14
Cancerul reuneste o serie de boli umane si animale caracterizate anatomo-clinic prin dezvoltarea de tumori in organe si tesuturi. Expresia histocitologica a cancerului este denumita neoplazie, unitatea morfofunctionala a acesteia din urma fiind celula canceroasa (neoplazica sau tumorala). Prin procesul de cancerizare celulara, determinat de factori etiologici cancerigeni si cocancerginei, orice tip de celula din oricare tesut sau organ se poate transforma in celula canceroasa. Proliferand nelimitat si anarhic, celulele canceroase infiltreaza si distrug tesuturile si organele in care migreaza si se desimineaza in tot organismul. In majoritatea cancerelor umane factorii etiologici care provoaca cancerizarea celulara nu sunt decelati si nici cunoscuti. Totusi, este demonstrat ca anumiti agenti etiologici din mediul extern si intern care actioneaza asupra celulelor din diferite tesuturi determina cancerizarea celulara si sunt denumiti agenti cancerigeni si cocancerigeni. La nivel celular, cancerul se caracterizeaza prin hiperplazie ( diviziune in ritm intens a celulelor, ducand la acumularea lor sub forma tumorii), anaplazie (abaterea de la forma si structura normala a celulelor care iau character embrionar sau primitiv) si metastaza (prin pierderea coeziunii celulare si a legaturii cu organul de origine, facand posibila dezvoltarea in alte organe). Pentru a se putea dezvolta aceste procese se considera ca nu este suficienta patrunderea in organism a agentilor cancerigeni, ci trebuie sa existe conditii favorabile in organismul gazdei, adica numai o proportie din ansamblul unei populatii este susceptibila sa se imbolnaveasca. In acest sens reactioneaza unele celule la anumite persoane, care nu dispun de mecanismele obisnuite de aparare, fiind susceptibile la cancerizare. Majoritatea substantelor cancerigene sufera in organism o serie de transformari metabolice pentru a deveni cancerigeni ultimi. Substantele chimice fiind in majoritate liposolubile traverseaza membrana celulelor, compusa din lipide si proteine. Celula recunoaste substanta chimica drept un produs strain si incearca sa il detoxifice sis a-l elimine (sub forma hidrosolubila, pe cale biliara sau urinara). In procesul de detoxificare pot rezulta produsi intermediari cancerigeni foarte reacitvi. Este vorba de radicalii electrofili reacitivi, capabili sa reactioneze cu centrii electrofili ai celulelor, respective cu

profilaxia bolilor oncologice

Embed Size (px)

Citation preview

Page 1: profilaxia bolilor oncologice

Cancerul reuneste o serie de boli umane si animale caracterizate anatomo-clinic prin dezvoltarea de tumori in organe si tesuturi. Expresia histocitologica a cancerului este denumita neoplazie, unitatea morfofunctionala a acesteia din urma fiind celula canceroasa (neoplazica sau tumorala). Prin procesul de cancerizare celulara, determinat de factori etiologici cancerigeni si cocancerginei, orice tip de celula din oricare tesut sau organ se poate transforma in celula canceroasa. Proliferand nelimitat si anarhic, celulele canceroase infiltreaza si distrug tesuturile si organele in care migreaza si se desimineaza in tot organismul. In majoritatea cancerelor umane factorii etiologici care provoaca cancerizarea celulara nu sunt decelati si nici cunoscuti. Totusi, este demonstrat ca anumiti agenti etiologici din mediul extern si intern care actioneaza asupra celulelor din diferite tesuturi determina cancerizarea celulara si sunt denumiti agenti cancerigeni si cocancerigeni. La nivel celular, cancerul se caracterizeaza prin hiperplazie ( diviziune in ritm intens a celulelor, ducand la acumularea lor sub forma tumorii), anaplazie (abaterea de la forma si structura normala a celulelor care iau character embrionar sau primitiv) si metastaza (prin pierderea coeziunii celulare si a legaturii cu organul de origine, facand posibila dezvoltarea in alte organe). Pentru a se putea dezvolta aceste procese se considera ca nu este suficienta patrunderea in organism a agentilor cancerigeni, ci trebuie sa existe conditii favorabile in organismul gazdei, adica numai o proportie din ansamblul unei populatii este susceptibila sa se imbolnaveasca. In acest sens reactioneaza unele celule la anumite persoane, care nu dispun de mecanismele obisnuite de aparare, fiind susceptibile la cancerizare. Majoritatea substantelor cancerigene sufera in organism o serie de transformari metabolice pentru a deveni cancerigeni ultimi. Substantele chimice fiind in majoritate liposolubile traverseaza membrana celulelor, compusa din lipide si proteine. Celula recunoaste substanta chimica drept un produs strain si incearca sa il detoxifice sis a-l elimine (sub forma hidrosolubila, pe cale biliara sau urinara). In procesul de detoxificare pot rezulta produsi intermediari cancerigeni foarte reacitvi. Este vorba de radicalii electrofili reacitivi, capabili sa reactioneze cu centrii electrofili ai celulelor, respective cu acizi nucleici, purtatorii informatiei genetice intracelulare (AND si ARN). Din acest process rezulta mutatii in celule. Celule afectate incep multiplicarea dezordonata la inceput de cresterea locala, iar aopi prin formarea de metastaze, intr-un process fazic cu mult mai multe trepte.

Tutun 30% Infectii 10% Alimentatie nesanatoasa 33% Factori legati de sanatatea reproducerii 7% Profesie 4% Lumina solara si radiatiile ionizante 3% Poluare 2% Produsi industriali 1% Medicamente si proceduri medicale 1% Aditivi alimentari 1% Alcool 2% Factori necunoscuti 6%

Nu toate tumorile sunt cancerose. Desi celulele unei tumori se înmultesc într-un mod necontrolat, ele pot fi benigne sau maligne. Cele benigne pot avea aproape aspectul unui tesut normal, atunci

Page 2: profilaxia bolilor oncologice

când sunt privite la microscop. Acestea cresc si comprima sau deplaseaza tesuturile învecinate, dar nu le invadeaza. Tumorile benigne de marimi mai reduse nu dau simptomatologie si pot fi neglijate; cele mai mari se îndeparteaza, de preferat dupa ce diagnosticul de benignitate a fost stabilit. Celulele tumorii maligne (celulele canceroase) se înmultesc în interiorul unui tesut sanatos,invadând tesuturile din vecinatate si de la distanta. Aceste celule se raspândesc în întreg organismul gazda, cauzând în final moartea. Cuvântul "malign" înseamna "rau"; în contrast cu "benign" care înseamna "inofensiv". Ambele descriu aparitia si evolutia celor doua tipuri de tumori în lipsa tratamentului. Celulele canceroase iau nastere din celulele sanatoase ale organismului, o singura celula canceroasa fiind uneori suficienta pentru dezvoltarea unei tumori. Cu toate acestea, transformarea unei celule sanatoase într-una canceroasa se realizeaza treptat, cuprinzând mai multe etape de-a lungul mai multor ani de zile. Cu trecerea fiecarei etape celula se modifica si devine din ce în ce mai putin receptiva la mecanismele normale de control al organismului. Cancerele sunt clasificate în functie de celula de origine. Cele care provin din celule epiteliale, cum ar fi pielea si intestinele, sunt denumite carcinoame; cele care provin din structurile de sustinere, spre exemplu cartilaj, oase si muschi, poarta numele de sarcoame. Carcinoamele sunt mult mai des întâlnite decât sarcoamele, probabil datorita faptului ca celulele epiteliale se divid mai des. Capacitatea celulelor canceroase de a se raspândi în interiorul organismului este cea care cauzeaza gravitatea acestei boli. Din fericire, etapele în care are loc procesul de raspândire sunt ordonate, cancerul extinzându-se initial în tesuturile din apropiere. Acest lucru produce leziuni locale care, cu trecerea timpului, cauzeaza simptome.

În etapa urmatoare, celulele încep sa se desprinda de tumora mama, strabat membranele conjunctive, apoi peretii vaselor limfatice sau sangvine patrunzând în circulatia limfatica celulele canceroase ajung initial în ganglionii limfatici, structuri cu rol imun. Sunt invadati initial ganglionii regionali, adica cei mai apropiati de tumora. O mare parte din celule sunt omorâte la acest nivel; aceasta reprezinta etapa de invazie locoregionala a cancerului. Cu timpul, celulele imune de la nivelul ganglionilor nu mai fac fata afluxului de celule canceroase care continua sa se înmulteasca. Celulele canceroase vor depasi si aceasta bariera si vor ajunge prin intermediul limfei în circulatia sanguina; o alta modalitate de a ajunge în sânge este prin strabaterea peretilor vasculari înca de la început, la nivelul tumorii primare. Dupa ce ajung în circulatia sangvina, celulele canceroase se vor opri în diferite organe, acolo unde conditiile favorizeaza dezvoltarea ulterioara: plamân, oase, creier, ficat,etc. In aceste organe o parte din celule vor muri, dar altele vor supravietui si se vor înmulti în continuare; aceasta reprezinta etapa metastatica, de boala generalizata. In fiecare etapa vor supravietui cele mai agresive si mai rezistente celule, astfel ca sansele de vindecare sau de raspuns la tratament scad o data cu avansarea bolii.

Datorita medicinii moderne, oamenii au o viata mai lunga si, intr-o anumita masura, aceasta justifica cresterea numarului de bolnavi de cancer.Desigur, unele forme de cancer sunt strâns legate de modul de viata. Cancerul datorat fumatului este mai rar în tarile din lumea a III-a, însa este din ce în ce mai raspândit în tarile în care industria este dezvoltata, unde din ce în ce mai multi oameni fumeaza.Cele mai frecvente forme de cancer la adult ataca plamânii, tubul digestiv si organele genitaleccc. În ciuda medicinii moderne, cancerul este a doua cauza de deces în majoritatea tarilor, inclusiv în România.Cancerul poate fi intalnt si la copii sau adolescenti. Cele mai frecvent forme de caner întâlnite la acestea sunt: leucemiile, limfoamele, tumorile renale si cerebrale. Din fericire acestea sunt rare,

Page 3: profilaxia bolilor oncologice

iar tratamentul destinat lor a fost îmbunatatit foarte mult în ultimii ani, crescand ratele de supravietuire si chiar de vindecare. Cauza principala a cancerului este înca neclara. Factorii de mediu, cum ar fi poluarea chimica si expunerea la radiatii, cauzeaza unele forme de cancer;un mare numar de experimente ce au identificat substantele chimice provocatoare de cancer (substante carcinogene) au fost efectuate pe animale. Cea mai cunoscuta substanta cancerigena este fumul provenit din tutun. Radiatiile ionizante, de asemenea, afecteaza materialul genetic al celulelor, astfel radiatiile create în urma exploziei bombei atomice în Japonia, în 1945, a cauzat multe forme de cancer, unele declansându-se abia dupa 10-20 de ani de la expunerea la acestea. Exista însa si alti factori care provoaca boala. De exemplu, unele cazuri de cancer pot fi produse de virusi care afecteaza structura genetica a celulelor. În unele cazuri sistemul imunitar este de vina. S-ar parea ca celulele canceroase sunt produse constant în interiorul organismului, însa acestea sunt distruse de obicei de catre sistemul imunitar. Din unele motive, acest sistem poate sa nu functioneze uneori cum ar trebui, permitând înmultirea celulelor canceroase. Cercetatorii au ajuns la concluzia ca dietele bogate în fructe si legume pot proteja organismul împotriva cancerului. Se pare ca o dieta adecvata întareste sistemul imunitar care distruge rapid celulele.

Nu în toate cazurile cancerul este fatal. Tratamentul pentru cancer a fost îmbunatatit enorm în ultima vreme si mii de oameni sunt vindecati în fiecare an. Totusi un cancer mai putin extins este mult mai usor de tratat, decât unul avansat sau metastazat. În concluzie, diagnosticarea timpurie este vitala, fiind dependenta de prezentarea la medic odata cu aparitia primelor simptome sau semne de boala. Diagnosticul de cancer trebuie confirmat. Suspiciunea de cancer o ridica anamneza, examenul clinic, examene imagistice si de laborator. Examinarea clinica completa, acorda o mare atentie verificarii ganglionilor limfatici periferici dar mai ales a celor regionali tumorii. Confirmarea si certitudinea diagnosticului de cancer este data de examenul anatomopatologic. Aceasta procedura poate fi efectuata fie prin biopsie, fie prin examinare citologica, ceea ce inseamna ca o parte a tumorii se examineaza la microscop.

Biopsia consta în extragerea, de catre un chirurg, a unei bucati mici din tumora, care este apoi trimisa spre examinare la un anatomopatolog. Acesta va cerceta daca tesutul este sau nu canceros. Examinarea citologica implica analiza unor produse cum ar fi: sputa, mucusul din cervixul uterin, lichidul pleural sau de ascita, sau aspiratul din tumora ( punctie cu examen citologic )pentru a vedea daca acesta prezinta celule canceroase. Analizele de sânge sunt facute pentru verificarea functionarii organelor vitale. Examenele radiologice cerceteaza posibilitatea raspândirii celulelor într-o anumita regiune a corpului (plamâni, oase, tub digestiv, rinichi) adica prezenta sau nu a metastazelor. Scintigrafia presupune injectarea unei cantitati mici de substanta radioactiva care va fi captata mai intens în organul sau zona afectata de cancer.

Tratamentul bolii canceroase este multimodal si include de obicei mai multe metode terapeutice in functie de stadiul clinic al bolii. Modalitatile de tratament sunt:

1. chirurgie , 2. chimioterapie , 3. radioterapie , 4. hormonoterapie ,

Page 4: profilaxia bolilor oncologice

5. terapia biologica în studiu terapia genica. Aceste metode terapeutice se pot asocia între ele pentru a obtine cel mai bun raspuns terapeutic posibil.Scopul tratamentului oncologic specific poate fi vindecarea (curabilitatea), stabilizarea bolii, prelungirea supravietuirii, prelungirea intervalului liber de boala sau paliatia (reducerea simptomatologiei cu îmbunatatirea calitatii vietii).Conduita terapeutica se stabileste în cadrul comisiei de decizie terapeutica alcatuita din chirurg oncolog, chimioterapeut, radioterapeut, anatomopatolog si psiholog. Alegerea unui anumit tip de tratament se face functie de localizarea bolii, stadiu clinic, factorii de prognostic, starea clinica a pacientului, vârsta, prezenta altor boli asociate si de optiunea pacientului. Pacientul trebuie sa primeasca toate informatiile despre tratament, atat în ceea ce priveste beneficiile acestuia, reactiilor secundare si nu în ultimul rând riscurilor pe care si le asuma în cazul în care refuza tratamentul propus.Tratamentul oncologic include terapie locala si sistemica. Tratamentul local actioneaza asupra tumorii primare. Terapia locala presupune: chirurgie, radioterapie, chimioterapie si imunoterapie intracavitare ( ex. intravezicala ) sau intraarteriale ( ex.in artera hepatica pentru metastazele hepatice ). Tratamentul sistemic actioneaza asupra tumorii primare si asupra celulelor diseminate (migrate) din tumora primara în alte tesuturi/organe ale organismului.Terapia sistemica poate fi: chimioterapie, hormonoterapie sau imunoterapie.

Chirurgia poate fi: curativa (îndepartarea tumorii primare si obtinerea vindecarii), paliativa - de ameliorare a simptomelor (cu scop de îmbunatatire a calitatii vietii si in unele cazuri de prelungire a supravietuirii), de urgenta ( ex. ocluzii intestinale, decompresii, hemoragii) sau de reconstructie, dupa interventii mutilante (ex. postmastectomie). Efecte secundare ale chirurgiei produc infirmitati (amputatii de membre, nas, urechi, mastectomie sau extirparea sânului, enucleere sau extirparea unui ochi, cicatrici cheloide), limfedem (al bratului postmastectomie, al membrului inferior dupa excizia ganglionilor pelvini), sindrom dureros abdominal (cauzat de aderente sau bride aparute dupa interventii chirurgicale pe abdomen).

Reprezinta modalitatea de tratament ce utilizeaza medicamente citotoxice (citostatice) pentru distrugerea celulelor maligne. Se administreaza pe cale intravenoasa (cel mai frecvent), orala, intracavitara, intraarteriala intratumorala sau intramusculara. Chimioterapia poate fi: curativa (reprezentând principala modalitate de tratament), neoadjuvanta sau preoperatorie (cu scopul de reducere a tumorii primare, îmbunatatirea controlului loco-regional al bolii si scaderea riscului de diseminare la distanta a bolii ), adjuvanta sau postoperatorie (pentru reducerea riscului de recidiva locala sau la distanta, la pacientii cu factori de prognostic nefavorabil) paliativa (în scop de îmbunatatire a calitatii vietii = reducerea simptomatologiei ). Chimioterapia se administreaza de obicei în cure/serii de 1 zi, 2 zile, 3 zile sau 5 zile (exista si serii mai complexe), fiecare perioada de tratament fiind urmata de o perioada de refacere (3-4 saptamâni). Se pot utiliza unul sau mai multe citostatice, functie de localizare, forma histopatologica, stadiul clinic, bolile asociate si optiunea medicului curant. Efectele secundare ale citostaticelor sunt multiple, cu grade variate de severitate, temporare sau permanente. Ele depind de citostatic, de doza administrata si de durata tratamentului. Cele mai frecvente reactii adverse sunt: astenie fizica, lipsa poftei de mâncare, alopecie (caderea parului),

Page 5: profilaxia bolilor oncologice

greata si varsaturi, risc crescut de infectii (prin scaderea numarului de leucocite), sângerari diverse (prin scaderea numarului de trombocite), tulburari ale tranzitului intestinal (diaree sau constipatie), anemie, mucozita, reactii alergice. Majoritatea efectelor secundare pot fi ameliorate prin tratamente specifice si de obicei dispar dupa terminarea chimioterapiei.

Reprezinta modalitatea de tratament ce utilizeaza radiatii ionizante. Utilizarea radiatiilor ionizante în tratamentul cancerului se bazeaza pe posibilitatea de a obtine distrugerea celulelor tumorale, fara a determina alterari grave si ireversibile asupra tesuturilor sanatoase din jurul tumorii.Tehnicile de radioterapie sunt:

1. iradiere externa, 2. brahiterapie sau curieterapie ( prin plasarea unor surse radioactive in

tesutul tumoral ) 3. radioterapie metabolica (cu izotopi).

Radioterapia poate fi: 1. curativa, 2. neoadjuvanta = preoperatorie (cu scopul de reducere a tumorii primare,

imbunatatirea controlului loco-regional al bolii), 3. adjuvanta = postoperatorie (sterilizarea patului tumoral cu reducerea

riscului de recidiva locala sau la distanta, la pacientii cu factori de prognostic nefavorabil)

4. paliativa (antalgica, decompresiva, hemostatica). Efectele secundare ale radioterapiei depind de localizarea tumorii, tipul de iradiere, volumul tumoral, factorul timp, vârsta, starea clinica a pacientului, bolile asociate. Pot fi acute (apar în timpul iradierii) sau tardive (apar dupa 6 luni de la terminarea radioterapiei). Complicatii acute: stare de rau de raze - în primele zile de radioterapie (astenie, anorexie, greata, cefalee), eritem cutanat (roseata pielii), mucita, greata si varsaturi, diaree, dureri abdominale, caderea parului, astenie fizica si paloare (datorita anemiei), risc crescut de infectii (prin scaderea numarului de leucocite), sângerari diverse (prin scaderea numarului de trombocite). Efectele secundare tardive: fibroza, dermatita, ulceratii, fistule, insuficiente de organe (plamâni - fibroza, maduva osoasa - aplazie, rinichi - nefrita, inima - pericardita, ficat - hepatita, mielita radica). O categorie particulara de efecte secundare sunt cele mutagene si cancerigene. Radioterapia este încriminata în aparitia unor cancere secundare ce apar la ani de zile de la iradiere (leucemii, mielodisplazii, limfoame, sarcoame).

Hormonoterapia este o modalitate de tratament oncologic utilizata în cancerele hormonodependente (acele tumori ce provin din tesuturi a caror crestere este controlata de hormoni).Terapiile hormonale pot fi supresive (suprima sursele de hormoni din organism) - chirurgical, medicamentos sau radiologic si/ sau aditive (blocheaza actiunea hormonilor din organism).Cancerul mamar reprezinta localizarea în care terapia hormonala este cel mai frecvent utilizata si studiata, atât ca tratament adjuvant la pacientele cu factori de prognostic nefavorabili cât si în stadiul metastatic cu rol de paliatie. La barbat cancerul de prostata este de asemenea hormonodependent.Tratamentul hormonal determina în general diminuarea simptomelor (paliatie) cu îmbunatatirea calitatii vietii si influenteaza în mica masura cresterea supravietuirii.Efectele secundare ale hormonoterapiei sunt foarte variate functie de medicamentul utilizat, sunt relativ frecvente, dar în marea majoritate a cazurilor severitatea este minima, neafectând major calitatea vietii.

Page 6: profilaxia bolilor oncologice

Terapiile biologice cuprind acele tratamente antitumorale ce utilizeaza actiunea mecanismelor naturale de aparare ale organismului împotriva tumorii si/sau substante implicate în diferentierea, proliferarea si activitatea celulelor imune. Considerata a IV-a modalitate majora de tratament în cancer, terapia biologica a evoluat continuu în ultimii ani odata cu întelegerea mai profunda a mecanismelor de producere si evolutie a cancerului. Cea mai utilizata este imunoterapia cu Interferoni sau Interleukine. Mai recent, au intrat în practica curenta factorii de crestere hematopoietici, anticorpii monoclonali si agenti antiangiogenetici.

• Aduce în organism > 4.000 de substanţe toxice• 2 dintre acestea sunt cu efect major pro-cancerigen : benzpirenul şi nicotina• - 1 kg de carne la grătar aduce în organism tot atâta benzpiren cât... 600 de ţigări !!!- Alte surse : fripturi, prăjeli, pâinea prăjită, afumăturile, asfaltarea şoselelor, traficul auto

intens

Femeile care obişnuiesc să bea destul de des alcool riscă să se îmbolnăvească de cancer de sân, au descoperit cercetătorii de la Centrul Aichi de luptă împotriva cancerului din Nagoya (Japonia).Medicii spun că printre cauzele acestei boli se mai numără lipsa naşterilor, a alăptatului şi alimentaţia bogată în grăsimi

- orice aliment de origine vegetală induce bazicitate în organism- orice aliment de origine animală induce ACIDITATE în organism- La fel şi pâinea albă, dulciurile concentrate (ultra-rafinatele), murăturile, băuturile

carbogazoase, alimentele alterate

Page 7: profilaxia bolilor oncologice

Cancerul nu se dezvoltă NICIODATĂ într-un mediu bazic, ci într-un mediu (cât mai) acid !!!Congresul cancerului ţinut recent la Paris a confirmat capacitatea exceptională a fructelor şi legumelor de a preveni şi vindeca tumorile ucigătoare."Bomba" ultimului congres mondial al cancerului ţinut la Paris a fost victoria morcovului şi a rubedeniilor lui împotriva bolilor oncologice. Fructele şi legumele au triumfat. Un studiu mamut, întins pe o durata de 35 de ani si efectuat pe 500.000 de subiecţi, a dovedit fără drept de apel că alimentaţia vegetariană reduce drastic apariţa cancerului. Practicanţii terapiilor naturiste au avut dreptate.Deşi nu e nouă, ideea ca hrana joacă un rol decisiv în stoparea sau dezvoltarea tumorilor canceroase a fost multă vreme respinsă, minimalizată sau privită cu scepticism de lumea medicală occidentală.2. Lactatele cresc în special (dar nu numai !) riscul apariţiei cancerului de : prostată, sân, col uterin, ovar- proteină acidă >85% reprezentată de CAZEINĂ =cel mai cancerigen produs de origine animală (CHINA STUDY)- conţin factori de creştere- “omul este SINGURA specie din regnul animal care mai consumă lactate după ce a fost înţărcat”

Page 8: profilaxia bolilor oncologice

EXERCIŢIUL FIZIC= ASUL sistemului de sănătate, fiind CEL MAI important factor de- Creştere a sintezei de “molecule de plăcere” cerebrale- Fixare a Ca2+ în oase- Scădere a tensiunii arteriale

- Scădere a colesterolului- Stimulare a sintezei hormonului de creştere

- Stimulare a sintezei tuturor anti-oxidanţilor endogeni : SOD, Glutation, Catalază, CoQ10...

< 18,5 (20) = subponderal 20–24,9 (23,9 la femei) = normoponderal 25–29 = supraponderal > 28 = creşte riscul cardio-vascular 30–34,9 = obezitate gradul I 35–39,9 = obezitate gradul II > 40 = obezitate gradul III

Simplificat = Înălţimea (în cm) pentru valori cuprinse între 150-200 cm minus 100 => valoarea maximă admisă pentru normopondere

Valoarea maximă minus 15% => valoarea minimă admisă pentru a fi considerat(ă) normoponderal(ă)

Normal + 1-19% = supraponderal Normal + 20-39% = obez gr. I Normal + 40-59% = obez gr. II Normal + 60% şi peste = obez gr. III

- produce hormoni cancerigeni (estrogen în exces)- FIECARE kg în plus peste greutatea ideală, SCADE durata de viaţă cu 1 trimestru !!!

Exerciţiul fizic eficient Alimentaţia vegetariană totală Consum suficient de APĂ = urină inodoră şi incoloră, dar > 2,5 litri / zi Număr suficient / eficient de ore de somn Menţinerea normală a greutăţii corporale (dar mai mult spre limita inferioară a acesteia) Alăptarea la sân minim 6 luni Prezenţa mamei într-o familie + o familie unită + climat familial agreabil

Page 9: profilaxia bolilor oncologice

Cuvintele de apreciere + mângâierile Frecventarea cu regularitate a unui serviciu public de închinare Aeroionizarea negativă

a)Reţineţi culorile steagului GERMANIEI :- NEGRU (resveratrol) : struguri, coacăze, mure, dude, afine, stafide...(100-150x)- ROŞU (licopen) : tomate, pepeni, ardei, grape-fruit, căpşuni, fragi... (5-7x)- GALBEN (b-caroten) : morcov, ardei, pepene, bostan, banane... (1x = referinţă)b) Fructele şi legumele de culori intense : varza, ceapa, grape-fruit-ul roşu broccolli, strugurii negri, fasolea colorată...c) Menţiune specială : fructele de pădure (afine, merşoare, mure, zmeură, fragi...)d) Consumul zilnic al “liderilor cap de serie” : spirulină, soia, tomate, (regina) varză roșie, usturoi, nucă, grape-fruit roşu, secară, struguri negri, castraveţi, mere...

Consumând multe legume, fructe (chiar şi uscate, cum ar fi caisele şi prunele), tărâţe de cereale şi zarzavaturi, decoct de SALVIE

Vitaminele D, E, Calciu, Seleniu, soia, licopenConsumaţi zilnic soia (şi alte alimente bogate în fito-estrogeni) şi tărâţe de grâu !

- vitaminele D şi E, seminţele / uleiul de in, licopen, Seleniu, Calciu- Zilnic program de exerciţii fizice regulate

Se evită consumul grăsimilor saturate şi alcoolul !Şi aportul de carne roşie şi ouă înainte de pubertate (dar şi pe urmă !)

Zinc + Cupru + Mangan este cel mai puternic stimulator şi inductor al enzimei SOD SOD este cel mai mare distrugător natural al radicalilor liberi şi al celulelor canceroase Cu cât vom avea o cantitate mai mare de SOD în toate celulele corpului, vom trăi mai

mult şi vom fi protejaţi eficient împotriva oricărui tip de cancer Din nefericire, cantitatea de SOD începe să diminue după vârsta de 35 de ani Aducând prin alimentaţie cele 3 metale (există toate în cantităţi optime pentru absorbţie şi

record în nuci şi-n castanele comestibile), chiar dacă activitatea SOD este în acest moment mică, ea poate creşte şi se va reactiva la nivelul din tinereţe, în maxim 3 săptămâni

Sucul (pudra) de orz verde conţine SOD într-o cantitate enormă, cea mai mare din întreg regnul vegetal

Decoctul de SALVIE are tropism deosebit pe tumorile tubului digestiv, dar mai ales de colon

Superoxid dismutază(SOD)

Acţiunea superoxid dismutazei (SOD) în organism:

1. împiedica producerea agenţilor liberi nocivi2. antioxidant natural3. eficient în cazul bolilor cronice4. apară organismul împotriva impactului radicalilor liberi

Page 10: profilaxia bolilor oncologice

5. încetineşte îmbătrânirea şi apăra împotriva radiaţiilor UV6. ajută în stările de convalescenţă şi împotriva dependenţei de droguri7. conferă protecţie împotriva radiaţiilor solare, poluare şi pentru utilizatorii de calculatoare8. combate radicalii liberi şi substanţele cancerigene

Statisticile arată că femeile din SUA au riscuri mai mari de a dezvolta cancer de sân decât femeile în China sau Japonia şi că riscurile de cancer de sân în cazul femeilor care migreaza din Asia, în creşteri SUA a lungul generaţiilor, devenind asemănătoare cu cea a femeilor din SUA alb, prin urmare, sugerând că stilul de viaţă sau factorii de mediu, mai degrabă decât genetica fiind responsabil pentru această diferenţe, a condus la un studiu în vederea identificării acestor factori.