareaacestor imobile.

506. 40 Persoanele necerte. Persoane/e necerte nupot fi gratifieate nici prin donatiuni, niel prin testament,pentrucl nu se §tie cine sunt, i liberalitatile flcute unorasemenea persoane sunt inexistente 1).

Incertae personae legatum inutiliter relinquitur'. (Un legateste läsat in mod inutil unei persoane necerte). (Gains, Instit.,§ 238).

506 bis. Ce se tntelege ins/ prin persoane necerte ?La Romani, persoana necertl era aceea a citrui individua-litate testatorul nu putea sá i-o inchipuiascl decftt inteunmod imperfect, f/r5, a avea despre ea o idee precizit:

incerta autem persona videtur, pan?, per incertam opinionemanimo suo testator aubjicit". (Se considerg ca persoang necertg.aceea despre care testatorul n'are in spiritul sgn decta o ideevagg2 (Gaius, loco cit. qi Instit. Justinian, De leguas, II, 20, § 25 2)

Astfel, se conSiderau ea legate flcute unor persoanenecerte, urmiitoarele: las atta aceluia care va da copilalui fiului meu In Nis/torie" :

Qui cum que filio meo in matrimonium filiam sua collocaveritu(Gaius loco cit. qi Instit. Justinian, loco cit.).

Sau : dau atAta acelui care va veni eel intli la In-mormantarea mea", etc.

Qui primus ad funus meum venerit". (Gains, loco cit.).

Se admitea Insg, cu drept cuvftnt, validitatea legatuluifAcut unei persoane necerte, sub certa demonstratione, adecitunei persoane necerte apartinfind unei categorii de persoanecerte i cunoscute.

Astfel, era valid urmitforul 1( ga t Las atita aceluia, dincognatii mei, actualmente in vial, care va lua pe fiiea meade sotie, sau care va veni cel IntA,i la inmormAntarea mea".

Su6 certa yero demonstratione incertae personae recte legatur,velut : ex cognatis meis, qui nunc sunt, qui primus ad Anua

Cpr. art. 750 C. spaniol, 830 C. italian. Vezi tom. IV, partea I-a, p.105 urm.; tom. IV, partes II, p. 159, 160, etc.

Cpr. art, 830 C. italian.

www.dacoromanica.ro

270 COD. CIV. CARTEA III. TIT. II. CA PIT. JE

meum venerit, ei X millia heres meus dato". (Gaius, II, § 238, infine si Instit. Justinian, loco cit., § 25, in fine).

506 ter. Astitzi, trebue al Intelegem prin persoanenecerte toate acele a clror individualitate nu este nici ac-tualmente determinatit nici susceptibill de a fi determinatIprintiun eveniment arltat In testament, ex propriis verbistestamenti et non aliande... non extrinsecus.

Astfel, ar fi valide urmItoarele legate: Las atltaaceluia care va lua pe fiica sau nepoata mea de sotie" ; sau,,,las MAU plrintelui al clrui fiu va lua pe fiica su penepoata mea de sotie, etc." ; pentrucl, in aceste cazuri le-gatarul va fi determinat prin contractarea asittoriei, faptprevlzut In testament.

Tot astfel, ar fi valid legatul flcut de un aviator aceluiacare, la caz de accident mortal, va duce corpul lui familieisale, etc.

Dar dacl asemene legate aunt valide, ar fi null dis-pozitia fleutl In folosul unei persoane, pentru ea acea per-soanl sl dispue de legat conform vointei qi dorintei testa-torului pe care ea o cunoa§te (fideicomis tacit), fiindcit,In specie, adevIratul legatar nu este arltat In testament t).

Tot ca nul, din cauza nedeterminlrei persoanei, a fostconsiderat urmltorul legat : Las atlta rudelor mele celemai nevoime, pe care le-a fi uitat sau trecut Cu vederea .

Legatele &cute In folosul slracilor unei comuni (art.811 C. civil), sau In folosul sitracilor In genere 2), sau le-gatele flcute pentru binefacere, nu Bunt nulb sub cuvantcit prin ele s'ar gratifica niqte persoan6 neeerte, cici aseme-nea legate vor fi primite de eomunl, care, dupit legea comu-nall, are Indatorirea de a Ingriji de sIraci e de neputincioqi.

Art. 842 din codal Calimach admite aceastit solutieIn privinta legatelor litsate pe numele lui Christos sau aunui Obit:

Vezi tom. IV, partea I-a, p. 109, 110.Dacii legatul a fost flout pur otio simplu saracilor, fr1 nicio alai, expli-

cape, se presupune ell, tegtatorul a avut in vedare skacii comunei In care eldomicilia eau Ili avea regedinta de fapt. Cpr. art. 749 C. spaniol, art. 2072 C. ger-man, etc. Legatul ¡lent siiraeilor in genere, fArli nicio altii arItare, nu constitue odispozitie fleutil, in tavoarea unor persoane necerte, zice tribunalul din Aurillac(127 Aprilie 888). Tribunalele cerceteaA, In asemenea caz, care a fost intentiatestatorului, spre a asigura executatea vointei sale (Prance judiciaire din 1888,p. 307).

www.dacoromanica.ro

INCAPACITATILE MINORITLU/ FAT.X. DE TUTOR UL SIU 271

cineva legaturi pe numele lui Christos, fl va luabiserica locului uncle testatorul fi are loeuinta", zice acest text 1).

De asemenea, legatul facut in folosul instructiuneipublice nu va fi nul, ci va fi primit de Ministerul instruc-tiunei publice, In urma unei autorizkri data prin decretregal (art. 811, 812 C. civil).

Fondurile destinate invatamintului public proveninddin liberalitati, se privigheaza, se administreaza qi se contro-leaza astazi de catre Casa qcoalelor.

INCAPACITATILE RELATIVE DE A PRIMI

Ineapacitatile care se opun ca cineva sa pri-weasel liberalitati dela persoane an ume determinate, sunt re-lative : 1° la tutori In raport cu minorii (art. 809); 2° lamedieii, ofiterii de ¡Oxalate, farmaci§tii i miniqtrii cultelor,In raportnrile lor ca bolnavul ce ei au ingrijit sau asistatla ultima sa boa] l (art. 810); 3° §i, In fine, la ofiteriibastimentelor pentru tare testamentul a fost facut, In timpulunei eklAtorii pe mare (art. 883 C. civil).

1° Incapacitatea minorului fati de tutorul(art. 809). Minoru!, care a Implinit vitrsta de 16 ani,nu poate, In prineipiu, sa dispue prin testament in favoa-rea tutorului su (art. 809 C. civil), eu toate a el poat,e,Inteo limita oare care, sk testeze in favoarea altor persoane(art. 807 0. civil). Motívele acestei dispozitii sunt ea tutorulsit nu uzeze de inrkurirea ce are asupra minorului, pentrua-1 sili a-i face liberalitati, pe care testatorul nu le-ar pu-tea revoca tot din cauza acestei Inrkuri.

Prezumptia legal de sugestiune, statornieita de art.809 C. civil nu poate fi dArkmata prin proba contrail,.

Sanctiunea acestei dispozitii este anularea testamen-tului fkeut In dispretul qi In contra legei.

Aceasta dispozitie, care ne vine din vechiul drept

1) In Roma pltgin4, se fAceau legate Zeilor, i asemenea legate foloseautemplelor divinitgtilor. Mai drzin, dupX ce, ehristiani emul a rItaturnat Cu minasa puterniel divinit/tile de lemn, de piatrii. san de bronz ale plginismului, leanTlzut legate mistiee acute lni D-zen, lui Christos, Maicei Dommani, Sfiniilor,Apostolilor, etc. Acest misticism nu mai este din timpurile noastre, i aseme-nea legate nu se mai

www.dacoromanica.ro

272 COD. CIV. - CARTEA Ill. - TIT. II. - CAPIT.

francez, infiinteaza, o indoita incapacitate, pe de o parte,incapacitatea contra minorului de a dispune In folosul tu-torului, iar pe de alta, incapacitatea pasiva a tutorului dea primi dela pupilul sau; de unde rezulta c dispozitiafacuta de un minor catre tutorul sau, In timpul incapaci-tatei sale, ramane null chiar daca aceastai incapacitate re-lativa ar fi Ineetat in momentul mortei tutorului.

Incapacitatea statornicita de art. 809 se aplica In clod,cazan, si anume: 1° ea se opune ea minorul, sá dispungprin testament In folosul tutorului situ ; 20 ea se opuneea minorul, in urma ajungerei sale la majoritate sa poata,dispune atat prin donatiuni cat i prin testament, In fa-voarea fostului sau tutor, cat timp socotelile definitive aletutelei n'au fost date si primite.

Minorul devenit major, poate deci sá dispue, atat prindonatiuni, cat i prin testament, In favoarea fostului saututor, Insa el nu poate sa faca asemenea dispozitii, decatIn 'Irma predarei sau primirei soeotelilor definitive, fie prinjustitie, fie prin 'mina Intelegere.

Minorul devenit major poate sá ttesteze In favoareafostului sau tutor, chiar In ziva primirei socotelilor, Inurma darei chitantei desearcatoare, Insa el nu poate sá dis-pue prin donatiune, decat In urma expirarei unei luni delaprimirea soeotelilor (art. 419 C. civil).

Incapacitatea statornicita de art. 809 C. civil se aplicafa toti tutorii In genere: legali, testamentari sau dativi; lacotutori (art. 347, 348 C. civil) si dupg, unii chiar tu to-tilor de fapt (pro tutor° (art. 347 C. civil). Chestiuneaeste 'MA controversata.

Ea nu se aplica Insa tutorilor ad hoc, nici membrilor con-siliului familie, niei curatorului minorului emaneipat,Iici consiliului judiciar, nici consiliului Ingrijitor randuitmamei de catre tata, conform art. 345 codul civil.

Ea nu se aplica, de asemenea, curatorului celui in-terzis legalmente (art. 13, 16 e. penal), nici tutorului ce-lui interzis judecatoreste, ci numai tutorului legal, testa-mentar i dativ randuit minorului.

Art. 809 C. civil, nevorbind de cat de tutor, nu se.aplica tatalui administrator legal In timpul casatoriei;institutorilor, pedagogilor i profesorilor minorilor; niel

www.dacoromanica.ro

INCAP. MEDIC, FA RMACIST., ETC. ART. 810 273

stapanilor sau patronilor fa ta de servitori, calfe si subor-donatii lor, nici mandatarilor sau gerantilor de afaceri aiminorului, nici copiilor, sotiei, i mostenitorilor tutorului,etc. In adevar, in specie fiind vorba de o incapacitate, side o exceptie, aceasta incapacitate este de cea mai strictitinterpretare.

Aeea'sta incapacitate sufera o exceptie importanta,clei ea nu-si mai are fiinta atunei cand tutela este admi-nistratit de un ascendent al minorului, fie chiar mama na-turala sau un aseendent al ei.

Legiuitorul a ere/at cá. afeetiunea ce aseendentii aupentru dsseendentii lor este o garantie c ei nu vor abuzade autoritatea lor spre a smulge o liberalitate dela minori.

509. Incapacitatea medicilor, farmacipilor, mini-strilor cultului, etc. (art. 810 0. civil). Art. 810 dincoda] civil pune pe bolnavi la adapostul inrtturirei ce, faraindoiall, exereita, asupra spiritului i vointei lor, acei che-mati a le da ajutorul artei si al religiunei. In consecin(aacest text dispune ea medicii eau chirurgii, ofiterii de sa-natate si farmacistii, care au tratat pe o persoana in boaladin care acea persoana a murit, nu se pot folosi de libe-ralitatile ce ea a facut In folosul lor, In cursu1 acesteiboli, aplicand aeeeasi regula si la preoti.

Aceasta proibitie Intemeindu-se pe o prezumtie desagestiune qi de ciptatiune jure et de jure persoanele opritede a primi liberalitati dela bolnav nu pot dovedi ca acesteliberalitati sunt opera unei vointi libere 1).

Art. 810 din codal civil, ca si art. 809 din acelascod, ediateaza o Indoita incapacitate, si anume: pe de oparte, ines.pacitatea bolnavului de a dispune, iar pe dealta, ineapacitatea mediculai, farmacistului, etc. de a primi.Incapacitatea statornicita de acest text se aplica mai in-tai tuturor acelor care exereita, medicina in mod legal, cat

celor care o exercitit In mod ilegal, si chiar moaselor,de eiteori cauta pe lehuza fara ajutorul medicului.

Cat pentra infirmierii, care se marginese numai a in-grii pe bolnavi, ei nu intl.& in categoria medicilor, chirur-gilor, etc.

1) Cae. S-a I-a, Cr. judiciar din 1919, -No. 6, p. 57 ti furispr. romind din1919, No. 21, 22, p. 724. Trib. Turirlicii din 1919, No. 4 2-44, p. 189.

72784 18

www.dacoromanica.ro

274 COD. CIV. CARTEA III. TIT. H. CAPIT. II. ART. 810

Incapacitatea de mai sus se aplica In al doilea loefar-maci§tilor, care nu s'au marginit a elibera medicamenteleprescrise de .medic, dar care au tratat ei Inqiqi pe bolnavde boala de care a murit.

In fine, incapacitatea prevazuta de art. 810 C. civil,se aplica preotilor sau mai bine zis tuturor miniqtrilor cul-tului, fie chiar ebraie, protestant san muzulman, daca ace-§tia au Ingrijit q't asistat pe bolnav, dandu-i sprijinul spi-ritual dupit regulele i dogmele credintei lor, in boala decare el a murit.

Din cuprinsul art. 810 rezulta, In adevar, el libera-litatile &elite preotilor sunt oprite numai atunei cand In-grijirile sufletqti din ultima boalit au fost de aqa naturaincat au constituit un abuz de influenta asupra, vointeislabite a bolnavului ; aqa ca simplul fapt al spovaduirei, al

partasirei bolnavului sau al cetirei molivtelor pentru da-rea sufletului, nu poate constitui incapacitatea statornicitala art. 810 C. civil. 1).

paraelisierii §i eeilalti slujitori ai bisericei nusunt insa loviti de nicio incapacitate, pentru c. textul nuvorbeqte de ei i pentruca incapacitatile sunt de stricta in-terpretare.

Calitatea de medic, farmaeist, ministru al cultului,etc. nu este prin ea Insaqi o cauza de incapacitate. Pen-tru ca aceste persoane sa fie incapabile de a primi liberali-tati dela boinas,' se cer, In adevar, urmatoarele eonditii:

1° Liberalitatea trebue sá fi fost facuta In cursul sauIn timpul boalei de care bolnavul a murit; 20 moartea tre-bue FA fi fost cauzata prin aceasta boa% ; de unde rezultaca daca dispunittorul a murit de boala in care a fost tra-tat, liberalita tea este nula, ea fiind valida daca bolnavuls'a Insanato§it 2); 30 donatarul sau legatarul trebue sa fi

C. Buouregti si Cas. S-a I-a Dreptul din 1916, No. 7, p. 54 si Juriapr.románd, din 1919, No. 21, 22, p. 724, precum si Tribuna juridicg din 1919,No. 42-44, p. 189 (eu observ. noastri). Autoritlitile °Rata In tom. IV, partesI-a, p. 130, nota 3. Decizia mentionatg a Curtei din Bucarest: adaogg cg, Intara noastrg, influenta sufleteasa a preotilor asupra enorissilor este aproapenulg, asa ex dispozitia art. 810 din eodul civil In privinta acestora ar fi putntfoarte bine sg, lipseasel. In adevgr, acest text are mai en eeam In vedare pe je-.suitii (de care ne-a ferit D-zeu) cara, la catolici, se introduce In sinul familiilor

caut s. speculeze sentimentele religioase mai ales a calor slabiAutorii eritieg, en drept cuvant, legas mai ales In privinta donatiunei,

eare este rnentinutg, en bate a este presupusg a fi fost fácutg sub influenta.nnei presiuni san captatiuni nelicite. Vezi Com. noastre, tom. IV, partem I, p. 134..

www.dacoromanica.ro

INCAPACIT &TEA MEDICILOR, ETC. ART. 810. 275

tratat pe bolnav, adeel 81-1 fi ingrijit In mod continuu 1).In privinta medicilor, farmaci§tilor, etc., tratamentul con-sista, In Ingrijiri medicale date In mod regulat t¡i obiq-unit. In privinta minitrilor cultului, pentru ea art. 810sa fie aplicabil, trebue s existe din partea lor un trata-ment aqa zis moral qi sufletese, care consista In Ingrijirilespirituale date bolnavului.

Sanctiunea proibitiei prevazutit de art. 810 a civil,este anularea liberalit.tei chiar dad, ea ar fi fast aseunsasub forma unui contract en titlu oneros. Liberalitatea nueste Insa, inexistenta, ei numai anulabil, iar nulitateafiind relativa, nu poate fi invocata. decal de moltenitoriidispunatorului sau de legatarii lui.

Art. 810 vorbind numai de medici, farmaei&ti, preoti,etc., incapacitatea statornieitil, de aeest text nu poate fililting, ea altIclatl, la stapani, patroni, servitori, inten-denti, avoeati, etc. Art. 810 din codul civil stabilind, In ade-var, o ineapaeitate, qtim ea incapacitatile Bunt de drept strict.

509 bis. Art. 810, dupa, ce statorniceqte incapacitaleade cáre am vorbit mai sus aduce oare care exceptii delaaceastA regulg.

a) Prima exceptie. Astfel medieii, farmaci§tii, preotii,ete., care su eurarisit sau asistat pe un bolnav In cursulultimei sale boli, pot sa primeasca dela acest bolna,v, dona-tiuni remuneratorii sau rasplItitoare, facute cu titlu parti-cular, pentru cá ar fi fost nedrept de a se Impiedica ras-plittirea serviciilor prestate de acei care ar fi eurarisit sauasistat pe un bolnav In ultimele sale momente.

Aceste dispozitii trebue sa fie beg, proportionate custarea dispunalorului i lnsemnatatea serviciilor prestate:de unde rezultii eit, la caz de o dispozitie prea mare, ea va fired usa dupa aprecierea judecatorului de fond in masura de-terminata de lege, WA ea ei sa poata anula Intreaga dispozitie.

Cat pentru dispozítia facuta de bolnav eu titlu nni-versal, judeeatorii o vor anula pentruea legea nu admiteIn specie decal o dispozitie cu titlu particular.

1).Astfel, medianl ettemat numai la un consult, sau care a dat nunvei oarecare sfaturi, s'an care s'a mitrginit a da bolnavului medicamentele preserise de

nn este lovit de nicio incapacitate. Vezi tom. IV, partea I-a, p. 133, adnotam.

www.dacoromanica.ro

276 COD. CIV. - CARTEA III. - TIT. II. CAPIT.

b) A doua excepfie. Prin exeeptie i pentru respeetuldatorit Jeglturilor de sfinge i de familie, legea mai permite-medicilor, farmaciqtilor, preotilor, etc. care sunt rude cu.dispunitorul pang, la al patrulea grad ineluziv (aded veriprimari), sl primeasel dela el o dispozitie universall saucu titlu universal, qi a fortiori, o dispozitie cu titlu par-ticular, afarA de cazul and defunctul ar avea descendentisau ascendenti; §i nc i In asemenea caz, dispozitia arfi validâ, dad, medicul farmaeist, prEotul, etc., gratificatar fi el insuqi moqtenitor in linie dreaptI cu dispunl-torul.

e) A treia excepfie. Doctrina este aproape unanimitspre a decide el ineapacitatea statornieitl de art. 810 C.civil nu se apliel blrbatului medic, farmacist sau preot.care ar fi curarisit ori asistat pe sotia, sa In cursul boaleide care aceastA din urmI a rnurit, pentruel barbatul nuface, In asemenea caz, deat sl-qi indeplineasa o datorie-impusl de lege (art. 194 C. civil).

Art. 810 din eodul civil statornicind ea principiu ge-neral, incapacitatea rnedieilor, farmaci§tilor, preotilor, etc.,nu admite deck doul exceptii deja neeastrt rfgulg, din caresotul nu face parte. Prin urmare, strict vorbind, trebue slaplidan art. 810 C. civil In toatl rigoarea lui i IdTba-tului medic, farmacist sau preot, care ar fi curprisit sauasistat pe sot;a sa in ultima ei boalI.

Exceptiile fiind de strictl interpretare, se decide, cudrept euvfint, Cu bolnavul n-ar putea sl dispue in favoareamedicului care 1-a curarisit, sau preotului care I-a asistat inultima sa boall, in afarl de exceptiile admise de lege, chiardacá aceste persoane ar fi amicii lui intimi.

510 30 incapacitatea ofiterilor de bastiment (art.883 C. civil). Pentru motive analoge celor care au edictatincapaciattile statornieite de art. 809 qi 810 C. civil, art.883 din acelaqi cod, imprumutat dela art. 3 al ordonant.eiasupra marinei din' August 1681, dispune cá testamentui&cut pe mare, nu poate sá cuprindit, din partea unui el-lItor nicio dispozitie In favoarea ofiterilor bastimeutului,chiar dad, ei 'n'ar fi luat parte la confectionarea acestui

www.dacoromanica.ro

INCAPAC1TATRA OFITEBILOR DE BASTIM. ART. 908 277

testament 2); qi aeeasta dispozitie se aplica tuturor testa-mentelor facute pe mare, ehiar i eelor olografe 2).

Legea stabile§te §i de astadan o prezumptie de cap-tatiune In contra ofiterilor vasului ealatorind pe mare, nuinsa, pe :un auviu, precum ar fi Dunarea sau altul, dincauza autoritatei §i Inraurirei ce ace§tia exerein a supra ca-latorilor §i Intregului personal al vasului

Les -offieiers qui commandent un navire sont maftres L leurbord, après Dieu, zice o veche formu1.

Testamentele &cute In contra acestei dispozitii nu auntnule In totul, ei numai In privinta dispozitiilor care gra-tifica pe ofiterii vasului ; cäci, In regula generall, ineapa-citatea unui legatar viciaza numai legatul sfiu, iar nu Ilicelelalte dispozitii aie. testatorului.

Pentru motive analoge celor care au determinat ex-ceptiile prevazute de art. 809 i 810, In privinta rudelor,ofiterul bastimentului devine capabil daea, este ruda eutestatoruF, se Intelege pan la al 12-lea grad incluziv (art.676 C. civil 3); fiindea, legea nu margine§te de astadata ex-ceptia, ea ';11 art. 809 qi 810, la o Ellie sau la un gradoszeeare.

Aceasta exceptie nu se Intinde însä la alianta sau ca-sarea, de care legea nu vorbe§te 4).

DESPRE ART. 908 DIN CODUL FR.(Incapacitate relativa la copii naturali, inexistenta

In dreptul nostru).

511. Art. 908 din codul francez, rnodificat In parte,Ina. In mod insuficient, prin legea din 25 Martie 1896,dispune cä copiii naturali nu pot sa, primeasel nimie primdonatiimi eau testamente peste eeeace li-se da la titlul

1) Art. 883 C. civil nu se aplicli, insit la donatiuni, despre care el nuvorbelte.

Noul art. 995 din codul fr., modificat prin legea dela 8 Iunie 189geste expres In aceast5 privintit.

a) Acest articol din codul civil a fost modifiest de art. 4 din legea asupraimpozitului progresiv pe succesiuni din 28 Ellie 1921, care reduce dreptul demoritenire ab intestat pn la gradril al 1V-lea inclusiv.

9 Contrò: Art. 995 C. fr, modilleat prin legea din 8 Iunie 1893.

www.dacoromanica.ro

278 COD. CIV. CARTEA Ir. TIT. II. CAPIT. II. ART. 812

suceesiunei, copiii adulterini si incestuosi avand drept numaila alimente.

Art. 908 din codal francez, care constitue o nedrep-tate striggtoare, a dispgrut din mai toate legislatiile strlineposterioare compilatiei napoleoniene.

El a dispgrut din fericire (mare minune) si din codulnostru ; de unde rezult1 cg, la noi, atal mama eitt sipot 86, dispue prin daruri Intre vii si testament In fulosulcopiilor lor naturali, fie chiar adulte,rini sau incestuoqi,bine inteles In limitele pgrtei disponibile-2). Pitrintii numai au deci interes, ea In rranta, s nu-si recunoaseiicopiilor lor, pentru ca astfel s.-i poatl avantaja ea peonce strAin 2).

Sanctiunea incapacitAtilor statornicite de legoIn privinta dreptului de a dispune §i de a primi (art. 812O. civ.). Art. 812 din codal civil cuprinde sanctiunea dis-pozitiilor de mai sus. El declarii, nule si neavenite nunumai dispozitiile dicte acute In favoarea unui ineapabil(si trebaie s. adaoggrn si emanate dela un ineapabil), darsi cele indirecte care ar fi ascunse sub forma, unui contracteu titlu oneros (vAnzare, sehimb, tranzactie, etc.), sau carear fi acute sub nu.n-le unor persoane interpuse.

Donatiunile deghizate sau ascunse sub formaWilli contract cu titlu oneros. Liberalitatea este deghi-zata sau ascunsi sub forma unui contract eu titlu onerosde cateori una din pArti declarl a a primit un echivalentlAnese, pe eind, In realitate, n'a primit nimie3).

Jurisprudenta si o parte din doetring. declarl asemenealiberaliti valide, de clte ori pri1e sunt capabile de aprimi si de a dispune cu titlu gratuit si de ate ori ele n'aude soap fraudarea unei legi, precum ar fi de exemplu, Incaza! art. 940 C. civil.

Tonatiunile deghizate stint InsI nule de cate ori suntacute In favoarea unui incapabil sau emana dela un in-capabil, judecAtorii fondului apreciind In fapt dacl actulconstitue sau nu o liberalitate deghizat§.

In specie fiind vorba de o fraudg la lege, iar tertii

I) Vezi nuprei, p. 227. nota 3.2) Cpr. Planiol, III, 2945.3 Vezi infra, No. 535, p 607 nrm.

www.dacoromanica.ro

PERSOANE INTERPUSE. ART. 812 279

fiind In imposibilitate de procura o dovaclit scrisl despreaceastl fraudit (art. 1198 C. civil), vor putea dovedi simu-latia prin once mijloace: martori i cbiar prezumptii luateIn afarl de act, fArg, niciun Inceput de probl scris§

514. Liberalititile flute prin persoane interpuse(interpunere de fapt). Dispozitiile proibitive ale legei potfi frau date nu numai prin ascunderea liberalitAtei sub forma§i aparenta unui contract cu titlu oneros, dar i printeunfideicomis tacit 1), adicl prin interpunerea unei persoanecapabile, Insiircinatl de a remite liberalitatea unui inca-pabil (art. 812 C. civil).

Legea mai face odat5, aplicarea acestui principiu Inart. 940, 941 C. civil, In privinta sotilor care si-ar dIruiindirect mai mult decat permite legea prin art. 939 C. civil.

Pen tru ca s. existe o interpt nere de persoane fraudu-loasl, trebue ca liberalitatea BA fi fost facut§. numai Inaparen tl unei persoane capabile, In scopul ea aceastà per-soang s'o transmitl unui incapabil.

In tacitis fideicommissis fraus legis fieri videtur, quotiens.quis neque testamento, neque codicilis rogaretur, sed domesticacautione, vel chirografo obligaret se ad praestandum fidei commis-sum ei qui capere non potest". (Fideicornisele tacite sant consi-derate ea fleute In frauda legei, and nn stint acute printestament san codicil, ei printeo simplA flgaduintA sau un inscrissub semnAtniti privatA, prin care eineva se obliga a restitui aeestfideicomis pe care legea o declarA incapabila de a priml). (L. 103-Dig., De legatis, XXX, I).

Precionis loco intelligendus est id qui tacitam fidem inter-posuerit, vt non capienti restituerit hereditatem". (Trebue sA fieconsiderat ea posesor de rea credinta acela cArnia s'a deferit osuccesinne pe cuvintul ce a dat testatornlui ca o va remite unniineapabil). (L. 46, Dig., De hereditatis petitione, 5, 3 2).

Interpunerea de persoane fiind o frauda la lege, Inprincipiu, nu se presupune, ci trebue sti fie doveditl de ace!care cere anularea dispozitiei (art. 1169 C. civil), aceastiidovadl fiind uneori foarte anevoioasd, de aceea Quintelian zicea

Natura ease difficilg tacitum fideicommissum probare".

I) Vezi tom. IV, partea I, p. 151 qi 311, preeum qi infra, No. 635 bis.2) Mai vezi L. 18, Pr. ab initio, Dig., De hie, quae ut indiquis auferun-

fur, 24. 9.

www.dacoromanica.ro

280 COD. C1V. CARTEA 1H. '1'1T. II. CA PIT.

Aceasta dovad5 se poate face prin once mijloace :martorii, prezumptii grave 0 concordante, i chiar prini nterogatoru I i juranrantul decizor al beneficiarului aparent f).

Judecatorii fondului apreciaza, In mod suveran faptelecare constituesc interpunerea de persoane, precum i dacalegatarularatat In testament este sau nu o persoana interpusa.

515. Interpunerea de persoane care rezultà din pre-zump/ii legale (art. 812). Devi, In principiu, fraudanu se presupune, totu0 prin exceptie qi numai In unele cazuristrict E¡i limitativ determinate de lege, frauda este prezumatit

unele persoane Bunt presupuse interpuse din cauza ra-porturilor de intimitate, de supunere 0 de atarnare ce existaintre ele §ti persoana incapabilO.

Persoanele pe care art. 812 § 2 le declara interpuse,sunt : 1° tat& f i mama, fie ch,iar naturali, copiii ci ceilaltidescenclenti, precum sotul persoanei incapabile.

Din im prejurarea el numai tatal 0 mama incapabiluluisunt presupuse persoanei interpuse, rezulta c aceasta pre-zumptie nu poate fi trains-a la ceilalti ascendenti : buni,strabuni, etc.

20 A doua categorie de persoane presupuse interpusesunt eopiii §ti ceilalti deseendenti ai ineapabilului, adeca : copiiilegitimi, legitimati, adoptati i chiar naturali reeunoscuti,fie chiar adulterini i incestuoqi. Nu poate MO, fi consideratca interpus copilul naseut din a doua casatorie, fa ta cusotul ramas in viala, art. 812 neputand fi eomplectat prinart. 9113).

30 In fine, art. 812 considera ea persoana interpusg,sotul legitim al incapabilului.

Aeeasta presumptie nu se Intinde Ina la coneubinul.sau concubina incapabilului, niei la logodnieul lui, nici laeuserii incapabilului (socrul i soacra lui), nici la colateraliilui (frati, surori, etc.), pentru ca dispozitiile restrictiveaunt odioase 3).

I) Cpr. L. 3 § 3, Dig., De jure fiaci, 49. 14.Vezi tom. IV, partes I-a, p. 156, nota 2. Art. 941. din Codul

declarX, in adevlir, persoane interpuse: copiii ce 8(4111 donatar are din alaiprecum qi rudele sotului donatar la a citror succesiune acesta este che-

mat In momentul donatiunei.Deli aeeste persoane nu aunt presupuse interpuse, totoqi se va putea

dovedi, In fapt, efi ele nu stms adevliratii beneficiari ai Iiberalith.ei i c, inrealitate, liberalitatea este Mena unui ineapabil.

www.dacoromanica.ro

INCAPACITATEA LA CARE SE APLICA. ART. 812 281

Odia restriqenda, non amplianda". (Legue riguroase trebneel fie restrtose, far nu intinse 1).

515 bis. PrezumMia statornicita de lege fiind. juriset de jure, nu poate fi doborill prin dovada contrail,. Per-soana presupusl, interpusO ar putea MIA al recurgl la in-teroga,torul adversarului qi sl-i defer° jurlmlntul pentruea acesta el, declare dad n'are eunoetinça el liberalitateaeste, In tealitate, flieutl persoanei presupusl interpuel, iarnu ineapabilului.

516. Incapacititile la care se aplici art. 812 C. civil.Art. 812 este el aplicabil tuturor incapacitOlor, salt eelorabsolute elt ei e,elor relative, sau nurnai la unele din ele ?0 distinctie se impune: Partea %Ai a acestui text, dupl,care dispoz4iile focute unui incapabil sunt nule, chiar dadar fi ascunse sub forma unui contract en titlu oneros, saudad ar fi flcute In nu-mele unor persoane interpuse, seapliel la toate ineapaeitMile de a primi, atlt la cele abso-lute cat §i la cele relative, pentrud, aceastO dispozitie areun earacter general 2).

Olt pentru partea doua a art. 812, dupl, care unelepersoane sunt presupuse a fi interpuse, doctrine este aproapeunaniml pentru a'n'o aplica cleat incapaciatilor relativeprevitzute de art. 809 qi 810 C. civil 3).

Trebue 1nel sl observOm el ehiar In ipotezele pred-zute de art. 809 qi 810 C. civil, prezumptia legall deinterpunere de persoane inceteazit In cazurile In care in-capacitatea ar lneeta de ali avea fiin¡l.

In fine, aceastI prezumMie mai lneeteazit de a fiaplicatl de cateori liberalitatea este fOcutO In urma morteiincapabilului, pentrucl atunci el ne rnai existand, nu s'armai putea folosi de liberalitatea fAcutit, tatAlui, mamei,fiului sau sotului slu.

Vezi tom. I al acesteti lucrIri, p. 43 si infra, No. 645.Astfel, bolnavnl nu poste sit dispue prin persoane interpuse sau printeo

donatiune fient6 sub forma nnui contract en flan oneros, In favoarea mediculuisan farmaaistului care 1-a Ingrijit san In favcarea preotulni care 1-a asistatsutleteste In ultima sa boalli, (art. 810 C. civil).

2) Astfel, prezumptia art. 812 § 2 nu se aplicit incapacitMilor absolute dea primi, nici ehiar ineapacitiltei relative statornleitli de art. 863 C. civil, nieltutorilor san altor administratori previtzuii de art. 1308 C. civil, pentr.eg, Inacest din urmit caz, nu este vorba de o liberalitate, ci de e,ontrade ordinare.

www.dacoromanica.ro

282 COD. CIV. CARTEA III: TIT. II. CAPIT. II

Sublata causa, tollitur effectusa . (Prin disparitia cauzei,dispare i efectul).

517. Actiunea in nulitate pentru tata la lege.Liberalitatile f/eute unui incapabil, fie prin persoane in-terpuse, fie printr'o donatiune aseuns/ sub forma unuicontract cu titlu oneros, sunt nule (art. 812 C. civil). Dad,incapa,citatea este de ordine public/, precum este aceeaa strainilor de a dobandi imobile rurale (art. 18 Constit.1923), ei avand drept numai la valoarea lor, liberalitateaeste inexistentd, pe eand in celelalte cazuri ea este numaianulabila.

In ambele cazuri este nevoe de o actiune, insl incazul Mal tribunalele nu vor anula liberalitatea, ci vorreeunoaste nurnai inexistenta ei. In asemenea caz nulitatea1111 poate fi confirmat/ i nici prescriptia nu poate s'ovaliden:

Quod nullum est confirman i nequit". (Neantul nu poate ficonfirmat) (Argum. din art 1168 C. civil I).

517 bis. Anularea unei dispozitii pentru cauzl deincapacitate poate fi propus/ de once parte interesatit,chiar de insusi daruitorul in caznl art. 809 C. civil, prinurmare si de creditorii lui (art. 974 C. civil).

Anularea liberalitItei Cace s, reintre bunurile in pa-trimoniul dispun/torului, ca si cum ele n'ar fi esit niciodat/din acest patrimoniu.

Dael liberalitatea a fost &cut/ printeo persoang in-aceastit persoan/ va restitui tot ce a primit im-

preunii ea fructele bunurilor primite, nulitatea avAnd loeatAt In privinta incapabilului cat si a persoanei interpuse.

Persoana interpusl ar putea iris/ sá, caltige fructelede cateori interpunerea ar rezulta, din prezumptia legal/(art. 812), dacl ea a fost de buná credintA.

517 ter. Actiunea in anulare a unei donatiuni sauunui legat flcut unui incapabil se stange prin 30 de anidin 7iva cand donatiunea a devenit perfect/ sau din zivamortei testatorului (art. 1890 C. civil).

In clzul unei donatiuni flcut/ de o femee mAritatl

1) Vezi infra, No. 522, No. 565, etc.

www.dacoromanica.ro

CAPACIT. DE A DISPITE §I A PRIMI 283

neautorizata, sau In caz de anularea donatiunei pentru vio-lenta ori dol, se va aplica art. 1900 din codul civil.

Actiunea In anulare se mai stange prin renuntareacelor In drept, sau prin executarea voluntara a liberalitateidin partea mostenitorilor In lima mortei dispunatorului.

Momentul cind trebue si existe capacitatea dea dispune §i de a primi. Pentru a se putea determinamomentul cand trebue s existe capaeitatea de a dispunesi de a primi prin acte cu titlu gratuit, trebue a se distingeIntro donatiuni si testamente.

10 --Capacitatea de a dispune §i de a primi prindonatiune. Donatiunea fiind un contract, daruitorul trebuesit fie capabil de a transmite proprietatea, iar donatarulcapabil de a o primi In momentul cand partile 1i mani-festa vointa de a da si de a primi.

Daca vointa daruitorului de a da si aceea a donata-rului de a primi se manifesta prin unul i acelasi aet, am-bele parti trebue sa fie capabile In momentul cat d eledeclara vointa lor Inaintea tribunalului. In acest moment,daruitorul trebue s aibit capacitatea de drept, adeel sit nufie supus niei une capacitgti juridice de a dispune, si ca-pacitatea de fapt, adecit sa fie Cu mintea Intreagg.

Cat pentru donatar, este suficient ca, In acest moment,el sa aiba capacitatea de drept, chiar daca n'ar avea capa-citatea de fapt.

De cateori acceptarea donatarului se face printr'un actposterior ofertei de a dorui (art. 814 § 2), dgruitorul vatrebui sà aiba capacitatea de fapt i cea de drept, nu nu-mai In momentul ofertei, dar si In momentul acceptgrei,pentruca numai atunci contraetul devine perfect. El trebueal mai aibit aceasta capacitate si In momentul notificgreiacceptarei, fArà ca sa fie nevoe ea capacitatea dgruitoruluial fi existat In tot timpul intermediar Intre policitatienotifi earea acceptgrei.

Media tempora non nocent". (Schimbgrile aduse In timpulintermediar nu stria). (L. 6 § 2, in medio, Dig., De heredibusnstituendis, 28. 5 i).

In cat priveste donatarul, el trebue sit fie In dreptul

I) Vezi infra, p. 284.

www.dacoromanica.ro

284 COD. CIV. CARTEA III. TIT. II. CAPIT. II

nostru, ea daruitorul, capabil de drept atat In momentulacceptitrei cat qi al notificarei acestei acceptari.

In fine, se decide In genere, ea donatarul trebue Bit.conserve capacitatea de drept de a primi, In timpul inter-mediar, adeeit dela prezentarea actului tribunalului i ODAIn momentul acceptarei i chiar notificarei acestei acceptari,pentrueit oferta de a ditrui, care este un element esentialal contractului, n'ar mai exista, dacit donatarul ar fi de-venit ineapabil de a pIimi aceasta ofertit.

520. 2° Capacitatea de a dispune §i de a primi printestament. Testatorul trebue sit fie capabil qi de dreptqi de fapt: lo In momentul facerei testamentului, pentrueltatunci se manifesta vointa sa 1).

2° Testatorul trebue sit fie eapabil de drept, nu insetfi de fapt In momentul mortei sale, pentrua, acesta estemomentul cand testamentul ti produce efeetele sale (art.802 C. civil).

Smintirea poate, In adevar, s. lmpiedice exercitiuldreptului, nu distruge Irisa dreptul In sine, nici efecteleacestui drept exereitat Inainte In mod regulat:

Nam neque testamenta recte facta, neque ullum alium nego-tium recte gestum, postea furor interveniens perirnit". (Clei smintireaintervenitá mai in urnA nu distruge nici testamentul, nici alte-fide juridice regulat fdeute). Instit., Quibus non est permissumfacere testamentum, II, 12, § 1, in fine 2).

Cat pentru timpul intermediar, euprins lntre momentulfaeerei testamentului §i ate' al mortei, testatorul n'are ne-voe (41 pastreze In acest interval de timp, atat capacita teade fa pt cat §i cea de drept, conform maximei :

oSolemus dicere, media tempora non nocere» 3).

520 bis. Trecem acum la capaeitatea legatarilor. LaRomani, legatarul trebuia sa fie capabil nu numai la moarteatestatorul u i, dar In momentul faeerei testamentului, conform

') Cpr. art. 730 C. Calimach (576 C. austriac).2) Cpr. art. 729 C. Calimach (575 (J. austriac).2) Ver,i supra., p. 283. La Romani, incapacitatea legaIN, a testatornlni

survenitX In timpul intermediar, Plum, din contra, ca testamentul sa fie nnlfirritum); Insit dreptal pretorian Indulcise aceasa rigoare, clanci oelai institnitposesinnea secundas tabulas. Vezi tom. IV, partes, I, p. 171.

www.dacoromanica.ro

EFECT. COND. IMOR., ILICITE, ETC. ART. 1008 285

regulei Catoniene 2), datoritg, lui Porcius Cato Censorius, saufinlui aeestuia (acest punet este Indoelnie 2).

Aceastit solutie nu mai este admisibilit astazi, pentrua legatarul. nu primelte 'linde in momentul faeerei testa-mentului 3) qi pentrucg regula Catoniang este abrogatl. In.dreptul actual, legatarul n'are deei nevoe de a fi eapabilIn momentul faeerei testamentului, ei numai In momentulmortei testatorului 4); qi ine5, i atunci nu poate 81 fie vorba-deelt de ca,pacitatea de drept, iar nu de eea de fapt, careva fi suplinita prin reprezentantul slu legal.

A f rtiori, deci, legatarul n'are nevoe de a fi capabilIn timpul intermediar filtre faeerea tastamentului i amial mortei testatorului.

Regula dupà care este sufieient ea legatarul s aibl,capacitatea de a primi In mmnentul mortei testatorului, s'araplica dupl, unii, i legatelor conditionale, insa chestiuneaeste controvelisatl

EFECTUL CONDITI1LOR IMPOSIBILE, IMORALE SAUILICITE ASUPRA DONATIUNILOR SI TESTAMENTELOR

(art. 900 C. fr. eliminat de legiuitorul nostru).

521. In termeni. generali, conditia este un evenimentTiitor i neeert de eare pgrtile fae s. adrne un drept.

Eine Bedingung heisst eine Ereignung, wovon ein Recht ab-gemacht wird' (art. 696, ab initio, C. austriae).

In materie de donatiuni qi testamente, se mai intelegeprin conditii, sareinele (modus) impuse donatarului sau lega-tarului (art. 823, 829, 830 C. civil).

In legatis guidem et fideicommissis etiam modus adscriptus

Vezi L. 1, Pr., Dig., De regula Catoniand, 34. 7; L. 29 vi 210, Dig.De div. regulis juris antigui, 50. 17. Cpr. art. 729, 730 C. Calimach (575, 576C. sud-risas). Vezi tom I, al acestei luorlri, p. 74, ter, toa vi nota 1. Mai vezi=tom. IV, partes I-a, p. 85, nota 1 vi p. 171, nota 4, precum vi legile i autori-tlyle casto acolo.

Vezi Windecheid, Behrbuch des Pandektenrechts, III, § 638, p. 585nota 3 (ed. Kipp din 1901).

Vezi art. 802, 808 g 2 vi 928 C. civil.Zahariae, Handbuch des fr. Civilrechtn. IV, § 660, p. 245, text vi nota 7

(ed. Crome); Colin et Capitant, III, p. 651, 652; Planiol, III, 2979, etc.Vezi suprd, No. 499. Mai vezi tom. IV, partes I-a, p. 85, nota 1 vi

p. 172.

www.dacoromanica.ro

286 COD. CIV. CARTEA III. TIT. II. CAPIT. II

pro conditione observatur" (L. 1, ab initio, Cod, De his Taw submodo legata, etc., 6, 45).

Nu InsA despre aceste sarcini este vorba In specie, cidespre conditie In sensul juridic al euvintului.

Donatiunile §i testamentele putand, In adevitr, sit fiefAcute atat pur §i simplu, cAt qi sub un termen sau subo conditie oarecare, ce se va IntAmpla atunei dad conditiaimpusl de dAruitor sau testator, ar fi imposibilit, ilicitl saucontrarl bunelor moravuri ?

In privinta conventiilor, prin urmare §i a donatiu-nilor 1), avem un text positiv, §i anume, art. 1008 dincodul civil, care declarit cit asemenea conditie este null §idesfiinteazA conventia ce admit de ea 2).

Tocmala improtiva pravilelor si a n'gravurilor celor bunenu se toemeste", zice codul Caragea (art. 4, partea III, capit. I).

Acest text este Insit el aplicabil la testamente ? Codulnostru pAstreazA tAcerea asupra acestui punct, multumindu-sea elimina art. 900 din codul francez, dupit care oriceconditie imposibilA, contrarit legilor sau bunelor moravuri,fAcAnd parte dintr'o donariune_sau dintr'un testament, nuanuleazit libertatea ci se considerl ea nescriet 8) pro nonscripta habetur, dupl cum se exprimA, Justinian In insti-tutele sale (De heredibus instituendis, II, 14, § 10 4).

AceastA din urmA solutie n'a fost InsA admisa, conformteoriei Sabinienilor, In contra acelei sustinutit de Proeuleienidecat dupl multe discutii, post multas controversias, eAciiattt cum se exprimit Ulpian In aceastA, privintA :

Obtinuit, impossibilre conditiones testamento adscriptas pronullo habendas". (S'a decis, In fine, el conditiile imposibile aduse

Art. 1008 se aplicI, In adeviir, vi donatiunilor, donatiunea fiind ancontract. Vezi tom. IV, partea I-a, p: 176 text vi nota I, tom. VI, p. 111; tom.VIII, partes I-a, p. 34 vi 526, nota 3eConform : art. 1065 C. italian vi art.320din legea bulgarX dela 1890, asupra succesiunilor, etc.

In privinta dreptului roman, vezi tom. IV, partes I-a, nota 3 delap. 175, 176.

Aceeavi solutie este admisX atit prin art. 849 din cudul italian viit viprin art. 130 din legea bulgari asupra succesiunilor din 1890. Codul italianeste Ins? criticat in aceastii, privintil, de will autori. Vezi Laurent, Droit civilinternational, VI, 277, p. 473. Vezi vi tom. IV, partes I-a al coment. noastre,p. 179, ad notam.

Mai vezi Gains, Instit., III, % 98; L. L. 1 vi 14, Dig., corulitionibusinstitutionum, 28. 7, etc. Vezi In privinta dreptului roman, Bufnoir, Théorie dela condition p. 32 urm. (Paris, 1866). '

www.dacoromanica.ro

EFEC. COND. DIOR., ILICITE, ETC. ART. 1008 287

inteo dispozitie testamentará sunt considerate ea nescrise) (L. 3:Dig. De conditionib us et demonstrationibus, 35. 1 ').

Un alt fragment din Digesta zice, de asemenea, c6 seconsiderit ca inutith conventia care cuprinde conditii impo-sibile de a fi Indeplinite sau care nu pot sit existe:

, Ea quae dari impossibilia sunt, vel quae in rerum naturanon aunt, pro non adjectis habentur" . (L. 135, Dig., De div. regulisjume antiqui, 50. 17).

Codul france i eel italian (art. 849) au admisaceastl din um& solatie, ea qi codal Calimach, care tre-case t¡li In vechiul drept francez, dupit cum ne atesta Pothier,eu toate e dup. mIrturisirea lai Oujacius, mid din Sabi-..men], ea nu poate fi sprijinitit prin motive serioAse, dupácum o recnnoalte Insu§i Gaius In Institutele sale:

Et sane vix idonea diversitatis ratio reddi potest". (Estegreu de a justifica aceasa deosebire intr'un mod satisfäcgtor).(lnstit. Coment. II, § 98, in fine).

In adevIr, dispozitia art. 900 din codal franeez, de-rogatorie dela dreptul comun, criticatg, Inteun glss de au-tori2), ca Marcad es In frunte, care se §tie c a fost avutIn vedere de legiuitorul nostru, nu poate fi justificat nici inprivinta donatiunilor, nici In privinta testamentelor, astazine mai fiind o dezonoare de a muri fail, testament, dupácum era altg datl la Romani. De aceea art. 900 din codulfr. a qi fost eliminat de legiaitorul nostru. Testamenteleflcute sub o conditie imposibiá, imorala sau iiicita trebuedeci sit fie anulate, ea qi donatiunile, iar averea legatit subastfel. de conditii sa se Intoarca la moqtenitorii ab intestat,cu atat mai mult ca cât succesiunea ab intestat este astaziregula dreptului comun, care se bucura de favoarea legei,iar nu testamentul care este o exceptie. Apoi, In favoareaacestui sistem, singurul juridic, se mai poate Wage argu-ment Ili din art. 5 O. civil, care, spre deosebire de textulcorespunzitor fr., adaogA el nu se poate deroga la legilecare intereseazA, ordinea publicá nu numai prin conventiuni,dar fi prin dispozitii particulare".

Conform: art. 881 i 900 C. Calimaeh. Vezi tns4 art. 698 712 dincodal austriae cate a fost modifieate de legiuitorul Calimach.

Vezi Valabregue, _Revue pratique de droit français, tom. 55, anul 1884,P. 410.

www.dacoromanica.ro

288 COD. CI V. CARITA 111. TIT. II. CAPIT. II

Prin urmare, atht donatiunile cAt §i testamentele, a-cute sub o cond4ie imposibila, imorala sau ìlicitä, vor finule, conform prineipiului general Inscris In art. 1008 C.civili dupil, cum dispun anume art. 2171 din codul ger-man §i art. 482 al codului elvetian din 1907. In acest Benss au pronuntat multe din instantele noastre judecatore§tise pronunta gi putina doctrina ce o avem 1). Numai Curteade casatie persista In a valida testamentele fiieute sub oconditie imorall sau ilicitg, aplicand, In aceasta privint&un text exceptional ea art. 900 fr., pe care legiuitorul l-adat afarl, urmand qi de astadata pgrerea Jul Marcadé.

Curtea de easatie nu anuleazA Ins& testamentele, decAteori conditia Melt& sau imorall a fost cauza impulsititqi determinant& a liberalitittei, ceeace se apreciazil, In xnodsuveran de instantele de fond 2).

521 bis. Acestea odatit expuse vom da cateva exemplede conditii incite §i imorale.

Astfel, se considera ea ilicite toate conditiile care arimpune o eonstrangere libertatei individuale (art. 13 constit.),restringAnd sau desfiintgind drepturile ce apartinConditia de a Imbriltiqa sau de a nu Imbrati§a o carierit sauo profesiune, ar fi valid& dupa unii, i ilicita dupa altii3).

Nu mai Incape tnsa Indoialá cá eonditial de a nu Im-brAti§a nicio profesiune sau de a Imbrati§a o profesiuneruqinoasa, precum ar fi, de exemplu, aceea de a tine o casade tolerant& etc., ar fi Mehl.

Libertatea de con§tiint& fiind absoluta i garantatl prineonstitutie (art. 23), trebue s& decidem el °rice conditiecontrara acestei libertati este ilicita 4).

Tot ea ilicite vor fi considerate qi conditiile care arlnsdreina pe donatar sau legatar de a conserva gi de a re-

2) Vezi, Intre altele, Trib. BrNila, Cr. Judiciar din 1901, No. 73 (eu ob-serva¡is noastrN), precum i autoritatile citate In tom. IV, partea I-a, p. 181,nota 2 ai p. 182, nota 2. Mai vezi &supra acestei chestiuni, tom. I, partea I, p. 299, (ed.a III-al; tom. III, partea II, p. 465, ad notain; tom. IV, partea I-a, p. 177 um.;tom. VIII, partea I-a, p. 34, etc.

Vezi tom. IV, partes I-a, p. 183, text nota 3. Cpr Colin et Capitant,III, P. 640.

Vezi tom. IV suscitat, P. 189.In privints conditiei impus donatarului sau legatarului de a se face

ori de a nu se race preot ori c1ugr, ea este controversatii. Vezi tom. IV, men-tionat, P. 190, 191.

www.dacoromanica.ro

EFECTUL COND1T. 1110R., ILICITE, ETC. ART. 1008 289

mite averea, dAruitA situ legat, unei a treia persoane, ceeacear constitui o substitutie fideie.omisarg (art. 803 C. civil);acele prin care s'ar impune donataralui sau legatarului obli-gatia de a nu exercita drepturile sale eivile sau politice ;de a vota Inteun sens anume determinat, sau de a nu fifuncionar public; conditiile care ar deroga dela putereapArinteascl sau marital, dela tutelA, dela ordinea succe-siunilor qi, In fine, dela toate legile care intereseazg, ordi-nea publicg, qi bunele moravuri t).

Tot ca ilicite se considerA conditiile prin care donatarulsau legatarul ar fi oprit de a InstrAina sau de a ipotecaaverea datit ori legatl, Inteun mod absolut i fArA niciorestrictie i, dupit pgrerea noastrA ehiar dacit clanza de ne-instrAinare ar fi relativA sau vremelnicl, i ar fi stabilitA Ininteresul donatarului sau legatarului 2) ; pentruel In am-bele cazuri bunurile aunt scoase din comert, cel putin pentruun timp determinat, ceeace este eontrar interesului obqtese 3).

521 ter. Se IntAmplA uneori ca dispunAtorul fIcAndun legat unui moqtenitor sau unei persoane strAine, srt impuelegatarului eonditia de a nu ataca testamentul, adlogAndel legatarul va fi lipsit de beneficiul legatului, daeg, nuva respecta aeeastA conditie. Se Intelege cA asemenea claw&va fi validg dael dispoziii1e cuprinse In testament Buntlicite qi nu atacii rezerva moqtenitorilor neapgrati4).

Pentru ea clauza penalg, Inscrisg, Intr'un testament BAfie validA, mai cere, pe lAngl cele de mai sus, ea testa-men tul sA, nu fie anulabil pentru vicii de formA, formele testa-mentelor fiind prescrise de lege sub pedeaps/ de nulitate:

Testamenti factio neo privati sed publici juris est". (Dreptulde a testa apartine dreptului public, iar u dreptului privat). (L.3, Dig , Qui testamente facere possunt 28. 1).

In cast privelte chestinnea de a se tIti ce se Sntelege prin ordinevezi tom. I al Coment. noastre, p. 224 urm. ; tom. IV, partea I-a, p. 187, nota :

tom. V, p 134, nota 2; tom. VIII, partea I-a, p. 17, nota 1, etc. Vezi qi tom. Ial lucrXrei de fatg., p. 130, No. 185. Cpr. Trih. Ilfov, Dreptui din 1914, No. 32, p. 251.

Cpr. Colin et Capitant, III, p. 641; Planiol, III, 3042.Vezi tom. III, partea I-a p. 235 turn. qi tom. IV, partea I-a, p. 193

urm.; tom.. IV, partea II, p. 552, nota 3; tom. VIII, partea II, p. 181, 182 (ed.a 2-a, etc. Vezi qi tom. I al acestei lnergri, p. 563, No. 407.

Vezi tom. III, partea II, p. 855, text i nota 3; p. 882 i 890, nota 2;tom. IV, partea I, p. 196 urm.; tom. IV, partea II, p. 137 i 581; tom. VI, p.257, text qi nota 3; tom. X, p. 218, nota 3, etc. Vezi i infra, No. 672 i No.767 bis. Vezi tti tom. III al acestei lucrliri, No. 194.

12784. D. Alexandresoo. Principiile Dreptului Civil Ronuln. Vol. II 19

www.dacoromanica.ro

290 COD. C1V. CAWIEA III. TIT. JI. CAPIT. H

521 quater. Conditia de a se cgsgtori, impusg dona-tarului sau legatarului, chiar cu o anume persoang deter-mina* de§i In aceastg din urnal privintg chestiunea estecontroversatg, este generalmente recunoseutg ea ilicitg, dad,nu este nici o Impiedicare la celebrarea ei din partea celuigratifica t.

Le mariage est un chose sainte ; les conditions qui y in-vitent ne doivent pas Atre rejetées", zice Turgole1).

Conditia absolutg, de a nu se cgsgtori era consideratgea ilieitg la Romani §i In dreptul nostru anterior 3). Astgzichestiunea este controversatg 3).

Tot ea ilieitg trebue sg fie consideratg i conditia dea nu se egsgtori impusg donatarului sau legatarului dechtcu consimtAmAaltul unui tertiu, arbitrii Tiçii, afarI poatede eazul cand aeest tertiu ar fi tata sau mama persoaneigratificate. Este, In adevgr, de esenta cgsgtoriei ea ea sá fierezultatul liberei vointe a pgrtilor:

,Ne quod omninò nuptiis impedimentum eratur". (Spiri-tul legei este de a nn admite nicio conditie care ar putea s'a' aducicea mai mica impiedicare la disä'torie). (L. 72 § 4, Dig., in medio,De conditionibus et demonstrationibus, 35. 1).

Conditia de a nu se cgsgtori impusg unui vgduv sauunei vgduve, a dat loe la dificultgti.

Juriseonsultii romani declarase mai Intai asemeneaeonditie ilicitg, afarg de oarecare exeeptii introduse In fa-voarea copiilor.

Sub impgratul August, vgduvia ne mai fiind Insgconsideratg ea demng de favoare, legea Tulia Miscella, per-mite femeilor vgduve de a se cgsgtori In anul Incetgrei dinviatg a bgrbatilor lor, jurind 1nsä eg aceastg egsgtorie n'arede scop deelt na§terea de prunci. Justinian abroagg Insgacest jurgmint 4).

Mai tftrziu Insg, sub Inraurirea christianismului, acela§

Conditia de a se clisatori impusa unui calugar ar fi insai1icit, pentrucacanoanele bisericegti II impiedica de a se Insura.

3) Cpr. L. L. 22 i 79 § 4; L. 72 § 5, Dig., De conditionibus et demon-strationibue, 35. 1; art. 887 C. Calimach. Cpr. art. 850 § 1 C. italian, etc.

Vezi tom. IV, partea I-a, p. 199. Art. 850 din codul italian tti art. 131din legea bulgara &supra suocesiunilor dala 1890, considera conditia de a nuse casatori ca

L. 2, Cod, De inclieta viduitate et lege Iulia Miseella tollenda, 6. 40.

www.dacoromanica.ro

FORMA DONATIUNILOR. ART. 813 291

lmpitrat declara, ilicita conditia de vaduvie, prin Nov. 22,capit. 43 fli 44, solutie care trecuse atat In dreptul vechiufrancez cit qi In codal Calimach :

,,Insiireinindu-se vIduvoiul sau vricluva ea ea nu se InsoteaseX,atunci are put ere aceastei condifie" , zice art. 700, in medio dinaced cod I).

AstAzi, chestiunea este controversata. Se decide IDA, Ingenere, ca asemenea conditie 'este valida rnai Cu seamitatunci cfind este dictata de o eauza onesta qi respectaba,precum ar fi, de exemplu, interesul copiilor nascuti dincasatorie, sau acel al sotului caruia conditia de vaduvieeste impusa, spre a-1 1mpiedica, a fi obiectul lacomiei acelorcare se casatorese de specula 2).

Nu admitem acest mod de a vedea, pentruca conditiade vaduvie impusa donatarului sau legatarului:

Est contra jus publicum et jus libertatis" 3).

Atat art. 850 § ultim din codul italian At Fli art.131 § ultim din legea bulgara asupra succesiunilor, dela,1890, recunosc insa validitatea aceslei conditii.

In once caz sotul ramas In viata este liber de a secasatori, renunp,nd la liberalitatea facuta. In favoarea luide catre celalalt sot 4).

FORMA DONATIUNILOR INTRE VII.

522. In regula generala, contractele aunt nesolemne§i se fortneaza prin singurul efect al consirnçimantului Or-tilor (art. 971 §i 1295 C. civil), actul scris nefiind cerut,

1) Codul Calimach nu face nicio deosebire intre viiduvul sau vgduvacare are a'au n'are copii, pe dad art. 700 eorespunzlitor din codul austriacdispone eX vgAuvul sa.0 viiduva care are unnl sau mai mul,i colii (wenn Erie Enoder mehrere Kinder hat), aunt singuri obliga¡i a se supune conditiei de a nuse cliditori. Vezi Stubenrauch, Commentar zum oaterreihischen allgemeinen &Th.-gerlichea Gesetzbuch, I, p. 892 urm. (Wien., 1902).

21 Ve2i tOm. IV, partea I-a, p. 202, text vi nota 1 vi tom. VIII, partea I-ap. 16, text vi nota 3 (ed. a 2-a). Mai vezi vi tom. V, P. 137, nota 2 Cpr. Cas.fr. Sirey, 1914, 1, 460. D. P. 1915. 1, 28. Vezi Colin et Capitant, III, P. 641.

Vezi trib. Brgila, Cr. judiciar din 1901,. No. 73 (en observ. noastri)(sentina fearte bine motivatK, infirmatli insli, de C. din Galati. Vezi Dreptuidin 1902, No. 69 vi Cr. judiciar din 1903, No. 25 (tot eu observatia nonstrii),

Planiol, III, 79'i, in fine. Aceit autor, en ()oasis interpretitrei art. 900din codul fr. (III, 3027), se referli la pgrerea noasta.

www.dacoromanica.ro

292 COD. CIV. CARTEA III. TIT. II. CAPIT. III

pentru aceste contracte ea un element constitutiv al lor(ad solemnitatem), ci numai eu un mijloc de proba (adprobationem).

Prin exceptie insa, unele contracte aunt solemne, silicasupuse In privinta existentei lor, unor forme anume sta-tornicite de lege, fara, de care ele nu pot ave. Hin. Pentruaeeste contracte, aetul serie, investit cu anumite formalitatinu mai este cerut ea un si,mplu mijloc de proba (ad pro-bationem), precum este cerut in privinta contractelor con-ffensuale, ci ea un element constitutiv al contractului (adsolemnitatem).

Contraetele sau actele solemne in legislatia actuallsunt : casatoria, adoptiunea, conventiile matrimoniale, insti-tutia contractuala (art. 933 C. civil), ipoteca 1), subrogatiaconventionall eonstituita de debitor (art. 1107 § 2 C. civil),soeietatea in comandita pe actiuni i soeietatea anonima(art. 88 C. civil), donatiunea, testamentul (art. 886 C. civil),revoearea expresa a testamentului (art. 920 C. civil) qicompromisul (art. 341 Pr. civ.3), etc.

Donatiunea este deei un contract solemn, pentru carese cer anume formalita,ti i a caror lips/ atrage nulitateaei ; de unde rezulta c donatiunea unui imobil nu estevalabil 3).

Jar= dat esse rei"4).Aeeasta rezultit nu numai din art. 813 C. civil (nu-

litate virtual. 5), dar qi din art. 1168 din acelasi cod,dupa care donatiunea, null In privinta formelor, trebue sa

1) La Romani, ipoteca nu era, din contra, un contract solemn. Vezi tom.I al acestei luerNri, p. 68, nota 2, preeum Ili tom. IV al aceleiasi luerliri, No.486 i 514.

Vezi tom. I al acestei luerXri, p. 68 si tom. II al aceleiasi lucririNo. 736.

Cas. S-a I-a, No. 102, din 4 Iunie 1919. Trib. juridied din 1920, No.1 si 2, p. 1 urm. AceastI decizie pune, insg In principin, c pseudo-donataral(detentor precar) are dreptul s cear4 a I se restitui de adevg,ratul proprietaral imobilului, toate ImbungtXtirile prevkute de art. 494 C. civil, care s'araplica la situatinnea constrnetii/or gi locarilor acute de once detentor entitlu preear, nimio neopunându-se ea dispozitiile acestui text s se aplica si laalti posesori care nu sunt tertii. Mai vezi in acelas Bens, Cas. I, No. 102, din 4Iunio 1919. Trib. juridica din 1920, No. 20, 21, p. 82 (cm °beery. noastrii, Ingens contrar). Vezi tom. I al acestei lueritri, p. 464.

Vezi tom. I al aeestei luerXri, p. 68 si infra, No. 852.3) Art. 1056 din codul italian dispune anume c orice donatiune se face

prin act, public, sub pedeapsa de nulitate.

www.dacoromanica.ro

FORMA DONA TITINILOR iNTRE vil 293

-fie refacuta, Cu formele legale. Vieiile unei donatiuni nupot fi reparate printiun act confirmativ, nici de dlruitor,nici de donatar, dei legea vorbe§te numai de celfindeit neantul nu poate confirma nici In mod expres, niciIn mod tacit (art. 1900 C. .civil).

Quod nullum est confirman i neguit" 1).

Este vorba, bine Inteles, In specie, numai de un viciude formit, caci daca ar fi vorba de incapacitatea dgruito-rului sau de un alt vieiu, strain de formele donatiunei, eaar putea fi eonfirmata de dgruitor2).

Din imprejurarea cá donatiunea este, In specie, inexis-tentli resulta ea inexistenta ei poate fi propusa de toate

contractante, deei §i de Insuqi dáruitorul, fgrA ca-actiunea lui sa poat4 fi declaratl prescrisl. Daca dAruito.-rul a executat contractul inexistent, el va putea timp de30 de ani sa cearl inapoi tot ce donatarul a primit Invirtutea, acestui contraet.

In fine, o donatiune neinvestitii cu formele legalenupoate servi ca just titlu spre a conduce la uzucapiune de10-20 de ani 3).

Sunt Insl autori care sustin cá nulitatea donatiuneilas1 sl subsiste o obligatie naturall, care -se transforml

obligatie civilá prin confirmarea mo§tenitorilor (art.1167 § 3 C. civil), solutie adinisá i in privinta testamen--telor neregulate §1 chiar verbale4).

Aceasta solutie este insl inadmisibilI, pentrua trans-formares unei obligatii naturale Inteo obligatie eivill prin-confirmare este contrarl regulei:

Confirmatio nihil dat novi"

Donatiunea fiind un act solemn, trebue deci sl fiefleutg, prin act autentic. PArtile se vor presenta inainteatribunalului, fie In persoang, fie prin mandatari investitiCu o procurg autentic§, pentrucg mandatul formând un

1) Vezi supra, p. 287 vi infra, No. 565.2) Vezi tom. IV, partes I-a, P. 209, nota 1 vi tom. VII, p. 48.2) Vezi tom. XI, p. 248, nota 4 vi p. 256, text vi nota 3.

Vezi tom. IV, partea I-a, p. 208, ad notam i tom.14,:partea_IT, p. 458.5) Cpr. Planiol, 111, 25, 32.

www.dacoromanica.ro

291 COD. C1V. CARTEA III. TI r. jr. CAPIT.

tot indivizibil cu actul pentru care este dat, trebue A, fiesupus aceloratli conditii la care este supus Insu§i actul, so-lutie aplicaba tuturor contractelor solemne In genere 1).(Cpr. art. 1781, 1788 C. civil).

Formele autentifielrei sunt cele prevIzute de legeapentru autentificarea actelor in genere, cetirea din cuvântIn cuvttnt prescrisI, sub pedeaps5, de nulitate, de art. 961e. civil, In privinta testamentelor, nu se aplicg insit dona-tiunilor, niel celorlalte acte autentice In genere 3).

522 bis. Formalitatea autenticitItei a fost introdusgpentru prima oarl in Franta, de ciitre cancelarul D'Ag-nesseau, prin ordonanta asupra donatiunilor din anul 1731.

Motivele legei aunt, in aceastà privintg, urmfitoarele : Maifried, actul autentic asigurit odatd, qi mai mult neatIrnareavoin¡ei dlruitorului, care, intrucatva, este garantat in contracaptatiunei la care este expus din partea celor interesati.Apoi, aceastà solemnitate are de scop asigurarea irevocabi-litItei darului, ciici nu trebuie Ed fie In puterea uneia sauceleilalte din pArti de a desfiinta donatiunea prin desfiin-¡area actului care constatl dovada lui, ceeace ar fi fost lesnedael nu s'ar fi preseris in specie existenta unui act autentic.

522 ter. Cu toate acestea Bunt legislatii stritine, pre-cum este acea englezI, acea sarbeasel, etc. In care dona-tiunea nu este un contract solemn 3).

Aceiaqi solutie era admisI qi la Romani, unde Justinianconsaerl atAt In Institute cat qi In Cod facultatea de a dgruicu sau flrg un act seria:

,Perficiuntur autem (donationes), cum donator suam volun-tatem scriptis aut sine scriptis manifestaverit". (Donatiunile mint

1) Vezi tom. I al coment. noastre, p. 207, nota 2; tom. IV, partea I-a,p. 211, nota 1 tti p. 227, nota 3; tom. VI, p. 611, text vi nota 1; tom. VII,p. 128, text nota 5; tom. VIII, partea I-a, p. 59, text i notele 1 vi 2; tom.IX, ed. II, p. 565, 566, text qi nota 1; tom. X, p. 590, text rti nota 5; tom. XI,p. 257, nota 1, etc. Vezi i infra, p. 596. lepr. C. Craiova (in privinta con-ventiilor matrimoniale), Pagini juridice din 1912, No. 22 (cu observ. noastra);Cas. S. 1-a, Turisprud. rowing din 1914, No. 10, P. 146. Mai vezi tom. I, al.acestei lucrari No. 37 ter, p. 69 i No. 234, p. 291; tom. III, No. 262; tom.IV, No. 18, No. 357 Eli 486, etc.

Vezi tom. IV, partea I-a, p. 213 i tom. IV, partea Ir, p. 86, nota 2, etc.Vezi tom. IV, parten I-a, p. 14, nota 3. Cpr. Bufnoir, Propriété et

contrat, p. 485 urm. Art. 311 din legea bulgara asupra succesionilor, din 1890,dispone, In aceasta privinta ca. once donatiune de bunuri imobiliare trebuese fault prin act notariat, sub pedeapsa de nulitate, numai donatiunile de bunurimobiliare putind fi acute prin predarea directa a lucrurilor.

www.dacoromanica.ro

Vezi Ili L. 34, Cod, De donationibus, 8, 54.Regul. organic al Moldovei (anexa lit. T, punctul 5) pinata. in prin-

cipie c. daniile i darurile in viati trebuind sX fie adeverite sau de eltre ju-ded,toriile tinutale, san de cittre divanurile tltrei de sus gi ale prei de jos, dupitvointa gi inlesnirea fetelor alcItnitoare, i acest text nefileAnd nicio distinctieintre donatiunile mobiliare gi cele insobiliare, s'a decis, uneori c, In urma a-cestui Regulament, donatiunile au devenit in Moldova acte solemne, bine inteles,afarg de cele manuale, care eran permise, Cpr. Cas. S-a I-a, Bult. 1900, No. 271.Vezi i Bult. S-a I, 1880, p. 243. S'a decis twit ca forma1it4ile statornicite deRegul. organic nu privesc pe pXrti, ci numai pe tertii. Butt. S-a civil, anul 1868,p. 133. In consecin, s'a decis cg, sub imperiul codului Calimach, intro plirtimoltenitorii lor, darul putea fi dovedit prin once mijloace do prob31,, deoareceart. 1616 din acest cod a fost inlocuit prin art. 6 lit. T, din Regul. organiecare infiinteazX oarecare forme numai In privinta tertiilor. C. Iagi, Dreptul din1891, No. 61, p. 485 urm. (en °beery. noastr).

2) Ca.s. S-a I-a, Bult. 1913, p. 1750. Bull. 1908, p. 822.Vezi infra, No. 625, in fine.

DONATILINI MOBIL' AR R. ART. 827 295

perfecte indatit ce dXruitorul qi-a manifestat vointa printr'un actscris san art,. aseinenea act). (Instit., De donationibus, II, 7, § 2,ab initio l).

522 quater. In clt priveste dreptul nostru anterior(codul Calimach, Regul. organic 2), codul Caragea, etc.),vezi pm. IV, partea I-a, p. 216-219.

S'a decis c, In lipsa unei dispozitii exprese in codulCaragea, care A cear§, un act scris pentru existenta darului,dovada, lui se putea face si prin martori 3).

523. Formele speciale la care sunt supuse dona-tiunile mobiliare (art. 827). Toate donatiunile mobiliare,pentru care se Ineheie un act autentie, Bunt supuse forma-

statornicite de art. 827, C. civil, adiel a statuluiestimativ, de care vorbeste acest text, al egrui seop este dea mentine principiul irevoeabilitg,tei darurilor, 1m piediAndpe aruitor de a retine unele lucran i cuprinse In donatiunesi de a o revoca astfel In mod partial.

Aceastl dispozitie nu se apliA Insá donatiunilor ma-nuale, nici celor deghizate sau aseunse sub forma unuicontract cu titlu oneros, nici institutiilor coutraetuale (art.9334).

Ea se aplid, InA nu numai mobilelor corporale, darsi celor incorporale, precum i tuturor donatiunilor acestormobile, fie remuneratorii, oneroase, conditionale, Cu termensau pure si simple.

Actul sau statul estimativ, dupg cum 11 numeste art.772 C. civil, care poate fi fIcut ì printr'un act sub semniiturNprivatI, trebue A coprindit descrierea individualá i prete-

www.dacoromanica.ro

296 COD. CIV. CARTEA III. TIT. II. CAPIT. III

luirea fiecitrui lucru &nit, i sl fie semnat de dlruitor §ide donatar, sau de acel care acceptg pentru acest din urml.

523 bis. Lipsa actului estimativ nu atrage inexistentadonatiunei, dupl cum pe nedrept sustin unii, ci numai anu-larea ei; de unde rezultl el aceastl anulare nu mai poate ficerutit dacá au trecut 30 de ani dela slvar§irea donatiunei.

523 ter. Actul estimativ poate fi Inlocuit prin acteeehivalente, de exemplu, printr'un inventar care ar stabiliconsistenta i valoarea lucrurilor dlruite. Din lmprejurareael actul estimativ nu este preseris ad nsolemnitatem rezulacl ditruitorul care ar fi &cut traditia mobilelor n'edeserise

nepreteluite, nu le va putea cere Inapoi dela donatar,pentrucl, In asemenea caz, donatiunea fiind numai anu-labilI, anularea care rezultit din lipsa ctului estimativ a,putut fi confirmatit prin executarea voluntarii a donatiunei

In specie, traditia lucrurilor &mite se considerl ca Gconfirmare tacitl In sensul art, 1167 C. civil.

523 quater. Doctrina qi jurisprudenta admit el cre-ditorii dlruitorului chiar posteriori donatiunei, pot sl propueanularea donatiunei pentru lipsa actului estimativ, ceeaceimplicit el §i lnsu§i dlruitorul are acest drept.

Aeest drept nu apartine Insl nici dlruitorului,ereditorilor sli, atunci clnd eel dintli a predat de bunà.voe donatarului lucrurile ditruite; cici In asemenea caz,dlruitorul ne mai putând sl le revendiee dela donatar, seIntelege cI nici creditorii lui nu pot sit aib/ acest drept,

524. Acceptarea donatiunei (art. 814 §§ 1 Eli 2C. civil). Donatiunea fiind un contract, nu se perfecteazitcleat prin acceptarea ei, i lipsa acceptlrei poate fi opuslchiar dacl donatarul a fost pus In posesiunea lucrurilor&mite Eli a perceput fructele lor.

Acceptarea se poate face. atat de Insu0 donatarul eatde un mandatar al slu, fie legal sau conventional. Man-

datarul conventional va trebui Insá sl fie lnvestit cu o pro-curI autentic11).

Plug In momentul acceptitrei sau notificiirei ei, dacitacceptarea s'a fleut prin act separat, d/xuitorul este In drept

retragI oferta sau policitatia sa.

Vezi supra, p. 293, text rnota 3.

www.dacoromanica.ro

ACCEPTAREA DONATIUNEI. ART. 814 297

Donatiunea nu obliga deci pe daruitor i nu-§i pro-duce efectele sale decat din ziva In care a fost acceptata(art. 814 C. civil).

Chestiunea de a se §ti daca donatiunea trebuia sit fieacceptata la Romani este controversata. Cei mai multi ad-mit necesitatea acceptarei, cu toata parerea contrail, a luiSavigny1), pentruca nimene nu poate al impue o favoare-euiva :

Non potest liberalitas nolenti adquirí". (0 liberalitate nupoate fi dobAndita de cineva contra vointei sale). (L. 19 § 2, Dig.,De donationibus, 39. 5).

Un alt fragment din Digeste zice, de asemenea:Invito beneficium non datur". (Nimene nu este obligat a

.accepta o binefacere In contra vointei sale). (L. 69, Dig., De div.-regulis juris antiqui, 50. 17 2).

Solemnitatea acceptarei era Snag, neeunoscutit la Ro-mani 3).

524 bis. In dreptul actual, totul fiind solemn In ma--terie de donatiuni, nu numai oferta de a darui, dar ¡I accep-tarea trebue sà se faca In forma autentica.

In dreptul nostru, acceptarea n'are Insa nevoe de a fiexpresa, ea putand fi §i tacita.

In privinta donatiunilor manuale, acceptarea va con-sista in primirea lucrului &nit.

Daca acceptarea n'a avut loc prin 1nsui actul de do-matiune, ea se poate face §1 printr'un act posterior, NOnumai inaimtea morfei delruitorului sau pierderei capaci-tatei sale, concursul conslintimantului neproducandu-se decatIn momentul acceptarei (art. 942 C, civil 4).

Mo4tenitorii donatarului n'ar putea deei sà primeasca.donatiunea In urna mortei acestui din urma, caci ei re-prezentInd pe defunct numai In privinta drepturilor ce acestaavea in patrimonitl lui, In specie, el nu avea qi deci n'a

System des heutigen rdmischen Beats, IV, § 160, p.145 nrm. Contra:Dernbnrg, Pandekten, II, § 106, text ei nota 4; ITnger, System des oesterrei--ehischen allgemeinen Privatrechts, II, § 95, p. 196, nota 26, ate.

Vezi tom. I al acestei luer/ri p. 55 kti p. 125 ter.2) Vezi tom. IV, partea II, p. 229, nota 1. Tot acolo se arat i dreptul

aloetra anterior in aeeastii4) Vezi tom. IV, partea I, p. 231 i p. 270; tom. VIII, partea I-a, p. 142,

«iota 4 (ed. a 2-a). Vezi ei infrci, No. 534, p. 306.

www.dacoromanica.ro

298 COD. CM CARTEA III. TIT. Il. CAPIT. III.

putut transmite niel un drept, de oarece nu acceptase Incgdonatiunea.

524 ter. Din Imprejurare cg o donatiune neacceptat&nu face parte din patrimoniul donatarului, mai rezultg cg,creditorii lui nu pot s'o accepte niel in baza art. 974 C.civil 9, nici In baza art. 975 C. civil, pentrucg actiuneapauliang las a se presupune cl debitorul mic§oratpatrimoniul printr'un act fraudulos gi, In specie, donataruta pierdut numai ocazia de a se Inavuti, ceeace el este Indrept sg, facg fgrg a dauna pe creditorii si 2).

Non fraudantur creditores, dim quid non adquiritur a de-bitore, sed citm quid de bonis diminuitur". (Creditorii nu se potplângecit au fost Inselati de debitorul lor, de citeori acest dinurmg. pierde ocazia de a-si mgri patrimoniul, ci numai atuncicând el InstrXineazä. sau ascunde bunurile sale In dauna lor). (L.134, Dig., De div. regulis juris antiqui, 50. 173).

525. Acceptarea donatiunei fàcutä unui minor sauunui interzis (art. 407, 815 C. civil). Donatiunea fl-cutg umui minor emancipat se accepteazA de Inauqi minorul,Cu asistenta curatorului su (art. 425 ki 815 § 2). sau depgrinti ori ceilalti ascendenti ai sgi (art. 815 § 3 C. civil).

Dacg, tatgl curator ar fi In acelaqi timp qi dgruitor, ac-ceptarea se va face de minor, asistat de un curator ad hoc.

Donatiunea flcutg, unui minor neemancipat, care seafig sub tutelg, sau unui interzis, se va accepta de tutorCu asistenta consiliului de familie (art. 407, 815 § 2 C. civil).

Donatiunea flcutg unui minor, fie emancipat sau ne-emancipat, mai poa(e fi acceptatg de pgrintii sgi (tatitl saumama). Mama n'are, in asemenea caz, nevoe de autorizareabArbatului, pentrucg, ea intervine In specie ca un repre-zentant legal al minorului.

Mama este in drept a primi, fitri nicio autorizare,donatiunea fitcutg. copilului sgu, chiar and tatgl ar fi Inviatg qi n'ar voi s'o primeascg.

Vezi tom. IV, partea I-s, p. 186; torn. V, p. 205 si p. 224. Mai veziinfra, No. 680 bis, preeum si tom. III al aeestei lueriiri, No. 56. Chestiunea esteInsA, controversatI.

Vezi tom. IV, partea I-a, p. 232; tom. IV, partea II, p. 186; tom. V,p. 205 si p. 224. Vezi si tom. Ill al aeestei luerriri, No. 56 i infra., No. 680.Chestiunea este insit eontroversa.X.

Vezi si L. 6, Pr., in fine, Dig., Quae in fraudem ereditorum, 42. 8.(alias 9).

www.dacoromanica.ro

ACCEPTAREA DONATIUNEI. ART. 407, 815 299

Mama naturall este i ea In drept a primi donatiuneafacial copilului ei firesc neemancipat.

Mai mult Inca, acest drept '11 au qi aficendentii depe mama,pentruel recunoaqterea ei face pe copil sa intre In familia sa,ea qi cum ar fi legitim (art. 652 § 2, 677, 678 C. civil).

,Nul n'est Ward de par sa mère" 1).

Dreptul de a primi donatiunea facuta unui copil minorIl mai au, dupa art. 815 C. civil, pe langa parinti, i cei-lalti ascendenti ai copilului, far/ deosebire de sex qi de

chiar cand ei n'ar fi tutori, qi parintii, care s'ar iflaIn viata ar refuza donatiunea.

Aceeptarea parintilor qi a celorlalti ascendenti nu estesupusa la nicio formalitate ; numai tutorul, care n'ar fi ascen-dent are nevoe de autorizarea consiliului de familie (art.407 0. civil).

Aseendentii n'au nevoe de autorizarea acestui consiliu,chiar cand ar fi tutori, pentrucit tutela nu le poate ridicadreptul ce le confera titlul lor de ascendenti.

Daca tutorul sau ascendentul este Insukti daruitor, accep-tarea se va face de un alt ascendent sau de un tutor ad-hoc:

,Nento in re sua auctor esse potest" 2).

Donatiunea fleuta unui copil zamislit se va primi detatal ori mama lui, sau de un alt ascendent 3), sub con-ditie Insa ea copilul sa se nasea viu (art. 654, 808 C. civil).

Cat pentru copiii gasiti, carora nu li s'ar putea randuiun tutor, ei vor putea fi reprezentati de primarul comunei(analogie din art. 311 C. civil, modificat prin L. din 15Martie 1906).

Acei pulli sub consiliul judiciar au capaeitatea de aprimi singuri donatiunile facute In favoarea lor, faraasistenta consiliului, §i de a cere trahserierea donatiunilori mobil i are.

Asistenta consiliului va fi necesarit la acceptare numaiatunei cand donatiunea ar fi supusa unor oarecare sarcini(sub modo).

Vezi supra, No. 118 i tom. I al acestqi luerXri, p. 401, etc.Vezi supra, No. 440 Eli tom. I al acestei lucrIri, p. 261, 301, etc.Cpr. art. 1059 § 4 C. italian çi art. 314 § 2 L. bulgarA asupra succe-

eiunilor din 1890, etc.

www.dacoromanica.ro

300 COD. C1V. CARTEA III. TIT. II. CAPIT. III

526. Acceptarea donatiunei ficutà unei femeeimäritate (art. 199, 201 C. civil). Art. 934 din codulfr. dispune c femeea mitritatit nu poate sit acceptedonatiune, fara autorizarea barhatului sau a justitiei. Acesttext a fost tag cu drept euvant, eliminat atat din codul nostrucat qi din cel italian, pentruca, el este de prisos fa ta deart. 199 qi 201, care prevad ca femeea mAritatA sub onceregim, fie chiar separata de bunuri, nu poate sa dobin-deasca avere cu titlu oneros sau gratuit, far& consimti-mantul barbatului sau autorizarea justitiei

A fortiori, deci, femeea maritata neautorizata nu poate-dispune de averea sa prin donatiuni Intre vii 2).

Autorizares barbatului n'are tug nevoe de a fi autentica,.fiind suficient ea ea sa fie scrisA 3).

Autorizarea poate fi i tacita de cateori barbatul la-parte la act (art. 199 C. civil).

Barbatul poate s. primeasca o donatiune In numele-femeei, Insa pentru aceasta are nevoe de o procura autentica,fie chiar general.

De cate ori o femee maritata va primi o donatiuneMA a fi autortzata conform legei, aceeptarea va fi nula,.nulitatea fiind lima relativa, dei chestiunea este foarte-controversata 4).

527. Acceptarea donatiunei find unui surdo-mut(art. 816 C. civil5).Surdo-mutul care poste said comu-nice vointa i ideile sale prin scris, poate sá primeascadonatiunea el Insukti, sau printeun mandatar Investit cuo procura autentica, dacit este major qi capabil 6).

Daca surdo-mutul nu poate comunice ideile sale-prin scris, acceptarea donatiunei se va face tot de el, Tugcu asistenta unui curator ad-hoc, randuit de consiliul de-

iar nu de tribunal, dupa cum impropriu se exprimaart. 816 din codul civil.

Vezi tom. TV, partea I-a, p. 237 qi tom. VIII, partea I-a, p. 622,..nota 4 1ed. a 2-a).

Vezi tom. IV mentionat, p. 66 tri 237.Vezi tom. IV mentionat, p. 237 i tom. VIII, partea I-a, p. 630 ad no/am..Vezi infrci, p. 303.Vezi &supra conditiei juridice a surdo-mutilor, studiul ce am publicat

In Dreptul din 1907, No. 56, precum 10 T. G. TAngsescu, Cr. judieiar din 1914..No. 59 i 60.

5) Art. 936 § 1 din codul fr. este expres in acessa privintX

www.dacoromanica.ro

ACCEPT. DON. FRIIT.X. IINIII SURDO-MITT. ART. 816. 301

Acceptarea facindu-se, dupa textul nostru, de Insuqisurdo-mutul, rolul curatorului nu este cleat aeel alunui interpret ; pe and, In codul francez, acceptarea seface de instqi curatorul, ceeaee este mult mai logic.

Acest curator neavand la noi nici facultatea, niciobligatia, de a aceepta donatiunea In numele surdo-mutului,nu va fi responsabil nici pentru lipsa de acceptare, nicipentru lipsa de transeriere a donatiunei, ci numai atunciand ar refuza fäth euvant asistenta sa 1).

La noi, unde acceptarea donatiunei n'are nevoe de afi expresa, surdo-mutul, care ar fi In stare Bali manifestevointa prin semne, ar putea s primeasca el Insufli dona-tiunea fara asistenta curatorului, semnand actul de donatiuneprin punere de deget (art. 16 L. p. autentifie. actelor).

In once caz, exceptia statornicita de art. 816 C. civilfiind, ea toate exceptiile, de stricta interpretare, nu poatefi hating prin analogie la alte cazuri ; de unde rezultac.surdo-mutul major qi neinterzis, ajar and n'ar ti a serie,are capacitate de a consimti la celelalte contracte solemne,sernnand actul cu punerea de deget 2).

Astfel, surdo-mutul ar putea, sa fad, o donatiune, untestament autentie, etc. qi cbiar un testament olograf,§tie a serie.

El are, de asemenea, capacitate de a primi singur o plat§.Surdo-mutul, capabil de manifesta vointa prin

semne poate s adopteze i sa se dea In adoptiune, sa secasatoreasca qi, prin urmare, s. faca qi o conventie matri-monial.

Habilis ad nuptias, habilis ad pacta nuptialia, sau admatrimonii consequentias" 8).

Aqa dar, In rezumat, surdo-mutii sunt capabili detoate actele vietei civile, afara de exceptia prevazuta deart. 816 C. civil, de cate ori ei au uzul ratiunei qi pot Balimanifeste vointa.

528. Acceptarea donaliunei fäcutä unel persoanemorale. Donatiunile, ca i legatele &cute Unei persoane

I) Vezi infra, No. 552.2) Vezi tom. I, p. 71, nota 1; tom. IV, partea I-a, p. 241; tom. VI, nota

1, in fine dela p. 454, 455; tom. VIII, partea I-a, p. 88, 89 (ed. 2-a), etc.13) Vezi supra, No. 483 qi infrci, No. 637, etc.

www.dacoromanica.ro

302 COD. CIV. CARTEA. III. TIT. Il. CAPIT. DI

morale recunoseuta prin lege, se primesc de administratoriiacelor persoane, in urma unui deeret regal care Invoesteacceptarea liberalitittei (art. 811, 817 C. civil 1).

EFECTELE ACCEPTAREI.

Trebue sa distingem, In aceasta privinta :1° efectele acceptarei regulate, si 2° efectele acceptareine reg ul ate.

529 bis. 1° Efectele acceptirei regulate. Acceptareafacuta In formele legate leagg, pe daruitor si pe donatar,%And ea donatiunea sa fie perfecta si irevocabila (art.407 C. civil).

Prin urmare, persoanele incapabile nu pot sa atace,niei chiar pentru leziune, actele facute de reprezentantullor legal In marginele legei si ale atributiei lor, ele fiinddestul de aparate prin Indeplinirea formelor edicta,te de lege.

De cate ori Insa, cu toata observarea formelor legale,incapabilii au suferit o &ling, ei au o actiune in despa-gubire contra reprezentantilor lor legali (art. 390, 1548C. civil).

529 ter. 2° Efectele acceptirei neregulate.Nuli-tatea acceptarei atrage nulitatea donatiunei si de cate orinulitatea este absoluta, ea poate fi propusa de toate par-tite interesate, deci si de Insusi daruitorul sau de repre-zentantii lui. Trebue sa consideram ea absoluta once nuli-tate care rezulta din neindeplinirea formelor solemne aledonatiunei, sau din lipsa de calitate ori a unui mandatautentic din partea celor care au acceptat donatiunea si,in fine, din lipsl, autorizarei guvernului a liberalitatei fa-cuta unei persoane morale (art. 811, 817 C. civil), pentrucá incapacitatea persoanelor morale a fost statornicita maimult intr'un interes public dealt In interesul aeestor persoane.

Cazurile and acceptarea donatiunei %calunui incapabil este null. Am vazut. la No. precedent cazu-rile In care aceeptarea donatiunei facuta unei persoane ca-pabile este lovita de o nulitate a bsolut§.

11 Vezi aupra, No. 500. Cpr. art. 1060 C. ita.lian gi art. 315 din legea bul-garI asupra suecesiunilor, dela 1890.

www.dacoromanica.ro

EFECTELE ACCEPTIREI REGULATE. 303

In ell priveqte donatiunea gent/ unui incapabil, ac-ceptarea poate fi null In urmittoarele doul cazuri : 1° andreprezentantul legal al incapabilului n'a observat formeleprescrise de lege; de exemplu : un tutor a primit donatiuneaflcutl minorului sau interzisului flrl autorizarea consiliuluide familie (art. 407 C. civil) ; si 2° and acceptarea a fostflcutl de Insusi incapabilul flrl, lndeplinirea formelor le-gale ; de exemplu : o femee mitritatl a primit o donatiuneWI autorizarea prescrisl de lege (art. 199, 201 C. civil);un minor emancipat sau un surdo-mut a primit o dona-tiune flrl asistenta curatorului (art. 815, 816). etc.

530 bis. Chestiunea este Insl de a se sti dacii aceastlnulitate este absolutit sau numai relativit ? Desi chestiuneaeste foarte controversatl, controversa existind t¡ti In vechiuldrept francez credem eà nulitatea este relative. Este, Inadevir, de principiu el contractele Incheiate Intre un incapabilqi o persoanl capabill leagit pe persoana capabill, At% a legape eft, incapabill, In acest sens cl rlmlne la alegerea in-capabilului de a mentine contractul sau de a cere anularealui. Apoi, teoria nulitltei absolute se IntemeiazI mai cuseam/ pe art. 934 si 938 din codul francez, care au fosteliminate de legiuitorul nostru. Prin urmare, de Ate oritutorul a primit, In numele minorului sau interzisului, odonatiune flrà autorizarea consiliului de familie, sau declteori o femee mAritatl a primit o donatiune flrl autori-zarea legal, nulitatea acceptlrei este pur relativl ; de underezultl cl aceastl nulitate poate fi propusl numai de in-ca pabil, iar nici intr'un caz de dlruitor sau de repre-zentantii lui.

Aceastl nulitate fiind relativI, se preserie prin 10 anidin ziva mortei dlruitorului (art. 1900 C. civil), solutieadmisibill si in privinta donatiunilor deghizate 1).

530 ter. Asupra chestiunei de a se Ilti dacl nuli-tatea care rezultl din neobservarea art. 1231 este relativlsiu absolutl, vezi tom. I al acestei lucritri, p. 373, nota 1,precum qi tom. IV, No. 20 si observ. ce am publicat InCr. iudiciar din 19154 No. 18, etc.

1) Vezi tom. IV, partea I-a, p. 245 nrm. Mai vezi tom. I al Com. noastre,(ed. II), p. 788, text si nota 5; tom. II, p. 746, nota 4; tom. V, p. 34, preeumli tom. J. al aeeetei luorliri, p. 373. Cpr. Colin et Capitant, III, p. 138.

www.dacoromanica.ro

304 COD. CIV. - CARTEA IJI. - TIT. 11. - CAPIT. III

Consecintile lipsei de acceptare (art. 820C. civil). Minorii si interziii, carora li s'a facut o do-natiune, nu pot cere lucrurile daruite, daca aceasta do-natiune n'a fost acceptata In numele lor, de tutorul lor(art. 815 C. civil), cad neexistand acceptare, nu exista nicidonatiune (art. 814 C. civil). Minorii i interzisii au Insarecurs contra tutorilor care neglijand de a accepta dona-tiunea, le-a adus o dauna In averea lor (art. 390 si 998C. civil).

Art. 820 din Oodul civil, fiind aplicarea unui prineipiugeneral-, trebue s deeidem ca aceeasi raspundere incumbatuturor acelor care sunt Insarcinati de a primi donatiuneain numele incapabililor ca i celor Insareinati numai de a-iasista.

Tutorul, care a fiteut o donatiune minorului sau in-terzisului i ascendentul care a facut o donatiune descen-dentului sau, nu sunt responsabili In baza art. 820 C. civilpentru lipsa de aceeptare, caci ei avand interese °parse euacele ale donatarului, nu ,puteau accepta donatiunea. Ei nuvor fi responsabili deck Intr'un singur caz, i anume:atunci And ar fi participat la o acceptare, care ar puteafi declarata nula, pentru ea in asemenea caz, ei manifestIndintentia de a mentine donatiunea, erau datori a veghea caea sa fi acceptata In mod regulat.

Notificarea acceptsdrei (art. 814 partea final).Daca acceptarea donatiunei n'a fost facuta prin Insusi aetulde donatiune, ci printr'un act posterior, inainte bad demoartea daruitorului sau pierderii cupaciteifei sale, dona-tiunea nu-si va produce efectele sale decal din ziva In carese va fi comunieat daruitorului actul de acceptare, prinportarei, eaci eoncursul consimtamantului si, prin urrnare,contractul n'are loe decat atunci and acceptarea parvinela cunostinta mini care a faeut oferta de a darui.

Din Imprejura,rea el donatiunea nu este perfectI, inprivinia ambelor parti, decat din momentul notificAreiacceptarei, rezulta cá daca donatarul ar deveni incapabilsau ar muri dupii acceptare insa lnainte de notificare, no-tificarea acceptarei n'ar mai putea aves loe si donatiuneanu va mai aves fiinta.

De asemenea, creditorii donatorului i creditorii mote-

www.dacoromanica.ro

DESPRE DONATIUNILE INDIRECTE 305

nitorilor si n'ar putea sg, notifico daruitorului acceptareaclonatarului defunct. Chestiunea este Insa controversata InFranta.

Tot astfel, daruitorul rilmane liber de a revoca dona-Iiunea cat thnp notificarea aceeptArei n'a avut loe, iar no-tifiearea nu s'ar putea face mcgtenitorilor sai, In caz candel ar fi murit Inaintea primirei ei pentruca nu existit dona-Oune cat timp acceptarea n'a fost notificatd.

Tot pentru acelea§i motive, notificarea nu va pu tea fifaena dgruitorului, care ar fi devenit incapabil, fie de fapt,fie de drept, In urma a cceptgrei.

EXCEPTIILE ADMISE DE LEGE DELA PRINCIPWLSOLEMNITÄTEI DONATIUNILOR

533. Art. 813 C. civil dispune ct toate donatiunilese fae prin act autentic.

Prin exceptie Irisa forMele solemne nu mai sunt ne-cesare In urmatoarele eazuri, In cari exista donatiune indirecta.

1° Citad ereditorul renunta la creanta sa, restituindclehitorului titlul creantei (art. 1138 C. civil);

2° Cand cineva serveoe pretul unei rente viagere ceel constitue cu titlu gratuit In folosul unui tertiu (art. 1642) ;

30 Cand cineva lasa anume sa se Implineascg, prescriptiacare curgea In contra lui ;

40 M'id cineva renunta la beneficiul unei prescriptiieaqtigate (art. 1839);

5° (Jand eineva renunta la uzufruct sau la o succe-siune i renuntarea sa foloseqte nudului proprietar sau rno§-tenitorilor sai, ori tree la gradul urmator (art. 697 C. civ.9 ;

6° Cand se face o donatiune printr'un contract deasigurare pe viata ;

70 Cand se face o donatiune remuneratorie sau rgs-plgtitoare Cu caracterul unei datio in solutum, sau In exe-,cutarea unei obligatii naturale;

8° Cand se face o donatiune sotilor sau unuia din

1) Este vorba, bine Inteles In specie, de o simpla renuntare, caci dacaun moltenitor ar renunta la succesiune In folosul altui moltenitor, aceasta n'armai constitui o donatiune indirecta, oi o adevarata donatiune, supla. ca atare,formelor solemne ale donatiunilor (art. 697 gi 817 C. civil).

72701

www.dacoromanica.ro

306 COD. CIV. CARTEA III. TIT. III. CAPIT.

ei prin contractul de easgtorie (art. 932 C. civil). Acestedonatiuni sunt insA, In realitate, investite cu formelelemnitAtei, pentrucg ele fac parte din conventiile matrimo-niale, care stint contractele solemne (art. 1228 O. civ. 708urm. Pr. cis%) ;

90 In fine, cAnd se face o donatiune manual l sau odonatiune deghizatg, sau ascung sub forma unui contractCu titlu oneros.

534. Donatiunile manuals. Donatiunile manuale (demanu ad manum) sunt admise de doetring, §i de jurispru-dentA, atAt In Franta cat qi la noi, pentru lucrurile mobileprecum bani, juvaere i altelei), qi pentru once sum, iarnu numai pentru o suml minimg, dupg, cum pe nedrept sedecide de unii2).

Jurisprudenta le seuteqte 'MA pe nedrept dupg, pgrereanoastrA, de taxele de Inregistrare').

Donatiunile mobilelor, corporale nu aunt supuse nici uneiformalitati de cateori exista traditie zice Pothier.

Tribunul Jaubert a zis, deasemenea :Donatiunile manuale nu aunt supuse la nicio forma si nu

sunt carmuite de alta regará deck de traditie, afara de reducerearaportul lor n cazurile respective".

Mai mult Inc, ilustrul cancelar Daguesseau, autorulordonantei din 1721, zicea cl darul manual n'are nevoede nicio lege, iar jurisprudenta repet1 dap/ el eg, darulmanual apartine mai mult dreptului natural decat dreptu-lui civil, qi cg, el se impune din ce In ce in fiecare zi, eao neeesitate In relatiile ordinare ale vietei."

Curtea de casatie a decis, in Sectii-Unite, In unire cuconcluziile noastre, cg, intre eonditiile ce se cer pentru va-liditatea unui dar manual este Eli aceea ea traditia lueruluidgruit di fie fAcutg, inaintea mortei ddruitorului; aqa cAnu poate sA existe dar manual de elteori instantele de fondconstatA cg, traditia lucrului clgruit nu s'a fAcut donata-

Vezi infra, p. 308.Vezi tom. IV, partes I-a, nota 3 dela p. 257, 258. Vezi &supra, dona-

tiunilor manual% Bufnoir, Propriété et contrat, p. 493 urm,Cas. Seetii-Unite, Bul. 1912, p. 2066 t2.1 tom. IV, mentionat, p. 258,

flota in.

www.dacoromanica.ro

Vezi tom. IV, partes I-a, p. 260, ad notam. Mai vezi a,cest tom. No. 272vi 317, tom. VIII, p. 142, nota 4. Vezi vi supra, p. 297.

Vezi supra, p. 8.S) Vezi Li art. 1724 din eodul civil neerlandez. Cpr. art. 943 0. austriae,

1269 C. Calimaeh. Vezi asupra textului mentionat din codul austriac, Savigny,System des heutigen roemieehen Reekte, IV, § 176, p. 195 (ed. germ. din 1841);Stubenrauch, Commentar zum oesterreichischen allgemeinen bargerliohen Geeetz-buche, II, p. 133 urm. (ed. a 8-a), etc. Vezi art. 1269 C. Calimach reprodusinfra. p. 619 bis, No. 541 bis, in fine.

4) Deci, daca un lueru mobil a fost (Urna la mai multe persoane succe-sive, aceea pusa in posesiunea lucrului va fi preferata vi va S proprietarul lui(art. 972).

De asemenea, daca, claruitorul a murit inainte de a face traclitia lucrului, .mottenitorii lui sunt in drept a nu preda luerul fagiiduit, sau . a-1 revendicadeis. donatar, In caz can& acest din unta s'ar fi pus pe nedrept in poiesiunealui, ara ea el, sa, &iba drept la vreo despligubire.

DIO art. 1269 din eodul Calimach (943 C. austriae), fagaduinta scriside a darni era, din contra, obligatoria pentru daruitor, deci, i pentru moqteni-torii lui. Vezi tom. IV, partes. I-a, P. 216, 217 vi p. 205, nota 1.

DONA TIIINILE MA NUALE 307

rului de catre daruitor in timpul viefei acestuia i In mo-mentul cand el era capabil de a consimti a). Cu drept eu-vint s'a zis, deci, ca darul manual este un contract realIn sensul rignros ce aceasta expresie avea la Romani (reperfieitur 2).

.Donatiunea manualg se indeplineste prin remitereape care dgruitorul o face donatarului", zice art. 273 lit. d (titlulfinal) din codul civil elvetian dela 1907 3).

Darul manual fiind o adevarata donatiune i once do-natiune fiind un contract, cere, pe de o parte, acordul voin-Olor In vederea de a face i de a primi o liberalitate, iarpe de alta parte, traditia mala a lucrului dama, eare nuse considera In specie numai ea o executare a contractului,ci ea un element constitutiv si o cauza eficienta a dona-tiunei. Traditia este deci aeeea care, In specie, d valoare

efecte concursului de vointe. Ea creesza deci darul ma-nual qi transmite donatarului proprietatea luerului dama 4)

Traditia necesara, pentru ca darul manual al existe,trebue s. se Indeplineasea Intr'un mod extern qi vizibilsit procure donatarului posesiunea reall f¿i efectiva a lu-crului daruit, caci numai astfel el va putea s invoaeeerga omnes art. 972 qi 1909 C. civil. Daca traditie estesan nu real., ~asta este o chestie de fapt de suveranaatributie a instantelor de fond.

Art. 1316 din codal civil, vorbind de predarea carese Indeplineste prin simplul efect al consimtimantului, se

www.dacoromanica.ro

308 COD. CIV. CARTEA III. TIT. II. CAPIT. III

refera la constitutul posesor') §i la eeeace altadata se nu-mia traditia brevi manu.

Traditia Indeplinita pe calea de constitut posesor nuproduce existenta darului manual, pentruca pretinsul do-natar n'are posesiune reala §i efectivit a lucrului 4:111.114;

pe eand traditia brevi manu, care are loe atunei eind uncreditor amanetar san un depozitar al unui lucru mobilar deveni donatarul acestui lucru, Indepline§te, din contra,darul manual, pentruca, In asemenea caz, creditorul gagistsau depozitarul are posesiunea reala, a lucrului daruit, §ispre a se realiza un dar manual, este suficient ca laaceasta posesiune sa se adaoge, din partea proprietarului,intentia de a darui la care al consimta §i donatarul 2).

Traditia mall §i efectiva a lucrului daruit scuteittedarul manual de formele statornicite de lege pentru cele-lalte donatiuni, §i redactarea unui act scris, departe de aasigura eficacitatea darului, ar putea din contra, uneori,sa,-I compromita, caci traditia er putea, fata cu un actscris redactat odata sau Inainte de efectuarea .ei, sa fieconsiderata ea executarea unei donatiuni inexistente, dincauza ca ar fi fost facuta printr'un act sub semnaturaprivatg.

Un dar manual nu este acela care se face prin act scris"zice un autor 3).

Tat/ deci lnc5, un caz, In care se poate zice:Melius est non habere titulum, quam habere vitiosum". (Este-

mai bine a nu avea -titlu, decit a avea un titlu viciat 4).

Traditia fiind neaparata pentru perfectarea daruluimanual, §i ea nefiind cu putinta decat In privinta mobile-

Exista constant posesor atunei cAnd vinsgtorul san diirnitorul continni4in baza unei conventii, a Odra lucrul yindut san diirnit, en titlu precar, adecitIn ealitate de ehirias, depositar, ImprumutXtor, etc. posesiunea lnerului viindutsan dgruit. In asemenea caz, yinzAtorn1 sau dlruitorul posedli luern1 pentrneumpgrXtor sau donatar, dela care el este presupus a fi primit luerul, clupil, eai 1-a predat. Constitutul posesor, de care legea aetuallt nu yorbeste, era anameprev5aut prin art. 573 C. Calimaeh (428 C. austriac). Vezi tom.--IV, partea I-ap. 265, nota 3; tom. V, p. 164, text si nota 2; torn. VIII, partva II, p. 218,nota 1 e p. 220 (ed. a II-a, ate.).

Vezi tom. IV, partea I-a, p. 266, ad notoAn.2) Troplong, Don. et testaments, II, 1234.4/ Vezi tom. I al acestei lnerliri, p. 611, No. 785 si tom. IV al aceleiasi

luerliri, No. 571.

www.dacoromanica.ro

DONATIUNILE MANUALE 309

lor corporale, de aici rezulta cit numai aceste mobile, pre-cum banii, productele, juvaerele, etc., pot face obiectele unuidar manual f).

Astfel, imobilele 0 nlobilele incorporale (ereantele) nupot fi daruite de manu ad manum. Pentru aceste din urma.se cere un act de cesiune (art. 1391 urm. C. civil).

N u pot, dé asem enea, face obieetul unui dar manualtitlurile nominative, nici drepturile personale qi cele reale,aplicabile unui lucru care nu poate fi transmis dela maul lamaul 2).

Cat pentru creantele constatate printr'un titlu la pur-tator, ele pot face obiectul unui dar manual, chiar dacadaruitorul qi-a rezervat venitul sau uzufructul lor, pentrucaIn specie, creanta este incorporata titlului §i apartine pur-tatorului.

Dar daca aceste titluri pot face obiectul unui dar ma-nual, creantele negoeiabile, precum : cambiile, politele, tra-tele, biletele la ordine sau la domiciliu, etc. nu pot fi trans-mise dela maul la mama numai prin traditie, proprietatealor stramutandu-se prin gir (art. 277 C. com.).

Proprietatea unui manuscris, ea li aceea a unei cartiimprimate poate Insa face obiectul unei donatiuni manuale-cu toate ca, dui)/ parerea generala, darul manuserisului nuatrage transmiterea proprietatei literare, adeca a dreptuluide a-1 da publicitatei 3).

534 bis. Darurile manuale nu deroaga dela regulelede fond ale donatiunilor, ci numai dela regulele de forma.Ele sunt deei supuse raportului qi actiunei In reductiune.Ele nu pot avea loe decat Intre persoane capabile de adispune rli de a primi; de unde rezulta, ca persoanele mo-rale n'au capacitatea de a primi un dar manual farg, a fiautorizate de puterea executivit (art. 811, 817 C. civil 4).

Darurile manuale pot avea loe qi Intre soti, ele fiindInsa revocabile (art. 937 0. civil).

I) Vezi ouprti, p. 306. Vasele eau coriibille, desi sunt lucruri mobile-(art. 490 C. com.), totusi nu pot 8 ditruite dele ming, la miinli, penrtuog nu pot8 instrAinate decit printeun act serie (art. 493 C. com.). Vezi tom. IV, partea.I-a, p. 272, nota 2; tom. VIII, partes II, p. 22; tom. XI, p. 359, etc.

2) Vezi tom. IV, partea I-a, p. 273, ad not am.8) Vezi tom. IV, partea I-a, p. 275, text si nota 2; tom. XI, p. 361, etc-') Vezi tom. 1V, mentionst, p. 89, 90 si 276.

www.dacoromanica.ro

3 1 0 COD. CIV. CA.RTEA III. TIT. II. CAPIT. IH

Darurile manuale aunt In principiu irevocabile, caonce donatiune in genere (art. 801 C. civil).

Dararile manuale pot fi &cute sub o conditie sau osarcina oarecare, precum ar fi aceea de a servi o rentadaruitorului sau unui tertiu, etc.

Acel care invoaca darul manual trebue sa-1 dovedeasca(art. 1169 C. eivi1).

Actori incumbit onus probandi". (Sarcina probei incumbitreclamantului), sau Ei incumbit probatio qui Liege, non quinegas". (Cel care afirma trebue sä, dovedeasca, nu cel care alga-duevte). (L. 2, Dig., De probationibus, 22.3 1).

Jalnitorul dator este a arata toate dovezile lucralui cervuten toate starile fmprejur, vi toate dreptatile cererei sale, iar nuparitule, zice codul lui Andr. Donici (§ 3, capit. 3 2).

Dovedirea darului manual este carmuita de legea lo-cului unde el a fost fame). Aceasta nu este dealt apli-carea principiului cit, mijloacele de proba. ale obligatiilorsunt carmuite de legea tarei In care s'a Incheiat contractul4).

Deci, daca darul manual a fost ficut in Englitera,In America, In Spania (art. 1244 C. civil spaniol din 1889),In Portugalia, In (lermania qi In alte OH unde probatestimoniala este admisa fara nicio restrictie, el va puteaIn toate cazurile, fi dovedit prin martori; pe cand daca ela foist flea In Franta, In Romlnia, etc., el nu va puteafi dovedit peste 150 de lei, sa, fie dovedit prin martori §iprezumptii, decal atunci cand ar exista un Inc,eput de proba.scrisa 5) sau cand ar fi rezultatul unei fraude.

Acel care invoaca existenta unui dar manual va puteain once caz, si-1 dovedeasca prin marturisirea qi jura-mintul adversarului sau, marturisirea fiind, dupit parereageneral, indivizibila, conform principiului Inscris In art.1206 § 2 C. civil 6).

Vezi torn. I al acestei lucrXri, p. 510, No. 699.yezi ei C. Caragea, parten VI, capit. 2, § 1. Mai vezi tom. VII, nota 4

dela p. 106, 107.Cas. fr., .T. Clunet, anul 1906, p..412 li Cr. judiciar din 1906, No. 33,

p. 268 (cu observ. noastri).Vezi tom. I al Coment. noastre, p. 177, text qi nota 1; tom. IV, partes

1-a, p. 288; tom. VII, p. 242, text li nota 5, etc.6) Chestiunea este tna, controversatl. Vezi torn. IV, parten I-a, p. 286 urm.3) Chestiunea este ins11, rfi de astidatli controversatIt. Vezi tom. IV, parten

I-a, p. 290 urm. In once caz, principiul indivizibiliatei mArturisirei suferi maintulte restrictii, asupra clrora vezi tom. IV rnentionat, p. 293.

www.dacoromanica.ro

Vezi tom. IV, 'n'atea I-a, p. 279, text nota 3 qi p. 286 trrm.; tom.XI, p. 352, etc.

Vezi tom. IV mentionat, p. 280 urm. i tom. XI, p. 352 nrm.Vezi &supra tuturor imprejurliri, tom. IV, partea 1-a, p. 282 urm.Despre clonatiuni deghizate vorbeqte art. 940 § 2 C. civil, declartindu-le

nulo &tuna ctind ascund o frauclA la lege. Vezi infra, No. 644.

DONATIONILE DEGHIZATE 311

Situatia care se prezinta de cele mai multe ori In prac-tica este aceea In care pretinsul donatar se gase§te In po-sesiunea mobilelor litigioase iisustine ca, aceste mobile i-aufost daruite, pe cand reclamantul tagadue§te existenta da-rului manual. In asemenea caz se decide, In genere, ca de-tentorul mobilelor litigioase n'are nicio proba de facut, po-sesiunea lui constituind un titlu de proprietate (art. 1909C. civil 1), daca aceasta posesiune este continua, neintre-rnpta publica i sub nume de proprietar (animo domini)(art. 1847 C. civil); de unde rezulta cl art. 1909 C. civilnu se va mai aplica de cateori reclamantul va stabiliposesiunea pretinsului donatar este precara, delictuoasa, ne-certa, obscura sau echivoca, 2).

Aceasta dovada se va putea face prin martori i pre-zumptii.

Faptele principale, care se invoacti, In genere, spre ase stabili caracterul echivoc al posesiunei pretinsului do-natar, sunt: comunitate de locuinta filtre pretinsul daruitor

pretinsul donatar; oarecare acte emanate dela pretinsuldaruitor, acum defunct; Incasarea cupoanelor, titlurilor pre-tinse daruite, pana In momentul mortei sale, de catre de-funct ; atitudinea pretinsului donatar In urma mortei pre-tinsului daruitor, etc.3).

535. Donatiunile deghizate 4) sau ascunse sub formaunui contract cu titlu oneros. Nu trebue confund6mdonatiunile indirecte de care am vorbit supra, p. 594, caresunt §i ele scutite de formele solemne, en donatiuniledeghizate, c6ci dacg ti-am vAndut cu 20.000 lei un imobilcare valoreazg 300.000 lei, cu intentia de a te gratificaCu 380.000 lei, existg In special donatiune indirectl; pecand aael in contractul de mai sus ti-am dat chitantl deprimirea pretului in.treg, pe care nu 1-am primit exista odonatiune deghizatg. Aici aparenta anuntl o vgnzare, pecAnd, in realitate, operatia constitue o donatiune. Liberali-tatea nu este deci in realitate ceeace pare a fi, pe cAnd In

www.dacoromanica.ro

312 COD. C1V. CARTEA III. TI I'. 11. CAPIT. 111

donatiunea, indirecta, din contra, aparenta este conformaeu realitatea 9.

Donatiunile deghizate sunt si ele scutite de formelesolemne ale donatiunilor.

Donatiunea este deghizata atunci cand ea se ascundesub forma si aparenta unui contract cu titln oneros sauunui alt contract, de exemplu: o vanzare, o locatiune, osocietate, un imprumut, o conventie matrimonia16, etc. 2).

Este stiut ca atat jurisprudenta cal si o mare parte dindoctrina sunt aproape unanime pentru a recunoaste valí.-ditatea "donatitmilor deghizate, daca contracta' care servestea ascunde liberalitatea a fost redactat conform prescriptiilorlegei; daca el a fost facut Intre persoane capabile, Sarafrauda s'i fara prejudiciul tertiilor; daca liberalitatea arede obiect numai partea disponibila si daca ea a- fost accep-tata de donatar 3).

Jurisprudenta romana a intrat si ea pe aceasta cale 4).Este adevarat el, Qurtea din Iasi a protestat In termenienergici contra acestei teorii, caro permite de a se calcalegea si de a se Inlatura prescriptiile ei printr'o minciunaIns6 aceasta decizie foarte juridica si foarte bine motivataa fost casata 5). 0 parte insemnata din doctrina apara cudrept cuvant aceasta din urma solutie 6).

In zadar Irisa, aceasta doctrina si cateva Curti se in-cearca, din timp In timp a protesta; caci o temie stranie.11. contrara legei triumfa, asa ca jurisconsultul se gasesteclezarmat si unii din ei renunta chiar li dezespera de arasturna o jurisprudenta atat de constanta.

Vezi Lleantinerie, Précio de droit civil, III, 941, p. 615 (ed. 9-a).Vezi tom. IV, partes I-a, nota 3 dele. p. 295, 296 iii supra, p. 544.Vezi argumentele ce se invoad in sprijinul acestei teorii, pe care am

.combXtut-o din rlispnteri, in tom. IV, partea 1-a, p. 298 urm.Vezi decigiile eitate In tom. IV mentionat, p. 298, nota 1, la care

trebue sA. aditogitm Cas. S-a I, Bult. 1913, p. 134 li. Dreptul din 1913, No. 59p. 433 urm. (ou observ. noastri1); Judeat. ocol. Zkreni, Pagini juridici din1915, No. 147, p. 1169; Trib. Teleorman, Cr. judiciar din 1916, No. 17, p.140, cu observ. noastrl,), etc. Mai vezi C. Buoureqti, Cr. judiciar din 1916, No.1, p. 7, Trib.Gorj, Cr. judiciar din 1920, No. 55, 56, p. 446 (notele d-lui A. Cer-iban). Vezi qi tom. VIII, partes. II, p. 40 (ed. 2-a). precum ti tom. IV, al acesteilucrliri. No. 137, in fine.

Vezi tom. IV mentionat, p. 29.8, nota 1. Mai vezi fa sensul nevalidi-ilitei donatiunilor deghizate, Trib. Gorj, Dreptul din 1891, No. 57.

Vezi tom. IV mentionat, p. 301, nota 3. Cpr. Bufnoir, Propri6té et.contrat, p. 506 urm.

www.dacoromanica.ro

DONAT1UNILE DEGH1ZATE 313

Validitatea dongiunilor deghizate este consacrat5 printr'ajurispruden0 atilt de constant5., In ciit este poate temerar de aprotesta contra ei', zice Baudry-Lacantinerie (III, 941).

Demolombe, (XX, 99) ziee, de asemenea, a a sositprea tarziu pentru a se Incerca de a zgudui o jurispru-(lento, atftt de statornica.

Cu toate acestea, un alt autor, Duvergier, "ki expri-mase Inca dela 1813 convingerea eit aceasta jurisprudent/va fi In curand parasita.

De atunci au trecut peste 70 de ani §i multi vor treceInca, fara, ea A se faca un reviriment In jurisprudent/.Toti suntem de acord a recunoaqte ea, statornicia j-urispru-dentei este un bine; Insa, cu toate aceste, uneori o schim-bare se impune, caci judecatorii sunt 11.1 ei oameni §i, eaatare supu§i gres,elilor.

Jurisprudenta qi. doctrina nu trebue sa fie doll/ suroririvale, a§a cum a-u fost In prima jumtate a secolului al19-lea, zice profesorul Esmein, ci trebue sa mearga mftnaIn man/. spre ali Indeplini greaua lor misiune de a inter-preta legea.

Or, In cazul de fata, marea majoritate a doctrinei pro-testeaza contra validitatei donatiunilor deghizate, protestarede care jurisprudenta nu vrea sa awl/. Aceasta este o gre-.vall de 3aeertat. Este, In adevar, de regretat, cif, jurispru-denta a ajuna atat la noi cat §li In alte tali, a se substituilegei, aceasta nefiind misiunea ei. Tribunalele §.3 mai alesCurten de casa tie trebue sa tinda, In adevar, a stabili ouniformitate In jurisprudenta; scopul acestor jurisprudentinu este bag de a Indrepta legea, ci de a o mentine apcum a faurit-o legiuitorul, §i de a face ca A, fie de totirespectata!

535 bis. Ori cum ar fi, validitatea donatiunilor de-ghizate Rind recunoscuta, ele sunt seutite de formule solemne,fiind supuse numai conditiilor cerute pentru existpta actuluisub care au fost ascunse. Astfel, daca liberalitatea se as-cunde sub aparenta unei vanzari, va trebui neaparat Aexiste, un obiect, un pret §i consimtamantul partilor

Donatiunea deghizata fiind un contract, trebue sa In-truneasca, urmatoarele conditii : 10 partile trebue A fiecapabile de a dispune §i de a primi; 2° donatiunea trebue

www.dacoromanica.ro

314: COD. CIV. CARTEA III. TIT. IL CAPIT. 11I

sa aiba o cauza licita; 30 In fine, trebue A' existe acordde vointe, adica intentia de a darui §i aceea de a primi.

Daca exista sau nu intentie de a darui, aceasta esteo chestie de fapt, care Marna de natura contractului §i deImprejurarile cauzei.

Ca §i consimtimantul donatarului, intentia daruitoruluide a darui n'are nevoe de a fi manifestata In mod expres§i In termeni solemni ; ea trebue insa sa rezulte Intr'unmod ciar §i neIndoelnic din actul fiicut de parti, pentrucaintentia de a se despoia de lucrul su nu se presupuneniciodatA.

Nemo res- suas jactare praesumitur.

La caz de Indoialá, dispozitia va fi interpretata contradon a tarului .

535 ter. Donatiunile deghizate sunt supuse tuturorregulelor de fond la care sunt supuse toate donatiunile Ingenere. Astfel, regulele relative, la capacitatea de a dispune§i de a primi, la indisponibilitatea bunurilor, la cazurile derevocare, etc. se aplica §i donatiunilor deghizate.

Aceste donatiuni sunt supuse raportului de cateori aufost facute unui descendent fail, dispensa de raport.

Ele- sunt, de asemenea, supuse actiunei In reductiune,de cateori ataca rezerva mo§tenitorilor neaparati, etc.

De cate ori simulatia nu constitue prin ea MA* ocauza de nulitate, once persoana interesata este In drept astabili adevaratul caracter al donatiunei deghizate, pentruca A se poat/ aplica acestei dispozitii regulele de anulare,de revocare, de reductiune, etc., aplicabile tuturor liberali-tAtilor In genere.

Partile contractante vor putea dovedi simulatia, stabilindcA contractul ascunde o liberalitate, conform dreptului co-mun, acleca prin martori §i presumptii In cazurile statorni-cite de art. 1191 C. civil, numai frauda la legile de ordinepublica permitand partilor de a administra proba testimo-nial atunci and ele ataca actul pentru simulatie ').

In cat prive§te Insa pe tertii, ei fiind In imposibili-tate de a-§i procura o dovadA scrisA despre simulatia pAr-

1) Vezi tom. IV, partea I-a, p. 154 tisi 311. tom. VIII, partea I-a, p. 65,text tti nota 4 qi p. 103. Vezi li. tom. I al acestei lucari, p. 71.

www.dacoromanica.ro

DONA TIUNILE RE M ITNERA TORII SAIJ RISPLITITOA RE 315

tilor care ascunde o liberalitate, vor putea In toate cazurileA, administreze proba testimonian §i a prezumptiilor ').

Moqtenitorii daruitorului se considera ea tertii, pentrucaIn specie, ei atacand o dispozitie a autorului lor care leeste defavorabila, nu luereaza. In calitate de reprezentantiai lui de cujus, ci In virtutea unui drept propriu pe care11 tin dela lege2).

Actiunea prin care se tinde a se dovedi ea contractul°menos ascunde o liberalitate se prescrie prin 30 de ani(art. 1890 C. civil), iar nu prin 10 ani (art. 1900 C. civ.),intrucat, In specie, este vorba de o simulatie 1.

LIBERALITATILE CARE NU CONSTITUESCO DONATIUNE. ALTE EXCEPTII DELA PRINCIPIUL

SOLEMNITATEI DONATIUNILOR

Pe lana liberalitatile de care ne-am ocupat panaacuna, mai sunt 0 altele care nu constituesc adevarate do-natiuni tli care, ca atare, nu sunt supuse formelor solemne.Acestea sunt : 1° unele donatiuni remuneratorii ; 20 dona-tiunile oneroase; 30 donatiunile mutuale ; 40 pactele defamilie ; 50 §i liberalitatile &ente pentru plata unei obligatiinaturale, etc.

1° Donatiunile remuneratorilDonatiunile re-muneratorii sau rasplatitoare (art. 810, 836) sunt cele eariau de obiect rasplatirea serviciilor ce daruitorul a primitdela donatar4).

De catemi servieiile prestate de donatar pot fi apre-ciate In bani §i pot da loe la o actiune In justitie, insavaloarea acestor servicii este egala sau aproape egall euvaloarea lucrurilor daruite, pretinsa donatiune neconstituindo liberalitate, ci o datio in solutum, adeca un act cutitlu oneros, nu este supusa regulelor dela donatiuni5).

Vezi eupra, p. 278, precumVIII, partea J-a, p. 103, etc. Vezi ei

Vez i toro. IV, partea I-a, p.103, 104, etc.

8) Vezi tom. IV mer4ionat, p.VII, p. 83, eta.

Cpr. art. 1259 C. Calimaeh.Cit pentru cazul oind serviciile prestate pot fi apreciate

liberalitatea futre suma ce donatarul ar putea ceros pentru rtisplatasale, ohestiunea este controversatI. Vezi tom. IV, partes I-a, p. 31P,

li tom. IV, partes I-a p. 151 iti 311; tom.tom. I al luer, de fa, p. 71.

tom. VIII. partes I-a, nota 5 dela p.

tom. V, p. 283, text si nota 1; tom.

In bani itiserviciilor314.

www.dacoromanica.ro

316 COD. C1V. CARTEA III. TIT. II. CA PIT. III

Labeo scribit, extra causam donationum e8e talium officiorummercedes". (Labeon decide cä resplatirile de servicii nu sunt dona--tiuni propriu zise). (L. 19 § 1, ab initio Dig., De donationibus, 39. 5).

2° Donatiunile oneroase. Donatiunea oneroasasau insarcin.atoare este cea faclita sub oarecare sarcini, bineinteles licite (sub mono), pe care daruitorul le impune inmod expres donatarului (art. 823 C. eiv. i).

Vom decide i de astadata, ea de eateori sarcineleimpuse de daruitor pot fi. apreciate in bani i sunt egalesau aproape egale cu valoarea luerului daruit, de atateaoridispozitia nu mai este o liberalitate, ci un contract comu-tativ cu titlu oneros (art. 947 C. civ.), care nu va fi supusformelor donatiunilor, ci va fi carmuit, in privinta dona-tarului, de principiile relativo la actele cu titlu oneros.

Sed et hae stipulationes quae ob causam fiunt, non habent-donationem". (Stipulatiile care au o emu& nu se considera eadona.tiuni). (L. 19 § 5, Dig., eod. tit ).

Daca sarcina impusa donatarului este mai mica cleatlucrul dAruit, actul va avea un caracter mixt, fiind consi-derat ea donatiune §i ca vanzare in proportia sarcinilorimpuse (art. 828 C. civil).

Actul neputând, in asemenea caz, sa fie schimbat, vatrebui sa, fie redaetat eu toate solemnitatile prescrise pentrudonaIinni In genere (art. 813 C. civil).

3° Donatiunile mutuale sau reciproci. Donatiu-nea mutuala sau reciproca este aceea pe care doua sau maimulte persoane qi-o fac, in genere, prin unul qi acela§ act

chiar prin aete deosebite.Ea este un act en titlu gratuit, fiincl revocabila pentru

survenire de copii (art. 836 C. civil).Prin urmare, i se vor aplica atat In privinta forme-

lor eftt 0. a fondului regulele dela donatiuni.Se poate intampla ca luerurile daruite In mod mutual

sau reciproc sa aiba aceea§i valoare. In asemenea caz, partileau putut sa considere actul ea schimb san ca donatiune;chestie de intentie. Daca el l-a considerat ea donatiune, sevor aplica regulele dela donatiune; daca el I-a consideratea schimb, se vor aplic9, principiile dela actele cu titlu oneros.

1) Cpr. art. 1260 C. Celli-each, art. 625 urm. C. german; art. 273 lit. g,(titlul final) C. elvetian din 1907, etc.

www.dacoromanica.ro

PLATA UNEI OBLIGATII NATURALE 317

4° Pactele sau aranjamentele de familie.Contractele sau pactele fitcute intre membri aceleiasi familiiIn scopul de a regula drepturile lor reciproce, n'ar aveanevoe de a fi investite, dup6 unii, ca formele solemne, chiarclacI ar avea caracterul unei donatiuni1). AdevIrul esteinsA ce pgrtile vor trebui s6 recurg1 la formele solemnede cAte ori actul va avea caracterul unei donatiuni. Deaceea, Orerea ilustrului profesor dela Heidelberg a fostp6r/sit6 de adnotatorul slu, Crome 2).

50 Liberalititile Mute pentru plata unei obli-gatii naturale. tiind cä obligatiile sunt civile sau naturale.Obligatia este civill atunci cAnd este sanctionatI printeoactiune; pe cAnd obligatia naturalg este aceea care nu CIAloe la o actiune, ins/ care poate fi executat6 de debitor,fArl ca el A, mai poat6 cere inapoi ceeace a prestat debun6voe art. 1092 § 2 si 1638 C. civ.3).

Legea near6Und obligatiile naturale, se decide, in genere,cä chestiunea de a se sti dacI existI san nu obligatie natu-ral, este 16satl la suverana apreciere a instantelor de fond 4).

Ca exemplu de obligatii naturale, putem cita : aceeacare rezult6 din joc sau prinsoare (art. 1638 C. civil);obligatia de a-si inzestra copiii art. 186, etc.

Acel care achit/ o obligatie natural6 nu face o libera-litate ; nu poate deci fi vorba in specie de a aplica regu-lele de forml sau de fond dela donatiuni, dei chestiuneaeste controversatI.

541 bis. Se decide ins6, in genere, cu toate cl chestiuneaeste controversatI, cä dei inzestrarea constitue un act cutitlu gratuit, supus formelor solemne ale donatiunilor,cftnd este fAcut6 de p6rinti i dei in lipsa acestor forme,inzestratul n'are nicio actinne in contra inzestrAtorului

Wenn sieauch ilarem lnhalte nach ala Sclu3nkungen zu betrachten aeinsolltena. Zahariae, Harulbuch dea fr. Civarechts, IV, § 659, p. 211 (ed. Ansohutz)ji Massé-Vergé, UI, § 428, p. 74, 70.

3) Vezi opera citatl In nota precedentI, IV, § 666, p. 259, text gi nota17 (ed. Crome).

3) Nu trebue s corespundgm obligatiile naturale cu datoriile moralesau de constiintg, In execularea ciirora legea nu intervine. Cpr. C. Apel Venetia,Dreptul din 1913, No. 26, p. 206 (cu observ. noastrI).

Vezi toin. IV, patios. I-a, p. 320, 321; tom. VI, p. 9. Case. S-a I-a, Bul.1909, p.31 giDroptul din 190, No. 9. 16, p. 125. Vezi i tom. II al acesteiNo. 133.

www.dacoromanica.ro

318 ('op. Cl v. CARTEA Ill. TIT. 11. CAPIT. III

totu§i atunci cand, chiar fará formele legale, inzestrareaa fost executata de bun/ voe, parintele nu mai poate cereInapoi bunmile constituite dota de cate ori el le-a predatIn posesiunea 1nzestratului (art. 1092 § 2 C. civil t).

Curtea din Bucure§ti a mers §i mai departe, punandIn principiu ca obligatia luata de un parinte de a-§i In-zestra copiii este valida, chiar daca a fost cuprinsa intr'unact sub semnatura privata, de oarece obligatia de Inzes-trare este o obligatie natural, care poate forma cauza uneiobligatii civile2).

Am considerat 'MA, aceste_ solutii in totdeauna cainadmisibile, pentruca donatiunile cari n'au fost investite cuformele solemne nu pot da na§tere unei obligatii3).

De aceea se §i decide, cu drept cuvant, ca fAgaduinta dea darui, constatata printeun act sub semnatura privata estenula §i lipsita de once efect4), contrar art. 1269 din codulCalimach, (943 C. austriac), care are urmatoarea cuprindere.

Nimene nu are drit s. jalbA pentru dilruirea carei s'au fägAduit numai, iar nu i s'au trädat ; dritul acesta trebuesa se intemeieze pe o scrisoare de deiruire".

Tot astfel se exprima §i art. 273 lit. e (titlul final)din codul elvetian dela 1907:

Fsággduinta de a diírui nu este validg, decit clack' a fostMelia prin act scris", zice acest text.

Dupa, acela§ text, numai fagaduinta de a darui unimobil sau un drept real imobiliar trebue sa fie facuta prinact autentic.

542. Donatiunile Scut° de Romani In striinitate §ide strain' in Ronfinia. Roman-al care va voi sa faca o do-natiune In strainatate, o va face inaintea functionaruluicompetent strain (notar), conform regulei :

Locus regit actum" (art. 2 § ultim C. civil).

I) Vezi tom. I al Coment. noastre, p. 697, nota 3; tom. III, pallet:. II, p.590, nota 5 ii p. 823, nota 2; tom. IV, partea I-a, p. 321, text li nota 3; torn.Vi, p. 10, nota 2; tom. VIII partea I-a, p. 186, nota 1; Cas. S-a I-a Bul.1909, p. 31 li Dreptul din 1909, No. 16, p. 125; Trib. Tutova, Dreptul din 1910,No. 41 (eu observ. noastrX), etc.

Vezi tom. IV, partea Ira, p. 322, 323; tom. VIII, partea I-a, p. 100,nota 2 ei p. 185, 186, etc.

Vezi tom. IV mentionat, loci supra cit.Cpr. Planiol, III, 2540.

www.dacoromanica.ro

EPECTUL DONATIUNILOR iNTRE ',Inv 319

El o va mai putea face 0 inaintea -agentilor romanidin strainatate, conform legilor romane (art. 23 L. din 13Februar 1894 a art. 34 L. p. autentificarea actelor).

Dreptul de a autentifica o donatiune 0 once act au-tentic In genere 11 au, prin delegatie, nu numai agentiiromani, dar 0 secretarii, ata§atii 0 cancelarii agentiilornoastre, (art. 24 L. mentionata din 13 Februarie 1894) 0chiar con sulii no§tri onorifici 9.

Daca Romanul vrea A, faca o donatiune Intr'o taraIn care acest contract nu este solemn, precum de exemplu,In Englitera, In Serbia, etc., el o va face in forma auten-tica, inaintea notarului (argument din art. 1773, 1789 C.civil), formele autenticitatei fiind acele ale legei Ord. Incare se face actul, tot conform regulei de mai sus :

Locus regit =turn' 2).

Cat pentru donatiunile ce strainii ar voi sa, faca' InRomania, ele vor putea fi facute conform legilor romane,tot conform regulei de mai sus, daca ei nu prefera sa re-curga la agentii lor diplomatici, care vor instrumenta con-'form legei lor nationale, presupunand, bine Inteles, ca, agentiistraini au aceasta compete* dupa legea tarei lor.

Ramane Insa, bine Inteles, ca donatiunea facuta de unEnglez sau de un Sarb In Romania, printr'un act sub sem-natura privata, va fi valida In Englitera sau In Serbia,dei asemenea donatiune este nula dupa legea tarii noastre.

EFECTUL DONATIUNILOR INTRE VII

Efectele donatiunilor stint relative la partile con-tractante 0 la tertii.

Efectele donatiunilor intre 00. Transmite-rea proprietitel. Efectul principal al donatiunilor estede a transmite donatarului proprietatea lucrului daruit, faraca sa fie nevoe de traditie (art. 971 qi 1295 C. civil 3),ea serviud numai la executarea contractului.

Vezi tom. I, p. 189 qi t)m. IV, partea I-a, p. 325.Vezi tom. 1, p. 207 urm.; tom. IV, partea I-a, p. 326; tom. VIII, partea

I-a, p. 101, 102, text qi nota 1 (ed. a 2-a). Vezi ti tom. IV al acestei lucritri,No. 487.

Vezi supra, p. 448. Traditia nu este numai deck in privirea dona-iiunilor manuale. Vezi supra, p. 306 urm.

www.dacoromanica.ro

320 Con. ci v. CARTEA III. TIT. III. CAPIT. III

Pentru ca srt existe donatiune simplul consimtimantal partilor nu ajunge Insa, caci donatiunea fiind un con-tract solemn, solemnitatea este prescrisa pentru Insa§i exi-stenta ei

Forma dat esse rei" .

Pentru ca o donatiune sa poata transmite proprietatea.piin simplul efect al consimtimAntului se cere, conformprincipiilor generale, ca ea sa aiba de obiect un corp cert§i. determinat, caci daca luerul claruit nu este determinatdecM in specie, in genere (art. 964), proprietatea nu va fistramutata dela daruitor la donatar, decAt prin traditie sauprintr'o noua conventie, care va determina luerul daruit §i-1va specializa 9.

Donatiunea fiind un contract translativ de proprietate,autorii francezi aplica in specie art. 1599 din codul fr.(eliminat la noi), dupa care vAnzarea lucrului altuia estenula; a§a ca, In Franta donatiunea lucrului altuia este §iea nula. Aceeaqi solutie este admisibill q'i la noi, unde §tim,cu toata controversa ce exista asupra acestui pullet, ca vAn-zarea lucrului altuia este tot nula pentru lipsa de cauza(art. 966 C. civil 2).

Ramane Insa bine Inteles cal daca datuitorul a datcu necredinta donatarului un lueru strain de care acest dinurma a fost evins, el va avea recurs In contra claruitorului.

Obligatiile däruitorului. Obligatiile daruito-rului sunt relative la garantarea donatarului pentru evic-tiune (art. 828).

Garantarea pentru evictiune (art. 828 C. civil 9.Daruitorul nu este, In principiu, obligat a garanta pe do-natar de evictiune (art. 828 § 1), pentruca acest din urmaprimind o binefacere, nu poate s'o intoarca In contra bine-facatorului su, spre a-i cere mai mult decat acest dinurrna a Inteles §i a voit sa-i (lea.

I) Vezi supra, p. 11 vi tom. III al acestei lucrari, No. 31. Mai vezitom. III, partea II, p. 8; tom. V, p. 17, nota 2, p. 126 vi 167; tom. VIII, parteaII, p. 14, 15.

2) Vezi trimiterile Monte supra, p. 158, nota 3. Mai vezi tom. IIi al lu-crArei de fa, No. 30.

8 ) Art. 828 C. civil nu exista In codul fr. El este imprumutat dela art.1077 din codul italian.

www.dacoromanica.ro

GARANTIA PENTRU EVICTIIINE. ART. 828 321

Einen geschenkten Gaul Sieht man nicht in' s Maul, zice unvechiu proverb german I). (Calului de dar nu se cautA fn gura)

Dkuitorul nu rgspunde deci de o simpa greqa,11, cinumai de culpa lata §i de dol 2).

Aceleagi principii eran admise §i la Romani, unde dacase (Mea un lucru strgin, donatarul nu avea, la caz de evic-tiune, nicio actiune in contra dAruitorului, ci numai actiuneade dolo de catemi dgruitorul era de rea credint63).

Pe langl culpa lata §i dol, dkuitorul mai rAspundede faptele sale personale (art. 828 § ultim C. civil 4), apli-candu-se, in spe,cie, prin analogie, art. 1337 urm. C. civil.Prin exceptie, dkuitorul mai rAspunde de evictiune de cA te-mi s'a obligat in termeni expreqi a garanta pe donatar (art.828 § 2) §i atunci cand este vorba de o donatiune one-roaa,, garantia fiind obligatorie numai pang, la suma sar-cinilor, cici numai pinI la aceastg sumg, donatiunea arecaracterul unui contract en titlu oneros (art. 947 C. civil).

Osebit de aeeste cazmi anume prevkute de art. 828C. civil, dkuitorul mai rAspunde de evictiune c§,tre donatar :1° cAnd donatiunea este fácut6 eu titlu de dotI in favoa reaegskoriei (art. 1240 C. civil), ea avAnd, in asemenea caz,caracterul unei conventii cu titlu oneros 5); 2° cand dona-tarul a pntit, nrg a fi obligat, o datorie personan a dl-rultorului, care greva bunurile dkuite, in care caz el estesubrogat in drepturile creditorului (art. 1108 § 3); 30 §iIn fine, atunei cand este vorba de o donatiune remunera-torie, de cateori donatiunea are de scop rásplkirea unorservicii apreciabile in bani, §i de catemi valoarea acestorservicii este egan sau aproape egan cu valoarea lucruluidkuit; clei, In asemenea caz, pretinsa donatiune este uncontract comutativ cu titlu oneros (art. 947 C. civil).

In toate aceste cazuri, donatarul poate sIli exercite

Vezi Chaisemartin, op. cit., p. 271, No. 21. Acest proverb se aplicimai ales atunei ciad s'a dat cuiva un animal atine de un vicin redibitoriu, ciddonatiunea nu este vinzarea, si acel care face un dar di ceeace are.

Cpr. art. 521, 524 § 1 C. german.8) Vezi L. 18 § 3, Dig., De donationibus, 39. 5, precum si L. 2, Cod, De

evictionibus, 8. 45. Cpr. art. 1271 C. Calimach.Cpr. art. 1339 C. civil.Vezi tom. IV, partes I-a, p. 334 si tom. VIII, partes I-a, p 244 urm.

72784.-41 Alexandresco. Principiile dreptnlui civil romin Vol II. 21

www.dacoromanica.ro

322 COD. CIV. CARTEA II.CAPIT. III. PI., DATOR.

recursul su atat In contra daruitorului cat ì In contramoqtenitorilor

547. Obligatiile donatarului. Obligatile donatruluisunt -relative la plat& datoriilor daruitorului.

Daca donatarul s'a obligat fie in mod expres, fie inmod tacit, a plati datoriile daruitorului pima, la eoncurentaune sume anume determinate, el este tinut ai Indepliniobligatia sa ca bimurile sale personale, cbiar peste valoarealucrurilor daruite, pentruca obligatia sa rezultAnd, In ase-menea caz, din convente, once debitor este datorIndeplini obligatile sale.

Daca donatarul s'a obligat a plati toateprezente ale daruitorului, el nu trebue s plateasca de catacele care au data certa In ziva donatiunei (art. 823 C. civil).

De cate ori Ins donatarul nu s'a obligat a platidatoriile daruitorului trebue s distingem cazul cand dona-tiunea are de obiect o suma fix/ de bani sau unul orimai multe lucruri determinate In individualitatea lor §iacela al unei donatiuni universal° sau cu titlu universalaclec a care ar cuprinde toate bunurile *ezente ale darui-torului sau n-umai o parte din ele.

In cazul intaiu, fiind vorba de o donatiune eu titluparticular, donatarul nu ponte fi obligat la plata datmiilor da-ruitorului, precum nici lecmtarul singular nu este obligat laplata datoriilor testatorurui (art. 775 §i 909 C. civil ').

Aes alienum universi patrimonii, non certarum rerum onusest` (Datoriile sunt o sareinfi a intregului patrimoniu, lar nu aunor lueruri partieulare 2).

Danatarul n'ar putea, In asemenea caz, sa fie obli-gat deck ipotecar, daca imobilul daruit ar fi grevat de oipotecl, ramanandu-i !Lisa recurs in contra d6ruitoruluisau mo§tenitmilor

In eazul al doilea, adee6 a unei donatiuni universalesau eu titlu universal, donatarul universal, sau eu titluuniversal va plati datoriile daruitorului ultra vires emolumenti,pentruca, ace§ti donatari sunt considerati ca nilte succesoriuniversali sau en titlu universal, 9i qtiut este e In dreptul

I) Vezi tom. IV, partea Fa, p. 337; tom. IV, partea II, p.215 vi p. 293 etc.2) Vezi supra p. 6; p., 185 vi infra, No. 699, preeum vi tom. I, M aeastei

World, P. 509. No. 498, etc.

www.dacoromanica.ro

EFECTELE DON.M0131LE CONFOR. SI iNCORP 323

nostru, toti mo§tenitorii platesc datoriile ultra vires here-ditarias, de cate ori ei n'au recurs la beneficiul de inventar(art. 897 C. civil 2).

La Romani insa, donatarul nu era nici in. acestcaz obligat la plata datoriilor.

Aeris alieni, guod ex hereditaria causa venit, non ejus guidonationis titulo possidet, sed totius juris successoris onus est".(Datoriile ereditare na sunt fa sarcina acelui care a primit ceva(lela defunct en titlu de dar, ci in sarcina tuturor mostenitorilor)Cod, de donationibus, (L. 15, ab initio, 8, 54).

548. Efectele donatiunilor In privinta tertiilor.Spre a vedea cum donatarul devine proprietar fa ta detertii, trebue s distingem cazul cancl donatiunea are deobieet mobile corporale i drepturi mobiliaxe (creante), deacela cand ea are de obiect bunuri mobiliare.

549.1° Donatiuni de mobilecorporale sau incorporale.In privinta mobilelor corporale, proprietatea lor se trans-mite, In privinta tertiilor, ca i intre parti, prin singwalefect al perfectarei contractului, traditia fiind necesaranumai pentru perfectarea donatiunei numai in privintadarurilor manuale 2).

Deci, daca un lucru mobil a fost dama succesiv ladona persoane, fara ca niciuna sa nu fi dobandit pose-siunea lui, cel intai dona tar va fi propietaria lucruluidama. Daca daruitorul a tradat lucrul unui din donataricel pus in posesiunea lui va fi preferat, chiar atunci candtitlul san ar fi posterior in data, destul este ea posesiunealui sa fie de bunit credinta (art. 972 C. civil).

In privinta creantelor, donatayul nu devine proprietarfatit de tertii deca't prin notificarea donatiunei debitoruluisau re,cunoalterea donatarului de creditor, filena de debitorprinteun act autentic (art. 1393 C. civil).

Aceasta regula sufera exceptie In privinta creantelorconstate prin titluri la purtator cari, in cat se atingetransmiterea proprietatei fata de tertii, sunt supuse princi-piilor aplicabile mobilelor corporale.

Ea sufera, de asemenea exceptie in privinta efecttlor

Vezi tom. IV, partes I-a, p. 337 nrm.; tom. VIII, yates pe 403,nota 1. Vezi gi tom. I al acestei 1ucrri, p. 507 nota 3.

2) Vezi Pupra, p. 306 urm. gi p. 319, nota 3.

www.dacoromanica.ro

324 COD. CIV.CARTEA I11.TIT. II.CAPIT. III. AET. 818

negociabile, care se transmit er ga omnes prin gir (art.277 urm. C. com.).

550. 20 Donatiuni de bunuri imobiliare. Transcriereadonatiunei (art. 818 C. civil). Toate donatiunile imobiliaresunt supuse transcrierei, fie ele pure i simple, conditionalesau eu termen, fArg, a se distinge dad, sunt rgsplAtitoare,oneroase, mutuale sau reciproci t) etc., dad, sunt flcute princontractul de dAtorie (art. 932) sau in timpul d,gtoriei 2).

Art. 834 § 1 supune publiciatei gi cererile de revocarepentru ingratitudine relalive la imobile. Aceste cereri seInscriu pe marginea registrului in care s'a transcris dona-tiunea ; §i once InstrAing,ri, ipoteci sau alte sarcini realeconsimtite de donatar asupra imobilului dg,ruit, In urmaaeestei inscriptii, sunt lipsite de efecte In privinta dlrui-torului qi a tertiilor achizitori ai imobilului 3).

Transerierea este copia literal. inteun registru specialgi public pe care fiecare poate consulte.

Ea are de,ci de scop prevenirea tertiilor In contra frau-delor d6ruitorului.

Origina acestei publicitAi dateazg Inca dela Romani,rinde, sub Justinian, donatiunile superioare sumei de 5000solizi (aproape 7500 lei), fie ele mobiliare sau imobiliare,erau supuse insinuatiei, aded, trebniau s6, fie trecute Inregistre publice4).

Formalitatea transcrierei a fost introdusg, In Frantaprin legea din 17 brumariu al anului VII.

Aceast6 publicitate, era neapIrata, pentru a InlItura frau-dele, necunoscutg In dreptul anterior, a fost introdusg, In Mol-dova de abia la 1832, prin Regul. organic (anexa lit. T.).

In Muntenia, transcrierea donatiunilor imobiliare a fosfintrodus6 printr'o circularl a Minist. justitiei din 2 Ianuar1848.

Codul actual a generalizat principiul transcrierei, apli-

Nu aunt tna supuse transerierei donatiunile aviind de obieet imobileprin destinatie. Vezi tom. IV, parten I-a, p. 346.

In privinta institntiilor contractuale (art. 933 C. civil), chestiunea esteontroversaa. Vezi tom. IV, parten I-a, p. 690 urm.

Vezi tom. IV, parten I-a, p. 342 ti p. 470, 471. Vezi ti infraNo 575.

4) Vezi Instit., de donationibus, 2, 7 § 2, in medio, precum ti L. 36 § 3,Cod. de donationibus, 8. 54.

www.dacoromanica.ro

candu-1 la toate actele translative de drepturi reale imobiliare,cu titlu oneros sau cu titlu gratuit, omitand de a aplicaacelea§i principii §i In privinta actelor declarative-de drepturi.pre,cum este Imp6rteala, ceeace necontestat constitue o lacung,regreta,bi12).

A§a dar, toate actele prin care se dlruesc imobile cesunt In comert sau uzufructul asupra acestor imobile (art.1750 C. civil), nu sunt opozabile tertiilor deal in. urma tran-scrierei lor. .

Nu sunt Ins5, supuse transcrierei institutiile contractuale,cel putin in timpul vietei dispuntorului 2), nici donatiunilemobiliare nu sunt, din contra, supuse acestei formaliati. Suntinsl supuse transcrierei donatiunea dreptului de a revendicaun imobil sau de a cere anularea unei instrging,ri imobiliare,aceastl donatiune implicand transmiterea unui drept de pro-prietate imobi1iar6, de °areas obiectul ei este Insu§i luerul,adec§, un imobil, iar actiunea nu este cleat mijloeul de arealiza dreptul.

Is qui actionem habet ad rem recuperandam, ipsam rem ha-Zere videtur". (Acel care are o actiune spre a cere un lucra ce-i-este datorit, se consider& a avea acest lucru In posesinnea ea).(L. 15, Dig., De div. regulis juries antiqui, 50. 17).

Mai este supus§, transcrierei §i cesiunea eu titlu gratuit.s, actiunei care ar avea de obieet exereitarea pactului deAscumplrare relativ la un imobil.

Transcrierea se aplicl §i Impgrtelelor imobiliare acute,de ascendenti prin acte entre vii, cki art. 795 din C. civilsupune ace,ste Imprteli formelor, conditiilor §i regulelorprescrise pentru donatiunile Intro vii.

Donatiunea unor drepturi succe,sorale este §i ea supusit,-transcrierei, de cateori cuprinde bunuri susceptibile deipotec6.

Actul de donatiune se transcrie intr'un registru specialtribun. judetului uncle este situat imobilul clgruit (art.

818 C. civil, 722 Pr. eiv.).Dad, bunurile sunt situate In diferite districte, tran-

scrierea se va opera la tribunalele respective.

VeZi aupra, p. 412, No. 411.Vezi infra, No. 625.

DON. 'MOBIL. ART. 818 325

www.dacoromanica.ro

326 COD. CIV. CARTEA III. TIT. II. CAPIT. III

In priiinta donatiunilor deghizate, se va tra,nscrie nu-mai actul cu titlu oneros care ascunde liberalitatea (art.1295 § 2, C. civil).

Toate actele constitutive ale donatiunei Rrmand a fitranscrise, de aici rezult c trebue 81 se transcrie nu nu-mai actul autentic care cuprinde oferta de a dlrui (art. 813),dar i acceptarea precum i notificarea acceptgrei, cand eleau avut loe prin act separat (art. 814 C. civil).

Legea nefixand termenul In care urmeazg a se facetranscrierea, ea poate 86 aibl loe oricand, aliar in urmamortei dgruitorului sau donatarului, rknanand ca donatarul

sufere consecintele intarzierei.

Eine Prist fiir die Transkription hat der C. civil nicht be-stimmt. Die Transkription kann auch eral (nach) dem Tode des Ge-schenkgebers geschehen , zice Zachariae. (Codul civil n'a fixat nicinntermea pentrn transcriere. Ea poate deci s. aibä. loe §i in unna.mortei däruitornlui ').

551. Persoanele care pot cere transcrierea, fari afi suite la aceasta. Persoana cea mai intere,saa a ceretranscrierea este mai intAiu donatarul, cAruia ea foloseste-

lpsius donatarii interest festinare transcriptionem". (Este de in-teresal Insuqi al donatarnlui de a &räbi Indeplinirea transcrierei).

Transcrierea mai poate fi cerutrt de succesorii univer-sali, de acei cu titlu particular, precum si de creditorii do-natarului (art. 974 C. civil), pentruc6 toti acestia sunt in-teresati la conservarea drepturilor autorului lor.

Autorizarea datI femeei mIritate de a primi o dona-tiune, Ii conferl dreptul de a cere transcrierea ei, fArA alVt-autori zara.

I36rbatu1 nu numai el este in drept a cere trauscriereadonatiunei fleutl sotiei sale, dar are chiar obligatia de ao cere, sub regimul dotal, de cateori el are administratiaaverei dAruite (art. 1242 C. civil 2).

Acelasi drept i aceeasi obligatie o au: tutorul (art.815, 820), ascendentii minorului donatar (art. 815), si chiar

I) Handbuch des fr. Civilrecht8, IV, § 704, P. 332, nota 9 (ed. Ansobritz),_§ 7147 p. 411, nota 9 (9.1. Crome).

2) Vezi infra, p. 327, preenm qi to:n. IV, partes 1-a, p. 238, 349 i p. 354.

www.dacoromanica.ro

PERSON. OBLIG. A CERE TRANSCRIEREA. ART. 820 327

tatal administratorul legal al bunurilor daruite copiilorminori, in timpul casiitoriei (art. 313 C. civil 1).

Transcrierea mai poate fi ceruta §i de daruitor.Transcrierea se poate face prin mandatar. Mandatul

.conferit pentru acceptarea donatiunei cuprinde dreptul de ao transcrie, dupa cum 11 cuprinde §i mandatul care are deobiect administrarea averei donatarului sau daruitorului (art.1536).

Persoanele obligate a cere transcrierea dona-liunei (art. 820 C. civil). De* legea noastra nu ne aratapersoanele obligate a cere transcrierea donatiunei 2), totu§idin art. 820 rezult c aceasta obligatie o au atat tutoriiminorilor §i interzi§ilor donatari, cat §i brbaii, cel putinatunci cand au administratia bunurilor claruite, adeca subregimul dotal (art. 1242 C. civil 3).

Aceea§i obligatie o mai au §i administratorii persoa-nelor morale 4) intr'un cuvant toti acei cari au obligatia dea aceepta donatiunea, au §i pe aceea de a o transcrie, pentruea transcriptia nu este decat un complement al acceptarei.

Mai mult inca, toti acei care, dupa art. 815 C. civil,au numai facultatea de a primi donatiunea fAeutit unuiincapabil, contracteaza, prin exercitiul acestei facultati, obli-gatia de a cere transcrierea donatiunei, sub pedeapsa de afi d.eclarati responsabili pentru lipsa acestei transcrieri.

Curatorul minorului emancipat sau surdo-mutului, incazul art. 816 C. civil, n'are lusa obligatia de a cere tran-scrierea donatiunei, fiindca acest curator asista numai peminor sau pe surdo-mut 5).

Aceea§i solutie este admisibil In privinta consiliuluijudiciar (art. 445, 458 C. civil).

Persoanele care pot opune donatorului sau re-prezentantilor sai lipsa de transcriere (art. 819). Tran-

') Ct pentru curatorul minortilui emancipat, el n'are niel facultatea, nioiobligatia de a cera transerierea donatiunei, acest drept apartinind insuli mino-rului. Vezi tom. IV, partes I-a, p. 350 i 35t

3) Art. 8'20 mentionat se multumelte, In adevXr, de a conferi o aetiuneIn dauna minorilor, interziftilor i fameilor m:tritate, contra tutorilor

pentru lips de transcriere.Transcrierea este insI numai facultativil, iar nu obligatoria din partes

bitrbatulni, de citeori femeea O-a rezervat administratia bunurilor, ea neaind,In asemenea caz, niciun recurs in contra lui. Vfzi tom. IV, partes I-a, p. 355.

Vezi supra, No. 501, p. 267.3) Vezi _supra, p. 298 ei 300.

www.dacoromanica.ro

328 COD. C1V. CARTEA Ill. TIT. II. CAPIT. IIP

senptia nu este o formalitate substantiall a donOunei, eaciqtim ca, Intre parti, ea este perfecta prin simplul efect alconsimtimantului, manifestat In forma solemna (art. 813urm. C. civil). Transeriptia nu este deci privitoare decat lainteresul tertiilor caror donatiunile imobiliare nu sunt opo-zabile pana la Indeplinirea acestei formalitati.

Din cele mai sus expuse rezulta ca toti acei care auinteres a drama liberalitatea, pot opune lipsa transcrierei.Aceitia nu pot fi decat acei care, lntre donatiune q'iL tran-scriere, au dobandit, fie cu titlu oneros, fie cu titlu gratuitproprietatea imobilului daruit, sau macar 11D drept realasupra acestui imobil, de exemplu : o ipoteca, un uzufruct,o servitute, etc.

Creditorii care au o inscriptie ipotecara, asupra imo-bilului daruit pot opune qi ei donatarului lipsa transerierei_

Creditoni chi rografari ai daruitorului nu sunt Insit Indrept a opune lipsa transerierei donaOunei, dei au intereala aceasta, pentru et nu au niciun drept asupra imobilului(argum. din art. 723 Pi'. civ.). Creditorii chirografari potfug sa urmgreasea imobilul daruit cat timp donaOunea n'a,fost transerisa, §.1 daca ei au apucat a transcrie comanda-mentul prealabil, transerierea donatiunei care s'ar face maiIn urma n'ar Impiedica aceasta urmarire (art. 511 Pr. civ.).

In fine, mai pot invoca, lipsa transcrierei : succesori.cu titlu particular ai daruitorului, preeum ar fi, de exem-plu : un alt donatar RI aceluiaqi imobil, care ar fi transeris-mai Inainte donatiunea sa.

Donatarul posterior nu se va putea Insa folosi de an-terioritatea transcrieref sale, de cateori donatiunea sa va firezultatul fraudei concertata cu daruitorul In contra pri-mului donatar, pentraca frauda conrupe totul (art. 723 §..-ultim Pi'. civ.).

.Fraus omnia corrumpit").

Simpla cunoqtinta ce donatarul posterior ar fi avutde,spre donatiunea anterioara, nu se consider/ Insa ca frauda(art. 723 § 1, in fine, Pr, civ.).

554. Persoanele care nu pot opune lipSa transcr ere

11 Vezi infra, No. 750 gi tom. I al angei luediri, P. 117.

www.dacoromanica.ro

PERS. CARI NU POT OPUNE LIPSA TRANSCR. ART. 819 329

(art. 819 C. civil, partea fina].). -- Din partea final l aart. 819 C. civil rezulta cii, persoanele care nu pot opunelipsa transcrierei sunt : 1° daruitorul §i mo§tenitmii si uni-versali, pentruca, In calitatea lor de reprezentanti ai da-ruitorului, ei nu pot sa aiba mai mulle drepturi de catautorul lor ; 20 donatarul §i reprezentantii sai, pentrucaformalitatea transcrierei n'a fost infiintata in interesul do-uatarului, ci In interesul tertiilor, ea o garantie a trans-miterei proprietatei imobiliare §i a ereditulu public; 30 per-soanele obligate a face trauserierea, &lid,: administra--torii persoanelor morale, tutorul §i barbatul, de cate ori eare administratia bunurilor daruite sotiei sale (art. 12421C. civil 9. Motivul pentru care aceste persoane nu pot in-voca lipsa transerierei, sunt urmatoarele : a) ele s'au gaitculpabile de dol sau, eel putin, de o negligenta grava, prinfaptul ea, nu s'au eonformat obligatiei ce le impunea legea,qi §tiut este ca :

Nemo ex delicto suo meliorem suam conditionem facerepotest". (Nimene nu poate prin delictul sit sit fad. conditia maibunL 2).

b) Apoi, aceste persoane fiind responsabile catre do-matarii ineapabili do lipsa transcrierei (art. 820 C. civil),nu pot A fie toemai ele aeele care sa cauzeze dauna pe.care mai In urma ar fi suite a o repara :

Quern de evictione tenet actio, eumclem agentem repellit ex-ceptio". (Cine trebue A garanteze, nu poate A eving5, 2).

Cele zise In privinta persoanelor obligate de lege aface transerierea se apliel §i persoanelor care s'au obligatJa transcriere prin conventie. Astfel, persoana care a primitmandat de a transcrie donatiunea §i reprezentantii si uni-versali nu pot opune lipsa de transeriere In caz de a do-bandi un drept asupra aeeluia§i imobil.

Ascendentii minorului care uzand de facultatea ce le,d1 art. 815 C. civil, au prima o donatiune imobiliara fa-

Reprezentantii aeestor persoane nu pot niei ei sit opue lipsa transeriereipentruel reprezentantii nu pot sl aibX mai multe drepturi cleat Insuvi au--torul lor.

Vezi tom. IV al aeestei luerlri, No. 407.8) Vezi 8upra, 109, 188, 214, 221, 223, preemn ei tom. I al aeestei lu-

criri, p. 450, text tli nota 2, tom. IV al aeeleimi lueritri, No. 178, etc.

www.dacoromanica.ro

330 F1NELE DE NEPRIMIRE OP0ZAB1LE CEREREI TRANSCR.

cuta minorului, contractitnd prin exercitiul acesteifacultaobligaiade a cere transcrierea acestei donatiuni n'ar-

putea, de asemenea, sa invoace lipsa acestei formalitati,pentruca ei s'au obligat in mod implicit a cere transcrierea,donatiunei acceptata pe ei; §i aceeasi solutie este adlnisi-bila In privinta mostenitorilor lor universali (art, 819 partea.finala).

555. Finele de neprimire opozabile persoanelor carepot si opue lipsa transcrierei. Achizitorul unui imobilcare a transcris titlul su, nu mai poate invoca lipsa tran-'scrierei unei donatiuni anterioare a aceluiai imobil, atuncicand el a renuntat la aceasta, sau and a intrebuintat ma-nopere frauduloase Impreuna cu daruitorul, spre a nimiciefectele príme donatiuni. Simpla cuno§tinta a donatiuneianterioare nu poate ins/ fi considerata ca o frauda dinpartea eelui de al doilea achizitor al imobilului ditruit (art..723 Pr. civ.).

555 bis. Dar daca persoanele care pot opune lipsatranscrierei nu sunt decazute din dreptul lor prin simpla,cuno§tinta ce au avut despre donatiune prin alte mijloace-deat prin transcriere, chestiunea este de a se sti daca elepot fi decazute din acest drept prin efectul prescriptiei ?Cu alte cuvinte, donatarul care n'a transcris donatiunea,poate el, prin efectul prescriptiei, sa dobAndeasa, fatit detertii proprietatea pe care titlul sau nu i-a transmis-o deatfata de autorul sau §i mo§tenitorii universali sau cu titluuniversal a acestui din lima, i dadi aceasta este cu pu-tinta, de and incepe a curge prescriptia ?

Aceasta chestiune este foarte controversata, §i contro-versa dateaza Inca din vechiul drept francez 2); 1nsa parerea-cea mai juridic/ este, de buna seama, aceea care pane inprinciriu ca trebue sa se aplice, in specie, donatarului pre-sciiptia de 30 de ani, §i. a, aceasta prescriptie curge dinziva de and el a inceput a poseda imobilul daruit2).

11 Vezi supra, p. 324.Vezi Mourlon, Transcription, IT, 507 urm., p. 140 urm.; Pand. fr., Vo.

Don. et tcstamenta, 5114 urm.Vezi Pand. fr., Vo cit., 5123.

www.dacoromanica.ro

Vezi tom. IV, partes I-a, p. 368. In dreptul m'animan, donatiunes.eate, din contra, revoeabilit dupit vointa druitoru1ui. Vezi tom. IV mentionst,p. 15, ad notain.

Cpr. art. 530 C. german.Vezi supra, p. 248 i infrit, No. 836, 646, etc.

IEtEV. DONA. iNTRE VII 331

556. Irevocabilitatea donatiunilor intre vii. Carac--terul principal al donatiunei este irevocabilitatea, i acestprincipiu este atat de esential donatiunilor, Ineat daruitoruln'ar putea s stipuleze revocabilitatea darului dupa bunulsau plac 1).

Irevocabilitatea este sufletul donatiunilor", zicea Richard.,&c proprie donatio appellatur, CA771 dat aliquis ea mente ut

stating velit accipientis fieri, nec ullo casu ad se reverti" (Se numeqtedonatiune aceea prin care cineva voe§te ca lucrul s'A treacl deindati la donatar Ø nici intr'un caz a nu se mai intoarcit ladáruitor". L. 1, Pr., ab initio, Dig., De donationibus, 39. 5).

Darurile dupi rt gn1à nu se restoarne, zice art. 1272 din.codul Calimach (946 C. anstriac2).

Dupit ce se va da darul, nu se va mai cere Inampoi", zice.Codul Caragea (art. 6, partea IV, capit. 1).

In vechiul drept francez, principiul irevocabilitateinatiunilor era formulat in urmatoarea maxima :

,Donner et retenir ne vaut" 3).

Legiuitorul a permis donatiunile pentruca nu puteaimpiedice pe proprietar de a dispune de lucrul san (art.480 C. civil), irisa in acela§i timp el le-a declarat

precum ne atesta Pothier, spre a pune o piedicaeare sa faca e,xercitiul acestui drept cht se poate de greu.

557b Aplicarea principiului irevocabilititei donatiu-nilor conditie potestativi din partea daruitorului (art. 822C. civil). Art. 822 din codul civil cuprinde prima apli-care a principiului irevocabilitatei donatiunilor qi a vecheiregule Donner et retenir ne vaut". El proclama, in adevar,-anulabilitatea donatiunei Malta sub o conditie potest ativadin partea clitruitorului. Dupa parerea generall i cea maijuridica in acelaqi timp, conforma cu vechea traditie deunde ne vine regula Donner et retenir ne vaut", se referanu numai la conditia pur potestativa,. ade,ca a carel exe-cutare atarna ex mero arbitrio (art. 1010 C. civil), dar

www.dacoromanica.ro

332 COD. CIV.CART. I11.TIT. II.CAPIT. III .ART. 822

a conditia simplu potestativa, adeca care, in acel.aqatrn i de un fapt pe care- daruitorul ar putea

sau sa-1 faca sa se indeplineascl (art. 1006 (J. civil).Prin urmare, conditia simplu potestativa, permisa In con-tractele cu titlu oneros, este interzisa In donatiuni

A§a dar, toate donatiunile, afarit de cele Acute viito-rilor soti prin contractul de casatorie san intre soti ID timputcasatoriei (art. 826, 932 urm 936 urm. C. civil 2), chiar-§i cele indirecte §1 deghizate, etc. sunt anulabile, daca aufost Acute sub o conditie potestativa, fie suspensiva, fie re-zolutorie, pentruca once clauza care lasa daruitorului fa-cultatea de a nimici efectul donatiunei este contrara prin-cipiului irevocabilitatei. Astfel, vor fi anulabile urmatoareledonatiuni: Ii dau atta daca ma voiu duce sau nu ma voiu,duce la Bucureqti; daca mg, voiu casatori sau nu ma voiu,casatori; daca voiu Imbratiqa cariera de avocat san de me-die, etc.

Dar daca conditia potestativa anuleaza donatiunea, ea.poate, din contra, fi facuta sub o conditie cazuall, mixtaetc., fie aceste conditii suspensive sau rezolutorii, conformprincipiilor generale, legea prevazAnd ea tnsasi o conditierezolutorie In art. 825 C. civil.

Donatiunea poate fi facuta nu numai sub o conditiesuspensiva sau rezolutorie, dar §i cu un termen oarecare,pentruca termenal nu suspenda formarea obligatiei, pi amanft,numai executarea ei (art. 1022). Termenul donatiunei poate-A, fie rnortea daruitorului 4).

558. Donatiunile fa'cute cu sarcina pentru -donatarde a Ali datoriile däruitorului (art. 823 C. Art..823 C. civil cuprinde o a doua aplicare a principiului ire-vocabilitatei don ati unilor.

Daruitorul poate sá maple donatarului once sarcini arcrede de arviinta, IntrucAt, bine inteles, n'ar fi contrare le-

Cpr. Colin et Capitant, 11f, n. 780: Planiol, Ill, 2605 i alti autoriteitati in tom. IV, nartea I-a, p. 273, nota 1.

Vezi infra, No. 636 qi 646.2) Conditia mixta este aces care atiirntt nu numai de singers voint5. a.

dispungtorului, dar In acelaq timp de acea8t5 voint5 qi de aceea a unui tertin(art 1007 C. civil). Cpr. Colin et Capitant, loco supra, cit. Astfel ar fi, de exemplu,conditia de a se asittori en o persoanit anume determinati. Vezi tom. IV, men-iionat, 374, nota 2 qi p. 378.

4) Vezi tom IV, pallet. I, p. 17, nota 2; p. 377, p. 394, etc.

www.dacoromanica.ro

PLATA DAT0R1ILOR DIRITITORITLIII. ART. 823 333

gilor de ordine publicl sau bunelor moravuri (are. 966,968 C. civil; In care caz, donatiunea se zice oneroas1 sauIns6reinAtoare 1) ; Insl el nu trebue Ali rezerve dreptul dea lua darul Inapoi, pentrucl aceasta ar fi contrar princi-piului irevocabiliatei. De aceea, art. 823, care nu este decato aplicare a acestui principiu, dispune eq. donatiunea estenull, In sens de anulabilI, ca §i In cazul art. 822, de cilteoris'a impus donatarului obligatia de a plgti datorii sau sar-cini care nu existau In momentul donatiunei qi care nuerau arltate In actul de danie 2).

D6ruitorul poate Ing, s6 impue donatarului, fie In modexpres, fie In mod tacit sau implicit, plata datoriilor pre-zente, adec6 care existau In momentul donatiunei. In ase-menea caz, donatarul va plAti numai datoriile avand o datIcertg, anterioarl donatiunei (art. 1182 C. civil), chiar dacIvaloarea lor ar fi mai mare decat valoarea bunurilor d6ruite.cIci altfel el ar fi la discretia dIruitorului, care ar puteas6 antidateze datoriile contractate In urma donatiunei.

Donatarul nu poate nici Inteun caz, s6 se libereze deexecutarea sareinilor impuse prin donatiune prin pIr6sireatli lep6darea bunurilor d6ruite. Chestiunea este Insl contro-versat13).

atruitorul ar putea sl impue donatarului, chiar plataunor datorii viitoare, dad, ele sunt determinate prin actulde donatiune; pentruc6, In asemenea caz, nimic nu maiatarn/ de vointa dgruitorului.

Mruitorul poate, de asemenea, s6 oblige pe donatarla cheltuelile sale de Inmormftntare, pentrucl de§i acestecheltueli nu sunt determinate In momentul facerei donatiunei,totusi determinarea lor nu atArná de vointa dgruitorului.

Tot astfel, dgruitorul ar putea Ed oblige pe donatar laplata datoriei alimentare ce el ar datori membrilor familieisale In lips6 (art. 187 C. civil). Aceasta este o sareing,care iarA§i nu atarng de vointa d6ruitorului.

Vezi eupra, p. 316, No. 538.Aceasta se aplica insa numai liberalitatilor obilnuite, cad donatiunile

Mute viitorilor soti prin contractul de casatorie, sau sotilor In timpul casatoriei,aunt valide &liar daca ar impune donatarului obligati& de a plati datoriilenedeterminate (art. 826 C. civil). Vezi infres, No. 646.

Vezi tom. IV, partea I-a p. 430 li infra, No. 567.

www.dacoromanica.ro

334 COD. CIV. CART. 111.TIT. II.CAPIT. 111.ART. 826

559. Donatiunile flute sub rezerva de a dispune delucrul [WEIR (art. 826 C. civil). Aceasta este ultima apli-care a principiului irevocabilitAtei donatiunilor. De cAteoridlruitorul §i-a rezervat dreptul de a dispune de luerul (11-ruit, donatiunea este anulabilit, pentrucit el d6 cu o maul§i retine cu alta.

C'est donner et retenir gnaw' le donateur s'est réservé la puis-sance de disposer de la chose par lui donnée", zice art. 274 dineutuma Parisului.

Aeest principiu nu se apliel lug donatiunilor flcuteviltoiilor soti prin contractul de elsAtorie (art. 932 urm.),nici celor -acute Intro soti, In timpnl e6s6toriei (art. 936urm.), old aceste donatiuni sunt valide chiar dacA dgruito-rul vi-a rezervat dreptul de a dispune mai tArziu de lucru-rile clAruite (art. 826 C. civil 9.

Daeg d6ruitortil §i-a rezervat dreptul de a dispune nu-mai de o parte din luerurile d6ruite, donatiunea este anu-labilA, hag nu In Intregimea ei, ci numai In privinta lu-crurilor pentru care ditruitorul §i-a rezervat dreptul de adispune. Astfel, dacl ti-am dat casa mea cu mobilele dinea, rezervAndu-mi dreptul de a dispune numai de mobile,donatiunea va fi anulabilit numai In privinta mobilelor §ivalidl in privinta easel. Aceasta nu este deal aplicareamaximei cunoscute.

Utile per inutile non vitiatur". (Ceeace util nu este viciat princeeace este inutil). (L. 1 § 5, in fine, De verborum obligationibus,45. 1). 2)

Pentru ea rezerva stipulatl de dlruitor sI poatI anuladonatiunea In privinta luerului rezervat, dreptul de a dis-pune trebue sit game numai de vointa ditruitorului, iarnu §i de o imprejurare care n'ar sta In putinta lui de a orealiza. Astfel, dacI ti-ani dat casa mea cu mobilele dinea, §i cu rezerva dreptului de a dispune de mobile la cazaind sora mea se va ,nitrito, donatiunea nu va putea fianulatit In privinta mobilelor, dealt dae6 conditia se vaindeplini, §i aceasta ajar dad, n'a§ exercita cl reptul ce-miam rezervat. Deci, dacA, sora mea nu se va mgrita, ceeace

1) Vezi infrd 837 No. 60 bis.Vezi infra p. 837.

www.dacoromanica.ro

DONATIUN1 DE BUNURI V11TOARE. - ART. 821 335

nu atárna de vointa mea, nu voiu avea, dreptul de a dis-pune de mobile, i donatiunea va fi valida atAt in privintacasei cát i a mobilelor; caci o donatiune nu este anula-bila deck atunci cand a fost facuta sub o conditie potes-tativa din partea daruitorului (art. 822 C. civil), ceeaceIn spe,cie nu este.

Art. 824 presupune cá, daruitorul n'a fácut el insu§iuz de dreptul ce §i-a rezervat; de aceea textul suseitatdispune c bunurile asupra carora el §i-a rezervat dreptulde proprietate trec la mo§tenitorii sai, ab intesta t. Nimicn'ar Impiedica 1110, pe daruitor de a propune el insuili anu-larea donatiunei pentru bunurile rezervate, refuzand pre-darea lor sau cerandu-le inapoi, daca el le-a predat dona-tarului. Daca el a dispus de aceste bunuri in timpul vieteisale, instrainarea este validá, fiind ca el era proprietarul lor.

560. Donatiunea de bunuri viitoar e (art. 821 C.civil). Art. 943 din codul franca, urmAnd in aceastaprivinta ordonanta din 1731 (art. 15), declara aceste do-natiuni nule, ceeace este logic, pentruca inteo donatiune debunuri viitoare atá,rna de vointa daruitorului de a nimicidarul, ceeace este contrar regulei : Donner et retenir nevaut". Va sá, zicg, in codul francez, ca §i in cel Rallan(art. 1064), nulitatea donatiunilor de bunmi viitoare nueste decat o consecinta a irevocabilitatei donatiunilor (art.801 C. civil), consecinta atAt de fireasca, incílt ea ar exista,chiar in lipsa unui text expres de lege, in baza principiilorgenerale (art. 822, 948 § 3, 962, 964, 965 C. civil).

Legiuitorul nostru, dupa ce afirma principiul irevo-cabilitatei donatiunilor (art. 801 C. civil), adaogánd cá,donatiunea este anulabill de cateori atarna de vointa darui-torului de a-i nimici sau micgora efectele (art. 822), de°data paraseqte ateste principii, declaránd donatiunea debunuri viitoare numai revocabild, i aceasta fr a distingedaca ea cuprinde o universalitate de bunuri, o parte dinaceasta universalitate sau un lucru determinat. Mai multfila, el uitá, de a pune in armonie acensa schimbare cucelelalte dispozitii ale codului; caci art. 826 declarándart. 821 nu se aplica donatiunilor facute viitorilor sotiprin contractul de casatorie, nici celor Riente intre soti intimpul casatoriei, ar avea aerul de a spune c asemenea

www.dacoromanica.ro

336 COD. CIV. CARTEA. ILL TIT. III. CAPIT. III

donatiuni de bunmi viitoare sunt irevocabile, ceeace estecontrar art. 933 Ili 937 care, dupg legea noastrg, nu con-stituesc o exceptie, ca In codul francez, ci aplicarea dreptuluicomun, adea, a art. 821 C. civil, dupg care donatiunile debunuri viitoare sunt permise, Insg Bunt revocabile dupg vointadgruitorului sau a moqtenitorilor sgi, arg argtarea vre-

unuimotiv.Am sustinut altg datg c donatiunile de bunmi vii-

toare sunt, In legislatia noastrg, adevgrate donatiuni mortiscausa 1), dupg cum, erau considerate In vechiul drept fran-cez, In provinciile de drept scris ; mai tarziu am recuno-scut Insuqi c, ne-am Inqelat; cci atIt donatiunea cu pri-cing de moarte ct i testamentul pot fi revocate numai intimpul viepi ddruitorului sau testatorului; pe and dreptulde a cee revocarea donatiunilor de bunuri viitoare nu se80,3:Igo prin moartea dgruitorului, ci trece la mo§tenitoriisgi, care-I pot exercita timp de 30 de ani.

560 bis. Ce trebue sg, Intelegem aci prin bunuri vii-toare, Prin bunuri viitoare se Intelege, in genere, lucrurilecorporale care n'au Inca fiintg, iar prin bunuri prezente,cele care existg, quae in natura rerum sunt.

in acest sens, recolta ce va produce o vie, o livadg,etc., este un lucru viitor, care poate Insg face obie,ctul uneiobligatii (art. 965 C. civil).

Prin bunuri viitoare (res sperata), se mai Intelegevgnatul, ce cineva s'ar obliga a da Inainte de a-1 ucide 2), etc.

In materia traditionalg a donatiunilor, prin bunuriviitoare se Intelege Ins/ acele care nu apartin Ina dgrui-torului In momentul donatiunei qi care nu vor putea sgintre In patrimoniul lui de at printr'un act al vointei sale.Astfel Bunt, de exemplu, bunurile ce el f§i propune de adobandi san ce, eventual, este chemat a culege dintr'o mo-§tenire viitoare; bunurile ce el va avea la moartea sa (art.933 C. civil), etc.

In codul fr., bunurile viitoare nu pot face obiectulunei donatiuni decat prin contractul de cgsgtorie, Intre vii-torii soti, i Intro soti In timpul cgsgtoriei; pe and In codul

Vezi &supra aeestor donatinni slzprd, p. 246, 247.2) Vezi Unger, System dee oeeterreiohisehen allgemeinen Privatreehte,

§ 45. 361.

www.dacoromanica.ro

CLABZELE COMPATIBILE C17 IBEVOCABILITATEA 337

nostru, art. 821 permite In toate cazurile aceste donatiuni,gdeclarându-le' Insg, revocabile dupl simpla voint6 a dlrui-torului.

DácI s'a Zeut o donatiune cumulativl de bunuri pre-zente qi viitoare, ea In cazul art. 934, donatiunea de bu-mini prezente va fi irevocabilA, iar cea de bun-Lai viitoareva fi revocabilI, c6ci nu vedem ratiunea pentru care oZonatiune de bunuri prezente ar fi revocabilI numaipentrud, ar fi fost fleutg, printeun act care ar cuprindeIn acelaqi timp fli o donatiune de bunuri viitoare. Din.contra, este de principiu eg, ceeace este util nu este vitiatprin ceeace este inutil.

Utile per inutile non vitiatur" ').

Iatg, cum se expriml, In aceastI privintl, L. 1 § 5,in fine, Dig., De verborum obligationibus, 45. 1, din care.este extras l maxima de mai sus :

Nam si tot aunt stipulationes, quot corpora, duae aunt-quodammodo stipulationes, una utilis, alia inutilis: new vitiaturntilis per hane inatilem". (Old dad existä, atitea stipulatii catvi corpuri, existä in specii &ma stipnlatii, una utira' ai cealaltainutila fi ceeace este ktil nu poate fi viciat prim ceeace este iautile

CLAUSELE COMPATIBILE CU CARACTERUL DEIREVOCABIL1TATE AL DONATIONILOR INTRE VII

Legiutorul fr. prevede doll/ clauze care potfigura Intr'o donatiunè Ada a aduce vreo atingere princi-piului irevocabilitItei darurilor, qi anume: 1° rezerva Infolosul d6ruitoru1ui sau unui tertiu a uzufructului lueruri-lor &Amite (art. 949 ,950 C. fr.); qi 2° stipularea dreptu-lui de reIntoarcere a bunurilor dAruite, In folosul dlruito-rului. Legea noastrl nu prevede cleat aceast6 din urmgclauz6 (art. 825 C. civil), eliminand art. 949 0 950 dincodal francez.

1° Donatiunile Cu rezerva uzufructului. Toateluerurile care sunt In comer t pot face obiectul unei dona--tiuni sau unui legat 2).

I) Vezi supra, p. 334.2) Cpr. art. 795 qi 1264 C. Calimaeh. Veal tom. IV, partea I-a, p. 398 li

tpartea II, p. 246.

72784 22

www.dacoromanica.ro

338 COD. CIVILCARTEA 1UTIT. II CAPIT. III

Se poate dlrui nu numai proprietatea plinl, dar §inuda proprietate singurA sau numai uzufructul, citci atat rezer-va uzufructului eta §i dispunerea numai a acestui drept nusunt contrare principiului irevocabilitgei donatiunilor. Art.949 din codul francez o spune anume, fug, acest text a fosteliminat de legiuitorul nostru, Marcadé observand, ell dreptcuvant, dt acest text este inutil f).

Dacit dIruitorul §i-a rezervat uzufructul, acesta se vastinge la moartea lui, spre a se uni cu nuda proprietate(art. 557 C. civil). Regulele dela uzufruct sunt aplicabileIn specie, Cu aceastl deosebire cA, clgruitorui este scutit de-s, da cautiunea prevAzuM de art. 541 C. civil. Jurisprudentadecide chiar di dAruitorul poate s6-§i rezerve asupra bunu-rilor dlruite dreptmi mai Intinse deck acele ale uzufruc-tuarului, precum ar fi, de exemplu : acel de a face contractede Incbiriere opozabile donatarului pen tut toatI durata uzu-fructului ; acel de a aduce diferite modific6ri, schimbIri §iprefaceri lucrului supus uzufructului, fitrA ca donatarul A,poatg, avea vreo pretentie in aceastg privint6. Aceasa so-lutie este juriclicA, pentrucI asemenea rezerve nu aduce nicio atinmere irevocabilitatei dreptului conferit donatarului 2)

563. 2° Rentoarcerea conventionalà a bunurilor di-ruite (art. 825 C. civil). 0 alta elauzg, compatibilA cuprincipiul irevocabilit6tei donatiunilor este conventia primcare se atipuleaz1 inteo donatiune, nici odatl fug intr'untestament, cl bunurile dlruite se vor retntoarce la dhruitor,In caz cand el ar supravietui fie donatarului singur, fiedonatarului §i descendentilor si (art. 825 C. civil).

Se numesté drept de reintoarcere sau reversiune, dreptulce poate sit% ailaA un dAruitor, care supravietueste donatarului s5.u,de a-si luà fnapoi lucrurile &Amite" zice Domat.

Quod dedit, iterun ad man revertatur". (Ceeace cine-va a datcuiva sit se retntoarca iargsi la dà'ruitor). (L. 12, ab initio, Cod,.Commania utriusque judicii, 3. 38).

AceastA clauzg nefiind incompatibill cu principialirevocabilitgtei donatiunilor, era admisg §i la Romani 3)

ReIntoarcerea bunurilor dAruite, pe care legea timbrului

t) Marcad, III, 688. Vez i li Planiol, 11 1, 2614.Cpr. CoJin et Capitant, III, p. 783.L. 2, Cod, De donationibuequae sub modo, ete, 8. 55.

www.dacoromanica.ro

RENTOARCE E EA CON V ENTIONAL 1.ART. 825 339

(art. 50), o considera ea o nona donatiune, supunand-otaxelor de inregistrare, se numelte convenOonal6, prin opo-zitie la reintoareerea legalti (retour legal), pe care art. 747din eodul fr. (eliminat din codal nostru qi din cel italian)o admite in folosul ascendentului care a facut o donatiunedescendentului san. Aascendentul ki reih, in Franta, lu-erurile dAruite de el descendentului san, daca se mai gaseseIn natura in succesiunea descendentului donatar, departAnddela aceste lucrad pe ceilalti mo§tenitori ai deseendentului,In caz elnd acest descendent moare ara copii legitimi,legitimati sau adoptati 1).

Legiuitorul nostru a desfiintat acest drept al ascenden-tului daruitor, permittInd numai reintoarcerea conventionalasti reintoarcerea succesorala in folosul adoptatorului §i a des-eendentilor sai (art. 316, 317 C. civil).

De cateori- clauza de mai sus, stipulata de parti, se in-depline§te, donatiunea este revocata qi bunurile se reintorela daruitor prin indeplinirea conditiei rezolutorei exprese (art.1019 C. civil).

Dreptul de reintoarcere se deschide prin moartea do-natarului singur, san a donatarului qi a descendentilor sai,intamplata inaintea mortei daruitorului.

Absenta declarata a donatarului §i, dupa imprejurari,a descendentilor sai, face de asemenea, ea dreptul de retn-toarcere sa se deschida cel putin in mod provizor (argum.din art. 109 C. civil).

Intoarcerea bunurilor daruite dela donatar la darui-tori, fiind efe,ctul conditiei rezolutorii exprese stipulata in con-traetul de donatiune, se face de drept (art. 1019 C. civil); aqaea daca donatarul refuza de a restitui bunurile limite, da-ruitorul se va adresa la justitie, nu pentru a cere revoeareadonatiunei qi reintoarcerea acestor bunuri, duph' cum penedrept sustine Toullier, chi el au intrat de drept in pa-trimoniul lui prin indeplinirea conclitiei rezolutorii, ci pentru

I) Vezi asupra acestei institutii, inexistentl in dreptul nostru actual vianterior, in cel italian, german, elvetian, etc., existentI insit In dreptul romanUlpiani .Regul., tit 6, De dotibua, § 4; L. 6, Pr., Dig., De jure dotium, 23, 3L. 2, Cod, De bou:je quaa liberia in poteatate patria conatitutis, etc., 6, 61;Nov. 25 a imphratului Leon etc.) existentli de asemenea, in vechlul drept fran-eez (art. 313 din entuma Parisului, 315 din entuma Orleanului, etc.), tom. IIIpartes II al Coment. noastre, p. 165 urm. ti tom. IV, parte' I-a p. 400 nota 1.

www.dacoromanica.ro

340 COD. CIVIL. CARTEA 111.TIT, II.CAP. 111.ART. 825

a le revendica fie dela donatar, fie dela tertii care le-arfi dobAndit dela acest din urma.

Actiunea In revendicare a daruitorului pbate fi exer-citat4 timp de 30 de ani (art, 1890), tertii achizitori putâncl

opue daruitorului aceastg, prescriptie.Prescriptia va Incepe a curge din ziva dad tertii de-

tentori au intrat In posesione, iar nu din ziva deschidereidreptului de reintoarcere.

Acest drept se poate stinge In timpul vietqi daruitoru-lui prin renuntarea sa expresa sau tacita 1), Inainte de In-deplinirea conditiei rezolutori, caci dreptul la reintoarcereabunmilor daruite fiind In patrimoniul daruitorului, el poate-fi cedat altuia, deci q't donatarului. Nu se va aplica deci,In specie, maxima :

Quad pis si velit habere non potest, ei renuntiare non potest".Nu se poate renunta la ceace cineva vrea sti dolAndeascg si nupoate dobfindi).

Aceasta maxima nu se aplica, In adevar drepturiloreonditionale care rezulta dintr'o conventie, ci numai eventua-litatilor legale, precum sunt, de exemplu, speranta ce ar re-zulta dintr'o succesiune sau o prescriptie neIndeplinitg, etc. 2).

Dreptul de reintoarcere se mai stinge pria moarteadaruitorului IntAmplata Inaintea mortei donatarului saudescendentilor sM, sau prin absenta daruitorului declarataInaintea mortei donatarului sau descendentilor sti, sau prinabsenta daruitorului declarata Inaintea mortei tdonataruluisau descendentilor sai. In eel din urma caz stingerea, este-Insa provizorie.

ReIntoarcerea conventionala fiind rezultatul Indeplini-rei conditiei rezolutorii exprese, trebue sa fie stipulata Inmod expres, fara a se cere bag niciun termen sacramental.Aceasta clauza este de stricta interpretare, caci altfel con-ditia rezolutorii expresa ar deveni o conditie rezolutorie ta-cita, ceace este inadmisibil. La caz de Indoiala ea va fideci interpretata In contra daruitorului, pentru ca rein-toarcerea bunurilor In patrimoniul acestui din urma esa

Dad ditruitorul a zenunt at san nu la dreptul su, aceasta este o-chestie de fapt de suverana apreciere a instantelor de fond.

2) Aubry et Rau, VII, § 700, p. 373, nota 36 (ed. a 4).

www.dacoromanica.ro

R EINTOARC ERE A. CONVENTIO NALLART. 825 341

din dreptul comun i nimice0e efe,ctul contractului, putándAduel pagube tertiilor.

Dreptul de reintoarcere poate fi stipulat In doul.10 cazuri0 anume : atunci dad donatarul ar muri Inainteadarultorului, In care caz moartea donatarului IntAmplatà.Inaintea acelei a daruitorului, va aduce revocarea donatiunei

reintoarcerea bunurilor la daruitor, fie cei donatarul aldsat sau n'a 16sat descendent?", ; i 2° pentru cazul cánddonatarul i descendeniii sal ar fi murit Inaintea darui-torului, In care caz existenta unui singur descendent dinpartea donatarului ar Impiedica Imdeplinirea conditiei rezo-lutorli ti reIntoarcerea bunurilor la daruitor.

Baca contractul de donatiune prevede c reintoarcereabunurilor la daruitor va avea Roc atunci and donatarular muri Inaintea daruitorului fard a llisa copii, existentacopiilor la moartea donatarului ar impiedica rentoarcerea.bun-urilor, chiar daca ace0i copii ar muri färd, postaitatenaintea daruitorului ; de oarece conditia rezolutoi:ie ca do-natarul s. moara flra copii nu s'a, Indeplinit. Exis-tenta copiilor lasati de don atar la moartea lui va stingedreptul de reIntoarcere, chiar daca ace.0i copil ar fi re-nuntat la succesiunea donatarului. Chestiunea este Insa Inambele cazuri controversata

Liberorum appellatione nepotes et praenepotes, caeteri queexhis descendent, continentur. (Sub denumirea de copii se cuprind.nepotii §i stränepotii, precum §i toti deseendentii lor) L. 220,ab initio, dig., De verborum significatione, 50. 16). 2).

Cuvantn1 copii este deci sinonim de cel de descendenti,&fail., bine inteles, de cazul cand o restrictie oarecare-ar rezulta din vointa daruitorului.

Dreptul de reintoarcere nu poate fi stipulat cleat Infolosul daruitorului, nu Insa In folosul mo0enitorilor si sau.In acel al unui

1) Vezi tom. IV, partea T-a, p. 406, text el notele 3 el 4.Cpr. art. 62 826 i 966 C. Calimach (681, 763 C. muftis* § 6, eapit-

36 C. Andr. Doniei etc. Vezi tom. IV mentionat p. 113, text nota 4 i p.407, nota 2; tom. VIII, partea I-a p. 879, text ei nota 2. Mai vezi tom. ITal aeeetei lnerari, No. 79.

Copiii legitimati ai donatarnlni, chiar adulterini i ineeetnoei au aceleekdreptnri ea i eopiii legitimi (art. 306 C. civil). Quid In privinta eopiilor. a-doptati gi aeei natnrali NO de mama? Vezi tom. IV mentionat, p. 407, nota 2-

www.dacoromanica.ro

342 COD. CIVIL.CARTEA 11I.TIT. II.CAP. IIIART. 825.

Stipularea reintoarcerei bunurilor la o WM, persoanadeck daruitorul este insa, prin esceptie permisa in privintadonatiunilor care se fac viitorilor soti prin contractul decasatorie (art. 932 urm. C. civil) 0 In privinta donatiuni-lor facute Intre soti, fie prin contractul de casatorie, fie Intimpul casittoriei (art. 936 urm. C. civil). Aceasta rezulta,la noi din art. 826 care, spre deosebire de codul francez,dispune ca, art. 825 din codal civil nu se aplica donatiuni-lor prevazute In capit. VI Eli VII (legea zice din eroare Incapit. VIII si IV) a tillului de fata 9.

564. efectele dreptului de reintoarcere conventionalä(art. 952 din codal fr. eliminat de legiuitorul nostru). Inlipsa de text, trebue A, aplican, in privinta efectelor drop-tului de reintoarcere, principiile generale. Prin urmare,Oa, la indeplinirea conditiai rezolutorie, care greveazacontractul de donatiune, donatarul fiind, pendente con-ditione, proprietarul, poate A. Instraineze lucrul daruitt sa-1ipoteceze, etc. Cumparatorul sau cralitorul ipotecar nu vadobandi insa deck un drept supus rezolutiunei, aqa cum11 are 0 donatarul, fiut fiind ca :

Nemo plus juris ad alium transferre potest quam ipsehabeta .(Nimene nu poate transmite niai multe drepturi deck are elinsusi ?).

_ In urma indeplinirei conditiei rezolutorli se vor aplicaart. 1015 0 1019 C. civil, adeca donatiunea va fi revocataell efect retroactiv, iar imobilele daruite se vor intoarce ladaruitor libere de once sarcini, dupa cum dispune an-ume,art. 952 din codul francez :

Resoluto jure dantis, resolvitur jus acc;pientis" (art. 1770C. civil 3)

In baza aeestui principiu va cadea gi ipoteca legala femeei donatarului, intriicat legiuitorul nostru n'a admisexceptia pe care o admite, In aceasta privinta, art. 952din codul francez, care, In dreptul nostru a fost eliminat 4).

I) Vezi infra, No 646.2)- Vezi anprà, p. 18 qi 222, proem si tom. I al luerltrei de fatA, p.200,

495, 497, p. 584, etc. Mai vezi tom. IV al 'acestei luer5ri, No. 204.Vezi tom. I al Ineritrei de fa tX p. 200, 437, 495, 497, 528, 593. Vezi

li infra, No 567, p. 346 etc.Vezi tom. IV, partes T-a, p. 414, 415.

www.dacoromanica.ro

EFECTELE DREPTITLIII DE REINTOARCERE. ART. 825 343

Dad, este vorba de mobile corporale, care-, la . moarteadonatarului, s'ar gag in posesiunea lui, daruitorul va puteasa le la inapoi in natura, in starea In care se gasese, nestricateIns/ prin culpa san faptul celui dintai, cad el nu raspundedecat la deteriorarile pricinuite prin culpa sau faptul sau.

Daca donatarul a instrainat mobilele corporale ce faceauobiectul donatiunei, daruitorul nu le mai poate revendica delatertii de buna credinta, care le-au dobandit prin prescriptiainstantanee (art. 1909 C. civil), mo§tenitorii donataruluifiind obligati a restitui, In asemenea caz, valoarea mobilelordaruite; eaci dreptul daruitorului s'a prefacut, In privintaacestor mobile, intr'o creanta, adeca Inteo actiune personallcontra mo§tenitorilor donatarului.

Daca donatiunea are de obiect o .suma de bani, s'aulucruri ce se consuma prin intrebuintare, dreptul daruitoruluieste din capul locului o creanta conditionala In contradonatarului, acest drept se va descbide la indeplinireaconditiei rezolutorii.

Donatarul nu va restituí insa fructele percepute de el,ci numai luerurile san capitalul primit (argument din art.762, 834, 838, etc. C. civil).

Cat pentru mo§tenitorii donatarului, ei nu vor restituifructele percepute de autorul lor, ci numai cele perceputede ei In urrna îndeplinirei conditiei, rezolutorii.

Din im.prejurarea cit donatarul este in drept a percepe fruc-tele pana la indeplinirea conditiei, rezulta ca, el are dreptulde a face aete de administratie, administratia nefiind decato consecinta a folosintei. Prin armare, contractele de inchirierearendare, gcute de buna credinta de catre donatar, in cursulfolosintei sale in limitele unor acte de administratie, adecaeel mult pe cinci ani (art. 427, 1268, 1419 C. civil), suntde,ci valide, ramanand ca sa fie revocate prin actiuneapauliana, daca au fost facute In frauda i In dauna dreptuillordgruitorului (art. 975) t).

Vezi i art. 1380, § 32, Vezi, infra, No 568 (?) p. 067.

www.dacoromanica.ro

344 COD. CIV. CART. III. TIT. II. CAPIT. VI. .ART 1.900.

ACTIUNEA IN ANULARE A DONATIUNEI(Aplicarea art. 1900 C. civil).

Art. 1900 din codul civil dispune cg, actiuneapentru anularea unei conventii se prescrie prin 10 ani.Aceastl dispozitie derogatorie dela dreptul comun (art. 1890)se aplica donatiunei, pentrucg don atiunea este o conventie.

Prescriptia statornicitg, de art. 1900 C. civil fiind ins613 confirmare tacitg, nu se aplicl donatiunei de cateori eaeste null In privinta formelor (art.. 1168 C. civil), pentru-cl numai actele anulabile Pot fi confirmate, nu insI qicele inexistente.

Se poate da ria'nXtate unuig.bolnav, nu ins5. unui mort" zice'un autor 1).

Quod nullum est confirmari nequit 2).

Acusa prescriptie nu va fi aplicabilI, In specie, deelt atunci cand donatiunea va fi anulabill pentru un viciu

oarecare'de exemplu, pentru neregularitatea acceptlrei.

565 bis. Printeo stranie anomalie Insg., pe care uniiautori se incearcl in zadar a o justifica, art. 1167 § 3 per-mite mo§tenitorilor dg,ruitorului de a confirma atat dona-tiunea inexistent/ cat qi cea anulabill,, fie In mod expres, fieIn mod tacit, de unde rezultl cl art. 1900 C. civil, ina-plicabil dIruitorului, se aplic.g, moqtenitorilor lui. Donatiuneainexistentl In timpul vietei dlruitorului, se considerg, ca.existen tl In urma mortei sale, ceeace este contra tuturorregulelor logicei 2).

CAZURILE IN CARE DONATIUNEA POATE FI REVOCATA

Cu toate el donatiunile sunt In principia irevo-eabile, totuqi ele pot fi revocate, dupl cererea dgruitoru-lui fli a reprezentantilor Al. In trei cazuri, qi anume : 10 pen-tru neIndeplinirea sarcinilor sau obligatiunilor impuse.donatarului (art. 829, 830, 832 C. civil); 2° pentru ingra--titudinea donatarului (art. 829, 831, 833 C. civil); 3° &ti

Beudant, Contrata a obligationa, 294, P. 184.Vezi aupret, p. 282, 298 qi infra, No. 582, etc.

8) Vezi tom. IV, partes I-a p.207, ad nota= li p. 417; tom. VII, p. 49 urm.tom. XI, p, 271, etc.

www.dacoromanica.ro

EEVOCAEEA. PENTRU NEINDEPL. DE SARCINI. ART. 8301 832 345.

In fine, pentru suvenire de copii daruitorului, in urma fa-cerei donatiunei (art. 829, 836 urm. C. civil).

Donatiunea se mai revoaca prin indeplinirea conditieirezolutorii, de cate ori a fost supusa unei asemenea conditii.

In fine, donati9nea de bunuri viitoare este revocabilg,dupg, bunul plac al daruitorului, %A, pe calea de actiuneprincipall (art. 821 C. civil),

567. Revocarea donatiunei pentru neindeplinirea sar-cinilor sau obligatiilor impuso donatarusui (art. 830, 832C. civil). In dreptul actual, neindeplinirea sarcinilor sauobligatiilor impuse donatarului, fie In folosul daruitorului,fie In folosul unui tertiu i) nu mai este privita ca unr,act deingratitudine, dupa cum era alta data atat la Romani cat§i in vechiul drept francez; cad revocarea are loe, In spe-cie, ea in toate eontractele sinalagmatice, In baza condi-tiei rezolutorie tacite, care In aceste contracte este totdeaunasubinteleasa (art. 1020, 1021 C. civil). In adevar, de cate-ori se impune donatarului o sarcing, contraetul Ii schimbanatura, devenind bilateral din unilateral ce era.

Art. 830 din codul civil nefiind decat o aplicare aart. 1020 gi. 1021 din aeela§i coda trebue s. aplicam re-vocarei donatiunilor, pentru neexeeutare de sarcini, princi-piile care carmuesc conditia rezolutorie tacita, De aceea, art.832 din codul. civil dispune c. revocarea nu se indeplineqteniciodata de drept, ci numai prin justitie (art. 1021 C. ci-vil), §i aceleaqi principii se aplica qi. legatelor (art. 930 C..civil). Judecatorii vor aprecia daca sareina impusa dona-

1) De exemplu: tti dan mosia mea en sarcina de a plIti mamei mele orentl viagerl de 12000 lei pe an. Aceasta este o stipulatie pentru alSii perfectvalidlt In legislatia noastrit, en toat eliminarea din codul nostru a art. 1119-1122-fr. Vezi tom IV, partea I-a, p.421, nota 2; tom V, p. 97 nrm.; tom. VIII, parteaII, p. 107, nota 1 (ed. a 2-a); tom. X, p. 102, 103, si deciizile citate acolo,adde C. Iasi, Dreptul din 1914, No. 30 si Tuetifia din 1916. No, 6, p. 163urm. (altIL deeizie, cn °beery. noastrIt). Vezi i Cae. S-a II-a, Dreptul din 1916,No. 24, p. 186. De cite-ori stipulatia gm% pentrn altul constitue o liberalitate,ea este- scutitl de formeIe solemne. Cas. S-a I-a, Bnit. 1904, p. 1227. C. IasiDreptul din 1914, No. 30; Bandry et Barde, Obliq., I, 167; Aubry et Ran,

§ 343 ter, p. 527 (ed. a 5-a), eta. Vezi tom. IV, partes I-a, p. 300; tom.p. 102, nota 1; tom. VIII, partea II, p. 108, ad notam, etc. Mai vezi asupra

stipulatiilor pentru alSii, tom. III al lncrArei de fa, No. 27, p. 51 si p 622text si nota 1; tom. IV al acestei lucritri No. 436. St. Scriban, Dreptul din1916, No. 45, p. 359, 360.

www.dacoromanica.ro

346 COD. CIV. CARTEA III. TIT. II. CAPIT. III

tarului sau legatarului are destull Insemngta,tea spre a aducerevocarea donatiunei sau tratamentului i).

Executarea sareinilor impuse donatarului sau legata-rului 2), fiind o conditie a liberalitItei, neindeplinirea acesteiconditii va pune luerurile In starea de mai 'nainte (art.1019 C. civil), revocarea avand loe nu numai pentru vii-tor, dar li pentru trecut (ex tunc). Donatarul neavand,In adeviir decgt un drept supus revocgrei, n'a putut tran-smite altora mai multe drepturi de cat avea el Insurli 3),de undo fli regula :

Resoluto jure clantis, resoloitur jus accipieutis" 4).

Prin urmare, instrgingrile imobilului dgruit, precums,i sarcinile reale (ipotezi, uzufruct, servituti, etc.), constituiteasupra lui de cgtre donatar sunt de,sfiintate, iar imobilul seintoarce la dgruitor fiber de once sarcini, mentinAndulinumai actele de administratie acute la donatar, dei, dupitrigoarea principiilor, qi aceste acte ar trebui sg cadg 5).

In urma, revocgrei douatiunei, donatarul va restituinu numai lucrul dgruit, dar qi fructele pereepute atAtinainte cA,t qi In urma cererei de revocare, pentrucg el nuse poate folosi de un contract pe care n'a voit sa-1 execute.Chestiunea este Insit controversatg 6).

Dilruitorul va trebui insg sit despitgubeaseg pe donatarde eheltuielile neeesare fleute pentru eonservarea lucruluidgruit, pre,cum qi de plus-valuta adusg lucrului prin acestecheltuieli ; iar dgruitorul va fi despggubit -de degratliirilecauzate lucrului prin faptul sau culpa donatarului.

Revocarea donatiunei pentru neindeplinire de sareini

Cae. S-a 1-a-, Dreptul din 1914, No. 52, p. 409. Vezi tom. IV. partesII, p. 445, text ig nota 5.

Deli legos actual n'o spune, dupI cum o spune art. 897 si 898 dincodal Calimach (709, 710 C. austriac), totuli este necontestat a se poate impane o sarcinii iti legatarului tili a nelndeplinirea acestei sarcini poste &duerevocares legatului, tot in baza art. 1020, 1021 C. civil, fltr.1 ca avast dreptal poatit fi ridieat de testator printr'o clauzl. a testamentalui, jadeclitoriiputind in orce caz 81 acorde un termen de gratie legatarului pentru executareasarcinei impuse. Cas. S-a I-a, Jurisprudenta remand din 1915, No. 44. P. 530No de ordine 549. Vezi tom. IV, partes II, p. 319 li. p. 444. Mai vezi infra,No. 713 qi 746.

Vezi supra, p. 669.a) Vezi supra, p. 671.

Vezi supra, p. 671.u) tom. IV, partes I-a, 424, text Ili nota 3.

www.dacoromanica.ro

REVOC. PENTRU NEiNDEPL. DE SARCNI. ART. 830, 832 347

a dat loe la dificultlti In privinta donatiunilor mutualesau reciproci')

CAt pentru donatiunile indirecte §i cele deghizate, elesunt supuse tuturor cauzelor de revocare.

Aceea§i solutie este admis/ In privinta donatiunilormanuale 0 celor remuneratorii sau rIsplAtitoare, pentruceeace intrece valoarea serviciilor prestate, 0 chiar In pri-vinta douatiunilor fleute prin contractul de clsltorie.

Donatiimile fleute in favoarea clsittoriei, fie acestedonatiuni flcute prin contractul de clsltorie, fie prin actesepara te, prin exceptie, nu sunt insl, revocabile pentru in-gratitudine (art. 835 C. civil) 2).

Revocarea pentru neexe,cutare de sarcini nu are loede drept, ci numai prin justitie (art. 1021 C. civil), afarlde cazul unei stipulatii contrare.

Art. 1021 C. civil fiind aplicabil In specie, judeeltoriipot acorda donatarului un termen de gratie pentru a-§iindeplini sareinile impuse Fin actul de donatiune 4).

Tot din art. 1021 C. civil mai rezultA, dei chestiuneaeste controversatl, el dlruitorul poate cere nu numai revo-carea donatiunei cu daune-interese, dar 0 executarea sareini-lor impuse, dupg cum dispune anume art. 525 din codalgerman, pentrud, impunerea unei sarcini dlruitorului avandde efect prefacerea donatiunei dintr'un contract unilateralintr'un contract bilateral, art. 1021 C. civil devine In totalaplicabil §i. cazului de fail, solutie care era admisI 0 laRomani 4).

Donatarul poate fi obligat la executarea sarcinilor qidin partea tertiilor In folosul clrora s'ar fi stipulat o prestatieapreciaba In bani.

Din cele mai sus expuse rezultI el donatarul nu poate

9 Vezi tom. IV, partea I-a p. 426.2) Vezi infra, la No. 569 quinquies.9 Cas. S-a I-a, Turispr. rom. anul 3915, No. 34, p. 530, No. de ordine 549.

Asemenea termen nu poste halt fi acordat donatarului atunci cind pIrtile austipulat in donatinne un pact comisor expres, care strap de drept revocareadonatiunei, ar . niei o somatic, san cerere in judecatX. Judecittorii se vor mIr-gini a constata A revocares a avut loe de drept prin neexecutarea sareinilor.Vezi torn. partea I-a p. 428.

9 L. 9. De donationibus 8.54; L. 3, Cod, De contrahenda emptione,4-38) etc,

www.dacoromanica.ro

248 COD. CIV. CARTEA III. TIT. II. CAP1T.

niei inteun caz A, se libereze de exe,cutarea sarcinilor, prin.parasirea §i lepadarea bunurilor daruite 9, fie donat. purl

simpla, oneroasa sau insareinatoare.Donatarul fiind personal obligat a executa sareinile im-

puse, piergerea lucrului (lama intamplata prin caz fortait Inurma donatiunei, nu-1 seute§te de aceasta obligatie, el fiindobligat a exe,cuta sareinile cu propria lui avere, del el fiindproprietarul lucrului daruit, paguba acestui lucru 11 pri-ve§te pe el :

Res perit domino", mu:Casum sentit dominus" 2).Revoearea poate fi ceruta, de insu§i daruitorul, de

mo§tenitorii i chiar creditorii sai, in baza art 974 C. civil.Creditorii mo§tenitorilor au §i ei acest drept, dad, de-

bitorul n'a renuntat la actiunea ce-i apartinea. In caz de oasemenea renuntare, creditorii pot s'o darame prin actiuneapauliana (art. 975 C. civil).

Aetiunea in revocare se exercita contra donataruluisau mo§tenitorilor sai, iar nu in contra tertiilor detentori aibunurilor &mite, ei putand insa sa fie pu§i in cauzii, inactiunea de revocare 3).

Daruitorul sau mo§tenitorii lui pot Ins s revendicedela tertii detentori luerurile daruite, daca nu este vorbade mobile, care ar fi devenit proprietatea lor prin pres-criptia instantanee (art 1909 C. civil), dupa ce s'a judeeatca donatarul sau mo§tenitorii lui §i a dobandit revoeareadonatiunei4)

Actiunea In revocare este divizibill de elteori insa§i-sarcina este §i ea

Contra donatarului §i mo§tenitorilor si actiunea inrevocare poate fi exereitata timp de 30 de ani dela na-§terea ei (art. 1890 C. civil), solutie admisa §i in vechiuldrept francez, dup6 cum ne atestI Dumoulin, Furgole,Richard, etc Cu toate aeestea, unii, preeum Mareadé (III,710), aplica in specie art. 1900 din codul civil, ceeace esteinadmisibil, pentrud, nu este vorba ad de o aetiune Inanulare, ci de o actiune In revocare.

I) Vezi supr., p. 333.2) Vezi supra, p. 181, 213, preoum qi infra, No. 618, in fine, No. 702, etc.8) Vezi tom. IV, partea I-a, p. 423.4) Vezi tom. IV, partea I-a, P. 423.

www.dacoromanica.ro

REVOC. DONATIUNII PENTRU INGRAT1TITDINE 349

567 bis. Cererea in revocare a unei donatiuniunui testament nu este, dupa parerea generala, supusa

punerei in intarziere din partea daruitorului sau mo§tenito-rilor testatorului, pentruca legea nu prevede asemeneaformalitatei §i once fine de ,neprimire a unei actiuni cere unanume text de lege 1).1

In orice caz, punerea in intarziere este inutill decatemi sarcina consista in non faciendo, cad nu se poateobliga pe daruitor, a face donatarului In fiecare moment almilei somatie de a nu 'contraveni obligatiei ce el §i-a luatprin contract.

568. Revocarea donatiunei pentru ingratitudineadonatarului (art. 831 urm. C. civil). La Romani,revocarea donatiunei pentru ingratitudinea donatarulni n'afost admisa, ca principiu general, decAt sub Justinian,ea nefiind admisa inainte decat in privinta donatiunilor-dintre ascendenti §i descendenti, Justinian generalizand a--eeasta dispozitie in anul 530, declara prin legea aqa zis a Ge-9zeraliter, toate donatiunile revocabile pentru cauza de in-gratitudine 2). Cazurile de ingratitndine sunt, pnin aceastAlege, marginite la patru, i intre ele nu figunaza refuzul-de a da alimente. Justinian considera insa, prin aceastalege, neindeplinirea sareinilor impuse de daruitor ca unact de ingratitudine ; pe elnd art. 1275 §i 1288 din codulCalimach deosebesc, din contra, aceste cauze de revoaare,-care eran deosebite i sub codul Caragea (art. 6, parteaIV, capit. I) i sunt deosebite qi In dreptul actual.

Aceasta cauza de revocare nu se mai intemeiaza peo conditie rezolutorie tacita, ca revocarea pentru neinde-plinirea de sarcini, ci este o pedeapsa pe care legea o pro-nunta contra donatarului ingrat, pedeapsa care se datore§telegei, iar nu intentiei presupuse a partilor eontractante. Do-natarul este pedepsit, pentru ca a lipsit catre binefacatorulsau de re,cunoqtinta, aceasta datorie moral, pe care Cice-rone o numia mama tuturor virtutilor.

,,Haeo est virtue non solum maxima, sed etiam mater orn-iiium ziee, Cu drept envint, acel mare engetItor al an-tichitlitei 8).

Vezi tom. IV, partea J-a, p. 434 gi tom. IV, parta P, p 448.2) L. 10, Cod, De revocandie donationibue, 8, 56.

Cioerone, Pro Plando, § 33.

www.dacoromanica.ro

350 COD. CIV. CARTEA 111. TIT. II. CAP1T. II1

Revoearea pentru ingratitudine fiind o pedeapsa, toatedispozitiile relative la aceasta materie sunt de strieta inter-pretare::

Poenalia non sunt extenda"1).568 bis. Faptele care atrag revocarea donatiunei

pentru ingratitudinea donatarului au o mare analogie Cucele care pot sa atraga excluderea dela succesiune pentrunedemnitate (art. 655 C. civil); 'rasa, nu trebue s enfun-dam aceste doua materii, eaci legea este mai aspra fa il dedonatar decAt fa ta de mo§tenitorul ab intestat.

569. Faptele care constituesc ingratitudinea dona-tarului (art. 831 C. civil) Faptele care atrag revocareadonatiunei pentru ingratitudine sunt determinate de lege Inmod limitativ. Ele sunt In numar de trei, i anume : 1° aten-tatul din partea donatarului la viata daruitorului, 2° delic-tele, eruzimile sau injuriile grave ce daruitorul a suferit deladonatar ; i Infine, 30 refuzul de alimente din partea donataru-lui, de elteori daruitorul este in lips& Faptele de ingratitu-dine imputabile donatarului, pot fi stabilite prin onceprobe, pre,cum : martori, prezumtii, etc., pentruca daruitoruln'a putut sa-0 procure, contra donatarului, probe serse despreexistenta Ion (art. 1198 C. civil).

Legea 10, Cod, De revocandis donationibus, 8, 56,re,comanda juclecatorilor de a nu se opri deat la o dovadaclara i concludenta :

Si fuerint in judicium dilucidis argumentis cognitionaliterapprobatae"

569 bis. 1°- Prima cauza de ingratitudin.e, §i. ces.mai grava din toate este, dupa cum se exprima art. 1276din codul Calimach (948 C. austriae), vrapntifirea viefeidaruitorului, sau dupa cum se exprima codul actual, aten-tatul de catre donatar la viata daruitorului

Si vitae periculum aliquod ei intulerit" (L. 10, Cod, De re-vocandis donationibus, 8 56).

Legea nu cere de astadata, precum cere In art. 655C. civil, ea s existe o condemnare In contra donatarului,flind suficient ea el s fi manifestat vointa de a cauza

Vezi tom. 1 al aceetei lumdri, p. 20, 243, 329, ete preeum vi supra,p. 110, in fine, etc.

www.dacoromanica.ro

FAPTELE CA.RI CONSTITUESC INGRAT1TUDINEA 351

moartea daruitorului, chiar daca acesta n'ar fi fost nicimacar ranit; de unde rezulta ca revocarea va fi. pronun--tata, chiar daca condemnarea donatarrdui ar fi devenitimposibila, de exemplu : prin prescrierea actiunei publice,prili moartea donatarului Intamplata Inainte de dobiindireaunei botarari condemnatorie contra lui, etc.

Intentia criminala a donatarului de a atenta la viatadaruitorului, chiar manifestata printeun Inceput de execu-tare, nu se considera, In genere, ca un act de ingratitudine,daca aceasta tentativa n'ar fi avut nicio urmare din cauzait Insas,i vointei donatarului, care s'ar fi oprit la timp.

Il n'est jamais sage de fermer la voix au repentir" ziceun autor 9.

Cuvantul atentat implica In sine vointa criminala de aucide (animus occidendr); de ande rezulta ea revocarea nuva fi admisa daca donatarul ar fi cauzat moartea daruitoruluidin imprudenta (art. 248 C. penal), sau In duel ; Intr'unacces de nebunie (art. 57 C. penal), pri aflandu-se In starede legitima aparare (art. 58, 256 urm. C. penal), etc.

Cat pentru crimele pe care legea le declara scuzabile(art. 250 urm. C. Pen.), ele cad sub scutul art. 831 C.civil §i, ca atare, pot aduce revocarea donatiunei 2).

Faptul ca donatarul ar fi fost minor (doli cap* Inmomentul atentatului, n'ar putea sa-i serveasca de scuza,dad, s'ar constata ca el a lucrat ca pricepere.

In delictis neminern aetas excusat" (In delicte, virsta nuscuzeazit pe nimeni) 3).

569 ter. 2° Al doilea caz de ingratitudine, prevazutde art. 831 C. civil, este acela In care donatarul s'a facutculpabil catre daruitor, de delicte, cruzinti sau injuriigrave 4).

Am combIltut hull, aceastii plireres lui Demolombe. Vezi tom. IV,partes I-a, p. 442, nota 1.

Ce trebue sii decidem in. caz and bkbatul si-ar fi neis femeea, eau&macs si-sr fi title; blirbatul surprins in flagra,nt delict de adulter (art. 253C. penal. Vezi tom. IV, partes I-a, p. 443.

Cpr. art. 1162 C. civil.a)Cuvintele: excese, cruzimi ia: instate grave mai figuresA si In art. 212

C. civil, os motive de divort si au acelasi sans. Vezi tom. I al scestei lucrliri,P. 270. No 372 nrm.

www.dacoromanica.ro

352 COD. CIV, CARTEA ur. CAPIT.

Aeeastl cauzl de ingratitudine cuprinde actele con-trare sigurantei proprietAtei i onoarei dgruitorului, care va-tanza pe acest din itrma la trup, la cinste sau la avere,dupg, cum se exprimA art. 1276 din codul Calima a (948-C, austriac).

Prin dericte trebue s inOlegem aci nu numai crimele-qi delictele in contra persoanei, dar in contra avereiruitorului :

,,...Sive in personam, sive in res donatoris" (L. 10, Cod, Derevocandis donationibus. 8,56).

Calificativul gray, care se gIsegte la finele art. 831 serefer/ la injurii; filet totuqi nu mai putin adevgrat este di.judecgtorii nu vor admite revocarea, de,cat atunci efind de-lictele, ca i injuriile vor prezenta o gravitate oarecare :

Ita ut injurias atroces in cum effundat, vel manus impias in..ferat, vel jacturae molem ex insidiis suis ingerat, quae non levem.sensum substantiae donatorie imponat, vel vitae periculum aliquodintulerit" .

Poruncim in genere, ea toate donatiunile sit fie valide si ire-vocabile, afarg de cazul -eind donatarul, i'ar fi fAcut culpabil deingratitudine i de injurii grave dare dfiruitor ; precum ar fi faptulde -a fi ridicat o min& impie In contra lui, acele de a-i fi cau-zat Cu r4utate pagube mari, san, la fine, de a fi pus'Y-jata sa Inprimejdie). (L. 10, ab initio, Cod, tit. cit.). 4/1

Astfel, nu mai incape indoial6 c dónatiunea nu vaputea fi revoeat6 pentruel donatarul ar fi vânat flail, per-mise pe moqia d6ruitorului, dei acest drept este prevIzut

pedepsit de lege (art. 6 L. asupra poliÇiei vftnatului din28 Marti° 1906).

Pentru ca delictul ad, poatA da loe la revocarea donatiu-nei, el trebue sl fie comis de insu§i donatarul, sau dealtul din ordinul slu, personal in contra aruitorului saua averei sale, sau In contra persoanei ori averei sotuluidAruitorului, sau contra rudelor sale de aproape1).

Aceastl solutie, aplicabil i injuriilor grave, era admisg,§i la Romani :

aPatitur autem quia injuriam non solum per semet ipsum,sed etiam per liberos suos,... item per uxorem suam: id enim magis

Cpr. art 957 C. civil, relativ la violen.

www.dacoromanica.ro

1) Vezi tom. IV. partea I, p. 450, text ei nota 2; tom...IV. partea II.p. 452, ved §1 infra. No 748.

D. Alexandresco. PrincIpiile Dveptului Civil Itomin. Vol. II. 23

DELICTE, CRUZIMI, INJURII GRAVE. ART. 831. 353

praevaluit». (Se primeste o injurie nu numai cAnd ea este adresatAdirect unei persoane, dar incA copiilor si sotiei sale, aceasta fiindopinia care a prevalat). (Instit. IV, 4. De injuriis, § 2,, ab initio).

Prin cruzimi (saevitia), legea intelege actele grave deasprime, de vexatiune sau de rautate, chiar daca n'ar fipedepsite de lege, indreptate in contra daruitorului.

Mai constituesc o cauza de revocare a donatiunei: in-juriile sau insultele grave (injuriae atroces), adresate därui-terului sau rudelor sale de aproape.

Injuriile consistä in cuvinte, scripte sau fapte ofensä-toare, prin care se atenteazä la onoarea si demnitatea uneipersoane, prin care se vatáma pe däruitor la cinste (art.1276 C. Calimach), fära a se distinge daca aceste injigii aufost rostite de donatar in public sau in secret, precurn sidaca rezulta din acte scrise, cuvinte sau fapte, precum ar fide exemplu, relatiile culpabile ce donatarul ar fi avut cusotia daruitorului, etc.

569 quater. CAt pentru injuriile grave aduse de do-natar memoriei däruitorului, savarsit din Tiata, se decide, ill.genere, desi chestiunea este controversatä, ea ele nu conferamostenitorilor acestui din urma dreptul de a cere revocareadonatiunei, pentruca art. 931 C. civil, care admite solutiacontrara, se aplica numai legatelor, nu insa si donatiunilor(argum. din art. 933 § 2) 1).

569 quinqules. 30 In fine ultimul caz de ingratitu-dine prevazut de art. 831 C. civil este reftizul fail cuvfintal donatarului de a alimenta, la caz de nevoe, pe binefa-catorul säu:

(Necare vicigur, non tantum is qui partum perfocat, sed etis qui abjicit et qui alimonia denegat». (PArintele se considerA cA,ucide pe copilul sAu nu numai Inalusfindu-1, dar incA pArAsindu-1in urma nasterei si refuzAndu-i alimente). (L. 4, Dig., De agnos-cendis et alendis liberis, 25. 3).

Justinian nu prevazuse refuzul de a alimenta pe do-nator intre cauzele de revOdare ale donatiuniIor, probabil din

www.dacoromanica.ro

354 COD. CM CARTEA III: TIT. II. CAP. III. ART. 831 si 835.

cauza beneficiului competeptia sau deductionis, de care sebucura daruitorul.

Acest beneficiu consista in dreptul ce avea (jaruitorulde a oprI, la predarea lucrurilor daruite, ceeace-i trebuiapentru hrana lui.

In cat privekte insa codul Calimach, art. 1273 i 1274(947 C. austriac) impun donatarului obligatia de a alimentape daruitor, far/ a declara insa donatiunea revocabila dincauza neindeplinirei acestei obligatii 1).

570. B) Donatiunile supuse revocArei pentru ingra-titudine (art. 835 C. civil). Toáte donatiunile sunt revo-cabile pentru ingratitudine, putin importa persoanele delacare emana. formele su modalitatile sub care au fost facute,afara, bine inteles, de cele exceptate prin art. 835 C. civil;caci textul de mai sus exceptand dela aceasta regula numaidonaliunile [acule In, favoarea cäseitoriei, asemenea ex-ceptie confirm/ tocmai regula generala:

cExceptio firmat vim legis in casibus non exceptis». (Exceptiaconfirma puterea legei In cazurile neexceptate de ea) 2).

Astfel, in baza art. 831 C. civil, toate donatiunile,chiar i cele manuale, sunt revocabile pentru ingratitudine,fie rernuneratorii, oneroase, mutuale, directe sau indirecte, §ichiar ascunse sub forma unui contract cu titlu oneros.

Se admite insa, dupa Pothier, ca revocarea pentru in-gratitudine nu se aplica prezenturilor obimuite ce se daudela mana la mang, din cauza micei lor insemnatati.

Donatiunile facute de tertii (rude sau strain°, fie princontractul de casatorie, fie printr'un alt act, In favoareacäseitoriei, adeca sub conditia cI o casatorid va wig loeintre doua persoane determinate, nu sunt 'in.sa revocahilepentru ingratitudine, prin exceptie §i. din cauza caracteruluilor particular (art. 835 C. civil) 3).

Revocarea pentru ingratitudine avand, in adevar, uncaracter penal, pedeapsa nu trebue EA' atinga deck pe cel

epr. art. 528, 529 C. german.Vezi tom. I al acestei lucrliri, p, 43 si infra, No. 684 bis.Vezi suprei, p. 346, 347; tom. IV, partea I-a, p. 453 urm. si tom. VIII,

partea I-a, p. 183.

www.dacoromanica.ro

ACT. IN REVOCARE PENTRIJ INGRATITUDINE.- ART. 832. 355

culpabil e, in specie, ea ar atinge nu numai pe sotul donataringrat, dar e pe celalalt sot, precum 0 pe copiii näscuti dinacea casätorie, in favoarea ardra donatiunea a fost fácuta,

carora nu li se poate imputa nici o culpa.Cat pentru celelalte cazuri de revocare, ele sunt apli-

cabile e donatiunilor fäcute in favoarea casatoriei (argum.din art. 836 C. civil).

Art. 835 C. civil nu se aplica, de asemenea, donatiu-nilor ce viitorii soti 0-ar face 'hare ei fie prin contractul decasatorie, fie printeun act separat, aceste donatiuni fiindsupuse regulei generale a revocabilitätei, iar nu exceptiei sta-tornicite de art. 835 C. civil; caci motivele care au fäcutsä se edicteze aceastä exceptie lipsesc in specie; de oarecerevocarea nu aduce nicio dauna, copiilor, fiindca ei vor gasiIn patrimoniul sotului inocent i däruitor, bunurile pe care,de aide', le-ar fi gasit in patrimoniul sotului ingrat 1). Cutoate acestea, chestiunea este foarte discutatä in Franta.

571. C) Acfiunea in revocare pentru ingratitudine(art. 832 C. civil). -- In codul german, revocarea pentruingratitudine se indepline0e printeo simpla declaratie facuta,donatarului: «durch, Erh,leirung gegeniiber dem, Besch,enkten»(art. 531 § 1). In urma acestei revocari, se poate cererestituirea darului conform dispozitiilor relative la inayutirefara cauza.

Nu tot astfel este bag In dreptul nostru, in cel frane,ez0 in cel italian 2), unde revocarea pentru ingratitudine, cae pentru neindeplinire de sarcini (art. 832), nu se in-depline§te ipso jure, precum se indeplineste aceea pentrusurvenire de copii (art. 836 C. civil), ci trebue sa fie cerutädela justitie, care apreciazä gravitatea faptelor imputatenatarului.

Revocarea pentru ingratitudine este pe de o parte facul-tativa din partea dä'ruitorului, iar pe de alta judiciara.

Motivul principal care a fticut pe legiuitor sä admitäaceastä solutie este cä asemenea revocare fiind o reparare

cpr. Planiol, III, 3200; Colin et Capitant, III, p. 803; Cas. belg,Sirey, 1913, 4. 15, etc.

Conform: Art. 329 din legea bulgarii, asupra succesiunilor dela 1890(cartea II).

www.dacoromanica.ro

356 COD. CIV. CARTEA 111. TIT. II. CAP. 111.ART. 833§1.

infiintata numai in folosul däruitorului ofensat, el trebue sä,'

aiba facultatea de a ierta pe donatar prin renunta rea sa larevocare 1), si el ar fi fost lipsit de acest drept, daca revo-carea ar fi avut loe ipso jure.

572. D) Termenul actiunei in revocare pentru in-gratitudine (art. 833 § 1). -- Codul actual a curmat discu-tiile din cireptul vechiu francez asupra timpului at trebuiàsa tie actiunea in revocare pentru ingratitudine, dispunanda aceastä actiune se stânge in toate cazurile, prin trecereaunui an din ziva de and donatarul a comis faptul ofensätor,sau din ziva de and acest fapt a ajuns la cunostinta darui-torului (art. 833 § 1) 2).

Aceasta regulä se aplica si dispozitiilor testamentare(art. 930 C. civil). Deci, daruitorul su mostenitorul care auläsat sä treacii un an dela termenele mai sus indicate, fail,a exercitä actiunea in revocare sunt presupusi a au iertatpe donatar sau legatar 3).

Acest termen nefiind, conform parerei generale, o ade-varata prescriptie, art. 1876, dupg care prescriptia nu curgeIn genere, contra minorilor si interzisilor, si art. 1881, dupacare prescriptia nu curge intre soti in. timpul casatorieil, nusunt aplicabile in specie; de unde rezulta ca acest termencurge intre soti, dupä cum el curge in contra minorilor siinterzisilor, tutorii lor fiind obligati de a exercità actianeaIn termenul prevazut de lege, sub pedeapsa de a fi respon-sabili de negligenta lor (art. 390 C. civil).

gars Jahr ist keine Verjahrungszeit sondern eine Frigt(annus utilis)', zice Zahariae. (Acest an nu este o prescriptie, ciun termen, anul util) 4).

i) Cpr. art. 532 C. german ; art. 949 C. austriac (1278 C. (Jalimach), etc.Termenul de un an este admis de codul german (art. 532), de codul

elvetian dela 190e (art. 373 lit, o, titlul final), de codal italian (art. 1082), delegea bulgari asupra succesiunilor dela 1890 (art. 330), etc.

Dkruitoxul si mostenitorul ar patea Insii s'g stabileascl prin oncemijloace &A dei actele de ingratitudine ar fi putut sl parvie la cunostinta lui,totusi, de fapt, el nu le-a cunoscut, did pierderea dreptului de a cere revocareadarului sau te,stamentului Intemeindu-se pe o prezumptie de iertare din partealor, totusi, rational vorbind, ei n'au putut sit ierte un fapt despre care n'auavut cuno0inti.

Handbuch des fr. Chilrechts, IV, § 718, p. 426, nota 16 (ed. Crome).

www.dacoromanica.ro

VERMENIII. ACT. IN' REVOCARE P. INORATITITD. ART. 833 § 1 si 2. 357

Tot pentru motivele de mai sus se decide ca, termenulde un an, prevAzut de art. 833 § 1, constitue o (let:Merela care nu se aplica regulele ordinare ale prescriptiei §i, in%Decial, regula romana, dupA care nulitAtile pot in totdeaunafi opuse pe cale de exceptie, ele fiind imprescriptibile.

Quae temporalia sunt ad agendum, perpetua sunt ad exci-pi endum» . (Mijloacele, care Bunt vremelnice spre a conferl o ac--tune, Bunt perpetue spre a conferl o exceptie)

Termenul de un an statornicit de art. 833 § 1, nu vafi, de asemenea, suspendat nici prin imposibilitatea fizicA in'care s'ar gasi darnitorul de a exercitá, actiunea, de cAteori,de exemplu, el a devenit nebun dupA ce a luat cuno0intAde faptele care constituesc ingratitudinea, cu toate ea nu erainterzis, caci dreptul actual n'a consacrat nicairi maxima:

g Contra non valentem agere non currit praescriptio» 2), sau:ellgere non ralenti non currit praescriptio» 3).

A fortiori, deci, termenul de un an nu va putea fisuspendat prin dementa sau interdictia donatarului, inter-venitA in urma eomiterei faptelor care constituesc ingra-titudinea.

573. E) Persoanele care pot cere revocarea dona-liunei pentru ingratitudine tart. 833 § 2). La Romani,actiunea In revocare pentru ingratitudine nu putea fi exer-.citatä cleat de dä'ruitor contra donatarului:

(Actionem ita personalem esse volumus, ut vindicationis tantum.habeat effectum, nec in keredem deiur, nec tribuatuf heredi» (Voimca acOunea s fie persona% qi Eig nu poatil nici intr'un mod trecela moqtenitori). (L. 7, in medio, Cod., De revocandis donationibus, 8. 56)

') Vezi asupra acestei maxime. infrec, No. 748, in fine, 0 tom. III alacestei lucriri, No. 336. precum si tom. IV, No. 639 si 614. Asupra chestiunei'de a se $ti daca aceastlimaxima, extras il din legea 5 § 6, Dig., De doli nutliet metus exceptione, 44. 4, mai este sau nu admisibilli in dreptul actual (chestie.controversat11); vezi tom. VII, p. 84 urm., precum si tom. XI, nota 4 delav. 47, 48; p. 226, p, 515, etc.

Chestiunea de a se sti dacä, aceastil maximä, extras li de Bartolus dinL. 1 § 2, Cod., De annali exceptione tollemia, 7. 40, admisil In vechiul dreptfrancez si In codul Calimach (ve.zi tom. Xl, p. 20. text si nota 3), mai esteeau nu admisil in dreptul actual, este controversaiii. Vezi tom. III, partea I-a,p. 860; tom. XI, p. 48, 49; p. 172 urm., p. 607, p 523, etc.

Vezi asupra acestei maxime, tom. IV al acestei lucrari, No. 659.

www.dacoromanica.ro

358 COD. CIV. - CARTEA III. -TIT. CAP. III.- ART. 833 §2.

Actiunea odatä inceputA de däruitor putea insA fi con-tinuatA atAt irt contra mostenitorilor donatarului, cAtcAtre mostenitorii dAruitorului, conform maximei:

Omnes actiones quae morte aut tempore pereunt, semel in-clusoe judicio, salvae permanent» . (L. 139, Dig., De dir.. re gulis-juris antiqui, 50. 17) 1).

Codul Calimach modificase In aceastA privintA dreptulroman, cad art. 1278 din acest cod (949 C. austriac) pre-vede cà daca vätämatul däruitor hu va fi iertat Cu dovadlpe nemultAmitorul primitor al darului, se dd drept atenoftenitorilor ddruitorului sd porneasa jalbd, fi asupramoftenitorului aceluia pentru västurnarea darului.

Art. 933 § 2 din codul actual, dupA ce primeste prin-cipiul roman al personalitAtei actiunei dAruitorului, admitedouA exceptii care nimicesc aproape In totul regula generailLIn adevär, acest text dispune c actiunea in revocare poate-fi continuatA de mostenitorii universali (regulati, neregulatirlegatari universali sau cu titlu Universal):

10 A,tunci cAnd ea a fost exercitatA de däruitor si ela murit pendate lile;

2° Actiunea poate fi exercitatA de mostenitori atuncfcAnd däruitorul a murit in termenul util, fArA a o fi exereitat..

Prima exceptie este logicA", ea nefiind decAt aplicareamaximei mai sus citate: Ontnes actionet quae morte v ertemp ore pereunt..., etc.».

A doua exceptie nu se proa justificA insä, ccci actiuneadäruitorului' Ifiind personae inherens, ar fi trebuit, dupArigoarea principiilor, sA se stAngA prin moartea lui. LegeapresupunAnd cl däruitorul ar fi exercitat el insusi actiunea,dacA ar fi träit pAnA la expirarea termenului conferit pentruaceasta.

Legg conferind acest drept, prin exceptie, mostenito-rilor, i exceptiile fiind de drept strict, actiunea in revocarenu apartine nict inteun caz creditorilor däruitorului, care,clupl unii, n'ar putea nici sà contine actiunea inceputA deautorul lor.

') Vezi tom. I al acestei lucriiri, No. 276, p. 213 si No. 424. Mai vezPtom. IV al aceleia.si lucritri, No 91.

www.dacoromanica.ro

PERS. CONTRA CIRORA REVOC. POATE Fr CERIITI. - ART. 833 § 2 0 834 § 1. 359

Tot pentru acelea0 motive, actiunea in. revocare nu vaputea fi exercitata niel de creditorii moOenitorilor däruitorului.

Se decide trig, in genere, cg, däruitorul poate s cedezeactiunea sa unui tertiu, dupa ce ea a fost deschisä, cäei princesiune el o exercita,

Cat pentru actiunea in revocare pentru neindeplinire deca ea poate fi exercitatä atat de creditorii da-

ruitorului cat 0 de cei ai mWenitorilor lui 1).

Fl Persoanele in contra cArora se poate cererevocarea donatiunei pentru ingratitudine (art. 833 § 2).Actiunea in revocare pentru ingratitudine nu poate fi exer-citatä, deck in contra donatarului, iar niciodata in contramWenitorilor lui, pentrucà ea avand un caracter penal, oncepedeapsä nu poate fi pronuntatä deck in contra celui culpabil 2).

Cu toate acestea, dupa art.- 1278 din codul Calimach(949 C. austriac), revocarea darului putea fi cerutä, 0 incontra mostenitorilor donatarului.

Dar dacd actiunea in revocare nu poate fi inceputä incontra mo$tenitorilor donatarului, ea poate, dupä, pai.erea ge-nerala, sa fie continuatä tontra lor, data däruitorul, care 9exercitase, a murit pendente lite.

Data donatarul a murit in urma pronuntärei hotarireidela prima instantä, care ar fi admis revocarea, moOenitoriilui vor putel necontestat s'o atace cu apel.

G) Efectele revocgrei donatiunei pentru ingra-titudine. Aceste efecte pot fi relative la tertii 0 la par-tile contractante.

10 Efectele revockei relative la ter(ii (art. 834§ I C. civil). Revocara donatiunei pentru ingratitudineny produce niciun efect in privinta tertiilor, care au eon-tractat cu donatarul recunoscult ingrat, pentruca aceasta re-vocare este o pedeapsä tare nu trebue 0 nu poate sä atingddeck pe cel vinovat i, in specie, singurul vinovat estenumai donatarul.

Afoi, tertii tare au dobandit un drept real asupra imo-

I) Vezi supra. p. 348.2) Vezi agupra principiului personalitlitei culpei 'supra, p. 41.

www.dacoromanica.ro

360 COD. OIV.- CARTEA III.- TIT. II.- CAP. /II. - ART. 834 § I.

bilului n'au putut sä prevadä revocarea, dupa cum ei anputut s'o prevadà in cazul unei donatiuni fäcutá sub modo.

In fine, in specie, lipsind conditia tezolutorie tacif.4, careeste subinteleasä de pä'rti de câteori revocarca are -loe pentraneindeplinire de sarcini, revocarea pentru ingratitudine nu,pune luerurile in starea de mai 'nainte, ci lasá, din contra,pe donatar sä rämäe proprietar panä in momentul revoettrei:de unde rezultä d. O actele fäcute de el trebue s'a' fie res-pectate, ca unele ce emanä dela un adevärat proprietar (art.834 § 1 C. civil.

Nu se va mai aplich deci in specie regula:(Resoluto jure dantis, resolvitur ju.9 aecipientis» 1).

' In adevär, revocarea pentru, ingratitudine se face numaipentru viitor (ex nunc), nu insä §i pentru trecut (ex tune),aa eum se intämplä in caz de revocare pentru neindeplinirede sarcini (art. 830), i pentru survenire de copii däruito-rului (art. 836 urm. C. civil); cAci daca donatiunea ar firevocará in praeteritum, tertii ar fi pe nedrept pedepsitipentru o fapta ce nu le poate fi imputatä.

Aceea4i solutie era admisä §i la Romani 2).Insträinärile i sareinile reale eonstituite de donatar

asupra imobilului däruit sunt deci valide i opozabile därui-torului, dad, au fost fäcute inainte de a fi parvenit cerereade revocare la cuno0inta tertiilor, prin inscrierea in extracta aeestei cereri pe marginea registrului in care donatiunea atrebuit sa fie transcrisä, conform art. 818 C. civil.

Cat pentru insträinarile totale sau partiale consimtitede donatar in urma inscrierei cererei de revocare pe mar-ginea registrului de transcriptiuni, ele sunt nule prin efectulrevocArei, i tertii achizitori nu le vor mai puta, opune dä,-ruitorului, cai ei fiind vestiti despre cererea in revocare, aucomis O imprudentä contractind cu donatarul.

Prin urmare, este drept ea ei sä sufere consecintelenegligentei lor 3).

Inscrierea cererei de revocare pe marginea registruful

Veyi supra, p. 342, 346 Ili infrà, p. 371, etc.L. 7, in medio, Cod., De revoeandis donationibus, 8. 56.Vezi supra, p. 324.

www.dacoromanica.ro

EFECTELE REVOCIREI INTREPARTI. - ART. 834 §2. 361

de transcriptii, nefiind Cu putintä decat atunci calad dona-tiunea imobiliara a fost transcrisä, se naste intrebarea: ce seva intAmpla attmci cand transcrierea ei n'a avut loe? Che-stiunea este controversata 1).

In once caz donatiunile de bunuri mobiliare nefiindsupuse transcrierei, in privinta acestor bunuri revocarea isiva produce efectele sale din ziva cererei in judecatg, conformdreptului coman, ramfinand ca achizitorii de bunuri corporales'a invoace prescriptia instantanee, daca sunt de bina credinta(art. 1909 C. civil).

Drepturile daruitorului putánd deei fi compromise inprivinta mobilelor dä'ruite de el, prin actele de dispozitie cedonatarul ar puteá.' sA consimte in urma cererei de revocare,insa inaintea pronuntarei botkirei, se conferä daruitoruluifacultatea de a lug masuri conservatorii spre apärá drep-turile sale, el fiind in urma introducerei in revocare un pro-prietar conditional (art. 1016 C. civil).

577. 2° Efectele revocarei filtre Orille contrae-Unte (art. 834 § 2). In vechiul drept francez, autoriierau impArtiti asupra efectelor ce trebue sa produca intreparti revocarea donatiunei pentru ingratitudine 2).

Art. 834 § 2 din codul actual a curmat discutiile dealtädatä, dispunánd cut donatarul trebue sa restitue valoarealucrurilor insträinate de el prin acte ca titlu gratuit sauoneros, iar nu preful cu care el a instrainat aceste bunuri.

Aceaata valoare va fi aceea ce, dupa spusa expertilor,obiectele instrainate aveau in momentul cererei de revocare,de cAnd cererea de revocare incepe a-si produce efectele sale.

Donatarul, in contra cäruia s'a admis cererea de revo-eare va mai restitul i veniturile sau fructele produse delucrul daruit din ziva cererei in revocare, pentruca din aceazi inceteaza i dreptul säu de proprietate, el dobándind ODAIn acea zi atat fructele percepute cat si cele ce a neglijatde a percepe, si pe care el trebue sa le eeara dela daruitor.

Dupa rigoarea principiilor ar fi trebuit irisa ca dona-tarul sut restituiasca toate fructele, chiar si cele percepute

Vezi tom. IV, parte& I, p. 471.Cpr. art. 1277 C. Calimaeh (949 C. austriae).

www.dacoromanica.ro

362 COD. CM - CARTEA nr. TIT. II. - CAP. III. - ART. 834 §2 §i 836-

pang in ziva cererei de revocare, ca O. rao0eniloru1 nedemn(art. 657 C. civil), pentruca este nedrept ca un donatar ingratsä se foloseascä de liberalitatea de care s'a arAtat nedemn.

Legea presupune cä, donatarul a insträinat lucrurile cla-ruite. Deci, daeä, ele n'au fost insträinate, .donatarul le varestitui in naturä, in starea in care se gäsesc atunci cand elinceteazI, de a fi proprietar, adeeä in momentul cererei derevocare, ramanfind numai sä se räfuiasel intre ddruitor §i

donatar pierderile, degradärile sau imbunätätirile aduse lu-crului däruit.

Echitatea cere, in adevär, ca däruitorul sä pläteasa, pedeoparte, ralrirea valorei lucrului dobanditä prin lucrärileacute de donatar, iar pe de alta, sä fie despägubit de degra-(ladle i deteriorärile aduse lucrului prin faptul donatarului;elci däruitorul nu trebue niel sä se inavuteascA in detri-mentul donatarului nici sä, sufere o pagubI din culpa lui.

Däruitorul va trebul insä sä respecte contractele deinchiriere sau de arendare incheiate chiar pe un period mailung de cinci ani, in care caz aceste contracte nu se maiconsiderä ca acte de administratie, ci ca acte de dispozitie,pentrucä donatarul fiind proprietar pana in ziva revochei,actele de dispozitie emanate dela el stint opozabile däruito-rului, rämanfind ca acest din urmä sä, fie despägubit de do-natar, de dteori el ar suferl o pagulaä din cauza termenuluiprea lung al contractului de inchiriere sau arendare.

578. Revocarea donatiunei pentru survenire de copiidAruitorului, in urtna donatiunei (art. 836 urm. C. civil).Ultima cauzl de revocare a donatiunilor este survenirea decopii däruitorului, in urma donatiunei. In adevär, donatiuneafä'cutä de o persoanä care, in momentul facerei ei, nu ava copiilegitimi sau legitimati, este revocatd de drept, clack' däruitoruldobAndqte in urma donatiunei un copil, fie chiar postura.

Aceastä cauzà de revocare, necunoscutä in dreptul nostruanterior, in unele legiuni sträine precum: codal german, codulelvetian din 1907, codul austriac (art. 951, 954, corespun-zAtori cu art. 1283, 1287 C. Calimach) 1) etc. 4i are origina

9 Codul spaniol (art. 644 urm.), codui portughez (art. 1483 nrm.) codulitalian (art. 1083 nrm.) igi legea bulgarii, asupra succesiunilor din 1890 (art.1333urm,), etc., admit, din contra, aceasti cauzii de revocare,

www.dacoromanica.ro

REVOC. DONAT. P. SITRV. DE COPII DXRITITOR.- ART. 836, 837. 363

sa in legea roman/ asa zis/ si unquam, pentru cà ineepeprin aceste cuvinte, care nu declara revocabilä pentru sur-venire da copii decat donatiunea Muth' de un patron liber-ttilui sAu 1).

Cateva cutume i ordonanta din 1731 (art. 39 urm.)au generalizat ins/ principiul legei romane, aplicandu-1 latoate dunatiunile in genere in interesul copiilor; cíci dispo-zitia legei nu se poate explicà decal prin interesul copiilord/ruitorului, pe care ea a vroit sa-i apere.

Aceasta dispozitie este ins/ departe de a-si atinge scopul,dici desì donatiunea se revoacd in interesul copiilor, totusibuntline &mite nu devin proprietatea. loe, ci se intorc ladaruitor care este liber de a dispune de ele in forosul uneialte persoane, de asta-dat/ in mod irevocabil. Malt mai logicera deci proectul primitiv al codului, dupä' care donatiuneaera irevocabila, conform principiilor generate (art. 801), rAma-nand ea copii care s'ar naste In urma donatiunei, s/ cear/reducerea ei, de cate ori asemenea donatiuni le-ar atingerezerva 2). Acest sistem era admis in codal Calimach si estesi astAzi in codul austriac.

579. Conditiile la care este supusa revocarea dona-tiunei pentru survenire de copii (art. 836, 837 C. civil).Doug, conditii sunt necesare pentru ea donatiunea s/ fie revo-cat/ pentru survenire de copii: 1° DIruitorul nu trebueibä nici copii, nici alti descendenti existenti in momentul

facerei donatiunei 3), adeel a autentificärei actului; 20 in urmadonatiunei el trebue sà dobandeascrt un copil legitim saulegitimat, fie chiar adulterin san incestuos (art. 306 C. civil),nu ins/ adoptat. De cateori aceastii, indoit/ conditie se inde-plineste, toate donatiunile, afar/ de prezenturile obisnuitecele exceptate prin art. 836, sunt revocate de drept.

Este de observat cä, in dreptul nostru, legitimarea unui

1) L. 8, Cod. De revocandis dona tionibus 8.56. Mai vezi L. 6. Cod., Deinstitutionibus et substitutionibus, 6.25; L. 40 § 3, Dig., De pactis, 2.14, etc.

Cpr. Planiol, I, 2659. Vezi infrù. p: 728.Legea necerfind ca diiruitorul s nu fi avut niciodatil copil, ci numai

ea s n'aibii copii existenti In momentul donatiunei, de aici rezula a dons-tiunea fficutg. de un dAruitor care a avut copii, Insii pe care nu-i mai are Inmomentul siivfirsirei darului, este revocatrt de drept prin nastere unui alt copilIn urma donatiunei.

www.dacoromanica.ro

364 COD. CIV. - CARTEA III.- TIT. CAP. III.- ART. 836, 837.

copil natural va aduce revocarea donatiunef, chiar daca acedcopil era näseut fnainte de donaliune. Aceasta rezulta dinimprejurarea ca legiuitorul nostru a eliminat din art. 960 fr..cuvintele: <si r enfant naturel est né depuis la donation)),cuvinte care au fost adaose proiectului primitiv clupa cerereatribunatului 1).

Deì legea vorbe§te de eopii la inmultit, totusi existentaunui singur copil sad descendent, ori care ar fi sexul lui, inmomentul facerei donatiunei, fie acest eopil legitim, legitimatsau nascut dintr'o casatorie putativa chiar anulata,', face cadarul sa fie irevocabil, conform principiului general, caci nuse poate zice de cel ce are un copil ca n'are copii.

«Non est sine liberis, cui vel unus filius, unave filia est ,-h(Pc enim enunciatio: habet liberos, non kabet liberes, semper plu-rativo numero pro fetur, sicut et pugillares et eodieilli». (Nu se poatezice a cel care are un fiu sau o fia n'are copii, cu toate ca prin aceste,cnvinte, are copii, n'are copii, se Intelege pluralul, cäci aceste cu-vinte se Intrebuinteazii, 1;i In privinta acelni care n'are deat uncopil, ca si îi cazul and se vorbeste de tablete de cearg, pe carese scriu fAgAduin0 codicilii). (L. 148, Dig., De verb. significatione,50.16).

Pentru a impiedidt revocarea, copilul trebue sa.' fie nascut(viu), iar nu numai eoneeput in momentul facerei darului(art. 837 C. civil). De cAteori -exista un copil conceput inmomentul facerei dardui, daruitorul se considera deci caneaand copii caci nu se poate aplica in specie maxima:

gInfans conceptus pro nato habetur quotiens de ejns eommodisagitur, ;

pentruca aplicarea ei ar fi contrail interesului copilului 3).Apoi, legea presupune ca pa'rintele a carui eopil nu este nascutn'a putut inca A aprecieze toata puterea afectiunei parintti:

«Major solet esse affectio erga filios qui jam sunt in rerumnatura, quam in nascituros, set nos docet experientiar optima rerummagistra», zice un vechiu autor (Tiraqueau). (Mai mare este afec-

3) Vezi tom. IV, panes I, p. 480, nota 4 0 p. 486, No 2. Vezi i tom...I at acestei lucrliri. p. 300, No. 432, in fine.

Vezi asupra acestei maxime suprit, p. 32, 265, precum si tom. I alacestei lucriiri, p. 134, 135, 244, 313, etc.

3) Colin et Capitant, III, p.. 806; Planiol, III, 2664, etc..

www.dacoromanica.ro

REV. DON. P. SURV. DE COPII DÀRIIITORIJLIII. ART. 836, 837. 365

Ounea catre fii ngsculi, de ad catre cei care au a se naste, dupacum ne :nvata experienta, cea mai bung a noastrii alauzà).

Tatal care are un copil natural, chiar recanoseut, seconsidera ea nu are copii, pentruca nicio legatura nu existaintre el si copii sh'i, dupa cum spune afame art. 1589 dincodul german 1).

Vtim insa ca, in legislatia noastra, toti copii mamei seconsidera ea legitimi, ei intrând cu desavArsire In familia sa,(art. 652, 677, 678 C. civil) si. aceasta In baza principiuluicunoscut.

«Kein Mutter triigt einen Bastart (Nul n'est batard de parsa m6re) 2).

De aici rezulta ea mama, care ar ave a un copa naturalrecunoseut n'ar fi considerata ca neavá'nd copii .si, prin urmareexistenta unui asernenea copil ar impiedica revocarea dona-tiuni de a aya loc 3).

Copilul adoptat ce daruitorul ar avea in momentul fa-cerei donatiunei, neintránd in familia adoptatorului, nu seconsidera ea un copil legitim sau legitimat. Alta este in adevariubirea ce un parinte are pentru copilul s'au adevarat, si altapentra un copil infiet.

Copilul absent al daruitorului se considerá ea existentIn timpul perioadei punerei in posesiune provizoria (art. 106urm.), si ea inexistent in timpul periodei punerei in posesiunedefinitiva (art. 114 urm. C. civil).

A doua conditie ceruta pentru ea donatiunea sil fierevocatit, este ca daruitorul sa dobandeasca in urzna fae,ereiei un copil legitim sau legitimat, nu insa adoptat.

Nasterea sau recunoasterea unui copil natural n'ar revocadeci ni i inteurt caz donatiunea, ciliar in privinta mameidaruitoare, pentruca alfel ea ar aya interes a-si era, o pos-teritate nelegitima, spre a putea redblAndi bunurile evite dinpatrimoniul ei, ceeace ar fi hnoral.

MI pentru chestiune'a de a se sti daca copilul riíseutdintr'o casatorie putativa produce revocarea donatiunei, ea este

11 Vezi supra, p. 60.Vezi supra, p. 60, 299 si tom. I al acestei lucriiri, p. 300. etc.Vezi tom. IV, partea I, p. 483.

www.dacoromanica.ro

366 COD. CIV. - CARTEA III.- TIT. II.- CAP. III. - ART. 836.

controversatä, in caz and däruitorul este acela care, cu reacredinta, a contractat o casatorie ce mai in urma a fostanulata 1).

Dupa art. 836 C. civil, donatiunea este revocata chiarprin survenirea unui copil ori nepot postum, adeca nascutin urma mortei daruitorului; cad revocarea avand efect re-troactiv pang in ziva facerei donatiunei, and daruitorul eràin viata, el se foloseste de ansa, transmitänd bunurile daruitecopilului sau nepotului care s'a nascut in urnm rnortei sale.

Donatarul n'ar putek spre a impiedicl revocarea, saconteste legitimitatea copilului sau nepotului survenit in urmadonatiunei, pentruca aceastä actiune nu apartine deck tatalui

mostenitorilorEl ar putd, insa sa dovedeasca cä daruitorul a recurs

la manoperile prevazute si pedepsite de art. 275 C. penal,pentru a face sa se creada cA femeea sa a näscut, in urmafacerei donatiunei, un copil pe care nu 1-ar fi nascut tu rea-litate i, in asemenea caz, proba testimoniala va fi admisibildde cateori vor existà fapte constante i precize, care sa facasuspect actul de nastere al copilului i posesiunea sa de statechivoca.

580. Donatiunile revocabile pentru survenire de copii(art. 836 C. civil). Toate donatiunile intre vii, ori Carear fi formele sub care au fost facute, afara de cele exceptateprin art. 836, sunt revocabile pentru survenire de copii.

Astfel, sunt revocabile pentru aceasta cauzä: donatiunileordinare; donatiunile oneroase sau insarcinatoare; donatiunileremuneratorii; donatiunile mutu ale sau reciproci; cele manuale,gal% de prezenturi obisnuite (art. 759 C. civil); donatiunileindirecte i deghizate; remiterile de datorii fäcute debitoruluianimo donandi (art. 1138); renuntarile la succesiune, la legatesau alte drepturi, cu intentia de a face o liberalitate; renteleviagere infiintate cu titlu gratuit, sub forma unei donatiuni(art. 1640 C. civil) 2); donatiunile de bunuri prezente sauviitoare facute de terliile persoane sotilor, in favoarea casa-

Vezi tom. I al Coment. noastre, p. 672. text si nota 4 e tom. IV,parten I. 486, nota 1.

Vezi tom. IV, patea I, p. 491, text si nota 2 si partea II. p. 211,nota 1.

www.dacoromanica.ro

DONAT. REVOC. P. NAVERE DE COPII. - ART. 836 si COWSEC. 367REVOCiREE DE DREPT.

toriei; institutiile contractuale, (art. 933 C. civil; impArtelelefAcute de aseendentg sub forma u.nei donatiuni, nu insg celefacute sub forma unui testament; cAci testamentele nu suntsupuse acestei revocan, nici chiar pentru cauzg de eroare,and, de exemplu, testatorul s'ar fi sAvAret din viatg fArga :ti ca femeea lui a nAscut un copil sau a rAmas ingreu-natg 1).

In fine, spre deosebire de codul francez, mai sunt supuseacestei revocAri donatiunile ce viitorii soti 0-ar face intre ei,fie prin contractul de cgsgtorie, fie printr'un aot separatfnainte fnsei de a se ceisätori 2).

Donatiunile care, prin exceptie nu sunt revo-cabile pentru na§tere de ,copii (art. 836 C. civil). Prinexceptie, nu sunt revocabile pentru na0ere de copii in urmadonatiunei: prezenturile obimuite, care sunt scutite de raport(art. 759 C. civil) 0 care nu sunt revocabile nici pentruingratitudine; donatiunile %cute intre soti in timpul cAsg-toriei (art. 937 § 3 C. civil): 0, in fine, donatiunile fácutesotilor de dare ascendenlii lor, in favoarea cAsgtoriei 3).

Este insg de observaf cg aceasta nu este o adeväratexceptie, cA,ci ascendentul care face o donatiune descenden-tului sAu ce se cgsgtore§te, are un copil actualmente existent,0 cAnd el are un copil, aceasta donatiune nu este revocatgprin nasterea altui copil. Suntem deci in regula generalA,iar nu in exceptie. Ca atare, aceastg dispo7itie este inutill 4).

Modul cum se indeplinote revocarea pentrusurvenire de copii in urma donatiunei (art. 836, 839 C. civil).Revocarea donatiunilor pentru neindeplinire de sarcini 0 in-gratitudine nu se indeplineste niciodatg de drept, ,ci trebuetotdeauna sg fie pronuntatg de justitie (art. 832 C. civil).

In at prive0e insg revocarea pentru na0ere de copiiIn urma donatiunei, revocarea are loc de drept (art, 836),

0 Vezi tom. IV, partea I, p. 491 si parten II. p. 441, text si. nota 1.C. Rennes, Dreptul din 1916, No. 49, p. 390 (en observ. noastrii).

Vezi tom. IV, parten I, p. 492 i}i 727. Vezi si infrd, No. 637. C. Bu-curesti, Dreptul din 1915, No. 53, p. 418, care reproduce nu numai pärereadar si argumentaren noastrii.

Cpr. Cas. S. I; Bult. 1901, p. 1460.Cpr. Colin et Capitant, III, p. 806.

www.dacoromanica.ro

368 COD. CIV. CARTEA III. TIT. II. CA P. III. ART336 §i 839.

färà stirea si vointa däruitorului si färä interventia justitiei;&lei indatg ce in urma donatiunei s'a ngscut un civil, do-natarul nu mai are nici un titlu spre a retine lucrul &knit.Prin urmare, eonditia rezolutorie se indeplineste, in specie,prin vointa legei, iar nu prin vointa pgrtilor.

De aceea, art. 839 din codul civil dispune cä, darui-torul nu poate nici el mai 'nainte, nici in urma indeplinireirevocarei, sà renunte la aceastä revocare, fie printr'o clauzilA donatiunei, fie printr'o conventie anterioarä sau posterioarä,pentrucg aceastä, renuntare ar constitul o nouA liberalitate,revocabilä ca si donatiunea anterioarä.

aäruitorul ar putea insg, prin contractul de cAsgtorie,sil renunte la revocarea donatiunei, atunci c'ancl el s'ar 61-sAtori en persoana cgreia donatiunea ar fi fost fgcutg, fArainsg ca asemenea renuntare sg, poatg avea loe in urma cele-brärei cgsätoriei 1).

Din imprejurarea et revocarea donatiunei se indeplinestede drept, flea vointa pärtilor, rezultg urmgtoarele consecinti:1° revocarea pentru survenire de copii poate fi opusg detoate pgrtile interesate, adecg de däruitor si creditorii säi,de mostenitorii sili, in urma mortei sale, si chiar de teriiilepersoane, lucrAnd In numele lor propriu, dacä ei ar aveavreun interes la aceasta; 2° lucrurile dgruite vor putea firevendicate dela donatar si chiar dela tertii detentori, treizecide ani dela nasterea copilului (art. 840 C. civil); 3° dona-tiunea fiind desfiintatg de drept prin nasterea copilului, nupoate fi confirmatà prin niciun eveniment posterior, nici prinmoartea copilulni, nici prin aceea a däruitorului, nici prinexecutarea voluntarg a donatiunei (art. 838, 839 C. civil),pentrucg neantul nu poate fi confirmat.

e Quod nullum est con firnzari nequit» 2).

582 bis. In fine, trebue sà observAm cg, in caz depronuntarea divortului pentru cauzA determinatg, donatiunislefacute intro soti, fie prin contractul de cgsatorie, fie dupàsgvásrsirea ei, sunt revoeate de drept si in virtutea legei,

') Vezi tom. IV, partea I. p. 497.2) Vezi sup?* p. 282, p. 344, etc.

www.dacoromanica.ro

CONSEC. REVOCXREI DE DREPT. ART. 838 § ikit EFECTELE 369REVOC. iNTRE P.SRTILE CONTRACTANTE.

(liar in contra vointei sotilor 1), prin singurul efect al tran-scrierei sentintei de divort (art. 280 C. civil 2).

Consecintele revocArei de drept ale donatiunei(art. 838 ,§ 1 C. civil). Proprietatea lumrilor &mitefiind revocatä de drept prin survenirea unui copil legitimsau legitimat daruitorului, in urma donatiunei, donatarul varestituì lucrurile primite, iar daca nu le-a primit, el nu leva puta cere dela darditor.

Donatarul care ar fi fost pus in posesiunea lucrurilordilruite in urma revocärei donatiunai, n'ar putea sa pretindaca aceasta executare voluntara ar constitul o confirmare adonatiunei, caci donatiunea fiind revocata, nu mai exista,ceeace nu exista nu poate fi confirmat 3).

Revocarea ()data indeplinita, moartea copilului, care aprodus-o, nu poate sa," faca,' ca donatiunea revocata sa reinvie'4).

Efectele revocarei intre pArtile contractante.Revocarea pentru survenire de ,copii daruitorului, in urmadonatiunei, indeplinindu-se in baza unei conditii rezolutoriilegale, indeplinirea acestei conditii punAnd lucrurile in stareade mai 'nainte, donatarul va restitui tot ce a primit deladilruitor.

Contra tertiilor detentori däruitorul nu va aveà cleat oactiune reala in revendicare, care apartine oricärui rroprietar;contra donatarului insa el va ave t1 actiunea persona% careizvorkte din contract 0 din desfiintarea lui.

Revocarea, deì este facuta in interesul copilului survenitIn urma donatiunei; nu da, niciun drept acestui copil, chiardaca daruitorul ar pästrà, lucrurile &mite i n'ar dispunedin nou de ele, ceeace el este in drept sa faca; i copilulnu se va putea folosl in mod indirect de aceste bunuri, cleatatunci cand el va supravetul parintelui sAu daruitor 0 va

4) Cpr. art. 351 i 1584 C. germau,Vezi tom. II, ed. III, al Coment. noastre, p. 173 §i tom. IV, partea

I, p. 456.Vezi supra. p. 368.Cpr. art. 964 C. fr., eliminat de legiuitord nostru ca inutil. Vezi

art. 1090 § 2, C. italian §i art. 337 din legea bulgarii asupra succesiunilor,din 1890.

D. Alexandresco. Principiilc Dreptului Civil Bonilla. Vol. U. 24

www.dacoromanica.ro

370 COD. CIV. - CARTEA III. - TIT. II. - CAP. III. - ART. 838 § 2.

ggsì bunurile däruite in patrimonial lui 1). De aceea, am siarätat suprec, P. 363, el lega nu-si atinge scopul ce si-apropus prin aceasta revocare.

Restituirea fructelor (art. 838 § 2 C. civil).Revocarea donatiunei avänd efect retroactiv, ar fi fost justca donatarul sä restituiasdt toate fructele, chiar e cele per-cepute inainte de revocare; pentruca, in arma acestei revo-cäri, el se considerä ca si cum n'ar fi` fost niciodatä pro-prietar. Pentru motive de echitate, si in bgza intentiei pre-supuse a däruitorului, care a inteles sä gratifice pe donatar,s'a admis irisa cg, acesta dobandeste proprietatea fructelor,de once natal% ar fi, pänä in ziva notificarei nasterei saulegitimärei copilului, care a produs revocarea, notificare carepoate fi fäcuzä printr'un act extrajudiciar sau altfel, intrucatlegea nu ne aratä formele acestei notificdri.

Din cele mai sus expuse rezultä ea däruitorul n'ar puta,cere fructele pentru timpul anterior notificarei, sub cuvänt càdonatarul ar fi avut cunostintli de nasterea sau legitimareacopilului.

Daeg, donatarul nu se gäseste in posesiunea lucrurilordäruite, el va puta, cere fructele dela dlruitor.

Din faptul ca legea conferl donatarului proprietatea fruc-telor, rezultä di el are dreptul de a face acte de administratie,administratia nefiind deat o consecintä a folosintei; Prinurmare, actele de administratie, precum contractele de inchi-riere si arendare, incheiate pe un period cel mult de cinciani, precum si actele emanate dela donatar, chiar in urmarevocArei, insä inainte de notificare, vor fi respectate dedäruitor.

Efectele revocdrei in privinta tertiilor (art. 963C. fr., eliminat de legiuitorul nostru). Revocarea dona-tiunei pentru survenire de copii avänd efect retroactiv, sidonatarul fiind presupus eh' n'a fost niciodatä proprietarasupra lucrurilor däruite, once act de dispozitie fgcut de el,

1) Vezi tom. IV, partes I, p. 479, p. 494 0 498. Cpr. Planiol, III, 2659:

www.dacoromanica.ro

1) Vezi supr4, p. 312, 346, 360, etc, Vezi insti art. 1088 din codul ita-lien (art. 331 L. bulgaril. asupra succesiunilor din 1890). dupa care atilt revo-carea pentru ingratitudine cât i cea pentru nastere de copii, nu aduce niciunprejudicin tertillor care ar fi dotandit drepturi asupra imobilului däruit tnaintede transcrierea cererei de revocare. Acest sistem, care ocroteste drepturile ter-tiilor, este eu mult preferabil.

EFECTELE REVOCXRE Ix PRIVINTA TERTIILOR. 371

Cu titlu oneros sau Cu titlu gratuit, se consider/ ea facutnon domino i, ca atare, este nul In baza regulei cunoscute:

«Resoluto jure dantis, resolvitur jus accipientis, 1).

Bunurile se vor intoarce deci la däruitor libere de oriesarcini. Art. 936 din codul fr. este expres in aceastä, pri-vintä, i desì acest text a fost eliminat de legiuitorul nostru,totusi solutia este acceas din cauza efeetului retroactiv alrevocArei in baza c/ruia däruitorul n'a incetat de a fi pro-prietarul bunurilor däruite.

Dgruitorul sau mostenitdrii lui au deci actiune in revEn-dicare contra tertiilor detentori ai bunurilor däruite i aceastaactiune se va, prescrie prin a0 de ani dela nasterea sau le..gitimarea copilului (art. 840 C. civil).

In privinta fructelor percepute de tertii se va aplicaaceeasi dispozitie ca i donatarului, adec.4, art. 838 § 2, siaceasta tot in baza intentiei presupuse a däruitorului; cAci(Jac/ tertii ar fi avut obligatia de a restitui fructele pan/ inziva notificArei, ei ar fi avut de sigur recurs in contra dona-tarului, pentru care donatiunea, in loe de ar fi o cauzä', debinefacere ar fi fost o cauz/ de ruin/:

Din imprejurarea cä tertii dobandesc proprietatea fruc-telor de once natur/ pan/ la notificare, intocmai ca i dona-tarul, rezultä. cä i ei, iar nu numai donatarul, sunt in drepta lace acte de administratie, precum: contracte de inchiriere,arendare (art. 427, 534, 1268 1419 C. civil) si altele, pecare d/ruitorul le va respecta, afar/ de cazul cand ele ar fifrauduloase, in care caz ele vor putea fi revocate prin ac-tiunea pauliang. (art. 975 C. civil).

587. Prescrierea actiunei prin care dAruitorul cererestituirea lucrurilor &mite, fie dela donatar, fie dela tertiidetentori (art. 840 C. civil). Revocarea pentru survenirede copii in urma donatiunei, avand de efect reintoarcereabunurilor daruite libere de once sarcini reale, dgruitorul poate,

www.dacoromanica.ro

372 COD. CIV.- CARTEA 111.- TIT. II. - CAP: III. - ART. §8,.gg

In urma revocarei, sa ceara restituirea lucrurilor cläruite atiltdela donatar cat si de la tertii care le-au dobandit dela el.Actiunea pe care el o are .in contra tertiilor este o adevärat'äactiune in revendicare, iar in contra donatarului o actiunepersonalä izvorint din rezolvirea contractului. Ambele acesteactiuui se prescriu prin 30 de ani, conform dreptului comun(art. 840 C. civil), din ziva nasterei sau légitimgrei copiluluicare a produs revocarea, si aceasta chiar daca in urinh' s'armai fi nascnt i alti copii.

Brin urmare acg donatarul a posedat neintreruptbilul dgruit 30 de ani dela nasterea sau legitimarea copiluluicare a produs revocarea, el a devenit proprietarul acestuiimobil prin uzucapiunea cea lungä 1)..

Donatarul sau mostenitorii sgi nu pot bask' sa opueuzucapiunea de 10 sau 20 de ani (art. lt395 urm. C. civil)pentrucrt daruitorul nu exercitä contra donatarului o actiunein revendicare, ci o actiune -personall izvorita din reziliereacontractului. Apoi, in urma revocarei, donatarul ne mai avandnici un titlu, titlul sau fiind desfiintat, conditia esentiala auzucapiunei scurte Ii lipseste cu desavarsire.

Actiunea in revendicare ce daruitorul are contra tertlilorse prescriu tot prin 30 de ani.

Ca si donatarul, tertii nu pot sä opue uzucapiunea de10 sau 20 de ani, tot din cauza lipsei de titlu.

In caz cá'nd donatiunea revocata ar fi avut de obiectmobile corporale, tertii achizitori de buna éredinta vor puteaopune däruitorului prescriptia-instantanee (art. 1909 C. civil)..

PARTEA DISPONIBILA A BUNURILOR $1 REZERVEI.

588. Consideratii generale asupra rezervei. Art.480 din codul civil, defineste proprietatea: dreptul de a dis-pune de bunul säu in mod exclusiv i absolut, Insä n li-mitele determinate de lege. Or, tocmai legea a märginit, inunele cazuri, dreptul de a dispune cu titlu gratuit, deosebindeazul când proprietarul nu lasä la moartea lui descendenti

1) Fiind vorba, in specie, de o adevAratii prescriptie se vor aplica regulele.relative la intreruperea i suspendarea ei. Textul fr. o spune anume, lns amastaerit de prisos.

www.dacoromanica.ro

CONSIDERATIUNI GENERALE ASUPRA REZERVEI. 373

sau ascendenti (tatg i mind sau numai unul din ei), decazul cand el lag asemenea rude in viatg. In cazul intgiproprietarul poatp dispune prin acte Cu titlu gratuit de toatgaverea sa, iar in cazul al doilea, el nu poate dispune decgtde o parte din ea.

Partea de care el poate s dispue prin donatiune sautestament, se numeste partea disponibild, lar partea de careel nu poate sg dispue se numeste legitima sau rezerva(Pflichtth,eil).

Rezerva sau legitima poate deci -fi definitg: o parte dinsuccesiunea ab intestat, garantatg de lege in folosul unormostenitori numiti rezervatari (altg datg, neapgrati), in contraliberalitgtilor defunctului.

(Rezerva, zice foarte bine o decizie veche din 1876 a Curteidin Bucuresti, este o unitate ereditark care este 1'11E10 succesiuneaab intestat, mai putin .partea bunurilor disponibile».

Din imprejurarea c rezerva este o parte din succesiuneaab intestat (pars h,ereditatis), rezultg mai multe consecinti:

1° Pentru a puteg cere rezerva, trebue a fi mostenitor,caci pentru a fi mostenitor rezervatar, trebue mai inainte detoate a fi mostenitor :

Prius est esse, gua2n esse tale'.g Apud nos non habet legitimam nisi, qui heres est» zica, Du-

moulin.

2° Mostenitorul care renuntg la succesiune nu poatereclamg rezerva printr'o actiune, nici a o retine printr'o ex-ceptiune;

30 Mostenitorul rezervatar, care renuntg la succesiune,fiind strgin de aceastg suecesiune, n'are, in genere, dreptulsub titlu de donatar sau legator, deck la parteanu insa si la rezervg 1).

4° Rezerva fiind o parte din succesiunea ab intestat,de aici rezultg, cg, de ateori succesiunea unui stain se com-pune numai din imobile situate in Rorngnia, devolutia acestorbunuri, prin urmare, i rezerva i partea disponibilg se deter-mint legea, romAng, conform art. 2 C. civil.

9 Vezi tom. III, partea II, p. 564 urm. tom. IV, partea I, p. 510 0p. 641. V& i supret, p. 153.

www.dacoromanica.ro

374 COD. VARTEA III. - TIT. II. - CAP. IV. - REZERVA.

5° Rezerva fiind o parte din succesiune, iar nu o simpläcreantä apartinänd fiecä'rui copil in succesiunea pärintelui säu,dupà cum erá legitima altädata, de ateori copilul, aruia eaeste clatoritä, renuntr{ la ea, aceastä renuntare sporeste parteacelorlalti copii sau, in lipsa lor, partea mostenitorilor, deciclasa urmátoare (art. 697 C. civil); pe and legitima renun-tätorului spora altädatä partea donatarului sau legataruluiuniversal, etc.

La Romani, timp de mai multe secole, notiunea rezerveia fost necunoseutä, aci pärintele de familie putea sä dispuede toatä averea sa in favoarea sträinilor fdrä a läsa nimiccopiilor

ePaterf2milias, uti legassit super pecunia tutelave sum rei,ita jus esto». (Ceeace pArintele de familie a dispus prin testamentasupra bunurilor sau tutelei copiilor sài, sA fie ca o lege) (L. celor12 table, tabla V § 3) 1).

Aceastä omnipotentä a pärintelui de familie a fost tusk'märginitä la inceputul imperiului prin introducerea quereleiinofficiosi testaments, querelei inofficiosi donationis i que-relei inofficiosce dotis 2), care pentru prima oarä face sä aparänotiunea rezervei.

Câtirnea legitimei, cuvenità fiearui copil, o fixase maiintál la o pdtrime, probabil dui:a analogia cuartei falcidie.

cEtenim in sigulis hceredibus ratio legis Falridice ponendaest». (Aplicarea legei Falcidia trebue sa se facI In deosebi pentrufieeare mostenitor). (Instit., De lege Falci dia, II, 22, § 1, in fine 3).

Justinian recunosand a legitima copiilor 'este preaa suit-o la jumdtate sau la a treia parte din suecesiune,dupg cum numärul lor era mai mare sau mai mic de patru(Nov. 18, capit. 1), solutie care trecuse at'at in codul luiAndr. bonici (capit. 35 § 7) at si in codul Calimach (art.968) 4)

Vezi ei Nov. 22, capit. 2. Cpr. supra, p. 19, No. 36.Cpr. Dernburg, Panclekten, ILE, § 166, p. 303 urm. (ed. aVezi i L. 8 § Dig., De inofficioso testamento, 6, 2, unde vorbeete

de quarks debito portioris. Cpr. pravila lui Matei Basarab, glava 282, pentrufalchidion, precum i Andr. Donici (capit, 35, § 7), care numeste falchidionpartea legitimg. a fiilor. Cpr. Domat, Lois civiles &pas leur ordre naturel, VI,p. 331 urm. (ed. Carré).

In cfit priveste vechiul drept francez i dreptul revolutionar, vezi Colin

www.dacoromanica.ro

CONSIDERATIIJNI GENERALE ASIJPRA REZERVEI. 375

Obligatia de a pasta, din averea sa o parte neatinsä'pentru mostenitorii rezervatari este sanctiunea unei datoriinaturale sau de pietate (officium pietatis), care exista intreascendenti i descendenti, datorie din care izvoraste i obligatiaalimentarä (art. 185 urm. C. civil). Ar fi fost, in adevar, ne-drept i inuman ca un ascendent sa poata dispune cu titlugratuit de toata. averea, sa, fära a rasa nimie descendentiloy

sau ea un copil sà aibä facultatea de a rasa pe pärintiisäi peritori de foame. lath' pentru ce legiuitorul a voit ca,inainte de a face liberalitati l straini, ascendentii i deseen-dentii sä fié obligati a lasa o parte din averea lor neatinsa,indeplinindu-0 astfel o datorie ce le impune natura:

cEt natura primo curat competenter, sir ad extraneas largi-tates accidere» (PArintii nu vor putea face liberaliati, decAt &VAce ei vOr satisface ceeace datoresc naturei). (Nov. 18, cap. 1,in fine).

Aceste consideratii de o Malta' ordine sociala sunt sufi-ciente pentru a. justificA institutia rezervei, pe care toate

afara de acea anglo-saxona, o consacra färä ovaire 1).Este adevarat ca unii publicisti s'au ineercat a combate

institutia rezervai si a cere abrogarea ei, in numele dreptuluide proprietate si a libertatei care trebue sa apartie parinteluide familie. Lupta lor, care tindea a ne duee cu cateva secole

adeca la legea celor 12 table, a ramas insa zadarnica,pentruca dreptul individului trebue sti cedeze inaintea inte-resului obstesc.

In acest sens, un edict al lui Francisc al II-lea, Inca

et Capitant, III, p. 691, 693 urm. Art. 765 din codul austriac atribue fiediruicopil, cu titlu de parte legitim (als Pflichttheil) jumlitate (din Hdlfte), dinceeace i s'ar fi cuvenit dupil ordinea succesiunei legitime.

In Grecia. neexistlind un cod civil, care s cuprindil dispozitii cu privirela diferitele institutii juridice, raporturile de drept civil i, In special, in ceeacepriveste dreptul succesoraL vocatiunea la succesiune a diferitelor clase de mots-tenitmi. calitatea lor i cotitatea disponibilä, se aplicli novelele lui Justinian,constitutia imperialg a lui Leon e manualul lui Harmenopol. Din combinareaacPstor teste rezultI ci atuncii and la moartea sa, testitorul mai mai mult detrei copii, partea legitimil a mostenitorului este jumiitatea din averea sa, iarcotitatea disponibilli este cealaltli jumiltate, vliduva aviind In acest caz, o partevirili In uzufruct. Trib. Ilfov, Dreptul din 1916, No. 39, p. 309, 310.

') Vezi tom. IV. partea 1, p. 618, nota 1. Rezerva testamentarli esteadmisri e In imperiul otoman, unde toate bunurile sunt disponibile numai prindaruri Intre vii. Vezi tom. IV mentionat loco suprd cit.

www.dacoromanica.ro

376 COD. CIV.--CARTEA III. TIT. II. CAP. IV. ART. 841, 842.

din 1560, opera cancelarului de L'Hospital, supranumit< l'edite des secondes noces», zicea foarte bine, crt:

eAlicqorarea familiilor bune aduce, ca consecinIg neaparatit,micrrarea puterilor Statului» 1).

Reforma propusa este deci departe de a fi folositoaresi de a, aduce roadele asteptate; iar cea mal .buna dovadaide aceasta este legislatia anglo-saxonA, ande libertatea ab-soluta de a testa a introdus ura i discordia in familii, inlocal pacei, armoniei i egalitatei ce trebue sa domneasca inAnul lor, prin excluderea fetelor dela succesiune in folosulcopiilor de sex masculin, i prin mentinerea dreptului deprimogeniturA.

Aceasta dovedeste un adevrtr incontestabil, i anume,libertatea omului nu poate fi absoluta, cad el are nu numaidrepturi, dar si datorii de indeplinit Or, tocmai rezerva esteo datorie a naturei, dupa cum foarte bine o spune JustinianIn Nov. 18, capit 1. Aceasta institutie se justifica deci indeajuns. Ea isi are temeiul sau juridic in insasi existentafamiliei, fiind una din conditiile sale esentiale 2).

589. Persoanele care au drept la rezera Per-soanele care astazi au drept la o rezervA, sunt descendentii(art. 841, 842 C. civil) i dintre ascendenti numai tatialmama (art. 843).

In lipsa de descendenti i de ascendenti, dreptul romandreptul nostru anterior conferea fratilor dreptul de a atach

testamentul fratelui lor, atunci cand defunctul lasa se avereasa unei persoane infame... turpibus personis scriptis here-dibus (Instit., De innofficioso testamento, II, 18 § 1, inmedio) 3), la o fata netrebnicei i defeiimatä (C. Andr. Do-nici, capit. 36 § 6, in fine), sau la o persoana necinstitd(art. 989 C. Calimach).

') Vezi in privinta istoricului acestui edict celebru. Imprumutat delaL. 6. Cod., De secundis nuptiis, 5, 9, tom. IV, partea I, p. 518. nota 1Planiol 1399, 1400.

Vezi In privinta criticelor nejustificate aduse rezervei, tom. IV, partea I,p. 518 urm. Cpr. Colin et Capitant, III, p. (i96 urm.

3) Mai vezi L. 27, Cod., De itmofficioso testamento, 3. 28; Nov. 18,capit. 4; Nov. 115, capit. 3, etc. In vechiul drept fr., fratii nu aveau drept la

dupii cum ne atestil Domati (Lois civiles dans leur ordre naturele,VI, 337, No, 8).

www.dacoromanica.ro

(Jontret: Art. 471 din codul civil elvetian dela 1907.Contra: Art. 141 (J. italian.

5) Vezi tom. III, partea I. p. 209, text si nota 1; tom. IV, partea I,p. 623; tom. VIII, partea I, p. 699, ad notam, etc. Vezi si supra, p, 68.

Art. 796 din codul austriae (nereprodus in codul Calimach). dispunedin contra, cii sotul n'are niciun drept la o parte legitimit (hat zwar kein Reel&auf einem Pflichttheil. Vezi insil In privin(a vaduve,i, art. 1243 din acelasi cod.

FAA de tatlil natural, nu poate sii. fie verba de nicio rezbrvii, fiiudcli,copiii naturali nu mostenese nici Intr'un caz pe tatill lor. Vezi supra, p. 60,61, No. 199.

5) Daci acesti nepoti vin la suecesiunea bunului san bunei prin repre-zentarea unui fin flivrtrsit din viati (teal lor) (art. 664 urm. C. civil), rezerva,..

REZERVA DESCENDENTILOR. ART. 841, 842. 377

In dreptul actual, fratii n'au drepn la *io rezervd, .

pentrucd nu poate sd fie vorba de o datorie de pietate intrefrati 1). Ei nu au drept nici la alimente 2),

Femeea sätacd, care vine la succesiunea bärbatului inbaza art. 684 C. civil, nu este, deasemenea, rezervatarä, desìea are asupra averei bärbatului ei un drept, de succesiune,iar nu un drept de creantä 3).

Aceastä, solutie este nedreaptä, si mult mai logice simai echitabile sunt legile sträine, care conferd o rezervä so-tului supravietuitor. Acestea stint: codul italian (art. 812 urm.;codul spaniol din 1889 (art. 807, 39; codul german (art.2303 § 2); codul elvetian din 1907 (art. 170, 471, 49 ;legea bulgarä asupra succesiunilor din 1890 (art. 97 urm.modificate prin legea din 7 Februarie 1906)1 etc. 4).

590. Rezerva descendentilor (art. 841, 842 C. civil).Toti copiii, San mai bine zis, toti, descendenlii legitinii ininfinit au drept la rezervä, pentrucd, dui:a cum zice codullui Andr. Donici (capit. 36 § 6):

4Toti nepoOi ce sunt dintr'un singar fin sau fiicg, se soco-tesc un truly).

In randul. copiilor legitimi trebue sa punem pe cei le-gitimati, chiar adulterini si incestuosi (art. 306) si pe witadoptati, in privinta succesiunei adoptä,lorului (art. 315 C..civil); pe coi ndscuti dintr'o cdsdtorie putativä (art. 183, 184C. civil), si chiar pe cei naturali fatä, de mama lor si ascen-dentii depe mama, solutie admisä dupä unele entume si invechiul drept francez 5).

Tot astfel, nepotii au o rezervä in succesiunea bunuluilor, pe care 11 mostenesc dupd art. 669 C. civil (art. 842) 6).

www.dacoromanica.ro

378 COD. CIV. - CARTEA III. - ITT. CAP. IV. - ART. 841, 842.

591. In sistemul codului actual partea disponibilä este,In genere, at partea unui copil. Daca exist/ numai un singurcopil la moartea parintelui, averea acestufa se imparte indouä: jumatate este rezerva, iar cealalta juratate este parteadisponibila, de care el poate sá dispue prin donatiuni sautestament, fie in folosul undi strain, fie in folosul unui mo-stenitor, fie ehiar rezervatar (art. 846), puldnd s'o arunce

'en mare, dupa cum se exprima pravila lui Matei Ba-sarab (glava 282).

Dad, exista doi descendenti, fieeare din ei are ca re-7zerva a treia parte din averea ascendentului sàu, iar cealaltatreime este partea disponibila.

Dacä existà trei descendenti, fieeare din ei are ca rezerväin averea ascendentului, o patrhne, iar celalta patrime estepartea

In fine, daca ascendentul a läsat la moartea sa patrusau mai multi descendenti (fii, nepoti, stranepoti, etc.), parteadisponibill este invariabil fixatä la o parirne, iar rezerva latrei patrimi. Aceasta rezerva rämäne neatinsa in avereaascendentului, iar deseendentii o mostenesc ab intestat inindiviziune (art. 669 C. civil) 1).

591 bis. Sanctiunea acestei dispozitii este reducereadonatiunilor i testamentelor care ar intrece partea

(art. 817 urm. C. civil) Asa dar, numärul descendentilorpe care aseendentul îi va IAA la moartea sa, este baza careva determina cittimea rezervei si a partei disponibile. Caresunt insa copiii ce trebue numärati si ce nu trebue numarati ?.

Mai intli ale evident ea descendentii necapabili de amosteni nu numrträ, pentruca nu sunt mostenitori.

Tot astfel, nu numara nici copilul declarat sau numaipresupus absent. Daca presupunem ea nn strain impamäntenitare un copil romän (adeca näscut in urma impamfintenirei)

altul strain (näscut inainte), acest din urma nu va numarà,iar cel dintai va numarà.

lor este aceea pe care ar fi avut-o tatal lor dacii ar fi Wit, ffindcri. in ase-menea caz, descendentii succed per rnodum unnius, si nu pot avek cu totii laun loe, (lee& partes ce ar fi avut autorul re care ei 11 reprezinta. Vezi sup,* p. 52.

1) In cat priveste fixarea rezervei i legitimei in dreptul nostru anterior,vezi tom. IV, partea I, 529, nota 1.

www.dacoromanica.ro

3) Art. -767 din codal austriac este expres in aceastä privintä (art. 976C. Calimach modificat). Vezi Ina. art. 2310 C. german.

Taal natural nu are Mal niei o rezervii In averea copilului sin fireserecunoscut. pentru c el nu-1 moeteneste niciodatä, dupli cum rezerva nu secuvine nici paristilor adoptivi, ,pentru c nici ei nu moetenesc pe acesti copii(art. 315 C. civil).

Cat pentru mama natura], este hag netligaduit a ea are drept la rezetväin averea copiilor sai fireete recunoscuti, deck aceeti copii n'au lasat descendeptilegitimi, legitimati sau adoptati (art. 843 C. civil), pentruca ea moeteneste inasemenea caz, pe copiii sal naturali, ca si pa cei legitimi (art. 678 C. civil) Vezitom. IV, partea I, p. 634, nota 1.

Conform: Art. 92 L. bulgarä, asupra succesiunilur din 1890. Dupäart. 62 e't 966 din codul Calimach (42 si 762 C. austriac), codul lui Andr. Donici(capit. 36, § 6) i codal Caragee (art. 31 urm.. partea IV, capit. 3), buniistrabunii aveau drept la rezerva', fiindca prin pdrinlii se tntelegeau toate rudelede sus, solutie admidi ei la Romani. Patris nomine avus quo que demonstrariinteligitur , (Sub numele de tata se Intelege i bunul). (L. L. 51 ei 201, in fine,dig., De verb. signifieatione, 60. 16. Vezi tom. IV, partea I, nota 5 dela p. 535,536 ei p. 779, nota 1. Cpr. Dernburg, Panclekten, III, § 149, p, 292.

REZERVA ASCENDENTILOR. ART. 843. 379

Tot astfel, trebue sg, decidem, deì chestiunea este con-troversatd, cà copii capabili, care au renuntat la succesiune.au care s'au fgcut nedemni de ea nu numard pentru calcularearezervei, asemenea mostenitori fiind presupu§i cà n'au fostniciodatä mostenitori (art. 696 C. civil) 1).

591. Rezerva ascendentilor (art. 843 C. civil).Tart] si mama legitimi, sau care au legitimat pe copilul lornatural (drt. 306 C. civil), au i ei dreptul la o rezervg, inaverea acestor copii 2).

Pgrintii mostenesc aceastg rezervd intocmai ca si des-cendentii, aded, ca o succesiune ab intestat.

Pentru ea parintii sà aibà insd o rezervd in avereacopiilor, acestia trebue sà n'aibd deseendenti (art. 843 C.civil), fiindd ei dad ar ava, descendenti legitimi, legitimatisau adoptati, acesti descendenti ar exclude pe ascendenti (art.670 C. civil) si in asemenea caz, pärintii nefiind mostenitorinu pot avd, nicio rezervd.

Pentru ce acesti descendenti sä,' f acg, obstacol la rezervapg,..intilor, nu este suficient ca ei sd existe numai, ci trebuesg, fie mostenitori, aded sg, nu fie renuntätori, nici nedemni(art. 696 C. civil).

Este de observat crt art. 843 C. civil nu conferä' re-zerva dedt tatälui i mamei legitimi, precum f;31 mamei natu-rale (art. 678 C. civil), nu mns i celorlalti ascendenti (buni,strdbuni, etc.), dupg, cum o conferd atg,t textul corespunzdtorfrancez (915), cat si eel italian (art. 867) 3). Ace,Oi ascen-

www.dacoromanica.ro

380 COD. CIV. CARTEA III. TIT. II. CAP. IV.ART. 843,

deuti nu vor aval drept clec& la alimente, cand vor fi inlipsa (art. 187 C. civil).

Prin urmare, numai tatal si mama sunt rezervatari inlegislatia noastra. Daca arnbii pärinti vin la succesiune, eiau dreptul la rezerva in mod colectiv si o iau in indiviziune.

Deci, daca, defunctul n'a lasat, la moartea lui, nici des-cendenti, nici tata' sau mamá legitima, nici mamá naturald,el va putea dispune, prin donatiune sau testament, de in-treaga sa avere, si celelalte rude ale lui, oricare ar fi, n'arputea ataca liberalitatile sale.

Descendentul care, la moartea sa, lasa in viata pe tata'si pe mama sa, sau numai pe unul din ei, nu poate dispuneprin donatiune sau testament decat de jumatate din avereasa. O jumätate din aceastä avere este partea disponibila, iareealalta jumatate este rezerva ascendentilor (art. 843 C. civil)1).

Dispozitia art. 843 este lesne de aplicat in ipoteza art.670 C. civil, adeca atunci cand defunctul n'a lasat deseen-denti, niel frati sau surori, nici descendenti dinteacestia.

Textul legei nu prezintä de asemenea dificultáti in ipo-teza art. 671, adecg, atunci cand ambii parinti se gásesc inviata si vin la succesiunea copilului lor, impreuna cu fratiisau surorile lui, ori cu descendentii acestora.

Art. 843 da irisa, loe la dificultati si chiar la o ano-malie in ipoteza art. 671 si 673, adecà atunci numai candunul din parinti vine la succesiune, in concurenta cu fratii.si surorile defunctului sau descendentii lor; caci, in aceastaipotezii, fratii sau surorile ori descendentii lor luand trei pa-trimi din avere, iar parintele numai o patrime (art. 671,673 C. civil), rezerva acestuia fiind de jumatate (art. 843),este mai mare decat partea lui de succesiune 2).

592. Condifiile cerute pentruca descendentii §i aseen-(lentii s'a' ailA drept la rezera Rezerva nefiind decát suc-cesiunea ab intestat micsorata cu liberalitatile defunctului 3),trebue neaparat ca descendentii si ascendentii sa fie moste-nitori spre a fi in drept a o reclama.

In eit prive* rezerva aseendentilor In eodul Calimach, vezi tom. IV,partea I, p. 08, nota 1.

Vezi tom. IV, mentionat, p. 539, 540.9 Vezi supra, p. 373.

www.dacoromanica.ro

CONDITIILE CERUTE PENTRU EX/STENTA REZERVEI. 381

Rezerva poate fi cerutä prin cloud moduri: 1° prinactiunea in reductiune; si 2° pe cale de exceptie, atunci anddescendentul sau pärintele, chlre care s'a fäcut liberalitateao retine din bunurile ce le are in mana sa.

In primul caz, descendentul sau pärintele care renuntäla succesiune, nu poate cere rezerva prin actiunea in reduc-tiune, aci mostenitorul renuntkor ne mai fiind mostenitor(art. 696 C. civil), nu raai este nici rezervatar.

Cat pentru a doua ipotezh', adecd aceea a retinerei re-zervei pe cale de exceptie, ea este mult mai grea.

Chestiunea este, in adevar, de a se stl daa mosteni-tora care renuntä la succesiune, fiind donatar sau legatar,poate sau nu, pe langä, partea disponibilä, sä retie si rezerva?Asupra acestei faimoase si celebre chestiuni a cumulärei re-zervei Cu partea disponibilä, care a dat loe ,la atatea discutiisi pe care am atins-o supra, p. 153, nu existä mai putin& trei sisteme, pe care le-am expus pe larg in tom. IV,partea I, p. 541 urm. 1). Sistemul care ni se pare cel maijuridic este acela care plane in principiu a descendentul do-natar sau legatar, fara dispensa; de raport, nu poate sä,

retie sau sil reclame deck partea disponibilä, el neputand säretie, nici sa primeasca nimic cu titlu de rezervä, pentruchrezerva nefiind deck o parte din succesiunea ab intestat, sidescendentul care renuntä la succesiune, fiind presupus an'a fost niciodatä mostenitor (art. 696 C. civil), nu poatenici sa reclame, niel sä, retie vreo parte din aceastä succe-siune. Acest sistem este formal admis prin art. 1003 dincodul italian si art. 253 din legea bulgarä asupra succesiu-nilor, din 1890.

Descendentul donatar sau legatar nu va putea sà cu-muleze partea disponibila cu rezerva, deck atunci and parteadisponibilä i-a fost datä sau legatä cu dispensa, de raporti and el a acceptat succesinnea, cumulul rezultand atunci

din vointa defunctului 2).Judeatorii fondului apreciaza si decid in mod suveran

Vezi isupra chestiunei, Colin et Capitant, III, p. 703.Vezi infra, No. £00 Mai vezi torn. IV, partea I. p. 643, nota 3 ili

tp. 584, text si nota 2.

www.dacoromanica.ro

382 COD. CIV.- CARTEA III. - TIT. II. - OAP. W. - ART. 849.

dad, intentia ddruitorului sau testatorului a fost ca mo0e-nitorul rezervatar sa, poata cumula rezerva cu partea dispo-nibila 1).

Formarea masei asupra dreia urmeaz6 a secalculà partea disponibilA §i rezerva (art. 849 C. civil).Operatia prin care se reconstitue intregul patrimoniu al de-functului si se formeaza masa asupra careia se calculeazapartea disponibila §i rezerva, este relativa la cipci puncte:1° la bunurile existente in succesiune in momentul morteidaruitorului sau testatorului; 20 la preteluirea acestor bunuri;3° la bunurile de care el a dispus prin donatiuni intre vii;50 kii in fine, la deducerea datoriilor defunctului din avereasa mall

Bunn* existente in succesiune la moarteadAruitorului sau testatorului. Toate bunurile, mobile sauimobile, corporale sau incorporale, etc., care au o valaarereala apreciabilä In bani 0 se gäsesc in patrimoiul dispuna-torului in momentul mortei sale, ehiar cele de care el ar fidispus printe9 institutie contractual, printr'un testament sauprintr'o impartealá' de ascendenti avänd aceasta din urmaforma, etc., se aduna la un loe 0 formeaza masa sau activulereditar asupra caruia are sa se calculeze partea disponibila0 rezerva.

Bunurile dä'ruite descendentilor prin acte intre vii, färadispensa de raport, se considera de asemenea ea avere exis-tenta la moartea däruitorului, daca descendentii donatariprimesc succesiunea; caci, in asemenea caz, ei trebue sa ra-porteze la masa suécesorale bunurile. primite, care se vorintoarce libere de orice sarcini infiintlte de donatari.

Creantele insolvabile nu vor figurá, in masa, deck, pentrudividendul ce poate fi incasat 2).

c Ca/us debitor solvendo non est, tantum habet in bonis, quan-tum exigere potest» . (DacA un testator are un debitor insolvabil,nu se socote§te in bunurile succesiunei cleat ceeace se va Incas&din creantil) (L. 63 § 1, Dig., Ad legem Faleidiam, 35. 2).

2) Vezi tom. IV, partea I, p. 543, nota 3, in fine.2) Cpr. Cas. fr. Sirey, 1913. 1. 353; D. P. 1914, 1. 219.

www.dacoromanica.ro

CALCULIILRTEI DI8P0N. sI A REZERVEL ART. 849. 383

Creanta insolvabilä va figura insä in mash' in douacazuri i anume: 1° atunci dud debitorul ei va fi insusimostenitorul rezervatar, pentrud atunci nu poate fi consideratca insolvabil; 20 atunci dud creanta a fost legatä debitorului,el fiind .presupus, in asemenea caz, solvabil, de oarce el estepresupus a se pläti ca insusi prin efectul compensatiei:

«Sed cum debitori liberatio relinquitur ipse sibi solvendovidetur ; ipse et quod ad se attinet, dives est» . (De cate ori testa-torul a legat tnsusi debitorului su liberarea datoriei, acest de-bitor poate; totdeauna sa zich ea este solvabil, neavand nimicde platit fata de el insusi, el este deci bogat). (L. 82, in medio,Dig., tit. cit.).

In ceeace priveste creantele indoelnice, ele se vor vindepretul va figura in masä.

In activul ereditar vor figura nu numai creantele cedefunctul ar avea in contra tertiilor, dar si. in contra insusimostenitorului rezervatar, chiar dad el ar primi susccesiuneafärä beneficiu de inventar, dupä cum vor figura in pasivulsuccesiunei si creantele ce mostenitorul ar avea contra de-f unctului 1).

Tot ce are o valoare reald apreciabilä in bani formandmasa asupra druia se calculeazä partea disponibilä i rezerva,aceastä mad- va trebul sà cuprindä: proprietatea, marfaclientela unui fond de comer tf concesiunea dreptului de aavea o farmacie, proprietatea operelor literare, artistice,

industriale brevetele de inventie conservate conformlegei in vigoare; capitalul ce o societate de asigurare -s'ar fiobligat a pläti succesiunei defunctului, pentru primele plätitede el; partea indivizg ce defunctul ar fi avut in piste lucruricomune intre el i mostenitorul rezervatar sau un tertiu, etc.

Nu vor figura tug in activul creditar; drepturile via-gere care se stäng odatä cu moartea titularului, precum :uzufruct si renta viagerá constituite asupra capului dispunä-torului; bunurile care, de fapt, s'ar gas1 in patrimoniO de-functului, ing care ar fi' incetat de a fi proprietatea luibunurile date defunctului cu stipularea dreptului de reintoarcerecare däruitor, in caz de a muri donatarul inainte (art. 825

1) Vezi infret, No. 598.

www.dacoromanica.ro

384' COD. CIV. - CARTEA III.- TIT. II. - CAP. IV.- ART. 849.

C. civil); drepturile ce legea pensiunilor din 1925, conferäprin art. 18 urm. copiilor asupra pensiunei pe care o aveäfatal lor in calitate de functionar public, pentrua copiii nugäsesc dreptul in succesiunea tatAlui lor, ci-1 dobändesc delalege, etc.

595. 2° Preteluirea bunurilor ce dispunAtorut aMot in momentul mortei sale. Masa bunurilor existenteIn momentul mortRi dispunAtorului odan astfel formatä, trebuesa se proceadä la preteluirea acestor bunuri, de0 art. 849nu prevede cleat preteluirea bunurilor- &mite 1-), 0.6 altfelnu s'ar puteä aflä valoarea intregei averi 0 calculul prescrisde leae ar fi cu neputintä 2).

1.ceastä preteluirq se va face duprt valoarea ce bunurile-existente in succesiune aveau in momentul deschiderei 0pentrua aceasta este momentul and se deschide dreptul moki-tenitorilor rezervatari.

«In quantitate patrimonii exquirenda visum est, monis temptsspectariv. (Pentru a fixa puterile unei succesiuni, se decide cii trebuesà ne regAsim ta timpul mortei tentatorului). (L. 73, Pr. ab initlo,Dig., Ad legem I akidiani, 35. 2) 9.

Preteluirea se va face dupä valoarea real' ce lucrurile aupentru toatä lumea 4), lar nu dupg pretul afectiunei, niel dupäutilitatea particularä, ce mo§teititorul, donatarul sau legatarular puta trage din lucru.

.Pretia rerum non ex affe,ctu nec utilitate singulorum, sed'communiter fungunturv. (Valoarea lucrurilor se socoteste dui:IA pretullor comun, lar nu dupà," afectiunea si ideea particularit ce mewl,ti face despre ele). (L. 63, Pr., Dig., lit. cit.).

Nu .se va avek de 'asemenea, In vedere venitul care arfigurft in rolul de contributii, nici pretul mai mare sau maimic ce moOenitorul ar fi putut dobändi dela un cumpärätortemerar;- neque ex stultitia emptoris 5).

Vezi Colin et Capitant, III, p. 720.Cpr. art. 999 lit. b. C. Calimach.Vezi si L. L. 6 FA 30, Clod, De inofficioso testamento, 3.28. Cpr. art.

970 C. Calimach.Vezi tusk In privintu donatiunilor, art. 1283 din acelaqi cod(951 C. austriac).

41 Cpr., L. L. 42 si 62 § 1, Dig., Ad legem Faleidiam, 35. 2.9 L. 3, Pr., in medio, Ad iegem Falcidiam, 35. 2.

www.dacoromanica.ro

CALCULIIL P.X.RTEI DISPQNIBILE I A REZERVEL ART. 849. 385

Preteluirea nefiind supusä lliciunei forme speciale, poatefi fäcut i prin buna intelegere a pärtil9r, destul este ca-ea sO fie fä'cutä, in prezenta partilor, de unde rezultä cä pre-teluirea fAcutá, de insuei testatorul n'ar fL obligatoria

Quarta gum per legem Fakidiam retinetur, astimatione, guarratestator fecit, nan magis minus potest, guam- auferri». (Spre a faceprqeluirea bunurilor in scopul de a fixa quarta ce revine- mosteni-torului, se are in Vedere valoarea realg a bunurilor, iar n11 prete-luirea fAcutg de testator. A ceastA preteluire nu poate nici s mic-soreze partes rezervatA mostenitorului, nici s6,-i o ridice in totul).(L. 15 § 8, Dig., tif: cit.) 1).

In regula generara*, toate bunurile lOsate de defunct suntsupuse preteluirei 2). Numai banii ce se &ese in 'numerarnu sunt supuei acestei formalitäti. Rentele i celelalte valoricotate la bursä, vor fi preteluite dupl cursul ce aveau in mo-mentul mortei dAruitorului sau testatorului.

596. 30 Bunurile de care defunctul a dispus prindonatiuni futre vii (calcul fictiv). Masa bunurilor exis-tente odatä, formatä, in urma deducerei datoriilor, e a sarci-nilor impuse donatarilor, se adaogä prin ealcul fictiv, bunurilede care defunctul a dispus prin donatiuni intre vii,- färä a

-se tine seama de veniturile i fructele acestor bunuri 3).Astfel 'se reconstitueete patrimoniul defunctului, aea cum s'arfi gäsit in ziva rnortei eale, daca el. n'ar fi läcut nicio libe-ralitate, i asupra acestui patrimoniu se socoteete partea

rezerva.Toate bunurile däruite de defunct trebue sä reintre fn

mod fictiv in succesiune, chiar atunci cand defunctul n'ar filäsat la moartea_ lui nicio avere, afarä de cazul bine tntelescAnd -dispunätorul ar fi interzis donatarilor sau legatarilorraportul fictiv, zicand de exemplu, cä liberalitatea va fi so-coda exclusiv numai asupra bunurilor ce el va lag lamoartea sa, pentrual chestiunea de, a se ele cum trebue

1.1 Cpr. art. 999 C. Calimach.Cpr. art. 999 lit. b. O. Calimach.Vezi tom. IV, partea I, p. 569. Vezi insi in privinta fructelor prinse

de fidilcini si celor percepute in urma mortei dilruitorului, tom. IV, men--tionat, p. 570.

D. Ataxandresco. Principille Dreptului Civil Romftn. Vol. IL 25

www.dacoromanica.ro

386 COD. CIV. CARTEA M. TIT. II. CAP. IV. ART. 849.

se calculeze partea disponibirá este, la urma, urmei, o chestiede intentie.

Art. 849 din codul civil fiind conceput in termeni ge-nerali, calculul fictiv de care vorbe0e acest text se aplicanu numai donatiunilor solemne, dar tuturor liberalitatilor ingenere, prin urmare : donatiunilor manuale, celor directe ea

celor indirecte, donatiunilor deghizate, etc.; acelor facuteatat strainilor cat i unui inqtenitor, chiar cu dispensh deraport, care ar accepta succesiunea sau care ar lepada-o, fieaceste donatiuni %cute din capital sau din venituri. Ele seaplica donatiunilor ordinare, ca §i eelor reciproci, remune-ratorii, oneroase, etc., ramanand ca sa se deduca valoareaserviciilor prestate sau sarcinilor exeeutate. El se aplica,dupa cum tim, rg impartelelor facute de aseendenti prinacte intre vii. Chestiunea, este insa controversatd 1).

Nu intr insa in aeest calcul fictiv sdraele date depomana, preeum i cele prevazute de art. 759 C. civil, adecl:cheltuelile de nutriment, intretineré, educatiune, cheltuelileordinare pentru imbracamintea copiilor i alte obiecte tre-buitoare la intrarea lor in armatl; eheltuelile de nunta eprezenturile obipuite.

Cat pentru instrainarile ca titla oneros, nu mai incapeindoiala ca ele nu intra in masa asupra -careia se calculeazapartea disponibill O. rezerva, pentruca, aceste instrainaii adu-and un echivalent in patrimonial defunctului, modifica' numaicompunerea acestui patrimoniu, in loe de- a-1 micpra, dupacum il miepreaza liberalitatile fäcute de el.

Inzestrarile facute de defunct sunt insa, dupa parereanoastra, supuse raportului fictiv, dupa cum sunt supuse kiiraportului real (art. 758, 761, 1282, 1914 C. civil), pentrucade0, dupa expresia lui Lilian, barbatul, in acest contractjoaca rolul unui cumparator sau unui creditor :

(Quodam modo creditor aut emptor intelligitur qui dotempetit». (L. 19, Dig., De obligationibus et actionibus, 44. 7) 2).

totui dota este, in privinta constituitorului ei o liberalitate,

Vezi supves, p. 223 urm.Vczi tom. IV, partea I, IN 566.0 615; tom. VIII, partea I, p. 243

0 255, etc.

www.dacoromanica.ro

CALCITLITL PXRTEI DISPONIBILE SI A REZERVEL ART. 849. 387

de oarece pärintii nu mai sunt astäzi obligati, ca altadataa-si inzestra copii 1).

.596 bis. In cat priveste bunurile dobandite de copiiIn baza art. 285 C. civil, in cazul de divort al parintilorlor, ele nu sunt, de asemenea, supuse niel raportului real,niel raportului fictiv statornicit de art. 849 C. civil, pentrucaei nu dobandesc aceste bunuri in baza unei liberalitäti, ciIn baza legei, care voeste sa opreascA, pe cat se poate, des-parteniile 2).

596 ter. Curtea din Iasi a decis ct calcularea pArteisuccesorale cuvenitä -Nräduvei grace, conform art. 684 C. civil,are a se face tot conform art. 849, adeca: adaogandu-se laa verea gäsita in Eintä la moartea barbatului i valoarea lu-crurilor de care el a dispus cu titlu gratuit in favoarea mo-stenitorilor säi, solutie formal admisä prin noua lege francea,din 10 Martie 1891. Aceastä solutie este insa, in dreptulnostru, inadmisihilä, pentruca art. 849 C. civil cuprinzand oexceptie se aplica numai cand este vorba de calcularea parteidisponibile intr'o succesiune cuvenita mostenitorilor rezerva-tari, i tim cä femeea n'are nicio rezerva in averea bar-batului ei 3).

597. 40 Preteluirea. bunurilor (Willie prin acteintre vii. Dupa ce s'au determinat bunurile de care de-functul a dispus prin acte intro vii, trebue sl se proceadala preteluirea lor spre a se cunoaste valoarea totall a maseidin care partea disponibilä i rezerva ìiu sunt decat ofractiune.

Aceastä, preteluire se va face, ca i pentru bunurileläsate de dispunätor in succesiune, dupä valoarea ce aveaufn moraentul morfei sale, pentruca atunci numai se datoresterezerva mostenitorilor neaparati.

Vezi tom. IV, partea I, p. 666; tom. VIII, partea I, p. 184, etc.Vezi tom. II, ed. III, p. 204; tom. IV, partea I, p. 667. etc.

Lucrurile &Amite care au perit Inaintea mortei draultorului prin cazfortuit i Sri culpa donatarului nu intrli, de asemenea, In masa bunurilor&supra creia trebue s se calculeze partea disponibil, duprt cum dispune anumeart. 970 § 1 din coVul neerlandez, care face o aplicare a principiilor generale.Vezi tom. IV, parte,a I, p. 668, text i nota 2.

2) Vezi swpret, p. 68, nota 4, in fine. Vezi critica deciziei Curtei dinfácutrt de noi In Dreptul din 1893, No. 12, p. 91 urm.

www.dacoromanica.ro

388 COD. CIV. - CARTEA in. TIT. II. -CAP. IV.- ART. 849.

Pentru a se fixa valoarea acestor bunuri 48e va lua debug, starea in care ele se &eau in momentul facerei dona-ti'unei, ceeace insemneaza a nu se va tine nicio socotealä deimbunatatirile sau deteriorarile aduse lucrului däruit prinfaptul donatarului, ci numai de acele care ar rezultá, dinnatura lucrurilor sau dintr'un caz fortuit. Legea a voit, cualte cuvinte, ca bunurile daruite sa fie preteluite dupa va-loarea ce ele ar fi avut daca rämaneau in patrimoniul de-functului, flea' a se tine in seamil prefacerile aduse prinfaptul donatarului, solutie nu se poate mai dreapth i maiechitabila.

Daca imobilul &raft a perit prin caz fortuit, raportulfictiv neavand loe, nu se va mai face nicio preteluire.

Daca acest imobil s'a vandut de creditorii donatarului,ceeace se va adaogá, prin calcul la bunurile existente in suc-cesiune, nu va fi pretul adjudecarei, ci valoarea imobiluluidin momentul deschiderei succesiunei.

Mobilele vor fi preteluite In acela0 mod ca i imo-bilele; de unde rezulta ca moOenitorul supus reductiunei,spre deosebire de moOenitorul supus raportului real, se vafolosi de imbunatatiri sau va suferl deteriorarile ce vor marlsau mieprá, valoarea mobilelor in intervalul dela facerea do-natiunei i pang, la moartea daruitorului.

A ceasta solutie se aplicA nu numai mo-bilelor corporale,dar 0, celor incorporale, precum creantele, rentele, actiunilesocietatilor comerciale sau industriale, etc. Din lucrurile mo-bile se excepteaza insä, cele fungibile i eonsumptibile (art.526 C. civil), care vor fi preteluite dupa valoarea ce ele aveauf,n momentul facerei donaliunei, pentruca daca ele n'ar fifost daruite, dispunatoruI le-ar fi intrebunintat sau vandut,aa ca valoarea ce s'ar fi gasit in succesiune este aceea pecare aceste lucruri ar fi avut-o inteun timp apropiat dedonatiune.

598. Deducerea datoriilor defunctului din avereasa realà. Partea disponibila i rezerva se calculeaza asupraactivului net al succesiunei, din curata avere a defunctului,dupa cum se exprima art. 968 0 969 din codul Calimach;iar art. 970 din acelati cod, care n'are corespondent in codal

www.dacoromanica.ro

CALCULI:FL PXRTEI DISPONIBILE V A REZERVEI.- ART. 849. 389

austriac 1), adaoga c gcuratd, avere se nume§te aceea careramâne dupa, scaderea_ datoriilor, a cheltuelilor de inmor-mAntare i trebuincioaselor pomeniri facute dup.& starea mor--tului >.

Be va procede deci la deducerea pasivului. Aceasta se-va face deducAndu-se datoriile defunctului nu din masa

dupa cum aceasta ar parea sa rezulte din termenii art.949, ci din acea formata din bunurile existente in succesiunein momentul mortei dispunatorului; caci creditorii succesiuneinu pot ave. drept gaj de cit bunurile ce apartin defunctuluiIn momentul mortei sale, nu insa i acele care au ekiit dinpatrimoniul lui in timpul vietei sale.

Legea voeek ca inainte de a se calculà partea dispo-nibila i rezerva, sa se scada datoriile defunctului, pentrucanu se considera ca avere deck ceeace ramane In urma plateiacestor datorii

«Bona non intelliguntur, deducto are alieno» 2).

Prin datorii se intelege toate obligatile civile, nu insacele naturale (art. 1092 § 2) existente in contra defunctului,ori care ar fi natura lor. Astfel sunt, de exemplu, contri-butiile datorite fiscului, salariile servitorilor, plata 8lugilora argatilor dupa cum se exprima pravila lui Matei Basarab(glava 282); datoriile ipotecare sau chirografare ale defunc--tului, contractate chiar catre mqtenitorii care ar fi acceptatauccesiunea pur i simplu i dupa parere% generala, chiar

succesiunei, adeca obligatiile care au luat na0ereurma mortei lui de cujus, quo ab h,erede coperunt, precumsunt: cheltuelile de inmormantare (funeris impensa), cele*

Vezi ths art. 785 din codul austriae care dispune edatoriile431te sarcini care apasi asupra succesiunei, din timpul vietei defunctului (bei.Lebenzeiten des Erblassers), trebue sk fie deduse din =la..

Chestiunea de a se !ti (lea cheltuelile de inmormintare (die Begrab-nisskosten) se considerä ca o datorie a succesiunei, conform principiilor romane(L. 8 § 9, Dig., De- inofficioso testamento, 5. 2), este controversati In Austria.(Vezi tom. IV, partea I, p. 577. nota 2). MOrturisim cri nu pricepem rostulacestei controverse, fatii de art. 649 din codul austTiac (704 C. Calimach), dupiicare cheltuelile de Inmormantare potrivite cu uzurile locului i starea defune-tului, fac parte din sarcinile inerente succesiunei». Cpr. Unger, Das österrei-chische Erbrecht sgstematisch darqestellt, § 81, p. 342.

Vezi supra, p. 117, 118, 185, 204, .233 si infra, p. 397, precumtom. I, al acestei lucriiri, p. 159, etc.

www.dacoromanica.ro

390 COD. CW. CARTEA III. TIT. II. CAE. IV. ART. 849.

fäcute cu ocazia punerei pecetilor, inventarului, preteluireiaverei, etc.

In cheltuelile de inmormantare inträ; pomenirile ce se:obisnuesc a se face dupä starea defunctului (art. 970Calimach), pomenirile pentru odihna sufletului lui (glava,282 pray. Matei Basarab); doliul vaduvei (art. 1279 C..civil); cheltuelile necesare pentru ridicarea unui monument,in memoria defunctului, etc.

Toate aceste cheltueli vor fi in raport Cu starea i po-zitia socialä, a defunctului:

Sumptus funeris arbitrantur pro facultatibzts, vel dignitate-defuncti» (Cheltuelile de inmormantare se fac in proportie Cu averea

starea defunctului). (L. 12 § 5, Dig., De relz giosis et sumptibus.funerum, 11.7)

Dupä, cum creantele co defunctul ave a contra unuimostenitor se pun in socoteala activului succesiunei, tot astfelse vor scädea din masa datoriile ce defunctul ar ave a att.&mostenitorii säi, frträ a se tine vreo socotealä, de confuziuneace rezultä din acceptarea purä i simplä a mostenitorului,caci aceastä confuziune nu atinge datoria, ci inapiedica numaiurmärirea ei 1).

lmputarea liberalitätilor.Masa odatl formalpreteluirea bunurilor facute, esté usor de a se determina

partea disponibill. i rezerva.Pentru a se sti insä dacä liberalitatea defunctului intrece

sau nu partea disponibila i, in consecintä, dacä, este reduc-tibila, trebue sä, stim care liberalitäti se imputä asupra pärteidisponibile, si care sunt imputabile asupra rezervei.

LiberalitAtile imputabile asupra Ortei dispo-nibile. Sunt imputabile asupra pärtei disponibile:

10 Toate donatiunile sau legatele, directe sau indirecte-investite sau nu cu formele solemne, facute unor persoanesträine, sau chiar unor mostenitori ntrezervatari, pentrucädonatarii si legatarii neavand, in specie, dreptul la rezervknu poate sä fie vorba de a se imputa asemenea liberalitrttiasupra rezervei;

1) Vezi suprec, p. 383.

www.dacoromanica.ro

Vezi supret, p. 381.Art 918 din codul fr. Eg 811 din codul italian, mai vorbesc de o In-

-sträinare cu fond pierdut fonds perdus), cuvinte pe care legiuitorul nostrule-a eliminat, en drept euvint. pentrueä insträinarea cu sarcina unei rente via-gere nu este deal o specie sau o forma a insträinärei cu fond sau capitalperdut. Cpr. Planiol III, 3089, Colin et Capitant, III, p. 718, etc.

CAZIIL EXCEPTIONAL PREVXZOT DE ART. 845. 391

2° Toate liberalitätile acute prin donatiune sau testa-ment unor mostenitori nerezervatari, care au renuntat lasuccesiune, pentrucg mostenitorul renuntator se presupune cä,n'a fost niciodatrt mostenitor;

30 Toate liberalititi1e fgcute unei persoane, care ar fiTenit la succesiunea dispungtorului in momentul facerei do-natiunei, dar care s'a sävarsit, din viatá inaintea deschidereisuccesiunei, färg a läsa reprezentanti;

4° Toate liberalitätile facute eu dispensd de rdport-unui mostenitor rezervatar care a primit succesiunea ; cAciprin aceastä dispensg defunctul a argtat vointa sa ca libe-ralitatea facutg, de el sä, nu fie imputatä asupra pArtei ere--ditare a mostenitorului. Se poate deci cumulà calitatea demostenitor rezervatar cu aceea de legatar, dacg aceasta a fostintentia defunctului 1).

5° In fine, legea mai declarg imputabile asupra pgrteidisponibile liberalitätile prevgzute de art. 845 C. civil.

601. Cazul exceptional prevAzut de art. 845 C.civil. Art. 845 din codul civil a cgrui origing se gäsesteIn art. 26 al legei din 17 Nivôse anul II, asimileazg dona-tiunilor oarecare instrgingri acute de defunct cu titlu oneros.Prima specie de instrginare prevgzuta de acest text este :10 instrainarea unor bunuri mobile sau imobile, acutg de unpärinte eopilului sgu sau de un copil pgrintelui sgu, cu.sar--cina unei rente viagere. De exemplu; vAnd unui copil sauunui Depot al men cutare imobil, stipulgnd ca el, sä-mi plg-teascg, in tot timpul vietei mele, drept pret, o rentg via-gerg de 120000 lei anual 2).

A. doua specie de insträinare prevgzutg de acest texteste; 2° instrginare cu rezerva uzufructului din partea van-zgtorului. De exemplu: vand unut copil sau unui nepot almeu mosia mea cutare cu pret de aata, rezervandu-mi uzu-

www.dacoromanica.ro

392 oft.. CIT.- CARTEA III. - TIT. II. - CAP. IV. - ART. 845.

fructul acestei mosii. Cu alte cuvinte, ceeace am vandutspecie este nuda proprietate.

Daca aceste instrainäri ca titlu oneros au foet facute-catre persoane straine sau catre un mostenitor nerezervatar,legea le considera ca serioase si sincere, cat timp cel iadrept n'a stabilit simulatia lor

De cateori tnsä aceste instrainari au fost facute unuimostenitor rezervatar, legekle presupune nesincere i c ascundo liberalitate, Cu. toate ct au aparenta unui contract cuoneros, scutindu-le, ca atare, de raport i declarandu-le fin-putabile asupra partei disponibile, fara ca pretinsul cumpa-rator sa poata dovedi ca contractul este, in realitate, ceeace-are aparenta de a fi, adeca un contract cu fitlu oneros (art.1202 C. civil).

4Also, es ist eine praesumptio juris PI de jure, tale pi aliena-tionem fuisse donationent», zice Zahariae 2).

Desì frauda, in _principiu nu se presupune:4F raus nunquany praesumitur»,

totusi ea este presupusa in specie, pentruca :

tinter proximos fraus facile praesumitur». (Intre rude deaproape frauda se presupuue ca usurinVa').

Pentruca asemenea prezumptie sa fie aplicabila, se ceretrig ca instrainarea SA fi fost facuta direct intre tata i fiu,iar nu prin persoane- interpuse, fiindcl, prezumptia stator-nicita de art. 813 C. civil nu esfe aplicabila in specie.

Scopul acestei dispozitii exceptionale este de a impiedica-pe de cujus de a avant* pe unii din mostenitorii ski re-zervatari in dauna celorlati, facand liberalitati simulate carear atinge rezerva. Apoi, o alta cauzä care a contribuit la

. edictarea art. 845 este dificultatea de a socotl valoarea renteiviagere si a uzufructului, din cauza cä aceste drepturi fiindviagere, preteluirea lor are in totdeauna un caracter necert

Exceptia enprinsit in art. 918 nu poate, in adevär. BA fie interpretattila seas extensiv. /cDie in art. 918 (845) enthaltene Ausnahme ist nicht ausuedehneit». Zahariae, Handbuch des fr. Civilrechts, IV, § 640, p. 174, nota 16.{ed. Crome)-..

2) Zahariae, op, cit., IV, § 685, p. 265, nota 12 (ed. Ansehiitz). Vezi§ 7441, p. 618, nota 16 (ed. Crome)

www.dacoromanica.ro

EFECTELE PREZIDITIEI STATORMCITE DE ART. 845. 393

aleator, pentruca valoarea lor atarna, de existenta mailung sau mar scurta a persoanei in folosul carora au fostconstituite.

Penfruca prezumptia exceptionala i exorbitanta stator-nicita de art. 845 C. civil sa-vi primeasca aplicarea, se cerdoua conditii i nume:

A) Trebue sa fie vorba de o instrainare cu titlu onerosBan cu titlu gratuit, care sä,' impue cumpärätorului sau dona-tarului sarcina unei rente viagere, ce urmeaza a fi platitafie autorului insträinarei, fie unui tertiti ales de parti, caci'ego, nu distinge, i frauda pe care voeste s'o inläture ar fitocrnai ca putinta, prin faptul ca s'ar alege anume ca rentiero persoana batrana i bolnavicioasa.

Pentruca prezumptiO de gratuitate statornicita de art.845 C. civil sa existe, cere, In al cloilea loe, ca cum*

tätorul lucrului insträinat, fie acest lucru mobil sau imobil,sä fie, in moment'ul insträinarei, mostenitor prezumptiv inlinie dreapta ascendenta san descendenta (textul zice succe-sibil), adecä- moOenitor rezervatar al proprietarului care in-straineaza.

In lipsa ambelor acestor conditii sau a uneia din ele,instrainarea va fi consideratä, pfina la dovada contrara, cafacuta cu titlu oneros, asa cum se arata.

Daca, din contra, aceste doua conditii sunt indeplinite,instráinarea este presupusa a fi cu titlu gratuit, i aceastaprezumptie fiind juris et de jure, nu poate fi combatutaprin proba contrail (art. 1202 C. civil).

602. Efectele prezumptiei statornicite de art. 845C. civil. De cateori se aplica acest text, instrainarea cutitlu oneros In aparenta se considera, dupa cele mai susexpuse, ca o donatiune scutita de raport, Ended legea o de-clara imputabila asupra partei disponibile 1). Ca atare, numaiceeace intrece partea disponibila se readuce masa succe-sorala, daca mostenitorii rezervatari o cer (art. 848 C. civil).

Ceeace se imputa asupra partei disponibile na este valoarea nudei pro-yrietati, ci valoarea in depling proprietate a bunurilor instrilinate, dupa cum ofpune anume textul corespunzator francez, pentruea prezumptia de liberalitateexistii, la privinta intregei valori a banurilor instrainate. Aceastrt valoare se vadeterminh printr'o expertiz, avandu-se In vedere momentul mortei autoruluiinstrainarei, lar nu momentul çand a fost flicuta Instraiaarea.

www.dacoromanica.ro

394 COD. CIV.- CARTEA M.-TIT. II. - CAP. IV. -ART. 845.

Pentruca donariunea sa poatg fi imputatg- asupra pärreidisponibile se cere insa, ea defunctul A nu fi dispus deaceasta parte prin liberalitari anterioare instrainarii, cad dacatoata partea disponibila a fost epuiza,tä, prin liberalitari ante-rioare, scutirea de raport, care rezultg din art. 945 nu maiproduce niciun efect si instrainarea se considera ca o dona-riune supusä,' in intregimea ei reducriunei, pentru a se com-pleca rezerva celorlalri mostenitori.

603. Mijloacele ce pgrtile pot s6 intrebuintezepentru a se sustrage dela prezumptia de liberalitate sta-tornicità de art. 845. Legiuitorul inrelegand cà prezumpriade liberalitate statornicitä, de art. 845 C. civil, ar puteg saaducl inconveniente serioase atunci and insträinarea Cu sar-cina unei rente viagere sau Cu rezerva unui uzufruct, fäcuta&are un mostenitor rezervatar, ar fi lipsitg de frauda, apermis pgrrilor de bung credinrg sg se sustragg dela aceastgprezumprie exceprionalä. De aceea, partea finala a art. 845declara el imputarea si reducerea (legea zice in termeni im-proprii raportul) nu pot fi cerute de mostenitorii cara .aurecunoscut in mod expres sau tacit, fie in actul de instrai-nare, fie prin alt act separat anterior sau posterior instrai-ngrei, ca, operaria este in realitate o vanzare, iar nu o libera-litate. Prezumpria de fraudg incetand in privinra mostenito-rilor care au recunoscut natura actului, nu mai pot, lamoartea vgnzatorului sg faca ca bunurile vandute- sa reintrein masa pentru calcularea rezervei lor. Aceasta este un pactsuccesoral permis prin exceprie, fiindcg, dupg cum zice Za-hariae, recunoasterea datä inainte de moartea lui de =fugimplieg o renunrare la succesiunea lui.

cDie vor dem Tode des Erblassers stattgefundene Anerken-nung in volvirt einen Erbverzieht, 1).

Dacg tori mostenitorii n'au recunoscut natura actului,prezumpria de liberalitate statornicita de lege subzistg pentruacei care au ramas straini de aceastä. recunoastere (art. 969C. civil), asa ca legea nu-si atinge scopul ce si-a propus.

1) Handbuch des fr. Civilrechts, IV, § 695, p. 325 (ed. Crome). Veziswprci, p. 96, No. 192.

www.dacoromanica.ro

PREZITMPTIA STATORNICITX DE ART. 846 till ACTIDNEAIN REDUCTIUNE.

603 bis. Liberalitgile imputabile asupra rezervei.Am aratat care sunt liberalitatii imputabile asupra pärteidisponibile. Cele imputabile asupra rezervei sunt urmatoarele:

1° Toate dispozitiile directe sau inclirecte, chiar ascunse-sub forma unui contract cu titlu oneros, fäcute unui mos-tenitor rezervatar, feirä dispensei de raport, atunci cänd elprimeste succesiunea, pentruca asemenea liberalitäti se con-sidera ca un avans facut mostenitorului asupra 01-M cuve-nite lui din succesiunea ab intestat a defunctului (avancementd'h,oirie).

Donatarii sau legatarii straini sunt deci in (kept a cereca rezervatarii, donatarii sau legatarii, care au primit succe-siunea sä impute asupra rezervei lor toate avansurile primitedela defunct asupra pärtei lor de succesiune.

2° 1\lai sunt imputabile asupta rezervei toate bunuriledäruite ea o anticipare asupra succesiunei, atunci arid suc-ce,sibilul donatar se savarseste din viata inainte daruitorului,läsand un copil care vine la succesiunea acestui din urinaprin reprezentarea, tatalui sau 1).

ACTIUNEA IN REDUCTIUNE.

604. Natura aefiunei in reductiune (art. 847, 1641C. civil). Actiunea in reductiune este sanctiunea directaa divozitiilor legislative privitoare la rezervä. De cateori,deci, liberalitatile fäcute prin donatiune sau testament, chiarsub forma unei rente viagere sau sub aparenta unui contractcu titlu oneros, Tor intrece partea clisponibill, persoanele indrept, pot cere dela justitie reducerea acestor liberalitati,fiind libere de a renunta la reductiune, insa, bine inteles,numai in urma deschiderei succesiunei, cad altfel renuntarealor ar constitui un -pact succesoral oprit de lege.

,A.ctiunea in reductiune fiind divizibila, ca once actiuneereditara, fiecare mostenitor rezervatar n'o poate exercità cleatIn marginea si pentru garantarea rezervei sale calculata inraport Cu numarut tuturor mostenitorilor rezervatari, stabilirea

395

1) Cas. S. I, Bulet. 1913, p. 1379 si Dreptul din 1913, ITn. 63, p. 600.

www.dacoromanica.ro

396 C. CIV.-CARTEA III.-TIT. 1_1.- CAP. IV.-ART. 847,84801641.

drepturilor succesorale i calcularea legitimei dupa numaruimoOenitorilor care au acceptat succesiunea fiind o constatarede fapt care scapa de sub controlul Curtei de Casatie.

Aceasta, actiune este, in dreptul nostril, o actiune per-sonala. Aceasta rezultä din art. 855, modificat dela codulfrancez, dupa care rezervatarii nu sunt in drept a urmaribunurile &Amite, in mina tertiilor detentori.

Dreptul de reductiune nu izvorg§te din contract, ci dinlege, 0 rezervatarii Il exdrcita, in contra vointei daruitorului,care n'a putut transmite donatarului un drept irevocabil,pentruca el a dispus de ceeaee legea nu-i permite.

Actiunea in reductiune nu este o actiune in anulare a.donatiunei, caci defunetul fiind proprietar i capabil, nu existaIn specie nicio cauza, de anulare. Mo§tenitorii a caror rezervaa fost atinsa, nu vor cere deci anularea dispoziiei, ci numaireducerea sau micprarea ei in limitele 040 disponibile.

Rezerva nefiind deal succesiu,nea ab intestat micprata.cu partea disponibilà,, mo$tenitorul n'o p9ate cere pe caleaactiunei in reductiune, cat timp succesiunea nu este Incadeschisa.

4.11Tulla est viventis hereditas».

Din cele mai sus expuse rezult cä copiii n'ar puteasa oblige pe parintii lor, care ar fi risipitori sau raj admi-.nistratori, sa le asigure in timpul vietei rezerva lor, dici nupoate fi vorba de rezerva, cat timp succesiunea nu este Incadeschisa.

Copii sunt in imposibilite de a. lua cbiar masuri con-servatorii, pentruca nu se poate lua nicio rasura pentruconservarea urmi drept care nu exista Inca.

605. Persoanele care pot sà" exercite actiunea Inreductiune (art., 848). Numai mottenitorii rezervatari,erezii ori reprezentantii lor pot exercita actiunea in reduc-tiune, adeca descendentii 0 din ascendenti, numai tata §imama (art 843), Aceste persoane nu pot cere reducerea libe-ralitatilor excesive cleat sub conditia de a primi succesiunea,

Vezi supra, p. 21.

www.dacoromanica.ro

ACTITTNEA tbl" REDUCTIIINE. ARr. 847, 848, 1641. 397

fie pur §i. simplu, fie sub bfneficiu de inventar, pentru el,spre a avea drept la rezervA, trebue a fi moOenitor.

Actiunea in reductiune fiind divizibill, ea once actiuneereditarA, fiecare moOenitor o poate exercia pentru partea sa,$i renuntarea unor din ei nu Impiedied exercitarea ei dinpartea celorlalti. Numai moOenitorul renuntAtor nu mi Toateexereita aceastá actiune.

Actiunea in reductiune nu este personal á moOenitoruluiirezervatar, cAci ea fiind un drept ereditar, trece la moste-nitorii sái, ea orice drept blnesc. De aceea, art. 848 C. civilo conferg nu numai mo$tenitorului rezervatar, dar si moste-nitorilor sái, solutie care ar fi fost adeváratA chiar dacalegea n'ar fi spus-o anume.

Actiunea in reductiune mai poate fi exercitatá de repre-zentantii moOenitorului rezervatar (les ayants-eause) adeeá:de cesionarii, donatarii, legatarii .. i cralitorii tnotenitorului,pentru--cA, aceastA actiune nu este personae inkerens, ci oactiune bAneassA (art. 974 C. civil).

DacA rezervatarii au renuntat, in urma deschiderei suc-cesiunei, la aetiunea in reductiune, creditorii lor pot atacàaceastá renuntare, ca frauduloag (art. -699, 975 C. civil).

AceastA -actiune nu apartine 'hag donatarilor, niel lega-tarilor defunctului, precum ea nu apartine niel insu$i de-f unc tului.

Ea nu apartine nici creditorilor defunctului cel putinin privinta donatiunilor 1).

Creditorii defunctului pot insA cere in totdeauna redu-cerea legatelor, pentru a legatele nu se plätese deal inurma datoriilor:

4Nono liberalis, niei libera tus», sau«Bona_ non intelliguntur, nici deducto ore alieno» 2).

Cfit pentru dAruitor, este evident el el n'are actiunea

9 Cpr. art. 763 C. civil, dupk" care creditorii defunctului nu pot cerenid raportul. Vezi supret, p. 157.

Pentru ca creditorii defunctului sk nu poatii reduce donatiunile sale,trebue sau ca moOenitorul rezervatar sk fi primit succesiunea sub beneficiu deinventar, sau ea patrimoniul defunctului sk. IL fost separat de acel al moik-nitorului. Vezi tom. IV, partea I, p. 610.

2) Vezi supra, p. 389 ei trimeterile fiicute acolo.

www.dacoromanica.ro

398 COD. CIV.- CATA III. -TIT. II. - CAP. IV.'- ART. 847.

in reductiune, pentruca el despuindu-se de averea sa in raodirevocabil (art. 801 C. civil), nu poate sa-§i intoarca darul:

«Donner et retenir ne wilt».Däruitorul, care s'ar gasì in lipsä, ar putea numai sa

ceara alimente §i sa provoace revocarea donatiunei, daca do-natarul i-ar refuzà, aceste alimente (art. 831, 30).

Liberalintile supuse reductiunei (art. 847 C.civil). Toate liberalitatile facute prin acte intre vii sautestament, sunt reductibile, de cateori intrec partea dispo-nibila. Prin urmare, actiunea in reductiune se aplica dona-tiunilor scutite de raport, celor manuale cu §i celor deghizatesau ascunse sub forma unui contract cu titlu oneros, dona-tiunilor -de bunuri viitoare §i celor dintre soti, etc. S'a decisca §i fidejusiunea este reductibila, de cäteori ea a fost still-scrisa pentru garantarea unei donatiuni.

InzestrArile, care aunt supuse raportuJui real §i celuifictiv, statornicit de art. 849 C. civil, sunt supuse §i actiuneiin reductiune, spre a se restabili egalitatea dintre copii 1).

Mo§tenitorul rezervatar, care ataca liberalitatea defunc-tului ca intrecand partea disponibila, sau care invoaca numaiart. 849 pentru a determina partea disponibilä §i rezerva,exercitänd un drept pe care legea i-1 conferä direct, nu estereprezentantul defunctului §i, deci, nu poate fi legat de mär-turisirile §1. declaratiile lui, care aveau de scop tocraai frau-darea dreptului salt; de unde rezulta, ca mo§tenitorul a ca'ruiczerva este atinsa, poate sa stabileasca prin once mijloace,

rnartorii, prezumptii grave §i concordante, etc. existenta uneidonatiuni indirecte, oculte sau simulate, facuta unui strainsau dhiar unui alt mo§tenitor, in scopul de a-i atinge rezerva 2).

Conditiile cerute pentruca reductiunea sà" poatafi admisd (art. 847 C. civil). Pentruca reductiunea säpoata fi admisä, atat donatiunile cAt §i. legatele trebue sa fieexcesive, adeca sa intreaca partea disponibila §i sa atacerezerva mo§tenitorilor neaparati.

Vezi tom. III, partea II, p. 694; tom. IV, partea I, p. 613 urm.;tom. VI1I, partea I, p. 184 ei p. 239 urm. Vezi e suprez, p. 160, No. 341.Mai vezi tom. IV al acestei lucrä'ri, No. 54.

Cas. rom., I, Cr. jud. 1923, No. 15 si Pand. ram., 1923.

www.dacoromanica.ro

LIBERALITITILE SUPUSE REDUCTIUNEL - ART. 847. 399

MoOenitorul care cere reductiunea, trebue sa dovedeascAmai intai, el bunurile existente in succesiune nu ajung a-icomplinì rezerva, O apoi, ca liberalitatea fäcuta de defunctintrece partea disponibilä, aceastä, indoitä dovada facfindu-seconform dreptului comun.

Rezerva n'ar fi atinsä daca defunctul a dispus de julo-Miele sale läsand in succesiune bunuri mobiliare suficientepentru a complectà aceastä rezervä.

Fie a rezerva ar fi %sala moOenitorilor, in mobile sauIn imobile, dispunatorul nu se poate atinge de ea. El trebues'o lase intacta §4i libera, nesupusa unui termen, unei con-ditii sau sarcini oaiecare, ut pura moz restituatur, dupaexpresia lui Justinian 1).

«Legitima trebue a se da fara, intarziere, curata si slobodade cond4ii sau alte insarcinari, pentruca conditiile s'i celelalte In-sarcinäri se pan numai la acea parte de mostenire ce trece pestelegitima», zice art. 972 din codul Calimach (774 C. austriac).

Se decide irisa; in genere, el tatäl, care ar läsä totulsau o parte numai din cotitatea disponibilä, ar putea s'A gre-veze rezerva lor de sarcini posibile 0. licite, sarcini pe carelegataxii sunt liberi a nu le executä, renuntänd basa la parteadisponibila l'Asad, lor. Daca ei ar primi legatul, sarcinile vortrebui insä sa fie executate, optiunea lor neaducAnd nicioatingere rezervei. Nimic nu se opune, in adevar, ca moste-nitorul rezervatar sä poata optä futre rezerva sa libera' O.intreagä i rezerva grevata de o sarcina compensata cu unfolos din partea disponibilä.

Testatorul, care ar face mqtenitorului rezervatar unlegat a cä'rui valoare ar intrece rezerva, poate deci sa-iimpue o sarda, licitä, declaränd cä, legatul va fi redus larezerva sa, in caz cana legatarul ar refuzà, de a indepliniaceastä sarcinil. Optiunea pe care testatorul o conferä, inasemenea caz, mqtenitorului este legald, pentruca rezerva luiramäne intacta', el neperzfind decät ceeace trece peste aceastarezer va.

1) Cpr. LL. 32 ai 36 § I, Cod., De inoffieioso testamento, 3. 28. Vezitom. IV, partea I, p. 618 tii tom. IV, partea II, p. 233. Vezi Iii infra, No. 693:

www.dacoromanica.ro

400 COD. CIV. CARTEA III. TIT. II. CAP. IV, ART. 844.

Aceasta clauza se numeste elausula sau cautela Socini(dela numele jurisconsultului Mariano Bocino junior, dinSiena, mort la 1556) 1).

Art. 844 din codul civil nu este cleat o aplicare aprincipiilor de mai sus.

607 bis. Modurile cum se exercitA actiunea in re-ductiune. Actiunea in reductiune se exercitA fie pe caleprincipalä, fie pe tale incidentalä exeipiendo.

In consecintä, s'a decis foarte bine cà judeceitorul ac-fiunei fiind i judeccitorul exceptiunei 2). instanta de fondvioleazg acest principiu i comite un exces de putere atunciand, inteo actiune in revendicare intemeiatä pe o donatiune,respinge migocul de aparare tinzand la reducerea ei, pe motivcd o asemenea cerere in Teductiune nu poate fi facuta pecale incidentalä, ci numai pe cale principal' fatà ca totimostenitorii daruitorului 3).

608. "Cazul prevAzut de art. 844 C. civil 9. Art.844 din codul civil presupune cà dispozitia cu titlu gratuita defunctului (donatiune sau testament) are de obiect unuzufruct, un drept de uz sau de abitatie (art. 565 urm.),care nu sunt decat niste diminutive ale uzufructului, ori orenta: viagerl; i, in asemenea caz, se naste intrebarea: cums'ar putea oare stabill cà rezerva este sau nu este atinsa,pentruca atat uzufructul cat si renta viagera stangandu-seodatä cu moartea beneficiarului acestor drepturi (art. 557,1651 C. civil), preteluirea lor au in totdeauna un caracternesigur i necert. Art. 844 avand tocmai de scop de a curmadiscutiile care existau asupra -acestui punct in vechiul dreptfrancez, adoptä o mäsura propusä altädata de Lebrun, con-ferind mostenitorilor rezervatari un drept de optiune. Acestimostenitori au, in adevar, alegerea sau de a se executa dis-pozitia färá nici o reducere, sau de a läsa donatarului orilegatarului proprietatea deplina a partei disponibile, ori a

Vezi tom. IV, partea I, p. 620, text ai nota 2.Pentru ca judeciltorl actiunei sit fie judeclitorul exceptiunei trebue

ca exceptia s nu fie prin natura ei deferitI altor judeclitori.Cas. S. I. (11 Iunie 1914), Dreptul din 1914, No. 60, p. 473.In cAt privagte conciliarea art. 844 cu art. 1641 din codul civil, vezi

tom. IV, suscitat, nota 3 dela p. 620, 621.

www.dacoromanica.ro

1) Vezi tom. IV, ,partea I, p. 626.

D. Atexandrasco Priacipiila Droptului Civil Roman. Vol. II. 26

DESPRE CAM, PREVIZUT DE ART. 844. 401

ramasitei din aceastä cotitate, daca o parte din ea se gasesteatinsa prin liberalitatile anterioare. Cu chipul acesta, moste-nitorul rezervatar este el instisi judecatorul intereselor sale.Daca el crede ca liberalitatea defunctului ii atinge rezezva,el n'are decat sa-si opreasca acea rezerva, iar restul sä-1 laseIn deplina proprietate a donatarului sau legatarului. Aceastaoptiune, pe care o are mostenitorul rezervatar, face ca uzu-fructul sau renta sä nu mai fie supuse reductiunei din cauzasocotelelor nesigure si problematice la care ar da loe redu-cerea dreptului viager, si ca ele sa fie executate, DA nici oreducere, sau sa fie inlocuite prin partea disponibill in deplinäpropriet ate.

Daca, mostenitorul rezervatar a optat pentru abandonareapartei disponibile, exereitiul acestei optiuni avand efect re-troactily mostenitorul are drept la fructele rezervei intregidin ziva desehiderei succesiunei, iar nu din ziva optiunei sale.

Daca el moare inainte de a-si fi exercitat optiunea, elo transmite mostenitorilor sal Creditorii lor nu pot in'sä saexercite aceasta optiune, in baza art. 974 C. civil, pentrucaaceasth facultate nu face parte din gajul lor.

Dispozitia art. 844 fiind exceptionall, nu poate fi in-tinsa la alte cazuri neprevazute de lege.

Odata optiunea faeuta, si acceptata -de donatar, moste-nitorul nu mai poate reveni asupra ei. Pentru, ca dreptul deoptiune sa poata aveà loe se cere ea dispozitia, care are deobiect un uzufruct sau o rent& viagerà srt nu treaca pestecapitaltul, ci numai peste venitul pärtei disponibile.

Chestiunea de a se sti dad, dreptul de optiune conferitde lege, se aplica numai atund and exista o singura dis-pozitie de uzufruet sau rentä, sau si atunci and exista, maimulte dispozitii de asemenea natura, este controvezata 1).

Oricare ar fi pa,'rerea ce s'ar adopta asupra acestui punet,este necontestat ca art. 844 nu se aplica decat raporturilordintre rezervataai eta donatarii si legatarii, nu bug, si rapor-turilor dintre donatari si legatari intre ei.

Legea nearatand formele in care mostnnitorul trebuesä lase donatarului sau legatarului proprietatea deplina a

www.dacoromanica.ro

402 c. crv. CARTEA Ia. TIT. 11. CAP. 1V. ACT. IN REDITCT.

pärtei disponibile, ea se va putea face printr'un act extra-judiciar, ramfinAnd ca justitia A. intervie numai atunci andpartile nu s'ar intelege tare ele.

Tot controversata este si chestiunea de a se sti dacamostenitorii rezervatari trebue sa lase in naturd donatarilorsau legatarilor de drepturi viagere, bunurile ramase In suc-cesiune, sau daca ei pot sä de a o suma de bani care, sareprezinte valoarea acestor bunuri 1).

Art. 844 este el aplicabil In ipoteza inversa prevazutade acest text, adeca: atunci and defunctul a dispus cu titlugratuit de nuda proprietate a unei pärti mai mare cleat co-titatea disponibila, despagubind pe rnostenitorul rezervatarprin aceea a i-a %sat o parte mai mare in uzufruct? Des1chestiunea este si de astädata controversata, cotusi credem adispozitia art. 844 trebue sa fie marginita numai la cazulanume prevazut de acest text, pentruca dispozitia legei estenecontestat exceptionala si, ca atare, de stricta interpretare.

609. Finele de neprimire opozabile aetiunei in re-ductiune. -- 1° Mostenitorul care a renuntat la succesiunenu mai poate fi primit a cere reducerea liberalitatilor de-functului, pentrua el nu mai este mostenitor.

2° Mostenitorul rezervatar nu poate de asemenea, säexercite actiunea in reductiune contra donatarilor sau lega-tarilor, daca a primit dela un defunct un dar sau un legatimputabil asupra rezervei sale (art. 845 C. civil).

3° Actiunea In reductiune mai este inadmisibila decateori mostenitorul a renuntat la ea, fie In mod expres, fieIn mod tacit, cu toate ea' ar fi prima succesiunea.

40 In fine actiunea In reductiune se stange prin pre-,scriptia de 30 de ani din ziva mortei däruitorului sau testa-torului (art. 1890 C. civil). Donatarii sau legatarii nu potinsa sa. opue mostenitorului uzucapiunea de 10 sau 20 de ani,ei neavg,nd un titlu just in sensul juridic al cuvantului,fiinda n'au dobandit lucrul a non domino, ci dela adeva-ratul lui proprietar.

1) Vezi tom. IV mentionat, p. 628.

www.dacoromanica.ro

ORDINEA. BEDDOW:WEI. - ART. 847 si 850 § 2. 403

Ordinea in care trebue sA se reducA liberalitAtile defunctului (art. 847 C. civil). Partea disponibilä°data' determinatä, toate liberalitti1e care o intrec sunt re-ductibile (art. 847 C. civil). Liberalitatile care vor fi redusecele dintai, sunt cele din urma, ele fiind acele care atacärezerva. Trei cazuri pot sa se infati§eze in practica: I.° de-functul a fäcut numai donatiuni; 2° el a fäcut numai legate;3° sau in fine, el a facut i don atiuni O. legate.

1° Defunctul a fAcut numai donatiuni (art,850 § 2). In 6az cand defunctul a Meat mai multe do-natiuni, in diferite timpuri, ele nu sunt toate reductibile calegatele (art. 852), ci reductiunea va incepe dela cea dinurma donatiune, trecandu-se apoi la a doua i a§a mai de-parte, pe rand pan la cea mai veche.

c Qui prior est tempore, potior est jure». (Cel care are untitlu anterior are un drept preferabil) 1).

«Les premiers vout devant», zicea Loysel 2).

Un proverb german zice, de asemenea:

cDie tiltesten Briefe &Then vor». (Titlurile cele mai vechi tree1nainte).

Aceeiii idee o exprima un proverb spaniol, in urmä-toarea cuprindere:

«Quien premier° viene, premiero tiene».

Mai sant i alte proverburi, care pot fi invocate insens. Tag, unul, extras din Sach,senspiegel:

eWer xu erst komt, mahl zu erst». (Cine vine cel dintiti ma-einA cel dinal 3).

«En moulins banaux, qui premier vient, premier engrainO,zicea Loysel. (Grana prior subdat pristino, qui prior adstat) (Quipremier vient au moulin, premier doit moudre).

Aceastil, maximg este extras li din L. 11, Pr. Dig., Qui potiores inpignoro, etc., unde se zice : 4Potior est en pignore, qui prius credidit pecuniamet accipit hypothocam». (Creditorul care cel dintii a imprumutat banii fA aaceeptat ipotee,a, are un drept de preferintit asupra lucrului ipoteeat). Veziasupra acestei maxime, in privinta privilegiilor i ipotecilor, tom. X, p. 362, 527,537, 543, 603, 658, 668, precum si tom. IV al acestei lucrliri, No. 419, 490, etc.

Loysel, op. cit., I, p. 429, No. 490.3) Chaisemartin, op. cit., p. 246, No. 95.

www.dacoromanica.ro

404 COD. CIV.- CARTEA Ill.-TIT. II. - CAP. IV.- ART. 860 §2.

Reducerea se face deci dupa ordinea datei, ca inceperedela cea din urma, solutie admisä, si la Romani 1), pentrucaultimele donatiuni sunt -cele care intrec partea disponibila.

Regula art. 850 § 2 se aplica la toate donatiunile ingenere, precum donatiunilor manuale, deghizate, de bunuriviitoare, donatiunile facute intre soti in timpul casätoriei, etc.,si ele vor fi reduse in ordinea lor chronologica cu inceperedela Qea din urma, fara a se avea in vedere modalitatile subcare au fost fäcute, etc. 2).

Daca mai multe donatiuni au fost facute in aceeasi zi,toate vor fi reduse prin analogie, afarä de cazul cAnd dona-tiunile facute de douà persoane deosebite ar arätà, ora facereilor, in care caz ultima donatiune va fi cea dintâi redusä..Art. 1779 C. civil, dupa care ipotecile iuscrise in registruin aceeasi zi au acelasi rang, nu este deci aplicabil in specie.

Ordinea statwnicita de art. 850 § 2 va fi urmata chiaratunci cAnd dispunätorul ar fi derogat dela aceasta regulaprintr'o anume clauza inscrisa in testament sau in dona-tiune, pentruca principiul itevocabilitatei darurilor este unprincipiu de ordine publia, dela care nu se poate derogáprin conventii particulare (art. 5 C. civil).

Principiul statornicit de art. 850 § 2, dupa care redu-cerea donatiunilor se face dupa ordinea chronologia, ca in-cepere de la cea mai din urmal a dat loc la dificultäti, atuneicand donatarul pierzand bunurile daruite, a devenit insolvabilchestiunea fiind, in asemenea caz, de a se stì cine trebuesa sufere pagaba insolv4ilitatei donatarului supus reduc-tiunei. Chestiunea este controversatä, insa plrerea cea mgjuridica este, de buna seama, aceea care decide ca pagubaintreaga care rezulta din insolvabilitatea ultimului donatarcade asupra mostenitorului lezervatar, pentruca donatarulanterior poate sa respinga donatiunea acestui mostenitor, deoarece liberalitatea sa nu poate fi supusl reductiunei prinefectul unui eveniment posterior, ca una ce, din capul locului,a fost fä'cuta de defunct asupra partei sale disponibile.

1) Cpr. LL. 7 i 9, Cod., De inoffidosis dortationibles, 3. 29. VeziNov. 92, eapit. 1. Pr.

Cpr. art. 1091 C. italian.

www.dacoromanica.ro

Cpr. art. 925 C. fr. eliminat la noi ea inutil.In etit priveste reducerea legatelor in codul Calimach (art. 998, 783

(J. austriac) si in vechiul drept francez, vezi tom. IV, partea I, p. 641.

ORDINEA REDUCTIUNEI. - ART. 852, 853.. 405

612. 2° Defunctul a fAcut numai legate (art. 852,853, C. civil). Inainte de a atinge donatiunile, reductiunealoveste mai intai legateld- (art. 850 § 1). Pentru ca legatulsg, fie supus reductiunei trebue sä existe insä in averea tes-tatorului o parte din portiunea disponibila, pe care el aintrecut-o. Deci, daca defunctul apucase a dispune prin do-natiuni intre vii de intreaga parte disponibil5, legatele lasatein urma nu vor fi reduse, ci vor _fi caduce, adeca nu vorproduce nici un efect, pentruca, testamentele avand, In privintadrepturilor ce rezulta din ele, data mortei testatorului, chiarcand ar avea o data anterioarg donatiunilor filtre vii,N testa-torul a dispus de o avere ce nu-i mai apartinea, .si care eraa rezervatarilor; de oarece el dispusEse mai inainte de in-treaga sa parte disponibila, prin daruri intre vii 1).

In caz insa cand legatele sunt reductibile, legea actuaráadmite reducerea proportionall sau prin analogie (pro rata)a tuturor legatelor in genere, fie ele universale, cu titla. uni-versal sau singulare. Na se distinge, de a,semenea, daca legatulare de obiect un lucru mobil sau imobil, corporal san incor-poral, un corp cert si determinat in individUalitatea saunumai in specia sa etc. 2).

Aceasta reducere proportionall a tuturor legatelor ingenere si chiar a sublegatelor de care este grevat un legatparticular, s'a parut mai conform/ intentieL probabile a de-functului, de cateori el n'a manifestat o vointa contrara (art.853 (J. civil).

Aceasta solutie se aplioa tuturor testamentelor in ge-nere, .oricare ar fi forma sau data lor, fie eä legatele atingpartea disponibila si intrec rezerva, fie ca activul succesoralnu ajunge la plata tuturor legatelor.

Reducerea proportionala a tuturor legatelor fiind inte-meiata pe voluta presupusa a defunctului, nu va m'él loede cateori el a aratat fn termeni exprefi o vointa contrara,dtipa cum dispune anime art. 927 din codal francez, fara ase cere insa intrebuinta rea vreunui termen sacramental.

Testatorul poate deci sa ordone -ea unele legate ea nu

www.dacoromanica.ro

406 COD. CIV. - CARTEA III.- TIT. II. - CAP. IV. - ART. 860 § 2, 770 §i 86.1

fie reduse ¡cleat in urma altora sau chiar s scutea,,c1 unlegat de reducere, dacrt rezerva mostenitorilor ar puLea fiimplinitl din reducerea celorlalte 19gate.

Legatarii ar puteâ, de asemenea, sà deroage i ei princomuna lor intelegere dela reducerea proportionala a legatelor,sub conditia, bine inteles, de a nu aduce nici o jignire re-zervei mostenitorilor.

30 Defunctul a fAcut in acelasi timp si dona-tiuni si legate. In caz când defunctul a facut in acelasitimp si donatiuni si legate, se vor reduce mai intai legatele

apoi donatiunile, chiar dud testamentul ar fi cu multanterior donatiunei, pentrueä testamentul nu are, in privintaefectelor sale, decat o singurg data' i anume: aceea a morteitestatorului (art. 802 C. civil).

Rezervatarii nu se vor atinge deci de donatiunile de-functului, decat atunci and n'au putut sg-si complecteze re-zerva lor din reducerea legatelor, i aceasta pentru dou'lmotive: 1° dreptul legatarilor este totdeauna posterior aceluial donatarilor; 20 donatiunile fiind, in principiu irevocabile(art. 801), donatarul are un drept castigat 4a lucrul ariainch' din. momentul perfectiirei contractului, pe care arui-tortil nu i-1 poate 110 prin facerea unui testament

Donatiunile revocabile (art. 937 C. civil) si cele debunuri viitoare (art. 821, 933 G. civil), des1 au o mare ase-mgnare cu legatele, totusi se considerä ca donatiuni, iar nu-ca legate prin urmare, nu vor fi reduse cleat in urmalegatelor.

Modul cum se face reductiunea. Trebuedistingem, in aceastà prMnt.q, cazul dud reductiunea seexercia contra donatarului, de acela and ea se exercit5,contra tertiilor.

614 bls. 1° Cazul dud reductiunea se exercitä" contradonatarului (art. 770; 851 C. civil). Sanctiunea dreptuluide rezerva fiind actiunea In reductiune, de cateori

defunctului intree partea disponiba, Iegatarii sau do-natarii trebue sà restituiascä acest excedent mostenitorilorrezervatari, pentrucI defunctuul a dispus, in asemenea caz deo avere care trebuia sà rä'mAe neating in patrimoniul

www.dacoromanica.ro

MODUL CUM SE FACE REDUCTIUNEA. - ART. 770, 851. 407

Legea nearatand cum se face reductiunea legatelordona-tiunilor, In nrincipiu, ea se va face, ea si raportul (art.764, 765 C. civil) in natura (in re), de ateori va fi vorbade lucruri divizibile, precum ar fi, de exemplu o mosie, osuma de bani, etc. (art. 770 si 851), pentruca mostenitoriiavand un drept real asupra lucrului däruit sau legat si re-zerva fiind o parte din succesiune (pars hereditatis), ei ridpot, in principiu, fi sili de a primi echivalentul rezervei lorIn bani, solutie care era admisa si in vechiul drept francez.

De cateori, deci, lucrul legat este un lucru cert ki de-terminat, el ya fi impä'rtit intxe legatari si rezervatari. DacaImparteala in natura este cu neputintä, se ya aplich prinanalogie art. 1388 C. civil, adeca lucrul legat sau däruit seva vinde la licitatie, iar pretul se va impartl intre moste-nitori i legatari. Daca licitatia nu este cu putintä, precumar fi, de exemplu, in cazul cfind legatul ar consistà inteoservitute de vedere sau de trecere, legatarii vor pastrtl lu-crurile indivizibile, flind obligati a platI rezervatarilor sumapang la care legatul lor este supus reductiunei.

Principiul reductiunei in natura se aplicd atat imobilelorcat i mobilelor, pentruca legea n' u face de astadata deose-birea pe care o face in materie de Taport (art. 764, 765,772 C. civil).

Acest principiu suferd insa urmätoarele exceptii:1° In cazul art. 851, adeca atunci cand donatiunea

excesiva supusa reductiunei, a fost facuta unui desceiaentcu scutire de raport. In acest caz, descendentul, in loe dea da inapoi partea care intrece cotitatea disponibilä, este indrept a scadea aceastä parte din ceeace i se cuvine ca mo-stenitor rezervatar, daca in succesiune exista bunuri de na-tura celor daruite, spre a fi atribuite comostenitorilorputand chiar sà opreascä, pe l'Anga parteapartea lui din rezerva in natura'. In acest caz, reductiunease face prin luare mai putin, pentruca descendentul donatarpastreaza cu titlu de tezerva partea pe care el ar trebui s'oaduca in succesiune, land pana, la concurenta acestei _particu atAt mai putin din bunurile nedisponibile ce se gasesc insuccesiune.

Reductiunea prin luare mai putin fiind o exceptie dela

www.dacoromanica.ro

408 COD. CIV.- CARTEA TIT. II.- CAP. IV.- ART. 770, 851.

principiul general care voeite ca ea sa, se faca in natura,aplicabill numai donatiunilor, nu poate fi aplicata legatarilorscutiti de raport, cu toata controversa ce exista asupraacestui punct.

2° A doua exceptie dela principiul reductiunei in naturao gäsim in art. 770 C. civil, care complecteaza art. 851 1).

De cateori donatiunea excesiva, fäcuta cu dispensa deraport, are de obiect un imobil i and in succesiune nuexista bunuri de aeeeasi natura, care sa, intre in -loturilecomostenitorilor, trenue sà distingem : dacä reductiunea esteca putinta farl deprecierea imobilului, ea se va face tot innatura (art. 770 § 1) ; daca reducerea aduce o depreciereimobilului, art. 770 C. civil face aplicarea maximei:

.1c'ars major trahit ad se minorem». (Pa,rtea cea mai mareatrage p. cea mai mied)..

In adevar, de dteori partea imobilului supusä reduc-tiunei (excedentul) trece peste jumatatea valoarei imobiluluiintreg, donatarul va aduce imobilul intreg la succesiune, ra-manand ca el. sä la din ma3a valoarea partei disponibile lacare are drept.

De cateori, din contra, partea imobilului supusa xeduc-tiunei este mai mica cleat cealalta parte, donatarul poate sapastreze imobilul in intregime, ramanand ca el sa despagu-beasca pe comostenitorii sai. luand ca atat mai putin dinsuccesiune, sau dandu-le in bani valoarea 0.116 care intrecepartea disponibilä (art. 770 § 2) 2).

30 A treia exceptie rezulta din natura lucrurilor daruite.In adevar, de cateori, donatiunea reductibilä are de obiectlucrwi fungibile sau consumptibile (art. 526 C. civil), dona-tarul se va libera, restituind o cantitate de lucruri de aceeasispecie si calitate, -el fiind presupw3 a fi intrebuintat lucruriledaruite dupä destinatia lor.

40 In fine, ultima exceptie dela rrincipiul reducerei innatura, o gasim in art. 855 C. civil, care prevede cazul cand

1) Art. 770 C. civil, care figureazil In seca II a titl. I din cartea III,care se ocapii de report, nu este acolo la locul lui, pentrucli nest text n'are invedere un caz de raport, ci un caz de reductiune. Vezi tom. [II, partea 11,p. 677; tom. JV, partea I, p. 686, ad notam, qi p. 646, etc.

Opr. C. Bucuresti, ,Dreptut din 1907, No. 46, p. 384.

www.dacoromanica.ro

Confonn acestui din urnali text: art. 343 din legea bulgarli asuprasuccesiunilor dela 1890.

Vezi supra, p. 245, 342, 346, 360, 371. FA infrcl, No. 639, etc.

MODI7L CUM SE FACE REDU('TIIINEA. - ART. 855. 409

lucrurile däruite au fost irnsträin ate de donatar si care mo-difia principiile codului francez.

615. 2° Cazul dud reductiunea se exercità contratertiilor (art. 855 C. civil). Art. 855 prevede ipoteza 'incare bunurile däruite au fost insträinate de donatar, fie cutitlu oneros, fie ca titlu gratuit, insä rezolvä aceastä chestiunecu totul altfel de cum o rezolvä -art. 930 din codul franceze art. 1096 din codul italian 1).

In adevär, textele de mai sus, autind a impaa toateinteresele, atat acel al rezervatarilor at si acel al tertiilorachizitori, dispun ca mootenitorii pot BA revendice imobileledäruite dela tertii achizitori, lug numai atunci and dona-tarul, care a insträ'inat lucrurile däruite, este insolvabil.

Legiuitorul nostru, sacrifiand interesul rezervatarilor,de a aror lucruri s'a dispus prin donatiunea supusä reduc-tiunei, a ocrotit numai interesul tertiilor, desì acestia nuputqau dobAndi decAt un drept supus reductiunei, asa cumil ava, in patrimoniul säu insusi donatorul. In adefa'r, art.855 din codul civil obligA pe donatar, autorul insträinäreisä, fläteasa, comostenitorilor säi in bani, iar nu b,- naturapartea care intrece cotitatea disponibilä, dupä valoarea celucrurile aveau in momentul mortei däruitorului; de underezultä a, la .caz de insolvabilitatea donatarului, rezervatariivor ram'ana, pägubasi; pentrucä ei nu pot -sä revendice lucrul(bruit, fie el mobil sau imobil, dela tertii achizitori. Copse--elute sistemului säu, legiuitorul nostru n'a mai reprodgs art.-929 'din codal fr., dupä care imobilele revendicate de rezer-vatari dela tertii achizitori sunt declarate libere de ipotecisau alte sarcini reale infiintate de donatar, in baza princi-piului cunoscut, pe care codul nostru, de astadata, nu 1-aadmis.

«Resoluto jure coneedentis, resolvitur jus coneessunz, 2).

Din cele mai sus expuse rezultä A, de ateori imobiluldäruit se gäseste, la moartea däruitorului, in patrimoniul

www.dacoromanica.ro

410 COD. CIV.- CARTEA 111. - TIT. II. - CAP. IV. - ART. 854.

donatarului, reductiunea se va face in natura, rezervatariiprimind imobilele cu sarcinile reale: ipoteci, servituti, uzu-fruct, etc., constituite de donatar.

Solutia admisä de art. 855 C. civil nuii prime0e tuskdupa pärerea noastra, aplicare decat in privinta instrainarilorcu titlu oneros sau gratuit, anterioare deschiderea suecesiuneidäruitorului; caci daca donataruI a insträinat lucrul daruitin, urma morfei däruitorului, rezervatarii au actiunea inrevendicare contra tertiilor achizitori, de oarece dreptul lorla reductiune tiind deschis in momentul instrainarei, donatarula dispus de un lucru care apartinea rezervatarilor 1).

616., Efectele reductiunei. Efectele reductiunei suntrelative: 1° la folosintä sau fructe; 2° la desprigubirile cedonatarul poate sa datoreasca sau la care poate sa aibä drept;3° i in fine, la proprietatea bunurilor &mite.

61 7. 10 Efectele reductiunei in privinta folosintei(art. 854 C. civil). Daca conditia rezolutorie tacita, pecare unii autori o subtnteleg in donatiunile excesive, ar fiaplicabila in specie, ar fi trebtlit ca donatarul sä restitueaseaIn urma reductiunei, toate fructele percepute de el.

Art. 854 din codul civil face lug aplicarea principiuluicontrar, admitand cA donatarul, fie el strain sau succesibil,restitue atat fructele civile cat i cele naturale ale &lei cetrece peste cotitatea disponibilä, din momentul morfei därui-torului; de unde rezultá ca el pastreaza fructele perceputeinaintea mortei daruitorului, §i aceasta in calitate de pro-prietar, lar nu in calitate de posesor de buna credinta; pen-trucA, inainte de reductiune, donatarul erà proprietar, iar nuun simplu posesor; i cea mai buna dovadä ca legea 11 con-siderä' ea proprietar, este cal art. 855 respectä instrainarileconshntite de el.

Art. 854 se aplica tuturor donatiunilor, chiar celordeghizate sau ascunse sub forma §i aparenta unui contractcu titlu oneros.

Este de observat el textul nostru se deosebe0e de Gel

Vezi tom. IV, partea I, p. 655, text i nota 2. Cpr. In aeelasi sens,p. 16. oli, Cr. judiciar din 1920, No. 65, 66, p. 446 (eu nota d-lui A. CerbanIn sens centrar).

www.dacoromanica.ro

Vezi si art. 890 din codul nostru (1005 C. fr.), ande legiuitorul nostrua mai ficut o modificare analogrt. Vezi tom. IV, partea I, p. 659, nota 2 sitom. IV, partea II, p. 211, nota 4.

Vezi supra, p. 179 s't infra, No. 713.

EFECTELE REDUCTIITNEL ART., 854. 411

francez; aci pe and acest din urmä cod pune o restrietiedreptului rezervatarilor, obligändu-i a cere reducerea n timpde un an ¿eta moartea däruitorului, sub pedeapsä de anu dobändi fructele deat din ziva cererei in judecatä, legiui-torul nostru n'a mai reprodus aceastä. restrietie, care se inte-meiaz.ä" numai pe echitate 1); de unde rezulta cA, la noi, easi la Romani, rezervatarii au in totdeauna drept la fructedin ziva desehiderei suceesiunei, oriand ei ar fi exercitatactiunea in reductiune.

In aceastä privintä, nicio deosebire nu existä_ ded lanoi intre reductiune s'i raport; aci, dupä art. 762 C. civil,fructele lucrurilor supuse raportului sunt datorite tot dinziva cleschiderei succesiunei, färä nieio cerere in judecatri.

618. 20 Efectele reductiunei in privinta despAgu-birilor ce donatarul poate O datoreascd, sau la care poateO aibA drept. -- Donatarul a ami donatiune a fost redusä,n'are dreptul de a fi despägubit pentru reparatiile de filtre-tinere (art. 545, 546 C. civil), aceste reparatii privindu-1 pedänsul, ca unul ce a avut folosinta luerului däruit.

Donatarul va fi insä despägabit de cAtre rezervataripentru cheltuelile necesare s'i utile fäcute de el lucrului a,-ruit, egei altfeI rezervatarii s'ar inavutì in detrimentul lui,ceeace eehitatea nu permite:

«Jure natura ceguum est, neminem cum alterius detrimentoet injuria fieri locupletiorem». (Echitatea natural cere el nimeneasA nu se Inavuteascti," in detrimentul altuia). (L. 14, Dig., De con-dietione indebiti, 12, 6 si L. 206 Dig., De div. regulis juris antigui50, 17 si art. 549, in fine C. Calimach) 2).

618 bis. Dupä pärerea generalmente admisä, donatarulsupus reductiunei, are tlreptul sa retieimobilul pana la platadespägubirei ce i se cuvine, in baza art. 771 C. civil.

18 ter. Daca imobilul supus reductiunei a fost de-gradat sau deteriorat prin faptul, culpa sau negligenta dona-tarului, mostenitorii rezervatari au drept la o despägubire

www.dacoromanica.ro

412 COD. CIV. CARTEA IJI. TIT. II. CAP. IV. S. II.

atat in baza art. 767 C. civil cät §i In baza principiilorgenerale (art. 998, 999 C. civil).

Donatarul räspunde deci de strichiunile eauzate prinfaptul, culpa sau negligenta sa, pänä la concurenta valoreica care imobilul a scäzut in momentul deschiderei succesiunei,rAzpunzand, dupä unii, chiar de micprarea valorei ce ar re-zultä din schimbärile ce el ar fi. adus, de bunä credintä, lu-crului däruit.

Dae,ä, degradarea sau deprecierea imobilui n'a provenitdin faptul donatarului, ci din intämplare, din vechime saufortà majorä, el nu este responsabil, lar paguba prive0enumai pe rezervatari, conform principiului:

Res perit domino» sauCasum sentit domines» 1).

619. 30 Efectele reductiunei In privinta proprietAtei.Defunctul care'avand moatenitori rezervatari a daruit sanlegat In totul sau in parte bunurile sale, dupl ce a dispusmai intfil de toatä partea sa dJsponibil, a facut o dispozitiece nu puta, sä faca, i moOenitorii säi rezervatari sunt indrept cere, prin exercitiul actiunei in reductiune, ca bunu-rile astfel däruite sau legate sä reintre in masá. Reductiuneanea:vänd insä efect retroactiv, donatarul a carui donatiunes'a redus, a fosi proprietar pänä in momentul reducerei,dovada de aceasta este a el a putut sä transmita.' altoraproprietatea lucrului däruit, tertii achizitori fiind la a,dä'postde once revendicare din partea rezervatarilor. Aceasta rezultäatät din eliminarea art. 929 fr. cit i din principiul inscrisIn art. 855 din codal nostru, care mentine instrainärile con-simtite de donatar. Apoi, aceasta mai rezultä i din art. 854,dupg care donatarul câtigä fretctele prod use de lucrul däruit,pana In ziva mortei däruitorului. Din toate acestea rezultäcä donatiunea este desfiintatá numai In viitor (ex nune),farsa niciun efect retroactiv, solutie admisä de lege i in pri-vinta revocärei donatiunei pentru ingratitudinea donatarului(art. 834 C. civil). Numai revocarea donatiunei pentru flan-deplinire de sarcini (art. 830) ai pentru survenire de copii

Vezi supra, p. 181, 213, 348, si infra, No. 702, etc. Mai vezi tom. IIIal acestei lucrIri, No. 47, p. 57.

www.dacoromanica.ro

EFErTELE REDUCT. I DONATIIINTLE DINTRE VIITORIL SOTI. 413

donatarului, in urma donatiunei (art. 836 urm.), are efectretroactiv sJ desfiinteaza actele de dispozitie $i sarcinile realeconstituite de donatar.

Aceasta este actiunea in reductiune. In unele privinteea se apropie de raport, jar in altele ea se deosebe$te deaceastä operatie 11.

DONATIUNILE FACUTE VIITORILOR SOTII PRINCONTRACTUL DE CASATORIE DE CATRE

TERTII, RUDE SAU STRAINI.

620. Legiuitorul voe$te ca bunurile sä rämAng, in fa-milie. De aceea el a $i prescris pentru existenta donatiunilorindepIinirea unor forme solemne (art. 813 C. civil), spre agaranta pe däruitor in contra captatiunei la care el esteexpus din partea celor interesati 2).

Legea a derogat insä, uneori dela regulele generale inprivinta donatiunilor facute in vederea unei cäsätorii i inte-meierei unei familii nouä, pentruca cel mai bun mijloc de ainlesni cäsätoriile, baza familiei, este de a pune cAt se poatede putine piedici donatiunilor, färä care legätura cäsätorieiadeseori nu s'ar puta forma 3).

Rämane insä bine inteles cà legea nu deroagl dela uneleregule ale donatiunilor, decat in privinta celor fAcute viito-rilor soti prin contractul lor de eciseitorie (art. 932), acidacä ele au fost fAcute printr'un alt act, dreptul comun vafi aplicabil in total.

Donatiunile fäcute viitorilor soti prin contractul lor decAsätorie, fiind Mente sub conditia suspensiva a celebräreicäsätoriei, la caz de neindeplinirea acestei concUtii, donatiuneaeste caducl, ca i contractul matrimonial:

«Deficiente eonditione, deficit donatio. (Nelndeplinirea condi-tiei aduce desfiintarea donatiunei).

1) Vezi tom. IV, partea I, p. 664 urm.Vezi supra., p. 294.

3) In cat priveste donatiunile ante san propter nuptias in dreptul romanIn dreptul nostru anterior, vezi tom. IV, partea 1, p. 670, nota 2 si p. 726,

nota 2; tom. VIII, parte,a I. p. 156, ad notam si p. 690, text si nota 1. Cpr,C. Galati i Cae. S. I, Dreptul din 1912, No. 27, p. 211; Bult. 1913, p. 1761FA pr. judieiar din 1914, Nc. 19, etc.

www.dacoromanica.ro

414 COD. CIV. CARTEA III. TIT. II. CAP. IV. ART. 932.

Aceasta nu este decät aplicarea principiilor generale,care carmuesc contractele conditionale (art. 1017 C. civil).

Daca cägtoria in vederea cäreia donatiunea a fost fäcutä,este mai in urmä anulatä, donatiunea, impreunä cu conventiamatrimonia% in care a fost fäcutä, va e:Idea, afarä de cazulunei cAsätorii putative (art. 183, 184 C. civil), in care cazea ti produce efectele in privinta- sotului de huna credintä 1).

Caducitatea donatiunei ii produce efectele sale si inprivinta tertiilor, chiar daca ei au fost de bunä credintä.

Donatiunile Mente viitorilor soti prin contractul de cä-sätorie pot fi relative: 1° la donatiunile de bunuri prezente(art. 932); 2° la cele de bunuri ylitoare (art. 933); 3° lacele de bunuri prezente si viitoare (art. 934), si in fine,4° la cele facute sub o conditie potestativä din partea dä-ruitorului (art. 822, 823 si 826 C. civil).

621. I) Donatiunile de bunuri prezente (art. 932C. civil). Art. 932 are de obiect o donatiune de bunuriprezente, desl textul n'o spune anume, dupa cum o spuneart. 1081 din codul francez. Aceasta rezultä din comparatiatextului de mai sus du art. 933, care se ocupä de donatiu-nile -bunurilor viitoare, si ca art. 934 si 935, care se ocupäde donatiunile cumulative de bunuri prezente si viitoare.

Persoanele capabile de a dispune, fie rude sau sträine,pot sa däruiasca averea lor in total sau in parte, ambilorviitori soti sau numai unuia din ei. Daca' aceastä donatiunea fose facutà prin contractul de cásAtorie, se vor aplica re-gulele prescrise in capit. de fatä. Daca donatiunea a fostfäcutä printr'un act separat, se va aplica dreptul comun.

Spre deosebire de codal fr., nici intr'un caz nu se poateinsä dispune in favoarea copiilor ce se vor naste din, casa"-toria proiectatä, pentruca acesti copii nefiind inca conceputi,n'au capacitatea de a priml. (art. 808 C. civil). Legea noasträn'a admis, in aceasta privintä, nicio exceptie 2).

Art. 932 C. civil dispune c6 donatiunile (de bunuri

Ve,zi tom, IV, partes I, p. 671, 672; torn. VIII, partes I, p. 123,124, §i 187.

Vezi tom. IV, partes, I, p. 674, text si nota 2, p. 679. nota 1; tom.VIII, partea I, p. 9, ad notara, p. 180, ad notam, etc. Vezi si infra, p. 416.

www.dacoromanica.ro

DONATIIINILE DE BUNITRI PREZENTE. ART. 933 ka INSTITUTEA 415CONTRACTUALX. ART. 933.

prezente), facute sotilor sau unuia din ei prin contractul decasatorie, nu sunl supuse la nicio forntalitate. Ele nu suntinsa scutite de formele solemne, pentruca trebue sa fie facuteprin contractul de casatorie, care este un contract solemn(art. 1228 (J. 'civil, 708 Pr. civ.) 1), asa cA, in realitate,textul de mai sus, care se ocupa numai de formele dona-tiunei, nu deroaga dela dreptul comun.

In ceeace priveste chestia de fond, aceste donatiuni suntrevocabile pentru neindeplinire de sarcini din partea dona-tarului (art. 829, 830) si survenire de- copii, daca aruitorulnu este ascendentul sotului donatar (art. 836), ele nefiindinsit revocabile pentru ingratitudine (art. 835).

Ele stint supuse raportului atunci când sotul donatarmosteneste ab integtat pe ascendentul salt daruitor (art. 751C. civil); ele sunt reductibile de cateori ataca rezerva mo§te-nitorilor neaparati (art. 841 urm.); ele nu pot fi facute depersoane incapabile de a dispune unor persoane incapabilede a priml (art. 808); ele sunt supuse transcrierei de cateoriau de obiect imobile (art. 818),si formalitatei statornicite deart. 827, de cateori au de obiect, lucruri mobiliare. In fine,in cazul unei donatiuni de bunuri prezente, facuta prin con-tractul de casatorie, -ea obligg pe däruitor a garanta pe sotuldonatar de evictiune, conform art. 1240 C. civil 2), etc.

Exista insa oarecare deosebiri intre donatiunile ordi-nare si cele de bunuri prezente facute prin contractul decilatorie, asupra carora vezi tom. IV, partea I, p. 677, 678.

622. Dongiunile de bunuri viitoare sau institupilecontractuale (art. 933 C. civil) 3). Institutia contractuall,de care am mai vorbit supret, p. 20 si p. 160, este o dis-pozitie facuta prin contractul de cäsatorie, prin care o per-soana, capabila de a face o donatiune, ruda sau sträing, cudonatarul, da viitorilor so ti sau unuia din ei, totul sau partedin bunurile sale viilo are, adeca ce 'va lasá la moartea sa.

Aceasta institutie, necunoscutä la Romani si in dreptul

I ) Cpr. Cas. S. I, Bult. 1912, p. 1133.Art. 828 C. civil, (Imprumutat dela art. 1077 din codul Italian) nu

este deci aplicabil In specie. Vezi tom. IV mentionat, p. 676, 677.Vezi asupra acestei materii, Colin et Capitant, III, p. 821 nral.

www.dacoromanica.ro

416 COD. CIV. - CARTEA III.- TIT. II.- OAP. IV. - ART. 933.

nostru anterior, imprumutatä dele vechiul drept francez, esteun pact succesoral, adecl o conventie asupra -unei succesiuninedeschisä, exceptional permisä de lege.

Institutia contractactuala existä si in dreptul nostru,pentrueä art. 933 din codul civil perrnitand däruitorului dea a, viitorilor soti, san unuia din ei, bunurile sale viitoare,prin contractul de cäsätorie, prin bunuri -viitoare a intelescele ce el va 'Asa la moartea sa. Fiind deci necontestat cä,prin bunuri viitoare, legea intelege ad l bunurile ce däruitorulva läsa, la moartea, sa, este evident cA institutia contractualäisi. are fiintä si la noi, fiindel däruitorul, care dispune deaverea sa viitoare prin contractul de cäsätorie, dispunP de oavere de succesiune, instituind mostenitor prin contract pesotul tlonatar. De aceea, jurisprudenta n'a tagAduit niciodatä,'existenta acestei institutii in dreptul nostru actual 1). Numaiamicul nostru, C. (i. Disiescu, o tägädueste, eroare involuntarä,pe care am semnalatä in tom. I, partea I, al Commit. noastre(Introducere), p. 48, ad notam.

622 Ws. 0 deosebire insemnatä, existä insä intre legeanoasträ si cea fiance* csaci; pe cand in codul fr. se poateinstitul mostenitor, prin contractul de cAsätorie, nu numaipe soti, dar si pe copiii sotilor neconceputi in momentulinstitutiei, ce se vor naste din cäsätorie, legea noasträ nu seocupg de acesti copii si nu der.oaga dela dreptul comun dedtIn privinta sotilor 2).

622 ter. Ca si donatiunile de bunuri prezente, dona-tiunile de bunuri viitoare sau institutiile contractuale (cuvintei'mprunkutate dela vechiul drept francez) 3), sunt supuse ra-portului real si raportului fictiv statornicit de art. 849 C.civil. Ele sunt, de asemenea supuse reductiunei, durd, cumdispune anume art. 1090 din codul francez. Institutiile con-tractuale pot fi supuse acelorasi modalitäti si sarcini, la carepot fi supuse once liberalitáti in genere.

Vezi decizille citate in tom. IV, partea r, p. 683, nota 1.Vezi suprà, p. 414, text soi nota 2.Vezi Domat, Lois civiles dans leur ordre naturel, V, p. 29. No. 10

(ed. CAM)

www.dacoromanica.ro

0 Vezi infra, p. 421.La caz de indoialli, dispozitia nu va fi deci interpretafft ea o institutie

contractualA sau donatiune de bunuri viitoare. Vezi tom. IV, partea I, p. 684.Vezi supra, p. 20, text si nota 2.

D. .11.6zandre8co. Principiile Dreptului Civil Itonaftn. Vol. Il.

INSTITUTIA CONTRACTUALL ART. 933. 417

Caracterele institutii contractuale. Institutiacontractualä este -un termen de mijloc intre donatiunea intervivos ki testamentul. Ea se deosebeste de danatiunea intrevii pentru a se aprophl, de testament, intrucat are de obiectbunulile viitoare adeca', totul sau parte din averea ce dis-punätorul va läsá, la moartea sa, i intrucat ea nu se des-chide cleat la moartea lui, däruitorul rämänänd proprietar

avänd facultatea de a ihsträina bunurile däruite prin actecu tithi oneros (argum. a contrario din art. 933 § 2) 1).

Pe de alta parte, ea se deosebeste de terstament sprea se apropià de donatiune prin caracterul su de irevoca-bilitate, intrucät däruitorul nu mai poate dispune de bunurilesale prin acte cu titlu gratuit (art. 933 § 2). Ea are deci,pe de o parte, caracterul unui testament, iar pe de alta, acelal unei donatiuni, nefiind, in realitate, nici una nici alta. Deaceea, Furgole o numel o dispozitie amfibie, iar altii o nu-mesc o dispozitie hermafroditd.

623 bis. Institutia contractual fiind un mod de adispune de averea sa cu totul exceptional, este de strictäintrerupere 2). Ea constitue, pe de o parte o derogare delaart. 800 C. civil, iar pe de alta parte, o derogare dela art.702 si 965 § 2, care opresc pactele succesorale.

Aceste consideratii au si fäcut pe legiuitorul italianpe alte legluiri strrtine, precum, de exemplu : dreptul bulgar,codul el vetian din 1907, etc. a nu mai admite aceastä, insti-tutie. Codul german o admite insä sub numele de pact suc-cesoral, (ErbVertrag) (art. 2274 urm.) 3).

Actele prin care se poate face 9 institutiecontractuall Institutia contractualä nu poate fi facutä cleatprin contractul de cdsätorie (art. 932, 933 C. civil). 0 in-stitutie contractualà fäcutà printeun alt aet, ar fi inexistentä.

Ea poate fi fäcutä prin mandatar; mandatul trebue hugsä fie autentic si special.

www.dacoromanica.ro

418 cop. cry. CARTEA III.- TIT. II. -CAP. VI.- ART. 933.

624 bis. Cu toate institutia contractualg, se apropie,-sub unele raporturi, de testament, totusi se decide, in genere,

doua sau mai multe persoane pot face o donatiune debunuri viitoare in folosul -ambilor soti sau al unuia din eiprin aeelae contract de cAsatorie. Art. 857 C. civil, careopreste testamentul conjunctiv nu este- deci aplicabil in specie.

625. Bunurile care pot fi cuprinse lute° institutiecontractualà si plata dato.riilor dAruitorului. Institutiacontractualä poate sä aibg. de -object toate sau parte numaidin bunurile -ce dispunatorul ya lgsá, la moartea sa. In cazulintäi, institutia contractu.alä este aniversalg, iar in cazul aldoilea, cu tigu universal. Ea poate fi fäcutg 1 cu titlu par-ticular sau singular, adecg sg, aibg, de obiect o- suma de banisau un lucru determinat.

Daca institutia contractualä este universalg, sotul donatarva platì toate datoriile dispunätorului (art. 893), pe cand elnu le va prat deal in proportie cu ce va lta, in caz andinstitutia va fi cu titlu universal (art. 896 C. civil), el neprátind de loc aceste datorii, de bateori ea va ava de objectun lucru anume determinat (art. 775, 909 C. civil). Cu altecuvinte, vom aplia institutiilor contractuale, in privinta pläteidatoriilor, regulele dela legate.

625 bis. i fiinda regulele dela legate stint aplicabilein specie, vom decide ca sotul instituit, care trebue sä plä-teasä datoriile däruitorului, le va plgti ultra vires emolu-menti, de cAteori el va intrá in posesiunea bunuriior farg.inventar (art. 897 C. civil).

Sotul instituit moOenitor nu va plaI lush' legatele litsatede clispunätor, care Milian in sarcina exclusivä a mostenitorilor,

625 ter. Chestiunea de a_ se sti dacl institutia con-tractualä este sau nu supusä', transcrierei, atunci and, are deobject imobile, este foarte confroversatg. Pgrerea generaráeste a ea nu este supusä acestei fortnalitgti, cel putin Intimpul vietei dä'ruitorului; pentrucd, pe de o parte, ea nusträmutg, proprietatea imobilelor däruite deat ca succesiune,lar pe de altg, parte, institutia contractualä nu transmiteactualmente niciun drept sotului donatar.

www.dacoromanica.ro

I) Vezi tom. IV, parten 1, p. 693 ei tom. VIII, partea I, p. 382.

INSITTUTIA CONTRACITIALX. - ART. 933. 419

Apoi, transcrierea in thnpul vietei dáruitoruiui este chiarCu neputintä, eaci institutia contractuald având de obiect imo-bilele ce däruitorul va läsà, la moartea sa, aceste imobile suntnecunoscute tn timpul vietei däruitorului, i necunoscandu-sesituatia lor, nu se poate procede la formalitatea transcrierei.In fine, contractul matrimonial, din care donatiunea formeazào clauz6 specialg, fiind transcris inteun registru special, tertiiinteresati au de unde BA' se informeze despre existenta do-natiunei.

Institutia contractualä' va trebul lush' sä fie transerisäla moartea däruitorului. pentrucä ea este un act intre vii,desi nu-i produce efectele ei cleat la moartea lui i del,In unele privinte, i se aplicg regulele dela legate.

625 quater. Daeä institutia contractualg are de obiectlucruri mobile, ea nu este supusg, formalitätei actului esti-mativ prevärzut de art. 827 C. civil, pentrucä, in momentulfacerei donatiunei, nu se poate cunoaste bunurile ce därui-torul va läsä la moartea sa.

626. Persoanele care pot face o institutie cnotrac-tualà. Once persoang poate et fad, o institutie contrac-tualä, fie acea persoanä straing, sau ruda eu sotii, destul esteca ea sä fie tapabilä.

Itistitutia contra ctualg, apropiindu-se mai mult de dona-tiune decat de testament, acel care o face trebue et fie ca-pabil de a dispune in momentul facerei iustitutiei, iar nu inmomentul mortei sale,

Minorul de 16 ani nu poate deci face o institutie contrac-tuala, (lee el are eapacitatea de a testa, inteo limitä oare-care (art. 807).

Tot astfel, e femeea märitata are nevoe de autorizarespre a face o institutie contractualä.

Femeea dotalä, niel ehiar autorizatä, nu poate sä dispuede imobilul dotal printr'o institutie contractualä, afard de cazulan I ar fi vorba de stabilirea sau cApätuirea unui copil al ei 1).

Ea poate insä, dacg, este autorizata, sä dispue de dotaei motiliark fiindcg, aceastä dotä este alienabilä (art. 1249).

www.dacoromanica.ro

420 COD. CIV.- CARTEA III.- TIT. II. - CAP. VI.- ART. 933.

Intr'un cuvant, toti acei -incapabili de a dispune deaverea lor prirr aete intre vii, sunt incapabili de a face oinstitutie contractuall Astfel sunt interziO judeditorWi saulegalmente, falitii, etc. Cei pRi sub consiliu judic7ar au nevoede asistenta consiliului.

Persoanele in folosul drora institutia con-tractuard poate fi Menta. In dreptul nostru, institutiacontractuara nu poate fi facuta, deat in folosul viitorilor Misau al unuia din ei, niciodata insa in folosul copiilor ce sevor na0e din casatorie. -

Daca, institutia contractualä' a fost facuta in ace1a0 timpli sotilor si copiilor viitori, ea va fi valida in privinta so-tilor 14 inexistenta in privinta copiilor.

Sanctiunea conditiilor cerute pentru validitateainstitutiei contractuale. -- Conform principiilor generale, in-stitutia contractuall poate fi inexistentil sau numai anulabillt.Ea este inexistenta atunci cAnd n'a fost facuta prid con-tractul de casatorie li cand a fost faena altora decat vil-torilor soti, de exemplu: copiilor ce urmau a se nqte dincasatoria proiectata.

Singurul caz in care institutia contractuala va fi numaianulabila, este acala cand dispunatorul ar fi fost incppabilde a dispune in momentul facerei ei.

In asemenea caz, actiunea in anulare poate fi exercitata,de incapabil in termen de 10 ani dela incetarea incapaci-tatei sale (art. 1900 C. civil).

Ea poate fi exercitata i de moOenitorii incapabilului,insa numai in urma mortei dispunätorului.

Unii aplica irisa moOenitorilor tot prescriptia de 10 ani,lar altii le aplica prescriptia dreptului comun 1).

Efectele institutiei contractuale (art. 933 § 2C. civil). Singurul efect al institutiei contractuale, pe careil. prevede legea, este ca dispunätorul nu mai poate dispunede bunurile cuprinse in dispozitie nici prin donatiuni, niciprin testament, nici printr'o alta institutie contractuala (art.

') Vezi tom. IV mentionat, p. 698, text Qi. nota 3.

www.dacoromanica.ro

O Vezi supra, p. 417.2) Loysel, op. cit., I, p. 302, No. 309.

INSTITUTIA CONTRACTUATA. ART. 933. 421

'933 § 2); de unde rezultA, per a contrario, cA el poate-dispune de ele prin acte ca titlu oneros 1).

630. Efectele instrtuljei contractuale in privintaIlispunatorului. Dispunátorul pAstrhnd pana la moarte,proprietatea bunurilor cuprinse in institutia contractual',poate sii le instrAineze ca titlu oneros, bine inteles, de bunácredinté $i fArit fraudtl, puthnd sii le greveze de sarcini reale,nuntai instrAinarea cu titlu gratuit fiind opritA de lege (art.933 § 2).

4zReconnaissance générale du principal béritier, n'empècliequ'on ne pgisse s'aider de son bien ; ainsi seulement qu'on avantageun autre, au pré]udice du marié des biens qu'on avait alors», zice.Loysel 2).

Soarta institutiei contractuale va athrnA deci foarte multde drtruitor, de buna sa credintA $i de inteligenta ce el vadispune in administrarea averei sale. El puthnd sé contractezeimprumuturi, sA-$i instrAineze averea cu titlu oneros i sáfacá speculatii gre$ite, sotul donatar, n'are decht un singurmijloc de a asigurh, inteo m'Asura oare care, contra unuiasemenea perico], $i anume: acel de a cere o donatiune cu-mulativa de bunuri prezente qi viitoare, permisA de lege (art.934, 935 C. civil), fdrè a puteA, Ins.A oprI pe dispunAtor,printeo clauzA a cortractului, de a dispune decht. cu consim-tinthntul donatarului; cAci renuntarea din partea däruitoruluila dreptul ce-i dh legea de instrAinh averea cu titlu

,oneros, ar fi un pact succesoral condemnat de lege $i demoral (art. 702, 965 § 2).

Ditruitorul n'ar pufea nici chiar sá garanteze institutiacontractuald printeo ipotecá conventionalg, dreptul ce el arede a dispune de averea sa prin acte cu titlu gratuit opu-nandu-se la conaituirea unei asemenea garantii. Ipoteca carear garanth institutia contractuall ar fi deci neavenitA, Meaa anulá insA$i institutia.

www.dacoromanica.ro

422 COD. CARTEA III. -TIT. II. - CAP. VI. - ART. 933.

Efectele institutiei contractuale in privinta so-tului donatar. Aceste efecte trelpese examinate din doua...puncte de vedere : 1° in timpul vietei daruitorului ; 2° inurma mortei sale.

P Efectele institutiei contractuale in timpulvietei däruitorului. In privinta naturei dreptului ce inai-tutia contractuala confera instituitorului, in timpul vietei-daruitorului, exista discutie.. Dupg sistemul care ni se parecel mai juridic, acest drept este un drept eventual de suc-cesiune care are multa analogie cu acel al moOenitoruluirezervatar, in timpul vietei lui de cujus, fiindea däruitorul,nu poate nimici drepturile donatarului prin acte Cu titlugratuit (art. 933 § 2).

Sotul donatar ne avand, in timpul vietei daruitorraluirniciun drept la bunurile ce compun patrimoniul aeestui dinurma, el nu poate dispune de aceste buntri nici cu titluoneros, nid cu titlu gratuit, iar ereditorii si nu pot sâ leurmäreasea eat timp träieste dispunatorul. Donatarul nu poatesa controleze insträinärile ca titlu oneros consimtite de dä-ruitor, el neputand, dupa pärerea generalä, niel st provoace-mäsurile conservatorii necesare pentru a-si asigura exercitiululterior al dreptului sail de succesiune, pentruca acest (keptnu apartine nici m30enitorului rezervatar.

El nu poate, in timpul vietei dáruitorului, sä renuntela dreptul su, sau cedeze altuia, asemenea acte-nepu-tfind fi facute deck in urma raortei däruitorului, pentruea.atunci sotul tionatar a dobandit in mod irevocabil titlul demokitenitor.

632 bis. 2° Efectele institutiei contractuale in firma:mortei dAruitorului. Institutia contractuala fiind o datiosuccessionis, se deschide prin moartea däruitorului (art. 651C. civil), si sotii instituiti prin contractul de casatorie nu se-pot folosl cleat daca exista in acest moment (art. 654 C.civil).

Daca numai unul din soti a fost instituit mostenitor,moartea lui inamplata inaintea acelui a daruitorului face-ca institutia sa devie revocabila.

Daca ambii soti au fost instituiti moOenitori prin con-

www.dacoromanica.ro

2) Vezi tom. IV, parea I. p. 707 i tom. IV, partea II, -p. 482, nota 2.Leges, nearittand de astiidata formele renunrei, ea si_la legate, sotul

n'are nevoe de a Tenunta la grefa tribunalului, art. 695 din codul civil nefiinddiplicabil in specie.

Vezi supra, p. 72.

INSTITUTIA CONTRACTUAL/. - ART. 933. 423

tractul de casatorie, i unul din ei s'a savarsit din viath'inaintea daruitorului, partea sotului savarsit din viata nu vaspori partea elui care traeste, pentruca dreptul sporirei pre-vazut de art. 829 C. civil, End o exceptie dela dreptulcomun, se aplica numai la succesiunea textamentara si la ceaab intestat, nu, insl fa donatiuni i institutii contractuale 1).

institutia contractuala deschizandu-se prin moartearuitorului, sotul donatar devine ill acel moment proprietarulbunurilor cuprinse in ea, avand facultatea de a primi instituiiasan de a renuntà, la ea, chiar daca ar fi primit-o prin con-tractul de casatorie 2), fail a putek Insa s'o primeasca sau-s'o lepede pentru o parte numai:

4iVento pro parte heres». (Nimeni nu poate fi moSenitor numaipentru o parte) a),

FA n'ar puta tnsä sa renunte la institutie dupa ce aacceptat-o in urma mortei daruitorului, nici s'o -accepte dupace a lepadat-o, pentrued de cateori exercitat dreptul. deoptiune, el nu mai poate reveni asupra lui.

632 ter. Sotul instituit mostenitor n'are sezina, chiardad el ar fi descendentul d'a'ruitorului, pentrucá art. 653 C.civil nu confera sezina deck descendentilor i ascendentilor,.care primese succesiunea mn calitate de mostenitori ab intestat,lar nu donatarilor i legatarilor. Ef va eere sled posesiuneaaverei dela mostenitorii itivestiti eu sezina, iar In lipsa lor,de la justitie.

633. Caducitatea institutiei contractuale.codul nostru nu vorbeste de caducitatea institutiilor contrac-tuale, eliminand art. 1088 si 1089 C. fr., totusi institutia con-tractuala va fi caduca in cazurile urmatoare: 1° cand casatoriaIn vederea careia a fost fawn,' n'a avut loe (art. 1017 C.

2° când sotul sau sotii donatari renunta in mod uni-,lateral la donatiune, fara ca renuntarea sa se fad in folosul

www.dacoromanica.ro

424 COD. CIV.- CARTEA III.- TIT. II. - CAP. VI. - ART. 933, 934, 935-

cuiVa; i in fine, 30 d'Id lucrul determinat eare face obiectulinstitutiei a perit cu totul in timpul vietei dáruitorului (art..927 C. civil).

In aceste cazuzi, institutia se considera ca si cum n'arfi avut fiinta niciodatä, bunurile ramánand in succesiuneaab intestat a daruitorului 1.1 caducitatea folosind, in limitelepartei disponibile, donatarilor posteriori -sau legatarilor.

In lipsa de donatari sau legatari, caducitateafoloseste mostenitorilor ab intestat

Revocara institutiet contractuale. Institutiacontractual' mai este lipsitA de efecte atunci cand este revocara.Din cele trei cazuri de revocare prevázute de art. 829 C. civil,doul numai se aplica' institutiei contractu ale, i anume 10 nein-deplinirea sarcinilor impuse sotului sau sotilor donatari (art.83Q_ C. civil); 2° survenirea de copii däruitorului, in urmadonatiunei (art. 836 urm. C. civil).

Cát pentru ingratitudinea sotului donatar, stim canu este aplicabila institutilor contractual° (art.. 835 C.

civil)Institutiacontractualä mai este revocabilá, iar nu cadueäea In codul francez, atunci cánd daruitorul supravietueste sotuluisau sotilor donatari (art. 933 § ultim); de unde rezultà, prinargument a contrario sensu, ea altfel ea este irevocabila.

In caz deci cand dáruitortul supravietuind sotilor dona-tari, n'a revocat donatiunea, dreptul sotilor institditi trec lamosteoitorii lor, ca un drept dobandit inca din momentulfacerei donatiunei 1).

111. Donatiunea cumulatiO de bunuri prezente§i- viitoare (art. 934, 935). -- Donatiunea comulativa saualternativa prevázuta de art. 934, 935 C. civil este o dis-pozitie prin care o persoaná, ruda sau sträing, da' prin con-tractul de casätorie, viitorilor soti sau numai unuia din ei,totul sau parte din bunurile ce va lásá la moartea sa sitotul sau parte din bunurile sale prezente si actuale, asa c5sotul sau sotii donatari au, la moartea daruitorului, facultateade a primi bunurile ce acesta va lásá atunci, sau de a opri

Cpr. Windscheid, Zur Lehre des Cod Napoleon von der Ungfiltigkeitdes Rechiggesehäftes, p. 283.

www.dacoromanica.ro

DON. CIIMUL. DE 13UNIFRI PREZ. X VOTOARE.- ART. 934, 935. 425

numai bunurile prezente, platind datoriile i sareinile exis-tente in momentul donatiunei.

Aceasta donatiune nu este eu putinta de cat sub conditiade a se anexà la actul de donatiune un stat, adeca un inventardetaliat si exact de datoriile i sarcinile existente in mo-mentul donatiunei 1).

In lipsa unui asemenea stat sau inventar al datoriilordaruitorului, donatiuneh nu este nula, insa sotul donatar numai are dreptul de optiune ce-i confera legea, ci el trebuesa primeasca sau sa lepede intreaga donatiune, ea fiind, Inasemenea caz, o institutie contractual ordinarä, desì cuprinde§i bunuri prezente (art.. 933, 935 C. civil).

Dreptul de optiune, pe care II are sotul, donatar, trecela mostenitorii sai, in caz de supravietuirea daruitorului, dacaacesta n'a revoeat donatiunea (art. 933 §

In timpul vietei däruitorului, donatiunea cumulativa debunuri prezente i viitoare nu produce niciun efect, ea sidonatiunea ordinara de bunuri viitoare, donatarul nedobándindniciun drept actual, asupra bunurilor cuprinse in donatiune.

Dreptul de optiune al donatarului nu se deschide cleatla moartea daruitorului.

Daca, donatarul opteaza pentru bunurile viitoare; se voruplicA, regulele dela institutia contractual'.

Daca el opteaza,' pentru "bunurile prezente, optiunea saare efect retroactiv, i donatarul este presupug a fi fost pro-prietarul bunurilor däruite- file/ din ziva donatiunei, adeca a.autentifieärei contractului matrimonial. Dreptul de proprietate.al daruitorillui asupra ace8tor bunuri fiind rezolvit, toateinsträinarile, precum i sarcinile reale constituite de el, nuvor fi opozabile donatarului, daca el a avut grija de a tran-scrie actul de donatiune, in privinta imobilelor care fac partedin acest act, si pe care el le va puta, revendick daca

st instrainate de catre däruitor.Daca donatarul a lepadat donatiunea in intregimea,

,ceeace el este liber sa faca, el va fi considerat ca i cumn'a fost niciodata mostenitor (art. 696 C. civil), el neputand

9 Inventaral datoriilor este filet de prisos, dac . däruitorul bunurilorprezente a soutit pe sotii donatari de plat.a datoriiior, ImpunAndu-le numaiAnostenitorilor

www.dacoromanica.ro

426 COD. CIV. -CARTEA III.- TIT. II.- CAP. VI. ART. 934, 935.

sa la nimic din bumirile damita, i fiind dator a restitul pe_ele primite, In caz eand ar fi fost pus in posesiunea lor.

Daca sotul donatar a acceptat donatiunea In Intregimeaei (art. 935), el poate cere nu numai bunurile existente lamoartea. dáruitorului, dupa cum pe nedrept dispune (art.935 § 2, ci i bunurile de care dgruitorul a dispus cu titlugratuit -In contra art. 933 § 2, pentruca donatiunea cumu-lativa fiind, in asemenea caz, o institutie contractualá, art.935 se complecteaza prin art. 933 C. civil, si din acest text,rezultä a contrario ca daruitorul n'a putut sá dispue,timpul vietei sale, cu titlu gratuit, ci -numai cu titlu onerog(vänzare, schimb, tranzactie. etc.).

Prin -urmare, in cazul art. 935, ca si in eazuI art. 933,donatarul care a acceptat intreaga donatiune, nu va aya,iiiciun drept la bunurile esite din patrimoniul daruitorului,prin acte cuT titlu oneros, ci numal la cele exigtente la- moarteaacestuia, $i la cele Instrainate cu titlu gratuit, care existain succesiune, de ()armare daruitorul -nu puta sa dispue de-ele (art. 933 § 2).

Donatarul care a acceptat donatiunea In intregimea ei,va pral bate datoriile si sarcinile succesinnei, atat cele an-terioare cat si cele posterioare donatiunei (art. 935 C:pe cand donatarul care a oprit bunurile prezente, va platinumai donatinnile existente in momentul donatiunei (art.934 C. civil).

Rámfine irisa bine inteles ca donatarul mire va accepta.Intreaga donatiune, nu va pral toate datorlile daca el n'afost instituit decat pentru o parte din bunuri, ci numai aparte din datorii, in proportie cu partea -pentru care el _afost instituit ; cAci este de principiu cá datoriile se impartfiltre diferitii moeenitori,in proportie cu partea lor s'acceso-'rala (art. 770, 1060 C. civil).

aceste datorii_ i sarcini el le va piad ultra vires-bonorum, daca n'a avut prudenta de a accepta guecesiu,neasub benefieiu de inventar (art. 897 O. civil).

In fine, donatarul unor lucruri partieulare nu va platinicio datorie a däruitorului, el iiind un 14uccesor particularmi singular (art. 775 in fine, 909 G. civil).

Din cele mai sus expuse usor se poate deduce utilitatea.

www.dacoromanica.ro

ION. SUB COND. POTEST. DIN PARTEA DXRU1T. ART. 822-824, 826. 427

practica a donatiunei cumulative de bunuri prezente i viitoare,care a fost imprumutata dela art. 17 al ordonantei din 1731:

1° Ea pune pe donatar la adapostul instrainarilor cutitlu oneros consimptite de däruitor; 20 ea 11 desärcineaza,de plata datoriilor conetractate de däruitor Iii urma donatiunei.

Gratie acestei combinatii, donatarul va puteA, once s'arintampla, sa pastreze bunurile care apartineau daruitoruluiin momentul iacerei donatiunei.

IV. Donatiunile fAcute sub o conditie potes-lativA ihn partea dAruitorului (art. 822, 823, 824, 826C. civil). Donatiunile ordinare nu pot fi fäcute sub oconditie care st atarme numai de vointa daruitorului (art..822 C. civil), pentrucar aceasta ar fi o calcare a principiuluiirevocabilitatei donatiunilor (art. 801 C. civil), i tiut esteca, In materie de donatiuni:

4Donner et retenir ne vaut» 1).

Acest principiu fiind 'tusa restrictiv, legea nu puteA srL-1donatiunilor ce se fac viitorilor soti prin contractul

ion de eAsgtorie, fiindca. asemenda liberalitäti au de scopInlesnirea casateriei pe care legea a voit s'o favorizeze. Deaceea, art. 826 din codul civil, aplicabil ii donatiunilor facute-sotilor in timpul casatoriei, declara, intre altele, ca art.822-824, care cuprind o aplicare a principiului irevocabi-lite nu se aplica donatiunilor Multe viitorilorsoti prin contraetul lor de casatorie 2).

DONATIUNILE FACUTE INTRE VIITORII SOTIPRIN CONTRACTUL DE CASATORIE (INAINTE DE

CASATORIE). (Art. 936 C. civil).

Art. 936 din codal civil dispune c viitorii soti-pot, prin contractul ion de casatorie, faca, unul altuia,inainte de casatorie, cu sau fax/ reciprocitate, once donatiune_ar vol 3); prin urmare, atat o donatiune de bunuri prezente

Vezi supr4, p. 331 f}i infrà, No. 6'6, etc.Vezi supres, p. 332 i infrà, p. 441 urm.In cat priveFse restrictia Sena de lege,a comercia1á. atunci and biír-

batu1 fijad comerciant In momentul celebriírei câsätoriei, san devenind comer-.ciant In anul urmlitor {art. 796 C. com.), vezi tom. IV, partea I, p. 724, nota 2.

www.dacoromanica.ro

428 COD. CIV. - CARTEA III.- TIT. U. - CAP. VI.- ART. 936.

sau viitoare, cât i o donatiune cumulativa sau alternativa:de bunuri prezente i viitoare, precum si o donatiune supusä,unei conditii potestative din partea daruitorului (art. 822..826 C. civil).

Vericum qi vence se va n. eza. Inaintea nuntei, acea tomealasa se pazeasca intocmai», zice codul Caragea (art. 2, partea IV,.capit. 2).

Inter eos qui matrimonio coituri sunt, ante nuptias donatiofacta jure consistit, etiamsi eodem die nuptiae fuerint consecutoe»,(Donatiunea futre persoane care au sà se casatoreasca, faena' ina-intea casatoriei este valida dnpa principiile dreptului, chiar dacacasatoria s'ar celebra In ziva cand donatiunea a fest faena). (L. 27,.Dig., De donationibus inter virum et uxorem, 24. 1) 1).

Legea permite viitorilor soti de a-si face t'Are ei (m'iceliberaTitäi prin contractul de casätarie: 1° pentruca, inainteacelebrarei casatoriei, ambli viitori soti fiind trae° pozitiecegall de eatarnare, nicio ratiune nu era de a se pune vreo-piedeca sentimentelor de afectiune care-i impinge a-si face.liberalitati reciproce; 2° pentrucä aceSte sunt decele mai multe ori cauza determinanta a casätoriei.

Viitorii soti au capacitatea de a-si face donatiuni princontractul de casaturie, chiar daca sunt minori; destul este-ca ei O, fie asistati de persoanele a caror consimtimant estenecesar pentru validitatea casatoriei (art. 1231 C. civil):

411-abilis ad nuptias, habilis ad pacta nuptialits» 2).Orice dar dinaintea nuntei va dama nevarsnical, se prinieSer

zice codul Caragea (art. 5, partea IV, capit. 2).Regulele care carmuesc aceste donatiuni sunt, in prin-

cipiu, cele prevazute in capit. precedent, care se ocupa dedonatiunile ce tertii pot face viitorilor soti prin contractade casatorie.

Astfel necelebrarea casatoriei In vederea careia donatiuneaa fost facutd, face ca ea sa fie inexistenta. (art. 1017 C..civil).

(Cand nu se va face nunta, darurile dinaintea nuntei se intorc-Inapoi, zice codul Caragea (art. 6, partea IV, eapit. 2).

I) Vezi §i Cod., De donationibus ante nuptiasi veZ propter nuptias, 5.. 3..2) Vezi supra, p. 259 si 301. Mai vezi tom. IV, partes I, p.. 726 qi tom..

VIII, partes I, p. 77, 78, etc.

www.dacoromanica.ro

DON. INTRE SOTI N TIMPDL CISXTORIEL ART. 937. 429

Spre deosebire de ceeace se intampld in codul fr., ase-menea donatiuni sunt fila, revocabile pentru na0ere de copiicontorm art. 836 0. civil 1).

Tot astfel, tim ca donatiunile fánute de unul din viitoriisoti celuilalt, prin contractul de cdsätorie sunt revocabiledin cauza ingratitudinei sotului donatar 2).

Donatiunile frtcute intre viitorii soti prin contractul decdsdtorie sunt, de asemenea, revocate de drept prin pronun-tarea divortului pentru cauz6 determinatd contra sotului do-natar (art. 280 C. civil) 3).

Cut pentru - donatiunile ce sotii 0-ar face in tirnpulcdsgtoriei, ele suut totdeauna revocabile, i revocarea atArnäde simpla vointd a ddruitorului (ad nutum), fárd ca el sd aibdnevoe de a invoch vreo cruzä', legald, (art. 937 C. civil) 4).

Singura cauzd de revocare, neaplicabild in specie, esteaceea pentru na§tere de copii (art. 836, 937 C. civil).

DONAT1UNILE FACUTE INTRE SOTI IN TIMPULCASATORIEI (Art. 937 C. civil).

638. In toate timpurile, donatiunile dintre soti aufost supuse unor regule particulare, din cauza pericolului ceele prezintd, fiindcd pot fi smulse prin inraurirea ce unaldin ni exercitd asupra celuilalt,

La Romani, din capul locului, ele eran permise i ciliarinlesnite prin legea Cincia, care este din anul 550 delafondarea Rornei. Mai tarziu ele furd irisa oprite prin uz 5),O apoi iar4i permise prin Senatus-consult al lui Caracalla(oratio Antonini) din anul 206 al erei crqtine, sub con-ditia ca sotul ddruitor sa fi murit cel dintai, Mea.' a fi di-vortat i revocat donatiunea.

Justinian mentine Senatus-consultul lui Caracalla suboarecare conditii 6).

2) Vezi supra, p. 366.Vezi tom. IV, I, p. 485 ei p. 727.Vezi tom. IV, p. I, mentionat p. 456, 728 ei 73.;.Vezi tom. IV p. J. mentionat, p. 728 ei 739 al infra, p. 434.

5/ L. 1, Pr. EA L. 3, Pr., Dig. De donationibus inter virum et uxorenz, 24.1.6) L. 25, Ood, De don. inter virum et ~ron, 5. 16 ei Nov. 162, capit. I,

De .donationibus.

www.dacoromanica.ro

430 COD. CIV. - CARTE& III. -TIT. II. - CAP. VII.- ART. 937.

Aceasta este ultima stare a legislatiei romane, care tre-cuse in provinciile de drept scris ale Frantei, pe dud, dincontra, in provinciile- de drept obisnuelnic, donatiunile dintresoti eran oprite, spre a asigurh pAstrarea bunurilor in familie 1).

lath' ce gAsim in aceastA privintA, in Loysel:

/Donation en mariage, ni concubinage, ne vant; raids mariet femme n'ayant enfans, se peuvent entre--donner mutuellement,pourvu, disent quelques coutumies, gulls soient inels, ou égaux ensauté, itge et chevance»- ).

Codal Caragea interzice si el donatiunile dintre soti, intimpul cAsAtoriei, considerAndu-le ca imprumuturi:

«Once va dgrul bgrbatul In viata femeei sale, (lurid nuntg,femeea bgrbatului sgu, se socoteste imprumutare, iar nu dar»

zice acest cod (art. 5, partea TV, capit. 1).

Codul Calimacb, reproducAnd principiile dreptului roman,permite intre soti darurile cu pricinh de moarte, pentrucAprimitorul unor asemenea daruri cAstigh proprietatea lornumai dupl moartea dhruitorului (art. 1688), solutie admish_si de Andr. Donici (capit. 38, § 6 si 11),

(Inter virum -et uxorem monis causa receptue sunt, quia, inhoc tempus excurrit donationis eveutus, quo vir et uxor esse desi-WW1». (Donatiunile cu pricing de moarte pot fi fAcute intre bgrbat

femee, pentrucg evenirnentul donatiunei are lee atimci and cg-siitoria nu mai subzistä). (L. 9 § 2FA L. 10, Dig., De don. inter virumet uxorem, 24. 1).

Vechiul legiuitor al Moldovei opreste insA, In principiu,darurile dintre soti (art. 1687), permitAndu-le numai in anu-mite cazuri.

Toate aceste daturi, afarA poate de vrezenturilecare se dedeau femeei la anul nou, la zilele onomastice, lanasterea unui copil, sau spre inpodobirea ei, erau revocabile(art. 1691-1693, 1697 C. Calimach) 3).

Osebit de aceste daruri, exceptional permise si care

Vezi, Intre altele, art. 282 din cutunia Parisului.Loysel, op. cit., I, p. 161, 162, No. 127 ei 128.Numai bilrbatul dIruitor avetnd dreptul de a cere revocarea darului,

de citteori el mureà fáril a fi cerut revocarea, donatiuneaneatacabilä,.-Cas. S. I Bult. 1910, p. 1183 si Dreptut din 1910, No. 73, p. 583.

www.dacoromanica.ro

DON. DINTRE SOTI tN TIMPUL CISATORIEL - ART. 937. 431

-erau revocabile, bgrbatul sau rudele femeei obisnuiau a-iface, a doua zi dupg nuntg, un prezent numit la GreciTheoretrum, iar la Germani 3forgengabe (art. 1232 C. aus-triac) 1), care in realitate, nu era decgt pretul virginitgtei sale,prcemium virginitatis, darul pentru einstea fecioriei (art.1683 -C. Calimach) 2).

.Morgengezhe soll man auf die Erde legen», zice un proverbzerman (Darul de di nineatit trebue pus pe pgmant) 3).

cVirgo, ob virgtnitatis honorem, Theoretrunv habet; vzductautem id non habet, sed pactum hypobolon et arrhabonem», ziceHarmenopol, De hypobolo, 4, 13, § 3). (Fecioara are drept la teoretre,pentru cinstea fecioriei sale ; vAduva n'are InA drept de at laipovolon 4) 0 la arvunh).

Teoretrele se cuvineau, in adevgr, numai fecioarelor7 care-sijertfeau virginitatea, nu insg l gduvelor, a cgror noaptede nuntg se rdsplgteá, printeun alt dar, numit ck germaniAbendgabe).

(Theoretrum secundo nubentibus non datup-, zicek tot Har-menopol (IV, 13, §. 3). (Fezneile care SQ cilsátorese de al doilean'au drept la teoretre).

LI avaria, si vgduvele care se cgsgtoreau cu un bgrbuttangr obisnueau a face acest dar bgrbatului 5).

Dupg codul Calimach (art. 151, 1683, 1686), teoretrelenu emu revocate, ci se cuvineart femeei tu, Pling -proprietatesau mostenitorilor ei, chiar la caz de desfacerea sau anulareacasgtoriei.

In dreptul germanio, de cgteori existà Indoialg asupranaturei ,sau importantei darului de dimineatg, in urma mortei

Vezi Gerber, System des deutschen Privatrechts, § 238, p. 664 (ed. a14, 1882)

In unele párti, de exemplu, in Sa,xonia, acest chr &it obligator. Gerbet,op. cit., p. 664-, nota 2.

Vezi i Codul Ipsilant (capit. pentrif trimimine, art. 3), nade se zice:Teoretre se numesc cele ce va dh bárbatul muerei a doua zi dupá Veziasupra teoretrelor, tomi I. p. 167; tom. IV, partea I, p. 732, 733, act =tam;tom. VIII, partea I, p. 154, 155, 689; etc.

Vezi Chaisemartin, op. cit., p. 333, No. 4S.Vezi asupra ipovolonulni, tom. VIII, partea I, p. 152, 163. text- si

nota 1; p. 687, 688 si 689, ad notam.5). Vezi Zöpfl, Deutsche Rechtsgeschiehte, II, § 89 a.

www.dacoromanica.ro

432 COD. CIV. CARTEA III. TIT. II. CAP. VIL ART. 937.

bärbatului, vaduva lui era crezutä, in baza jurOmantuluiprestat de ea cu mana pe piept.

(Tune liceat zlli mulieri jurare per p ctus suum», zice legeaAlamannorum (56. 2),

La aceasta face aluzie un proverb german, zicand:«Morgengabe mag eine Frau wohl behalten auf den Heiligen,

ohne Zeugen». (0 fernee poate foarte bine sA pastreze darul dedimineatA, asupra sfinOlor, Mrá matter) 1).

638 pis. In dreptul. actual, sotii pot, in timpul cdsg-toriei, sä-si 'fang, erice donatiune, prin urmare: o donatiunede bunuri, prezente, de bunuri viitoare, de bunuri prezente

viitoare i chiar o donatiune supusit uncí conditii potes-tative din pArtea däruitorului Cart. 826 si 937 Q. civil).

Donatiunile dintre soti fiind insä supuse regulelor ge-nerale, vor trebul sO fie fäcute prin oct autentic si sä* fieacceptate de sottil donatar. Donatiunile imobiliare sunt supusetranscrierei, iat cele mobiliare sunt supuse statului estimativprevAzut de art. 827 C. civil, cel putin nand au de °bledbunuri prezente. Ele sunt reductibile de cateori Intrec parteadisponibilitsi atacä rezerva mostenitorilor 2).

Sotii nu pot insO sä-si fad, nici prin acte intre vii,nici prin testament o donatiune mutualO sau reciprocO prinunul i acelasi act (art 857, 938 C. civil), pentrucd dona-

dintre soti sunt revocabile, ca i testamentele (art.937 C. civil).

639. Efectele donatiunilor dintre soti i rcvocabi-litatea lor (art. 937 C. civil). Donatiunile dintre sotisunt astOzi permise, insit sunt revocabile in tot timpul vieteidaruitorului, chiar in urma mortei donatarului, fie el au deobiect bunurrprezente, viitoare sau bunuri prezente i viitoare,ele nedevenind irevocabile decat prin rnoartea dlruitorului.

Acest principiu fiind general, se aplicä tuturor donatiu-nilor in genere, celor manuale 3), celor fOcute prin persoaneinterpuse sau ascunse sub forma unui confrant cu titlu oneros,

1) Vezi Chaisemartin, op. cit., p. 338, No. 45.Vezi tom. IV, partea 1, p. '745. text 1,0 nota 5.Trib. Tntora, Dreptul din 1913, No. k 3, p. 181.

www.dacoromanica.ro

DON. DINTRE SOTI iN TIMPIM CXSA.TORIEI. ART. 937. 433

asigurarilor pe viatä contractate, in timpul casatoriei, de unuldin soti in folosul celuilalt, etc.

Aeeasta dispoziti se intemeiaza pe imprejurarea cä ase-menea donatiuni pot ckteodatä fi rezultatul indurirei unuiadin soti asupra celuilalt i ca, in once caz, därititorul poatemai ta'rziu sa,' se cliaseä de ceeace a %cut

Ait oratio ; Fas esse, eum quidem qui donavit, pcenitere».(Ordonanta dispuue c sotul dAruitor poate sg-0 reià lucrurile dK-ruite, clack' se ctle§te, de ceeace a fäcut». (L. 32 § 2, ab initio, Dig,De don. inter virunz et uxorenz, 24. 1.

De aceea, art 1054 din codul italian oprWe cu deg-varire 1ibera1itàI1e dintre soti, ei neputând sit se avantajezeunul pe altul, in timpul casatoriei, deefit prin testament.

Caracterul revocabilitätei dintre soti este atat de esential,In cat partile n'ar puteà sà renunte la dreptul lor de revo-eare, nici in timpul casatoriei, nici mAi inainte prin con-ventia lor matrimoniall (art. 5, 1224 C. civil).

Sotii n'ar putea, de asemenea,, sà renunte 1a dreptul cele conferä legea de a se avantaja unul pe altul, nici sà facarevocarea inadmisibilä', ascunzand donatiunea sub forma unuicontract cu titlu, oneros.

Dreptul de a revoca donatiunea este personal sotuluidaruitor, $i nu poate fi exercitat nici de ereditorii lui (art.974 C. civil), nici de movtenitorii lui.

Prin exceptie dela art. 199 C. civil, femeea märitatäpoate s'a revoaee darul fäcut bärbatului, WA' nicio autorizare,pentru ea ea sa poata,' lucra in depliná, libertate i pentru cadetermin,area vointei sale sg, fie la adäpostul oriclrei inrauriristraine, neo ex alieno penderet arbitrio.

Donatiunea devine deci irevocabilä prin moartea därui-torului, nu insa, prin moartea donatarului 1), cat timp traeOedaruitorul, dupa cum dispune anume art. 1096 din codulfrancez.

Aceste liberalitäti nefiind revocate de drept, prin moarteasotului donatar, dreptul lui tree,e la moOenitorii sài, dacadäruitórut n'a revocat donatiunea in timpul vietei sale 2).

1) Trib. Tutova, Dreptul din 1913, No. 23, yo. 181 gi alte autoritati citatein tom. IV, partea L p. 738, nota 1.

Vezi tdm. IV, partea I. p. 712 gi 738, 739.D. diexandresco. Principille Dreptu/ui Civil Roman. Vol. II. 28

www.dacoromanica.ro

434 COD, CIV. CARTEA TIT. II. CAP. VII. ART. 937.

In codul fr., solutia este cu totul alta, in ceeace pri-veste donatiunile de bunuri viitoare si cele cumulative debunuri prezente i viitoare, pentruca acolo asemenea libera-litäti devin cobee prin moartea donatarului (art, 1089 C. fr.),solutie pe care legea noasträ, n'o admite.

Donatiunile .dintre soti sunt revocabile dupa bunul placal daruitorului (ad nutum), fara nicio eauzä. legala de revocare.

Ele sunt, de asemenea revocabile pentru ingratitudineneindeplinire de sarcini, pentruca art. 937 § ultim le declarairevocabile numai pentru survenire de copii, i aceasta pentrumotivul ca däruitorul cäsatorindu-se, el -s'a asteptat, de bungseama, a aya, copii.

Aceste donatiuni mai sunt revocate de drept prin pro-nuntarea divortukui in contra sotului donatar (art. 280 C.civil), In "re caz copiii vor gas averea damita' in patri-moniul s3otului däruitor, in loe de a o gäsY in acel al sotu'uidonatar, ceeace pentrt ei este tot una 1)_

Revocarea putand s ala loe In timpul vieteirului falsa nido cauz iegalä, numai dupa bunul säu plac,aceasta revocare va putea fi atat expresa' cat.si tacita.

Revocarea expresa va ave a loc atunci cand sotul da-ruitor ar fi exprimat_ vointa sa neindoelnica de a revoca,donatiunea inteun act autentie sau sub semnaturá privatA;iar revocarea tacita va rezultà din fapte neechivoce i nein-doelnice, precum ar donatiunea sau legatuI posterior allucrului däruit fácute catre o altá persoanä, sau insträinareacu titlu oneros in urma facerei donatiunei.

(DRCK dsáruitorul brtrbat sau däruitoarea femee, In urmA va fiInstrAinat lucrul dilruit, se socotet;te el au desfiintat darul printacere», zice art. 1692 din codul Calimach.

Instrainarea partiará ar revoca donatiunea numai pentrupartea instrainata.

Revocarea odata indeplinita are efect retroactiv tunc)_.Ea atrage deci desfiintarea tuturor drepturilor dobandite -detertii asupra bunurilor däruite:

*Resoluto jure dantis, resolvitur accipientm, 2).

1) "Vezi supra, p 429.Vezi supra, p. 409 ti trimeterile frieute aculo.

www.dacoromanica.ro

PARTEA DISPONIBILX. NUM SOT'. 435

Persoanele care au contractat cu sotul donatar nu pot;In adevár, sit se plAngg, fiindeg ele au trebuit sg, se asteptela desfiintarea drepturilor lor, de oarece ele au contractat cuo persoang, al cgrei titlu erg supus desfiintgrei, istiut este ca:

«Nemo plus juris ad alium transferre potest quam ipse habet» 1).

Tertii de bung credintg vor puteá, tnsä sg, opue, in pri-Tinta mobilelor corporale, prescriptia instantanee statornicitä,'de art. 1909 C. civil.

Revocarea donatiunei nefiind deat indeplinirea uneiconditii rezolutorii (art. 1019) si Incleplinirea acestei conditiiproducandu-si efecte Ina, din ziva facerei donatiunei (art.1015), ea se socoteste ca si cum n'ar fi avut fiintä, asa cg,sotul donatar va restitui lucrul dgruit Ampreund cu toatefructele sale, afara de cele percepute inainte de revoeire.

Partea disponibilA dintre soti. Spre a de-termnà partea disponibilg dintre soti, trebue sà distingemtrei cazuri deosebite, i anume: 1° cazul cfind sotul dgruitorn'a lgsát niciun descgndent; 2° cazul când el n'a läsat des--cendenti dintr'o cgsgtorie anterioarg, ei -numai- din cgsgtoriaactualg; 3° i, in fine, cazul (And el a lgsat copii numai din-cgsgtoria anterioarg, singuea ipotezg in care art. 939 face, lanoi o derogare dela, dreptuI coniun.

1° Cazul cand sotul dAruitor n'a lasat niciun.descendent. Dug, sotul dkuitor n'a lgsat la moartea, sa.mostenitori rezervatari, adecá: nici descendenti (art. 841, 942),nici ascendenti din gradul tntgi (tatà sau maing,) (art. 843),el a putut sg dispue prin acte cu titlu gratuit in. favoareasotului sgu, atgt prin contractul de cgsgtorie, cát si In timpulcgsgtoriei, de toará averea sa, dupá cum el a putut sà dispueIn Mosul orickei persbane 2).

Dacg el a lgsat, la moartea sa, pe tatál sau mama sain viatg, sau pe amandoi párintii, el a putut sg dispue numaide jumgtat2 din averea sa, ceaIaltá" jumatate fiind rezerva_ascendentilor (art. 843 C. civil).

Vezi supra, p. 18, 221, 342; tom. I al acestei lucrrtri, p. 200, 437,460, 495; tom. IV, No. 204, etc.

-Cpr. art. 916 C. fr. (text -eliminat la noi ca de prisas).

www.dacoromanica.ro

436 COD. CIV.- CARTEA - TIT. II.- CAP. VII. -ART. 939.

2° Cazul and sotul daruitor n'a lasat des-cendenti dinteo casatorie anterioara, ci numai din cash"-toria actuará. In codul fr. acest caz este preväzut de§ 2 al art. 1904, pe care legea francezA din 14 Februar 1900nu 1-a atins. Acest texi dAnd insä loe la mai multe dificul-täti, a fost, cu drept cuvânt, eliminat de legiuitorul nostru..

Prin urmare, sotul räimas in viatil, va fi considerat caun sträin i sotul sail a putut sä-i lase prin donatiune sautestament, juwä'tate, a treia sau a patra parte din avereacuratà ce el a avut la moartea lui, dupà numärul copiilorrämasi.

3° Cazul dilld sotul daruitor a lasat descen-denti dinteo casatorie anterioara (art. 939 C. civil).Clatoriile de al doilea au fost in totdeauna räu -väzute, dincauza çà adeseori sunt obijduitoare pentru copiii näscuti dininsofrea anterioarä. De aceea, dreptul roman organizase pe -depse bänesti contra sotilbr care se cäsätoreau de al doilea ;pcena contra binubos (Nov, II, cap. 2, § 1).

Pentru a apärä interesele eopiilor näscuti dinteo cäsä-torie anterioarä contra liberalitätilor excesive ce pärintii arfi putut consimti in detrimental lor, in folosal noului sot,douä constitutii celebre au fost edictate la Romani:

Una din ele opreä, pe väduva, care se easätorea de aldoilea, având copii dintr'o cäsätorie anterioarä, de a dispunede bunurile ce-i läsase primal ei bärbat, dispozitie care, maiIn urmä, a fast intinsä atilt la Romani, eft i in vechiuldrept franeez, si la bärbatul vhduv 1), pentrucä, dupd cumfoarte bine zice un autor (Ferribre):

(Les hommes sont eapables de la m6me faibless que leafemmes».

A doua din aceste constitutii (legea asa zisä Hcec edictali)decideà cä bärbatul sau femeea, care aveä, copii dinteo cä-säturie precedentä nu poate sä dea noului ei sot (novercaevel vitrico), decat partea ce se cavineà unui copil ce luasemai putin 2).

L. 3, Cod., De secundis nuptiis, 5. 9 Vezi i L. 5, Cod., eod. tu.L. 6, Pr, i. L. 9, Pr., Cod., tit, cit.

www.dacoromanica.ro

9 Chestiunea este insli controversaa in privinta copiilor adoptati. Vezi,tom. IV, partea I, p. 752, nota 2.

Cid pentru copii naturali recunoscuti, ei avfind, in dreptul nostru, fatilde mama lor, aceleasi drepturi ea si copiii legitimi (art. 652, 677, 678 C. civil).se bueurit de rezerva exceptionalii statornicitä de art. 939 C. civil, de eateorimama lor se va casiitori. Vezi tom. II, p. 407, tom. IV, partes I, p. 753, ad-notam. Vezi si tom. I, al lucriirei de fatrt, p. 301.

Vezi tom. IV, partes I, p. 745 si 760.Vezi tom, IV mentionat, p. 753, nota 2,Vezi supret, p. 257.

PARTEA DISPONIBILX NTRE SOTI.- ART. 939. 437

Aceste douti, regule erau aplicate in vechiul drept francez,_in provinciile de drept scris; pe cand nimic din toate acesteanu exista in provinciile de drept obisnuelnic. Edictul luiFrancisc al II-lea, supranumit edil des secondes noces, din1560, a intins insa dispozitille de mai sus si la aceste pro-vincii. Acest edict celebru, este deci origina art. 939 dincodul civil.

Dup. acest text, bärbatul sau femeea, care avand unulsau mai multi eopii, dintr'o alta insotire, legitimi sau legi-timati (art. 306 C. civil), ori nascuti dintr'o casatorte putativa,nu insä- copii adoptati 1), s'a casatorit din nou, nu va puta,face celuilalt sot o liberalitate prin donatiune sau testament,decat pentru o parte egala cu partea legitima a copilului cea luat mai putin adeca neavantajat prin vre o liberalitate,L'rä ea nici inteun caz, liberalrtatea Menta noului sol säpoata trece o patrime din bunurile däruitorului, cu toatecopilul care a luat mai putin, ar avea mai mult decat opätiime.

Daca -sotul casätorit de al doilea a fäcut acestui de aldoilea sot o liberalitate care intrece partea disponibila stator-nicitä de art. 939 C. civil, liberalitatea nu este nula, tireductibila (art. 817), reductiuner fäcandu-se conform drep-tului comun (art. 850)2).

Restrictia adusa de art. 939 pärtei disponibile in folosulcopiilor nascuti dinteo casatorie anterioarä, nu se aplica libe-ralitatilor fäcute intre concubini 3), darurile dintre concubinine mai fiind astazi oprite dupä cum eran altädata, in veehiuldrept francez 4).

In cat priveste celelalte diicutii la care art. 939 dincodul civil a dat loe, vezi tom. IV, partea I, p. 754-764,iar in cat priveste concursul intre partea disponibila preväzuta

www.dacoromanica.ro

438 COD. C1V. CARTEA III. TIT. II. CAP. VII.-- ART. 939-941.

-de art. 841 urm. $i cea prevazutit de art. 939, precum i redu-cerea Iiberalith4ilor excesive, vezi acela$i tom. p. 764-766.

644. Sanctiunea art. 939 C. civil (art. 940, 941).Once dispozitie proibitiva trebue sa aiba o sanctiune. Deaceea, art. 939 dispune ca sotii nu pot sa-0. claruiaseä, $i seintelege nici sa-$i lase prin testament, mai mult cleat s'aaratat mai sus, nici in mod indirect, niel prin donatiuni de-ghizate, nici prin, persoane interpuse.

Liberalitatea este direetd de eAteori, este facuta cuvestirea formelor legale. Ea este indireca, and este fäeutafara formele legale, insa printeun act fi i fara frauda.De exemplu: doi soti fiind colegatarii aceluia$i lucru, unuldin ei renunta la legat in folosul exclusiv al celuilalt. Dona-tiunea deghizatü, este aceea care se ascunde sub forma unuicontract cu titlu oneros (vanzare, schimb, etc.).

LiberalitatiIe deghizate sunt deci niste liheralitati indi-reete, pe and once liberalitate indirecta nu este numai deeat o liberalitate deghizata 1).

Cät -pentru liberalitalea Malta printea persoana inter-pug (art. 812-, 940 § 2), ea se adreseaza unui intermediar-care, in calitate donatar aparent este insarcinat printeo con-ventie secreta. (fideicomis tacit) a remite lucrul daruit aceluiape care dispunatoruL a voit sa-1 gratifice.

Art. 940 0. civil vorbeste atat de donatiunlle indirecte,-Cat i de cele deghizate, $i acute prin persoane interpuse.Chestiunea este trig de a se .ti daca toate aceste donatiunisunt anulabile de cateori -ele au de scop de a frauda dispo-zitia art. 939 din codul civil. Chestiunea este controversata,mnsä atat doctrina cât i jurisprudenta disting donatiunileindirecte de cele deghizate $i facute prin persoane interpuse.Liberalitatile indirecte fiind fäcute pe fata i fara nicio frandä,nu sunt nule, ci numai reductibile, ca i liberalitAtile directe,de cAteori intre partea disponibilä, reducerea neputand ficeruta decat de mostenitorii rezervatari.

1) k3tjrn c jurisprudenta si o parte din docking recunoaste validitateadonatinnilor deghizate, atunci and ele nu ascund nicio f rauda i sunt Sauteintre persoane capabile de a dispune Si de a primi, solutie pe care am com-britut-n (Vezi supra, p. 279 e 311 urm.). Art. 940 § 2 declarg, ce e drept, done-tiunile deghizate nule, Insä In acest caz ele-constituese o fraudä la lege, adecäla art. 909 C. civil, care statorniceste partea disponibilä Intre soti.

www.dacoromanica.ro

Vezi tom. IV, partea r, p.-469, nota 1 si 4 la autoritile citate acolo,a se eau& (Cas. S. T Jurisprud. rom. din 1915 No, 38, p. 594, No. de ordine625 si Cr. judiciur din 1916, No. 1, p., 3 (cu observ. noastrrt). i Drephd din1916, No. 6. p. 43. Vezi i tom. yin', partea II, p. 134, nota 4 (ed. a 2).ContrE: C. Bucnresti, Or. judiciar. loco cit., p. 7 Fdecizie

Ufa. I, 24 Sept..1919, Jurisprud vim. din 1919, No. 31 si 32, p. 815,No. de ordine 748.

2)' Cas. S. I, decizie., suprec cit., Cr. judiciar 1919 Ni. 1; Dreplail din1916, No. 6, p. 43, precum i alte autoritAti citate in tom. IV rnentionat, p.772,nota 1; Minei Dreptul din 1914, No. 29. Contrii: citate in tom. IV,p. 771, nota 2. intre care figureaa mai multe decizii ale Cae. noastre.

Cas. I, 24 Sept. 1919, Jurisprud. rom. din 1919, No. 31 si 32, p.815No. de ordine 748.

SANCTIUNEA ART. 939. ART. 940. 439

Cat pentru donatiunile dechizate e cele fä'cute prin.persoane interpuse, ele sunt anulabile in toate cazurile, fiecl intrec sau nu partea disponibilä, fie ca au fost fäcute-prin contractul de cäsätorie sau in timpul cäsätoriei, filra ase cerceth scopul care a impins pe so ti a recurge la simu-latie (argum, din art. 940 § 2) 1).

Ratiunea pentru care legea, prin art. 940 declara nule-donatiunile ce sotii Ii fac in timpul asätoriei, in mod de-ghizat sau prin persoane interpuse, este ca printio sanctianesevera s impedice facerea unor acte, in tare frauda este, ingenere, greu de stabilit,) cum si pentru a garantA, drepturilesuccesorilor donatoruldi 2).

Donatiunile deghizate si cele acute prin persoane inter-puse fiind anulabile, iar nu numai reductibile, nulitatea poate-fi propusä nu numai de postenitorii -rezervatari, .dar de toatepärtile interesate, precura mostenitorii nerezervatari, däruitorul,creditorii säi, anteriori sau posteriori donatiunei, etc.; caci,In specie.; End vorba de o nulitate de ordine publia edietatä,in scopul de a se oprì donatiunile, frauduloase, actiunea trebues'a apartie oricärei pärti interesate 3).

$i in spetä, fiind vorba de o nulitate a imui act pentrufrauda la lege, dovada cä add, atac-at cuprinde o donatiunedeghizatä, fäcutä prin persoane interpuse, poate fi acuiä prinonce tnijloace de probii prevgzute de lege, deci, i prin simpleprezumptii sau martori, i aceasta chiar atunci and nulitateas'ar exercità, de una tlin phrtile contractante4).

Liberalitatea odatá anulatä, nnlitatea isi produce efectelesale nu numai intre pártile contraetante, dar s't in contratertiilor, care au dobAndit drepturi de la sotul, donatar, ce nu

www.dacoromanica.ro

440 COD. CIV. - CARTEA Ill.-- TIT. II.- CAP. VIL - ART. 941.

erà proprietar. $1i Ended, in specie, simulatia dintre soticonstitue o fraudd la o lege care intereseazd ordinea publicd,dovada ei va putea fi fAcutd de cel care o invoacd, prinonce mijloace: martori, prezumptii, etc.

Aetiunea pdrtilor interesate se prescrie, conform drep-tului comun, prin _30 de ani din ziva mortei ddruitoralui{art. 1890 C. civil).

645. LiberalitAtile fAcute prin persoane interpuse.Persoanele presupuse interpuse (art. 941 C. civil). Incaz &And unul din soti a fäcut celuilalf o liberalitate prinpersoane interpuse intrecand partea tdisponibilä statornicitàde lege, ce i care invoacd asemenea fraudd trebue s'o dove-deascrt prin once mijloace de probä. Fiind insä a uneoriar fi greu de a se stabill ca liberalitatea adresatd.unei anu-mite persoane este fdcutä in favoarea sotului, legea stabile$tede astrtdatä, a i infr'un caz analog (art. 812 § 2), o pre-zumptie legalrt de interpunere de persoane, care nu poate fidrtrâmatd prin proba contrard, afard de márturisire $i jurd-mânt (art. 1202 C. civil).

Persoanele pe care art. 841 le considerd in wall defatd interpuse, stint:

.1° Copiii 1) legitim" i sau legitimati, ce sotal donatar areiflint, o altd eei sdtorie, iar nu din cdsdtoria sa cu däruitorul,pentrucd, liberalitatea nu este, in s.pecie, inspiratä de dra-gostea prtrinteascd, copilul donatar nefiind al ddruitorului, ciprin afectiunea ce acest din urmä are cätre sotul säu, pecare legea il considerd in specie ca adevdratul donatar.

Ascendentii sotului donatar sau legatar nu sunt, de ase-menea, cuprimi in pretumptia statornicita de art. 941 C. civil,ei nefiind considerati ca persoane interpuse decat afunci candsotul donatar sau legatar ar fi mo$tenitorul lor prezumptivIn motnentul facerei liberalittitei (art. 941, in fine).

2° A doua categorie de persoane considerate ca inter-puse fatd cu sotul däruitorului, cuprinde persoanele al cdrormo$tenitor prezumptiv sotul ddruitorul ar fi, in momentulfacerei liberalitAtei, sau rudele la,-a cdror succesiune sotul

I) Prin eopii se Intelege ad, lato sensu, nu numai eopiii din gradul/Mai, dar si nepotii sotului donatar.

www.dacoromanica.ro

SENSUL A RT. 826 DIN CODITL civil.. 441

donate'. ar fi fost chemat, clack' ar fi Inurit in momentuldonatiunei.

Astfel, daca a§ fi facut o donatiune bunului sotiei melepe and in- momentul aeestei liberalitati tea ei era inca inviatä, bunul donatar n'ar putea, fi socotit ea persoana inter-pusa, pentruca, in momen tul facerei aeestei donatiuni, sotiamea nu era inca mo§tenitoarea prezumptiva \a. bunului, citatal ei care, in acel moment, era inca in viata.

Dar daca nu exista, in specie, o prezumptie legala deinterpunere de persoana, poate sä fie o interpunere de fapt,care se va aprecià de judecatorii fondului si care va puteä,fi dovedita conform dreptului eomun.

Acestea fiind singurele cazuri in care interpunerea depersoane este presupusA, nu este permis judecatorului de aintinde aceste prezumptii la alte persoane deck, acele anumepermise de lege:

4 Odia restringenda, non amplienda». (Legile riguroase trebuesA fie restrAnse iar nu ,Iittinse) 1).

Prezumptia legala de interpunere de persoane in celedoul cazuri statornicite de art. 94,1 C. civil, se aplica, dupaparerea generala, nu numai liberalitatilor fä'cute in timpulcasatoriei, dar si celor facute pin contractul de casatorie.

Art. 940, "941 C. civil pot fi invocate nu numai demostenitorii rezervatari, dar de toate partile interesate, moste-nitorii nerezerVatari, daruitorul, etc.

Prezumptia statornicita de art. 941 este absoluta, ea sicea prevazuta, de art. 812 § 2.

Ca atare ea nu poate fi comb'ätuta prin proba contrara,alai% de marturisire si juramânt (art. 1202).

646. Neaplicarea principiului irevocabiliatei, dona-tiunilor fäcute viitorilor soti prin contractul de cäsAtoriesi celor Made intre sop in timpul cAsAtoriei (art. 826C. civil). Donatiunile sunt, in principiu, irevocabile siaceasta irevocabilitate este sufletul lor, dupa expresia luisRicard 3).

I «Donner et retenir ne vaut» 2).

1.) Vezi supra, p. 281 0 tom. I al luerei de fa, p. 43 urm.2) Vezi supra, p. 331.2) Vezi supra, p. 427, No. 636.

www.dacoromanica.ro

442 CM. C1V. CARTEA III. TIT. II. CAP. VII. ART. 826.

Este deci -un principia fundamental in materie de donattuni,pe care vechiul drept francez 1-a Imprumutat dela dreptulgermanic 1).

Cu toate acestea, prin exceptie vi din eauza egsgoriei,pe care legea a voit s'o inlesneasca, vedija maxima «donneret retenir ne -vaut» nu -se mai aplica donatiunilor acateviitorilor sott prin .contractul de easgtorie 2). Regula de maisus trebue deci formulatä, in termenii urmatori:

cDonner et retenir hors rn ariage no vaut»CAt pentru donatiunile ce sotii îi fac in timpul casa-

tonel, ele putand fi revocate de daruitor numai dupg, banalsau pIae, fara nicio cauza legal/ (ayt. 937), legea nu maiave a nicio ratiune de a oprl clauzele care ar tinde la revo-carea lor indirecta.

Prin aplicarea acestui principiu, -art. 826 C. civil de-clara ea art. 822-824 nu se aplica donatiunilor Mente detertii viitorilor soti prin contractul lor de casatorie, nicieelor facute intre soti In timpul casätoriei:

4 Kein Zwei fel , dabs der art. .947 aueh auf die donationesiPter conjuges anwendbar st», zice Zahariae. (Nu mai ramftnenicio Indoiald cA, art. 947 (al nostrit 826) se aplica si donatiunilordintre soti 3).

Tot astfel, asemenea donatiuni sunt valide chiar dacaele ar impune sotului donatar, obligatia expresa sau tacitade a plati datorii -viitoare i nedeterminate (art. 823, 826),sau daca daruitorul si-ar rezervA drep-tul de a dispune maidrziu de luerurile &imite (art. 824, 826 C. civil), etc. 4).

In, fine, art. 826 statornieind ca art. 825 nu se aplicadonatiuniFor facate intre viitorii soti prin contractul de ea--satorie, nici celor facute intre soti, In timpul casatoriei, deJci rezulta ca, in aceste dona tiuni, spre deosebire de eeeacese intampla tn codal francez, stipulatia reintoareerei, bunu-rilor unei alte persoane decAt daruitorul este, pria exceptiepermisa 5).

Vezie tom. IV, n'atea I. p. 370 qi p. 781. Cpr. Arntz, II, 1842.Vezi supra, pr 32, 427, etc.Handbuch des fr. Civilrechts, IV, 6-654, p. 216-,- nota 2 -ted. Crome).

4) Vezi supra, p. 333, nota 2 ai p. 652.4) Vezi supra, p. 341.

www.dacoromanica.ro

Vermorel, Oeuvres de Robespierre, p. 183 (sur le droit de tester).Vezi tom. IV, partea II, p. 15, text ai nota I.

COD. CIV. - CARTEA III. - TIM. II.- CAP. V. 443

TESTAMENTELEConsidera0i generale.

647. Dreptul de a testa nu se mai considera astazi,asa cum *unii 11 considerau alta data, ca un privilegiu specialconferit de dreptul civil, e care era mai mult sau mai putiftrestrans dupä moravurile fiecarui popor, ci ca un drept natural,dupa care omul poate sä dispue de bunurile sale prin actede ultima vointa, asa cum. el poate dispune de ele prin acteintre vii.

Cu toate acestea, dreptul de a testa a fost uneori con-testat, insa pe nedrept. I,ata numai cateva cuvinte dintr'undiscurs al lui Robespierre, pronuntat inaintea aflunärei con-stituante (sedinta din 5 Aprilie 1791):

4L'homme peut-il disposer de cette terre qu'il a cultivée,lorsqu'il est lui-meme réduit en poussière?... Non, la propriété del'homme, après sa mort doit retourner au domaine public de lasociété; ce n'est que pour l'interèt public qu'elle transrnet ces biensA, la postérité du premier propri6taire; or, l'intérét public est celuide Pegalité. Il faut done que, dans tous les cas, Fégalite soit (Sta-bile clans les succesions, etc.» 1).

Origina testamentului se pierde in Intunecimea timpu-rilor, si dreptul omului de a dispune de averea sa prin actede ultima vointa Il gasim in legislatiile cele mai vechi, afarade aceea a Egyptienilor, a lui Moise si a Germanilor:

«Heredes tamen successoresque cuique liberi et nullum testa-mentum, zice Tacit 2).

Testamental a existat la Sparta, dupa cum. ne atestaPlutarc in viata lui Agesilas (§ 7), i Solon 1'1 introduce . .i

In dreptul atenian,Dar nicaeri testamental n'a fost mai in floare cleat la

Romani, unde era o dezonoare de a marl fat% testament.Dreptul de a testà a fost proclamat in mod solemn printenntext celebru al celor 12 table, pe care 1-am reprodus supra,p. 19 si p. 374.

www.dacoromanica.ro

444 COD. CIV. CATEA 111. TIT. II. CAP. V.

Testamentul era deci ca o lege:«Dicat testator et erit ¡ex voluntas ejus» (Nov. 22, capit. 2).

De aceea, un vechiu autor, Mantica, compara testatorulCu un rege care porunce*.

Din tot ce se poate mai plAin refuza oamenilor, zice o legedin codul lui Justinian, este facultatea unui muribund de a Ewa, oultimil vointil, el care In ,curand nu va mai avea, nici una:

«Ni hit enim est, quod magis hominibus debeatur, quanz utsupremm voluntatis, postquam jam aliud velle non possurat, libersit stylus, et licitunz quod iterum non ralit Grbitrium» 1).

Forma testamentului a variat insg, si mai multe moduride a testa au fost succesiv admise de dreptul vechiu, dedreptul pretorian i de constitutiille irnpArAte0i 2).

648. Testamentul este un act eminamente revocabil§i solemn, in acest sens c5, nu poate sA existe rárà un actscrig O. far% indeplinirea forrnelor legale 3)

eTestamentum est mentis nostrm justa contestatio, id est solenz-niter factum, ut post mortem nostram valeat». (Testamentul esterezultatul reflexiilor noastre mintale, redactat Inscris, in formeleprescrise, enuntftncl ceeace trebue sl se filch' duph" moartea noastra).(rapiani Regule, tit. 20, De testamentis, § 1).

Testamentele nuncupative sau verbale, admise altà datala Romani i in dreptul nostru anterior (art. 738, 745 urm.C. Calimach) permise i astdzi in unele legiuiri strdine, deexemplu in codul austriac (art. 577, 584 urm.), in codalgerman (art. 2250 urm.), in codul elvetian din 1907 (art.506, 508) etc. nu mai au deci nicio valoare 4).

La Romani, testamentul trebuià neapdrat sa cuprind6o institutie sau randnire de ruNtenitori:

cHeredis institutio est caput et funda»zentum totius testa-menti» . (Institutia de moqtenitor este principiul qi baza intregului

L. I, in fine, Cod. De saerosantis eeclesiis, 1. 2.Vezi, In privinta diferitelor forme de testamente care s'au succedat la

Romani, tom. IV, partea II, p. 16 urn].Art. 802 C. civil, care define.vte testamental, a fost explicat supra,

p. 429 urm.Codal Caragea nu admitdi tug testamentele verbale. Vezi tom. IV,

partea II, p. 209 21.

www.dacoromanica.ro

CAPACITATEA DE A DISPUNE DE TESTAMENT. ART. 856. 445

testament). (Gaius, § 29; Instit. Justinian, De legatis, II,20 § 34, ab initio).

Aceasta institutie, care nu se mai cere astazi, trebuiasa fie facuta, in dreptul veehiu roman, in termeni solemni

sacramentali. Mai tarziu insä', s'a permis intrebuintareaoricalui termen, pentruca era nedrept de a se anula ultimavointa a defunctului pentru lipsa unei simple formalitä'ti:

Quonianz indignum est ob inanem observationem irritas fieri.tabulas et judicia mortuorum». (L. 15, ab initio, cod. De testa-mentis, etc. 6. 23).

Codieilul, introdus sub imparatul August de catre LucinsLentulus 1), fiind un act mai putin solemn cleat testamentul,nu putea s cuprindä o randuire de mostenitor, ci numailegate sau dispozitii analogi, precum randtiirea de tutori,etc. 2). In dreptul actual, testanaentul ne mai avand nevoeBA' cuprindä o randuire de mostenitor, el se confunda cu codi-eilul de alta data 3).

De aceea, Loysel, referindu-se la provinciile de dreptobisnuelnic zicea

«Entre testament et codile n'y a pas de différence» 4)

Astäzi, prin codicil, se intelege o declaratie de ultima-vointä, posterioara testamentului, prin care se schimba, seadaoga sau se suprima ceva din actul primitiv, confirmandu-1pentra partea neschirobata.

«CAnd cineva, dupA, diata, îi va aduce aminte i cíe altele,0 le va trece in deosebit izvod, se numeste zice Andr.Donici (cap. 35, § 2).

649. Capacitatea necesarà spre a puteà dispuneprin testament (art. 856 C. civil). Art. 856 din C. civil,reproducand art. 762 din codul italian, prevede ca, oricineeste capabil de a dispune prin testament, daca, nu este opritde lege. Cu alte cuvinte, capacitatea este regula generala, iarincapacitatea o exceptie.

Instit., De codicillis II, 25, Pr., ab initio.Cpr. art. 708 C. Calimach (553 C. austriac).Tezi supret, p. 251.Loysel, op. cit., I. 13 296, No. 300.

www.dacoromanica.ro

446 COD. CIV.- CARTEA T1T. II.- CAP: V.- ART. 857, 938.

Aceeasi solutie este adnaisibilä', si in privinta donatiu-nilor, ca una ce rezultà din principiile generale. (Cpr. art..948, C. civil) i)

Duph' codul Caragea (art. 27, partea IV, cap. 3), nu seputea testa inainte de iniplinirea varstei de 20 de ani, iardupg codul lui Andr. Donici, inainte de implinirea varsteide 14 si 12 ani (cap. 35, §§ 6 si 10).

Astäzi minorul de 16 ani, adecä care a mplinit winterde 16 ani, poate dispune prin testament, insä numai pentrujumritate din bunurile de care, dupä 1Pge, poate dispune ma-jorul (art. 807 C. civil) 2).

Prin testament se poate face astäzi legate universale, ctxtitlu universal si particulare sau singulare (art. 887 urm.),

Testamentele cuprind cateodatä, i dispozitii referitoarela inmormantarea testatorului. Se intelege cà aceste dispozitiivor fi executate dacä sunt rationale:

tIneptas voluntates defunetorum circa sepulturam (velutivestes aut alia supervaeua ut in funus impendantur) non valererPapinianus seribit». (Vointele ridicule ale testatorilor, privitoare laInmormantilrile lor, precum, de exemplu, daa ei voesc sg, fie In-gropati ea haine scumpe sau pretind sg, faa, Cu aceasta ocazieralte cheltueli inutile, nu merità nicio btigare In seamil, dupg Pa-pinian). (L. 113 § 5, Dig., XXX, De legatis, iii).

650. Proibitia testamentelor mutuale sau conjunctive(art. 857, 938 C. civil). Testamentul mutual sau con-junctiv era cunoscut ja Romani, unde impäratul Varenti-nian III 1-a introdus in anul 446, spre a permite sotilorde a se institui mostenitori prin unul i acelasi act, solutiepe care o admite si Andr. Donici (cap. 36, § 9):

cliärbatul iIerneea pot sg-toi facK Intre ei diatà unul &Arealtul, sau amtindoi intr'o diatei, InsA aceastA vointà a lor trebue sä."fie de fatA infra toate formele cerute dupg pravilit».

Codul Calimach Caragea neoprind testamentul mutualsau conjunctiv, s'a decis ea un asemenea testament, fAcutsub legea veche, ar fi valid astäzi, chiar clacg, testatorul arfi rnurit sub legea actual, pentruca in specie ar fi vorba

1) Vezi supra, p. 262 urm.Vezi supra, p. 258 Eli 269.

www.dacoromanica.ro

PROIBITIA TESTAMENTELOR CONJUNCTIVE. - ART. 857., 447

de o chestie de forma vi stiut este a formele sunt carmuitede legea sub care actul a fokst fácut, conform regulei:

Tempus regit aclamo 1).

Sotii casatoriti sub legea voche n'ar puteh bis& sa-vifaca astazi un testament mutual sau conjunctiv 2).

In eat privevte vechiul drept francez, ordonanta din 1735opreh testamentele vi doDatiunile confunctive, permitindu-leIn mod exceptional: 1° and parintii ivi imparteau avereafutre copiii lor; si 2° chnd se faca o donaOune mutuallmonas causa.

Codul actual, a oprit din contra, {Ira nicio exceptie,testatnentele i donatiunile mutuale sau conjunctiVe (art. 857,938 C. civil).

Cu alte cuvinte, unur i acelavi testament san una viaceeavi donatiune nu poate sl cuprindá etpresiunea vointeimai multor testatori sau daruitorl:

tEine _Testamentsurbinde, 'n'elche die letzten Willenserkld-rungen zweiter oder mehrerer ,Personen enthält ist ihrem ganzenInhalt nach niehtig»7 zice Zahariae. (Un t-estament care cuprindedeclaratiile de ultima vointa a dona. sau mai multe persoane, estenul In toata cuprinderea

Ceeace legea aprevte nu este irisa Intrunirea materieael intrunirea juridica a dona sau mai multe testamente; deunde rezulth ea donä testamente nu sunt conjunctive i, deCinici oprite, daca. ele -au fost vcrise pe aceeavi coalla,' de hártie,unul pe o fatl vi al doilea pe cealalta fatá, pentrucl acestetestamente, dei sunt serse pe aceeavi epall de hartie, totuvisunt independente unul de altul. In asemenea caz, revocaresunui testament nu va atrage revaarea celuilalt, pentrucä, inspeta, exista dpua acte independente unul de altul.

Din cauza generanatei sale, regula art. 857 se aplicala toate testamentele in genere: olografe, mistice vi autentice.

Vezi tom. I, p._ 101, test sI nota 2; tom. IV, pelea II, p. 8, nota 3torn,. VIII, partea I, p. 129, ad notan; etc.

Vezi tom. IV, partea II, p, 9, ad notara; tom. VIII, partea 1, 128.nota 3, etc.

8) Handbuch des fr. Oivilrechts, IV, § 672, P. 269 (ed. Crome). CprCas. ir., Or. judiciar din 1913, No. 72, p. 774 (en obs. noastril).

www.dacoromanica.ro

448 COD. CIV. CARTEA 111. T1T. II. CAP. V. ART. 857, 858.

Desì chestiunea este contretTersatä, totusi se decide, ingenere, cl Romanii nu se pot sustrage dela proibitia legeiniel chiar tuteo tara sträinä, unde testamentul conjunctiv arfi permis, precum este, de exemplu, Brasilia, dupä cum dis-pune anume art. 733 din codul spaniol dela 1889 1).

Aceeasi solutie este admisibila si in privinta donatiu-nilor conj u nctive.

Legea care carmuqte forma testamentului cuprivire la timpul d'id el este fAcut. Forma aclelor fiind.armuitä de legea &ad au fost acute, se intelege eh' testa-mentul va trebui sä." fie redactat conform legei sub care afost fAcut, "pentrucä legea nouä nu poate sä aibä efect re-troactiv (art. 1 C. civil).

(Tempus regit actum» 2).

Din cele mai su expuse rezultd cä testamentul prinpunere de deget fäcutä sub codul Calimachs sau Caragea, arfi valide astäzi, chiar daca testatorul ar fi murit sub legeanotiä, sub conditia insä de a aya, data cera, aci altfeltestamentele ar puteá, fi antidatate cu cea mai mare usurintä.

Testamentele verbale, fAcute conform legilor vechi inprezentä de martori, n'ar :puteá, l'upa fi stabilite in justifieprin depunerea sub jurä'mAnt a acestor martori conform art.745 si 749 din codul Calimah (584, 586 C. austriac).

Testamentcle verbale fäcute altädatä, inaintea judecAto-rilor, ar fi insä', valide astäzi si ar aya, puterea imui actautentic, dad, judecatorii n'au servit numai ca martori, ci auluat act inscris de ultima vointä a testatorului, conform art.748 urm. din codul Calimach (588 urrn. C. austriac) 3).

Modurile de a testi admise de legea actuall(art. 858 C. civil). Formele testamentelor fiind fixate delege in mod limitativ, si testamentul fiind un act solemn,nu se mai poate testa astäzi decát in forma o,lografä, auten-

I) Vezi tom. I, p. 2(12; tom. IV, partea II, p. 11, text Qi. ,nota 2;tom. VIII, partea I, p. 129, ad notara, etc.

2) Vezi supra, p. 447.2) Vezi tom. I, p. 105 r¿i p. 199, nota 2; torn. IV, partea Ir, p. 14;

p. 22, text kri nota 4, etc.

www.dacoromanica.ro

Vezi supret, 292 si tom. I al aeestei lueriiri, p. 68.2) Vezi Dreptui din 1913, No. 64, p. 507 (eu observ. noastri1). Vezi si

tom. IV, partea II, p. 26, text si nota 4.

D. Alexandresco. Principiile Dreptului Civil Romttn. Vol, II. 29

DISTRUGEREA SAII PIERDEREA TESTAMENTIII.M. 449

tica i mixta (art. 858), caci pazirea acestor forme este pre-scrisa sub pedeapsa, de nulitate (art. 886 C. civil).

Testamentele verbale, permise altadata, stint deci astazilipsite de once efecte.

Mai mult Inca, testamentul verbal facut intr'o tara incare acest testament este permis, precum este: Austria, Ger-mania, Elvetia, Imperiul otoman, Brasilia, etc., n'are niciovaloare in Romania. In zadar s'ar invocà regula elocus regitaction», eä'ci aceasta regula este subordonata solemnitatei,de cateori este vorba, ca in specie, de un act solemn. Dupacum aceasta regula nu -poate fi invocata in privinta donatiu-nilor, conventiilor matrimoniale, ipotecilor, etc., tot astfel eanu poate fi invocata nici in privinta testamentelor e altuturor actelor solemne in genere. Chestiunea este insa con-troversatä.

Tot pentru aceleaOL motive vom considera ca neavenittestamentul verbal facat de un strain in Romania, conformlegei sale personale. Asemenea testament va putea fi Cont.siderat ca valid de judecatorii straini, iar nu de judecatoriiromani, pentruca dupa legea noastra, testamentul este un actsolemn.

«Forma dat esse reix 1).

Cu toate acestea, chestiunea este. controversata i Curteadin BucurWi a validat testamentul verbal facut de un supusotoman in tara noastra, sub cuvant cà regula elocusactum» ar fi facultativa, iar nu obligatorie 2).

653. Cazul child testamentul a fost distrus saupierdut. Se poate intamplä ca un testament till fie nimicitprin dol sau printr'o cauza de forth' majora; un foc, o inun-datie, etc. In asemenea caz, legatarul va puteäsà dovedeaseäexistenta totalä sau partied a testamentului; cad el nu cere,in spetal sa dovedeasca ea legatul i s'a Meat in mod verbal,ci ca a existat un testament, pe care nu-1 poate insa infati0.din cauze independete de vointa sa.

www.dacoromanica.ro

450 COD. CIV. CARTEA [JI. TIT. II. CAP. V. S. I.

Existenta testamentului poate in asemenea caz, sa, fiestabilita prin ()rice dovezi; martori, prezumptii, etc., basa lega-tarul va trebul sà dovedeasca in mod prealabil cazul de fortamajora care a nimicit titlul su, pentru ca instanta de fondsa poatä,' aprecia seriozitatea probei propuse 1).

Dupa ce se va stabill cazul de forta majora care animicit testamentul, martorii vor trebul sa afirme nu numaica au vazut testamentul, dar ea cunosc continutul lui si cael nu ave, niciun viciu de forma.

'Non modo se vidisse ac legisse quod dicitur amissum, sedscire quid in eo contineatur, atque nulla in parte esse vitiosumv.

cDreilei ist ;tu beweisen : 10 Testamentum extitisse; 20 fuissesolemne; 30 periisse», zice Zaharice. (Trei lucruri trebue sa se dove-deasca: 10 ca testamentul a existat; 20 ca el era investit cu for-mele cerute de lege; 30 ea el a perit) 2).

In fine, legatarul va mai trebui sà dovedeasea impre-jurarile din care rezulta cà testatorul a avut pana la moarteasa intentia de a mentine testamentul ce acuse.

Nu este irisa nevoe sa se dovedeasca, cà lestamentul erainvestit eu formele legale, atunci chnd el a disparut princulpa partei adverse, regularita tea sa fiind in asemenea cazpresupusa; pentruea, dupa toate probabilitatile, el n'ar fi facutsa dispara un testament care erà neregulat 3).

Dovada existentei testamentului nu va mai puta fi insastabilitä de cateori pierderea sau distrugerea lui nu se dato-reste fortei majore, ci numai negligentei, imprudentei sannedibaciei legatarului; pentruel, in asemenea caz el este inculpa si nu mai suntem in exceptia admisa de art. 1198C. civil 4).

Mai mult inca, eererea legatarului de a se stabill exis-tenta testamentului poate fi respinsa, chiar atunci eand elar fi fost nimicit printr'un caz de forta majora, daca aceastas'a intamplat in timpul vietei testatorului si el ar fi traitmai mult timp dupg aceasta imprejurare M'A a fi fäeut unalt testament, caei aeeasta ar dovedi ea el a inteles a-1 revoch.

1) Cas, S. I, Bult. 1912, p. 2124 §i Cr. judiciar din 1913, No. 15, P. 166.Hanclbuch des fr. Oivilrechts IV, § 657, p. 224, nota 2 (ed Crome).Zachariae, loco supra eit.Vezi tom. IV, partes. II, p. 32; tom. VII, p. 292; tom. VIII, partea I,

p. 655, nuta 4, etc.

www.dacoromanica.ro

2) Handbuch des fr. Civilrechts, IV, § 657, p. 223, nota 1 (ed. Crome).2) Zacharite, op. cit,, IV, § 676. p. 278 nota 7 (ed. Crome).

TESTAMENTITL OLOGRAF. - ART. 859. 451

FORMELE TESTAMENTELOR.

Dreptul actual recunoaste trei forme de testa-mente, si anume: tEstamenlul olograf; testamentul autenticsi testamentul mistic. Din aceste trei forme, stabilite de legesub pedeapsa de nulite (art. 886), nu se poate esi.

I. Testamentul olograf (art. 859 C. civil).Testamentul olograf este acel serie in intregimea lui, datatsi subsemnat cu insusi mana testatorului (art. 859), ca,citestamentul trebue sa fie opera exclusiva si personala a tes-tatorului.

Testamentul nu poate deci fi facut prin mijlocirea unuiintermediar sau mandatar, dupa cum dispune anume art. 670din codul spaniol si art. 1740 din codul portughez :

«Die ,Errichtung eines Testaments durch einen Mandatar istunzultissig», zice Zaharice, (Facerea unui testament printr'un man-datar este inadmisibilä) zice aeelq autor 1).

Niel subscrierea testamentului nu se poate face prinmijlocul unui raandatar.

«Durch andere Personen. (einen Mandatar) kann man nichtunterzeichnen lassen. Dies ist /mine Unterscrrift» 2).

Testamentul olograf a fost introdus la Rotnani la anul466 al erei crestine de imparatul Valentinian al 111-leaOestamentum per holograpliam (seripturam), Mg acesttesta-ment nu este admis in legilatia lui Justinian:

«Das fand aber in justinianischen Rechte /mine Ausnahme»,ziee Derburg (Pandekten), Ill, § 69, in fine, p. 131, ed. a 7).

Testamentul olograf existá, la noi, alta data, atat in codulCalimach (art. 739), cat si In codul Caragea:

cIar de va fi scrisä, diatä de tot eu !Ana celui ce a facut-o,atunci itli. färä de martori sä, aibb.' tarie, Intocmai ca cea märturisitä»,zice acest din urnal cod (art. 26, § final, partea IV, capit. 3).

www.dacoromanica.ro

452 COD. CIV.- CARTEA TIT. II.- CAP. V.-S. I.

Testamentul olograf prezinta mai multe foloase, insh' are§i inconveniente i, intre altele, acele ale tuturor actelor subsemnatura privata, el putand fi, fa4ificat i sustras de ceiinteresati, dad testatorul nu le-a depus inteun loe sigur,sau nu l'a facut in mai multe exemplare.

Pentru ca acest testament sa, aibä tárie, trei conditiisunt neaparate:

El trebue sa fie scris in intregimea lui, datat i sub-sem,nat ca insu0 mana testatorului 1).

Dad, una numai din aceste trei conditii lipse0e, testa-mental n'are fiinta (art. 886 C. civil).

gFehlt die eine oder andere dieser Förmlichkeiten, so ist dasTestament seinem ganzen Inhalt naeh niehtig», zice Zacharim. (Dacillipseste una sau alta din aceste formaIithi, testamentul este nulin intregimea lui» 2).

656. 10 Scrierea testamentului olograf. Primaconditie -ceruta pentru existenta acestui testament este ea elsa, fie scris, în intregimea lui de insui mana testatorului.Un singur cuvant scris de o mana strainä pe marginea sauIn corpul actului, ar vicia deci intregul testament, dacei acestcuvánt face parte din act ri a fost acceptat de testator ;cad altfel ar sta in mana tertiilor de a desfiinta un testa-ment legalmente facut, prin singara adaogire a unui cuvantIn el 3).

Testamentul olograf n'are numai cleat nevoe de a fiscris pe hartie, el poate fi scris pe carton, pe pergament, pepiatra, pe sticla, pe perete, pe lemn, pe o carta de joc, indosul unei fotografii, etc.

'Nihil enim interest, testamentum im tabulis, an in chartisinembranisve, vel in alia materia fiat». (Este indiferent dad, tes-

La Romani, testamentul erh olograf, daca erh seria in tntregimea luide mana testatorului, cu toate cà nu era semnat de el. (L. 28 § 1, Dig , De tes-tamentis, 6, 23). Arndts, Lehrbuch der Pandekten, § 485, p. 769 (ed. a 6-a).(So ist Unterschrift nicht mehr erforderlich», zice acest din urmä autor. Tes-tamentul nu aveh nevoe de a fi datat nici in codul Caragea. Vezi tom. IV,partea II, p. 23 nota 2 FA p. 66, nota 1. Conform: art. 970 C. olandez.

Contrà: Art. 739 C. Calimach (578 C. austriac).llandbu,ch des fr. Civilrechts, IV. § 678, p. 280 (ed. Crome).Cestiunea de a se at1 daca cuvintele adaose de un tertiu, fac sau nu

parte din testament, sau au fost serse cu sau fat tirea testatorului, esteo chestie de fapt de suverana apreciere a instantelor de fond.

www.dacoromanica.ro

Tribn. Muret, Dreptul din 1915, No. 44, p. 352 (cu observ. noastrii).'Vezi i infra, p. 464, nota 1..

Handbuch des fi.. Civil rechts, IV, § 678, p. 282, nota 8 (ed. Crome).Cpr. Trib. Romen, Or. judiciar din 1914, No. 74, p. 791.C. Bruxelles, Or. judiciar din 1913, No. 73, p. 783.C. Bruxelles, Cr. iudiciar din 1913, No. 73, p. 783 (cu observ. noastiii).

la Romani, testamentul se putek face In limba greacii. : Etiam greedomninbus liceat testan». L. 21 § 4, Cod. De testamentis, 6. 23.

Vezi infra, p. 454 urm.

SCRIEREA TESTAMENTITLITI OLOGRAF. ART. 859. 453

itamentul a fost seria pe table, pe hitrtie, pe pergament sau pe onceRUA materie). (Instit., De testamentis ordinzndis, II, 10, § 12; L. 1,Pr. si L. 4, Dig., De bonorum possessionibus, etc., 37, 11; L. 15,in fine, Cod, De testamentis, 6. 23), etc.

Testamentul ologyaf poate fi fäcut sub forma unei scri-sori sau cärti postale (per epistolam), ceeace erg, permisLa Romani, destul fiind ca scrisoarea sä fie scrisg, datatO sisubsemnatä de testator, data postei neputand inlocul pe aceeaa testatorului 1).

Este adevgrat cg, ordonanta din 1735 oprise testamentulper epistolamr, insg aceast'l dispozitie n'a trecut in codulactual.

«Das Verbot, welches die Ordonn. von J. 1735 (art. 3) in dieserBeziehung entheilt, ist in den a civil nicht aufgenommen worden»,zice ZachariEe. (Oprirea fAcuti in aceastà privintA prin ordonantedin Ianuar 1735, art. a nu-si primeste aplicare in codul civil) 2).

Testamentul poate fi scris pe mai multe coli de hartie,legate intre ele, sau chiar pe mai multe foi volante din carecea din urmä sä fie datatO i semnata de testator 3). Uniiautori sfätuese insg, pe testator a datá e subsemnA fiecare filäa parte. In once caz, testatorul nu este obligat a-si redactltestamentul färä intrerupere, uno contextu uno eodem quetempore, in acee* zi si sub aceeasi dat14).

Testamentul olograf poate fi scris nu numai Cu cernealg,ci ca once materie, de exemplu: Cu plumbul 3), Cu cridà, caun arbune, cu sOnge, ca un diamant, cu varful unui cutitsau alt instrument, etc.

Testamentul olograf poate fi scris in orice limbg, fie chiaro limba moartä 6); Cu litere chirilice,. in cifre sau ca semnescurtate (stenografie, tachigrafie, etc). i data poate fi scrisäIn cifre, ca toate cl este mai prudent de a o scrie in litere,pentrucg, alterarea ei este- atunci mai anevoioasg-7).

www.dacoromanica.ro

454 COD. CIV. CARTEA TIT. II. CAP. V. S. I

657. 20 Datarea testamentului olograf. A douaconditie cerutä pentru existenta testamentului .olograf estedatarea lui ca insäsi mana, testatorului, adecrt arAtarea zilei,lunei i anului cand a fost fäcut 1).

«Data testamentului consistA in mentiunea locului, anuluilunei i zilei in care el a fost fitcut», zice art. 505 din codul elve-Van dela 1907 2).

4Testamentul MI de martori are puterea sa, dud este scria-ai isalit de insä0 mana testatorului, cu insemnarea anului, a zileisi a locului in care qi unde s'au scris», zice art. 739 din codulCalimach 3).

Data, cerutA pentru toste actele in genere, este foartenecesarä; cäci, dup5, cum zice Ricard.

«Data este aceea care serve0e de luminií 0 de busolä pentrua descoperi viciile unui testament».

Daeal sunt mai multe testamente Cu dispozitii contrareincompatibile, data este aceea care va stabili care testa-

ment este revocat si care ramane in picioare (art. 920 urm.);

«In testamentis novissimce scripturce prcevalent». (In testamente, dispozitiile din urmà au preadere).

Data poate fi scrisä in cifre, mnsìl este preferabil de ao serie in litere, fiind atunci mai greu de altera,t, dupä cumobservä Pothier 4). De aceea, art. 29 C. civil cere ca dataactelor strtrei civile sä fie scrisä litere, iar nu in cifie..

Daa testamental a fost filcut sub forma unei scrisori sau a unei artipostale data postei nu poate inlocui pe acea a testatorului data scrisà cu insrtsimfina testatorului flind o conditie esentialli a testamentului olograf. Vezi suprd,p. 453.

Mai vezi art. 775 § 2 C. italian; art. 60 C. /Agar asupru succesiuuilardin 1890, etc. In cfit priveste data actelor çi contractelor comerciide, vezi art.-57 C. com.

Legca actual nu cere artitarea locului unde testamental a fost Meat,dupli cum cere art. 505 din codal elvetian si art. 2231 din codul german, Estede observat cà acest din urnai text nu cere ariaarea lunei facerei testamentuluirat% care data uu este complectii.

Apoi, mai este de observat a art. 739 din codul Calimach obligrt petestator a-si datit testamental. dcsi-In mod incomplect, pe and textul cores--punifitor din codul austriac (578) dispane a: mentionarea zilei, anului fi alocului (luna lips*e e tn acest text), nude i cfind testamental a fostnu este indispensabilk frig este bine sà figureze In testament, spre a se Safi-,turit contestatiile (zur Vermeidung der Streitigkeiten nothwandig).

Vezi supra, p. 453.

www.dacoromanica.ro

Cpr. Trib. Gorj, Trib. juridicd din 1920, No, 3 si 4, p. 9 (cu observ.noastrii). In at priveste cazurile and testamentul ar aveit mai multe date Bano datit alternativii, ori o datii inarcatii en Qtersiituri, vezi tom. IV, partea II,p. 60 urm.

Cpr. Trib. Anvers, Cr. judiciar din 1913, No. 73, p. 783.2) Vezi tom. IV, partea II, p. 66, 67, text si nota 2.

DATAREA TESTAMENTIILITI OLO GRAF. ART. 859. 455

Nu este, de asemenea,, nevoe ca data sa fie scrisa asacum se gaseste in calendar, ea putand fi inlocuita prin ter-meni echipolenti, de exempla: prin enuntarea unui evenimentde familie, a unui aniversar istoric, a unei serbatori religioasesau nationale, etc.

Data poate fi pusa la inceputul sau la finele testa-mentului. Ea poate fi push' si in corpul sau la mijlocul ac-tului, insä atunci judee,atorii vor aprecia daca ea se referanumai la dispozitiile care o preced, sau i la cele care ourmeaza 1).

Incertitudinea datei viciaza testamental, ca i absentatotala de data.

eId,em est non esse et non apparere». (A nu fi si a nu apareeste unul i aeelas lueru).

Data nu este insa necerta atunci and judecatorii o potpreciza prin mentiuni imprumutate dela contextul i stareamateriala a ins* testamentului 2): ex visceribus testamenti,ex ipso testamento, non aliunde.

Eroarea sau omisiunea este un caz de nulitate a datei,atunci cand ea face ca data sa fie necerta. Astfel, s'a anulatun testament datat In modal urmator: facet astäzi, in zivade 5 Mai, anul o mie opt.

Se poate intampla ca testamental sa fie antidatat saupostdatat.

Daca testatorul, cu ftiintei f i vointa si-a antidatat saupostdatat testamental, el este nul, data falsificata anume detestator echivaland ca lipsa ei totala. Cel putin) in acest sensse pronunta doctrina i jurisprudenta francezä, in contrajurisprudentei belgiene, pe care bag Laurent o critica 3).

Daca falsitatea datei se datoreste numai unei erori invo-luntare, iar nu faptului intentional al testatorului, judecatoriipot s'o rectifice, tug numai Cu elementele care rezulta din-testament, ex propriis verbis testamenti, non aliunde.

www.dacoromanica.ro

COD. CIV. CARTEA III. TIT. n. CAP. V. S. I.

658. 30 Subscrierea testamentului olograf. A treiasi ultima conditie necesarä existentei testamentului este sub-scrierea lui cu insusi mana testatorului, dupä cum se exprimäart. 739 din codul Calimach (Lawcpscpos, zice textul grecesc).

Semnä'tura, necesarl tuturor actelor ,sub semnatura pri-vatA 1), hl are insemnatate mai ales in privinta testamentului,ea dovedind cä actul emana de la el si are un caracterdefinitiv.

'Le testament olographe doit ktre signéà peine de nullité»,zica, Ricard.

SemnItura consista in genere in numele de familiede botez, astfel cum testatorul este inscris in actele stärei-civile (art. 43 C. civil), sau 'hateo poreclä o initialä, etc., dacrttestatorul ar mai fi semnat astfel ì alte acte ale vietei sale.civile, destul este ea identitatea lui ,sä nu fie indoelnicA 2):

'Nomina enim significandorum hominum gratia reperta sunt ;qui si alio quolibet modo intelligantur, nihil interest». (In adeviir,numele servind a distinge pe indivizi, putin importa dacA ei suntdistin§i Inteun mod sau In altul). Instit De legatis, II, 20, § 29,in fine).

Episcopii obisnuesc a semnft cu o initiall sau Cu unnume precedat de o cruce i arätarea demnitätei Ion Astfela testat vestitul orator i episcop din Clermont. Massillon,

testamentul säu a fost validat 9,Femeea märitatä isi va semnä testamentul ei, fie cu

numele bärbatului, fie cu numele ei de familie. Numai fe-meea despärtitä va semna cu numele ei de familie, fiindcädivortul o face sä piar& numele bärbatului (art. 7 L. asupranumelui din 18 Martie 1895). 4).

I) Cpr. art. 1177 C. Calimach (884 C. austriac). Vezi tom. VII, p. 170,.171, 188 e tom. VIII, partea II, p. 23, nota 1, ab initio. Vezi si tom. IIIacestei lucrad, No. 349. S'a deeis, ca drept euvfint, c semattura fiind de esentaactului, ea una ce individualizeaza persoana dela care emana, un apel este nulde chteori se constata a semnitura de pe petitia de apel nu este acea a ape-lantului, Cas. S. III. Bult. 1911, p. 1552.

Parafa nu este un element indispensabil al semnaturei testamentuluiolugraf) C. Bruxelles, (Jr. judiciar 1913, No. 73, p. 783.

Vezi Zacharite, Handbuch des fr. Civilrechts IV, § 676, p. 277, nota 3(ed. Crome).

Dupil art. 1577 din codul german, femeea despilrtia, pastrcazil dincontra, in principiu, numele bärbatului, famAnilnd ea el interzia purtarea

www.dacoromanica.ro

SUBSCRIEREA TESTAMENTITLITI 6LOGRAF. - ART. 859.

SemnAtura ar fi validA chiar daca ar lipsi parafa obis-sau dad ar lipsi din ea una sau mai multe, litere,

destul fiind el ea BA poata fi cetitA i sA emane dela testator :(Ein Testament ist nicht schon desswegen ungaltig, weil in

der Namensunterschrift des Erblassers, einige Buchstaben fehlen»,zice Zacharite. (Un testament nu este nul pentrua din sematura-testatorului ar Bpi cateva litere) 1).

Punerea de deget sau aplicarea unei peceti, validl inprivinta testamentului autentic (art. 16 L. p. autentificareaactelor) 2), n'ar avea nicio valoare inteun testament olograf,aceasta nefiind o semnAturA.

SemnAtura proprie a testatorului trebue sà figureze peinsusi testamentul, iar nu numai pe plicul in care ar fi in-chis; eAci in asemenea caz, testamentul ar fi nul, desi ches-tiunea este controversatA.

Aceasta solutie este admisibila si in privinla datei, caren'ar figura in testament, ci numai pe plicul in care el este inchis.

SemnAtura trebue, in regulA generalA, sa figureze la fineletestamentului, dupA cum dispun anume art. 775 § pltim dincodal italian si art. 60 din legea bulgarA asupra succesiunilor,dela 1890. Textul nostru nu prevede aceasta, insa spunetestamentul trebue sA fie subsentnat, ceeace insemneazIemnAtura trebue sA ineheier-uctul.

Fiind insA cA legea nu cere ea semnatura BA fie deo-sebitä de act, se admite cA ea poate BA fad. un singur trupcu fraza finalà, dach cele ce o urmeazA nu sunt esentialevaliditatei testamentului, niel nu cuprind vreo dispozitie dabunuri.

Testamentul ar fi insA nul dacA testatorul ar fi zis:-csubsemnatul cutare, dispun»,... etc., farl ea semnAtura BAligureze in josul testamentului.

Tot nul ar fi si testamentul care ar fi semnat numaipe margine, in loe de a fi semnat in josul actului (chestiecontroversatA).

numelui su, dac'l ea a fost recunoscutX singurliculpabilL Cpr. el art. 94 dinlegea ungaril asupra cstoiei, dela 18 Decembrie 1894.

Handbuch des fr. avarechts IV, § 666, p. 223, nota 1 (ed. Anschdtz).la 26 Iulie 1921 s'a modifecat art. 16 si 18 din L. aut. actelor pentra

nestiutorii de carte care imprimä degetul alaturi de semnItura lor, iar judeelítorulfaci constatare de aceasta el, neputinta de a semuh.

www.dacoromanica.ro

458 bOD. CIV.- CARTEA III. -TIT. II.- CAP. V. S. I.-

Se decide, in adevär, in materie de obligatii, a un act--sub semnätura privatä nu este valid, dad pärtile 1-au semnatnumai pe margine, un asemenea act neputând servl nici cann inceput de proba scrisä 1).

659. Puterea probatorie a testamentului olograf.Testamentul olograf devi este, ea' toate testamentele, un actsolemn, totui el fiind un act sub semniiturg privata, nu facenici o dovadä prin el insuO, i atät scrierea cAt i semnätura.lui pot fi tägaduite de mNtenitorii ab intestat, conform art.1177 C. civil, in care caz se va procede, conform dreptuluicomun (art. 162 Pr. civ.), la o verificare de scripte, mo0e-nitorul instituit san legatarul Bind obligat a dove& sinceri-tatea testamentului

Judecgtorii fondului, suverani apreciatori ai faptelor, potsä proceadä ei in00 la verificarea scrierei i semnätureitestamentului, ei putänd sä scoatä elementele convingerei lordin toate faptele i documentele cauzei.

Principiul dupl care dovedirea sinceritälei testamenturuicade in arcina legatarului sau mooenitorului instituit suferäexceptie de citeori mNtenitorul ab intestat, cäruia se opunetestamentul, 1-a recunoscut de bun, fie in mod expres, fie Inmod tacit, de oarece actul sub sbmnAtura privatä recunoscutde acela druia el este opus, ar4 aceeaki putere probatorieca i actul autentic (art. 1176 C. civil).

Dad testamentul olograf a fost recunoscut, fie de bunävoe, fie judedtore0e, el face, dupä pärcrea generalä, probádeplinä despre data sa, art. 1182 din codul civil nefiind apli-cabil in specie, data testamentului putAnd Insä, in toate cazurile,fi combAtuta prin once mijloace de probe, iar nu numai prininscrierea in fah, dupä cum pe nedrept sustin unii 3).

Rämäne insh' bine inteles ca dovedirea fahitätei dateiunui testament olograf incumbä moOenitorului care-1 atacä,mai ales atunci cand el a recunoscut cá at& scrierea cat t?,i.senurätura lui emanä, dela testator.

Vezi tom. IV, partea II, p. 62, 53. Vezi tom. I al .acesteip. 69, nota 1 si tom. III al aceleiasi lucrliri, No, 349.

Veil tom. IV, partea II, P. 68, text si nota l, unde se va vedebrcächestiunea este controversaa.

Vezi tom. III al acestei lnerriri, N. 360.

www.dacoromanica.ro

TESTAMENTIIL AtITENTIC. ART. 860-863. 459

660. II. Testamental autentic (art. 860-863 C. civil§i art. 33 L. p. autentificarea actelor). Testamentul au-tentic este acel facut ca solemnitatile prescrise de lege, decatre functionarul public competOnt (art. 860, 1171 C. civil).

Autoritatea competent6 de a autentifica un testamentIn vechiul Regat este astazi numai tribunalul civil, fie Incomplect (art. 860), sau un judecator al acelui , tribunal,asistat de grefier (art. 11 i 33 i § 3 L. p. autentific. actelor)sau de ajutorul sau 1), judecatoriile de ocoale rurale neputandautentifica decat testamentele locuitorilor dela tara 2).

Limba in care judecatorii sunt chemati a autentifica,an testament sau once alt act in genere, este acea oficial.,adeca limba romana 3).

Competinta tribunalelor sau judecatoriilor tinui ale, dupacum se zicea altadata, o gasim i in legile noastre anterioare,In codul Oalimach (art. 749, 750) si in codul Caragea (art.26, partea IV, cap, 3), etc.

Asa dar, in vechiul Regat, numai tribunalele de judetjudecatoriile de ocoale, in mod exceptional, au competinta

de a autentifica testamentele 4).Spre acest sfarsit testatorul se va infatisa fn persoanei

la tribunal, cu testamentul sau scris pe timbrul legal 5), fiede el, fie de altul, in dublu exemplar 6). Until din aceste

Cpr. Trib. Tecuci, Trib. juridicd din 1920, No. 12, 13, p. 52.Vezi tom. IV, parten II, 13. 76, 77 ei tom. VIII, parten I p. 96,

nota 2 (ed. a 2-a). In Bulgaria actele autentice se instrumenteazii de judeciito-riile de ocoale, in toate localitatile unde nu functioneaza notan.

Vezi insä art. 2244 din codul german, dupri care se ponte autentificaun testament bite() limbii. straina cu ajutorul unui interpret jurat, de cateoritestatorul declarll c nu otie limbs germana. Procesul-verbal de autentificare seincheie insii in limba germanä (tut, 2240).

Curtea din Galati a validat un testament autentificat de un judecritorroman pe bordul unui vas strain, ancorat inteun port roman, fail asistentagonsulului respectiv strain. Vezi tom. IV, partea II, p. 78, nota 2.

In Transilvania, in Basarabia i in Bucovina toate actele autentice se-fac de notan, iar in vechiul regat sunt redactate de un avocet sau aparätor,conf. art. 37 al L. din 21 Febr. 1923, p. organ. si unif. corpului de avocati.

5) Testamentele olografe ei cele mistice eran scutite de timbru (art. 43§ 33 L. timbrului), azi. conf art. 11 din noua lege a timbrului etc. din 28 Aprilie1927 (M. Of. No. 92), numai cele autentice Bunt supuse la timbru de 20 lei.

5) Art.16 diu legea pentru autentificarea actelor, modif. in urma. la 26 Tulle1921, cere prezenta scriitorului actului la autentificare, numai In cazurile candpersoanele care au cerut autentificaren nu etin carte. Prin urmare, daca instantade fond constath cli testatorul avea etiintli, de c,arte, cu drept cuvant decide el numai era nevoe de prezenta unui asemenea scriitor la mitentificarea testamentului.Cas. S. I (24 Februar 1914), Jurisprud. remand din 1914, No. 17, p. 270. Vezi

Cas. S. I (26' Ianuar 1916), Dreptut din 1916, No. 30, p. 233, 234, etc.

www.dacoromanica.ro

1) Vezi infrcl p. 466.

460 COD. CIV. CARTEA III. TIT. II. --CAP. V.S. I.

exemplare se prezinta nesubscris si se subscrie in prezentajudecatorului care instrumenteaza. Acest judecator se asiguramai intai de identitatea testatorului, daca nu-1 cunoaste per--sonal i apoi, inainte de a face adeverirea ceteste el fnsuri-iestamentul din euvánt n euvânt, fn auzul fn prezenlatestatorului, intrebindu-1 daca cele cuprinse in el sunt Cuconsimtimantul si din libera sa vointa, precum i dad, unuldin exemplare este semnat de el; pune pe testator de sub-serie celalalt exemplar, in prezenta sa, ja act de declaradalui, i constata toate acestea inteun proces-verbal, pe care-1transcrie in josul actului, pe ambele exemplare, subscrie-atat el cat si grefierul sau ajutorul de grefa.

Daca testatorul nu poate ven1 la tribunal din cauza deboa% constatata printr'un certificat medical sau altfel, cetireatestamentului se va face la locuinta testatorului, de catre unjudecator al tribunalului, care va fi delegat, in acest scop,prin rezolutia prezidentului, sau a judecatorului ce-i tinelocul, prezidentul sau judecatorul ce-1 inlocueste, putandu-sedelegà ei insusi cu ac,easta, lucrare. Delegatia prezidentialan'are nevoe de a fi contrasemnata de grefier.

Judecatorul delegat va constata in procesul-verbal cazulde boala i locul unde a instrumentat, fiind asistat de gre-fier sau de ajutorul sail, care, de astadata, va contrasemnaprocesul-verbal de autentificare, sub pedeapsa de nulitate aactului incheiat.

In toate cazurile and se deleaga un judecAtor spre amerge la locuinta testatorului, acest judecator autentifica elinsusi testamentul, art. 862 din codul civil fiind abrogatprin art. 33 § 3 al legei autentificarei actelor

Cu toate ea tribunalele nu lucreaza duminicile i sax-batorile, totusi credem ca testamentul n'ar fi nul daca, lacaz de urgenta si in caz de pericol de moarte, ar fi fostautentificat la domiciliul unui bolnav inteo zi de sarbatoare.

Procesul-verbal de autentificare poate fi incheiat nunumai la domiciliul partei unde judecatorul a instrumentat,

www.dacoromanica.ro

Cas. S. I, Bult. 1900, p. 790 (decizie pronuntatii In unire cu conclu-ziile noastre ca procuror general). Cpr. si Cas. S. I., Turisprucl. romana din1914, No. 17. p.. 269, No. de ordine 280.

Vezi tom. IV, partea IT, p. 136, nota rAceine solutie este general-mente admisti ei in privinta testamentului mistic. Vezi infra, p. 467.

In a.« priveete testamentul olograf al orbilor, vezi tom. IV, parteaII-a p. 34,_ p. 112, nota 1, iar in cit privaste, testamentul lor mistic, veziacelae tom, p. 100, p. 111, 112, etc.

TESTAMENTIIL AIITENTIC. ART. 860-863. 461

dar vi la tribunal 1); destul evte ca acest proces-verbal säfi fost incheiat in timpul vietei testatorului,

Toate cele ce preced vor fi observate sub pedeapsä denulitate a procesului-verbal de autentificare (art. 33 L. p.autenti f.. aetelor din 1886, ca mod. dela 1887 1904 vi 1921).

Tot sub pedeapsa de nulitate a testamentului se vaface mentiune in procesul-verbal de autentificare despre cetireatestamentului din cuvänt in cuvänt vi despre declaratiile facutede testator. Testamentul care, in adeverirea facutä pe ambeleexemplare, n'ar cuprinde indeplinirea acestor formalitäti, -saua uneia mäcar din ele, ar fi nul din aceasta cauza (art, 862,863 C. civil), Ciliar daca s'ar dòvedi cá formalitätile desprecare nu se fac mentiune, ar fi fost indeplinite.

Rämttne fusa bineinteles ea acest testament va fi validca testament olograf, dacäintrunevte con.ditiile de forma cerutede ac,est din urma testament (art. 22 L. p. autentif. actelor 2),

Termenii art. 862 C. civil nefiind insä sacramentali,pot fi insa inlocuiti prin echipolente sau prin alte cuvintesinonime, destul este ca expresiile intrebuintate de judecatorsä aräte in mod neindoelnic ea to ate formalitätile prescrisede lege au fost indeplinite.

Chestiunea de a se vti daca omisiunea cutärui sau cu-tärui cuvänt atrage sau nu atrage nulitatea testamentului, nueste o chestie de fapt, ci o chestie de drept, o chestie deinterpretare a legei, care, prin urmare, cade sub controlulCurtei de casatie.

Testamentul autentic trebue ca once act in genere, sä,fie semnat de testator.

Testamentul autentic poate fi semnat vi de ctitre o per-soana oarba 3)

www.dacoromanica.ro

462 COD. CIV. CARTEA III. TIT. II. CAP. V.S. I.

Dacä testatorul ar deelarà inaintea judecatorului eh' mistie s iscaleasea :

Quod si littercts testator ignoret» . (L. 21, Pr., Cod. De testa-mentis, etc., 6, 23).

sau ea el nu poate sa isealeasea:Vel subseribere nequeat» (L. 21 Cod., tit. cit.).

se va face mentiune in proeesul-verbal de autentificare despredeelaratiile lui i despre cauza care ha impiedicat de a sub-semna (art. 863 C. civil si art. 16 L. p. autentif. actelor).

Legea nu se multumeste cu simpla arätare ce ar facejudeeatorul cä testatorul nu stie sau nu poate sa subsemnezetestamentul, ei voeste ea insasi testatorul sa faca aceste

pentru ca sä se stie ea daca testamentul nu estesemnat de el, aceasta nu insemneaza cä', nu ha aprobat, ei

, a fost in imposibilitate de a-si manifesta vointa prinsemnatura sa.

Din cele mai sus expuse rezulta ca lestamentul ar finul pentru lipsa de forme, daca testatorul n'ar fi facut de-claratiile preserise de lege, si daeá" judecatorul ar fi afirmatel insusi, dupa aprecierea sa, sau dupa spusa unui tertiu, catestatorul nu stie a iscali, s'au n'a putut sa-si iscaleaseatestamentul din cutare s'au cutare imprejurare.

Testamentul ar fi, de asemenea, nul, dad, testatorul arfi facut o deelaratie mincinoasa ca nu stie sau nu poate

pentruca aceasta, ar fi un refuz indirect de arefuz care s'ar putea explick ca un mijloc indirect din

partea lui, de a Kara, de stäruintele acelora care 1-ar fiimpins a-si face testamentul.

In fine, testamentul ar fi tot nul daca testatorul ar fideclarat cä el este semnat de ansul si s'ar constatà, in urmaca, el este setunat de altul.

Declaratia testatorului c,a el nu Sae a iscall poate, cacelelalte formalitati sa fie inloctita prin echipolente. Astfel,

testamentul n'ar fi nul, dach,- testatorul, in loe de a fi zisea nu stie a iseäli, ar fi zis ca nu stie a subsemnk eä, esteneinvatat sau ignorant (illiteratus), c'ä nu stie carte, etc.

Prin urmare, declaratia testatorului ea el nu stie a serie,

www.dacoromanica.ro

PIITEREA PROBATORIE A TESTAMENTIMIII AUTENTIC. 463

sau citi nu stie carte, etc. ecbivalea,za cu declaratia a el nustie a iscali s'au a subsema

Coda] Calimach fAcea deosebire intre persoanele care nustieau a serie (art. 742) i cele care nu stieau a eeti (art.743), Cu toate c. cuvintele «a acre si a ceti care se vgdatat in codul grecesc al codului Calimach, cat si in textelecorespunz4toare din codul austria,c (art. 580, 581), au fosttraduse in textul romAnesc prin ema i aceiasi expresie,anume: dacA testatorul u tie carte 1).

661. Puterea probatorie a testamentului autentic(art. 1171 urm. C. civil). -- Testarnentul autentic fiind fdeutca solemniatile cerute de lege, de catre un functionar public,care are dreptul de a administrà in asemenea materie, arecredinta tuturor actelor autentice, in genere. El se va crededeci panA la inscrierea in fals numai despre faptele pe carejudecAtorul le atestA cä s'au indeplinit inaintea lui. . . .

quor_um notitiam et seientianz habet propriis sensibus visuset auditus, dapa expresia lui Dumoulin, i despre care el afacut mentiune la procesul-verbal de autentificare.

Astfel sunt, de exempla : mentiunile flake de judecgtorcä testamentul a fost citit de el din cuvant in cuvant, inprezenta i auzul testatorului ; cä, transportandu-se la domi-ciliul lui 1-a glsit bolnav; cä testatorul a semnat unul dinexempfarele testamentului in prezenta sa; c'd la interpelareaMead, testatorul a declarat cä testamental este al &la, iscalitde el si fAcut din libera sa voint.1; a el a declarat a nustie sau nu poate- s'a," semneze, etc.

Toate aceste mentiuni sunt crezute erga omnes, pandla inscrierea in fals, dupa cum &spline anume art. 1317 § 1din codul italian, pentraca judecatoral le atestA prin el insusi,ex propriis sensibus 2).

Testamental .face, de asemenea, tredintl pang, la inscriereaIn fals despre data sa, pentrucg,' judecaorul are misiunea de

Vezi tom. IV, partea II, p. 24, nota 2 si p. 93, nota 1, in fin. Cpr.asupra textelor mentionate din codul Austriac, Unger, Das österreichischeErbrecht systematisch dargestellt, § 10, p. 46.

Vezi tom. I al acestei iucrilri, p. 72 urm. si tom. IIINo, 346; tom. IVal acelelasi lucriiri, No. '25, etc.

www.dacoromanica.ro

464 COD. CIV. -CARTEA III. -TIT. II. -CAP. V. -S. I.

a conferl data certg tuturor actelor primite de el (art. 1182C. civil).

Cat pentru veracitatea cleclaratiilor fä'cute de testatorele nu vor fi, din contra, crezute decgt pang la dovada con-trail, fiindcg testatorul a putut sä faca o declaratie minci-noasa 1). Art. 1173 din codul civil se exprimg deci in termeniprea generali cand zice a eactul autentic face depling cre-dintg, in privinta oricarei persoane despre di spoziliile riconvenfiile ce constatei» 2).

662. III. Testamentul mistic sau secret (art. 864C. civil). Testamentul mistic, tainuit sau secret -(art. 741C. Calimach) este acela pe care testatorul, care stie a cedsi a serie, d iscdlege, fie ca 1-a seria el insusi, fie ca. 1-aseria altul, si-1 prezinta tribunalului spre constatarea iclen-titgtei sale.

Spre deosebire de codul francez (art. 977 eliminat delegiuitorul nostru), la noi, testamentul mistic trebue neaparatsg fie iscalit -sau semnat de testator (art. 864 C. civil), so-lutie admisg prin art. 782 din coduI italian-si prin art. 66din legea bulgarg asupra succesiunilor, dela 1890.

In dreptul nostru, numai testamentul autentic poate decifi nesemnat sau semnat prin punere de deget ori a uneipeceti.

Testamentul mistic sau secret era admis atAt la Romani 3),eat si in dreptul anferior 4).

Dacli judeclitorul a constatat fapte ce el nu are calitatea de a constata,,precum ar fi, de exemplu : faptul di testatorul aveh mintea Intreagi sau erhminor In momentul autentifidirei testarnentului, aceste fapte vor puteh de ase-menea, fi diirimate -prin once probe de clitre acei interesati. Vezi tom. IV,partea II, p. 96; tom. VII, p. 159, 160, etc. Vezi ei tom. LII al acestei lucrliri,No. 346.

Vezi asupra acestei chestiuni, tom. II, partea I, p. 33, nota 2, in fine§i p. 309, nota 4; tom. IV, partea II, p. 94 urm.; tom. VII, p. 154 urm.;tom. VIII, partea 1, p. 103, etc. Cpr. JudecIt. ocol. Zareni, Pagini juridicedin 1916, No. 147, p. 1169, etc.

La Romani, se /ntelegeh prin testamentul mistieum eau implieitum,acel care se refereh la un alt act de ultimii vointli, de care vorbeete art. 744din codul Calimach (582 C. austriac). Opr. Unger, Das österreichische Erbreektsystematiseh dargestellt, § 13, p. 56. Vezi si Dernburg. Pandekten, III, § 77,p. 147 (ed. a 7).

Vezi C. Andr. Donici. capit. 35, § 12; art. 741 C. Calimach; art. 26,partea IV, capit. III, O. Caragea, etc.

www.dacoromanica.ro

2) Er. Barre, Biirgerliches Gesetzbuch und Cod civil, § 171, p. 127. Cpr.fo. Dernburg, Pandekten, III, § 77, p. 147.

2) Handbuch des fr. Civilrechts, .IV, § 681, p. 293, nota 4. Art. 706 dinitodul spaniol cere, din contra, ca testamentul mistic si fie datat, arlittindu-se

locul unde el a fost %cut.Vezi infra, p. 469.

4) Codul Caragea cereit, de asemenea, ea testamentul mistic s fie striumsau pecetluit (art. 26, partea IV, capit. 3. La Romani, testamentul mistic trebuik

fie sigilat (signatum) de paartori. L. 12 §i 21, Cod, De testamentis. etc. 6, 23.

D. ..41sxancire800 Principille Dreptului, Civil Romiln. Vol. II. 30

TESTAMENTIIL MISTIC (SECRET). ART. F64, 867. 465

Acest testament nu numai ca nu prezinta foloase, darInd este periculos, pentruca adevaratul testement poate fisustras i inlocuit prin altul fals. De *aceea, unele legiuhisträine n'au admis acest mod de a testa. Astfel sunt deexemplu, codul elvetian din 1907, godul german, etc.

«Das mystische testament des französischen Reehts ist demB. G. B. unbekannt». (Testamentul mistic, admis de codul francez,este necunoscut In codul civil german) 1).

662 bis. Prima formalitate a testamentului mistic con-sistä In scrierea i subscrierea lui. Testatorul 1.1 serie el insusisau pane pe altul de-1 scrie pi-1 iscdlefte, fgt.& a ave, nevoede a-1 data, testamentul considerandu-se ca facut in ziva incare s'a instrumentat actul de superscriere:

Das datum braucht nicht hinzugefiigl zu werden», zice Za-harife (Nu este necesar de a, i se pune o data) 2).

Testamentul mistic ar putea. chiar Ba, fi e tipärit, tiparulnefiind decat o seriere mai perfectionata.

Mai mult Inca, unii admit cä orbii ar putea testa informa mistica, daca', testamentul ar fi fost tiparit cu liter°In relief, pe care ei le-ar putea ceti prin pipaire. Chestiuneaeste insa, controversata 3).

A dona formalitate consista In strangerea, pecetluireatestamentului i prezentarea lui judecatorului care instru-menteaza.

Odatä testamentul scris, *fie de o persona, sträina, fiede insusi testatord 0, in once caz, isalit de acest din urmd(art. 864 C. Civil), hartia pe care el este scris sou careservesre de plic, de va fi, se strange si se sigileaza sau sepecetlueste 4) fie de testator, fie de o alta persoanä, cu cearatare, cu buline, etc., cu una sau mai multe peceti, asa

www.dacoromanica.ro

Vezi tom. IV, partea II p. 103-105, Contra: C. Bucureeti i Cas. S.I. (inaintea door instante am pledat noi Ineine), Dreptul din 1910, No. 17,p. 136 (cu observ. noastra In Bens contrar); Bulet. Cas. 1910, p. 1714 ei Dreptuidin 1911, No. 6, p. 43.

2) Vezi supra p. 460.

466 COD. CIV. - CARTEA III. - TIT. II. - CAP. V. -S. I.

testamentul sä nu poatä fi deschis färä ruperea pecetei saua sigiliului.

Testamentul °data sträns i pecetluit s'au sigilat, tes-tatorul, in persoand, Il infät*aza la tribunal, inaintea jude-catorului care instrumenteazI, sau 11 stränge pecet1ue0einaintea acestui judeeätor, declaränd cgt cuprinsul härtieiinfAtipte este testainentul säu, scris i iscälit de el, sauscris de altul i iscälit de el, fä'rä a fi tug dator sä arätenumele acelui care l-a scris, i färg a fi dator sä" declare, eala testamentul autentic, cä el este fAcut din libera sa vointg.

Dad, se va constata eä declaratia testatorului a fostmincinoasä, precum ar fi, de exemplu, in cazul dund testa-mentul fiind scris de altul, testatorul ar fi declarat ea esteseris de el, testamentul va fi nul.

Declaratiile testatorului se fae, in genere, in pretoriultribunalului. Dael el nu poate Msä veni la tribunal din ocauzg de boalä constatatä, se deleag5, un judecAtor spre amerge la locuinta sa, i in asemenea caz, prezentarea testa-mentului, pecetluirea lui i declaratia prescrisä de lege sefac inaintea judecätorului delegat; de unde rezultä ca, in cazde mergerea unui judecator la locuinta testatorului, acestdin urma nu poate prezenta testamentul sträns i pecetluit,ci trebue strcingä ri, scO pecetluiasa fnaintea jude-ccZtorului, legea fiind formalä in aceastä privintä (art. 864§ 5) 1).

In caz de delegarea unui judeeätor spra a merge la do-miciliul testatorului, acest judecir, intocme0e el insu0actul de superscriere, i tribunalul nu mai face nici-o lucrare.Art. 867 C. civil este deci abrogat pin art. 33 § 3 al legeiautentificArei actelor 2)

Judecätorul care instrumenteazà, fie in pretoriul tribu-nalului, fie la locuinta testatorului, intiocme0e actul de super-scriere pe hartia pe care este scris testamentul, s'au care-iserve§te de _plie.

www.dacoromanica.ro

TESTAMENTUL MISTIC (SECRET). - ART. 864. 467

Starea de boala, indentitatea testatorului, precum i locu-inta unde judecatorn1 a instrumentat, pot insä fi constatateprinteun osebit proces-verbal, fard a atrage nulitatea actuluide superscriere 1)

Actul de superscriere, intocmit de judecator, fie dupäinchiderea si sigilarea 1estamentului, fie inainte, consistainteun proces verbal, care cuprinde urmatoarele: 1° prezen-tarea testamentului de catre testator la tribunal sau la domi-ciliul lui; 20 descrierea starei in care se gäsestd testamentul,precum i mentiunea daca 61 a fost prezentat inchispecetluit, sau daca el a fost sigilat inaintea judecatoruluisi in fine 30 declaratia testatorului cà cuprinsul bartiei pre-zentate este testamentul säu, scris i iscalit de el, sau scrisde altul, fie in totul sau in parte si, in once caz, isecilit deel. Actul de superscriere n'are insä nevoe de a face mentiune

testamentul, scris de altul a fost citit de testator. Aceastamentiune nu are nevoie de a fi facuta nici in cuprinsultestamentului.

Actul de superscriere poate, fi scris de insusi judeca-torul, sau de grefier ori de un tertiu sub dictarea judeca-torului care instrumenteaza.

In urma redactarei acestui act, el se iscä'leste de judecator,de grefier si de testator, clack' acesta nu se gäseste in impo-sibilitate de a subsemna 3) aceste semnaturi fiind o formalitatesubstan.tiall a caror lipsa atrage nulitatea actului de super-scriere (Art. 33 L. p. autentif actelor), raranand bine intelesca testamentul nul, ca mistic, sä fie valid ca, testament olografdaca intruneste conditiile de forma cerute pentru existentaacestui din urma testament 4) dupa cum dispun anume art.

1) Trib. Neamt, Dreptul din 1915, No. 19, p. 151; Cas. S. I., Bult. 1912p. 1870 si Cr. judiciar din 1913, No. 17, p. 199, etc.

Legea noastri nu cere, precum cere art. 783 din codul italian si art.67 din legea bulgari asupra succesiunilor dela 1890, ca judecitorul si aratein actul de superscriere numirul i marca peceOilor, insti indeplinirea acestei

ar fi o misurii prudenti pe care autorii o recomandli.9 Dach testatorul, dintr'o cauzli posterioari subsemnirii testamentului.

va deciarit c nu poate subsemni actul de superscriere, aceasili deelaratie pecare judeclitoral trebnie s'o constate ca auzitii din gura testatorului, va fitrecutli in actul de superscriere.

4) Unger, Das östesreichische Erbrecht, § 10, p. 50, nota 12 si a1i autoricitati in tom. IV, partea II, p. 107, nota 1. Vezi i supra, p. 902, precuminfrec No. 742, infine.

www.dacoromanica.ro

468 COD. CIV. CARTEA TIT. II. CAP. V. S. I.

804 din codul italian, art. 89 din legea bulgara dela 1890,asupra succesiunilor, din codul spaniol dela 1889, etc.

Tot astfel 0 la Romani, testamentul nul dupI dreptulcivil, putea s1-0 produca efectele sale dupa dreptul preto-rian, daert se observase formele cerute de acest din urmIdrept1)

662 ter. Intreaga operarie, fie judecAtorul care trebues'o indeplineasa intr'un testament mistic, -0 care Incepe delainfäriprea testamentului, nu va putea fi intreruptA prin nicio altä operarie; ceeace insemneaz1 cä judecgtorul care instru-menten, nu va putea sä suspende operaria sa spre a seocupa de alte afaceri.

Intreaga operarie a judecätorului se va face deci, fArti,

intrerupere2).

Uno contextu, uno eodem que temporez-. (Instit be testamentisordinandis, 11, 10, § 3, in medio).

« Uno eodem que die, ... nulloque actu extraneo intervenientez(21, Pr., in medio, Cod., De testamentis, etc., 6. 23).

« Una_ contextu actus testan i oportet : est autem uno contextu,nullum actum alienum testamento intermiscere ; quod si aliquidpertinens ad testamentum faciat, testamentum non vitiatur». (Testa-mentul trebue sa fie fAcut cu o unitate de context; ceeace Insem-semneazg cA In ace1a0 timp, s6 nu se amestece un act strAin detestament; dar dacI In acela0 timp s'a fAcut ceva relativ la acesttestament, el va fi valid). _(L. 21 § 3, Dig., Qui testamenta facerepossunt, 28. 1) 3).

Operaria inceputl de judecAtor ar putea insa fi suspen-data pentru un timp scurt, spre a permite testatoruluichiar judecittorului, care ar fi bolnav de a se odihni, de alua un medicament 0 chiar de a satisface o trebuinrA anaturei..., si quid autem necessarium evenerit (L. 28, Pr.,Cod., De testamentis, etc., 6. 23).

AceastA unitate de context nu se cere pentru testa-

Gaius, lnstit., II, § 119 foi 147. Vezi tom IV, partea II p. 18, nota 1si nota lin fine dela p. 107, 108.

Unitatea de context ceruti de art. 864 § ultim, se aplica numai lalucrarea pe care o Incheie judecatorul cu ocazia redactiirii actului de super-scriere, nu Insi si la scrierea interni a testamentului. Trib. Langres, Cr. judiciar'din 1913, No., 70, p. 759.

Vezi Arndts, Le,hrbuch den Pandekten, § 485, p. 739, nota I.

www.dacoromanica.ro

9 Vezi supra, p. 465. Orbii ar puta lusa testa in forma olografa,daca ar sti a serie, si In once caz, in forma autentica. In cit priveste testa-mentul orbilor la Romani si in codul- Calimach, vezi tom. IV, partea II.p. 112, nota 1.

TESTAMENTUL ILISTIC. - ART. 865, 866. 469

mentul autentic, pentruca nu cumva, in timpul intrerupereioperatiei inceputg, de judecgtor, adevgratul testament sg fie.sustras kti Inlocuit prin altul.

Persoanele care pot lace un testament mistic(art. 865 C. civil). Nu pot testa in forma misticg dechtacei care qtiu a ceti qi a serie. A ceti, pentruca testatorulsg se poatg asigurh prin el insu§i a testamentul scris dealtul, cuprinde dispozitiile ultimei sale vointe. A serie, pen-trucg, testamentul mistic poate fi scris de insusi testatorulO, in once caz, trebue sg fie iseglit de el (art. 864 C. civil).

Acei cu desgvhivire orbi, sunt deci in imposibilitate dea testa in forma misticg, 6 aceasta, dupg unii, chiar daeätestamentul ar fi astfel scris inca sg-1 poatg, ceti prinpipg'ire 1).

Acel care ataca testarncntul mistic, sub cuvant c'd testa-torul nu §tie a ceti 6 a serie, trebue, ca once reclamantsg-§i dovedeascg afirmatia sa (art. 1169 C. civil).

Formele testamentului mistic, atunci candtestatorul nu poate O' vorbeascA (art. 866 C. civil). --Forma testamentului mistic implica cl testatorul trebue sapoatg vorbi, din cauza declaratiei ce trebue sg, facg judecg-torului. Legea nevoind fusa sg opreascg de a testa in formamística pe toti acei care se &ese in imposibilitate de aputa, vorbi, prescrie pentru aceste persoane anumite forme(art. 866 C. civil).

Persoanele cu desgvar§ire mute, quae loqui nihil possunt,non quae tarcl6 loquuntur. (Instit., Quibus non est permissumfacere testamentum, § 3), nu pot testa in forma autentica',ci numai in forma °lograra.' i cea misticg, dad, tiu basa aceti e a serie.

Mutul care voe0e s'a' testeze in forma misticg, se vaprezenta inaintea judecgtorului in pretoriul tribunalului, cutestamentul scris de el sau de altul §i, in once caz, iscglitde el, kd va serie el insui inaintea judecgtorului insgrcinat

www.dacoromanica.ro

470 COD. CIV.- CARTEA UI. - TIT. II.- CAP. V.- S. I.

ca instrumentarea actului, declaratia ca testamentul este alsau, scris i iscalit de el insusi, sau scris de altulde el. Aceasta declaratie, care inlocueste pe cea verbala, seserie de testator in actul de superscriere, pe plicul in care segäseste inchis testamentul, fkri sa fie nevoe ca el sa semnezeaceasta declaratie; iar judecatorul atestä in actul de super-scriere ca declaratia s'a scris inaintea lui de insusi testa-torul ; altfel testamentul ar fi nul (art. 886 C. civil).

Dupa art. 979 din codul fr., testamentul mistic almutului trebue sä, fie seris, datat i semnat de testator,dispozitie care fiind criticata de autori, n'a mai fost repro-dug de legiuitorul nostru. La noi, testamentul mutului poatedeci fi scris de o mina sträina, si el n'are nevoe de a fidatat, fiind considerat ca facut in ziva in care s'a fdcutactul de superscriere 1). Tot ce se cere numai este ca el safie iscalit de testator (art. 864 C. civil); de uncle rezultamutul care nu stie a serie, nu poate testa niel inteo forma.

De asemenea surzii, care nu stiu a ceti si a serie, suntincapabili de a testa in once forma. Pentruca un surd sapoata testa, el trebue sa stie a serie, putand atunci recurgela forma olografa. Forma autentica le este insa cu neputinta,dacä' surditatea este complectä, pentruca nu pot sa auda ce-tirea testamentului din cuvant in cuvant, pe care legea oprescrie sub pedeapsa de nulitate (art. 861, 862 C. civil 2).

665. Puterea probatorie a testamentului mistic.In cat priveste actul de superscriere intocmit de judecator,el fiind un act autentic incheiat de un functionar publiccompetent, cu solemnitatile prescrise de lege (art. 1171 urm.C. civil), nu mai ramane indoiall cà el face credinta pangla inscrierea in fals despre cele constatate de judecator pro-priis sensibus 3).

Cat pentru chestiunea de a se sti dacg, testamentul cu-prins in plicul pe care este scris actul de superscriere, par-

0 Vezi supra, p. 465.Dupli art. 697 din codul spaniol dela 1889, surdul poate testà in

forma autentieL cetind el Insusi testamentul, eau dacli nu stie ori nu poste aceteaseä, arlitand douil persoane care si-1 ceteasdi In numele lui, 1naintea nota-rului si a martorilor.

Cpr. Trib. Besançon, Cr. judiciar din 1913, No. 70, p. 758 (cu observ.noastt A),

www.dacoromanica.ro

EXEC. TEST. OLOGRAF SAC. MISTIC. - ART. 892 C.CIV. §.1 664 PR. CIV. 471

ticipa la autenticitatea acestui act este controversata. Dupapärerea generala, i cea mai juridica, in acelavi timp, testa-mentul mistic este un act sub semnatura privata, carula actulde superscriere comunica autentieitatea sa, pentruca nuformeaza un singur trup Cu acest act. Prin urmare, mo0e-nitorul care tagadueste sinceritatea semnaturei testamentuluimistic, n'are nevoe de a recurge la procedura inserierei in fals.

Solutia contrara este admisa in eodul italian (art. 776)0 in legea bulgara asupra succesiunilor dela 1890 (art. 61).

gTestamentul prin act notariat este public sau secret», ziceaceste texte.

666. Insurile ce trebue sa se ia inainte de a seexecuti un testament olograf sau mistic (art. 892 C. civil,664 Pr. civ.). Testamentul olograf i mistic fiind acteprivate 0 secrete, legea presexie oarecare forme menite aconstata starea in care ele se gasesc; dispozitie care nu seaplica testamentelor autentice, starea acestor din urma fiindconstatata de judecatorul care le-a autentificat, e apoi aldoilea original se gase0e in arhiva tribunalului.

Spre acest sfar0t, pe'rsoana care detine un testamentolograf san mistic sau judecatorul care gäse§te un asemeneaaet tare hartiile defunctului, cu ocazia punerei sau Hdicareipecetilor, trebue sa-1 remitä prezidentului tribunalulni civilal locului unde s'a deschis succesiunea. Acest magistrat pri-mind testamentul, ordona chemarea inaintea sa a persoanelorce au figurat ea parti interesate la punerea pecetilor, Il vadeschide, constatand starea sa materiala 0 va ordona depu-nerea sa la grefä', spre a putea fi vazut §i examinat de catrecei interesati:

g Ut si quando exemplum ejus intereiderit, sit nnde peti possit».(Pentru ca BA se poatA recurge la el de cateori va fi necesar).(Pauli Sententiae, De vieesima, IV, 6, § 1, in fine) .

Toate acestea se constata printeun proces-verbal, incare se va arätà i persoana .ce a depus testamentul, dupacum dispune anume art. 1007 din codul francez 1).

Procedura prescrisa de art. 892 C. civil se aplica tuturor

0 In at priveate dreptul roman, vezi tom. IV, partea II, p.118, nota 4

www.dacoromanica.ro

472 COD. CIV.- CARTEA III. - TIT. II. - CAP. V. -

testamentelor olografe i mistice, oricare ar fi legatele läsatede defunct: particulare, universale sau cu titlu universaL

Art. 689 din codul spaniol dela 1889 prescrie ca testa-mentul sä fie investit en formula executorie in termen decinci ani dela data ruortei, lipsa acestei formalitäti aträgandnulitatea lui, dispozitie pe care n'am gäsit-o in alte legislatii.

TESTAMENTELE PRIVILEGIATE.

Testamentele privilegiate sunt acele care pot fifäcute la oarecare imprejuräri Bpeciale i exceptionale.

Regalele speciale pe care legea le dicteaza in aceastäprivintä, fiind exceptionale, sunt de strictä interpretare FA caorice exceptii, nu pot fi aplicate cleat la cazurile anumedeterminate de lege.

(Exceptiones sunt strictissimae interpretationis» 1).

Aceste regule Bunt relative la testamentele militarilor(art. 868-871); la téstamentele facute inteun loc scos dincomunicatie, din cauza ciumei sau altor boli molipsitoare(Art. 872, 873) ; i in fine, la testamentele &cute pe marein cursul unei cAlätorif (art. 874-883).

10 Testamentele militarilor (art. 868-871 C.civil). Testamentele militarilor erau privilegiate 0 la Romani,ei putând sä testeze prin once manifestatie a vointei lor,chiar in mod verbaL Testamentul verbal (nuncupativ) nuputea insä sä fie fdeut cleat fatä da martori, spre a *seavea o dovadä de ultimä, vointä, a testatorului 2).

Aceste regule erau admise aitA datä 0 in Franta inprovinciile unde se aplica obiceiul pamantului, militarii nuputeau testa in forma nuncupativä, ceeace a fost admisprin ordonanta din 1735 (art. 27).

Astäzi in timp de räzboiu 0 de tulburlii (art. 870)militarii i asimilatii lor, prebum: medicii, hirurgii, functio-narii, intendentii, preotii de regiment etc., pot testa in forita

1) Vezi supra, j). 161, No. 342, in fine i infra, No. 678, etc.Inetit., De militari testamento, II, 11, § 1.

www.dacoromanica.ro

TESTAMENTUL MIL1TARILOR. - ART. 868-871. 47

autentie i, dup. unii, chiar in forma mistick in prezentaunui sef de batalion san de excadron, sau in prezenta oricaruialt ofiter superior asistat de doi martori; sau in prezenta aa doi comisan i de rgzboiu, ori a unui singur comisar asistatde doi martori; din care unul trebuie sg, subscrie in testa-.ment (art. 884 C. civil). Acesti ofiteri primesc testamentulsi-i dau cuvenita autenticitate.

Militarii i asimilatii 'or mai pot testa., insä numaidacg sunt bolnavi sau rg,niti, in prezenta capului ofiterilorde sgngtate, asistat de comandantul militar, insarcinatpolitia ospiciului sau ambulantei, ori care ar fi gradularmatä al acestor doi ofiteri (art. 969 C. civil).

Cauza care a fäcut pe legiuitor s scuteasca pe militarisi pe asimilatii lor de formele obisnuite ale autenticitgitei,fiind imposibilitatea in care ei se ggsesc de a recurge laautoritätile ordinare, art. 870 nu le conferg. beneficiul tes-tamentelor militare; decat atunci cfind sunt inteo expeditiemilitark sau in cuartier ori in garnizoana afarä din teritoriulromán, sau priionieri la inamici i, in acest din urmä caz,fie chiar in tara.

Militarii care se gäsesc in cuartier sau in garnizoanä inläuntru tärii nu s'ar putea folosì de aceastä exceptie, cleatdad, s'ar gäsl tote° cetate asediatä, s'au in alte locuri alearor porti or fi inchise i comunicatille or fi intreruptedin cauzs räzboiului, in care caz vor putea testa in formeleexceptionale prevazute de art. 868 urm. C. civil, chiar dacäIn locul unde ar fi inchisi s'ar aflO un tribunal (art. 870).

Aceste dispozitii se aplieg, i militarilor care ar luptO,pe teritoriul romfinesc, in caz de o invazie stilling,

Testamentul militar, fgcut in formele mai sus argtateti pierde valoarea sau dupg, expirarea termenului de 6 lunidala intoarcerea testatorului inteun loe unde are facultateade a testa in formele ordinare (art. 871 C. civil).

669. 20 Testamentele Made in timp de ciumA sau dealtà boalA molipsitoare (art. 872, 873 C. civil). Legeamai scuteste de formalitgtile obisnuite testamentale fäcuteinteun loc scos din comunicatie, din cauza ciumei sau alteiboli contagioase, precum ar fi holera etc. Asa dar, de cAteori

www.dacoromanica.ro

474 C. CIV.CARTEA m.TIT. II.CAP. V.S. II.ART. 874-882 gi 884.

comunicatiile sunt intrerupte prin efectul unei boE molipsi-toare, toate persoanele care se gäsesc astfel izolate In loculinfectat, chiar 0 cele care nu sunt atinse de boala, pot testaIn forma autentica si, dupä unii, chiar In forma misticä,inaintea unui merubru al consiliului comunal asistat de deimartori (art. 872 C. civil) 1).

Acest testament, ca si cel militar este nul dupa tre-cerea de 6 luni dela restabilirea comunicatiilor cu local andese gäseste testatorul, sau dupa 6 luni dela trecerea sa intFunloe unde comunicatiile nu sunt intrerupte, solutie admisa siprin art. 757 din codul Calimach (529 C. austriac).

3° Testamentul maritim (art. 874-882 C. civil).Dreptul roman nu cuprinde nici o dispozitie speciala inprivinta testamentelor calatorilor aflätori pe mare, care nuerau militari, ci permite numai capitanilor de coräbii 0 tuturorpilotilor de a testa in forma privilegiata permisä militarilor 2).

Cat pentru codul Calimach, el pune pe aceasta treaptatestamentele facute fn corabiile ce ceileitorese, cu cele facutein vremea ciumei si altor boli lipicioase (art. 755 urm., 597urm. C. austriac).

Codul actual se ocupa pe larg de testamentul maritim,reproducand, ca oarecari schimbari, unele dispozitii ale ordo-nantei lui Ludovic al XIV-lea asupra marinei din August1681. Textele de mai sus n'au dat loe 'Ana acusi la nici oaplicare practica. De aceea, ne marginim a trimete la Tra-tatul nostru ce-1 mare (tom. IV, partea II, p. 130 urm).

Dispozitii comune tuturor testamentelor pri-vilegiate. (Art. 884 C. civil). Mate restamentele privile-giate trebue sa fie subsemnate de testator §i de functionariicari au instrumentat.

Daca testatorul declara a nu §tie sau nu poate sasubscrie, se va face mentiune despre declaratia sa §i desprecauza care 1-a impiedicat de a subsemna.

Textul fr. mai permite In asemenea caz, facerea testamentului Inainteajudeclitorului de ocol, dispozitie care nu s'a mai reprodus de legiuitorul nostru,probabil din cauiti a,' la redactarea codalui civil, judeclitoriile de ocol nu existauIncli, clici ele n'au fost Infiintate cleat prin legea organ. judeclitore.gti din 9Tillie 1865.

L. 1 § 1, ab initio, Dig., De bonorum possessione, etc. 37 13.

www.dacoromanica.ro

SANCTIVNEA REGULELOR PRIVITOARE LA TESTAMENT.- ART. 686. 475

In cazurile in care se cere asistenta a doi martori (art.868, 872, 874), testamental va trebui sa fie subscris celputin de unul din ei, facandu-se mentiune despre cauza carea Impiedicat pe celalalt de a subsemna.

Aceste fiind singurile formalitati pe care legea le pres-crie in privinta testamentelor privilegiate, de aci rezulta calipsa datei nu este o cauza de nulitate, nici cetirea testa-mentului din cuvant in cuvant, niel celelalte formalitati cerutepentru testamentul ordinar.

Dei legea s'a referit, in privinta testamentelor privile-giate, la testementul autentic, totuO se admite, in genere,deO chestiunea este controversata, a, se poate face i untestament mistic Inaintea functionarilor exceptional preväzutide art. 868 urm.

Cat pentru testamentul olograf legea nesimplificAnd for-mele lui, toti acei cari pot testa in forma ptivilegiatä, suntliberi de a testa in forma olografa, conformandu-se art. 859C. civil.

672. Sanctiunea regulelor privitoare la forma tes-tamentelor (art. 886 C. civil). - - Toate formalitatile pe carilegea le prescrie, atat pentru testamentele ordinare cat $ipentru cele privilegiate, trebuesc observate sub pedeapsä denulitate a intregulni testament (art. 886), solutie admisaprin art. 759 din codul Calimach (601 C. austriac).

Nulitatea trebuie insa A.' fie propusa de partile interesateea neputand fi pronuntata, din oficiu.

Testamentul caruia ii 1ipse0e unele din conditiile saleesentiale, nu poate servi nici ca inceput de proba scrisa,testatorul n'ar putea, in principiu, sA opreasca atacarea luiprintr'o clauza a testamentului.

Se decide insä, Cu drept cuvant, cA decate ori ordineapublica nu este la mijioc, testatorul poate sA impue legata-rului obligatia de a nu ataca testamentul, adaogand ca sane-tiune a acestei obligatii o clauza penala care ar consista Inperderea legatului 1).

Cu toate cA testamentul caruia Ii lipseOe una din con-

1) Vezi supra, p. 289 urm. No. 767 bis.

www.dacoromanica.ro

476 C. CIV.- CARTEA III.-TIT. II.- CAP. V.-8. H.ART. 1167, 1168.

ditiile sale substantiale este inexistent sau färä fiintä legará,totusi autorii, lipsiti de logica cea mai elementara, admit cO,In specie, existä o actiune in nulitate, cá aceastä actiuneeste prescriptibill conform dreptului comun, din ziva morteitestatorului. (art. 1890 (J, civil) 1) si c testamentul nul, inprivinta formelor, poate fi_ confirmat, etc.

In codal Calimach (art. 1951) dreptul de a rasturnatestamentul se prescria, dupä obiceiul pämantului prin 40de ani, in codal austriac prin trei ani (art. 1487) 2).

673. Confirmarea testamentului nul in privinta for-melor (art. 1167, 1168 C. civil). Testamentul nui in pri-vinta formelor nu poate fi confirmat nici in mod expres, niciIn mod tacit, e/ci ceeace art. 1168 zice in privinta donatiuneieste aplicabil i testamentului. Nul fn privinfa formelor eltrebue set se refacct cu formele legiuite.

Aceeasi solutie ar trebul sä fie admisä i in privintaconfimärei din partea mostenitorului testatorului, caci nuse poate pricepe ca un act care n'are fiintä, in timpul vietiitestatorului, sa poata dobandl o existentä legalä in armamortei sale. Art. 1167 § ultim din codul civil admite, ce edrept, solutia contrarä in privinta donatiunei ; insä acesttext fiind o exceptie si o adeväratä anomalie, nit poate fiaplicat la testamente 3) dupä cum el mx poate fi aplicat nicila donatiunile cu pricinä, de moarte, admitand cA aceastä do-natiune ar exista si in dreptul actual, ceeace, dupä pä'rereanoasträ, este inadmisibil4).

Cu toate acestea, atat doctrina cat i jurisprudentaart. 1167 i la testamente 5). Singura restrictie pe care oadmite Curtea de casatie este a nu se poate confirmà odispozitie contrara ordinei publice sau interesului obstesc 6).

Confirmarea mostenitorilor, poate dupO doctria, fi ex-

In once caz, art. 1900 0. civil este inaplicabil in specie, prescriptia de10 ani fiind o confirmare tecla Vezi tom. IV, partea 1I, p. 188, 139.

Vezi tom. IV, parten I, p. 632, nota 4 ei tom. IV, parten II, p. 139.Vezi tom. IV, partea I, p. 208, ad notam, in fine; tom. IV, parten II,

p. 110; tom. VII, p. 51, text ei nota 3, tom. XI, p. 258, etc. Vezi si tom. IIIal acestei lucrAri, No. 827 bis.

Vezi suprci, p. 217.Vezi tom. IV, parten II, p. 140; tom. VII, p. 51.Vezi tom. IV mentionat, p. 141; tom VII, p. 52, etc.

www.dacoromanica.ro

INTERPRETAREA TESTAMENTELOR.- ART. 977 IIRM. 477

presa (art. 1190 C. civil) san tacita (Art. 1167, 1190 C.civil) 1).

674. Interpretarea testamentelor 2). De cateori tes-tatorul nu §i-a exprimat vointa inteun mod ciar si precis,judecatorii vor recurge la regulele de interpretare admisibilede lege in privinta conventiilor (art,. 977 urm. C. civil), eau-tand a descoperi adevarata intentie a testatorului, cad aceastavointa ocupl primal rang in conditiile de el impuse:

(In conditionibus primum locum voluntas defuncti obtinets.(L. 19, Pr. Dig., De conditionibus et demonstrationibus, 35, 1) 3).

Un alt fragment din acela§ titlu al Digestelor zice, dea semenea:

e In con-ditionibus testamentorum voluntatem potius quanzverba spectar placuit». (In conditiile testamentelor se are mai multIn vedere vointa testatorului cleat cavintele intrebuintate). (L. 101,in medio, Dig. tit cit.).

Spre a cunoaste vointa testatorului, trebue a se cunoastespiritul general al testamenttlui, ceeace nu- se poate afla cleatprin combinarea diferitelor sale clauze:

4 Una pars teslamenti per aliam declaratur» . (Ex L. 30, §ultim, Dig., De legatis, 1).

Dad, textul testamentului este insuficient spre a se deter-mina adevarata vointa a testatorului, judecatorii pot sa, serefere nu numai la dispozitiile testamentare, dar si la faptelesi documentele externe proprii a o explica, insa aceasta numaiIn mod accesor.

Daca unele dispozitii ale testamentului sunt neinteligibilesau Jipsite de sens, ele vor fi considerate, ca nescrise, farä,a awl vre-o inraurire asupra celorlalte dispozitii care ar fiinteligibile 4).

Judecatorii interpretand un testament, ea si un contract,

') Vezi tom. IV, partea II, p. 142 urm.In eat priveqte interpretarea substitutiilor fideicomiaare. Vezi infra,

No. 766.Vezi infra No. 712 ter.L. 2, Dig. De his quae pro non seriptis habentur, 34, 8; L. 73 § 3 to

88, Dig., De div. regulis furls antiqui, 60, 17, etc.

www.dacoromanica.ro

478 COD. CIV. - CARTEA XIX. - TIT. II. -CAP. V.-S. II.

nu trebue îns s presupue cu usurintg schimbarea de vointg,dela un lucru la altul:

«Non facile debet admitti voluntatis divisio». Ex L. 18 § 27Dig., De his quae ut indignis auferuntur, 34, 9).

I)ac dispoziii1e testamentului sunt dare si precise,judecgtorul le va admite tale quale, i interpretarea nu vamai avea loe, did a interpreta vointa testatorului de cate oriea nu lasg, loe la indoialg ar insemna a reface testarnentul,iar nu a-1 interpreta:

Cum in verbis nulla est ambiguitas, non debet admitti vo-luntatis quaestio». (De cate ori termenii unui testament nu prezintanici-o Indoiala, nu se poate ridica nici-o chestiune asupra vointeitestatorului) (L. 25 § I, Dig., XXXII, nc legatis, 111) 1).

Si manifestissimus est sensus testatoris, verborunz interpre-tatio nunquam tantunz valeat, ut nzelior sensu existair (Daca vointatestatorului este exprimatä In mod ciar, nu se poate da o altainterpretare, care ar fi contrara, vointei pe care el a manifestat-oIn mod nelndoelnic). (L. 3 in fine, Cod, De liberis praeteritis velexheredatis. 6. 28.

Un autor zice, foarte bine, in aceastä«Cum verba sunt clara, standum est dispositioni importatae

per verba nee alia est admittenda voluntatis quaestio, nec conjecturisagendum; tam in, ultimis voluntatibus, quam etiam in contractibus,nee dici potest aliam fuisse testatoris intentionem». (Peregrinus,De fideicommissis, art. 11, No. 2 si 3).

De eate ori judecgtorii vor fi siliti a interpreta vointatestatorului, dispozitiile sale vor fi interpretate, ca i conven-tiile, dupg, intentia sa probabilä, iar nu dupg, sensul literalal cuvintelor intrebuintate (art. 977 C. civil).

«In eonditionibus testamentorum voluntatem potius quanzverba consideran i oportet». (In conditiile adaose unei dispozitii tes-tamentare, trebue a se Ewa. In vedere mai mult vointa testatorului,cleat cuvintele 1ntrebuintate). (L. 101, in medio, Dig., De conditio-nibus et demons-trationibus, 85. 1) 2).

0 lege din codal lui Justinian zice, de asemenea:(Sewer vestigia voluntatis sequimur tertatorunz». (Urmárim

Vezi tom. III al acestei lueritri, No. 72.Vezi i L. 69 § 1, Dig., Dig. XXXII. De leptis, III.

www.dacoromanica.ro

INTERPRETAREA TESTAMENTELOR. - ART. 977 1:1RM. 479

in totdeauna urmele vointei testatorilor). (L. 5, Pr., in medio, Cod,De necessariis sends hered&bus instituendis, etc., 6. 27) 1).

«In testamente mai pe larg se tfticueste vointa testatorului»zice art. 733 din codul Calimach.

Dispozitiilor indoelnice li se va da mai cu seamb, sen-sul ce, dupa, toate probabi1itti1e, testatorul a voit 0, le da,avandu-se in vedere obiceiurile, cresterea, cultura, educatia,conditia sa social', etc.

Aceastl regul va trebui mnsà sa fie aplicatä cu prudentà,pentrua in genere, cuvintele se intrebuinteazd in sensul lorobisnuit:

«Non aliter a significatione verborum recedi oportet, quantdon manifestum est, aliud sensisse testatorem». (Nu trebue nicio-datg sà ne depgrtam dela semnele proprii ale cuvintelor, afarX decazul and ar fi evident eft, acest scris nu este conform vointeitestatorului). (L. 69, Dig. XXXII De legatis, III).

4Nu ne putem depftrta, de Intelegerea cuvintelor, dead numaifiind prea vederat cà testatorul a eugetat cu deosebire de cele serse;lar cele ingftimate trebue a se tfticui cu plgcare spre bungtate» ziceart. 736 din eodul Calimach.

Judeatorii ar putea uneori sil. suplineasa lipsuriletestamentare prin ashogarea unei silabe sau chiar

a unui cuvant omis de testator, mai ales atunci and sensulgeneral al testamentului ar rezulta din celelalte clauze ale sale.

Verbum volo, licet desit, tamen quia additum perfectumsensum facit, pro adjecto habendum est». (De cateori, in actele deultimA voila-0," se poate complecta, sensul une' fraze necornplecteprin cuvftntul voesc, acest euvant se considerA ea scris). (L. 10,Cod., De fideicommissis, 6. 42).

cliem divus Pius rescripsit, ilia uxor mea esto, institutionemvalere, hect deesset heres». (Impäratu1 Antonia a decis validltateaacestei instituiri: cei femeea sä fie, fftrft a adftogà cuvftntul: mosle-nitoare). (L. 1 § 6, Dig., De heredibus instituendi, 28. 5) 2).

Dar, daa' dreptul ce are judeatorul de a interpretavointa testatorului Ii permite de a rectifica, intrucatva micileerori materiale cuprinse inteun testament, sub conditia, bineinteles de a nu denatura sensul lui adevArat, el n'ar putea

Cpr. Domat, op cit VI, p. 135, No. 5 0 p. 157. No. 1.Cpr. Domat, op. cit., VI, p. 143, No. 11.

www.dacoromanica.ro

80 COD. CIV. CARTEA M. TIT. II. CAP. V. S. III.

sA complecteze testamentul, adAogAnd in el suma sau lucrullegat, ori numele legatarului, cAci aceasta n'ar mai fi o inter-pretare, ci o noug dispozitie fAcutA in locul testatorului 1).

Daca din termenii testamentului rezultA indoiall asupra,fnsetri existenfei legatului, legatul va fi mentinut, eel putindupA unii, In baza art 978 C. civil:

4 Quotiens in actionibus aut in exceptionibus ambigua oratioest, commodissimum est,id aecipi, quo res de qua agitur, potius utvaleat, quam ut pereat». (De cAte ori exista indoiala in actiuni sauexceptiuni, lucrurile trebuesc interpretate in asa mod, incAt conventiapartilor sa fie mai degraba valida, decAt nula). (L. 12, Dig., De rebusdubiis, 34. 5) 2).

0 alt5 lege din Digeste zice, de asemenea, cA in testa-mente, vointa testatorului se interprea inteun mod favorabil:

«In testamentis, plenius voluntates testantium interpretantury.(L. 12, Dig., De div. regulis juris antiqui, 50. 17).

«In contractibcis plena, in testamentis plenior est interpretatioadhibenda,, zice o maxima extras a din legea de mai sus.

«In cele ingaimate, intelegerea cuvintelor trebue a se tAlculspre bunatate», zice art. 736 din codul Calimach 3).

DacA, din contra, nu existA nicio indoiall asupra exis-tentei legatului, ci numai asupra fntinderei lui, j udecAtoriise vor pronuntA in favoarea mostenitorului debitor al lega-tului, si in contra legatarului (art. 983 C. civil).

«In dubio pareendum est hceredi, pro herede respondendum» 4).

O altA maximl zice, de asemenea :

«In dubio semper testator intelligitur velle gravare hceredemni ea quod minus est».

In fine, un fragment din Digeste zice:«Semper in obscuris, quod minimum est sequimur». (In lu-

crurile intunecoase, se adopta solutia cea mai blAnda). (L. 9, Dig.,De div. regulis juris antiqui, 50. 17) 5).

') Vezi infra, No. 676, in fine.Cpr. art. 2084 C. german. Vezi si tom. III al acestei lucran, No. 78.Vezi infra, No. 710 quater.Vezi tom. III al acestei lucrliri No. 78.Vezi infra, No. 694, precum Qi tOM. III al acestei lucriri, No. 78.

www.dacoromanica.ro

L. 3, Cod., De eodieillis, 6. 36.Dupli codul civil austriac, interpretarea clauzelor unui testament de

cutre instantele de fond, intrii, din contra, in controlul Curtei de casatie. Cas.rom., S. I, Cr. jucliciar din 1920, No. 30, 31, p. 955 (rezumate), precumJurispr. rem. din 1920, No, 6, p. 70, No. de ordine 91.

Vezi tom. IV, partea II, p. 175, text si nota 3, precum si p. 190.Vezi i infret, p. 492. Cpr. Planiol, III, 2749; Colin et Capitant, III, p. 811, etc.

D. Alexandresco. Principlile Dreptului Civil Rom!In. Vol. II. 31

INSTITIITIA DE MOMNITORI I LEGATELE. 481

0 alta regula de interpretare aplicabila testamentelor,este aceea prevazuta de art 979 C. civil, dupd care ter-memii susceptibili de doul intelesuri se interpreta in inte-lesul ce se potriveste mai mult cu natura actului.

De exemplu, in caz de indoiala daca o clauza testa-mentara cuprinde o substitutie fideicomisara (art. 803 C. civil)sau numai legate alternative, clauza va fi interpretata ti acestdin trina sens.

In fine? toate dispozitiile facute in folosul aceleiasi per-soane, care n'ar fi independente unele de altele, ci ar aveaintre ele o legatura oarecare, vor fi, la caz de indoiala, in-terpretate unele prin altele, dandu-se fiecareia din ele bate-lesul ce rezulta din actul intreg (art. 982 C. civil).

Clari et aperti juris est, in fideicommissis posteriores volun-tates esse firmiores». (Este cert si manifest In drept ca, In privintafideicomisilor, vointa posterioarà a defunctului trebue A' fie pre-feratit celei anterioare). (L. 19, Cod., De fideicomnzissis, (3. 42).

Cu atat mai mult deci, clauza posterioara va revoca pecea anterioara, de cateori clauzele contradictorii au fost cu-prinse in acte deosebite 1).

674 bis. Dee judecatorii fondului interpreta in modsuveran vointa testatorului 2), totusi Curtea de casatie isirezerva dreptul de a verifica daca aceasta interpretare n'aalterat efectele legale ale testamentului si n'a modificat sensuldispozitiilor defunctului 3).

INSTITUTIA DE MOSTENITOR SI LEGATELE!1st GENERE.

675. $tina ca la Romani, testamentul nu era validdaca nu cuprindea o randuire de mostenitori, adeca. dispo-zitia universalitatei active si pasive a patrimoniului, in fo-

www.dacoromanica.ro

482 COD. CIV. CARTEA III. TIT. II. CAP. V. --S. III.

losul unei persoane, care trebuia sä continue personalitateajuridica a defunetului 1).

Aceastä solutie erä admisä i in Franta, insä numai inprovinciile de drept scris, nu insä 0 in provinciile de dreptobi§nuelnic, unde Loysel zica :

«Institution d'hèritier n'a point de lieu» 2),

§i unde omul nu putel sä aleagl un mo§tenitor, fiindcä,spiritul vechilor cutume, numai D-zeu, adeca legatura deshnge, puteh sä creeze un moOenitor, omul neputand säfacä &cat legatari, principiu pe care 11 proclamä i dreptulgermanic :

clTur Gott, nicht, der Mensch macht die Erben». (Omul nupoate sá faa mo§tenitori, ci numai D-zeu) 3).

Cat pentru dreptul actual, el n'a admis rânduirea demo§tenitor astfel cum existh la Romani, cu toate cá vointaomului poate sä facä astäzi un moOenitor, ea 0 legea.

.Testatorul se poate servi de once expresii, i chiar deexpresiunea cinstituirea de moOenitor», pentru a läsh uneipersoane universalitatea sau o parte determinatä din bunurilesale disponibile. El ar puta sä califice un legat donatiuneCu pricind de moarte, cäci legiuitorul n'are in vedere termeniide care s'a servit testatorul, ci natura dispozitiei sale. Legatulcalificat donatiune monis causa va fi deci valid, dacA n'arecaracterile acestei

El poate sä intrebuinteze euvintele: dau, las sau legh,ezaverea mea..., etc. S'a intämplat chiar ca testatorul sA vor-beascä la a treia persoanä, i Curtea de casatie a validatasemenea testament facut sub codul Caragea

Testamentul fiind un act de ultimä vointd, trebue srtfie expresiunea unei singure vointr. Nu poate deci aveh carac-terul unui testament, clauza cuprinsä trite° conventie, clauzaimpusä de o parte 0 acceptata de cealaltä, etc. Pentru eaactul sä constituiascä un legat, trebue sä cuprindä o dispo-

Actul care nu cuprindeh o rinduire de mostenitori, ci numai legate, senumilt codicil (art. 708 C. Calimach. 553 C. austriac). Vezi suprà, p. 252 qi 445.

Loysel, up. ca., I, p. 298, No. 304.Vezi suprci. p. 19. No. 35.

41 Vezi tom. TV. partea II, p. 36 §i 148.

www.dacoromanica.ro

CONDITIILE CERVTE PENTRII EXISTENTA IINUI LEGAT. 483

zitie mala a vointei libere a testatorului, si A' nu fie numaiun simplu proiect, sau sä faca numai o invitare ori o rugä-minte, sau sO dea numai un sfat. Judecatorii sunt, in aceastäprivintä, suverani apreciatori, si aceastä apreci ere scapà dealb controlul Casatiei.

Asfel, judecktorii fondului ar putel s'à decidä in modsuveran cä, expresiunile intrebuintate de te,statar: < doresc sanrecomand etc. ca sä se facä cutare lucru» nu constitue odispozitie imperativä din care sä, rezulte un drept pentrntertiile persoane.

Lucrurile ar fi cu totul altfel, deck, in loe de a seexprima astfel, testatorul ar fi zis : «voesc sau poruncesc casä se faca cutare lucru...» etc.

675 bis. Conditiile cerute pentru existenta unuilegat. Cuvantul legal vine dela lez, fiindca este &cut intermeni imperativi:

cLegatum est, quod legis modo, id est, imperative, tetamentorelinquitur ; nam ea quae precativo modo relinquuntur, fideicom-missa vocantur». (Legatul este ceeace se alege sau se lag. In modimperativ prin testament; caci ceeace lasa ca rugaminte de a seda cuiva, este un fideicomis). (Ulpiani Regul., De legatis, 24, § 1),

Legatul hind o specie de donatiune, nu poate aveafiintä fait sh' existe un act scris in forma de testament, unlegatar si un lucru care sä,' facA obiectul legatului. Oncetestament, spre a fi valid, trebue deci sä cuprindä arAtarealegatului si aceea a lucrului legat.

gLegatum, nisi certae Tel sit, et ad certam personam deferatur,nullius est momenti». (Legatul unid lucru necert 0 unei persoanenedeterminate, nu valoreaga. nici Inteun timp). (Pauli Senten., Delegatis, 3, 7, § 13).

'Wadi exista eroare asupra persoanei mo,tenitorului sau asuprainsu0 lucrului legat, Insa-0 substanta vointei este viciata 0 dispo-zitia este nula», zice Furgole.

Daca testatorul s'a Im5e1at, fie asupra persoanei legatarului,fie asupra lucrului pe care voia sa-1 lese altuia, dispozitia sa esteneputernica», zice art. 'ial din codul Calimach (570 C. austriac) 1).

i) Vezi si art. 732 din acela§ cod.

www.dacoromanica.ro

484 COD. CIV. - CARTEA III. -TIT. II. - CAP. V. - S. III.

676. 10 Existe* unui act scris. Prima conditiecpruta pentru existenta legatului este existenta: unui act scrisavand formele unui testament. Legatul verbal nu da' navterenici la o obligatie naturala, care st poata servi de cauzaunei obligatii civile, aplicarea teoriei obligatiilor naturaletestamentelor verbale. filiad cu desavAr$ire inadmisibila, de$isolutia contrara erà admisa de art. 1888 din codul Calimach(1432 C. austriae) $i este admisa $i astazi de jurisprudentafranceza 1).

Dar daca' testamentele verbale sunt astazi, contrar drep-tului nostru anterior, lipsite de once valoare juridica, mo$te-nitorii pot fi legati prin vointa defunctului, exprimata in modverbal, daca s'a obligat personal fata de legatar. In asemeneacaz, ceeace va trebui sa se dovedeasca nu este vointa testa-torului, ci obligatia personald, contractata de mo$tenitor.

676. Arfitarea legatarului. A doua conditie nece-sara pentru existenta legatului este ca testatorul sg. fi aràtatcu preciziune i in mod neechivoc persoana legatarului.

clleres.institui, nisi est certe demonstretur, nemo potestz. (Nuse poate institui un motenitor fgrà a-1 fi ariitat cu certitudine).(L. 9 § 9, Dig., De heredibus instuendis, 28. 5).

De cele mai multe ori, testamentul va arda numele debotez $i de familie al legatarului:

eNominatim alicui legatur, ita Lucio Titio...» (Un legat seface cuiva, ark.Andu-se numele legatarului, de exemplu: las luiLucius Titius). (L. 34, Pr. Dig., De conditionibus et demonstratio-nibus, 35. 1).

Legatarul poate fusa' fi determinat prin porecla, figura,profesiunea sau functiunea sa, prin raporturile sale de inrudire,cu testatorul, sau prin alte imprejurari, pe care judecatoriile apreciaza in mod suveran 2).

Eroarea comisa de testator asupra numelui, profesiuneisau altor calitati accesorii ale legatarului, etc., nu atrage nulitateatestamentului, daca exista destule demente spre a se puta,determina persoana gratificata.

(Jpr. Cas. fr. D. P. 1905, 1, 47; Sirey, 1905. 1. 128. Vezi tom. IV.partea II, p. 27 e 152; tom. VI, p. 14, 15, etc.

Cpr. Art. 772 § 2 C. spaniol din 1889.

www.dacoromanica.ro

CONDITIILE PERTJTE PENTRII EXISTENTA 17NUT LEGAT. 485

Eroarea ksupra numelui propus al legatarului sau asupra nu-rnelui lucrului legat, nu viciazg dispozitia, daca persoana sau luerulsunt cunoscute», zice Furgole 1)

Daca, mal multe persoane avand ace1ea0 nume reclamalegatul, el se va da aceluia pe care, dupa imprejurari, testa-torul a inteles a-1 gratifica.

Sed si controversia sit de nomine inter plures, qui probaverit.sensisse de se dofuncium, ille admittetur». (Daca un testator numindun legatar, legatul se cere de mai multi care au acelasi nume,..acela va fi admis a lug legatul care va dovedi ca la el s'a referittestatorul). (L. 33, § 1, Dig., De conditionibus et demonstrationibus,35. 1).

Daca judecatorii n'ar avea nici un indiciu pentru a-decide care este persoana gratificata, dispozitia fiind intune-coasá, va fi considerata ca neavenita dupa cum dispune anumeArt. 773 § a din codul spaniol (ninguno seret heredero,nimeni nu va fi mo5tenitor).

Se poate face un legat saracilor in genere 2), unui ora,sau unei comuni, unui spital, etc., precum O pentru interne-ierea raai multor paturi, in care bolnavii sa fie primiti kliingrijiti.

Se poate, de asemenea, face legate pentru crearea unei.sau tnai multor burse, spre trimiterea de studenti in strai-natate, in folosul instructiunei publice, etc.3).

Se poate face un legat rudelor sau slugelor sale (art.792 C. Calimach), fara a se una anume ce rude sau slugi-testatorul a inteles a gratifica. In asemenea caz, prin rudese intelege rudele cele mai apropiate, ear prin slugi, acelecare erau in serviciul testatorului la moartea sa,

Se poate 15,sa un legat copiilor sai sau copiilor altuia §i.In asemenea caz, judecatorii vor aprecia daca, testatorul aInteles prin copii i pe nepotii sal.

Cuvantul copii intrebuintat de o mama naturall, serefera, de bullä seama la noi, in lipsa unei intentiuni con-

') Cpr. Art. 733, 734 C. Calimach (671, 672 C. Austriac). Vezi tom. IV,partea 1, p. 49 FA 105, nota 2, in fine; tom IV, partea II, p. 165, text simota 1, etc.

Vezi supra, p. 270, nota 2, precum si tom. IV? partea I, p. 111. Mai-wezi tom. IV, partea II., p. 156.

Vezi supra, p. 270 Fii 271.

www.dacoromanica.ro

Vezi supra, p. 60, 299, 365, etc. si tom. I al acestei 1ucrri p.301 etc.

Cpr. Art. 747 C. spaniol din 1889.Vezi supra, p. 270 urm.vezi infra, No. 703. Cpr. Art. 672 § 2 C. Spaniol. Vezi inaft art-

2193 C. german.6) Vezi tom. IV, partea II, p. 160 si 284, 285. Contra; L. 8 § 1, Dig.,

De rebus dubiis, 39. 5.

486 COD. CIIT.- CARTEA [II.- TIT. II.- CAP. V.- S. III.

trare, si la copii si naturali recunoscuti, pentnica toti copii,mamei sunt legitimi (art. 652, 677, 678 C. civil).

Nut n' est beitard de par sa mère» 1).

S"ar putea intämpla, si s'a intämplat chiar ca cineva sAfacä o dispozitie pentru sufletul sAiu sau in favoarea sufle-tului säu, per ranima o a. favore dell'anima (art. 831 C.italian). In asemenea caz, testatorul s'a gändit de bunä seamäla liturghii, pomeniri i alte griji sufletesti 2),

$tim trig cä, este nulä once dispozitie fäcutä uneipersoane neeerte, pentrucA nu se poate face o liberalitatefärä a se arätá cui ea se adreseaz63).

Din imprejurarea cà legatarul trebue sä, fie determinatprin testamentul defunctului, rezultä c acesta n'ar puteà säincredinteze mostenitorului sau unei tertii persoane dreptulde a alege legatarul6), nici chiar dintr'un numar de persoaneanume arätate de testator (sub certa demonstratione)4).

677. 30 Determinarea lucrului legat. A treiaultima conditie cerutä, pentru existenta legatului este deter-minarea lucrului legat. Testamentul este deci nul dacl nu searatä in el lucrul legat. Astfel ar fi nul legatul conceput intermenii urmatori : «Las lui X suma de...» Judecatorii n'arputea in asemenea caz, sä completeze testamentut, fäcând säfigureze in el suma sau lucrul legat, pentrueä atunci ei arface testamentul defunctului 5),

latà ing un legat care ar fi vaiid, cu toate cä suman'ar fi arätatä in testament. «Las suma de... comunei Iasipentru zidirea unui abator. In acest caz, suma legatä va fiaceea pe care expertii o vor declara-o necesard pentru zidireaabatorulri, etc.

Tot valid ar fi i legatul fäcut in urmätoarea cuprindere

www.dacoromanica.ro

CONDITIILE CERIITE PENT RIT EXISTENTA TJNITI LEGAT. 487

«Las lui X imobilele ce-mi vor fi atribuite prin rezultatulcutärei impärteli».

Arätarea gresitä a lucrului legat sau a numelui lui nuviciaza tug dispozitia, de cate ori. lucrul legat poate fideterminat independent de aceastä gresalä:

«Error autem nominum in scripturas factus, si modo de man-cipiis. rel possessionibus legatis non ambigitur, jus legati dati nonminuit» . (Eroarea numelui facuta In testament, nu micqoreaza Intrunimic legatul lasat, daca nu exista nici-o Indoiala asupra salariilorsau fondurilor care -fac obiectul acestui legat). (L. 7 § 1, Cod.De legatis, 6. 37) 1).

Dad( testatorul s'a inselat insä asupra fiintei lucruluilegat, sau asupra insä-si persoanei legatarului, eroarea fiind_substantialä, infiinfatä dupg expresia codului Calimach (art.731, 732), aduce nulitatea legatarului 2).

Art. 798 din codul Calimach (656, in fine C. austriac)-permite testatorului de a läsà, alegerea lucrului legat la bunapläcere a legatarului, in _care caz legatarul este in drept aalege lucrul cel mai bun din Iucrurile de acelas fel 3), solutieadmisibila si in dreptul actual 4).

Acceptarea §i lepAdarea legatelor. Legea ne-vorbind nicäeri de acceptarea si lepädarea legatelor, vom.aplica in specie regulele dela succesiunile ab intestat, insänumai acele care cuprind aplicarea dreptului comun, iar nusi dispozitiile exceptionalw care trebuesc strict märginite li.cazurile anume prevazute :

cExceptiones sunt strictissimoe interpretationts» 5).

10 Acceptarea legatelor. Nimeni nefiind obligat.a priml o succesiune in contra vointei sale (art. 686 C. civil4i 1022. C. Calimach), acest principiu se aplicä si la legate.

.elTemo invitus heres, 6).

Legatarul universal sau Cu titlu universal, care va primi

Cpr. art. 733 C. Calimach (571 C. austriac).L. 4, Dig., XXXI, De legatis, I.

5) Conform: Art. 873 (J. italibn gri art. 144 din L. bulgaril asupra suc--cesiunilor, dela 1890.

Vezi tom. IV. partea II, p. 163 e 284. Vezi s't infra, No. 677.Vezi supraet, No. 342. in fine, No. 668, etc.

9 Vezi supra, p. 24 si tom. I al acestei lucrki p. 320.

www.dacoromanica.ro

488 COD. CIV. - CARTEA III. - TIT. II. - CAP. V.- S. HL

a intra in posesiune bunurilor legate fä'ra 'inventar, va platidatoriile defunctului ultra vires emolunenti (art. 897 C. civil).

Acceptarea legatului poate sa fie atät expresd at 0tacita conform. art. 689 C. civil.

Art. 689, dupa care acceptarea succesiunei este expresaatunci and mo§tenitorul 1i insu§ege titlul sau ealitatea deIno0enitor Intr'un act autentic sau sub semnatura privata,fiind o derogare dela principiile generale, nu este aplicabillegatelor.

Aeceptarea suceesiunei Wand. dull art. 689 C. civil,fi 0 tacita i aceastil acceptare rezultänd din acte care lasaa se presupune neaparat intentiunea de a fi mo0enitor, seaplica la legate, de oarece aceastä dispozitie este aplicarea,principiilor generale relative fa consimtämAntul tacit.

Prin urmare, faptul din partea legatarului de a cerepredarea, legatului dela moOenitori, precum 0 a eel de a faceacte definitive de proprietar (art. 691), atrag aceeptarea tacit&a legatului.

Actele eonservatorii 0 de administratie provizorie puatrag "insä, neaparat aceasta acceptare.

Dar daca art. 689 este aplicabil legatarilor, se decide.1nsä, a art. 703 C. civil nu se aplica legatarilor particulari,ci numai celor universali i cu titlu universal..

Acceptarea ca §i lepadarea legatului nu poateloe cleat In urma mortei testatorului, pentruca numai atuncise deschide dreptul legatarului (art. 802 C. civil).

Legatarul poate astazi sa primeasea numai o parte dinlegat i sa lepede pe cealalta, de cateori legatuI n'are deobiect un lucru indivizibil, i daca intentia testatorului n'afost alta, pe and dreptul roman 0 eodul Calimach (art. 789)admiteau principiul contrar:

eLegatarius pro parte adquirere, pro parte repudiare legatumnon potest». (Legatarul nu poate s primeaseä o parte din legat

lepede pe cealaltii). (L. 38, Pr., Dig., XXX, De legatis, 1),eNeminem ejusdem rei legato partem velle, partem nolle ve-

rius est». (Nu este probabil ea eineva sil poatà primi un legatpentru o parte si refuze pentru eealaltg). (L. 4, Dig., De le-gatis, II).

Aceasta solutie este, a fortiori admisibila, de ateori

www.dacoromanica.ro

DESPRE LEP..X.DAREA LEGATELOR. 489

testatorul a facut prin acelasi act mai multe legate deosebiteaceleasi persoane:

Sed duobus legatzs relictis, unum quidem repudiare, alternunzvero amplecti posse, respondeturY . (De cateori se face doug, legatedeosebite prin acelasi 'testament, unul poate fi primit i celalaltlepadat). (L. 5, Dig., XXXI, De legatis II).

Dacá legatarul a mnrit in urrna deschiderei dreptului lalegat, WA' a se fi pronuntat, mostenitorii s.i vor putel sA-primeasca sau sä e.pede legatul, fieeare pentru partea sa,.chiar daca ar fi vorba de un legat universal :

(Heredes legatarii possunt pro parte adquirere, pro parte re-pudiare legatum» (Mostenitorii legatarului pot SA, primeascil o partedin legat i cealaltà parte s'o Iepede ). (L. 38, Pr., Dig., De le-.gatis, XXX, I).

Acceptarea legatului produce acelasi efect ca i accep-tarea succesiunei ab intestat; de unde rezultá cá acel care aacceptat legatul nu mai poate, in principiu sA renunte la el:

Semel heres, sewer heresy .

Legatarul nu va puteá sa revie asupra acceptarei saleJecát atunci dud ea ar fi fost viciatá printr'o eroare sub-.stantialä, prin violenta sau dol, sau cánd ar fi fost fgcuta deun incapabil, in care caz el va puteá s renunte dupg, ce aAnulat aceestarea sa anterioará.

680. 2° Lepgdarea sau repudiarea legatelor. Le-:gatarul poate s renunte la legat. Renuntarea fiind o instrái-mare, nu poate sa emane cleat dela o persoana capabila.

Renuntarea poate Ei expresa sau tacit.): nu numai inprivinta legatelor particulare, dar si in privinta legatelor uni-Tersale sau cu titlu universal, cáci art. 695 din codul civilcare face din renuntarea la succesiunea ab intestat un act,solemn, fiind o derogare dela dreptul comun, nu se aplicA lalegate, desi chestiunea este controversata in privinta legatelorluniversa,le i Cu titlu universal.

()data' admis principiul ea' renuntarea poate fi atat ex-presI eta i tacitg, ea si acceptarea, trebue aplicám prin-cipiile dela aceeptare; ceeace insemneaza' ca legatarul care axenuntat la dreptul säu, nu mai poate in urmA sà primeasca

www.dacoromanica.ro

490 C. CIV. CARTEA TIT. II. CAP. V. g. in. ART. 887.

legatul, afara de cazul cand renuntarea sa ar fi .fost anulat5pentru cauza de incapacitate, sau pentru eroare, dol ori vio-lenta (art. 953 urm.).

Legatarul nu poate, in urma renuntareP sale, sá pri-measea, legatul nici chiar atunci cand el n'ar fi fost primitde nimene, art. 701 dela succesiunea b intestat nefiind apli-cabil in specie, pentrucä, aceastä dispozitie fiind exceptionalä,nu poate fi aplicata la legate.

Art. 699 din codul civil fiind irisa aplicarea unui prin-cipiu general in mat,erie de actiune pauliana, se aplica si la-succesiunea testamentara; de ulule rezultä cá creditorii lega-tarulai vor putea sa atace renuntarea legatarului ca fraudu-loasä i sa accepte legatul in numele debitorului lor 1).

680 blsb Creditorii donatarului n'au irisa dreptul de aprimi donatiunea nici in baza art. 974, nici in baza art. 975-C. civil; pentrucä, pe deoparte, dreptul de a priml o dona-tiune este un drept exclusiv personal donatarului, iar pe dealta parte, pentrucä, actiunea pauliana lasa a se presupuneca debitorul si-a micsorat patrimoniul su prin acte fraudu-loase si, in specie, donatarul pierde numai ocazia de a seinavutl, ceeace el este in drept sá faca, fara a claunA pecreditorii sai 2).

681. ImOrtirea legatelor (art. 887 C. civil). Le-gatele sunt astäzi : universale, cu thlu universal si singularesau particulare.

Cand testatorul dispune de toatä averea sa, legatul esteuniversal; cand el dispune numai de o fractiune din avereasa, legatul este cu titlu ufiiversal. In fine legatul este parti-cular sau singular cand testatorul dispune numai de unulsau mai multe obiecte determinate, ori de o suma de bani..

Testatorul putand sa dispue atat dupa art. 802 cat sidupa art. 887, numai de o parte din bunurile sale, de aicirezultä, ea instituirea de mostenisor nu mai este necesaraastazi, i ea aceeasi- persoana poate sá lese i legatarimostenitori ab intestat, ceeace era admis i prin art. 709,

1) Vezi tom. III al acesteiVezi tom. IV, partea I, p. 231, 232 si tom. IV, partea II, p. 186.

Vezi i uprà, p. 298, No. 524 ter.

www.dacoromanica.ro

DESPRE LEGATUL UNIVERSAL. - ART. 888. 491

711 din codul Calimach (554, 556 C, austriae). Dreptulactual a abrogat deci regula romana, dupa care nimene, afar%de militari, nu putea sa moara parte testat si parte netestat:

cAre.mo, nisi miles, pro parte testatus, pro parte intestatusdeeedere potest». (Nimene, afaril de militari, nu poate sA moaraparte testat §i parte netestat) 1).

682. I. Legatul universal (notiunea si caractereleacestui legat) (art. 888 C. civil). Legatul universal esteklispozitia testamentod prin care testatorul lash' eventual launa sau la mai multe persoane universalitatea bunurilor ceel va avea la moartea lui. Cuvantul eventual trebue adaosla definitia legei, pentruca Ceeace trebue sa se aiba in vedereinteun legat universal, nu, este rezultatul ce va produce le-gatul, ci vocatiunea legatarului la universalitatea bunurilorklefunctului. Col ce are vocatiunea la intregul patrimoniu aldefunctului este deci legatar universal, chiar daca n'ar existá,pentru el niciun emolument, din cauza sarcinilor impuse le-gatarului, chiar daca testatorul n'ar fi calificat de universallegatul ce i-a lasat 2).

Este deci valida dispozitia prin care un testa tor ar laguniversalitatea bunurilor sale unui sau mai multor legatari,cu sarcina de a infiinta un asezImant public, precum: unipital, un azil, o scoala, o biblioteca publica, etc. 3).

Doctrina si jurispudenta considerk ca drept cuvant, calegate universale: legatul tuturor mobilelor si al imobilelor;legatul tuturor bunurilor disponibile; legatul nuclei proprietatia tuturor buntirilor, pentruca uzufructul flind un drept vre-raeInic (art. 557 C. civil), la moartea uzufructuarului lega-tarul va avea proprietatea deplina a averei intregi 4).

Legatarul prisosului bunurilor prezinta, de asemenea,caracterul de universal, de cateori testatorul incepe prin aface uneia sau mai multor persoane legate particulare, caintentia de a exclude succesiunea ab. intestat; caci, in ase-raenea ca, legatarul prisosului bunurilor nu este redus la o

Vezi eupret, p. 251. No. 474 bis.Vezi tom. IV, partea II, p. 192 urm. Cpr. C. Bucure§ti, Dreptul din

1011, No. 16, p. 117.Vezi tom. IV, parten II, p. 193.Cpr. Planiol, TII, 3753; Colin et Capitant, III, p. 877, etc.

www.dacoromanica.ro

492 COD. CIV. CARTEA III. TIT. II. CAP. V. S. IV.

simpla codtate de bunuri, ci are vocatiunea la toate bunurilelasate de defunct 1).

Cat pentru legatul uzufructului averei intregi (art. 550C. civil), el este un legat particularl, Rinda, nu da drept latoate bunurile testatarului, ci numai la folosinta viagera aacestor bunuri 2).

La caz de indoiald, judecatorii vor determina daca per-soana instituita ar cere sau nu vocgiune la universalitateabunurilor defunctului. In caz cänd legatacul va avea cel putineventual aceasta vocatiune, el va fi un legatar universal, iarla caz contrar, un legatar cu titlu universal sau cu titluparticular.

Dei instantele de fond apreciaza in mod suveran intentiatestatorului, totwi, chestiunea de a se ti care _este adeväratulcaracter al unei dispozitli testamentare, din punctul de vedere-al textelor care definesc diversele specii de legate, este ochestie de drept care cade sub controlul Curtei de casatie 3).

Legatarul universal nu -trebue confundat cu exellutorul.testamental. (art. 910), care n'are nici-o vocatiune ereditara.O este un simplu mandatar al testatorului cu un mandatde o natura specialä" 4) Mandatul conferit executorului testa-mentar nu este irisa incompatibil cu calitatea de legataruniversal 9.

Efectele lagatului universal. Efectele legatulduniversal sunt relative: 1° la punerea in posesiune a bunurilorlegate; 20 la dobAndirea fructelor bunurilor legate; 30 si infine, la plata datoriilor.

10 Punerea in posesiune a bunurilor legate(art. 889, 891 C. civil). Legatarii neavând sezina trebuesa ceara posesiunea dela raWenitorii rezervatari, de cAteoriaceOia exista (art. 889, 895, 899 C. civil), i danza princare testatorul ar fi scutit pe legatar de aceasta punere inposesie, ar fi nula O neavenita.

C. BueurerAi, loco cit., p. 118, Cpr. Planio/, III, 2753.Vezi tom. IV, partea II, p. 191, nota 1, p. 223 il't -p. 243 urm. Vezi

ili infra, p. 607.Vezi supra p. 481.Vezi infra. No. 722.

4) Vezi infra., No. 723.

www.dacoromanica.ro

PUNEREA IN POS. A BIINITRILOR LEGATE.- ART. 889, 891. 493

Ei vor trebul sd ceard posesiunea dela moOenitoriichemati la succesiune chiar dad ar exista un executortestamentar cdruia testatorul ar fi conferit sezina mobilelor(art. 911 C. civil).

In vechiul drept francez, legatarii trebuiau sí ceardposesiune mobilelor dela executorul testqmentar. lath', inadevdr, cum se exprimä, in a ceastd privintd, Loysel:

(Les légataires doivent 6tre saisis par l'héritier ou par lesexécuteurs testanzentaires, quand les legs sont mobiliaires, et s'enpeuvent aussi les exécuteurs payer par leurs mains»1).

Cererea de punere in posesiune nu poate fi facutd cleatla deschiderea dreptului legatarului. Dacd legatul este supusunei conditii suspensive sau unui termen, aceastd cerere nuse va pad, face decat in urma îndeilinirei conditiei sausosirei termenului. In cat prive0e persoanele morale, cerereade punerea in posesiune, nu poate fi fácutd. &cat in urmaautorizärei dobanditd dela guvern pentru acceptarea legatului(art. 811, 817).

Punerea in posesiune poate fi nu numai judiciard, dar0 de bund voe, ea putAnd srt fie in acest din urmd caz atatexpresd cat i tacitd; adicd sä rezulte dintr'o declaratie for-malä sau din executarea legatului.

Dacä moOenitorii refuzd de a da posesiunea de bun/voe, legatarii o vor cere printr'o actiune judecdtoreasca intro-dusd tnaintea tribunalului deschiderei succesiunei (art. 63Pr. civ.2), care se va prescrie prin 30 de ani dela moarteatestatorului (art. 1890).

Din imprejurarea cà legatarii n'au sezina bunurilorlegate, rezultä mai multe cousecinti:

1° Ei nu pot sä se pue in posesiune din autoritatealor proprie chiar, dad, testatorul ar fi promis aceasta printr'oclauzd a testamentului.

cEtenirn aequissimum praetori visum est, unumquemque nonsibi ipsum jus dicere occupatis legatis, sed ab herede petere». (Pre-toral a gAsit foarte just ca O. nu fie permis unui particular de

1) Loysel, op. oit., L p. 311, No. 312.Aceastil competin% apartine la noi i judeatoriilor de ocoale Oat la

3000 lei inclusiv (art. 34 L. judeciit. de ocoale din 19071.

www.dacoromanica.ro

494 CÓD. CIV. CARTEA IIL TIT. IL CAP. V. 8. IV.

face el InsuFA dreptate, land legatul din propria sa autoritate,si el a voit ea legatarul sä cearä predarea dela moqtenitor). (L. 1§ 2, in medio, Dig., Quod legatorum, 43. 3.)

2° Dreptul legatarului la fructele sau dobanzile lucruluilegat este subordonat cererei de punere in poses'une (art. 890,889 C. civil) ;

3° Legatarii nu pot, pana la punerea lor in posesiunesä introducä contra tertiilor actiune relativa la bunu-rile legate 0 dupá' unii, nici chiar o actiune posesorie, ,solutieaplicabila i moSenitorilor de sange nesezinari.

El nu poate, deasemenea, pang la punerea tn posesiune,sä' fie urmarit de creditori succesiunei. Inainte de punereasa in posesiune, legatarul i chiar creditorii lui ar puteaInsa, sä it masuri conservatorii (art. 1016 C. civil).

El nu poate, de asemenea, inainte de punerea sa inposesiune, sa transmita altora proprietatea bunurilor legate,prin vanzare, donatiune, succesiune etc., el fiind proprietarullegatului a die monis testatoris (art. 644, 899 C. civil).

684 bis. In dreptul nostru, legatarul universal neavandnici-o data sezina, trebue in lipsä' de rezervatari sà cearaposesiunea dela justitie (art. 891 C. civil 1).

Trimeterea in posesiune se face pe cale gratioasä' flea-vand autoritatea lucrului judecat i neinchizand moOenitorilordreptul de a ataca testamentul.

Aceste incheieri ale tribunalului nu sunt, de asemenea,supuse nici opozitiei, nici apelului, fiindca in cazut de fatanu exista .litigiu, ci numai o cerere unilaterala 2).

Art. 642 Pr. civ. nu confer% un recurs in contra inche-ierelor date de tribunale in camera de consiliu, decatcontra hotaririlor pronuntate asupra deliberärilor consiliuluide familie, i aceastä exceptie confirma toemai regula genera%

«Exceptio firnzat regulanz in casibus non exceptis» dupäexpresia lui Bacon 3).

Dar daca, in principiu, nu exista nici opozitie, niel ape/

Cpr. insii art. 895 C. civil, din care se va vedek c legiuitorul nostrua uitat aceastä modificare importantil, adusii codului francez. Vezi p. 978.

Vezi tom. IV, partea II, p. 206, 207.9 Vezi supra, p. 354 si tom. I al acestei lucräri, p. 42.

www.dacoromanica.ro

DORINDIREA FRUCTELOR REINURILOR LEGATE. - ART. 890. 495-

In contra incheierilor pronuntate de tribunale pe calea gra-tioasg, in camera de consiliu, dreptul comun 1$i va primiaplicarea de ateori tribunalul a dat o hotgrire contencioasg,In contradictor asupra doug sau mai multe pretentii opusecare toate aveau de obiect punerea in posesiune a aceleia$iaveri succesorale.

Dad, succesiunea s'a deschis in strgingtate $i legatarula dobandit punerna in posesiune dela judeatorii strgini,aceastä, incheiere nu se va puta, executá, in RomAnia cleatdupg ce va fi declaratg executorie de dare judeatori romani,conform. art. 374 Pr. civ. 1).

685. 2° DolAndirea fructelor bunurilor legate (art.890 C. civil). Legatarul fiind proprietarul lucrului legatdin ziva mortei testatorului (art. 644, 899 C. civil), ar fitrebuit sg aibg din acea zi drept la fructe, fiinda dupg art.483 C. civil, fructele se cuvin proprietarului.

Cu toate acestea, legatarul universal, ca $i ceilalti lega-tari (art. 898, 899 § 2), n'are di ept la fructe cleat din zivain care a cerut punerea in posesiune, sau din ziva and mo$te-nitorii au consimtit a-i da legatul de bung voe. Pan in acestmoment, fructele se cuvin mo$tenitorului.

Prin exceptie, legatarul dobände$te insg, fructele lucruluilegat din ziu mortei testatorului, independent de once punereIn posesiune, in doug cazuri, FA anume: 1° and testatorul adispus el insu$i, printr'o clauzg a testamentului, cg, legatarulva ava fructele din momentul mortei sale; 2° and s'a legatdrept alimente o rentg viagerg sau o pensiune (art. 900C. civil).

Acestea sunt singurile deroggri ce s'au facut dela prin-cipiul de mai sus, aci legea noastrg n'a mai reprodus,exceptiape care o face art. 1005 din codul francez, dupg care lega-tarul universal are drept la fructe din zina mortei testatorului,de cateori el a faut cererea de punere in posesiune in termende un an .dela data mortei testatorului.

Prin urmare, afarg de exceptia prevgzutg de art. 900,legatarul universal nu va avea drept la fructe cleat conform

1) Vezi asupra art. 374 Pr. civ. tom. IV, partea II, nota 2 dela p. 207208 si tom. VII, p. 459 urm. Mai vezi si tom. III al acestei luerilri, No. 410.

www.dacoromanica.ro

4 9 6 C. CIV. CARTEA M. TIT. II. CAP. V. S. IV. ART. 893, 897.

art. 890 C. civil, el dobândind aceste fructe conform regu-lelor dela uzufruct; ceeare insemneazA c fruetele naturalevor fi dobändite prin deslipfrea lor de lucrul care le-a produs(art. 524), iar cele civile vor fi dobandite zi cu zi (art. 525C. civil).

686. Plata datoriilor -(art. 893, 897 C. civil.Datoriile fiind o sarcinä a universalitätei bunurilor (totiuspatrinionii), se intelege cä plata lor nu incumbà cleat lega-tarilor universali $i cu titlu universal (art. 893, 896 C.civil), nu insà i legatarilor particulari sau singulari (art.775, 909.

Ace$ti legatari plätesc datoriile testatorului, pentrucl eisunt adevärati mo$tenitori.

4Légataires universels sont tenus pour héritiérs», zicaLoysell).

Hi qui in universum jus succedunt, heridis loco habentur».(Cei cari succed unui defunct cu titlu universal, se considerä eamostenitori). (L. 128 § 1, Dig., De div. regulis juris antiqui, 50, 17).

Legatarul universal ca $i cel cu titlu universal pläte$tedatoriile $.1 sarcinile succesiunei fn propo,frie cu partea sa;ceeace InsemneazA cä dad.' el va luà jiimätate din succesiune,va pläti jumätate din datorii, dacä va lua a treia parte vapläti numai a treia parte, $i a$a mai departe.

Itämlne insä bine inteles, cä testatorul poate sä impuemo$tenitorilor, obligatia de a pläti, o parte mai mare dindatorii, sub conclitia ins& de a respectá rezera lor, dad, eisunt mo$tenitori rezervaLari 2).

Dad, sunt mai multi legatari universali sau cu titluuniversal, fie care va contribul in proportie cu partea sa.

Ace$ti legatari vor pläti datoriile $i sarcinile succesiuneiprecum cheltuelile de inmormäntare, de inventar etc., inproportie cu partea lor, ultra vires entoluntenti, daca n'auprimit legatul sub beneficiu de inventar.

Aceastä solutie, admisä de unii in Franta 2), este ad-misä la noi in termeni expre$i prin art. 897 C.. civil, cu

Loysel, op. cit., I, p. 311, No. 313.Vezi infra, p. 502.Cpr. Planiol III, 27f6; Colin et Capitant. III, p. 578; Cae. fr. Sirey,

1906. 1. 13.

www.dacoromanica.ro

Vezi supra p. 28. No. 52.Vezi tom. III, partea 1, p. 526 e tom. IV, partea II, p. 218. Vezi

ai tom. I al acestai luerliri, p. 507, No. 698.D. Alexandresco. Principlile Dreptului Civil Boman. Vol. II. 32

PLATA DATORI1LOR. ART. 893. 897. 497

toate el legatarul n'are sezina, ceeace dovedeOe ca plata.datbriilor nu este un efect al sezinei, ci o consecintg a trans-miterei universalitätilor bunurilor. De aceea legiuitorul nostru-a i eliminat din art. 653 C. civil cuvintele din textul cores-punzAtor fr. (1724) relative la plata datoriilor 1).

In caz and datoria contractatä de defunct este asiguratäTrintr'o ipotecä, legatarul universal (art. 893) 0 eel cu titluuniversal (art 896), care a luat imobilul ipotecat, nu va maiplgtl aceastg datorie in proportie cu partea sa de succesiune,ci o va 'Arai in Intregimea ei, ca detentor al imobilului(art. 1792), propter rem detentam, pentrucg ipoteca esteindivizibilg. (art. 1746 Cod civil). 'El va trebui deci saupläteascl datoria intreaga, capital 0 procente, sau sä delese

Ut v el totum debitum reddat, vel eo quod detinet tele'.va di el este . inut a plàti toatA datoria, sau s abandoneze po-

sesiunea creditorilor). (L. 2, in fine, Cod, Si unus ex pluribusher dibus, etc., 8. 32).

InnAnd Insä bineinteles cg, in asemenea caz, legatarulcare, din cauza ipotecei, a fost silit sg, pläteascg din datoriacomung peste partea sa contributorie, are recurs contra celor-lalti comoWnitori sau colegatari Acest drept i se conferg.ariume prin art. 778 C. civil, care prin succesori cu titluuniversal intelege atat pe legatarii universali clt O. pe cei

titlu universal.eDatoriile mortului cele cu amanet trebue O. le plIteascX

numai acel rnoSenitor care le-a luat In partea sa, i dezamanetAndu-le,poate sa se rafuiasca ca moqtenitorii lui», zice cartea 1068 dincod ul Calimach».

Dad( defunctul a lgsat un legat universal sau cu titluuniversal in uzufruct numai, uzufructuarul universal sau.cu titlu universal, folosindu-se de venitul averei Intregi, prinderogare dela dreptul comun i pentru motive de achitate,va contribul impreunà cu vechiul proprietar la plata datoriilor,.aa el proprietarul va plAti capitalul, iar uzufructuarul vaplätì dobända datoriilor 2).

www.dacoromanica.ro

498 c. CIV. CARTEA III. TIT. II. CAP. V.S. IV.ART. 891 § 1.

687. II. Legatul cu titlu universal (notiunea si ca-racterele acestui legat) (art. 894 § 1). Legatul cu titlu,universal sau al unei fractiuni de moOenire este acela pe-care Romanii il numeau legatum partitionis.

g Quae species legati partitw vocabatur, quia eum herede lega-tarius partiebatur hereditatem». (Aceasti1 specie de legat (a uneipAr0 din bunuri) se numeste partitio, pentrucI legatarul Impartesuccesiunea cu mostenitorul). (Instit., De fideicommissariis heredi-tatibus, II, 23, § 5, in medio).

Legatul cu titlu universal sau al unei fractiuni de moste-nire este deci acela care are de obiect o parte din toate bu-nurile testatorului (o fractiune din succesiunea sa) sau o partedin cotitatea disponibilä, sau toate imobilele, sau toate mo-bilele sale, sau o fractiune numai din imobile ori din mobile.

.Ma dar, dupä cum legatul universal are de obiect con-ferirea unui drept eventual asupra universalitätei bunurilordefunctului, tot astfel 0 legatul ca titlu universal consistainteun drept eventual asupra unei fractiuni a acestei uni-versalitAti :

Sunt deci legate cu titlu universal: legatul unei frac-tiuni a pdrtei disponibile; legatul unei fractiuni a Intregului.patrimoniu al defunctului; legatul tuturor imobilelor defunc-tului, fie in proprietate plind, fie in nuad proprietate; legatultuturor mobilelor sale; legatul unei fractiuni din toate imo-bilele, iar nu numai a unei categorii de imobile; legatul unei'fractiuni din toate mobale defunctului, de0 art. 894 a uitat,de a prevedea acest din urmd legat, pe care textul francezIl prevede anume.

Unii considera tot ca un legat cu titlu universal legaturuzufructului averei intregi a testatorului, insd, aceastd solutieseste inadmisibild mai ales in dreptul nostru, unde art. 550din codul civil a fost modificat dupä pärerea lui Marcada 1).

Enumerarea cuprinsä in art. 894 este limitativd, iar nuenunciativd. Aceasta rezultd din § ultim al textului caredispune ca once all legat este singular.

1) Vezi supra, TS. 431 urm. ig infra, p., 507, precum §i tom. IV, partea II,.p. 223 f0 243 urm.

www.dacoromanica.ro

PUNEREA fN POSESIE A RUNURILOR LEGATE. ART. 895. 499

Efectele legatului cu titlu universal. Efec-tele acestui legat, ca si ale celui universal, sunt relative: lapunerea in posesiune a bunurilor legate; la dobändirea fruc-telor bunurilor legate: si in fine, la plata datoriilor.

1° Punerea in posesiune a bunurilor legate(art. 895 C. civil). Legatarul Cu titlu universal, ea si celuniversal, neavänd niciodata sezina, trebue s'o eeara dela ceicare o au sau care au dobandit-o dela justitie.

Daca el vine in concurenta Cu mostenitorii rezervatari,-el va cere posesiunea dela acestia, ori cati ar fi, pentruca eiau Cu totii sezina (art. 653 C. civil).

NIA,' la punerea sa in posesiune, el nu va putd, nici-ea urmareasca pe detentorii legatului, niel sa fie urmäriti de-creditoiii succesiunei, ei avänd numai dreptul de a procedela acte conservatorii 1)

Daca el vine in concurentä, cu mostenitorii rezervataripe deoparte, i Cu mostenitorii nerezervatari pe alta, el nuva puta eere posesiunea cleat dela rezervatari, care singuri.au sezina, punand insa in eauza si pe colaterali.

Daca el vine in concurenta numai ca mostenitorii ne-regulati, el va cere posesiunea dela acesti mostenitori, ins/numai dupä ce si ei o vor fi dobandit-o dela justitie (art.653 § 2).

In caz and niciun mostenitor neregulat nu s'ar puneIn posesiunea succesiunei, legatarul va face sä se declaresuccesiunea vaeanta, lndreptänd cererea sa de punere in po-sesiune contra curatorulu acestei succesiuni

Art. 895 luAndu-se orbeste dupa textul francez, dispuneca, in lipsa de rezervatari, legatarul ca titlu universal vacere posesiunea dela legatarii universali, uitänd ch., in dreptulnostru, acesti din urma leg-atari n'au niciodata sezina. Pentrueatextul de mai sus sä poatä fi aplicat, trebue sil presupunemcà legatarul universal a dobandit si el punerea in posesiune.caci altfel nu _pate sil de á ceeace nu are:

eNernrj dat quod non lutbet».

Dacil legatarul Cu titlu universal se gaseste in concu-

1) Vezi supra, p. 493.

www.dacoromanica.ro

500 COD. CIV.- CARTEA III- TIT. II.- CAP. V.- S. V.-ART. 898.

renta, pe deoparte, Cu un legatar universal, iar pe de alta, Cumostenitori rezervatari, el nu va puta, cere posesiunea dela,legatarul universal, cat timp acest din urma n'a fost si elpus in posesiune de catre naostenitori, ci va cere posesiuneadela mostenitorii rezervatari, ca unii ce au sezina, punândtasa in cauza si. pe legatarul universal, care, fiind obligat laplata legatelor, poate sa alba interes a-i contesta titlul sau.Odata insa ce legatarul universal a dobandit dela rezervatariposesiunea legatului sau, numai dela el se va cere posesiunealegatului, Cu titlu universal, pentruca el fiind detentorul in-tregei parti disponibile, este singur obligat la plata legatuluiCu titlu universal si, deci, si la predarea posesiunei acestui legat

In fine, legea prevazand ipoteza in care testatorul n'alasat nici mostenitori rezervatari, nici legatari universali, cinumai mostenitori nerezervatari, obliga pe legatarul cu titluuniversal a cere posesiunea dela acestia, dupa ce, bine inteles,.

ei o vor cere i dobandì dela justitie (art. 653).In once caz, legatarul Cu titlu universal, ca i cel cu

titlu particular sau singular (art.: 899), nu va eere niciodatäposesiunea dela justitie, ci numai dela _mostenitori (art. 895-(J. civil).

.Legatarul cu titlu universal n'ar putea cere posesiunealegatului sau nici dela executorul testamentar, caruia testa-toru). i-ar fi conferit sezina mobilelor (art. 911 C.pentruca sezina executorului testamentar nu este o adevä'ratasezinä, ci mal- mult o detinere cu titlu de sechestru 1).

Cheltuelile facute cu ocazia punerei in posesiune a le-gatarului, sunt in sarcina succesiunei, cu conditia lusa de anu se atinge rezerva mostenitorilor (art. 901 C. civg), solutie-admisa in privinta tuturor legatelor in genere.

690. 2° Dobándirea fructeror bunurilor legate (art..898 C. civil). In codul fr. nu exista nicio disnozitie inprivinta dobandirei fructelor de eätre legatarul cu titlu uni-versal, ceeace face ca acolo chestiunea este controversata..Art. 898 din codal nostru, imprumutat dela 864 din codulitalian, curma once discutie, punand pe legatarul cu titla

I) Vezi tom. IV, partea I, p. 198, 227 ei 362. Vezi i infr 4, No. 724..

www.dacoromanica.ro

PLATA DATORIILOR, ART. 896 CONTR. LA DATORLI, ART. 775. 501

universal pe aceeas treapta Cu legatarul univ'ersal, asa a art..998 este explicat prin anticipatie prin cele spuse sub art. 890.

691. 30 Plata datoriilor (art. 896 C. civil). Lega-tarul cu titlu universal, luánd o parte din universalitateabunurilor defunctului, trebue sa plateasca datoriile i sarci-nile succesiunei, ca i legatarul universal, in proportieparte& sa, si ipotecar pentru tot, daca a primit un imobil aldefunctului, grevat de ipoteci, ramAnandu-i in acest din urmacaz, recurs contra celorlalti comostenitori sau colegatari (art.778, 779, 902 C. civil).

Cát pentru legatarul in uzufruct al unei tirni oarecaredin universalitatea bunurilor defunctului, el nu contribue,impreunä cu preprietarul, la plata datoriilor, decát pentrudobanzile acelor datorii (art. 552 C. civil).

Legatarul ca titlu universal, ca i cel universal, va plätiinsa partea sa corespunzatoare din datoriile i sarcinile suc-cesiunei, ultra vires emolumenti, daca a acceptat legatul pur

simplu, fara beneficiu de inventar (art. 897 C. civil).

692. Contribuirea la datorii (Raporturile legatarilor§i mo§tenitorilor futre ei) (art. 775 C. civil). Plata da-toriilor este privitoare la raporturile dintre mostenitori cucreditorii succesiunei, pe &id eontribuirea la datotii deter-mina relatiile 'mostenitorilor intre ei.

Legatarii universali sau. cu titlu universal contribueseca mostenitorii la plata datoriilor si a, sarcinilor succesiuteiin proportia in care ei platesc aceste datorii. Prin urmare,partea lor contributorie este egala cu partea lor obligatorie_

Astfel, legatarul Cu titlu universal, care are vocatiune-pentru jumätate din avere, plateste jumatate din datorii, iarmostenitorii platesc cealalta jumatate.

Daca defunctul n'a lasat niciun mostenitor rezervatar,ci mai multi legatari cu titlu universal, fiecare va contribuliara0 dupa analogia pärtei sale.

Daca defunctul a lasat numai un mostenitor legataruniversal, el va piad toate datoriile, pentrucl la toata averea.

Testatorul rgmane insá liber de a schimba modul de

www.dacoromanica.ro

502 COD. CPT.- CARTEA III.-TIT. II.- CAP. V.-S. V.-ART. 902 §1.

contribuire la datorii, sub conditie, bine inteles, de a nu seatinge rezerva mostenitorilor (art. 847 C. civil) 1).

693. Plata legatelor particulare (art. 902 § 1).Testatorul fiind liber Ze a dispune de bunurile sale asa cumIntelege, poate pune plata legatelor in sarciva celor ce vacrede de euviinta, fie ei mostenitori legitimi, regulati sauneregulati, legatari universali, cu titlu universal sau cu titluparticular. Dispozitiile sale sunt pentru toti obligatorli, faraca ele sa' poata insa aduce vreo atingere rezervei mostenito-rilor, pe care ei trebue s'o primeasca intacta, euratet pi slo-bock de condiVii fi de alee fnsa'reinäri, dupa, cum se ex-prima art. 972 din eodul Calimach (art. 774 C. austriac) 2).

cCu legaturi se insareineaza toti dimpreuna mostenitorii, dacatestat4u1 i-au tnsemnat anume, lar de au zis numai simplu: sa dearnostenitorii mei, atunei vor da dupa analogia partei lor; iarnirea legatelar ponte testatorul s'o ineredinfrxe nun* unuicç dinmostenitori sau si din legatarv», zice art. 788 din codul Calimah(649 C. austriac).

Art. 790 din acelasi eod, dispune, de asemenea, ca:,

«Daca testatorul lasand legatum cuiva, i-au poruncit ca sitdel altuia o suma hotarita sau un lucru 'hotärit, atunci se lndato-xeste legatarul san sà implineasca desavarsit porunca aceluia, sau-sa se lepede de legatum».

Dach' testamentul nu euprinde -nicio dispozitie cu privirela plata legatelor, se va aplicá art. 902 § 1, care consideralegateIe particulare lasate de defunct ca datorii i sarcini ale,succesiunei si care, ca atare, le impune mostenitorilor abintestat, legatarilor universali i celor cu titlu universal (nuInsa i celoi cu titlu particular) care, in lipsa unei anume-stipulatii din partea defunctului, nu platesc nieL datoriileniel legatele. Indata ce persoanele de mai sus au primit suc-,cesiunea, ele sunt obligate a achitá legatele, fiecare in pro-portie ca ceeace primeste, nu din succesitine, dupa cum gresitse exprima art. 902 § 1, ci din partea disponibil'a; ceeaceinsemneaza ea, legatarul are o aetiune personala ex testamento,

1) Vezi supr4, p, 496.Vezi supr4, p. 399.

www.dacoromanica.ro

Vezi tom. IV, partea II, p. 235 EA p. 333., precum i nfra., No. 718Vezi tom. IV, partea II, p. 235.Vezi suprà, p. 186, No. 380.

PLATA LEGATELOR PARTIÒULARE. 503

pentra dobandirea legatului, in contra celui obligat a-1 achita,Aceasta 1as. nsä a se presupune el legatul a fost determinatnumai in specia sa (legatum generis) (art. 908 C.cgei dacg el are de obiect un corp cert i determinat in in-dividualitatea sa, (art. 903), legatarul n'are numai un dreptde creantä contra celui obligat a plärtl legatul, ei o actiunerealä in revendicare

Din imprejurarea c. mo0enitorii eat §i legatariiuniversali sau cu titlu universal plgtesc legatele particularerIntocmi ca §i datoriile succesiunei (art. 777 C. civil), inproportie cu ceeace primesc din partea disponibilg, rezultäcei solvabili nu rAspund de insolvabilitatea celorlalti i cg,

paguba in asemenea caz, prive§te pe legatar, conform princi-piului cunoscut:

¿Nec pro his, gui solvendo non sunt, onerari coheredes oportet»,.(Comostenitorii nu trebue s'd fie Ingrcinati cu plata legatelor pentrucei care sunt insolvabili). (L. 33, Pr., in fine, Dig., XXXII,, De le-gatis, II) 2).

MoOenitorii i legatarii vor plätì legatele particulare-ultra vires emolumenti, dacg, n'au primit succesiunea sub.beneficiu de inventar, art. 897 C. civil, care admite aceastä,regulä, fiind aplicabil 0 la legate 3).

¿Si vero non fecerit inventariunz secundum hane figuram,sicut pradiximus, non retinebit Palcidiam, sed conzplebit legatarios-et fideiconzinissarios, licet purce substantice morientis transcendatmensuram legatorum dallo'. (De cateori mostenitorul n'a fkut in-ventar In forma de mai sus, el nu va Weà sA retie cuarta Falcidiarci va plAtl pe legatari i fideicomisari, cu toate c totalitatea lega-telor Intrece valoarea succesiunei defunctului). (Nov. 1, cap. 2, § 2,_ab initio).

Legatarul universal, care va lua intreaga parte dispo-va plät1 deci toate legatele.

Dad, existä mai multi legatari universali,. obligatia dea OM legatele particulare apasg, asupra fiecgruia din ei, totia vgnd acela0 titlu, afarg, de cazul cand testatorul ar fi in-

www.dacoromanica.ro

Vezi supra, p. 117, No. 251.Vezi supra, p. 117, No. 251; p. 204, No, 406, etc,

504 COD. CIV. CAII.TEA III. TIT. II. CAP. V.S. V.

säreinat numai pe unul din ei cu plata legatelor particulare,-ceeace $tim ea el poate face.

Dacä, pe längä legatarii universali, ar existà $i legataricu titlu universal, ace$tia vor contribul cu cei dintai la platalegatelor particulare, in proportie cu ce vor la din parteadisponibilä (art. 775, 896 C. civil).

Legatarii tuturor mobilelor vor Old legatele particularede mobile, iar legatarii tuturor imobilelor vor pläti legatelede imobile.

Legatarul unui uzufruct universal sau cu titlu universal,contribue $i el, impreunä cu proprietarul, nu numai la platadatoriilor defunctului, dar $i la plata legatelor particulareluate de el, care snnt o sarcinä a pärtei disponibile. Prinurmare, proprietarul va pläti capitalurile legate de defunct,iar uzufructuarul va plätì dobanzile acestor capitaluri, dacädefunctul n'a dispus altfel.

Nici intr'un caz bag mo$tenitorii rezervatari, -we con-tribuesc la plata datoriilor (art. 774, 777 C. civil), nu sunt-obligati la plata legatelor, pentrucl rezerva lor nu poate fiatinsä printeun legat universal, rezervatarul va exercitA ac--tiunea in reductiune.

694. Modul cum se platesc legatele. tiu:L cA raaiintli se plätesc datoriile testatorului %,i apoi legatele, färä ca-el sä poatä modifia aceastä reg-ulä 1).

cNemo liberalis, nisi liberatusz 2).

Principiile relative la plata datoriilor apliandu-se $i laplata legatelor, legatarul nu poate fi silit a prim' alt lueru-cleat cel legat, cu toate ea valoarea lucrului oferit ar fi mai-mare sau egalä cu aceea a lucrului legat:

4 Cum per fideieommissum a liquid relinquitur, ipsum prces-tandum quod relielum est». (De cateori se lasA ceva prin fideicomis,trebue sA se dea ceeace a fost Igsat). (L. 11 § 17, Dig., XXXII, Delegatis).

Tot astfel, legatarul unei sume de bani nu poate ficonsträns a prim' altceva cleat bani, chiar dacä n'ar exist&

www.dacoromanica.ro

Cpr. L. 71 § 4. Dig., XXX, De legatis I; art. 790 ai 802 C. Ca-limach, etc.

Vezi supra, p. 481.

MODUL CUM SE PLXTESC LEGATELE. 505

bani in succesiune, ramanAnd cr.. eel insarcinat cu plata le--gatului sali procure bani de unde va crede de cuviinta:

Hera pecuniam legatam dare compellitur, sive de suo, siveex venditi one rerum hereditariarum, sive uncle voluerit». (Moqteni-tnrul este obligat a da suma de bani legatä sau plätind-o dela el,sau vänzand lucrurile succesiunei, sau land-o de unde li va placeä.).(L. 12, Pr., Dig., XXXI, De legatis, H).

cI3anii ce s'au läsat legatum trebue a se plal O. de nu vorfi bani In averea legatarului», zice art. 803 din codul Calimach.

In fine, persoana insärcinata cu plata unui legat, nupoate sä" deà bani in locul lucrurilor legate, chiar daca araveá, motive de afectiune pentru a retine lucrul in natura 1).

Nimic n'ar impiedia insa pe testator sä', lese alegereadebitorului legatului de a-1 plati in bani sau in mobile oriin imobile de ale succesiunei.

O asemenea alegere ar putd, fi lasata i beneficiaruluilegatului particular.

La caz de indoiala, adeca atunci and nu se poatecui testatorul a läsat alegerea: legatarului sau debitoruluilegatului, ea se va cuvenì acestui din urma prin aplicarearegulei In virtutea cdreia clauzele indoelnice se interpreteazàIn contra creditorului i in favoarea debitorului (art. 983C. civil):

cSbnzper in obscuris, qua nzinimum est sequinzur». (L. 9,Dig., De div. regulis juris antiqui, 50. 17) 2).

De ateori lucrul legat exista i este in comert, insadebitorul legatului nu poate sa-1 da, el va plati legataruluivaloarea lucralui legat din vremea mortei testatorului (justamwstimationem), in locul lucrului pe care el nu poateda (art. 906 C. civil).

Valoarea lucrului va fi, de asemenea predata, in locullucrului legat, atunci and nest lucru a perit prin faptulsau culpa debitorului legatului; sau and el a perit in urmapunerei sale in intArziere, in cazul and legatarul n'ar fi

www.dacoromanica.ro

506 c. Qty. CARTEA III. TIT. II. CAP. V. S. V.ART. 894 § 2.

suferit paguba lucrului, daca acest lucru i-ar fi fost predatla timp.

e Qui in mora est, culpa non vacat». (Cine este In IntArzierenu scapg de culpil).

sau, dupa cum se exprima o lege din Digeste:4 Unicuique sua mora nocet». (Debitorul Gare este In Intar-

.ziere de a satisface pe creditorul su, ra-spunde de dauna cauzataprin Intilrziere). (L. '173 § 2, ab initio, Dig., De div. regulis jurisa,ntiqui, 50. 17) 1).

Mara, de aceste cazan, debitorul legatului nu va datorinimic, la caz de perirea lumilui fara culpa lui.

695. III. Legatul singular sau particular. (Noliuneasi caracterele acestui legat) (art. 894 § 2). Art. 894 § 2-da o definitie negativa a legatplui singular sau particular,ziand ea orice legat ,care n'are de obiect o uniyersalitate debunuri sau o fractiune dintr'o asemenea universalitate, este unlegat singular (art. 909) sau particular (art. 775,. in fine).

Jurisconsultul Florentinus define0e legatul sigular inmodul urmAtor:

eLegatum est delibatio hereditatis, qua testator ex so, quoduniversu in heredis foret, alicui quid collatum velit». (Legatul este omicsorare a succesiunei, prin care testatortil voeste sA se deft unlucra cuiva din bunurile sale, care, fáril aceasta dispozitie ar fiapartinut In Intregimea lui mostenitorului). (L. 116, Pr., Dig., XXX,De legatio I).

O alta lege din Digeste zice:gL gatum est donatio testamento relicta». (Legatul este o do-

natiune facutil prin testament). (L. 36, Dig:, XXXI, De legatis II);«o danie prin diatI», zice Andr. Donici (capit. 38, despre

legata sau daniile cele prin diatei).cLegat se zice darul cel cu diatI, sau Cu deosebia Insemnare,

41Aruit dupA moarte», zice codul Caragea (art. 1, partes IV, cap. 4).

Aat doctrina cal i jurisprudenta considera, ca legate

1) Vezi tom. V,. p. 193, text e nota 2; tom. Vi, p. 150, text si nota 3;p. 355, text si nota 4; p. 492, p. 513, p. 819, etc, Cpr. art. 287 C. german;art. 1044 § 2, 1074 § 2, 1102, 1156 § 2, 1479, 1601, etc. C. civil romin. Vezii infret, p. 512, 513. Mai vezi tom. III al acestei lucriiri, No. 47 bis; tom. IV, ,

No. 298, etc.

www.dacoromanica.ro

') Cpr. Andr. Donici, cap. 38 § 2.2) Vezi supret, p, 441, 493 si p. 499, precum si tom. I al acestei lucari,

p. 509, nota 1. Mai vezi tom. III, partea I, p. 522. nota 4; torn. IV,platea II, p. 223 si 23. In cht priveste deosebirea ce exista futre un legat deuzufruct s'i un legat de venituri, vezi tom. IV, partea II, p, 243-, nota 4.

LEGATUL SINGULAR St EFECTELE Un': 507

singulare sau particulare: legatul tuturor mobilelOr sau tuturorimobilelor; legatul unei anume eategorii de bunuri, mobiliare-sau imobiliare; legatul unei piírti individual determinatádintr'un imobil; legatul unei succesiuni cuvenita testatoruluiO nelichidatA in timpul vietei sale; legatul ap zis de libe-rariune, adeea prin care creditorul iarta debitorului datoriasa 1); legatul nzufructului tuturor bunurilor testatorului P) §i,a fortiori,, al unei fractiuni din aceste bunuri, etc.

Aceasta solutie, generalmente admisa in Franta, este cuatat mai admisibilä la noi, cu cat art. 550r din codul nostranu vorba;te ca textul corespunzator fiancez (art. 610) delegatarul universal ri cel cu tillu universal al uzufructului,ci de cel ce cagtiga cu titlu gratuit un uzufruct universalsau cu titlu universal, schimbare de text care se datore§teobservatiilor lui Marcadé, dupa care uzufructuarul avereiintregi a testatorului este un lega tar singular sa,u particUlar.

ifectele legatului singular sau particular.Efectele acestui legat, ea O a celorlalte, sunt relative: la pu-nerea legatarului in posesiune; la dobandirea fructelor bunelorlegate; O, in fine, la plata datoriilor tegtatorului.

10 Punerea in posesiune a bunurilor cuprinseIn testament (art. 899 § 2). Legatarul singular, ca ()ricelegatar in genere, nu poate intrá cu dela sine putere in po-sesiunea legatului sdu, ci trebue s'o ceard, daca cei in" dreptnu i-o dau de bulla voe. In lipsa de text, el va cere aceastaposesiune dela mWenitorii rezervatari investiti cu sezina; inlipsa acestora, dela legatarul universal sau en titlu universal,daca asemenea legatari exista', iar in Iipsa O a acestora, delaceilalti mogtenitori, fie chiar neregulati, dupg ce toti ace§tiavor fi i ei pu0 in posesiune.

In lipsa de moOenitori §i de legatari, succesiunea va fideclarata vacantä, iar legatarul singular -va indreptá, cerereasa contra curatorului acestei succesiuni (art. 724 C. civil).

www.dacoromanica.ro

-508 C. CIV.- CARTEA III.-TIT. II.-CAP. V.-8. VI.-ART. 899 §2 si 900_

Niciodata insa legatarul singular, ca i cel cu titlu uni-versal, nu va putea cere punerea sa in posesiune dela justitie(art. 891, 895, 809 C. civil) 1).

Legatarul de lucruri mobile nu va putea cere posesiuneasa nici dela executorul testamentar.

Cat pentru proprietatea luerului legat, proprietarul sin-gular o are, ca si ceilalti legatari, din ziva mortei testato-rului, de cateori este vorba de un corp cert i determinat(art. 644 si 899 § 1).

Daca lucrul legat nu este determinat in ipso individuo,ci numai In specia sa, atunci el are o actiune personal& extestamento pentru dobanclirea legatului, in contra celui obligata-1 OW (art. 902 C. civil).

698. 20 Dobfindirea fructelor bunurilor legate (art.899 § 2, 900 C. civil). Fructele naturale i civile nu semai cuvin astäzi legatarului singular din ziva mortei testato-rului, dupa cum le atribuia art. 849 din codul Calimach, cinumai din ziva de cand el a cerut posesiunea prin judecata,,sau de and cei in drept i-au incuviintat predarea legatului.

PaulIn acest moment, fructele apartin mostenitorului,principiu aplicat atat legatarului universal (art. 890), cat sicelui ca titlu universal (art. 898 C. civil).

Prin exceptie, fructele se cuvin legatarului din zivamortei testatorului in doua cazuri i anume: 1° cam' testa-torul a declarat el insusi n ternteni expre?i, in testamentulcare cuprinde legatul sau intr'un ,testament posterior, ca elvoeste a se urmà altfel; 2° in caz and i s'a legat Cu titlu-de alimente o renta viagera sau o pensiune (art. 900 C, civil);pentruca, in asemenea caz, legatul avand de obiect intreti-nerea zilnica a legatarului, testatorul este presupus a fi avutintentia ca el sa intre deindata in dreptul San, pentru a aveacu ce tre.

Dispozitia exceptionala a art. 900 C. civil se aplicatuturor legatelor in genere, dei acest text face parte dinsectia care se ocupa numai de legatul singular 2).

Contra, C. Galati, Dreptul din 1895, No. 47, p. 389.Nu numai art. 900, dar ei art. 899 § 1, 901 s1 902 se aplici tuturor

ilegatelor in genere.

www.dacoromanica.ro

Vezi tom. IV, partea II, p. 292, text si nota 5.Vezi supret, p. 6, 185 trm., 322 si tom. I al acestei lucrliri, p. 509, etc.

-Vezi Irisa critica legei in aceastrt privintit in tom. IV, partes. II, p. 294.Cas. S. I, Bult. 1912, P. 768 si alte decizii citate in tom. IV, partea

,p. 295, nota 1.

PLATA DATORIILOR. ART. 775, 909. 509

Aceastä, dispozitie fiind tusa o derogare dela dreptulcomun, trebue sa fie märginita la cele doul cazuri limitativprevazute de lege, färä, a pntea fi intinsd i la altele.

Astfel, legatarul unui uzufruet n'are drept la fructe dinziva mortei testatorului, devi exista asemänare intre legatulunui uzufruct i acel al unei rente viagere, ci numai delacererea in judecatä, sau dela predarea legatului de bunavoe,conform art. 899 C. civil.

Chestiunea este fusa controversatä 1).Solutia de mai sus se aplica nu numai legatului unui

uzufruct, dar i celui al nudei proprietAti 0, a fortiori, le-gatului unui drept de uz sau de abitatie.

699. 30 Plata datoriilor testatorului (art. 775 in finesi 909 C. civil). - Legatarul singular nu p1ate0e, in prin-

datoriile i sarcinile succesiunei, oricat de mare ar fivaloarea legatului síu, pentruca el neprimind decat un obiectparticular; / tim cä datoriile nu sunt o sarcina a bunurilorparticulare, ci a universalitätei bunurilor :

cAes alienum totius patrimonii non certarum rerum onus est».(L. 15, ab initio, Cod., Pe donatianibus, 8. 54) 2).

Principiul cà legatarul particular nu plätqte datoriiletestatorului sufera mai multe exceptii i anume:

1° Cand testatorul i-a impus anume plata unei sarcinisau unei datorii, fie in mod expres, fie in mod tacit;

29 Cand in succesiune nu se mai gäse0e alta averedecat cea legata 3);

3° Cfind legatul particular ar consista inteun iruobilgrevat de o ipoteca, in care caz legatarul este obligat propterrem detentam (art. 1790 C. civil), ramanandu-i recurs contramoOenitorului sau legatarilor universali ori cu titlu universal.(art. 1108 § 2 si 1799 C. civil;

4° Legatarul singular poate uneori s'a' fie obligat la platadatoriilor prin ins4i natura lucrului care face obiectul lega-

www.dacoromanica.ro

510 COD. CIV. CARTEA ILLTIT. IL CAP. V. S. VI.ART. 901.

tului. Astfel, legatarul unei succesiuni cuvenita testatorului,gau al partei lui dintr'o societate ori dintr'o universalitatejuridica de bunuri, luand lucrul aBa, cum il posedà ttstatorul,va moBten1 nu numai activul, dar i pasivul acestei univer-salitati de bunuri;

5° In fine, vom observa, ca, in caz de a murl, adoptatulfara descendenti legitimi sau legitimati, lucrurile venite luidela adoptator prin dar sau succesiune, ce se gäsesc in na-turd la moartea adoptatului, adeca in patrim- oniul lui, seintofc la adoptator sau la descendentii sài, cu obligafriaa contribui la datorii. Acesta este un caz exceptional in-care succesorii particulari contribuesc la plata datoriilor.

700. Cheltuelile relative la punerea n posesiune(art. 901 C. civil). Cheltuelile cererei pentru predarea saupunerea In posesiune a legatelor sunt in sarcina succesiuneirpentruca predarea se face in interesul comun, adecà al legata-rului, care primeSte legatul Bi al moBtenitorului care-I plateSte..

Legea nu permite lush' ca aceste cheltueli adaogate lavaloarea legatului sä intreaca partca disponibila i si atingdrezerva, care trebue sä, parvie intacta moBtenitorilor rezer-vatari.

Testatorul este ins/ liber, tot sub conditia de a nil atingerezerva moBtenitorilor, sä, pue aceste cheltueli in sarcina lega-tarului, pentruca el poate sa mareascä sau sä micBoreze legatul,vointa sa putandu-se manifesta atat in mod expres cat Bi inmod tacit.

Cat pentru cheltuelile de inventar, impärteala i lichi-darea averei, ele facandu-se inteun interes comun, sunt inBarcina moBtenitorilor Bi a legatarilor, putin importa dacäpartea disponibila este sau nu epuizatä.

Taxele de mutatiune care, dupa art. 48 din legea tim--brului, erau de 2, 3, 4, 6, 9 e 12 la suta privesc pe legatar,aceste taxe fiind in sarcina achizitorului 1). Testatorul pate-ins/ sä le pup in sarcina moBtenitorului.

2) Azi aeeste tase sunt previlzute de art. 17 al nouiei legi a timbruluidin 1927 (M. O. No. 92/927).

www.dacoromanica.ro

Cpr. C. Galati, Dreptul din 1895, No. 17, p. 389.Azi art. 56 dui:A noua lege a timbrului din 1927.

LUCRITRILE CARE POT FI LEGATE. 511

Atat Ministerul de finante cat i justitia pot O. acordetaostenitorilor legitimi sau testamentari_wiul gnu raai multetermene in länntrul carora ei trebue sá plateasca taxele cuve-nite fiscului 1). Termen ele acordate nu puteau insa fi mai mari.de doi ani i nici inteun caz nu puteau fi prelungite nici deMinister, nici de justitie (art. 69 L. timbrului 2).

Art. 901 din codul civil cuprinde o dispozitie generala,aplicabila tuturor legatelor in genere, desi acest text se gg--seste in sectia care se ocupa numai de legatele singulare sauparticulare.

701. Lucrurile care pot fi legate. Toate lucrurile,In genere, fie mobile sau imobile, prezente sau viitoare, precum

toate drepturile reale sau personale, ce sunt in comert, potface obiectul unui legat singular sau particular.

«Daniile cele prin diata lasate pet sa fie in lucruri miscatoaresau nemiscatoare, in folosin0 de vénituri, dobanzi, roduri, iertarede datorii de bani, si altele», zice codul hit Andr. Donici (cap. 38 § 2).

«De obSe se pot rasa legatum toate lucrurile supuse comer--tului, cum si driturile, manufacturi i alte lucran i care se pot pre-

zice art. 795 din codal Calimaoh (653 C. austriac).

«Ouod in rerum natura adhun non sit legan i posse». (Se postelega ceeace nu exista Inca, adeca, lucrurile viitoare). (L. 24, Pr.,Dig., XXX, De legatis, 1).

«Etiam ea quae futura sunt, legan i possunt, ut insula vel inmare, vet in fluminibus enata» . (Se ponte lega chiar lucrurile ce-vor exista in viitor, precum insula ce se va forma In mare ,sau.intr'un fluviu), (a 17, Pr., Dig., XXXII, De legatis III).

Astfel, legatul singular poate sá aibg, de obieet corpuricerte si determinate in individualitatea lor (species) en fel(art. 796 C. Calimach), sau un corp determinat numai ingenul sau (genus), en deob?te (art. 796 C. Calimach).

Se poate, de asemenea, rega un drept de uzufruct, deuz, de abitatie, o servitute, o creanta existenta contra unuitertiu i chiar contra legatarului, o succesiune cuvenità testa-

www.dacoromanica.ro

512 COD. CIV. CARTEA TIT. II. CAP. V. S. VI.

torului i chiar un fapt posibil 0 licit, de exemplu: un faptal mWenitorului:

«Non solum res possunt legan i sed etiam facta» 1).

«Si testator dan i quid jussisset, aut opus fieri, aut ?MMUSdan...». (DacA testatorul a InsArcinat pe moSenitorul sail de a da,sau de a face ceva...). (L. 49 § 4, ab initio, Dig. XXXI, De legatis II).

Rdmâne insg bine inteles cA faptele imposibile sau ilicitefac ca legatul sg, fie nul, fie el imposibilitatea provine dinlege, din naturg sau dela om.

«Impossibilium nulla est obligatio» . (Nu se ponte cinevaobligh promitAnd un lucru (L. 185, Dig., De div. regulisjuris antiqui, 5tP. 17).

«Un legat privitor la o presta0une imposibild In momentuldevolutiei succesiunei, sau care contravine unei proibitii legaleexistentA In acel moment este lipsit de once efect (ist unwirksam)»,.zice art. 2171 din codul german 2).

Se poate legá un fond de comert, o operI de artä saude tiintg., un brevet de inventiune, etc.

Se poate legá un lucru intreg sau numai o parte din el(leg atum, parlitionis) 3).

Se- poate, de -asemenea, legà partea indivizA ce cinevaare inteun lucru.

pAmAnturile c1g.e4e0i pot fi legate, ins6 numai infolosul sätenilor neimproprietAriti 4).

Pentru ca un lucru sa poatà fi legat trebue ca el sapoatsá fi transmis prin suecesiune. Astfel, un uzufructuar n'arputeá legà dreptul säu de uzufruct, pentruch" acest drept sestange prin moartea sa (art. 557 C. civil).

«Si usum rruetunt habeam, eumque legarerim, nisi posteet pro-prietatem ejus nactus sim, inutile legatum est» (Dach avAd unsimplu uzufruct asupra unui lucru, am legat acest uzufruct altuia,acest legat va fi inutil, de ateori n'am dobandit Inainte de a muriproprietatea acestui lucru). (L. 24 § 1, Dig., XXX, De legatis

11 Vezi infra, No. 709.Vezi ei art. 308 din acelasi cod, la care se referä textul de mai sus.-Cpr. Ulpiani Regul., De legatis, 124, § 25. Vezi asupra legatului par -

titionis, Dernburg, Pandekten. III, § 119, p. 233, nota 6 (ed. a 7-a).Vezi tom. IV, partes II, p. 246, nota 2.

www.dacoromanica.ro

LEGATIIL IINIII CORP CERT I DETERMINAT. ART. 903, 904. 513

Am vazut ea, numai lucrurile ce sunt in comen pot filegate sau daruite (art. 1264 C. Calimach), dupä cum numaiaceste lucruri pot face obiectul unui (ontract (art. 963 .C. civil).

De aceea s'a i decis ca nu se poate lega, un cadavru.Un asemenea legat a fost fäcut de publicistul Vangelas, hisaacest testament a fost ca drept -cuvánt anulat 1).

702. Legatul unui corp cert i ()eterminat (art. 903,904 C. civil). Lucrurile pot fi determinate numai in genulsau in specia lor. Astfel, cAnd am zis: las lui X o m90esau o casa, Moral este determinat numai in gen; pe candatundi cänd am zis : las lui X cutare mo§ie sau cutare casaa mea, lucrul este determinat nu numai in gen, dar i inspecie, in ipso individuo, pentruca se $tie care mo0e sancare casa face obiectul legatului. Despre acest legat se ocupaart. 903 din codul civil.

Prima regula care rezulta din acest text este ca lucrullegat trebue sa fie predat legatarului Cu accesoriile sale ne-cesare, fiindca aceasta a fost, dupa toate probabilitatile, vointatestatorului. El n'are lusa drept la accesoriile care nu suntabsolut necesare la intrebuintarea lucrului legat.

(Sunt tomen quaedam quae omni modo legatum sequuntur).(Sunt lucruri care urmiiresc ca accesorii necesare lucrul legat). (L.52 § 9, Dig., XXXII, De legatis, III) 2).

Care lucruri accesorii sunt necesare, i care nu suntnecesare? Chestie de intentie i de apreciere a instantelorde fond.

Astfel, vor fi considerate ca accesorii necesare ale uneimo0i prin urmare, vor fi predate legatarului odata cumo0a legatä: mobilele pe care legea le declara imobile prindestinatie; aniinalele afectate la cultura pa'mfintului; instru-mentele de aratura, paele i gunoaele; titlurile de proprietate;cheile unei case 3), etc.

In privinta mobilelor, vom considera, ca accesorii nece,-

Vezi torn. IV, partes JI, p, 248.Cpr. art. 1326 C. civil actual.Cfind s'a legat o casa, legatarul va avea drept la usele i ferestrele e,i,

Insli nu ea la niste lucruri accesorii, ci ea la niste lucruri care fac parte inte-grantii, din casii. Vezi tom. IV, partea II, p. 250, 251.

D. illexandresal. Principiile Dreptului Civil Romftn. Vol. II. 33

www.dacoromanica.ro

Cpr. art. 17, cap. IV, cap. 4 C. Carageai L. 21 Dig., XXX, De le-gatis, I, etc.

Vezi 'Unger, System des österreichikhen allgemeinen privatreehts, I,§ 55, p. 455 urm.; Pacifiei-Mazzord, Instituzioni di diritto eivili italiano, VI,343, p. 650, (ed. a 3-a), etc.

Das asterreichiselie Erbreeht systematiseh dargestellt, § 67, p. 289. Cpr.art. 801, -in fine, C. Calimach.

Lehrbuch des Pandektenrechts, III, § 654, ab initio, p. 640 (ed. Kippdin 1900).

514 COD. CIV. CARTEA III. TIT. II. CAP. V. S. V.

sare: cheile, zavoarele i broasca dulapului legal; sporul ani-malelor legate 1); privazul unui tablou; globul unei lampe;teaca unei sabii; cutia unui juvaer etc.

La Romani, legatul unor inele nu cuprindeA frig cutia lor :

elkm annulis. legatis dactyliotecae non cedunt». (L, 53 § 1,Dig., XXX II, De legatis III).

Legatul lichidelor cuprinde, in genere, vasul care le con-tine daca testatorul n'a dispus altfel, etc.

cLegatul lucrurilor curgätoare se dä Impreunä Cu vasele loro,zice art. 822 din codul Calimach (677, in fine, (J. austriac).

A doua regula care rezulta din art. 903 C. civil, 0 acarei aplicare o gasim in art. 904 si 905, este d lucrullegat trebue sa fie predat in starea in care se gase0e lamoartea testatorului :

Der legatar libernimmt die Sache in dem rechtlichen Za-stande, in dem sie sick zur Zeit- des Todes des Erblassers befindet»,zice Unger 3). (Legatarul ik luerul In starea juridicä In care segäse§te in momentul mortei testatorului).

Tot astfel se exprima i Windscheid :

(Der Vernztichtnissmehr erhtilt die permachte Sache so, wit,zur Zeit des Todes des Erblassers ist» 4). (Legatarul prime§te lucrullegat aa cum se gäsWe In momentul mortei testatorului).

eFundus legatus taus dan i debet, gualis relictus est». (Fondullegat trebue sä fie predat a§a cum a fost läsat de &Tuna). (L. 116

4, ab initio, Dig., XXX, De legatis, I).

Dreptul legatarului deschizAndu-se numai la moarteatestatorului (art. 802 C. civil), lucrul legat se va predà instarea in care se gäse0e in acel moment, chiar daca testa-torul 1-ar fi deteriorat in timpul vietei sale, pentruca el fiindproprietar, poate sa-1 intrebuinteze dupa bunul sau plac, ,au

www.dacoromanica.ro

1) Vezi supret, p. 181, 213, 348, 412, etc.; precum si tom. III al acesteilucriiri, No. 47. Cpr. art. 18, partea IV cap. 4, C. Caragea, 801 C. Calimach, etc.

3aRIREA IMOBILITLIII LEGAT. - ART. 904. 515

chiar sa-1 strice de tot; de uncle i consecinta c legatulramilne caduc daca lucrul legat a perit in timpul vietei testa-torului (art. 927 C. civil).

«Cate legaturi, ping a nu se da,, se stricii fireSe sau din vreointamplare peste putintA a se oprl (caz fortuit), sau de daruitor secheltuese, pagaba este a legatarului. Cate, din contra, din viclequgsau grepla moSenitorului se stricA, pagaba este a moqtenitorului»,zice codul Caragea (art, 18 qi 19, partea IV, cap. 4).

Deci, daca testatorul, in mina facerei testamentului, adeslipit o bucat din fondul legat, alipind-o la un alt fondnelegat, aceasta bucata a fondului nu se mai cuvine legata-rului, pentruca el a manifestat indeajuns intentia de, a-sirevoca In parte legatul.

«Et magis est, ut quod alii destinatum est, ademptum esseindieatur». (Este mai probabil ca. testatorul a inteles s deslipeascgde fond partea ce el a unit unui alt fond), (L. 24 § 3, in fine,Dig., XXX, De legatis, I).

Aceeasi solutie ar fi admisibilä i atunci dud deslipireade fondul legat s'ar datorì intamplärei.

Daca testatorul in loe de a deteriora lucrul legat 1-aimbunatatit, din contra, sau 1-a infrumusetat, imbunätatirile

infrumusetarile vor folosi legatarului prin aplicarea ace-luiasi principia (art. 904 C. civil).

Cat pentru schimbärile ce lucrul legat poate sä doban-deasca din momentul mortei testatorului i pana in momentulpredärei legatului, se vor aplica principiile relative la datoriaunui corp cert i determinat.

Deci, dacä, lucrul legat a dobanclit, in urma mortei testa-torului, o valoare mai mare printr'o cauza naturala, de exemplu,prin aluviune sau altfel, aceasta va folosi legatarului, dupa cumel ar suferi i pagubele ce ar rezulta din micsorare de va-loare datorità unui caz fortuit. Legatarul hind, in adevär,proprietarul lucrului legat din momentul mortei testatorului(art. 644, 802 C. civil), se va aplica maxima:

«Res peril domino», sau«Casum sentit dominus» 1).

www.dacoromanica.ro

516 COD. CIV. CARTEA IJI. TIT. II. CAP. V. s. VI.

Daca însä lucrul a perit dupa ce mostenitorul a fostpus in intarziere de a-1 preda, paguba Il priveste numai peel (art. 1074 C. civil), pentruca debitorul care nu-si inde-plineste obligatia in arma punerei in intarziere, este in culpg 1).

Mostenitorul i, -in genere, once debitor al legatului,avand obligatia de a prEda, lucrul legat, trebue 'Ana atuncisa-1 pAstreze (art. 1074), ingrijind de el ca un bun proprietar(art. 1080 C. civil):; de unde i consecinta ea el va trebulsä despägubeasca pe legatar pentru deteriorarile aduse lucruluiprin culpa sau negligenta sa (art. 9A, 999 C. civil), dupdcum si vice-versa, el va ava drept la despä'gubiri pentrucheltuelile facute spre conservarea lucrului legat.

702 bis. Ara väzut a, in calitatea sa de proprietar,testatorul poate sä desfiinteze lucrul legat, in care caz legatulva fi caduc (art. 927 C. civil). Art. 904 prevede ipotezainversä, adeca cazul and testatorul, care a legat un imobil,a mArit in urna' acest imobil prin ate achizitii.

La Romani, si in dreptul nostru anterior, legatul unuifond cuprindea i partile alaturate mai tarzin la acest fonddaca tet,tatorul le stApana inteun singur trup 2).

Art. 904 din codul actual, pärasind dreptul roman, dis-pune, din contra, ca once imobil dobandit de testator, inurma facerei testamentului, chiar daca ar fi alaturea i arforma un singar trup cu imobilul legat, isi pastreaza indi-vidualitatea sa i, deci, nu, se socoteste ca fachnd parte dinlegatul primitiv, afara de cazul cAnd s'ar fi legat un loeinchis sau imprejmuit al carui gard s'ar fi mutat in limade testator, lärgindu-se astfel locul primitiv, care facea obi-ectul legatului (art. 904 § ultim).

Paragraful 1 al acestui text este o derogare dela prin-cipiul care voeste ca lucrul legat sa fie predat in starea incare se gaseste la moartea testatorului (art. 903); pe candparagraful ultim al acestui text cuprinde, din contra, o apli-care a principiului general inscris in art. 903 C. civil; pen-truck', la caz de marirea locului legat prin stramutarea

') Vezi supra, p. 505, 506. Mai vezi tom. III a1 acestei luerrai, No. 47bis; tom. IV al aceleiasi lucrrtri, No. 298, etc.

2) L. 24 § 2, Dig., XXX, De legatis, I si L. 10, Dig., XXXI, De le-gatis, II; art. 834 C, Calimach; art. 13, partea IV, cap. 4, C. Caragea, etc.

www.dacoromanica.ro

Vezi tom. I al acestei lucriiri, p. 417, No. 569.

MXRIREA LETCRULITI LEGAT. - ART. 904. 517

prejmuirei, fondul legat se pre& astfel cum se gase0e lamoartea testatorului.

Art. 904 C. civil vortlind de imobile, se aplicd la onceimobile in genere: atat la fondurile rurale cat 0 la celeurbane, la locurile sterpe (area)7 ca i la cele pe care arexista

Mai mult Inca, art. 904 se aplica 0 la legatele delucran mobile, ca toate ca judecatorii vor face foarte binede a examina intentia testatorului.

De cateori va fi insd vorba de legatul anei galerii detablouri, unei colectii de monezi, unei biblioteci, etc., achizi-tille testamentului vor folosi, in genere, testato-rului, aceasta fiind, dupa toate probabilitatile, intentia tes-tatorului.

Acela0 principiu este aplicabil legatului urmi tamazlacde vite, unei turme de oi, unui card de boj, de ramä'tori, etc.

Paragraful 2 al art. 904, Maud iara0 aplicarea prin-cipiilor generale, dispune ea infrumusetarile i constructiilenoua, facute asupra fondului legat, fac parte dinteansulca atare, se cuvin legatarului.

Prin constructii nouä se intelege, cu toata controversace exista asupra acestui punct, atat cele adaose constructiiloranterioare, cat 0 cele ridicate, in urma facerei testamentuluipe un loe sterp :

«Omne guod incedificatur, solo cedit» (ert. 489 C. civil) 1).«Si areae legatae domus. imposita si,, debebitur legatario, nisi

tentator mutavit voluntatem». (Daca testatornl care a letzat un loesterp, a ridicat pe acest loe o clildire, clr-direa va fi datoritg lega-tarului, de cateori nu se dovedeste ca el 0.-a schimbat vointa),-(L. 44 § 4, Dig., XXX, De legatis, I).

«Si areae legatae, post testamentum factum, cedificium impo-situm est, utrumgue debebitur, et solum et superficium». (Daca testa-toral, dupg ce 0-a fgcut testamental, prin care a legat un loe sterp,a ridicat pe acest loe o clgdire, mo0enitorul datoreste si una 0 alta,a.decg : atAt pgmantul at i clgdirea). (L, 39, Dig., XXXI, Delegatis, II).

«De va serie, cum am zice, legat vreun loe fdrei namestie, qila urmg va face pe ditnsul. namestie, qi nu le va deosebl, se inteleg

www.dacoromanica.ro

518 C. CIV. CARTEA nr. TIT. II. CAP. V. S. VI. ART. 908.

dimpreunä cu locul fi namestiile si celelalte», zice codul Caragea(art. 13 § 2, partea IV, cap. 4).

Se decide, de asemenea, ea fondul legat trebue sä fiepredat impreunä Cu servitutile active dobandite in folosulacestui fond, aceste servituti fiind inseparabile de el.

703. Legatul unor lucran i nedeteiminate (genus)(art. 908 C. civil). Legatul unui lucru nedeterminat (le-gatum generis) este valid, sub conditia insä ca acest lucrasà poatä fi determinat. Determinarea se poate face prin arä-tarea genului, a mäsurei, catimei, numä'rului, etc.

cai autem non apparei, quid, quale, quantum que est in stipu-latione, incertam esse stipulationem dwendum est». (CAnd nu se vede:ce lucru s'a stipulat, care este calitatea, cantitatea sa, trebue sAzicem cil aceasta stipulatie este nedeterminatii). (L. 75, Pr., DigDe verborum obligationibus, 45, I).

Astfel, este nul legatul unui animal, legatul de vin,grille, sau alte producte, färA Did() altä determinare, pentrucldebitorul legatului ar puteà sä se libereze predand once animal,de exemplu : un purice, o nausea, etc., sau o cantitate de pro-ducte °rick de mica, de exemplu : un gräunte 1); ceeace arface dreptul legatarului iluzoriu :

eLegatum, nisi certae rei sit..., nullius est momenti). (Legatulunui lucru necert... nu valoreazA In niciun timp). Pauli Senten.,.De legatis, III, 7, § 13).

Legatul unui cal, unui bou, a 100 decalitri de vin, a100 saci de gram, etc., ar fi din contra valid, pentrucä ani-malul legat este determinat in genul säu, dupä, cum este de-terminatil kii cantitatea sau catimea productelor legate 2).

De asemenea, tot valid ar fi $i legatul prin care s'arIAA cuiva productele necesare pentru consumatia sa anualdsau a familiei sale, Iiindcl, in asemehea caz, catimea legatäpoate fi determined.

Dacä, la rnoartea testatorului, nu se gaseste in succe-

I) Cpr. L. 94, Dig., De verb. obligationibus, 45. 1. Vezi Unger, Systemdes österreichischen atlgemeinen Privatrechts, I. § 60, p. 406, nota 10. Vezi de-acelasi autor, Das österreiehische Erbreeht, § 68, p. 301, etc. Vezi Win. III alacestei lucrItri, No. 81.

2) Cpr. art. 16, partea IV, cap. 4 C. Caragea.

www.dacoromanica.ro

LEGATUL DE LUCRURI NEDETERMINATE. ART. 908. 519

siunea lui lucruri de specia celor legate, mostenitorul le vacumpara, .5i le va predà legatarului, dupa, cum dispune anumeart. 802 din codul Calimach, 1658, in, medio C. austriac).

De cateori deci testatorul a dispus de un lucra nede-terminat in individualitatea so, alegerea lucrului ce urmeazaa fi predat legatarului, apartine mostenitorului art. 983C. civil 1).

Testatorul ar puta, irisa sa lese alegerea in sarcina lega-tarului, in care caz acesta are facultatea de a alege lucrul celmai bUn, conform art. 798 din codal (Jalimach (656 C.austriac 2).

Testatorul ar putea, de asemenea, sa lee alegerea lucruluilegat la buna placere a unui tertiu, ex arbitrio boni veri 3).

Ceeace irisa testatorul n'ar mai puta, face astazi estes'O, incredinteze mostenitorului sau unui tertiu dreptul de aalege persoana legatarului, acest din urma neputand fi deter-minat deFat de insusi testatorul, prin testamentul gil 4).

Daca testatorul n'a dispus nimic prin testamentul ski,alegerea lucrului legat se va face de mostenitor si, in ase-menea caz, lucrul predat va fi de calitate mijlocie (art. 1103C. civil 5).

Testatorul este l'usa liber sa modifice dispozitia legei,lasand debitorului legatului facultatea de a dà lucrul de ca-litatea cea mai proasta, in care caz legatarul particular irapriml lucrul oferit de mostenitor.

Daca testatorul a marginit el insusi lucrurile intre caremostenitorul poate sä aleaga zicand, de exemplu: las lui X...un cal din cei ce se vor. gasi, la moartea mea, in hergheliamea; sau ti las un vas de vin din cele ce se vor gag atunciIn via mea (genus limitatum), atunci art. 908 C. civil nemai fiind aplicabil, mostenitorul are dreptul de a alege calulsau vasul de vin ce va vol, chiar cel mai prost, ara ca le-gatarul sa poata zice cd lucrurile oferite nu sunt de calitatemijlocie, pentruca, in asemenea caz, mostenitorul avand ale-

cpr. art. 1027 C. civil actual qi art. 797 C. Calimach (656 C. austriac).Vezi suppà, p. 487.Vezi supra, p. 487.Vezi supra, p. 486.

9 Vezi qi art. 797 C. Calimach. (656 C. austriac modificat).

www.dacoromanica.ro

520 C. CIV. CARTEA III. TIT. II. CAP. V. S. VI.-- ART. 905.

gerea, este liber de exercia, dreptul su a§a cum voe0e§i cum il povgtuete interesul.

Tot prin aplicarea acestui principiu vom decide ca lega-tarul va avek in asemenea caz, dreptul de a alege lucrulcel mai bun, dacä, dreptul de alegere i-a fost anume conferitprin testament.

703 bis. Nu trebue sg confundäm legatul unui lucrude gen cu legatul mai multor lucruri fäcut sub alternativä.In ambele cazuri alegerea o are debitorul (art. 1027 C. civil);in legatul alternativ el poate insg dk conform art. 1026 C.civil, lucrul cel mai prost, contrar art. 908 C. civil.

Atat in cazul cand legatul are de obiect doug lucrurialternative, cat i in cazul cgnd el are de obiect numai unlucru ce urmeazg a fi luat din mai multe lucruri de acee84ispecie, legatarul evins poate sg cearg sau al doilea lucru,care face obiectul legatului alternativ, sau un alt lucru deaceea0 specie; insg aceasta nu este un recurs irt garantiepropriu zis, ci mai mult o chestie de validitate a plätei (art.1029, 1030, 1095 C. civil).

704. Legatul nnui imobil ipotecat sau supus unuiuzufruct ori altor sarcini reale (art. 905). La Romani,mo§tenitorul ava, obligatia de a liberà lucrul legat de ipo-teca sau uzufructul ce greva lucrul legat, cu oarecare distinctiiinsg, care nu trecuse in dreptul nostru anterior I).

Codul actual fgand aplicarea principiului eg lucrul legattrebue sA fie predat ap cum se ggse0e la moartea testato-rului (art. 903 C. civil) i respingand distinctiile pe careRomanii le fgceau tare cazul cand sarcina care greva lucrullegat, era anterioarg sau posterioarä facerei testamentului, amodifieat atät dreptul roman cat i dreptul nostru anterior,hotgrind cg in toate cazurile, debitorul lucrului legat nu esteobligat a-1 degrevg de sarcinile reale ce ar apgsá, asupra lui,

1) Cpr. art. 8, partea IV, cap. 4 C. Caragea; art. 836 C. Calimach, etc.Este de observat c codul Calimach a modificat dispozitia art. 662 din codulaustriac ; did, pe efind acest din urmA cod admite solutia dreptului actual,codul Calimach admite, din contra, solutia dreptului roman. Vezi in privintacodului ausiriac, Unger, Des österreichische Erbrecht, § 67, p. 292, 293. nota 1;Stubenrauch, Commentar zum österreichischen allgemeinen bilrgherliehen Ge-setxbuche, I, p. 859, text qi nota 2. etc. Cpr. art. 2.166 C. gcrman.

www.dacoromanica.ro

Cpr. L. 14 § 2, Dig., De legatis, III.2) Tot nulti este dupti art. 1599 C. fr. (eliminat de legiuitorul nostru)

vfinzarea lucrului altuia. Vezi asupra acestui punct, supra, p. 158, nota 3 sip. 320. Mai vezi asupra vânzrei lucrului altuia, tom. VIII, partea II, p. 86 urm.;tom. III al lucritrei de fa(, No. 30; tom. IV al aceleiasi lucrrtri, No. 144, etc.

Vezi Insti C. Andr. Donici, cap. 38 § 3. Opr. art. 9, partea IV, cap. 4C. Caragea, etc.

LEGATIIL LUCRULITI A LTUTA. ART. 906, 907. 521

afara de cazul eand testatorul ar fi manifestat in mod expres,o intentie contrara.

Desi art. 905 nu vorbe0e &cat de ipoteca si uzufruct,totusi nu mai rilmane indoiala c solutia este aceeasi si inprivinta celorlalte sarcini reale. care ar' greva imobilul legat,precum: servitutile, superficia, etc.; cad de cateori testatorula supus fondul legat unei sarcini reale, in urma facerei testa-mentuld, de atateaori el a inteles a revoch in parte legatulfacut (art. 923 C. civil).

Dispozitia art. 905 C. civil fiind intemeiata pe intentiapresupusil a testatorului, nu se va mai aplicl de cateori acestdin urmä. a manifestat o vointa contrara printeo clauza expresda testamentului, nesupusa insa niciunei forme sacramentale.

De ateori deci, testatorul a obligat in mod expres pe.debitorul legatului a OM ipoteca sau a rascumpärh uzufructulori servitutea, care greveaza fondul legat, el va trebui sa seInteleaga cu cei in drept pentru degrevarea lui.

Daca fiind vorba de un uzufruct, o servitute sau altasarcina reala, creditorul acestor drepturi n'ar voi sa le vanda,sau ar cere pe ele un pret -pre& mare, debitorul legatului vaplatI legatarului, dupa o justa estimatie, pretul sarcinei ceurma a fi rascumparata 1).

705. Legatul lucrului altuia (art. 906, 907 C. civil).Prin legatul lucrului altuia sau unui lucru strain se intelege,In specie, legatul unui lucru determinat, care este proprie-tatea altuia.

Art. 1021 din codul francez, reproducand in aceastäprivinta, dreptul canonic, declara in toate cazurile nut legatullucrului altuia 2), solutie admisä" i in codul Calimach.

4Lasitnd cuiva legatum vreun lucru strAin, stiind sau nestiind,nu are tarie acel legatum», zice art. 806 din acest cod (662 C.austriac 3).

www.dacoromanica.ro

522 COD. CIV. -CARTEA III. - TIT. H.-. CAP. V. - S. VI.

La Romani, legatul lucrului altuia era, din contra, valid,atunci cand testatorul stia c lucrul nu-i apartine 1).

Codul nostru actual a admis, cu drept cuvant, solutianmanä,', punAnd in principiu ca, legatul unui lucru determinatstrain este valid dacct testatorul a ?liut cci acel lucru nu-iaparlinea, fiind nul numai in cazul contrar (art. 906, 907C. civil) 2)..

Legatarul fiind reclamant, lui incumba sarcina de adovedI ca legatul este valid, prin urraare, ca testatorul astiut cä a legat un lucru strain (art. 1169 C. civil), solutieadmisa in termeni expresi atat la Romani 3), cat si in codulspaniol dela 1889 (art. 861 § 2).

De cateori legatarul va putea stabill prin once mijloace,culese chiar in afara, de testament, cà testatorul cua legat un lucru strain, de atateaori legatul va fi valid silegatarul va avea o actiune personará pentru a obliga pe celinsarcinat cu plata legatului, la predarea lucrului In natura,san a valoarei ce acest lucru avea in momentul mortei tes-tatorului.

Legatul lucrului altuia, in lipsa unei talmaciri din parteatestatorului, cuprinde deci un legat alternativ; asa ca debi-torul legatului se poate libera sau prin predarea lucrului innatura, sau prin predarea veloarei lui, solutie admisä in ter-meni expresi atat prin art 837 C. italian, câtsi prin art. 3,.cap. 38 din codal lui Andr. Donici.

Nimic n'ar impieclica fusa pe testator de a obligA, pedebitorul legatului sa dobandeasca lucrul strain sprc a-1 preciaIn natura legatarului particular, in care caz legatul nu vaputea fi executat daca proprietarul lucrului va refuza dea-1 vinde.

Din cele mai sus expuse rezulta cà testatorul ar putasà lese unui legatar particular fucrul mostenitorului (renh.heredis) sau al legatarului universal. Asemenea legat estedeci valid in dreptul nostru, dad, testatorul a stiut cà lucrui

Instit., De (egatis, II, 20 § 4. Mai vezi a1te texte, precum i autoriicitati in tom. IV, partea II, p. 267, nota 6.

Aceeasi solutie este admisi de codul spaniol (art. 861, 862), de codulportughez (art. 1801), etc.

Instit., De legatis, II, 20 § 4, in fine.

www.dacoromanica.ro

L. 10, in medio, Cod., De legatis, 6. 37.L. 67 § 8, Dig., XXXI, De leatis, II.

LEGATUL LUCRULUI A.LTUIA. - ART. 906, 907. 523

nu era al Oa (art. 906), el fiind nul in cazul contrar prinaplicarea art. 907 C. civil.

Mostenitorul sau legatarul universal nu va putea insa,in asemenea caz, sa predea legatarului particular valoarealucrului legat,. ci numai insusi acel lucru.

La Romani si in codul Calimach (art. 661 C.austriac), legatul era, nul de cateori lucrul legat era proprie--tatea legatarului in momentul facerei testamentului.

Sin autem res mea 1 egetur mihi, legatum non valebit». (Dacaun testator tini lasa lucrul meu propriu, legatul nu produce niciunefect). (L. 66 § 6, in fine, Dig., XXXI, De legatis, II).

«Cum id quod meum est, non possit amplius fieri meum»

Daca legatarul a cumparat lucrul ce i-a fost legat, elare insa actiune contra mostenitorului peutru ca sa i se resti-tuiasca pretul ce 1-a costat acest lucru.

Quod si rem emissem mihi legatam, usque ad pretium quodmihi abest, competit mihi ex testamento actio». (L. 34 § 7, Dig.,XXX, De legatis, I).

Aceeasi solutie este admisa prin art. 661 C. austriae,843 C. italian, 878 C. spaniol, etc.

Asemenea dispozitie, imprumutata dela Rotnani, esteinsä inutill in dreptul nostru; caci fiind vorba, in specie,de un lucru strain, un asemenea legat ar putel fi validatla noi, in. baza art. 906 C. civil.

Art. 906 din codul nostru declara valid legatul lueruluialtuia numai atunci cand testatorul a istiut eä luerul estestretin.

Daca el a legat insa lucrul altuia, erezand ca este alsau, quod si sitcom (nm) esse putavii 1), aut si existimabatsuam esse 2), legatul este nul, pentrua daca el ar fi stiutca lucrul nu este al sat, poate n'ar fi facut asemenea legat(art. 907 C. civil). In asemenea conditii legatul lucrului altuiaBind nul dupa art. 907 C. civil, legatarul particular n'areinicio actiune contra celui imarcinat cu plata lui.

Dar, daca in cazul art. 907 C. civil, legatul lucrului

www.dacoromanica.ro

524 COD. CIV.- CARTEA III.- TIT. U. - CAP. V. - S. VI.

altuia este nul, legatul luerului testatorului este valid, eutoate ca, el ar fi crezut ca acest lucru este strain; pentrucadaca el a voit sa de á lucrul altuia, et fortiori el a volt savoiasca sä, dea. lucrul su proprio. Prin urmare, vointa satrebue sa fie respectatä:

«Si quis rem suanz, quasi alienam legaverit, valet legatum,nam plus valet, quod in veritate est, quam quod in opinione». (DecAteori cineva legbezA lucrul su propriu, crezAnd a sA, legheazglucrul altuia, legatul este valid, cAci realitatea trebue sA prevalezeasupra opiuiunei). (Instit., De legatis, II, 20 § 11) 1).

Legatul ar fi de asemenea, valid, daca testatorul ar ficrezut ca lucrul legat apartinea legataxului, pentruca este su-ficient ca vointa testatorului s poata fi indeplinita:

Sed et si legatarii putavit, valere constat aegatun quiaexitzon voluntas defuncti potest habere». (Legatul este valid atuncicAnd testatorul a crezut c legheazA lucrul legatarului, pentrucXvointa defunctului are, In specie, un efect posibil). Instit, De lcgatis,II, 20 § 11, in fine).

Legatul unui lucru indiviz. Dad, testatoruln'are asupra lucrului legat decat o parte indivizä, el poatedispone prin testament nu numai de partea sa, dar chiar deintregul lucru stapánit In Indiviziune, pentruca el -poate, custiinta, s. deä, un lucru stain (art. 906 C. civil).

La caz de indoiala asupra punctului de a se sti dacael a inteles a dispone de lucrul intreg, sau numai de parteasa indiviza, prezumptia este ca el n'a Inteles a dà decatpartea ce i-se cuvine din lucrul comun, mai ales daeä el azis: «las lucrul meu, sau casa ori mosia mea; pentrucä prinaceasta expresie el a inteles a restrange legatul la partea lui 2).

Daca presupunem ea testatorul, care legat cleatpartea lui indiviza, a instrainat acea parte inainte de a muri,legatul va fi caduc prin aplicarea art. 923 C. civil.

Legatul une datorii (legatum debiti). Debi-torul poate sa lese prin testament creditorului ceeace-i dato-reste i, In asemenea caz, legatarul va puteft sa reclame atát

Cpr. i L. 4 § 1, Dig., De manumissis vindicta, 40. 2.L. 5 § 2, Dig., XXXI, De legatis, I; Cpr. i L. 30 § 4, Dig., XXXII,.

De legatis,

www.dacoromanica.ro

LEGATUL IINEI CREANTE. CONTROVERSA. 525

legatul cat O. creanta sa, pentrucd calitatea de creditor nueste incompatibild ca acea de legatar i pentrucä. testatoruleste presupus a fi fdcut o liberalitate, intrucat n'a manifestato vointd contrard, solutie admisd atat, la Romani 1), catprin art. 810 C. Calimach (667 C. austriac):

cDaeä cineva flind dator ca o hotaritA sum I de bani, i-a lAsatlegatum creditorului su altA sum g deopotrivä, se Indatoreste moste-nitorul sa plateaseN, suma cea dintäi ea o datorie, iar cea de a douaca un legatum; cad dintr'aceasta nu se poate socotl ea legatorul avoit sä plAteaseA datoria sa prin legatum, fiiiideii a oranduit o ase-menea sumg.», zice textul de mai sus din codul Calimach.

Dei art. 1023 din codul francez, care prevede aceastä,ipotezä, a fost eliminat de legiuitorul nostru, totui solutiaeste aceea$i O. in dreptul nostru in baza art. 978 aplicabilsi la testamente 2), dui:4 care claitzele primitoare de cloudintelesuri, se interpretä in sensul ce pot avea un efect, iarnu in ace14i ce n'ar produce nimic:

gillagis ut valeat, quam ut pereat».

708. Legatul unei creante (legatum liberationis).Dupd cum debitorul poate sä, lese creditorului creanta sa, totastfel creditorul poate sä, lese sau sä,' ierte debitorului datoriasa, in parte sau in totul.

cOmnibus debitoribus ea, quae debent, recte legantur,licet do-nzini eorunz sint». (Se poate lee, In mod util tuturor debitorilorceeace ei datoresc, dei proprietatea sumelor datorite le apartinelor). (L. 1, Pr., Dig., De liberatione legata, 44. 3).

Legea 3, Pr., Dig., eod. tit., zice, de asemenea:

cLiberatione.in debitori posse legan, jam certum est». (Estecert acum ea un creditor poate sA ierte debitorului &Au liberareadatoriei sale) 3).

Daca testatorul a iertat pretinsului debitor un lucru pecare nu-1 datorA in realitate, legatul este inutil.

1) L. 85, Dig., XXXI, De legatis, II. Vezi asupra legatului debiti laRomani, Dernburg. Pandekten, III, § 112, 30, p. 219 urm. (ed. a

3) Vezi supra, p. 480.3) Vezi asupra legatului liberationis In dreptul roman, Dernburg, Pan-

de/den, III, 111, 20, p. 218 urm.

www.dacoromanica.ro

526 COD. CIV. - CARTEA III. - TIT. II.- CAP. V. - S. 'VI. - ART. 908.

Codul Calimach cuprinde, in aceasta privinta, mai multeregule de interpretare, care ar putek fi aplicate f i- astazi inbaza principiilor generale.

Astfel, dupa art. 809 din acest cod (666 C. austriae),remiterea datoriei nu cuprinde deckt datoriile actuale, mi frig0 cele contractate in urma constituirei légatului -1). Totulatarna insä de termenii testamentului.

In once caz nu poate si fie vorba, in specie, cleat dedatoriile existente in momentul rnortei testatorului, dupa cumdispun anume art. 844 § 1 din codul italian e art. 125 § 1din legea bulgara asupra succesiunilor dela 1890.

De asemenea, daca prin legat s'a iertat o ipoteca, unamanet, o cheza0e, etc., nu se socote0e ca s'a iertat yi da-toria, de cateori aceasta nu rezulta din termenii testanien-tului, etc. (art. 809 C. Calimach).

Prelungirea termenului de plata nu atrage iertarea da-toriei (ace1a0 text), etc.

Daca s'a lasat cuiva legatul creantei ce testatorul areIn contra unui tertiu (legatum nominis) 2), moytenitorul esteobligat sa dek legatarului titlul acestei creante pentruca els'o poata incasà. (art. 808 C. Calimach, 664 C. austriac).

Codul austriac mai prevede prin art. 668 (dispozitienereprodusa in codul Calimach), ea in legatele tuturor crean-telor existente (aller aussenstehenden Forderungen), nu inträefect,ele publice, nici capitalurile plasate asupra imobilelor,nici creantele care provin dintr'un drept real. Aceasta solutiepoate ins& fi contrara intentiei testatorului, pe care judeca-torii o apreciaza in mod suveran.

709. Legatul unui fapt (in faciendo aut in non fa-ciendo). -- tin:L ca nu numai lucrurile, ce sunt in comert,dar yi faptele, intruckt sunt posibile yi licite, pot face obi-ectul unui legat 3). Astfel, ay puta obligh prin testament perno0enitorul naeu a OM datoriile unui tertiu, a preface sauzidi din non casa acestui tertiu :

Danmas esto heres clomum illius reficere, vel illum cere alieno

Cpr. L. 28 §§ 1 o 2, Dig., De liberations lefiata, 34. B.Vezi Dernburg, Pandekten, III, 112, 10, p. 217 (Forderungsvermdehtnis).Vezi suprd, p. 511.

www.dacoromanica.ro

Vezi 0 L. 66, Dig., XXX, De legatis. I. ('pr. art. 840, C. Calimach.Cpr. art. 908, 1269, 1690 C. Calimach.

MODALITXTILE LEGATELOR. 527

liberare». (Mo§tenitorul meu este condemnat a repara. casa cuta,rui,sau a OW datoriile cutaruia). (Instit., De legatis, II, 20 § 21,in fine) 1).

Aceasta ar fi o sarcing, pe care as impune-o mosteni-torului sau legatarului meu universal, i anctiunea unui ase-menea legat ar consista, pentru cazul cand debitorul lui arrefuza. de a-1 executa, in plata de despägubiri in care sepreschimbä once obligatie de a face sau de a da (art 1075C. civil).

710. Modalitätile legatelor. Testatorul este liberde a face o dispozitie pura i simplä, de a supune unuitermen cert sau necert, unei conditii suspensive sau rezolu-torii, precum i unei sarcini

eTestatorul ponte ingrAdi oranduirea sa prin conditie, prin,punere de termen, prin Insarcinari, situ prin alta aratare a scopuluisau ; poate preface sau i a oborl cu totul scrisul sau testamentsau codicil», zice art. 862 din codul Calimach (695. C. austriac).

Legatul care nu este supus nici unei din aceste moda-,litäti, este pur e simplu. ...ksemenea legat este exigibil lamoartea testatorului.

cliaque s purrum legatum est, ex die mortis dies ejlts cedit».(Astfel, once legat par §i simplu este datorit din momentul morteicelui care I-a fácut). (L. 5 § 1, ab initio, Dig., Quando dies lega-torum, etc., 36. 2).

Indatà ce legatarul a träit un timp cat de scurt inurma mortei testatorului, el a dobandit un drept asupra le-gatului, transmisibil mostenitorilor säi (art. 899 § 1).

Si post diem legati cedentem legatarius decesserit, ad heredemsuum transfert legatum». (De cateori legatarul mare dupa zivaand llegatul este datorit, el 11 transmite mo§tenitorului sau). (L. 5,Pr., Dig., eod. tit).

710 bls. Legatul poate räsplätitor sau remunerator(art. 810 C. civil), adecä sä aibä de scop räsplata unor ser-vicif anterioare prestate de legatar 2).

www.dacoromanica.ro

528 COD. CIV. - CARTEA Ill.- TIT. II.- CAP. V.- S. VI.

Legatul remunerator ar fi valid, chiar dacá. s'ar dove&ea legatarul n'a prestat niciun serviciu testatorului, afara decazul cand cauza ar fi determinat vointa testatorului §i, Megcare legatarul n'ar fi fost fäcut.

«Falsam causam legato non obesse, venus est, quia ratiolegandi legato non cohceret». (Este ma: adevärat de a se zice eg,dacä cauza arätatä de testator in legatul ce a fäcut este fa10, le-gatul na este pentru aceasta mai putin valid, pentrucä aceastä cauzänu este inerentä legatului). (L. 72 ,,S, 6, Dig., De conditionibus etdemonstrationibus, 35. 1).

«Legato falsa causa non nocet». (Cauza falsä nu viciazI le-gata!). (Instit., De legatis, II, 20 § 31, ab initio 1).

FaNitatea cauzei impulsive nu anuleaza deci legatul, cinumai falitatea cauzei finale, dupa cum vom vedea maila vale.

«Legato falsa causa adjecla non noret». (Instit., II, 20, Delegatis, § 31, ab initio).

Legatul ar fi de asemenea valid, ca toate cà testaturuln'a arätat cauza lui. Aratarea cauzei nu da, deci legatului ovaloare mai mare.

71 0 ter. Legatul mai poate fi demonstrativ . i deter-minativ. Legatul este demonstrativ de cateori testatorul ex-plica dispozitia sa prin imprejurari care .au de scop caracte-rizarea O. descrierea persoanei legatarului sau lucrului legat.

Astfel, can] am zis: «i:ti las naoia mea .cutare, pe caream moptenit-o dela taidl meu», legatul este demonstrativ,asemenea legat ar fi valid chiar daca n'aq fi mWenit mcqialegata dela tatäl mea, acea.-itä' moie fiind Cu suficientä ara-tatä prin numele ei 2). Este, in adevar, de principiu ca unact nu poate fi anulat din cauza unei tlauze inutile:

«Non solent quae abundant, vitiare scripturas». (Un act nupoate fi nul din cauza unor clauze inutile ce figureazä in el). (L.94, Dig., De div. regulis juris antiqui, 50. 17).

Din aceasta regula s'a extras adagiul:«Quod abundat non viciat».

I) Cpr. art. 734 C. Calimach (572 C. austriac).2) Cpr. L. 17, Dig., De eonditionibus et dentonstrationibus, 35. 1.

www.dacoromanica.ro

Cpr. art. 734 C. Calimacb.Vezi si L. 17, Pr., Dig., De conditionibus et demonstrationibus, 35. 1.Astfel, cand ara zis: alti las iapa mea, care va fatà», legatul este con-

ditional; el este, din contra, demonstrativ &Ind am zis: las iapa mea, carea Mats.

CprL. 5j. Dis-,., XXX, De legatis,D. liesandresco. Principillo Dreptului Civil Romitn. Vol. II. 34

MODALITXTILE LEGATELOR. 529

Legatul n'ar fi de asemenea nui, dad, testatorul ar fidescris in mod gresit persoana legatarulai, inselandu-se, deexempla, asupra numelui säu, asupra caliatilor sale, etc.,daca judecAtorii au elemente suficiente pentru a determinapersoana gratificatl 1),

«Falsa demonstratione legatum non perimi». (0 arätare fal§Anu viciazä legatul). Instit., De legatio, II, 20 t 30, ah initio 2).

Falsa demonstratio legatum non vitiat». (0 arätare fa10 nuviciazg. legatul).

Un fragment din Digeste zice, de asemenea:

«Falsa demonstratio neque legatario, neque fideiconzmissarionocet, neque heredi instituto». arätare falS fäcutä de testatornu vatämä nici pe legatar, nici pe fideicomisar, nici pe mo0eni-torul instituit). (L. 33, Pr., ab initio, Dig., De conditionibus et de-monstrationibus, 35. 1).

Demonstratiunea se deosebeste de conditie in aceasta,ct cea dintai aratd, in genere, o imprejurare trecuta pe aridcea de a doua se aplica la o imprejurare viitoare:

cinter demonstrationem et conditionenz, hoc interest quod de-monstrntio plerumque facta ostendit, conditia futuram». (Existäaceastä deosebire Intre demonstratie i conditie, a cea dintâi aratä,In genere, un lucru fäcnt, pe cand cea de a doua presupune unlucru viitor, san care de acum Inainte are sä se 'intfimple). (L. 34§ 1, Dig. De conditionibus et demonstrationibus, 35. 1) 3).

710 quater. Daca Insa legatul, in loc de a fi demon-strativ, ar fi determinativ sau limitativ, precum ar fi, deexempla, in cazal and. as fi zis: las 10.000 de lei, ceam in lada mea de fier» ; in asemenea caz legatul ar fi nul,dad, in lada nu s'ar gAsi bani, pentrucA n'am inteles a-ti dasuma de 10.000 lei in genere, ci o suma limitativ ar6tata,

determinata, care n'are fiinta 4).Chestiunea de a se stl daca legatul este demonstrativ

sau determinativ, este o chestie de fapt de suverana apre-

www.dacoromanica.ro

Vezi suprct, p. 480.Cpr. art. 851, 852 0. Calimaeh (687 C. austriae).Vezi Michaux, Tr. pratique des testaments, 1390 urm., p. 214 urm-

(ed. a 2-a).

530 COD. CIV. CARTEA III. TIT. II. CAP. V.S. VI.

ciere a instantelor de fond. La caz de indoialä, legatul va fipresupus mai degraba demonstrativ deck determinativ, fiindcanu se poate presupune ea testatorul a inteles a face un legatinutil si derizoriu (art. 978 C. civil):

«Expresio in dubio censetur faca causa demonstrationis, nisihoc exprimatur et clare de mente appareat», zicea Dumoulin.

«In cele Inamate, intelegerea cuvintelor trebue a se tAlculspre bunätate», zige art. 736 din codal Calimach 1).

7 10 quinquies. In fine legatul mai poate fi alternativ,adeca BA aiba de obiect mai multe lueruri din cari numaiunul urmeaza a fi platit (art. 1026 C. civil).

El poate sa aiba de obiect prestatii periodice, anuale,lunare, etc., (legatum annuum, vel menstruum) 2).

71 0 sexies. Ne-a mai rämas de zis cateva cuvinteasupta legatului Cu cauza 3).

Cauza nu trebue sa fie confundata cu modul. Cauzaeste, In adevär, ratiunea care 'a determinat pe testator a facelegatul. Ea trebue deci sä existe 'in momentul facerei lui.

«Causa est ratio legandi ris praeteritum», zicea Cujacius.

Modul este, din contra, ratiunea pentru care legatul a.fost facut, ratiune care se va indeplinì In viitor :

«Ratio legandi futura».

Ca= este finald vi impulsivd. Cauza finald este aceeape care o avem in vedere &and facem ceva si care ne de-termina a face un lucru. Ea este inceputul si sfärsitul actiu-nilor omenesti:

«Fons omnium causarum», dupsa" expresia lui Mandel'.

Cauza impulsivd este aceea care ne sugereaza ideea sivointa de a face un Jucru, insa inraurirea sa este secundarä,pentruca nu carmueste executarea actului; ea este deci im-propriu numita cauzd; numele ei adevarat este motiv. De-

www.dacoromanica.ro

') Vezi suprei, y. 527.L. 72 § 6, Dig., De eonditionibus et demonstrationibus, 35. 1. Mai

-vezi L. 29. Dig., De heredibus instituendis, 28. 5.Cpr. L. 79, Pr., Dig., De conditionibus et demonstrationibus, 35. 1

L. 4 § 1, Dig., Quando dies legatorum, 36. 2; art. 852 C. Calimach (687 C..austriac), etc.

LEGATELE CU TERMENE. ART. 926. 531

aceea, falsitatea cauzei impulsive nu anuleaza liberalitatea,fiindca nu este cauza determinanta a dispozitiei 1).

Cauza final are, din contra, o astfel de inraurire asupraactiunilor omenesti incat ea vicieaza liberalitatea cand estefalsa, daca din imprejurari rerulta ea' fat% ea testatorul n'arfi fácut dispozitiunea: «si probatur alias legaturus nonfuisse» 2).

g Cessante causa finali apposita, dispositio testatoris inuti li sest» , zicea un vechiu autor (Menochius).

Chestiunea de a se sti daca," eauza este final au im-pulsiva va fi decisa dupa imprejurarile cauzei. La caz deindoiala, cauza nu va fi considerata ca impulsiva si, deci,.n-u va vicia legatur, prin "aplicarea art. 978 C. civil.

711. Legatul cu termen (art. 926 C. civil). Con-clitia suspensiva pune in suspensie dreptul legatarului panala implinirea ei; ceeace insemneaza ca legatarul nu va avadrept la lucrul legat cleat la hadeplinirea ei:

'Sed si sub conditione sit legatum relictum, non prius dieslegati cedit, quam conditio fuerit impleta» . -(Legatul conditional nu1ncepe a fi datorit dead la Indeplinirea conditiei). (L. 5 § 2, Dig.,0 uando dies legatorum, etc., 36. 2).

Termenul nu impiedica, din contra, legatul de a aveafiinta la moartea testatorului, ei =Ana numai exigibilitateasi executarea lui (art. 1022 C. civil). In cazul unui legat cutermen este deci suficient ca legatarul sa existe in momentutmortei testatorului, pentru ca el sa dobandeasca un drepttransmisibil mostenitorilor sai 3), pe and in cazul unui legat.conditional, el trebue sa se gaseassca in viata atat la moarteatestatorului, cat si in momentul indeplinirei conditiei, dupa-cum dispune anume art. 2074 din codul german si art. 890din codul Calimach (703 C. austriac); egei attfel legatul arfi caduc (art. 925).

c lntercidit legatum, si ea persona decesserit cui legatum est

www.dacoromanica.ro

532 COD. CIV.- CARTEA III.- TIT. II.- CAP. V.-S. VI.- ART. 926.

sub conditione». (Legatul conditional cade, daca legatarul moareInaintea tinpliuirei conditiei). (L. 59, Pr., Dig., De conditionibus etdemonstrationibus, 35. 1).

Solutia de mai sus se aplica numai conditiei suspensive,caci daca legatul ar fi fost fäcut sub o conditie rezolutorie,dreptul legatarului s'ar navte ta momentul mortei testatotuluirvi ar fi desfiintat prin indeplinirea conditiei (art. 1019 urm.C. civil).

In caz de indoiall asupra chestiunei de a se vtI dacalegatul este conditional sau cu termen, judecatorii fonduluivor aprecia in mod suveran intentia testatorului 1).

Termenul este eert i neeert, El este cert (dies eertus)and se poate de mai 'nainte determina epoca la care legatulva fi exigibil. Legatul exista la moartea testatorului vi trecela moartea legatarului, la movtenitorii lui, insa predarea luinu poate fi ceruta deck la expirarea termenului :

,x Cum dies certus adscriptus est..., cerium est deben». (Decateori legatul este facut sub un. termen cert, este evident ca,este datorit): (L. I § 1, Dig., lit. cit.,).

Termenul se presupune a fi fost stipulat in favoarea-movtenitorului, afara de cazul and testatorul a inteles a-1stipula in favoarea legatarului.

Cum tempus in testamento adjicitur, credendum est pro he-rede adjectum, nisi alia mens fuerit testatoris». (CAnd un testatorn'a fixat un termen pentru plata legatelor, este de crezut cä acesttermen a fost, stipulat In favoarea mostenitorului, afara de cazulcand testatorul a avut o intentie contrara). (L. 17, Dig., De div.regulis juris antigui, 50, 17).

Daca testamentul a fost stipulat in favoarea movteni-torului, acesta poate sa renunte la el i sä sileasea pe legatara primi legatul inainte de expirarea termenului 2); pe andplata nu poate fi facutä, inainte de expirarea termenului, dacael a fost stipulat numai in interesul legatarului i acest dinurma nu consimte sä, primeasca legatul inainte de expirareatermenului 3).

i) Cas. S. I, Bult. 1912, p. 276.L. 15, Dig.) De annuis legatis, 33. 1; L. 1 § 1 Dig., De conditionibus

et demonstrationibus, 35. 1, etc.L. 15, Dig., 33, 1.

www.dacoromanica.ro

Cpr. L. 41. § 15, in fine Dig., De fideieomissariis libertatibus, 40, 5.In cat priveste deosebirea intre termenul necert si condi(ia, vezi Sa-

vigni, System des heutigen riimisehen Reehts, III, §125, p. 204 urm. (Berlin 1840).eCtInd este necert daca termenul ciiruia testatorul a supus dreptul

legat se va Intimpla sau nu se va intfimpla, zice art. 704 din codul austriae(reprodus In codul Calimachl, aceastä restrictie se consideril ea o conditie (somird diese Einsehreinkung als eine Bedingung angfsehen».

6) Cpr. Art. 705 C. Austriac (nereprodus in codul Calimach).

LEGATELE CII 'TERMEN. ART. 926. 533

Daca termenul era indeplinit in momentul facerei tes-tamentului sau mortei testatorului, dispozitia Ira fi considerataca purä i simpla.

Daca testatorul n'a aräitat momentul de and trebueinceapa a curge termenul, el va curge din ziva facerei testa-mentului sau mortei testatorului, dupa imprejurari.

gInsarcinAndu-se cineva cu o conditie fara hotarire de termen,se va hotart de catre judecatori termenul Implinirei ei, dupa Impre-juräri, de nu va fi hotarit annme de legi», zice art. 883 din codulCalimach 1).

Termenul este necert (dies incertus) de c,ateori el atarnade un eveniment care, de0 are sa se intample candva, nuse poate trig determinà mornentul and el are sa se intample.De exemplu : las lui X 10.000 lei la moartea lui A. Aceastaeste un legat cu termen necert. In acest caz este ca §3i cum

fi zis: las 10.000 lui X, dacei el va supravielui lui A.Prin urmare, termenul produce in specie, ca in toate testa-mentele in genere, efectul unei 6onditii2).

eDies incertus conditionem in testamento tacit». (0 dispozitietestamentara facuta sub un termen necert, este conditionala) L. 75Dig., De condition. et demonstrationibus, 85, 1 3)

Aceastà maxima nu mai are insa astäzi autoritatea dealtädatä, i evenimentul certus an, incertus quando poatesa constitue cand o conditie, cand un termen, dupa apreciereajudecatorilor.

Legatul platitor la majoritatea legatarului nu este unlegat conditional, ci un legat cu termen cert, pentruca ara-tarea timpului cand trebuie sa se faca plata, nu privqteinsa0 dispozitia, ci numai executarea i plata legatului. Prinurmare, moartea legatarului inainte de a fi implinit varstade 21 de ani, nu-1 impiedica de a transmite dreptul ce arela legat, moOenitorilor sai, fiindca el a dobandit acest dreptIn momentul morti testatorului 6).

www.dacoromanica.ro

534 COD. CW.- CARTEA HI.- TIT. II.- CAP. V.-S. VI.-ART. 925.

Legatul nu poate, deasemenea, fi considerat ca fiindconditional, ca toga incertitudinea evenimentului, de cateoriaceastd incertitudine nu rezulta din ins4i termenii dispozitiei,ci din natura lucrurilor sau dirt *principiile de drept. Astfelin caz de a se lega fructele ce va produce un fond in anulmortii testatorului, legatarul va transmite dreptul legatului lamostenitorii sal, cu toate ca el ar fi murit inainte de cule-gerea recoltei legate, pentruca el a dobandit legatul din zivamortei testatorului, deoarece acest din urma n'a facut decatsà indice lucrul legat, fall a supune dispozitia sa uneiconditii.

Conditiones extrinsecus non ex testamento venientes... non fa-ciunt egata conditionalia» (Conditiile neimpuse in mod expres printestament, care vin de aiurea... nu fac ca legatul sà fie condi#onal).{L. 99, Dif., Lit. cit.

Tot, astfel, legatul Matt unei persoane pentru timpuland ea va murl (cum morietur) nu este conditional, ci cuterrnen. Prin urmare, la moartea legatarului, dispozitia hi vaproduce efectele sale in folosul moOenitorilor lui.

71 2. Legatul conditional (art. 925 C. civil), Testa-torul poate sa supue legatele ce face unei conditii, bine intelesposibile i licite, fie suspensiva, fie rezolutorie, fiindca el esteliber de a nu da nimic.

«Once dispoziVe ca titlu universal sau particular poate fisupusA unei conditii,, zice art. 848 din codul italian 1).

Conditia pqate fi expresa sau tacita.Daca legatul este supus unei conditii suspensive, el nu

va exista cleat la implinirea conditiei. Daca conditia esterezolutorie, legatul va exista de indata, fiind exigibil lamoartea testatorului el fiind insa desfiintat prin implinireaconditiei. Legatul in asemenea caz, nu este conditional, numaidesfiintarea lui fiind supusa unei conditii.

In caz and legatul este conditional, el devine caducde cateori legatarul moare inaintea implinirei conditiei §i, inasemenea caz, el n'a transmis niciun drept mo*tenitorilor

1) Conform : Art. 129 L. bulgarri asupra succesiunilor, din 1890.

www.dacoromanica.ro

Vezi itifra, No. 753.Vezi supra, p. 527 10) §i infra, No. 753.Cpr. L. 23, Dig., Da conditionibus institutionum, 28. 7.

4) Cau.tiunea muciani nu trebue a fie confundata cu prezumtia muciankdatorita tot lui Quintus Ilfueius, admisä sat la Romani, cat si In dreptul nostruanterior, dupa care pentru demnitatea familieí i pentru a ulna femeeiluirea sorgintei rusinoase a cfistigurilor ei. averea dobanditä de ea In timpulcasatoriei se considera ea fiind dobandita din averea bärbatului (ex bonis mariti),

LEGATELE CONDITIONALE. ART. 925. 535

sal (art. 925 C. civil) 1), pe and in cazul unui legat Cuterm,m, este suficient ca legatarul sa, fi supravetuit testato-rului, pentru ca el sl dobandeasca un drept transmisibilmostenitorilor si, cu toate cg, el ar fi murit inainte de expi-rarea termenului (art. 899 § 1, 926 C. civil) 2).

Legatul ar puteá 0_ nu fie conditional, cu toate eatestatorul ar fi intrebuintat cuvantul con ditie. Astfel, legatulconceput in termenii urmatori: «Las atOta lui A..., ci condifieca el sa da suma de... lui B, nu este un legat conditional, ciun legat cu sarcina (sub modo); 0 vice-versa, legatul ar putelfi conditional ca toate c. testatorul ar fi intrebuintat cuvantulsareinä, precum ar fi, de exemplu, urmatorul legat: «las suma.de ... lui A, cu sarcina de a luà de sotie pe nepoata mea>.

Daca aceastl nepoat5. a murit inainte de a ajunge varstapubertAtei, sau pe and se fäceau pregatirile casatoriei, con-ditia va fi considerata ca îinplinitui, faptul necelebrarei cAsä-toriei neputand, in specie, fi imputat legatarului 3).

712 bis. Legatul ar puteh fi fäcut sub o conditie po-testativä negativA (in non faeicndo) din partea legatarului,a 'arei indeplinire nu este susceptibila de a fi verificatadecat la moartea lui, precuin ar fi, de exemplu, in cazul andtestatorul ar fi zis: «las 10.000 lei lui A, daca nu se vaface medic sau avocat> . In asemenea caz conditia nu se vaimplini deat la moartea legatarului. pentrucA nunaai atuncise va putea stl daca el n'a contravenit ordinului testatorului;de ande rezulta cä numai mostenitorii legatarului se vor putafolosi de acest legat Spre a se inlAtura acest rezultat ine-chitabil, un jurisconsult roman, Quintus Ilfueius Seevola, agasit mijlocul de a permite legatarului sa ceara executarealegatului la moartea testatorului, sub conditiq. de a da, ocautiune (eautio 11fueiana) 4), cà va restitul lucrul legat lacaz de a nu se conformA conditiei impusa de testator.

www.dacoromanica.ro

536 COD. CIV. CARTEA III. TIT. II. CAP. V.-- S. VI. ART. 925.

Aceasta cautiune, in lipsa de text, nu mai pote fi ad-misa astäzi, pentruca legatul nedevenind perfect cleat ginindeplinirea conditiei, el n'ar putea saii produca efeetele salependente conditione, decal in baza unui text expres de lege,precum este art. 855 din codul italian, care sa deroage deloprincipiile generale, text care, la noi, na exista. Prin urmare,In seta de mai sus, legatarul nu se va folosi niciodata delegat, fiindca dreptul la acest legat nu se deschide deck, lamoartea lui, ceeace este (i anomalie, pe care testatorul nu vaputea s'o inlature decat poruncind ra*enitorului sa dea le-gatul, sub indatorire pentru legatar de a da cautiune. Cau-tiunea muciana poate deci sa existe kd astazi, ing numaiprin vointa testatorului.

712 ter. Se poate intampla ca legatu.1 sa fi fost facut subo conditie potestativa afirmativa, precum ar fi, de exemplu,conditia de a se casatori sau de a imbratio cutare profesiune.

Legatarul va avea drept la legat indata ce a indeplinitconditia. MWenitorul n'ar putea fug sa oblige pe legatar ao indeplini inteun terraen oarecare, pentruca el o poate In-deplini in tot timpul vietei sale.

elnfinitum ternpus habeto 1)

Conditia potestativa se va considera, in genere, ca -Im-plinita, de cateori legatarul a fäcut tot ce i-a stat prin putintilpentru indeplinirea ei 2) afara de eazul and testatorul ar fimanifestat o vointa contrarg.

si se cuvinek lui si mostenitorllor ski, clack ea nu doveclek sorgintea ei (mesa,flde habuerit. In lipsit de text, aceastä. prezumptie nu mai este admisli astlizi

cleat in materie comercial, in caz de faliment al biirbatului, spre a se inliituràfrauda prin coniventa dintre sotul falit si sotia sa (art. 792 C. com.). Veziasupra prezumptiei muciene si inadmisibilittitei ei in dreptul actual, tom. IV.partea II, nota 2 dela p. 311, 312; tom. VII, p. 306 urrn.; tom. VIII, partea I,p. 173 urm. e p. 530. Mai vezi si tom. III al acestei lucriri, No. 376; tom. IVal aceleiasi lucrkri, No. 34 quater, etc. Codul german nu admite prezumptiamuciank de altädatk, hulk dispune, prin art. 1362. a lucrurile mobiliare, titlu-rile la purtiitor si efectele la ordin investite cu un gir alb ce se gksesc in po-sesiunea unuia din soti sau a amAndurora, aunt presupuse in favoarea credito-rilor bilrbatului, si apartinek acestui din urmä, pe and lucrurile destinate lauzul personal al femeei, precum: hainele, juvaerele ei si instrumentele de lucre,sunt, din contra, presupuse a apar(inek acestei din urmk atAt in privin(a rapor-turilor dintre soti at si fatii de creditori.

L. 91, Dig., De condition. et demonstrationibus 35. 1.Cpr. art. 898 Q. Calimach (710 C. austriac).

www.dacoromanica.ro

LEGATELE CIJ SARCINX (SUB MODO). 537

«In conditionibus primum locum roluntas defuncti oblinet»,(Vointa testatorului ocupa primal rang in conditiile ce el impune).(L. 19, Pr., ab initio, Dig., De ronditionibus et demonstrationibus.35. 11).

Daca conditia consista in facerea sau darea unui lucrudin partea mai multor persoane, ea nu se considera bide-plinita deck atunei cand toti au indeplinit-o, dupa cum dis-pune anume art. 891 din codul Calimach.

Cotiditia va fi consideran, de asemenea, ca indeplinin decateori cel obligat prin indeplinirea ei, o impiedica de a seindeplini printr'un fapt voluntar O. intentionat (aft. 1014 C.civil 2).

Art. 162 din codul german, duo ce reproduce prin-cipiul admis prin art. 1014 din codul nostru, dispune apoiprin § 2 al aceluias text, a o eonditie fndeplinita cu reaeredinta prin faptul aceluia earuia ea foloseste, se considerdca neindeplinitä, ceeace nu poate fi admis la noi, pentrucaconditia considerändu-se, in specie, ca neindeplinitä prin fic-tiune, numai legea poate sa admita asemenea fietiune3).

712 quater. Conditia impusä de testator se poate in-deplini atät in timpul vietei eat 6 in urma mortei sale; insa,In cazul intai dreptul legatarului se va descbide numai lamoartea testatorului, pentruca numai atunei testamentul poatesä produca efecte (art. 802 C. civil).

Se poate chiar face o liberalitate sub o conditie careva trebui neaparat sa se indeplineasca inainte de moartea tes-tatorului (conditio ad id tempus quo test ator vivat 4) iiin asemenea caz legatul va avea, fiintl tot la moartea testa-torului, daca se va stabili cä eonditia s'a indeplinit pe candel era ¡ilea In viatg.

713. Legatul cu sarcina (sub modo). Dupa CUMdaruitorul poate sa impue o sarcina donatarului (art. 829urm. C. civil), tot astfel 6 testatorul poate sa impue o

I) Vezi supra p, 477, No. 674.Cpr. L. 81 § 1, Dig., De condition et demonstrationibus, 35, 1.Vezi tom. III al acestei lucgri, No. 143.L. 91, Dig., De conditionibus et demonstrationibus 35. 1.

www.dacoromanica.ro

538 COD. CIV.- CARTEA IIL - TIT. IL- CAP. V. - S. VI.

sarcina legatarului, fie acest legatar o persoana fizica saumoral, destul este ea sarcina sa fíe posibill i licita 1).

Sarcina este deci supusa aceleiasi restrictii ca i con-ditia. Baca ea are de obiect un act imoral sau contrar ratiunei,sarcina nu va fi executata

Legatul este cu sarcina atunci dud testatorul a obligatpe legatar a face ceva sau a da ceva unui tertiu; de exemplu:a da cuiva un lueru sau o suma, de bani; a ridica un mo-nument in memoria testatorului ; a infiinta un asezamântde utilitate publica, precura: o small, o biserieä, un spital,un azil de opii sau de infirmi (lagate pioase (ad pia,s causas)de cari vorbesc art. 793, 843, 845, etc. din codul Calimach, 3):

Tot ca o sarcinä se considera si faptul ea, testatorular fi impus intretinerea sa legatarului, sau 1-ar fi obligat a-iplati o renta viagera. Este deci valida dispozitia prin caretestatorul lasä, totul sau parte din bunurile sale unei per-soane, cu sarcina ca acea persoanä sa-1 intretie cu celetrebuitoare pang. la moartea sa. Asemenea legat, in lipsaoricarui acord intervenit intre testator si legatar i oricaruiangajament din partea acestui din urma, nu poate fi consi-derat ea un contract cu titlu oneros.

Aceastä sarcina poate fi impusä i printr'o donatiune 4).Oamenii din popor numesc aceasta: a se da sau a se lei sadanie.

Daca sareina a fost impusä printr'o donatiune, aceasta nuva putea fi revocata (;lecát pentru cauzele anutne preväzutede lege. De cateori ea va fi impusä, printfun testament, tes-tamentul ar putea insa fi revocat in mod secret, si legatarulcare ar fi cheltuit cu intretinerea testatorului se va vedeá,pe neasteptat, lipsit de legatul salt. Credem ca, in asemeneacaz, el va aveá, o actiune in contra succesiunei spre a-i ceresumele cheltuite cu intretinerea defunctului, i aceasta nuad testamento, pentruca testamentul nu mai exista, ci o ac-

') Cpr. art. 897 si 898 C. Calimach (709, 710 C. Austrian).2) Savigny, System des heutigen römischen Rechts, III, § 129, p. 235.

Cpr. Savigny, op. cit., II, § 88, III, p, 262; Unger, Das österreichischeBrbrecht, § 64, notele 6, 7 /0 § 66, nota b, p. 281, 287; Filippis, Corso di dirittoeivile italiano, XI, 618 urm., p. 445 urm., etc.

4) Vezi tom. IV, parten I-a, p. 317 si tom. IV, parten II. p. 317, 318.

www.dacoromanica.ro

1) Vezi legile romane citate suprzi, p. 179 si 411.Vezi tom. IV, partea I-a, nota 3 dela p. 314. 315 si tam. IV, partea

II, p. 318, 319. Cpr. Savigny System des heutigen rönzisehen Rechts, III, §128, p. 231 urm.

Vezi tom. IV, partea I, p. 315, ad notam.Vezi suprcl, p. 346. nota 1 si infra, No. 746. Cpr. Cas. S. I, Jurisprzul.

rout. din 1915, No. 34, p. 530, No. de ordine 549.Vezi tom. IV, partea I, p, 418, nota 1, in fine; tom. IV, partea II,

p. 319, text si nota 3.

LEGATELE CII SARCIN.X. (SUB MODO). 539

tiune izvorita din dol, altfel succesiunea s'ar avuti in daunalegatarului aparent, ceeace este contrar echitAtei.

4Dupä cel deobqte principiu, nu se cuvine a ctistiga sau a seimbogAti cineva cu paguba altuia» zice art. 549, in fine din coduiCalimach1).

Cateodatd, de exemplu : in art. 823, 829, 830, 832 etc.C. civil, cuvantul conditie este luat in sens de sarcinei. Con-ditia trebue insa deosebità de sarcinä, pentruca sarcina nuimpiedied dreptul legatarului de a se deschide prin moarteatestatorului, pe and conditia tine, din contra, legatul insuspensie pand la indeplinirea ei; de unde rezultd *ca lega-tarul supus unei sarcini va putea sa ceard, executarea dispo-zitiei la moartea testatorului, i dacd el a murit färd, s'oceard, dreptul lui trece la moOenitorii säi 2).

Modul se confunda frig cu conditia, de cateori sarcinaa fost impusd donatarului ca o conditie a donatiunei 3).

Prin acceptarea legatului, legatarul obligandu-se la inde-plinirea sarcinei, s'a format prin aceastd acceptare o conventiesinalagmaticd in care conditia rezolutorie este subinteleasä(art. 1020, 1021 C. civil), ap cà legatul este revocabil (lac/legatarul nu executd sarcina la care este obligat, dupd, cumdispune anume art. 897 din codul Calimach (709 C. austriac) 4).

Legatarul, cdruia i s'a impus o sarcind, este datorda toatä silinta spre a aduce sarcina la indeplinire, insd denu o va putea face din cauze independente de vointa sa, elva dobandl dreptul la legat i Rod indeplinirea sarcinei, dupäcum dispune anume art. 898 din codul Calinpch (711 C.austriac).

Cat pentru chestiunea de a se 01 and legatul esteoneros i cand este conditional, aceasta este o chestie defapt care se va interpreta i aprecia in mod suveran deinstantele de fond, dupä intentia testatorului 5).

www.dacoromanica.ro

540 COD. CIV.- CARTEA III.- TIT. II. - CAP. V.- S. VI.

(Facti magis quam juris qztaestio est». (Aceasta este mai multo chestie de fapt deat de drept). (L. 2 § 7, Dig., De donatio-nibus, 39. 5).

Sarcina p6ate fi stipulata: 10 in interesul testatoruluisau a menioriei sale, precum ar fi, de exernplu, cazul candel ar fi obligat pe legatar a-i ridica un monument, in carecaz mostenitorii, legatarul universal, sau executorul testa-mentar pot sa urmareasca indeplinirea sarcinei sau revocarealegatului (art. 830, 832, 930 C. civil).

20 Sarcina poate fi stipulata in interesul mostenitoruluiab intestat sau testamentar, in care caz executarea sarcineisau revocarea legatului nu poate fi exereitata decat de acestimostenitori sau de reprezentantii lor.

3° Sarcina poate fi impusa intr'un interes public, deexemplu: oblig pe mostenitorul sau pe legatarul meu a in-fiinta o scoalä, o biseriea, un azil, un spital, etc.

4° In fine, sareina poate fi stipulata in interesul unuitertiu, precum ar fi, de exemplu cazul and as fi obligat pemostenitorul meu a plati o suma de bani unei persoane de-terminate. In acest caz, tertiul interesat va .putea, cere exe-cutarea sarcinei, el neavAnd 'basa niciun interes a cere revo-Carea legatului.

714. Reguiele comune tuturor legatelor in genere.Regulele comune tuturor legatelor in genere sunt: 1,° celerelative la determinarea legatului si a lucrului legat; 2° lainterpretarea ilegatelor; 30 regula prevazutá' de art. 886 C.civil, care dispune, ea sanctiune, nulitatea testamentului, dedteori nu s'au observat formele prescrise de lege; 1° regulaprevazuta de art. 892 C. civil, privitoare la depunerea testa-mentului olograf sau mistic la grefa tribunalului; 50 regulapreva'zut, de art. 901 C. civil, relativa la cheltuelile cerereipentru predarea sau punerea in posesiune a legatului; 60 re-gula privitoare la transmiterea proprietatei legatului (art. 899§ 1 C. civil); 7° s't in fine, regula prevazuta de art. 902§ 2 C. civil, care confera legatarilor particulari o ipotecalega% asupra imobilelor succesiunei, in contra oricarui debitoral legatului.

www.dacoromanica.ro

TRANSDITTEREA PROPRIET. LUORULITI LEGAT. -ART. 899 § 1. 541

71 5. Transmiterea proprietätei lucrului legat (art.899 § 1). Proprietatea bunurilor strämutandu-se prin le-gate (art. 644 C. civil), legatarul universal, cu titlu universalsau particular dobändeste, la moartea testatorului, proprietateabunurilor cuprinse in testament, drept transmisibil mosteni-torilor si reprezentantilor säi; si aceastà solutie este adevá,ratä in privinta tuturor legatelor in genere, pure si simple,supuse unui termen si chiar unei conditii 1).

Dacä legatul are e obiect lucruri nedeterminate (le-gatum generis) (art. 908 C. civil), legatarul are numai oactiune personara ex testamento, pentru cererea legatului delacel obligat a-1 pläti, si proprietatea nu-i va fi transmisä inasemenea caz, decat prin predarea lucrului legat.

Dacä, din contra, legatul are de obiect un corp cert sideterminat in individualitatea sa, in ipso irulividuo (art. 903C. civil), legatarul n'are numai un drept de creantä contradebitorului legatului, ea in eazul precedent, ci o actiune inrevendicare, pentrucä el a dobAndit proprietatea legatului dinziva mortei testatorului (art. 644, 899 § 1 C. civil).

Dreptul legatarului, oricare ar fi natura lui, drept decreantä sau drept real, facand parte din patrimoniul lui,trece la mostenitorii si reprezentantii säl, indatà ce el a su-pravietuit cat de putin testatorului.

Ei pot, de asemenea, sä dispue de el cu titlu onerossau cu titlu gratuit, inairito chiar de a fi pus in posesiunealegatul u L

716. Actiunile care apartin legatarului. In ultimastare a dreptului roman, legatarul aveá, spre a dobändi exe-cutarea legatului, troj actiuni deosebite, si anume: 1° o actiunepersonan; 2° o actiune realä; 3° si o actiune ipotecarä.

(Liceat legatariis id persequi, 'non solum per actiones perso-nales, sed etiam per in rem, el per hypotheeariam». (Legatarii potcere executarea legatului nu numai prin actiunile personale, dar siprin actiunea real' si cea ipotecara). (Iustit. De legatis, II, 20 § 2,in fine).

Aceste actiuni exista Qi. ast5zi.

1) Vezi tom. IV, partes II, p. 329. 330.

www.dacoromanica.ro

542 COD. CIV. CARTEA III. TIT. II. CAP. V.S. VI.ART. 902 § 2.

717 '1° Actiunea personalà (art. 902 § 1 C. civil)..Art. 902 § 1 din codu,1 civil consacrä actiunea persona1ä. extestamento, care derivg din dreptul roman, qi pe care lega-tarii o aveau altädatä si o au si astäzi contra oricarui de-bitor al legatului. Aceastä actiune, pe care o are once legatarIn genere, este aceea care are de obiect trimeterea sa in po-sesiune (art. 889, 891, 895, 899 § 2 C. civil) sau predarealegatului dupä. cuna se exprima art. 01 din acelasi cod.

Actiunea personalä este divizibill de cAl eori debitoriilegatului au recurs la beneficiul de inventar (art. 897 C.civil). Debitorii legatului neffind, in adevär, obligati in acestcaz deeät lute() mäsura oareeare, datoria se divide si ea inproportie co obligatia ce incumba fiecäruia din ei.

Acest principiu sufera' insä exceptie in clout'. cazuri, sianume: 1° când testatorul a obligat pe unul din mostenitorisau legatari a pläti cutare legat determinat; si 20 cand lucrullegat nu este susceptibil de diviziune.

Actiunea realA (rei vindicatio). AfarA de ac-tiunea personala ex testamento, legatarul unui corp cert sideterminat in individualitatea sa (art. 903 C. civil), mai estein drept a revendie,ä, lucrul legat printr'o actiune real, ca oconsecinta a principiului care-i conferTt proprietatea acestui1u6ru ¡Deg din ziva mortei testatorului (art. 644, 899 § 1C. civil). Deci, daca debitorul legatului a insträinat lucrullegat, legatarul poate s5.-1 revendice dela tertii detentori, incaz &ad el a dolAndit predarea de fapt a legatului sau, celputin, o hotärire care ordont aceastá predarel).

Actiunea ipotecarà (art. 902 § 2 C. civil).Dupl art. 853 din codul Calimach (688 C. austriac),

legatarii eran In drept sa ceara o cautiune dela mostenitorisau dela once debitof al legatului, spre a asigurà plata acestuilegat. Mostenitorii nu mai au astäzi obligatia de a da cau-tiune, bash' pärerea generalä este ea legatarii ca titlu parti-cular, independent de siguranta ce pot dobändl prin cerereaseparatiei de patrimonii (art. 781 si 1743 C. civil), mai ausi o ipotecl legalä asupra imobilelor suceesiunei, atät in

') Vezi supra, p. 502.

www.dacoromanica.ro

IPOTEGA LEGALI A LEGATARILOR. - ART. 902 § 2. 543

contra mostenitorilor testatorului cAt si in contra orieärui altclebitor al legatului, ipoteca al cärui scop este asigurareaultimei vointi a testatorului ...ut omnibus modis voluntatisejus satisfiat. Iatä, in adevär, cum se exprimä, in aceastäprivintä, Pomponius :

cLegataros autem in ea tantum parte, guae de bonis servaripotuit, habere pignoris causam convenit» (Este drept ca legatarii srifie considera# ea ipoteeari asupra pArtei de bunuri a unei succesiuni,care 'gratine in urma plAtei creditorilor acestei succesiuni). (L. 4 §1, Dig., De separationibus, 42, 6 1).

Art. 902 § 2 este, In adevär, precis, si a-i da un altseng este a-1 considera ca neserios 2).

Aceastä ipotecä, care este supusä inscriptiei (art. 1783C. civil) i nu are rang deck din ziva inscriptiei (art. 1778C. civil), ,existä numai in privinta legatelor care consistä Inbani; cäci, hi privinta legatelor de corpuri certe i determi-nate legatarii n'au nevoe de nici-o sigurantä, ei avändIndemänä actiunea in revendicare.

Aceastä ipotecä poate fi invocata de legatarii sträinica si de cei romani, färä a se distinge dacä testamentul. afost fäcut in tara' sau In sträinkate.

Ea nu loveste deck imobilele succesiunei, iar nici inteuncaz pe acele ale mostenitorilor.

Aceastä ipotecA DU va avea loe decat atunci cfind tes-tatorul n'a dispus nimic in privinta ei, cäci el avand facul-'Latea de a märi sau de a micsora legatul, este liber de adispune ca ipoteca legara* nu va avea loe, sau nu va lovideat un anume imobil detertninat.

Aceastä, ipotecA codera legatarilor: 1. un drept de prefe-rintä (art. 1720 C. civil); un drept de urmärire sau de Emita(art. 1746 § 3 i 1790 C. civil); si in fine, 3. beneficiulindivizibilitätei (art. 1746 § 2).

Principiul indivizibilitätei conduce insä in spetà la o ano-

Vezi asupra acestei ipoteci. care se &toreste lui Justinian, L. I, in fine,Cod. Communia de legatis, 6,43, precum i Instit.. De legatis, II, 20, § 2, in fine.

Vezi argumentele ce se invoaca pentru admiterea aeestei ipoteci, tom.IV, parteu II, p. 335, iar in cat priveste deosebirea ce exista Intre ipoteca lega-tarilor i separatia de patrimonii, vezi tom. III, partea II, nota 3 dela p. 721,722. Mai vezi asupra ipotecei legale ale legatarilor, tom. VIII, partea La p.657, nota 1. Vezi si supra p. 195, No. 395.

www.dacoromanica.ro

544 COD. CIV. - rARTEA III. - TIT. II. - CAP. V. - S. VI.

malle, pe care am arAtat-o in tom. IV partea II, p. 338urm., anomalie care nu poate fi decat rezultatul unei ero%rilegislative Si, in once caz a unor tAlmAciri gresite a unuitext al lui Justinian.

720. Transcrierea legatelor. In codul fr. Si in legeaipotecarl belgiana din 16 Decemvrie 1851, actele de ultimAvointl care cuprind legate de imobile nu sunt supuse tran-scrierei, pentrucA acolo nu se transcriu deceit actele *tire viitranzlative de proplietate imobiliarA sau de drepturi realesusceptibile de ipotecA.

Iat'l cum se exprima, in aceastA privintA, un autor, carecriticA.

eIn cat prive§te legatele, legea le scuteqte de formalitateatranscrierei. Regimul de publicitate organizat de lege nu cuprinde,In adeviír, toate actele tramlative de proprietate sau de drepturireale susceptibile de ipotea, ci numai acteleintre vii; de undeconsecinta cä actele de ultimd voinfä nu intra in aceastit dispozities.1).

Va sA zicA dacä, legea francezA n'ar vorbi numai deacte "'Mire vii, ci d once acte in genere, legatele imobiliaresau de drepturi reale susceptibile de ipotecä." ar fi supusetranscrierei. Ei bine, tocmai aceasta a fAcut legiuitorul nostru;tinand seamA de critica adusA atát legei franceze cAt i celeibelgiene, cari necontestat cuprind o lacunA regretabilA, el nusupune transcrierei numai actele intre vii, ci bate actelede fnstrainare ale proprieteitei imobiliare fi a drepturilorreale ce pot fi ipotecate, (art. 722, 1. Pr. civ.). Cu toateacestea, jurisprudenta noastrA nu supune legatele imobiliaretranscrierei 2); i ceeace face, in adevAr, ea chestiunea sä fieindoelnicA este eliminarea facutA in Senat, printeun amenda-ment, al § 5 din textul art. 722 Pr. civ., care prevedeaanume transcrierea jurnalelor de punere in posesiune pe bautde legate, cu toate cä asupra acestui amendament nici Mi-nistrul justitiei, autorul modificArei prin proiect, nici propu-nAtorii amendamentului n'au dat nici-o explicatie.

MouIon, Transcription, I, 3, p. 6.Vezi deciziile citate in tom VI, paxtea II, la. 341, nota 2 0 p. 343 urm.

www.dacoromanica.ro

Vezi suprà, p, 164 urm., No. 345.Vezi tom. IV, partea II-a, p. 317, ad notam i p. 348.

2) Vezi supra, p. 353, 354.Vezi tom. IV, partes II, p. 349.

D. Atexandresco. Principille Dreptului Civil itomAxt. Vol. U. 85

EXECUTORII TESTAMENTARI. ART. 910. 545

Raportul legatelor. Legatele sunt ele, in dreptulnostru, supuse raportului, sau devin ele raportabile numai Invirtutea unei anume clause din partea testatorului, ea In co-dul italian (art. 1008) §i In codul austriac (art. 790, ab initionereprodus in codul Calimach)? Chestiunea este controver-satt

EXECUTORII TESTAMENTARI

Notiunea acestori mandatari (art. 910 C. civil).Cu toate c mqtenitorii i legatarii universului sunt, In ge-nere, ingreinati eu executarea ultimelor vointi ale testatorului,totu§i, pentru mai mula sigurantt, acest din urna5, arefacultatea de a randui unul sau mai multi executori testa-mentari2). Dreptul de a testa aträgAnd dupà sine luarea ma-surilor necesare pentruca ultima vointt a defunctului FA' fierespectatt i adusl la indeplinire.

Institutia executorilor testamentari este de origin6 fran-cezt i ea ti datore§te existenta fondatiunilor pioase, carise obisnuiau foarte mult in urma stabilirei cre§tinismului.Biserica gäsise in aceastä, institutie un rnijloc mai sigur de

asigura plata legatelor pioase ce credinciosii ftceau Infolosul ei. Episcopul, locului §i, in lipsa-i, Mitropolitulinsärcinat cu executarea legatelor 'bate de credincio§i pentrupricini cuvioase (ad pias causas 2).

Executorul testamentar este un mandatar al testatorului,de§i lucreazä, in interesul creditorilor §i al legatarilor. Man-datul lui este deci de o naturä, cu totul specialä,

Mandatul ordinar deosebindu-se in mai multo puncte demandatul executorului testamentar4) de aici rezultt cá regu-lele dela mandat nu sunt aplicabile. executorilor testamentari,deat atunci and existä, identitate de motive e and legeanu face nici-o derogare dela regulele mandatului.

Brin aplicarea acestor principii trebue sä, decidem ctexecutorul testamentar poate sa refuze misiunea ce-i este mucre-

www.dacoromanica.ro

546 COD. CIV. - CARTEA III. -TIT. II. - CAP. V. - S. VII.

dintatá, dupä cum dispune anurne art. 2202 din codul germartnefiind vorba in specie de un munus publicum, precum estetutela, ci de o simplá datorie prieteneascä.

In caz de refuz din partea executorului testamentar, jus-titia nu poate randut altul, pentrucä, in dreptul actual, exe-cutorul testamentar nu poate niciodatá fi dativ.

Iatá cum se exprimä, Zachariae in aceastä, privintä:4 Wenn er den Auftrag ablehnt, so kann das Gerieht nicht

einen andern Testamentsvollxicher oder einen Erbsehaftspflegerernennen». (Daca executorul testamentar refuza mandatul ce i seconfera, justitia nu poate randui un alt executor nici un curatoral succesiunei

Dacä executorul testamentar a acceptat mandatul, fie inmod expres, fie in mod tacit, el nu se mai poate demitecleat pentru cauze grave, intervenite dela primi rea manda-tului (argument tras din art. 1556 C. Civil).

Mandatul fiind, in principiu, gratuit, executorul testa-mentar nu poate cere nici o platá pentru serviciile sale, cinumai cheltuelile ielative la functiunea sa care Bunt in sar-cina succesiunei (art, 919 C. civil).

Fiind insä c mandatul nu este prin esentä, ci numaiprin natura sa gratuit (art. 1534 C. civil), testatorul poate

fixeze un onorariu, ascunzandu-1 chlar sub forma unuilegat Nremunerator, tA In asemenea baz, acceptarea legatuluiatrage acceptarea mandatului de executor testamentar, dupacum neacceptarea mandatului ar atrage caducitatea legatului.

Tot prin aplicarea regulelor dela mandat se decide, ingenere, a executorul testamentar nu este numai deck obligata lucil in persoanä, putand sä, substituiascà pe altul in locullui, sub a sa privighere i räspundere (art. 1552) 2).

Codul spaniol din 1889 (art. 909) admite 111s . solutiacontrail.

In fine, obligatiile generale care incumbl executoruluitestamentar sunt aproape acele ale unui mandatar (art. 1539urm. C. civil).

Handbuch des fr. Civilrechts, IV, § 725, p. 448, nota 3 (ed. Crome).2) Chestiunea de a se stl dacä mandatarul poate sä substituiaseli pe altul

In locul lui, atunei cand aceastä facilitate nu i-a fost anume conferia prin con-tract, este controversatä, Judi afirmativii este singurä ticimisibilä, In baza art.1542, 10 Vezio tom. IV al acestei luceäri, No. 372.

www.dacoromanica.ro

EXECUTORII TESTAMENTA RI - ART. 913-915, 547

Prin derogare dela regulele mandatuiui (art. 1533 C.civil), executorul testamentar nu poate trisa fi ränduit decitprintr'un testament valid, adecA printr'un act care intrunesteuna din formele testamentare permise de lege, si care cuprindeo dispozitie de bunuri. Nu este insä nevoe, dupg, pArereageneralä, ca aceastA randuire sl fie facutl prin insusi testa-mentul ce urmeazI a fi executat, ea putandu-se face printr'untestament anterior sau posterior.

cDie Ernennug eines Testamentsvollziehers muss in einemAkte geschehen, ielcher die Form eines Testaments hat; jedoch nichtnothwendig in dem Testaments, welches der Ernannte in Vollziehungsetzen soil». (Randuirea executorului testamentar trebue sit fie fX-cutit printr'un act intrunind formele prescrise pentru testamente ;nu insg prin acela9i testament pe care persoana rAnduitX areexecute») 1).

723. Persoanele care pot fi rinduite executori testa-mentari (art. 913-915 C. civil). Functiunea de executortestamentar nefiind o sarcinA publicl, sträinii i once per-soane incapabile de a ocupa o functiune publica, precumfemeile capabile de a se obliga, pot fi executori testamentari,aceastA functiune nefiind incompatibill cu aceea de legataruniversal 2).

Spre a putea fi executor testamentar trebue a. fi insäcapabil de a se obliga, adecl a nu fi incapabil nici fiziceste,nici legalmente. Aceasta este iarloi o derogare dela regulelemandatului, dupa care un incapabil nu poate fi randuit man-datar (art. 1538). Executorul testamentar n'are insg, nevoede a fi capabil in momentul facerei testamentului, ci numaiin momentul mortei testatorului.

Capacitatea de a se obliga fiind singura conditie cerutAspre a putea fi executor testamentar, oricine poate primiacest mandat, chiar o persoanl,

eInsolvabilitatea executorului testamentar poate fi InlocuitIprin credinVi §i exactitate», zice Furgole.

Prin aplicarea art. 913 C. civil dupa care, spre a fi

Handbuch des fr. OivilrPchts, IV, § 725, p. 447 (ed. Crome), § 715.p. 360, 361 (ed. Anschiitz).

Vezi suprci, p. 492.

www.dacoromanica.ro

548 COD. CIV.."- CARTEA III.- Ta. U. -CAP. V. - S. VII.

executor testamentar, trebue a ave l eapacitatea de a se obliga,art. 915 dispune ca minorul, fie emancipat sau neemancipatnu poate fi executor testamentar, desi minorul emancipatpoate fi mandator (art. 1538 C. civil).

Cele zise in privinta minorului se aplica interzisuluicelui pus 'sub consiliu judiciar, sau internat intr'un stabili-ment de alienati, conform legei din 15 Decembrie 1894.

Comunele i stabilimentele publice nu pot fi inearcinateca aducerea la indeplinire a unui testament, pentruca nu potadministra o avere straing, flit a trage din aceasta admi-nistratie niciun folos. Nimene n'ar impiedeca insa pe pri-marul unei comune de a fi randuit executor testamentarIn asemenea caz, aceasta functiune nu se stange prin moarteaprimarului randuit in aceasta functie, ci trece la primaruleare-i va succeda 1).

Femeea nemaritata majora, avand capacitatea de a seobliga, poate necontestat, fi executoare testamentarg.

Cat pentra femeea märitata, legea distinge intre ceaseparatä de bunuri i cea maritata sub un regim care con-fera barbatului administratia bunurilor sale (art 914 C. civil).

Femeea separata de bunuri poate fi executoarea testa-menthra cu autorizarea barbatului sau a justitiei, iar in pri-vinta femeei dotale, autorizarea bgrbatului nu poate fi inlocuitaprin acea a justitiei, pentruca in asemenea caz, uzufructuldotei apartine barbatului (art. 1242, 1243 0: civil).

Daca femeea maritata sub regimul dotal are avere para-fernalä, autorizarea bärbatului poate fi inlocuitä prin aceeaa justitiei, pentrucg, situatia juridicá a acestei femei este, inprivinta averei parafernale, aceea a unei femei separata debunuri.

724. Sezina ce testatorul poate sA confere execu-torului testamentar (art. 911, 912 C. civil). In vechiuldrept francez, executorii testamentari avea in genere, sezinamobilelor i, dui:a unele cutume, i sezina imobilelor testa-torului. Jata ce gasim in aceasta privinta, in Loysel:

cExécuteura de testaments, inventaire préalablement fait, sontqaisis par an et jour des biens meubles du testateur, pour Faccom-

Vezi infra, p. 556.

www.dacoromanica.ro

2) Loysel, op. cit., f, p. 313, No. 314.2) Vezi asupra acestui adagiu, cousacrat si prin legea 21, Dig., De div.

regulis juris antigui, 50, 17; torn, I al acestei lucriiri p. 522, 523, No. 709 sitom. IV. No. 76 bis etc.

2) Contra: art. 1064 C. olandez.Vezi supra L. 980.Din imprejurarea crt, executorul testamentar posedii pentru mostenitori

rezultiic prescriptia curge In favoarea lor, avfind i drepturile cure rezultii dinposesiune, precum: perceperea fructelor, etc.

Vezi Zachariae, Handbuch des fr. nivilrechts, IV, 715, p. 366, nota13 (ed. Anschiitz).

SEZINA EXECUT. TESTAMENTARI ART. 011-912. 549

plissement de son testament, payement dea legs mobiliaires, acquitde scs dettes et forfaits ; et si les meubles ne suffisent, leur serapermis, par la justieb,, vendre quelque immeuble» 1).

Codul actual a respins sistemul sezinei legale, conferindnumai dreptul de a sla executorului testamentar sezina mo-bilelor sale, in otul sau in parte, dispozitie imprumutat/dela art. 297 din cutuma Parisului, cu aceastä deosebirecA sezina nu mai este astazi

Testatorul nu va. putea deci nici inteun caz s'o deäexecutorilor testamentari sezina imobilelor sale, pentruca art.911 (J civil nu vorbeste cleat de sezina mobilelor. EsteadevArat cA testatorul Rr fi putut, in lips/ de rezervatari, sAdea executorului testamentar proprietatea imobilelor sale,ins/ adagiul

ceine poate mai mult poate rid mai putin» 2).

nu este adevArat intr'un mod absolut 3).In cat priveste ins/ sezina mobilelor, testatorul va

puteä s'o dea executorului testamentar, chiar atunci and aiexista, mosteriitori rezervatari, pentrucl aceasta sezia nuimpiedic/ pe aceea a mostenitorilor, fiindca sezina executoruluitestamental, nu este o adeväratit sezin6, ci mai mult o deten--tiune cu titlu de sechestru4), Executorul testamentar pose-and pentru mostenitorul care este proprietar 5), sezina execu-torului testa mentar n'aduce nici-o jignire sezinei pe care oare mostenitorul. Dumoulin (asupra art. 297 din cutumaParisului) zica foarte bine in aceasta privintä:

Haec saisina (executoris testamentari?) non facit quin heressaisistus et dominus: sed operntur, quod executor potest 9pse ma-

num ponere ut- apprehendere von autem vendere sine herede etnsque ad concurenttant tantum. Et -etiam ,executor non est veruspossessor, et nisi procurator tantum) 6).

www.dacoromanica.ro

550 eon. erv.-- CARTEA In. TIT. IL CAP. V. S. VIL

Testatorul n'are nevoe, pentru a da sezina executoruldtestamentar, de a intrebuinta termeni sacramentali; tot ce se.cere numai este ea vointa BA fie neindoelnia

Sezina confer/ executorului testamentar: 1° dreptul de.a lua in posesiune mobilele succesiunei; 2° dreptul de a vindeacele mobile pang la suma necesara la plata legatelor (art..916); 0° dreptul de a prin3i capitalurile i dobanzile datoritesuccesiunei de tertii, si de a-i constrânge printr'o actiune-la aceastA plat/ ; 4° dreptul de a intrebuuinta la plata legatelor-banii ggsiti in succesiune, san aeei procura-ti din vanzareanaobilelor, ori din plg.tile facute de tertii, debitori ai succe-siunei.

Sezina executorului testamentar nu poate ins/ sa impe-dice inteu nimic sezina mostenitorilor.

Testatorul nu poate d executorului testamentar sezinasau posesiunea mobilelor pentru un timp mai lung de un andela moartea sa, ci numai pe un termen mai scull. Acesttermen nu poate fi prelungit, sub niciun cuvant, nici de.testator, nici de judecatori.

gDas Gericht kann die einjtihrige Frist sowenig als der Erb-lasser verltingern», zice Zahariae. (Nici tribunalul, nii testatorul nupot sA proroage termenul de un an) 1).

Dar clac/ nici testatorul, nici judecnorii nu pot prelungitermenul de un an, care este imprumutat dela vechile entumefranceze, totusi aceasta dispozitie nefiind de ordine public:1rposesiunea executorului testamentar poate sA tie mai mult deun an, dacA mostenitorii consimt in mod expres sau tacit laprorogarea ei peste termenul legal, tertii neavand calitatea-de a invocA termenul fixat de lege.

In once caz, inektarea sezinei nu ,mai aduce astazi, eain vechiul drept francez, incetarea mandatului executoruluitestamentar.

In regull genera% termenul de un an incepe a curgedin ziva mortei testatorului. De cateor ins/ executorul testa-mentar n'a putut fi in posesiunea mobilelor, termenul -de unan va curge din ziva descoperirei testamentului, sau din zina.

Op. cit., IV, § 726, p. 455 (ed. Crome).

www.dacoromanica.ro

SEZINA ExECITT. TESTAMENTARI tg, ATRIBUTIIINILE LOR. 551

incetArei piedicei care face cu neputintA punerea in posesiunea executorului testamentar.

(Nota annum hie utilem a tempere testamenti aperti, ressantisimpedimenti», zicea Dumoulin 1)1

Posesiunea mobilelor nefiind conferitA executoruIui tes-tamentar decAt in scopul de a asigurA executarea tbstamen-tului, fiecare mostenitor in parte 2) poate sA,-1 scoatA din po-sesiunea mobilelor inaintta expirArii termenului de un anoferindu-i suma suficientA pentrn plata legatelor mobiliare,sau justificAnd prin chitante cA a plait azeste legate; cAciodatA legatele mobiliare plAtite, posesiunea averei de succe-.siune, In mAinile executorului testamentar, nu mai are nielan scop.

Atributiile executorului testamentar (art. 916,918, 919 C. civil). Atributiile executorului testamentarsunt relative: 1° la mAsurile conservatorii; 20 la mAsurile deexecutare; 3° si in fine la vAnzarea mobilelor si plata legafelor.

10 MAsurile conservatorii (art. 916 § 1 si 2).Inainte de a expune atributiile executorului testamentari,trebue sl punem ca principia general, desi chestlunea estecontroversatA, el acesti mandatari speciali nu pot BA aibAalte puteri cleat cele determinate de lege. Testatorul nu poatedeci, sub nici un euvAnt, sA confere executorilor testamentaridrepturi mai mari pentrucA, prin aceastA mArire a puterilorlor, el a restrans dreptul ,mostenitorilor, eeeace nu poate sA fad.

Functiunea executorului testamentar fiind independentAde sezinA, once executor testamentar, fie CA are sau nu aresezina, trebue sa vegheze la executarea testamentului, landmAsurile necesare pentru aceasta.

Astfel, de cAteori existA mostenitori minori, interzisisau absenti (neprezenti), executorii testamentari sunt obligatia cere punerea pecetiilor; pe cAnd atunci cAnd nu existA,mostenitori incapabili sau neprezenti, ei au numai faeultateade a provoci aceastA mAsurA, de cAte ori interesul legatarilorcere indeplinirea ei.

Vezi Pothier, Don. testamentaires, VIII, 231, p. 289. ed. Bugnet).Cpr. art. 1055 C. civil olandez.

www.dacoromanica.ro

552 coil CARTEA M.- TIT. II.- CAP. V.-S. VIL

doua masara conservatorie la care executorul testa-mentar este obligat sit proceada in toate cazurile, este luyen-tarjares bunurilor succesorale In prezenta mostenitorilor pre-zumptivi si a celorlalti interesati prevazuta de art. 671, 674Pr, civ., sau, in lipse-le, dui:A ce li s'au facut chemarile

A.cest inventar are de scop, intre altele, constatareaaverel succesorale si baza socotelilor ce trebue sa deà exe-cutorul testamentar investit cu sezina (art. 916 § ultimO. civil).

Obligatia de a face inventar, ca i aceea de a cere pu-nerea pecetilor, incumba tuturor executorilor testamentariIn genere.

Mai mult inca, testatorul n'ar peek cel putin dupaunii, sa scuteasca pe executorul testamentar de obliggia dea face inventar, caci inventarul fiind baza socotelilor, moste-nitorii n'ar aveá nicio siguranta contra negligentei sau releicredinte.

Tot In baza acestor principii stim c nici tutorul, niciuzufructuarul, nici mostenitorul beneficiar, nu pot fi scutitide obligatia de a face inventar.

eNemo potest in testamento suo eavere, ne leges in suo testa-mente habeant,. (Un testator nu poate sA dispue prin testamentulsax' ea nu voeste sa se observe legile prescrise in materie de testa-ment). (L. 55, ab initio, Dig., XXX, De legatis, I).

Executorii testamentari pot sa proceada si la altesuri conservatorii, precum ar fi luarea unei inscriptii ipo-tecare asupra imobilelor succesiunei, in interesul legatarilor;provocarea randuirei unui curator, in caz de vacanta succe-siunei, etc.

727. 2° MAsurile de executare (art. 916 § 3 0 4-C. civil). Executorul testamentar nu trebue sa se mArgi-neasel a face acte conservatorii, ci trebue sa se ingrijeascaca testamentuj sa fie adus la indeplinire, acesta fiind scopulranduirei sale. Aceasta, obligatie incumba nu numai execu-torului testamqntar care are sezina, dar i celui care n'o are,Jegea, nefacand nicio distinctie.

Executorul testamentar eare calitatea de a se consfituireprezentantul unui legatar absent, pentru a prim' legatul in

www.dacoromanica.ro

ATRIBUTILL EXECTIT. TESTAMEN TA RI. - ART. 916. 553

numele lui, el avaud numai misiunea de a predá celor indrept bunurile succesiunei.

El poate tug, la caz de contestatie, sä intervie pentrua sustine validitatea testamentului, de ateori va crede ainterventia sa este necesara sau cel putin utila in cauza.

El ar puteá, in unele cazuri, sa exercite chiar o actiunecare ar aveà de scop executarea testamentului; atunci, deexemplu, and testatorul ar fi dispus sä i-se ridice un mo-nument, sau sà se proceada la slujbi bisericeeti pentru odihnasufletului sail, etc.

Executorul testamentar, care a dobandit sezina mobilelor,poate sä urmareasca pe debitorii succesiunei i sä primeascaatat capitalurile cât i dobanzile datorite de ei; hotarireapronuntata fata de el nu este insa opozabila moetenitorilor,pe care el nu are mandat de a-i reprezentá (art. 1201 C. civil).

Executorul testamentar nu poate sa exercite actiuneapauliana (art. 975 C. civil), spre a cere anularea actelor a-cute de defunct in frauda creditorilor sai, pentrud el nureprezintä pe creditori. Indata ce este insa in joc interesullegatarilor, interventia lui nu se mai discutä, pentruca el fiind-obligat a vegheá, ei a ingrijI ca testamfntul sa fie adus la

trebue sä poata impieded, sustragerea frauduloasaa activului creditor.

728. 3° Vanzarea mobilelor i plata legatelor (art.916 § 3). Executorul testamentar investit cu sezina mo-bilelor trebue sá plateasca iegatele mobiliare lasate de defunct,supraveghind numai executarea legatelor imobiliare.

Dad legatele mobiliare au de obiect lacruri mobile innatura, executorul testamentar le va predá legatarilor. Dadlegatele consistä in bani, ele se vor plati din banii gäsiti insuccestune, sau, in lipsä, -de bani, din vänzarea mobilelor,care se va face prin justitie.

Dreptul de a provocá vanzarea mobilelor nu apartineinsa cleat legatarilor investiti cu sezina, pentruca numaiaceetia sunt insarcinati ca plata legatelor.

Cat pentru imobile, ele nu pot fi vandute nici de lega-tarul investit cu sezina.

Executorul testamentar nu va puteá sa vândä imobilele

www.dacoromanica.ro

554 COD. CIV. -CARTEA III. -TIT. II.- CAP. V.- S. VII.

succesiunei nici chiat daca testatorul i-ar fi conferit westdrept, pentruca putcrile executorului testamentar fiind deter-rainate de lege in plod limitativ, trebue sa fie restrfinse inmarginile prevazute de art. 916 C. civil.

El nu poate procede la plata legateIor fait participareamok4enitorului sau legatarului universal, caré au interes a le-contestft. In caz de opozitie din parf ea lor, plata nu se vaputea, face de executorul testamentar, deck cu autorizarea.justitiei, cad altfel ar fi responsabil.

VAnzarea mobilelor se va face, ea qi plata legatelor, totca consimtimantul celor in drept Etau cu invoirea justitiei.

Punerea in posesiune sau predarea legatelor mobiliare,nu poate niciodata fi ceruta dela executorul testamentar, cutoate -ca chestiunea este controversata.

729. Plata datoriilor testatoralui. Executorul testa-mentar n'are nici inteun caz misiunea de a plati datoriile-testatorului, nici chiar atunci cand acesta l'ar fi insgrcinatea plata lor, pentruca executarea testamentului n'are nicitinraport cu plata datoriilor, datoriile fiind o sareina a sum-siunei, lar nu a testamentului.

(Debita non sunt onus testamentorum», zice Dumoulin.

Creditorii succesiunei vor actiona deci pe mo§tenitorisau pe legatarii universali "ori cu titlu universal, daca ase-menea legatari existA, iar nu pe executorul testamentar.

Executorul testamentar nu 'va putea fi constrâns laplata datoriilor, deca atunci cand creditorii ar fi facut oproprire in mainire lui sau dud moOenitorii ar cereea el sa faca aceasta plan..

Dad, executorul testamentar nu poate sa plateasca lega-tele din cauza datoriilor aefunctului, care trebuesc platiteinainte, el poate sa cheme in judecata pe mo§tenitori, pen-truca justitia sa-1 autorizeze, fata de ei, a plati datoriile.Niciodata el nu le va putea insa sa le plateasca, sine herede,,afara de cazul &id ar fi vorba de ni§te datorii urgente,.precum ar fi, de exempla salariul datorit slugilor, cheltuelilede ultima boala sau de inmormantare ale defunetului, carisunt privilegiate (art. 1729 C. civil), etc.

www.dacoromanica.ro

SOCOTEALA ExEC. TEST. (ART. 916, 919) t RESPONS. LOB. 565

Cat pentru datoriile contractate de executorul testamentarca ocazia executarii testamentului, se intelege ca el are call-latea de a le plati, ramanand ca ele sa fie puse apoi insoctoteala succesiunei (art. 919 G civil).

Socoteala gestiunei executorului testamentar(art. 916 § ultim). Ca once mandatar in genere (art. 1541C. civil), executorul testamentar inveRtit Cu.sezina trebuedea socoteli mostenitorilor sau legatarilor universali de ges-tiunea sa, i aceasta chiar daca testatorul 1-ar fi scutit deaceasta obligatie, asemenea clauza fiind null, ca una ce mules-neste frauda $1 reaua credinta. Socoteala fiind, in adeva;baza oricarei gestiuni straine, scutirea de a da socoteli trebueea fie lipsita de efecto, asemenea clauza fiind contrara ordi-nei publice i bunelor moravuri (art. 5 C. civil 1). Art. 2220din codal german este expres in aceasta, privinta. Chestiuneaeste ca toate acestea controversata.

Ramane ilia bine inteles ca executorul testamentarpoate fi scutit de obligatia socotelilor de catre mostenitorii

legatarii eätre care el datoreste aceasta socoteala. Socoteala.executorului testamentar se va da mostenitorilor sau legata-rilor, fie de bung voe, fie prin justitie. De cate ori ea se Va,da prin justitie, tribun. competent este acel al executorului-testa mentar, conform principiului general:

'Actor sequitur forum rei» (art:58 Pr. civ.).

Tribun. locului unde succesiunea a fost deschisa (art. 63Pr. civ.), nu este competent in aceasta privinta, nefiind vorbain specie de executarea testamentului, de oarece aceasta exe-.cutare este un fapt indeplinit.

Modul de actiune al executorilor testamentariresponsabilitatea lor (art. 918 C. civil). Executorul tes-

tamentar fiind un mandatar, trebue sa fie responsabil atatde culpa cat si de neglijenta sa (art. 1540 C. civil). AceastaTesponsabilitate rezulta atat din obligatia de a da socoteall,

1) Tot In baza acestni principiu, stim c nits/ tutord na poste fi scutitde obligatia de a da socoteli de administratia sa (art. 415 C. civil), solutie ad-misi prin art. 304 din codul italian, cAt i In codul Caragea (art. 37,partea III, cap% 21), etc. Vezi tom. I al acestei lucrilri, p. 381.

www.dacoromanica.ro

556 con. cry. CARTEA rn. - TIT. II. - CAP. V.-S. VII.

cat ¡I din i imprejurarea ca el trebue s'a fie capabil de a seobliga (aft. 913-915 C. civil).

ExeCutorur testamentar, chiar neinvestit cu sezina, ras-punde nu numai de dol, dar si de culpa ccmisa in executarea,niandatului sAu, aplicandu-se total principiile (lela rnandat(art. 1539, 1540 C. civil).

Daca testatorul a randuit mai multi executori testamen-tari i toti au primit insarcinarea lor, trebue sa distingem

sau testatorul a despartit functiunile lor, conferind Bed-ruia din ei cate o atributie speciala, ksi in asemenea caz, fiecaretrebue Ed se margineasca in limitele hotArite de testator, ne-fiind responsabil deck de gestiunea sa; 20 sau testatoruln'a despartit functiunile fiecArui din ei si, in asemenea cazfiecare va putea lucra singur, fiind ca totii solidar obligatia da seamA de mobilele ce li s'au ineredintat (art. 918).

Baca testatorul a manifestat tug intentia ca niciunuldin executorii testamentari BA nu poata lucra fara altul,actele de gestiune nu vor putea fi facute decat in comun

Dift art. 918 C. civil, care constitue o derogare delaart. 1543 C. civil, rezulta ca respónsabilitatea solidará nuapasA deck asupra executorilor investiti cu sezina mobilelor,solidaritatea ne mai avand nici un obiect decateori execu-torn testamentari n'au sezina.

Daca testatorul a randuit mai multi executori testaruen-tari, fära ca atributiile lor BA fi fost despArtite si unii din eiau refuzat aceasta sarcina, iar altiii au primit-o, chestiuneaeste controversata, insa pArerea cea mai juridica este, de bunaseamA, aceea care aplica i in specie art. 918 C. civil. 1)..

732. Incetarea functiunei executorului testamentar(art. 917 C. civil). Ca once mandat in genere (art. 1552'§ 3), sarcina executorului testamentar se stinge °data camoartea lui si nu trece la mostenitoriii sai (art. 917).

Mostenitorii lui vor observa fug dispozitia arte 155C. civil, and socoteall de gestiunea inceputa de autorul lor..

Legea presupune in art. 917 C. civil ca sarcina deexecutor testamentar a fost conferita unei persoane determi-nate, caci daca testatorul s'a referit la calitatea unei persoaner

Vezi tom. IV, partea II, p. 387, 388.

www.dacoromanica.ro

INCETAREA FUNCT. EXEC. TESTAMENTARI. -ART. 917, 667

precum ar fi de exemplu, in cazul cand s'ar fi randuit exe-cutor testamentar pe primarul unei comuni, pe rectorul uni-versit/tei, etc., functiunea executorului testamentar nu vainceta prin moartea titularului, ci va trece la primarul saurectorul care vor inlocui pe titular 1).

Misiunea executorului testamentar mai inceteaz/: 1° prinaducerea la indeplinire a dispozitiilor testamentare; 2° prinrenuntarea sau demiterea executorului testa mentar; 3° p*rinrevocarea sa de justitie, dup/ cererea mooenitorilor sau lega-tarului universal (analogie din art. 385 § 2 C. civil) 2), dui)/cum dispune anume art.- 1909 din codul civil portughezdela 1867; 40 prin interdictia, falimentul sau insolvabilitateaexecutorului testamentar; 50 pri'n anularea testamentului caretrebuia adus la indeplinile; pentrucä, in asemenea caz, exe-cutorul testamentar nu mai are ce executá.

In fine, dupa Zahariae, mandatul executorului testa-mentar, investit cu sezina, se mai stänge prin incetarea Se-zinei 3), ins/ aceasta este o eroare a savantului profesor.

Tat/ cum profesorul Crome, care a reväzut i remaniatopera lui Zahariae rästoarn1 parerea acestui autor:

Mit Unrecht, behauptete Zahariae, dass das Mandat desTestamentsexekutors, der die saisine hat, mit Beendigung der saisineerlösehe. Das Recht und die Pflicht, iiber die Ausfiihrung derletzwilligen Anordnungen des Testators xu wachen, ist von dersaisine unabhängig». (FärA cuvitnt Zahariae sustine cä mandatulexecutorului testamentar, investit en sezina, se st.Inge odat.5, cuincetarea ei. Dreptul i datoria sa de a veghia la executarea ulti-melor dispozitii ale testatorului sunt independente de sezinA) 4).

REVOCAREA 51 CADUCITATEA TESTAMENTELOR

733. Legiuitorul se ocupa in sectia de fatl: 1° desprecauzele care pot sa faca testamentele i legatele ineficace;20 despre cre0erea, adlogirea sau spori rea intre colegatari_(art. 929 C. civil).

Vezi suprh, p. 648.Cat pentru mostenitori sau legatari, el nu pot niciodatli sit revoace

executorul testamentar, de oarece el nu este mandatarul lor ci al testatorului.Vezi tom. IV, partea JI, p. 349, 350 si p. 390.

Handbuch des fr. (Jivilrechts, IV, § 716, p. 367 (ed. Anschiitz).Op. cit., IV, § 725, p. 455, nota 29 (ed. Crome).

www.dacoromanica.ro

558 COD. CPT. CARTEA III. TIT. II. CAP. V. S. VIII.

Cauzele care pot sa faca ca un testament sau un legatsa fie lipsit de orice efecte, Bunt: revocarea (art. 920-923,930, 931 C. civil) si caducitatea (art. 924-928 C. civil).

Revocarea testamentelor. Revocarea testa-mentului este voluntara, sau judiciara.

Ea este voluntara, atunci cqnd rezulta din vointa testa-torului, care poate fi exprimata at'at In mod expres cAttacit (art. 920, 923), ea neputând niciodata verbala.

Revocarea este judecatoreasca de cateori este pronuntatade justitie, In urma mortei testatorului, dupä cererea celorinteresati (art. 930, 931).

Revocarea voluntarA. Pe &And donatiunilesunt In principiu irevocabile si nu pot fi revocate decAtpentru anume cauze, testamentele sunt, din contra, prinesenta lor revocabile (art. -802 C. civil) si lucrul este asa deadevarat, ¡neat testatorul n'ar puteá, renunte la facultateade a-si revoa, dispozitia sa, dupa cum dispun anume art.737 din codul spaniol si art. 916 din codul italian 1).

(Nemo enim eam sibi potest legem dicere, ut a priore ei re-cedere non liceat». (Nimene nu poate impue legea de a nu sedeptirtk de prima sa voint6). (L. 22, Pr., in medio, Dig., XXXII,De legatis,

Un testator nu poate, in adevar, sa zica in testamentul5Au ca el voeste ca dispozitiile sale sa, nu fie carmuite delegi, caci oricat de sacra ar fi vointa muribunzilor, ea nupoate sa hiba alta autoritate dedt aceea a Jegei:

Nemo palest in testamento sua cayere ne legei es in suo testa-mento locum habeant».. (L. 55, Dig., De legatis, XXX, 1).

Un alt fragment din acelasi titlu al Digestelor zice inacelasi sens:

c Si quis scripserit testamento fieri contra legem aliquid, velcontra edictum praetoris, non -valet». (L. 112 § 3, Dig., tit. cit.).

Acel care revoaca, o dispozitie testamentarg, lasAndu-siaverea la mostenitorii legitimi, trebue sä aib aceeasi capa-citate pe care a trebuit s'o aiba spre a o puta face 2).

9 Vezi supri, p. 301.2) Cpr. art. 904 C. Calimach (718 C, austriac).

www.dacoromanica.ro

REVOCAREA 2XPRESX A., TESTAMENTULIII.- ART. 920. 559

Revocarea poate sa fie privitoare la testamentul intregsau numai la oarecare dispozitii din el (art. 920 C. civil)-1).

Daca revocarea este totala sau partialä, aceasta este ochestie de fapt, care se apreciaza in mod suveran de instan-tele de fond.

Revocarea testatorului este expresa (expressis verbi s)(art. 920) sau tacita (factis) (art. 921, 923 C. civil).

736. Revocarea expresà" (art. 920 C. civil). Re-vocarea expresa este ateea care rezulta dintr'un act prin caretestatorul a aratat formal voluta sa de a revoca o dispozitieanterioara. Aceasta -vointa nu poate fi exprimata cleat intr'untestament posterior, /san ifiteun act autentic, lar nu numailegalizat, dupa cum impropriu se exprima art. 920 C. civil 2).

Revocarea expresa a testamentului este deci un act so-lemn, ca si testamentul ce se revoaca; deoarece actul scrisnu este cerut in spetä numai ad probationem, ci ad- solem-nitatem, art. 1172 C. civil nefiind aplicabil in cazul de fata.

Revocarea verbala admisä in codul Calimach in privintatestamentelor verbale (art. 904), admisl si astäzi In codulaustriac. (art. 717, 7193) nu mai este deci admisa in dreptulnostru.

Daca testatorul a fost impiedicat prin dol sau violentade a-si revoca testamentul Eau, nu va exista revocare, insapersoanele legate vor ava o actiune contra autorului doluluisau Tiolentei.

Faptele cari constituesc dolul sau viorenta pot in tot-deauna fi dovedite cu martori si prezumptii.

Dispozitia art. 920, care face din revocarea expresa unact solem, este o derogare dela dreptul comun, pentruca, inregula generala, vointa omului n'are nevoe de a fi manifes-tati prin acte serse 4).

Aceasta derogare dela dreptul comun nu se justificailia, prin nici o consiederatie serioasä, pentruca °data, ce legea

Cpr. art. 901 (J. Calimach.Cas. Sectii-Unite (15 Ianuar 1916), Dreptul din 1916, No. 20, p.167 ;

Jurisprud. rom. din 1916, No. 11, p. 162, No. de ordine 145.Vezi Unger, Das österreisehe Erbreht systematisch dargestellt, § 24,

p. 106 urm.Vezi tom. I. al aceetei lucrliri, p. 65.

www.dacoromanica.ro

560 con. cm. CARTEA III. TIT. II. CAP. V. S. VIII.

a admis revocarea tacita, revocarea expresa. n'avea nevoe dea fi solemnä.

De cateori revocarea se face printr'un testament poste-rior nu este nevoe ca testamentul, care cuprinde revocarea,sa fi facut in formele testamentului revocat, ei este suticientca al doilea testament sä fie valid, solutie care era admisasi la Romani 1); de unde rezulta ca un testament autenticpoate fi revocat printr'un testament olograf sau privilegiatsi vice versa.

Un testament anterior ar putea chiar fi revocat, dupàparerea generalä. printeun act investit cu una din formeletestamentare, desi acest act n'ar cuprinde nici-o dispozitie debunuri, nici -un legat. Chestiunea este insa controversataChiar un testament olograf ar putea ajar fi revoeat, scriindu-sedeasupra lui, de testator cuväntul <<anulat», daca asemeneamentiune ar fi datata i semnata de testator.

La caz eänd revoearea ar fi fost facuta printr'un tes-tament autentic sau mistie, ea ar fi valida cu toate cä acesttestament n'ar intruni conditille preserise de lege pentru exis-tenta testamentului autentic sau misti e, daca el ar intruniconditiile de forma ale testamentului olograf (art. 859 C.civil).

Deasemenea, testamentul posterior nul ea testament au-tentic din cauza lipsei de forme ar putea, cel putin, dupaunii sä revoace, ca act autentic, dispozitiile unui testamentanterior 3).

Pentruca un testament posterior sa revoace pe altulanterior, este neapärat ea eel din urma sä cuprinda o revo-care expresa i neechivoca, caci altfel testamentul posteriorn'ar revoca din testamentul anterior decit dispozitiile carear fi incompatibile sau contrare cu acele ale testamentuluiposterior (art. 921).

Codul Caragea dispune, din contra, a un testamentposterior desfiinteaza In totdeauna pe cel anterior (art. 40,lit. e, partea IV, eapit. 3) asa ca, dupa aceasta legislatie, nuera cu putinta sa existe doua testamente, chiar daca eel din

Cpr. Dernburg, Pandekten, III, § 94, ab initio, p. 178 (ed. a 7).Vezi tom. tom IV, partea II p. 301, 402.Vezi In acest sens, art. 1040 C. ulandez. Contrec. Art. 918 C. Italia.

www.dacoromanica.ro

Mai vezi L. L. 1, 2, 16, Dig., De injusto, rupto et irrito facto testa-mento, 28, 3; L. 21 § 3 si L. 27, Cecil De testamentis, etc., 6-23, etc. Veziinfra, p. 563.

Cpr. art. 715 C. austriac.

D. Alexandresoo. Principille Dreptului Civil Itomftn. Vol. I. 56

RETRACTAREA REVOCIREI EXPRESE 561

urmä n'ar fi cuprins nici o clauza revocatorie, i daca dis-pozitiile din auabele testamente nu erau incompatibile, solutieimprumutata dela Romani:

(Posteriore quo que testamento, quod jure perfeetum est, supe-rius rumpitur». (Un testament posterior, fAcut cu formele legale,rupe testamentul anterior). (Jnstit., Quibus modis testamenta infir-mantur II, 17, § 2 ab initio 1).

In codal Calimach, testatorul puteä, din contra, sa lasemai multe testamente (art. 901 2).

736 bis. In cAt prive0e revocarea ce se face printr'unact autentic, acest act trebue s intruneasca toate formelecerute de lege pentru autentificarea actelor; de unde rezultaca nu se poate aplica in specie art. 1172 C. civil 0 art. 22din legea pentru autentificarea actelor, dupa care actul nulca act autentic poate valora ca act sub semnatura privatä,daca este semnat de parti, pentruca actul nu e3te cerut adprobationem, ad solemnitatem.

Actul uutentic trebue s cuprinda declaratia despreschimbarea vointei testatorului, insä pentru aceasta .nu estenevoe de niciun termen sacramental.

737, Retractarea revocArei exprese, Vointa testato-rului fiind susceptibila de a fi schimbatä in tot timpul vieteisale, este firesc lucru .ca el sa poatä reveni asupra revocäreisale. Retractarea revocärei expresa poate fi fäcuta in formeleIn care a fost fäcuta revocarea, fiind de principiu eaun act poate fi desfiintat prin acelea0 mijloace i modudprin care a fost facut:

ciVihil tam naturale est, quam eo genere quidquid dissolvere,quo eolligatum estz (Nimic nu este mai natural cleat ea o obligatiesa poata fi desfAeutil prin modurile observate la contraetarea ei).(L. 35, ab initio, Dig., De div. regulis juris ardiqui, 50, 17).

De cateori revocarea unei dispozitii testamentare esteea ins0 revocatä, dispozitia primitiva 10 produce efectele

www.dacoromanica.ro

562 COD. CIV.- CARTEA III. - TIT. II. - CAP. V.-8. VIII.

sale, ca 0 cum ea n'ar fi fost revocatA, dupl cum dispuneanurne art. 2257 din codul german.

Daca al doilea testament, care revoacl pe cel dintai, afost desfiintat prin §tergerea "aispozitiilor lui cu -plumbul sauCu condeiul, primul testament va reinvia fArA nici o declaratiedin partea testrtorului.

Pentru aceasta trebue ing ca primul testament sA nufi fost rupt, ars sau distrus de testator sau de altul ea tirea0 aprobarea lui, aci testamentul distrus Cu vointa testato-rului este un testament desfiintat.

738. Efectele revocArei in caz dud testamentele nupot fi executate din cauza incapacitätei legatarului, saudin cauzd cA a refuzat legatul, ori din alte imprejurki(art. 922 C. civil). Art! 922 din codul Civil, imprumutatdela dreptul roman 1), cuprinde o regula de interpretare avointei testatorului aplicabilA atilt la revocarea expresA at k;ila cea tacitA, critical insA cu drept cuv&nt, de doctrinA.Acest text dispune a testatorul a inteles ali revoca testa-mentul anterior prin cel posterior, Cu toate a legatarul insti-tuit prin. al doilea testament ar fi incapabil sau ar refuzalegatul, pentrucl vointa sa de a desfiinta primul testamenteste certa, 0 pentrucA aceastA vointA nu ,poate fi alteratAprintr'un fapt care nu eman5. dela el:

Art. 922 din codul civil nefiind conceput in termenilimitativi, se aplicA atat in cazul and legatarul prevAzut intestamentul posterior ar fi murit inaintea testatorului 2), at0 in cazul and acest legatar ar fi nedemn sau ingrat (art.930, 931 C. civil) aci in aceste cazuri, ca 0 in cele anumeprevAzute de text, al doilea legat este caduc din cauze inde-pendente de vointa testatorului, 0 solutia se impune in toateaceste cazuri prin acelea§i motive:

4 Ubi eadern ratio, ibi ident jus» (Acolo unde existA acelea§imotive se aplicil aceea§i dispvziOe 3).

L. 34, Pr. Dig., XXX, De legatis, I qi L. 20, Dig., De adimendiswel transferendis legatis, 34, 40 etc.

Aceastä solatie este admisä in termeni expresi prin art. 921 din codulitalian si Planck o admite si In codul german. Vezi tom. IV, partea II, p. 410,nota 2.

2) Vezi tom. I al ace.stei lucräri, p. 45, 213 e 344, etc.

www.dacoromanica.ro

DESPRE REVOCAREA TACITA.. 563

Art. 922 nu se aplica insa de cateori al doilea testamentar fi nul pentru violarea art. 803, 809 si 810 C. civil.

Motivele pe care se intemeiaza art. 922 C, civil aufacut, deasemenea, pe toti autorii sa decida ca regula stator-nicitä de acest text nu se aplica decateori mulitatea ultimuluitestament provine dintr'un viciu de forma a testamentuluisau dinteun viciu de vointa a testatorului, precum ar fiviolenta sau dolul, insanitatea de spirit, etc.

In fine, nu mai ramane indoiala ca art. 922 C. civilnu se va mai aplica in cazul cand ultimul legat, fiind supusunei conditii suspensive sau rezolutorii, a devenit caduc prinneindeplinirea conditiei suspensive, sau a fost rezolvit prinindeplinirea conditiei rezolutoiii.

Revocarea tacità (factis). Revocarea tacita'a testamentului, a carei origina se gaseste in dreptul roman,este aceea care rezulta dintr'o vointa pe care testatorul n'aexprimat-o, pe care insä el a manifestat-o in mod neindo-elnic, facand noui dispozitii incompatibile cu cele precedenta,sat). Rand acte din acelea c,are arata intentia sa de a re-voca dispozitiile sale anterioare.

Acestea sunt: 1° fa.cerea unui testament posterior a caruidispozitii Bunt incompatibile cu acele ale unui testament an-terior; 20 instrainarea lucrului printr'o dispozitie posterioaratestamentului; 30 e in fine, once fapte, care se apreciaza inmod enveran de judecatorii fondului, care denota din parteatestatorului intentia de a-si revoca dispozitiile anterioare.

Cazul and testatorul a fAcut un testamentposterior incompatibil cu cel anterior (art. 921 C, civil).La Romani, testamentul trebuind Eia cuprinda neaparat oränduire de mostenitor, adea dispozitia universalitatei activesi pasive a patrimoniului defunctului, o persoana nu puteàsa lese doua testamente valide, solqie admisa si in codulCaragea 1), pentrual omul nu poate sä dispue de doug oride universalitatea bunurilor sale.

Regula formulata de Institutele lui Justinian:(Posteriore testamento prius rumpitur»,

1) Vezi supra, p. 661. Contra: Art. 901 C. Calimach.

www.dacoromanica.ro

5 6 4 C. CfV.CARTEA III.TIT. II. CAP. V.S. VIII.ART. 923.

nu este decat consecinta unei alte regule, neadmisa de codulCalimach, dupa care nimene, afara de militad, nu puta sä,moara parte testat si parte netestat 1).

Astazi, testatorul putand sä dispue numai de o partedin bunurile sale (art. 802 C. civil), poate sd lese mai multetestamente succesive, si toate vor fi executate, daca dispo-zitiile lor nu sunt incompatibile si contradietorii 2).

Daca diferitele dispozitii ale mai multor testamente nuse impaca insa unele cu altele, legea vede in aceasta impre-jurare o revocare tacita, Si testamentul posterior revoaca pecel anterior (art. 921) daca este valid in privinta formelorsi emana dela un testator capabil.

«In testamentis novissimae scripturae praevalent» 3).

Daca doul dispozitii sunt sau au incompatibile sau potsa mearga impreunä, aceasta este o chestie de fapt, pe carejudecatorii fondului 'o VOI* aprecia in mod etuveran, frtra a.

denatura lusa termenii si clauzele testamentului.Revocarea va avea loe fle cateori din combinarea am-

belor testamente va rezultà ca testatorul a avut intentia dea revoca dispozitia anterioara. In adevar, legea nearatand cea inteles prin incompatibilitate sau contrarietate de dispozitii,nu este nevoe numai decat ea incompatibilitatea sa fie ma-teriala sau fizica, fiind suficient ca ea sa rezulte din intentiatestatorului (incompatibilitate intentionala sau momia), intentiecare se apreciaza de judecatorii fondului, fara lusa a dena-tura termenii si clauzele testamentului,

741. InstrAinarea lucrului legat (art. 923 C. civil).--A doua cauza de revocare tacita consista in instainarea din.partea testatorului a lucrului legat. Aceasta insträinare subonce titlu si sub once forma s'ar face, chiar printr'un actsub sematura privata si chiar daca ar fi nula, produce re-voearea testamentului anterior, pentruca testatorul prin insasifapta sa a fäout ea neputinta executarea primei sale vointi 4).

1) Vezi asupra acestei regule suprez, p. 251. 491, etc.9 Asupra cazului cAnd testatorul ar fi Ilisat doul testamente olografe,

datate In aceeasi zi, din care unul revoacri pe cerálalt, vezi tom. IV, partea II,nota 4 dela p. 413, 414.

3) Cpr. art. 902 C. Calimach; art. 713, 714 C. austriac ; art. 2258 C.german, etc.

1) Cpr. Cas. S. I, Bult. 1913, p. 274.

www.dacoromanica.ro

Cu toatii logica ce militeazli In favoarea avestei solutii, totusi legiuireanoasträ anterioari päräsind de astädatä dreptul roman, admisese solutia dreptuluiactual. Veal art. 15, partea IV, capit. capit. 4, 0. Caragea; art. 907, 910 C.Calimach (724 C. austriac), etc.

Cpr. L. 8,Pr.i

Dig., XXX De legatis, I.2) Handbuch des fr. Givilrechts, IV, § 735, p. 492, text si nota 13, in-

fine (ed. Crome).

INSTRXINAREA LITCRULUT LEGAT. 565

Solutia dreptului actual este ilia, prea absoluta, pentrucarevocarea fiind o chestie de intentie, instrginarea a putut fifAcuta Cu intentia de a respecta legatul. Fiind deci indoiallasupra intentiei testatorului, legea ar fi trebuit sä lase cazulla aprecierea judecatorilor. Mult mai jaridica era deci solutiadreptului roman dupá care instrainarea lucrului legat nu pro-ducea decat o prezumtie de revocare, prezumptie care puteafi combatuta prin proba contraed, legatarul fiind in drept acere valoarea lucrului sau chiar insui lucrul legat, de cateoriacest lucra reintrase in patrimoniul testatorului, in caz dudel putea sä stabileasca cà testatord nu avusese intentia de

revoca dispozitia' anterioara:Si rem suam legaverit test ator, posteaque eam alienaverit,

Celsus existimat: si non adimendi animo vendidit, nihilomintadeberi, idgue divi Severus et Antoninus rescripserunt». (De cAteoritestatorul a legat un lucru, pe care mai In urtha 1-a Instritinat,.Celsus crede cà (beg, aceasth vilnzare a fost facutA, farit niel ointentie de revocare, lucrul va fi datorit. Aceasta este si deciziaimpAratilor Sever si Antonio). (Instit., De legatis, II, 20, § 12, a&initio V .

Dad, instrainarea este partia15, legatul va subzista numaipentru parted. neinstrainata 2).

Astfel, constituirea unui drept de uzufruct, de uz, deabitatie sau a unei servituti asupra iondului legat, etc., fiindo instrainare partiala, nu va atrage cleat o insträinare par-Pala a legatplui.

Cat pentru constituirea unei ipoteci sau a unei anticbrezeasupra fondului legat, ea nu va atrage revocarea partiala -alegatului, pentruca ipoteca i antichreza nu Bunt incompati-bile ca vointa de a ddrui.

Die Bestellung eines Unterpfandes ist nicht als one Veritus-serung xu betraehten», zice Zachariae. (Constituirea unei ipotecinu se considerA ca Instriiinare 3).

cQui post testamentum factum, proedia quae legavit pignori

www.dacoromanica.ro

566 COD. CIV. CARTEL III. - TIT. fl - CAP. V. - S. VIII.

vel hypothecae dedit, mutasse voluntatem circa legatariorum per-son= non videtur», (Acel care, dupgi facerea testameutului sau,a grevat de amanet sau ipoteca fondurile legate, nu se consideraprin aceasta c vi-a schimbat vointa In privinta legatarilor). (L. 3,Cod., De legatis, 6. 371).

Legatul n'ar fi, deasemenea, revocat daca testatoareasi-ar fi constituit dota lucrul legat, pentruca nu exist/ inspecie instrainar6.

Cat pentru donatiunea lucrului legat, fie chiar o insti-tutie contractual 2), ea a revocat in totdeauna legatul e le-gatarul n'a fest niciodata admis a stabill cä legatarul nuintelesese a-1 reVoca donatiunea socotindu-se în totdeauna-ca flcuta ex erea voluntate 3).

Astazi nicio deosebire nu mai exista tare donatiuneavi o instrainare cu titlu oneros, fiindeä once instrainare.facuta chiar legatarului, revoacl testamentul, afarä' de cazulcfind testatorul ar fi manifestat in termeni exprevi o intentiecontrara.

Donatiunea lucrului legat, facia insa legatarului, departede a revoca legatul, II confirma., din contra, vi-1 face irevo--cabil; de unde rezult c, daca pentru o cauza oarecareaceasta donatiune este nula, legatul ti va produce efectelesale la moartea testatorului.

Pentru ca instrainarea, fie cu titln oneros, fie cu titlugratuit, sä revoace un testament anterior, trebue, pe deoparte,A. emane dela insuvi testatorul, iar pe de alta., sa fi facut-o-de bunk' voea lui, caci daca consimtImantul a fost smulsprin violenta sau dat prin eroare, revocarea nu va avealoe, fiindca in asemenea caz, n'a existat niel instrainarenici vointa de a revocA.

Din cele mai sus expuse rezulta c nici urmarirea silitaa lucrului legat din partea creditorilor testatordui, nici ad-judecarea provizorie a unui imobil, nici exproprierea lucruluilegat pentru cauza de ztilitate publica, nici licitatia ce s'arface in urma cererei unui proprietar in indiviziune, nu vorproduce revocarea legatului; pentruca, in toate aceste cazurl,

Vezi i Instit., De legatis,-II, 20 § 12.9 Vezi tom. IV, parteII, p. 423, ad natant i p. 442. nota 3.

L. 18 Dig., De calimendis vel transferendis legatis, 34. 4.

www.dacoromanica.ro

ALIT FAPTE CARE CONSTITUESC O REVOCARE TACITX. 567

testatorul are un _rol pasiv care nu implica vointa de arevoca legatul.

Art. 923 C. civil nu se aplic-A, ca toata generalitatealuí, deck la legatele de corpuri certe vi determinate in indi-vidualitatea lor, nu insa vi la cele care ar avea de objectlucruri determinate numai in specia lor, sau o suma de bani.Deci, daca testatorul a legat, fara altA desluvire, un cal sauo -cask instrainarea tuturor cailor sau tuturor caselor sale,nu va produce revocarea acestui legat, cad nu -se poate ziceea, in dazul de fatA, s'a Instrainat obiectul legat, dupa cumse exprima art. 923 C. civil, fiindca el n'a legat unul dincaii sau una din casele sale, ci un cal sau o casa in genere.

Din cele mai sus expuse rezultA cA art. 923 se aplicanumai la legatele singulare, nu ins/ vi la cele universale vauCu titlu universal, fiindca aceste din urma legate n'au deobiect un lucru determinat in ipso undividuo, ci universali-tatea bunurilor ce testatorul va lb:so, la moartea sa, sau ofractiune din aceasta universalitate.

742. Faptele prin care testatorul a manifestat inmod implicit intentia de revoca testamentul. Cau-zele de revocare tacita mai sus expuse Rind enunciative, iarnu limitative, atAt doctrina cat i jurisprudenta mai admit vialtele.

Astfel, tare cazurile de revocare tacita, vom mentionadistrugerea lucrului de catre însi testatorul, sau de altuldupa ordinul lui 1).

Astfel, dada testatorul a distrus vasul legat, legataruinu mai poate cere nici vasul, nici materialul din care el secompune:

«Nave autem legata dissoluta, neque materia, ne7ue navis de-betur». (DacK, corabia care a fost legal este stricati, legatarul nupoate cere nici corabia, nici materialul (L. 88 § 2, Dig., XXXII,De tegatis, II).

Sclimbkile facute de testator pentru reinoirea, repa-rarea sau imbunatatirea lucrului legat, nu atrag insa revo-carea -legatului 2).

Cpr. art. 907 C. Calimach (724 (J. austriac).L. 24 § 4, Dig., XXX. De legatis, I).

www.dacoromanica.ro

568 COD. CIV. - CARTEA III. -TIT. II. -CAP. V.- 8. VIII.

Un alt mod de revocare tacita a testamentului, admisatAt la Romani cat si in dreptul nostru anterior 1), consistaIn distrugerea testamentului de catre insusi testatorul.

Testamentul olograf, mai cu seamk care se afla in mai-nele testatorului, poate fi distrus ca cea mai mare usurintä.

Pentruca faptal ruperei sau stergerei BA cuprinda o re-vocare a testamentului, se cere insa ca el sa fi fost inde-plinit cu vointa si intentia de a revoca dispozitiile sale; cacirevocarea n'ar ave loc de cateori testamental ar fi fostdistrus din intamplare, din imprudenta sau Debäsare deseama, ori dintr'un accident (inconsulto), sau intr'un accesde nebunie (mente cap tus), sau dacä el ar fi fost distrusde un tertiu, fara stirea si ordinul testatorului; 6.'6 in toateaceste cazan legatarul va putea stahili prin toate mijloaceleposibile 'existenta si cuprinsul testamentului 2).

Testamentut distrus de -un tertiu fara stirea testatorului,este deci valid, ramftnand sa se stabileasca cuprinsul lui:

«Hat ein Dritter das Testament zerstört oder entsiegelt, sobleibt es (vorbehaltlich des Beceeises seines Inhalts) bei Kröften»,zice Zahariae. (Testamentul care a fost distrus sau despecetluit deun tertiu rgmAne valid, de elteori se dovedeete cuprinsul lui) 3).

Legatarul care produce testamentul rupt sau sters trebueea dovedeasc,a ca distrugerea sau stergerea lui este acciden-tall si ea, prin armare, testamental nu este revocat (art.1169 C. civil).

Judecatorii fondului apreciaza in mod Buyer= dacädistrugerea testamentului este accidentala sau intentionata,precura si stersäturile care Bunt de natura a produce revocarea.

Daca data si semnatura testamentului nu sunt sterse, cinumai unele din dispozitiile sale, numai aceste dispozitii vorfi revocate:

«Sine dubio caeteram partem testamenti valere», zice Ulpian.(Restul testamentului este fgrä indoialà valid). (L. 2, Dig., De hisquae in testamento detentur, 28. 4).

Vezi Dernburg, Pandekten, III, § 94, p. 179; Windscheid, Lchrbuchdes Pandektenrechts, III, § 564. p. 286, text si nota 8; art. 903 urm., 997 § 3,lit. e, C. Calimach (717 C. austriac); art. 2255 C. german ; art. 510 C. elve(iandin 1907, etc.

Vezi supra, p. 449 urm.Handbuch des fr. Civarecfits, IV, § 735, p. 490, nota 7 (ed. Crome).

www.dacoromanica.ro

FAPTELE CARE CONSTMJESC 0 REVOCARE TACITA. 569

Daca testamental olograf a fost scris in mai multeexemplare i numai unul din ele a fost distrus, nu se poatezice c testamentul este revocat.

gleind din mai multe exemplare conforme, numai unul a fostdistrus, nu se poste de aci deduce revocarea. actului de ultimitvointà (so kann matt daraus auf keinen Widerruf sehliessen), ziceart. 721, in fine, din codul austriac (nereprodus in codul Calimach) 1.)

Dovada testimoniala nu este deci admisibila spre astabill ca testatorul, care a distrus unul din exemplareletestamentului, a avut intentia de a le distruge pe toate si amurit intestat, dal% de cazul and testatorul n'ar fi pututdistruge toate exemplarele prin frauda unui tertiu care, abu-zand de increderea lui, ar fi pastrat unul din exemplareletestamentului, fara a-1 distruge. Aceasta frauda va puteá fidovedita, prin once mijloace de prelA: martori, prezumptii, etc.

Principiile relative la revocarea tacita a testamentuluiprin distrugerea lui, se aplica nu numai testamentelor olo-grafe, dar si celor autentice si mistice.

Testamentul autentic nu. se considera ca revocat,cat timp al doilea original a ramas intact in arhiva tribu-nalului (art. 12 L. p. autentif. actelor). Testatorul, daca vavol, Cu adevarat, sa-si revoace testamentul autentic, se vaprezenta inaintea tribunalului unde se pästreaza al doileaoriginal, si va manifesta intentia de a-1 revoca in totul sauIn parte. Judecatorul va incheia un proces-verbal constatatoral vointei testatorului, facand mentiune despre el pe margineatestam entului revo cat.

Cat pentru testamentul mistic, ruperea plicului in carese gasest9 inchis, ar face ca el sa nu mai fie valid ca atare J.

De cateori ruperea plicului sau a sigiliului ar provenltrig din faptul unui tertiu, fara stirea í consimtimantultestatorului, testamentul mistic nu va fi eonsiderat ca _desfi-intat, fiindca, in asemenea caz sr lipsl intentia de al revoca.

Legatarul r putea, deci, in asemenea caz, sa faca do-vada acestui fapt prin martori i prezumptii, fund vorba, inspecie., de un delict civil (art. 1198 § 1).

Contra: L. 4, Dig., De his quae in testamento delentur, 28. 4.2) Cpr. art. 742 C. spaniol din 1889.

www.dacoromanica.ro

570 COD, CARTEA 171. TIT. 11. CAP. V. S. VIII.

In once caz, testamentul mistic va ramanea, in asemeneacaz, ca olograf, daca ar intruni conditiile acestui din urmatestament (art. 859 C. civil) 1).

743. Revocarea prin incetarea cauzei care a motivatlegatul. La Romani, legatul se considera ca revocat sanca fiind caduc, de cateori cauza care-I determinase a incetatprin insusi faptul testatorului. Astfel, legatul facut unui exe-cutor testamentar, in aceasta calitate, era revocat atunci andtestatorul randuise printr'un testament posterior un alt exe-cutor testamentar 2).

Chestiunea de a se stl dad, incetarea cauzei care araoti vat legatul aduce sau nu, in dreptul actual, revocareatacita a testamentului, este controversata, in doctring 3).

Curtea din Iasi e cea din Rennes au admis afirmativapentru motivul cá testatorul n'a putut sa persiste intr'o vo-inta care nu mai are nicio explicatie, i daca el n'a recurs,In asemenea caz, la revocarea expresa, aceasta nu poate fiatribuit decat uitarei, negligentei sau ignorantei 4). Chestiuneaeste mnsá indoelnica.

743 pis. In once caz, acestea sunt cazurile de revo-care tacita pe care fudecatorii pot 0, le admita in dreptulactual. Al tele nu exista.

Astfel, revocarea tacita nu s'ar mai putea deduce astazidin inimicitia sau dusmänia, oricat de grava ar fi (capitales

gravissimaeinimicitiae 5), intervenita intre legatar -si tes-tator, in urma facerei testamentului ; niel din imprejurareacA testamentul ar fi prea vechiu 6) etc.

9 Vezi sapra, p. 467,2) L. 30 § 2, Dig., De aclimendis vel transferendis dearth's, 34. Mai

vezi b. 25, Dig., tít. cit.2) Vezi in sens afirmativ, Laurent, XIV, 292, lar vena negativ, T.

Hue, VI, 391.4) Voz! Dreptul din 1916, No. 49, p. 389 urm. (eu observ. noastiii)

Justitia din 1916, No. 9, 10, p. 275. Vezi i Sirey, 1905, 2. 241; D. P. 1906,2. 257. Vez! i infra, No. 755, in fine.

6) L. 3 § 11; L. L. 29 qi 81 § 2, Dig., De adimendis ved transferendislegatis, 34. 4.

Cpr. L. 27, Cod., De testamentis, etc., 6, 23.

www.dacoromanica.ro

REVOCARE P. SURVENIRE DE COPII (INADMISIBILITATE). 571

744. Revocarea testamentului pentru survenirea decopii testatorului (art. 836 urm.) (Inadmisibilitate).La romani, nasterea unui copil netrecut in testament fAceaca acest testament s5, fie considerat ca revocat de drept(ruptunt).

Dui)/ art. 986 si 997 § 3, lit, a din codul Calimach,testamentul era, de asemenea, rumpt, dad. In ur ma facereilui se atea un copil, solutie ,admisa atat in codul austriae(art. 778) cAt i in codul Carkea:

'Se stricii diata de tot, zice acest cod, and neavAnd cel ceo face, copil mai dinaintea mortei sale, se va naste dupat moartealui copil, de care in diata nu se face pomenire, (art. 40, partea IV,capit. 8).

O dispozitie indentica existg, si in codul Cu Andr. Donici.Diata nu se tine in seamA, and in urma ei se va uaste

copil, mostenitor viu, intreg si la vreme» (capit 35 § 26).g Wenn's Kind geboren ist, ist das. Testament schon gemacht»,

zice o maximA germanii (Dacii copilul este nAscut, testamentul estegata 1).

Survenirea unui copil legitim cbiar postum, a unui copillegitimat sau adoptat este o cauza de revocare a testamen-tului i in unele legiuiri streine, de exemplu: dupa art. 888din codul italian i dup5, art 158 din legea bulgarà asuprasuccesiunilor dela 18902) etc.

0 lege engleza din 1837 (Wills act, art. 18), inapli-cabil in Scotia, merge si mai departe, admitfind revoc,areatestamentului prin simpla cAsätorie a testatorului, independentdaca' s'au ascut sau nu copii din aceast.1 asAtorie 3)

In dreptul nostru, survenirea unui copil legitim, legitimatsau adoptat in urma facerei testamentului, nu este o cauzade revocare a testamentului, dupg cum este o cauzA de revo-care a donatiunei (art. 836 urm. C. civil), pentrued acestetexte constituind niste dispozitii exceptionale, trebuesc strictmArginite la donatiuni, si nu pot fi intinse la testamente.

Vezi Chaisemartin, op. cit., p. 434, No. 42.Dupiti aceste legislatii, testamentul 1i pstreaz tns puterea sa, de

eitteori eopiii sau descendenti raiscuti In urma facerei testamentuhd au muritInaintea testatorului(art.889 (J. italian si art. 169 din legea bulgarii mentionatii).

Vezi Court of Sessions, J. Clunet, anul 1906, p. 848 i Dreptul din1906, No. 67, p. 535 (en observ. noastrii).

www.dacoromanica.ro

572 COD. CIV. - CARTA III.- TIT. II. CAP. V. S. vf.n.

Testamentul fiind, in adevär, un ,act prin esenta revo-eabil (art, 802. C' testatortil n'Are cleat pa-1 reveace.de ateori s'a nascut un copil ta Lima faeerei lui si nu erá,nevoe ca legea s4 fi declarat testamentul revocat de 4rept.

Asemenea revocare nu poate fi admisa nici pentru cauzade eroare, chiar daca testatorul ar fi murit fär ui cafemeea lui a näscut un copil sau a ramas insärcinata1).

Testamentul numai atunci ar puteà fi anulat pentru.eroare, and din insasi termenii Jul anti din natura dispozi--tiilor cuprinse in el, ar rezultá ea testatorul n'a dispus printeunact de ultima vointa, deat din cauza convingerei ce el aveá.ca nu lag niciun copil in urma lui. i inca si in asemenea.-caz, chestiunea este controversatä.

Revocarea judecAtoreascA (art. 930, 931 C.civil). Revocarea judecatoreasca este aceea care se pro-nunta de justitie, in urma mortei testatortflui, dupa cerereamostenitorilor sau altor parti interesate. Ea este provocata prinfaptul legatarilor, pe and revocarea voluntara, fie expresa, fietacita, provine din faptul testatorului.

Cauzele care pot sa autorize justitia sa pronunte revo-carea unui testament, sunt preväzute de art. 930, 931 C.civil, si sunt in numá'r- de trei: 1° neexecutarea sarcinelorimpuse de testator legatarului; 2° nedemnitatea legatarului;

in fine, 3° ingratitudinea lui.

10 Revocarea testamentului pentru neindepli-Area sarcinelor impuse de testator (art. 830, 832, 930C. civil). Art. 830 si 930 din codul civil pune pe aceeasitreapta legatele i donatiunile oneroase, subintelegand in am-bele libera1itài conditia rezolutorie tacita (art. 1020, 1021C. cil il). Este a.devarat c. legatul nu este, ca donatiunea, uncontract, insa nu mai putin adevarat este ca mostenitorulconsimtind a predà legatul cu sarcina ce-1 afecteaza, iar lega-tarul consimtind prin acceptarea legatului, a executà _sarcinaimpusä, acest concurs al consimtimAntului constitue un fel

1) Vezi O. Rennes, Dreptul din 1916, No. 49, p. 390 tcu observ. noasträ)alte autoritilti citate in tom. IV, partea II, p. 441, text i notele 1, 2.

www.dacoromanica.ro

REVOCAREA P. NEiNDEPLINIREA DE SARCINI, ART. 930,931. 573

de conventie sinalagmatica, in care conditia, rezolutorie poatefi subinteleasa 1).

Revocarea legatelor fiind supusa regulelor dela dona,-fiuni, se va aplica in specie tot ce s'a spus in privintaacestor din urma.

Astfel, in materie de legate, ca ig In materie de dona-tiuni, judecatorii pot sa acorde legatarului un termen degratie pcntru a exeCutá sarcina impusl prin testament 2).

0 alta consecinta, asupra careia exista insa discutie,este ca judecatorii fondului sunt in drept sa decidA, failniciun control, 0. sa 'determine care dintre sarcinile impusede testator vor atrage /3i care nu vor atrage revoc,area le-gatului 3).

DI eptul de a cere dela justitie revocarea legatului apar-tine tuturor acelora cArora legatul poate sd foloseasca.

Chestiunea de a se tì daca cererea de revocare a unuitestament, pentru neindeplinire de sarcini, este sau nu supusä,'punerei in intarziere a legatarnlui, este controversata, ca OL inprivinta donatiunilor 4).

Acel care are drept a cere revocafea testamentului,poate, dupa CUM tina, sa ceara indeplinirea sarcinelor.

De cateori este vorba de stabilimente publica, se admiteinsa ca aceste stabilimente nu pot fi obligate la indeplinireasarcinelor peste emolumentul ce ele primesc.

De cateori sarcina este impusa legatarului inteo obli-gatie de a face ceva, se va aplica art. 1075 C. civil, dupa,care once obligatie de a face sau de a nu face se preschimbaIn daune, la caz de neexecutare din partea debitorului. Cre-ditorul ramane ing liber, daca nu se multume0e cu daunelela care are- drept dupA' art. 1075 C. civil, 0, ceara executareaobligatiei contractatA de legatar prin acceptarea legatului.

Actiunea in revocare pentru reindeplinirea de sarcinise prescrie 'prin 30 de ani, conform dreptului comun (art.1890 C. civil).

Vezi supra, p. 346. nota 1 si p. 539.Cas. S. I, Jurisprud. romiind din 1915, No. 34, p. 530, No. de or-

dine 549.a) Vezi suprà, p. 346.4) Vezi supra, p. 683,

www.dacoromanica.ro

574 COD. CIY. CARTEA TIT. - CAP. V.- S. VIII.

Cat pentru efectele actiunei in revocare, vom aplica prin-cipiile expuse la donatiuni, pentruca, In privinta neindepli-nirei sarcinelor, legea asimileaza in total revocarea legatelorca acea a donatiunilor.

747. 20 Revocarea testamentului pentru nedemni-tatea legatarului (art. 831 §§ 1 si 2 si art. 930 C. civ.).Donatiunea intre vil se revoacal dupa art. 831 C. civil, pentruingratitudinea donatarului, in trei cazuri, i anume: 1° Cfinddonatarul a atentat la viata daruitorului; 20 and donataruls'a fault culpabil -atre daruitor, de deliete, cruzimi i injuriigrave; 30 si in fine, cAnd donatarul refuzal farg, cuvfint, ali-mente daruitorului.

Numai cele dintai doua cazan i de revocare se aplica lalegate. CAt pentru refuzul de a da alimente, nu poate sa fievorba in specie, fiindca, legatarul neprimind nimio dela tes-tator in timpul vietei acestui din urma, nu-i datoreste inaceasta calitate alimente i, deci, nu poate fi lipsit de legatuIsau sub cuvAnt ca ar fi refuzat de a alimenta pe testator..

Legatele nu pot deci fi revocate cleat pentru doua pri-cini, i anume: dud legatarul a atentat la viata testatoruluisi 2 ° dad el s'a facut culpabil de delicte atat in contraaverei cAt i in contra persoanei testatorului, sau de cruzimiori de injurii grave, -eare se apreciazi in mod suveran deinstantele de fond.

Legea a permis, in specie, mostenitorilor testatoruluia revoca legatul pentru niste fapte petrecute in timpul vieteilui, fiindca acest din urma a put sa n'aiba cunostiinta deele, sau cunosandu-le, a putut sa nu gbh' timpul necesarde a-si revoca testamentul. Testatorul fiind insa in drept saierte ofensa primita dela legatar, mostenitorii lui nu vor maiputea cere revocarea legatului de eke ori el a iertat-o fie inmod expres, fie in mod tacit, ceeace este o chestie de fapt.

Persoanele insärcinate cu plata legatului nu pot iertaofensa pe care n'au suferit-o, fug pot renunta la actiune inrevocare, prin predarea legatului.

Proba iertarei incumba legatarului-si se -poate face primonce mijloace, chiar si prin martori. Iertarea ofensei nu va.putea insa fi dovedita in cazul art. 280 C. civil, pentruca,

www.dacoromanica.ro

REVOCAREA P. NEDEMNITATEA LEGATARIILIII. ART. 930; 931, 575

In asemenea caz, revocarea s'a indeplinit de drept, fa'rainterventia justitiei.

Actiunea in revocare apartine tuturor acelor carora re-vocarea poate sa le foloseasca'. _Mara de cazul special sta-tornicit de art. 280 C. civil, revocarea se pronunta de jus-titie dupa cererea celor interesati.

Revocarea poate fi opusa ei pe cale de exceptie, cattimp actiunea nu este Inca prescrisa, mai inainte de a se fipredat legatul, ca mijloc de aparare in .contra legataruluicare cere predarea lui.

Actiunea in revocarea pentru nedemnitatea legataruluitrebue sa fie executata in termenul de un an statornicit deart. 833 C. civil, caci art, 832 ei 834 C. civil fiind, dupaparerea generala, aplicabile i in specie, nu este nicio ratiunede a nu se aplica ei art. 833, care organizeaza, actiunea re-vocatorie ei la care implicit ne trimete -art. 930 C. civil. Cutoate acestea, chestiunea este controversata i unii aplicä inspecie, prescriptia dreptului comun (art. 1890 C, civil).

Termenul de un an nu va incepe insä a curge cleatIn ziva mortei testatorului, pentrucä el fiind liber de ft-eirevoca legatul In tot timpul vietei sale (art. 802 C. civil),nu se poate zice ca prescriptia a putut incepe a curgecontra lui:

Actione nonclitm nata, non currit praescriptio» (Preserip0anu poate eurge eat timp actiunea nu este Inca ngscut.4), sau :

Actiones non nata non praescribuntur» (art. 1886 (I. civil 1).

Cu toate acestea, chestiunea este controversata2).Art. 833 dela donatiuni, fiind aplicabil e la testamente,

revocarea poate fi ceruta numai contra legatarului ingrat saunedemn, nu frig ei in contra moetenitorilor Iui; pentruca,In specie, este vorba de o acune 'Ana% (art. 833 § 2 C.civil).

748. 30 Revocarea testamentului pentru injurii graveaduse memoriei testatorului (art. 931 C. civil). In finetestamentul poate fi revocat de justitie, tot dupa cerereaelor interesati, pentru o injurie grava adusa, memoriei testa-

') Vezi tom. XI, p. 205, precum si tom. IV al acestei lucrilri, No. 568.2) Vezi tom. IV, partea II, p. 451, 452.

www.dacoromanica.ro

-576 COD. CIV. CARTEA III.-- TIT. II. CAP. V. S. VIII.

torului. DupA cum vedem, este vorba in specie de un cazde ingratitudine, iar nu de nedemnitate, pentrueA legataruls'a fAcut culpabil cltre binefAcatorul sOu In urma gratifi-ecirei sale; pe and in cele douO cazuri prevAzute de art.831 si 930, legatarul este nedemn, iar nu ingrat, fiindatfaptele de care el s'a fAcut culpabil sunt anterioare gratifi-cArei sale.

Acest caz special de revocare, prevAzut de art. 931 C.civil, se aplica numai la legate, nu ing e la donatiuni, deichestiunea este controversatA 1).

Legea nearAtAnd faptele care ar fi de nattirA a constituio injurie gravA adusg memoriei testatorului, judecAtorii fon-dului vor aprecià in mod suveran gravitatea injuriei.

Nu constituesc injurii aduse memoriei testatorului: sus-tragerea unor lucruri de ale succesiunei comisä in urmamortei testatorului; nici faptul legatarului, instituit printeuntestament, de a desfiintA, in urma mortei testatorului, untestament posterior; nici faptul de a nu denunta omorultestatorului, care in materie de succesiune ab intestat, esteun caz de nedemnitate, pentrucA art. 655 urm. din codulcivil nu se apliel succesiunilor testamentare.

Ar constitul insà, col putin dupA unii, o injurie adusAmemoriei testatorului, faptul__ATOduvei, legatara bArbatului sä'u,de a se deda desfrAnArei, mai ales in anul mortei acestuidin urnib.' 2).

La Romani, vAduvele care se cAsAtoreau de al doileasau care aveau purtäri role in, timpul vAduviei, erau notatede infamie i perdeau liberalitAtile ce primise dela bArbatiilor 3), solutie care trecuse atat in vechiul drept franeez, catsi in codul Calimach.

cDacii se va mArità femeea bArbatului cel vrednic de Wiremai Inainte de froplinirea anului AIM, nu numai cä se lipseqte detoate cft0igurile nunte0i, cum 0 de 'cele lasate ei prin testamentde chtre bgrbat, dar 0 cu alte pedepse se pedepse0e ea 0 acel

V_ezl .suprà, p.. 353.Vezi tom. IV, partea II, p. 464, text §i nota 1.L. 2, Cod., De secundis nuptiis, 5. 9.

www.dacoromanica.ro

Vezi tom. I al Coment. noastre, ed. II, p. 800, nota 3 si p. 801,nota 2. Mai vezi tom. IV, partea II. p. 464.

In India, un obiceiu vechiu voia ca femeea vduv sli fie arsil odatii cucadavrul blirbatului ei. Acest sacrificiu, numit Suety, nu erit Ina. obligator. Inlegile lui Mania nu se vorbeste de el, fug se prevede cli vliduva trebuerilmke credincioasä memoriei bärbatului ei. nefiindu-i mlicar permis de a pro-nu* numele unui alt bärbat, frä a se expune la o reprobare oboe:lac-1i oifliril a pierde plinli ì numele de femee cinstitli. Vezi Esehbach, Introductiongénérale à l'étude du droit, § 279, p. 696.

Vezi asupra acestei maxime, supra, p. 357 si tom. III al acestei lu-crliri, No. 336. precum si tom. IV al aceleeasi lucriiri No. 642 i 614.

D. Alexandresco Principiila Dreptului Civil RomAn. Vol. II. 87

EFECTELE REVOCIREL ART. 834, 930. 577

ce o va 10, amtindoi socotindu-se necinstiti», zice art. 147 dinacest cod 1).

Actiunea in revocare, intemeiatg pe o injurie gravä adusämemoriei testatorului, trebue sä fie exercitatä, sub pedeapsastangerei ei, in termen de un an din ziva comiterei injuriei(art. 931 C. civil).

In urma expiräret acestui termen, moOenitorul nu poatenici pe cale de exceptie sä, opue actiunea in revocare cerereide predare a legatului, ce legatarul ar face in contra lui. Cualle cuvinte, nu se poate aplica in specie maxima:

Quae temporalia sunt ad agendum, perpetua sunt ad exci-piendum». 2).

pentrucä legea märginind exercitinl actiunei la termenul scurtde un an, mo§tenitorul este presupus a fi iertat ofensa 0 afi renuntat la actiune, indatä" ce a läsat sä treacä acest termen,färä a fi cerut revocarea.

749. Efectele revocArei pentru nedemnitatea sauingratitudinea legatarului (art. 834, 930 C. civil). Efec-tele revocärei testamentului pentru nedemnitate i ingratitudinealegatarului sunt acele ale revocArei donatiunilor pentru ingra-titudine, fiindcl art. 930 ne trimete in mod implicit la art.834 C. civil.

Revocarea se va indeplini deci ut ex tune, a§a cà intremWenitor sau once alt debitor al legatului i legatar, fruc-tele nu vor fi datorite cleat din ziva cererei in judecatä.

In privinta tertiilor, efectul revocarei se sue la aceia0datä, färä a prejudeca intru nimic insträinärile, ipotecilecelelalte drepturi reale constituite de legatar, asupra dreptuluilegat (art. 830, 930 C.

www.dacoromanica.ro

578 COD. CIV. CARTEA III. TIT. II. CAP. V. S. VIII.

$i solutia este aceeasi, fie cä ar fi vorba de legatesingulare, cu titlu universal, si chiar universale, once distinctieintre diferitele specii de legate fiind contrara art. 930 si 931C. civil.

750. Nulitatea legatelor. Nu trebue Ed confundämcazurile de revocare si de caducitate ale testamentelor cucauzele de nulitate. In adevär de cfiteori exista nulitate, tes-tamentul fiind lipsit de once efecte, inca din ziva in careel a fost %cut, nu va 'produce nici un efect, mi cand ar fimurit testatorul.

eQuod ab initio vitiosum est, non potest tractu temporis con-valeseere», (Timpul nu poate BA valideze un act care este nul inprincipiu) (L. 29, Dig., De div. regu lis juris antigui, 50, 17 1).

Revocarea si caducitatea presupun, din contra, un tes-tament valid dela inceput, susceptibil de a-si produce efectelesale, si care cade in virtutea unei cauze posterioare. Dacaaceasta cauza provine din vointa testatorului, existä revocare;daca cauza este strainl de vointa lui, precum ar fi, de exemplu,snoartea legatarului intamplata inaintea aceleia a testatorului,exista caducitate2)

750 bis. Legea nu se Ocupa in mod special de nuli-tatea legatelor, insa din principiile generale rezultä ca legatuleste nul : 10 de cateori testamentul n'a fost fäcut intr'unadin formele legale (art. 886 0;- civil), 2° atunci cand testa-torul este incapabil de a dispune, iar legatarul, care eraincapabil in momentul facerei testamentului n'a devenit ca-pabil pAna in momentul mortei testatorului 3); 30 and tes-tatorul nestiind, a legat un lucru strein, si in. fine 40 andtestamentul cuprinde o substitutie fideicomisara (art. 803C. civil).

Vezi supra, p. 284, No. 520 §i. tom. I al acestei lucriiri, p. 81,text Eli nota 3.

Cpr. Planiol, 283C. Vezi iom. IV, partea II, nota 3 dela p. 392, 393.2) Vezi intrci, p. 581. Un caz de incapacitate In- care legatul ar fi nul

ar fi acela, de exemplu, cand legatarul n'ar fi Ina conceput In momentul morteitestatorului (art. 808 § 2 (J. civil), mu and ar fi vorba de un strIan cliruia is'ar fi rant o mosie dupli Constitutia veche (art. 7 § 5 Constit. veche sau art. 8Constit. 1923).

Dug incapacitatea legatarului a survenit In urma facerei testamentului.legatul n'ar mai fi nul, ci caduc (art. 928 C. civil).

www.dacoromanica.ro

1) Vezi suprà p. -328 a tom. I al luerlirei de fa, p. 117.

CADUCITATEI LEGATELOR. ART. 924. 579

O dispozitie nula dinteun testament, nu atrage nulitateaceIorlalte dispozitii, care sunt valide prin ele insi-le.

Persoanele care pot cere nulitatea legatului suut celechemate a se folosi de nulitatea lui. Astfel, mostenitorii legi-timi pot cere anularea legatului universal care-i desmoste-neste. Ei nu pot tusa cere anularea legatului ca titlu universalsau cu titlu particular, de ateori exista' un, legatar universal;pentruca, 'in asenaenea caz, nulitatea ar folosi acestui legatar,iar nu mostenitorilor de sfinge desmosteniti.

Se poate intampla ca Iestatorul sa', fi instituit un legataxuniversal fictiv in scopul de a impiedica pe mostenitori dea cere nulitatea legatului facut unor persoane incapabile. Inasemenea caz, ei vor putea cere nulitatea legatului, randui(reaunui asemenea legatar fiind o frauda la lege, stiut fiind cafrauda fama in totdeauna excepfie:

(Fraus omnia torrumpit» 1).

II. CADUCITATEA LEGATELOR.

0 dispozitie testamentara este caducci atunci&ad fiind valida si nerevocatg, totusi rardne ara efectesau cade (art. 925, 928), din cauza legatarului sau din cauzalucrului legat. Caducitatea n'are deci nici o data loe din cauzatestatorului.

«Quod quis sibi testamento relicto, ita ut jure civili caperrepossit, aliqua ex causa non ceperit, caducum appelatur, veluticecedit ab eo».

(De cfiteori acela cilruia s'a fäcut un legat ce avea dreptulde a primi in baza dreptului civil, nu-I primeste, oricare az fi cauzaacestei neprimiri, se zice cg legatul este caduc, adea, cg-i scapAdia raitni). (Ulpiani Regul., Tit. 17, De caducis, § 1, ab initio).

Cauzele de caducitate ale legatelor sunt relative: 1° lapersoana legatarului ; 2° la Iucrul legat.

1° Cauzele de caducitate relative la persoanalegatarului. O dispozitie testamentara poate sá fie caducadin partea legatarului : a) prin moartea legatarului intamplata

www.dacoromanica.ro

580 COD. CM CARTEA TIT. II. CAP. V. S. VIII.

Inaintea aceleia a testatorului; b) prin incapacitatea sau re-fuzul legatarului de a primi legatul.

754. A) Moartea legatarului infamplatä inaintea acelei a testatorului (art. 924). Dreptul ce rezulta dintr'unlegat nu se poate deschide decat in persoana legatarului,iar nu in aceea a mo§tenitorilor sài, pentruca reprezentantianu se aplica succsiunei testamentare.

Din cele mai sus expuse rezulta c legatarul trebue saexiste in momentul mortei testatorului, spre a putea beneficiade legat, caci altfel legatul ar fi cadue sau lipsit de efecte,principiu aplicabil a-tat persoanelor fizice cat §i. celor morale.

Pentru a putea dobandi un legat este deci necesar calegatarul sa, existe in momentul mortei testatorului, prin-cipiu aplicabil nu numai donatiunilor i testamentelor (art.808 C. civil), dar §i succesiunelor ab intestat (art. 654).

Dar daca legatarul a supravietuit cat de putin. testa-torului, el dobande§te legatul transmite mo§tenitorilor sal(art 899), chiar daca n'ar fi acceptat legatul i nici n'arfi avut cuno0iinta el.

Dacä legatul a fost facut sub o conditie suspensiva, nueste suficient ca legatarul sa supravietuiasca testatorului, cimai trebuie ca el sa fie in viata in momentul indeplinireiconditiei, pentruca atunci se deschide dreptul lui (art. 925 1).

Neindeplinirea conditiei face deci ea legatul sa fie caducsau mai bine zis inexistent.

Daca este insa vorba de o conditie rezolutorie, clreptulla legat se deschide prin moartea testatorului, legatulinsa rezolvit prin indeplinirea conditiei (art. 1019 C. civil).

Daca este vorba de un legat Cu termen, legatarul areun drept dobandit din momentul mortei testatorului, trans-misibil mqtenitorilor sh'i (art. 926 C. civil).

Este suficient, in asemenea caz, ea legatarul sa fi fostIn viata in momentul mortei testatorului, de§i termenul s'arimplini dupg moartea acestui din urma, pentruca, dup. cura§tim, termenul nu suspenda existenta dreptului, ci arabanumai executarea lui (art. 1022 C. civil 2).

3) Vezi supra, p. 631 0 p. 6342) Vezi supra; p. 534.

www.dacoromanica.ro

CADIJCITATEA LEGATELOR. ART. 928, 927. 581

B. Incapacitatea legatarului sau refuzul lui dea primi legatul (art. 928 C. civil). Legatarul unui corpcert 0 determinat in individualitatea sa (art. 903), devine de(kept 0 {Ara nici un act de vointa proprietarul lucrului legat,din momentul mortei testatorului (art. 644 0 899 § 1 C.civil), ramlnAnd insa liber de a lepada legatul, daca are ca-pacitatea de a dispune de bunurile sale, pentrucA nimeneanu poate fi mo§tenitor MIA voia lui :

(Nona invitus heres» 1).

Deci, daca legatarul, capabiI de a dispune de bunurilesale, a repudiat Iegatul in formele prescrise de lege, legatulva fi caduc, dupa cum tot caduc va fi, dacä legatarul care-era capabil in momentul facerei testamentului, a devenitincapabil in momentul mortei testatorului sau la indeplinirea.conditiei, in cazul and legatul ar fi conditional.

Daca legatarul era incapabil in momentul facerei testa-mentului, legatul nu mi este caduc, ci nu12).

2° Cauzele de caducitate relative la lucrul legat(art. 927 C. civil). Spre deosebire de codul francez, care-considera legatul ca fiind caduc nu numai atunci and lucrullegat a pierit in totul in timpul vietii testatorului, dar 0atunci and el a pierit in urraa mortei sale (art. 1042 § 2C. fr.) art. 927 din codul nostru proclamä, cu drept cuvint,caducitatea legatului numai atunci cand lucrul legat a pieritIn totul in timpul vietei testatorului. In asemenea caz, legatul.este caduc din lipsa de obiect, pentrucal el nu mai poate fi-executat, 0 aceasta fie ea lucrul a pietit din culpa sau fat%culpa testatorului.

«Chte lucran, Ong a nu se da, se stricA fireste, sau din vre-oIntlimplare peste putintli a se opri, sau de dAruitor se cheltuesc,paguba este a legatarului», zice codul Caragea (art. 18, partea IV,capit 4).

e Si res legata sine facto heredis perierit, legatario decedit».(Lucrul legat piere pentru legatar, de cateori el piere fdra

-faptul raostenitorului). Instit., De legatis, II, 20, § 16 ab initio).

I) Vezi suprez p. 24.2) Vezi supni p. 578.

www.dacoromanica.ro

582 COD. CIV. CARTEA III. TIT. H. CAP.. V. S. VIII

Aceasta cauzg, de caducitate nu se aplica decal legatelorcare au de obiect lucruri determinate in ipso individuo (art.903 C. civil), ir nu lucruri determinate numai in specialor (art. 908 C. civil), pentruca genul nu piere:

Genus non peril» EMUC Genera non pereunt»

Art. 927 C. civil nu se aplicg. numai legatelor de lucruricorporale, ci i celor de lucruri necorporale, de cateori ele au'fost legate in individualitatea lor. Astfel, legatul unei creantedeterminate devine caduc, prin plata ei fgcuta in manile tes-tatorului

Cele zise in privinta platei creantei se aplica i celor-lalte cauze de stangere ale obligatillor, precum ar fi novatia(art. 1128 urm. C. civil), compensatia (art. 1143 urm. C.civil), etc.

Legatul unei creante n'ar fi insa caduc, daca n'ar aveade obiect insu0 titlul ereantei, ci valoarea ei, eeeace se vaaprecia In mod suveran de judecatorii fondului.

Pentruca bierirea lucrului legat BA aduch" caducitatea lega-tului, ea trebue s. totald, cgci daca este numai partialg,caducitatea este 0 ea partialä, legatarul avand drept,la parteadin lucru 'care subzista. Astfel, pierderea unei din parti aturmei sau cardului ce fusese legat, nu impiedica pe legatarde a se folosì de partea 11=862).

In caz de perirea totalä a lucrului legat, legatul estecaduc in intregimea lui, i legatarul n'are drept la accesoriilesau ram4ite1e lucrului legat. Astfel, legatarul unui tabloun'are drept la pervazul lui, ()deft de scump 0 de impodobitar fi acest pervaz, daca panza a fost distrusa in timpul vieteitestatorului.

«Nam quae accessorium locum obtinent, extinguntur, cuntprincipales res peremptae fuerint» (CAci lucrurile care in loeaccesori se stAng odatà cu lucrurile principale). (L. 2, Dig., De-peculio legato, 33. 8).

Daca lucrul legat n'a pierit In totul, ci nurnai pro parte-accesoriile i ramgsitele lui se cuvin legatarului. Astfel, daca

Cpr. Art. 724 C. ahstriac, 907 (J. Calimach.2) L. 22, in medio, Dig., XXX,_ De legatis. I.

www.dacoromanica.ro

1) L. 6 § 2, ab initio, Dig., Quibus modis u,sufructus vel usus amittitur, 7-4.Vezi i alte legi citate In tom. IV, partes II. p. 472, nota 1.

CADMITATEA LEGATELOR. ART. 927. 583

legatul are de obieet o cask chre a fost distrusa tnainteamortei testatorului, legatarul are drept la pamantul pe careera ziditä casa, el avänd drept i la materialul, care n'a fostridicat depe loc spre a primi o alta destinatie:

Quemadmodum insula legata si combusta esset, area possitvindican». (Acela cAruia i s'a legat o casl poate A revendice terenuldacá casa a ara). (L. 22, in fine, Dig., tit, cit).

De cáteori insa legatul va avea de obiect uzufructulcasei distruse in tinapul vietei testatorului, legatarul n'aredrept nici la pämänt, nici la material, pentruca uzufructul estestins prin distrugerea easel (art. 557 § ultim i art. 564C. civil 1).

Schimbarile de forma accesorii, care modifica lucruldenatura ; de exemplu: transformarea unui pamant

In vi e ori livada sau vice-versa, n'ar atrage insa caducitatealegatului, pentruca asemenea schimbare nu opre0e lucrullegat de pastra natura sa juridica.

Tot astfel, legatul unui fond, pe care -nu erau clädiri inmomentul facerei testamentului subzistä in urnal cladbilorclädite pe el, afara de cazul dud s'ar stabili o vointa con-rara din partea testatorului:

«Si areve legatae domus imposita sit, debebitur legatario, nisitestator mutavit voluntatenz,. (Dacl testatorul a legat un, teren,ridicánd clàdiri apoi asupra lui, cltidirea va fi datoritá legatarului,daa testatorul n'a manifestat o voin0 contrará). (L. 44 § 4, Dig.,XXX, De leqatis, 12).

Mad lucrul legat a perit in tinapul vietei testatorului,putin importa daca pierirca se datore0e unui caz fortuit,faptului testatorului sau unui tertiu, fie chiar mo§tenitoruluiprezumptiv, caci in toate cazurile, rezultatul este acela§, adeca:caducitatea, i legatarul nu poate cere daune dula autorul-distrugerei lucrului, acest drept apartinänd numai testato-rului, a carpi proprietate a fost desfiintata.

Daca legatul a fost facut sub o conditie suspensiva (art.925 C. civil), el va fi caduc, de0 lucrul ar fi pierit pendente-eonditione, adecl in urma mortei testatorului i inaintea

www.dacoromanica.ro

584 COD. CIV. CARTEA MI.. TIT. II. CAP. V.S. VIII.

deplinirei conditiei; insa, in asemenea caz, legatarul va aveáo actiune in daune contra moOenitorului sau tertillor prinfaptul sau culpa carora lucrul ar fi pierit (argument tras dinart. 1015 i 1018 C. civil.). Acesta este singurul caz in careperirea lucrului legat, n urma morfei testatorului, poateaducä caducitatea legatului 1).

Acestea sunt cazurile in care un legat poate fi declaratcaduc; altele nu exista.

Cu toate acestea, se admite in unele cazuri_exceptionalecá legatul poate sl devie caduc, prin disparitia in tirapulvietei testatorului a motivului care 1-a inspirat, i atat Curteadin Ia0, cat i cea din Rennes au admis aceasta solutie, careeste viu combatuta, de T. Huc, VI 391, p. 500 urm. 2).

In rczumat, legatele sunt caduce:10 Gaud legatarul moare inaintea testatorului; 20 and

supravietuind testatorului, el moare inaintea indeplinirei con-ditiei, daca legatul este supus unei conditii suspensive;30 and conditia la care era supusä existenta legatului, nuse indeplinest; 40 and legatarul refuza legatul; 5 ° and eleste incapabil de a-I primi in momentul mortei testatoruluisau in momentul indeplinirei conditiei suspensive; 60 rífine, and lucrul c,ert i deternainat, care face obiectul.lega-tului, a píerit inaintea mortei testatoriilui.

756. Bedele nulitAtei, revocArei §i caducitätii lega-telor. Legatul nul, revocat sau caduc, este presupus ean'a existat nicio data, pro non script° h,abetur. Prin urmarenulitatea, revocarea sau caducitatea luí folose§te in principiu,aceluia sau acelora care eran insarcinati cu plata lui, sau in&Ana carora legatul ar fi fost executat, daca testatorul n'amanifestat o vointa contraed. In adevar, este firesc lucru ca.cei care trebue sà sufere sarcinile, sa traga i foloaseleeventuale, cu atat mai mult cu at aceasta a trebuit sä fiechiar vointa testatorului, care impunand o sarcind legataruluishu, este presupus a fi voit ea acest legatar sd se foloseasade legat, indata ce dintr'o cauza oarecare sarcina a incetat3).

Vezi tom. IV, partea II. p. 467, nota 3 §i p. 473, 471.) Vezi supret, p. 570.

3) Vezi tom. IV, partea H, p. 475 urm. Mai vezi supret p. 120 i p. 172.

www.dacoromanica.ro

EFECT. ANI7L., REVOC. I CADITC. LEGATELOR I EXCEPTIILE. 585

Queni sequuntur eomnzoda, eumdem sequi debent et incom-moda, (Acel care are foloasele unui lucru trebue s aibA i sar-cinile

O consecinta a regulei de mai sus este ca acel ce tre-buie sa se foloseasca de ineficacitatea acestui legat, este singurIn drept a urmäri in justitie nulitatea sau caducitatea lui.Astfel, mostenitorul exelus de catre un legatar universal, n'arecalitatea de a provoca nulitatea sau caducitatea legatului 1).

Exceptii dela principiile de mai sus. Prin-cipiul ea mostenitorii, debitori ai legatului, se folosesc deineficacitatea acestor legate, in proportia in care el ar fitrebuit sa le pláleasca, Bufet% urmatoarele exceptii:

1° In cazul unei substitutii vulgare, adeca atunci dadtestatorul a dispus ca un tertiu va lua legatul in caz candprimul legatar n'ar voi sau n'ar putea sa-1 primeasca. Inasemenea caz, persoana substituitä de testator se va foloside legat (art. 804 C. civil);

2° A doua exceptie are loe atunci cand testatorul astatornicit dreptul de crestere sau sporire futre colegatari(art. 929 C. civil). In asemenea caz, ineficacitatea legatului,facut unuia din colegatari, foloseste celorlalti colegatari inloe de a folosi debitorului legatului.

757 bis. Codul fr. mai prevede o exceptie, pe carelegiuitorul nostru n'a admis-o, i anume: in cazul unei sub-stitutii fideicomisare permise (art. 897, 1048-1074 C. fr.),In cari cazuri caducitatea legatului, inamplata in persoanalegatarului instituit in primul ordin, foloseste acelora cärorael era obligat, a restitui lucrurile legate. La noi, aceasta ex-ceptie nu existä, fiindca toate substitutille fideicomisare suntoprite (art. 803 C. civil 2).

Dreptul cre§terei, sporirei sau adAogirei intrecolegatari (art. 929 C. civil). Dreptul sporirei sau adäogirei,dupa cum Il numeste art. 718 urm. din codul Calimach

Cpr. Cas. rom. Bulet. 1910, p. 372 si Dreptul din 1910, No- 41, P. 328.Vezi tom. IV, partes I-a, p. 82, nota 4; tom. IV, partea II, p. 480

p. 614, nota 1. Vezi i infrei, p. 692.

www.dacoromanica.ro

586 COD. CIV. CARTEA III. TIT. IL CAP. V. S. VIII.

(560 urm. C. austriac 1), este dreptul ce are cineva de a luaIntel) succesiune ab intestat (art. 697) sail testamental% (art.929), o parte pentru care el are vocatiune, pe care insä n'arfi luat-o dacd, toti acei interesas ar fi primit ceeace li secuvenea.

Cujacius a observat mns el dreptul sporirei sau addo-girei nu se stabileste pentru mostenitor sau legatar ut plushabeat, ci ne minus habeat, deoarece moartea, incapacitateasou lephdarea unui comostenitor, ori a unui colegatar, nupoate sa ereeze pentru comostenitori sau colegatarii sai, undrept pe care ei nu 1-au avut din capul locului ; cdci sprea lua totul trebue neapdrat a aveà, vocatiune -pentru tot,.

gJus accrescendi non ideo introductum est ut plus legatarius-habeat guam testator dare noluerit, sed ne minus habeat». 'ziceacest jurisconsult.

De aceea, cei rnai multi autori, in loe de a numi spo-rirea sau addogirea drat d'aceroissement, o numesc, eu drepteuvânt, droit de non deeroissernent (drept de nesoddere).

Din cele mai sus expuse rezultd el un mostenitor ab-intestat sau testamentar nu pote sd vadd partea sa sporith.prin pärtile comostenitorilor säi, cleat daca el are din capullocului vocatiune ad totum.

In privinta mostenitorilor ab intestat, eei care au acceptatsuccesiunea se foloseso in totdeauna de partile celor care aurepudiat-o, pentrue% once mostenitor are vocatiune la intreagasuccesiune (art. 697 C. civil):

-Nemo pfro parte heresy 2).

In efit priveste insd pe mostenitorii testamentari, sporireanu va avea loe decát atunci and fiecare colegatar va fichemat prin acelas testament a lua cel putin eventual legatulin intregimea lui ; de cdteori, cu alte cuvinte, va exista osolidaritate de vocatiunt intre toti colegatarii aceluiasi lucru.

Identitatea luerului legat si existenta mai multor lega-

Cpr. art. 1935, 2094 arm., 2158 C. german ; art. 672 C. civil elvetiandin 1907, etc.

21 Vezi suprec, p. 72, 423, etc.

www.dacoromanica.ro

DREPTIIL CRWEREI SAD' ADX0GIR21. - ART. 929. 587

tari, din care numai unii sá primeasca legatul, sunt deciconditiile neaparate §i baza dreptului sporirei sau adaogirei.

Die Identität des den Mehriren rermach ten obiekts ist Haupt-veroussetzung des jus acerescendi», zice Zachariae 1). (Identitatea obiee-tului legat 0 mai multe persoane, aceasta LA a se presupune Inmod fundamental dreptul sporirei 2).

In rezumat, pentruca dreptul sporirei sau adaogirei saaiba loe, se cere urmatoarele conditii: 1° legatul aceluiqlucru trebue sa fie facut la mai multe persoane, aci daael a fost facut numai unui singur legatar, neluarea lui pentruonce cauze ar fi, va folosi, conform dreptului comun, celuiobligat a plati legatul, gat% de cazul and testatorul ar fimanifestat o vointa contrail 3). 2° unul sau mai multi dinlegatari trebue sa. .nu vie la succesiune, caci daca ar accepta-o,lucrul s'ar impärti intre ei, conform regulei: coneursu partesfiunt Da& nici unul n'ar pritni succesiunea, legatul arramane in succesiune, dupa cum dispune anume art. 858 dincodul Calimach (689 0. austriac), afara de cazul and tes-tatorul ar fi dispus altfel printr'o- substitutie vulgara (art.804 C. civil); 3° legatul trebue sa aiba de obiect acelqilucru (eadem res); 4° ig in fine, testatorul nu trebue sti fifractionat vjcatiunea legatarilor, hot:grand partea fiecarui dinei, aci atunci fiecare legatar n'ar mai avea vocatiune pentrutot Sporirea sau nescaderea va avea insa loe, cu toatepartile legatarilor ar fi fost hotarite de testator, daa acestaar fi inteles a regula numai modul impartirei, pentru cazuland toti legatarii ar primi legatul. Totul este deci o chestiede intentie, i indata ce statornicirea partilor nu impiedica,In spiritul testatorului, vocatiunea fiecarui legatar pentru tot,sporirea sau adaogirea va avea loe 5).

Dreptul de cre0ere, sporire sau adaogire (jus non de-crescendi), are deci de baza voluta presupusa a testatorului.

(Das Anwachsungsrecht bei Vermlichtnissehen hat den glei-

1) Handbuch des fr. Oivitrechts, IV. § 736, p. 500. nota 16 (ed. Crome).Cpr. Instit., De legatis, II, 20 § 8, ab initio.Cpr. L. unicii §§ 4 si 8, Cod, De caducis tollendis, 6. 51. Vezi lJnger,

Das eisterreichische Erbrecht, § 63, p. 274.t. 80, Dig., XXXII, De legatis, /ILCpr. Unger, op. cit., § 63, p. 275, nota 3.

www.dacoromanica.ro

.588 COD. CIV.- CARTEA III. - TIT. II. - CAP. V. - S. VIII.

chen Grund wie das Anwachsungsrecht bei Erbschrzften ; es berutleauf dem Willem des Erblassers», zice Windscheid. (Dreptul decrWere aplicat la legatari are aceeasi bazá ca si dreptul de cre-stere relativ la succesiunea ab intestat; el se Intemeiazá pe vointatestatorului) 1).

Din cele mai sus expuse rezultä, ca testatorul legändun lucru la ma. multe persoane, poate sä excludä dreptutsporirei, dupl cum el poate sa-1 admitä in cazurile in careel n'ar aveá, fiintä dupl, lege.

cTestatorul poate sä excludá sporirea, zice art. 2158 § ultimdin codul german. (Der Erblasser kann die Anwachsung ausschliessen).

Dreptul sporirel fäcand paTte din legat, colegatarfi infolosul cArora el se deschide, II transmit mostenitorilor lorodatà Cu pärtile luerului legat ce le apartine in puterea drep-tului tor propriu.

Sporirea nu se face, in adevär, deba persoanä la per-soang, ci dela portiune la portiune, ca si aluviunea :

eQuoniam portio, velot alluvio, portioni accrescit». (L. 33 § 1,in fine, Dig., De usufructu, etc., 7. 1).

lath' cum se exprimä, in aceastä privinta, Zahariae:(Der Satz, dass portio portioni accrescil, non personae, gilt

auch im französischen Recht». (Maxima: portio portioni aecrescit,non personae, existá frisk' In dreptul francez).

3porirea sau adäogirea se deosebeste deci de substitutiavulgara care, din contra, se face dela persoana la persoanä(art. 804).

Dreptul sporirei sau adäogirei se aplicä nu numai lalegatele de proprietate, dar si cele de uzufruct. Chestiuneaeste ing controversatä in caz cand toti legatarii prezen-tändu-se, unul din ei ar fi murit in cursul uzufructului;Insä pärerea cea mai juridiel este, de bunp,' seam* aceeacare pune in principiu cA partea uzufructuarului incetat dinviatä nu va sport partea celorlalti legatari, ci di uzufructulsäu se va stänge prin consolidare, trecand la nudul proprietar,

i) Windscheid, Lehrbuch des Pandektenrechts, III § 644. p. 203 (ed.Kipp din 1901).

www.dacoromanica.ro

') Vezi tom. IV, partes II, p. 490. 491.3) Vezi tom. IV mentionat, p. 491, 492.

Vezi tom. IV mentionat, p. 478, nota 3 si p. 492.Vezi L. 142, Dig., De verborum significatione, 50. 16; Instit., De

legatis, II. 20 § 8. Mai vezi L. 69. Dig XXXII, De legatis, III, etc.Vezi tom. IV, partea II. p. 494.

0) Vezi tom. TV, p. II, mentionat p. 495. In etit priveste deosebirea intredreptul sporirei i substitutia fideicomisarifi, vezi tom. IV, p. 11, mentionat, p. 406.

DREPTAL CRE$TERE1 SAII ADÀOGIREI. - ART. 929. 589

afarä de cazul cand contrarul ar rezula din vointa testa-torului 1).

Tot controversatä este si chestiunea de a se sil dacacolegatarul care se foloseste de dreptul sporirei trebue saunu sà sufere sarcinile impuse de testator 2).

In at priveste fusa sarcina impusä personal -unui le-gatar, precum ar fi, de exemplu, aceea prin care un pictor arfi fost insäreinat a face portretul cuiva, se intelege dela sinea ea nu va trece la ceilalti colegatari 3).

Dreptul sporirei avänd de baza vointa testatorului,chestiunea este de a se sti cand se poate zice cä intentiatestatorului a fost de a da legatarilor dreptul la totalitatealucrului legat?

Dreptul roman statornicise in aceastä privinta nisteprezumptii care au dat loe la dificultati, admitänd cä cole-gatarii aeeluiasi lucru puteau fi uniti (conjuncti) re et verbis,re tantum i verbis tantum 4).

Codul francez, departändu-se dela dreptul Doman, undeeonjunetio re tantuon, era mai energica decat eonjunctio reet verbis, prevkand cä legatul este presupus a fi facut ne-despartit (conjointement) nurnai atunci and legatarii suntuniti re et verbis, nu tusa' i atunci and sunt uniti verbistantum, nici re tantum (art. 1044) 5).

Lege . noastra ne mai reproduand prezumptiile admisede codul francez, judecatorii vor decide ehestia in fapt, prininterpretarea vointei testatorului 6).

SUBST ITUTIILE FIDEICOMISARE.

759. Notiuni generale si istorice. O substitutiefideicomisara (art. 803 C. civil) este o dispozitie prin carese da printeo donatiune intre vii sau se lasa printr'un testa-

www.dacoromanica.ro

590 COD. CW. CA RTEA III. TIT. LI. CAP. V. S. VIII.

ment un bun unei persoane, cu obligatia de a conserva acestbun toata viata sa si de a-1 restitul la moartea sa, unei per-soane anume determinate (art. 803 C. civil).

Din aceasta definitie iezultä: a) ca substitutia fideico-misara presupune concursul a trei persoane: dispunatorul,prim beneficiar (grevatul) si un al doilea beneficiar, substi-tuitul sau fideicomisarul (Pappehi); b) ca o substitutie fidei-comisara poate fi cuprinsa atat inteun testament cat i inteodonatiune tare vii 1).

In dreptul actual exista doua feluri de substitutii,anume: cea fideicomisarg, care este oprita (art. 803 C. civil),

cea vulgara, care este permisa' (art. 804 O. civil); pe dudla Romani si in codul Calimach (art. 770 urm., 604 urm.C. austriac), substitutiile erau vulgare, pupilare §i quasi-pupilare sau. ezemplaris 2).

Independent de aceste substitutii, Romanii mai aveaufideicomisul, care era un legat impus mostenitorului, nu

fug in mod imperativ ca legatul in genere, ci sub formade rugaminte.

«Ea quae precativo modo reliquuntur, fideieommissa vocantur».(Ceeace se IDsä ca ruggminte de a se da, se numeste fideieomis).(Ulpiani Regut., De legatis, 24 § 1) 3).

Fideicomisul era deci o dispozitie prin care cineva rasaunei persoane (fiduciarius) succesiunea intreaga sau o partedin ea, ori un lucru determinat, cu rugä'minte de a treceaceste bunuri unei alte persoane fideicom,missarius). Aceastarestituire putea fi facuta la mai multe generatii succesive.Justinian a marginit numarul lor la patru, asa cä deabiaal patrulea detentor dobandea prima proprietate a bunurilorcuprinse In fideicomis4).

La Romani e In codul Calimach (art. 774, 779), substitutiile nu pu-teau, din contra, fi 1-Acute dealt printenn act de ultimii vointA.

Vezi asupra acestor substitutii, tom. IV. partea II, p. 497, 498.2) Vezi i definitia fideicomisului pe c,are o dä tot Ulpian (op, cit., De

fideicommissis, tit. 25 § 1). Codul Calimach vorbeste in art. 781 (618 C. aus-triad) de fideicomisele de familie, care an multii asetniinate cu teeace Romaniinumeau fideicommissum familiae relicturn (vezi Unger, Das österreichischeErbrecht, § 89, p. 382, nota 31, care aveit de obiect plistrarea averilor.In fami-Iiile cele marl. Aceasta este o institutie de drept germanio, pe care codul aus..triac o numeste Familienfideikommis.

4) Nov. 159, capit. 2. Cpr. art. 784 C. Calimach, dupg care fideicomisulde familie Inceth numai atunci cfind ultimul mostenitor nu mai avea copiiniel alti rnostenitori.

www.dacoromanica.ro

Instit., De fideieommissariis hereditatibus, II, 23, § 1, in medio.Vezi Leonhard, Agrar politik und Agrarreform in Spanien, p. 71

(Miinchen, 1908).Vezi Lujo Brentano (profesor de economie politica la Miinchen), Les

conséquences sodiales des fidéicommis en Allemagne, studiu tradus In limbafrancezrt de Jean de Pan ge, extras din Revue internationale de sociologie (Paris, 1919).

SUBSTITIITIILE I FIDEICOMISELE. 591

Fideicomisile au fost declarate obligatorii de catre im-paratul August 1), iar Justinian le-a asimilat n totul lega-telor.

Ele s'au. desvoltat foarte mult dela August incoaceau fost imprumutate dela Romani de care Arabi, care le-autransportat in Spania, unde populatiile crestine le-au adoptatla randul lor 2).

Acei doritori de a cunoaste mai multe detalii asupraacestei institutii vor binevol a consulta. tom. IV, partea II,al Coment. noastre, p. 501 urm.

Acestea sunt institutiile care au dat loe la subgtitutiilefideicomisare, pe care legiuitorul modern le-a condamnat,ca unele ce jertfiau interesele societatei unui interes de familiesi de casta, si care prezinta inconveniente economice consi-derabile, din cauza piedicelor ce aduc liberei circulatieibunurilor.

Ram ane lug bineinteleg ca numai substitutiile fideco-misare sunt nule, fie vorba de mobile sau de imobile, nuinsa i fideicomisele simple, pe care unii le numesc fiducii,cad daca este adevarat ca once substitutie fideicomisara cu-prinde un fideicomis, un fideicomis nu cuprinde numai decato substitutie fideicomisarg.

759 bts. In legile noastre anterioare, nu numai aleMoldovei, dar i ale Munteniei, ca i in vechiul drept francez,substitutiile fideicomisare eran nu numai admise, dar incaprivite cu favoare, pentruca era mijlocul cel mai sigur de aconserva splendoarea numelui aau porecla neantului, prinpastrarea averei in familie 3).

Principiul democratic al egalitatei tare membrii aceleiasifamilii, era necunoscut, pentruca societatea veche era aristo-cratica, i fiindca substitutiile eran in legatura eu dreptulde primogenitura. Bunurile erau date sau legate fiului celuimai mare, cu obligatia de a-1 pastra toata viata lui si de a

www.dacoromanica.ro

592 COD. CIV. - CARTEA III. - TIT. IL - CAP. V. - S. VIII.

le remite si el, la rändul lui fiului sau cel mai mare, si asamai departe in infinit Din aceasta cauza, cea mai mare partea avutiei nationale, pamftntul, era, scos dará, din comer,deoarece acei insarcinati de a Ostra si remite altora, nuputeau O, insträineze bunurile däruite sau legate.

Substitutiile fideicomisare statornicind cea mai revolta-toare inegalitate 'filtre copiii aceluias parinte, pe care naturai-au Wat egali, codul nostru actual le-a desfiintat cu desa-varsire, anuland atat institutia cal fi substitutia (art. 803C. civil).

Mai mult inca, legea noastra a mers si mai departe,neadmitänd nici o exceptie in aceasta privinta1) solutie ad-misa si in codul italian, si aprobata de autori.

Substitutiile fideicomisare sunt inadmisibile nu numaidin punctul de vedere al egalitatei ce trebue sa existe intremembrii aceleeasi familii, dar si din alte consideratii. In adevar1° ele pun o piedica creditului public, prin aceasta c,ä" con-fera instituitului sa u grevatului o situatie aparEnta mai avan-tajoasa, inducand pe tertii in eroare asupra situatiei adevarateacelui ca care ei contracteaza; 2° bunurile substituite, celputin imobilele, sunt, de fapt, secase din comert in detri-mentul interesului obstesc, care cere ca bunurile s'A circulezedin maná" in mana; 3° instituitul sau grevatul, nefiind panala deschiderea substitutiei decat un uzufructuar, dupa cum'fi proclama art. 778 din codul Calimach, ein Fruch,tniefser(art. 613 C. austriac), n'are niciun interes a imbuntitatifodul, ci numai de a 9toarce dinteansul 6,1 se pode maimult, stiind prea bine ca dreptul lui esto vremelnic.

Desfiintarea substitutiilor fideicomisare se intemeiazadeci pe consideratii morale, sociale si economice, procum si pemotive de ordine publica. Ele n'ar mai putea fi infiintate astäzinici prin lege, caci in statul romän once privilegii de clasä,sunt oprite pentru toteauna. (art. 8 si 10 Constit. din 1923).

759 ter. Cu toate acestea, sunt legislatii straine incare substitutiile fideicomisare sunt admise si astazi.

Astfel ele sunt admise in Austria (art. 608 vrm), in

') Vezi suptit, p. 585, No. 757 bis.

www.dacoromanica.ro

SUBSTITIMILE FIDEICOMISARE. ART. 803. 593

Germania (art. 2100 urm). in Spania (art. 781 urm. C.spanio11), in Elvetia (art. 488 urm. C. civil din 1907) inEnglitera (Estate tail) fie substituit, inainte in Rusia (zapo-viednia imienya), etc.

759 quater. Cat pentru majoratele, care erau adevd-rate substitutii, pe care Napoleon I, in atot puternicia sa,s'a incercat a le introduce in Franta, In urma reconstituinimonarhiei, ele sunt contrare nactului nostru fondamental(art. 8 si 10 Constit. din 1923).

Aceste majorate erau niste dotatiuni, alipite de un titlude nobletd, care se transmiteau ca insini titlu, prin substi-tutii perpetue, in favoare persoanelor arätate prin insdsi legeainstitutiunei

Departarea fetelor dela succesiunea pä'rintilor, pe careo gäsim in codal Ipsilant si in codul Caragea care, in aceastifprivintg, reproduce un -vechiu obiceiu al pämäntului, nu estecleat un fel de majorat.

Condipile necesare pentru existenta substitu-Vilor fideicomisare (art. 803). Pentruca o dispozitie O. fieo substitutie fideicomisarä, ea trebue sd intruneascd urmg-toarele conditii : 10 trebue sg, cuprindä o indoitd liberalitateavänd de object aceleasi bunuri, fäcutd in folosul a douäpersoane deosebite: instituitul si substituitul; 20 aceste li-beralitäti *trebue sg, fie legate intre ele printr'o trecere detimp tractus temporis); 30 dispozitia trebue sd stabileasaIntre aceste persoane o ordine succesivg, (ordo successivus),In asa mod ca al doilea gratificat (substituitul) sd moste-neascd pe instituit sau grevat, in arma mortei acestui dinunnä; 40 in fine, dispozitia trebue sä,' cuprindä pentru primulgratificat (instituitul), obligatia de a pdstra si de a remitesubstituitului bunurile ddruite sau legate. Indatd ce una dinaceste conditii lipseste, nu existä, substitutie fideicomisarg.

Aceste conditii erau cerute si in vechiul drept francez.

10 Indoità liberalitate. Prima conditie pentrucasg, existe o substitutie fideicomisard este o fndoitä libera-

') Contret: Art. 1867 urm. C. portughez din 1867, etc.

D. Alexandrkco. Principiile Dreptului Civil llomtin. Vol. II. 38

www.dacoromanica.ro

594 COD. C1V.- CARTEA III.- TIT. H.- CAP. V.- S. VIII.

litate, facuti la cloud persoane deosebite, avand aceleasibunuri de obiect. De exemplu : dau actualmente sau las dupamoartea mea mosia mea cutare lui A, (instituitul),. cu obli-gatia (nu numai cu rug'dminte) de a o pastrà toata viatalui si de a o remite, la moartea lui, unei alte persoane (sub-stituitul).

Ambele liberalitati nu trebue sa vie una in lipsa celeilalte,nici una °data cu cealalt5, ci una dui% alta, ordine succes-civo, et non conjunctive sen simultaneo. Ambele liberalitatiemanand dela acelasi autor si avand de obiect aceIeasi bunuriratat instituitul cat i substituitul primesc liberalitatea dela.daruitor sau testator, instituitul nefiind decat un intermediartare dispungtor i substituit; pe cand in substitutiilc vulgaresubstituitul primeste liberalitates din mana daruitorului sautestatorului, fara niciun intermediar.

Din cele mai sus expuse rezulta ca nu va exista sub-stitutie fideicomisara de cateori nu va exista cleat o singuraliberalitate, precum ar fi, de exemplu, in cazul and as fi zis:.«las averea mea, lui A, pentruca el eo stapaneascä din neamIn neam», sau «las averea mea lui A, pentruca, la moartealui s'o dea cui va crecle de cuviinfil>> ; sau «las uzufructulaverei mele sotiei mele, avand dreptul, la moartea ei, de adispune de proprietatea acestei averi in folosul oricui vavoi, etc. In toate aceste cazuri, nu exista doua liberalitati, ciuna singurg. Deci, daca instituitul va dispune in folosul cuivade averea astfel lasata de mine, beneficiarul tine liberalitateadela legatarul meu, lar nu dela mine.

Tot valid ar fi i legatul unui imobil Meat unei per-soane cu sarcina de a remite la moartea ei, un alt lucru.sau o suma de bani. In adevar, nu exista, in specie, obli-gatia de a pa:Ara si remite imobilul legat, ci existä, un legatcu sarcina.

Pentruca sa existe substitutie fideicomisara, nu estenumai decat nevoe ca dispunatorul sa faca o liberalitateexpresg, ci este suficient ca el A' impue mostenitorului sauab intestat sarcina de a pastra si de a remite bunurile, lamoartea sa, unei persoane determinate, dui:a cum dispuneanume art. 899 din codul italian.

www.dacoromanica.ro

SITBSTITIITIILE FIDEICOMISARE. - ART. 803. 595

In asemenea caz, instituitul sau grevatul este gratificatIn mod tacit sau implicit.

Dupa cum liberalitatea primita de grevat poate fi tacita,tot astfel i cea primita de substituit n'are nevoe de a fiexpresa. Ceeace se cere MEd este ca substituitul sa fie arAtatde dispungtor, -fie in mod expres, fie in mod tacit sau im-plicit; caci pentruca sà existe sarcina de a str i de arestitul, trebue ca aceasta sarcina sa fie impusä. folosulunei persoane determinate, sau care poate fi determined.

Substitutia fideicomisara va ex,jst1 fug de cateori ter-menu permit de a determina pe acela n folosulcaruia sarcina este impusä, chiar daca el n'a fost arkat dedispunator.

Nu trebue sa confundam substitutia fideicomisara cufideicomisul simplu, care nu este dec,k un legat Witt sub-o alta forma, pe care unii il numese fiducie, pentruca fidu-eiarul departe de a aveà vreun drept de proprietate asupralucruhui obligat a restitul, nu este deck. un administrator 0un depozitar al averei legate, care n'are nicio obligatie per-eonala in privinta bunurilor ce administreaza. Legile actualenu opresc deci fideicomisul simplu, care nu este deck echi-valentul unui legat, dei art. 803 vorbe0e atilt de substi-tutie cat 0 de fideicomise. Se poate deci dispune in modvalid de un lucru determinat, cu sarcina de a remite acestlucru unei alte persoane, fie, indata, fie un timp oarecaredela moartea dispunatorului; destul este ca instituitul saugrevatul sa nu fie insarcinat a pästra lucrul toatei victfa

Pe lAnga conditiile de mai sus se mai cer pentrucaexiste substitutie fideicomisard, ca ambele liberalitäti í aibade obiect aceleag bunuri; caci in caz cand s'ar lasA, de-exemplu, uzufructul unor bunuri lui A, 0 nuda proprietatea ace1ora0 bunuri lui B, dispozitia n'ar mai fi o substitutiefideicomisara (art. 805 C. civil).

-Uzufructul aceluia0 lucru ar puteA chiar sa fie dat maimultor persoane, pentruca ele sa se foloseasca, una dupa a10,färä ca sa existe substitutie fideicomisarä.

Uzufructul nici nu poate face obiectul unei substitusii,pentru el stOngandu-se ()data cu moartea instituitului sau

www.dacoromanica.ro

596 COD. CIV. - CARTEA III. - TIT. II. - CAP. V. - S. VIII.

grevatului, nu oate trece dela instittnt la substituit, ci frecela nudul proprietar 1).

2° Tractus temporis. A doua conditie cerutapentru existenta unei substitutii fideicomisare, care se poate-intalnl i in legatele conditionale, este trccerea unui timp-oarecare dela acceptarea legatului din parta instituituluisau grevatului i pana la restituirea facutä substituitului(tractus temporis).

In substitutiile fideicomisare. acest spatiu de timp, tine,pe deoparte, toatd viola instituitului, pentruca substituitulnu primeste bunurile substituite deck la moartea institui-tului; iar pe de alta parte, spatiul de timp nu este sters iniiraeteritum, prin deschiderea substitutiei.

Cu alte cuvinte, dreptul substituitului se deschide ufex nunc, ca din ziva mortéi instituitului, iar nu ut ex tune,ca din ziva mortei dispunätorului. Dreptul instituitului saugrevatului nu este deci un drept supus desfiintärei prin des-chiderea substitutiei, ci este o proprietate ad tempus, adecg,vremelnid, i revocabilä, care se sfarseste la deschidereasubstitutiei, pentru a face loe drepturilor substituitului.

Acest caracter al spatiului de timp din substitutiilefideicomisare nu se intalneste in fideicomisele permise, niciIn legatele conditionale, pentruch' in asemenea cazuri, spatiulde timp care se strecoara ¿lela primirea sarcinei i OM laexecutarea ei, nu poate sa dureze tot timpul vietei greva-tului, cad dad, ar fi astfel, fideicomisul sau legatul condi-tional ar fi o substitutie opritä' (art. 803).

Cat pentru fideicomisul conditional, sau conditia trebueFA, se indeplineasca in timpul vietei legatarului aparent,atunci existä legat conditional; sau ea trebue sä, se indepli-neasea la moartea lui, i atunci existä substitutie fideicomisarg.

30 Ordo successivus. Färd ordine succesiNAnu existä substitutie fideicomisarä. Aceasta insenmeazadonatarul sau legatarul gratificat in primul ordin trebuefie obligat a pá'strà averea dàruità sau legata in tot timputvielei sale, spre a o restitul la moartea sa gratificatului in

1) Uzufructul poate insrt face obiectul unui fideicomis pur si simpluchiar a unui fideicomis cu termen.

www.dacoromanica.ro

Transmiterea dreptului In favoarea substituitului neavand loe decat lamoartea instituitului, substituitul nu poate ave k pang. atunci un drept castigatasupra averei frigate de testator, ci numai o expectativii, de unde rezulta. cinumai legea noull, sub care a murit clispunatorul, va carmui efectele viitoarenerealizate Inca ale drepturilor i situatiilor juridice castigate sub legea prece-denta. C. Iasi si Cas. S. I-a. Vezi tom. IV, partea II, nota 3 dela p. 537 urm.

In cat priveste deosebirele ce exista intre legatele conditionale si sub-stitutiile conditionale, vezi tom. IV, partea II, p. 543 urm., iar in cat privestedeosebirile dintre substitutiile fideicomisare i legatele supuse unei conditii rezo-lutorii, vezi acelasi tom, p. 645 urrn. heat priveste legatele cu termen si sub-stitutiile cu termen, vezi p. 548.

SUBSTITIITHLE ITDEICOMISARE. - ART. 803. 597

al doilea ordin (substituitul); ca.ci altfel ne-am gasì in fataunui legat sau unui fideicomis cu un termen de executare,dispozitii cari sunt valide. Ordinea succesiva cuprinde decidoua idei deosebite, i anume: 1° instituitul sau grevatultrebue sa, restituie bunurile daruite sau legate la moartealui, iar nu la alta epocd;. 2° aceasta restituire nu va avelloe decat daca substituitul a supravietuit instituitului; ceeaceinsemneaza ea restituirea pe care trebue s'o faca instituitulsau grevatul este necerta i eventual a1), de unde rezulta cA.substituitul trebue sa existe in momentul mortei instituitului,iar nu in momentul mortei dispunatorului.

Pentruca sa existe ordo successivus nu este trig nevoeca testatorul sa zicA in termeni expresi c instituitul sau gre-vatul va pastra averea primita toatd via,ta, sau /Rind lamoartea lui, ci este suficient ca aceasta conditie sa rezultedin termenii dispozitiei, apreciata, in mod suveran de instan-tele de fond Cu alte cuvinte, judecatori vor aprecia dacatestatorul a inteles a face o substitutie fideicomisarA sau unfideicomis permis. Chestiunea este insa controversata.

Sarcina impusa instituitului de a pastrâ Averea, spre oremite la moartea lui substituitului, poate fi nu numai purl

simpla, dar si supusa unei conditii, care trebue sa ramaenecerta pana la moartea grevatului 2).

764. 4° Obligatia instituitului de a Ostra bunuriletoata" viata lui §i de a le restitui substituitului. Este deesenta unei substitutii fideicomisare ea dispunatorul sä fiobligat pe cel instituit in primul ordin, de a conserva bu-nurile daruite sau legate toatd, vialar lui i de a le remitela moartea sa unei persoane -gratificate in al doilea ordin(substituitul), aratata de testator, fie aceasta persoana chiar

www.dacoromanica.ro

598 COD. CIV. - CARTEA M. - TIT. IL - CAP. V.- S.

o institutie cultural sau de binefacere, cu conditia bag caacea persoana sa supravietuiasca instituitului. 0 atare dis-pozitie este nulä, pentruca izbeste bunurile de indisponi-bilitate, lovindu-se astfel de principiul circulafiunei lor, careeste baza starei economice a societatilor moderne.

Substitutia fideicomisara implicAnd obligaßia juridicade a pAstrA si de a restitui substituitului averea primitadela dispunator, de aici rezulta ea aceasta obligatie trebuesa fie impusa intr'un, mod imperativ, caci un simplu sfat,o dorinta, o recomandare sau o rugaminte facuta instituituluin'ar echivalA cu sarcina de a pastrA, si de a restitui in sensulart. 803 C. civil; pentruca instituitul putAnd atunci sa nurespecte vointa dispunatorului, substituitul n'ar avea niei oactiune in contra lui, si de cAteori substituitul n'are actiuneIn contra instituitului, nu exista obligatie de restituire si,deci, nici substitutia fideicomisara 1).

Tot pentru aceleasi motive, sarcina impusa instituituluide a remite averea altuia, daca va voi, nu constitue o sub-stitutie fideicomisara, ci o obligatie potestativa din parteadebitornlui, conditie care este destructiva de once obligatie(art. 1006, 1010, C. civil). Pentruca sub stitutia fideicomisaraal aiba fiintä, nu este bag, nevoe de a intrebuinta termenisacramentali, fiind suficient ca obligatia de a pastra e de- arestitui BA fie exprimata inteun mod neindoelnic e sa rezulteCu certitudine din clauzele testamentului 2).

765. Fideicomisul de residuo. Fideicomisul deresiduo sau, de eo quod supererit, sau de eo quod super-futurum erit, este o dispozitie prin care donatarul sau lega-tarnl este insarcinat de a restitui unei persoane determinateceeace-i va ramAne la moartea sa din bunurile daruite saulegate. 0 asemenea dispzitie este valida ca una ce nu pre-zinta inconvenientele substitutiei fideicomisare, fiindca ea nuatrage obligatia de a pastra bunurile e de a le remite altuia,

Cpr. Trib. Vaslui, Tribuna juritliecl din 1920. No. 28, 29, p. 113 `(cuobserv. noastrii).

In privinta chestiunei de, a se sti daca ccrnditia de a nu instatina bu-nurile diiruite sau legate, de a nu le viode sau Aloe, de a le Instatina extrafamiliam etc.. atrage san nu sarcina virtualii de a pfistrit si de a remite altuia,vezi tom. IV, partea II, p. 552 urm.

www.dacoromanica.ro

FIDEICOMISUL DE BESIDIJO SAU DE BO Q170D SUPERERIT. 599

nici le scoate din comer, deoarece instituitul poate sä insträi-neze bunurile primite, el nerestituind decat ceeace va rämänedin ele 1). Chestiunea, este insä controversatä 2).

Aceastä dispozitie constituind, dupä pä'rerea noasträ,un legat ea termen fäcut in folosul gratificatului in al doileaordin, care se deschide la moartea testatorului, acest legatartrebue Fla existe, aded sä fie cel putin conceput la aceaepod. Apoi, din imprejurarea cg, in specie, este vorba deun legat cu termen, iar nu de un legat conditional, mairezultä cä legatarul gratificat in al doilea ordin va tram-mite dreptul sail la mostenitorii säi, dad. s'ar intamplä, sä,moara inaintea legatului gratificat in primul ordin; pe andsolutia ar fi cu total alta, dad ne-am gási in fata unuilegat conditional, dupä cum pe nedrept sustin unii.

Fideicomisul de residuo fiind valid, toate bunurile cese vor gäsi in naturà la rnoartea gratificatului in primulordin, pre3um si pretul bunurilor insträinate de el, ce ar fiind datorit, vor trebui sä fie restituite de dtre mostenitoriilui, legatarului gratificat In ordinul al doilea.

In caz and donatarul sau legatarul este imputernicit ainsträinä lucrurile lasate lui, numai la caz de nevoe, chestiunneaeste controversatä', unii väzänd in asemenea dispozitii o sub-stitutie fideicomisara, iar altii un fideicomis de residuo.

Adevärul este, insä ea' totul atärnä, in specie, de intentiadispunätorului 3)..

766. lnterpretarea substitutiilor fideicomisare. Deateori existd indoialä asupra chestiunei de a se sti dado clispozitie intruneste sau nu conditiile unei substitutiioptite, judedtorii vor recurge la regulele de interpretare,spre a descopeti adevärata intentie a testatorului 4) avändIn vedere termenii dispozitiunei si combinänd intre ele dife-ritele pärti cari o corupun.

Cpr. Trib. Vaslui, Trib. juridicd din 1920, No. 28, 29, p. 113 (enobserv. noastrli).

Vezi tom. IV, partea II al Coment. noastre p. 558 arm.Asupra chestiunei de a se sti care Bunt, in fideicomisul de residuo

drepturile primului gratificat intiircinat de a restitui la moartea sa din bunurilediiruite sau legate, vezi tom. IV, partea II, p. 564.

Vezi suprd, p. 477. No. 674.

www.dacoromanica.ro

600 COD. CIV. CARTEA III. TIT. II. CAP. V. S. VIII.

Dacä vointa dispunatorului este certa si neindoelnica,singura chestiune ce se pune (si in specie este vorba de ochestie de drept, lar nu de fapt), este aceea de a se sti dacaclauza cuprinsä, in dispozitie are sau nu. caracterul unei sub-stitutii oprite. Asupra acestui punet Curtea de easatie isiexercita controlul sail, spre a vedea daca judeeätorii fonduluiau facut o aplicare exacta a art. 803 C. civil, daca au trasconsecintele legale din faptele constatate de ei, daca au recu-noseut dispozitiei adevaratele sale efeete juridice si data nucumva, sub euvânt de interpretare, au denaturat-o.

La caz de indoialä, judecatorii vor admite mai degrablvaliditatea testamentului, cleat pulitatea lui, in baza prin-cipiului cunoscut:

linterpretandus este aetus potius ut valeat, quanz ut percal».(Actul trebue sh fie astfel interpretat ine4t A, produeä un efect,iar nu sA, fie lipsit de efecte 1).

Solutia dreptului actual este deci eu totul °push' aceleiadmisá altadata, and substitutiile fideicomisare fiind nunumai permise, dar inea vazute Cu favoare, judecatorii eraudatori a reeunoaste dispozitiei, la caz de indoiala, caracterulunei substitutii, pentru a face 'ea vointa testatorului sa-siproduea efeetul si sa poata fi executata 2).

767. Efectele oprirei substituitiei fideicomisare. Nuli-tatea substitutiei si a institutiei. Legiuitorul actual, vroinda Oda 11111 din radaeina, nu se multumeste eu oprirea substi-tutiilor fideicomisare, ci anuleaza nu numai sarcina de apastra si de a remite, adeca substitutia, dar si institutia faeutaIn folosul primului gratificat

Anularea substitutiei Bra aceea a institutiei ar fi atri-bait, in adevar, instituitului, in contra vointei dispunatorului,proprietatea definitiva a bunurilor daruite sau legate, pe andel n'a inteles sa-i confer& cleat o proprietate vremelnica.Apoi, prin aeeasta jumatate de masura, admisa atat de

0 Vezi supra p. 480 0 infra p. 605. Cpr. art. 736 C. Calimach, precum§i art. 978 C. civil actual.

2) In cat prive0e Substitutiile care altlidatli se numeatt compendioase(quia sub compendium verborum plures continent substitutiones), adecrt puteaufi privite fie ca o substitutie vulgark fie ca o substitutie fideicomisaril, vezi tom.IV, partea II, p. 571 urm. 0 infra p. 605.

www.dacoromanica.ro

EFECTELE OPRIREI SUBSTITIITIILOR FIDEICOMISARE. 601

legea revolutionara din 1792 cat ii de art. 900 din codulitalian, s'ar fi compromis din capul locului rezultatul proi-bitiei, pentruca cei mai multi ar fi facut dispozitii cu sarcinade a pastrà si de a remite altora, nadajduind ea instituittilva exercita Barcina, considerand ca o datorie de constiintarespectarea si execu tarea vointei dispunätorului. In fine, semai poate invoch si imposibilitatea de a se putea dividecele doua liberalitäti 'Ara a se interverti vointa testatorului.

Cel mai bun mijloc de a face ca oprirea substitutiilorfideicomisare sa-si produca efectul asteptat, era deci de aanulá dispozitia in intregimea ei, ceeace legea a si fäcut.

SubBtitutia ar fi insd valida dacui atat instituitul cat sisubstituitul ar fi murit sub legea veche. A.ceasta nu estecleat aplicarea principiului ca succesiunile se reguleaza dupalegea in vigoare in moraentul deschiderei lor ; eaci pana laaceasta epoca mostenitorul n'are un drept castigat, ci numaio simpla expectativa, pe care legea nouà poate totdeauna Ao modifice 1).

Proibitia statornicita de art. 803 fiind foarte riguroasa,nu poate fi restransa in aplicarea ei, dupä cum nu poatefi fitting in alara de litnitele ei. Legea anuland, in adevar,numai dispozitia afectata de substitutia fideicomisara, dispo-zitia neatinsa de acest viciu ramane in picioare.

Se poate intampla ca institutia srt fie fäcuta printr'untestament, iar substitutia prin altul, si in asemenea caz, in-treaga dispozitie va fi nula, adeca atat institutia cat si sub-stitutia, daca in spiritul testa torului ambele nu formeazäcleat un tot indivizibil. Daca din imprejurari rezulta lug eltestatorul n'a inteles a revoca testamentul anterior prin celposterior, care cuprinde substitutia, institutia prevazut a inprirnul testament va ramane valida si numai substitutia dinal doilea testament va fi nulrt.

767 bis. Legea oprind substitutiile fideicomisare pen trttconsideratii de ordine publicà si economica, de aici rezulta

1) Vezi tom. I, partea I, ed. III, p. 145, nota 1 ai tom. IV, paxtea II, p. 657.Mai vezi tom. III, partea II, p. 49, 50, precum q't sup?* p. 23, No. 45.

www.dacoromanica.ro

602 COD. CIV. CARTEA III. TIT. II. CAP. V.S. VIII.

ci dispunkorul nu poate s. printr'o clauzg penalldreptul mostenitorului de a cere anularea substitutiei :

clVe cayere potest ile leges in suo te3tamento locum habeant».(Un testator nu poate sA prevadìi in testamentut 8AI], a, el nuvoeste sA se observe legile aplicabile testamentelor in genere). (4-4.55, Dig., De legatis XXX, I).

Se decide bask in genere, O. este valid/ clauza penalg-inserisg. intr'un testament, de cateori ordinea publicA nu estela mijloc i decAteori nu se ataca rezerva motenitori1or1).

Ninaic n'ar impieclica, deasemenea, pe dispungtor de aprevedek pentru cazul cand dispozitia sa ar fi atacatä eanulatä in baza art. 803 C. civil, ca donatiunea sau legatul,flea in primul ordin, sà-si producA efectele lor ca liberali-täti pure 0. simple, fAcute primului gratificat, fill nici-osarcing, sau ca donatiunea ori legatul fAcute in al doilea ordin,sl fie mentinute ca liberalitati directe, institutia Bind §teargcu degvitrsire.

768. Dovedirea substitutiilor fideicomisare. Do-vada unei substitutii oprite nu poate s'a' rezulte astdzi deckdinteun act redactat in forma unei donatiuni sau unui tes-tament, iar nu din scrisori misive, martori, prezumptii, jur6-mant, etc.

AceastA regulg nu suferä exceptie, conform principiilorgenerale, cleat in caz de perdere sau distrugerea actului dincare rezult6 substitutia (art. 1198, 40 2).

Mt pentru obligatia de a pttstra si de a remite, con-tractatA de donatar sau legatar in mod verbal, ea n'are nicivaloare, pentrucI nu este obligatorie.

Dovedirea substitutiei fideicomisare incumbg acelui careo invoacA ei care vrea sä' se foloseascA de nulitatea ei (art.1169 C. civil).

(Fiecare parte trebue, dacg legea nu prescrie contrariul, sAdovedeascit faptele ce propune spre a deduce din ele dreptul sau»,ice art. 8 din coduI civil elvetian dela 1907.

Vezi tom. IV, partea I-a, p. 196 FA 197 si tom. IV, partea II, p. 137qi 581. Vezi si supret, p. 289 c}i p. 475, precum si tom. III al acestei lucrilri,p. 239. No. 194.

Vezi tom. IV, partea II, p. 683.

www.dacoromanica.ro

PERSOANELE CARE POT ATACA 0 SUBSTIT. FIDEICOMISARX. .603

Mostenitorului legitim sau legatarului universal, care cereanularea stbstituitiei, nu i se poate opune cleat prescriptiade 30 de ani (art. 1890 C. civil), iar nici inteun caz acelade 10 ani, pentruca prescriptia statornicita de -art. 1900 C.civil, fiind o confirmare tacita, aceastä confirmare nu poatefi aplicata in specie unei dispozitii (donatiune sau testament),care cuprinde un act inexistent. Este, in adevar, de principiudi actele inexistente nu pot fi confirmate.

769. Persoanele care pot ataci o dispozitie pentriicauza de substitutie fideicomisarA, §i care se folOsesc deaceasta nulitate. Dreptul de a cere nulitatea unei dis-pozitii cuprinzand o substitutie fideicomisara, apartine, ingenere, moOenitorului ab intestat, singurul chemat de a sefolosi de aceasta nulitate.

Acest mostenitor poate sä' provoace nulitatea dispozitieinu numai contra unui legatar Cu titlu particular si contracelui cu titlu universal, dar chiar si in contra unui legataruniversal, and insusi acest legat este grevat de substitutie;si aceasta atat in caz cAnd obligatia de a pä.,stra si de arestitui este privitoare la universalitatea intreagä a bunurilor,la o fractiune din aceasta universalitate, sau are de obiectnumai un lucru determinat desi chestiunea este, in aceastadin urmà privintä, controversatä.

Dispozitia facuta in violarea art. 803 C. civil fiindinexistena, nulitatea care rezultä din ea nu poate fi confir-matä, nici in mod expres, nici in mod tacit, nici poate fiacoperita prin executarea voluntara a dispozitiei 1). De aceeaam si vazut, p. 1198 ca prescriptia de 10 ani, care este oconfirmare tacita, nu poate fi aplicata in specie.

Nulitatea nu poate insa fi invocatä de judecatorii dinoficiu_2), iar partile nu pot face o tranzactie in scopul de amentine in sarcina grevatului obligatia de a pastra luerul side a-1 restitui substituitului, dei ele pot face printeo tran-

Chestiunea este insä controversatä. Vezi tom. IV, partea II, p. 587,.588, text si nota 1. Vezi si tom. III al acestei lucrrtri, No. 327.

Cpr. L. unieä, Cod., Ut quae desunt advocats partium, judez sup-pleat, 2, 11.

www.dacoromanica.ro

604 COD. CIV. - CARTEA III.- TIT. Ir. -CAP. V.- S. VIII.

.zactie sä, dispara dintr'un testament clauza unei substitutiifideicomisare, impartind succesiunea intre eld.

Nulitatea de care este izbita o substituete fideicomisarafiind de ordine publicä, ca atare, actiunea prin care se tindela declararea acestei nulitäti este imprescriptibila

In fine, clic caracterul nulitätei absolute al substitutieifideicomisare s'a tras, cu drept cuvant, concluzia cä dispo-2itia care cuprinde o atare substitutie, nu poate constitul unjust titlu spre a conduce la uzucapiunea de 10 ani 2), iarsarcinä de a conserva si de a restitui nu da loe la o obli-gatie naturalä, care sa poata fi novata sau cautionatä.

Aplicarea proibitiei substitutiilor fideicomisarela persoanele morale. Chestiunea de a se sti daca art.803 C. civil se aplicl sau nu, persoanelor morale este con-troversata, decateori o persoana morala gratificatä in primulordin este obligata a restitui averea däruita sau legata uneialte persoane morale, care îi ja locul celei dintai.

Decateori insa o persoanä, fizica este obligatä a pasta,toata viata ei averea ddruita sau legatä si a o transmite, la-moartea sa, unei persoane morale, art. 803 din codul civil-este aplicabil flea discutie, pentrua atunci existä, färä' nicio indoialä, substitutie fideicomisara 3).

Substitutia vulgarà (art. 804 C. civil). Substi,tutia vulgara obifnuita, dupa cum o numea art. 770 dincodul Calimach, gemeine substitution (art. 604 C. austriac 4)astfel numità pentruca era foarte des intrebuintatä, esteaceea prin care o a treia persoana este chemata a lua darul,-succesiunea sau legatul, in caz dud donatarul, mostenitorulinstituit sau legatarul, n'ar voi sä primeasca, s'au ar fi inca-pabil de a primi, sau ar fi murit inaintea testatorului 5).

Substitutiile vulgare sunt permise in dreptul actual,

9 Trib. Ilfov, C. judiciar din 1913, No. 39, p. 563.Vezi tom. IV, panca II, p. 590 si tom. XI, p. 258.C. Iasi, Cr. judiciar din 1902, No. 26, p. 219.In eodul german, substituit vulgar se numeste Ersatxerbe (art. 2096).In eat priveste substitutiile vulgare la Romani (Instit., De vulgari

-substitutiones, II 15), vezi Dernburg, Pandekten, III, § 88, p. 166 urm.

www.dacoromanica.ro

I) Vezi supra, p. 600.

DESPRE SUBSTITUTIA VIILGARX. ART. 804. 605

-pentrucg ele nu prezintA inconvenientele substitutiilor fidei-.comisare, deoareee ele nu cuprind decat o singurä transmi-tere de bunuri, care se descbide la moartea dispunätorului-si nu scot bunurile din comert.

Substitatia vulgarg, poate fi fiticutl atlt prin donatiunecat i prin testament, si sub once modalitate; de exempla:Cu termen sau sub conditie, cu sau fArä sareina, etc., destuleste ca persoana substituith* sgi existe, adecá O. fie cel putinconceputl in momentul facerei donatiunei sau raortei testa-torului.

Ea poate avea de obiect universalitatea bunurilor, oiractiune din aceastä universalitate sau un simplu lucru de-terminat.

771 bis. Se poate intâmpla ea o substitutie sä,' fie-compenclioasä, adeca sà poata fi prività atat ea o substitutievulgarg ct 't ca o substitutie fideicomisarg. In asemeneacaz, substitutia va fi interpretatl ca o substitutie vulgar,-daca din intentia dispungtorului rezultä el el n'a inteles aface o substitutie fideicoraisarg. Cu alte cuvinte, numai atunci-clad judecatorii nu vor puteg afla adeväiata intentie a dis-puniitorului, substitutia va fi consideratg ca vulgará, in baza-art. 978 C. civil, dupg, care clauzI primitoare de dou6 inte-lesuri trebue sl fie interpretatg, in sensul ce oate avea un.efect, iar nu in acela ce n'ar produce niel unul: Iraqis utvaleat, quartz pereat

Daca instituitul primeste liberalitatea, substituitul numai la nimic i substitutia inceteazl:

gPost aditain hereditatem directae substitutiones non impu-.ribus filiis factae, expirare solent». (Substitutiile altele decAt cele-pupilare se sang prin aditia de ereditare). (L. 5, cod, De impu-berum et aliis substitutionibus, 6, 26).

<<Obinuita subrAnduire inceteaza Indatg, cAnd rAnduitul mos-tenitor intrA in mostenire» zice art. 779, ab initio din codulCalimach.

Dac/ insg, instituitul care a prima liberalitatea, eere si

www.dacoromanica.ro

606 COD. CIV. - CARTEA TIT. II. - CAP. V.- S. VIII.

dobandeOe anularea acceptärei sale, de exemplu: pentru mi-noritate, dol, violenta, eroare, etc., substitutia rena0e, desfi-intarea acceptdrei punand lucrurile in starea in care erauinainte de acceptare.

«Restitutio autem ita facienda est, ut unusguisgue in inte-grum jus suum recipiat». (Restitutia trebue sa se facg, astfel, incatfiecare sg fie in totul restabilit In drepturile sale). (L. 24 § 4, abinitio, Dig., De minoribus vigintiguingue annis, 4. 4).

Aceea0 solutie este admisibild de cateori instituitul estelipsit de liberalitate prin efectul nedemnitätei sau ingratitu.dinei salo (art. 930, 931 C. civil), fiinded nedemnitatea le-gatarului producand ast'äzi acele* efecte ca i capacitatealui, nedemnitatea instituitului face sa se deschida dreptulsubstituitului.

772. Dispozitia uzufructului si a nudei proprietAti(art. 805 C. civil). Dispozitia prin care däruitorul sautestatorul ar lash unei persoane uzufructul unui lucru, iarnuda proprietate a ace1uia0. lucru unei alte persoane, estepermisa, fiindca in .specie, doud persoane nu -sunt instituiteasupra aceluiafi lueru, conditie neaparata pentruca sä existesubstitutie fideicomisara, ci exista doi donatari sau legataridireeli, din care fiecare prime$te imediat bunul ce face obi-ectul dispozitiei, frâ ca dreptul unuia sd fie supus supra-vietuirei celuilalt donatar sau legatar 1).

Aceeni solutie era adruisa §3i la Romani.

«Rem alii usumfructum, alu, dedueto eo, fundunz legare po-test». (Se poate lega unuia uzufructul, iar altuia fondul, farg uzu-fruct). (Instit., De uzufructu II, 4 § 1, in medio).

Mai multe persoane pot, deasemenea, fi cbemate a sefolosì pe rand de uzufructul aceluiaki lucru, pentruca ele nusunt instituite asupra aceluiafi lueru, de oarece uzufructulse stange prin moartea uzufructuarului (art. 557 C. civil).Uzufructuarul instituit in al doilea ordin, prime0e un you

1) In cAt priveste deosebirile ce exista 1ntre substitdtia fideicomisargdarul sau legatul uzufructului si al nudei proprietAtei al aceluiasi lucru, &cutla douA persoane deosebite, vezi tom. IV, partea II, p. 605, 604.

www.dacoromanica.ro

DISPOZ/TIA IIEUFRUCT. W A IIDEI PROPR.- ART. 805. 607

-uzufruct dela mostenitorii testatorului, ele neprimind nimicdela uzufructuarnl precedent.

Pentruca o dispozitie sd fie mentinutA in baza art. 805C. civil, nu este nevoe ca testatorul BA se fi servit de cu-vintele uzufruct 0 nudä proprietäte, intrebuintate de textulmentionat, cAci judecAtorii trebue BA aibA in vedere naturadispozitiei si intentia pArtilor, iar nu termenii intrebuintatide ele:

«In conventionibus contrahentum voluntatem potius guamverba speetari plaeuit». (L. 21. 9, ab initio, Dig., De verb. signifi-catione, 50. 16) 1).

(SFIRITTIL VOLUMULITI II).

1) Vezi tom. III al acestei lucrrtri, No. 72.

www.dacoromanica.ro

ER ATASI

TABLA ALFABETICA 1 ANALITICA A MATERIILOR

cuprinse In volumul II, vor aparedeosebit ulterior.

D. liexandresco. Principiile Dreptului Civil Baratta. Vol. II. 89

www.dacoromanica.ro

TABLA MATERIILORCUPRINSE IN

VOLUMUL II AL PRINCIPIILOR DREPTULUI CIVIL ROMAN

CARTEA IIIPagina

Diviziunea materiel 1-4Despre diferitele moduri prin care se dobfindeste si se transmite pro-

prietatea (Dispozitiuni generale) 6-6Enumerarea modurilor de a dobindi proprietatea (art. 644-646) . . 6-7Lucrurile al caror uz este comun tuturor (art. 647) 7-10Despre vfinat si pescuit (art. 648) 10Despre inventiune sau &ire 10Inventiunea relativrt la lucrurile care n'au apartinut nimlinuia, sau care

au fost parasite de catre proprietarul lor 10Inventiunea sau gäsirea relativa la lucrurile pierdute de catre pro-

prietarul lor 10-12Inventiunea sau grtsirea relativa la comoarrt (art. 649) ..... . . 12-16Despre lucrurile luate dela inamici In tirnp de razboiu (prce,cla bellica) 15-16

TITLUL IDespre sue,cesiuni

Succesiunile ab intestat .. . 16-18Impartirea succesiunilor (art. 660) 18-20Institutia contractuala 20Inexistenta dreptului de retntoarcere succesorala 20

CAPITOLUL 1

Despre deschiderea succesiunilor (art. 651) 20-21Imbratisarea vietei monahale .. 21Vechiul drept francez 21-23Legea dupil care se reguleag succesiunea 23-24Despre sezina sau continuarea posesiunei in persoana most. (art. 653). 24-25Origina sezinei 26-27Efectele sezinei 27Plata datoriilor 27-28Persoanele care au sezina . 28-29Punerea In posesie a mostenitorilor nesezini (art. 663) 29-81

www.dacoromanica.ro

612

CAPITOLUL

SECTIUNEA II

Despre reprezentatiune. Definitie ei notiuni istorice (art. 664) . . . . 46-47Persoanele care pot invoca reprezentatia (art. 665) 47-48Reprezentatia In linie dreaptii, descendentii (art. 665) . , ... 48-40-Reprezentatia in linie colateral ii (art. 666) ....... . 49-50.Persoanele care pot fi reprezentate (art. 668) 50-51Efectele reprezentatiei (art. 667) 51-52'

SECTIIINEA

Diferite ordine de succ,esiune legitim 52

SECTIIINEA IV $1 V

Prima clasii de moetenitori. Descendendi defunctului 52-54-A dona clasii de moetenitori. Fratii ei surorile defunctului. (Cola-

terali privilegiad). , . . . . . . . . 54-Prima ipotezil. -- Cazul and tare ei mama lui de cujas, sau numai

unul din ei, ea supravetuit acestui din urmg (art. 671, 673) . . . 54-55,A doua ipotea. Caza], cind tatiI1 ei mama lui de cujus s'a slivfireit

din viatii Inaintea acestui din urmii. (art. 672) . . . . . . '. . 55-Impilteala moetenirei intre colateralii privilegiad (art. 674) 55-56A treia clasrt de moetenitori (ascendend, altii deefit tafia ei mama)

(art. 670) 56-57A patra clasä de moetenitori : colaterali ordinari aldi deat fratii ai

surorile ei descendendi lor (art. 675) 57-58-Gradul pfing la care rudele succed (art. 6761 58-59.Succesiunea copiilor naturali 69-62Succesiunea sotului riimas In viatl , 62-65Succesiunea cuvenitri Statului 65-66Formalit. ce trebue olí Indepl. Statul, sotul ei Casa Centr. a meseriilor 66Alte formalitriti impuse sotului supravietuitor 66-67Dreptul vilduvei arace In averea sotului ei defunct 67-72"

Pagina

Despre calitlitile cerute pentru a succecle 31Cauzele de incapacitate. (Existente. moetenitorului In momentul deschi-

derei succesiunei (art. 654) 31-33-Incapacitatea strKinilor de a dobfindl imobile rurale (art. 18 Const. 1923) 33Dreptul strilinilor la valoarea imobilelor in bani . 33-34Efectele incapacialtei 35Cauzele de nedemnitate (art. 656, 656) . . . - - ., 35-38Efectele nedemniatei in genere 38-40Persoanele chemate a lua moetenirea, care s'ar fi cuvenit moetenito-

rului nedemn (art. 657) ...... . . - 40.Efectele nedemnittitei in privinta tertiilor 40-4.1Efectele nedemnitlitei In privinta copiilor nedemnului (art. 658) . . . 41-42

CAPITOLUL III

Despre osebitele ordine de succesiune 42-44

SECTIIINEA I

Modul de stabilire al proximitlitei Inrudirei (art. 660-663) . . 44-45.Dovedirea Inrudirei in materie de moeteniri 45-Diferitele moduri de a moeten1 45-46-

www.dacoromanica.ro

CAPITOLUL IVPagina

Despre succesiunile neregulate. . . 72

CAPITOLUL VDespre acceptatiunea i repudiarea mostenirilor 72

SECTIUNEA IDespre acceptarea (pura si simpa) (art. 685, 686) 72-73-Capacitatea de a primi mostenirea (art. 687). 73-74F o r m el e a e e e p t a r ei. Acceptarea expresa. Acceptarea tacita

(art. 689-691) 74-78Actale de dispozitie, care se considera ca acte de administratie provi-

zorie si care, ea atare, nu atrag acceptarea succesiunei (art. 707). . 78Despre transmiterea mostenirei (art. 692, 693) 78-79Efectele acceptarei (art. 688) -V 79Irevocabilitatea acceptarei . . , 79Cazurile In care, print exceptie, acceptarea unei mostentri este revo-

cabila. (art. 694) 79-82Persoanele care pot cere anularea acceptarei 82-83Efectele anulärei acceptärei 83Procedura anularei acceptarei unei mosteniri . . . . . . .. 83

SECTIIINEA IIDespre renuntarea la succesiune (art. 695 C. civ. si 34 L. judecatoriflor

de ocoale din 1907) J1 83-85Efectele renuntärei (art. 696-698). . 85-- 86Despre revocarea renuntärei 86Prima exceptie dela principiul irevocabilitätei renuntarei art. 701) 87-88Despre prescrierea dreptului de mostenire, adeca a facultätei de a

primi sau lepada mostenirea (art. 700). 88-89A doua exceptie dela principiul irevoc,abilitätei rentuitaxei (art. 699) 90-92A treia exceptie dela principiul irevocabilitrttei renunrarei 92Cazurile In care renuntarea este numai anulabila 92-93Cazurile In care renuntarea este inexistenta 93-94Despre pedeapsa edictatä contra mostenitorului care, cu rea credinta,

a pus la o parte-sau a ascuns lucruri de ale mostenirei (art. 703, 712y 96-100

SECTIUNEA IIIAcceptrtri beneficien i _ . 100-103Conditiile cerute pentra validitatea acceptärei sub beneficiu de inventar

(art. 704, 705, si 34 L. judecat. de ocoale din 1907) 103-104Despre termenele date mostenitorului spre a delibera si a face inventar

(art. 706, 709, 710) 104-105Conditia mostenitorului In timpul termenelor legale sau judiciare

(art. 700) 105-106Conditia mostenitorilor 4n urma expirarei termenelor legale sau judi-

ciare (art. 711) ., 106-107Efectele beneficiului de inventar (art. 713) 107-110Obligatiile mostenitorului beneficiar . . . . . . . . . . . 110Administratia bunurilor mostenirei (art. 714, 715 C. civ.. 707 Pr. civ ) 110-112Responsabil. mostenit. beneficiar . 112-114Vänzarea averei de mostenire. (Vanzarea averei miscatoare (art, 716) 114-115Vänzarea averei nemiscatoare (art. 717 (j. civ., 705 Pr. civ ) 115-116Obligatia mostenitorului de a db. e.autiune (art. 718) 116-117Ordine,a In care creditorii si legatarii trebue sa fie platiti a recursul

Ion (art. 719-722). , . 117

613

www.dacoromanica.ro

614

Pagina

Cazul and exista, creditori sau legated oponenti (art. 719 § 1) . . . 117-118Cazul cand nu exista creditori sau legated. oponenti (art. 719 § 2). 118-119Recursul creditorilor neoponenti (art. 720) 119-120Plata cheltuehlor pentru peceti, inventar, darea socotelilor, etc. (art. 723) 120-121Incetarea beneficiului de inventar e 121Renuntarea mostenitorului la beneficiu de inventar 121Decaderea din beneficiul de inventar . 121 122Condemnarea mostenitorului ca mostenitor par si simplu 12

SECTIUNEA

Despre succesiunile vacante. Conditiile cerute pentru ca mostenireasa fie vacanta (art. 724) 122-123

Randuirea unui curator (art. 725) 123Administratia curatorulti. Drepturile i indatoridle lui (art. 726, 727) 123-124Incetarea functiunei curatorului 124

CAPITOLUL VI

Impartirea succesiunilor i despre indiviziune i despre drepturilecoproprietarilor sau comostenitorilor in timpul ei ..... 126-128

SECTIUNEA I

Incetarea indiviziunei (art. 728, 729). 128-132Capacitate,a neceskra. spre a puteb. stb in judecatrt, in materie de im-

pat-Walk (art. 749) 132-134Persoanele care pot sa exercite actiunea in imparteala 134-135Persoanele contra ciírora se exercitli actiunea in imparteala . . 135-136Bunurile supuse impartelei . 136-Formele impartelei ..... . . . . ........ . , . 136-137Imprtrteala de bung voe (art. 730 § 1) ' 137-138Imparteala judiciarii . 138Punerea pecetilor s'i ridicarea lor (formalitati preliminarel (art-. .730

§ 2, 731, 732). 138-139Tribunalul competent pentru contestatiile ce se ridicii in materie de

imparteala (art. 95 C. civ. si 63 §§ 2 si 3 Pr. civ.) . . . . . 139Imparteala judiciark are loe sa proced.ura ei, (art.733, 747 C. civ., 691,

692, 694 Pr. civ.) ..Preteluirea imobilelor (art. 734). . 140-141

139-140

Preteluirea mobilelor (art. 735) . ,. 141)

Vinzarea mobilelor si a imobilelor (art. 736, 748) 141-144Formarea masei de impartit si lichidarea dreptmilor celor interes4i

(art. 737, 746) 144-145Cornpunerea partilor sau loturilor (art. 740-743, 745)Tragerea loturilor la sorti (art. 743 § 3, ab initio, 744 C. civ.,

146-147

Pr. civ ) 147-148Imparteala prin atributie (partage d' attribution) (art. 743 § 2, in fine) 148-149Omologarea impArtelei 149Executarea impartelei (art. 750) 149-160Cheltuelile impartelei 150

SECTIUNEA

Despre raport in materie succesorala 160-151Persoanele care datoresc raportul (art. 751-753, 756) 151-165"Nedatorirea raportului pentru altii (art. 754, 7:6) 155-156-

www.dacoromanica.ro

615

Pagina

Succesiunea la care se face raportul (art. 757) 156Persoanele care pot cere raportul si care se folosesc de el (art. 763) 156-157Despre actiunea In raport . .. 157-158Lucrurile supuse raportului (art. 758) 158-159Despre raportul dotei 159-160Derogare dela principiile de mai sus (art. 761, 1282) 160-161Raportul dotei constituite sub legea veehe (art. 1914) 162-164Raportul datoriilor (art. 738-739)Raportul legatelor (art, 751, 752, 754, 756 si 846) ..... . 164-165Lucrunle scuttte de raport. Exceptu dela regulele de mat sus , 165-166Prima exceptie dela art. 751 si 758. Cheltuelile de hranli, educare

si Ifttretinere ale copiilor (art. 769) 166-168A doua exceptie dela art. 751 si 758. Fructele lucrurilor supuse

raportului (art. 762) 168-170Dispensa sau scutirea de raport (art. 846) ....... . . . 170Modul cum se face raportul (art. 764) 170-171Despre raportul mobilelor e al imobilelor. Consideratiuni generale 171Raportul mobilelor corporale sau incorporale (art. 772) .. 171-172Raportul banilor (art. 773) 172-178Raportul imobilelor (art. 765) 173-176Efectele raportului In naturií (art. 760, 769) . . . . . ..... 176-178Drepturile si obligatiile descendentului don atar. In privinta cheltuelilor

si degradiirilor aduse imobilului diírnit . . . . . . 178-179Drepturile descendentului donatar pentru cheltuelile &cute de clansul

(art. 766) 179-180Dreptul de retentie al descendentului donatar (art. 771).. . . . 180-181Obligatiile deseendentalui donatar pentru stricliciunile aduse imobilului

(art. 767, 768) 181-182

SECTIIINEA ITI

Despre plata datoriilor 182 182Diviziun ea ereantelor si a datoriilor 183Diviziunea datoriilor (art. 777, 1060) . . . . ! 183.184Exeeptii dela principiul divizibilifitii datoriilor intre mostenitori. --

Cazurile in care mostenitorii sau unii din ei pot fi urmtiriti pentrutotalitaten, nnei datorii divizibile (art. 1061) . ..... . . 184

Despre plata datoriilor si a sarcinilor succesiunei si despre contri-buirea la datorii 184-185

Plata datoriilor si a sarcinilor succesiunei. Raporturile dintre mos-tenitori kd creditorii succesiunei (art. 777) 185 186

Contribuirea la datorii. Raporturile comostenitorilor Intre ei (art. 773)"

186Recursul ce are mostenitorul, care a pltitit o datorie ce nu trebuib.

sit plateascii, sau care a pllitit-o peste partea sa contributorie . . 186-187Plata unor datorii ipotecare sau indivizibile (art. 778, 779) 187-19(}Plata unor datorii chirografare 190Miisurile ce pot fi mate dud unul, mai multe sau toate imobilele

succesiunei sunt ipotecate pentru plata nnei rente (art, 776) . . 190-191_Executarea in contra molten. a titlur. dobandite In contra defunc-

tului (art. 780) . - . . . . . ........ 191-193Despre separa(ia de patrimonii sau de bunuri (definitie si introducere

istoric4),133-13tPersoanele care pot cere si In contra dirora poste fi cerutii separatia

de patrimonii. Persoanele care pot cere separatia de patrimonii(art. 781) 194-195

Ipoteca legalli a legaturilor 195Despre creditorii mostenitorilor (art. 784) 196

www.dacoromanica.ro

616

Pagina

Persoan ele contra crirora separatia de patrimonil poste fi °eruta' (art. 781) 196-197Formele beneficiului separatiei de patrimonii 197Buntwile asupra carora se exercitil dreptul de preferinta, caxe rezulta

din separatia patrimoniilor (art. 781) . . . . . 197-198Separatia de patrimonii in caz de mostenire beneficiará, de succesiuue

vacantii, de faliment, etc 198-199Imprejurarile care fan Br, se pierda dreptul de a cere separarea de

patrimonii 2199

Renuntarea la separarea de patrimonii (art. 782) . . . . . 199-200Prescriptia in privinta averei mobiliare (art. 783 § 1). 200-202Instrainarea din partes mostenitorului a imobilelor succesiunei (a. t.

783 § 2, 1743) 202-203Efectele separatiei de patrimonii (Efectele separatiunnei in privinta

creditorilor succesiunei) 203-204Efectele separatiunei de patrimonii . . . . e . . . . . . . . 204 205Drepturile mostenitorului asupra averei succesorale (art. 1743 § 1) , 205-206Obligatiile mostenitorului . . . . . ....... .. . . . .Drepturile creditorilor copartasilor (art. '785) . . . . 206-207Efectele opozitiei sau interventiei 207

SECTIUNEA IV

Efectul generai al Impartelei (efect retroactiv) (art. 786) 208-209Consecintile care rezulta din principiul declarativ al implirtelei . 209-210Actele la care se aplica principiul inscris in art. 786 210-211Bunurile la care se aplica principiul declarativ al imnartelei . . 211-212Despre garautia loturilor intre mostenitori, in,. caz de tulburare sau

evictiune ..... , . . . . 212%13Cazurile in care obligatia de garantie ìi are loe (art. 787) 213-215In ce consista obligatia garantiei i intinderea ei (art. 788) . . 216-216Timpul cit tina actiunea in garantie (art. '789) 216-217Modul cum se exercita actiunea in garautie (art. 112 urm. Pr. civ.,

1351 C. civ) 217

SECTIIINEA V

Despre desfiintarea sau resciziunea impruielei . 217Uazurile in care implirteala este inexistentli. ...... ,_ . 217-218Cazurile in care implirteala este nnmai anulaba (art. 790) 218-220Efectele desfiintiirei implirtelei 220-221Dreptul statornicit de art. 792. Inadvertentrt din partea legiuitorului

(art. 792) . . . . ...... . . 222Despre implirtelile ascunse sub forma unui alt contract. Aitri inad-

vertenta a legiuitorului nostru (art. 791) 222Confirmarea Impiirtelilor anulabile. Fine de neprimire in contra

actiunei in anulare (art. 793) . . . . 223Prescriptia actiunei in anulare. .Altrt fine de neprimire. . . . . 223-224Persoanele care pot cere nulitatea e in contra ciirora ea trebue sil

fie cerutii , 224-225

SECTIITNEA VI

Despre imparteala faeutli de tata, de mama sau de alti ascendenti,intre descendentii lor. Principii generalesi persoanele care pot s'Afaca si in folosul crtrora se poate face imparteala ascendentilor(art. 794, 796) 225-228

Formele impartelei ascendentilor (art. 795) 228-229

www.dacoromanica.ro

617

Pagina

Impärteala fticutti de ascendenti prin testament (art. 795) 229-230Imptirteala &mtg. de ascendenti prin acte Intre vii. - Observarea

formelor, conditiilor i regulelor dela donatiuni (art. 795) . . . 230-233Efectele comune Impärtelei Ricute prin donatiuni sau testamente . . 233-234Cauzele care pot aduce nulitatea Impärtelei ascendentilor (art. 797) . 234-236Reducerea Impärtelei ascendentilor pentru micsorarea rezervei (art.

798, 799) . 236-237Despre actiunea In -petitie de ereditate 237-240Titlul pro erede 240-242Despre validitatea sau nevaalitatea actelor rácute de catre eredele sau

mostenitorul aparent (Controversti vie si stäruitoare) . . . 241-245

T1TLUL IIDespre donatiuni Intre vii i despre testamente 245-245Despre natura dreptului de a dispune eu titlu gratuit . 246

CAPITOLITL I

Dispozitii generale.- Modurilc de a dispune cu titlu gratuit (art. 800) 246Despre donatiunile cu pricinä de moarte (mortis causa) 246-247Definitia donatiunei (art. 801) 247-249Definitia testamentului (art. 802) 249-252

CAPITOLITL II

Despre capacitatea de a dispune san de- a prim/ prin donatiune Intrevii sau prin testament 253

Despre incapacitatea absolutti de a dispune 253Persoanele absolut incapabile de a dispune atät prin donatiune cfit si

prin testament . . . - - . . . . - . - 253Despre cei care nu se bucurit de Intregime,a mintei lor (art. 901 din

codul fr. eliminat de legiuitorul nostru. - Incapacitateanaturalsaude fapt 263-256

Dolul .... 256Sugestiune,a si laptatiunea. . 256-257.Concubinajul . 257Eroarea 257-258Despre interzisi. - Incapacitates de drept 258Despre minorii mai mici de 16 anl. - Aim incapacitate de drept

(art. 806, 1231) . 258-259Thspre persoanele capabile de a testa si. incapabile de a därul , 259Minoru' care au Implinit värsta de 16 ani (art. 807) ._ 259-260Despre cei pusi sub consiliu judiciar (art. 445, 458) 260-261Despre femeile m'áritate (art. 199, 208) 261Despre faliti (art. 724 (J. com ) -. 261-262Despre cei condemnati la munca silnicI san recluz. (art. 13, 16 C. pen ) 262-263Despre alte incapacitäti existente In dreptul nostru anterior, care- azi

nu-si mai au fiintä 263-364Despre ckeva ineapacitäti din dreptul roman . 264Despre persoanele capabile de a darn/ si incapabile -de a testa (art.

806, 1231) .. 264Despre incapacitatea de a prim/ prin donatiune san testament . . 264-265Incapacitätile absolute de a prim/ . . . . . . 265Despre persoanele care nu au o existentg, fizicti (art. 808) 265-266Despre persoanele care nu au o existentä eivilii (art. 811, 817) . . 266-267Despre dreptul de fondatiune pioasti 267-268

www.dacoromanica.ro

618

Pagina

Despre incapacitatea sträinilor de a dobilndi imobile rurale (fost art.7 § 5 Constit. revizuitä la 1879, azi art. 18 Constit. 1923). . . . 268-269

Despre persoanele necerte. Incapacitatea acestor persoanc de a culegeo liberalitate tare- vii sau testamentarft 269-271

Incapacitätile relative de a primi 271Incapacitates minorului sau fostului minor de a dispune in folosul

tutorului sau fostului su tutor (art. 809) 271-273Incapacitatea medidor, ofiterilor de sänlitate, farmacistilor oi a mi-

nistrilor cultului (art. 810) 273 - 275Exceptiile dela principiul de mai sus, admise de art. 810 275-276Incapacitates ofiterilor de bastiment (art. 883) 276-277Despre art. 908 din codul francez, privitor la incapacitates copillor

natural Incapacitate inexistentli in codul nostru ..... . . 277-278Sanctiunea incapaciffitilor statornicitc de lege In privinta dreptului de

a dispune si de a priml 278Donat. deghizate sau ascunse sub forma unui contract cu titlu oneros 278-279Liberalitätile fäcute prin persoane interpuse. Interpunere de fapt 279-280Interpunerea de persoane care rezultä din prezumptii legale . . . 280-281Incapacitätile la care se aplicii. art. 812 C. civil 281-282Despre actiunea In nulitate pentru frauda la lige 282-283Mornentul and trebue sii existe capacitatea de a dispune si de a primi 283Capacitates de a dispune si de a primi prin donatiune 283-284Capacitatea de a dispune si de a primi prin testament 284-285Despre efectul conditiilor imposibile, imorale si ilicite asupra dona-

tiunilor si testamentelor. (Art. 900 C. fr. eliminat de legiuitorulnostro) (art. 1108) 285-291

CAPITOLUL III

SECTIIINEA I

Despre forma si efectele donatiunilor ,Intre vii. Forma donatiunilorfare vii (art. 813, 1168) . . ., 291-295

Despre formaliffitile speciale la care Bunt supuse Klonatiunile mobi-Hare (art. 827) .. 295-296

Despre acceptarea donatiunei (art. 814) 296-298Acceptarea donatiunei flicntä minorului si interzisului (art. 407, 815) 298-299Acceptarea donatiunei fäcutii une femei märitate (art. 199, 201) . 300-301Acceptarea donatiunei raeutit uuui surdo-mut (art. 816) 301-302Acceptarea donatiunei Mena unei persoane morale 802Efectele aceptärei . 302Efectele aceptlirei regulate 9

802Efectele acceptiirei neregulate. Nulitatea acceptlirei 302Cazurile In care acceptarea donatiunei, ficutit unui:incapabil, este null 302-303Consecintele lipsei de acceptare (art. 820) 303Despre notificarea acceptiirei (art. 814, partea fin al( 304-305Exceptiile admise dela principiul solemnitätei donatiunilor 305-306Despre donatiunile manuale 306-311Despre donatiunile deghizate sau ascunse sub forma si aparenta unui

contract cu titlu oneros 311-315Despre liberalitätile care nu constituesc o donatiune. Alte exceptii dela

principiul solemnitätei donatiunilor 315-316Donatiunile oneroase sau Insärciniitoare 316Donatiunile mutuale sau reciproci ' 316Pactele sau angajamentele de familie 317Liberalitätile ra'cute pentru plata unei obligatii naturale . . . . . 317-318Despre donatiunile fitcute de Romäni in strälnittate si de striiini 4n

Romänia 318-319

www.dacoromanica.ro

619

Persoanele care pot opune si care nu pot opune donatarului saureprezentantilor slii lipsa de transcriere 327-328

Persoanele care nu pot opune lipsa ttanscrierei (art. 819. partea finalift) 328-339Finele de neprimire opozabile persoanelor care pot BA opue lipsa tran-

scrierei 330Irevocabilitatea donatiunilor Intre vii 331Aplicarea principiului irevocabilitiitii donatiunilor. Despre donatiu-

nile acute sub o conditie potestativii din partes diiruitorului.Nulitatea (art. 822) - 331-332

Despre donatiunile acute cu sarcina pentrn donstar de a plAti dato-riile drtruitorului (art. 823) 332-333

Despre donatiunile acute sub rezerva de a dispune de lucrul 'Unlit(art. 824) 334-336

Donatiunile de bunuri viitoare 336-337Despre clauzele compatibile cu caracterul de irevocabilitate al done-

tinnilor Intro vii (art. 821) ..... . . . . . 337Despre donatiunile cu rezerva nzufructului (art. 949, 950 din codal

fr., eliminate de legiuitorul nostru) 337-333Despre re1ntoarcerea sau reversiunea conventionalli a bunurilor diiruite

(art. 825) 338-342Efectele dreptului de reintoarcere, conventionalil (art. 952 din codal

fr., eliminat de legiuitorul nostru) . . . . ..... ._ 342-343.Despre actiunea In anulare a donatiunilor. Aplicarea art. 19.0 c. civil 344

SECTIIJNEA

Deepre cazurile in care donatiunea sa poate revocrt (art. 829) . . . 344-346Revocarea donatiunei pentru neindeplinirea sarcinilor sau obligatiilor

impuse donatarului (art. 830, 832) . . ...... . . 345-349Revocarea donatiunei pentru ingratitudinea donatarului L faFtele cari

constituesc ingratitudinea donatarului (art. 831) , . 349-34Donatiunile supuse revocrtrei pentru ingratitudine (art. 835) . 354-306Despre actiunes In revocare pentru ingratitudine (art. 832) . 355-366Termenul actiunei la revocare pentru ingratitudine (art. 833 § 1) 356-357Persoanele care pot cere revocarea pentru ingratitudinePersoanele In contra ciirora se poste cere revot area donatiunei pentru.

in gratitudine 369.Efectele revockei donatiunei penttu cauzIi de ingratituoine 359Efectele revocrtrei in privinta tertiilor (art. 834 § 1) 359-361Efectele revockei Intre pirti (art. 834 § 2) . 361-362Revocarea donatiunei peutru survenire de copii däruitorulul, In mina

donatiunei 362-363.Cunditiile la care este supusli revocarea don Atiunei pentru survenire

de copii (art. 836, 837) 363-365Donatiunile revocabile pentru nastere de copii (art. 836) . , . 366-367Donatiunile care, prin exceptie, nu sunt revoeabile pentru nastere de

copii (art. 836) 367Modul cum se Indeplineste revocarea pentru nasterea de copii (art.

836. 839) 367-369

Pagina

Despre efectul donatiunilor Intre vii 319--320Obligatiile ditruitorului s't ale donatarului 320-322Garantia pentru evictiune. Obligatia diiruitorului (art. 828). . . 320-322Efectele donatiunilor in privinta tertiilor 323.Mobilele corporale sau incorporale 323-324'mobile. Transcriptie (art. 818) 324-325Persoanele care pot si care trebue sii mari transmierea donatiunei . 325-326-Persoanele obligate a cere transcrierea donatiunei (art. 820) . . . . 327

www.dacoromanica.ro

620

Pagina

Consecintele revoctirei de drept (art. 838 § 1) 369Efectele revoarel futre' plirtile contractante ....... . . . 369-370Restituirea fructelor (art. 838 § 2) . . . . . . . . 371Efectele revoarei In privinta tertiilor (art. 963 din codul fr., eliminat

de legiuitorul nostru) . . . . . . . 370-371Prescrierea actiunei prin care diiruitoruI cere inapoi hicrurile diíruite,

fie dela donatar, fie dela tertii detentori (art. 840) 371--372

CAPITOLTJL IV

Despre partea disponibilii a bunurilor si despre reductiune si. Conside-ratii generale si istorice asupra rezervei 372-376

SECT/LINEA 1

Persoanele cari au drept la o rezervrtRezerva descendentilor (art. 841, 842)

Rezervaascendentilor (art. 843) . .Conditiile cerute pentuu ca descendenti e ascendentii

la rezervii. .. . . .

3L5 -377Q

. ..; _

o . i -379

84 aiba .drep.t 379-380

4.' ' ' - 380-382

SECTIIINEA II

Formarea masei asupra areia urineaai a se calculà cittimea plirteidisponibile s'i a rezervei (art. 849) 382

Bunurile existente in-succesiune la moartea diiruitorului sau testatorului 382-383Preteluirea bunurilor ce drtruitorul sau testatorul a lrtsat In momentul

mortei sale 384-385Bunurile de care defunctul a dispus prin donatiuni futre vii . . . 385-387Preteluirea bunurilor drtruite prin acte intre Vil _ . 387-388Deducerea datoriilor defunctului din averea sa real tí . . . - . . 388- 390Despre imputatiunea liberalitätilor , 390Liberalitiltile imputabile asupra plirtei disponibile 390-391Cazul exceptional prevlizut de art. 845 391-393Efectele prezumptiei statornicite de art. 845 . . 393-394Mijloacele ce prirtile pot sti intrebuinteze pentru a s6 sustrage dela

prezumptia de liberalii ate statornicitti de art. 845 394Liberaliatile imputabile asupra rezervei 395Despre actlunea in reductiune (art. 847, 1641) .. 395-398Fersoanele care pot exercitit actiunea in reductiune (art. 848) . . 396-398Liberalitlitile supuse reductiunei (art. 847) oio 398Conditiile cerute pentruca reductiunea sti poatti fi admia (art. 817). 398-400Modurile cum se exercitil actiunea in reductiune 400Despre cazul prevlizut de art. 844 400,-402Finele de neprimire opozabile actiunei in reductiune 402Ordineti in care trebue a se reducli liberalittitile defunctului. . . 403Cazul 1ntfii. - Defunctul a flout numai donatiuni (art. 850 § 2) . 403-404Cazul al doilea. - Defunctul a raecut numai legate (art. 852, 853). 405-406Cazul al treilea.- Defunct. a flicut in [wet* timp si donatiuni si legate -4C6Modul cum se face reductiunea. - Cazul and actiunea in reductiune

se exercitti contra donatarului (art. 770, 851). . . . . . . 406-409Cazul and actiunea in redact. se exercitti contra tertiilor (art. 855). 409-410Efectele reductiunei ..... . , ...... . . . , .... . . 410Efectele reductiunei In privinta folosintei (art. 854) . , , 410-411Efectele reductiunei ea privire /a despiigubirile ce donatarul ar puta

sit datoreascil, sau la care el ar utea si aibrt drept. 411.-412412 - 413Efectele reductiunei in privinta proprietätei

www.dacoromanica.ro

CAPITOLUL VIPagina

Despre donatiunile Riente sotilor (sau rnai bine zis viitorilor soti) prineontractul de clislitorii - 413-411

Despre donatiunile de bunuri prezente (arta 932). 414-416Despre dona(iunile de bunuri viitoare sau institutii contractuale art. 933), 415-41eCaracterele institutiei contractuale 417Actele prin care se poate face o institutie contractuara 417-418Bunurile care pot fi cuprinse Intr'o institutie coatractualll si plata

datoriilor cláruitorului 418-419Persoanele care pot f 'ice o institutie contractualii . . . 419-420Persoaneje in folosul carora iustitutia contractual poate fi fiícutli. 420Sanctiunea condit. cerute pentru validitatea institutiilor eontractuale 420.Efectela institutiei contraetuale (art. 933 § 2) 420-421Efectele institutiei contuale In privinta dispunlitorulut 421Efectele institutiei contractuale In privinta instituitului, aded a so-

tului donatar " 421Efectele institutiei contractuale in timpui vietei däruitorului . . . . 422Efectele institutiei contractuale in urma mortei däruitoruini . . 422-423Despre caducitatea si revocarea institutiei contractuale. Caducitatea

institutiei contractuale 423-424Revocarea institutiei contractuale ...... . . ._ . . . . . . 424Despre don4 cumulativil de bunuri prezente si. viitoare (art. 934, 935) 424-427Despre donatiunile Rente sub o conditie potestativU din partea d'A-

ruitorului (art. 822, 823, 824, 826) 427

CAPITOLUL VII

Despre donatiunile Riente intre viitorii soti prin contractul de dula-torie (adecil Inainte de ciisátorie) (art. 936) 427-41,9

Despre 'donatiunile fuente lntre soti In timpul asktoriei 429-432Efectele donatinnilor dintre soti si revocabilitatea lor (art. 937) . . 432-435-l'espre parten disponibilä Intre e oti 435Cazul ciind sotul claruitor n'a Isat nici un descendent 435Cazul cfind sotul däruitor n'a lasat descendenti dintr'o clisiltorie an-

terioara, ci numai din crisiitoria actualii . . . . 43Cazul cand sotul dllruitor a Risat descendenti dintr'o cásátorie ante-

rioará (art. 939) 436-438Sanctiunea art. 939 (art. 940, 941) 438-440Liberalitátile Riente prin persoane interpuse (persoanele presupuse

interpuse) (art. 841) . . . 440-441Neaplicarea regulei donner et retenir ne vaut la donatiunile fácute

viitorilor soti prin contractul de cilsätorie (art. 826) 441-442

CAPITOLUL V

Despre dIspozitiunile testamentare

Consideratiuni generale 443-441

SECTIIINEA I

Regule generale pentru formarea testamentelor. Capacitatea necesarkde a dispune prin testament (art. 856) 445 446

Proibitia testamentelor mutuale sau conjuctive (art. 857, 938) . . 446-44SLegea care efirmuelte founa testamentului, cu privire la timpul cind

el este fficut . , 448Consideratii istorico asupra testamentelor In genere (art. 858) . 448-449

621

www.dacoromanica.ro

622

Pagina

()azul cAnd testamentul a fost distrae sati pierdut 449-450Despre formele testamentelor 451-452Scrierea testamentului olograf 452-453Datarea testtmentului olograf 454-455Subscrierea testamentului olograf 456-458Puterea probatorie a testamentului olograf 458Testamentul autentic (art. 860-863, art. 33 L. pentru autentif. actelor

din 1886) 459-463Puterea probatorie a testamentului autentic (art. 1171 urm 463-464Testamentul mistic sau secret (art. 864, 867) 464 469Persoanele cari pot face un testament mistic (art. 865) 469Formele testamenttilui mistie, clind testatorul nu poate sli vorbeaseri

(art. 866) 469-470Puterea probatorie a testamentului nlistic 470 471Mrtsurile ce trebue sil se ia inainte de a se executh un testament olo-

graf sau mistie (art. 892 C. civ., 664 Pr. civ ) 471-472

SECTIUNEA II

Despre regulele speciale asupra formetor ciltorva testamente (testa-mente privilegiate) 472

Testamentul rnilitarilor (art. 868-871) 472-473Testamentele flícute in timp de eiumrt sau de s'O: board, contagioasit

(art. 872, 873) 473-474Testamentele maritime (art.' 874-882) 474Dispozitiile comune la cele trei specii de testamente privilegiate

(art. 8841 ., 474 475Sanctiunea regulelor privitoare la formarea testamentelor "(art. 886) 475-476Despre confirmarea testamentului art. 1167, 1168) 476 477Interpretarea testamentelor 477-481

SECTIUNEA iii

Despre institutiunea de mostenitori si despre legate in genere. (Dispo-zitii generale) , 481-483

CA'anditiile cerute pentru existenta unui legat 483Existenta unui act scris i. 483A:t.:Atarea legatarului 483-486Determinarea lucrului legat 486-487Despre acceptarea si lepadarea legatelor 487LepAdarea san repudiarea legatelor 489-490Impartirea legatelor (art. 887) 490-491

SECTIUNEA IV

Despre legatul universal. Notiunea i caract. acestui legat (art. 888) 491-492Efectele legatului universal 492punerea In posesiune a bunurilor legate (art. 889, 891) 492-495Dobfindirea fructelor bunurilor legate (art. 890) 495-496Plata datoriilor (art. 893, 897) 496-497

SECTIUNEA V

Despre legatele unei fractiuni de mostenire (cu titlu universal). No-tiunea i caracterul acestui legat (art. 894) 498

Efectele legatulai cu titlu universal 499Punerea In posesiune a bunurilor legate (art. 895) . 499-500

www.dacoromanica.ro

623

Pagina

Dobindirea fructelor bunuiilor legate (art. 898) 500-501Plata datoriilor (art. 896) 501Contribuirea la datorii. Raporturile legatarilor si mostenitorilor

intre ei (art. 775) 601-502Despre plata legatelor particulare (art. 902 § 1) 502-501Modul cum se plätesc legatelc 604-506

SECTIUNEA VI

Despre legat,ele singulare sau partienlare. Notiunea si caractereleacestui kgat (art. 894 § 2) 506-507

.Despre efectele legatului singular sau particular 607Punerea In posesiune a bunurilor cuprinse in testament (art. 899 § 2) 507 508Dubb,ndirea fructelor bunurilor legate (art. 899 § 2 si 900) 508-509Plata datoriilor (art. 775, partea fined, si 909) . . ..... . . 509-510Cheltuelile relative la punerea in posesiune (art. 901) 510-511Lucrurile care pot fi legate 611Legatul unui corp cert Ili determinat ....... . . . . . 613-518Legatul unor lucran i nedeterminate (genus) .. . 618-620Legatul unui imoi il ipotecat sau supus unui uzufruct, ori altor sar-

cini reale. 520-621Legatul lucrulai altuia 621 -524Legatul unui lucru indiviz 524_Legatul unei datorii 524-525Legatul unei creante 525 526Legatul unui fruct 626-527Modalitatile legatelor 527-531Legatul cu termen 531-634Legatul conditional 531-537Legatul cu sarcinii. . . 537-640Regule comune tuturor legatelor in genere 540Transmiterea proprietritei lucrului legat (art. 899 § 1) . ., 541Despre actiunile care apartin legatarului 541_Despre Retinue& personará (art. 902 § 1) 642Despre actiunea realii (rei vindicatio) 642Despre Retinue& ipotecarii (art. 902 § 2) 642-544Despre transcrierea legatelor 544-545Despre raportul legatclor 645

SECTIIINEA VII

DPspre executorii testamentari. (Notiunea acestor mandatari) (art. 910). 545-547Persoanele care pot fi ránduite executori testamentari (art. 913-915). 547-548-Sezina ce testatorul poate sti confere executorului testamentar (art

911, 912) 548-151Atributiile executorilor testamentari (art. 916-919) . . .. 651Másurile conservatorii (art. 916 §§ 1 si 2) 551. -652Mäsurile de executare (art. 916 §§ 3 s'i 4) . . . . . . 652-653Vánzarea mobilelor si plata legatelor (art. 916 § 3) 553-554Plata datoriilor testatorului ........... . . . . . . . 554-565fiocoteala gestiunei executorului testamentar (art. 916 § ultim si )10) 555Despre modul de actiune al executorilor testamentari si responsabi-

litatea lor (art. 919) , . ..... . . . 555-556Incetarea functiunei executorului testamentar (art. 917) 556-657

www.dacoromanica.ro

624

SECTIIJNEA VIIIPagina

Despre revocatiunea 0 caducitatea testamentelor 557-558Despre revocarea testamentelor . . . - 558Revocarea testamentului (revocarea voluntaral) . - 658-559Revocarea expresa (ezpressis verbis) (art. 920) 569-561Retractarea revociirei exprese . . . 661-552Efectele revociirei In caz and testamentul nu poate fi executat din

cauza incapacitatei legatarului, sau din cauza di el a ref t.zat legatul,ori din alte Imprejuritri (art. 922) . 662-563

Revocarea tacita (fucks) . . . , 563Cazul cand testatorul a ¡lent un testament posterior, necompatibil cu

cel anterior (art. 921) - 563-564Instrainarea lucrulni legat (art. 923) 564-567Faptele prin care testatorul a manifestat In mod implicit intentia de

a-si revock testainentul .. 667-670Revocarea prin locetarea camel care a motivat legatul . - . 570Revocarea testamentelor pentru survenire de copii testatorului (art.

636, urm.) Inadmisibilitate 571-572Revoearea judiciara -sau judeciitoreasea (930, 931) . . . . . . . 672Revocarea testamentului pentru neindeplinirea sarcinelor impuse de

testator (art. 830, 832, 930) 572-574Revocarea testamentului pentru nedemnitatea legatarulni art. 831 §§

1 0 2 0 att. 930) 574-676Revocarea testqmentului pentru ingratitudinea legatarului (art, 931) 676-577Efectele revocarei pentru nedemnitatea legatarului (art. 834, 930) . . 577-578Nulitatea legatelor (art. 803, 806 urm. 886 0 997) , . . 678-657799Caducitatea legatelorCauzele de caducitate relative la persoana legatarului . . . . . . 679-580Moartea legatarului tntamplata inaintea aceleia a testatorului (art. 924) 580Incapacitatea legatarului sau refuzul lui de a primi legatul (art. 928) 581Cauzele de caducitte relative la lucrul legat (art. 927) 581-584Efectele nulitiitei, revociirei si caducitiitei legatelor (Principii generale) 584-585Exceptii dela principiile de mai sus 585Despre dreptul cresterei, adaogirei sau sporirei intre colegatari, sau

mai bine zis: despre dreptul nescliderei (att. 929) . 585-589Despre substitutii 0 fideicomise. Notiuni generale 0 istorice 589-593Conditille necesare pentru ,existenta substitutiilor fideicomisare . . 593Prima conditie. -- 0 Indoitil liberalitate 593-696A doua cmditie (tractus temporis) .0 596A treia conditie (ordo successivus) . . . , 593-697A patra 0 ultima conditie. Oblgatia instituitului de a plistra bu-

nurile togt . viata lui 0 de a le remite substituitului 697-598Despre fideicomisul de reciduo sau de so pod supererit . 598-599Interpretarea substitutiilor fideicomisare .. . . . . . .... , 599-600Efectele oprirei substitutiilor fideicomisare. Nulitatea substitutiei

si a institutiei 600-602Dovedirea substitutiilor fideicomisare . . 602-603Persoanele care pot ataca o dispozitie pentru cauzii de substitutie

fideicomisara si care se folosesc de aceasta nulitate 603-604Aplicarea proibitiei substitutiilor fideicornisare la persoanele morale

(Con troversa) 604Despre substitutiile vulgare (art. 804) 604-606Despre dispozitia uzufructului 0 a nudei proprietati (art. 805) . . 606 - 607

www.dacoromanica.ro