-
Protectla mediului in Marea Neagra 161
Necesitatea protectiei si a managementului integrat al zonei de
coastaeste 0 alta problema care preocupa atat statele riverane, cat
si institutiileinternationale preocupate de problemele globale ale
Lumii.
Mediul costier este un sistem format din mai multe subsisteme
stransinterconectate: relieful, sedimentele, acvatoriul, atmosfera,
ecosistemelesi subsistemul socio-economic. Acest sistem, foarte
dinamic, fragil si vul-nerabil, se intinde pe 0 lungime a liniei
apei de peste 500 000 km si 0suprafata de cca 50 000 000 km 2 din
suprafata Terrei. Aici se afla marileaglomerarl urbane ale planetei
si tot aici vietuiesc doua treimi din popu-latia Lumii. Ca urmare,
presiunea umaria asupra acestui mediu este foar-te intensa,
manifestandu-se prin poluare excesiva, extinderea
spatiilorhiperconstruite, distrugerea ecosistemelor.
in ultimii 30 de ani se observa intensificarea atacului conjugat
alfactorilor naturali de rise asupra mediului costier in ansamblu
si mai alesasupra tarmului, care este partea cea mai dinamica si
mai vulnerabila .Primul atac vine din partea marii si este datorat
cresterii nivelului apelorcu ritmuri care variaza intre +1,5 si +5
mmlan . Al doilea atac se datorea-za cresterii numarului de furtuni
puternice. Ambele hazarde naturalesunt rezultatul dezechilibrelor
instalate la nivelul interfetei atmosfera-maredatorita incalzirii
climei si poluarii.
Ca urmare a presiunii umane si actiunii hazardelor naturale,
mediulcostier sufera in prezent degradari care tind sa devina
ireversibile. Acestedegradari afecteaza in special ecosistemele si
relieful tarmului. Anualsunt distruse sau transformate mil ioane de
hectare din tarmul OceanuluiPlanetar, ceea ce reprezinta pierderi
inestimabile pentru statele riverane.Este afectata nu numai
economia, dar si populatia, asezarile omenesti,porturile,
statiunile balneare.
Toate aceste probleme, ca si numeroase altele, au impus
dezvoltareapreocuparilor pentru managementul zonei de coasts, care
vizeaza: .solu-tionarea problemelor prezente ~i viitoare din zona
costiera pentru asigurareaunui bilani durabil intre utilizi1rile
economice ~i 0 calitate mai bunaa mediului.Acest scop poate fi
realizat prin utilizarea analizelor aprofundate a
proceselornaturale ~i a dezuoliarii socio-economice" (Coastline,
EUCC, nr. 3, 1993, P 16).
13.2. Presiunea urnana asupra Marii Negre
Activitatile celor peste 168 milioane de locuitori care
populeaza sta-tele riverane Marii Negre, dupa cum s-a aratat mai
sus, indue 0 presiuneumaria reprezentata prin 386 loc.Zkm- de mare
(M. V. Konovalov, 1995;Yu, Zaitev, V. Mamaiev, 1997). Luand in
considerare intreaga suprafata abazinului hidrografic al Marii
Negre, presiunea este desigur mult maimare. Aceasta presiune se
exercita prin poluare, eutrofizare, suprapes-
-
162 Geografia Marii Negre
cuit, periclitarea speciilor rare, reducerea biodiversitatii,
introducerea spe-ciilor noi, alterarea structurii si functionarii
regiunilor umede din jurulmarii, degradarea tarmunlor, alterarea
esteticii peisajelor.
13.2.1. PoluareaPoluarea eu metale grele. Metalele grele
(mercur, cadmiu, zinc,
cupru, arsenic, nichel, crom) sunt aduse de fluvii, contribuind
astfel lapoluarea apelor. Ingrijoreaza mai ales cantitatile mari de
cupru (cca1 400-1 500 t/an), mercur (60 t/an), cadmiu 280 t/an),
zinc (6 000 t/an).Numai Dunarea transporta in Marea Neagra anual
cca 55 t de mercur si240 t de cadmiu (S. M. Konovalov, 1995).
Aceste metale grele se depunstocand in sedimente, de unde sunt
asimilate de moluste si pesti, ajun-gand in final in organismul
uman si provocand cele mai diverse afectiuni(E. Vespremeanu, Bianca
Simion, 2002).
Poluarea eu pesticide organodorurate. Pesticidele provin din
agri-cultura si silvicultura, fiind transportate de ape sau de
vant, valorilemaxime fiind atinse in anii '60 si '70, cand s-au
utilizat abuziv cantitatimari de DDT si pesticide hidrocarbonatice
clorurate. In anul 1989, con-centratia medie in Marea Neagra pentru
DDT era de 0,5-2 mg/l in apelede larg si de 7-30 mg/l in apele
costiere (S.M. Konovalov, 1995). In pre-zent, cantitatea de DDT
ajunsa in mare a scazut, dar se mentin cantitatiimportante de
pesticide organo-clorurate (Europes Environmet, 1995; L.Mee,
2000).
Poluarea eu produse petroliere. Produsele petroliere ajung in
apaMarii Negre transportate de Dunare (cca 53 000 t/an), 0 data cu
apeleuzate (cca 30 000 t/an) si din surse industriale (cca 15 000
t/an). a con-tributie importanta, greu de cuantificat, revine
navelor de diferite tip urisi mai ales petrolierelor (L. Mee,
2000).
Poluarea eu ape menajere. Anual se deverseaza in Marea Neagra
0cantitate de cca 517 milioane m3 de ape menajere care contin
detergenti,resturi organice, germeni microbieni. Aceste ape, care
sunt neepurate sauinsuficient epurate, contribuie la eutrofizare,
la poluarea cu substantetoxice si la poluarea microbiana a apelor
costiere.
13.2.2. EutrofizareaPrimele fenomene de eutrofizare au aparut in
anii '60 (M.T. Gomoiu,
1985). Treptat, fenomenul a luat amploare, generand schimbarea
structu-rii fitoplanctonului si a cailor de productie primara.
In conditiile in care cantitatea de nutrienti se mentinea la
valorimoderate, conform fluxurilor controlate natural,
fitoplactonul era formatdintr-un numar mare de specii, iar algele
macrofite erau reprezentateprin 141 de specii (G.l. Muller, 1995),
intre care alga Phyllophora formacampuri intinse pe selful
nord-vestic, Productia primara realizata de fito-plancton si algele
macrofite asigura baza lanturilor trofice terminate cupestii
valorosi din punct de vedere economic. ~
-
Protectia mediului in Marea Neagra 163
Dezvoltarea fortata a agriculturii in majoritatea tarilor din
jurul Ma-rii Negre, dar in special in bazinele Dunarii, Nistrului,
Niprului si Donu-lui, prin utilizarea excesiva a ingrasamintelor
fosfatice si azotoase, a dusla cresterea de sute de ori a
cantitatii de nutrienti din apele costiere aleMarii Negre (L. Mee,
2000). Anual ajungeau in mare cca 160 000 t fosforsi cca 800 000 t
azot. Principalele surse de azot sunt din agricultura (31%),din
apele menajere (26%), din atmosfera (19%), din industrie (17%),
iarprincipalele surse de fosfor sunt din apele menajere (46%),
agricultura(15%), din industrie (15%), din atmosfera (8%) (Europes
Environment. TheDobris Assessment, 1995) (fig. 75)
-~-_ ..
A
N A
c
A
R
--~-~-~.,~_.._-------_._--~---------l1' ,. . .,
u
o
Fig . 75. Sursele de poluare a apelor Marii Negre (dupa Europe's
Environment)
Ca urmare a eutrofizarii accelerate s-au dezvoltat exploziv
popula-tiile catorva specii din fitoplancton, ajungandu-se la
biomase enorme. Acrescut turbiditatea si a scazut mult transparenta
apelor. Cantitatea desubstanta organica este cu mult mai mare decat
capacitatea de descom-punere, surplusul depunandu-se pe fund sau pe
plaje. In aceste conditii,majoritatea macrofitelor bentale au
disparut, iar Ianturile trafice care asi-gurau 0 productivitate
echilibrata au fost gray afectate, productia pisci-cola scazand
drastic .
Protectia impotriva eutrofizarii se poate realiza numai prin
adopta-rea unei strategii moderne de utilizare rationale a
ingrasamintelor chimi-ce, de epurare eficienta a apelor menajere
orasenesti si din statiunile
-
164 Geografia Marii Negre
turistice si de refacere.a regiunilor umede care au rol
filtrator esential alnutrientilor transpor~~de fluvii (1. Mee,
2000).
13.2.3. SuprapescuitulNumarul din ce in ce mai mare al navelor
de pescuit (3 000 de nave
de pescuit in 1985, 3 250 in 1990 si 4 000 in 1997) si
utilizarea tehnicilordure (plase de dimensiuni mari, dar cu ochiuri
mici, traulare cu razuireafundului) au dus la reducerea efectivelor
populatiilor pestilor cu valoareeconornica, in special a
sturionilor si calcanului. La aceasta s-a adaugat siefectele
negative ale eutrofizarii, precum ~i ale expansiunii meduzei
piep-tene (Mnemiopsis leidyi) specie carnivora care se hraneste cu
zooplanctonsi alevini.
Din aceste cauze, starea pescuitului din Marea Neagra, dupa
anul1985, este deosebit de grava. Astfel, de la cca 850 000 t de
peste pescuitin anul 1985 s-a ajuns, in anul 1991, la numai 250 000
t, pentru a crestein 1995 la 517 000 t. Aceasta crestere s-a
realizat aproape exclusiv pe bazahamsiei pescuite in largul
coastelor turcesti, ceea ce denota tocmai decli-nul populatiilor
speciilor de pesti cu valoare economica ridicata (1. Mee,2000).
in acelasi timp s-a redus drastic numarul de specii cu valoare
co-merciala, pescuite industrial, de la 26 specii in perioada
1960-1970 lanumai 5 specii in prezent: hamsia (Engraulis
encrasicolus), sprotul (Sprat-tus sprattus si Clupeonella
cultiventris), stavridul (Trachurus mediterraneus siTrachurus
trachurus) (A.S. Bologa et al., 1995; Black Sea Region
Homepage,2000).
13.2.4. Reducerea biodiversitatiiCercetarile de biologie ~j
ecologie marina efectuate in perioada 1890-
1960, intre care subliniem contributiile deosebite ale
specialistilor romaniGr. Antipa, I. Borcea si M. Bacescu, au
relevat 0 biodiversitate atat lanivelul ecosistemelor, cat si la
nivelul speciilor, care, desi nu atingea va-lorile din Marea
Mediterana, era totusi remarcabila.
Dupa 1960 asistam la declinul evident al unor ecosisteme si al
po-pulatiilor unor specii (Black Sea Red Data Book, Black Sea
EnvironmentalStudies, UNDP, 1999) .
Majoritatea ecosistemelor costiere au suferit schimbari majore.
Estecazul ecosistemului bentonic cu Phyllophora, numit campul lui
Zernov,situat pe selful nord-vestic, in prezent distrus aproape in
totalitate .
Aparitia in Marea Neagra a speciei Rapana thomasiana, originara
dinM. [aponiei, care s-a adaptat repede, devenind un concurent al
speciilorlocale de moluste, a dus la reducerea pana la disparitie a
populatiilorunora dintre acestea cu repercusiuni asupra structurii
si functionariiecosistemelor litorale.
La fel, aparitia si dezvoltarea larga a populatiei de Mnemiopsis
leidyiau dus la reducerea drastica a populatiei de Aurelia aurita
si a zooplanc-
-
Protectia mediului in Marea Neagra 165
tonului iar, in final, la reducerea populatiilor de pesti
planctivori (M.Konovalov, 1995).
Comunitatile zooplanctonice au pierdut mult din biodiversitatea
lordin perioada anterioara anilor '60. Astfel, biomasa
zooplanctonului a cres-cut de la 2,56 mg/m3 in 1961, la 18,30'mg/m3
in 1967, si la 155,56 mg/m3 in 1976-1977, pentru a ajunge la 8 719
mg/m3 in 1983 (G. Bakan, H.Buyukgongur, 2000). Aceasta crestere
aberanta a biomasei este insotita dereducerea biodiversitatii,
majoritatea populatiilor speciilor zooplanctoni-ce disparand in
favoarea catorva specii devenite dominante. Acestea suntNoctiluca
miliaris, cu peste 15 000 indivizi Zrrr', Acartia clausi, cu
peste5800 indivizi/m3, Pleopsis polyphemoides, cu 1 760
indivizi/m3. Este sem-nificativa evolutia biomasei populatiei de
vara a speciei Noctiluca miliariscare creste de la 200 000 t, in
1950, la 3 milioane t, in anii '70, si la13 milioane t, in anii
1980-1985 (G. Bakan, H. Buyukgongur, 2000).
Se considers ca in prezent sunt in pericol 160 de specii, intre
acesteafiind incadrate si specii care nu populeaza acvatoriul Marii
Negre, fiindprezente numai in regiunile costiere (Black Sea Red
Data Book, Black SeaEnvironmental Programme, 2000).
13.2.5. Alterarea structurii si functionarii regiunilor
umedeRegiunile umede (Wetlands) din jurul Marii Negre au un rol
deose-
bit in filtrarea si neutralizarea partials a substantelor
poluante si fertili-zantilor, contribuind, in acelasi timp la
mentinerea biodiversitatii si aechilibrelor naturale. Din acest
punct de vedere, deltele, limanele si lagu-nele adiacente marii au
rol esential.
Amenajarea bazinelor hidrografice si a deltelor a dus la
aparitiaunor schimbari ireversibile a structurii si functionarii
sistemelor teritoria-le respective, cu reducerea rolului lor
benefic asupra apelor marine cos-tiere.
Necesitatea protectiei regiunilor umede circum-euxinice a impus
crea-rea unei retele de rezervatii si refugii dupa cum vom vedea
mai jos.
13.2.6. Eroziunea tarmurilorMajoritatea tarmurilor Marii Negre
sunt afectate de procese de ero-
ziune cu pierderea, in fiecare an, a sute de hectare din
teritoriile statelorriverane. Sunt afectate mai ales tarmurfle
joase, nisipoase de pe litoralu-rile deltaice, lagunare si
limanice.
Cauzele sunt multiple, dar primeaza cresterea nivelului marii,
redu-cerea cantitatii de aluviuni nisipoase transportate de fluvii,
lucrarile C05-tiere ingineresti care intrerup fluxul aluviunilor in
lungul tarmulul.
Consecintele sunt inducerea unor riscuri pe intregullitoral al
MariiNegre, dar mai ales pe cele joase, reprezentate prin pierderea
habitatelor,reducerea biodiversitatii, afectarea si distrugerea
unor amenajari turisti-ce, asezari omenesti, obiective industriale
si portuare.
001002003004005
