doi:10.2775/60979

RapoRt geneRal privind

activitatea UniUnii eUropene2010

Comisia euRopeană

NA

-AD

-11-001-RO-C

RapoRt geneRal privind activitatea UniUnii eUropene 2010

ro

ISSN 1977-0308

Prețul în Luxemburg (fără TVA): 7 EUR

Raport general privind activitatea Uniunii Europene – 2010Comisia Europeană

Direcţia Generală Comunicare

Publicaţii

1049 Bruxelles

BELGIA

Raportul general privind activitatea Uniunii Europene – 2010 a fost adoptat de

Comisia Europeană la 16 februarie 2011 sub cota SEC(2011) 189.

http://europa.eu/generalreport/ro/welcome.htm

Ilustraţia copertei: © Corbis

2011 — 136 p. — 21 × 29,7 cm

ISBN 978-92-79-17475-9

doi:10.2775/60979

Luxemburg: Oficiul pentru Publicaţii al Uniunii Europene, 2011

© Uniunea Europeană, 2011

Reproducerea este autorizată. Pentru orice utilizare sau reproducere a

imaginilor, permisiunea trebuie solicitată direct de la deţinătorii drepturilor de

autor.

Printed in Belgium

TipăriT pe hârTie înălbiTă fără clor elemenTar (ecf)

Preţul în Luxemburg (fără TVA): 7 EUR

Uniunea Europeană

Tbilisi

Priština

Bern

Tunis

YerevanSarajevo

Chişinău

Beograd

Minsk

Moskva

Oslo

Podgorica

DimashqBeyrouth

Kyïv

AlgerRabat

Tiranë

London

København

Amsterdam

Wien

ΛευκωσίαLefkosiaLefkosa

Paris

MadridLisboa

Roma

ΑθήναιAthinai

Bucureşti

Bratislava

Valletta

Tallinn

ZagrebLjubljana

СофияSofia

Vilnius

Budapest

Warszawa

Praha

Berlin

Ankara

HelsinkiHelsingfors

Stockholm

Baile Átha CliathDublin

Skopje

Rīga

BrusselBruxelles

Luxembourg

Reykjavík

Moldova

SakartveloAzərbaycan

Haїastan

IranKosovo

Suisse

Libnan

CrnaGora

(Azər.)

Bosna iHercegovina

Shqipëria

Svizzera

Schweiz

Città delVaticano

Liechtenstein

R.

San MarinoMonaco

Andorra

El DjazâirEl MaghrebTounis

Srbija

Qazaqstan

Ukraїna

Belarus'

Rossija

SouriyaIraq

Norge

* UNSCR 1244

Luxembourg

Κύπρος

België

Belgique

KibrisKypros

Slovenija

Polska

Magyarország

SlovenskoČeská

republika

Eesti

Latvija

Deutschland

Ireland

Portugal

Éire

България

Danmark

France

ΕλλάδαEllada

Hrvatska

Suomi

Sverige

Nederland

Österreich

Italia

Finland

LietuvaUnited Kingdom

Malta

Türkiye

România

BulgariaEspaña

P.J.R.M.

Ísland

0 500 km

Guyane(FR)

Guadeloupe (FR)

Martinique (FR)

Réunion (FR)

Canarias (ES)

Madeira (PT)

Açores (PT)

Suriname

Brasil

Paramaribo

Member states of the European Union (2011)

Candidate countries

Statele membre ale Uniunii Europene

Țări candidate

RapoRt geneRalprivind

activitatea UniUnii eUropene2010

2

C U P R I N S

CUvâNt-îNaINte 4

1 StImUlaRea RedReSăRII 6

RedResaRea economic ă și consolidaRea guveRnanței 8Sprijinirea Statelor membre în dificultate 9

conSolidarea guvernanței economice 12

un sec toR financiaR și o concuRență în seRviciul cetățeniloR 16noua arhitec tură de Supraveghere financiară 16

reforma legiSlației financiare 17

rolul juc at de politic a în domeniul concurenței 19

RedResaRea globală și coopeRaRea inteRnațională 21

stRategia euRopa 2020 – o cReșteRe inteligentă, duRabilă și favoRabilă incluziunii 22eliberarea potențialului europei – cele șapte inițiative emblematice 23

relanSarea pieței unice 30

2 UN PRoIeC t PeNtRU CetățeNI: oameNII îN CeNtRUl aC țIUNII eURoPeNe 34

un spațiu de libeRtate, secuRitate și justiție pentRu cetățeni 36conStruirea unei europe a cetățenilor: juStiție, drepturi fundamentale

și cetățenie 38

afaceri interne: o europă deSchiSă și Sigură 44

implic aRea cetățeniloR și simplific aRea vieții loR cotidiene 49Servicii 49

Sănătate și conSumatori 51

beneficiile rezultate dintr-o piață echitabilă 54

drepturi Sociale 56

educ ație și cultură 58

protec ția civilă 60

drepturile paSagerilor și tranSportul 60

3 eNeRgIe, CombateRea SChImbăRIloR ClImatICe șI medIU 64

eneRgie 66infraStruc tura energetic ă 67

eficiența energetic ă 68

SurSe regenerabile de energie și tehnologii legate de aceSte SurSe 69

energia nucleară 71

relațiile internaționale și Securitatea aprovizionării cu energie 71

o piață eficientă 72

combateRea schimbăRiloR climatice 73de la copenhaga la c ancún 75

rezultatele conferinței de la c ancún 76

3

mediul 77biodiverSitate 77

SuStenabilitatea ecologic ă 78

utiliz area durabilă a reSurSelor naturale și a mediului marin 79

4 Ue îN lUme 84

pRomovaRea guveRnanței multilateRale 86

consolidaRea alianțeloR stRategice 87

pRomovaRea păcii, a secuRității și a dReptuRiloR omului 91

comeRțul – desfășuRaRea de opeRațiuni comeRciale în întReaga lume 95

ex tindeRea 99

politic a euRopeană de vecinătate 102

Răspunsul la cRizele umanitaRe 103

coopeRaRea pentRu dezvoltaRe 105

5 o UNIUNe eURoPeaNă maI demoCRatIC ă, maI efICIeNtă șI maI ReSPoNSabIlă 110

puneRea în aplic aRe a tRatatului de la lisabona 112

instituțiile ue 113parlamentul european 113

proiec tul europa 2030 114

conSiliul european 114

conSiliul 114

comiSia europeană 115

parlamentele naționale 118

curtea de juStiție a uniunii europene 119

comitetul economic și Social european 121

comitetul regiunilor 121

ombudSmanul european 122

alte inStituții 122

agenții 122

eficiență și tRanspaRență 123reglementarea inteligentă 123

geStionarea c alității legiSlației pe parcurSul ciclului de politic ă 124

îmbunătățirea punerii în aplic are a legiSlației ue 125

prote jarea intereSelor financiare ale ue și lupta împotriva fraudei 126

mai multă tranSparență 128

bugetul ue pentRu 2011 128

cRonologie 132

r a p o r t g e n e r a l 2 0 1 0 | c U p r i n S

4

C U v â N t - î N a I N t eÎmi voi aminti de anul 2010 ca fiind unul dintre anii cei mai bogați în evenimente

din istoria Uniunii Europene.

Acest an a fost dominat de criza datoriei publice care a afectat zona euro. Uneori,

era dificil de prevăzut ce se va întâmpla în momentele imediat următoare. Une-

ori, am fost împinși dincolo de limitele noastre. Uneori, am fost constrânși să

adoptăm măsuri excepționale. Faptul că am reușit să depășim dificultățile repre-

zintă o dovadă a determinării și a solidarității care există în Uniunea Europeană.

Criza datoriei publice a demonstrat că astăzi, mai mult ca niciodată, depindem unii de

alții. O problemă într-o țară poate deveni rapid o problemă pentru toți, iar reacția unui

guvern influențează în mod direct opțiunile celorlalte guverne, indiferent dacă se află

în zona euro sau în afara acesteia. Din acest motiv am reacționat cu o hotărâre fermă

pentru a obține consolidarea fiscală, nu ca obiectiv în sine, ci ca mijloc de a garanta

creșterea, locurile de muncă și prosperitatea noastră viitoare. Învățăm din erorile trecu-

tului și adoptăm decizii care modifică modul în care ne vom comporta în viitor.

În 2010, am aprobat programe financiare pentru Grecia și Irlanda și am garantat

stabilitatea monedei euro. Acordul privind o plasă de siguranță de 750 mili-

arde EUR în luna mai și angajamentul privind constituirea unui fond permanent

pentru criză începând cu anul 2013 au reprezentat măsuri cruciale în vederea

obținerii stabilității necesare.

Ele au dus la angajamentul din partea tuturor celor 27 de state membre în vede-

rea evitării repetării unei astfel de situații. Acesta este motivul pentru care Comi-

sia a prezentat propuneri legislative pentru o nouă abordare în materie de

guvernanță economică. Sper că uniunea noastră monetară va fi în curând com-

pletată de uniunea economică îndelung așteptată.

De asemenea, am realizat o supraveghere și o reglementare eficiente ale piețelor

noastre financiare. Acum un an, puțini ar fi crezut că vom dispune de un nou sistem

de supraveghere a piețelor noastre financiare aflat în funcțiune începând cu

1 ianuarie 2011. Sunt ferm convins că acesta este unul dintre cele mai bune exem-

ple privind modul în care Europa poate demonstra că operează o schimbare.

În ceea ce privește anul următor, este clar că 2011 va defini Europa pe care ne-o

rezervă viitorul.

Realizarea redresării economice va fi la fel de importantă în următoarele 12 luni.

Consolidarea fiscală, reformele structurale și reformele legate de creștere trebuie să

fie prioritare.

Un element central al noii noastre strategii va fi noul semestru european, care

combină norme fiscale mai stricte, consolidând Pactul de stabilitate și creștere,

cu o coordonare economică eficientă. Acest element, împreună cu adoptarea

propunerilor Comisiei privind guvernanța economică, până în vara acestui an, va

constitui un salt important în ceea ce privește modul de abordare a problemelor

economice în Europa.

De la energie la inovare, de la Agenda digitală la educație, de la industrie la

mediu, trebuie să stimulăm creșterea în noua economie a Europei. Nu ne putem

întoarce la dezechilibrele care existau înainte de criză. Doar prin intermediul

unor noi forme de creștere vom asista la o restabilire a încrederii și la crearea de

noi locuri de muncă. Comisia va prezenta propuneri în fiecare dintre aceste sec-

toare, astfel încât să dispunem de o strategie pe termen mediu pentru a susține

gestionarea crizei pe termen scurt.

© U

niun

ea E

urop

eană

5

În ultimele 12 luni, am inițiat dezbaterea cu privire la modul în care Europa își

poate investi în mod optim resursele. Aș dori ca Uniunea Europeană să se con-

centreze asupra unor acțiuni care să contribuie la creșterea economiilor noastre

și să stimuleze crearea de locuri de muncă. Trebuie să ne investim resursele

financiare astfel încât să obținem cel mai mare beneficiu posibil. Și ar trebui să

investim în domenii care stimulează creșterea și ne ajută să îndeplinim obiecti-

vele din agenda noastră europeană. Calitatea cheltuielilor ar trebui să fie punctul

de referință pentru noi toți.

Consider că Uniunea Europeană trebuie să ofere valoare adăugată și să aducă beneficii

reale cetățenilor săi. Trebuie să sporim beneficiile pe care le oferă piața unică cetățenilor

și întreprinderilor. Trebuie să protejăm mai bine consumatorii și să ne asigurăm că

întreprinderile sunt în măsură să concureze în mod loial la nivel transfrontalier.

De asemenea, Europa trebuie să dispună de o piață unică pentru drepturile

cetățenilor și pentru valori. O dimensiune fundamentală a Europei noastre este

crearea unui spațiu de libertate, securitate și justiție. Depunem eforturi intense

pentru a pune în aplicare planul de acțiune de la Stockholm. Vom impulsiona

semnificativ acțiunile în domeniul azilului și al migrației legale și ilegale.

Astăzi este mai important ca oricând modul în care Europa se poate proiecta mai

bine din punct de vedere politic și economic la nivel mondial. Pe măsură ce se

conturează parteneriatele strategice ale secolului XXI, Europa ar trebui să profite

de ocazie pentru a-și defini viitorul. Aștept cu nerăbdare ca Uniunea să își asume

la nivel global rolul care corespunde importanței sale economice. Partenerii

noștri ne privesc și așteaptă din partea noastră un angajament la nivelul Uniunii

Europene în ansamblu, nu doar angajamentul a 27 de țări individuale. Înființarea

Serviciului European de Acțiune Externă este un mare pas înainte către coerența

acțiunii noastre externe. De la G20 și până la agenda privind dezvoltarea pentru

Obiectivele de dezvoltare ale mileniului, sunt mândru să afirm că, în prezent,

Comisia contribuie la un rol mult mai activ al Uniunii Europene.

Anul 2010 a fost anul politicilor care oferă rezultate concrete pentru cetățenii

noștri. Pentru a obține acest rezultat, am operat modificări importante în ceea ce

privește modul de funcționare al instituțiilor noastre. Am avut privilegiul de a

conduce o nouă echipă de comisari. A fost un prim an dificil, însă sunt mândru de

rolul central pe care Comisia l-a avut în ghidarea Uniunii Europene în contextul

crizei economice și în conceperea răspunsului politic la această problemă. Pro-

punerile Comisiei au stabilit agenda și au oferit baza pentru adoptarea de către

Consiliul European a principalelor decizii strategice. Consiliul European a devenit

în prezent o instituție cu drepturi depline, cu un președinte permanent. Aceasta

este o evoluție pozitivă, care oferă stabilitate și consistență reprezentanței celor

27 de state membre. Cu un Parlament European revigorat, care are noi

responsabilități, dispunem de un cadru instituțional stabil pentru următorii ani,

esențial pentru ca Uniunea Europeană să poată ieși din criză mai puternică.

Raportul general pentru anul 2010 oferă o imagine de ansamblu detaliată cu

privire la activitățile Uniunii Europene în cursul anului trecut. Sper că el va stimula

într-o mai mare măsură dezbaterea cu privire la activitatea noastră.

José Manuel Barroso

r a p o r t g e n e r a l 2 0 1 0 | c U v n t - Πn a i n t e

capitolul 1 stimulaRea RedResăRii

De-a lungul anului, instituțiile UE au căutat în mod hotărât

soluții la problemele care amenințau stabilitatea

economică a Uniunii Europene.

UE a reacționat cu fermitate în fața amenințărilor imediate

cu care s-au confruntat finanțele publice ale Greciei și ale

Irlandei, protejând în același timp și stabilitatea euro.

Pentru a răspunde numeroaselor provocări apărute de-a

lungul anului, UE a acționat rapid și decisiv pentru a realiza

stabilizarea pe termen scurt, după care s-a lansat într-un

exercițiu cu bătaie lungă de consolidare bugetară pe

termen mediu și de reformă a supravegherii bugetare și

economice.

Crearea și implementarea rapidă mai întâi a unui

mecanism de împrumut în regim de urgență pentru Grecia,

apoi a unor mecanisme de sprijin financiar temporar

pentru zona euro în ansamblu au permis Greciei să înceapă

procesul de redresare a finanțelor naționale. În a doua

parte a anului, aceeași reacție promptă a făcut posibilă

limitarea riscurilor generate de dificultățile economice

acute ale Irlandei. S-au întreprins, de asemenea, măsurile

necesare pentru crearea unui Mecanism European de

Stabilitate permanent, care va intra în vigoare în 2013.

În paralel, au fost introduse noi pârghii de control al

sistemului financiar, concepute pentru a preveni reapariția

problemelor care au stat la originea crizei din ultimii doi

ani. Între timp, UE a căutat împreună cu partenerii

internaționali modalități comune de acțiune cu privire la

mai multe aspecte ale guvernanței economice

internaționale, în vederea consolidării creșterii și

stabilității, promovării comerțului și asigurării unor

condiții echitabile de concurență.

Liderii din UE și-au dat acordul la Consiliul European din

iunie pentru propunerea Comisiei Europene referitoare la

un program de 10 ani având ca finalitate o creștere ridicată

și sustenabilă. Strategia Europa 2020 (1), bazată pe

orientările politice pe care președintele Barroso le-a

stabilit pentru noua Comisie la sfârșitul anului 2009, va

exploata la maximum atuurile UE, în special piața unică, și

va crea condițiile necesare pentru ca aceasta să fie cât mai

performantă în actualul context internațional, marcat de

schimbări rapide. Strategia prevede angajamentul deplin

al statelor membre și identifică domenii precise de acțiune

pentru a transforma proiectele ambițioase în realitate.

În strânsă legătură cu Strategia Europa 2020, politica UE în

materie de comerț, întreprinderi, concurență și piață unică

este în curs de perfecționare și actualizare. Întreaga gamă

de politici – de la ocuparea forței de muncă la mediu și de

la drepturile cetățenilor la coeziune – este în curs de

reorientare, astfel încât avantajele obținute să se facă

simțite în întreaga Uniune.

8

„Iată care sunt principalele priorități ale Comisiei Europene în momentul de față:

guvernanța economică, piața unică, inovarea, politica industrială și locurile de

muncă.” José Manuel Barroso, 14 octombrie

R e d R e S a R e a e C o N o m I C ă ș I C o N S o l I d a R e a g U v e R N a N ț e I

Așa cum au demonstrat-o, în modul cel mai concret, evenimentele din ultimul an, ceea ce se întâmplă într-un stat membru poate să le afec-teze pe toate celelalte. Revenirea Uniunii în ansamblu la echilibru eco-nomic a însemnat susținerea acelor state membre care s-au confruntat cu cele mai mari probleme. Principiul solidarității promovat de UE a luat o formă cât se poate de tangibilă în momentul în care acțiunea comună a reinstaurat stabilitatea finanțelor naționale prin asigurarea accesului la credit. Ca răspuns la problemele cu care s-a confruntat Gre-cia și pentru a prezerva stabilitatea zonei euro în general, UE a înființat rapid mecanisme temporare de furnizare a creditării necesare, asociate unor condiții politice stricte care să permită repoziționarea economii-lor pe un fundament solid. Astfel, UE a reușit să restabilească încrede-rea în finanțele publice din zona euro și în credibilitatea monedei unice. De asemenea, UE a promovat asumarea responsabilității, în special în rândul statelor membre cu datorii foarte mari, care au luat măsuri importante de consolidare a finanțelor publice.

Evenimentele și soluțiile propuse au generat, de asemenea, un consens din ce în ce

mai larg între statele membre și instituțiile UE. A devenit din ce în ce mai clar că vii-

torul UE și al cetățenilor săi depinde de fermitatea cu care statele membre își gesti-

onează economiile naționale. Ca urmare, UE a luat măsurile necesare pentru a con-

solida și moderniza guvernanța economică în zona euro și la nivelul Uniunii în

general, printr-o coordonare mai accentuată a politicilor și reformelor bugetare și

structurale, acordând în același timp o atenție specială monitorizării competitivității.

Un grup de lucru prezidat de Herman Van Rompuy, președintele Consiliului Euro-

pean, a formulat o serie de recomandări prin care se cerea să se respecte cu mai

multă strictețe normele pactului de stabilitate și creștere și regulile specifice unei

politici fiscale prudente. UE a luat, de asemenea, măsuri de înăsprire a regulilor care

stau la baza uniunii economice și monetare; printre acestea se numără consolidarea

supravegherii planurilor bugetare naționale și înăsprirea sancțiunilor împotriva

statelor membre care duc politici bugetare iresponsabile.

Cancelarul Germaniei, Angela Merkel

(în dreapta), și președintele Franței,

Nicolas Sarkozy (în stânga), îl însoțesc pe

Georgios Papandreou, prim‑ministrul

Greciei, primul stat membru care

a beneficiat de asistența acordată de UE.

© U

niun

ea E

urop

eană

9 r a p o r t g e n e r a l 2 0 1 0 | S t i m U l a r e a r e d r e S ă r i i

„Suntem ferm hotărâți. Șefii de stat sau de guvern din zona euro sunt pregătiți să ia toate măsurile necesare pentru asigurarea stabilității zonei euro în ansamblu.” Herman Van Rompuy, Bruxelles, 16 decembrie

CUm a a jUtat UNIUNea eURoPeaNă gReCIa șI IRlaNda

În luna mai, UE și FMI au pus la dispoziția Greciei 110 miliarde EUR.

În luna decembrie, UE, statele membre din zona euro, Regatul Unit, Suedia și Danemarca, FMI, Trezoreria Irlandeză și Fondul Național de Rezervă a Pensiilor au pus la dispoziția Irlandei 85 miliarde EUR.

SPRIjINIRea StateloR membRe îN dIfICUltateUE a luat măsuri pentru asigurarea stabilității financiare, mai întâi prin asistența

financiară condiționată acordată Greciei, apoi prin mecanismele pentru zona

euro și UE în ansamblu. În mai, Grecia a primit acces la finanțare temporară,

deoarece nu a reușit să obțină finanțare cu dobânzi convenabile de pe piețele

financiare, ca urmare a suspiciunilor investitorilor legate de eventualitatea intră-

rii sale în incapacitate de plată. Acordul încheiat cu Grecia (2), în cadrul căruia

statele membre [împreună cu Fondul Monetar Internațional (FMI) și Banca Cen-

trală Europeană (BCE)] au oferit 110 miliarde EUR, a avut la bază condiții stricte,

un program amplu și ambițios de reforme structurale și o monitorizare perma-

nentă. Pachetul financiar asigură Greciei o perioadă de până la doi ani în care nu

va mai fi nevoie să caute finanțare pe piețele financiare, după care va trebui să

recurgă din nou la finanțare de pe aceste piețe.

UE a acționat rapid, oferind sprijin financiar sub forma unei garanții în zece zile

de la primirea cererii. Această reacție rapidă a fost cu atât mai lăudabilă cu cât

tratatele UE nu prevăd în mod explicit instrumente care să permită soluționarea

unei astfel de situații extraordinare. Liderii din zona euro au fost nevoiți să pună

urgent la punct un mecanism de salvare financiară care să respecte în același

timp atât legislația UE, cât și legislația națională a statelor membre implicate.

Comisia a jucat un rol important în conceperea și adoptarea pachetului financiar,

a reunit contribuțiile bilaterale într-un împrumut comun și a negociat condițiile

cu autoritățile din Grecia.

Ulterior, în perioada 7-9 mai, ca răspuns la preocupările generale legate de posi-

bilitatea unei contagiuni în zona euro, au fost create, în urma unui nou efort

comun și ambițios din partea instituțiilor UE și a statelor membre, două meca-

nisme temporare de sprijin pentru statele membre. A fost deblocată o sumă

totală de 500 miliarde EUR, care cuprindea un mecanism de stabilizare în valoare

de 60 miliarde EUR destinat tuturor statelor membre și administrat de Comisie –

mecanismul european de stabilizare financiară (MESF) – și un fond interguverna-

mental de 440 miliarde EUR pentru statele din zona euro – Fondul european de

stabilitate financiară (FESF) – administrat prin intermediul unui vehicul creat

special în acest scop (3). La această sumă s-a adăugat o contribuție din partea FMI

în valoare de 250 miliarde EUR. Acest program de stabilizare fără precedent, cu o

durată de trei ani și cu acces supus unor condiții stricte, garantează sprijin tem-

porar deosebit de eficace pentru țările din zona euro care se confruntă cu o

creștere explozivă a randamentului obligațiunilor de stat.

Acțiunea concertată la nivelul UE a permis

limitarea riscurilor generate de dificultățile

economice grave din Irlanda, unde măsurile

de austeritate au provocat proteste publice

generalizate.

© A

P / R

epor

ters

10

La sfârșitul lunii noiembrie, guvernul Irlandei, care se confrunta din nou cu

dificultăți în finanțarea împrumuturilor contractate, a solicitat asistență financi-

ară. După intense coordonări, Consiliul, Comisia și BCE au convenit asupra faptu-

lui că acordarea de asistență Irlandei constituia o măsură de protecție a stabilității

financiare în UE și în zona euro. Aceste instituții au acordat sprijin financiar prin

intermediul MESF și FESF. A fost prima utilizare a acestui nou fond. Miniștrii de

finanțe au formalizat împrumutul și condițiile atașate acestuia la începutul lunii

decembrie (4). Împrumuturile vor fi acordate în baza unui program negociat cu

autoritățile irlandeze de Comisia Europeană și FMI în colaborare cu BCE. Progra-

mul în trei piloni prevede o remodelare a sistemului bancar irlandez, reinstaura-

rea sustenabilității bugetare, inclusiv corectarea deficitului excesiv până în 2015,

și reforme structurale de consolidare a creșterii. Asistența europeană (inclusiv

împrumuturile bilaterale) se ridică la 45 miliarde EUR din totalul de 85 mili-

arde EUR.

Pe tot parcursul anului, BCE a menținut ratele dobânzii de referință la niveluri

minime fără precedent, în paralel cu alte măsuri non-standard care vizau reflec-

tarea eficientă a ratelor scăzute ale dobânzilor în economie și, în final, asupra

prețurilor. Programul pentru piața valorilor mobiliare i-a permis să cumpere

obligațiuni publice și private din zona euro și să asigure profunzimea și lichidita-

tea segmentelor disfuncționale ale pieței obligațiunilor de stat pentru a restabili

buna funcționare a mecanismului de transmitere a politicii monetare.

Președintele BCE, Jean‑Claude Trichet,

a subliniat în repetate rânduri capacitatea

monedei euro de a depăși perturbările și

a dus o politică de menținere a ratei

dobânzii la niveluri minime fără precedent.

© A

P / R

epor

ters

detalIIle NoIloR meC aNISme temPoRaRe

Mecanismul european de stabilizare financiară (MESF) constă în maximum 60 miliarde EUR și este administrat de

Comisia Europeană, care utilizează bugetul UE drept garanție pentru a obține fonduri de pe piețele financiare, pe care le

împrumută ulterior statului membru beneficiar. Fondul european de stabilitate

financiară (FESF) poate furniza până la 440 miliarde EUR pentru a sprijini statele

din zona euro care sunt amenințate de riscul de a nu-și putea achita datoria

publică. Este un vehicul investițional care își va emite propria datorie cu scopul de a

acorda împrumuturi în eventualitatea în care o țară din zona euro se confruntă cu

mari dificultăți financiare. Datoria fondului va fi garantată de statele din zona euro,

precum și de Suedia și Polonia, care s-au oferit să participe.

%

– 1

0

1

2

3

4

5

6

201020092008200720062005200420032002200120001999

Surse: Comisia Europeană și BCE.

Ratele INflațIeI șI ale dobâNZII

rata directoare a dobânzii pentru împrumuturile acordate de Banca centrală europeană

rata inflației

11 r a p o r t g e n e r a l 2 0 1 0 | S t i m U l a r e a r e d r e S ă r i i

În același timp, mai multe țări au început să aplice măsuri de consolidare pentru

a reduce deficitele bugetare și a reinstaura sustenabilitatea bugetară în limitele

cadrului comun prevăzut de Pactul de stabilitate și creștere al UE. Statele mem-

bre trebuie să răspundă solidarității manifestate de UE prin asumarea

responsabilităților ce le revin. Condițiile drastice atașate mecanismului de stabi-

lizare creat în 2010 pornesc de la ipoteza că statele membre beneficiare își asumă

integral rolul limitând cheltuielile publice și realizând reformele necesare reechi-

librării finanțelor publice.

Consiliul European din luna octombrie a convenit că statele membre trebuie să

instituie un mecanism permanent pentru soluționarea situațiilor de criză care să

asigure stabilitatea financiară a zonei euro. Președintele Consiliului European s-a

consultat cu membrii acestuia în vederea efectuării unor modificări minore ale

tratatului. Ca urmare, Consiliul European din decembrie a căzut de acord asupra

modificării tratatului pentru a permite crearea Mecanismului European de Stabi-

litate (MES), cu care se dorește înlocuirea MESF și FESF în 2013. Mecanismul va fi

activat prin acordul reciproc al statelor membre din zona euro în situația în care

este amenințată stabilitatea zonei euro.

modIfIC aRea PRoPUSă a tRatatUlUI

La articolul 136 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene se va adăuga următorul alineat: „(3) Statele membre a căror monedă este euro pot institui un mecanism de stabilitate care urmează să fie activat în cazul în care este indispensabil pentru a garanta stabilitatea zonei euro în ansamblu. Acordarea oricărei asistențe financiare necesare în temeiul mecanismului va face obiectul unei stricte condiționări.”

UeSUa

Japonia

china

CReșteRe șI CRIZăCreșterea PIB-ului, variația anuală reală (%). 2011-2012 sunt previziuni

10

5

0

–5

–10

Sursă: Comisia Europeană.

2000 2002 2004 2006 2008 2010 2012

12

CoNSolIdaRea gUveRNaNțeI eCoNomICeCriza a scos la iveală nerespectarea regulilor de disciplină bugetară și incapacita-

tea de a garanta că statele membre aplică politici economice sănătoase, orientate

către competitivitate. În cursul anului, Parlamentul, Consiliul și Comisia au lucrat

la edificarea unei noi arhitecturi, în vederea remedierii acestor deficiențe. Aces-

tea au convenit să creeze:

un regim de supraveghere mai puternic, mai sever și mai amplu, care să aco-

pere politicile bugetare, macroeconomice și structurale, precum și problemele

de competitivitate. Acest regim va reflecta interdependența, element central

al economiei europene. Se are în vedere un tablou al indicatorilor, pentru a se

asigura identificarea din timp a divergențelor importante și cu potențial de

amplificare; aceasta va declanșa recomandări de acțiuni corective, sprijinite de

mecanisme concrete de execuție. Noile măsuri vor promova reformele struc-

turale, inovația și comerțul, care vor ajuta Europa să revină la o creștere dura-

bilă și echilibrată și vor contribui la crearea de locuri de muncă pentru viitor;

o evaluare colegială a proiectelor de bugete naționale, denumită „semestru

european” deoarece va avea loc în prima jumătate a fiecărui an. Începând din

2011, statele membre vor prezenta Comisiei programele lor de stabilitate sau

de convergență, astfel încât să se poată verifica dacă se respectă regulile pre-

văzute de Pactul de stabilitate și creștere. Pentru a se asigura calitatea datelor

necesare, s-au stabilit noi competențe care să permită verificarea statisticilor

statelor membre. Evaluarea va lua în considerare și planurile de stimulare a

competitivității și de a introduce reformele structurale necesare. Rezultatele

acestui demers vor fi o mai mare transparență economică și abordări bugetare

concertate, ceea ce va fi de ajutor statelor membre la momentul stabilirii, dis-

cutării și adoptării bugetelor naționale. În mod concret, semestrul european va

alinia procesele instituite în cadrul Pactului de stabilitate și creștere și orientă-

rile generale de politică economică. El va acoperi disciplina bugetară, stabilita-

tea macroeconomică și politicile de stimulare a creșterii în conformitate cu

Strategia Europa 2020;

o consolidare a regulilor de bază ale uniunii economice și monetare, în special

printr-o mai mare strictețe a Pactului de stabilitate și creștere, cu accent pe

politici bugetare prudente pe termen mediu și acordând o mai mare atenție

controlului datoriei. Se prevăd sancțiuni aplicabile statelor membre care duc

politici bugetare neconforme cu dimensiunea europeană. Într-o rezoluție din

luna mai cu privire la sustenabilitatea pe termen lung a finanțelor publice,

Parlamentul European a subliniat, la rândul său, necesitatea de a acorda priori-

tate supravegherii nivelului datoriei.

Estonia intră în zona euro

Estonia și-a câștigat dreptul de a intra în zona euro, demonstrând astfel că moneda unică nu și-a pierdut atractivitatea. În luna iunie, UE a răspuns pozitiv la cererea acesteia de a adopta moneda unică, Estonia devenind astfel în ianuarie 2011 cel de al 17-lea membru al zonei euro. Estonia are o economie sănătoasă, îndeplinind astfel criteriile de aderare la moneda euro. Ea a reușit să mențină inflația și dobânda la un nivel scăzut. Anul trecut, Estonia a înregistrat un deficit bugetar de 1,7 % din PIB, cu mult sub nivelul de 3 % stabilit de UE. Datoria publică a fost de asemenea scăzută, de numai 7,2 % din PIB. Economia este foarte flexibilă și, deși nu este imună la criză, și-a demonstrat capacitatea de funcționare și adaptare în condițiile unui curs de schimb fix timp de aproape două decenii.

eURo: o valoaRe SIgURă îN vRemURI tUlbURI

Bazele euro sunt cât se poate de puternice. Moneda unică este sinonimă cu

o rată mică a inflației, un cont curent echilibrat și o creștere economică de apreciat; în același timp, euro este, în

multe zone ale globului, moneda în care se constituie rezervele. Euro a rezistat

presiunilor la care a fost supus în cursul anului, în ciuda unei anumite volatilități a

cursului de schimb. Nu a existat o criză a monedei euro. Dificultățile au apărut din

cauză că anumite state membre din zona euro nu și-au administrat bine finanțele

publice sau nu au știut să își sporească competitivitatea.

Ministrul de finanțe al Estoniei, Jürgen Ligi,

ține în mâini o monedă euro simbolică

în timpul unei ceremonii organizate

la Bruxelles.

© X

inhu

a / B

elga

13 r a p o r t g e n e r a l 2 0 1 0 | S t i m U l a r e a r e d r e S ă r i i

Legiferare pentru o mai bună guvernanță economică

În septembrie, Comisia a propus un pachet amplu de măsuri legislative de con-solidare a guvernanței economice în UE și în zona euro. Aceste măsuri vizează extinderea și consolidarea supravegherii politicilor bugetare, precum și a politi-cilor macroeconomice și a reformelor structurale. În același timp, ele instituie noi mecanisme de asigurare a respectării normelor pentru statele membre care nu se conformează.

Patru din cele șase propuneri se referă la chestiuni bugetare; printre acestea, o reformă amplă a Pactului de stabilitate și creștere, astfel încât aplicarea sancțiunilor să fie o consecință firească pentru țările care nu își respectă angaja-mentele. Celelalte două regulamente vizează detectarea și soluționarea dezechi-librelor macroeconomice care apar în UE și în zona euro.

Un regulament care consolidează componenta preventivă a Pactului de stabi-litate și creștere (5) și care are rolul de a asigura că statele membre ale UE urmează politici bugetare prudente în vremuri de prosperitate, pentru a dis-pune de rezerve în perioade mai puțin favorabile. Monitorizarea finanțelor publice se va baza pe politici bugetare prudente, Comisia fiind abilitată să emită avertismente în cazul în care se produc deviații considerabile.

Un regulament care consolidează rolul corector al pactului (6), astfel încât evoluțiile datoriei să poată fi urmărite mai îndeaproape, iar procedura de defi-cit excesiv să poată fi invocată în cazul în care se produc deviații. Statele mem-bre a căror datorie depășește 60 % din PIB trebuie să ia măsuri de reducere a datoriei într-un ritm satisfăcător. Conform definiției din regulament, diminua-rea suficientă a ponderii datoriei în PIB care a depășit nivelul de 60 % are loc atunci când diferența față de nivelul de 60 % s-a redus în ultimii trei ani cu aproximativ o douăzecime pe an. În cazul în care apar deviații se poate declanșa procedura de deficit excesiv.

Un regulament privind aplicarea eficientă a supravegherii bugetare în zona euro (7), care vine în sprijinul modificărilor pactului cu un nou set de sancțiuni financiare graduale pentru statele membre din zona euro. În ceea ce privește măsurile preventive, consecința unei devieri semnificative de la politica buge-tară prudentă va fi constituirea unui depozit purtător de dobândă. În cazul componentei corective, dacă se stabilește că într-o țară există un deficit exce-siv, țara respectivă trebuie să constituie un depozit nepurtător de dobândă, în sumă de 0,2 % din PIB. Acesta poate fi transformat într-o amendă în cazul neconformării cu recomandarea de corectare a deficitului excesiv. Pentru asi-gurarea aplicării, se va utiliza un „mecanism de vot invers” la impunerea sancțiunilor, adică propunerea Comisiei pentru aplicarea unei sancțiuni se consideră adoptată dacă nu este respinsă de Consiliu prin majoritate calificată.

O directivă privind cerințele referitoare la cadrele bugetare ale statelor mem-bre (8), care va asigura reflectarea obiectivelor pactului în cadrele bugetare naționale (inclusiv la nivel de sisteme de contabilitate, statistici, practici în materie de previzionare, reguli fiscale, proceduri bugetare și relații fiscale cu autoritățile locale sau regionale). Directiva stabilește cerințele pe care trebuie să le respecte cadrele bugetare naționale pentru a asigura un nivel minim de calitate și coerență cu normele UE, ținând în același timp seama de nevoile și preferințele specifice ale statelor membre.

Un regulament privind prevenirea și corectarea dezechilibrelor macroecono-mice (9), care introduce procedura de dezechilibru excesiv, un nou element al cadrului de supraveghere economică al UE. Evaluarea regulată a riscurilor de apariție a dezechilibrelor va permite Comisiei să realizeze analize aprofundate referitoare la statele membre care prezintă riscuri. În cazul statelor membre cu dezechilibre grave sau cu dezechilibre care periclitează funcționarea UEM, Consiliul poate adopta recomandări și poate iniția o procedură de dezechilibru excesiv. Un stat membru căruia i se aplică procedura de dezechilibru excesiv trebuie să prezinte un plan de acțiuni corective, supus aprobării Consiliului, care va stabili termenele de realizare a acestor acțiuni. Dacă se constată în mod

14

În același timp, în baza normelor existente, Comisia a continuat supravegherea

de rutină a finanțelor statelor membre. În 2010 au fost inițiate proceduri de

deficit excesiv pentru 24 de țări care au încălcat legislația europeană, aceste țări

fiind invitate să pună capăt situației de deficit excesiv.

Expansiunea bugetară a jucat un rol esențial în menținerea unui nivel acceptabil

de activitate economică și creștere. Pe de altă parte, pentru a utiliza integral

avantajul competitiv al Europei, este esențial ca statele membre să implemen-

teze de acum înainte reforme structurale în sprijinul cererii private și al creșterii

inovatoare.

„Aplicarea Pactului de stabilitate nu se rezumă la sancționarea statelor membre sau la corectarea greșelilor din trecut […] Nu trebuie să pierdem din vedere o altă miză, de mai mare anvergură, și anume îmbunătățirea creșterii structurale și sustenabile a Europei, precum și rezultatele sale economice în general. Aceasta a constituit de altfel nucleul Strategiei Europa 2020 […] Pentru cei care își fac griji în legătură cu faptul că restricțiile bugetare vor afecta creșterea economică, soluția este să se concentreze mai mult asupra rezolvării problemelor structurale aflate la bază, care stau în calea performanțelor economice.” Herman Van Rompuy, discurs susținut în fața Parlamentului European, 24 noiembrie

repetat că nu s-au întreprins acțiuni corective, statul membru respectiv din zona euro va fi supus unor sancțiuni.

Un regulament privind măsurile de executare pentru corectarea dezechilibre-lor macroeconomice excesive din zona euro (10), în temeiul căruia statele mem-bre din zona euro care nu vor respecta în mod repetat recomandările Consiliu-lui referitoare la măsurile de soluționare a dezechilibrelor excesive vor fi obligate să plătească o amendă anuală de 0,1 % din PIB. Aplicarea amenzii poate fi stopată numai prin votul cu majoritate calificată („votul invers”, a se vedea pagina 13), exprimat exclusiv de statele membre ale zonei euro.

Cum va funcționa semestrul european

În cadrul noii evaluări colegiale a proiectelor de bugete naționale, statele mem-bre și Comisia vor analiza rezultatele macrofinanciare și situația UE în raport cu cele cinci obiective definite în Strategia Europa 2020: creșterea numărului de locuri de muncă; dezvoltarea cercetării; reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră; îmbunătățirea nivelului de educație; și promovarea incluziunii sociale.

Primul semestru european va debuta în ianuarie 2011. El combină disciplina bugetară impusă prin Pactul de stabilitate și creștere, reformele structurale pre-văzute de Strategia Europa 2020, precum și noul mecanism de prevenire a macrodezechilibrelor. Semestrul vizează furnizarea de orientări politice preala-bile și asigurarea unei supravegheri bugetare preventive, în vremuri în care aceste elemente contează mai mult ca oricând; politica bugetară va fi analizată la nivelul UE înainte ca bugetele să fie aprobate la nivel național.

Ciclul va începe în ianuarie cu o analiză anuală a creșterii întocmită de Comisie, care va trece în revistă provocările de natură economică. Acest raport va fi anali-zat de Consiliul European la începutul primăverii; Consiliul va identifica principa-lele provocări economice ale UE și va formula orientări strategice cu privire la politicile Uniunii Europene și ale zonei euro. Ținând seama de aceste orientări, statele membre își vor prezenta strategiile bugetare pe termen mediu în cadrul programelor naționale de stabilitate sau convergență. În paralel, ele își vor stabili programele naționale de reformă în care expun acțiunile care trebuie întreprinse pentru consolidarea politicilor în domenii precum forța de muncă și incluziunea socială. Toate aceste programe vor fi prezentate simultan în luna aprilie.

Într-o etapă ulterioară, Comisia va evalua politicile stabilite de statele membre în programe și, în cazul în care acestea nu sunt suficiente, va recomanda Consiliului să emită orientări de politică specifice fiecărui stat membru. În luna iulie, înainte ca statele membre să își finalizeze bugetele pe anul următor, Consiliul European și Consiliul vor formula recomandări de politică. Unul dintre elementele esențiale ale semestrului european este faptul că acesta va permite guvernelor să își exa-mineze propriile reforme naționale în domenii strategice legate unele de altele. Prin sprijinirea semestrului european, statele membre au indicat că sunt pregă-tite să își însușească acest element indispensabil pentru reușită.

15 r a p o r t g e n e r a l 2 0 1 0 | S t i m U l a r e a r e d r e S ă r i i

Cadrul pentru ajutoarele de stat cu caracter excepțional, adoptat la începutul

crizei pentru a ușura unele dintre presiunile care afectează economia reală, a fost

extins în luna decembrie pentru încă un an printr-o decizie a Comisiei prin care

se defineau și noi condiții de acordare a acestor ajutoare. De îndată ce creșterea

se relansează, trebuie instituite strategii de retragere, care să permită tuturor

statelor membre să reducă sprijinul acordat, firește, într-un mod diferențiat, care

să reflecte situațiile economice și bugetare specifice. S-a recunoscut de altfel

faptul că economiile statelor membre nu-și vor putea redobândi dinamismul și

competitivitatea dacă se bazează excesiv pe sprijinul guvernamental. S-a conve-

nit ca, începând din 2011, când se estimează că redresarea economică se va

accelera, orientarea bugetară a tuturor statelor membre să devină mai restrictivă,

astfel încât să se promoveze creșterea sustenabilă.

În ceea ce privește sectorul financiar, a început deja retragerea progresivă a aju-

toarelor de stat. Acest proces va avea loc prin înăsprirea condițiilor de acordare

de noi garanții de stat (comisioanele au crescut din luna iulie 2010) și printr-o

monitorizare mai atentă a viabilității marilor utilizatori de garanții. Cu începere

de la 1 ianuarie 2011, toate băncile din UE care au primit sprijin din partea statu-

lui sub formă de capital sau sub formă de măsuri legate de activele depreciate

vor trebui să prezinte un plan de restructurare.

Cum a reușit UE să prevină colapsul prin măsurile de urgență adoptate

În 2009, cele 27 de state membre ale UE au utilizat 9,3 % din produsul lor intern brut pentru a salva sistemul bancar de la faliment în cursul crizei financiare.

Pe tot parcursul anului, Comisia a continuat autorizarea ajutoarelor de stat pen-tru bănci ori de câte ori a considerat că măsura respectivă reprezenta o soluție corespunzătoare la o perturbare gravă a economiei naționale. Acest sprijin tem-porar le permite băncilor să asigure un nivel adecvat de creditare a societăților din economia reală și ajută la stabilizarea piețelor financiare prin reinstaurarea încrederii. În același timp, condițiile atașate acestor ajutoare garantează că nu este denaturată concurența.

În total, în perioada octombrie 2008-iulie 2010, Comisia a aprobat măsuri de criză pentru sectorul bancar adoptate de statele membre în valoare maximă glo-bală de 4 589 miliarde EUR. Garanțiile și intervențiile ad-hoc reprezintă peste trei sferturi din această sumă, cifrându-se la 3 485 miliarde EUR. În perioada august 2008-iulie 2010, Comisia a aprobat măsuri de recapitalizare în valoare de 546 mili-arde EUR. În aceeași perioadă, aceasta a aprobat intervenții legate de activele depreciate și măsuri în favoarea lichidității care se ridicau la 558 miliarde EUR.

16

U N S e C t o R f I N a N C I a R ș I o C o N C U R e N ță î N S e R v I C I U l C e tăț e N I l o R

Criza economică a pus în evidență deficiențele majore ale cadrului de reglementare și supraveghere a sectorului financiar. Au fost adoptate reforme profunde și cuprinzătoare, care să poată garanta că sectorul financiar reprezintă un partener de încredere în creșterea viitoare a nivelului de prosperitate în UE și care să protejeze în același timp cetățenii și afacerile care se bazează pe sistemul bancar.

Pentru ca UE să rămână competitivă, ea trebuie să dispună de un sector financiar

puternic în care băncile, și nu contribuabilii, își asumă în primul rând costul pro-

priilor riscuri de a nu își îndeplini obligațiile. Finanțele publice solide și piețele

financiare responsabile oferă încrederea și puterea economică necesare pentru o

creștere durabilă.

Cea mai importantă schimbare este reprezentată de crearea unei noi structuri de

supraveghere, formată din trei autorități ale UE cu competențe în raport cu sec-

torul financiar din UE și de înființarea Comitetului european pentru riscuri siste-

mice (11). În efortul de redresare a băncilor, UE a efectuat teste referitoare la

capacitatea acestora de a rezista unor șocuri viitoare. De asemenea, în cadrul

politicii de concurență, UE a trasat o linie de echilibru între autorizarea ajutorului

de stat destinat redresării, în condiții stricte, și garantarea absenței oricărei dena-

turări a pieței.

NoUa aRhIteC tURă de SUPRavegheRe fINaNCIaRăSupravegherea financiară a căpătat o dimensiune cu adevărat europeană în

cursul anului, pentru a răspunde situației reale, și anume aceea că societățile și

piețele financiare funcționează în principal la nivel european. Reforma suprave-

gherii financiare adoptată în Europa este un demers unic în lume, în condițiile în

care nicăieri altundeva nu s-a mai creat un astfel de cadru de supraveghere. Noul

cadru, adoptat în noiembrie, consolidează supravegherea sectorului financiar și

reduce riscurile, transformând Europa într-un loc mai sigur din punct de vedere

economic și mai atrăgător pentru investitori.

Pentru ca piețele financiare să se poată bucura de încrederea publicului și a

investitorilor, autoritățile de supraveghere au nevoie de informații suficiente și

de anumite competențe pentru a acționa rapid atunci când apare o problemă.

Așa stând lucrurile, UE a elaborat și a convenit asupra unei abordări comune care

vizează supravegherea comună și coerentă a societăților financiare dincolo de

frontiere.

Noile entități înființate la nivelul UE dispun de noi competențe, care le conferă

mai multă autoritate. S-a ajuns la un acord cu privire la o structură europeană de

supraveghere care să răspundă intereselor statelor membre și ale Uniunii Euro-

pene, dar mai ales nevoilor cetățenilor europeni, ale consumatorilor și ale inves-

titorilor. Noile autorități pot soluționa dispute între entitățile naționale de

supraveghere și pot interzice produsele și activitățile financiare foarte riscante.

În cazul în care entitățile naționale de supraveghere nu iau măsuri, noile autorități

pot, de asemenea, să impună decizii direct instituțiilor financiare, pentru a reme-

dia cazurile de nerespectare a legislației UE. Atenția se va concentra asupra

punctelor slabe identificate pe piețele financiare și se va introduce raportarea în

funcție de țară.

17 r a p o r t g e n e r a l 2 0 1 0 | S t i m U l a r e a r e d r e S ă r i i

În cadrul noii structuri:

au fost înființate trei entități europene de supraveghere pentru sectorul ban-

car, sectorul asigurărilor și sectorul valorilor mobiliare. Aceste organisme de

supraveghere microeconomică înlocuiesc actualul sistem al UE de comitete

consultative și vor dispune de competențele necesare pentru a asigura o

supraveghere vigilentă în Europa, inclusiv a marilor grupuri bancare transfron-

taliere. Ele vor aplica un „regulament unic”, care să permită soluționarea deza-

cordurilor dintre entitățile naționale de supraveghere, monitorizarea aplicării

corecte a legislației UE și intervenția în situații de urgență;

a fost înființat un organism de supraveghere macrofinanciară complet nou,

pentru a monitoriza amenințările la adresa stabilității financiare. Așa-numitul

Comitet european pentru riscuri sistemice va fi prezidat de președintele BCE.

Acest comitet va monitoriza riscurile care amenință economia UE și va exercita

o supraveghere macroprudențială a sistemului financiar, lucru care lipsea în

vechiul sistem.

RefoRma legISlațIeI fINaNCIaReA fost necesară o reformă a sistemului financiar pentru a se garanta că instituțiile

nu sunt doar bine supravegheate, ci și atent reglementate. Criza financiară a

demonstrat că lipsa unei reglementări adecvate încurajează instituțiile financiare

să își asume riscuri excesive pentru a obține câștiguri pe termen scurt. Interco-

nectarea instituțiilor financiare a avut efecte sistemice, cu consecințe grave asu-

pra întregului sector. Situația a fost agravată de lipsa reglementării, care ar fi

permis lichidarea băncilor în condiții normale, fără să pună în pericol stabilitatea

financiară.

Printre măsurile adoptate pentru o mai bună reglementare și o mai mare respon-

sabilitate în sectorul serviciilor financiare se numără:

o directivă de reglementare a activităților administratorilor fondurilor de

investiții alternative (12): fondurile speculative și fondurile de capital privat nu

vor mai funcționa într-un vid legislativ, dincolo de posibilitatea de intervenție

a entităților de supraveghere. Noile reguli permit comercializarea fondurilor,

dar numai în condiții stricte, asigurându-se atenta monitorizare și suprave-

ghere a riscurilor;

noi cerințe pentru piața instrumentelor financiare derivate extrabursiere (13),

astfel încât să se poată evita speculațiile dăunătoare; aceste cerințe se referă la

utilizarea compensării în contrapartidă centrală, înregistrarea tranzacțiilor și

controlul vânzării în lipsă. Un grup de lucru analizează în prezent efectele cre-

dit default swapurilor fără prevalidare asupra datoriei suverane.

eURoPeNII îșI ofeRă îN CoNtINUaRe SPRIjINUl

Cetățenii europeni susțin în continuare coordonarea economică dintre statele membre; 7 din 10 respondenți consideră că o politică mai severă în domeniul financiar este cea mai bună modalitate de a evita o viitoare criză. Acestea au fost două dintre concluziile la care a condus cel de al doilea sondaj lansat de Parlamentul European cu privire la criza economică, realizat de TNS Sofres în perioada august-septembrie 2010.

18

De asemenea, Comisia a inițiat o amplă serie de acțiuni pentru a menține elanul

reformei sectorului financiar și a-i extinde aria de aplicare. Printre acestea se

numără:

un plan de acțiune al Comisiei (14) care să permită fie ca băncile aflate în dificul-

tate să revină la normal fără ajutor de la stat, fie să intre în faliment, fără a

aduce prejudicii sistemului bancar în ansamblu. Mecanismele vor fi finanțate

prin taxe aplicate instituțiilor financiare. În cursul crizei financiare, guvernele

din UE au furnizat instituțiilor financiare sprijin public în valoare de 16,5 % din

produsul intern brut al UE. Sprijinul a fost necesar pentru a asigura stabilitatea

sistemului financiar, însă a însemnat o povară grea pentru bugetele publice;

o consultare cu privire la agențiile de rating, pentru a reexamina cadrul de

reglementare în lumina preocupărilor legate de faptul că instituțiile financiare și

investitorii instituționali se bazează prea mult pe ratingurile externe și nu efectu-

ează suficiente evaluări interne ale riscului de credit, situație care poate avea

drept consecință volatilitatea piețelor și instabilitatea sistemului financiar;

o consultare privind pachetele de produse de investiții cu amănuntul, care

vizează îmbunătățirea standardelor de protecție a consumatorilor, schițarea unor

măsuri posibile de creștere a transparenței și comparabilității produselor de

investiții și garantarea reglementării eficace și permanente a vânzării acestora;

o consultare (15) privind rezervele de capital anticiclice pentru bănci destinate

să atenueze fluctuațiile sistemului financiar garantând că băncile pot recurge

la rezervele acumulate în perioade economice prospere pentru a putea conti-

nua activitatea de creditare în perioade economice nefavorabile;

o propunere de revizuire în profunzime a sistemelor de garantare a depozite-

lor și a compensării investitorilor, precum și reorientarea sistemelor de garan-

tare a asigurărilor, pentru o mai bună protecție a investitorilor și a deponenților.

Un principiu fundamental al reformei sistemului financiar al UE a fost injectarea

masivă de capital și capital de mai bună calitate în sistem. Înăsprirea cerințelor de

capital ar trebui să garanteze că instituțiile financiare țin seama în mod adecvat

de riscurile asociate portofoliului lor de tranzacționare, astfel încât să fie reflec-

tate pierderile potențiale. De asemenea, se dorește ca reforma să asigure stan-

darde minime în materie de lichidități, rate de îndatorare eficiente, sancțiuni de

capital pentru băncile cu politici iresponsabile de remunerare și cerințe de capital

adecvate pentru instrumentele financiare complexe care au contribuit la

declanșarea crizei financiare. Reforma cerințelor de capital nu se limitează la

Europa. Uniunea Europeană negociază cu partenerii internaționali în cadrul

Comitetului de la Basel pentru supraveghere bancară. Aceste reforme sunt

implementate în UE prin modificări (16) aduse Directivei privind cerințele de

capital.

În linii mari, aceste măsuri contribuie la menținerea interesului pentru piețele

UE și la asigurarea faptului că economia europeană are mijloacele necesare

pentru promovarea creșterii. Însă reglementarea financiară este legată și de

îmbunătățirea vieții de zi cu zi a cetățenilor europeni, simplificându-le proble-

mele și oferindu-le transparența și siguranța la care sunt îndreptățiți să se aștepte.

lImItaRea boNUSURIloR PeNtRU maNageRII băNCIloR

Conform noilor norme convenite în luna decembrie (17), bancherii vor primi cel mult o pătrime din bonusurile lor sub formă de plată în numerar, diferența fiind reportată

sau deținută în acțiuni pentru o durată minimă de trei ani. Noile norme prevăd,

de asemenea, posibilitatea ca organismele naționale de reglementare să anuleze

bonusurile plătite managerilor în cazurile în care se descoperă că aceștia și-au

asumat riscuri care au produs pierderi societăților financiare. Normele urmăresc

totodată stabilirea unei legături între salariul fix și remunerație.

19 r a p o r t g e n e r a l 2 0 1 0 | S t i m U l a r e a r e d r e S ă r i i

RolUl jUC at de PolItIC a îN domeNIUl CoNCUReNțeIPolitica în domeniul concurenței și, în special, aplicarea coerentă și previzibilă a

normelor privind ajutoarele de stat au jucat un rol important în răspunsul la criză.

Măsurile de salvare excepționale adoptate la începutul crizei s-au dovedit efici-

ente deoarece au permis reinstituirea stabilității financiare și sprijinirea redresării

economice. Politica ajutoarelor de stat a ajutat guvernele să reacționeze în fața

crizei și a împiedicat colapsul sistemului financiar. Aceasta a permis să se evite

acordarea de subvenții de către statele membre, a redus cazurile de denaturare a

concurenței și a limitat stimulentele pentru asumarea excesivă de riscuri. Decizi-

ile Comisiei au facilitat accesul la creditare și au furnizat un mecanism de coordo-

nare a acțiunilor de salvare a instituțiilor financiare de către statele membre.

Comisia a abordat în mod explicit problema hazardului moral. Acesta apare în

momentul în care o societate crede că poate adopta un comportament irespon-

sabil fără nicio consecință, convinsă că va fi protejată de faliment deoarece fali-

mentul său ar avea repercusiuni grave asupra întregii societăți. Din acest motiv,

Comisia s-a asigurat că ajutoarele nu se acordă ca un simplu cadou pentru com-

paniile cu probleme, ci în condiții stricte care trebuie respectate pentru a se

reveni la funcționarea normală a pieței. După etapa inițială de salvare, ajutoarele

notificate Comisiei au fost autorizate cu condiția clară ca planurile de restructu-

rare sau analizele de viabilitate ale băncilor care beneficiază de ajutor să fie

aprobate de Comisie. De multe ori, aceste planuri de restructurare au fost însoțite

de anumite cerințe, de exemplu în ceea ce privește înstrăinarea activelor sau

conduita pe piață după restructurare. Împrumuturile și garanțiile au fost acor-

date în aceiași termeni și pe baza acelorași reguli aplicabile în întreaga Europă. Ca

urmare, economia UE și contribuabilii europeni se bucură de rezultatele acestor

schimbări. Măsurile adoptate au ajutat instituțiile financiare să redevină viabile.

Comisia și-a ajustat la rândul său normele cu privire la garanțiile de stat acordate

sectorului bancar, avertizând băncile să se pregătească pentru a fi deconectate

de la sprijinul excepțional de criză.

Încă de la începutul anului 2011, toate băncile din UE care au primit sprijin din

partea statului sub formă de capital sau sub formă de măsuri legate de activele

depreciate vor trebui să prezinte un plan de restructurare. Mai mult, este în curs

de elaborare un nou cadru pentru ajutoarele de stat destinate salvării și restruc-

turării băncilor, care va fi urmat de o revizuire a orientărilor generale pentru sal-

varea și restructurarea firmelor aflate în dificultate.

Măsuri concrete în materie de concurență în vederea redresării

Conservarea condițiilor echitabile de concurență în Europa, cum ar fi, de exemplu, garantarea faptului că ajutoarele acordate industriei autovehiculelor nu sunt însoțite de condiții legate de localizarea uzinelor

Prevenirea falimentelor prin intermediul cadrului temporar care permite statelor membre să asigure acces la finanțare companiilor viabile, cadru valabil și în 2011, dar cu un domeniu de aplicare mai limitat, condiții mai stricte și o atenție deosebită acordată întreprinderilor mici și mijlocii (IMM-uri)

Sprijinirea „investițiilor inteligente”, de exemplu prin intermediul Orientărilor privind ajutoarele de stat pentru banda largă, pentru a susține pe termen scurt redresarea economică și a obține beneficii pe termen lung pentru competitivi-tatea europeană

20

Concurența încurajează companiile să își adapteze strategiile de afaceri și să inoveze

pentru a crea produse și servicii de calitate superioară. Datorită acestor eforturi,

consumatorii beneficiază de mai multe opțiuni, de calitate superioară și de prețuri

mai mici. Aplicarea unei politici în domeniul concurenței în întreaga UE garantează

accesul întreprinderilor la aceleași oportunități în întreaga Europă, indiferent în ce

loc s-ar afla. Politica în domeniul concurenței impulsionează inovația și creșterea

prin faptul că permite piețelor să rămână deschise și competitive, astfel încât între-

prinderile pot prospera, iar consumatorii se pot bucura de avantajele asociate.

Pentru a garanta consumatorilor mai multe posibilități de a alege, precum și avan-

tajul unor prețuri convenabile, Comisia a adoptat un regulament de exceptare a mai

multor acorduri între producători și distribuitori pentru vânzarea de produse și ser-

vicii (18). Societățile cu o prezență modestă pe piață au posibilitatea de a decide cum

vor fi distribuite produsele lor atât timp cât evită comportamentele în mod evident

dăunătoare consumatorilor și concurenței, cum ar fi fixarea prețurilor. Împreună cu

orientările care îl însoțesc (19), regulamentul urmărește promovarea distribuției pe

internet, autorizarea distribuitorilor autorizați să vândă pe internet fără limite legate

de cantități, de locul unde se găsesc clienții și de prețuri.

La nivelul sectorului energetic, modificarea orientărilor de mediu cu privire la

ajutoarele de stat vizează transformarea schemei de comercializare a certificate-

lor de emisii într-un instrument de respectare a legislației care nu antrenează

costuri mari și într-un stimulent pentru investițiile în tehnologii cu emisii reduse

de carbon. Regulamentul privind ajutoarele de stat în industria cărbunelui (20),

conform căruia statele membre trebuie să își mențină sprijinul atât timp cât căr-

bunele joacă un rol important în producția energetică a Europei, vizează garan-

tarea concurenței loiale prin autorizarea ajutoarelor pentru închidere și a ajutoa-

relor pentru costurile moștenite.

Comisia a intervenit pentru a se asigura că ajutoarele naționale planificate pen-

tru sectorul auto respectă normele referitoare la ajutoarele de stat și la piața

unică. Comisia a decis să elimine anumite dispoziții speciale introduse în timpul

crizei pentru a permite statelor membre să ofere acces la finanțare de urgență

pentru a preveni falimentul unor companii.

Industria automobilelor rămâne un sector

important în economia UE.

© U

niun

ea E

urop

eană

21 r a p o r t g e n e r a l 2 0 1 0 | S t i m U l a r e a r e d r e S ă r i i

R e d R e S a R e a g l o b a l ă ș I C o o P e R a R e a I N t e R N aț I o N a l ă

UE funcționează într-o lume globalizată. Una dintre principalele sale funcții în acest context lărgit este găsirea unor răspunsuri globale în inte-resul statelor membre și al cetățenilor săi. Crizele economice din trecut au condus la cercuri vicioase de protecționism, la goana după subvenții și chiar mai rău. Readucerea economiei mondiale pe drumul creșterii și al prosperității necesită un leadership mondial și acțiuni multilaterale. În acest sens, UE nu poate acționa de una singură și nu poate elabora pe cont propriu o agendă de reformare a sistemului de reglementare.

UE și-a asumat un rol principal în promovarea unor reacții internaționale în fața crizei.

Prezența sa a fost determinantă în discuțiile din cadrul G20, primul forum de coope-

rare economică internațională, unde UE este reprezentată de președintele Comisiei,

José Manuel Barroso, și de președintele Consiliului European, Herman Van Rompuy.

La reuniunile succesive ale G20, UE a pledat în favoarea depunerii unor eforturi la

nivel mondial pentru a umple lacunele din legislația financiară și supravegherea sec-

torului financiar la nivel internațional. UE și-a asumat un rol de lider în promovarea de

noi reguli în privința capitalului propriu al băncilor. Ea a insistat asupra luării unor

măsuri adecvate de reducere a deficitelor și a datoriilor publice, stimulând în același

timp creșterea. De asemenea, UE a făcut presiuni în vederea ajungerii la un acord

internațional cu privire la taxele și impozitele bancare. În plus, pentru a garanta în

continuare rolul comerțului în redresarea economică, UE și-a asumat un rol esențial în

monitorizarea respectării angajamentelor luate în cadrul G20 de către marile econo-

mii în sensul evitării introducerii de noi obstacole în calea liberului schimb.

În acest sens, cel mai important eveniment din 2010 a fost summitul G20 de la

Seul, din luna noiembrie, în cadrul căruia UE a făcut progrese în promovarea

acțiunilor comune de stimulare a creșterii și a ocupării forței de muncă. Prin Pla-

nul de acțiune de la Seul (21), G20 se angajează să continue acțiunile la nivel

internațional pentru o creștere echilibrată; planul de acțiune reprezintă o

recunoaștere explicită a responsabilității comune în numele căreia toate marile

economii au consimțit să facă eforturi pentru a reveni la echilibru, soluționând

astfel dezechilibrele existente. Metoda UE de utilizare a indicatorilor pentru a

declanșa o evaluare a dezechilibrelor macroeconomice și a cauzelor lor a fost

sprijinită de liderii G20. UE a contribuit, de asemenea, la stabilirea unui consens

cu privire la soluțiile bazate pe cooperare la tensiunile legate de problemele

monetare și comerciale. În spiritul cerințelor formulate de reprezentanții UE îna-

intea summitului, liderii au fost de acord să evolueze către cursuri de schimb care

țin cont de piață într-o mai mare măsură, să mărească flexibilitatea cursurilor de

schimb pentru a reflecta bazele economice și să se abțină de la devalorizări

competitive. Prin aprobarea reformei Basel III (a se vedea pagina 22), în cadrul G20

Liderii politici ai Germaniei, Franței,

Italiei și Regatului Unit, alături de

președintele Consiliului European,

Herman Van Rompuy, și de președintele

Comisiei, José Manuel Barroso, participă la

summitul G8 care a avut loc în Canada în

luna iunie, împreună cu liderii politici ai

Canadei, Japoniei, Rusiei și Statelor Unite.

© P

eer G

rimm

/ D

PA /

Rep

orte

rs

22

s-a menținut entuziasmul pentru reforma sistemului de reglementare a pieței

financiare la nivel internațional, o prioritate-cheie pentru UE.

La summitul G20 de la Seul, UE a obținut angajamentul de a combate protecționismul

sub toate formele sale. Comisia a realizat o serie de rapoarte referitoare la protecționism,

menționând numele celor care se fac vinovați de nerespectarea regulilor, în cadrul

unui efort concertat de menținere a deschiderii economiilor și de prevenire a intensi-

ficării efectelor crizei. Comunicarea „Comerț, creștere și afaceri internaționale” (22) din

luna noiembrie a stabilit o agendă ambițioasă de politici comerciale pentru următorii

cinci ani, constituind componenta externă a demersului UE de revitalizare a economiei

Europei, venind în completarea principalelor inițiative lansate în cursul anului referi-

toare la piața internă, la industrie și la inovare. Ea propune o strategie care vizează

reducerea barierelor comerciale, deschiderea piețelor internaționale și crearea unor

condiții echitabile pentru întreprinderile europene. Obiectivul general este să garan-

teze că cetățenii europeni profită de avantajele comerțului, sub forma unei creșteri

economice mai puternice, a unui număr mai mare de locuri de muncă și a diversificării

opțiunilor oferite consumatorilor la prețuri mai mici.

S t R at e g I a e U R o Pa 2 0 2 0 – o C R e ș t e R e I N t e l I g e N tă , d U R a b I l ă ș I fa v o R a b I l ă I N C l U Z I U N I I

Finanțe publice sănătoase, o supraveghere financiară mai accentuată și piețe mondiale deschise sunt modalități de obținere a unui rezultat concret: creștere pentru noi locuri de muncă în UE. Măsurile structu-rale propuse în cadrul Strategiei Europa 2020 vizează remedierea cau-zelor care au dus la declanșarea crizei. Ele fac parte din strategia amplă a UE de creare a unei traiectorii de creștere mai durabilă și mai dina-mică, care să genereze niveluri ridicate de ocupare a forței de muncă, de productivitate și de coeziune socială. Obiectivul urmărit este creșterea inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii.

Pentru a contracara riscurile generate de problemele finanțelor publice, de încrederea știrbită a societăților și de amenințarea șomajului, UE a propus în cursul anului 2010 o serie de acțiuni pen-tru a revigora economia, a descătușa potențialul de creștere al UE, a stimula investițiile și a dezvolta competențele. UE a pus accentul pe eficiența energetică, emisiile reduse de carbon, perfecționarea

Președintele Comisiei Europene,

José Manuel Barroso, a lansat, în luna

martie, Strategia Europa 2020 pentru

o creștere inteligentă, durabilă și favorabilă

incluziunii.

© V

irgin

ia M

ayo

/ AP

/ Rep

orte

rs

baSel III

Basel III este un amplu set de măsuri de reformă elaborate de Comitetul de la Basel

pentru supraveghere bancară în vederea îmbunătățirii legislației, supravegherii și

gestionării riscului în sectorul bancar. Aceste măsuri vizează ameliorarea

capacității sectorului bancar de a absorbi șocurile, perfecționarea gestionării

riscurilor și a guvernanței bancare și creșterea transparenței în acest sector. Se

urmărește reglementarea atât la nivelul băncilor luate individual, cât și la nivelul întregului sector. Reformele Basel III fac

parte din inițiativele mondiale de consolidare a legislației financiare care au

fost aprobate de liderii G20, implementarea lor fiind prevăzută pentru

anul 2012.

23 r a p o r t g e n e r a l 2 0 1 0 | S t i m U l a r e a r e d r e S ă r i i

competențelor profesionale, exploatarea potențialului pieței digi-tale unice, cercetare și dezvoltare și tehnologiile avansate. Acesta este modul în care UE își va spori competitivitatea și productivitatea și va promova coeziunea socială și convergența economică.

Strategia Europa 2020 urmărește o creștere inteligentă, sustenabilă și favorabilă

incluziunii. Creșterea inteligentă înseamnă stimularea cunoașterii, a inovației, a

educației și a societății digitale. Creșterea sustenabilă înseamnă utilizarea mai

eficientă a resurselor în producție, stimulând în același timp competitivitatea.

Creșterea favorabilă incluziunii urmărește stimularea participării pe piața muncii,

intensificarea dezvoltării de competențe și combaterea sărăciei.

Strategia Europa 2020 oferă Uniunii un cadru coerent pentru a-și mobiliza toate

instrumentele și politicile necesare garantării reformelor structurale de care are

nevoie Europa. Ea definește cinci obiective principale pentru anul 2020 și încura-

jează angajamentul mai puternic al statelor membre pentru realizarea acestora,

deoarece implicarea individuală este crucială pentru succesul strategiei. Obiecti-

vele principale sunt amplificate de o serie de inițiative emblematice și de orien-

tări integrate pentru politicile economice și de ocupare a forței de muncă (23).

Strategia este completată de dezvoltarea permanentă a pieței unice a UE, pre-

cum și de eforturile în direcția unei reglementări mai inteligente și a unui mediu

stimulant pentru concurență. Un alt obiectiv la fel de important este crearea unei

societăți din ce în ce mai favorabile incluziunii; de altfel, coeziunea și incluziunea

socială sunt primordiale în cadrul Strategiei Europa 2020.

Sursă: Comisia Europeană.

StabIlIZaRea NIvelURIloR șomajUlUIîN CadRUl UeȘomajul (%) în cele 27 de țări ale UE.2010-2012 sunt previziuni.

10

8

6

02000 2002 2004 2006 2008 2010 2012

Cele cinci obiective principale ale Strategiei Europa 2020: obiective concrete

Creșterea la 75 % a ratei de ocupare a forței de muncă pentru bărbații și feme-ile cu vârste cuprinse între 20 și 64 de ani, în paralel cu angajarea unui număr mai mare de tineri, persoane mai în vârstă și persoane slab calificate, corelată cu o mai bună integrare a imigranților legali

Îmbunătățirea condițiilor pentru cercetare și dezvoltare, astfel încât nivelurile investițiilor să crească la 3 % din PIB, precum și stimularea cercetării-dezvoltării și inovării cu noi indicatori

Reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră cu 20 % față de nivelurile din 1990, menținând în același timp angajamentul condițional al UE în direcția unei reduceri de 30 % până în 2020; creșterea ponderii energiilor din surse regenerabile în consumul final de energie la 20 % și realizarea unei creșteri de 20 % a eficienței energetice

Ameliorarea nivelurilor de educație prin reducerea ratelor de abandon școlar sub 10 % și creșterea la 40 % a proporției persoanelor cu vârste de 30-34 de ani cu studii superioare sau calificări echivalente

Promovarea incluziunii sociale prin reducerea sărăciei și înlăturarea riscului de sărăcie și excludere pentru cel puțin 20 de milioane de oameni

Cele șaPte INIțIatIve emblematICe ale StRategIeI eURoPa 2020:

Agenda digitală pentru Europa

O Uniune a inovării

Tineretul în mișcare

O utilizare eficientă a resurselor

�O politică industrială pentru era globalizării

�O agendă pentru noi competențe și noi locuri de muncă

�Platforma europeană de combatere a sărăciei și a excluziunii sociale

elIbeRaRea PoteNțIalUlUI eURoPeI – Cele șaPte INIțIatIve emblematICePrima inițiativă emblematică, prezentată în luna mai, a fost Agenda digitală

pentru Europa (24), strategia Europei pentru o economie digitală înfloritoare

până în 2020. Este vorba despre un sector care poate avea o creștere inteligentă.

Jumătate din creșterea productivității europene din ultimii 15 ani a fost impulsi-

onată de tehnologiile informației și comunicațiilor. Este probabil că această

tendință se va intensifica. Agenda digitală europeană va asigura o piață unică

digitală care să reprezinte 4 % din PIB-ul UE până în 2020.

24

Cele 100 de acțiuni incluse în Agenda digitală vizează generalizarea avantajelor

revoluției digitale. Prin acestea se va promova o piață digitală unică, se va extinde

accesul la internet, se va contribui la creșterea gradului de interoperabilitate a

dispozitivelor și aplicațiilor, se va spori încrederea în internet printr-un nivel mai

mare de securitate și de protecție a vieții private și a confidențialității pentru

cetățeni și întreprinderi și se va determina creșterea investițiilor în cercetarea și

inovarea din domeniul TIC.

Comisia Europeană a lansat o consultare publică menită să valorifice întregul

potențial al industriilor culturale și creative din Europa. Comisia se concentrează

în prezent pe îmbunătățirea accesului la finanțare, mai ales pentru micile între-

prinderi, pentru a ajuta acest sector să prospere și să contribuie la o creștere

sustenabilă și favorabilă incluziunii. Progresele realizate în domeniul recunoașterii

reciproce a modalității de tratare a materialelor ai căror deținători de drepturi nu

sunt cunoscuți, denumite opere orfane, vor facilita accesibilitatea online trans-

frontalieră și vor pune moștenirea culturală și intelectuală a Europei la dispoziția

publicului larg. Vor exista reguli mai clare cu privire la gestionarea colectivă a

drepturilor, care vor oferi un cadru stabil pentru dezvoltarea serviciilor transfron-

taliere și încurajarea ofertelor ce vizează piața audiovizualului online. Va fi, de

asemenea, stimulată distribuția online a operelor audiovizuale și a conținutului

creativ în general.

Se promovează investițiile în rețele de fibră optică de bandă largă din noua

generație, în special prin noi clarificări aduse cu privire la regulile de concurență

în acest sector. Au fost adoptate măsuri complementare (25) care reflectă angaja-

mentele din Agenda digitală de a oferi tuturor europenilor acces la serviciile de

bază de bandă largă până în 2013, iar până în 2020 servicii de bandă largă rapide

și ultrarapide. Printre alte elemente ale Agendei digitale se numără dezvoltarea

competențelor de utilizare a tehnologiilor digitale și promovarea unui grad mai

mare de incluziune: depășirea „decalajului digital”, astfel încât participarea utili-

zatorilor să nu fie limitată de studiile pe care le au sau de lipsa competențelor. În

decembrie, Comisia a lansat Planul de acțiune pentru guvernarea electronică,

care vizează servicii online îmbunătățite pentru cetățeni și întreprinderi. Planul

de acțiune va ajuta UE să concretizeze angajamentul din Agenda digitală de a

oferi servicii publice online inovatoare și de a favoriza adoptarea acestora.

În a doua parte a anului au fost prezentate și alte inițiative emblematice, legate

de ideea creșterii prosperității și a numărului de locuri de muncă, în paralel cu

protecția mediului și cu sporirea nivelului de incluziune în UE.

Formarea în vederea dezvoltării

competențelor digitale este un element

central al Strategiei Europa 2020.

© J

amie

Gril

l / B

lend

Imag

es /

Cor

bis

25 r a p o r t g e n e r a l 2 0 1 0 | S t i m U l a r e a r e d r e S ă r i i

Performanțele Europei în domeniul inovării trebuie ameliorate de-a lungul

întregului lanț de aprovizionare, de la cercetare la vânzarea cu amănuntul, prin

parteneriate pentru inovare. Acesta este motivul pentru care Comisia a propus,

iar Consiliul European a aprobat, o Uniune a inovării (26). Aceasta este prima

strategie de amploare pentru inovare. Ea are drept scop îmbunătățirea condițiilor

și a accesului la finanțările pentru cercetare și inovare, astfel încât ideile inova-

toare să poată fi transformate în produse și servicii care creează creștere și locuri

de muncă. Strategia se concentrează pe domenii de interes major pentru

cetățeni, cum ar fi schimbările climatice, eficiența energetică și viața sănătoasă.

Ea privește inovarea nu doar din punct de vedere tehnologic, ci și în raport cu

modelele de afaceri, cu designul, brandingul și serviciile care oferă un plus de

valoare utilizatorilor. De asemenea, această inițiativă strategică include inovarea

din sectorul public și social, precum și inovarea comercială, vizând implicarea

tuturor actorilor din toate regiunile în ciclul inovării. Obiectivul său este ca

Europa să devină o autoritate mondială în domeniul științific, sectorul public și

cel privat desfășurând o cooperare strânsă. Atenția este, de asemenea, îndrep-

tată spre facilitarea pătrunderii rapide a ideilor pe piață, îndepărtându-se obsta-

colele de tipul costurilor mari de brevetare, al fragmentării pieței, al ritmului lent

cu care se stabilesc standardele în domeniu sau al penuriei de competențe.

Atingerea țintei de a investi 3 % din PIB-ul UE în cercetare și dezvoltare până în

2020 ar putea crea 3,7 milioane de locuri de muncă și ar putea duce la o creștere

cu 795 miliarde EUR a PIB-ului anual până în 2025. Aceasta ar însemna că Europa

va avea nevoie de cel puțin un milion de cercetători în plus în următorul deceniu.

În cadrul strategiei pentru inovare, parteneriatele europene în domeniul inovării

vor mobiliza părțile interesate la nivel european, național și regional, din sectorul

public și din cel privat, în jurul unor obiective bine definite în domenii care se

confruntă cu provocări societale și care în același timp permit Europei să devină

lider la nivel mondial. Comisia va furniza finanțare inițială pentru a atrage ulterior

noi fonduri. Începând cu 2011, vor fi lansate parteneriate-pilot cu privire la

îmbătrânirea activă și în condiții bune de sănătate, energie, orașele „inteligente”

și mobilitatea, eficiența în sectorul apei, materiile prime neenergetice și agricul-

tura durabilă și productivă.

Strategia este completată și consolidată prin contribuțiile altor politici ale UE.

Politica în domeniul concurenței va sprijini inițiative care stimulează inovarea și

creșterea, asigurând condiții echitabile pentru companii, care pot astfel să

concureze pe baza meritelor proprii. În cadrul programelor sale de cercetare,

Comisia va investi aproximativ 500 milioane EUR în cercetare exploratorie în

domeniul tehnologiilor viitoare și emergente și va îndemna statele membre să

facă același lucru. Institutul European de Inovare și Tehnologie a lansat în luna

iunie primele sale trei Comunități ale cunoașterii și inovării. Acestea stimulează

inovarea și spiritul antreprenorial în domeniul adaptării la schimbările climatice

și al atenuării acestora, al energiei durabile și al viitoarei societăți a informației și

comunicațiilor. Al șaptelea program-cadru pentru cercetare și dezvoltare tehno-

logică va avea, la rândul său, un rol de jucat; bugetul indicativ pentru 2010 este

de peste 6 miliarde EUR, din care se vor finanța mii de proiecte și care va ajuta la

crearea a peste 165 000 de locuri de muncă. De asemenea, Comisia a dezvoltat

noi inițiative de programare în comun în domeniul cercetării, cu privire la agricul-

tură, securitatea alimentară, schimbările climatice, moștenirea culturală și

schimbările globale, alimentația și viața sănătoasă.

fINaNțaRe PeNtRU CeRCetaRe

În 2010, UE a lansat prima inițiativă de programare în comun cu privire la bolile neurodegenerative, cum ar fi Alzheimer. Țările europene care aleg să participe la o inițiativă de programare în comun își grupează resursele și își coordonează eforturile de eficientizare a finanțării publice pentru cercetare, evitând duplicarea eforturilor. Ele schițează o agendă strategică de cercetare și un plan de implementare pentru a furniza un răspuns comun în fața unei provocări comune.

SUCCeSe ale SPRIjINIRII CeRCetăRII la NIvel eURoPeaN

În luna decembrie, prin programul Acțiunile Marie Curie a fost finanțat cercetătorul cu numărul 50 000 de la lansarea programului, în 1996. Pentru a construi o Uniune a inovării, Europa are nevoie de cercetători de talie mondială, care sunt capabili să răspundă provocărilor actuale și viitoare; UE se angajează să îi inspire, să îi motiveze, să îi instruiască și să îi păstreze. Sprijinind mobilitatea cercetătorilor într-un mare număr de discipline, atât în domeniul industrial, cât și în mediul academic, Acțiunile Marie Curie contribuie la realizarea obiectivului Uniunii Europene de a crea o piață a muncii puternică pentru cercetători creativi, cu înalte competențe și cu spirit de inițiativă.

26

Inițiativa Tineretul în mișcare (27), lansată în septembrie, reunește măsurile UE și

măsurile luate la nivel național pentru a îmbunătăți perspectivele tinerilor,

studenților și stagiarilor de a ocupa un loc de muncă. Ea urmărește creșterea

calității și a nivelului de educare și formare, oferind tinerilor mai multe oportunități

de studiu și formare în străinătate. Inițiativa va asigura o mai mare mobilitate

participanților la programele universitare și de cercetare, va promova spiritul

antreprenorial în rândul tinerilor specialiști și va stimula recunoașterea învățării

informale. Printre acțiunile propuse se numără un portal european al locurilor de

muncă îmbunătățit, o mai mare susținere a serviciilor publice de ocupare a forței

de muncă în efortul de a sprijini tinerii și un proiect-pilot în cadrul programului

Erasmus care permite tinerilor întreprinzători să petreacă până la șase luni alături

de un întreprinzător experimentat într-o întreprindere mică dintr-un alt stat al UE.

Uniunea Europeană și-a dat deja acordul pentru suplimentarea bugetului înce-

pând din 2011 în beneficiul unui program-pilot care să ajute tineretul să utilizeze

posibilitățile de pe piața muncii a UE și întreprinderile să găsească forță de

muncă calificată. Noul instrument european de microfinanțare „Progress” va

facilita accesul la credit pentru tinerii întreprinzători. Comisia a făcut apel la sta-

tele membre solicitându-le să nu sacrifice bugetele pentru educație în cadrul

programelor de austeritate adoptate ca răspuns la criză.

În iunie, Comisia a propus o viziune pe 10 ani de îmbunătățire a învățământului

și a formării profesionale, iar Consiliul European a aprobat noi ținte în materie de

educație. În noiembrie au fost propuși noi indicatori pentru educație, în ceea ce

privește mobilitatea și potențialul de angajare în câmpul muncii. În martie a fost

lansat spațiul european pentru învățământ superior, care vizează schimbări la

nivelul învățământului superior european, astfel încât să se îmbunătățească

compatibilitatea, comparabilitatea, competitivitatea și atractivitatea acestuia.

Inițiativa „Tineretul în mișcare” analizează, la rândul său, măsurile care ar putea

atenua impactul crizei asupra tinerilor. Printre acestea se numără o tranziție

ușoară de la studii și formare profesională la angajarea în câmpul muncii și o mai

bună corelare a priorităților politice cu fondurile UE, în special cu Fondul social

european. Inițiativa a luat, de asemenea, în considerare creșterea sprijinului

direct pentru proiecte inovatoare prin intermediul instrumentului Progress și al

programelor „Învățare pe tot parcursul vieții” și „Tineretul în acțiune”.

În octombrie, Comisia a insistat, în comunicarea privind „O politică industrială

integrată pentru era globalizării” (28), asupra faptului că industria trebuie pla-

sată în centrul preocupărilor Europei dacă aceasta dorește să fie în continuare

lider economic la nivel internațional. Această inițiativă emblematică stabilește o

strategie menită să impulsioneze creșterea și crearea de locuri de muncă prin

întreținerea și susținerea unei baze industriale puternice, diversificate și compe-

titive în Europa, care oferă locuri de muncă bine plătite și produce, în același

timp, din ce în ce mai puțin carbon.

Pe fondul intensificării globalizării, noua abordare renunță la conceptul depășit

al sectoarelor și ramurilor industriale naționale în favoarea unor strategii coordo-

nate la nivel european. Acest lucru necesită o viziune asupra întregului lanț

valoric, începând cu infrastructura și materiile prime și terminând cu serviciile

post-vânzare. Inițiativa plasează crearea și dezvoltarea întreprinderilor mici și

mijlocii în centrul politicii industriale și consideră tranziția la o economie durabilă

drept o posibilitate de consolidare a competitivității.

PolItIC a INdUStRIală îN a jUtoRUl îNtRePRINdeRIloR mICI

Comisia, prin intermediul programului pentru întreprinderi și inovare, a ajutat

peste 100 000 de întreprinderi să obțină împrumuturi sau investiții de capital de

risc. În total, UE a alocat peste 1,1 miliarde EUR pentru facilitarea

accesului la credite și la capitaluri proprii pentru firmele mici.

PRoCeSUl de la bologNa

Această inițiativă comună a peste de 40 de țări urmărește crearea unui spațiu

european al învățământului superior, unde studenții să poată alege dintr-o gamă

largă și transparentă de cursuri de mare calitate și să poată beneficia de proceduri

de recunoaștere facile.

27 r a p o r t g e n e r a l 2 0 1 0 | S t i m U l a r e a r e d r e S ă r i i

În total, UE a alocat peste 1,1 miliarde EUR pentru facilitarea accesului la credite și

la capitaluri proprii pentru firmele mici, în special pentru firmele noi și pentru per-

soanele care doreau să pornească o afacere. Banca Europeană de Investiții a oferit,

de asemenea, asistență specială firmelor mici; acordarea accelerată de împrumu-

turi pentru acestea a avut drept rezultat utilizarea aproape integrală a alocărilor de

30 miliarde EUR pentru perioada 2008-2011, cu accent pe transporturile ecologice,

energiile din surse regenerabile și activitățile de cercetare asociate.

În anul 2010 s-au produs evoluții spectaculoase în numeroase sectoare industri-

ale din UE. Comisia a propus (29) inițiative vizând promovarea competitivității, a

dezvoltării și a vizibilității internaționale a sectorului turistic. În aprilie 2010 ea

a propus, de asemenea, o schimbare a politicii în industria autovehiculelor,

pentru a încuraja dezvoltarea și utilizarea pe scară largă a unor autovehicule

curate și eficiente din punct de vedere energetic. Industria chimică a făcut pași în

direcția îmbunătățirii competitivității sale. La Agenția Europeană pentru Produse

Chimice au fost depuse până la 30 noiembrie 24 675 de dosare de înregistrare

a produselor chimice cel mai des utilizate sau cel mai periculoase.

Întreprinderile mici și mijlocii stau la baza

redresării UE. În imagine, ucenici

însușindu‑și noi competențe într‑un colegiu

din Regatul Unit.

© P

aul H

erm

ann

/ REA

/ Re

por

ters

Sursă: Comisia Europeană.

șomajUl îN țăRIle UeRata șomajului (%)

0

5

10

15

20

austr

ia

Țăril

e de J

os

luxe

mbu

rg

dane

mar

ca

cipru

malt

a

germ

ania

repu

blica

cehă

Slove

nia

rom

ânia

Finlan

da

rega

tul U

nit

Sued

ia

italia

Belg

ia

Bulg

aria

polo

nia

ue-2

7

Fran

ța

portu

galia

irlan

da

Unga

ria

Slova

cia

grec

ia

esto

nia

litua

nia

leto

nia

Span

ia2009

2010

2011 – previziuni

28

Agenda pentru noi competențe și noi locuri de muncă va impulsiona creșterea

favorabilă incluziunii prin îmbunătățirea ratei de ocupare a forței de muncă,

odată cu crearea de noi locuri de muncă de calitate superioară. Aceasta își pro-

pune să sprijine cetățenii de toate vârstele în efortul de a anticipa și gestiona

schimbarea, oferindu-le posibilitatea de a-și însuși calificările și competențele

necesare. Ea cuprinde și modernizarea piețelor muncii și a sistemelor de protecție

socială, precum și demersurile necesare pentru a garanta că cetățenii din toate

zonele UE se bucură de avantajele creșterii. Printre mecanismele specifice avute

în vedere se numără reformele pieței muncii pentru îmbunătățirea flexisecurității,

un contract unic care să înlocuiască diferitele modele de contracte temporare și

permanente, noi stimulente pentru învățarea pe tot parcursul vieții, facilități

suplimentare pentru firmele care investesc în formarea profesională și o mai

bună capacitate de anticipare a nevoilor viitoare în materie de competențe.

Agenda propune o interfață comună – Clasificarea europeană a competențelor,

calificărilor și ocupațiilor – pentru a realiza o apropiere a domeniilor ocupării

forței de muncă, educației și formării.

În decembrie a fost lansată Platforma europeană de combatere a sărăciei și a

excluziunii sociale. Aceasta va promova inovarea în domeniul politicilor sociale

pentru găsirea de soluții inteligente în Europa post-criză, mai ales în sensul unui

sprijin social mai eficient și eficace. Ea pledează pentru utilizarea optimă a tuturor

fondurilor UE, mai ales a Fondului social european, pentru sprijinirea obiectivelor

de incluziune socială și propune ca politica socială să devină o prioritate pentru

viitoarele finanțări ale UE. Se urmărește eficientizarea protecției și a serviciilor

sociale, pentru un răspuns mai bun la noile necesități sociale și atragerea unei

game mult mai extinse de parteneri în lupta împotriva excluziunii.

2010 – Anul European de Luptă împotriva Sărăciei și a Excluziunii Sociale

Cu un buget total de 17 milioane EUR (completat cu cel puțin alte 9 milioane EUR din cofinanțările naționale), Anul European de Luptă împotriva Sărăciei și a Excluziunii Sociale a sprijinit peste 700 de proiecte din 29 de țări. Elanul politic generat a deschis calea spre stabilirea de către liderii UE a primului obiectiv de reducere a sărăciei în cadrul Strategiei Europa 2020. Printre evenimente s-au numărat o competiție europeană pentru jurnaliști pe temele anului și inițiative naționale pornind de la difuzarea pe cel mai mare post de radio irlandez a unor reportaje cu privire la persoane care trăiesc în sărăcie la ajutarea a 60 de comunități din Țările de Jos să elaboreze strategii integrate pentru combaterea excluziunii sociale și de la acțiunile locale de voluntariat din Germania pentru a facilita integrarea în societate a persoanelor dezavantajate de origine străină la formarea personalului agenției de șomaj din Danemarca pentru a putea răs-punde mai bine nevoilor persoanelor cu dizabilități mentale care caută un loc de muncă.

exPoRtURI

Rețeaua întreprinderilor europene (Enterprise Europe) oferă firmelor mici din

Europa acces simplificat la piețele de export. Cu 589 de organizații partenere

din 47 de țări, rețeaua își extinde anvergura, mai ales în Asia. În prezent ea include 15 puncte de contact în China și

Coreea de Sud și se preconizează adăugarea de noi puncte de contact în

China și Japonia.

29 r a p o r t g e n e r a l 2 0 1 0 | S t i m U l a r e a r e d r e S ă r i i

Cu toate că inițiativa emblematică privind utilizarea eficientă a resurselor nu

va fi lansată decât la începutul anului 2011, au fost deja inițiate o serie de acțiuni

legate de aceasta. De exemplu, se fac progrese în direcția transporturilor dura-

bile, prin: finanțarea anticipată a rețelei transeuropene de transport, accelerarea

reformei cerului unic european, implementarea unui spațiu fără frontiere al

transportului maritim european în vederea promovării transportului maritim,

îmbunătățirea competitivității globale prin creșterea nivelului de productivitate

și acces simplificat la fondurile structurale. O parte dintre aceste aspecte vor fi

tratate mai pe larg în capitolul 2. Consiliul a salutat în decembrie inițiativa emble-

matică privind utilizarea eficientă a resurselor (31) și în special progresul către o

abordare durabilă a ciclului de viață, combinația de măsuri necesară pentru utili-

zarea mai durabilă a materialelor în Europa.

oCUPaRea foRțeI de mUNC ă îN SeC toRUl eCologIC

Sectoarele industriale ecologice au deja în jur de 3,4 milioane de angajați direcți și reprezintă aproximativ 2,2 % din PIB-ul Europei. Fiecare loc de muncă direct din sectoarele industriale ecologice ale Europei creează între 1,3 și 1,9 locuri de muncă indirecte. Se estimează că piața globală a tehnologiilor de mediu va crește în viitor cu aproximativ 10 % anual. Ar putea fi create aproximativ 3 milioane de noi locuri de muncă ecologice la nivelul UE.

Politica regională

În cadrul politicii de coeziune, a fost deja alocată suma de 93 miliarde EUR (27 % din fondurile UE alocate pentru perioada 2007-2013) pentru proiecte de investiții în stimu-larea creșterii și crearea de locuri de muncă în Europa; s-au realizat progrese mari în domenii-cheie precum cercetarea-dezvoltarea și inovarea, precum și rezultate pozitive în urma programelor de formare și specializare profesională oferite persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă, prin intermediul Fondului social european. Prin Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european și Fondul de coeziune, UE va investi, în perioada 2007-2013, 347 miliarde EUR în cele 27 de state membre.

Politica europeană de coeziune a contribuit la creștere și prosperitate și la pro-movarea unei dezvoltări echilibrate a Uniunii prin investiții directe și beneficii indirecte de pe urma comerțului. Aceasta a contribuit și la atenuarea efectelor crizei asupra angajaților și a întreprinderilor mici. Comisia a pledat (30) în favoarea unei și mai strânse corelări a politicii de coeziune cu Strategia Europa 2020 pen-tru a răspunde noilor provocări ce au apărut în urma evoluțiilor economice și sociale substanțiale din ultimii ani. Ea a recomandat condiții mai stricte, stimu-lente mai mari și o mai mare concentrare asupra rezultatelor.

La nivel regional, cetățenii au beneficiat de acțiuni precum dezvoltarea Strategiei UE pentru regiunea Dunării, prezentată în luna decembrie, care vizează îmbunătățirea condițiilor de mediu, dezvoltarea potențialului economic uriaș al regiunii și uniformizarea diferențelor sociale și de infrastructură care încă mai există din cauza modului diferit în care au evoluat în trecut zonele respective. Strategia va contribui la eradicarea acestei moșteniri inegale, oferind cetățenilor noi posibilități prin dezvoltarea rețelelor comerciale, de transport și energetice, prin promovarea inovării în firmele mici și prin activități culturale și educaționale.

Întreținerea celulelor fotovoltaice ale celei

mai mari centrale solare din lume instalate

pe acoperiș, în Germania

© N

esto

r Bac

hman

n / D

PA /

Rep

orte

rs

30

RelaNSaRea PIețeI UNICeAmeliorarea pieței unice este unul dintre pilonii Strategiei Europa 2020 și o

condiție prealabilă a reușitei acesteia. În luna octombrie, Comisia a prezentat

planuri (32) care vizau consolidarea pieței unice prin măsuri de stimulare a creșterii

economice și de consolidare a drepturilor cetățenilor. Pentru a impulsiona

creșterea, competitivitatea și progresul social, Comisia a prezentat propuneri

pentru a îmbunătăți funcționarea pieței unice și pentru a simplifica viața compa-

niilor, a consumatorilor și a angajaților. Actul privind piața unică este un amplu

plan pe doi ani, pentru perioada 2011-2012, care urmărește relansarea creșterii și

a creării de locuri de muncă în UE. Acesta conține 50 de inițiative referitoare la

economie, guvernanță și publicul larg. Printre prioritățile-cheie se numără:

pentru întreprinderi: accesul la finanțare al IMM-urilor poate fi dificil. Comisia

intenționează să înainteze propuneri care vizează creșterea vizibilității celor

mai mici întreprinderi europene și facilitarea accesului acestora la piețele de

capital. De asemenea, aceste propuneri vor determina reducerea costurilor

pentru IMM-uri prin simplificarea normelor contabile și prin îmbunătățirea

accesului IMM-urilor la contractele de achiziții publice. Comisia va analiza

introducerea unei baze comune de impozitare pentru întreprinderile cu

activități transfrontaliere, care să ducă la reduceri suplimentare ale costurilor;

pentru întreprinderi: Europa are un enorm potențial pentru dezvoltarea antre-

prenoriatului social. În ultimii ani, persoane fizice, fundații și întreprinderi au

lansat numeroase inițiative de a îmbunătăți accesul la alimente, locuințe, ser-

vicii de sănătate, locuri de muncă și servicii bancare pentru cei nevoiași. Dor-

nică să promoveze intensificarea activităților transfrontaliere, Comisia va pro-

pune un statut european pentru astfel de organizații, cu scopul de a servi și

promova economia socială. De asemenea, Comisia va încuraja investițiile pe

termen mai lung, inclusiv investițiile etice, și va examina opțiunile pentru un

sistem specific de etichetare;

pentru consumatori: în prezent, piața online are performanțe sub așteptări.

Din acest motiv, Comisia va propune în 2011 norme menite să asigure că

artiștii și creatorii își pot vinde lucrările în întreaga Europă prin vizitarea unui

ghișeu unic în scopul obținerii autorizației care să le permită să primească

recompensa pentru munca lor. De asemenea, punerea integrală în aplicare a

directivei privind serviciile și a normelor actualizate privind comerțul electro-

nic vor aduce îmbunătățiri;

pentru salariați: 4 600 de profesii sunt reglementate diferit în statele membre.

Prin urmare, de mult ar fi trebuit efectuată o revizuire temeinică a directivei

privind recunoașterea calificărilor profesionale. Comisia consideră că introdu-

cerea unei cărți de identitate profesională („carte professionnelle”) ar reduce

birocrația care persistă.

Inițiativa Comisiei referitoare la Actul privind piața unică vine în urma prezentării,

în luna mai, de către Mario Monti, fost comisar pentru Piața internă și apoi pentru

Concurență, a unui raport cu privire la modul în care UE ar trebui să relanseze și

să finalizeze construcția pieței unice, raport solicitat în octombrie 2009 de către

președintele Comisiei, José Manuel Barroso. Consiliul European din luna iunie a

salutat acest raport. La sesiunea plenară din mai a fost adoptat un raport al Par-

lamentului European privind crearea pieței unice pentru consumatori și

cetățeni (33).

PRemIUl PIețeI UNICe

În decembrie, Premiul Pieței Unice 2010 a fost decernat ONG-ului „Grenzoffensive”

din Austria. Premiul subliniază importanța principiului liberei circulații care stă la

baza pieței unice europene. Grenzoffensive a câștigat premiul pentru eforturile sale de minimizare a barierelor

administrative pentru lucrătorii și întreprinderile mici și mijlocii care au activități transfrontaliere în regiunile

vecine din Bavaria (Germania), Austria Superioară și Boemia de Sud

(Republica Cehă).

31 r a p o r t g e n e r a l 2 0 1 0 | S t i m U l a r e a r e d r e S ă r i i

În luna decembrie, Consiliul a aprobat (34) abordarea, în special atenția acordată

problemelor cu care se confruntă firmele și cetățenii care îi împiedică să benefi-

cieze pe deplin de avantajele pieței unice. Consiliul a salutat comunicarea

Comisiei și a subliniat faptul că piața unică trebuie să se concentreze pe stimula-

rea competitivității și a creșterii inteligente, sustenabile și favorabile incluziunii,

precum și pe reinstaurarea și sporirea încrederii cetățenilor și consumatorilor,

prin plasarea acestora în centrul pieței unice, și a încrederii firmelor, prin asigura-

rea accesului lor la piață.

Nu există o soluție unică pentru construcția unei Uniuni Europene de succes în

secolul XXI. Consolidarea stabilității bugetare și financiare este vitală, iar acest

lucru se reflectă în Strategia Europa 2020. Succesul vine însă prin mobilizarea

tuturor atuurilor pe care le are UE în vederea edificării unei forme sustenabile de

creștere. UE și-a pus în aplicare politicile din domeniul pieței unice, al concurenței

și al coeziunii cu și mai multă determinare și precizie. Ea a ajutat statele membre

din afara zonei euro (Letonia, Ungaria și România) prin facilitatea de sprijin în

favoarea balanței de plăți și a elaborat și utilizat noi forme de cooperare între

instituțiile sale. În 2010, UE a acționat cu și mai multă coerență, pentru a propune

o abordare cu adevărat globală.

Dl Mario Monti, fost comisar pentru pentru

Piața internă și pentru Concurență

© U

niun

ea E

urop

eană

32

Instrumentele UE au deja un impact pozitiv

Fondul european de ajustare la globalizare, care sprijină muncitorii disponibilizați ca urmare a globalizării și a crizei economice, a acordat 52,3 milioane EUR în 2009 pentru a ajuta aproximativ 11 000 de muncitori din opt țări. Au fost aprobate plăți în beneficiul Irlandei, Spaniei, Danemarcei, Țărilor de Jos și Portugaliei; în același timp, condițiile de acces au fost simplificate. Fondul cofinanțează asistența pentru căutarea locurilor de muncă, formare și reconversie profesională, precum și sprijinul pentru înființarea de noi întreprinderi. Rata sa de succes este foarte ridicată în ceea ce privește sprijinul pentru găsirea de noi locuri de muncă.

Instrumentul european de microfinanțare Progress (35), asupra căruia s-a conve-nit în luna martie, ajută cetățenii să își păstreze locurile de muncă sau să găsească altele noi. Acest instrument oferă împrumuturi persoanelor care și-au pierdut locul de muncă și care doresc să pornească o mică afacere, dar care nu îndepli-nesc condițiile de creditare. Bugetul său inițial este de 100 milioane EUR, care ar putea mobiliza peste 500 milioane EUR în urma cooperării cu instituții financiare internaționale precum Banca Europeană de Investiții.

Perspectivele de combatere a întârzierii plăților în cadrul tranzacțiilor comerciale s-au îmbunătățit odată cu votul Parlamentului European din luna octombrie în favoarea noii directive care va oferi mai multă protecție creditorilor, în special numeroaselor firme mici al căror flux de numerar depinde de promptitudinea plăților. Autoritățile publice vor fi obligate să plătească în termen de 30 de zile, iar în caz contrar vor plăti o dobândă de 8 %; ca urmare, întreprinderile vor dispune de un plus de lichidități în valoare de 180 miliarde EUR.

Pentru a simplifica accesul micilor întreprinderi la finanțare, UE a implementat programul pentru întreprinderi și inovare, iar forumul privind finanțarea IMM-u-rilor a reunit bănci, organizații de afaceri și alte părți interesate, care au discutat despre modalitățile de îmbunătățire a fluxului de finanțare pentru întreprinderi.

Regulile care stau la baza fondurilor structurale și de coeziune au fost simplifi- cate în luna iunie, spre a facilita accesul la finanțare, element deosebit de important într-o perioadă în care presiunea asupra bugetelor publice îngreu-nează eforturile administrațiilor centrale și regionale de a oferi finanțare pe măsura necesităților. Accelerarea implementării proiectelor pe teren prin redu-cerea birocrației ajută, de asemenea, economiile naționale și regionale să se redreseze.

33 r a p o r t g e n e r a l 2 0 1 0 | S t i m U l a r e a r e d r e S ă r i i

Note

(1) Comunicarea Comisiei – Europa 2020 – O strategie europeană pentru o creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii” [COM(2010) 2020].

(2) Declarațiile șefilor de stat sau de guvern din zona euro (PCE 86/10, 7 mai 2010) (http://www.consilium.europa.eu/uedocs/cms_data/docs/pressdata/en/ec/114296.pdf).

(3) Concluziile Consiliului extraordinar Afaceri Economice și Financiare, 9-10 mai 2010 (http://www.consilium.europa.eu/uedocs/cms_data/docs/pressdata/en/ecofin/114324.pdf).

(4) Consiliul Eurogrup/Ecofin, 6-7 decembrie.

(5) Comunicarea Comisiei – Consolidarea coordonării politicilor economice [COM(2010) 250].

(6) Propunere de regulament privind accelerarea și clarificarea aplicării procedurii de deficit excesiv [COM(2010) 522].

(7) Propunere de regulament privind aplicarea eficientă a supravegherii bugetare în zona euro [COM(2010) 524].

(8) Propunere de directivă privind cerințe referitoare la cadrele bugetare ale statelor membre [COM(2010) 523].

(9) Propunere de regulament privind prevenirea și corectarea dezechilibrelor macroeconomice [COM(2010) 527].

(10) Propunere de regulament privind măsurile de executare pentru corectarea dezechilibrelor macroeconomice excesive din zona euro [COM(2010) 525].

(11) Propunere de regulament privind supravegherea macroprudențială comunitară a sistemului financiar și de înființare a unui Comitet european pentru riscuri sistemice [COM(2009) 499].

(12) Directiva privind administratorii fondurilor de investiții alternative (FIA), votată de Parlamentul European la 11 noiembrie, urmând să fie adoptată și de Consiliu.

(13) Propunere de regulament privind instrumentele financiare derivate extrabursiere, contrapartidele centrale și registrele centrale de tranzacții [COM(2010) 484].

(14) Comunicarea Comisiei – Un cadru al Uniunii Europene pentru gestionarea crizelor din sectorul financiar [COM(2010) 579].

(15) http://ec.europa.eu/internal_market/bank/regcapital/index_en.htm

(16) http://europa.eu/rapid/pressReleasesAction.do?reference=MEMO/10/304&format= HTML&aged=0&language=EN&guiLanguage=en

(17) Comitetul european al supraveghetorilor bancari, 10 decembrie.

(18) Regulamentul (UE) nr. 330/2010 al Comisiei din 20 aprilie 2010 (JO L 102, 23.4.2010).

(19) Orientări privind restricțiile verticale (JO C 130, 19.5.2010).

(20) Propunere de regulament privind ajutorul de stat pentru facilitarea închiderii minelor de cărbune necompetitive [COM(2010) 372].

(21) Planul de acțiune multianual privind dezvoltarea (http://www.g20.utoronto.ca/2010/g20seoul-development.pdf ).

(22) Comunicarea Comisiei – Comerț, creștere și afaceri internaționale [COM(2010) 612].

(23) Decizia 2010/707/UE a Consiliului privind orientările pentru politicile de ocupare a forței de muncă ale statelor membre (JO L 308, 24.11.2010).

(24) Comunicarea Comisiei – O agendă digitală pentru Europa [COM(2010) 245].

(25) Recomandarea Comisiei 2010/572/UE privind accesul reglementat la rețelele de acces de nouă generație (JO L 251, 25.9.2010).

Propunere de decizie de instituire a primului program pentru politica în domeniul spectrului de frecvențe radio [COM(2010) 471].

Comunicarea Comisiei – Banda largă europeană: o investiție într-un promotor digital al creșterii [COM(2010) 472].

(26) Comunicarea Comisiei – Europa 2020 – Inițiativa emblematică „O Uniune a inovării” [COM(2010) 546].

(27) Comunicarea Comisiei – „Tineretul în mișcare” – O inițiativă de eliberare a potențialului tinerilor de a realiza o creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii în Uniunea Europeană [COM(2010) 477].

(28) Comunicarea Comisiei – O politică industrială adaptată erei globalizării – Atribuirea celui mai important rol competitivității și sustenabilității [COM(2010) 614].

(29) Comunicarea Comisiei – Europa, destinația turistică favorită pe plan mondial – un nou cadru politic pentru turismul european [COM(2010) 352].

(30) Al cincilea raport al Comisiei cu privire la coeziunea economică, socială și teritorială, 10 noiembrie (http://ec.europa.eu/regional_policy/sources/docoffic/official/reports/cohesion5/index_ro.cfm).

(31) Concluziile Consiliului Mediu din 20 decembrie.

(32) Comunicarea Comisiei – Către un Act privind piața unică [COM(2010) 608].

(33) Raportul Parlamentului European din 3 mai 2010 privind crearea pieței unice pentru consumatori și cetățeni (http://www.europarl.europa.eu/sides/getDoc.do?pubRef=-//EP//TEXT+REPORT+A7-2010-0132+0+DOC+XML+V0//RO).

(34) http://www.consilium.europa.eu/uedocs/cms_data/docs/pressdata/en/intm/118409.pdf

(35) Decizia 283/2010/UE de instituire a unui instrument european de microfinanțare Progress pentru ocuparea forței de muncă și incluziune socială (JO L 87, 7.4.2010).

capitolul 2 un pRoiect pentRu cetățeni:

oamenii în centRul acțiunii euRopene

Obiectivul Strategiei Europa 2020 a Comisiei pentru

creștere economică și ocuparea forței de muncă, adoptată

în martie 2010, este în ultimă instanță de a aduce beneficii

cetățenilor europeni. Tratatul de la Lisabona, în vigoare din

decembrie 2009, semnalase deja această tendință.

Interesele cetățenilor și legitimitatea democratică a Uniunii

au fost consolidate grație rolului sporit al Parlamentului

European în calitate de colegiuitor în majoritatea domenii-

lor și implicării sporite a parlamentelor naționale, ducând

la o creștere a responsabilității UE pentru acțiunile sale. În

al doilea rând, introducerea votului cu majoritate calificată

în Consiliu pentru cea mai mare parte a domeniilor politice

va raționaliza procesul decizional. În sfârșit, controlul

jurisdicțional va fi îmbunătățit deoarece Curtea de Justiție

a Uniunii Europene asigură în prezent controlul tuturor

aspectelor din domeniul libertății, securității și justiției, în

timp ce Carta drepturilor fundamentale capătă forță

juridică obligatorie pentru UE.

Asigurând condițiile necesare pentru ca UE să devină mai

eficientă, mai democratică și mai responsabilă, tratatul

acordă o atenție suplimentară intereselor cetățenilor din

UE, așezându-i cu o fermitate fără precedent în centrul

activităților și obiectivelor UE. Inițiativa cetățenească este

un exemplu clar pentru această nouă orientare.

În acest an, la începutul mandatului Comisiei, președintele

Barroso a creat două noi portofolii: unul dedicat în mod

explicit justiției, drepturilor fundamentale și cetățeniei, pe

care l-a încredințat unuia dintre vicepreședinții săi – un

important semnal politic de recunoaștere a importanței

fundamentale a acțiunii UE în acest domeniu; celălalt

portofoliu, consacrat afacerilor interne, include misiunea

importantă și delicată de a garanta faptul că toate

activitățile necesare și benefice creșterii economice,

culturale și sociale a UE se pot derula într-un mediu legal și

sigur. El include, de asemenea, toate activitățile legate de

gestionarea fluxurilor de migrație, protecția persoanelor

care fug din calea persecuțiilor și controalele la frontierele

externe.

Unul dintre aspectele cele mai importante ale noii

orientări către cetățeni este sporirea tangibilității

beneficiilor în domeniul libertății, securității și justiției.

Acțiunile întreprinse în acest domeniu se înscriu în cadrul

programului de la Stockholm, care pune accentul pe

interesele și necesitățile cetățenilor și abordează

necesitatea asigurării respectării libertăților fundamentale

și a integrității, garantând în același timp securitatea.

În cursul anului, s-au realizat progrese substanțiale în

vederea finalizării programului și a obținerii primelor

rezultate concrete.

UE ține seama în continuare de preocupările și interesele

oamenilor, prin intermediul unor măsuri dintr-o gamă

largă de domenii politice care afectează viața cotidiană a

acestora, de la sănătate și educație la cultură și transport și

de la drepturile consumatorilor la protecția civilă.

36

U N S Paț I U d e l I b e R tat e , S e C U R I tat e ș I j U S t I ț I e P e N t R U C e tăț e N I

În decembrie 2009, Consiliul European a adoptat „Programul de la Stockholm – O Europă deschisă și sigură în serviciul cetățenilor și pentru protecția acestora” (1). Acesta cuprinde acțiuni în domeniile drepturilor fundamentale, justiției civile și penale, drepturilor consu-matorilor și cetățeniei, securității, azilului, imigrării și gestionării fron-tierelor. Programul stabilește, de asemenea, orientările politice pen-tru dezvoltarea ulterioară a spațiului de libertate, securitate și justiție în următorii cinci ani. În aprilie, Comisia a adoptat un plan de acțiune (2) pentru a transforma acest concept în realitate, traducând orientările politice oferite de Consiliul European și de Parlamentul European (3) în acțiuni concrete cu un calendar precis și obiective clare.

În cadrul planului de acțiune al Comisiei, acțiunea Uniunii Europene în acest dome-

niu în cursul următorilor ani se va axa în principal pe realizarea de progrese concrete

către o Europă unde oamenii pot trăi, lucra și călători în siguranță, având încredere

în respectarea deplină a drepturilor lor. În ceea ce privește drepturile fundamentale

și justiția, planul de acțiune al Comisiei include următoarele propuneri:

îmbunătățirea protecției datelor pentru cetățeni în cadrul tuturor politicilor –

inclusiv în materie de aplicare a legislației și de prevenire a criminalității – și în

relațiile cu partenerii internaționali, în special cu Statele Unite; directiva UE din

1995 privind protecția datelor va fi modernizată pentru a răspunde noilor

provocări tehnologice;

consolidarea drepturilor persoanelor suspecte și inculpate în cadrul pro-

cedurilor judiciare în vederea garantării unui proces echitabil, prin interme-

diul propunerilor referitoare la informarea acestora cu privire la acuzații, furni-

zarea de consiliere juridică, comunicarea cu rudele și asigurarea unor măsuri

speciale de protecție în cazul persoanelor vulnerabile;

simplificarea procedurilor administrative pentru cetățeni și întreprinderi

garantând recunoașterea transfrontalieră a deciziilor judiciare și a documente-

lor civile, fără proceduri greoaie sau cheltuieli excesive;

simplificarea recuperării transfrontaliere a creanțelor și a soluționării

alternative a litigiilor; la ora actuală, întreprinderile recuperează doar 37 %

din creanțele transfrontaliere;

promovarea comerțului online oferind societăților o legislație europeană în

materie de contracte cu titlu facultativ: în 2008, doar 7 % din tranzacțiile de

pe internet din Europa au avut caracter transfrontalier;

creșterea protecției cetățenilor care călătoresc în străinătate pe teritoriul UE

atunci când rezervă un pachet turistic sau depun o cerere în urma unui acci-

dent rutier. Pentru călătoriile în afara UE, cetățenii vor beneficia de o protecție

consulară mai bună.

Pentru a asigura securitatea cetățenilor europeni și o mai bună gestionare a fluxuri-

lor de migrație, planul de acțiune de la Stockholm conține următoarele propuneri:

definirea unei strategii globale de securitate internă pentru UE, vizând cele

mai urgente amenințări la adresa securității cu care se confruntă Europa;

negocierea unui acord pe termen lung cu Statele Unite privind prelucrarea și

transferul datelor de mesagerie financiară în scopul combaterii terorismu-

lui (Programul de urmărire a finanțărilor în scopuri teroriste – Terrorism Finan‑

cing Tracking Programme, TFTP);

37 r a p o r t g e n e r a l 2 0 1 0 | U n p r o i e c t p e n t r U c e tăȚ e n i : o a m e n i i Î n c e n t r U l a c Ț i U n i i e U r o p e n e

examinarea unei abordări a UE pentru utilizarea datelor registrului cu numele

pasagerilor (EU-PNR) în scopul asigurării aplicării legislației și crearea unui cadru

european pentru comunicarea datelor PNR țărilor care nu sunt membre ale UE;

protejarea cetățenilor europeni împotriva criminalității informatice prin incrimi-

narea furtului de identitate, precum și a software-ului ostil utilizat pentru a ataca

sistemele informatice;

consolidarea securității frontierelor prin instituirea unui sistem intrare-ieșire,

facilitarea deplasărilor resortisanților țărilor care nu sunt membre ale UE prin

intermediul unui „program de înregistrare a călătorilor” și studierea unei abor-

dări europene pentru un sistem electronic european de autorizare a călătoriilor

(ESTA european);

evaluarea și, dacă este necesar, modificarea directivei privind păstrarea datelor;

clarificarea condițiilor de intrare și ședere pentru resortisanții țărilor care nu sunt

membre ale UE în scopul ocupării unor locuri de muncă sezoniere, precum și al

detașărilor în cadrul aceleiași societăți, introducând un sistem comun UE de acor-

dare a azilului și promovând solidaritatea între statele membre;

protejarea copiilor împotriva exploatării sexuale și a pornografiei infantile, având în

vedere în special dezvoltarea internetului și facilitarea călătoriilor internaționale;

combaterea mai eficientă a sclaviei moderne intensificând sancțiunile penale

aplicate traficanților și consolidând protecția victimelor traficului de persoane;

garantarea faptului că criminalitatea nu aduce venituri și privarea autorilor

infracțiunilor de activele pe care le-au obținut printr-o confiscare mai eficientă

a activelor.

Un rol mai important pentru cetățenii europeni: inițiativa cetățenească

Această inovație a fost introdusă de Tratatul de la Lisabona. Atunci când un număr suficient de cetățeni împărtășesc o opinie – fapt indicat prin minimum un milion de semnături – inițiativa cetățenească le permite să invite Comisia să ela-boreze propuneri legislative în domenii în care tratatul atribuie competențe Uni-unii Europene. Având în vedere oportunitatea unică pe care o oferă acest instru-ment de a aduce Uniunea mai aproape de cetățeni și în urma unei ample consultări publice la începutul anului, Comisia a propus norme în vederea creării acestui instru-ment pentru ca cetățenii să poată începe să beneficieze de acest nou drept cât mai curând posibil.

În decembrie, Parlamentul European și Consiliul au ajuns la un acord cu privire la aceste norme (4) care vor garanta faptul că inițiativele cetățenești sunt reprezentative pentru un interes al UE, asigurând în același timp faptul că instrumentul rămâne ușor de folosit pentru cetățeni. Declarațiile de sprijin din partea cetățenilor trebuie colectate în termen de un an de la data înregistrării inițiativei propuse. Acest nou instrument va contribui la promovarea intensificării dezbaterii transfrontaliere cu privire la politicile UE.

Inițiativa cetățenilor: dispozițiile Tratatului

de la Lisabona conferă cetățenilor noi

drepturi pentru a‑și spune cuvântul în ceea

ce privește politicile UE.

© S

hutt

ersp

y / D

emot

ix Im

ages

/ Be

lga

38

CoNStRUIRea UNeI eURoPe a CetățeNIloR: jUStIțIe, dRePtURI fUNdameNtale șI CetățeNIe

JustițiePe baza planului de acțiune de la Stockholm, Comisia a lansat un program

ambițios de reforme în domeniul justiției, vizând atât aspecte legate de dreptul

civil, cât și aspecte legate de dreptul penal.

În ceea ce privește dreptul civil, Comisia a propus un nou cadru juridic pentru

cazurile de divorț transfrontalier. Noul cadru (denumit „regulamentul Roma III”) le

permite cuplurilor din două țări diferite ale UE, celor care locuiesc în țări diferite

sau celor care locuiesc împreună într-o altă țară decât țara de origine să aleagă cu

un nou grad de securitate juridică legislația aplicabilă divorțului și separării de

drept. Există aproximativ 16 milioane de astfel de cupluri internaționale în UE.

Regulamentul Roma III fiind blocat în cadrul Consiliului deoarece nu toate statele

membre erau dispuse să participe, Comisia a recurs în luna martie, pentru prima

dată în istoria Uniunii, la așa-numita procedură de cooperare consolidată. Această

procedură, instituită prin Tratatul de la Amsterdam, permite Comisiei să avanseze

cu privire la o problemă cu un grup mai restrâns de state membre, cu condiția ca

această cooperare consolidată să rămână deschisă participării tuturor statelor

membre. Atât Parlamentul European, cât și Consiliul, au convenit să utilizeze

cooperarea consolidată în acest caz și, până la sfârșitul anului, 14 state membre au

decis să adopte noile norme în materie de divorțuri transfrontaliere. Acest fapt a

servit drept precedent pentru propunerea ulterioară a Comisiei de a utiliza coope-

rarea consolidată în ceea ce privește brevetul Uniunii.

În iunie, Curtea de Justiție a clarificat anumite norme privind recunoașterea și

aplicarea hotărârilor prin care se solicită înapoierea unui copil care a fost deplasat

ilicit. Aceasta reprezintă o aplicare a regulamentului privind competența,

recunoașterea și executarea hotărârilor judecătorești în materie matrimonială și

în materia răspunderii părintești (5).

La 1 iulie, Comisia a desemnat drept obiectiv prioritar problema referitoare la

dreptul european al contractelor, prin intermediul unei cărți verzi, instituind un

grup de experți în materie de drept al contractelor și reunind organizații profesi-

onale, organizații ale consumatorilor și profesioniști din domeniul juridic în

cadrul unui forum consacrat dezbaterii acestui subiect. Obiectivul său este,

printre altele, de a crea un regim european pentru anumite contracte (un așa-nu-

mit „al 28-lea regim”), care ar putea fi ales de părțile contractante pentru

tranzacțiile lor în cadrul pieței unice a UE. Comisia dorește, în special, ca între-

prinderile mici și mijlocii să ofere produsele și serviciile lor consumatorilor din

alte țări fără a fi necesar să devină experți în sistemele naționale de drept al

contractelor din toate celelalte 26 de state membre. Prin intermediul cărții verzi,

Comisia a lansat o consultare publică care urma să se încheie în ianuarie 2011.

Sunt planificate propuneri legislative în următoarea perioadă a anului.

39 r a p o r t g e n e r a l 2 0 1 0 | U n p r o i e c t p e n t r U c e tăȚ e n i : o a m e n i i Î n c e n t r U l a c Ț i U n i i e U r o p e n e

În august, Comisia a recomandat economisirea de timp și bani în litigiile trans-

frontaliere prin recurgerea la mediere: potențialul normelor UE existente în

domeniul medierii în litigiile transfrontaliere este efectiv doar în cazul aplicării de

către statele membre la nivel național. Statele membre trebuie să pună în apli-

care până în luna mai 2011 directiva privind medierea adoptată în 2008.

În decembrie, Comisia a propus noi măsuri pentru reducerea costurilor și a

birocrației pentru cetățeni și întreprinderi în ceea ce privește recunoașterea

hotărârilor judecătorești și a documentelor de stare civilă. Obiectivele sunt elimi-

narea cheltuielilor judiciare (care se ridică, în medie, la 2 000 EUR) necesare în

prezent – de obicei o pură formalitate – pentru a obține recunoașterea unei

hotărâri judecătorești într-o altă țară a UE, precum și garantarea circulației docu-

mentelor publice – cum sunt contractele sau titlurile de proprietate – fără a fi

necesare proceduri suplimentare. Inițiativele propuse vor reduce birocrația, aju-

tând întreprinderile și cetățenii să economisească bani, consolidând în același

timp piața unică și facilitând viața cetățenilor care trăiesc și lucrează în alte țări

ale UE. Comisia a căutat soluții pentru a facilita tranzacțiile transfrontaliere, prin

intermediul unei cărți verzi privind opțiunile de politică în perspectiva unui drept

european al contractelor pentru consumatori și întreprinderi și a abordat obsta-

colele fiscale pentru cetățenii care desfășoară activități transfrontaliere.

În materie penală, prioritatea Comisiei era consolidarea drepturilor la un proces

echitabil în UE. Comisia a propus în martie o nouă legislație pentru a ajuta oame-

nii oriunde în UE în cazul în care nu pot înțelege limba procedurilor penale în

care sunt implicați. Acest instrument obligă statele membre să furnizeze persoa-

nelor suspecte sau inculpate servicii de interpretare și traducere pentru docu-

mente esențiale. De asemenea, Comisia a propus în iulie o legislație privind

dreptul la informare conținând, în esență, un model orientativ de comunicare în

scris a drepturilor care enumeră drepturile fundamentale ale persoanelor sus-

pecte și inculpate în cursul procedurilor penale. Având în vedere numărul tot mai

mare de europeni care călătoresc, studiază și lucrează în afara țării lor de origine,

garantarea acestor drepturi în întreaga UE contribuie la instaurarea unei încre-

deri reciproce între judecători și cetățeni și promovează punerea în aplicare a

principiului recunoașterii reciproce a hotărârilor judiciare în materie penală. Prin

urmare, sunt îmbunătățite șansele aplicării cu succes a măsurilor bazate pe

recunoașterea reciprocă adoptate de UE în vederea combaterii criminalității –

cum ar fi mandatul european de arestare. Parlamentul European și Consiliul au

convenit asupra directivei privind dreptul la interpretare și la traducere în octom-

brie, iar Consiliul a aprobat politic directiva privind dreptul la informare în

decembrie.

În iulie, Comisia a lansat o consultare publică privind posibilitățile de ameliorare

a drepturilor victimelor în cadrul procedurilor penale, în vederea elaborării de

propuneri care urmează a fi prezentate în 2011.

UN NoU SIte INteRNet jURIdIC PeNtRU toțI

În iulie, Comisia a lansat un portal e-justiție (6), care este un punct de contact pentru cetățeni și juriști, menit să faciliteze accesul la justiție și să ajute persoanele care doresc să obțină consiliere cu privire la probleme juridice transfrontaliere, în materie civilă sau penală.

40

Cooperarea dintre autoritățile judiciare din statele membre este fundamentală

pentru a combate eficient criminalitatea transfrontalieră. Eurojust și Rețeaua

judiciară europeană în materie penală contribuie în permanență la stabilirea de

contacte directe între judecătorii naționali și la coordonarea anchetelor în mate-

rie de criminalitate transfrontalieră.

drepturi fundamentalePrin Tratatul de la Lisabona, Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene

(elaborată în 1999-2000 sub forma unei convenții) devine obligatorie din punct de

vedere juridic, conferindu-i-se același statut juridic ca în cazul tratatelor UE.

Instituțiile UE trebuie în primul rând să respecte carta atunci când adoptă acte

legislative sau decizii. De aceea, la 3 mai 2010, noul Colegiu al comisarilor a depus

jurământul în fața Curții de Justiție în ceea ce privește respectarea nu doar a trata-

telor, ci și a cartei. În plus, Comisia a adoptat, în octombrie, o strategie pentru a

garanta că toate noile măsuri propuse de Comisie sau de alte instituții ale UE vor

trebui să fie controlate pe baza unei „liste de control a drepturilor fundamentale”,

astfel încât să fie compatibile cu carta. De asemenea, cetățenii ar trebui informați

cu privire la circumstanțele în care pot invoca carta, care se aplică în primul rând

instituțiilor UE și statelor membre doar atunci când pun în aplicare legislația UE.

Prin urmare, carta completează, însă nu înlocuiește, ordinele constituționale

naționale cu propriile lor sisteme de protecție a drepturilor fundamentale.

Pentru a completa sistemul de apărare a drepturilor fundamentale în UE, Tratatul

de la Lisabona solicită, de asemenea, Uniunii Europene să adere la Convenția

europeană pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale a

Consiliului Europei. La 7 iulie, pe baza unui mandat din partea Consiliului, Comisia

a deschis negocierile cu Consiliul Europei în acest sens. Obiectivul principal al

acestei negocieri este asigurarea unei integrări eficiente a sistemului juridic de

apărare a drepturilor fundamentale al Uniunii în cadrul sistemului Consiliului

Europei, păstrând în același timp autonomia ordinii juridice a Uniunii. După înche-

ierea cu succes a acestor negocieri de către Consiliu și ratificarea de către Parla-

mentul European, cele 27 de state membre ale UE și celelalte 20 de state membre

ale Consiliului Europei, cetățenii vor putea – după ce au epuizat toate căile de

recurs la nivel național – să depună plângeri la Curtea Europeană a Drepturilor

Omului din Strasbourg cu privire la încălcări presupuse ale drepturilor fundamen-

tale de către UE. În plus, UE va dispune de un judecător care va reprezenta propria

ordine juridică a Uniunii la Curtea Europeană a Drepturilor Omului.

Viviane Reding, vicepreședinte al Comisiei

responsabil pentru justiție,

drepturi fundamentale și cetățenie,

la o conferință de presă, în luna septembrie

© U

niun

ea E

urop

eană

41 r a p o r t g e n e r a l 2 0 1 0 | U n p r o i e c t p e n t r U c e tăȚ e n i : o a m e n i i Î n c e n t r U l a c Ț i U n i i e U r o p e n e

Două drepturi fundamentale au a ocupat un loc important pe agenda UE în

cursul anului: protecția vieții private și a datelor (articolele 7 și 8 din cartă). În

noiembrie, Comisia a definit o strategie privind modul de protejare a datelor

persoanelor în toate domeniile de politică, inclusiv asigurarea respectării legii,

reducând în același timp birocrația pentru întreprinderi și garantând libera

circulație a datelor în UE. Ea a propus modernizarea cadrului UE pentru protecția

datelor prin consolidarea drepturilor individuale și a dimensiunii privind piața

unică, revizuirea normelor în materie de protecție a datelor în domeniul

polițienesc și al justiției penale, asigurarea unor niveluri înalte de protecție pen-

tru datele transferate în afara UE și printr-o aplicare mai eficientă a normelor. De

asemenea, Comisia a obținut un mandat din partea Consiliului pentru a începe

negocierile cu privire la un acord referitor la protecția datelor cu caracter perso-

nal între Uniunea Europeană și Statele Unite în ceea ce privește cooperarea în

vederea combaterii terorismului sau a criminalității. Obiectivul este asigurarea

unui nivel înalt de protecție a tuturor tipurilor de date cu caracter personal în

cazul transferului și prelucrării lor în scopul asigurării aplicării legislației sau în

cadrul cooperării transatlantice.

Egalitatea și nediscriminarea au continuat să aibă un rol important în programul

UE în materie de drepturi fundamentale în 2010. În ianuarie, Curtea de Justiție a

confirmat, în ceea ce privește o lege germană privind ocuparea forței de muncă,

existența principiului nediscriminării pe criterii de vârstă și rolul instanțelor

naționale în aplicarea acestuia (7). Într-o hotărâre ulterioară, Curtea a aplicat acest

principiu, considerând că privarea unui lucrător/unei lucrătoare de o indemnizație

de concediere deoarece acesta/aceasta ar putea beneficia de o pensie pentru

limită de vârstă reprezintă o discriminare pe criterii de vârstă (8).

În martie, Comisia a adoptat o cartă a femeilor pentru a pune în evidență priori-

tatea politică acordată drepturilor fundamentale privind egalitatea de gen în

cadrul activității noii Comisii. Pe această bază, Comisia a adoptat în septembrie o

strategie pe cinci ani pentru promovarea egalității de gen. Această strategie

vizează, în special, valorificarea într-o mai mare măsură a potențialului femeilor,

contribuind astfel la atingerea obiectivelor sociale și economice generale ale

Uniunii Europene. Obiectivele vizează de la creșterea reprezentării femeilor în

cadrul consiliilor de supraveghere ale societăților cotate la bursă până la comba-

terea violenței pe criterii de sex.

În noiembrie, Comisia a prezentat o strategie pe 10 ani privind persoanele cu

handicap, în scopul creării unei Europe mai accesibile și fără obstacole. Standar-

dizarea și achizițiile publice sunt instrumentele fundamentale pe care Comisia le

va folosi în acest scop în următorii ani. De asemenea, Comisia va examina fezabi-

litatea unui act european privind accesibilitatea.

42

Provocările legate de integrarea socială și economică a romilor – principala

minoritate etnică în Europa –, precum și aspectele conexe privind libera circulație

au reprezentat preocupări deosebite pentru UE în 2010. Comisia inclusese acest

aspect pe ordinea sa de zi la 7 aprilie prin intermediul comunicării „Integrarea

socială și economică a romilor în Europa” (9). Ulterior, expulzarea romilor din

Franța în vara anului 2010 a suscitat mai multe reacții și intervenții din partea

Comisiei în august, septembrie și octombrie. Această problemă a fost intens

dezbătută în cadrul unui Consiliu European în luna septembrie, precum și în

cadrul Parlamentului European. Prin urmare, Franța, precum și alte state mem-

bre, și-au adaptat legislația națională la cerințele directivei europene din 2004

privind libera circulație. Comisia a instituit un Grup operativ privind romii care

are mandatul de a analiza în ce măsură fondurile europene și naționale sunt uti-

lizate în mod eficient pentru proiecte de sprijinire a integrării sociale și econo-

mice a romilor atât în țările de origine, cât și în țările gazdă. Primele constatări ale

Grupului operativ privind romii din luna decembrie arată că este necesară o

strategie UE pentru o finanțare mai precis orientată a integrării romilor de către

toate statele membre. Prin urmare, o astfel de strategie a fost inclusă în progra-

mul de lucru al Comisiei pentru primul semestru al anului 2011.

În urma Comunicării din 2006 intitulate „Către o strategie europeană privind

drepturile copilului” (10), a fost instituită linia telefonică de urgență 116000 pentru

a permite copiilor dispăruți și părinților acestora să solicite ajutor oriunde s-ar

afla în UE. La trei ani după adoptare, linia telefonică de urgență funcționează în

13 state membre. Comisia Europeană a adoptat în noiembrie o comunicare care

vizează oferirea unui ajutor concret celorlalte 14 țări ale UE care nu au activat

încă linia telefonică de urgență, asigurând în același timp o calitate înaltă a servi-

ciului pe întreg teritoriul UE.

Situația romilor în țările lor de origine,

precum și în mai multe țări gazdă din UE, a

fost un subiect foarte mediatizat în 2010. În

imagine, un grup de romi care participă la

un festival anual la Costești, în România.

© V

adim

Ghi

rda

/ AP

/ Rep

orte

rs

43 r a p o r t g e n e r a l 2 0 1 0 | U n p r o i e c t p e n t r U c e tăȚ e n i : o a m e n i i Î n c e n t r U l a c Ț i U n i i e U r o p e n e

CetățeniÎn octombrie, Comisia a publicat un plan în 25 de puncte pentru a aduce benefi-

cii concrete cetățenilor UE care se deplasează în străinătate. „Raportul privind

cetățenia UE”, adoptat la 27 octombrie, vizează consolidarea mobilității prin eli-

minarea obstacolelor cu care se confruntă încă cetățenii atunci când își exercită

dreptul de a se deplasa într-un stat membru altul decât cel de origine, pentru a

studia sau a lucra, a înființa o întreprindere, a pune bazele unei familii sau a ieși la

pensie. Curtea a hotărât, în special, că simplul fapt al deținerii cetățeniei Uniunii

îndreptățește cetățenii să își stabilească reședința într-un alt stat membru (11),

recunoscând cetățenia UE ca sursă a drepturilor la liberă circulație.

Comisia întreprinde acțiuni pentru a asigura respectarea deplină a acestor drep-

turi. Aceste drepturi sunt în egală măsură importante în cazul în care cetățenii

călătoresc, se căsătoresc, cumpără sau moștenesc proprietăți, votează, benefici-

ază de tratament medical sau doar cumpără online de la întreprinderi stabilite în

alte state membre.

Cele 25 de măsuri concrete pe care Comisia intenționează să le adopte în urmă-

torii trei ani vor facilita viața cetățenilor UE atunci când aceștia își exercită drep-

turile într-o altă țară a UE. Măsurile vor simplifica formalitățile și condițiile pentru

ca cetățenii să se poată bucura de drepturile lor. Ele variază de la actualizarea

normelor care asigură protecția turiștilor în cazul falimentului agenției de turism

în cursul vacanței la consolidarea dreptului la protecție consulară pentru

cetățenii UE care călătoresc în străinătate și de la asistența oferită consumatorilor

pentru a obține despăgubiri în cazul în care au probleme cu un comerciant până

la simplificarea și accelerarea transferului drepturilor de asigurări sociale pentru

cetățenii care lucrează într-o altă țară din UE. Proprietarii de autovehicule vor

beneficia de simplificarea procedurilor de înmatriculare a autovehiculelor

achiziționate din altă țară a UE, iar firmele mici de simplificarea normelor de

contabilitate.

În ceea ce privește cetățenia europeană, Curtea de Justiție a Uniunii Europene a

afirmat că retragerea naturalizării obținute în mod fraudulos poate avea drept

consecință pierderea cetățeniei Uniunii. Cu toate acestea, decizia de retragere ar

trebui să respecte principiul proporționalității (12).

Raportul privind cetățenia UE a identificat disparități între norme și realitate: cetățenii se confruntă în continuare cu obstacole în viața cotidiană, în special în situații transfrontaliere. Printre problemele frecvent întâlnite se numără procedurile administrative greoaie în cazul înregistrării unui autoturism cumpărat într-un alt stat membru, normele complexe privind rambursarea pentru asistență medicală obținută în alte țări sau dificultățile privind obținerea de servicii consulare din partea unui alt stat membru pentru cetățenii aflați într-o țară unde nu există o reprezentanță a statului lor membru de origine.

Cetățenii se deplasează din ce în ce mai mult între țările UE

Aproape 12 milioane de cetățeni europeni trăiesc într-o altă țară a UE decât cea în care s-au născut. Mult mai mulți acumulează experiențe transfrontaliere atunci când călătoresc, studiază sau lucrează, eventual se căsătoresc sau divorțează, cumpără sau moștenesc proprietăți, votează, primesc tratamente medicale sau doar efectuează cumpărături online. Există 16 milioane de căsătorii cu o dimen-siune transfrontalieră. Aproximativ 2 milioane de studenți europeni au studiat într-un alt stat membru de la lansarea programului Erasmus. Prin urmare, mulți doresc să își exercite drepturile în calitate de cetățeni europeni. Prea mulți, însă, sunt încă împiedicați să facă acest lucru. Ar trebui menționat, de asemenea, fap-tul că încă 30 de milioane de cetățeni ai UE trăiesc permanent într-o țară terță, însă doar în trei țări (Statele Unite, China și Rusia) sunt reprezentate toate cele 27 de state membre.

44

afaCeRI INteRNe: o eURoPă deSChISă șI SIgURăPoliticile în acest domeniu promovează un mediu stabil, legal și sigur în care fie-

care dintre noi ar trebui să se simtă în siguranță și unde ne unim forțele pentru a

combate criminalitatea organizată și transfrontalieră și terorismul – un spațiu

fără frontiere interne unde cetățenii UE și resortisanții țărilor care nu sunt mem-

bre ale UE pot intra, se pot deplasa, pot locui și lucra.

SecuritatePentru a deveni eficientă, Strategia Europa 2020 trebuie să fie aplicată într-un

mediu sigur și legal. Comisia și-a evaluat instrumentele de asigurare a echilibrului

adecvat între securitate și drepturile cetățenilor. Ea a luat inițiative în vederea

creșterii securității tuturor cetățenilor UE – în special în ceea ce privește preveni-

rea terorismului și a criminalității organizate.

Agenția Europeană pentru Securitatea Rețelelor Informatice și a Datelor a fost,

de asemenea, modificată, pentru a crește capacitatea transfrontalieră europeană

de a preveni, a detecta și a gestiona mai bine problemele legate de securitatea

rețelelor și a informațiilor.

Un acord pe termen lung a fost negociat cu SUA cu privire la prelucrarea și tran-

sferul de date financiare în scopul combaterii terorismului (acordul TFTP – a se

vedea caseta) și a intrat în vigoare în august. În septembrie, a fost prezentată o

propunere de regulament de stabilire a unor norme comune de limitare a acce-

sului la anumite substanțe chimice care pot fi utilizate ilicit ca precursori pentru

fabricarea de explozivi artizanali.

În cadrul luptei împotriva terorismului, Curtea de Justiție a specificat domeniul

de aplicare al regulamentului Consiliului care impusese înghețarea fondurilor și

a altor resurse economice ale persoanelor care au legătură cu Osama ben Laden,

cu rețeaua Al-Qaida și cu talibanii (14). Ea a afirmat în special că înghețarea fondu-

rilor nu se aplică anumitor prestații de securitate socială plătite soților/soțiilor

acestora (15).

Ea a afirmat, de asemenea, că deciziile Consiliului care includeau DHKP-C (Frontul

partidului pentru eliberarea poporului revoluționar din Turcia) pe liste legate de

măsuri vizând combaterea terorismului înainte de luna iunie 2007, a căror adop-

tare încălca garanțiile procedurale fundamentale, nu pot constitui baza unor

proceduri penale împotriva membrilor acelei organizații care nu figurează pe

listele respective (16).

o UNIUNe eURoPeaNă maI SIgURă

După ce a trecut în revistă într-o comunicare din luna iulie progresele

realizate și provocările legate de politica UE de combatere a terorismului, Comisia a

prezentat în noiembrie o strategie de securitate internă. Ea identifică cinci

domenii prioritare în care UE poate aduce o reală valoare adăugată: infracțiunile

grave și criminalitatea organizată; terorismul; criminalitatea informatică; gestionarea frontierelor și catastrofele

naturale și cele provocate de om. Strategia stabilește o nouă abordare comună pentru a răspunde amenințărilor și

problemelor legate de securitate. Ea vizează perioada 2011-2014 și

preconizează acțiuni bazate pe elemente de probă concrete și pe evaluarea

amenințărilor și a riscurilor, respectând în același timp drepturile fundamentale și

protecția datelor cu caracter personal. Programul de urmărire a finanțărilor în scopuri teroriste stabilit de UE și SUA

Acest acord referitor la transferul de date de mesagerie financiară din Europa permite efectuarea de căutări precis orientate pentru investigațiile în materie de combatere a terorismului desfășurate în cadrul Programului de urmărire a finanțărilor în scopuri teroriste (TFTP) al Statelor Unite ale Americii. Acest acord a fost încheiat în urma unor negocieri dificile pentru a asigura un nivel adecvat de protecție a datelor europenilor. Conform dispozițiilor acordului (13), Europol verifică toate solicitările din partea Statelor Unite înainte de transferul oricăror date și un responsabil cu monitorizarea independent din partea UE este detașat la Washington pentru a supraveghea respectarea cerințelor stricte ale acordului de fiecare dată când funcționarii din Statele Unite consultă aceste informații. Funcționarea va fi reexaminată în mod regulat, începând cu februarie 2011, iar Comisia va raporta cu privire la rezultate către Parlamentul European și Consiliu. În noiembrie, Comisia a inițiat lucrările cu privire la crearea unui sistem european echivalent, care va permite în final extragerea de date pe teritoriul UE, punând capăt astfel transferului unor volume importante de date către SUA.

45 r a p o r t g e n e r a l 2 0 1 0 | U n p r o i e c t p e n t r U c e tăȚ e n i : o a m e n i i Î n c e n t r U l a c Ț i U n i i e U r o p e n e

Tribunalul a anulat anumite măsuri ale Consiliului privind înghețarea fondurilor

Fundației Al-Aqsa în vederea combaterii terorismului (17).

O comunicare adoptată în luna iulie privind schimbul de informații în domeniul

justiției, libertății și securității a stabilit principiile care stau la baza dezvoltării

unor viitoare inițiative în materie de securitate internă. Ea a propus, de aseme-

nea, un model european de schimb de informații pentru a oferi claritate

cetățenilor europeni preocupați cu privire la schimbul de date între autoritățile

publice.

O comunicare privind o strategie pentru transferul de date referitoare la numele

pasagerilor (PNR) către alte țări a fost aprobată în septembrie. Datele legate de

PNR s-au dovedit un instrument important în lupta împotriva infracțiunilor

transnaționale grave și a terorismului dar, în același timp, ridică o problemă

importantă cu privire la protecția datelor cu caracter personal. Comunicarea

Comisiei s-a axat pe protecția datelor cu caracter personal ale pasagerilor și pe

mecanismele transferului de date. Ea a subliniat, de asemenea, importanța

schimbului de informații analitice obținute din PNR cu autoritățile polițienești și

judiciare din cadrul UE, ca o contribuție la securitatea cetățenilor europeni.

Comunicarea a fost însoțită de trei mandate de negociere pentru acorduri cu

SUA, Australia și Canada, care au fost adoptate de Consiliu în luna decembrie.

A fost evaluată utilizarea scanerelor corporale în aeroporturi, iar Comisia a

solicitat standarde comune pentru utilizarea lor, precum și respectarea deplină a

drepturilor fundamentale (în special demnitatea umană și protecția vieții private)

dacă statele membre aleg această opțiune. Ca răspuns la noi amenințări pentru

aviația civilă, un grup de lucru ad-hoc la nivel înalt coprezidat de Comisie și de

Președinția belgiană a analizat posibilitățile de ameliorare a sistemelor de securi-

tate pentru transportul de mărfuri și poștă. Această acțiune a avut loc în strânsă

cooperare cu statele membre și cu operatorii, pe baza unei evaluări comune a

amenințărilor și a riscurilor și a unei mai bune integrări a serviciilor de informații.

Raportul acestui grup, însoțit de recomandări privind acțiuni ulterioare, a fost

aprobat de Consiliu în decembrie.

46

Pentru a combate traficul de persoane și abuzul sexual asupra copiilor, exploata-

rea sexuală și pornografia infantilă s-au adoptat măsuri pentru consolidarea

cadrului juridic prin sancțiuni mai severe. În urma unor propuneri din partea

Comisiei adoptate în martie, Parlamentul European și Consiliul au convenit cu

privire la textul unei directive privind combaterea traficului de persoane, inclusiv

normele minime referitoare la definiția infracțiunilor, nivelul sancțiunilor și

protecția victimelor (18). Odată adoptate, noile norme vor consolida prevenirea

infracțiunilor și protecția victimelor traficului. De asemenea, în decembrie, Comi-

sia a numit un coordonator european pentru combaterea traficului, care va avea

un rol central în coordonarea tuturor aspectelor politicilor de combatere a aces-

tei infracțiuni. Coordonatorul va contribui, de asemenea, la elaborarea de politici

actuale și viitoare ale UE, relevante pentru combaterea traficului, și va oferi orien-

tare strategică globală cu privire la politici pentru politica externă a UE în acest

domeniu. În sfârșit, Comisia a lansat un nou site internet (19) dedicat luptei

împotriva traficului de persoane. Acest site internet ar trebui să devină un punct

de referință unic la nivelul UE pentru profesioniștii din acest domeniu și pentru

publicul larg interesat să afle mai multe despre trafic și despre modul în care

acesta este combătut în cadrul UE.

În luna mai, au fost propuse norme mai stricte pentru a proteja cetățenii euro-

peni de atacuri împotriva sistemelor de informații și de criminalitatea informa-

tică. În cadrul acestor norme propuse, autorii atacurilor informatice și producăto-

rii programelor informatice necesare în acest sens și producătorii de programe

informatice nocive ar putea face obiectul urmăririi penale și al unor sancțiuni

penale mai severe. Statele membre ar fi, de asemenea, obligate să răspundă

rapid la solicitări urgente de ajutor în cazul unor atacuri informatice, astfel încât

justiția europeană și cooperarea polițienească în acest domeniu să devină mai

eficiente. Europol, Oficiul European de Poliție, a devenit o agenție a UE la începu-

tul anului. Comisia a inițiat o reflecție cu privire la viitorul său regim în temeiul

Tratatului de la Lisabona, susținută în luna decembrie printr-o comunicare pri-

vind procedurile de control democratic asupra activităților Europol, deschizând

calea către un sistem de control parlamentar mai solid în ceea ce privește acest

aspect. Comunicarea sprijină ideea creării unui organism comun prin care Parla-

mentul European și parlamentele naționale pot exercita controlul asupra Euro-

pol. De asemenea, ea propune modalități de sporire a transparenței activității

acestuia.

deschidereaUniunea Europeană caută în mod constant obținerea unui echilibru adecvat

între menținerea unor frontiere sigure și deschiderea în continuare către accesul

legitim al cetățenilor din alte țări – un echilibru care este creat în cadrul politicilor

sale în materie de migrație, vize și azil.

În domeniul migrației, obiectivul este o politică care – astfel cum se prevede în

Strategia Europa 2020 – deschide calea imigrației legale, care este un avantaj

pentru o redresare economică durabilă și, în același timp, abordează problema

migrației ilegale/clandestine. Se acordă prioritate consolidării unei autentice

politici comune privind imigrarea și azilul. Ea include sisteme de admitere noi și

flexibile în ceea ce privește imigrația forței de muncă și inițiative menite să spri-

jine integrarea imigranților. Obiectivul său îl reprezintă progresele în ceea ce

privește constituirea unui sistem european comun de azil bazat pe solidaritate și

pe respectarea drepturilor fundamentale.

UE clădește o Europă în același timp

deschisă și sigură. În imagine, o unitate de

poliție din Lille specializată în criminalitatea

informatică monitorizează internetul pentru

a depista utilizările frauduloase,

înșelăciunile și furturile de identitate.

© P

hilip

pe

Hug

uen

/ AFP

/ Be

lga

47 r a p o r t g e n e r a l 2 0 1 0 | U n p r o i e c t p e n t r U c e tăȚ e n i : o a m e n i i Î n c e n t r U l a c Ț i U n i i e U r o p e n e

În conformitate cu noua bază juridică a Tratatului de la Lisabona pentru măsuri

de sprijin în vederea integrării resortisanților țărilor care nu sunt membre ale UE

cu ședere legală, Consiliul a aprobat în iunie sprijinul pentru politicile statelor

membre bazate pe schimb de cunoștințe și pe o mai bună coordonare. El a

anunțat o nouă agendă europeană privind integrarea. UE se orientează către un

sistem de admisie nou și flexibil pentru imigrarea economică.

În iulie, a fost prezentată o propunere privind lucrătorii sezonieri proveniți din

țări terțe pentru a stabili un sistem de admisie simplu și accelerat comun pe

întregul teritoriu al UE. Obiectivul este protejarea acestui grup deosebit de vul-

nerabil prin crearea unui statut juridic sigur, în vederea împiedicării exploatării și

a protejării sănătății și siguranței. În același timp, o propunere privind persoanele

transferate în cadrul aceleiași întreprinderi a vizat facilitarea transferurilor tem-

porare de lucrători calificați din țări terțe către sucursale sau filiale efectuate de

companii multinaționale în cadrul UE. În luna mai, a fost propus un plan de

acțiune pe patru ani privind minorii neînsoțiți. El se referă la prevenire, protecție

regională, primire și identificare de soluții durabile. Planul ia în considerare inte-

resele copilului și Carta drepturilor fundamentale, precum și Convenția ONU

privind drepturile copilului. Consiliul a aprobat această abordare în iunie.

Noi cerințe – și un buget – au fost convenite pentru a completa Sistemul de

Informații Schengen. Acest sistem vizează să asigure un nivel înalt de control și

securitate la frontierele externe ale Uniunii, precum și să contribuie la cooperarea

în materie de aplicare a legislației. Sistemul de Informații privind Vizele pentru

schimbul de date privind vizele între statele membre a progresat, de asemenea,

iar din 2011 va contribui la punerea în aplicare a politicii comune Schengen în

domeniul vizelor, precum și la prevenirea terorismului și a altor amenințări la

adresa securității interne.

Lucrările privind un sistem european comun de azil au continuat. Ele au dus la

instituirea oficială a Biroului European de Sprijin pentru Azil în Malta în luna

noiembrie și la continuarea negocierilor privind legislația modificată, precum și

un program comun în materie de reinstalare. Biroul European de Sprijin pentru

Azil va consolida solidaritatea în rândul statelor membre și le va ajuta să își înde-

plinească obligațiile europene și internaționale în acest domeniu. El va dezvolta

cooperarea practică între statele membre în domeniul azilului, facilitând schim-

bul de informații privind țările de origine, oferind statelor membre sprijin pentru

traducere și interpretare, organizând cursuri de formare pentru agenții responsa-

bili pe probleme de azil și oferind asistență în transferul persoanelor cărora le-a

fost recunoscut statutul de refugiat. De asemenea, el va susține statele membre

supuse unei „presiuni deosebite”, în special prin stabilirea unui sistem de alertă

timpurie și prin coordonarea echipelor de experți pentru a oferi asistență țărilor

UE în gestionarea cererilor de azil și în instituirea unor facilități de primire cores-

punzătoare. În sfârșit, el va colecta informații și va face schimb de informații pri-

vind cele mai bune practici, elaborând un raport anual referitor la situația azilului

în UE și adoptând documente tehnice, cum ar fi orientări și manuale operaționale.

48

A fost propus un cadru juridic modificat pentru Frontex, agenție de coordonare

a operațiunilor la frontieră, pentru a consolida capacitățile operaționale ale

acesteia și respectarea drepturilor fundamentale (în special în ceea ce privește

operațiunile de repatriere). S-au convenit noi norme privind operațiunile la

frontierele maritime și operațiunile de salvare pentru a garanta faptul că măsurile

adoptate în contextul operațiunilor de supraveghere a frontierelor maritime

coordonate de Frontex respectă în totalitate drepturile fundamentale și princi-

piul nereturnării – principiul de drept internațional care protejează refugiații

împotriva returnării acestora în locuri în care viața sau libertatea lor ar fi

amenințată.

Echipele de intervenție rapidă la frontieră ale Frontex au fost activate pentru

prima dată în luna octombrie, când Grecia a solicitat asistență operațională

pentru a răspunde unei presiuni urgente și excepționale în puncte aflate de-a

lungul frontierelor sale externe, deoarece un număr mare de resortisanți din țări

terțe au încercat să intre în mod ilegal pe teritoriul acesteia.

Parlamentul European și Consiliul au convenit cu privire la modificările necesare

în ceea ce privește o directivă din 2003, care reglementează statutul resortisanților

țărilor nemembre ale UE care sunt rezidenți pe termen lung, al refugiaților și al

beneficiarilor unei protecții subsidiare care însă nu au în prezent dreptul de a

beneficia de statutul de rezident pe termen lung. Prin intermediul acestor modi-

ficări, refugiații și beneficiarii unei protecții subsidiare vor putea să dobândească

statut de rezident pe termen lung în statele membre ale UE în mod similar cu alți

resortisanți ai țărilor nemembre ale UE care au locuit legal în UE timp de peste

cinci ani. Noile norme vor permite beneficiarilor unei protecții internaționale

care devin rezidenți pe termen lung să se stabilească într-un stat membru altul

decât cel în care sunt recunoscuți. În anumite condiții, ei s-ar bucura de un trata-

ment egal cu cel al cetățenilor statului membru al UE în care își au reședința

într-o gamă largă de domenii economice și sociale, inclusiv educația și accesul la

piața forței de muncă și prestații de asigurări sociale. De asemenea, noile norme

consolidează măsurile de protecție împotriva returnării (expulzării).

Curtea de Justiție a stipulat circumstanțele în care o persoană ar putea pierde

statutul de refugiat. În luna iunie, ea a specificat, de asemenea, condițiile în care

trebuie examinată o cerere de acordare a statutului de refugiat depusă de un

palestinian strămutat într-un stat membru (20).

Analiza aprofundată a condițiilor naționale din Bosnia și Herțegovina și Albania a

dus la decizia de a revoca obligativitatea vizei de scurtă ședere pentru cetățenii

acestor două țări. Codul vizelor, care a devenit aplicabil în luna aprilie, a armoni-

zat procedurile și a sporit transparența pentru peste 10 milioane de persoane

care depun cereri pentru vize Schengen în fiecare an. S-au înregistrat progrese

pozitive în ceea ce privește reciprocitatea deplină în materie de vize cu țări terțe,

inclusiv acorduri de scutire de vize cu Brazilia, precum și exonerarea de obligația

de a deține viză Schengen pentru Taiwan.

UE își propune să asigure un nivel ridicat de

control și securitate la frontierele sale

externe. Polițiștii de frontieră, precum cei din

imagine, care își desfășoară activitatea la

frontiera bulgaro‑turcă, folosesc

echipamente sofisticate și culegerea de

informații pentru a preveni traficul ilegal.

© A

P / R

epor

ters

49 r a p o r t g e n e r a l 2 0 1 0 | U n p r o i e c t p e n t r U c e tăȚ e n i : o a m e n i i Î n c e n t r U l a c Ț i U n i i e U r o p e n e

I m P l I C a R e a C e tăț e N I l o R ș I S I m P l I f I C a R e a v I e ț I I l o R C o t I d I e N e

Cetățenii au obținut noi avantaje într-un mare număr de domenii în care UE are influență. Ei se bucură de oportunități tot mai mari legate de accesul și implicarea în ceea ce privește modul de funcționare al UE. De la reducerea costului telefoniei mobile până la simplificarea modalităților de schimbare a furnizorului de energie sau ameliorarea protecției călătorilor și de la produse mai sigure până la alimente mai sănătoase, UE și-a menținut și și-a dezvoltat în mod constant domeniul de intervenție în beneficiul cetățenilor. Politica în domeniul concurenței a contribuit la crearea unor piețe dinamice care sunt favorabile pentru consumatori, politica socială a consolidat drepturile lucrătorilor și ale soților/soțiilor acestora, iar legislația, cooperarea și coordonarea la nivelul UE au permis reacții mai eficiente în cazul pagubelor provocate de incendii și inundații.

SeRvICII

Servicii de telecomunicațiiUtilizatorii de telefonie mobilă au beneficiat de noi reduceri de tarife și garanții impuse

de UE (a se vedea caseta); altele sunt în curs de examinare: Comisia a concluzionat în

iunie că concurența nu garantează încă o gamă suficientă de opțiuni consumatorilor.

O revizuire a cadrului de reglementare în domeniul telecomunicațiilor a inclus institu-

irea Organismului autorităților europene de reglementare în domeniul comunicațiilor

electronice. Acesta va îmbunătăți coerența cadrului de reglementare al UE în acest

domeniu, ameliorând astfel condițiile pentru cetățeni în calitate de consumatori.

Reducerea tarifelor de roaming în UE îi

protejează pe consumatori de facturile‑șoc.

© J

ulie

n M

ugue

t / IP

3 / B

elga

UN îNC ăRC ătoR ComUN PeNtRU telefoaNe mobIle

Telefoanele mobile sunt perfecte – până când bateria se descarcă și nu avem încărcătorul la noi. Imposibil să efectuăm apeluri. Imposibil să accesăm datele sau contactele noastre. Nu ne mai rămâne decât să căutăm cu frenezie un încărcător compatibil. Dar această problemă va fi în curând de domeniul trecutului. La insistența Comisiei, 13 dintre principalii fabricanți de telefoane mobile au convenit cu privire la un sistem armonizat pentru telefoanele informatizate vândute în UE. Toate aceste telefoane pot fi încărcate cu ajutorul unui simplu conector micro-USB. Rezultatul pentru mediu este reducerea deșeurilor de echipamente electrice. Este vorba despre o simplă măsură de bun simț care nu a necesitat nicio nouă dispoziție legislativă.

Roaming – un mare avantaj pentru cetățeni

Începând cu 1 iulie 2010, au intrat în vigoare noi plafoane care limitează costul transfe-rului de date în roaming pentru persoanele care călătoresc. În plus, prețurile maxime angro pentru transferul de date în roaming au scăzut de la 1 EUR la 80 de cenți pe megabyte. Prețul maxim pentru efectuarea unui apel în roaming a fost redus la 39 de cenți pe minut (fără TVA), de la 43 de cenți înainte de luna iulie 2010, în timp ce primi-rea unui apel va costa maximum 15 cenți pe minut (fără TVA), în loc de 19 cenți. Din 2005, costurile au fost reduse cu 70 % pentru cetățenii care efectuează apeluri pe tele-foanele lor mobile în timp ce se află într-un alt stat membru. Trimiterea unui mesaj text între statele membre ale UE costă cu 60 % mai puțin decât în 2005. La 8 decembrie, Comisia Europeană a lansat o consultare publică pentru a solicita opiniile consumato-rilor, întreprinderilor, operatorilor de telecomunicații și autorităților publice cu privire la piața de roaming pentru telefonia mobilă în UE.

În iunie, Curtea de Justiție a confirmat validitatea așa-numitului regulament privind roamingul (21). Acesta stabilește tarife maxime pe care operatorii de telefonie mobilă le pot aplica pentru apelurile vocale efectuate și primite de utilizatori în afara propriei rețele (22).

50

Servicii financiarePe lângă măsurile de redresare a sectorului financiar (a se vedea capitolul 1),

interesele cetățenilor au fost abordate în mod direct. În martie, Comisia a promo-

vat dialogul între bănci și asociațiile de consumatori cu privire la transparența

comisioanelor bancare (care a dus la lansarea unei inițiative a sectorului bancar

în legătură cu acest subiect în luna noiembrie). Această acțiune a fost concepută

pentru a duce la elaborarea unui cod de conduită. O nouă secțiune privind

educația în domeniul financiar a fost lansată în aprilie pe Dolceta, instrumentul

online de educație a consumatorilor, vizând cheltuielile, economiile și investițiile,

împrumuturile, precum și protejarea sau asigurarea.

Comisia a cofinanțat o acțiune de educație online a consumatorilor în domeniul

financiar în aprilie și mai și, în iulie, a instituit un grup de utilizatori de servicii

financiare pentru a consolida reprezentarea consumatorilor, a micilor investitori

și a altor utilizatori de servicii financiare la nivelul UE. De asemenea, acest grup va

consilia Comisia cu privire la aspectele care afectează utilizatorii de servicii finan-

ciare cum ar fi retailul bancar, creditul ipotecar și asigurările. Comisia a căutat

soluții pentru a facilita tranzacțiile transfrontaliere, prin intermediul unei cărți

verzi privind opțiunile de politică în perspectiva unui drept european al contrac-

telor pentru consumatori și întreprinderi și a abordat obstacolele fiscale pentru

cetățenii care desfășoară activități transfrontaliere.

energieComisia a studiat funcționarea piețelor electricității din punctul de vedere al

consumatorilor. Obiectivul este de a le permite acestora să își exercite libertatea

de alegere pe piață, furnizându-le instrumente pentru a evalua prețurile și servi-

ciile. În consens cu consumatorii, autoritățile de reglementare și industria,

Comisia a prezentat, de asemenea, recomandări în vederea asigurării clarității,

conciziei și comparabilității facturilor de energie.

Servicii și servicii de interes generalServiciile de interes general intră, de asemenea, în domeniul de aplicare al nor-

melor UE. La sfârșitul lunii octombrie, au fost actualizate orientările cu privire la

aplicarea normelor în materie de ajutoare de stat, achiziții publice și piață internă

la serviciile de interes economic general și, în special, la serviciile sociale de

interes general. În același timp, Comisia a publicat cel de al doilea raport bianual

al său cu privire la serviciile sociale de interes general.

În iunie, Comisia a consultat părțile interesate cu privire la procesul de punere în

aplicare a directivei privind serviciile, care a intrat în vigoare la sfârșitul lunii

decembrie 2009.

Piața energiei electrice a fost revizuită

pentru a permite consumatorilor să dispună

de instrumente mai bune pentru estimarea

prețurilor și a serviciilor. În imagine, un stâlp

electric pentru linii electrice de înaltă

tensiune.

© R

epor

ters

51 r a p o r t g e n e r a l 2 0 1 0 | U n p r o i e c t p e n t r U c e tăȚ e n i : o a m e n i i Î n c e n t r U l a c Ț i U n i i e U r o p e n e

SăNătate șI CoNSUmatoRIComisia și-a consolidat capacitatea de a determina dacă piața unică nu

funcționează pentru consumatori. Ea a identificat probleme constante în ceea ce

privește comerțul electronic transfrontalier și regimurile naționale de asigurare a

aplicării legislației în domeniul protecției consumatorilor. Comisia a evidențiat,

de asemenea, principalele piețe de consum a căror funcționare nu este satisfăcă-

toare pentru consumatori. În ceea ce privește piața cu amănuntul a electricității,

ea a evidențiat obstacole în calea libertății efective de alegere a consumatorilor

și în calea schimbării furnizorilor. Funcționarea rețelei Centrelor europene ale

consumatorilor, care gestionează 60 000 de plângeri pe an, a fost trecută în

revistă și a fost finalizată o evaluare intermediară a strategiei pentru politica de

protecție a consumatorilor 2007-2013. Aceasta va fi luată în considerare în con-

ceperea strategiei prevăzute pentru perioada de după 2013.

În domeniul serviciilor financiare cu amănuntul, dialogul dintre bănci și asociațiile

de consumatori cu privire la transparență și comparabilitate a dus la lansarea oficială

a unei inițiative a sectorului bancar privind comisioanele bancare în luna noiembrie.

Această acțiune a fost concepută pentru a duce la elaborarea unui cod de conduită.

În ianuarie, Curtea de Justiție a declarat că participarea gratuită a consumatorilor la o

loterie în urma achiziționării unei anumite cantități de bunuri, poate, în anumite

circumstanțe specifice, să constituie o practică comercială neloială, interzisă prin

directiva europeană privind practicile comerciale neloiale. În contextul unei hotărâri

preliminare referitoare la directiva privind protecția consumatorilor în ceea ce privește

contractele la distanță (23), Curtea a hotărât că un consumator care se retrage dintr-un

contract la distanță nu ar trebui să suporte costul livrării produselor. În acest caz, doar

costul reexpedierii produselor poate fi suportat de consumator (24).

Siguranța produselorSiguranța produselor a fost reexaminată prin intermediul unor evaluări ale impactu-

lui și al unor consultări cu privire la directiva din 2001 privind siguranța generală a

produselor și directiva din 1987 privind produsele care imită alimentele. De aseme-

nea, au fost avute în vedere noi cerințe pentru articolele de baie pentru copii și

pentru dispozitivele de blocare a ferestrelor și a ușilor de balcon împotriva accesului

copiilor (25). Cooperarea internațională a dus la o reuniune trilaterală cu autoritățile

din Statele Unite și China. Noi orientări privind sistemul de informare rapidă al UE

privind produsele periculoase, care clarifică procedurile și asigură o evaluare mai

strictă a riscurilor, au intrat în vigoare în ianuarie. Uniunea și-a continuat acțiunile

împotriva pericolelor derivate din materiale și produse diverse, precum substanța

dimetil fumarat și brichetele fantezie. Normele privind materialele plastice care intră

în contact cu alimentele au fost actualizate.

Siguranța alimentarăMăsurile luate de UE pentru a combate ESB (așa-numita „boală a vacii nebune”) –

inclusiv dispozițiile privind vârsta minimă a vitelor care trebuie să facă obiectul

unor teste de depistare a acestei boli – au fost din nou reexaminate. A fost lansată

o inițiativă vizând controlarea sistemelor de inspecție a cărnii, cu o contribuție

științifică din partea Autorității Europene pentru Siguranța Alimentară (EFSA) cu

privire la criterii și metodologie. În noiembrie, peste 250 milioane EUR au fost

alocate pentru programe de sprijin în vederea eradicării, combaterii și monitori-

zării bolilor animalelor în 2011. Au fost stabilite noi limite și au fost efectuate noi

controale cu privire la contaminanții și reziduurile de medicamente de uz veteri-

nar și de pesticide. Au fost acordate noi autorizații substanțelor active incluse în

produsele de protecție a plantelor și au fost impuse obligații suplimentare

52

fabricanților. Lista aditivilor alimentari autorizați în prezent a fost revizuită și a

fost creată prima listă a UE pentru aromele autorizate – pentru aromele de fum.

Au devenit mai stricte controalele cu privire la importurile de anumite tipuri de

hrană pentru animale și anumite produse alimentare de origine neanimală.

În octombrie, membrii Parlamentului European și-au reiterat angajamentul de a

împiedica vânzarea de carne și lapte provenite de la animale clonate în UE. Acest

fapt a intervenit în urma publicării de către Comisie a unui raport privind clona-

rea care preconizează un moratoriu de cinci ani privind vânzarea de alimente

provenite de la animale clonate și utilizarea clonării în scopul producției de ali-

mente. Parlamentul European și Consiliul ar trebui să înceapă negocieri de con-

ciliere pentru a încerca să ajungă la un acord privind propuneri de actualizare a

normelor privind „alimentele noi”.

Având în vedere importanța fundamentală a calității alimentelor pentru agricultori

și consumatori, Comisia a adoptat în decembrie o serie de propuneri. Acestea încu-

rajează diversificarea producției agricole, asigură o concurență loială și ajută agricul-

torii să comunice mai bine calitățile produselor lor. Acest așa-numit „pachet privind

calitatea” facilitează utilizarea și înțelegerea de către consumatori a sistemelor de

calitate ale UE, cum sunt „denumirea de origine protejată”, „indicația geografică

protejată” și „specialitatea tradițională garantată”. El contribuie, de asemenea, la

îmbunătățirea sistemelor de certificare voluntară a produselor agricole și alimentare

prin intermediul orientărilor privind cele mai bune practici.

Comisia a îmbunătățit etichetarea alimentelor. Ea a colaborat cu Parlamentul

European și Consiliul pentru a avansa propunerea privind „informarea consuma-

torilor cu privire la produsele alimentare”, pentru a le permite consumatorilor să

aleagă în cunoștință de cauză, luând în considerare recomandări de ordin

nutrițional și dietetic. Noile norme UE privind etichetarea produselor alimentare

ecologice, inclusiv obligația de a afișa noua siglă ecologică a UE, au intrat în

vigoare în luna iulie. De la începutul anului, produsele alimentare în UE au deve-

nit mai sigure datorită intensificării controalelor și a reducerii numărului și

nocivității reziduurilor – fapt datorat, în parte, retragerii de pe piață a pesticidelor

nocive și, în parte, consolidării activităților de control la frontiera Uniunii.

Pentru a proteja cetățenii împotriva mențiunilor de sănătate înșelătoare de pe

produsele alimentare, Comisia va stabili liste de mențiuni de sănătate autorizate,

pe baza evaluării științifice a EFSA și în urma procedurilor de autorizare la nivelul

UE. În 2010, au fost autorizate trei mențiuni de sănătate și 15 au fost respinse. La

sfârșitul procesului, vor fi autorizate pe piața UE doar mențiunile de sănătate

justificate. De asemenea, sunt în curs inițiative (fără caracter de reglementare)

pentru încurajarea părților interesate în vederea continuării eforturilor de refor-

mulare a produselor alimentare în ceea ce privește nutrienții care pot spori riscul

apariției unor boli cronice.

alimente modificate geneticÎn iulie, Comisia a adoptat o propunere de stabilire a unei noi abordări flexibile cu

privire la cultivarea OMG-urilor, care ia în considerare dezideratele statelor mem-

bre, asigurând, în același timp, faptul că orice autorizare a unui OMG se bazează

pe argumente științifice solide. Conform acestei propuneri, deciziile privind cul-

tivarea le aparțin statelor membre, în timp ce deciziile privind autorizarea sunt

adoptate în continuare la nivelul UE. În noiembrie, serviciile Comisiei au finalizat

un proiect de regulament denumit „soluție tehnică pentru prezența la un nivel

scăzut de OMG-uri neautorizate în hrana pentru animale”. Această propunere va

oferi securitate juridică operatorilor din sectorul hranei pentru animale care

UE a îmbunătățit etichetarea alimentelor

pentru a le permite consumatorilor să ia

decizii informate. Noul logo ecologic

obligatoriu la nivelul UE a intrat în vigoare în

luna iulie.

© B

SIP

/ Rep

orte

rs

53 r a p o r t g e n e r a l 2 0 1 0 | U n p r o i e c t p e n t r U c e tăȚ e n i : o a m e n i i Î n c e n t r U l a c Ț i U n i i e U r o p e n e

importă materii prime furajere din țări terțe armonizând controalele oficiale ale

OMG-urilor pentru care o cerere de autorizare este în așteptare în UE sau pentru

care a expirat o autorizare în cadrul UE.

De asemenea, Comisia a pregătit un raport privind implicațiile socioeconomice ale

cultivării de OMG-uri, pe baza contribuțiilor din 24 de state membre. Elaborarea de

orientări pentru evaluarea riscurilor reprezentate de OMG-uri pentru mediu s-a

bazat pe o actualizare a orientărilor EFSA publicată în noiembrie. Au fost efectuate

evaluări externe ale legislației referitoare la OMG-uri în ceea ce privește cultivarea

și produsele alimentare și hrana pentru animale. Acestea pot fi urmate de o analiză

a impactului posibilelor modificări de politică până la jumătatea lui 2012. Comisia

a adoptat o decizie de autorizare a cultivării unui cartof modificat genetic. Alte

decizii referitoare la utilizarea de produse alimentare și hrană pentru animale sunt

încă în curs de examinare. Orientările privind evaluarea riscului alimentelor și hra-

nei pentru animale modificate genetic sunt în curs de finalizare în urma unor con-

sultări cu statele membre, EFSA și părțile interesate.

Produse și servicii medicaleÎn ceea ce privește libera circulație a serviciilor medicale în cadrul pieței interne,

Curtea de Justiție a hotărât că autoritățile publice pot oferi stimulente financiare

medicilor, pentru ca aceștia să prescrie medicamente mai ieftine, cu condiția, în spe-

cial, ca acest sistem de stimulente să se bazeze pe criterii obiective și nediscriminato-

rii (26). De asemenea, Curtea a specificat condițiile în care limitele demografice și geo-

grafice pot fi stabilite de autoritățile competente ale unui stat membru pentru

deschiderea de noi farmacii, în vederea asigurării unor servicii farmaceutice adec-

vate (27). Ea a hotărât că, în cazul administrării unor îngrijiri spitalicești neprevăzute în

cursul unui sejur temporar într-un stat membru altul decât statul membru de afiliere,

acesta din urmă nu este obligat să ramburseze costurile pe care trebuie să le plătească

pacientul în statul în care aceste îngrijiri au fost administrate (28).

Calitatea și siguranța substanțelor de origine umană pentru uz medicalCu privire la țesuturile și celulele de origine umană, UE a făcut progrese către un

nivel semnificativ de competență și performanță al inspecțiilor și măsurilor de

control, fiind stabilite noi orientări cu privire la formarea și calificarea responsabi-

lilor. În iulie, au fost adoptate noi norme privind standardele de calitate și

siguranță ale organelor umane destinate transplantului, referitoare la activitățile

de prelevare și transplant, trasabilitate, raportarea reacțiilor adverse și transpor-

tul în condiții de siguranță.

acțiuni întreprinse împotriva falsificăriiAutoritățile vamale din UE au confiscat cantități importante de precursori de

droguri – bunuri legitime utilizate în industria parfumurilor, dar deturnate în

mod ilicit pentru fabricarea de droguri de sinteză, cum ar fi ecstasy – inclusiv 240

de tone de anhidridă acetică, principalul precursor al heroinei. Ele au interceptat,

de asemenea, 118 milioane de produse contrafăcute, dintre care multe prezen-

tau un potențial pericol pentru cetățeni – de la țigări la șampoane și de la medi-

camente la aparate electrocasnice.

acțiuni întreprinse împotriva fumatuluiComisia a lansat o consultare publică în vederea revizuirii normelor din 2001 pri-

vind produsele din tutun, pentru a răspunde riscurilor la adresa sănătății și pentru

a elimina diferențele persistente dintre dispozițiile statelor membre cu privire la

fabricarea, prezentarea și vânzarea produselor din tutun. Eliminarea progresivă a

subvențiilor directe pentru tutun a început, de asemenea, în acest an.

ClaSIfIC aRea PlaNteloR

Comisia a înregistrat aproximativ 2 800 de noi soiuri de plante în cataloagele comune. Prin urmare, în prezent pot fi comercializate în întreaga Uniune Europeană aproximativ 19 700 de soiuri de plante agricole și 17 300 de soiuri de legume. Comisia a finalizat pachetul legislativ privind „materialul destinat conservării” vizând cerințe mai puțin stricte pentru comercializarea semințelor destinate conservării resurselor genetice și a mediului natural.

În 2010, numărul de cereri de protecție a drepturilor de proprietate intelectuală pentru soiurile de plante a crescut ușor, în prezent fiind protejate aproximativ 17 500 de soiuri de plante. Pentru a rezolva problemele legate de exploatarea agricolă a soiurilor de plante protejate, un grup de lucru reprezentativ pentru părțile interesate a formulat propuneri de soluții viitoare.

Vameșii polonezi inspectează un automobil

plin cu țigări, la frontiera cu Kaliningrad

Oblast, în Rusia. Vameșii și funcționarii din

domeniul fiscal ai UE combat contrabanda,

care poate aduce atingere atât sănătății

cetățenilor europeni, cât și veniturilor UE

provenite din accize.

© A

FP /

Belg

a

54

beNefICIIle ReZUltate dINtR-o PIață eChItabIlăCetățenii au beneficiat de pe urma politicii Uniunii în domeniul concurenței. Comi-

sia a aplicat cu fermitate norme în materie de concurență, prin acțiunile sale de

combatere a cartelurilor și a altor practici anticoncurențiale, precum și prin activita-

tea sa de control al fuziunilor. În special, Comisia a sancționat un număr de carteluri

mari, care reprezintă cea mai dăunătoare formă de încălcare a dreptului concurenței.

Pe lângă carteluri, Comisia a amendat asociația profesională a farmaciștilor din

Franța cu 5 milioane EUR deoarece s-a opus unor forme de structurare de grup care

ar permite societăților străine care își desfășoară activitatea în sectorul analizelor

de laborator să reducă costurile, să îmbunătățească calitatea testelor și, în ultimă

instanță, să concureze eficient cu cele deja stabilite în Franța. Prețurile testelor cli-

nice de laborator în Franța sunt printre cele mai ridicate din UE. În cadrul deciziei,

Comisia a invocat pentru prima dată o normă prin care membrii unei asociații de

întreprinderi care a încălcat dreptul concurenței pot fi trași la răspundere dacă

asociația nu dispune de fonduri suficiente pentru a plăti amenda.

În 2010, Curtea de Justiție și Tribunalul au emis mai multe hotărâri în domeniul

dreptului concurenței.

Curtea de Justiție a confirmat o hotărâre a Tribunalului care prevede că comuni-

cările interne din cadrul întreprinderilor cu avocații interni nu sunt incluse în

domeniul de aplicare al protecției secretului profesional, având în vedere

dependența economică a avocaților interni și legăturile strânse pe care le au

aceștia cu angajatorii lor, precum și faptul că aceștia nu se bucură de același nivel

de independență profesională ca avocații externi (29).

De asemenea, Curtea de Justiție a hotărât cu privire la măsura în care Comisia

este supusă obligațiilor care decurg din principiul proporționalității atunci când

acceptă angajamentele oferite de întreprinderile care fac obiectul anchetei în

temeiul articolelor 101 și 102 din TFUE. De asemenea, ea a oferit orientări cu pri-

vire la drepturile procedurale de care se bucură întreprinderile terțe ale căror

interese sunt afectate în mod direct de aceste „decizii de angajament” adoptate

în temeiul articolului 9 din Regulamentul (CE) nr. 1/2003 (30). În același mod, Tri-

bunalul a confirmat faptul că Comisia se bucură de o marjă de apreciere atunci

când stabilește nivelul amenzilor impuse în cazul unei încălcări a normelor în

materie de concurență (31).

Combaterea comportamentului anticoncurențial

În 2010, Comisia a amendat 17 fabricanți de echipamente pentru săli de baie cu 622 milioane EUR deoarece coordonaseră creșteri de prețuri pentru căzi de baie, chiuvete și robineți timp de 12 ani în șase țări reprezentând o populație de 240 de milioane de locuitori. Acest cartel nu numai că a adus prejudicii întreprinderilor din sectorul construcțiilor și din cel al instalațiilor, ci a afectat și un mare număr de consumatori. Unsprezece operatori de transport aerian de marfă au fost condamnați la plata unor amenzi totalizând 799 milioane EUR pentru coordonarea timp de șase ani a suplimentelor pen-tru carburant și securitate. O astfel de înțelegere secretă aduce prejudicii întreprinderilor și consumatorilor europeni. În iunie, Comisia a amendat 17 producători de oțel pentru precomprimare cu 458 milioane EUR în total pentru organizarea unui cartel de fixare a prețurilor și împărțire a pieței între 1984 și 2002. Infracțiunea a vizat toate statele membre ale UE din acea perioadă, cu excepția a trei state membre, și, prin urmare, a prezentat importanță pentru aproape întreaga piață europeană a construcțiilor. În decembrie, Comisia a amendat șase producători de ecrane cu cristale lichide (LCD) cu 648 milioane EUR în total, pentru înființarea unui cartel care a adus prejudicii cumpărătorilor europeni de televizoare, monitoare de calculator și agende electronice, o componentă-cheie a acestora fiind ecranul LCD. Denunțarea și suprima-rea unor astfel de carteluri oferă concurenților și clienților posibilități de inovare și de creștere, furnizând, de asemenea, consumatorilor opțiuni mai diverse, o calitate îmbunătățită și prețuri mai competitive.

55 r a p o r t g e n e r a l 2 0 1 0 | U n p r o i e c t p e n t r U c e tăȚ e n i : o a m e n i i Î n c e n t r U l a c Ț i U n i i e U r o p e n e

În plus, Curtea de Justiție a confirmat amenda în valoare de 12,6 milioane EUR

impusă Deutsche Telekom pentru abuz de poziție dominantă pe piețele de tele-

fonie fixă din Germania (32).

În iulie, Tribunalul a susținut în esență decizia Comisiei, care considerase că

AstraZeneca a abuzat de poziția sa dominantă împiedicând comercializarea de

produse generice care copiau produsul său împotriva ulcerului, Losec. Curtea a

redus ușor amenda impusă întreprinderii AstraZeneca la 52,5 milioane EUR (33).

De asemenea, Tribunalul a susținut validitatea interzicerii preluării Aer Lingus de

către Ryanair (34) și legalitatea deciziei Comisiei din 7 ianuarie 2004 de autorizare,

sub rezerva vânzării de active, a achiziționării Vivendi Universal Publishing de

către Lagardère.

De asemenea, Comisia a acordat o atenție deosebită promovării concurenței în

sectoare-cheie ale economiei. Printre exemplele importante se numără sectorul

transportului aerian, în care Comisia a exprimat preocupări cu privire la faptul că

o întreprindere comună preconizată între British Airways, American Airlines și

Iberia ar putea încălca normele antitrust ale UE și ar putea prejudicia consumato-

rii. Ca răspuns la aceste preocupări, companiile respective au oferit angajamente

care vor facilita intrarea și extinderea concurenților pe principalele rute aeriene

transatlantice. Angajamentele vor asigura concurența pe aceste rute, având

drept rezultat o alegere adecvată a zborurilor, calității serviciilor și prețului bile-

telor pentru consumatori. Acest fapt le va permite, de asemenea, companiilor

aeriene să instituie alianța transatlantică la care aspiră de mult timp. În același

domeniu, Comisia a aprobat, de asemenea, fuziunea British Airways-Iberia, pe

motiv că aceasta va conduce la o consolidare a industriei transportului aerian

european fără a prejudicia concurența.

În patru cauze împotriva unor mari companii din sectorul energetic din Germa-

nia, Franța, Italia și Suedia, Comisia a deschis piețele energiei către o mai mare

concurență, cu efecte pozitive asupra a peste 100 de milioane de clienți (a se

vedea capitolul 3).

În februarie, Microsoft a început să pună la dispoziția utilizatorilor Windows o

fereastră de alegere a browserului, oferindu-le posibilitatea de a face o alegere

obiectivă în materie de browsere de internet, în conformitate cu o decizie adop-

tată de Comisie în 2009. Prin urmare, în prezent există mai multe posibilități de

alegere și concurența pe piața browserelor s-a intensificat.

Comisia a efectuat, de asemenea, o anchetă aprofundată cu privire la achiziționarea

preconizată de către Unilever a liniei de fabricare a produselor de igienă și de

întreținere din cadrul societății Sara Lee, în vederea garantării faptului că fuziunea

nu va duce la creșterea prețurilor pentru consumatori. Pentru a obține aprobarea

din partea Comisiei privind achiziționarea, Unilever s-a angajat să renunțe la marca

Sanex a societății Sara Lee și la activitățile conexe în Europa. Această măsură corec-

tivă clară și realistă a fost considerată suficientă pentru a restabili concurența pe

toate piețele cu privire la care Comisia avea motive de îngrijorare.

56

În sectorul financiar, Comisia a acceptat angajamente oferite de Visa Europe

pentru a-și reduce în mod semnificativ comisioanele interbancare multilaterale

pentru plățile cu carduri de debit. Comisionul interbancar multilateral este un

comision interbancar pentru plăți cu cardul care este fixat în mod colectiv de

băncile membre ale Visa Europe, însă este plătit în ultimă instanță de consuma-

tori. Visa Europe își asumă, de asemenea, angajamentul de a menține și a dez-

volta în continuare măsuri care vor spori transparența și concurența pe piețele

cardurilor de plată. Scăderea comisioanelor interbancare multilaterale va aduce

beneficii reale comercianților și consumatorilor, în timp ce norme mai transpa-

rente vor îmbunătăți, de asemenea, concurența pe piețele cardurilor.

dRePtURI SoCIale

drepturi părinteștiÎn iulie, Curtea de Justiție a hotărât că lucrătoarele cărora li se acordă concediu

sau care sunt transferate către un alt loc de muncă din cauza unei sarcini au

dreptul la remunerația lor lunară de bază și la indemnizații suplimentare și supli-

mente salariale legate de statutul lor profesional. Ea a afirmat, de asemenea, că

tații salariați au dreptul la concediu parental, indiferent de statutul profesional al

mamei copilului (35).

Comisia Europeană a declarat că va căuta să obțină un compromis echilibrat în

favoarea drepturilor mamelor, în urma unui vot al Parlamentului European din

luna octombrie în vederea prelungirii perioadei minime de concediu de materni-

tate la 20 de săptămâni remunerate integral – mai mult decât perioada de

14 până la 18 săptămâni propusă de Comisie.

O directivă propusă de Comisie vizând îmbunătățirea protecției sociale a lucrătorilor

care desfășoară activități independente și eliminarea obstacolelor din calea antre-

prenoriatului feminin a fost aprobată de Parlamentul European în mai și de Consiliu

în iunie. Noua directivă, care a intrat în vigoare la 4 august, garantează faptul că

femeile care desfășoară activități independente, soțiile colaboratoare și partenerele

de viață ale lucrătorilor care desfășoară activități independente, primesc o alocație

de maternitate suficientă și o perioadă de concediu de cel puțin 14 săptămâni, în

cazul în care doresc să beneficieze de acestea. Este pentru prima dată când se

acordă o alocație de maternitate lucrătoarelor care desfășoară activități indepen-

dente la nivelul UE. Soțiile colaboratoare și partenerele de viață ale lucrătorilor care

desfășoară activități independente vor avea dreptul la asigurare socială (precum

pensiile), la fel ca și lucrătorii înregistrați efectiv ca desfășurând o activitate indepen-

dentă, în cazul în care statele membre oferă o astfel de protecție acestor lucrători.

Acest lucru va contribui la oferirea unui sistem mai bun de protecție socială și la

prevenirea riscului de sărăcie în cazul femeilor. Statele membre pot decide dacă

alocația de maternitate și drepturile de protecție socială sunt acordate în mod obli-

gatoriu sau pe o bază voluntară, și anume, la cerere. Statele membre au la dispoziție

doi ani pentru a transpune legislația în dreptul lor intern.

drepturile lucrătorilorProtecția lucrătorilor s-a consolidat în martie, când miniștrii responsabili cu ocu-

parea forței de muncă și afaceri sociale din UE au adoptat o directivă vizând

prevenirea rănirii și a infecțiilor lucrătorilor din sectorul asistenței medicale pro-

vocate de obiecte ascuțite cum sunt acele – una dintre cele mai grave amenințări

la adresa sănătății și a siguranței lucrătorilor din Europa, cauzând, conform esti-

mărilor, un milion de răniri în fiecare an.

57 r a p o r t g e n e r a l 2 0 1 0 | U n p r o i e c t p e n t r U c e tăȚ e n i : o a m e n i i Î n c e n t r U l a c Ț i U n i i e U r o p e n e

Programele de cercetare ale UE îi ajută pe cetățeni prin elaborarea de soluții

pentru problemele sociale din Europa. Două probleme au fost examinate în

cadrul unor conferințe importante organizate de UE în 2010 – diferitele tipuri de

inegalități și influența lor asupra sărăciei în Europa, precum și religia, toleranța și

impactul lor asupra coeziunii europene.

În iulie, Comisia a publicat o carte verde lansând discuția cu privire la viitorul

regimurilor de pensii în fața evoluției demografice. Obiectivul acestui document

este garantarea faptului că UE aplică măsurile adecvate pentru a sprijini statele

membre în misiunea lor dificilă de a oferi cetățenilor lor pensii adecvate, durabile

și sigure – atât în prezent, cât și în viitor. Conceperea sistemelor de pensii le

revine în mare măsură statelor membre, însă cadrul de reglementare la nivelul

UE vizează unele aspecte importante, cum ar fi coordonarea transfrontalieră a

pensiilor de securitate socială, piața internă pentru sisteme ocupaționale

finanțate, precum și standardele în materie de norme prudențiale, garanțiile în

cazul insolvenței întreprinderilor și combaterea discriminării. În noiembrie,

miniștrii UE au aprobat un raport pe această temă (36).

mobilitateÎn mai, au intrat în vigoare noi norme privind coordonarea sistemelor de securitate

socială, vizând simplificarea vieții europenilor care se deplasează – fie din motive

profesionale, fie ca pensionari, ca persoane aflate în căutarea unui loc de muncă sau

ca turiști. Acestea au avut drept rezultat o mai bună garantare a menținerii dreptu-

rilor în materie de asigurare de boală, pensii, șomaj și prestații familiale în cazul

deplasării în Europa. Instituțiile responsabile cu securitatea socială din statele

membre trebuie să furnizeze informații în mod activ și cu promptitudine. Proceduri

mai actualizate vor duce la servicii mai rapide și mai simple pentru cetățeni, redu-

când birocrația și povara administrativă pentru serviciile publice, inclusiv printr-o

nouă rețea de informații pentru schimbul de informații privind securitatea socială, și

la un acces mai rapid la mai multe prestații pentru un număr mai mare de persoane.

IncluziuneAnul 2010 a fost Anul European pentru Combaterea Sărăciei și a Excluziunii

Sociale. Lansată la Madrid în ianuarie, inițiativa a vizat sensibilizarea cu privire la

sărăcie în Europa, la cauzele sale și la eventualele soluții. Ea a inclus o serie de

evenimente importante la nivelul UE și peste 1 000 de proiecte la nivel național.

În iunie, Parlamentul European a adoptat un raport privind „rolul venitului minim

în lupta împotriva sărăciei și în promovarea unei societăți incluzive în Europa”.

De asemenea, a fost lansată o platformă europeană de combatere a sărăciei și

a excluziunii sociale.

Inițiativa Europa 2020 privind reducerea sărăciei (a se vedea capitolul 1) definește

mijloacele pentru garantarea unei distribuții echitabile a beneficiilor creșterii și

ocupării forței de muncă, astfel încât persoanelor care se confruntă cu sărăcia să

li se acorde posibilitatea de a juca un rol activ în societate. Inițiativa se va baza în

special pe experiența dobândită în urma Anului European pentru Combaterea

Sărăciei și a Excluziunii Sociale. În iunie, miniștrii responsabili cu ocuparea forței

de muncă și afaceri sociale au convenit să fixeze drept obiectiv să scoată cel

puțin 20 de milioane de persoane din sărăcie sau excluziune în următorii 10 ani.

Printre alte realizări în materie de probleme societale s-au numărat un raport din luna

aprilie privind finanțarea UE pentru integrarea romilor și lansarea, în luna septembrie,

a grupului operativ la nivel înalt privind romii pentru a îmbunătăți modul în care sunt

cheltuite fondurile UE pentru a-i ajuta pe aceștia. De asemenea, a fost purtat un dialog

cu bisericile, comunitățile religioase și organizațiile filozofice neconfesionale.

58

eticăA continuat reflecția privind etica în știință și în noile tehnologii în cadrul grupu-

lui european cu același nume. În martie, grupul a adoptat un raport pe cinci ani

cu privire la activitățile sale, rezumând aspectele vizate de avizele sale, rolul eticii

în cadrul politicilor UE în urma adoptării Tratatului de la Lisabona și problemele

care merită o analiză ulterioară la nivelul UE. De asemenea, în martie a avut loc

Dialogul internațional privind bioetica al Comisiei Europene cu statele membre,

reprezentanții Parlamentului European, organizații internaționale printre care

Consiliul Europei, Organizația Mondială a Sănătății (OMS) și Unesco și țări terțe,

printre care Africa de Sud, Argentina, Australia, Brazilia, Canada, China, Egipt,

Filipine, India, Indonezia, Japonia, Mexic, Rusia și Statele Unite.

În paralel, Comisia a publicat buletine de informare privind bioetica și rapoarte

privind reuniunile și activitățile grupului și a înființat un portal privind etica.

Grupul interservicii al CE privind etica și politicile UE s-a reunit de trei ori, pentru

a purta discuții cu privire la biologia sintetică, biosecuritate, biotehnologie și TIC.

edUC ațIe șI CUltURăÎn martie, miniștrii din 46 de țări europene au lansat Spațiul european al

învățământului superior, în cadrul procesului de la Bologna. Obiectivul acestuia

este sporirea compatibilității, comparabilității, competitivității și atractivității

învățământului superior european.

În aprilie, Curtea de Justiție a declarat că legislația Uniunii Europene se opune, în

principiu, unei limitări a numărului de studenți nerezidenți care se pot înscrie la

anumite cursuri universitare în domeniul sănătății publice, cu excepția cazului în

care se dovedește că o astfel de limitare este justificată în ceea ce privește

protecția sănătății publice (37).

Comisia a propus crearea unei mărci a patrimoniului european (38) pentru a cele-

bra și a simboliza integrarea, idealurile și istoria Europei. În septembrie, ea a

publicat o comunicare privind sprijinul pentru digitalizarea cinematografului

european. De asemenea, ea a publicat un raport în luna iulie privind punerea în

aplicare a agendei europene pentru cultură și o recomandare privind mobilitatea

artiștilor. Consiliul a adoptat concluzii privind patrimoniul cinematografic euro-

pean (39), inclusiv cu privire la provocările erei digitale, privind tranziția de la sis-

temul analogic la cel digital și legătura dintre politicile de finanțare a cinemato-

grafului și patrimoniul cinematografic.

Etica rămâne în centrul progresului științific

și tehnologic din UE.

© B

SIP

/ Rep

orte

rs

59 r a p o r t g e n e r a l 2 0 1 0 | U n p r o i e c t p e n t r U c e tăȚ e n i : o a m e n i i Î n c e n t r U l a c Ț i U n i i e U r o p e n e

În noiembrie, Comisia a evaluat noile dispoziții privind sportul din Tratatul de la

Lisabona. Comisia promovează deja incluziunea socială și alte obiective prin

intermediul sportului, cu finanțare din programe ale UE și fonduri structurale. De

exemplu, ea susține 30 de rețele europene care reunesc 250 de organizații parte-

nere în vederea promovării sportului în domeniile sănătății, educației și formării,

sportului pentru persoanele cu handicap, egalității de gen, luptei împotriva

dopajului și voluntariatului.

În anul 2010, care a marcat cea de a 25-a aniversare a capitalelor europene ale

culturii, orașele desemnate pentru a purta acest titlu au fost Pécs (Ungaria), Essen

pentru Ruhr (Germania) și Istanbul (Turcia). Consiliul a desemnat Umeå (Suedia)

și Riga (Letonia) drept capitale pentru 2014 și Mons (Belgia) pentru 2015, alături

de un oraș din Cehia care nu a fost încă desemnat oficial.

În 2010, Parlamentul a decernat Premiul LUX pentru cinematografie filmului Die

Fremde, de Feo Aladağ din Germania, prima femeie care a prezentat un film în

competiția pentru acest premiu. Filmul evocă problema „crimelor de onoare”,

descriind drama unei familii turce care locuiește în Germania. Celelalte două

filme selectate în finală au fost Akadimia Platonos de Filippos Tsitos (Grecia și

Germania) și Illégal de Olivier Masset-Depasse (Belgia).

Evenimentul de deschidere al „Ruhr 2010”,

„Engel über Zollverein”, la Essen (Germania),

una dintre capitalele culturale ale Uniunii

Europene ale anului 2010

© X

inhu

a / B

elga

O serie de premii ale UE decernate în domeniul culturii

Printre aceste premii se numără European Border Breakers Awards (pentru muzică contemporană) acordat în ianuarie, European Talent Prize (pentru scenarii de film) în mai, Premiile pentru patrimoniul cultural/Premiile Europa Nostra în iunie și Pre-miul pentru literatură în noiembrie, care a recompensat 11 autori noi și în curs de afirmare selecționați de jurii naționale din 11 țări (Belgia, Cipru, Danemarca, Esto-nia, Finlanda, Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei, Germania, Luxemburg, România, Slovenia și Spania). Biblioteca digitală a Europei, Europeana, permite oriunde în lume accesul online la peste 14 milioane de opere ale patrimoniului cultural european – cărți, hărți, fotografii, picturi, filme și clipuri muzicale; lansată în 2008 cu 2 milioane de obiecte, Europeana a depășit deja obiectivul de 10 mili-oane stabilit inițial pentru 2010. Printre filmele recompensate în cadrul ceremo-niei de închidere a Festivalului internațional de film de la Roma, la 5 noiembrie, se numărau trei filme cofinanțate de programul MEDIA al Uniunii Europene.

60

Conform cifrelor publicate în luna iunie, 200 000 de studenți au beneficiat de

programul Erasmus pentru schimburile de studenți în anul universitar 2008/2009,

numărul total al beneficiarilor de la începutul programului în 1987 ajungând

astfel la peste 2 milioane.

PRoteC țIa CIvIlăMecanismul de protecție civilă al UE pentru gestionarea crizelor și a catastrofelor

a fost declanșat pentru a face față inundațiilor din primăvară din Polonia, Repu-

blica Cehă și Germania. În mai, Polonia a solicitat activarea mecanismului de

protecție civilă al UE și, ca răspuns la această solicitare, 14 echipe dotate cu

pompe de mare capacitate provenind din alte state membre, precum și cu o

pompă finanțată de UE și gestionată de cele trei state baltice au intervenit pentru

a duce la scăderea nivelului apei. Având în vedere impactul în creștere al cata-

strofelor naturale, UE a reflectat cu privire la modalitățile de consolidare a

capacității sale de răspuns în caz de dezastre și a sporit capacitatea analitică și de

coordonare a Centrului său de monitorizare și de informare. Noua strategie pri-

vind securitatea internă vizează includerea în cadrul noii abordări comune a

catastrofelor naturale (seisme, incendii de pădure, inundații sau căderi masive de

zăpadă), precum și a crizelor provocate de atacuri teroriste sau de atacuri infor-

matice asupra infrastructurii critice, a întreruperilor în alimentarea cu energie, a

pandemiilor, a defecțiunilor TIC majore sau a accidentelor industriale.

dRePtURIle PaSageRIloR șI tRaNSPoRtUlEste important pentru cetățenii UE să se poată deplasa cu ușurință – și în

siguranță – și la fel de important pentru ei este să fie în măsură să transporte

bunurile și serviciile pe care le doresc.

Pentru a evalua necesitatea unor măsuri ulterioare, Comisia a examinat modul în

care companiile aeriene aplică legislația UE și modul în care autoritățile naționale

asigură aplicarea drepturilor pasagerilor aerieni. În decembrie, a fost adoptat un

nou regulament privind drepturile pasagerilor în cadrul transportului maritim și

fluvial și s-a ajuns la un acord general privind un alt regulament referitor la pasa-

gerii care utilizează autobuzul și autocarul. Acesta a fost încheiat în urma unei

proceduri de conciliere între Parlament și Consiliu. În cursul verii, a fost lansată o

campanie de informare pentru a sensibiliza cetățenii cu privire la drepturile lor în

calitate de pasageri atât în transportul aerian, cât și în transportul feroviar, în

urma constatărilor unei anchete Eurobarometru din 2009, care a identificat

aspecte care ar putea fi îmbunătățite în legătură cu acest subiect.

Mecanismul de protecție civilă al UE a fost

mobilizat pentru a ajuta la protejarea unor

zone din Ungaria atunci când s‑au produs

scurgeri de nămol roșu toxic de la un baraj

industrial.

© F

ranz

-Pet

er T

scha

uner

/ Be

lga

61 r a p o r t g e n e r a l 2 0 1 0 | U n p r o i e c t p e n t r U c e tăȚ e n i : o a m e n i i Î n c e n t r U l a c Ț i U n i i e U r o p e n e

transportul aerianÎn ceea ce privește drepturile pasagerilor aerieni, Curtea de Justiție a confirmat

că responsabilitatea transportatorilor aerieni în cazul distrugerii, pierderii, dete-

riorării sau întârzierii bagajelor, care este reglementată prin Convenția de la

Montréal (40), este limitată la 1 134 EUR, incluzând atât daunele materiale, cât și

pe cele morale (41).

În ceea ce privește transportul aerian, pe lângă acțiunile adoptate în vederea

facilitării transportului ca urmare a erupției vulcanice din Islanda, siguranța și

securitatea transportului a fost consolidată prin actualizarea periodică a listei

companiilor aeriene interzise. În iunie, a avut loc o audiere a părților interesate cu

privire la drepturile pasagerilor. Au fost realizate progrese majore cu privire la un

cer unic european, un mecanism care va reduce costurile și întârzierile pentru

pasagerii europeni și, în același timp, va contribui la reducerea emisiilor. În luna

octombrie, au fost discutate provocările viitoare pentru aviația din Europa în

cadrul primei reuniuni a platformei în domeniul aviatic, înființate pentru a oferi

consiliere strategică privind baza pentru un viitor durabil pentru transportul

aerian și un viitor competitiv pentru industria aviatică europeană.

În decembrie, a fost convenit un plan de acțiune european pentru a consolida

securitatea transportului aerian de mărfuri în urma propunerilor prezentate de

Comisie, după descoperirea unor dispozitive explozive în încărcături provenite

din Yemen. Planul de acțiune va permite o abordare comună la nivelul UE cu

privire la măsurile de securitate de urgență instituite de mai multe state membre

pentru a face față acestei noi amenințări la adresa aviației civile.

transportul rutierAu fost intensificate eforturile cu privire la siguranța rutieră (pe lângă reducerea

cu 40 % a accidentelor rutiere mortale realizată în Europa în ultimii ani) și cu pri-

vire la creșterea securității rutiere (prin intermediul unei recomandări privind

sistemul „eCall”). Comisia a adoptat planuri ambițioase pentru a reduce la jumă-

tate numărul accidentelor rutiere mortale în Europa până în 2020, începând din

2010. Aceste planuri s-au bazat pe rezultatele programului de acțiune în dome-

niul siguranței rutiere 2001-2010, care, conform estimărilor, a permis salvarea a

78 000 de vieți. În decembrie, Consiliul a ajuns la un acord politic privind schimbul

transfrontalier de informații privind un anumit număr de infracțiuni rutiere care

pun în pericol siguranța rutieră. Obiectivul acestei directive este de a permite

identificarea șoferilor care comit infracțiuni într-un stat membru altul decât cel în

care vehiculul este înregistrat. Prin urmare, pot fi aplicate sancțiuni la nivel trans-

frontalier.

Legislația UE le‑a conferit pasagerilor care se

confruntă cu întârzieri pe teritoriul UE mai

multe drepturi pentru a beneficia de hrană,

cazare și compensări atunci când întârzierile

sunt din vina transportatorilor, indiferent

dacă transportul este efectuat cu avionul,

cu autocarul sau cu trenul.

© F

ranc

isco

Sec

o / A

P / R

epor

ters

ZbURâNd PRIN CeNUșă!

Care au fost măsurile adoptate pentru a reduce la minimum perturbările și a ajuta cetățenii UE după erupția vulcanului în Islanda? Comisia a acționat rapid pentru a proteja pasagerii aerieni în urma erupției vulcanului Eyjafjallajökul. Printr-o strânsă coordonare și printr-un dialog constant cu companiile aeriene și autoritățile publice, ea a asigurat aplicarea uniformă a normelor UE care protejează drepturile pasagerilor aerieni. Comisia a coordonat modificarea procedurilor de gestionare a traficului aerian, a instituit o celulă de criză permanentă la nivel european și a prezentat propuneri pentru a reduce impactul asupra sectorului transportului aerian. În special, ea a depus eforturi pentru accelerarea reformei cerului unic european, pentru optimizarea spațiului aerian european. Comisia a elaborat, de asemenea, strategii pentru a reduce la minimum prejudiciul în cazul unor eventuale evenimente similare, inclusiv un plan pentru utilizarea coordonată a mijloacelor de transport pentru a garanta circulația persoanelor și a mărfurilor.

62

De asemenea, se consideră că cetățenii vor beneficia de pe urma politicilor UE cu

un puternic caracter antreprenorial – prin diminuarea poluării atmosferice și

oportunitatea de a conduce vehicule mai puțin zgomotoase, precum și vehicule

cu un consum de carburant mai redus. Inițiativa UE privind automobilele ecolo-

gice promovează poziția de lider a Europei în ceea ce privește dezvoltarea tehno-

logică de vehicule ecologice și cu un consum redus de carburant, în timp ce, în

luna aprilie, Comisia a prezentat un nou plan de acțiune referitor la reducerea

continuă a emisiilor vehiculelor, sprijinul pentru cercetare și inovare și elaborarea

de standarde și exigențe în materie de siguranță comune, precum și de propu-

neri privind stimularea cererii. Pentru a evita o fragmentare a pieței, organismele

europene de standardizare dezvoltă în prezent un sistem comun de alimentare

pentru automobile, scutere și biciclete electrice.

transportul feroviarUE a adoptat, de asemenea, noi măsuri privind instituirea spațiului feroviar unic

european. Acesta va duce în viitor la asigurarea unor servicii mai bune de transport

feroviar de pasageri și mărfuri. Transportul feroviar de mărfuri în Europa a fost sti-

mulat prin noi norme concepute pentru a favoriza dezvoltarea unei gestionări de

înaltă calitate a infrastructurilor feroviare la nivel internațional. Aceste norme au fost

publicate în octombrie în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, făcând obligatorie

crearea unei rețele feroviare europene pentru un transport de mărfuri competitiv,

bazată pe coridoare de transport de marfă internaționale. Această rețea va contribui

la consolidarea cooperării dintre gestionarii de infrastructuri și va spori competitivi-

tatea și atractivitatea serviciilor feroviare de transport de mărfuri.

Îmbunătățirea schimburilor de informații dintre statele membre, UE și investitori

a favorizat evoluția construcției rețelei transeuropene de transport. Au fost

desemnate nouă noi coridoare strategice pentru transportul feroviar de mărfuri.

În iunie, Comisia a inițiat proceduri judiciare împotriva a 13 state membre care

nu puseseră integral în aplicare primul pachet feroviar.

transportul maritimComisia a adoptat noi norme pentru a consolida și îmbunătăți inspecțiile tehnice

ale navelor, inclusiv un set de regulamente care garantează transparența și

informarea publicului cu privire la antecedentele companiilor maritime în mate-

rie de siguranță, la pavilioane și la profilurile de risc ale navelor (42). Aceste norme

vor introduce, de la începutul anului 2011, un nou registru online care va permite

„denumirea și denunțarea” companiilor maritime care obțin rezultate slabe în

urma inspecțiilor privind siguranța vitală, precum și identificarea celor care obțin

rezultate bune în materie de siguranță. Companiile și statele ale căror

performanțe sunt nesatisfăcătoare vor face obiectul unor inspecții coordonate

Un intercity expres german (ICE) lângă un

Eurostar, în gara St Pancras International

din Londra, în luna octombrie. Se iau măsuri

suplimentare pentru ca spațiul feroviar unic

european să devină realitate.

© L

enna

rt P

reis

s / A

P / R

epor

ters

63 r a p o r t g e n e r a l 2 0 1 0 | U n p r o i e c t p e n t r U c e tăȚ e n i : o a m e n i i Î n c e n t r U l a c Ț i U n i i e U r o p e n e

mai intensive în porturile UE și, în același timp, clienții vor putea să își aleagă

companiile maritime în deplină cunoștință de cauză în ceea ce privește

performanțele acestora în materie de siguranță.

În același timp, Agenția Europeană pentru Siguranță Maritimă a continuat elabo-

rarea de instrumente moderne de informare maritimă, cum ar fi SafeSeaNet (sis-

temul de supraveghere a traficului maritim al UE) sau Thetis (baza de date privind

controlul statului portului în UE). Aceste noi instrumente reprezintă un progres

decisiv pentru politica privind siguranța maritimă și se află în centrul unui sistem

paneuropean de monitorizare, coordonare și analiză care va permite o utilizare

mai eficientă a resurselor în toate statele membre ale UE.

Mandatul Agenției Europene pentru Siguranță Maritimă a fost modificat în sep-

tembrie pentru a-i permite acesteia să facă față provocărilor inerente ale lumii de

astăzi. O agendă socială pentru transportul maritim a fost pregătită pentru 2011;

ea cuprinde acțiuni vizând un echilibru echitabil între garantarea unor condiții

adecvate de încadrare în muncă pentru navigatori, competitivitatea sectorului și

aplicarea de către UE a convențiilor internaționale în acest domeniu.

În octombrie, Consiliul a adoptat un regulament în vederea consolidării dreptu-

rilor pasagerilor care utilizează transportul maritim, acordând o atenție deosebită

pasagerilor cu handicap sau cu mobilitate redusă. Regulamentul prevede plata

unor despăgubiri și acordarea de asistență în caz de anulare a călătoriei sau

întârziere. De asemenea, el garantează nediscriminarea pasagerilor cu handicap

și prevede acordarea unei asistențe adecvate pentru aceștia.

Note

(1) Concluziile Președinției Consiliului European, 11 decembrie 2009 (http://www.consilium.europa.eu/uedocs/cmsUpload/st00006.en09.pdf).

(2) Comunicarea Comisiei privind crearea unui spațiu de libertate, securitate și justiție pentru cetățenii Europei – Plan de acțiune pentru punerea în aplicare a Programului de la Stockholm [COM(2010) 171].

(3) Rezoluția Parlamentului European din 23 noiembrie 2010.

(4) http://europa.eu/rapid/pressReleasesAction.do?reference=IP/10/1720&format=HTML&aged=0&language=EN&guiLanguage=en

(5) Hotărârea Curții de Justiție din 1.7.2010 în cauza C-211/10 PPU, Povse.

(6) https://e-justice.europa.eu

(7) Hotărârea Curții de Justiție din 19.1.2010 în cauza C-555/07, Kücükdeveci.

(8) Hotărârea Curții de Justiție din 12.10.2010 în cauza C-499/08, Ingeniørforeningen i Danmark.

(9) Comunicarea Comisiei – Integrarea socială și economică a romilor în Europa [COM(2010) 133].

(10) Comunicarea Comisiei – Către o strategie europeană privind drepturile copilului [COM(2006) 367].

(11) Articolul 21 alineatul (1) din TFUE specifică faptul că acest drept poate face obiectul anumitor restricții și condiții.

(12) Hotărârea Curții de Justiție din 2.3.2010 în cauza C-135/08, Rottmann.

(13) http://eur-lex.europa.eu/JOHtml.do?uri=OJ%3AL%3A2010%3A195%3ASOM%3ARO%3AHTML

(14) Regulamentul (CE) nr. 881/2002 de instituire a unor măsuri restrictive specifice împotriva anumitor persoane și entități care au legătură cu Osama ben Laden, cu rețeaua Al-Qaida și cu talibanii (JO L 139, 29.5.2002).

(15) Hotărârea Curții de Justiție din 29.4.2010 în cauza C-340/08, M. și alții.

(16) Hotărârea Curții de Justiție din 29.6.2010 în cauza C-550/09, E și F.

(17) Hotărârea Tribunalului din 9.9.2010 în cauza T-348/07, Al-Aqsa/Consiliul.

(18) Bruxelles, 24 noiembrie 2010, 16913/10, PRESSE 321.

(19) http://ec.europa.eu/anti-trafficking

(20) Hotărârea Curții de Justiție din 17.6.2010 în cauza C-31/09, Bolbol.

(21) Regulamentul (CE) nr. 717/2007 privind roamingul în rețelele publice de telefonie mobilă în interiorul Comunității (JO L 171, 29.6.2007).

(22) Hotărârea Curții de Justiție din 8.6.2010 în cauza C-58/08, Vodafone și alții.

(23) Directiva 97/7/CE privind protecția consumatorilor cu privire la contractele la distanță (JO L 144, 4.6.1997).

(24) Hotărârea Curții de Justiție din 15.4.2010 în cauza C-511/08, Heinrich Heine.

(25) Directiva 2001/95/CE privind siguranța generală a produselor (JO L 11, 15.1.2002). Directiva 87/357/CEE a Consiliului referitoare la produsele care, nefiind ceea ce par a fi, pot pune în pericol sănătatea sau siguranța consumatorilor (JO L 192, 11.7.1987). Decizia 2010/11/UE a Comisiei privind cerințele de siguranță care trebuie îndeplinite de standardele europene pentru dispozitivele de blocare a ferestrelor și a ușilor de balcon împotriva accesului copiilor, instalate de consumatori (JO L 4, 8.1.2010). În mai, Comisia a solicitat Comitetului european de standardizare să elaboreze standarde europene de siguranță pentru aceste produse.

(26) Hotărârea Curții de Justiție din 22.4.2010 în cauza C-62/09, Association of the British Pharmaceutical Industry.

(27) Hotărârea Curții de Justiție din 1.6.2010 în cauzele conexate C-570/07 și C-571/07, Blanco Pérez și Chao Gómez.

(28) Hotărârea Curții de Justiție din 15.6.2010 în cauza C-211/08, Comisia/Spania.

(29) Hotărârea Curții de Justiție din 14.9.2010 în cauza C-550/07 P, Azko Nobel Chemicals și Ackros Chemicals/Comisia.

(30) Hotărârea Curții de Justiție din 29.06.2010 în cauza C-441/07 P, Comisia/Alrosa.

(31) Hotărârea Tribunalului din 9.9.2010 în cauza T-155/06, Tomra Systems și alții/Comisia.

(32) Hotărârea Curții de Justiție din 14.10.2010 în cauza C-280/08 P, Deutsche Telekom/Comisia.

(33) Hotărârea Tribunalului din 1.7.2010 în cauza T-321/05, AstraZeneca/Comisia.

(34) Hotărârile Tribunalului din 6.7.2010 în cauza T-342/07, Ryanair/Comisia, și în cauza T-411/07, Aer Lingus Group/Comisia.

(35) Hotărârile Curții de Justiție din 1.7.2010 în cauza C-194/08, Gassmayr, și în cauza C-471/08, Parviainen.

(36) Concluziile Consiliului Afaceri Economice și Financiare, 17 noiembrie 2010 (http://www.consilium.europa.eu/uedocs/cms_data/docs/pressdata/en/lsa/117761.pdf).

(37) Hotărârea Curții de Justiție din 13.4.2010 în cauza C-73/08, Bressol și alții.

(38) Propunere de decizie de stabilire a unei acțiuni a Uniunii Europene privind Marca patrimoniului european [COM(2010) 76].

(39) Concluziile Consiliului Educație, Tineret, Cultură și Sport, 18 și 19 noiembrie 2010 (http://www.consilium.europa.eu/uedocs/cms_data/docs/pressdata/en/educ/117799.pdf).

(40) Convenția pentru unificarea anumitor norme referitoare la transportul aerian internațional, încheiată la Montréal, la 28 mai 1999.

(41) Hotărârea Curții de Justiție din 6.5.2010 în cauza C-63/09, Walz.

(42) http://europa.eu/rapid/pressReleasesAction.do?reference=IP/10/1115&format=HTML&aged=0&language=EN&guiLanguage=en http://europa.eu/rapid/pressReleasesAction.do?reference=MEMO/10/401& format=HTML&aged=1&language=EN&guiLanguage=en

capitolul 3 eneRgie, combateRea

schimbăRiloR climatice și mediu

În cursul anului 2010, Uniunea Europeană a jucat rolul

de pionier în asigurarea securității aprovizionării cu

energie în Europa, combaterea schimbărilor climatice

la nivel mondial și protejarea mediului pentru

generațiile viitoare. Politica energetică a UE urmărește

crearea unei piețe interne competitive pentru energie,

care să ofere servicii de calitate la prețuri mici.

Există trei priorități: dezvoltarea surselor regenerabile

de energie, reducerea dependenței de importul de

combustibili și eficiența energetică – capacitatea de a

face mai mult cu un consum mai mic de energie.

UE este lider mondial în combaterea schimbărilor

climatice. UE a inițiat în premieră acțiuni practice în

vederea plafonării emisiilor proprii și a introdus prima

schemă majoră din lume de comercializare a

certificatelor de emisii. În negocierile internaționale

și-a menținut obiectivele pentru 2020 și ulterior de

reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră. Mai mult,

UE a promovat crearea de legături cu alte scheme de

comercializare a emisiilor cu scopul final de a crea o

piață internațională de comercializare a acestora.

Obiectivele de reducere a emisiilor pe care Uniunea

Europeană și le-a fixat vor stimula modernizarea

economiei europene, sprijinind totodată efortul de

combatere a schimbărilor climatice.

În fața problemelor legate de deșeuri, poluare,

calitatea aerului și a apei, precum și în chestiuni

strategice precum biodiversitatea, UE și-a demonstrat

determinarea de a transforma economia europeană

într-o economie ecologică.

Aceste eforturi fac parte integrantă din Strategia

Europa 2020, care se concentrează pe creșterea

inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii.

Consolidarea rolului de lider mondial al UE în

reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră prin

presiuni politice și inovare în domeniul tehnologiilor cu

un nivel scăzut de emisii de dioxid de carbon se numără

printre obiectivele strategice ale acestei strategii. La fel

și utilizarea deplină a potențialului de cercetare al UE

pentru a trece la o economie mai ecologică și mai

sensibilă la problemele sociale. Avantajele se vor

răsfrânge și asupra cetățenilor din statele membre, de

exemplu prin crearea de motoare cu ardere internă

performante, cu consum redus de carburant, sau prin

metode agricole care permit obținerea unei hrane de

calitate, conservând în același timp mediul rural.

66

e N e R g I e

Pentru a-și menține standardele de viață, Europa trebuie să asigure furnizarea de energie la prețuri abordabile. Politica energetică a UE urmărește crearea unei piețe interne competitive pentru energie, care să ofere servicii de calitate la prețuri mici. Printre obiectivele spe-cifice se numără dezvoltarea de surse energetice cu nivel scăzut de emisii de dioxid de carbon și reducerea dependenței de importul de combustibili. La baza acestor obiective se află dezideratul de a crește activitatea economică, scăzând în același timp consumul de energie.

UE acționează în vederea finalizării pieței interne a energiei, a construirii și a

interconectării rețelelor energetice și a asigurării securității energetice, inclusiv la

nivel transfrontalier. Ea urmărește să realizeze în domeniul energiei ceea ce s-a

realizat și pentru alte servicii de pe piața unică, de la transportul aerian la telefoa-

nele mobile: acordarea unei posibilități reale consumatorilor de a alege produ-

sele și serviciile de care au nevoie pe o piață europeană unică. Se urmărește rea-

lizarea unei autentice comunități energetice în Europa, unde frontierele nu au

nicio importanță pentru conductele de transport al energiei sau pentru cablurile

electrice și unde există o infrastructură pentru energia solară și energia eoliană.

Încărcarea bateriilor autovehiculelor electrice trebuie să devină la fel de naturală

ca umplerea rezervorului cu benzină.

În noiembrie, Comisia a prezentat comunicarea „Energie 2020 – Strategie pentru

o energie competitivă, durabilă și sigură” (1), în care se definește politica energe-

tică a UE pentru următorii 10 ani. Strategia identifică acțiuni de economisire a

energiei, de realizare a unei piețe cu prețuri competitive și de asigurare a

securității aprovizionării. Aceasta are în vedere acordarea de stimulente

investiționale proprietarilor de case și entităților locale pentru a lua măsuri de

economisire a energiei, încurajează sectorul public să țină seama de eficiența

energetică atunci când achiziționează lucrări, servicii sau produse și promovează

schemele de certificare în sectorul industrial pentru a promova investițiile în

tehnologii mai puțin energofage.

Strategia stabilește drept termen pentru finalizarea pieței energetice interne anul

2015 și definește o nouă abordare pentru modul în care UE intenționează să

finanțeze și să implementeze investițiile în infrastructurile energetice. Se estimează

că în următorii zece ani în UE vor fi necesare investiții în infrastructura energetică în

valoare de 1 miliard EUR. Strategia are în vedere și o serie de inițiative pentru stimu-

larea cercetării și dezvoltării tehnologice în domeniul energiei și a îmbunătățirii

capacității UE de a negocia cu partenerii internaționali. Primul Consiliu European

din 2011 va fi dedicat viitoarelor provocări energetice ale Europei.

Una dintre centralele electrice care asigură

aprovizionarea cu energie electrică

a Europei

© D

arre

n G

reen

woo

d / D

esig

n Pi

cs In

c. /

Repo

rter

s

67 r a p o r t g e n e r a l 2 0 1 0 | e n e r g i e , c o m B at e r e a S c h i m B ă r i lo r c l i m at i c e ș i m e d i U

Securitatea aprovizionării cu energie s-a impus și ea pe agendă. În urma dezas-

trului din Golful Mexic, Uniunea Europeană și statele membre au oferit echipa-

mente pentru a opri deversarea petrolului. Mai mult, Comisia a publicat o

comunicare privind siguranța activităților petroliere și gaziere offshore (2) pentru

a minimiza riscurile producerii unui dezastru similar. Obiectivul urmărit este

aplicarea uniformă a unor standarde ridicate de securitate și responsabilități

clare în cadrul operațiunilor de forare offshore din UE, precum și protecția

mediului, pregătirea intervențiilor în situații de urgență și reacția rapidă în astfel

de situații. Aceasta este prima dată când UE are în vedere o legislație generală în

domeniul instalațiilor petroliere și gaziere offshore. Noile norme UE propuse vor

conține criterii comune de acordare a permiselor de forare, controlul instalațiilor

și mecanisme de verificare a securității. Acestea urmăresc nu numai respectarea

celor mai ridicate standarde de securitate în apele europene, ci și promovarea

acestor standarde în regiunile vecine și în lume.

INfRaStRUC tURa eNeRgetIC ăInfrastructura energetică este sistemul vascular al unei economii moderne. Siste-

mul îmbătrânit din Europa nu poate susține tranziția la un sistem de producere a

energiei eficient și cu emisii reduse de dioxid de carbon. Lipsa interconectării

piețelor energetice naționale face dificilă crearea unei reale piețe energetice

unice care să garanteze concurența loială și prețuri mai mici. Din acest motiv,

modernizarea infrastructurii energetice a fost una dintre prioritățile de pe

agenda UE în anul 2010. În noiembrie, Comisia a adoptat prioritățile în domeniul

infrastructurii energetice pentru următoarele două decenii (3). Comunicarea

identifică coridoare europene prioritare pentru rețelele electrice și conductele

de gaz, care să servească drept bază pentru viitoarele decizii de acordare a per-

miselor și de finanțare a proiectelor UE. Infrastructura este considerată un factor

esențial în realizarea planurilor energetice ale UE, pornind de la realizarea pieței

interne la competitivitate și servicii mai bune oferite consumatorilor, de la solida-

ritatea energetică la îndeplinirea obiectivelor legate de schimbările climatice și

de sursele regenerabile de energie și de la eficiența energetică la securitatea

aprovizionării, atât pe plan intern, cât și extern. Comisia a integrat în această

comunicare și idei cu privire la modul de armonizare a regulilor de investiție în

UE și de atragere a finanțării private.

În sprijinul pregătirilor a venit și analiza din luna iulie a implementării în perioada

2007-2009 a rețelelor energetice transeuropene. Aceste rețele au fost create

pentru a sprijini realizarea pieței energetice interne, a reduce izolarea regiunilor

îndepărtate, a asigura și diversifica furnizarea de energie și pentru a contribui la

dezvoltarea durabilă și la protecția mediului. La modul mai general, Comisia a

analizat modalitățile de îmbunătățire a mecanismelor de coordonare și coope-

rare transfrontalieră.

Un nou regulament adoptat în luna iunie instituie monitorizarea proiectelor de

investiții într-o serie întreagă de infrastructuri de producție, transport și depozi-

tare a produselor petroliere (inclusiv a biocombustibililor), gazului, electricității și

dioxidului de carbon, pentru a spori transparența și a permite o analiză adecvată

a sistemului energetic al UE.

68

efICIeNța eNeRgetIC ăPrin stabilirea unor obiective naționale conforme cu obiectivul european general

de creștere cu 20 % a eficienței energetice, importanța acesteia a fost readusă în

prim-plan. Etichetarea energetică s-a extins de la aparatele de uz casnic la toate

produsele cu impact energetic (4). Au fost adoptate primele regulamente dele-

gate care stabilesc cerințele de etichetare energetică pentru patru aparate de uz

casnic cu impact energetic (5).

Ca parte a implementării directivei din 2009 privind proiectarea ecologică, Comi-

sia a adoptat cerințe pentru produsele prioritare care afectează consumul de

energie, cum ar fi ventilatoarele industriale și mașinile de spălat de uz casnic. Au

urmat lucrări în vederea elaborării cerințelor pentru mai mult de 20 de grupe de

produse. UE a adoptat noi norme în luna mai asupra performanței energetice a

clădirilor (6), îmbunătățind și extinzând normele existente și reducând diferențele

dintre mecanismele de control ale statelor membre în ceea ce privește necesarul

de energie pentru aparate precum cele pentru încălzire, apă caldă, răcire, venti-

lare și iluminare.

Eficiența energetică a fost promovată cu succes și la nivel local. În aprilie au fost

acordate premiile GreenLight și GreenBuilding orașelor și clădirilor care au reali-

zat economii mari de energie. Unul dintre cei 12 laureați ai ediției din 2010 a

programului GreenLight este Consiliul municipal al orașului Dagda din Letonia,

care, după ce s-a alăturat acestei inițiative în 2007, și-a redus cu 85 % consumul

de energie pentru iluminat. La categoria GreenBuilding, două dintre cele mai

bune proiecte de renovare, un imobil de birouri din Austria și o școală secundară

din Germania, au permis economii de energie de peste 80 %. La aceste inițiative

au luat parte peste 700 de participanți din întreaga Europă, realizându-se o eco-

nomie de energie de peste 500 GWh în fiecare an.

În mai 2010, alte 500 de orașe s-au angajat să își reducă până în 2020 emisiile de

dioxid de carbon cu peste 20 %. Prin semnarea „Pactului primarilor”, acestea s-au

angajat să economisească energie, să promoveze sursele regenerabile de ener-

gie și să sporească gradul de informare al cetățenilor prin elaborarea și imple-

mentarea planurilor lor de acțiune pentru energia sustenabilă.

Modernizarea clădirii parlamentului român,

una dintre cele mai mari clădiri din lume,

a inclus un nou sistem de iluminat, în care

peste 31 000 de lămpi au fost dotate cu

becuri economice, ceea ce a dus la economii

importante de energie.

© V

adim

Ghi

rda

/ AP

/ Rep

orte

rs

faCIlItatea eleNa

Pentru a permite orașelor și regiunilor interesate să deblocheze investițiile locale

și regionale în materie de energie sustenabilă, facilitatea de asistență tehnică

ELENA, lansată în 2009 în cooperare cu BEI, ar putea să mobilizeze investiții de

peste 1,3 miliarde EUR, ca o consecință a celor 17,5 milioane EUR furnizate deja sub

formă de granturi pentru asistență tehnică. La Barcelona, o contribuție de

2 milioane EUR mobilizează o investiție de 500 milioane EUR, la Milano, contribuția

de 2 milioane EUR ar trebui să mobilizeze 90 milioane EUR, la Purmerend, în Țările de

Jos, o contribuție ELENA în valoare de 1,7 milioane EUR a condus la o investiție

de 98 milioane EUR, iar la Paris 1,3 milioane EUR ar trebui să mobilizeze

180 milioane EUR.

69 r a p o r t g e n e r a l 2 0 1 0 | e n e r g i e , c o m B at e r e a S c h i m B ă r i lo r c l i m at i c e ș i m e d i U

Pactul primarilor este o inițiativă a Comisiei, sprijinită de Parlamentul European și

de Comitetul Regiunilor. De exemplu, orașul Heidelberg, cu ajutorul stațiilor de

monitorizare a energiei și al „echipelor pentru energie” din școlile sale, a reușit să

reducă cu aproape 40 % emisiile de dioxid de carbon ale clădirilor publice. Riga

generează energie electrică folosind gazul metan produs de groapa de gunoi

municipală, iar Anvers a reamenajat un fost depozit industrial, transformându-l

într-un model de clădire sustenabilă și un centru de demonstrație pentru

cetățeni. Peste 2 100 de orașe din 36 de țări s-au alăturat până în prezent

inițiativei, sprijinite de peste 100 de regiuni, provincii și rețele, reprezentând

peste 125 de milioane de cetățeni.

SURSe RegeNeRabIle de eNeRgIe șI tehNologII legate de aCeSte SURSe UE a creat în ultimii doi ani un amplu cadru legal și politic pentru dezvoltarea

surselor de energie regenerabile, conform cerințelor directivei privind energiile

regenerabile care a intrat în vigoare în 2009. Statele membre au întocmit în 2010

planuri naționale de acțiune privind energia din surse regenerabile, care oferă în

următorul deceniu un cadru politic stabil pentru investitori. Aceste planuri au

confirmat potențialul pe care utilizarea energiilor din surse regenerabile îl are în

Europa și capacitatea generală a UE de a atinge sau chiar de a depăși ușor până

în 2020 obiectivul de 20 %.

Sursele regenerabile de energie au deja un impact în cadrul mixului energetic al

UE. Acestea reprezentau 62 % din noua capacitate de producție de energie

electrică instalată în UE în 2009 (7), față de 57 % în 2008. Pentru al doilea an con-

secutiv energia eoliană a reprezentat proporția cea mai importantă din noua

capacitate de producție: 10,2 GWh din 27,5 GWh putere instalată, reprezentând

38 % din producție. În termeni absoluți, energiile din surse regenerabile au

reprezentat 19,9 % din consumul de electricitate al Europei în 2009.

În ceea ce privește cercetarea în domeniul energiilor din surse regenerabile, în

cadrul planului strategic european pentru tehnologii energetice (planul SET) au

fost lansate patru inițiative industriale europene. Aceste prime inițiative acoperă

energia eoliană, energia solară, rețelele electrice și captarea și stocarea dioxidului

de carbon. Atât sectorul public, cât și cel privat sunt angajate în accelerarea

dezvoltării de tehnologii cu emisii reduse de dioxid de carbon și au convenit să

sprijine foile de parcurs tehnologice 2010-2020, inclusiv planurile de acțiune

pentru dezvoltarea tehnologiilor și ameliorarea competitivității acestora.

În 2010, au debutat operațiunile în cadrul Programului energetic european pen-

tru redresare, lansat în 2009 ca răspuns la criza din Europa. Acesta stimulează

diversificarea energetică, funcționarea pieței energetice interne și reducerea

emisiilor de gaze cu efect de seră. El oferă împrumuturi, garanții și fonduri pentru

proiecte din domeniul eficienței energetice și al surselor regenerabile de energie

derulate de autorități locale, regiuni, orașe și entități private care acționează în

numele unor entități publice. Împrumutul este rambursat fondului în momentul

în care proiectul ajunge într-un punct de echilibru economic.

PRoIeC tUl t weNtIeS

Proiectul de cercetare în domeniul energiilor din surse regenerabile intitulat Twenties, în valoare de 60 milioane EUR, este cel mai mare proiect de cercetare finanțat vreodată de UE, Comisia Europeană contribuind cu 32 milioane EUR. 26 de companii și instituții din 11 state membre își concentrează eforturile asupra integrării energiei eoliene în rețeaua electrică. Pe parcursul a trei ani, proiectul va încerca să găsească modalități de îndepărtare a obstacolelor care stau în calea introducerii energiei eoliene, generată pe continent și pe mare, în rețeaua electrică.

Sursă: Comisia Europeană.

ue-27Bulgaria

românialetonia

lituaniapolonia

Slovaciaestonia

Ungariarepublica cehă

maltaSlovenia

portugaliagreciacipru

Spaniaitalia

Franțagermania

Belgiaregatul Unit

Finlandaaustria

Țările de JosSuedia

luxemburgirlanda

danemarca

–20 –15 –10 –5 0 5 10 15 20

emISIIle PeNtRU 2020, îN ComPaRațIe CU 2005 (%)

RePaRtIZaRea efoRtURIloR PeNtRU a RedUCe emISIIle

Obiective convenite între toate țările UE pentru a-și reduce emisiile de gaze cu efect de seră, astfel încât UE să obțină o reducere totală de 10 %. Aceste obiective se referă la sectoarele care nu sunt vizate de schema UE de comercializare a certificatelor de emisii (EU ETS). Țările mai puțin bogate pot reduce emisiile mai puțin decât cele mai bogate, însă trebuie să respecte o limită obligatorie și să depună un efort de reducere.

70

Fondurile disponibile, în valoare de 3 980 milioane EUR, sunt destinate finanțării

a trei subprograme: 2 365 milioane EUR pentru proiecte în domeniul infrastructurii

pentru gaz și energie electrică, 565 milioane EUR pentru proiecte în domeniul

energiei eoliene produse offshore și 1 050 milioane EUR pentru proiecte privind

captarea și stocarea dioxidului de carbon. Până la sfârșitul anului beneficiarii

primiseră fonduri în valoare de 900 milioane EUR. Pe măsură ce promotorii de

proiecte încep să achiziționeze materiale de construcții și lucrări de construcții,

programul accelerează investițiile în infrastructură și atrage cofinanțatori care se

angajează să investească în proiecte. Fondurile necheltuite la sfârșitul anului vor

fi alocate unor proiecte din domeniul eficienței energetice. Parlamentul și

Consiliul au convenit în luna octombrie realocarea unor fonduri în valoare de

146 milioane EUR, neangajate în cadrul programului, unui instrument financiar

inovant destinat sprijinirii inițiativelor în materie de eficiență energetică și de

energie din surse regenerabile.

Comisia Europeană a continuat dezvoltarea mecanismelor sale de sprijin pentru

demonstrarea comercială a tehnicilor de captare și stocare a dioxidului de carbon

(CSC) pentru a verifica eficacitatea acestui instrument de combatere a schimbărilor

climatice care s-ar putea dovedi foarte util. CSC ar putea contribui atât la obiecti-

vele UE legate de schimbările climatice, cât și la securitatea aprovizionării cu ener-

gie. Este singura tehnologie disponibilă pentru reducerea semnificativă a emisiilor

de CO2 ale centralelor electrice care funcționează cu combustibili fosili și ale marilor

instalații industriale fixe. În 2030, emisiile de CO2 evitate prin CSC ar putea repre-

zenta în UE aproximativ 15 % din reducerile necesare. În plus, CSC ar putea reduce

în mod semnificativ costurile atenuării schimbărilor climatice. O decizie de stabilire

a criteriilor și măsurilor de finanțare a proiectelor CSC de mare anvergură, precum

și a tehnologiilor legate de sursele regenerabile de energie în cadrul schemei de

comercializare a emisiilor a fost adoptată în 2010 și a fost urmată de o cerere de

propuneri (8). Cel puțin 8 proiecte de demonstrație majore în materie de CSC ar

putea fi finanțate de această schemă, primele proiecte primind finanțarea în 2012.

A fost lansată rețeaua de proiecte CSC, un instrument de sprijinire a demonstrării

în fază incipientă și la scară largă a tehnologiilor CSC. Aceasta este prima rețea din

lume care promovează diseminarea cunoștințelor și îmbunătățirea informării

publice cu privire la rolul CSC în reducerea emisiilor de CO2.

PRogRamUl eNeRgetIC de RedReSaRe

UE a finanțat pe parcursul anului cu peste 2 miliarde EUR 44 de proiecte din

sectoarele gazelor și energiei electrice și cu aproximativ 565 milioane EUR proiecte

legate de energia eoliană produsă offshore.

ComeRCIalIZaRea CeRtIfIC ateloR de emISII Se INteNSIfIC ăVolumul emisiilor de gaze cu efect de seră comercializate în cadrul schemei UE de comercializare a certificatelor de emisii

Sursă: Comisia Europeană.

600

500

400

300

200

100

0

milioane de tone de co2

ian. 2006 ian. 2007 ian. 2008 ian. 2009 ian. 2010 ian. 2011ian. 2005

71 r a p o r t g e n e r a l 2 0 1 0 | e n e r g i e , c o m B at e r e a S c h i m B ă r i lo r c l i m at i c e ș i m e d i U

eNeRgIa NUCleaRăEnergia nucleară este privită din ce în ce mai mult ca o componentă importantă a

unui mix energetic echilibrat, având în vedere contribuția sa majoră la generarea

de energie cu emisii reduse de dioxid de carbon și la realizarea obiectivelor UE în

domeniul politicii energetice pentru anii 2020 și 2050. UE nu poate impune un mix

energetic la nivel național, dar are sarcina de a sprijini cercetarea și securitatea la

nivel european. Statele membre dispun de un total de 143 de centrale nucleare și

multe dintre ele au făcut pași în direcția lansării, relansării sau continuării dezvoltă-

rii energiei nucleare. Securitatea nucleară este în atenția publicului, cadrul legal

solid și o cultură a securității nucleare bine ancorată devenind din ce în ce mai

importante. Prin urmare, în noiembrie Comisia a propus (9) standarde de securitate

pentru depozitarea finală a combustibilului nuclear uzat și a deșeurilor radioactive

provenind de la centrale nucleare. Statelor membre li se cere să prezinte programe

naționale în care să specifice când, unde și în ce mod vor construi și vor gestiona

depozite definitive de deșeuri radioactive pentru a se garanta cele mai înalte

standarde de securitate. Directiva conferă standardelor de securitate convenite la

nivel internațional caracter juridic obligatoriu și executoriu în Uniunea Europeană.

RelațIIle INteRNațIoNale șI SeCURItatea aPRovIZIoNăRII CU eNeRgIe Un nou regulament privind securitatea aprovizionării cu gaze naturale (10) în UE a

redus vulnerabilitatea UE în eventualitatea unor întreruperi ale aprovizionării.

Acum statele membre trebuie să respecte standarde de infrastructură și stan-

darde de aprovizionare și să întocmească planuri de acțiune preventivă și planuri

de urgență. Propunerea a apărut în urma crizelor de gaz din 2008 și 2009, când

furnizarea de gaz de către Rusia, prin Ucraina, a fost întreruptă din cauza

neînțelegerilor dintre Moscova și Kiev. În septembrie Parlamentul European a

aprobat noul regulament privind securitatea aprovizionării cu gaze naturale, un

mare pas înainte pe calea creării unei politici energetice europene comune, care

va reduce vulnerabilitatea Europei în eventualitatea unor întreruperi ale aprovi-

zionării cu gaz în situații de criză.

Odată cu creșterea consumului de energie și a dependenței de importul de

petrol și gaz și cu rărirea resurselor naturale crește riscul întreruperii aprovizionă-

rii. Prin urmare, asigurarea aprovizionării cu energie ocupă un loc important pe

agenda UE. Pe lângă promovarea eficienței energetice pentru a utiliza cât mai

bine resursele, UE promovează un mix energetic cât mai important, diversificarea

surselor de aprovizionare și a rutelor și mecanismelor de transport. Mecanismele

de salvgardare joacă un rol din ce în ce mai important în asigurarea aprovizionă-

rii cu energie a cetățenilor și a sectoarelor industriale europene. De asemenea,

s-au creat parteneriate solide cu țările furnizoare, de tranzit și consumatoare,

reducând astfel riscul dependenței energetice a Europei. Statele membre trebuie

să dispună de stocuri de urgență de gaze naturale și petrol și să asigure investiții

în rețelele electrice, un mecanism de coordonare fiind acum la dispoziția lor

pentru a le ajuta să reacționeze rapid și uniform în situații de urgență.

Securitatea aprovizionării cu energie a fost urmărită și în legislațiile naționale și

prin instituirea de noi relații de cooperare și crearea de noi rute de aprovizionare

prin dialog internațional. A zecea aniversare a dialogului UE-Rusia pe probleme

de energie (11) a fost o bună ocazie de întărire a cooperării cu cel mai important

furnizor de energie al UE. Sistemul de avertizare timpurie UE-Rusia, convenit în

noiembrie 2009, a fost utilizat cu succes pentru prima dată în timpul crizei de gaz

din iunie legată de tranzitul prin Belarus.

Ce tIP de CombUStIbIlI UtIlIZăm îN Ue?Proporția combustibililor utilizați pentru a produce energie în cele 27 de țări ale UE, 2008

Sursă: Comisia Europeană.

petrol 36,50 %

gaze naturale 24,50 %

combustibili solizi 17,10 %

energie nucleară 13,50 %

Surse de energie regenerabile 8,40 %

de UNde PRovIN ga Zele NatURale?Sursele de gaze naturale utilizate în cele 27 de țări ale UE, 2007

Sursă: Comisia Europeană.

producția Ue 38,00 %

rusia 24,70 %

norvegia 18,90 %

algeria 9,70 %

nigeria 2,60 %

libia 1,90 %

Qatar 1,50 % egipt

1,10 %trinidad și tobago 1,10 %

altele 0,40 %

72

A șaptea reuniune la nivel ministerial a Dialogului pe probleme de energie dintre

UE și Organizația țărilor exportatoare de petrol (12) a subliniat rolul pe care l-a

jucat dialogul în facilitarea schimburilor constructive între părți pentru reinstau-

rarea stabilității piețelor, în interesul producătorilor și al consumatorilor. În cadrul

acordului de cooperare dintre UE și Consiliul de Cooperare al Golfului, energia, și

în principal comerțul cu gaze naturale dintre cele două regiuni, eficiența energe-

tică, sursele de energie regenerabile și politicile și tehnologiile de captare și sto-

care a dioxidului de carbon au un rol preponderent. De asemenea, UE a continuat

negocierile cu țările Maghrebului referitoare la integrarea piețelor energetice în

vederea creării unor legături ulterioare cu UE. Printre eforturile de diversificare a

surselor de aprovizionare se numără și semnarea unui memorandum de

înțelegere privind cooperarea energetică cu Irakul, implementarea cooperării

existente cu țările furnizoare și de tranzit, precum țările OPEC, țările din Asia

Centrală/zona Mării Negre și lucrări de sprijinire a proiectelor de infrastructură,

cum ar fi coridorul sudic. În contextul Tratatului de instituire a Comunității Ener-

giei, UE a sprijinit integrarea pe piață a țărilor interesate. Astfel, Moldova a devenit

membru cu drepturi depline, Ucraina era în plin proces de ratificare a protocolu-

lui de aderare, iar Turcia a continuat negocierile în vederea aderării la acest tratat.

Comisia a acordat o atenție deosebită sprijinirii, în cadrul relațiilor bilaterale și

prin canale multilaterale, a evoluțiilor din domeniul emisiilor reduse de dioxid de

carbon. De exemplu, s-au intensificat relațiile cu China, atenția concentrându-se

asupra sprijinirii activităților cu emisii reduse de dioxid de carbon ale acestei țări,

precum și asupra promovării unor condiții echitabile de concurență pentru coo-

perarea energetică și a unor condiții de piață stabile și transparente în sectorul

energetic chinez.

Tehnologiile cu emisii reduse de dioxid de carbon sunt unul dintre principalele

subiecte abordate de Consiliul energetic UE-SUA, recent instituit. Energia este o

componentă importantă a dialogului UE-SUA, deoarece ea afectează politicile

externe, economice și de dezvoltare. Conlucrând pe problemele energetice,

sporesc securitatea reciprocă și prosperitatea, se consolidează stabilitatea, fiabi-

litatea și transparența piețelor energetice mondiale și se coordonează cadrele de

reglementare și programele de cercetare pentru a urgenta utilizarea unor tehno-

logii ale viitorului curate și eficiente din punct de vedere energetic. Cooperarea

sprijină creșterea economică și crearea de locuri de muncă și are drept rezultat

realizarea mai rapidă a obiectivelor legate de schimbările climatice.

o PIață efICIeNtăUE a depus eforturi și în sensul unei funcționări eficiente a piețelor energetice.

Normele UE urmăresc creșterea capacității și a transparenței piețelor de gaz și de

energie electrică. Existența unei piețe care să funcționeze în mod corespunzător,

bine reglementată, transparentă și interconectată, în care prețurile pieței să aibă

rol de semnale, este esențială pentru a asigura concurența și securitatea aprovi-

zionării. O piață unică a energiei la nivelul UE, eficientă și pe deplin funcțională,

va oferi consumatorilor posibilitatea de a alege, dintre companii, pe cele care

furnizează gaz și electricitate la prețuri rezonabile; în același timp, piața va deveni

mai accesibilă pentru toți furnizorii, în special pentru furnizorii mici și pentru cei

care investesc în surse regenerabile de energie. Acest lucru ar putea contribui și

la depășirea crizei economice de către UE.

73 r a p o r t g e n e r a l 2 0 1 0 | e n e r g i e , c o m B at e r e a S c h i m B ă r i lo r c l i m at i c e ș i m e d i U

În iulie Comisia a cerut Poloniei să nu mai încalce legislația UE referitoare la piața

internă de gaz. Printre încălcări se numărau obligarea importatorilor de gaz să

stocheze un anumit procentaj de gaz în Polonia și lipsa accesului la conducta

Yamal. Acordurile au fost adaptate la legislația europeană, iar în noiembrie Comi-

sia a aprobat noua abordare. În iunie Comisia Europeană a trimis 35 de cereri

separate unui număr de 20 de state membre, prin care se solicita transpunerea și

aplicarea integrală a diverse aspecte ale legislației UE în vederea creării pieței

unice de gaz și energie electrică. Angajamentele asumate în luna mai de E.On, la

presiunile Comisiei, au contribuit la deschiderea pieței energetice germane.

Funcționarea eficientă a piețelor înseamnă luarea în considerare a intereselor

consumatorilor și, prin urmare, în decembrie Consiliul a adoptat concluzii privind

„O politică energetică pentru consumatori” (13), referitoare la drepturile consuma-

torilor și la protecția consumatorilor vulnerabili, ținând seama și de contribuțiile

obținute în cadrul reuniunii informale a miniștrilor energiei, care a avut loc în

luna septembrie.

Anul 2010 a fost un an de pregătire a creării Agenției Europene pentru Coopera-

rea Autorităților de Reglementare din Domeniul Energetic, o agenție puternică,

capabilă să facă față numeroaselor provocări legate de reglementarea pieței

energetice europene. Aceasta și-a ținut reuniunea de constituire în prima jumă-

tate a anului 2010 și și-a ales drept sediu orașul Ljubljana.

C o m b at e R e a S C h I m b ă R I l o R C l I m at I C e

Angajamentele UE în domeniul schimbărilor climatice – asumate cu mult înaintea Conferinței ONU privind schimbările climatice care a avut loc la Copenhaga la sfârșitul anului 2009 – au fost implemen-tate de-a lungul anului 2010, în cadrul pachetului de măsuri privind energia și schimbările climatice. UE promovează eforturile globale de implementare a unor politici climatice ambițioase și cu caracter juridic obligatoriu și este gata să facă și alți pași în această direcție.

În luna ianuarie, UE s-a asociat formal Acordului de la Copenhaga care a fost nego-

ciat la sfârșitul Conferinței ONU privind schimbările climatice din decembrie 2009.

De asemenea, conform înțelegerii din acord, UE a notificat în mod formal obiectivul

său de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră până în 2020 – o reducere

unilaterală cu 20 % a emisiilor de gaze cu efect de seră față de nivelul din 1990 și

oferta de a reduce aceste emisii cu până la 30 % în cazul în care și alte economii

mondiale se angajează să contribuie într-o proporție echitabilă la efortul global.

În conformitate cu angajamentele sale, UE a înregistrat progrese în realizarea

obiectivelor de reducere a emisiilor până în 2012, stabilite în cadrul Protocolului

de la Kyoto. Uniunea Europeană își va îndeplini mai repede decât a promis obiec-

tivele de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră. Conform evaluării Comisiei,

atât statele membre UE-15, grupul de state membre „mai vechi”, cât și cele 10

„noi” state membre care au obiective de reducere a emisiilor în cadrul Protocolu-

lui de la Kyoto își vor respecta angajamentul.

Piatra de temelie a politicii climatice a UE, sistemul de comercializare a certifica-

telor de emisii (ETS), a continuat să evolueze, fiind lansate pregătiri pentru noua

versiune revizuită, care trebuie să intre în vigoare în 2013. Au fost stabilite noi

norme tehnice, inclusiv plafonarea cotelor de emisie pentru 2013 (14) și norme de

licitare a certificatelor (15), care va deveni principala metodă de alocare începând

cu 2013. În plus, Comisia a prezentat propuneri referitoare la criteriile de

obIeC tIve îN domeNIUl CombateRII SChImbăRIloR ClImatICe

Obiectivele 20-20-20 pe care UE și le-a fixat pentru anul 2020, propuse în 2007 și convenite în 2008, înseamnă o reducere cu 20 % a emisiilor de gaze cu efect de seră raportat la nivelurile din 1990, o pondere de 20 % a surselor regenerabile de energie și o reducere cu 20 % a consumului de energie față de nivelul estimat, printr-o îmbunătățire majoră a eficienței energetice.

74

performanță pentru alocarea cu titlu gratuit a cotelor pentru anumite sectoare

industriale (16) și la interzicerea utilizării creditelor internaționale rezultate din

anumite proiecte referitoare la gazele industriale, începând cu anul 2013 (17), care

sunt sursă de preocupări. Între timp au scăzut emisiile celor aproximativ 11 000

de instalații care intră în momentul de față sub incidența ETS: cifrele pentru anul

2009 (18) arătau o scădere cu 11,6 % față de anul precedent (19). O importantă

hotărâre a Tribunalului a respins acțiunea intentată de o societate care contesta

validitatea directivei de comercializare a certificatelor de emisie (20), adoptată în

scopul promovării reducerii emisiilor de gaze cu efect de seră, în special a CO2, în

baza obligațiilor Comunității în temeiul Convenției-cadru a Organizației Națiunilor

Unite asupra schimbărilor climatice și a Protocolului de la Kyoto (21).

De asemenea, UE a continuat pregătirile pentru introducerea în schemă a secto-

rului aviatic (22), astfel încât de la 1 ianuarie 2012 vor fi incluse și emisiile aerona-

velor care zboară spre și dinspre aeroporturi din UE. De asemenea, Comisia a

aprobat un instrument (23) de estimare a consumului de carburant de către ope-

ratorii mici de aeronave care permite operatorilor cu zboruri puține sau emisii

reduse să utilizeze proceduri simplificate de monitorizare. La nivel internațional

UE a contribuit la recunoașterea faptului că pot fi întreprinse deja acțiuni pentru

a reduce impactul gazelor cu efect de seră din sectorul aviației, obținându-se un

angajament internațional al sectorului aviatic de a reduce emisiile de gaze cu

efect de seră în aviația internațională începând cu anul 2020.

S-au întreprins acțiuni și pentru limitarea emisiilor de CO2 provenind de la cami-

oane. Parlamentul European, Consiliul și Comisia au ajuns la un acord formal

asupra legislației în luna decembrie. Acest acord a primit foarte rapid și girul

miniștrilor mediului din UE. S-a lansat o discuție cu privire la posibilele acțiuni

viitoare în vederea reducerii emisiilor în UE. Comisia a prezentat o analiză (25) a

costurilor, beneficiilor și opțiunilor existente pentru realizarea unei reduceri mai

mari de 20 % a emisiilor până în 2020, de îndată ce sunt îndeplinite toate

condițiile. Evaluarea a pus în evidență faptul că în urma recesiunii costurile de

îndeplinire a obiectivului de reducere cu 20 % a emisiilor au scăzut simțitor, dar

în același timp este foarte probabil ca prețul carbonului să rămână scăzut în

următorii ani, ceea ce nu prea stimulează dorința de a inova în domeniul tehno-

logiilor cu emisii reduse de dioxid de carbon. Costul suplimentar reprezintă o

investiție care va da roade prin consolidarea inovării și competitivității europene,

protejarea locurilor de muncă, reducerea cheltuielilor cu importul de energie și

sporirea securității energetice, precum și reducerea poluării atmosferice și a

costurilor asociate acesteia. Consiliul Mediu din luna octombrie a cerut Comisiei

să detalieze aceste opțiuni.

Reflecțiile referitoare la viitoarele reduceri ale emisiilor merg dincolo de anul

2020. Obiectivul pe termen lung al UE îl reprezintă reducerea emisiilor, până în

2050, cu 80 până la 95 % față de nivelurile din 1990. În acest context, s-a organi-

zat o consultare publică în vederea pregătirii unei foi de parcurs, care va fi publi-

cată la începutul anului 2011 ca parte a inițiativei emblematice „Utilizarea efici-

entă a resurselor” din cadrul Strategiei Europa 2020, pentru realizarea tranziției la

o economie cu emisii reduse de dioxid de carbon până în 2050. O altă consultare

publică a analizat oportunitatea introducerii în obiectivul UE de reducere a

gazelor cu efect de seră a emiterii și îndepărtării din atmosferă a dioxidului de

carbon și a altor gaze cu efect de seră provenind din exploatarea terenurilor,

schimbarea destinației terenurilor și silvicultură.

NeR300: fINaNțaRea tehNologIIloR INovatoaRe CU emISII RedUSe de

dIoxId de C aRboN

ETS va beneficia de un nou instrument de finanțare al UE, cunoscut sub denumirea NER300 (24). Programul va oferi un sprijin

financiar substanțial pentru cel puțin opt proiecte care utilizează tehnologiile de

captare și stocare a dioxidului de carbon și cel puțin 34 de proiecte implicând

tehnologiile legate de sursele regenera-bile de energie. Finanțarea va proveni din vânzarea a 300 de milioane de certificate

de emisii (dreptul de a emite o tonă de dioxid de carbon), care la prețul actual ar

putea reprezenta în jur de 4,5 mili-arde EUR. NER300 urmărește impulsiona-

rea dezvoltării economice cu emisii reduse de dioxid de carbon în Europa, creând

astfel noi locuri de muncă „ecologice” și contribuind la atingerea obiectivelor UE în

materie de schimbări climatice. Banca Europeană de Investiții colaborează cu

Comisia la implementarea programului.

75 r a p o r t g e n e r a l 2 0 1 0 | e n e r g i e , c o m B at e r e a S c h i m B ă r i lo r c l i m at i c e ș i m e d i U

de la CoPeNhaga la C aNCúNNegocierile internaționale vizând încheierea, sub auspiciile ONU, a unui acord glo-

bal privind schimbările climatice au continuat și în cursul anului 2010. În prima parte

a anului prioritatea Uniunii Europene a fost relansarea negocierilor după rezultatul

dezamăgitor al Conferinței de la Copenhaga din decembrie 2009. Prin acordul de la

Copenhaga s-a obținut însă confirmarea obiectivului de a limita creșterea tempera-

turii globale la mai puțin de 2 °C față de nivelul din perioada preindustrială. UE

rămâne convinsă că singura modalitate eficientă de a asigura îndeplinirea acestui

obiectiv este încheierea unui acord juridic global și cuprinzător, făcând presiuni în

acest sens pe tot parcursul anului. Într-o Comunicare a Comisiei (26) din luna martie

se propunea implementarea rapidă de către UE a Acordului de la Copenhaga, în

special a asistenței financiare rapide în favoarea țărilor în curs de dezvoltare, utiliza-

rea unei abordări graduale pentru ajungerea la un acord mondial, demonstrarea

leadershipului UE prin întreprinderea de acțiuni efective pentru a deveni regiunea

cu cel mai mare respect față de mediu din lume, ca parte a Strategiei Europa 2020,

și multiplicarea contactelor cu partenerii din întreaga lume în vederea instaurării

încrederii în posibilitatea încheierii unui acord global sub auspiciile ONU.

UE a depus eforturi pe parcursul întregului an pentru ca Conferința de la Cancún

privind schimbările climatice, din noiembrie-decembrie 2010, să reprezinte un

mare pas înainte spre încheierea la nivel internațional a unui acord obligatoriu

din punct de vedere juridic. Negociatorii s-au reunit la Bonn în luna august,

rezultatele acestei reuniuni fiind însă sub așteptări. În cadrul sesiunii pregătitoare

finale a reuniunii de la Cancún, care a avut loc la Tianjin în China, la începutul lunii

octombrie, s-a ajuns la un larg consens cu privire la faptul că în urma reuniunii de

la Cancún ar trebui să rezulte un pachet echilibrat de decizii.

Consiliul Mediu (27) și Consiliul European (28) din luna octombrie au stabilit poziția UE

pentru Conferința de la Cancún. Consiliul Mediu a confirmat, printre altele, abordarea

graduală a UE, a stabilit poziția UE cu privire la o schemă globală de reducere a emisiilor

rezultate din defrișările din zonele tropicale, la finanțarea rapidă și la finanțarea pe

termen lung pentru țările în curs de dezvoltare, și a expus așteptările UE legate de

sporirea transparenței acțiunilor întreprinse de țări în domeniul emisiilor și de

finanțarea pentru îmbunătățirea piețelor de carbon. Consiliul European a subliniat

importanța înregistrării unei etape intermediare semnificative care să se bazeze pe

Protocolul de la Kyoto, pregătind calea către un cadru cu forță juridică obligatorie

global și cuprinzător. De asemenea, acesta a confirmat disponibilitatea Uniunii Euro-

pene de a lua în considerare o a doua perioadă de angajament în temeiul Protocolului

de la Kyoto, dacă celelalte țări respectă condițiile puse de Europa.

Consiliul Afaceri Economice și Financiare din luna decembrie (29) a aprobat un raport

privind progresele înregistrate de UE în mobilizarea sumei de 7,2 miliarde EUR,

PRogReSele îNRegIStRate la NIvel moNdIal dUPă CoNfeRINța de la CoPeNhaga

Țările industrializate și țările în curs de dezvoltare au acceptat pentru prima oară să împartă responsabilitatea pentru menținerea încălzirii globale sub 2 °C. Din decembrie 2009 aproximativ 140 de țări responsabile pentru mai mult de 80 % din emisiile la nivel mondial s-au asociat acordului de la Copenhaga, în timp ce peste 75 de țări au stabilit obiective sau acțiuni de limitare sau de reducere a emisiilor. Prin Acordul de la Copenhaga, țările industrializate se angajează să furnizeze asistență financiară substanțială țărilor în curs de dezvoltare, în vederea combaterii schimbărilor climatice: aproape 30 miliarde USD în cadrul așa-numitei finanțări rapide pentru perioada 2010-2012 și 100 miliarde USD pe an până în 2020. UE și statele sale membre au început implementarea angajamentului asumat de a furniza 7,2 miliarde EUR în perioada 2010-2012.

UE a depus eforturi pe parcursul întregului

an astfel încât Conferința ONU privind

schimbările climatice, desfășurată la

Cancún, în noiembrie și decembrie,

să reprezinte un nou pas important spre

încheierea unui acord cu forță juridică la

nivel internațional.

© D

avid

de

la P

az /

Belg

a

76

reprezentând finanțarea rapidă pe care s-a angajat să o aloce pentru perioada

2010-2012. Raportul a fost prezentat la Cancún, iar UE s-a angajat să continue să

raporteze anual și în mod transparent cu privire la implementarea angajamentului

de finanțare rapidă.

ReZUltatele CoNfeRINțeI de la C aNCúNDelegația UE s-a deplasat la Cancún pentru a obține un pachet substanțial de decizii

pragmatice și pentru a continua negocierile internaționale privind schimbările cli-

matice. Aceste obiective au fost atinse în cadrul Conferinței, care a avut loc în peri-

oada 29 noiembrie-10 decembrie, concretizându-se în Acordurile de la Cancún.

Uniunea Europeană a salutat acordurile ca pe un pas important în direcția realizării

unui cadru global de combatere a schimbărilor climatice. Statele europene s-au

exprimat la unison și au contribuit la obținerea unui rezultat pozitiv. Comisia a

acționat în strânsă legătură cu Consiliul și cu sprijinul Parlamentului European.

PRote jaRea PădURIloR

Procesul Paris-Oslo privind reducerea emisiilor din defrișări și din degradarea

pădurilor în țările în curs de dezvoltare a fost lansat oficial la sfârșitul lunii mai.

UE sprijină acțiunile desfășurate atât în

Europa, cât și pe plan mondial, în vederea

stopării pierderii biodiversității și a

devastării, cum ar fi cea cauzată de

incendierea unei părți din pădurea

națională Jamanxim, într‑o colonie ilegală

din nordul Braziliei.

© A

nton

io S

corz

a / A

FP /

Belg

a

Acordurile de la Cancún se bazează pe hotărârile luate la Copenhaga și definesc proceduri pentru a progresa pe direcțiile stabilite. Printre ele-mentele-cheie se numără:

recunoașterea, pentru prima dată într-un document al ONU, a necesității ca încălzirea globală să fie menținută sub pragul de 2 °C față de temperatura peri-oadei preindustriale, precum și definirea unei proceduri de stabilire a unei date la care emisiile globale să ajungă la un punct maxim și a unui obiectiv de reducere a emisiilor globale până în 2050;

integrarea angajamentelor în materie de emisii ale țărilor dezvoltate și în curs de dezvoltare în procesul ONU și sprijinirea clarificării lor; textul recunoaște, de asemenea, că eforturile globale de atenuare a efectelor schimbărilor climatice trebuie intensificate pentru a nu se depăși plafonul de 2 °C;

un acord cu privire la lansarea procesului de ameliorare a transparenței acțiunilor întreprinse în vederea reducerii sau limitării emisiilor prin îmbunătățirea monito-rizării, a raportării și a verificării, astfel încât progresele globale să poată fi urmă-rite mai eficient;

confirmarea obiectivului țărilor dezvoltate de a aloca, până în 2020, 100 mili-arde USD pe an pentru finanțarea măsurilor de combatere a schimbărilor clima-tice în țările în curs de dezvoltare, precum și instituirea unui fond „verde” pentru climă prin care va fi canalizată o parte importantă a finanțării;

un acord privind cadrul de adaptare de la Cancún în vederea întăririi acțiunii pentru adaptarea la schimbările climatice;

lansarea mecanismului „REDD+”, care permite luarea unor măsuri de reducere a emisiilor provenind din defrișări și din degradarea pădurilor în țările în curs de dezvoltare;

instituirea unui mecanism tehnologic pentru îmbunătățirea cooperării în domeniul dezvoltării de noi tehnologii și al transferului acestora.

77 r a p o r t g e n e r a l 2 0 1 0 | e n e r g i e , c o m B at e r e a S c h i m B ă r i lo r c l i m at i c e ș i m e d i U

m e d I U l

Secolul XX a fost secolul unei creșteri nemaiîntâlnite pentru Europa: populația a crescut de patru ori, iar producția economică de 40 de ori. Această creștere a fost însă resursofagă: utilizarea combustibili-lor fosili a crescut de 16 ori, capturile de pește de 35 de ori, utilizarea apei de 9 ori, iar emisiile de dioxid de carbon de 17 ori.

bIodIveRSItateȘefii de stat sau de guvern din UE au adoptat o nouă viziune pentru anul 2050 în

privința biodiversității și un obiectiv de stopare a pierderii biodiversității până în

2020 și de maximizare a refacerii acesteia (30). UE s-a angajat să protejeze, să

valorifice și să refacă biodiversitatea și serviciile ecosistemice, deoarece ele pre-

zintă o importanță deosebită pentru bunăstarea umană și prosperitatea econo-

mică. Obiectivul este integrarea preocupărilor legate de biodiversitate în toate

sectoarele politice importante, mai precis în agricultură, pescuit și cercetare și

dezvoltare, astfel încât aceste sectoare să contribuie în mod activ la realizarea lor.

Acest angajament a dat deja rezultate. În luna iunie au fost făcut publice noile

instrumente pe care UE intenționează să le utilizeze pentru a intensifica lupta

împotriva pierderii biodiversității, inclusiv un portal internet (31) care să centrali-

zeze informațiile despre biodiversitatea europeană și un „nivel de referință al

biodiversității” care oferă o privire de ansamblu asupra stadiului actual al

biodiversității, venind în sprijinul monitorizării de către factorii de decizie a pro-

greselor înregistrate în stoparea pierderii biodiversității. În luna octombrie,

Comisia a adoptat o comunicare privind integrarea biodiversității și a protecției

naturii în dezvoltarea porturilor însoțită de orientări de mediu pentru porturi. De

asemenea, comunicarea din luna noiembrie privind viitorul politicii agricole

comune (32) a insistat asupra integrării componentei ecologice în această politică,

iar sustenabilitatea a fost unul dintre principalele puncte pe care s-a concentrat

viitoarea reformă a politicii comune în domeniul pescuitului (33).

De asemenea, ONU a proclamat anul 2010 Anul Internațional al Biodiversității, iar

UE a salutat acordul promovat în cadrul celei de a zecea conferințe a părților la

Convenția privind diversitatea biologică, organizată în luna octombrie la Nagoya,

referitor la o strategie globală de combatere a pierderii biodiversității, mobiliza-

rea resurselor necesare pentru implementarea acesteia și crearea unui Protocol

privind accesul la resursele genetice și partajarea beneficiilor ce decurg din

acestea.

Atenția acordată biodiversității se extinde și la reconcilierea exigențelor legate

de aceasta cu alte obiective strategice ale UE. De exemplu, parcurile eoliene

prost amplasate sau prost concepute pot avea un impact negativ asupra specii-

lor și habitatelor vulnerabile. Din acest motiv, Comisia Europeană a publicat o

serie de orientări (34) privind dezvoltarea de parcuri eoliene în ariile naturale

protejate.

SăPtămâNa veRde 2010

În iunie, peste 3 000 de participanți reprezentând instituțiile, mediul de afaceri, organizațiile neguvernamentale, autoritățile publice, comunitatea științifică și mediul academic au participat la Bruxelles la Săptămâna Verde 2010, cea mai mare conferință anuală de mediu a UE. Tema anului, „Biodiversitatea, salvarea noastră”, a reflectat dezideratele Anului Internațional al Biodiversității și s-a concentrat asupra diversității speciilor și a ecosistemelor care formează viața pe planetă și asupra serviciilor indispensabile furnizate de natură, inclusiv reglarea climei. S-a pus în evidență faptul că investițiile în natură fac parte dintre soluții, contribuind la crearea de locuri de muncă și de noi oportunități de afaceri.

CombateRea PIeRdeRII bIodIveRSItățII

UE este de multă vreme principalul donator de resurse financiare în lupta împotriva pierderii biodiversității. Din 2002 ea a contribuit cu aproape 9 miliarde EUR. Uniunea Europeană are cel mai mare număr de zone protejate din lume: 26 000, acoperind 18 % din zona de uscat.

78

SUSteNabIlItatea eCologIC ăSustenabilitatea a ocupat un loc important în agenda UE pe parcursul întregului an,

ca element central al Strategiei Europa 2020. Este vorba despre un element prezent

în toate aspectele vieții și, prin urmare, și acțiunile UE s-au extins la multe domenii.

Una dintre priorități a fost protejarea mediului de pagubele cauzate de deșeuri și

materiale sau emisii periculoase. Au înaintat lucrările la reformarea directivei privind

deșeurile de echipamente electrice și electronice (35) și a directivei privind restricțiile de

utilizare a anumitor substanțe periculoase (36), cum ar fi plumbul, mercurul sau cad-

miul, în astfel de echipamente. De asemenea, s-a extins domeniul de aplicare al nor-

melor pentru a elimina, în măsura posibilului, utilizarea substanțelor periculoase și

pentru a reduce cantitatea crescătoare de astfel de deșeuri, care au consecințe nefaste

asupra mediului și a sănătății dacă nu sunt tratate și eliminate în mod corespunzător.

Directiva privind emisiile industriale, aprobată în luna noiembrie (37), urmărește sta-

bilirea unor norme mai clare pentru a beneficia de un aer mai curat. Se vor aplica

norme mai stricte privind poluarea aerului, păstrându-se totuși o anumită flexibili-

tate în privința termenelor de aplicare pentru centralele nucleare sau în cazuri spe-

ciale. Directiva actualizează și fuzionează șapte acte legislative existente, inclusiv

directivele privind instalațiile de ardere de dimensiuni mari și prevenirea și controlul

integrat al poluării, și acoperă aproximativ 52 000 de instalații industriale și agricole

cu potențial ridicat de poluare, de la rafinării la crescătoriile de porci.

Alte acțiuni s-au concentrat asupra prezervării mediului natural. Regulamentul

referitor la exploatarea ilegală a lemnului (38) controlează importurile în scopul de

a împiedica vânzarea ilegală de lemn și de produse confecționate din lemn

obținut ilegal pe piața UE. Activitățile ilegale de tăiere dăunează grav mediului și

subminează eforturile celor care încearcă să gestioneze pădurile în mod respon-

sabil. În același timp, legislația ajută la combaterea schimbărilor climatice.

Acordul cu privire la sistemul pentru durabilitatea biocarburanților și a biolichi-

delor, încheiat în cadrul directivei din 2009 privind energia regenerabilă, garan-

tează că obținerea de sprijin financiar și includerea în obiectivele naționale

legate de energia din surse regenerabile sunt posibile doar pentru biocarburanții

care îndeplinesc anumite criterii de durabilitate. Acest sistem este primul set din

lume de criterii de durabilitate a biocarburanților obligatorii din punct de vedere

juridic, fiind foarte posibil să fie un deschizător de drumuri în acest domeniu.

Pentru ca acest sistem să devină eficient, sunt necesare sisteme de certificare

gestionate de către industria de specialitate, guverne și organizații neguverna-

mentale, iar Comisia a expus principiile de bază ale unui sistem (39) de

recunoaștere a biocarburanților durabili care permit obținerea unei reduceri

etICheta eCologIC ă a Ue 2010

Câștigătorii ediției din 2010 a Premiului pentru comunicare privind eticheta

ecologică a UE, anunțați în luna octom-brie, au fost un hotel portughez, Jardim

Atlântico, din Madeira, Arjowiggins Graphic de la Paris, lider în producția de

hârtie reciclată, și Sara Lee Corporation, cu sediul în Țările de Jos. Premiul recompen-

sează activitățile excepționale de promovare în rândul opiniei publice a etichetei ecologice a UE – eticheta UE

pentru produsele și serviciile ecologice, care încurajează producția și consumul de produse și servicii ecologice. În ziua de azi

circa 25 000 de produse și servicii poartă eticheta ecologică în formă de floare.

hyfleet:CUte

Prestigiosul proiect de prezentare a autobuzului cu hidrogen HyFLEET:CUTE,

sprijinit din fonduri europene de cercetare, a fost încheiat cu succes: s-au

parcurs 2,6 milioane de kilometri, s-au produs 500 de tone de hidrogen,

autobuzul a funcționat 170 000 de ore cu un nivel foarte ridicat de fiabilitate, fiind

transportați 8 milioane de pasageri în cadrul rețelelor publice de transport.

Fondurile pentru cercetare acordate de UE

au sprijinit proiectul HyFLEET:CUTE.

© G

ary

Lee

/ Bel

ga

79 r a p o r t g e n e r a l 2 0 1 0 | e n e r g i e , c o m B at e r e a S c h i m B ă r i lo r c l i m at i c e ș i m e d i U

substanțiale a emisiilor de gaze cu efect de seră și nu provin din păduri, zone

umede sau arii naturale protejate. De asemenea, Comisia a făcut recomandări cu

privire la criteriile sistemelor naționale pentru durabilitatea biomasei solide și a

biogazului utilizate în electricitate, încălzire și răcire, promovând astfel o piață

internă eficientă pentru biomasă.

UE a actualizat și normele privind semințele și materialul săditor, în relație cu

conservarea resurselor genetice ale plantelor, și a inițiat evaluarea sistemului

comunitar de protecție a soiurilor de plante și a regimului fitosanitar comunitar.

În iulie s-au alocat 250 milioane EUR pentru 210 noi proiecte în cadrul programului

LIFE+ (40), fondul european pentru mediu. Proiectele finanțate sunt din domeniul

conservării naturii, al politicii de mediu și al informării și comunicării.

UE încearcă permanent să mențină un echilibru între prezervarea mediului

natural și asigurarea creșterii și prosperității. De exemplu, Comisia a propus noi

modalități de conciliere a punctelor de vedere din ce în ce mai diverse din Europa

cu privire la controlul cultivării de organisme modificate genetic (41).

În centrul atenției Uniunii Europene s-a aflat și protecția locuitorilor mediului

natural. Conform noilor norme (42), călătorii care achiziționează din afara Europei

produse derivate din focă, la întoarcerea în țară trebuie să prezinte autorităților

vamale o declarație specială care să dovedească că aceste produse provin exclu-

siv din vânătoarea practicată de inuiți. A fost adoptată o directivă privind testele

pe animale (43), care actualizează normele din 1986 și urmărește reducerea

numărului de astfel de teste și asigurarea unei mai bune protecții a animalelor

utilizate în scopuri experimentale. Aceasta permite experimentele medicale pe

animale doar dacă nu există alte alternative, iar instituțiile care realizează experi-

mente pe animale trebuie să îndeplinească anumite criterii stricte și să permită

efectuarea regulată de controale externe.

UtIlIZaRea dURabIlă a ReSURSeloR NatURale șI a medIUlUI maRINSustenabilitatea se află în centrul atenției Uniunii Europene și în cadrul demersu-

lui de modificare a politicii în domeniul pescuitului. Recunoașterea faptului că un

număr semnificativ de stocuri de pește sunt supraexploatate stă la baza reformei

care va avea drept rezultat o politică mai simplă și mai ecologică. Reforma va

obliga sectorul pescuitului să își asume mai multe responsabilități și să se implice

mai mult în luarea și implementarea deciziilor, eliminându-se astfel capacitatea

excedentară și aruncările înapoi în mare, și trecând stocurile de pește și ecosiste-

mul în prim-plan. Pentru ca acest lucru să se facă simțit și la nivel mondial, UE

include angajamente în favoarea unui pescuit durabil în toate acordurile de liber

schimb pe care le încheie.

îNCURa jaRea oRașeloR Să devINă maI eCologICe

În octombrie, orașul Vitoria-Gasteiz a fost desemnat capitala europeană verde a anului 2012, iar Nantes capitala europeană verde a anului 2013. Aceste două orașe au fost selecționate de pe o listă de orașe finaliste printre care se numărau și Barcelona, Malmö, Nuremberg și Reykjavík, selecționate la rândul lor dintre cele 17 orașe candidate. Orașele sunt evaluate pe baza unor criterii de mediu, printre care contribuția locală la lupta împotriva schimbărilor climatice, facilitățile de transport, zonele urbane verzi, utilizarea durabilă a terenurilor, natură și biodiversitate, calitatea aerului pe plan local, poluarea fonică, producția de deșeuri și gestionarea acestora, consumul de apă, tratamentul apelor uzate și gestionarea mediului de către autoritățile locale.

Premiul „Capitala europeană verde 2011”

a fost lansat la Hamburg într‑una dintre

clădirile eficiente din punct de vedere

energetic ale orașului.

© E

PA /

Belg

a

80

Printre elementele care sunt supuse cel mai mult riscului de epuizare și degra-

dare se numără resursele naturale și mediul marin. Noua strategie a Comisiei (44),

anunțată în luna mai, urmărește îmbunătățirea gestionării deșeurilor biologice în

UE pentru a valorifica importantele avantaje economice și de mediu ale acestora.

În luna septembrie (45), Comisia a stabilit criteriile pentru o „stare ecologică bună”

a apelor marine europene, pentru a sprijini statele membre în efortul de coordo-

nare a strategiilor marine în cadrul fiecărei mări regionale. Starea ecologică bună

este atinsă atunci când oceanele și mările sunt, în general, sănătoase și produc-

tive, caracterizându-se prin diversitate ecologică și dinamism. Definirea criteriilor

reprezintă una dintre cerințele Directivei-cadru privind strategia pentru mediul

marin, care are ca obiectiv atingerea bunei stări ecologice a tuturor mărilor din

Europa până în 2020. Definiția se concentrează asupra diversității biologice, a

stocurilor de pește, a eutrofizării, a contaminanților, a deșeurilor și a zgomotului.

Politica maritimă integrată a UE (46) a promovat utilizarea mărilor și a coastelor cu

respectarea mediului marin de către statele membre, o strategie transsectorială

pentru creșterea durabilă a sectorului maritim și a regiunilor de coastă fiind în

curs de elaborare. Consiliul European din luna iunie a dat un impuls suplimentar

elaborării de strategii la nivelul bazinelor maritime, iar în luna octombrie Comisia

a stabilit opțiunile pentru o abordare comună a planificării spațiale maritime în

UE, urmate, în luna septembrie, de o inițiativă de îmbogățire a cunoștințelor

despre mediul marin, în completarea Strategiei Europa 2020 (47). În luna noiem-

brie, UE a lansat primul său Atlas al mărilor (48).

Au fost definite politici și în cadrul strategiei de transport maritim a UE până în

2018 (49), pentru a impulsiona eforturile de multiplicare a transporturilor mari-

time care respectă mediul prin prevenirea accidentelor, reducerea emisiilor

atmosferice, controlul tratării apei de balast și reciclarea navelor. Obiectivul pe

termen lung este un transport maritim „fără deșeuri și fără emisii”.

Stocurile de pești sunt una dintre cele mai bogate resurse naturale ale mărilor,

motiv pentru care în luna ianuarie a intrat în vigoare un nou sistem (50), mai efici-

ent, de control al pescuitului și de luptă împotriva pescuitului ilegal. Acest sistem

oferă UE și statelor membre noi instrumente de luptă împotriva operatorilor

lipsiți de scrupule și de protejare a mijloacelor de subzistență ale pescarilor

onești, care altfel ar fi expuși unei concurențe neloiale. Dat fiind faptul că persoa-

nele care încalcă legea nu se mai pot ascunde și nu mai pot evita sancțiunile, se

promovează o cultură a respectării legii în întregul sector al pescuitului. În luna

iunie a intrat în vigoare un regulament privind conservarea și exploatarea dura-

bilă a resurselor piscicole în Marea Mediterană.

În cadrul Consiliului Agricultură și Pescuit din luna octombrie s-a ajuns la un acord

politic cu privire la posibilitățile de pescuit în Marea Baltică pentru anul 2011, iar

Consiliul pentru pescuit din noiembrie a obținut un acord politic cu privire la un

regulament de stabilire a posibilităților de pescuit pentru navele europene în

perioada 2011-2012 pentru anumite stocuri de adâncime și a pregătit stabilirea

capturii totale admisibile pentru 2011 pentru UE/Norvegia. În cadrul Consiliului

Pescuit din luna decembrie s-a ajuns la un acord cu privire la posibilitățile de

pescuit pentru anul 2011 în Oceanul Atlantic, în Marea Nordului și în Marea Nea-

gră. Pe plan internațional, UE a făcut demersuri în vederea interzicerii comerțului

cu ton roșu, prezentând o propunere fermă în cadrul reuniunii Comisiei

Internaționale pentru Conservarea Tonului de Atlantic, în luna noiembrie.

a tReIa edIțIe a ZIleI maRItIme eURoPeNe

Acest eveniment a reunit la Gijón (Spania) peste 1 600 de actori din domeniul

maritim din întreaga Europă, printre aceștia numărându-se reprezentanți ai

industriei maritime, ai comunității științifice, ai unor ONG-uri din domeniul mediului, ai utilizatorilor mării în scopuri

recreative, precum și ai autorităților naționale și regionale.

81 r a p o r t g e n e r a l 2 0 1 0 | e n e r g i e , c o m B at e r e a S c h i m B ă r i lo r c l i m at i c e ș i m e d i U

Pe lângă presiunea exercitată la nivel internațional pentru a proteja și mai mult

tonul roșu de Atlantic, Comisia, Agenția Comunitară pentru Controlul Pescuitului

și statele membre au implementat un nou program de control și inspecție și un

amplu program de prevenire a pescuitului excesiv. S-a monitorizat zi de zi și navă

cu navă utilizarea cotei, sezonul oficial de pescuit s-a închis mai devreme, iar

capacitatea de pescuit a UE a fost diminuată și mai mult.

Recunoașterea faptului că pământul este o resursă naturală epuizabilă a dus la

inițierea de acțiuni europene în favoarea sustenabilității, în toate domeniile, de la

agricultură la transport și energie. Finanțările provenind din bilanțul de sănătate

al PAC și alte fonduri în cadrul PAC au ajutat la impulsionarea programelor de

dezvoltare rurală ale statelor membre pentru a răspunde provocărilor cu care se

confruntă fermierii europeni, de exemplu luarea în considerare a biodiversității.

Sustenabilitatea este una dintre prioritățile majore ale proiectului unei politici

agricole comune orientate spre viitor (51), publicat în luna noiembrie. Proiectul

vizează o agricultură europeană competitivă atât din punct de vedere economic,

cât și din punctul de vedere al mediului. Dezbaterea publică și conferința cu pri-

vire la viitorul PAC care au avut loc în timpul anului au definit managementul

durabil al resurselor naturale și combaterea schimbărilor climatice drept unul din

cele trei obiective principale ale acestei politici. Conform concluziilor, criteriile

modificate de acordare a plăților directe trebuie să țină seama și de considerații

de mediu și de bunurile publice furnizate de fermieri.

S-a susținut transportul durabil prin proiecte care merg de la rețele la cercetarea

avansată. Există un potențial neexploatat de creștere a mobilității cu emisii

reduse de dioxid de carbon, care ar putea fi utilizat dacă fondurile europene în

valoare de 5,5 miliarde EUR alocate pentru căile ferate în perioada 2007-2013 ar

fi utilizate în totalitate. În plus, adoptarea la sfârșitul anului a regulamentului (52)

referitor la rețeaua feroviară europeană pentru un transport de marfă competitiv

a făcut posibilă promovarea unei mai bune utilizări a infrastructurii existente de

transport feroviar, sporind astfel eficiența și atractivitatea transportului feroviar

de marfă.

Trenuri de marfă într‑un depou din

Mannheim, Germania

© D

anie

l Rol

and

/ AP

/ Rep

orte

rs

82

Directiva Eurovinieta a fost revizuită (53), prin adaptarea ratelor taxei auto și a tarife-

lor plătite de utilizatorii drumurilor la inflație și prin crearea de legături suplimen-

tare între transporturile rutiere și impactul acestora asupra mediului: la 15 octom-

brie guvernele statelor membre au ajuns la un acord politic care permite

perceperea taxelor de drum care țin cont de costul poluării atmosferice și fonice și

de congestionarea traficului. De asemenea, Consiliul a adoptat o directivă (54) de

stabilire a cadrului pentru implementarea sistemelor de transport inteligente, care

contribuie la creșterea eficienței și la reducerea efectelor asupra mediului.

Menținerea fluenței traficului și a unui nivel

scăzut de poluare se numără printre

obiectivele Eurovinietei, sistemul de tarifare

rutieră care face legătura între transportul

rutier și impactul acestuia asupra mediului.

© Im

ageb

roke

r / B

elga

Al șaptelea program-cadru pentru cercetare

Per ansamblu, Al șaptelea program-cadru pentru cercetare (FP7) a sprijinit în 2010 peste 120 de proiecte în domeniul mediului, al energiei și al biotehnologii-lor, cu aproximativ 450 milioane EUR. Diversitatea domeniilor acoperite este foarte bine ilustrată de următoarea selecție de proiecte și inițiative ce au debutat în 2010:

Marina Platform – Marine Renewable Integrated Application Platform (contribuție UE în valoare de 8,7 milioane EUR)

Silicon Light – Improved material quality and light trapping in thin film silicon solar cells (contribuție UE în valoare de 5,8 milioane EUR)

Eurobioref – European multilevel integrated Biorefinery design for sustainable bio‑mass processing (contribuție UE în valoare de 23,1 milioane EUR)

ICAP – Innovative CO2 capture (contribuție UE în valoare de 4,3 milioane EUR)

GHG Europe – Greenhouse gas management in European land use systems (contribuție CE estimată la 6 648 704 EUR)

STEP – Status and Trends of European Pollinators (contribuție UE estimată la 3 499 995 EUR).

83 r a p o r t g e n e r a l 2 0 1 0 | e n e r g i e , c o m B at e r e a S c h i m B ă r i lo r c l i m at i c e ș i m e d i U

Note

(1) Comunicarea Comisiei – Energie 2020 – Strategie pentru o energie competitivă, durabilă și sigură [COM(2010) 639].

(2) Comunicarea Comisiei – Confruntarea cu provocarea reprezentată de siguranța activităților petroliere și gaziere offshore [COM(2010) 560].

(3) Comunicarea Comisiei – Priorități în domeniul infrastructurii energetice ante- și post-2020 – Plan de realizare a unei rețele energetice europene integrate [COM(2010) 677].

(4) Directiva 2010/30/UE privind indicarea, prin etichetare și informații standard despre produs, a consumului de energie și de alte resurse al produselor cu impact energetic (JO L 153, 18.6.2010).

(5) Regulamentele delegate (UE) nr. 1059/2010, nr. 1060/2010, nr. 1061/2010 și nr. 1062/2010 privind aparatele frigorifice de uz casnic, mașinile de spălat vase de uz casnic, mașinile de spălat rufe de uz casnic și aparatele TV (JO L 314, 30.11.2010).

(6) Directiva 2010/31/UE privind performanța energetică a clădirilor (JO L 153, 18.6.2010).

(7) Renewable energy snapshots 2010, raport publicat la 5 iulie 2010 de Centrul Comun de Cercetare al Comisiei Europene (http://re.jrc.ec.europa.eu/refsys/).

(8) Așa-numita rezervă pentru instalațiile nou intrate, NER300, este formată din 300 de milioane de certificate de emisii UE.

(9) Propunere de directivă privind gestionarea combustibilului nuclear uzat și a deșeurilor radioactive [COM(2010) 618].

(10) Regulamentul (UE) nr. 994/2010 privind măsurile de garantare a securității aprovizionării cu gaze naturale (JO L 295, 12.11.2010).

(11) http://ec.europa.eu/energy/international/events/2010_11_22_eu_russia_ anniversary_en.htm

(12) http://ec.europa.eu/energy/international/organisations/opec_en.htm

(13) O politică energetică pentru consumatori: concluziile Consiliului, 29 octombrie 2010 (http://register.consilium.europa.eu/pdf/en/10/st15/st15697.en10.pdf).

(14) Decizia 2010/634/UE a Comisiei de ajustare a cantității de certificate care urmează să fie emise pentru întreaga UE pentru anul 2013 în temeiul schemei UE de comercializare a certificatelor de emisii (JO L 279, 23.10.2010).

(15) Regulamentul (UE) nr. 1031/2010 al Comisiei privind calendarul, administrarea și alte aspecte ale licitării certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră (JO L 302, 18.11.2010).

(16) http://ec.europa.eu/clima/policies/ets/benchmarking_en.htm

(17) http://ec.europa.eu/commission_2010-2014/hedegaard/docs/proposal_ restrictions_final.pdf

(18) http://europa.eu/rapid/pressReleasesAction.do?reference=IP/10/576&language=EN

(19) Raportul Comisiei – Progrese înregistrate în direcția îndeplinirii obiectivelor protocolului de la Kyoto [COM(2010) 569].

(20) Directiva 2003/87/CE de stabilire a unui sistem de comercializare a cotelor de emisie de gaze cu efect de seră în cadrul Comunității (JO L 275, 25.10.2003).

(21) Hotărârea Tribunalului din 2.3.2010 în cauza T-16/04, Arcelor/Parlamentul European și Consiliul.

(22) Decizia 2009/339/CE a Comisiei cu privire la includerea orientărilor privind monitorizarea și raportarea emisiilor și a datelor tonă-kilometru pentru activitățile de aviație (JO L 103, 23.4.2009).

(23) http://www.eurocontrol.int/environment/public/standard_page/small_emitters.html

(24) http://ec.europa.eu/clima/funding/ner300/index_en.htm

(25) Comunicarea Comisiei – Analiză a opțiunilor pentru depășirea obiectivului de reducere cu 20 % a emisiilor de gaze cu efect de seră și evaluare a riscului de relocare a emisiilor de carbon [COM(2010) 265].

(26) Comunicarea Comisiei – Politica climatică internațională post-Copenhaga: acționând acum pentru a revigora măsurile luate pe plan mondial în domeniul schimbărilor climatice [COM(2010) 86].

(27) Concluziile Consiliului Mediu, 14 octombrie 2010 (http://www.consilium.europa.eu/uedocs/cms_data/docs/pressdata/en/envir/117096.pdf).

(28) Concluziile Președinției Consiliului European, 28-29 octombrie 2010 (http://www.consilium.europa.eu/uedocs/cms_data/docs/pressdata/en/ec/117496.pdf).

(29) Concluziile Consiliului Afaceri Economice și Financiare, 17 noiembrie 2010 (http://www.consilium.europa.eu/uedocs/cms_data/docs/pressdata/en/ecofin/117790.pdf).

(30) Concluziile Președinției Consiliului European, 25-26 martie 2010 (http://www.consilium.europa.eu/uedocs/cms_data/docs/pressdata/en/ec/113591.pdf).

(31) http://biodiversity.europa.eu

(32) Comunicarea Comisiei – PAC în perspectiva anului 2020: Cum răspundem provocărilor viitorului legate de alimentație, resurse naturale și teritorii [COM(2010) 672].

(33) http://ec.europa.eu/fisheries/reform/index_ro.htm: „De asemenea, am început să realizăm o evaluare mai amplă a impactului reformei, care va respecta metodologia Comisiei pentru evaluările de impact. Vom elabora diverse scenarii pentru viitoarea politică, pentru a evalua rezultatele diverselor alegeri făcute. În cadrul acestei evaluări de impact, ne vom concentra, în mod deosebit, pe aspectele economice și sociale. Această analiză va fi utilizată pentru a pregăti propunerile de reformare a politicii. Conform planificării noastre, evaluarea de impact se va finaliza în toamna anului 2010.” (http://ec.europa.eu/fisheries/reform/sec(2010)0428_ro.pdf ).

(34) http://ec.europa.eu/environment/nature/natura2000/management/docs/Wind_farms.pdf

(35) Directiva 2002/96/CE privind deșeurile de echipamente electrice și electronice (DEEE) (JO L 37, 13.2.2003).

(36) Directiva 2002/95/CE privind restricțiile de utilizare a anumitor substanțe periculoase în echipamentele electrice și electronice (JO L 37, 13.2.2003).

(37) Aprobarea Consiliului, 8 noiembrie 2010 (http://www.consilium.europa.eu/uedocs/cms_data/docs/pressdata/en/envir/117566.pdf).

(38) Regulamentul (UE) nr. 995/2010 de stabilire a obligațiilor care revin operatorilor care introduc pe piață lemn și produse din lemn (JO L 295, 12.11.2010).

(39) Documentele Comisiei – sistem de certificare a biocarburanților durabili (http://ec.europa.eu/energy/renewables/biofuels/sustainability_criteria_en.htm).

(40) http://europa.eu/rapid/pressReleasesAction.do?reference=IP/10/1002&format=HTML&aged=0&language=EN&guiLanguage=en

(41) Comunicarea Comisiei privind libertatea de decizie a statelor membre în ceea ce privește culturile modificate genetic [COM(2010) 380].

(42) Regulamentul (CE) nr. 1007/2009 privind comerțul cu produse derivate din focă (JO L 286, 31.10.2009).

(43) Directiva 2010/63/UE privind protecția animalelor utilizate în scopuri științifice (JO L 276, 20.10.2010).

(44) Comunicarea Comisiei privind viitoarele etape ale gestionării deșeurilor biologice în Uniunea Europeană [COM(2010) 235].

(45) Decizia 2010/477/UE a Comisiei referitoare la criteriile și la standardele metodologice privind starea ecologică bună a apelor marine (JO L 232, 2.9.2010).

(46) Propunere de regulament de instituire a unui program de susținere a continuării dezvoltării unei politici maritime integrate [COM(2010) 494].

(47) Ibidem.

(48) http://ec.europa.eu/maritimeaffairs/atlas/index_ro.htm

(49) Comunicarea Comisiei – Obiective strategice și recomandări pentru politica UE în domeniul transportului maritim până în 2018 [COM(2009) 8].

(50) Regulamentul (CE) nr. 1010/2009 al Comisiei de stabilire a normelor de punere în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 1005/2008 al Consiliului de instituire a unui sistem comunitar pentru prevenirea, descurajarea și eliminarea pescuitului ilegal, nedeclarat și nereglementat (JO L 280, 27.10.2009).

(51) Comunicarea Comisiei – PAC în perspectiva anului 2020: Cum răspundem provocărilor viitorului legate de alimentație, resurse naturale și teritorii [COM(2010) 672].

(52) Regulamentul (UE) nr. 913/2010 privind rețeaua feroviară europeană pentru un transport de marfă competitiv (JO L 276, 20.10.2010).

(53) Consiliul Transporturi, Telecomunicații și Energie – acord politic, 15 octombrie 2010 (http://register.consilium.europa.eu/pdf/en/10/st15/st15147.en10.pdf).

(54) Directiva 2010/40/UE privind cadrul pentru implementarea sistemelor de transport inteligente în domeniul transportului rutier și pentru interfețele cu alte moduri de transport (JO L 207, 6.8.2010).

capitolul 4 ue în lume

Tratatul de la Lisabona conferă o nouă coerență relațiilor

externe ale UE. Noului Înalt Reprezentant al UE și

vicepreședinte al Comisiei îi revine responsabilitatea

politicii externe a Uniunii. În acest rol, Catherine Ashton

prezidează Consiliul Afaceri Externe și conduce noul

serviciu diplomatic. Astfel, Uniunea dispune de

capacitatea de a vorbi cu o singură voce, precum și de

mijloacele concrete pentru a proiecta mai bine la nivel

mondial valorile sale: respectarea drepturilor omului și

a democrației, cooperarea în vederea soluționării

provocărilor comune și angajamentul față de

multilateralism. Dacă adăugăm atuurile sale – prima

putere comercială mondială și cel mai important

donator de ajutoare din lume, dispunând de o rețea

densă de conexiuni politice și culturale și de o monedă

internațională de prim rang – UE și-a îmbunătățit

potențialul de a deveni un actor important pe scena

mondială, proporțional cu ponderea sa economică. În

cursul anului, UE a făcut în mod manifest dovada noii

sale capacități de angajament integrat, prin răspunsurile

constructive la nevoi în situații diferite precum cele din

Haiti, teritoriul palestinian ocupat sau Darfur.

Crearea Serviciului European de Acțiune Externă, cu

delegații ale Uniunii în întreaga lume, oferă cadrul

pentru un nou dinamism al relațiilor externe ale

Uniunii. Consiliul European din septembrie a instituit o

nouă abordare, prin care politicile și instrumentele UE

și naționale sunt mobilizate în vederea sprijinirii

intereselor strategice ale Uniunii. De asemenea, s-a

creat o nouă formă de exercitare a puterii în

summiturile internaționale, președintele Comisiei

Europene și președintele Consiliului European

lucrând în tandem.

Uniunea Europeană sprijină abordările multilaterale,

menține legături strânse cu partenerii săi strategici și

urmărește aprofundarea relațiilor bilaterale și a

dialogurilor regionale în întreaga lume. Uniunea

Europeană a proiectat obiectivele de creștere și

redresare economică ale Strategiei Europa 2020 pe

piața mondială, inclusiv prin intermediul G20. UE a

abordat provocările geopoliticii energiei. A continuat

agenda internațională privind dezvoltarea și a

demonstrat prin acțiuni concrete solidaritatea cu cei

mai vulnerabili din lume.

86

P R o m o v a R e a g U v e R N a N ț e I m U lt I l at e R a l e

Prin urmărirea obiectivelor sale în context internațional, UE sprijină instituțiile multilaterale în protejarea binelui comun universal și în dezvoltarea păcii și a prosperității în lume.

Conform angajamentului său de sprijinire a unui sistem multilateral eficient, UE

a depus eforturi, prin structurile ONU, de promovare a păcii, a dezvoltării și a

drepturilor omului, precum și pentru a răspunde noilor provocări mondiale. UE a

salutat acordul încheiat în luna iunie, referitor la modificările în structura și

componența ONU, inclusiv crearea unei entități unice responsabile pe probleme

de egalitate între femei și bărbați și analiza activității Comisiei ONU pentru con-

solidarea păcii. În cadrul altor organizații internaționale, precum Fondul Monetar

Internațional, Banca Mondială, Organizația Mondială a Comerțului, Organizația

pentru Cooperare și Dezvoltare Economică, Organizația pentru Alimentație și

Agricultură, Programul Organizației Națiunilor Unite pentru Mediu, UE a depus

eforturi pentru promovarea abordărilor multilaterale.

Negocierile de aderare la Convenția Europeană privind drepturile omului și

libertățile fundamentale au început în luna iulie (a se vedea capitolul 2), iar în

octombrie a fost instituită la Strasbourg o delegație a UE la Consiliul Europei –

ca expresie a aprofundării relațiilor. În luna decembrie, UE a jucat un rol activ în

organizarea și pregătirea primului summit al Organizației pentru Securitate și

Cooperare în Europa din ultimii 11 ani, la Astana, sub președinție kazahă.

Uniunea Europeană a jucat un rol activ în cadrul principalelor forumuri

internaționale, inclusiv în cadrul Consiliului ONU pentru Drepturile Omului și al

Adunării Generale a ONU din luna septembrie. Uniunea Europeană a fost bine

reprezentată în reuniunile de la nivel înalt cu liderii internaționali și cu țările și

grupările regionale-cheie. Aceasta este expresia angajamentului său de realizare

a Obiectivelor de dezvoltare ale mileniului, precum și de utilizare a multilateralis-

mului pentru abordarea provocărilor globale ale dezvoltării, păcii și securității, a

crizelor umanitare și a acțiunii în materie de schimbări climatice.

În sprijinul ONU, Uniunea Europeană a pus în aplicare noi sancțiuni ale Consiliului

de Securitate al ONU în Eritreea, Iran și Somalia. De asemenea, Comisia a conti-

nuat să reprezinte UE în Procesul Kimberley, organism interguvernamental alcă-

tuit din 75 de țări și sprijinit de ONU pentru prevenirea comerțului cu diamante

provenite din zonele de conflict. Dorind să sprijine și într-adevăr depășind cadrul

rezoluției ONU care viza limitarea ambițiilor nucleare ale Iranului, UE a impus, în

iulie, sancțiuni suplimentare care vizează comerțul, serviciile financiare, energia,

transporturile, vizele și înghețarea activelor, în toate cazurile în care există o

legătură cu programul nuclear și balistic al Iranului (1). Concomitent – un fapt

fundamental – UE a continuat să conducă eforturile pentru obținerea unui acord

negociat. Înaltul Reprezentant al UE a acționat în calitate de negociator în

numele așa-numitului grup E3+3 format din China, Federația Rusă, Franța,

Germania, Regatul Unit și Statele Unite.

Ue îN CeNtRUl g20

UE îndeplinește un rol important în procesul liderilor G20, lansat în urma unei

inițiative europene, când președintele Barroso și președintele Sarkozy s-au aflat

în vizită în SUA în 2008. Astăzi este principalul forum de coordonare

economică internațională. S-a extins de la G8, care cuprinde Canada, Franța,

Germania, Italia, Japonia, Regatul Unit, Rusia și Statele Unite ale Americii, și în

care Uniunea Europeană este, de asemenea, reprezentată. G20 reunește 19 țări plus UE (G8 plus Africa de Sud, Arabia

Saudită, Argentina, Australia, Brazilia, China, Coreea de Sud, India, Indonezia,

Mexic și Turcia).

87 r a p o r t g e n e r a l 2 0 1 0 | U e Î n l U m e

C o N S o l I d a R e a a l I a N ț e l o R S t R at e g I C e

Odată cu apariția parteneriatelor strategice ale secolului XXI și cu conturarea noii politici mondiale, Europa valorifică ocazia de a con-tribui la proiectarea lumii globalizate. Relațiile pe care UE le stabilește cu partenerii strategici sunt esențiale în acest sens. Pen-tru a fi eficientă pe scena internațională, Uniunea Europeană are nevoie de alianțe puternice. Pentru a contribui la realizarea obiecti-velor sale, menține relații strânse cu o serie de țări importante pe care le consideră strategice. În anul 2010 s-au înregistrat evoluții importante în multe dintre aceste relații.

Statele Unite ale Americii continuă să fie partenerul cel mai important și cel mai

apropiat al UE. Concluziile summitului UE-SUA de la Lisabona din luna noiembrie (3),

prima reuniune de acest gen de la intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona, au

reafirmat acest parteneriat strâns. Uniunea Europeană și SUA nu împărtășesc doar

valori, interese și obiective comune; împreună, produc aproape jumătate din PIB-ul

lumii. Parteneriatul economic transatlantic în valoare de peste 3 000 miliarde EUR este

un vector al prosperității economice mondiale și reprezintă relația economică cea mai

amplă, cea mai integrată și mai orientată înspre viitor la nivel mondial. UE și SUA furni-

zează împreună aproximativ 80 % din asistența oficială pentru dezvoltare din întreaga

lume. În cursul anului, au colaborat eficient în chestiuni privind politica externă, inclusiv

procesul de pace din Orientul Mijlociu, Afganistan și Pakistan, neproliferare și conflicte

regionale. Înaltul Reprezentant al UE, Catherine Ashton, și Secretarul de Stat al SUA,

Hillary Clinton, poartă un dialog periodic privind politica externă.

UN PaRteNeRIat Ue-SUa efICIeNt

Summitul din noiembrie s-a axat pe trei domenii de cooperare de interes vital pentru cei 800 de milioane de cetățeni pe care cele două părți îi reprezintă împreună: creștere și locuri de muncă; schimbări climatice și dezvoltarea internațională; și consolidarea securității cetățenilor. Summitul a respins protecționismul și a aprobat conceptul de angajamente solide și transparente de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră de către principalele economii. S-a angajat să consolideze cooperarea în materie de Obiective de dezvoltare ale mileniului și a convenit asupra unei abordări mai ample și mai strategice a principalelor aspecte de securitate internațională. A fost înființat un grup de lucru comun în domeniul securității cibernetice și a infracționalității cibernetice.

O politică externă a UE mai eficientă, mai coerentă și mai vizibilă

Odată cu punerea în aplicare a tratatului de la Lisabona, noul Înalt Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate reunește trei atribuții care anterior au fost distincte: Înalt Reprezentant în cadrul Consiliului, comisar pentru relații externe în cadrul Comisiei și – în mod similar președinției prin rotație a Consiliului – prezidarea reuniunilor miniștrilor UE de externe, ai dezvoltării și ai apărării. În calitate de vicepreședinte al Comisiei, Înaltul Reprezentant contribuie la asigu-rarea consecvenței întregului spectru al relațiilor externe ale UE, în special între obiectivele politice și programele distincte ale UE în materie de cheltuieli și asistență.

Noul Serviciu European de Acțiune Externă a fost creat în cursul anului (2) și a fost instituit în mod oficial la 1 decembrie. Această structură reunește capacitățile de politică externă ale Comisiei cu cele ale Consiliului și este completată cu diplomați din statele membre, consolidând în mod semnificativ capacitatea UE de a-și asuma rolul internațional. Serviciul creează o funcție publică de înaltă calificare și deplin integrată la sediul central, și asigură, pentru prima dată, reprezenta-rea diplomatică a UE într-o serie de țări din întreaga lume. Includerea diplomaților din statele membre, cu experiența proprie din serviciile lor externe, creează noi sinergii importante. Primele numiri în posturi la nivel înalt în cadrul serviciului și în posturi diplomatice cheie – inclusiv din statele membre – au avut loc în toamnă.

Înaltul Reprezentant al UE, Catherine

Ashton, și Secretarul de Stat al SUA,

Hillary Clinton, poartă un dialog periodic

privind politica externă.

© U

niun

ea E

urop

eană

88

Mai mult, în cursul anului s-a ajuns la un nou acord „Cer deschis” în domeniul

aviației (4), ceea ce înseamnă beneficii economice de până la 12 miliarde EUR și

crearea a 80 000 de noi locuri de muncă, precum și aprofundarea cooperării în

materie de securitate aeriană, siguranță a aviației, concurență și facilitarea călă-

toriilor în sectorul aviației. Acordul include un nou articol privind importanța

unui nivel ridicat al normelor de muncă în industria aeriană și subliniază

importanța cooperării transatlantice în materie de mediu în domeniul aviației.

Uniunea Europeană a menținut dialogul cu Rusia prin numeroase canale. Sum-

mitul UE-Rusia, care a avut loc în luna iunie la Rostov-pe-Don, a lansat parteneri-

atul pentru modernizare (5), cu scopul de a promova reforma, de a stimula pro-

gresul economic și de a crește competitivitatea. Acest parteneriat se bazează pe

rezultatele obținute până în prezent în contextul celor patru spații comune

(spațiul economic, spațiul libertății, securității și justiției, spațiul securității

externe, spațiul cercetării și educației, inclusiv aspecte culturale) și aduce în

prim-plan noul caracter de urgență și o abordare axată pe rezultate. Negocierile

referitoare la continuarea actualului acord de parteneriat și cooperare au conti-

nuat pe parcursul anului. Consultări pe tema drepturilor omului între UE și Rusia

s-au organizat de două ori la Bruxelles în aprilie și noiembrie. Președintele Parla-

mentului European, domnul Jerzy Buzek, a vizitat Moscova în luna iunie, în timp

ce contactele directe dintre membrii Parlamentului European și omologii lor ruși

au continuat, prin intermediul ședințelor Comisiei parlamentare de cooperare

UE-Rusia.

De asemenea, intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona a deschis un nou

capitol în relațiile dintre UE și China, oferind Uniunii Europene posibilitatea de a

face dovada unei abordări mai coerente. Summitul comun din octombrie a fost

abordat de ambele părți într-un spirit de reciprocitate și beneficii mutuale.

A existat un interes reciproc de a conlucra în vederea consolidării relațiilor bilate-

rale prin intermediul dialogului politic, al schimburilor comerciale și al investițiilor.

Interesul reciproc s-a manifestat, de asemenea, în privința provocărilor mondiale,

în special criza financiară și economică, schimbările climatice și energia, în peri-

oada premergătoare summitului G20 din luna noiembrie, de la Seul, și a summi-

tului privind schimbările climatice din luna decembrie, de la Cancún. La Beijing a

fost deschis un centru UE-China pentru energie curată.

Președintele Rusiei, Dmitri Medvedev,

președintele Consiliului European,

Herman Van Rompuy, și președintele

Comisiei Europene, José Manuel Barroso,

la summitul UE‑Rusia organizat la Bruxelles

© M

ikha

il Kl

imen

tyev

/ Be

lga

89 r a p o r t g e n e r a l 2 0 1 0 | U e Î n l U m e

Sfera și intensitatea relațiilor UE cu partenerii săi principali pot fi, de asemenea,

apreciate pe baza unor exemple de contacte din cursul anului. Summitul cu

Canada din luna mai (6) a respins protecționismul și a trecut în revistă progresele

înregistrate în negocierea unui ambițios acord economic și comercial amplu care

va da un nou impuls comerțului, investițiilor, inovării și creării de locuri de muncă.

Summitul UE-India, care a avut loc la Bruxelles în luna decembrie, s-a axat pe

lupta împotriva terorismului – un acord între Oficiul European de Poliție (Euro-

pol) și India este în curs de negociere în acest domeniu, inclusiv un set de măsuri

concrete –, gestionarea crizelor, securitatea maritimă, neproliferare, consolidarea

și menținerea păcii, precum și pe guvernanța economică și problemele regionale

din regiunea Asia de Sud. Ambele părți s-au angajat să intensifice cooperarea în

materie de comerț, realizând progrese importante în vederea semnării unui

acord de liber schimb, precum și în materie de energie și schimbări climatice.

Summitul a recunoscut importanța unui dialog asupra migrației în cadrul mai

extins al cooperării dintre UE și India.

Cu ocazia summitului cu Japonia din luna aprilie (7) s-a reafirmat angajamentul

comun al părților de a combate schimbările climatice și de a conserva biodiver-

sitatea și s-a ajuns la înțelegeri comune privind chestiuni regionale, inclusiv pri-

vind Coreea de Nord. În luna mai, UE și Coreea de Sud au semnat un nou acord-

cadru pentru relațiile bilaterale, o expresie a valorilor comune și o bază pentru

cooperarea consolidată și dialogul intensificat în domenii precum drepturile

omului, neproliferarea armelor de distrugere în masă, contracararea terorismu-

lui, schimbările climatice și securitatea aprovizionării cu energie (8). Parteneriatul

strategic biregional cu America Latină și Zona Caraibilor a fost consolidat cu

ocazia summitului de la Madrid din luna mai (9), ceea ce a permis aprofundarea

dialogului politic și a integrării regionale, promovarea coeziunii sociale și inten-

sificarea relațiilor bilaterale dintre țări individuale din ambele regiuni (a se

vedea pagina 95). Cu ocazia acestui summit s-au încheiat primul acord de aso-

ciere interregional al UE (cu America Centrală) și un acord comercial cu Colum-

bia și Peru, și au fost relansate negocierile în vederea unui acord de asociere cu

Piața comună a Sudului (Mercado Común del Sur, Mercosur). De asemenea,

s-au lansat Facilitatea de investiții pentru America Latină și Fundația UE-ALC.

90

Summitul UE-Brazilia a avut loc în luna iulie la Brasilia, confirmând soliditatea

relațiilor bilaterale. Cu ocazia summitului (10) au fost analizate aspecte ce țin de

schimbările climatice, de criza economică și financiară internațională, precum și

de procesul G20. Au fost semnate acorduri în domeniul aviației civile și a fost

lansată o inițiativă de cooperare triunghiulară cu Mozambic în domeniul bioe-

nergiei. Summitul UE-Mexic din luna mai a aprobat o nouă etapă în parteneriatul

strategic (11), consolidând colaborarea la nivel bilateral și multilateral, inclusiv cu

accent pe dialogurile sectoriale privind securitatea și aplicarea legii.

Implicarea internațională a UE a dus la încheierea de acorduri în domenii de

importanță pentru cetățenii săi din UE și din întreaga lume, în special în dome-

niul transportului și al științei și cercetării. UE a încheiat acorduri în domeniul

aviației, care au avut ca rezultat mai multe zboruri pentru pasageri, standarde de

siguranță mai ridicate și mai multe oportunități de afaceri. Pe lângă acordul

bilateral „Cer deschis” încheiat cu SUA și acordul în domeniul siguranței încheiat

cu Brazilia (a se vedea pagina 88 și paragraful de mai sus), în luna octombrie, UE

și Vietnam au semnat un acord care va elimina restricțiile legate de naționalitate

prevăzute în acordurile bilaterale privind serviciile aeriene (12). Siguranța aeriană

și protecția mediului la nivel mondial au fost dinamizate ca urmare a cooperării

la nivelul ONU, prin intermediul Organizației Aviației Civile Internaționale.

În cadrul Dimensiunii Nordice a fost pus în aplicare un parteneriat în domeniul

transporturilor și logisticii și a fost elaborat un cadru de reglementare pentru

rețeaua transmediteraneeană de transport. Comisia a contribuit la îmbunătățirea

standardelor internaționale de transport feroviar și la promovarea alinierii la

normele UE, prin intensificarea relațiilor sale cu organizațiile internaționale de

transport feroviar, răspândite în Rusia, Africa de Nord și Asia. UE a contribuit la

progresele înregistrate în asigurarea unui transport maritim mondial de înaltă

calitate, prin implicarea sa în negocierile internaționale în domeniul maritim, iar

proiectele-pilot pentru strategia UE în domeniul transportului maritim pe

distanțe scurte consolidează relațiile dintre UE și partenerii săi comerciali

apropiați, îmbunătățind legăturile maritime și integrarea în lanțurile logistice de

tip „de la ușă la ușă”. Conferința privind politicile în domeniul transportului mari-

tim internațional, care a avut loc la Copenhaga în luna iunie, a reunit reprezentanți

din UE, Asia și America de Nord.

Președintele Consiliului European,

Herman Van Rompuy, președintele Braziliei,

Luiz Inacio Lula da Silva, și președintele

Comisiei Europene, José Manuel Barroso,

la summitul UE‑Brazilia organizat la Brasilia

© U

niun

ea E

urop

eană

91 r a p o r t g e n e r a l 2 0 1 0 | U e Î n l U m e

Cooperarea în materie de cercetare a inclus activitățile de cercetare în domeniul

mediului (de exemplu, proiectul Soiltrec cu China și alte țări pentru combaterea

amenințărilor care vizează solurile ca urmare a schimbărilor climatice și a altor

fenomene), cercetarea în domeniul sănătății (în Consorțiul Internațional pentru

Genomul Cancerului), implicarea în exercițiul previziunilor geopolitice „Europa în

lume în perioada 2030-2050”, evaluarea securității aprovizionării cu energie și

săptămâna UE-China dedicată științei și tehnologiei, care a avut loc la Shanghai.

În domeniul siguranței alimentare, Comisia a coordonat, de asemenea,

contribuțiile statelor membre la activitățile Office international des épizooties, în

cadrul comisiilor Organizației Mondiale a Comerțului, iar în ceea ce privește

bunăstarea animală, în cadrul Consiliului Europei.

P R o m o v a R e a Pă C I I , a S e C U R I t ăț I I ș I a d R e P t U R I l o R o m U l U I

Uniunea Europeană, a cărei origine și evoluție au la bază instituirea unui spațiu al păcii și securității, își menține angajamentul de a pro-mova, în egală măsură, aceste condiții dincolo de frontierele sale. Evoluția economică, politică și socială din întreaga lume, precum și drepturile omului, depind de pace și securitate.

Uniunea Europeană și-a menținut implicarea în procesele de soluționare a con-

flictelor și de consolidare a statului în Afganistan și Pakistan, nu doar în beneficiul

populațiilor locale, ci și al europenilor. A depus eforturi în vederea stabilizării

Afganistanului, mobilizând pe teren soldați, polițiști, judecători, precum și alte

categorii de personal civil. Cu toții contribuie la crearea instituțiilor care

îmbunătățesc perspectivele statului de a funcționa în mod independent și la

instituirea unor condiții de viață viabile care să permită comunităților să prospere

în afara conflictelor și a comerțului cu droguri. În Pakistan, care se confruntă cu

multiple provocări, inclusiv de natură politică, economică și instituțională, UE și-a

consolidat angajamentul său, fapt confirmat prin summitul UE-Pakistan din

iunie. Iar după inundațiile din luna august, UE a convenit asupra unui pachet

amplu (13) de asistență umanitară și de asistență pentru dezvoltare, de protecție

civilă, reconstrucție și redresare economică prin intermediul instrumentelor

comerciale ale UE, în strânsă coordonare cu alți actori internaționali (a se vedea

pagina 95).

Lupta împotriva actelor de piraterie din largul coastelor Somaliei constituie un

exemplu al reunirii de către UE a instrumentelor în materie de relații externe.

Operațiunea navală a UE, Atalanta (14), este completată de eforturile de stimulare

a capacității statelor de coastă în vederea aducerii în fața justiției a piraților.

Supravegherea maritimă este întărită prin parteneriatul consolidat cu statele

regionale (15). Ajutorul de sprijinire a guvernanței somaleze se adaugă finanțării

UE a fost bine reprezentată în cadrul

Expoziției Mondiale Shanghai 2010,

printr‑un pavilion comun cu Belgia, țară

care a deținut timp de șase luni președinția

prin rotație a Consiliului, în a doua jumătate

a anului.

© Im

ago

/ Rep

orte

rs

Un grup de comando UE într‑o misiune de

combatere a pirateriei în largul coastei

Somaliei arestează persoane suspectate de

piraterie.

© B

as B

ogae

rts

/ Bel

ga

92

forțelor africane de menținere a păcii în Somalia, iar în Uganda a fost instituită și

este operațională o misiune a UE de formare a forțelor de securitate somaleze.

Pentru a sprijini Yemenul în soluționarea numeroaselor provocări economice,

politice și de securitate, UE a elaborat o abordare în care acțiunile UE și ale state-

lor membre sunt corelate cu cele ale partenerilor internaționali cheie în contra-

cararea terorismului, acordarea de ajutor umanitar de urgență și sprijinirea

reformelor economice și politice. De asemenea, în ianuarie UE a constituit o

delegație cu drepturi depline în Yemen.

UE s-a implicat activ în reducerea tensiunilor și încurajarea procesului de pace în

Orientul Mijlociu. UE a sprijinit ferm eforturile depuse de SUA pentru reușita

negocierilor, prin tratative la mai multe niveluri. UE a continuat să ofere sprijin

politic și financiar planului prim-ministrului palestinian Fayyad, de consolidare a

statului, plan elaborat în august 2009. Uniunea Europeană a insistat asupra fap-

tului că, pentru asigurarea păcii durabile, este necesară o soluție viabilă pentru

Gaza, că în temeiul dreptului internațional coloniile sunt ilegale și că trebuie să se

pună capăt tuturor formelor de violență. Înaltul Reprezentant Catherine Ashton

a vizitat în mod repetat Gaza cu ocazia deplasărilor în Orientul Mijlociu. La

Ramallah a avut o întrevedere cu prim-ministrul Fayyad, care s-a deplasat, la

rândul său, la Bruxelles, cu această ocazie adresându-se Parlamentului European

și având o întrevedere cu președintele Barroso, luând, de asemenea, cuvântul cu

ocazia Zilelor Europene ale Dezvoltării în decembrie.

aCțIUNIle Ue îN lUme îN mateRIe de SeCURItate șI aPăRaReMisiuni și operațiuni desfășurate în 2010 în cadrul politicii europene de securitate și apărare

misiuni civileoperațiuni militare

eupmBosnia și herțegovina,începând cu 2003,efectivul misiunii: 275

eufoR altheaBosnia și herțegovina,începând cu 2004,efectivul trupelor: 1 481

eumm georgiaîncepând cu 2008,efectivul misiunii: 410

eubammoldova și Ucraina,efectivul misiunii: 200

eupol afghanistanmisiune de poliție începând cu 2007, efectivul misiunii: 479

eujust lexirak/Bruxelles, începând cu 2005, efectivul misiunii: 62

eu navfoR atalantaîncepând cu 2008,efectivul trupelor: 1 337

eutm somaliaîncepând cu 2010,efectivul trupelor: 43

eupol Rd congoîncepând cu 2007,efectivul misiunii: 49

eusec Rd congoîncepând cu 2005,efectivul misiunii: 47

eubam Rafahteritoriile palestiniene,începând cu 2005, efectivul misiunii: 21

eu ssR guineea-bissau2008-2010

eupol coppsteritoriile palestiniene, începând cu 2006, efectivul misiunii: 80

eulex Kosovoîncepând cu 2008,efectivul misiunii: 2 807

Sursă: Consiliul Uniunii Europene.

93 r a p o r t g e n e r a l 2 0 1 0 | U e Î n l U m e

Drepturile omului reprezintă o prioritate a agendei pentru toate contactele UE în

materie de relații externe. Acest fapt se regăsește în importanța care le este

acordată în dialogurile politice cu țările nemembre UE în toate programele UE în

materie de asistență pentru dezvoltare, precum și în angajamentele multilaterale

ale UE. Angajamentul UE față de respectarea drepturilor omului a fost întărit mai

mult prin Tratatul de la Lisabona, care a creat condițiile și pentru aderarea UE la

Convenția Europeană a Drepturilor Omului și care consolidează drepturile omu-

lui, democrația și statul de drept în rândul obiectivelor-cheie ale politicilor

externe ale UE.

Promovarea democrației și a respectării drepturilor omului au fost sprijinite prin

misiuni de observare a alegerilor în cursul anului, în special în Africa, în Burundi,

Côte d’Ivoire, Etiopia, Guineea, Sudan, Tanzania și Togo. Sub autoritatea

observatorilor-șefi de la Parlamentul European, peste 800 de observatori din

toate statele membre au participat la aceste misiuni, constituind una dintre cele

mai concrete și mai vizibile contribuții la politica externă a UE și reunind efortu-

rile comune ale statelor membre, ale Parlamentului și ale Comisiei de promovare

a democrației și a drepturilor omului pe glob.

Investițiile în pace

Prin intermediul Instrumentului de stabilitate al UE au fost lansate intervenții de prevenire a conflictelor pentru sprijinirea proceselor de pace și reconciliere și a măsurilor de stabilizare în Bangladesh, Belarus, Ecuador, Filipine, Georgia, Hon-duras, Indonezia, Kârgâzstan, Liban, Mauritania, Nagorno Karabah, Senegal, Sudan și Thailanda. În total, UE a lansat în 2010 un număr de 27 de programe de răspuns rapid la criză, cu angajamente în valoare de 140 milioane EUR, inclusiv 25 milioane EUR pentru Haiti și 33 milioane EUR pentru Pakistan. În plus, UE a mobilizat 20 milioane EUR pentru finanțarea Parteneriatului UE de consolidare a păcii, care întărește capacitățile de pregătire pentru situații de criză ale societății civile și ale partenerilor regionali și internaționali, și alte 62 milioane EUR pentru a răspunde amenințărilor pe termen lung la adresa securității.

Promovarea alegerilor democratice

Alegerile executive și legislative din Sudan, care au avut loc în luna aprilie, au marcat un pas crucial în vederea încheierii acordului global de pace al cărui obiectiv este de a pune capăt unui război civil care dura de zeci de ani. Misiunea UE de observare a alegerilor a fost formată din 147 de observatori acreditați din 25 de state membre UE. Recomandările misiunii au inclus necesitatea unei pro-ceduri ample, transparente și precise de înregistrare a alegătorilor și a unei metode îmbunătățite de identificare a alegătorilor. Importanța misiunii se va vedea, probabil, la referendumul planificat pentru 2011.

94

De asemenea, echipe de evaluare a alegerilor alcătuite dintr-un număr mai redus

de membri au fost trimise în Afganistan și în Irak pentru a asista la procesul

electoral și pentru a formula recomandări. Deși aceste operațiuni sunt mai

restrânse, dat fiind că nu implică observarea deplină, meritele acestei abordări au

fost demonstrate în contexte de securitate precară. Misiuni de experți au fost

trimise și în Haiti, Insulele Solomon, Kosovo (16), Nicaragua, Niger și Rwanda.

Eforturile UE de promovare a ratificării și a aplicării Statutului de la Roma al Curții

Penale Internaționale au fost încununate de un succes deosebit, procesul finali-

zându-se în cursul anului în Bangladesh, Moldova, Saint Lucia și Seychelles. UE a

acordat 4 milioane EUR organizațiilor societății civile care contribuie la sensibili-

zarea opiniei publice în acest sens și la promovarea ratificării Statutului de la

Roma.

Ca parte a acțiunii sale de recunoaștere a apărătorilor drepturilor omului și de

implicare a acestora în conturarea politicii europene în domeniul drepturilor

omului, misiunile UE au avut drept sarcină organizarea de reuniuni anuale cu

apărătorii drepturilor omului și organizațiile acestora, adoptarea de strategii

locale și desemnarea unor agenți de legătură ai UE ca puncte de contact.

A fost adoptat un set de instrumente (17) pentru promovarea și apărarea tuturor

drepturilor omului pentru persoanele lesbiene, gay, bisexuale și transgender (18).

Acest set de instrumente vizează, în mod prioritar, dezincriminarea, egalitatea și

nediscriminarea, precum și sprijinirea și protejarea persoanelor care apără aceste

drepturi.

Au fost organizate peste 40 de dialoguri și consultări dedicate în mod special

drepturilor omului cu țări din întreaga lume, inclusiv, în premieră, cu Indonezia și

Mexic. Rezultatele dialogului dintre UE și China pe tema drepturilor omului și ale

consultărilor între UE și Rusia cu privire la drepturile omului au făcut obiectul

unei analize. Pentru maximizarea implicării societății civile, în paralel cu dialogu-

rile oficiale pe tema drepturilor omului au fost organizate seminarii, inclusiv un

seminar al societății civile privind drepturile femeilor organizat în luna iunie la

Bruxelles, la care au participat reprezentanți din toate țările Asiei Centrale pentru

a discuta chestiuni legate de drepturile omului, întrucât acestea afectează feme-

ile din regiune. Forumul anual UE-ONG s-a desfășurat în iulie, ocazie cu care

aproximativ 150 de reprezentanți ai grupurilor internaționale pentru drepturile

omului au discutat aspecte legate de lupta împotriva pedepsei cu moartea, de

protejarea drepturilor economice, sociale și culturale și aspecte care țin de

relațiile UE cu organizațiile regionale de apărare a drepturilor omului.La decernarea de către Parlamentul

European a Premiului Sakharov 2010

disidentului cubanez Guillermo Fariñas, un

scaun cu un drapel cubanez a trebuit să

înlocuiască prezența acestuia. Guvernul

cubanez a respins cererea sa de a călători

pentru a‑și primi premiul.

© F

rede

rick

Flor

in /

AFP

/ Be

lga

PaRlameNtUl SUSțINe lIbeRtatea de gâNdIRe

Premiul Sakharov pentru libertatea de gândire a fost acordat în 2010 dizidentului

cubanez Guillermo Fariñas. Premiul a fost acordat ca recunoaștere a opoziției

nonviolente și a denunțării regimului Castro, premiul fiind un simbol al luptei

împotriva întemnițării oponenților politici.

Observatorii UE verifică o secție de vot în

timpul alegerilor prezidențiale din Sudan,

una dintre numeroasele misiuni de acest tip

desfășurate de UE în cursul anului.

© E

zequ

iel S

cagn

etti

/ Rep

orte

rs

95 r a p o r t g e n e r a l 2 0 1 0 | U e Î n l U m e

Comisia a adoptat o strategie pentru perioada 2011-2013, care pune accentul pe

întărirea rolului societății civile în promovarea drepturilor omului și a reformei

democratice. Aceasta evidențiază aspecte legate de lupta împotriva pedepsei cu

moartea, torturii, aspecte legate de copii și conflicte armate și aspecte legate de

violența împotriva femeilor și fetelor, precum și de promovarea drepturilor

copilului.

C o m e R ț U l – d e S fă ș U R a R e a d e o P e R aț I U N I C o m e R C I a l e î N î N t R e a g a l U m e

Fiind cel mai mare bloc comercial din lume, UE depinde de comerțul liber și îl susține cu fermitate. Organizația Mondială a Comerțului (OMC) și sistemul de comerț multilateral se află în centrul politicii comerciale a UE. UE consideră că un sistem de reglementare la nivel mondial este cea mai bună metodă de asigurare a faptului că schim-burile comerciale între țări sunt echitabile și că prosperitatea poate fi distribuită pe scară largă. În noiembrie, Comisia a prezentat o politică comercială reînnoită, mai bine definită (19). Noua politică are la bază o agendă deja încărcată de tratative comerciale multilate-rale și bilaterale, însă adaptează abordarea pentru a apăra mai bine interesele europene, promovând în același timp valorile și obiecti-vele europene. Comerțul este o componentă a planului de redresare economică a Europei, și, așadar, parte integrantă a Strategiei Europa 2020. Într-adevăr, creșterea și redresarea economică depind de piețe deschise, integrate și echitabile. În cursul anului, UE a creat noi oportunități pe plan extern și s-a asigurat că regulile care regle-mentează comerțul au fost întărite și respectate, precum și că schim-burile comerciale se desfășoară în condiții echitabile.

UE acordă o atenție specială dezvoltării noilor relații cu partenerii comerciali

cheie, inclusiv cu China, Japonia, Rusia și SUA, unde principalele provocări

comerciale se referă adesea la birocrația transfrontalieră, mai degrabă decât la

aspectele tradiționale privind reducerea tarifelor la frontiere. Pentru a simplifica

lucrurile pentru comercianții onești, concomitent cu menținerea unor standarde

ridicate de securitate, UE a îmbunătățit cooperarea vamală cu partenerii strate-

gici. Cu Statele Unite ale Americii a urmărit recunoașterea reciprocă a standarde-

lor de securitate vamală – pentru a evita impunerea unei sarcini administrative

excesive asupra întreprinderilor care își desfășoară activitatea în legalitate – și s-a

opus impunerii scanării tuturor exporturilor. Cu ocazia reuniunii Consiliului Eco-

nomic Transatlantic cu Statele Unite ale Americii din 17 decembrie s-au întreprins

acțiuni concrete pentru a promova un mediu de afaceri orientat spre viitor care

reduce barierele normative și încurajează inovarea, standardele comune și teh-

nologia de vârf. Delegații au convenit asupra unei abordări comune în ceea ce

privește sistemele de evidență electronică a datelor medicale și să își îndrepte

atenția asupra accesului la materii prime, la produse ecologice, la politica inovă-

rii, la nanotehnologii, la achiziții ecologice și la inovarea socială. De asemenea, au

lansat un site internet comun împotriva contrafacerii.

Sursă: Biroul de analiză a politicilor economice al Țărilor de JoS – CPB.

evolUțIa ComeRțUlUI moNdIal îN volUmian. 2007-sept. 2010, 2000 = 100 (CPB)

180

%

140

120

100

2007 2008 2009 2010 2011

160

SUSțINeRea aPăRătoRIloR dRePtURIloR omUlUI

Cele mai recente date arată că prin Instrumentul european pentru democrație și drepturile omului, în 2010 s-au angajat 150 milioane EUR, fiind cofinanțate aproximativ 550 de noi proiecte în materie de drepturile omului în aproape o sută de țări, proiecte puse în aplicare în principal de către organizațiile societății civile.

96

Uniunea Europeană și Japonia au convenit asupra recunoașterii reciproce a

standardelor de securitate vamală. Cu China, UE a colaborat în vederea întăririi

măsurilor vamale de protecție a drepturilor de proprietate intelectuală. La

21 decembrie a avut loc dialogul economic și comercial la nivel înalt UE-China.

Președintele Comisiei Europene,

José Manuel Barroso, a ținut un discurs

programatic la Beijing, în luna aprilie.

Președintele a subliniat interesul comun al

UE și al Chinei de a aborda provocările

mondiale, precum criza economică și

financiară, schimbările climatice și energia.

© A

ndy

Won

g / A

P / R

epor

ters

Steagurile Vietnamului, Australiei și

Thailandei, printre multe altele, au fost

ridicate în fața sediului principal al UE de la

Bruxelles în luna octombrie, cu ocazia

summitului ASEM, la care au participat

lideri din Asia și din Europa.

© T

hier

ry M

onas

se /

Belg

a

Operațiuni comerciale cu Coreea de Sud

Semnarea acordului de liber schimb UE-Coreea, parafat în octombrie 2009, a avut loc cu ocazia summitului UE-Coreea de Sud din octombrie, fapt ce a confir-mat perspectivele unor evoluții comerciale semnificative. Deja Coreea de Sud este cel de al optulea partener comercial ca mărime al UE, în timp ce pentru Coreea de Sud, UE a devenit a doua destinație ca mărime pentru exporturi. Acor-dul prevede liberalizarea progresivă a comerțului cu bunuri și servicii, precum și norme privind concurența și ajutorul de stat, proprietatea intelectuală și achizițiile publice. Pentru a aborda obstacolele netarifare în calea comerțului, acordul cuprinde dispoziții specifice privind produsele electronice, vehiculele cu motor și piesele aferente, produsele farmaceutice, dispozitivele medicale și pro-dusele chimice. Acesta va aduce beneficii importante operatorilor economici și consumatorilor și va transmite, fără echivoc, mesajul că liberalizarea comerțului este un element-cheie pentru redresarea economiei mondiale.

Negocierile pentru un acord bilateral de liber schimb cu Singapore au fost lan-

sate în martie, iar cele cu Malaysia la summitul UE-Asia (ASEM) din octombrie. La

summitul din aprilie cu Japonia s-a convenit asupra mecanismelor de consolidare

a legăturilor economice și comerciale, fiind instituit un grup la nivel înalt pentru

a prezenta un raport cu ocazia summitului din anul următor asupra modalităților

de intensificare a relațiilor.

UE și Rusia au încheiat tratativele bilaterale privind aderarea Rusiei la OMC în

noiembrie. Progresele înregistrate în negocierile privind acordurile de liber

schimb cu Canada și Ucraina au deschis calea unor evoluții semnificative în

comerțul mondial și a unor noi oportunități de realizare a schimburilor comerci-

ale pe aceste piețe în expansiune pentru întreprinderile și investitorii UE. De

asemenea, s-au realizat progrese semnificative în negocierile cu India, ambele

părți convenind asupra principalelor componente ale unui pachet final cu ocazia

summitului UE-India din 10 decembrie. S-a convenit ca ambele părți să depună

toate eforturile necesare pentru a încheia negocierile cât mai rapid posibil.

97 r a p o r t g e n e r a l 2 0 1 0 | U e Î n l U m e

În cadrul summitului UE cu America Latină și Zona Caraibilor din mai (a se vedea

pagina 89) s-a deschis un nou capitol al relațiilor comerciale. Este vorba despre un

acord de asociere interregional global care include dialogul politic, cooperarea și

comerțul, precum și despre un acord comercial cu Columbia și Peru. Liderii UE și

Mercosur au convenit, de asemenea, să relanseze negocierile privind un acord de

asociere UE-Mercosur care să trateze aspecte politice, de cooperare și comerciale. În

același timp, diferendul comercial de cea mai mare durată al UE – cu privire la

banane și nivelul tarifelor vamale și al preferințelor acordate de către UE țărilor din

Africa, Zona Caraibilor și Pacific (ACP) – a fost soluționat într-un mod care este

echitabil pentru producătorii din America Latină și din ACP. S-a semnat un acord cu

țările din America Latină și cu Statele Unite ale Americii. Parlamentul European ar

trebui să ratifice acordul în primul trimestru al anului 2011.

UE a continuat să abordeze denaturările concurenței în comerțul internațional

prin utilizarea instrumentelor sale de protecție comercială (măsuri antidumping,

antisubvenții și de salvgardare), cu respectarea deplină a regulilor OMC. În pri-

mele 10 luni ale anului 2010 s-au deschis șaisprezece noi cazuri și s-au impus

șapte măsuri definitive. În pofida încetinirii creșterii economice la nivel mondial,

măsurile de protecție a comerțului din 2009 au afectat numai aproximativ 0,5 %

din comerț. În cursul anului, OMC a emis decizia sa privind diferendul dintre UE și

SUA cu privire la subvențiile acordate Airbus și Boeing. O decizie a OMC din iunie

a criticat acordarea unor împrumuturi cu un nivel redus al dobânzii către Airbus.

UE a contestat decizia din iulie, continuând în același timp să negocieze în vede-

rea găsirii unei soluții.

De asemenea, Comisia a formulat propuneri în domeniul investițiilor străine

directe (un nou domeniu de competență al UE ca urmare a intrării în vigoare a

Tratatului de la Lisabona), prezentând modul în care investițiile pot fi folosite

pentru a stimula competitivitatea și comerțul, având ca rezultat creștere econo-

mică și locuri de muncă (20). În octombrie, pentru a stimula în mod necesar

redresarea economică, UE a făcut apel la principalii săi parteneri comerciali pen-

tru a înlătura peste 330 de bariere protecționiste și măsuri restrictive instituite în

perioada de criză economică, și care, contrar angajamentului asumat la G20 și

reiterat la summiturile G20 de la Toronto (iunie 2010) și Seul (noiembrie 2010), nu

au fost înlăturate în pofida semnalelor de redresare economică.

A fost soluționat diferendul comercial de cea

mai lungă durată al UE, și anume cel privind

bananele, prin semnarea unui acord cu

țările din America Latină și cu Statele Unite.

© G

ary

Braa

sch

/ Cor

bis

98

S-a ajuns la un consens cu privire la acordul comercial de combatere a contrafa-

cerii, ceea ce contribuie la un control mai bun în țările dezvoltate, restrângând

piața bunurilor contrafăcute și întărind protecția privind drepturile de autor

pentru bunurile și produsele brevetate în UE sau cu indicație geografică UE. În

ansamblu, UE a continuat să promoveze accesul la piețe pentru bunurile și servi-

ciile UE prin intermediul echipelor locale de acces pe piață și, dacă este necesar,

prin acțiuni în cadrul OMC.

De asemenea, comerțul îndeplinește un rol vital în dezvoltare și în redresarea

economică. Parte a răspunsului la inundațiile care au afectat Pakistanul în luna

august, Comisia a propus un acces mai bun pe piață pentru produsele pakista-

neze. Obiectivul acestei măsuri era consolidarea încrederii în rândul investitorilor

și oferirea de sprijin în vederea redresării economiei. Odată aprobate, preferințele

propuse ar liberaliza aproximativ 30 % din exporturile Pakistanului în UE, respec-

tiv 900 milioane EUR din schimburile comerciale actuale.

Ridicarea restricțiilor la importurile în Malaysia

Malaysia a ridicat în luna martie cerințele complexe la controalele pentru brânza de proveniență din statele membre UE. Conform măsurii în vigoare din 2008, fiecare transport trebuia să fie însoțit de un certificat de sănătate și de un certifi-cat de analiză care să ateste absența listeriozei într-un eșantion de 25 g. Malaysia a susținut că aceasta este o măsură de salvgardare importantă și legitimă. UE a invocat propriile norme și măsuri de control riguroase, precum și standardele internaționale elaborate pentru testarea prezenței listeriozei în 2009 și a susținut cu succes că în ceea ce privește controalele impuse de Malaysia, acestea erau disproporționate. Pe lângă promovarea și simplificarea comerțului, această acțiune reinstituie dinamismul comerțului UE care numai în 2008 se ridica la aproximativ 3 milioane EUR.

dIN Ce țăRI ImPoRtă Ue?Cotele importurilor în UE, ian.-oct. 2010

Sursă: Comisia Europeană.

norvegia5,22 %

norvegia3,10 %

rusia10,37 %

rusia6,35 %

china18,93 %

china8,34 %

Japonia4,39 % Japonia

3,27 %

altele41,11 %

altele48,52 %

turcia2,83 % turcia

4,49 %elveția5,71 %

elveția7,78 %

SUa11,43 %

SUa18,15 %

CătRe Ce țăRI exPoRtă Ue?Cotele exporturilor din UE, ian.-oct. 2010

Sursă: Comisia Europeană.

99 r a p o r t g e n e r a l 2 0 1 0 | U e Î n l U m e

e x t I N d e R e a

Negocierile de aderare cu Croația și cu Turcia au continuat în 2010 și au fost lansate noi negocieri cu Islanda. Procesul de extindere a adus beneficii Europei, în sensul cel mai larg, inclusiv un grad mai ridicat de securitate și prosperitate pentru Uniune, precum și stimu-lente pentru reformă în țările care doresc să devină membre ale UE. De asemenea, a sprijinit politicile UE în domeniile energiei, transporturi-lor, mediului, schimbărilor climatice și securității cetățenilor. În același timp, procesul de extindere a consolidat relațiile dintre popoare: în special, de la 15 decembrie, cetățenii din Albania și Bosnia și Herțegovina pot călători fără viză în UE, o facilitate similară celei de care au beneficiat în 2010, tot pentru prima dată, cetățenii din Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei, Muntenegru și Serbia.

Sursă: Comisia Europeană.

țăRI CaNdIdate șI țăRI PoteNțIal CaNdIdate

1

2

A B

3 C

D4

5

țări candidate:1. islanda2. croația3. muntenegru4. Fosta republică iugoslavă a macedoniei5. turcia

țări potențial candidate:a. Bosnia și herțegovinaB. Serbiac. Kosovo (*)d. albania

(*) Conform Rezoluției 1244/1999 a Consiliului de Securitate al ONU.

Reformele au continuat în toate țările implicate în procesul de extindere, deși

într-un ritm inegal. Acestea s-au referit la democrație și drepturile omului, la

gestionarea economică și la alinierea legislației naționale la standardele și

legislația UE. O serie de probleme continuă să existe, în special în ceea ce privește

buna guvernanță, statul de drept și libertatea de exprimare. Deplina cooperare

cu Tribunalul Penal Internațional pentru Fosta Iugoslavie (TPII) rămâne o condiție

a procesului de aderare în cazul mai multor țări, iar progresele au fost, de aseme-

nea, frânate de chestiuni bilaterale.

100

În Balcanii de Vest s-au înregistrat progrese în cooperarea regională, iar responsa-

bilitatea regională a fost consolidată. Lucrările au avansat în ceea ce privește

Comunitatea Energiei, Acordul central european de comerț liber (CEFTA) și Obser-

vatorul transporturilor din Europa de Sud-Est; s-a deschis Școala Regională de

Administrație Publică din Muntenegru, finanțată de UE. A fost semnat un memo-

randum de înțelegere revizuit în materie de cooperare regională privind com-

baterea criminalității organizate și a formelor grave de criminalitate în Balcanii de

Vest. Cooperarea regională a întâmpinat însă dificultăți în privința unor aspecte,

din cauza divergențelor referitoare la statutul Kosovo. Perspectiva europeană

pentru Balcanii de Vest a fost din nou clar confirmată în cadrul reuniunii la nivel

înalt UE-Balcanii de Vest, care a avut loc în luna iunie la Sarajevo.

În ceea ce privește țările candidate, Croația și-a îmbunătățit în continuare capaci-

tatea de a-și asuma obligațiile de membru, iar pregătirile în vederea îndeplinirii

cerințelor UE au înregistrat progrese. Treizeci și patru din cele 35 de capitole de

negociere în vederea aderării au fost deschise, iar 28 sunt închise provizoriu. Nego-

cierile ar trebui să se încheie de îndată ce Croația va îndeplini cerințele restante

nesoluționate în domeniul judiciar și al drepturilor fundamentale, al combaterii

corupției, al politicii în domeniul concurenței, al reformei administrației publice, al

sprijinirii minorităților și al returnării refugiaților. Relațiile Croației cu țările vecine, în

special cu Serbia și cu Slovenia, au cunoscut un nou impuls.

Turcia și-a modificat constituția: reformele aduse sistemului său politic și juridic

vizează o serie de acțiuni prioritare în domeniul său judiciar și al drepturilor fun-

damentale. Însă este necesar ca aceste decizii să fie puse în aplicare și, în special,

să se asigure libertatea de exprimare în practică. Negocierile de aderare au

avansat, deși într-un ritm destul de lent. În etapa actuală, Turcia trebuie să își

intensifice eforturile, în special în ceea ce privește respectarea obligației de

punere în aplicare deplină și nediscriminatorie a protocolului adițional la acordul

de asociere. Nu s-au înregistrat progrese în direcția normalizării relațiilor bilate-

rale cu Ciprul. Pentru UE, politica externă mai activă a Turciei în vecinătatea

extinsă reprezintă un atu, cu condiția ca această politică să fie dezvoltată ca o

completare la procesul de aderare al acestei țări și în coordonare cu UE.

În Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei, progresele au fost inegale, fiind

necesare mai multe eforturi în ceea ce privește independența sistemului judiciar,

combaterea corupției, reforma administrației publice și libertatea de exprimare

în mass-media. Dialogul politic trebuie, de asemenea, consolidat. În raportul său

privind progresele înregistrate, prezentat în luna noiembrie, Comisia și-a reiterat

recomandarea privind deschiderea negocierilor de aderare. Este în continuare

esențial să se găsească o soluție la problema denumirii țării.

Islanda îndeplinește criteriile politice

de aderare la UE și, în ciuda faptului că

a fost puternic afectată de criza bancară,

este bine pregătită pentru a lua

măsurile necesare în vederea îndeplinirii

cerințelor de aderare la UE.

© N

orb

ert E

isel

e-H

ein

/ Im

ageb

roke

r / B

elga

ISlaNda NegoCIa Ză adeRaRea la UNIUNe

Pe baza unui aviz pozitiv al Comisiei privind cererea Islandei de aderare la

UE (21), Consiliul European a decis în iunie să deschidă negocierile de aderare;

acestea au fost lansate în luna iulie, cu ocazia primei Conferințe

interguvernamentale. În noiembrie, a fost demarat procesul de „evaluare” a legislației islandeze pentru stabilirea compatibilității

cu legislația UE.

101 r a p o r t g e n e r a l 2 0 1 0 | U e Î n l U m e

Dintre candidații potențiali, Albania a instituit un cadru constituțional și legis-

lativ, însă persistă unele deficiențe în ceea ce privește eficacitatea și stabilitatea

instituțiilor democratice albaneze, în special parlamentul, politizarea constantă a

administrației publice, reforma sistemului judiciar în curs, aplicarea principiului

statului de drept, în special în combaterea corupției și a criminalității organizate

și punerea în aplicare a legislației privind drepturile omului. În avizul emis în

noiembrie cu privire la cererea de aderare a Albaniei, Comisia a recomandat ca

negocierile să fie deschise după ce această țară va atinge nivelul necesar de

îndeplinire a criteriilor de aderare.

Alegerile generale din octombrie organizate în Bosnia și Herțegovina au res-

pectat, în general, standardele internaționale, însă este necesar ca această țară să

își revizuiască legea fundamentală pentru a elimina incompatibilitățile cu

Convenția europeană a drepturilor omului. Au fost realizate doar progrese limi-

tate în reforma sistemului judiciar și a administrației publice, precum și în abor-

darea problemei corupției, însă situația s-a îmbunătățit în ceea ce privește

refugiații și persoanele returnate și cooperarea regională. Progrese limitate au

fost înregistrate în direcția îndeplinirii condițiilor restante pentru închiderea

Biroului Înaltului Reprezentant.

Acordul interimar dintre Serbia și UE a intrat în vigoare la 1 februarie 2010, iar în

iunie a început procesul de ratificare a Acordului de stabilizare și de asociere.

Serbia a continuat procesul de punere în aplicare a agendei de reformă, însă

sunt necesare eforturi suplimentare în domeniul statului de drept și al reformei

administrației publice. În octombrie, Consiliul i-a solicitat Comisiei să pregătească

un aviz privind cererea de aderare a Serbiei. În iulie 2010, UE și Serbia au semnat

un acord de asistență macrofinanciară. Cu toate că țara a cooperat cu TPII, două

persoane dintre cele puse sub urmărire – Ratko Mladić și Goran Hadžić – sunt

încă în libertate.

Kosovo a făcut importante progrese în privința inițiativelor identificate în comu-

nicarea Comisiei din 2009 privind Kosovo (22). Au avut loc reuniuni de dialog cu

privire la procesul de stabilizare și de asociere, au fost prezentate în decembrie

primele programe de cooperare transfrontalieră pentru Kosovo, iar misiunile

experților au evaluat capacitatea Kosovo în domeniul comerțului și al integrării.

Există în continuare provocări importante, în special în administrația publică, sis-

temul judiciar și lupta împotriva criminalității organizate și a corupției. În urma

avizului consultativ al Curții Internaționale de Justiție potrivit căruia declarația

unilaterală de independență a Kosovo nu a încălcat dreptul internațional și nici

Rezoluția 1244/1999 a Consiliului de Securitate al ONU, Adunarea Generală a ONU

a adoptat o rezoluție, susținută și de Serbia și UE, prin care salută disponibilitatea

UE de a facilita dialogul între Belgrad și Pristina. Mandatul misiunii UE de sprijinire

a statului de drept în Kosovo (EULEX) a fost prelungit până în luna iunie 2012.

mUNteNegRU: o NoUă țaRă C aNdIdată la adeRaRea la Ue

Consiliul European din decembrie a aprobat recomandarea făcută în luna noiembrie de Comisia Europeană de a acorda Muntenegrului statutul de țară candidată.

Negocierile de aderare vor fi deschise după ce această țară va fi atins nivelul necesar de îndeplinire a criteriilor de aderare. De-a lungul anului, Muntenegru a înregistrat progrese în privința criteriilor politice, a cadrului juridic și a capacității administrative și instituționale, însă sunt necesare o mai mare conștientizare și sensibilizare din partea administrației, a poliției și a sistemului judiciar în ceea ce privește aplicarea standardelor europene. De asemenea, statul de drept, în special în combaterea corupției și a criminalității organizate reprezintă în continuare o provocare importantă.

Croația a realizat în general progrese bune

în numeroase domenii, iar negocierile au

ajuns în faza finală.

© Im

age

Sour

ce /

Rep

orte

rs

102

P o l I t I C a e U R o P e a N ă d e v e C I N ătat e

Politica externă a Europei are atât un caracter global, cât și unul spe-cific local. În consecință, UE a investit masiv în 2010, la fel ca în anii precedenți, pentru a sprijini țările din vecinătatea sa în rezolvarea problemelor și pentru a deveni parteneri mai apropiați.

Un raport (23) privind țările din vecinătatea imediată de la est și de la sud a reliefat

modul în care politica europeană de vecinătate promovează înțelegerea reci-

procă, atât prin intermediul contactelor interpersonale, cât și al întreprinderilor,

societății civile și legăturilor culturale. În pofida contextului uneori dificil din

aceste regiuni, UE a putut stabili cu vecinii săi un parteneriat favorabil reformei

încă de la lansarea politicii de vecinătate în 2004. Rezultatele concrete au fost

benefice atât pentru țările partenere, cât și pentru UE, chiar dacă punerea în

aplicare nu a fost, uneori, la nivelul conceperii acestei politici și la cel al legislației.

În relația cu Maroc au fost înregistrate progrese deosebite, printre care se numără

reuniunea la nivel înalt UE-Maroc organizată în luna martie, la Granada, prima de

acest tip cu o țară mediteraneeană, și a fost încheiat un acord privind participarea

acestei țări la anumite programe și agenții ale UE. Au fost finalizate negocierile

privind liberalizarea comerțului cu produse agricole și au loc discuții cu privire la

liberalizarea comerțului cu servicii și investiții. Și Tunisia a abordat chestiunea

liberalizării comerțului cu servicii și investiții și s-a arătat interesată, ca de altfel și

Egiptul și Iordania, de obținerea unui „statut avansat” în relațiile cu UE. Algeria a

convenit să înființeze o subcomisie pentru dialog politic, securitate și drepturile

omului. Acordul-cadru aflat în curs de negociere cu Libia, unde UE a decis să

deschidă un birou, va deschide calea dialogului și a cooperării pe termen lung.

Sunt în curs de negociere acorduri de asociere cu Armenia, Azerbaidjan, Georgia,

Moldova și Ucraina, negocierile în paralel în vederea unui acord comercial cu

Ucraina fiind avansate, iar cele pentru alte acorduri fiind în faza pregătitoare. Au

fost demarate pregătirile pentru noi activități de consolidare instituțională,

menite să sprijine aceste țări la negocierea și punerea în aplicare a acordurilor. Au

fost create noi subcomisii specializate pentru a întări relațiile bilaterale ale UE cu

Armenia, Azerbaidjan și Georgia. A fost consolidat, de asemenea, dialogul cu

partenerii privind drepturile omului. Au fost semnate acorduri de facilitare a eli-

berării vizelor și de readmisie cu Georgia și au fost lansate pregătirile pentru

negocierea unor acorduri similare cu Armenia, Azerbaidjan și Belarus. Sunt în

curs dialoguri privind liberalizarea vizelor cu Moldova, Rusia și Ucraina. De ase-

menea, s-a convenit asupra unui plan comun de măsuri interimare cu Belarus.

Planurile de acțiune bilaterale convenite cu diferite țări sunt completate la nivel

regional. Parteneriatul estic a devenit pe deplin operațional, fiind organizate

două reuniuni ale miniștrilor de externe (24), în timpul cărora s-a realizat un bilanț

al realizărilor politice și au fost revizuite programele de lucru, în care sunt planifi-

cate peste 70 de activități. În luna martie a fost lansat un proiect de mediu în

favoarea regiunii, în vederea creării unui sistem comun de informații în materie

de mediu. Odată cu intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona și cu crearea

Serviciului European de Acțiune Externă, noua coerență de care beneficiază

politica externă a UE oferă acum posibilitatea discutării aspectelor de securitate

și stabilitate în cadrul Parteneriatului estic.

INveStIțII îN vIItoR

Până în luna decembrie 2010, la doar 30 de luni de la lansarea sa, Facilitatea de

investiții pentru vecinătate a furnizat în total granturi în valoare de

280 milioane EUR, mobilizând un total de 12 miliarde EUR în fonduri de la instituțiile

financiare europene. Aceste sume au permis realizarea unor operațiuni în

valoare de peste 7,3 miliarde EUR, inclusiv investiții în domeniul energiilor

regenerabile, cum ar fi ferma eoliană de 200 MW în Golful El Zayt din Egipt și stația

de epurare a apei din Liban.

103 r a p o r t g e n e r a l 2 0 1 0 | U e Î n l U m e

Abordarea regională din sud a fost continuată în cadrul Uniunii pentru

Mediterana. Cu toate că întâlnirea la nivel înalt a Uniunii pentru Mediterana, care

ar fi trebuit să aibă loc mai întâi în luna iunie, apoi în noiembrie, a fost amânată

de două ori, au fost organizate reuniuni ministeriale sectoriale în sectorul apelor,

turismului, muncii și ocupării forței de muncă, în sectorul economic și al afaceri-

lor financiare și al Facilității euromediteraneene de investiții și parteneriat.

R ă S P U N S U l l a C R I Z e l e U m a N I ta R e

Împreună, Comisia Europeană și statele membre reprezintă cel mai important donator de ajutoare umanitare din lume. În UE, ajutorul umanitar continuă să se bucure de un larg sprijin, după cum a confir-mat un sondaj realizat în întreaga UE: opt din 10 cetățeni ai UE consi-deră important ca UE să finanțeze ajutorul umanitar dincolo de pro-priile frontiere (25). Contextul umanitar global este din ce în ce mai des marcat de catastrofe naturale grave și de reducerea spațiului umani-tar în numeroase zone afectate de crize și conflicte. Guvernele și acto-rii nestatali sfidează uneori cele mai elementare forme de protecție prevăzute de dreptul internațional umanitar, limitând și mai mult marja de manevră pentru acțiuni umanitare. Totodată, impactul tot mai mare al schimbărilor climatice a dus la o creștere puternică a numărului de persoane afectate de catastrofele naturale în 2010.

Catastrofele naturale au ridicat probleme importante în 2010. Cutremurul din

Haiti a determinat o reacție imediată din partea serviciilor de protecție civilă și

ajutor umanitar ale Comisiei. Acestea au trimis experți în vederea evaluării nevo-

ilor și a coordonării răspunsului UE, au localizat pagubele și au alocat asistență în

valoare de 120 milioane EUR. Centrul de monitorizare și informare al Comisiei a

coordonat asistența în materie de protecție civilă acordată de statele membre

ale UE, trimițând module europene de răspuns rapid și alocând un sprijin finan-

ciar al UE de 4,4 milioane EUR pentru transportul ajutoarelor. Înaltul Reprezentant

Catherine Ashton a reprezentat întreaga Uniune Europeană la conferința dona-

torilor, organizată în luna martie la New York, unde a prezentat un angajament

colectiv de peste 1 miliard EUR.

Înaltul Reprezentant al UE,

Catherine Ashton, vizitând o tabără de

refugiați din Haiti, în martie 2010

© U

niun

ea E

urop

eană

104

De asemenea, în Africa Subsahariană, UE a ajutat victimele secetei, inundațiilor,

conflictelor, epidemiilor și insecurității alimentare. Sudan a primit 131 milioane EUR

pentru sprijinirea populațiilor vulnerabile din Darfur, Sudanul de Sud și zonele de

tranziție. În Sahel, finanțarea a contribuit la diminuarea efectelor secetei și

insecurității alimentare. Pentru regiunea Cornului Africii au fost furnizate 20 mili-

oane EUR în vederea contracarării efectelor conflictului și ale secetei. În Kenya, UE

a finanțat eforturile de ajutorare a taberelor din Dadaab, cele mai mari tabere de

refugiați din lume, care găzduiesc un număr din ce în ce mai mare de somalezi care

părăsesc zona de conflict, unde legea și ordinea au fost tulburate.

Mecanismul de protecție civilă al UE a fost activat ca răspuns la șase situații de

urgență din afara teritoriului său. În șapte regiuni de pe glob au fost derulate

programe de diminuare a riscurilor de catastrofe. Fiecare euro cheltuit pentru

consolidarea capacităților, formare și sensibilizare, sisteme de alertă rapidă și

planificare de urgență valorează cât 4 euro cheltuiți pentru răspunsuri umanitare

după producerea unei catastrofe. În octombrie, Comisia a propus (26) măsuri de

îmbunătățire a eficienței, coerenței și vizibilității răspunsului UE la dezastre.

UE a acordat ajutoare victimelor „crizelor uitate”, inclusiv minorității hmong din

Thailanda, populațiilor afectate de conflicte interne din Columbia, din provincia

Mindanao din Filipine și din nordul Yemenului, refugiaților sahraoui din Algeria și

refugiaților din Bhutan care trăiesc în Nepal.

Cele maI gRave INUNdațII dIN IStoRIa PakIStaNUlUI

Răspunsul umanitar al UE la inundațiile grave provocate de ploile musonice din

august în Pakistan a fost unul semnificativ. Comisia a acordat asistență umanitară în

valoare totală de 150 milioane EUR și a coordonat ajutoarele în natură ale

statelor membre, utilizând, pentru prima dată, capacitatea de transport

aerian civil strategic, în coordonare cu Statul Major al UE.

La 12 ianuarie 2010, Haiti a fost afectat de

cel mai puternic cutremur pe care l‑a

cunoscut vreodată. În cursul anului,

Uniunea Europeană a oferit atât asistență

umanitară, cât și ajutor pentru dezvoltare

pentru a ajuta la reconstrucția țării.

© U

niun

ea E

urop

eană

105 r a p o r t g e n e r a l 2 0 1 0 | U e Î n l U m e

C o o P e R a R e a P e N t R U d e Z v o lta R e

Tratatul de la Lisabona definește dezvoltarea ca politică de sine stă-tătoare, la fel de importantă ca și celelalte componente ale politicii externe a UE. Acesta pune un nou accent pe coordonarea politicilor de dezvoltare ale Uniunii și ale statelor membre și pe coerența între politica de dezvoltare și celelalte politici ale UE. Această abordare coincide cu o schimbare menită să integreze politica de dezvoltare a UE în agenda Europa 2020. Îndepărtându-se de modelul dona- tor-beneficiar, politica este una de interes reciproc: lucrând în par-teneriat cu țările în curs de dezvoltare pentru a le oferi oportunități sustenabile și care favorizează incluziunea în vederea creșterii și a reducerii sărăciei, aducând în același timp beneficii UE.

Fondurile furnizate de UE rămân în continuare semnificative. Împreună cu statele

sale membre, UE furnizează în prezent ajutoare în valoare de aproape 50 mili-

arde EUR, ceea ce înseamnă că valoarea acestora s-a dublat în ultimii 10 ani. În

calitate de cel mai mare donator mondial, UE și-a reafirmat angajamentul în ceea

ce privește acordarea de ajutoare care să atingă, până în 2015, ținta de 0,7 % din

venitul național brut. Și statele membre au convenit să adopte măsuri realiste și

controlabile în vederea îndeplinirii angajamentelor lor individuale.

Asistența furnizată de UE este foarte concretă. Comisia acordă anual peste

600 milioane EUR pentru securitate alimentară, asigurând populației accesul atât

fizic, cât și economic la alimentele de bază necesare. În perioada 2004-2010, 24

de milioane de persoane care trăiesc în condiții de sărăcie extremă au primit

semințe și unelte, transferuri directe de numerar și alimente.

Facilitatea pentru alimente a UE, aprobată în 2009, a cărei valoare se ridică la

1 miliard EUR, este pe cale să asigure un răspuns rapid și eficient la insecuritatea

alimentară. Peste 50 de milioane de persoane au beneficiat de acest ajutor, iar

rezultatele încep să se vadă. Zimbabwe este un exemplu concret. În această țară

au fost distribuite 26 000 de tone de semințe și îngrășăminte unui număr de

176 000 de agricultori vulnerabili. Monitorizarea geografică prin satelit a contri-

buit, la rândul său, la asigurarea unei puneri în aplicare eficiente.

În luna martie, UE a dat un nou impuls securității alimentare în țările în curs de

dezvoltare prin două noi cadre politice. Unul dintre acestea se axează pe progre-

sele către eliminarea sărăciei și foamei, iar celălalt pe maximizarea eficacității

sprijinului umanitar în situațiile de criză în care insecuritatea alimentară amenință

viața oamenilor. Comisia a promovat conceptul unui model de agricultură ecolo-

gică și durabilă, adaptat la realitatea țărilor și piețelor în curs de dezvoltare. Acest

model sporește productivitatea micilor agricultori și capacitatea de adaptare a

comunităților rurale, pentru a garanta disponibilitatea, accesibilitatea și calitatea

nutrițională adecvată a alimentelor.

aCCeS dURabIl la aPa PotabIlă

Programele în domeniul apei și salubrizării, care sprijină dezvoltarea infrastructurii pentru sistemele de apă potabilă și eliminarea apelor reziduale și asigură condiții sanitare și de igienă de bază, se ridică la aproape 400 milioane EUR anual. Din 2004, peste 31 de milioane de persoane au fost racordate la instalațiile de apă potabilă, iar 9 milioane la instalații de salubrizare.

Facilitatea pentru alimente a UE în valoare

de 1 miliard EUR, convenită în 2009, permite

UE să reacționeze rapid la problemele

generate de creșterea prețurilor alimentelor

în țările în curs de dezvoltare.

© U

niun

ea E

urop

eană

106

Politica de dezvoltare a înregistrat evoluții majore pe parcursul acestui an. Cu

doar cinci ani înainte de expirarea termenului-limită din 2015 de realizare a

Obiectivelor de dezvoltare ale mileniului, Comisia a prezentat o serie de propu-

neri care vizează domenii precum dezvoltarea și educația (27), egalitatea de șanse

între femei și bărbați (28), fiscalitatea (29), finanțarea, sănătatea (30), eficacitatea

ajutorului (31) și securitatea alimentară (32). Abordarea Comisiei de a mobiliza mai

multe resurse financiare pentru dezvoltare a fost aprobată în cadrul reuniunii la

nivel înalt a UE din luna iunie, intensificând pregătirile UE în perioada premergă-

toare reuniunii speciale la nivel înalt a ONU, dedicată revizuirii ODM, care a avut

loc la New York în septembrie.

Schimbările survenite în arhitectura de dezvoltare globală impun o coordonare

mai intensă și sinergii sporite între toți partenerii, în scopul eradicării sărăciei și al

dezvoltării durabile a populațiilor sărace. În consecință, UE și-a intensificat dialo-

gurile pe tema dezvoltării și cooperarea practică cu principalii parteneri strate-

gici. A fost relansată cooperarea cu SUA, cu accent pe schimbările climatice și

securitatea alimentară, iar la Tokyo a avut loc primul dialog politic pe tema dez-

voltării între UE și Japonia. S-a convenit asupra cooperării trilaterale dintre UE,

Brazilia și Haiti, fiind demarate pregătirile practice. În martie a fost lansat un dia-

log oficial între toate părțile angajate în cooperarea pentru dezvoltare în vederea

creșterii gradului de implicare a societății civile și a autorităților locale.

Documentul privind coerența politicilor în favoarea dezvoltării adoptat în primă-

vară a trasat răspunsurile UE la provocările globale din domeniile comerțului și

finanțelor, schimbărilor climatice, securității alimentare globale, migrației și

securității. În document s-au propus mecanisme care să asigure luarea în consi-

derare a obiectivelor de dezvoltare și compatibilitatea acestora cu celelalte

obiective ale UE (33). Înființarea Serviciului European de Acțiune Externă este

esențială pentru consolidarea coerenței politicilor.

deZvoltaRea eSte o PReoCUPaRe la NIvel moNdIal

Cu ocazia summitului G20 din luna noiembrie, de la Seul, UE a pledat cu succes ca dezvoltarea să fie inclusă –

pentru prima dată – pe agenda G20, ferm ancorată în strategia sa în materie de

creștere și investiții.

UE a finanțat programe de promovare a

școlarizării, cum ar fi acest proiect din

Timorul de Est, prin care elevii din clasele

mici primesc o masă în cursul dimineții

pentru a încuraja înscrierile și prezența la

școală, precum și pentru a spori capacitatea

de învățare a elevilor.

© M

artin

e Pe

rret

/ U

N P

hoto

107 r a p o r t g e n e r a l 2 0 1 0 | U e Î n l U m e

O comunicare din octombrie privind viitorul relațiilor dintre UE și Africa (34) a

prezentat rolul Africii de actor economic, comercial și politic în plină emergență.

Comunicarea a identificat o serie de domenii strategice în care UE și Africa și-ar

putea consolida și mai mult relațiile, cu avantaje reciproce, și a propus acțiuni

concrete pentru următorii ani. În luna noiembrie, a avut loc la Sirte (Libia) reuni-

unea la nivel înalt UE-Africa, actualul „G80”, la care au fost reprezentați aproxima-

tiv 1,5 miliarde de locuitori și în cadrul căreia a fost stabilit un plan de acțiune

destinat celor două continente în următorii ani, cu tema „Creștere, locuri de

muncă și investiții”. UE și Africa au convenit să extindă cooperarea bilaterală în

ceea ce privește pacea și securitatea, guvernanța democratică și drepturile

omului, energia, comerțul și infrastructura, migrația, știința și tehnologia, TIC și

spațiul cosmic. Acestea s-au angajat să colaboreze mai strâns în cadrul forumuri-

lor internaționale, astfel încât să realizeze progrese în abordarea unor provocări

precum schimbările climatice și realizarea Obiectivelor de dezvoltare ale mile-

niului. De asemenea, liderii au convenit să intensifice dialogul politic și strategic

dintre UE și Africa.

La Consiliul comun ACP-UE care a avut loc în iunie la Ouagadougou, a fost sem-

nată o versiune revizuită a Acordului de la Cotonou, pentru care negocierile au

fost încheiate cu succes în martie. Acest acord ia în considerare tendința către o

diferențiere mai clară în plan regional (35). Noul text al acordului reafirmă angaja-

mentul de a realiza Obiectivele de dezvoltare ale mileniului și prevede legături

mai strânse între securitate și dezvoltare. Acordul recunoaște rolul Uniunii Afri-

cane și confirmă angajamentul față de dialogul politic de sprijinire a multilatera-

lismului.

În septembrie, Comisia Europeană a aprobat primele decizii de finanțare în con-

textul alocării în valoare de 264 milioane EUR din 2010 pentru mecanismul de

vulnerabilitate FLEX, menit să sprijine cele mai vulnerabile țări din Africa, Zona

Caraibilor și Pacific pentru a face față impactului crizei financiare globale și decli-

nului economic. 19 țări au fost ajutate să își mențină nivelul cheltuielilor publice

în domeniile prioritare și să reducă impactul social al recesiunii. De acest instru-

ment pe termen scurt, care a furnizat 500 milioane EUR în perioada 2009-2010,

au beneficiat Antigua și Barbuda, Benin, Burkina Faso, Burundi, Republica Demo-

cratică Congo, Republica Centrafricană, Capul Verde, Grenada, Guineea-Bissau,

Haiti, Liberia, Lesotho, Malawi, Sierra Leone, Togo, Tonga, Tuvalu, Samoa și Zim-

babwe. Aceste 500 milioane EUR suplimentează Facilitatea pentru alimente de

1 miliard EUR și cele 200 milioane EUR alocate în 2008 în baza Fondului european

de dezvoltare pentru sprijinirea țărilor în curs de dezvoltare să facă față majorării

prețurilor la alimente. Prin aceste mecanisme specifice, UE a fost prima care a

acționat în conformitate cu recomandările summitului G20 din aprilie 2009 de la

Londra, și anume, redresarea durabilă și echilibrată.

S-a reflectat asupra unei noi decizii a Consiliului privind relațiile cu țările și terito-

riile de peste mări având legături constituționale cu statele membre ale UE,

decizie care va intra în vigoare în 2014. Temele sale principale – modernizarea,

competitivitatea și cooperarea – au fost reflectate în cadrul forumului politic

anual cu aceste țări și teritorii, organizat în martie.

PaRteNeRI îN CRIZă

Între 40 și 80 de milioane de persoane din țările în curs de dezvoltare vor ajunge în sărăcie absolută din cauza crizei. S-a convenit asupra unui set de măsuri prin care să fie alocate 215 milioane EUR în scopul sprijinirii a 11 țări africane și a două țări din Zona Caraibilor pentru a reduce deficitul lor bugetar guvernamental.

CINe ofeRă ajUtoR PeNtRU deZvoltaRe?Principalii donatori de ajutor oficial pentru dezvoltare. 2010 – previziuni.

Surse: Comisia Europeană și OCDE/CAD.

80

60

40

20

0

SUa

Ue

Japonia

2000 2002 2004 2006 2008 2010

miliarde €

108

Comerțul este un factor important în relațiile UE cu țările în curs de dezvoltare.

UE oferă acestor țări un acces preferențial fără egal pe piețele sale. Aceasta se

realizează parțial prin Sistemul generalizat de preferințe, un acord comercial care

permite reducerea tarifelor pentru mărfurile provenind din 176 de țări și teritorii

în curs de dezvoltare. O consultare publică asupra viitoarelor ajustări ale acestui

sistem, desfășurată în cursul acestui an, a fost însoțită de o propunere de derulare

a sistemului actual pentru încă cel mult doi ani, pentru a acorda un răgaz sufici-

ent Parlamentului European să analizeze noua propunere pe care Comisia

urmează să o prezinte la începutul anului 2011.

Dezvoltarea de acorduri de parteneriat economic constituie elementul-cheie al

parteneriatului comercial și pentru dezvoltare al UE cu țările din ACP. Negocierile

au continuat pentru toate regiunile africane, precum și pentru regiunile din

Pacific, cele mai avansate fiind negocierile cu Comunitatea de Dezvoltare a Africii

de Sud. Comisia asigură implementarea corespunzătoare a acordurilor deja

finalizate, de exemplu, în Zona Caraibilor sau în Papua Noua Guinee. Pentru

acordurile provizorii care au depășit faza de parafare sau semnare, procesul va

asigura coerența diferitelor regimuri comerciale și va garanta că relațiile comer-

ciale dintre UE și ACP au un temei juridic solid.

Asistența externă a UE produce rezultate în cadrul cooperării cu comunitățile și

guvernele locale. Comisia face eforturi ca banii contribuabililor să fie utilizați în

modul cel mai eficient și mai eficace. Însă, în perioade instabile, este necesar să

se asigure că politica de dezvoltare continuă să fie eficace. În consecință, în

octombrie a fost lansată o nouă consultare cu privire la modul în care politica de

dezvoltare a UE ar trebui să se adapteze și să evolueze.

SPRIjINIRea PRoIeC teloR îN ameRIC a latINă

Facilitatea de investiții pentru America Latină, care implică acordarea de granturi

în valoare de 125 milioane EUR până în 2013, a fost lansată cu ocazia reuniunii la nivel înalt UE-ALC care a avut loc în mai.

Obiectivul acesteia este de a mobiliza resurse financiare suplimentare pentru

proiectele de investiții în domenii precum interconectivitatea, infrastructura

energetică, transporturile, mediul, schimbările climatice, infrastructura

serviciilor sociale și dezvoltarea sectorului privat, în special a IMM-urilor. Această

facilitate combină granturile din partea UE cu împrumuturi de la instituțiile publice europene multilaterale sau bilaterale de

finanțare a dezvoltării și de la băncile regionale de dezvoltare din America

Latină. Se preconizează că această facilitate va genera investiții de peste

3 miliarde EUR în infrastructură.

Țările din Africa Subsahariană reprezintă în

continuare regiunea care beneficiază de cele

mai importante proiecte umanitare ale UE

din lume. În imagine, o tabără de refugiați

din Burundi.

© Y

ves

Hor

ent /

Uni

unea

Eur

opea

nă

109 r a p o r t g e n e r a l 2 0 1 0 | U e Î n l U m e

Note

(1) Decizia Consiliului din 26 iulie 2010 privind adoptarea de măsuri restrictive împotriva Iranului (2010/413/PESC) (JO L 195, 27.7.2010).

(2) Decizia Consiliului din 26 iulie 2010 privind organizarea și funcționarea Serviciului European de Acțiune Externă (2010/427/UE) (JO L 201, 3.8.2010).

(3) Summitul UE-SUA, Declarația comună (http://www.consilium.europa.eu/uedocs/cms_data/docs/pressdata/EN/foraff/117897.pdf).

(4) http://europa.eu/rapid/pressReleasesAction.do?reference=IP/10/371

(5) Declarația comună privind parteneriatul pentru modernizare (http://www.consilium.europa.eu/uedocs/cms_Data/docs/pressdata/en/er/114747.pdf).

(6) Concluziile summitului UE-Canada (http://www.consilium.europa.eu/uedocs/cms_data/docs/pressdata/en/er/114195.pdf).

(7) Declarația comună în urma summitului UE-Japonia (http://www.consilium.europa.eu/uedocs/cms_Data/docs/pressdata/en/er/114063.pdf).

(8) Acordul-cadru între Uniunea Europeană și statele sale membre, pe de o parte, și Republica Coreea, pe de altă parte (http://www.eeas.europa.eu/korea_south/docs/eu_republic_of_korea_framework-agreement_en.pdf).

(9) Comunicatul comun al celui de al patrulea summit UE-America Centrală (http://www.consilium.europa.eu/uedocs/cms_data/docs/pressdata/en/er/114558.pdf).

(10) Declarația comună a celui de al patrulea summit UE-Brazilia (http://www.consilium.europa.eu/uedocs/cms_data/docs/pressdata/en/er/115812.pdf).

(11) Planul executiv comun pentru parteneriatul strategic (http://www.consilium.europa.eu/uedocs/cms_data/docs/pressdata/en/er/114467.pdf).

(12) http://europa.eu/rapid/pressReleasesAction.do?reference=IP/10/1282&format=HTML&aged=0&language=en

(13) Concluziile Președinției Consiliului European, 12 octombrie 2010 (http://www.consilium.europa.eu/uedocs/cms_data/docs/pressdata/en/ec/116547.pdf).

(14) http://www.eunavfor.eu

(15) Aprobat la cea de a doua Conferință ministerială privind actele de piraterie din Mauritius, 7 octombrie 2010.

(16) În temeiul Rezoluției 1244/1999 a Consiliului de Securitate al ONU.

(17) Nota Consiliului – Set de instrumente pentru promovarea și apărarea tuturor drepturilor omului pentru persoanele lesbiene, gay, bisexuale și transgender (LGBT), 17 iunie 2010 (http://register.consilium.europa.eu/pdf/ro/10/st11/st11179.ro10.pdf).

(18) Adoptat de Grupul de lucru pentru drepturile omului al Consiliului la 9 iunie 2010 și de Comitetul politic și de securitate la 18 iunie 2010.

(19) Comunicarea Comisiei – Comerț, creștere și afaceri internaționale. Politica comercială – componentă-cheie a Strategiei Europa 2020 [COM(2010) 612].

(20) Comunicarea Comisiei – Către o politică europeană globală în domeniul investițiilor internaționale [COM(2010) 343].

(21) Avizul Comisiei privind cererea Islandei de aderare la Uniunea Europeană [COM(2010) 62].

(22) Comunicarea Comisiei – Kosovo – Drumul către concretizarea perspectivei europene [COM(2009) 534].

(23) Comunicarea Comisiei – Bilanțul politicii europene de vecinătate [COM(2010) 207].

(24) La Sopot (Polonia) și la Bruxelles.

(25) Eurobarometru, august: 79 % consideră că este important ca UE să finanțeze ajutorul umanitar în afara granițelor sale.

(26) Comunicarea Comisiei – Consolidarea răspunsului european în caz de dezastre: rolul protecției civile și al asistenței umanitare [COM(2010) 600].

(27) Documentul de lucru al serviciilor Comisiei – Îmbunătățirea cantitativă și calitativă a educației în țările în curs de dezvoltare [SEC(2010) 121].

(28) Documentul de lucru al serviciilor Comisiei – Planul de acțiune al UE privind egalitatea de șanse între femei și bărbați și emanciparea femeilor în dezvoltare 2010‑2015 [SEC(2010) 265].

(29) Comunicarea Comisiei – Taxe și dezvoltare. Cooperarea cu țările în curs de dezvoltare în ceea ce privește promovarea bunei guvernanțe în chestiuni fiscale [COM(2010) 163].

(30) Comunicarea Comisiei – Rolul UE în materie de sănătate globală [COM(2010) 128].

(31) Comunicarea Comisiei – Un plan de acțiune al UE în 12 puncte în sprijinul Obiectivelor de dezvoltare ale mileniului [COM(2010) 159].

(32) Comunicarea Comisiei – Un cadru de politică al UE în vederea sprijinirii țărilor în curs de dezvoltare în eforturile acestora de a răspunde provocărilor pe care le ridică securitatea alimentară [COM(2010) 127].

(33) Documentul de lucru al serviciilor Comisiei – Programul de lucru 2010‑2013 pentru coerența politicilor pentru dezvoltare [SEC(2010) 421].

(34) Comunicarea Comisiei privind consolidarea relațiilor UE-Africa – 1,5 miliarde de locuitori, 80 de țări, două continente, un viitor [COM(2010) 634].

(35) Decizia Consiliului din 14 mai 2010 privind semnarea, în numele Uniunii Europene, a Acordului de modificare pentru a doua oară a Acordului de parteneriat între membrii grupului statelor din Africa, zona Caraibelor și Pacific, pe de o parte, și Comunitatea Europeană și statele membre ale acesteia, pe de altă parte (2010/648/UE) (JO L 287, 4.11.2010).

capitolul 5 o uniune euRopeană mai

democRatică, mai eficientă și mai Responsabilă

Tratatul de la Lisabona – în vigoare din decembrie

2009 – a avut un impact imediat asupra activității

instituțiilor UE în 2010. Tratatul de la Lisabona pune

accentul pe asigurarea de rezultate pentru cetățenii UE

printr-un proces decizional mai eficient și mai

democratic. Acesta consolidează rolul Parlamentului

European în modelarea viitorului Europei. Parlamentul

a dobândit noi responsabilități de colegiuitor, ceea ce

influențează capacitatea acestuia de a lua decizii care

au un impact asupra vieții de zi cu zi a cetățenilor și

de a le proteja drepturile. Parlamentul a obținut

prerogative de codecizie pentru 50 de domenii

legislative suplimentare, ceea ce îi conferă drepturi

egale cu Consiliul în domeniile agriculturii, securității

energetice, imigrației, justiției și afacerilor interne,

sănătății și fondurilor structurale. În ceea ce privește

bugetul UE, tratatul plasează Parlamentul pe o poziție

de egalitate cu Consiliul pentru a decide cu privire la

toate cheltuielile UE și simplifică procedura

decizională. În același timp, tratatul a extins utilizarea

votului cu majoritate calificată în cadrul Consiliului în

noi domenii, asigurând un proces decizional mai

eficient.

Se iau măsuri pentru a îmbunătăți planificarea

politicilor și examinarea legislației. Fiecare instituție

și-a adaptat modul de pregătire a legislației în vederea

maximizării eficienței și a optimizării utilizării

resurselor. Se depun multe eforturi pentru simplificarea

normelor și a procedurilor UE sau pentru sporirea

transparenței în ceea ce privește funcționarea acestora,

precum și pentru reducerea sarcinilor administrative

inutile și pentru implicarea în mai mare măsură a

parlamentelor naționale și a părților interesate în

procesul de elaborare a politicilor.

În momentul de față, noile acte legislative sunt

precedate în mod sistematic de analize ale impactului

din punct de vedere socioeconomic și din perspectiva

drepturilor fundamentale, precum și ale viabilității pe

termen lung. Legislația existentă este verificată pentru

a se asigura pertinența acesteia și, pentru toate

domeniile, de la colectarea impozitelor până la

transporturi, se introduc sau se modifică acte legislative

pentru a se eficientiza multe dintre acțiunile UE și ale

statelor sale membre. S-au realizat deja progrese și în

vederea sporirii transparenței în ceea ce privește

gestionarea fondurilor și procedurile de lucru.

112

P U N e R e a î N a P l I C a R e a t R atat U l U I d e l a l I S a b o N a

Guvernanța UE a evoluat și mai mult odată cu intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona, la 1 decembrie 2009. Tratatul a oferit numeroase oportunități pentru ca UE să devină mai eficientă, mai democratică și mai responsabilă, de la un nivel de colaborare fără precedent în materie de guvernanță economică la o cooperare mai strânsă în ceea ce privește abordarea aspectelor legate de schimbă-rile climatice, securitatea energetică, justiție, imigrație sau crimina-litatea organizată. Multe dintre aceste oportunități au fost valorifi-cate rapid în cursul anului, astfel cum reiese din capitolele precedente ale prezentului raport.

Printre schimbările introduse de Tratatul de la Lisabona, Parlamentul European,

Consiliul și Comisia Europeană au restabilit raporturile dintre ele și relațiile cu

statele membre, astfel încât să poată fi valorificate la maximum avantajele noilor

dispoziții ale tratatului. Odată cu instalarea în funcție a președintelui Consiliului

European, s-a modificat rolul președinției Consiliului asigurate prin rotație la fie-

care șase luni. Acest lucru a impus o nouă formă de cooperare din partea Spaniei,

deținătoarea președinției prin rotație în prima jumătate a anului, precum și din

partea Belgiei, care i-a urmat la președinție în al doilea semestru, prin adaptarea

metodelor lor de lucru pentru a ține seama de noile dispoziții. Parlamentul și-a

exercitat competențele obținute, în special în ceea ce privește acordurile

internaționale, dând, de exemplu, o formă finală acordului pe care Consiliul l-a

negociat inițial cu privire la transferul de date financiare europene către Statele

Unite ale Americii în contextul anchetelor privind terorismul.

Noul președinte al Consiliului European, dl Herman Van Rompuy, a jucat un rol

esențial în discuțiile cu privire la o nouă arhitectură pentru convergență econo-

mică, iar Comisia și-a exercitat propriile competențe, propunând, de exemplu,

mecanisme de consolidare a coordonării între statele membre în materie de

guvernanță economică, și a consolidat legăturile cu parlamentele naționale,

cărora Tratatul de la Lisabona le-a conferit o mai mare importanță.

De asemenea, modalitățile de întocmire a bugetului UE au fost modificate prin

Tratatul de la Lisabona. Comisia a propus modificările necesare pentru Regula-

mentul financiar aplicabil bugetului general al Uniunii și a prezentat o propunere

de regulament privind cadrul financiar multianual și de un nou acord

interinstituțional privind cooperarea bugetară, transpunând dispozițiile actualu-

lui acord interinstituțional privind disciplina bugetară și buna gestiune financi-

ară, în conformitate cu cerințele Tratatului de la Lisabona.

Președintele Consiliului European,

Herman Van Rompuy (în dreapta),

și președintele Comisiei Europene,

José Manuel Barroso, organizează acum,

în mod regulat, conferințe de presă comune

la încheierea reuniunilor Consiliului

European, cum ar fi conferința din imagine,

care a avut loc în octombrie.

© W

u W

ei /

Belg

a

113 r a p o r t g e n e r a l 2 0 1 0 | o U n i U n e e U r o p e a n ă m a i d e m o c r at i c ă , m a i e F i c i e n tă ș i m a i r e S p o n S a B i l ă

Eforturile depuse pentru crearea Serviciului European de Acțiune Externă (SEAE),

care a devenit pe deplin operațional din 2011 (a se vedea capitolul 4), au nece-

sitat, de asemenea, un nou Regulament financiar și noi reglementări privind

personalul (1), precum și noi mecanisme instituționale, întrucât fondurile UE

cheltuite de SEAE vor trebui să facă obiectul acelorași norme stricte și controale

ample care se aplică tuturor instituțiilor.

Tratatul de la Lisabona a modificat, de asemenea, modul în care UE ia decizii în

numeroase chestiuni de zi cu zi, precum autorizațiile privind produsele sau

reglementările pieței agricole. Au fost clarificate mecanismele de delegare a

competențelor de decizie către Comisie, cunoscute anterior sub numele de

„proceduri de comitologie”. În baza tratatului, s-a făcut distincția între mecanis-

mele de supraveghere pentru măsurile cvasilegislative, denumite „acte dele-

gate” (2), și cele pentru măsurile imediate de punere în aplicare, denumite „acte

de punere în aplicare” (3). Pentru actele delegate (4), Comisia se supune controlului

(ex post) exercitat de Parlamentul European și de Consiliu, în timp ce pentru

actele de punere în aplicare, controlul este exercitat de statele membre (5).

I N S t I t U ț I I l e U e

Parlamentul și-a exercitat noile sale competențe legislative și a avut un cuvânt mai greu de spus în alte domenii, în special în ceea ce privește negocierile internaționale, mecanismele viitoare de finanțare ale UE și SEAE. Președinția prin rotație a Consiliului a trebuit să se adapteze pentru a lucra în mod constructiv cu Parlamentul, care deține noi competențe, și cu președintele Consiliului European, care a dat un nou impuls negocierii de consensuri. În contextul actual de perturbări economice și financiare, noua Comisie a continuat să joace un rol inestimabil în elaborarea de propuneri pentru ieșirea din criza economică și pentru promovarea creșterii.

PaRlameNtUl eURoPeaNParlamentul European și-a jucat rolul de acum bine stabilit în audierile pentru

comisarii-desemnați ai Comisiei Barroso II în luna ianuarie, obținând înlocuirea

unuia dintre candidați: Bulgaria și-a retras candidatul inițial pentru funcția de

comisar, numind un alt candidat. Ulterior, Parlamentul a aprobat, la 9 februarie,

numirea noii Comisii cu 488 de voturi pentru, 137 de voturi contra și 72 de abțineri.

În luna mai, a fost adoptată o rezoluție privind consecințele Tratatului de la Lisabona

asupra procedurilor decizionale interinstituționale. În aceeași lună, Parlamentul a

optat pentru o abordare pragmatică în ceea ce privește viitoarea sa componență,

care va include 18 deputați suplimentari în Parlamentul European, astfel cum este

prevăzut în Tratatul de la Lisabona (6). Schimbările minore ale tratatului care erau

necesare au fost aprobate printr-o scurtă conferință interguvernamentală, organi-

zată la 23 iunie. În momentul de față, statele membre ratifică această modificare

pentru ca noii deputați în Parlamentul European să poată intra în funcție.

În cursul anului 2010, Parlamentul a luat mai multe măsuri în vederea adaptării la

Tratatul de la Lisabona și la evoluțiile contextului interinstituțional. Parlamentul

a actualizat regulamentul de procedură în ceea ce privește întrebările parlamen-

tare și competențele delegate. În luna iulie, a fost înființată, de asemenea, o nouă

comisie specială („SURE”), cu un mandat de 12 luni, pentru a ajuta Parlamentul să

își definească prioritățile pentru cadrul financiar multianual de după 2013.

Tratatul de la Lisabona a consolidat rolul

Parlamentului European (în imagine,

președintele Jerzy Buzek), conferindu‑i noi

competențe colegislative.

© P

etro

s Ka

radj

ias

/ AP

/ Rep

orte

rs

114

Comitetul își va prezenta raportul înainte de elaborarea, de către Comisie, a pro-

punerilor sale în iulie 2011.

De asemenea, Parlamentul European a continuat să își consolideze legăturile cu

parlamentele naționale, modificându-și, în consecință, regulamentul de proce-

dură în luna iunie. Sesiunile interparlamentare din cursul anului au reunit comi-

siile și structurile omoloage din parlamentele naționale pentru a discuta despre

implicațiile practice ale Tratatului de la Lisabona pentru politica UE.

În luna octombrie, președintele Parlamentului, domnul Buzek, a ținut un discurs

la mijlocul mandatului, în care a identificat opt domenii prioritare în care sunt

necesare acțiuni (criza financiară, solidaritatea, securitatea energetică și protecția

mediului, acțiunea externă, drepturile omului, drepturile femeilor, reforma

instituțională și bugetul), subliniind nevoia de soluții inovatoare și netradiționale

pentru a face față provocărilor viitoare.

PRoIeC tUl eURoPa 2030Concomitent cu abordarea problemelor imediate privind responsabilitatea

democratică și sporirea eficienței, UE a recunoscut, de asemenea, importanța

unei perspective pe termen mai lung. În luna mai, UE a primit raportul González

privind „Proiectul Europa 2030”, solicitat de Consiliul European în 2008 pentru a

oferi o viziune ambițioasă asupra următorilor 20 de ani. Sub președinția fostului

prim-ministru spaniol Felipe González, un grup de reflecție format din mari

gânditori europeni a elaborat recomandări referitoare la aspecte diverse, de la

educație la energie și de la o reformă a pieței muncii la coordonarea fiscală. În

cadrul summitului din iunie, liderii UE și-au exprimat aprecierea față de aceste

recomandări, subliniind că acestea „vor constitui o contribuție utilă la activitatea

viitoare a Uniunii Europene”.

CoNSIlIUl eURoPeaNLa inițiativa președintelui Van Rompuy, Consiliul European s-a întrunit de șase ori

în cursul anului. Președintele Van Rompuy a demarat acțiunea de identificare a

subiectelor concrete cu mult timp înaintea reuniunilor Consiliului European,

pentru a asigura o mai bună pregătire a discuțiilor.

Imediat după summitul UE din iunie, domnul Herman Van Rompuy s-a deplasat,

pentru prima dată, la Parlamentul European pentru o discuție cu președintele

Parlamentului European, domnul Jerzy Buzek, și pentru Conferința președinților.

De asemenea, acesta a discutat rezultatul reuniunii Consiliului European în plenul

Parlamentului în cadrul unei sesiuni plenare speciale care a avut loc câteva zile mai

târziu și care a devenit, de atunci, obișnuită după fiecare reuniune la nivel înalt.

CoNSIlIUlPreședinția prin rotație a Consiliului a trebuit să se adapteze pentru a lucra în

mod constructiv cu Parlamentul, care deține noi competențe, și cu președintele

permanent al Consiliului European. Spania și Belgia, în calitate de țări care au

deținut președinția prin rotație, au trebuit să își definească rolul în noul context

instituțional, printre noii actori, și anume președintele Consiliului European și

Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate, și

ținând seama de noile competențe de colegiuitor deplin la nivel european

dobândite de Parlamentul European.

„Trebuie să recurgem acum, mai mult ca niciodată, la puterea colectivă a Uniunii ca

un tot unitar pentru a putea face față provocărilor majore ale vremurilor

noastre. Aceasta este responsabilitatea noastră comună.” Jerzy Buzek, Consiliul

European, 16 decembrie 2010

O inovație în materie de cooperare

instituțională este reprezentată de

discursurile ținute în mod regulat

de președintele Consiliului European,

Herman Van Rompuy, în ședințele plenare

ale Parlamentului European după fiecare

reuniune a Consiliului European (în imagine,

discursul prezentat la sediul Parlamentului

de la Strasbourg).

© C

hris

top

he K

arab

a / B

elga

115 r a p o r t g e n e r a l 2 0 1 0 | o U n i U n e e U r o p e a n ă m a i d e m o c r at i c ă , m a i e F i c i e n tă ș i m a i r e S p o n S a B i l ă

ComISIa eURoPeaNăÎn 2010 noua Comisie Barroso II a intrat oficial în funcție, după ce membrii Cole-

giului au fost audiați de către Parlament și numiți de către Consiliu. În contextul

actual de perturbări economice și financiare, Comisia a continuat să joace un

rol important în elaborarea de propuneri pentru ieșirea din criza economică și

pentru promovarea creșterii. La sfârșitul anului, Comisia a adoptat propuneri pe

baza cărora se va deschide dezbaterea privind viitoarea revizuire bugetară, care

va condiționa modul de stabilire a veniturilor Uniunii. Comisia a continuat, de

asemenea, îmbunătățirea cadrului legislativ prin luarea de noi măsuri de simpli-

ficare a legislației existente și prin realizarea de progrese semnificative în ceea ce

privește reducerea sarcinilor administrative și asistarea statelor membre în trans-

punerea legislației UE.

Formațiunile Consiliului

Consiliul European a modificat lista formațiunilor sale pentru a reflecta modifică-rile introduse de Tratatul de la Lisabona, în scopul integrării politicii spațiale în formațiunea „Competitivitate (piață internă, industrie și cercetare)” și a politicii privind sportul în formațiunea „Educație, tineret și cultură”. Prin urmare, denumi-rile formațiunilor Consiliului vor fi de acum următoarele:

Afaceri Generale;

Afaceri Externe;

Afaceri Economice și Financiare (inclusiv buget);

Justiție și Afaceri Interne (inclusiv protecție civilă);

Ocuparea Forței de Muncă, Politică Socială, Sănătate și Consumatori;

Competitivitate (piață internă, industrie, cercetare și spațiu, inclusiv turism);

Transport, Telecomunicații și Energie;

Agricultură și Pescuit;

Mediu;

Educație, Tineret, Cultură și Sport (inclusiv audiovizual).

Comisia Europeană 2010‑2014 la sediul

Parlamentului European la Strasbourg

© U

niun

ea E

urop

eană

116

În mai 2010, toți membrii Comisiei Europene și-au luat angajamentul solemn, în

fața Curții de Justiție a Uniunii Europene, să respecte obligațiile care le revin în

temeiul tratatelor UE. Având în vedere că actuala Comisie este prima numită

după intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona, formularea angajamentului

solemn a fost adaptată noului context juridic și a inclus și o trimitere la Carta

drepturilor fundamentale a Uniunii Europene.

În 2010, Comisia a acordat în continuare o importanță deosebită asigurării unei

cooperări interinstituționale fluide și fructuoase. Aceasta s-a concretizat prin

noul acord-cadru dintre Parlament și Comisie (7), care a actualizat și a înlocuit

actualul acord din 2005. Odată cu intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona,

acest nou acord este deosebit de important, deoarece definește relațiile dintre

cele două instituții în urma dobândirii de către Parlamentul European a unor

competențe consolidate, în special în ceea ce privește procesul legislativ.

Președintele și membrii Comisiei Europene

au depus un jurământ în fața Curții de

Justiție a Uniunii Europene, la 3 mai 2010.

© U

niun

ea E

urop

eană

Noul acord-cadru dintre Parlament și Comisie

Acordul stabilește normele și calendarul unui dialog intensificat și structurat între instituții, care permite Parlamentului să participe la programarea la nivelul Uniunii printr-o contribuție importantă în momentul în care Comisia își pregătește programul de lucru.

În plus, acordul confirmă intenția Comisiei de a reexamina toate propunerile aflate în așteptare la începutul mandatului unei noi Comisii, în vederea confirmă-rii acestora la nivel politic sau a retragerii acestora, ținând seama în mod cores-punzător de avizele emise de Parlamentul European.

Acordul prevede norme detaliate privind modul în care Comisia va informa Par-lamentul cu privire la negocierea și încheierea acordurilor internaționale și even-tuala includere în delegația UE a deputaților din Parlamentul European, în cali-tate de observatori ai conferințelor internaționale.

Acesta aduce normele privind protecția informațiilor confidențiale și clasificate în cadrul Parlamentului la nivelul standardelor internaționale, permițând infor-marea Parlamentului cu privire la subiecte sensibile, în special în legătură cu negocierile internaționale.

Acordul prevede îmbunătățirea informațiilor transmise Parlamentului în legătură cu activitatea experților naționali care oferă consultanță Comisiei.

117 r a p o r t g e n e r a l 2 0 1 0 | o U n i U n e e U r o p e a n ă m a i d e m o c r at i c ă , m a i e F i c i e n tă ș i m a i r e S p o n S a B i l ă

De asemenea, acordul reflectă „parteneriatul special” dintre Parlament și Comisie, pe

care președintele Barroso l-a propus la sfârșitul anului 2009. Chiar înainte de încheierea

acordului, anul 2010 a cunoscut o cooperare fără precedent între cele două instituții,

în special prin dialogul structurat dintre comisari și comisiile Parlamentului European

în cadrul elaborării Programului de lucru al Comisiei pentru 2011 și prin întâlnirile

organizate între Colegiul comisarilor și Conferința președinților de comisii din cadrul

Parlamentului, precum și între președintele Barroso și Conferința președinților.

La începutul anului, președintele Barroso a prezentat Parlamentului Programul de

lucru al Comisiei pentru 2010, la doar șase săptămâni de la intrarea în funcție a noii

Comisii (8). Acest program a introdus inovații care oferă instituțiilor un cadru adecvat

pentru a ajunge la un consens solid în ceea ce privește aspectele asupra cărora

Europa ar trebui să își concentreze atenția, cuprinzând prima prezentare multianu-

ală a eventualelor inițiative viitoare. În conformitate cu principiile reglementării

inteligente, toate propunerile sunt apoi analizate în detaliu pentru a se stabili care

dintre acestea ar trebui să fie înaintate și sub ce formă. Programul de lucru este

însoțit de un angajament privind revizuirea permanentă a planurilor în fiecare an, o

abordare „continuă” privind îmbunătățirea transparenței și a calității activităților

Comisiei, menținând, totodată, flexibilitatea de a reacționa la evoluții neprevăzute.

În cursul anului, președintele Barroso a participat cu regularitate la „timpul afectat

întrebărilor”, care a fost introdus în 2009 pe ordinea de zi a sesiunilor plenare ale

Parlamentului.

În septembrie 2010, președintele Comisiei a prezentat, în acest cadru, primul discurs

privind „starea Uniunii” (9), afirmând că exercițiul va avea loc în fiecare an și va oferi

ocazia de a trasa un plan al activităților UE pentru următorul an și pentru anii care vor

urma. În discursul său, președintele a enumerat principalele provocări viitoare:

abordarea crizei și a guvernanței economice;

relansarea creșterii pentru locuri de muncă prin accelerarea agendei de

reformă Europa 2020;

crearea unui spațiu de libertate, justiție și securitate;

lansarea negocierilor pentru un buget UE modern;

asigurarea faptul că UE își exercită pe deplin influența pe scena internațională.

Comisia Europeană și Parlamentul

European au instituit un nou parteneriat

prin intermediul acordului‑cadru actualizat.

În imagine, președintele Barroso se

adresează Parlamentului European reunit în

sesiune plenară la Strasbourg.

© A

P

118

Aceste priorități în materie de politici se reflectă în Programul de lucru al Comisiei

pentru 2011 (10), pe care președintele Barroso l-a prezentat în sesiunea planară din

noiembrie. Acesta a subliniat caracteristicile instituționale inovatoare ale programu-

lui de lucru și a încurajat Parlamentul și Consiliul să se angajeze în discuții trilaterale

privind modul de punere în aplicare a dispozițiilor tratatului privind programarea la

nivelul Uniunii. Comisia a invitat celelalte instituții să acorde prioritate propunerilor

urgente în domeniul reglementărilor financiare și al guvernanței economice. Consi-

liul European din octombrie a aprobat propunerea Comisiei privind anticiparea și

accelerarea propunerilor în materie de consolidare a guvernanței economice.

Pentru a răspunde cererilor presante de elaborare a politicilor în domeniile securității

energetice și schimbărilor climatice, președintele Barroso a numit un comisar res-

ponsabil pentru politici climatice, pe lângă comisarii pentru mediu și pentru energie,

și a creat două direcții generale noi, una pentru energie și una pentru politici clima-

tice. Portofoliul anterior care reunea energia și transporturile a fost împărțit în direcții

generale diferite, a căror responsabilitate revine unor comisari diferiți. De asemenea,

pentru a răspunde mai bine provocărilor legate de drepturile cetățenilor, justiție și

securitate, s-a operat o reorganizare similară la nivel de comisari și de direcții gene-

rale în ceea ce privește justiția, pe de o parte, și afacerile interne, pe de altă parte.

PaRlameNtele NațIoNaleÎncă de la începutul mandatului său în 2004, Comisia Barroso I a demonstrat că

acordă o importanță deosebită relațiilor cu parlamentele naționale, incluzând prin-

tre principalele sale priorități definirea și aplicarea unei reale „abordări la nivelul

parlamentelor naționale”. În 2006, aceasta a instituit un mecanism de dialog politic

cu parlamentele naționale și a început să transmită acestora noile propuneri legisla-

tive și documente de consultare, precum și să răspundă avizelor parlamentare.

Acest lucru a avut drept rezultat primirea a aproximativ 500 de avize din partea

parlamentelor naționale în cursul mandatului Comisiei Barroso I, precum și organi-

zarea a aproximativ 500 de reuniuni între comisari și parlamentele naționale.

Cu toate acestea, 2010 a fost primul an în care Comisia a aplicat noile dispoziții

ale Tratatului de la Lisabona privind parlamentele naționale. Punând bazele

acestei abordări, Comisia Barroso I a asigurat evoluția pozitivă a acestei relații și

aplicarea în bune condiții a mecanismului de control al subsidiarității, elemente

care au reprezentat succese remarcabile.

Comisia Barroso II și-a început activitatea în contextul unei etape deosebit de

importante a relațiilor cu parlamentele naționale. Tratatul de la Lisabona prevede

o creștere semnificativă a rolului parlamentelor naționale la nivelul UE și o serie

de noi drepturi și obligații care însoțesc asumarea de către parlamentele

naționale a acestui nou rol. Noile competențe vizează în special:

„mecanismul de control al subsidiarității”, cunoscut de asemenea sub denumirea de

„procedura cartonașului galben și procedura cartonașului portocaliu”, care oferă

parlamentelor naționale posibilitatea de a obliga Comisia să revizuiască o propu-

nere legislativă (cartonaș galben, în cazul în care obiecțiile sunt susținute de o treime

din voturile alocate parlamentelor naționale), permițând chiar legiuitorului să

oprească procedura legislativă ordinară (cartonaș portocaliu, în cazul în care

obiecțiile sunt susținute de majoritatea voturilor alocate parlamentelor naționale);

revizuirea tratatelor (un singur parlament național având, de exemplu, dreptul

de veto în cazul invocării clauzei pasarelă);

spațiul de libertate, securitate și justiție (dreptul la informare) (11).

119 r a p o r t g e n e r a l 2 0 1 0 | o U n i U n e e U r o p e a n ă m a i d e m o c r at i c ă , m a i e F i c i e n tă ș i m a i r e S p o n S a B i l ă

Atât în contextul dialogului politic, cât și în cel al controlului subsidiarității,

Comisia a realizat un inventar al avizelor primite din partea parlamentelor

naționale în 2010 și al răspunsurilor sau al reacțiilor Comisiei. În 2010, în cadrul

mecanismului de control al subsidiarității, Comisia a trimis parlamentelor

naționale peste 80 de propuneri și a primit aproximativ 217 avize referitoare la

aceste documente, dintre care doar 32 au fost negative.

O propunere căreia parlamentele naționale i-au acordat o atenție deosebită a fost

directiva privind lucrătorii sezonieri (12), care a făcut obiectul a opt avize negative și

al câtorva avize pozitive. Cu toate acestea, pragurile de declanșare a procedurii

cartonașului galben sau a cartonașului portocaliu au fost departe de a fi atinse.

În general, mecanismul de control al subsidiarității funcționează fără probleme.

Avizele parlamentelor naționale continuă să se concentreze mai degrabă asupra

conținutului politic al propunerilor Comisiei decât asupra aspectelor legate de

subsidiaritate. De la intrarea în vigoare a tratatului, Conferința organelor speciali-

zate în afaceri comunitare din cadrul parlamentelor Uniunii Europene (COSAC)

și-a întrerupt verificarea organizată a respectării principiului subsidiarității în

ceea ce privește o selecție de propuneri ale Comisiei, locul său fiind preluat de

parlamentele naționale, între care se organizează o cooperare ad-hoc.

CURtea de jUStIțIe a UNIUNII eURoPeNeCurtea de Justiție și Tribunalul au pronunțat hotărâri importante și au preluat

cauze semnificative, cu implicații pentru o gamă largă de activități ale UE.

Dialogul politic dintre Comisie și parlamentele naționale

Dialogul politic al Comisiei cu parlamentele naționale permite un schimb de opi-nii pe scară mai largă și cu un caracter politic mai pronunțat, care nu se limitează doar la propunerile legislative și la subsidiaritate. În cadrul dialogului politic, numărul total al avizelor primite din partea parlamentelor naționale a ajuns la aproape 400 în 2010, ceea ce reprezintă o creștere de peste 55 % în comparație cu anul anterior. Avantajele sunt multiple: dialogul politic îmbunătățește proce-sul de formulare a politicilor și contribuie la consolidarea înțelegerii orizontale a Comisiei cu privire la dinamica și la procesele naționale, aducând astfel UE mai aproape de cetățeni. În plus, parlamentele naționale pot sprijini Comisia în atin-gerea unor obiective, precum asigurarea unei transpuneri adecvate a legislației UE și a unei mai bune aplicări a inițiativelor UE.

Câteva hotărâri de referință pronunțate în diverse domenii de politică

În ceea ce privește jocurile de noroc, Curtea de Justiție a hotărât că un stat membru poate interzice, în anumite circumstanțe prezentate în hotărâre, operarea jocurilor de noroc pe internet. Având în vedere anumite caracteristici specifice ale furnizării online a jocurilor de noroc, această interdicție poată fi considerată justificată de obiectivul combaterii fraudei și a criminalității (13).

Obiectivul de combatere a pericolelor asociate jocurilor de noroc trebuie urmărit într-un mod consecvent și sistematic (14).

Curtea de Justiție a hotărât, de asemenea, că legislația din Franța, Austria și Irlanda de stabilire a unor prețuri minime pentru țigări la vânzarea cu amănun-tul constituie o încălcare a dreptului Uniunii Europene (15).

În domeniul sportului, Curtea de Justiție a acordat cluburilor de fotbal posibi-litatea de a cere compensații pentru tinerii jucători pe care i-au antrenat, în cazul în care aceștia doresc să semneze primul lor contract profesional cu un club dintr-un alt stat membru (16).

120

În domeniul comerțului, Curtea de Justiție a hotărât că produsele originare din teritoriile palestiniene nu sunt supuse regimului vamal preferențial acordat în temeiul Acordului CE-Israel (17).

Curtea de Justiție a explicat, de asemenea, efectul normelor care reglemen-tează recunoașterea de către statele membre a hotărârilor legate de proce-durile de insolvență, precizând, în special, că în urma inițierii principalelor proceduri de insolvență într-un stat membru, autoritățile competente ale unui alt stat membru sunt obligate, în principiu, să recunoască și să execute hotărârile legate de procedurile respective (18).

Mai mult, Curții de Justiție i s-a solicitat, pentru prima dată, să interpreteze domeniul de aplicare al legislației UE privind protejarea invențiilor biotehno-logice. Aceasta a stabilit că se poate invoca un brevet european numai în legătură cu o invenție care îndeplinește efectiv funcția pentru care a fost brevetată și a hotărât, prin urmare, că Monsanto nu poate interzice producerea în UE a făinii de soia care conține resturi dintr-o secvență ADN brevetată de această întreprindere (19).

În domeniul mărcilor de comerț, Curtea de Justiție a hotărât că Google nu a încălcat dreptul mărcilor prin faptul că a permis companiilor de publicitate să cumpere cuvinte-cheie care corespund mărcilor de comerț ale concurenților lor (20).

Tribunalul a pronunțat prima sa hotărâre privind desenul sau modelul indus-trial comunitar și a anulat decizia OAPI de a refuza o cerere de declarare a nulității desenului PepsiCo sub forma unui „rapper” (21).

În ceea ce privește accesul la documentele instituțiilor Uniunii, Curtea de Justiție a specificat condițiile în care o cerere de acordare a accesului poate fi respinsă din motive legate de protecția datelor cu caracter personal (22) sau de protecția integrității investigațiilor (23) și a procedurilor judiciare în materie de ajutoare de stat (24). În ceea ce privește publicarea datelor cu caracter personal, Curtea de Justiție prezintă clarificări cu privire la condițiile care trebuie respec-tate la adoptarea actelor legislative care impun publicarea acestor date (25).

Membrii Curții de Justiție din Luxemburg

© U

niun

ea E

urop

eană

121 r a p o r t g e n e r a l 2 0 1 0 | o U n i U n e e U r o p e a n ă m a i d e m o c r at i c ă , m a i e F i c i e n tă ș i m a i r e S p o n S a B i l ă

ComItetUl eCoNomIC șI SoCIal eURoPeaNÎn lumina Tratatului de la Lisabona, Comitetul Economic și Social European (CESE)

a dobândit, de asemenea, un rol mai important prin includerea unei clauze orizon-

tale privind impactul social al politicilor europene, prin noi norme privind serviciile

de interes general, precum și, în general, prin consolidarea rolului pe plan extern al

UE. În luna octombrie, a fost numit un nou Comitet și a fost ales noul președinte al

acestuia în persoana domnului Staffan Nilsson din Suedia. Activitatea Comitetului

s-a concentrat, de asemenea, pe criza economică și socială, pe Observatorul Strate-

giei Europa 2020, pe democrația participativă și pe Forumul European pentru

Integrare, organizat în colaborare cu Comisia Europeană.

ComItetUl RegIUNIloRTratatul de la Lisabona a sporit competențele Comitetului Regiunilor conferindu-i,

pentru prima dată, competența de a contesta în fața Curții de Justiție a Uniunii

Europene noile acte legislative ale UE pe care le consideră a încălca principiul

subsidiarității. În luna februarie, a fost numit un nou Comitet și a fost ales noul

președinte al acestuia, în persoana doamnei Mercedes Bresso din Italia. În cursul

anului, Comitetul a organizat evenimente cu președintele Comisiei, domnul

Barroso, și cu comisari individuali și a început acțiunile de revizuire a protocolului

de cooperare cu Comisia.

Noul președinte al Comitetului Economic și

Social European, Staffan Nilsson,

se adresează Comitetului într‑o sesiune

plenară, la Bruxelles.

În imagine, noul președinte al Comitetului

Regiunilor, Mercedes Bresso, în timpul unei

reuniuni extraordinare a Biroului

Comitetului, la Anvers©

Oliv

ier H

osle

t / B

elga

© B

elga

122

ombUdSmaNUl eURoPeaNParlamentul l-a reales pe domnul P. Nikiforos Diamandouros în funcția de Ombuds-

man European în luna ianuarie. Printre plângerile de care s-a ocupat acesta

se numără: accesul la documente, gestionarea plângerilor privind încălcarea

dreptului UE, aspecte privind personalul și probleme legate de subvenții sau

contracte de servicii. Un raport special privind Comisia a fost transmis Parla-

mentului European în 2010. În luna iunie, Comisia a adoptat raportul anual de

evaluare privind relațiile cu Ombudsmanul și funcționarea procedurii interne de

formulare a răspunsului către Ombudsmanul European.

alte INStItUțIIÎn cursul anului, s-au dezvoltat și alte instituții. Banca Centrală Europeană (BCE)

are un nou vicepreședinte și a înființat o Direcție Generală pentru stabilitate

financiară. În plus, banca s-a pregătit pentru găzduirea secretariatului Comitetu-

lui european pentru riscuri sistemice. Un element deosebit de important este

contribuția BCE la măsurile UE de stabilizare a monedei euro, în special prin Pro-

gramul pentru piața valorilor mobiliare, stabilit de Consiliul Guvernatorilor BCE la

10 mai. Printre prioritățile programului de lucru pentru 2010 al Curții de Conturi

Europene s-au numărat caracterul multianual al majorității cheltuielilor UE,

inclusiv al corecțiilor forfetare și al recuperărilor, inovarea și piața internă, capita-

lul uman, energia durabilă și strategia Comisiei de simplificare a cadrului de

reglementare pentru întreprinderi și cetățeni. Curtea de Conturi a văzut în forma-

rea unui nou Parlament, a unui nou tratat și a unei noi Comisii oportunități de

îmbunătățire a gestiunii financiare a UE și a depus eforturi, în cursul anului, pen-

tru a sprijini principalii actori responsabili pentru gestionarea și supravegherea

fondurilor UE în valorificarea acestor oportunități de schimbare.

ageNțIIÎn cursul anului, au fost înființate patru noi agenții: Biroul European de Sprijin

pentru Azil, Autoritatea Bancară Europeană, Autoritatea Europeană pentru Valori

Mobiliare și Piețe și Autoritatea Europeană pentru Asigurări și Pensii Ocupaționale.

Grupul de lucru interinstituțional privind agențiile de reglementare, înființat în

2009 pentru a găsi un teren comun pentru Parlament, Consiliu și Comisie în ceea

ce privește modalitatea de îmbunătățire a activității agențiilor, și-a continuat

activitatea în 2010. În luna mai, acesta a aprobat o foaie de parcurs pentru activi-

tatea viitoare. În cadrul reuniunii din noiembrie, grupul a aprobat lucrările teh-

nice realizate până în prezent și a purtat o primă discuție orientativă privind

lucrările viitoare.

Ombudsmanul European reales, P. Nikiforos

Diamandouros, organizează o conferință de

presă pentru a‑și prezenta raportul anual pe

2009 în fața Parlamentului European,

la Bruxelles.

© O

livie

r Hos

let /

Bel

ga

123 r a p o r t g e n e r a l 2 0 1 0 | o U n i U n e e U r o p e a n ă m a i d e m o c r at i c ă , m a i e F i c i e n tă ș i m a i r e S p o n S a B i l ă

e f I C I e N ță ș I t R a N S Pa R e N ță

Uniunea Europeană a continuat simplificarea legislației existente și prezentarea unor propuneri de reducere a sarcinii administrative pe care această legislație o impune. În plus, se realizează, în mod siste-matic, o analiză de impact a tuturor inițiativelor majore pentru a se asigura faptul că noile acte legislative și politici respectă cele mai înalte standarde. S-au îmbunătățit, de asemenea, gestionarea și controlul mecanismelor financiare și de transparență ale UE.

ReglemeNtaRea INtelIgeNtăProgramul Comisiei privind o mai bună legiferare a avut ca rezultat îmbunătățirea

semnificativă a procesului de elaborare a politicilor la nivelul UE și la nivel național.

Noul format al legislației are la bază opiniile părților interesate și datele obținute

prin intermediul consultărilor pe scară largă, supuse unui proces de analiză de

impact care, conform unei evaluări externe, contribuie efectiv la o calitate mai bună

a propunerilor. În paralel, Comisia a efectuat o simplificare temeinică a legislației

existente și a înregistrat progrese semnificative în reducerea sarcinii administrative

și în asistarea statelor membre în ceea ce privește transpunerea dreptului UE.

Asigurarea unui cadru de reglementare de înaltă calitate (26) pentru cetățeni și

întreprinderi reprezintă responsabilitatea comună a tuturor instituțiilor UE și a

statelor membre. Un astfel de cadru este necesar în vederea atingerii obiectivelor

Strategiei Europa 2020 pentru o creștere inteligentă, durabilă și favorabilă inclu-

ziunii (pentru mai multe detalii, a se vedea capitolul 1).

Una dintre obligațiile Comisiei este să asigure luarea de decizii privind politicile

la nivelul UE într-un mod bazat pe dovezi și pe principiile proporționalității,

transparenței și răspunderii. În plus, prin programul său privind o mai bună legi-

ferare, Comisia a adus modificări importante în ultimii cinci ani:

consultările publice și analizele de impact au devenit proceduri obișnuite

pentru inițiativele Comisiei;

normele UE sunt în curs de simplificare;

sarcinile administrative pentru întreprinderi sunt reduse.

Pornind de la aceste realizări, Comisia face acum un pas înainte: în octombrie, a

fost adoptată o comunicare privind reglementarea inteligentă în UE, care

stabilește acțiuni pentru îmbunătățirea în continuare a calității și a relevanței

legislației UE (27). Mai precis, Comisia va acorda o importanță mai mare evaluării

legislației și a politicilor existente. Datele obținute vor constitui un element cen-

tral al formatului reglementărilor noi sau revizuite în momentul pregătirii anali-

zelor de impact. Concomitent, Comisia va continua să colaboreze cu Parlamentul

European, Consiliul, statele membre și alte părți interesate și să le încurajeze să

urmărească în mod activ programul pentru o reglementare inteligentă. De ase-

menea, vocea cetățenilor și a părților interesate se va face mai bine auzită prin

prelungirea perioadei de consultare de la 8 la 12 săptămâni, începând din 2012.

SImPlIfIC aRea faC tURăRII t va-UlUI

Consiliul a adoptat o directivă care vizează simplificarea cerințelor de facturare a TVA, în special în ceea ce privește facturarea electronică (28). Autoritățile fiscale trebuie să accepte acum facturile electronice în aceleași condiții ca și cele aplicabile facturilor pe suport de hârtie și să înlăture obstacolele juridice în calea transmiterii și a stocării facturilor electronice.

ClaRIfIC aRea PRoCedURIloR aNtItRUSt

Comisia Europeană a publicat informații detaliate privind funcționarea în practică a procedurilor antitrust, în vederea sporirii transparenței și a previzibilității proceduri-lor Comisiei.

RedUCeRea bIRoCRațIeI PeNtRU tRaNSPoRtUl maRItIm Pe dIStaNțe SCURte

Au fost simplificate procedurile administrative pentru transporturile maritime pe distanțe scurte, în special noul regulament vamal și directiva privind formalitățile aplicabile în porturi, în conformitate cu planul de acțiune (29) în vederea instituirii unui spațiu european de transport maritim fără bariere. Sunt urmărite și alte elemente, precum o interfață unică pentru procedurile administrative, facilitarea escalelor în țările terțe și sistemele avansate de comunicații și informații electronice („e-Maritime”). Cele 1,7 milioane de nave care acostează anual în principalele porturi ale UE ar beneficia astfel de economii cu o valoare potențială de 75 milioane EUR.

124

geStIoNaRea C alItățII legISlațIeI Pe PaRCURSUl CIClUlUI de PolItIC ă

Simplificarea și reducerea sarcinii administrativeUniunea Europeană este decisă să simplifice legislația existentă și să facă propu-

neri de reducere a sarcinii administrative pe care această legislație o impune. În

cursul anului, Comisia a înaintat propuneri care, dacă vor fi adoptate de Parla-

ment și de Consiliu, ar putea reduce cheltuielile administrative cu 31 %, mult

peste ținta de 25 % convenită inițial. Programul de lucru al Comisiei pentru 2010

a introdus în programul continuu multianual de simplificare o nouă listă de 46 de

propuneri pentru 2010-2012 privind domenii diverse, cum ar fi politica industri-

ală, energia și transporturile, agricultura și pescuitul, ocuparea forței de muncă și

afacerile sociale, justiția și afacerile interne, sănătatea publică, fiscalitatea și sta-

tistica. Programul de lucru al Comisiei pentru 2011 a actualizat lista inițiativelor

de simplificare și a retras unele propuneri.

Comisia a beneficiat în continuare de sprijinul Grupului la nivel înalt al părților

interesate independente privind sarcina administrativă, prezidat de domnul

Edmund Stoiber, fostul ministru-președinte al Bavariei.

Comisia a propus reformarea Regulamentului Bruxelles I privind competența

judiciară și recunoașterea executării hotărârilor în materie civilă și comercială

care simplifică litigiile transfrontaliere și asigură accesul mai larg la instanțele din

UE. Noile norme propuse vor minimiza durata și costurile de executare a hotărâ-

rilor străine și vor asigura accesul egal la instanțe în statele membre.

În luna aprilie, Comisia a adoptat o comunicare cu opțiuni de simplificare a ges-

tionării programelor-cadru de cercetare, astfel încât acestea să devină mai

transparente și mai atractive pentru cei mai buni cercetători din lume și pentru

cele mai inovatoare întreprinderi, în special întreprinderile mai mici (30). Comuni-

carea a declanșat o dezbatere intensă cu Parlamentul și Consiliul, precum și cu

multe alte părți interesate. Se ajunge la un consens cu privire la o serie de măsuri

pe termen scurt pe care Comisia le poate pune în aplicare în temeiul actualului

cadru juridic și de reglementare, cum ar fi dezvoltarea în continuare a portalului

destinat participanților la cercetare, optimizarea structurii și a calendarului cere-

rilor de propuneri și o mai bună adaptare a dimensiunii consorțiilor, introducerea

unei mai mari flexibilități pentru utilizarea costurilor medii de personal sau pen-

tru normele privind dobânda la prefinanțare.

evaluarea legislației existente și analiza de impactÎn același timp, Comisia a început, în 2010, să realizeze în mod sistematic evaluări

ex post ale legislației existente, precizând că toate instrumentele majore de poli-

tică existente, fie că este vorba despre programe de cheltuieli sau despre măsuri

de reglementare, ar trebui să fie evaluate în mod regulat. Această evaluare siste-

matică este esențială pentru a asigura faptul că măsurile de reglementare for-

mează un cadru coerent și că obiectivele lor sunt atinse în mod eficace. Comisia

a început examinarea întregului corpus al legislației în anumite domenii de

politică pentru a identifica eventualele suprapuneri, lacune, inconsecvențe și

măsuri caduce, prin „verificări ale adecvării”. În 2010, au fost inițiate exerciții-pilot

în domeniile mediului, transporturilor, ocupării forței de muncă și afacerilor

sociale, precum și în domeniul politicii industriale.

îmbUNătățIRea tehNICIloR de elaboRaRe a StatIStICIloR îN

domeNIUl tURISmUlUI

Statelor membre li se va permite să utilizeze, pentru elaborarea statisticilor în domeniul turismului, tehnici de estimare

în locul sondajelor.

faCIlItaRea aCCeSUlUI la foNdURIle Ue

În luna mai, în urma revizuirii de către Comisie a normelor de accesare a

fondurilor UE, s-au redus birocrația și costurile pentru beneficiari și s-au extins

posibilitățile de combinare a finanțării publice și private pentru a spori impactul

investițiilor.

îmbUNătățIRea flUxUlUI de NUmeRaR îN tRaNZaC țIIle ComeRCIale

Directiva privind combaterea întârzierii efectuării plăților în cazul tranzacțiilor

comerciale, aprobată în octombrie, îmbunătățește fluxul de numerar al

întreprinderilor europene și contribuie la eliminarea barierelor în calea tranzacțiilor

comerciale transfrontaliere. Directiva a vizat stabilirea, ca regulă generală, a unui

termen-limită de 30 de zile pentru plata facturilor în cazul tranzacțiilor comerciale

între întreprinderi.

125 r a p o r t g e n e r a l 2 0 1 0 | o U n i U n e e U r o p e a n ă m a i d e m o c r at i c ă , m a i e F i c i e n tă ș i m a i r e S p o n S a B i l ă

Pentru a se asigura că noua legislație și noile politici respectă cele mai înalte

standarde, Comisia a instituit, de asemenea, un sistem amplu și ambițios de

analize ale impactului pentru principalele sale inițiative.

Scopul acestui sistem de analiză a impactului este de a pregăti date pentru pro-

cesul de decizie la nivel politic și de a asigura luarea în considerare a tuturor

opțiunilor de politică relevante. Rapoartele privind analizele de impact sunt

publicate alături de propunerile majore pentru a oferi explicații cu privire la

motivele și datele care stau la baza acestor propuneri.

În luna septembrie, un raport al Curții de Conturi Europene privind sistemul

analizelor de impact aplicat de Comisie (31) a confirmat că acesta este de un real

folos factorilor de decizie din UE, că este eficace în ceea ce privește îmbunătățirea

calității propunerilor și că reprezintă cea mai bună practică internațională sub

aspectul transparenței și al abordării sale integrate.

Comisia va continua să îmbunătățească eficacitatea sistemului, încurajată de

recomandările Curții. Un pas important a fost deja făcut prin publicarea pe site-ul

Europa a „Foilor de parcurs” pentru toate inițiativele cu impact semnificativ,

evidențiindu-se analizele care au fost deja finalizate și cele care sunt planificate.

Acest lucru a contribuit la îmbunătățirea transparenței activității de analiză a

impactului și la facilitarea implicării părților interesate încă din fazele incipiente

ale elaborării politicilor (32).

Un element esențial al sistemului îl constituie Comitetul independent de evalu-

are a impactului, care a continuat să asigure conformitatea analizelor de impact

cu standardele de calitate și de procedură. Acesta a emis 83 de avize privind

calitatea analizelor de impact ale Comisiei și a formulat recomandări concrete de

îmbunătățire. Comitetul a fost recunoscut de Curtea de Conturi Europeană drept

un organism care îmbunătățește calitatea analizelor de impact. În 2010, au fost

realizate aproximativ 66 de analize de impact pentru principalele inițiative de

politică.

îmbUNătățIRea PUNeRII îN aPlIC aRe a legISlațIeI UeAu fost continuate activitățile în direcția îmbunătățirii modului în care statele

membre aplică legislația UE. În luna martie, Comisia a emis un raport de evaluare

privind funcționarea proiectului „EU Pilot”, o metodă introdusă în vederea

îmbunătățirii răspunsului la solicitările cetățenilor și întreprinderilor legate de

aplicarea legislației UE, precum și în vederea accelerării soluționării cazurilor de

încălcare a dreptului UE. De exemplu, serviciile Comisiei au colaborat cu

autoritățile din Germania pentru a asigura că un important proiect de construcții

nu afectează speciile protejate din zonă, precum și cu autoritățile din Regatul

Unit pentru a asigura eliberarea la timp a documentelor de rezidență pentru

cetățenii UE și membrii familiilor acestora. De asemenea, serviciile Comisiei au

acționat alături de autoritățile spaniole pentru protejarea consumatorilor și a

denumirii de origine a produselor tradiționale. În raportul său cu privire la aceste

activități (33), Comisia pune în evidență întreaga gamă de măsuri recent adoptate

în vederea îmbunătățirii aplicării dreptului UE.

126

Comisia a adoptat o comunicare (34) privind politica sa de a sesiza Curtea de

Justiție pentru a impune aplicarea de sancțiuni financiare statelor membre pen-

tru transpunerea cu întârziere a directivelor UE, în temeiul articolului 260 alinea-

tul (3) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene. În 2010, numărul pro-

cedurilor de constatare a neîndeplinirii obligațiilor lansate împotriva statelor

membre pentru o presupusă încălcare a punerii în aplicare a dreptului UE a fost

de 1 168 (această cifră corespunde primului stadiu al procedurii, în care se trimite

o scrisoare oficială de punere în întârziere în conformitate cu articolul 258 din

TFUE). Domeniile de politică în care au fost lansate cele mai multe investigații au

fost politica în materie de sănătate și protecția consumatorilor, mediul, piața

internă și transporturile, acestea reprezentând peste 70 % din totalul

investigațiilor.

PRote jaRea INteReSeloR fINaNCIaRe ale Ue șI lUPta îmPotRIva fRaUdeIEvaluarea independentă realizată de Curtea de Conturi pentru 2009 a arătat o

îmbunătățire semnificativă în ceea ce privește gestionarea și controlul gestiunii

financiare a UE în anii anteriori. Pentru prima dată, rata de eroare înregistrată în

acest an pentru buget în ansamblul său a fost sub 5 %, un succes cu care puține

guverne naționale se pot mândri. Pentru fondurile structurale, rata de eroare a

scăzut cu mai mult de jumătate din 2008, fiind acum de aproape 5 %, și numai

0,2 % din toate erorile detectate implică o prezumție de fraudă. Între nereguli și

fraudă este o diferență enormă. Ratele de eroare nu înseamnă că suma în cauză

este pierdută sau irosită, deoarece, chiar și atunci când procedurile financiare

prezintă erori, este totuși posibil ca banii să fi fost cheltuiți astfel cum se

intenționase. De exemplu, erorile într-o procedură de ofertare pentru un proiect

de construire a unui pod nu înseamnă că noul pod trebuie distrus sau că acesta

este de proastă calitate. În cazul în care sunt descoperite erori cu impact financiar,

plățile necuvenite sunt recuperate de la proiectul sau de la țara în cauză. În raport

se precizează că nereguli în valoare de 1,22 miliarde EUR au fost identificate,

raportate și urmărite, însă această sumă nu reflectă situația pe parcursul unui

singur an. Neregulile raportate de statele membre în 2009 se referă la nereguli

care au survenit pe parcursul mai multor ani, iar dintre cele 1,22 miliarde EUR,

numai 1,09 milioane EUR au implicat fraude.

UE a exercitat un control mai eficient în ceea ce privește fondurile europene:

346,5 milioane EUR din fondurile UE destinate agriculturii care au fost cheltuite în

mod necorespunzător de statele membre au fost recuperate în luna martie, în

urma adoptării de către Comisia Europeană a unei decizii privind procedura de

verificare a conformității, iar alte 265,02 milioane EUR au fost recuperate în luna

iulie. Aceste fonduri nu au fost cheltuite în conformitate cu normele UE sau nu au

făcut obiectul unor controale corespunzătoare, fiind astfel returnate la bugetul UE.

În luna iulie, Comisia a prezentat Parlamentului European un document de

reflecție privind reforma Oficiului European de Luptă Antifraudă (OLAF), care

urma să stea la baza unui dialog interinstituțional între Parlament, Consiliu și

Comisie (35). Rezultatele acestui dialog s-au concretizat într-o propunere care va

fi prezentată de Comisie la începutul anului 2011.

127 r a p o r t g e n e r a l 2 0 1 0 | o U n i U n e e U r o p e a n ă m a i d e m o c r at i c ă , m a i e F i c i e n tă ș i m a i r e S p o n S a B i l ă

În luna martie, noul sistem de raportare anonimă, pe internet, a cazurilor de

corupție și fraudă („Fraud Notification System”) a facilitat raportarea, de către

cetățenii și funcționarii UE vigilenți, a cazurilor suspecte către OLAF și a conferit

mai multă siguranță acestei acțiuni.

De asemenea, în cursul anului au avut loc câteva dezbateri intense referitoare la

evaziunea fiscală. S-au realizat progrese privind consolidarea cooperării fiscale în

două domenii: Consiliul a ajuns la un acord în ceea ce privește consolidarea

asistenței reciproce între statele membre pentru recuperarea taxelor (rata actu-

ală de recuperare a sumelor datorate este de numai 5 %) și evaluarea și colectarea

taxelor (abolirea secretului bancar în relațiile dintre autoritățile fiscale, eliminarea

posibilității de invocare a caracterului secret pentru a justifica refuzul de a da curs

unei cereri de informații).

În conformitate cu orientările G20 privind cooperarea cu jurisdicțiile „offshore” în

lupta împotriva evaziunii fiscale, Comisia a propus încheierea unui acord antifra-

udă modificat cu Liechtenstein. Acest acord ar putea servi drept model și pentru

Monaco, Andorra și San Marino, iar, în cazul Elveției, drept bază pentru încheierea

unui nou acord sau a unui acord modificat privind, în special, schimbul de

informații în materie de fiscalitate, în conformitate cu standardele internaționale.

Ținând seama de diferența dintre încasările TVA, cuprinsă între 90 miliarde EUR și

113 miliarde EUR în perioada 2000-2006, Comisia a lansat, la 1 decembrie, o carte

verde privind viitorul taxei pe valoarea adăugată pentru a avea un sistem TVA

mai simplu, mai solid și mai modern (36).

În luna iunie, miniștrii de finanțe au convenit să își intensifice cooperarea împo-

triva fraudei TVA, prin crearea unei rețele permanente antifraudă, care se va numi

Eurofisc.

În luna aprilie, noul sistem electronic de monitorizare a circulației mărfurilor

accizabile (alcool, tutun și produse energetice) a asigurat noi capacități de com-

batere a fraudei în UE. Se estimează că un număr de aproximativ 100 000 de

comercianți expediază anual, între statele membre, aproape 4,5 milioane de

colete de produse accizabile. Sistemul informatizat pentru circulația și controlul

produselor accizabile permite operatorilor să realizeze schimburi comerciale

intracomunitare cu produse accizabile într-un mod mai puțin costisitor și mai

simplu, iar statelor membre să combată mai ușor și mai rapid frauda în domeniul

drepturilor de acciză. Autoritățile statelor membre și operatorii economici se pot

înregistra treptat în sistem până la 1 ianuarie 2011, după această dată sistemul

devenind complet aplicabil în toată Europa.

128

maI mUltă tRaNSPaReNțăA fost adoptat un nou cadru care reglementează crearea și funcționarea grupuri-

lor de experți ai Comisiei, în vederea simplificării și clarificării normelor, precum

și a consolidării coordonării. În plus, pentru îmbunătățirea transparenței, a fost

introdusă o nouă versiune a Registrului grupurilor de experți, care oferă informații

mai precise cu privire la tipul entităților înregistrate, componența grupurilor și

activitățile desfășurate. În luna mai, Parlamentul și Comisia au relansat acțiunile

în vederea creării unui registru comun și a unui cod de conduită pentru lobbyiști.

În octombrie, un fost comisar a fost obligat să demisioneze din consiliul de

administrație al unei bănci de investiții din Regatul Unit după ce comitetul de

etică al Comisiei Europene și-a exprimat preocuparea în legătură cu un posibil

conflict de interese, aceasta fiind prima dată când comitetul de etică se pronunță

în acest sens.

În 2010, Comisia Europeană a dezvăluit identitatea celor care au beneficiat de

fonduri UE în 2009 în domenii de politică precum cercetarea, educația și cultura,

energia, transporturile și ajutorul extern. Baza de date online a UE privind bene-

ficiarii, care conține în prezent peste 114 000 de intrări datând din 2007, a fost

modernizată pentru a permite mai multe opțiuni de căutare. În 2010, pentru

prima dată, baza de date oferă informații privind cheltuielile administrative ale

Comisiei legate de contractele de achiziții. Foarte puține administrații publice

din lume au mers atât de departe pentru asigurarea transparenței financiare.

b U g e t U l U e P e N t R U 2 0 1 1

În 2010 au fost aplicate, pentru prima dată, noi proceduri de adop-tare a bugetului UE și au fost prezentate propuneri pentru deschide-rea dezbaterii privind viitoarea revizuire bugetară, care va condiționa modul de stabilire a veniturilor Uniunii.

Bugetul 2011 a fost aprobat la 15 decembrie, acesta fiind primul buget în temeiul

noilor proceduri instituite de Tratatul de la Lisabona. Bugetul total pentru 2011

se ridică la 141,9 miliarde EUR în credite de angajament și la 126,5 miliarde EUR

în credite de plată. Comisia a prezentat o propunere de revizuire a Regulamentu-

lui financiar. Modificările, care vor face obiectul aprobării de către autoritatea

legislativă, vizează să simplifice accesul la fondurile UE prin reducerea birocrației

și a costurilor pentru beneficiarii din UE și să extindă posibilitățile de combinare

a finanțărilor publice și private pentru a spori impactul investițiilor. Reducerea

birocrației va consta, în special, în eliminarea obligației de plată a dobânzilor

aferente plăților în avans, prin majorarea de la valoarea actuală de 25 000 EUR la

50 000 EUR a plafonului până la care granturile beneficiază de proceduri admi-

nistrative mai simple și prin facilitarea modului în care beneficiarii își pot plăti

partenerii la proiect.

îmbUNătățIRea ComUNIC ăRII PRIvINd eURoPa

În 2010, trei priorități comune în materie de comunicare interinstituțională au susținut redresarea economică și au

mobilizat noi surse de creștere economică, și anume combaterea schimbărilor

climatice, energia și asigurarea funcționării Tratatului de la Lisabona în beneficiul

cetățenilor. A fost publicat un prim raport, în contextul declarației politice din 2008

„Parteneriatul pentru comunicarea privind Europa”, care vizează cooperarea dintre instituții și statele membre în domeniul

comunicării privind Europa.

Campania privind o redactare mai clară, lansată de Comisie în martie, încurajează redactarea de documente mai concise și

mai clare, utilizând mai puțini termeni specifici, pentru a spori lizibilitatea

acestora.

129 r a p o r t g e n e r a l 2 0 1 0 | o U n i U n e e U r o p e a n ă m a i d e m o c r at i c ă , m a i e F i c i e n tă ș i m a i r e S p o n S a B i l ă

În octombrie, Comisia a prezentat concluziile privind revizuirea bugetară, care au

inclus propunerile Comisiei privind atât cheltuielile, cât și noile surse de venituri

pentru bugetul UE după 2013. Principalele constatări se referă la faptul că nor-

mele actuale privind bugetul UE fac ca acesta să reacționeze încet la evenimen-

tele neprevăzute, în timp ce gradul prea ridicat de complexitate al acestor norme

reprezintă un obstacol în calea eficienței și a transparenței. Având în vedere

presiunile exercitate asupra cheltuielilor publice, Comisia sugerează metode de

întocmire a unui buget european care să facă față provocărilor actuale, nu nea-

părat prin majorarea cheltuielilor, ci prin concentrarea asupra priorităților adec-

vate, a valorii adăugate, a rezultatelor și a calității cheltuielilor europene. În ceea

ce privește veniturile, se urmărește promovarea unui sistem echitabil și transpa-

rent care să fie înțeles de cetățeni și care să reducă dependența UE de contribuțiile

directe ale statelor membre prin introducerea unor noi „resurse proprii”. Printre

opțiuni se numără: o cotă-parte dintr-o taxă pe tranzacțiile financiare; licitarea

cotelor UE de emisie de gaze cu efect de seră; o taxă UE legată de transportul

aerian; o taxă separată a UE pe TVA; o taxă UE pe energie și o taxă UE pe profit.

Comisia a propus, de asemenea, garantarea obligațiunilor UE emise de promoto-

rii proiectelor în vederea finanțării marilor proiecte de infrastructură.

bUgetUl Ue îN 2010Dezvoltarea durabilă și inovarea – preocupări centrale ale bugetului UE

Sursă: Comisia Europeană.

agricultură: ajutoare directe și cheltuieli de piață31 %

coeziune și competitivitate pentru creștere economică și ocuparea forței de muncă45 %

cetățenie, libertate, securitate și justiție1 %

ue ca partener mondial6 %

dezvoltare rurală, mediu, pescuit11 %

141,5 milioane €

cheltuieli administrative totale 6 %

de UNde PRovIN foNdURIle PeNtRU bUgetUl Ue?

Sursă: Comisia Europeană.

Resursă provenită din venitul

național brut76 %

Resursă provenită din taxa pe valoarea adăugată (tva)11 %

taxe vamale, taxe agricole și cotizații pentru zahăr12 % altele

1 %

130

Proceduri parlamentare în 2010

Rezoluții și decizii adoptate de către Parlamentul European

Legislație

Buge

t și d

escă

rcar

e

Alte proceduri

Total

Cons

ulta

re (1 )

Codecizie

Avi

z co

nfor

m

Iniți

ativ

ă p

rop

rie

Rezo

luții

(art

icol

ele

103

și 1

08)

Dre

ptu

rile

omul

ui

Div

erse

Prim

a le

ctur

ă (2 )

A d

oua

lect

ură

(3 )

A tr

eia

lect

ură

38 80 14 23 88 116 101 29 10 499

(1) În 34 de cazuri Parlamentul European a modificat propunerea Comisiei.

(2) Într-un caz Parlamentul European a respins propunerea Comisiei și în 63 de cazuri a modificat propunerea Comisiei.

(3) În 7 cazuri Parlamentul European a modificat poziția comună a Consiliului.

131 r a p o r t g e n e r a l 2 0 1 0 | o U n i U n e e U r o p e a n ă m a i d e m o c r at i c ă , m a i e F i c i e n tă ș i m a i r e S p o n S a B i l ă

Note

(1) În luna noiembrie, Parlamentul și Consiliul au adoptat modificările Statutului personalului și ale Regulamentului financiar legate de SEAE, asigurând astfel condițiile în care delegațiile UE în țări terțe pot utiliza fonduri UE – Regulamentele (UE, Euratom) nr. 1080/2010 și nr. 1081/2010 ale Parlamentului European și ale Consiliului (JO L 311, 26.11.2010).

(2) Articolul 290 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene: „(1) Un act legislativ poate delega Comisiei competența de a adopta acte fără caracter legislativ și cu domeniu de aplicare general, care completează sau modifică anumite elemente neesențiale ale actului legislativ. [...]”

(3) Articolul 291 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene:

„(1) Statele membre iau toate măsurile de drept intern necesare pentru a pune în aplicare actele obligatorii din punct de vedere juridic ale Uniunii.

(2) În cazul în care sunt necesare condiții unitare de punere în aplicare a actelor obligatorii din punct de vedere juridic ale Uniunii, aceste acte conferă Comisiei competențe de executare sau, în cazuri speciale și temeinic justificate, precum și în cazurile prevăzute la articolele 24 și 26 din Tratatul privind Uniunea Europeană, Consiliului.

(3) În înțelesul alineatului (2), Parlamentul European și Consiliul, hotărând prin regulamente, în conformitate cu procedura legislativă ordinară, stabilesc, în prealabil, normele și principiile generale privind mecanismele de control de către statele membre al exercitării competențelor de executare de către Comisie.”

(4) Comunicarea Comisiei către Parlamentul European și către Consiliu – Punerea în aplicare a articolului 290 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene [COM(2009) 673 final].

(5) Propunerea Comisiei de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de stabilire a normelor și principiilor generale privind mecanismele de control de către statele membre al exercitării competențelor de executare de către Comisie [COM(2010) 83]. Parlamentul a aprobat propunerea la 16 decembrie.

(6) Articolul 14 din TUE și Protocolul nr. 36 privind dispozițiile tranzitorii.

(7) JO L 304, 20.11.2010.

(8) Comunicarea Comisiei – Programul de lucru al Comisiei pentru anul 2010 – Este momentul să acționăm [COM(2010) 135].

(9) http://europa.eu/rapid/pressReleasesAction.do?reference=SPEECH/10/411&format= HTML&aged=1&language=RO&guiLanguage=fr

(10) Comunicarea Comisiei – Programul de lucru al Comisiei pentru 2011 [COM(2010) 623].

(11) Articolul 12 din TUE și articolul 70 din TFUE, precum și Protocolul nr. 1 privind rolul parlamentelor naționale în cadrul Uniunii Europene.

(12) Propunerea Comisiei de directivă privind condițiile de intrare și de ședere a resortisanților țărilor terțe în vederea ocupării unor locuri de muncă sezoniere [COM(2010) 379].

(13) Hotărârile Curții de Justiție din 3.6.2010 în cauza C-203/08, Sporting Exchange, și în cauza C-258/08, Ladbrokes Betting & Gaming și Ladbrokes International.

(14) Hotărârile Curții de Justiție din 8.9.2010 în cauza C-409/06, Winner Wetten, în cauzele conexate C-316/07, C-358/07-C-360/07, C-409/07 și C-410/07, Stoß, precum și în cauza C-46/08, Carmen Media Group.

(15) Hotărârile Curții de Justiție din 4.3.2010 în cauza C-197/08, Comisia/Franța, în cauza C-198/08, Comisia/Austria și în cauza C-221/08, Comisia/Irlanda.

(16) Hotărârea Curții de Justiție din 16.3.2010 în cauza C-325/08, Olympique Lyonnais.

(17) Hotărârea Curții de Justiție din 25.2.2010 în cauza C-386/08, Brita.

(18) Hotărârea Curții de Justiție din 21.1.2010 în cauza C-444/07, MG Probud Gdynia.

(19) Hotărârea Curții de Justiție din 6.7.2010 în cauza C-428/08, Monsanto Technology.

(20) Hotărârea Curții de Justiție din 23.3.2010 în cauzele conexate C-236/08-C-238/08, Google France și Google.

(21) Hotărârea Tribunalului din 18.3.2010 în cauza T-9/07, Grupo Promer Mon Graphic/OAPI.

(22) Hotărârea Curții de Justiție din 29.6.2010 în cauza C-28/08 P, Comisia/Bavarian Lager.

(23) Hotărârea Curții de Justiție din 29.6.2010 în cauza C-139/07 P, Comisia/Technische Glaswerke Ilmenau.

(24) Hotărârea Curții de Justiție din 21.9.2010 în cauzele conexate C-514/07 P, C-528/07 P și C-532/07 P, Suedia și alții/Comisia și API.

(25) Hotărârea Curții de Justiție din 9.11.2010 în cauzele conexate C-92/09 și C-93/09, Volker und Markus Schecke și Eifert.

(26) http://ec.europa.eu/governance/better_regulation/index_ro.htm

(27) Comunicarea Comisiei – Reglementarea inteligentă în Uniunea Europeană [COM(2010) 543].

(28) Directiva 2010/45/UE privind sistemul comun al taxei pe valoarea adăugată în ceea ce privește normele privind facturarea (JO L 189, 22.7.2010).

(29) Comunicarea Comisiei privind crearea unui spațiu european de transport maritim fără bariere [COM(2009) 10 final].

(30) Comunicarea Comisiei – Simplificarea implementării programelor-cadru de cercetare [COM(2010) 187].

(31) Raport special nr. 3/2010: Analizele de impact în cadrul instituțiilor UE: un instrument util în sprijinul procesului decizional? (http://eca.europa.eu/portal/pls/portal/docs/1/5372733.PDF).

(32) http://ec.europa.eu/governance/impact/planned_ia/planned_ia_en.htm

(33) Raport anual privind monitorizarea aplicării dreptului Uniunii Europene [COM(2010) 538].

(34) Comunicarea Comisiei privind punerea în aplicare a articolului 260 alineatul (3) din TFUE [SEC(2010) 1371 final].

(35) Documentul de reflecție al Comisiei privind reforma Oficiului European de Luptă Antifraudă (OLAF) [SEC(2010) 859].

(36) Cartea verde a Comisiei privind viitorul TVA [COM(2010) 695].

IaNUaRIe

1 Spania preia președinția prin rotație a Uniunii

Europene.

12 Seism în Haiti.

În orele următoare catastrofei, UE furnizează

sprijin pentru asistență de urgență și trimite

experți în regiune. În total, UE a furnizat peste

300 milioane EUR de ajutor umanitar și a promis

peste 1,2 miliarde EUR pentru reconstrucție și

dezvoltarea pe termen lung în Haiti în cadrul

Conferinței internaționale a donatorilor

organizată de ONU.

20 P. Nikiforos Diamandouros este reales

Ombudsman European.

28 UE anunță noi obiective de reducere a emisiilor

de gaze cu efect de seră pentru 2020.

febRUaRIe

3 Comisia aprobă planul Greciei privind reducerea

deficitului său bugetar.

9 Comitetul Regiunilor începe un nou mandat.

Parlamentul European aprobă noua Comisie

Europeană „Barroso II”, cu 488 de voturi pentru,

137 împotrivă și 72 de abțineri.

16 UE somează Grecia să își remedieze deficitul

excesiv până în 2012 și îi recomandă să își

alinieze politicile economice la orientările

generale privind politica economică ale UE.

maRtIe

8 UE acceptă să acorde aproximativ 45 000 de

microcredite în valoare de până la 25 000 EUR

șomerilor și micilor antreprenori.

Noul Instrument european de microfinanțare

dispune de un buget de plecare de

100 milioane EUR, care urmează a fi utilizat pe o

perioadă de patru ani (2010-2013).

15 Obiectivul privind stoparea pierderii

biodiversității și a degradării ecosistemelor până

în 2020 este aprobat de Consiliu.

25 Liderii țărilor din zona euro aprobă crearea unei

plase de siguranță financiară comună cu FMI.

Conform acestui acord, Grecia urmează să

primească împrumuturi bilaterale coordonate

din partea altor țări din zona euro, precum și

fonduri din partea FMI în cazul în care s-ar

confrunta cu dificultăți majore. Această măsură

vizează restabilirea încrederii în moneda euro.

aPRIlIe

14 Un nor de cenușă deasupra Europei provocat de

erupția unui vulcan în Islanda duce la închiderea

în mare parte a spațiului aerian european până

la 21 aprilie.

Aproximativ 100 000 de zboruri sunt anulate și

aproximativ 10 milioane de pasageri sunt

împiedicați să călătorească. Comisia reamintește

călătorilor că drepturile pasagerilor UE continuă

să se aplice și instituie un grup pentru a ajuta la

coordonarea guvernelor naționale. Criza

accelerează progresul către un „cer unic

european”.

maI

1 Deschiderea Expoziției Universale 2010 de la

Shanghai.

Președintele Barroso participă la inaugurarea

pavilionului UE și conduce o delegație de

comisari în cursul unei reuniuni cu partenerii

chinezi. Săptămâna științei și a tehnologiei

UE-China are loc între 14 și 19 iunie.

2 Țările din zona euro și FMI oferă Greciei

110 miliarde EUR în împrumuturi de urgență pe

trei ani pentru a o ajuta să își onoreze plata

datoriilor.

La începutul anului 2010, creșterea deficitelor

publice și a nivelului datoriei publice a declanșat

o criză de încredere în obligațiunile de stat

europene și în moneda euro. Turbulențele de pe

piață se concentrează asupra Greciei, al cărei

deficit bugetar de 13,6 % în 2009 depășea cu

mult previziunile acestei țări.

9 Miniștrii de finanțe ai UE aprobă un fond de criză

de 750 miliarde EUR pentru a susține piețele

financiare.

Mecanismul de stabilizare financiară, constând

în principal în garanții pentru împrumuturi din

partea țărilor din zona euro, include o

contribuție de 250 miliarde EUR din partea FMI.

12 Comisia propune un ansamblu de măsuri vizând

consolidarea Pactului de stabilitate și creștere și

extinderea supravegherii.

Această propunere prevede armonizarea

planificării bugetare și politice naționale prin

intermediul unui „semestru european”,

permițându-le statelor membre să se

coordoneze în cursul pregătirii bugetelor lor

naționale și a programelor lor naționale de

reformă.

132

18 Guvernul grec primește 14,5 miliarde EUR din

partea UE, prima tranșă a unor împrumuturi

bilaterale acordate de 10 țări din zona euro.

19 Comisia adoptă o „Agendă digitală pentru

Europa” – prima din șapte inițiative emblematice

în cadrul Strategiei Europa 2020.

Inundații grave în Polonia.

IUNIe

17 Islanda devine oficial o țară candidată la

aderarea la Uniunea Europeană.

Consiliul European dă undă verde pentru

aderarea Estoniei la zona euro la 1 ianuarie 2011.

UE adoptă Strategia Europa 2020, noul plan pe

10 ani vizând stimularea creșterii și crearea de

locuri de muncă în UE.

30 Comisia definește un set de instrumente pentru

a consolida supravegherea politicilor fiscale, a

politicilor macroeconomice și a reformelor

structurale.

„Semestrul european” include sancțiuni în

vederea prevenirii sau a neutralizării

amenințărilor la adresa stabilității financiare a UE

și a zonei euro.

IUlIe

1 Belgia preia președinția prin rotație a Uniunii

Europene.

Noi plafoane în ceea ce privește tarifele de

roaming pentru telefoane mobile intră în

vigoare.

O nouă siglă pentru toate produsele UE

ecologice intră în vigoare.

7 Parlamentul European aprobă noi exigențe de

capital pentru bănci.

Obiectivul este de a descuraja practici bancare

de remunerare necorespunzătoare care au dus

în multe cazuri la o asumare de riscuri excesive și

au contribuit la criza financiară. De asemenea,

băncile trebuie să dețină mai mult capital pentru

a-și acoperi riscurile.

12 Comisia propune modificări ale normelor

europene existente în vederea îmbunătățirii

protecției pentru titularii de conturi bancare și

pentru micii investitori.

Titularii de conturi bancare, în cazul falimentului

băncii lor, și-ar recupera banii mai rapid (în

termen de șapte zile), ar beneficia de o acoperire

sporită (de până la 100 000 EUR) și ar fi mai bine

informați cu privire la modul în care sunt

protejați și la termenul în care această protecție

este asigurată. Pentru investitori, Comisia

propune acordarea mai rapidă a despăgubirilor

și creșterea nivelului acestora până la

50 000 EUR.

26 Se instituie Serviciul European de Acțiune

Externă.

aUgUSt

11 Pakistanul este afectat de inundații grave.

UE furnizează ajutor umanitar în valoare de

150 milioane EUR, în timp ce unele state

membre furnizează un ajutor suplimentar în

valoare de 170 milioane EUR. Taxele la import

pentru un anumit număr de produse exportate

de Pakistan sunt, de asemenea, suspendate.

SePtembRIe

11 Lansarea inițiativei „Tineretul în mișcare”,

o inițiativă emblematică în cadrul Strategiei

Europa 2020.

Inițiativa vizează creșterea mobilității studenților

și a stagiarilor, precum și creșterea calității și a

atractivității educației și formării în Europa.

21 Este adoptată strategia privind egalitatea

de gen.

29 Comisia adoptă propuneri legislative în vederea

consolidării și a extinderii instrumentelor pentru

coordonarea politicii economice și fiscale.

Propunerile vizează, de asemenea, politicile

macroeconomice și reformele structurale. Se

prevăd noi mecanisme de aplicare în cazul

statelor membre care nu respectă legislația.

133

oCtombRIe

6 Este lansată inițiativa emblematică „O Uniune a

inovării” în cadrul Strategiei Europa 2020, vizând

accelerarea dezvoltării de noi produse și servicii.

8 În trei regiuni din Ungaria este declarată starea

de urgență după ce zona este inundată cu nămol

toxic provenit de la o uzină de aluminiu.

20 O nouă președinție este aleasă pentru mandatul

2010-2013 al Comitetului Economic și Social

European.

21 Parlamentul European decernează premiul

Sakharov 2010 lui Guillermo Fariñas.

27 Comisia lansează Actul privind piața unică și

Raportul privind cetățenia pentru a consolida

avantajele pieței interne și a înlătura obstacolele

care împiedică cetățenii și întreprinderile să își

exercite drepturile.

29 Comisia lansează propuneri pentru o nouă

politică industrială.

NoIembRIe

9 Comisia propune o strategie fermă în materie de

politică comercială pentru următorii cinci ani

pentru a contribui la redresarea economiei.

12 G20 aprobă reforma Basel III.

Acest set complet de măsuri, care este o

inițiativă a UE în vederea consolidării

reglementării, supravegherii și gestionării

riscurilor din sectorul bancar, are drept obiectiv

reglementarea atât a băncilor individuale, cât și

a sistemului bancar în ansamblu.

O nouă strategie este lansată pentru a garanta o

alimentare cu energie durabilă a UE.

Comisia preconizează să propună o legislație și

alte măsuri pentru a reduce consumul, a crea o

piață unică până în 2015, a institui un „bloc de

negociere” cu furnizorii și a consolida poziția

consumatorilor.

17 Consiliul și Parlamentul European convin asupra

unui cadru pentru supravegherea sistemului

financiar și instituie Comitetul european pentru

riscuri sistemice și trei noi autorități de

supraveghere. Noul sistem va fi operațional de la

1 ianuarie 2011.

23 Este lansată Agenda pentru noi competențe și

noi locuri de muncă – o inițiativă emblematică

din cadrul Strategiei Europa 2020 care vizează

stimularea ocupării forței de muncă și

ameliorarea competențelor.

28 UE, BCE și FMI acordă Irlandei asistență

financiară în valoare de 85 miliarde EUR.

Sprijinul este furnizat în urma unei solicitări

prezentate de Irlanda la 22 noiembrie. Acesta are

drept obiectiv menținerea stabilității financiare

în zona euro și în ansamblul UE.

29 29 noiembrie-10 decembrie: conferința de la

Cancún privind schimbările climatice.

Negocierile s-au încheiat cu un acord privind

aspecte-cheie, inclusiv silvicultura, transferul de

tehnologie și un fond pentru combaterea

schimbărilor climatice pentru a sprijini eforturile

de adaptare și atenuare în țările în curs de

dezvoltare.

deCembRIe

14 Comisia propune o cooperare consolidată

pentru protecția brevetului unitar în UE.

Brevetele valabile în toate țările participante pot

fi obținute prin intermediul unei cereri unice.

15 Parlamentul European aprobă norme de

reglementare a agențiilor de rating.

Autoritatea europeană pentru valori mobiliare și

piețe va supraveghea agențiile în mod direct. Ea

va fi în măsură să efectueze controale inopinate,

să impună amenzi și să asigure evaluarea de

către agenții a preciziei ratingurilor lor

anterioare. Autoritatea va intra în vigoare în

momentul aprobării de către Consiliu.

Este adoptată inițiativa cetățenească europeană.

Pentru prima dată, cetățenii pot sugera direct

noi propuneri de legislație a UE. Dacă un milion

de cetățeni din cel puțin un sfert din statele

membre își unesc forțele, ei pot invita Comisia

Europeană să elaboreze propuneri legislative în

domeniile care intră în sfera de competență a

acesteia.

16 Lansarea Platformei europene de combatere a

sărăciei și a excluziunii sociale – o inițiativă

emblematică în cadrul Strategiei Europa 2020

vizând asigurarea coeziunii sociale și teritoriale.

17 Consiliul European aprobă o modificare a

tratatului pentru a institui un viitor mecanism

permanent în vederea menținerii stabilității

financiare a zonei euro în ansamblu.

134

cRonologieUnele dintre principalele evenimente ale anului 2010 sunt enumerate.

Această cronologie nu se dorește a fi exhaustivă – alte evenimente

marcante sunt prezentate în detaliu în cadrul raportului.

135

Reprezentanța Comisiei Europene în România

Str. Vasile Lascăr nr. 31

Sector 2

020492 București

ROMÂNIA

Telefon: +40 212035400

Fax: +40 213168808

E-mail: comm-rep-ro@ec.europa.eu

Biroul de Informare al Parlamentului European în România

Str. Vasile Lascăr nr. 31

Sector 2

020492 București

ROMÂNIA

Telefon: +40 213057986

Fax: +40 213157929

E-mail: epbucarest@europarl.europa.eu

În toate țările Uniunii Europene există reprezentanțe

ale Comisiei Europene și birouri ale Parlamentului

European. Comisia Europeană are, de asemenea,

delegații în alte țări din lume.

INTRAȚI ONLINE

Informații în toate limbile oficiale ale Uniunii Europene sunt disponibile pe pagina de internet Europa:

europa.eu

VIZITAȚI-NE

Peste tot în Europa sunt sute de centre de informare locale despre UE. Puteți afla adresa centrului celui

mai apropiat de dumneavoastră consultând pagina de internet:

ec.europa.eu/europedirect

SUNAȚI-NE SAU SCRIEȚI-NE

Europe Direct este un serviciu care vă oferă răspunsuri la întrebările privind Uniunea Europeană.

Puteți accesa acest serviciu apelând la numărul gratuit: 00 800 6 7 8 9 10 11 (unii operatori de

telefonie mobilă nu permit accesul la numerele cu prefixul 00 800 sau pot factura aceste apeluri).

Puteți apela, de asemenea, din afara granițelor UE, la: +32 22999696, sau prin poșta electronică, la:

ec.europa.eu/europedirect

CITIȚI DESPRE EUROPA

Puteți găsi publicații despre UE accesând printr-un simplu clic site-ul internet al EU Bookshop:

bookshop.europa.eu

Cum să intrați în legătură cu Ue

Puteți obține informații și broșuri în limba română despre Uniunea Europeană de la:

136

Raport general privind activitatea Uniunii Europene – 2010Comisia Europeană

Direcţia Generală Comunicare

Publicaţii

1049 Bruxelles

BELGIA

Raportul general privind activitatea Uniunii Europene – 2010 a fost adoptat de

Comisia Europeană la 16 februarie 2011 sub cota SEC(2011) 189.

http://europa.eu/generalreport/ro/welcome.htm

Ilustraţia copertei: © Corbis

2011 — 136 p. — 21 × 29,7 cm

ISBN 978-92-79-17475-9

doi:10.2775/60979

Luxemburg: Oficiul pentru Publicaţii al Uniunii Europene, 2011

© Uniunea Europeană, 2011

Reproducerea este autorizată. Pentru orice utilizare sau reproducere a

imaginilor, permisiunea trebuie solicitată direct de la deţinătorii drepturilor de

autor.

Printed in Belgium

TipăriT pe hârTie înălbiTă fără clor elemenTar (ecf)

Preţul în Luxemburg (fără TVA): 7 EUR

Uniunea Europeană

Tbilisi

Priština

Bern

Tunis

YerevanSarajevo

Chişinău

Beograd

Minsk

Moskva

Oslo

Podgorica

DimashqBeyrouth

Kyïv

AlgerRabat

Tiranë

London

København

Amsterdam

Wien

ΛευκωσίαLefkosiaLefkosa

Paris

MadridLisboa

Roma

ΑθήναιAthinai

Bucureşti

Bratislava

Valletta

Tallinn

ZagrebLjubljana

СофияSofia

Vilnius

Budapest

Warszawa

Praha

Berlin

Ankara

HelsinkiHelsingfors

Stockholm

Baile Átha CliathDublin

Skopje

Rīga

BrusselBruxelles

Luxembourg

Reykjavík

Moldova

SakartveloAzərbaycan

Haїastan

IranKosovo

Suisse

Libnan

CrnaGora

(Azər.)

Bosna iHercegovina

Shqipëria

Svizzera

Schweiz

Città delVaticano

Liechtenstein

R.

San MarinoMonaco

Andorra

El DjazâirEl MaghrebTounis

Srbija

Qazaqstan

Ukraїna

Belarus'

Rossija

SouriyaIraq

Norge

* UNSCR 1244

Luxembourg

Κύπρος

België

Belgique

KibrisKypros

Slovenija

Polska

Magyarország

SlovenskoČeská

republika

Eesti

Latvija

Deutschland

Ireland

Portugal

Éire

България

Danmark

France

ΕλλάδαEllada

Hrvatska

Suomi

Sverige

Nederland

Österreich

Italia

Finland

LietuvaUnited Kingdom

Malta

Türkiye

România

BulgariaEspaña

P.J.R.M.

Ísland

0 500 km

Guyane(FR)

Guadeloupe (FR)

Martinique (FR)

Réunion (FR)

Canarias (ES)

Madeira (PT)

Açores (PT)

Suriname

Brasil

Paramaribo

Member states of the European Union (2011)

Candidate countries

Statele membre ale Uniunii Europene

Țări candidate

doi:10.2775/60979

RapoRt geneRal privind

activitatea UniUnii eUropene2010

Comisia euRopeană

NA

-AD

-11-001-RO-C

RapoRt geneRal privind activitatea UniUnii eUropene 2010

ro

ISSN 1977-0308

Prețul în Luxemburg (fără TVA): 7 EUR