16
PRIVIND IN TRECUT Cr aciun Paul-Calin si Godeanu Alexandr u-Gabrie l, Elevi Colegiul National “Spiru Haret”  ´The Universe is a pretty big place. If it’s just us, seems like an awful waste of space”, as Carl Sagan quotes, it is impossible to perceive we are the only inhabitants of this vastness that we call “Universe”. What if, when we gaze at our beautiful night sky, hidden  betw een th ose stars, l i es an oth er ci v i l i z ati on th at l i kewi se u s adm i res th ei r sky wi th ou t acknowledging that som ebody else resides beyond th em. In our essay, we intend to approach all the possibilities which outline the definition of life as we understand it on other planets. We will explore our physical limitations which prevents us from traversing throughout space. Most importantly, we shall  presen t th e propert i es of li f e wh i ch cru ci al l y rest ri cts u s f rom seei n g th e u n i v erse i n real tim e, constr aini ng ourselves to “l ook back in tim e…”.  We surely hope this project will be mind-boggling and will keep your imagination alive.

Privind in Trecut

Embed Size (px)

Citation preview

Page 1: Privind in Trecut

7/23/2019 Privind in Trecut

http://slidepdf.com/reader/full/privind-in-trecut 1/16

PRIVIND IN TRECUT

Craciun Paul-Calin si Godeanu Alexandru-Gabriel, Elevi Colegiul National

“Spiru Haret” 

´The Universe is a pretty big place. If it’s just us, seems like an awful waste of

space”, as Carl Sagan quotes, it is impossible to perceive we are the only inhabitants of this

vastness that we call “Universe”. What if, when we gaze at our beautiful night sky, hidden

 between those stars, lies another civilization that likewise us admires their sky without

acknowledging that somebody else resides beyond them.

In our essay, we intend to approach all the possibilities which outline the

definition of life as we understand it on other planets. We will explore our physical

limitations which prevents us from traversing throughout space. Most importantly, we shall

 present the properties of life which crucially restricts us from seeing the universe in real

time, constraining ourselves to “look back in time…”. 

We surely hope this project will be mind-boggling and will keep your

imagination alive.

Page 2: Privind in Trecut

7/23/2019 Privind in Trecut

http://slidepdf.com/reader/full/privind-in-trecut 2/16

Locul nostru in Univers 

Desi este greu sa plasam Pamantul intr-un anumit loc cu anumite coordonate,

 putem recunoastem ca suntem extrem de privilegiati cu pozitia noastra. Pamantul este a

treia planeta de la Soare, intr-un sistem numit Sistemul Solar. Acesta este alcatuit din opt

 planete precum: Mercur, Venus, Terra, Marte, Jupiter, Saturn, Neptun(Fig.1) si 5 planete

„pitice” precum: Pluto, Ceres, Charon, Sedna(Fig.2) etc. si nenumarati asteroizi, meteoriti

si este delimitat de catre Norul Oort(Fig.3).

Fig.1

Page 3: Privind in Trecut

7/23/2019 Privind in Trecut

http://slidepdf.com/reader/full/privind-in-trecut 3/16

 

Fig.2

Fig.3

Situati in Bratul Orion, ni se asigura o pozitie nici prea indepartata si nici prea apropiata de

centrul galaxiei, adica galaxia Calea Lactee. Aceasta se afla la doua milioane ani-lumina de

cea mai apropiata galaxie, Andromeda.

Page 4: Privind in Trecut

7/23/2019 Privind in Trecut

http://slidepdf.com/reader/full/privind-in-trecut 4/16

  Marimea Universului

 Noi consideram ca este ironic faptul ca de-a lungul timpului omenirea s-a

considerat centrul Universului, acesta gravitand in jurul Pamantului si trist ca o multime de

oameni au murit nevinovati pentru a sustine adevarul stiintific.

Am putea, astazi, considera Pamantul ca o molecula de apa intr-un mare ocean,

ceea ce subliniaza grandoarea si imensitatea intrgului in care ne aflam. Din cate stim si cu

cele mai avansate telescoape construite de rasa umana, precum Telescopul Hubble, nu

reusesc sa cuprinda decat o parte din intregul Univers.(Fig.4)

Fig.4

Se crede ca raza Universului Observabil este de aproximativ 93 de miliarde de ani-

lumina in ciuda varstei anticipate din ecuatia de expansiune a lui Hubble de 13.7 miliarde

de ani. Aceasta este datorata perioadei de inflatie(F ig.5) de la inceputul Big Bang-uluiadica

Page 5: Privind in Trecut

7/23/2019 Privind in Trecut

http://slidepdf.com/reader/full/privind-in-trecut 5/16

o expansiune exponentiala ce a determinat departarea galaxiilor una de cealalta si racirea

Universului. Oamenii de stiinta au postulat diferite ipoteze ce explica ce se ve intampla cu

in continuare cu aceasta expansiune, insa acestea sunt simple speculatii si ni se par aproape

imposibil de demonstrat.

Fig.5

Ce inseamna viata?

Am tot vor  bit de Univers si de locul in care „locuim”,dar ce inseamna viata,unde o

gasim si oare se poate dezvolta oriunde? De cand facem observatii amanuntite asupra

cerului si universului nu am descoperit nici o forma de viata, oricat de mica ar fi ea, insa

Page 6: Privind in Trecut

7/23/2019 Privind in Trecut

http://slidepdf.com/reader/full/privind-in-trecut 6/16

acest lucru nu ar trebui sa ne descurajeze, avand in vedere ca noi suntem exceptia, aceia

care totusi traiesc.

Cand vorbim de viata in general putem sa o privim din mai multe perspective.In

 primul rand, ne putem raporta la o viata precum cea a bacteriilor sau una inteligenta ca cea

a oamenilor (sau cel putin marea lor majoritate).

Viata caracterizeaza acele organisme capabile de a se autodezvolta, autoconserva si

de a se autoreproduce. Asa ca, atunci cand dorim sa cautam viata in spatiu, s-au dezvoltat

mai multe „retete” menite sa descrie factorii necesari sustinerii ei. 

Zona Goldilock

Sau zona locuibila a unei sistem solar in care o planeta tina apa intr-o forma lichida.

Este evident ca aceasta variaza de la caz la caz, avand in vedere ca fiecare stea are diverse

marimi, diverse cantitati de energie si radiatii pe care le emite. Viata pe care o stim noi nu

 poate sa evolueze fara accesul la o sursa de apa care sa o intretina. De la micile bacterii

 pana la balena albastra, toate au nevoie de acest element vital. In cazul Terrei, zona

Goldilock se afla intre 0.99-1.73 unitati astronomice(o unitate astronomica este egala cu

distanta aproximativa dintre Pamant si Soare)(Fig.6).

Page 7: Privind in Trecut

7/23/2019 Privind in Trecut

http://slidepdf.com/reader/full/privind-in-trecut 7/16

 

Fig.6

Desi cautam viata care sa se asemene conditiilor intalnite pe Pamant, uitam insa ca

aceasta poate sa existe si in cele mai grele conditii. De exemplu tardigradele(Fig.7) pot sa

supravietuiasca la temperaturi cu putin peste 0 grade kelvin.

Page 8: Privind in Trecut

7/23/2019 Privind in Trecut

http://slidepdf.com/reader/full/privind-in-trecut 8/16

 

Fig.7

Ecuatia lui Drake

In cautarea apriga a civilizatiilor inteligente si locul gasirii acestora, Frank Drake,

astrofizician si astronom, a dezvoltat o ecuatie care sa estimeze numarul posibil de

civilizat ii inteligente care s-ar putea forma in universul nostru:

unde,

   N = numarul de civilizatii din galaxia noastra cu care comunicarea ar fi posibila.

 

R* = rata medie pe an de aparitie a stelelor in galaxia noastra. Aproximare: 1 si 10.

Page 9: Privind in Trecut

7/23/2019 Privind in Trecut

http://slidepdf.com/reader/full/privind-in-trecut 9/16

  fp = numarul stelelor care au sisteme asemanatoare sistemului solar. Estimare: intre

10 (fiecare stea are sistem planetar) si 1 (o stea din zece are planete)

  ne = numarul mediu de planete care pot sustine aparitia si existenta vietii. Estimare:

1 si 5.

  fℓ = numarul planetelor care indeplinesc conditiile de aparitie a vietii si pe care

apare efectiv viata la un moment dat. Estimare: 1, deoarece toti cercetatorii au

considerat ca viata apare intotdeauna pe o planeta care intruneste conditiile de

aparitie a vietii.

  fi = numarul planetelor pe care a aparut viata si care a evoluat la inteligenta.

Estimare:1, deoarece toti cercetatorii au considerat ca viata evolueaza spre

inteligenta intotdeauna

  fc = probabilitatea ca formele de viata inteligente sa aiba capacitatea si dorinta de

comunicare cu alte civilizatii. Estimare: intre 0,2 (luând ca etalon civilizatia noastra

se considera ca ea s-a nascut din 5 civilizatii antice: egipteana, greaca, romana,

hindusa si sumeriana) si 0,1 (a fost nevoie de zece civilizatii antice pentru aparitia

celei actuale: egipteana, greaca, romana, hindusa, sumeriana, maiasa, incasa,

olmeca, chineza si hitita)

Page 10: Privind in Trecut

7/23/2019 Privind in Trecut

http://slidepdf.com/reader/full/privind-in-trecut 10/16

  T = timpul in care o civilizatie atinge stadiul tehnologic avansat necesar

comunicarii cu alte civilizatii stelare.Estimare: intre 109 ani (durata medie de viata

a unei stele cu sistem planetar) si 102 ani (un secol, durata maxima a unei civilizatii

tehnologice care se autodistruge).

Dintr-o perspectiva optimista afirmam ca numarul de civilizatii posibile

ajunge pana la 10 miliarde, iar dintr-una pesimista..ei bine nu mai conteaza.

Sa presupunem ca pe planeta Kepler Xb (din imaginatia autorilor), aflata la

6 miliarde de ani-lumina departare, s-a dezvoltat totusi viata indeajuns de

inteligenta cat sa ne-o egaleze pe a noastra.Oare ii vom intalni vreodata? Initial noi

am inceput acest proiect in vedera discutarii a acestui scenariu ipotetic. Desigur ca a

trebuit sa introducem cateva notiuni introductive care sa ne redea o imagine de

ansamblu asupra locului in care traim si ce inseamna mai exact sa concepi viata.

Lumina, mai inceata decat am crede...

Desi multa lume ne-ar contrazice in aceasta privinta, haideti in primul rand

sa dicutam cate ceva despre lumina.

Lumina pe care o noi o cunoastem este pana la urma, ar zice unii, lumina pe

care o vedem cu ochii nostri, adica un lucru banal facand-o astfel un stimul

Page 11: Privind in Trecut

7/23/2019 Privind in Trecut

http://slidepdf.com/reader/full/privind-in-trecut 11/16

receptorilor nostri vizuali. In realitate, nu este intocmai corect sa caracterizam astfel

lumina. Ea este reprezentata de catre fizicieni in mai multe moduri. Maxwell o

 privea ca fiind o compunere de doua unde perpendiculare: magnetica si electrica.De

aceea, cand ziceam ca nu este in totalitate corect sa definim lumina ca ceea ce

vedem ne refeream la faptul ca aceste unde pot sa aiba frecvente diferite, adica si

infrarosu, ultraviolete, razele X si pana si razele gama ar trebui descrise ca fiind

lumina.(Fig.8)

Fig.8

Pare simplu, nu?Ei bine, nu, nu e simplu. Lumina si mai degraba forta

electromagnetica este descrisa si de catre o particula numita foton. Pare greu de

Page 12: Privind in Trecut

7/23/2019 Privind in Trecut

http://slidepdf.com/reader/full/privind-in-trecut 12/16

crezut sa afirmi ca ceva ar putea avea caracter si de particula cat si de unda. Aceasta

caracteristica ciudata se numeste dualitate.

Einstein, in teoria sa a relativitatii afirma ca niciun corp cu masa nu poate

ajunga la viteza cu care se deplaseaza lumina si ca aceasta viteza este o constanta

universala.  c=299 792 458 m/s. Extraordinar, adica intr-o singura secunda fotonii

strabat aproape 300 000 de kilometri ceea ce ar inconjura Pamantul de 9 ori intr-o .

Da, suna astronomic aceasta valoare incredibila, dar din nefericire nu este o

valoare destul de mare pentru a cuprinde grandoarea universului in care traim.Daca

ne aducem aminte, diametrul universului observabil era de aproximativ 93 de

miliarde de ani-lumina, iar un an-lumina este distanta de pe care lumina o strabate

intr-un intreg an. Asa ca daca as fi intr-un colt al universului observabil ar trebui sa

astept 93 de miliarde de ani ca sa vad ceea ce s-a intamplat acum 93 de miliarde de

ani. Si uite asa, „ privim in trecut”  ,vedem ceea ce s-a intamplat acum o perioada de

ani in functie de distanta la care ne aflam.

Revenim la planeta Kepler Xb ,aflata la 6 miliarde de ani-lumina de noi. Ziceam ca

viata a inceput sa se dezvolte si am putea spune ca a evoluat intocmai cu cea de pe Terra.

Atunci si ei la randul lor si-au construit „telescoapele” lor pentru a cauta viata inteligenta.

Page 13: Privind in Trecut

7/23/2019 Privind in Trecut

http://slidepdf.com/reader/full/privind-in-trecut 13/16

Si teoretic amandoua civilizatiile isi indreapta telescopele una spre cealalta in acelasi

moment. Si ce observa? Ei bine o planeta ca oricare alta, lipsita de viata si neinteresanta

care nu gazduieste nici o forma de viata, mult prea fierbinte pentru a avea apa in stare

lichida. Fiecare civilizatie presupune ca dupa milenii de speranta va gasi o planeta

asemenea si totusi nu a gasit nimic. Si in momentul in care isi vor gasi sfarsitul, vor crede

cu adevarat ca au fost singurii locuitori ai acestui intreg spatiu. Acest lucru subliniaza

faptul ca lumina este totusi o constanta si din perspectiva marimii universului, este totusi

destul de mica. Asa ca la revedere Kepler Xb, ne vedem in alt univers cu alte legi ale

fizicii!

Impactul descoperirii unei noi civilizatii inteligenta pe o alta planeta

Presupunem ca vom descoperi intr-un anumit mod o civilizatie extraterestra

inteligenta. Acest lucru cu siguranta va zdruncina modul in care oamenii vor privi lumea,

speram desigur ca intr-un mod pozitiv.

In primul rand o astfel de descoperire ar reprezenta o revolutie in societatea

mondiala. Cu siguranta vor aparea grupuri pro si contra privind modul in care ar trebui sa

se abordeze situatia. Probabil numeroase pareri in legatura cu un nou sfarsit al lumii vor

lua nastere si un intreg haos s-ar crea. Precum niste indigeni descoperiti de catre spanioli

Page 14: Privind in Trecut

7/23/2019 Privind in Trecut

http://slidepdf.com/reader/full/privind-in-trecut 14/16

asa si noi pe civilizatia extraterestra in discutie. Noi consideram ca pamantenii vor reflecta

asupra unei decizii. A lua sau a nu lua legatura cu acestia. Oare ne-ar compromite existenta

sau noi le-am compromite pe a lor? Credem ca la inceput s-ar trimite niste unde radio cu

elemente care sa ne identifice ca specie si sa descrie felul in care noi functionam.

Daca noi am fi descoperiti lucrurile ar sta cu totul si cu totul diferit. Oamenii

simtindu-se incoltiti, vulnerabili, fara ca sa aiba vreo alternativa si sa ramana la decizia

civilizatiei straine soarta Pamantului. Simpla prezenta a lor ar schimba cursul istoriei

umane si fara a actiona intr-un vreun fel. Oare totul se rezuma la ipostaza in care se afla

fiecare civilizatie, adica cea de descoperit sau de descoperitor?

O posibilitate ar fi ca sa fi fost deja descoperiti de catre acestia, insa au considerat

de cuviinta sa nu ne contacteze decizie pe care si noi am putea sa o facem in viitor in cazul

descoperirii unei civilizatii, poate nu asa avansata ca a noastra.

 Noi speram ca in cazul unui astfel de scenariu,acea civiliatie va fi indeajuns de

avansata sa ne ajute cu impedimentul calatoriei pe distante lungi si astel sa facem schimb

de tot ceea ce am acumulat pana acum ca rasa de-a lungul istoriei si sa devenim o

impreuna o singura civilizatie care sa reziste provocarilor timpului.

Page 15: Privind in Trecut

7/23/2019 Privind in Trecut

http://slidepdf.com/reader/full/privind-in-trecut 15/16

In concluzie, chiar daca traim in secolul vitezei va propunem sa meditati un

moment la intelepciunea batraneasca care zice ca „Graba strica treaba”  , sa ne multumim

cu ce avem si sa nu fim asa de nerabdatori in descoperirea unei noi civilizatii. Chiar daca

am observa ceva prin ocularele noastre mult-iubite, o forma de viata in stare incipienta sau

mult mai avansata fata de noi sa nu uitam ca ceea ce vedem s-a „intamplat in trecut”.

NOTE BIBLIOGRAFICE

[1] 

http://en.wikipedia.org/wiki/Light 

[2] http://www.fromquarkstoquasars.com/introducing-the-tardigrade/  

[3] 

http://www.fromquarkstoquasars.com/on-alien-life/  

[4] http://www.fromquarkstoquasars.com/theres-no-place-like-home/  

[5] 

http://www.fromquarkstoquasars.com/5-stubborn-space-myths-that-just-wont-die/ 

[6] 

http://www.fromquarks toquasars.com/ what-lies -beyond-the-edge-of-the-obser vable-

universe/ 

[7] http://ro.wikipedia.org/wiki/Ecua% C8% 9Bia_lui_Drake 

[8] 

http://www.google.ro/imgres?imgurl=&imgrefurl =http%3A% 2F%2Fwww.huffington post.com%2F20

13% 2F11% 2F04% 2Fearth-lik e-habitable-planets-kepler-space-

video_n_4214758.html&h=0&w=0&tbnid=elVKZWtUhxHddM&tbnh=180&tbnw=281&zoom=1&doci

d=7zJfNogP0wbqDM&ei =UykiU7rkLcrbtAaMh4DIBw&ved=0CAUQsCUoAQ 

Page 16: Privind in Trecut

7/23/2019 Privind in Trecut

http://slidepdf.com/reader/full/privind-in-trecut 16/16

[9] 

https://www.google.ro/search?q=light+frequency&rlz=1C1ASRM_enRO550RO550&espv=210&es_sm

=93&source=lnms&tbm=isch&s a=X&ei=ySgi U8PDL8aotAbjrIDABA&ved=0CAkQ_AUoAQ&bi w=1

920&bih=912#q=planet&tbm=isc h&facrc=_&i mgdii=_&imgrc=nCehOZzpg5s jbM% 253A% 3BK3inIh

Xu-

spifM% 3Bhttp% 253A% 252F% 252Fapod.nasa.gov% 252Fapod% 252Fimage% 252F0608% 252Fplanet

s_iau_big.jpg% 3Bhttp% 253A% 252F% 252Fapod.nasa.gov% 252Fapod% 252Fap060828.html% 3B6032

%3B3395 

[10] http://en.wikipedia.org/ wiki/Dwarf_pl anet 

[11] 

https://reader009.{domain}/reader009/html5/0317/5aac723c215f6/5aac7244a7bd1.png 

[12] http://en.wikipedia.org/wiki/File:Lambda-

Cold_Dark_Matter,_Accelerated_ Expansion_of_the_Universe,_Big_Bang-Inflation.jpg 

[13] 

http://www.sott.net/article/218780-Dark-Jupiter-May-Haunt-Edge-of-S olar-System