19
UNIVERSITATEA DUNAREA DE JOS,GALATI FACULTATEA : STIINTA SI INGINERIA PRODUSELOR ALIMENTELOR SPECIALIZAREA: PIP PROIECT REPRODUCEREA SI SELECTIA PESTILOR TEMA: STUDIUL DEZVOLTĂRI EMBRIONARE LA SPECIA SILURUS GLANIS INDRUMĂTOR: GRECU IULIANA 1

PRIOECT SOMN

Embed Size (px)

Citation preview

UNIVERSITATEA DUNAREA DE JOS,GALATIFACULTATEA : STIINTA SI INGINERIA PRODUSELOR ALIMENTELORSPECIALIZAREA: PIP

PROIECT REPRODUCEREA SI SELECTIA

PESTILOR

TEMA: STUDIUL DEZVOLTĂRI EMBRIONARE LA SPECIA SILURUS GLANIS

INDRUMĂTOR: GRECU IULIANA

STUDENT: Leu Ancuta Jenica

GALATI 2011-2012

1

SILURUS GLANIS

Familia : SiluridaeDenumirea ştiinţifică : Silurus GlanisDenumiri populare : codău, moacă, somotei (somnul mic, până la 2 kg), irmaDenumiri in limbi străine:

Ceha: Sumec ObecnyDaneza: MalleFinlandeza: MonniFranceza: Grand silureGermana: WelsGreaca: GoulianosItaliana: SiluroNorvegiana: Malle

Olandeza: MeervalPoloneza: Sum PospolityPortugheza: Siluro EuropeoRusa: Obyknovennyi SomSpaniola: SiluroSuedeza: MalUngara: Harcsa

Somnul este cea mai mare specie de apǎ dulce si unul dintre cei mai valorosi pesti. Rǎspandit aproape in toate tǎrile europene, il intalnim nu numai in apele dulci, ci si in cele cu salinitate redusǎ. In apele tǎrii noastre este comun in Dunare, in unele lacuri litorale si in raurile Prut, Siret, Somes, Jiu, Bega, Cris, Tarnave,Arges.      Pește de talie mare, somnul are corpul robust, cu capul turtit dorso-ventral, cu gura mare si maxilare foarte putemice. Pe partea dorsalǎ a maxilarului superior sunt amplasate douǎ mustǎţi lungi, iar la nivelul mandibulei, patru mustati mai scurte. In cavitatea bucalǎ intâlnim mai multe serii de dinti conici, ascutiti si indreptaţi spre inapoi. Principala sa armǎ sunt mustaţile care atrag pestișorii curioși pe care acesta ii inșfaca de cum s-au apropiat in deajuns pentru a fi o pradǎ sigurǎ. Corpul este lipsit de invelișul solzos, dar acoperit de un mucus gros, care il face foarte alunecos. La 4 ani are o greutate de 2 kg si 50 cm lungime, la 9-10 ani ajunge la 10 kg si 1 m, dar poate atinge si lungimi de 3-4 m si 200 kg. Recordul de pânǎ acum a fost de 5 m si 306 kg. Sub raportul culorii, aceasta variazǎ in funcţie de parametri mediali, având partea dorsala verde-mǎslinie, pe flancuri mǎsliniu cu pete marmorate, iar partea abdominalǎ alb sau alb-gǎlbui. Pectoralele, ventralele si caudalǎ sunt usor rotunjite, iar dorsala este foarte,slab,dezvoltatǎ.      Somnul preferǎ apele cu vatra bazinului moale, cu argilǎ. nisip si substante aluvionare. Se hraneste intensive primavara si vara, mai putin toamna, iar in sezonul rece hiberneazǎ, fiind intr-o stare de letargie. Somnul preferǎ temperaturile mai ridicate si nu se inmulteste la sub 20° C.      Depunerea icrelor are loc la inceputul verii, aproape de mai, in vegetatie bogatǎ, unde femelele urmate de masculi, aleg plante acvatice pe care depun icrele.

2

O femelǎ in greutate de 2 kg, depune cca. 60.000 icre de culoare galbenǎ, lipicioase si cu un diametru de 3 mm. Icrele fecundate sunt pazite pânǎ la eclozionare. Dupa eclozare si resorbtia sacului vitelin, puietul se hraneste cu componente vegetale, iar dupa varsta de 1 an, devine ihtiofag. Cresterea este foarte rapidǎ, ajungând pânǎ la vârsta de 1 an la 20 cm.Maturitatea sexualǎ este atinsǎ la 4-5 ani, cand are o lungime de cca. 50 cm si o greutate de 2-3 kg.       Somnul sta aproape de fund in timpul zilei, cautând sǎ se refugieze in gropi, in functie de dimensiuni, sub bolovani sau ingropat in nǎmol. Specie nocturnǎ , este foarte activ odatǎ cu lasarea intunericului, cand isi cautǎ hrana. Somnul este un rǎpitor lacom, care consumǎ pesti de diferite mǎrimi, serpi, broaste, raci, iar ocazional soareci de apǎ, boboci de ratǎ sau gâscǎ si chiar pǎsǎri adulte, dacǎ exemplarele au o vârstǎ si o talie mai mare.Exista referinte scrise despre exemplare de talie mare care au atacat pǎsǎri de baltǎ, câini care se deplasau inot sau chiar copii.       Cele mai mari cantitǎţi de somn se recolteazǎ in Delta si in luncile inundabile sau bǎlti, precum si in unitǎţile sistematice in care se cresc in mono si policultura. Camea este albǎ, gustoasǎ, lipsitǎ de oase, fiind mult apreciatǎ de consumatori.      Se foloseste in crescǎtorii atât in culturǎ simplǎ sau  policulturǎ, cât si ca sanitar si mare consumator de broaste. Este una din speciile de pesti care câstigǎ mereu teren, fiind solicitatǎ mult si la export. Perioada optimă pentru pescuitul somnului - luna martie, sfârşitul lunii iunie, lunile august, septembrie, octombrie (exceptând perioadele de prohibiţie). Ca momeală pentru somn putem folosi râme negre de mal, lipitori, coropişniţe, broscuţe, ţipari, peştişori, măruntaie sau carne de pasăre alterate şi rău mirositoare. Se folosesc cârlige mari de la nr. 3/0 până la 8/0, cârlige duble, ancorete, în funcţie de mărimea exemplarului pe care dorim să-l prindem.Se poate pescui şi cu năluci în mod special în lunile august şi septembrie. Nălucile folosite pot fi linguriţe rotative nr. 4, nr. 5 (cu paleta ovala), linguriţe oscilante (de preferat pişcoturile lungi de 8-10 cm), voblere scufundătoare de forma si culoarea unui peştişor cunoscut.Pescuitul la CLONC - pescarul se afla in barca, loveşte apa la suprafaţă cu o construcţie din lemn cu forma asemănătoare unui bumerang ce produce un zgomot asemănător numelui acestui tip de pescuit (CLONC). Somnul este atras de faptul ca sunetul şi vibraţiile sunt asemănătoare cu cele generate de jocul peştişorilor. În drumul sau spre sursa de zgomot este întâmpinat de lansetele pescarilor echipate cu râmă neagră, broscuţe, ţipari etc. Sculele pentru pescuitul sportiv al somnului trebuie sa fie robuste, lansete cu rezistentă şi acţiune mare, mulinete mari echipate cu fire de la 0,35 pană la 0,80 mm.Pentru nădire se foloseşte de preferat acelaşi tip de momeala cu cea de pe cârlig, tocată mărunt şi aruncată în zona în care se pescuieşte. Se poate folosi si sânge închegat şi alterat tăiat cubuleţe, atât pentru nădire cât şi în cârlig.

3

CARACTERISTICI ALE DEZVOLTĂRII EMBRIONARE SI LARVARE

La scurt timp dupǎ depunera, icrelor iși mǎresc mult volumul datoritǎ faptului cǎ ǐntre de cele douǎ membrane specific icrelor de somn patrude o anumitǎ cantitate de apǎCreând un strat protector ;diametrul total al icrei ajunge la 3.5mm. Prima membrane este foarte apropiatǎ de embrion si nu permite formarea unui spatiu pervitelin.Datoritǎ procesului intens de turgescenta ,masa de icre depusǎ in cuiburi capǎtǎ un aspect gelatinos ,asemanator pontei de broascǎ .Acest aspect are un rol mimetric de protecţie in potriva daunǎtorilor .Acelasi rol il au si icrele cu embrioni morti de culoare albicioasǎ , netransparentǎ ,care apare in masa cuibului si care dau un aspect neatragator intregului cuib .Dezvolatrea embrionarǎ este destul de rapidǎ .Incubaţia dureazǎ 3 zile la temperatura de 21-23° C. Urmǎrind dinamica dezvoltǎrii embrionare constatǎm cǎ la scurt timp dupǎ fecundare se contureazǎ corpul embrionului la care de distinge un numǎr variabil de miomere. La circa 20-30 de ore se formeazǎ 28-30 de miomere, sacul vitelin devine piriform apar priomerdiile ochilor si capsulele auditive . ǐn etapa in care se disting 36 de miomere ,sacul vitelin devine sferic.Se observǎ intestinal ,care ajunge pânǎ in dreptul celui de-al 19-lea miomer. La somn ,in aceastǎ etapǎ de dezvoltare , nevoia de oxigen a embrionului este relativ mai scazutǎ ,comparativ cu majoritatea ciprinidelor fitofage,se știe ca embrionii si larvele rezistǎ la concentraţii foarte scǎzute de oxigen din apǎ . In timpul zilei ,de exemplu cantitatea de oxigen in helesteiele de reproducere a somnului poate scǎdea ǐntre 3 si 7 mgO2/1,la 22-250C,iar ǐn timpul noptii ǐntre 1,5 si 3,5 mgO2/1,la 230C. Dupǎ circa 48 de ore,embrionul este bine conturat,având 6,37 mm.Procesul de segmentare nu a luat sfǐrsit, iar numǎrul miomerelor a ajuns la 41.Sistemul venos si circulatia sanguinǎ sǐnt funcţionali; schimbul de gaze are loc la nivelul venelor lui Cuvier (in aceasta etapǎ puţin dezvoltate pe suprafaţa sacului vitelin) si ale venei codale,care au rol de organe de respiratie.Se distinge membrane ǐnotǎtoare,iar deasupra capului,in apropierea ochilor, se observǎ mici glande de eclozare.Cu puţin timp ǐnainte de eclozare, embrionul are 7.4mm. La cap, in zona epifizei si puţin ǐapoia ochilor se observǎun numǎr nu prea mare de glande de eclozare .Comparativ cu alte specii, glandele de eclozare sânt mai reduse ,ca urmare a faptului cǎ membrane oului este mai fragilǎ si liza se face cu ușurinţǎ In apropierea gurii se observǎ prim pereche de mustǎţi , pe care se gǎsesc numeroase glande cu secretie cleioasǎ care ajutǎ larvele sǎ se prindǎ de plante de apǎ.

4

Diferite etape ale dezvoltarii embrionare la somn.-stadiul de morula -embrion cu 16 miotoame-embrion cu 22 de miotoamCapul este scurt și lipit de sacul vitelin , a cǎrui formǎ este sfericǎ .Gura este formatǎ având o poziţie terminal-inferioarǎ.In zona operculelor se observǎ arcul mandibular al aortei și jumǎtae ventralǎ a arcului hiodian , care se unește cu aorta mandibularǎ. Pe suprafaţa sacului vitelin se dezvoltǎ reţeaua venelor lui Cuvier , care servesc la respiratie. Nu se observǎ incǎ aripiorele pectorale. Ochii nu sânt pigmentaţi și mbrionul nu manifestǎ nici un fel de reacţie la luminǎ.

Perioada larvarǎ. La sfârșitul celor trei zile de incubaţie,la temperature de 22-270C,se produce eclozarea embrionului. La puţin timp dupǎ eclozare , larvela au 8.4mm lungime.Gura este terminalǎ ,mare, dar nefuncţionalǎ.se observǎ sic ea de-a doua pereche de mustǎţi,mult mai mici decǐt prima pereche (care s-au alungit),care folosește la fixarea larvelor de diferite obiecte din apǎ.Operculele s-au format, dar sǐnt ǐnca reduse;nu sǐnt mobile si nu acoperǎ zona marginal a branhiilor.Pe arcurile branhiale au inceput sǎ se formeze branhiile sub formǎ de muguri.Deși la procesul de respiratie participǎ in aceastǎ etapǎ si branhiile,principalul organ care folosește la schimbul de gaze rǎmǐn ǐncǎ venele lui Cuvier,dezvoltate sub forma unei reţele pe suprafaţa corpului se observǎ numeroși melanofori;de asemenea ,ochii au ǐnceput sǎ se pigmentaze,dar numai in partea central,zona marginal fiind ǐncǎ nepigmentatǎ. Larvele au o puternicǎ reacţie negativǎ la luminǎ și de aceea ǐn timpul zilei stau la fundul apei ascunse printer plante sau detritus vegetal.In mod experimental,proiectǐndu-

5

se un fascicule de luminǎ asupra lor,ele se raspǐndesc ǐn directive opusǎ,iar dacǎ lumina este difuzǎ si vine de sus,larvele se așazǎ pe fundul vasului.Sǐnt ǐn general sedentare,stǐnd fixate cu ajutorul mustǎţilor pe obiecte de pe fundul apei.In acest timp insǎ efectueazǎ in permanent mișcǎrinondulatorii cu partea terminalǎ a corpului si coadǎ, creǐnd o mișcare a apei care le ajutǎ la o bunǎ respiraţie.

Larve de somn in diferite etape de dezvoltare

-la 3 zile(L=8,4 mm)-la 5-6 zile(L=11-12 mm)-la 7 zile (L=14 mm) De aceea,rolul mustǎţilor in aceastǎ etapǎ este mai ales acela de a le fixa,de a le frǐna,ǐn momentul cǐnd executǎ mișcǎri ondulatorii. Dupǎ eclozare larval nu se depǎrteazǎ pre mult de cuibul lor format doar din exuviile icrelor și ǐn momentul ǐn care sǐnt atacate se refugiazǎ aici de cele mai multe ori nu mai pot scapa din structura buretoasa a acestor si mor prin asfixie. Cand larvele au ajun la 10 mm lungime operculele sunt complet dezvoltate acoperind reteaua vaselor Couvier ,care mai au inca un rol de organ de respiratie. Dupa circa 7 zile de la eclozare lungimea este de 14 mm .In aceasta etapa larvele incep sa se hraneasca active desi mai au inca reserve viteline (se gasesc in etapa nutritiei mixte endogena- exogena).Gura este mare,functional si prevazuta in zona marginala cu terminatii nervoase cu rol gustative;acelasi rol il au si mustatile care nu mai prezinta glande lipicioase desi nu mai folosesc la fixarea larvelor.

6

Este defapt o modificare in concordant cu aparitia functiei de hranire active ,care presupune capacitatea si necesitatea de deplasare si vanare a hranei. Rolul principal in procesul de respiratie in au brahiile;reteaua venelor lui Cuvier (acum complet acoperite de opercula)este foarte redusa si nu mai foloseste la respiratie . In acesta etapa incepe sa se formeze tesutul mezenchimatos in dreptul aripioarelor neperechi si la pectoral.Picmentatia se accentueaza datorita inmultirii numarului de melanfori raspanditi pe toata suprafata corpului .Larvele se deplaseaza in zona de la fundul apei si mai au inca o slaba reactive negative la lumina. Dupa 8-9 zile de la eclozare larvele au consumat in intregme rezervele viteline si se hranesc indeosebire cu plankton.Pana la varsta de 15-20 zile ,principal baza trofica este alcatuita din zooplankton(copepode si cladocere),iar de la varsta de 25-30 zile in continutul stomacal se gasesc si larve de chironomide si efemere.Puii de o vara devin ihtiofagi.Asadar,pe parcursul dezvoltarii, larvele si puii de somn folosesc mai multe nivele trofice;cunoasterea acestor nivele ne permite dirijarea corecta a cresterii lor.

7

BAZA TEHNICA SI TEHNOLOGIA REPRODUCERII DIRIJATE

In vederea reproducerii si a dezvoltarii lervelor si puilor de somn sint necesare bazine pentru parcarea reproducatorilor; bazine pentru reproducere;bazine pentru incubatia icrelor;bazine pentru cresterea larvelor si puilor. Bazinele pentru parcarea reproducatorilor au suprafata de 200-300 m2,adancime medie de 2-2,5 m si sint alimentate cu un current continuude apa curate.Aici,reproducatorii sint introdusi inainte de epoca de reproducere sau,dupa cum mentioneaza Huet,chiar si in timpul iernii. Reproducatorii sint procurati fie din mediul natural (ceea ce este mai dificil),fie din helesteie de crestere unde sint hraniti cu pesti de mica valoare economica. Bazinele pentru depunerea icrelor se construiesc in apropierea bazinelor de parcare, avind suprafata de 100-200 m2 si adancime de 1 m. In epoca de reproducere,cand temperature api a atins 18-200C, in aceste bazine se introduce o pereche sau doua de reproducatori. In general se recomanda folosirea unor reproducatori de 4-12 kg. In bazine se instaleaza saltele, asemanatoare celor folosite la reproducerea salaului, cu dimensiuni de 1,2 x 1,2 m. Acestea sint plasate la o distant de circa 5 m una de alta,fiind prevazute cu un system de pirghii pentru a putea fi controlate si scoase din apa in momentul in care se constata depunerea icrelor . In momentul trecerii din bazinele de reproducere in bazinele de incubatie,apropiate unele de altele, icrele trebuie ferrite de lumina solara si de uscaciune. Bazinele pentru incubatia icrelor se construiesc in apropierea lacurilor sau a helesteielor care urmeaza sa fie populate cu larve si pui de somn. Huet mentioneaza ca in Ungaria, unde se foloseste aceasta metoda, dimensiunile bazinului de incubatie sint de 3 x 3 x 0,5 m.Ele sint alimentate cu apa curenta,avind grija ca temperature sa nu scada sub 18-190C, dar nici sa se ridice peste 24-250C. In general, de la o femela se obtin 20.000-100.000 de larve.Dupa eclozare, larvele se tin 3-4 zile in aceste bazine , apoi sint trecute in bazinele de predezvoltare. Bazinele de predezvoltare sint mici helestei, de 200-300 m2si adincimi de 1-1,5 m, in care se introduce 10-15 larve/m2.Inainte de introducerea larvelor ,helesteile se pregatesc pentru a produce o cantitate bogata de plancton,raspandindu-se ingrasaminte minerale si organice. Perioada de crestere a larvelor in aceste bazine este de 3-5 saptamani,timp in care larvele ajung la 5-7 cm si 1-5 g. Randamentul este de 30 pana la 50%. Bazinele de crestere a larvelor , amenajate pentru cresterea larvelor de somn pana la varsta de 1 an, au suprafata de 1.000-2.000 m2. Densitatea de populare este de 10 larve/m2.In legatura cu hrana trebuie retinut ca in complementarea hranei natural larvele trebuie hranite artificial.

8

Ca si la pastrav, se poate da carne de vita sau peste proaspat sau hrana granulate, de mai multe ori pe zi.

Alte metode de reproducere si crestere . Pentru depunerea icrelor si incubatie se poate folosi un singur helesten, de 1.000 m2 , in care se introduce 5 perechi de reproducatori,instalandu-se un numar dublu de saltele. Dupa aproximativ 5 saptamani de la eclozare se pot recolta larve de circa 5 cm, cu care se populeaza helesteiele de crestere a crapului in vara a 2-a sau a 3-a. Densitatea de populare cu larve de somn este de 1.000-2.000 de exemplare /ha.Toamna se recolteaza puii de o vara de 40-100 g, randamentul fiind de 10-20% .

1-saltea din rǎdacni de salcie pentru depunerea icrelor de somn.2-ladǎ pentru incubaţia icrelor de somn.

O metoda mai simpla,dar cu rezultate mai putin certe , consta in folosirea helesteielor de ingrasare a crapului pentru depunerea icrelor, incubatie ,dezvolatrea si cresterea larvelor de somn .In acest scop se introduce 3 perechi de reproducatori pe hectar sau,in locul acestora ,saltele cu icre fecundate.

9

BIBLIOGRAFIE

Ioan Bud - "Pestii si tainele umbrelor subacvatice" Aurelia Nicolau,Gh BrezeanuMaria Caloianu-Iordachel, A Busnitǎ-“Reproducerea artificial și dezvolatrea la pești”

10

11

12

13

14