Prognoza privind biodiversitatea in Delta Dunarii

Prognoză statistică privind biodiversitatea in Delta

Dunării

Complexitatea teritoriului Deltei Dunării este determinată în primul rând de biodiversitate, o treime din numărul de specii de plante ce trăiesc în România regăsindu-se în acest spaţiu.

Mozaicul de habitate existente în RBDD este cel mai variat din România şi găzduieşte o mare diversitate de comunităţi de plante şi animale, al căror număr a fost apreciat la:

30 tipuri de ecosisteme 5 429 specii, din care:

1 839 specii de floră 678 specii alge planctonice 107 specii licheni 38 specii macromicete 1016 specii plante vasculare

3 590 specii de faună moluşte (91 specii) insecte (2 244 specii) peşti (135 specii) amfibieni (10 specii) reptile (11 specii) păsări (331 specii) mamifere (42 specii)

0

500

1000

1500

2000

2500

3000

3500

4000

FLORA

alge

lichenimacromicete

plante vasculare

FAUNA

moluste

insecte

pesti amfibienireptile

pasari

mamifere

RBDD ramâne, însa cea mai renumită pentru fauna ornitologică, fiind înregistrate în total 331 specii (în afara celor 520 de specii inventariate în toata Europa de Vest). Zona are o importanţă universală pentru cuibăritul multor populaţii de păsări cum sunt pelicanul comun (Pelecanus onocrotalus), pelicanul creţ (Pelecanus crispus) şi cormoranul mic (Phalacrocorax pygmeus). Se mai întâlnesc aici colonii importante de stârc lopătar (Platalea leucorodia) şi câteva specii cuibăritoare de vultur codalb (Haliaeetus albicilla).

Zona Deltei Dunării este un loc de popas major, atât de primavară cât şi de toamnă, pentru câteva milioane de păsări, în special rațe, barza albă (Ciconia ciconia) şi numeroase specii de păsări de pradă. În sezonul de iarnă, RBDD găzduieşte grupuri mari de lebede si gâşte, incluzând aproape întreaga populaţie de gâscă cu gât roşu (Branta ruficollis). Cele 331 specii de păsări includ: • cea mai mare parte a populaţiei Europene de pelican comun (Pelecanus onocrotalus) şi pelican creţ(Pelecanus crispus); • 60 % din populaţia mondială de cormoran mic (Phalacrocorax pygmaeus) • 50 %din populaţia mondială de gâscă cu gât roşu ( Branta ruficollis) (pe perioada iernii).

Păsările sunt cele care au creat faima deltei, cunoscută, încă de la începutul secolului ca un paradis avian. Renumele se datorează celor 331 specii pe care le putem întâlni în deltă și care reprezintă 81% din avifauna României. Dintre acestea cuibăresc 172 specii, restul de 109 specii trecând prin deltă și ramânând diferite perioade de timp toamna, iarna si primăvara.

Păsările acvatice sunt cele mai numeroase : cuibăresc 81 specii și trec prin deltă 60 specii, în total 141 specii, ceea ce reprezintă 82% din avifauna acvatică europeană. Avifauna acvatică din Delta Dunarii este alcatuita dintr-un nucleu de specii vechi, bine adaptate la mediul acvatic, la care se adauga, speciile accesorii si speciile cosmopolite. Nucleul avifaunei este format din 75 specii a caror viata este legata de prezenta apei. Acestea se grupeaza în 5 tipuri ecologice principale : specii strâns legate de apa, strict stenotope (cufundari, corcodei,

furtunari, pelicani, cormorani, unele anatide), specii de stufarii (toate speciile de paseriforme acvatice), specii de tarmuri (stârci, lopatari, tiganusi, unele anatide), specii de pajisti hidrofile cu vegetatie bogata continuate cu stufarii (ralide), specii de tarmuri marine (unele laride).

Multe specii, mai ales dintre rate, gâste, pescarusi, apar frecvent în diferiti biotopi. Speciile accesorii sunt cele care se integreaza secundar în avifauna acvatica, devenind din ce în ce mai numeroase pe masura transformarii ecosistemelor acvatice. Zavoaiele sunt populate de silvii, muscari, filomele, pitigoi, cinteze, la care se adauga, în timpul cuibaritului, rate, cormorani si stârci. In padurile de pe câmpurile marine Letea si Caraorman cuibaresc 64 specii tipice avifaunei padurilor nemorale (silvii, mierle, ciocanitori, macaleandru, pitigoi, graur, precum si codalbul (Haliaetus albicilla), gaia bruna, acvila pitica, vulturul pescar etc. Fazanul (Phasianus colchicus) a fost introdus prin colonizare populatia dezvoltându-se rapid. In pajistile de stepa nisipoasa sunt specifice potârnichea, prepelita, cicârliile, pasarea ogorului (Burchinus oedicnemus). In satele deltei, pe lânga gospodarii, sunt frecvente gugustiucul, vrabia de casa, rândunica, barza, lastunul.

In Delta Dunarii sunt mai multe tipuri de colonii : de stârci, lopatari, tiganusi si cormorani, de pelicani si cormorani, de pescarusi, de avoazete si ciocântorsi, de chirighite, de chire. Colonia de pelicani din zona cu regim de protectie integrala Rosca-Buhaiova este cea mai mare din Europa si este un exemplu de colonie mixta*. Aici se asociaza mai multe mii de perechi de pelican comun, cu zeci, pana la sute de perechi de pelican cret si cormoran mare, într-un peisaj care ne aminteste de Jurasic Park. Accesul în apropierea coloniilor este permis numai specialistilor, care au autorizatii speciale obtinute de la ARBDD din Tulcea.

Delta Dunarii supranumita si "Paradisul Pasarilor" este vizitata de peste 331 de specii de pasari, dintre care 70 sunt din afara Europei (China, India, Egipţ etc). Aproximativ 170 de specii sunt clocitoare, iar dintre acestea 40 sunt sedentare si 130 migratoare; cele neclocitoare sunt oaspeti de iarna si de pasaj primavara si toamna.

Dintre cele 331 de specii de pasari, 172 specii cuibaresc iar 57 sunt sedentare sau partial migratoare, 9 specii fiind declarate monument al naturii (gasca cu gat-rosu Branta ruficollis). Aproximativ 170 de specii sunt clocitoare, iar dintre acestea 40 sunt sedentare si 130 migratoare; cele neclocitoare sunt oaspeti de iarna si de pasaj primavara si toamna.

Dupa originea geografica, pasarile apartin urmatoarelor grupe:

Tipului european - Vulturul plesuv sur (Gyps fulvus), Vulturul plesuv alb (Neophron percopterus);Tipului mongolic - Vulturul mic (Aquila pomarina), Acvila de stepa (Aquila nipalensis), Soimul dunarean (Falco cherrug); Pelicanul comun (Pelecanus onocrotalus), Pelicanul cret (Pelecanus crispus);Tipul chinez - Lebada (Cygnus olor), Lopatarul (Platalea leocorodia);Tipul artic - Gasca cu gatul rosu (Branta ruficollis), Gasca mare (Anser albifrons);Tipul siberian - Cocorul (Grus grus), Rata neagra (Oidemia nigra).

Coloniile de cuibarit au reprezentat dintodeauna atractia Deltei. Miile de cuiburi construite pe crengile zavoaielor de salcie sau in stufarii, zgomotul infernal, atmosfera specifica altor ere geologice, zborul sagetator al miilor de pasari care isi hranesc puii transforma coloniile de pasari într-un rai nu numai al ornitologilor, dar si al oricarui iubitor al naturii.

In Delta Dunarii sunt mai multe tipuri de colonii: de starci, lopatari, tiganusi si cormorani, de pelicani si cormorani, de pescarusi, de avoazete si ciocantori, etc.

Putini stiu ca in Delta Dunarii ierneaza foarte multe dintre speciile de pasari care cuibaresc dincolo de Cercul Polar de Nord sau in Siberia. Pentru ca in zonele in care traiesc peste vara temperaturile coboara foarte mult incepand cu lunile octombrie si noiembrie, aceste pasari aleg sa ierneze in Delta Dunarii, unde raman pana la jumatatea lunii martie. Este vorba despre lebada de iarna, care o inlocuieste pe cea de vara, dar si de specii variate de rate si gaste polare.

Cele mai valoroase exemplare sunt cele de gasca cu gat rosu, aproximativ 95% din populatia mondiala a acestei specii iernand in rezevatie, mai ales in zona lacurilor litorale.

Denumirea speciei

Perioda de stationare in Delta Dunarii

Numar de exemplare

Detalii

Pelicanul comun Aprilie - Octombrie 5.000 - 6.000Formeaza colonii de cateva sute de exemplare

Pelicanul cret Aprilie - Octombrie 500Se intalnesc in colonii mici

Cormoranul pitic Octombrie - Aprilie 9.000 - 10.000 Apar in carduri mari

Gasca cu gat rosu Octombrie - Aprilie 5.000 - 10.00080% din populatia mondiala

Rata Rosie Martie - Aprilie 15.000 - 20.000Specie pe cale de disparitie

Rata mandarin Aprilie - Octombrie 1.000 - 2.000 Specie asiaticaLebada muta Septembrie - Aprilie 800 - 1.000 Specie siberianaVulturul codalb Martie - Octombrie Specie mediteraneana

Egreta micaCuibareste in perioadaAprilie - Octombrie

Specie mediteraneana

Cioc intorsCuibareste in perioadaAprilie - Octombrie

Specie mediteraneana

1 2 3 4 5 6 70

2000

4000

6000

8000

10000

12000

14000

16000

Pelican comun

Pelican cret

Cormoran pitic

Gasca cu gat rosu

Rata rosie

Rata mandarin Lebada muta

Numarul de exemplare al pasarilor care clocesc in Delta Dunarii

Dupa originea geografica, pasarile apartin urmatoarelor grupe: mediteranean;

europen; siberian; mongolian; chinez; arctic;

In Delta Dunarii vietuieste 60% din populatia mondiala a cormoranului mic. 80% din avifauna europeana se intalneste in Delta Dunarii. 10 specii sunt ocrotite de lege, unele fiind cunoscute ca "monumente ale naturii", deoarece sunt pe cale de disparitie. Pasarile ocrotite se pot grupa in 2 clase dupa culoarea penajului:

albe : pelicanul comun si creţ lopatarul, egreta mare si mica, lebada muta si cantatoare; policrome : piciorongul, ciocintorş califarul alb, califarul rosu, vulturul codalb.

Alte trei specii sunt luate in atentie pentru a fi protejate: cocorul, soimul dunarean, pasarea ogorului.

Pelicanul

In Delta Dunarii se gaseste cea mai mare colonie de pelicani din Europa. Pelicanul este o specie protejata si reprezinta simbolul Deltei Dunarii. Fiind un oaspete de vara pelicanul traieste in colonii numeroase, la inceputul toamnei migrand spre locuri mai calde. Pelicanii se hranesc cu peste, foarte interesent este modul organizat si eficient in care vaneaza pestii.Pelicanul (Pelecanidae, Pelecanus) face parte din familia păsărilor acvatice care cuprinde 8 specii. Păsările au talie mare, fiind răspândite în regiunile temperate şi tropicale. Ele se caracterizează printr-un cioc lung, care pe partea inferioară are un sac de piele care se poate dilata. Păsările nu se pot scufunda, ci plonjează în apă pentru a vâna peştii care se află la o adâncime mică. Sosesc in Romania la inceputul lunii martie si pleaca toamna, spre Delta Nilului, Regiunea Golfului sau coastele Asiei.In România trăiesc în delta Dunării două specii de pelicani:

Pelicanul comun (Pelecanus onocrotalus) şi Pelicanul creţ (Pelecanus crispus)

Lebada

Este o specie ocrotita de lege datorita frumusetii si raritatii sale. Se aduna in grupuri mari, unde au loc deseori lupte teritoriale violente, in care masculii dominanti indeparteaza intrusii prin "alunecari" pe apa si salturi, batand apa cu ajutorul aripilor.Cantareste in medie 8-12 kg. Prezinta penaj alb, coada relativ lunga si ascutita la varf. Ciocul adultului are culoarea rosu-portocaliu cu o protuberanta bazala neagra. Puii au penajul cenusiu, devenind complet alb abia in al treilea an de viata. Cand inoata tine gatul gratios in forma de "S" cu ciocul indreptat in joş deseori tinand aripile ridicate sub forma unui scut.Cuibareste indeosebi in baltile Deltei Dunarii, unde isi instaleaza cuibul in stufarisurile nepatrunse sau pe plaurul vechi, fixat. Uneori, cuibareste si pe rauri lente si canale, aproape de prezenta umana. Pe la inceputul lunii mai, femela depune 4-6 oua, albe-fumurii, pe care le cloceste impreuna cu masculul, timp de 34-36 de zile. Masculul se implica in apararea oulalelor si a familiei cu indarjire si agresivitate uneori. In perioada de cuibarit pot avea un comportament agresiv chiar fata de om.Iarna migreaza spre sudul Marii Caspice, in Delta Nilului si in estul Marii Mediterane. In iernile blande, unele exemplare raman si la noi in tara.

Cormoranul

Cormoranii au o mărime mijlocie cu lungimea corpului între 0,45 si 1,0 m, având o greutate între 360 si 2800 grame. După culoarea penajului sunt cormoranii negri şi cormoranii de culoare albastru închis care în perioada clocitului au un luciu metalic. Păsările nu prezintă un dimorfism sexual deosebiţ masculii fiind în general mai mari ca femelele. Puii de cormorani au o culoare brună-cenuşie pe abdomen cu nuanţe mai deschise. Păsările au un cioc terminat la capăt ca un cârlig, un gât lung şi o coadă în formă rotunjită, formată din pene rigide. Nu au glande uropigene, de aceea, după scfundări repetate, îşi usucă penele stând cu aripile întinse în bătaia soarelui.

Cormoranii trăiesc pe coastele mărilor dar şi în apropierea unor bălţi sau râuri înconjurate de vegetaţie. Sunt păsări active numai ziua şi care consumă o cantitate mare de peşte pe care-i vânează prin urmărirea lor rapidă sub apă. Nu sunt agreate de pescari din cauza consumului mare de peşte care pot fi de lungimi între 5 şi 60 de cm, sau pentru că uneori rup

plasele de pescuit. În afară de peşti consumă melci, moluşte, crustacei, viermi şi cefalopode mici.

Lişiţa

Lişiţele sunt păsări de talie mijlocie şi mică (20 g - 3 kg), care trăiesc pe sol, în regiunile cu vegetaţie bogată unde se pot ascunde. Coloana vertebrală a păsărilor este foarte mobilă, ceace le permite să se strecoare prin vegetaţia deasă cu sol moale. Ele au o mărime a corpului între 12 şi 63 cm, cele mai specii trăiesc în Noua Zeelandă, aceste specii au aripile atrofiate nu pot zbura. Penajul lişiţelor este în general de culoare brună, cenuşiu cu alb, dar unele specii pot fi viu colorate. Nu există un dimorfism sexual accentuaţ masculii fiind cu ceva mai mari că femelele. Păsările au la picioare patru degete lungi adaptate la susţinerea păsărilor pe terenuri mlăştinoase sau vegetaţii plutitoare. Ciocul are o formă în funcţie de modul de hrănire, păsările fiind în general carnivore, hrănindu-se cu animale acvatice mici.

Prin Convenţia de la Berna sunt protejate un mare număr de păsări (313 din totalul de 331 specii), urmând apoi un numar de 22 de specii de mamifere dintre care 7 specii sunt strict protejate, şi de asemenea un număr de 24 de specii de peşti din care 22 specii sunt protejate.

Specii de fauna declarate MONUMENTE ALE NATURII existente in RBDD

Nr.crtSpecie-denumire ştiintifică/denumire populară

Act normativ de bază

1.Tadorna tadorna /călifarul alb

HCM 1625/1955

2.T. ferruginea /călifarul roşu

Ibidem

3.Corvus corax /corbul

JCM 734/1933

4.Otis tarda /dropia JCM 600/1933

5.O. tetrax /spurcaciul

Ibidem

6.Pelecanus onocrotalus / pelicanul comun Ibidem

7.Pelecanus crispus/ pelicanul creţ

Ibidem

8. Himantopus himantopus /

piciorongul Hcm 1625/1955

9.Platalea leucorodia /stârcul lopătar

Ibidem

10.Egretta albă /egreta mare JCM 600/1933

11.Egretta garzetta /egreta mică

Ibidem

12.Neophron percnopterus /vulturul hoitar Ibidem

13.Testudo graeca ibera /broasca ţestoasă de uscat

JCM 142/1938

Populaţii de păsări de importanţă internaţională pe teritoriul RBDD

Denumirea ştiintificăDenumire populară

Procente din populaţia europeană(E), palearctica (P), mondială (W)

Phalacocrorax pygmeus Cormoran mic 61 WPelecanus onocrotalus Pelican comun 52 PPelecanus crispus Pelican creţ 5 W

Nycticorax nycticorax Stârc de noapte17 E

Ardeola ralloides Stârc galben 26 P

Egretta garzetta Egreta mică11 E

Egretta alba Egreta mare 71 E

Ardea purpurea Stârc purpuriu11 E

Branta ruficollis Gâsca cu gât roşu 90 W

Plegadis falcinellus Ţigănuş30 E

Platalea leucorodia Lopătar 1 E

Haliaeetus albicilla Codalb1 W

Circus aeruginosus Herete de stuf 4 E

Analiza statistica

Dintre cele 331 de specii de pasari, 172 specii cuibaresc si 313 specii sunt protejate.

Cate specii care cuibaresc sunt protejate?

n = 331

A – specii care cuibaresc

A = 172

B – specii care sunt protejate

B = 313

AB – specii care cuibaresc si sunt protejate

(AB) = (A) + (B) – n

(AB) = 172 + 313 – 331 = 154

Cate specii nu sunt protejate?

(Ḃ) = n – (B)

(Ḃ) = 331 – 313 = 18

Cate specii nu cuibaresc?

(Ā) = n – (A)

(Ā) = 331 – 172 = 159

Cate specii nu cuibaresc si nu sunt protejate?

(ĀḂ) = n – (A) – (B) + (AB)

(ĀḂ) = 331 – 172 – 313 + 154 = 0

Dintre cele 331 de specii de pasari, 313 specii sunt protejate si 70 specii sunt din afara Europei.

Cate specii care sunt protejate sunt din afara Europei?

n = 331

A – specii protejate

A = 313

B – specii care sunt din afara Europei

B = 70

AB – specii care sunt protejate si sunt din afara Europei

(AB) = (A) + (B) – n

(AB) = 313 + 70 – 331 = 52

Cate specii nu sunt din afara Europei?

(Ḃ) = n – (B)

(Ḃ) = 331 – 70 = 261


(Ā) = n – (A)

(Ā) = 331 – 313 = 18

Cate specii nu sunt protejate si sunt din afara Europei?

(ĀḂ) = n – (A) – (B) + (AB)

(ĀḂ) = 331 – 313 - 70 + 52= 0

Dintre cele 331 de specii de pasari, 172 specii cuibaresc, 313 specii sunt protejate si 130 migratoare.

Cate specii nu cuibaresc?Cate specii nu sunt protejate?Cate specii nu sunt migratoare?

Cate specii cuibaresc si sunt protejate?Cate specii sunt protejate si sunt migratoare?Cate specii nu sunt protejate si nu sunt nici migratoare?

n = 331

A – specii care cuibaresc

A = 172

B – specii care sunt protejate

B = 313

C – specii migratoare

C = 130

AB – specii care cuibaresc si sunt protejate

(AB) = (A) + (B) – n

(AB) = 172 + 313 – 331 = 154

BC – specii care sunt protejate si sunt migratoare

(BC) = (B) + (C) – n

(BC) = 313 + 130 – 331 = 112


(Ḃ) = n – (B)

(Ḃ) = 331 – 313 = 18

Cate specii nu cuibaresc?

(Ā) = n – (A)

(Ā) = 331 – 172 = 159

Cate specii nu sunt migratoare?

(C¯) = 331 – 130 = 201

Cate specii nu cuibaresc si nu sunt protejate?

(ĀḂ) = n – (A) – (B) + (AB)

(ĀḂ) = 331 – 172 – 313 + 154 = 0

Cate specii nu sunt protejate si nu sunt migratoare?

(ḂC¯) = n – (B) – (C) + (BC)

(BC¯) = 331 – 313 - 130 + 112 = 0

Evolutia populatiei

logA= log P+n ×log (1+ m−bm ×b

)

A: populaţia cerută la sfârşitul unui număr oarecare de ani; n: numarul de ani; P: populaţia efectivă în perioada dată; 1 / m: proporţia deceselor anuale, faţă de populaţie, sau rata mortalităţii;

1 / b: proporţia naşterilor anuale faţă de populaţie, sau rata naşterilor

Evolutia speciilor de pasari din RBDD pe o perioada de 30 ani.

P = 331

n = 30

m = 1

b = 2

log A=log P+n∗log(1+ m−bm∗b

)= log 331+30∗log(1+ 1−21∗2

)=¿

= log 331+30∗log 0,5 =

n = 5, 10, 15, 20

1dis / 13ani = 0,0769

2noi / 13ani = 0,1538

1 / m = 1 / 0,0769 = 13,003

1 / b = 1 / 0,1538 = 6,502

m – b / m * b =( 13,003 – 6,502) / 13,003 * 6,502 =0,0768935=

1 + m – b / m * b = 1 + 0,076 = 1,076

log 1.076 = 0.031

n = 30

logA=log P + n*0,031 = log P + 0.95 = log 331 + 0,95 = 2,51 + 0,95 = 3,46

log A = 3,46

A = 2884,03 → 2884 specii de pasari vor fi peste 30 de ani.

n = 5

logA=log P + n • 0,031 = log P + 0.155= log 331 + 0.155 = 2,51 + 0.155 = 2.665

log A = 2.665

A = 462.38 → 462 specii de pasari vor fi peste 5 ani.

n = 10


log A = 2.82

A = 660.69→ 661 specii de pasari vor fi peste 10 ani.

n = 15


log A = 2.97


n = 20


log A = 3.13

A = 1348.92 → 1349 specii de pasari vor fi peste 20 de ani.

n = 25


log A = 3.28


n = 30


log A = 3.46


Perioada de ani Numarul de speciiAzi 331

Peste 5 ani 462Peste 10 ani 661Peste 15 ani 933

Peste 20 de ani 1349Peste 25 de ani 1905Peste 30 de ani 2884

0 5 10 15 20 25 30 350

500

1000

1500

2000

2500

3000

3500

Numarul de specii aparute din 5 in 5 ani

Numarul de specii

Documents

Prognoza privind biodiversitatea in Delta Dunarii