Upload
others
View
6
Download
0
Embed Size (px)
Citation preview
i
561884-EPP-1-2015-1-DK-EPPKA2-CBHE-JP
Introducerea în Republica Moldova
a metodelor de învăţare bazate pe probleme:
Sporirea competitivităţii şi angajabilităţii studenţilor
(PBLMD)
www.pblmd.aau.dk
Pachetul de lucru 3
Program de Formare Pedagogică
Elaborat de: Valentina Prițcan, conf. univ., USARB (coordonator instituțional)
Natalia Gașițoi, prim prorector, conf. univ., USARB
Mariana Spatari, conf. univ., șef catedră, USARB
Evaluat de: John Reilly (expert extern), Universitatea din Kent, Regatul Unit
Louise Faber, associate professor, AAU
Kate Goodwin, associate professor, UoG
"Acest proiect este finanţat de Comisia Europeană. Suportul financiar din partea Comisiei
Europene pentru acest proiect nu constituie o andosare a conţinutului care reflectă doar
părerile autorilor, şi Comisia nu poate purta răspundere pentru orice mod de utilizare a
informaţiei incluse în prezentul proiect de document."
First draft: Ianuarie, 2018
Revised:
Final draft:
Bălți, 2018
ii
Cuprins
Introducere .............................................................................................................................................. 3
1. Metodologie..................................................................................................................................... 5
1.1 Cadrul metodologic ................................................................................................................. 5
1.2 Colectarea datelor .................................................................................................................... 5
1.3 Analiza datelor ........................................................................................................................ 6
1.4 Nivel de sistem ........................................................................................................................ 6
1.5 Nivel universitar .................................................................................................................... 12
1.5.1 Strategii și politici instituționale ........................................................................................ 12
1.5.2 Structuri instituționale ....................................................................................................... 13
1.5.3 Conținuturi/programe de formare profesională continuă .................................................. 18
1.5.4 Modlalități de formare profesională continuă ................................................................... 19
1.6 Nivel al facultății /catedrei/programului de studii ................................................................. 21
2. Analiza încrucişată comparativă (Cross-case analysis) ................................................................. 23
2.1 Introducere............................................................................................................................. 23
2.2 Analiza comparativă: criterii, proprietăţi şi indicatori........................................................... 23
3. Foaia de Parcurs ............................................................................................................................ 35
3.1 Introducere............................................................................................................................. 35
3.2 Fit-for-purpose....................................................................................................................... 35
3.3 Schimbare de conţinut ........................................................................................................... 36
4. Observaţii finale ............................................................................................................................ 36
Referinţe: ............................................................................................................................................... 38
Anexe .................................................................................................................................................... 41
Lista tabelelor
Tabelul 1. Echipa de lucru asupra Raportului ................................................................................... 4
Tabelul 2. Model de raportare a datelor ............................................................................................. 5
Tabelul 3. Şablon pentru analiza transversală ................................................................................... 6
Tabelul 4. Perfecţionarea continuă a cadrelor didactice ................................................................. 17
Tabelul 5. Analiza transversală .......................................................................................................... 23
3
Introducere
Secolul XXI se centrează în jurul conceptului de „societate a cunoaşterii”, iar
universităţile încearcă să răspundă provocărilor societăţii contemporane, puse fiind în faţa unor
noi aşteptări şi cerinţe din partea beneficiarilor. Cetăţenii europeni au nevoie de universităţi
puternice, autonome, pro-active şi incluzive, capabile să desfăşoare un învăţământ fundamentat
pe cercetare, pe o învăţare creativă şi inovatoare.
Provocările societăţii contemporane sunt generate în principal de:
ritmul accelerat al globalizării / mondializării;
îmbătrânirea demografică la nivel european;
ritmul rapid al dezvoltării tehnologice.
Aceste mutaţii au un impact major asupra societăţii, în general, asupra pieţii muncii, în
special. În acest context, universităţile sunt actori-cheie, îndeosebi în ceea ce priveşte
dezvoltarea capacităţii indivizilor de a se adapta la aceste solicitări.
Reformele iniţiate pe parcursul ultimilor zece ani au fost centrate îndeosebi pe
dezvoltarea unor programe orientate înspre integrarea învăţării pe parcursul întregii vieţi, spre
crearea spaţiului universitar european, atât în ceea ce priveşte activitatea de asimilare a „savoir-
ului”, cât şi în planul activităţilor de cercetare. În acest context, universităţile trebuie să
răspundă unor provocări generate de heterogenitatea persoanelor implicate în realizarea
studiilor, unor nevoi de învăţare extrem de diverse asociate acestor diferenţe.
Învăţarea de-a lungul întregii vieţi, educaţia permanentă sau formarea continuă
evidenţiază ideea potrivit căreia individul este în centrul demersurilor de politică educaţională.
Această formă de educaţie este văzută ca o investiţie continuă şi articulată în dezvoltarea
individului reunind „toate activităţile de învăţare ce au loc de-a lungul vieţii, cu scopul de a
îmbunătăţi cunoştinţele, deprinderile, competenţele, într-o viziune personală, civică, socială sau
legată de angajare pe piaţa muncii”.
Obiectivele stabilite de Uniunea Europeană prin Strategia Lisabona şi Procesul Bologna
au ca scop reformarea sistemelor de învăţământ superior, în vederea transformării acestora în
sisteme mai flexibile, mai coerente şi mai deschise la nevoile societăţii, capabile să răspundă
provocărilor globalizării şi necesităţii de formare şi reformare a forţei de muncă europene.
Universităţile au capacitatea de a propune un învăţământ fundamentat pe cercetare, pe
cercetarea aspectelor vizate de învăţarea permanentă. Uriaşul potenţial uman nu poate fi
ignorant de către instituţiile de învăţământ superior, se afirmă în Carta universităţilor europene
pentru învăţarea pe tot parcursul vieţii 1 (2008, p.4).
Ce trebuie să urmărească universităţile în perspectiva educaţiei pe tot parcursul vieţii?
Potrivit Cartei universităţilor europene pentru învăţarea pe tot parcursul vieţii (2008, p.5-8)
cele mai importante aspecte sunt:
a) Să integreze ideea accesului lărgit la educaţie şi educaţia de-a lungul întregii vieţi
la nivelul strategiilor instituţionale;
b) Conceperea unui învăţământ şi a unor modalităţi de învăţare adaptate unei
populaţii eterogene;
1 (2008), Charte des universités européennes pour l`apprentissage tout au long de la vie, l’Association Européenne
de l’Université (EUA), Bruxelles, www.eua.be
4
c) Adaptarea programelor de studii în direcţia favorizării creşterii participării la
educaţie superioară, creşterii gradului de atractivitate a programelor pentru cei
care doresc revenirea la educaţia superioară;
d) Furnizarea unor servicii de consiliere şi orientare specifice;
e) Recunoaşterea experienţelor de învăţare anterioară ale studenţilor;
f) Înscrierea învăţării pe tot parcursul vieţii într-un demers orientat spre calitate;
g) Dezvoltarea relaţiei dintre cercetare –educaţie – inovare din perspectiva educaţiei
permanente;
h) Consolidarea reformelor privind promovarea unor medii de învăţare flexibile şi
creative pentru toţi studenţii;
i) Dezvoltarea parteneriatelor locale, regionale, naţionale şi internaţionale în direcţia
promovării unor programe atractive şi pertinente;
j) Universităţile trebuie să devină modele de instituţii de învăţare pe tot parcursul
vieţii.
Într-o astfel de perspectivă, universităţile nu sunt doar prestatori de servicii în materie de
educaţie şi cercetare, ele devin beneficiari ai educaţiei permanente şi, în consecinţă, modele.
Proprii angajaţi ai universităţilor pot urma programe de învăţare/formare continuă, fie că sunt
profesori, fie că fac parte din personalul administrativ, tehnic sau auxiliar.
Universităţile nu-şi pot onora aceste angajamente fără o acţiune concentrată a
guvernelor şi partenerilor regionali care trebuie să ofere cadrul legal şi mijloacele necesare
pentru dezvoltarea programatică a educaţiei şi formării continue.
Internaţionalizarea învăţământului superior din Republica Moldova este un imperativ al
timpului, iar ajustarea iminentă a programelor de studii la rigorile şi realităţile prezentului este
de necesitate stringentă. În acest context, Raportul de faţă reprezintă o analiză a activităţii de
formare pedagogică/formare continuă din cadrul Universității de Stat „Alecu Russo” din Bălţi.
Scopul Raportului rezidă în realizarea unei analize ample a sistemului de învăţământ
superior în Republica Moldova şi, în special, în Universitatea de Stat „Alecu Russo” din Bălţi,
în baza metodologiei elaborate în cadrul proiectului PBLMD.
Metodologia a fost aplicată şi în Pachetul de Lucru 2 în vederea elaborării unui Raport
similar pentru sistemul universitar din Suedia şi Germania, mai exact în două universităţi din
aceste ţări, respectiv: Institutul Regal de Tehnologie din Stockholm (KTH) şi Universitatea din
Siegen. În urma comparării elementelor metodologiei utilizate în universităţile europene şi a
celor din Moldova, a fost propus un plan de program pedagogic pentru dezvoltarea
competenţelor cadrelor didactice de a aplica strategia didactică PBL.
Atenție sporită am acordat aspectelor aplicative, analizei cadrului legisltiv şi normativ
ce reglementează activitatea didactică a universităţilor, acestea reprezentând o parte consistentă,
apreciabilă, din volumul Raportului.
Tabelul 1. Echipa de lucru asupra Raportului
Numele, prenumele Titlu, funcția în USARB Poziția în echipă
Valentina Prițcan Conferențiar universitar Lider de echipă
Natalia Gașițoi Conferențiar universitar, prim prorector Membru al
echipei
Mariana Spatari Conferențiar universitar, șefa Catedrei de
drept public
Membru al
echipei
5
1. Metodologie
1.1 Cadrul metodologic
La analiza situaţiei existente în domeniul învăţării centrate pe student, metodologia PBL
în Universitatea de Stat „Alecu Russo” din Bălţi ne-am ghidat de metodologia-tip, elaborată în
cadrul proiectului şi prezentată în Raportul asupra Pachetului de Lucru 2. Metodologia dată
vizează explorarea raportului dintre structurile interne ale universităţii şi programele
pedagogice de studiu, inclusiv modul în care elaborarea şi susţinerea programului de studiu sunt
integrate în întreaga universitate. Coeziunea elaborării programului de studiu cu susţinerea
acestuia va fi examinată la diferite niveluri ale instituţiei, cu eventuale suprapuneri de niveluri:
Nivelul Sistemului, Nivelul Conducerii Universităţii, Nivelul Consiliului de Studii.
Subiectele ce stau la baza metodologiei date constituie punctul de reper în ceea ce
priveşte colectarea datelor pentru elaborarea acestui Raport şi, ulterior, pentru analiza acestora.
De asemenea, ne-am ghidat de criteriile evidenţiate în PL2, fapt care ne-a uşurat efectuarea
analizei încrucişate pentru programul pedagogic de studiu la USARB şi programele similare de
la Institutul Regal de Tehnologie din Stockholm, Suedia (KTH) şi Universitatea din Siegen
(USiegen) în contextul implementării învăţării bazate pe probleme.
Studierea experienţei universităţilor menţionate în domeniul utilizării metodelor de
învăţare centrate pe student, în general, şi a celei bazate pe probleme, în particular, dar şi a
întregului sistem de învăţământ, a condus la elaborarea programei de formare pedagogică, care
ar permite implementarea PBL.
La elaborarea Programului-pilot s-a ţinut cont de aplicabilitatea metodologiei PBL în
diferite universităţi în care s-au ralizat vizite de studiu. Fiecare universitate are particularităţile
ei, derivat din specificul sistemului de învâțâmînt al țârii respective. Acest deziderat a stat la
baza elaborării programei de formare pedagogică.
S-a elaborat un Plan de Acţiuni (foaia de parcurs) în vederea implementării Programului
Pedagogic – Pilot (PPP), prin care se urmăreşte scopul de a implementa PBL – ul, astfel încât
să devină parte a filosofiei pregătirii specialiștilor în USARB.
1.2 Colectarea datelor
Procesul de colectare a datelor s-a realizat conform metodologiei prestabilite.
Suplimentar, a fost analizat cadul legislativ şi normativ, în baza căruia își realizeză activitatea
instituţiile de învăţământ superior în Moldova, în general, şi USARB, în particular, pe domeniul
ce ne interesează. Am valorificat și experienţa didactică şi managerială a membrilor proiectului,
care au participat la colectarea datelor şi la elaborarea Raportului. Informaţia a fost colectată
conform următorului model:
Tabelul 2. Model de raportare a datelor
Întrebare/Problemă Sursa consultată Constatări Reflecţii
L1: Nivel de sistem
6
L2: Nivel al
managementului
universităţii
L3: Nivel
Facultate/Catedră
L4: Nivel Consiliul
de Studii
L5: Integrarea
studenţilor
dezavantajaţi
L6: Infrastructura
(mediul fizic)
L7: Nivelul
Programului de studii
1.3 Analiza datelor
Echipa de lucru a analizat datele, aplicând metodologia prestabilită și găsind răspunsuri
la întrebările înaintate, cu luarea în calcul a modului de activităte a universităţilor din RM,
impactul pe care îl au diferite procese asupra activităţii instituţiilor.
Analiză încrucişată de caz, aşa cum este prezentat în tabelul nr. 3 (analiză transversală),
a permis reformularea criteriilor, proprietăţilor şi a indicatorilor pentru fiecare nivel, păstrînd la
bază criteriile ce au fost înaintate la elaborarea Raportului pentru PL2. Evidenţierea şi luarea în
considerare a acestor criterii ne-a permis să efectuăm analiza încrucişată de caz, să evidenţiem
unele elemente comune, dar, în mare măsură, şi diferenţele existente. Această analiză ne-a servit
drept bază pentru elaborarea programului – pilot.
Tabelul 3. Şablon de analiza transversală
Criterii,proprietăţi,
indicatori
USARB KTH US
L1 criteriu etc. Elemente
principale pe
domenii
Elemente principale
pe domenii
Elemente principale pe
domenii
1.4 Nivel de sistem
1.4.1. Cadrul legal
Politica de stat in sfera învățământului, este determinata de Codul educației al Republicii
7
Moldova nr. 152 din 17.07.2014 (Monitorul Oficial, 24.10.2014, nr. 319-324, art. nr: 634,
art.624; art.539), care reglementează organizarea și funcționarea sistemului de învățământ.
Dirijarea generala a sistemului de învățământ la nivel central este efectuata de Ministerul
Educației, Culturii și Cercetării al Republicii Moldova.
Formarea profesională continuă ca parte componentă a învăţării pe tot parcursul vieţii
în Republica Moldova este reglementată de următoarele acte normative:
- Constituția Republicii Moldova adoptată la 29.07.1994, art. 35 – Dreptul la învățătură;
- Codul Educației al Republicii Moldova nr. 152 din 17.07.2014, Titlul VII – Învățarea
pe tot parcursul vieții;
- Legea „Codul Muncii al Republicii Moldova” nr. 154-XV din 28.03.2003 Titlul VIII
- Formarea profesională;
- Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr. 1224 din 09.11.2004 cu privire la
organizarea formării profesionale continue;
- Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr. 191 din 22.04.2015 cu privire la Agenția
Națională de Asigurare a Calității în Învățământul Profesional;
- Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr. 616 din 18.05.2016 cu privire la
aprobarea Metodologiei de evaluare externă a calității în vederea autorizării de funcționare
provizorie și acreditării programelor de studii și a instituțiilor de învățământ profesional tehnic,
superior și de formare continuă;
- Ordinul METS al RM nr. 549 din 16 noiembrie 2005 „Normele metodologice de
elaborare și aplicare a standardelor programelor de formare profesională continuă”.
1.4.2. Politicile statului în domeniu
În baza Codului Educației art. 4 politica de stat în domeniul educaţiei presupune că:
(1) Educaţia reprezintă o prioritate naţională şi factorul primordial al dezvoltării durabile
a unei societăţi bazate pe cunoaştere.
(2) Prin politica sa în domeniul educaţiei, statul asigură:
a) dreptul fundamental la educaţie, indispensabil pentru exercitarea celorlalte drepturi
ale omului;
b) implementarea mecanismului de bază de formare şi dezvoltare a capitalului uman;
c) realizarea idealului şi a obiectivelor educaţionale, formarea conştiinţei şi identităţii
naţionale, promovarea valorilor general.
Educaţia la rândul său are ca misiune:
a) satisfacerea cerinţelor educaţionale ale individului şi ale societăţii;
b) dezvoltarea potenţialului uman pentru a asigura calitatea vieţii, creşterea durabilă a
economiei şi bunăstarea poporului;
c) dezvoltarea culturii naţionale;
d) promovarea dialogului intercultural, a spiritului de toleranţă, a nediscriminării şi
incluziunii sociale;
e) promovarea învăţării pe tot parcursul vieţii;
f) facilitarea reconcilierii vieţii profesionale cu viaţa de familie pentru bărbaţi şi femei.
8
Strategia de dezvoltare a educaţiei pentru anii 2014–2020 „Educaţia-2020” este
principalul document de politici în domeniul educaţiei, care stabileşte obiectivele şi sarcinile
pe termen mediu în vederea dezvoltării educaţiei şi defineşte orientările şi direcţiile prioritare
de dezvoltare a sistemului de învăţământ din Republica Moldova. Strategia este organizată în
baza a trei piloni: acces, relevanţă, calitate.
În contextul schimbărilor globale şi al declinului demografic accentuat, învăţarea pe tot
parcursul vieţii devine o preocupare importantă a sistemului educaţional. Unde unul din
obiectivele Strategia de dezvoltare a educaţiei pentru anii 2014–2020 este extinderea şi
diversificarea sistemului de instruire a adulţilor pe parcursul întregii vieţi din perspectiva
formării generale şi a formării profesionale continue, în corespundere cu nevoile persoanei
raportate la necesităţile socioeconomice.
Programele de formare profesională continuă a adulților sânt organizate în instituţiile
educaţionale de formare profesională continuă şi în alte tipuri de instituţii/organizații de stat ori
private care sânt supuse autorizării/acreditării şi sânt abilitate pentru această activitate în
conformitate cu legislaţia în vigoare.
Formarea profesională continuă a adulţilor se realizează prin programe de formare
profesională acreditate, care cuprind totalitatea activităţilor de pregătire teoretică şi/sau practică
în vederea realizării obiectivelor de formare de competenţe pentru un anumit domeniu.
În conformitate cu Codul Educației art. 133 dezvoltarea profesională a personalului
didactic, ştiinţifico-didactic, ştiinţific şi de conducere este obligatorie pe parcursul întregii
activităţi profesionale şi se reglementează de Guvern, iar conform art. 132 pentru ocuparea
funcţiilor didactice, absolvenţii programelor de studii superioare nepedagogice vor urma
obligatoriu modulul psihopedagogic corespunzător unui număr de 60 de credite de studii
transferabile.
Dezvoltarea profesională a personalului didactic, ştiinţifico-didactic, ştiinţific şi de
conducere se realizează în instituţii de învăţământ superior şi/sau în instituţii de formare
profesională continuă, de alţi prestatori de servicii educaţionale, în baza unor programe de
formare profesională acreditate, prin:
a) stagii de formare profesională în instituţii de învăţământ şi cercetare sau organizaţii
acreditate din ţară şi de peste hotare;
b) participare, ca parteneri, la proiecte educaţionale şi/sau de cercetare naţionale şi
internaţionale;
c) participare cu comunicări şi/sau lucrări la conferinţe, seminare, simpozioane,
expoziţii internaţionale.
1.4.3. Standarde ocupaționale
Sistemul de învățământ este organizat pe niveluri şi cicluri în conformitate cu
Clasificarea Internaţională Standard a Educaţiei (ISCED–2011):
a) nivelul 0 – educaţia timpurie:
– educaţia antepreşcolară;
– învățământul preşcolar;
b) nivelul 1 – învățământul primar;
c) nivelul 2 – învățământul secundar, ciclul I: învățământul gimnazial;
d) nivelul 3:
– învățământul secundar, ciclul II: învăţământul liceal;
9
– învățământul profesional tehnic secundar;
e) nivelul 4 – învăţământul profesional tehnic postsecundar;
f) nivelul 5 – învăţământul profesional tehnic postsecundar nonterţiar;
g) nivelul 6 – învăţământul superior, ciclul I: învăţământ superior de licenţă;
h) nivelul 7 – învăţământul superior, ciclul II: învăţământ superior de mast;
i) nivelul 8 – învăţământul superior, ciclul III: învăţământ superior de doctorat.
Formarea continuă a adulților se realizează prin:
1) cursuri tematice de perfecţionare/specializare până la 150 ore (până la 5 credite);
2) cursuri de perfecţionare/specializare/policalificare de scurtă durată până la 1 200 de
ore (până la 40 de credite );
3) cursuri şi programe de calificare suplimentară în baza studiilor:
a) învățământ profesional tehnic secundar (nivelul 3 ISCED) până la 900 de ore (până
la 30 de credite);
b) învăţământ profesional tehnic postsecundar și nonterțiar (nivelul 4-5 ISCED) până la
1800 de ore (până la 60 credite);
c) învăţământ superior (licenţă, nivelul 6 ISCED) până la 2 400 de ore (până la 80 de
credite);
4) cursuri şi programe de recalificare profesională pentru obţinerea unei noi calificări în
baza studiilor:
a) învățământ profesional tehnic secundar (nivelul 3 ISCED) până la 900 de ore (până
la 30 de credite);
b) învăţământ profesional tehnic postsecundar și nonterţiar (nivelul 4-5 ISCED) cu o
durată mai mare de 1 800 de ore (minimum 60 de credite);
c) învăţământ superior (licenţă, nivelul 6 ISCED) cu o durată mai mare de 2 700 de ore
(minimum 90 de credite pentru acelaşi domeniu).
După finalizarea cursurilor tematice de formare continuă, de perfecţionare /specializare/
policalificare, furnizorii eliberează perfecționare/calificare/atestare a competențelor
profesionale.
1.4.4. Structuri responsabile
Elaborarea, promovarea, monitorizarea implementării şi evaluarea impactului politicii
naţionale în domeniul educaţiei constituie competenţa Ministerului Educației, Culturii și
Cercetării.
Ministerul Educației, Culturii și Cercetării poate avea organe desconcentrate în teritoriu
cu funcţii de gestionare administrativă a învăţământului.
Organele locale de specialitate în domeniul învăţământului sânt create de autorităţile
administraţiei publice locale de nivelul al doilea în forma organizatorică de subdiviziuni
interioare, subordonate consiliilor raionale/ municipale. Titulatura, structura şi regulamentele
de funcţionare ale organelor locale de specialitate în domeniul învăţământului se stabilesc de
consiliile raionale/municipale.
Managementul calităţii al învățământului este asigurat:
a) în învăţământul general:
– la nivel naţional – de Ministerul Educației, Culturii și Cercetării şi Agenţia Națională de
Asigurare a Calității în Educație și Cercetare;
– la nivel local – de organul local de specialitate în domeniul învăţământului;
10
– la nivel instituţional – de managerii instituţiilor de învăţământ general;
b) în învăţământul profesional tehnic şi în învăţământul superior:
– la nivel naţional – de Ministerul Educației, Culturii și Cercetării, ministerele de resort şi
Agenţia Națională de Asigurare a Calității în Educație și Cercetare;
– la nivel instituţional – de structurile respective de asigurare a calităţii în învăţământ.
Metodologia de evaluare externă a calităţii în vederea autorizării de funcţionare
provizorie şi acreditării programelor de studii și a instituțiilor de învățământ profesional tehnic,
superior și de formare continuă din Republica Moldova este elaborată de Agenția Națională de
Asigurare a Calității în Învățământul Profesional, în conformitate cu următorul cadru normativ
naţional şi european (recomandările internaţionale) din domeniu:
Codul educației al Republicii Moldova nr. 152 din 17 iulie 2014;
Regulamentul cu privire la organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de
Asigurare a Calităţii în Învăţământul Profesional, aprobat prin Hotărârea
Guvernului nr. 191 din 22 aprilie 2015;
Nomenclatoarele domeniilor de formare profesională, ale specialităților şi
calificărilor, meseriilor/profesiilor pentru pregătirea cadrelor în instituţiile de
învățământ superior, profesional tehnic și de formare continuă;
Standardele și liniile directoare pentru asigurarea calității în spațiul european al
învățământului superior (Standards and Guidelines for Quality Assurance in the
European Higher Education Area, ESG 2015), elaborate de Asociația Europeană
pentru Asigurarea Calității în Învățămîntul Superior (ENQA);
Recomandarea Parlamentului European și a Consiliului din 18 iunie 2009
privind stabilirea unui cadru european de referință pentru asigurarea calității în
educație și formare profesională (2009/C 155/01);
Cadrul european pentru asigurarea calității în educație și formare profesională
(EQAVET Framework), elaborat de Reţeaua Europeană pentru Asigurarea
Calităţii în Educaţie şi Formarea Profesională (EQAVET ─ European Quality
Assurance in Vocational Education and Training).
Programele de formare profesională continuă în cadrul învăţării pe tot parcursul vieţii
se supun evaluării în vederea acreditării sau autorizării de funcţionare provizorie, în condiţiile
legii.
Decizia cu privire la autorizarea de funcţionare provizorie, la acreditare, neacreditare
sau la retragerea dreptului de organizare a unui program de formare profesională continuă se
adoptă de Ministerul Educației, Culturii și Cercetării, în baza rezultatelor evaluării efectuate de
Agenţia Națională de Asigurare a Calității în Educație și Cercetare.
1.4.5 Conținuturi/programe de formare
Tipurile programelor de formare profesională continuă sunt stabilite de Regulamentul
cu privire la organizarea formării profesionale continue aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.
1224 din 09.11.2004:
- cursuri de perfecționare tematice de scurtă durată (până la 72 de ore);
- cursuri de perfecționare/specializare multidisciplinare (72-500 ore);
11
- programe de recalificare în baza studiilor superioare sau medii de specialitate pentru
realizarea unei noi activități profesionale cu o durată de la 500 până la 1000 de ore;
- programe pentru recalificarea profesională în baza studiilor superioare sau medii de
specialitate pentru obținerea unei noi calificări, cu o durată mai mare de 1000 ore.
Actele normative care reglementează formarea profesională continuă, elaborarea
programelor de formare profesională continuă:
- Codul Educației al Republicii Moldova nr. 152 din 17.07.2014 Titlul VII. Învăţarea pe
tot parcursul vieţii;
- Regulamentul cu privire la organizarea formării profesionale continue, aprobat prin
Hotărârea Guvernului nr. 1224 din 09.11.2004;
- Ordinul Ministerului Educaţiei nr. 549 din 16.11.2005 „Normele metodologice de
elaborare și aplicare a standardelor programelor de formare profesională continuă”;
- Nomenclatorul domeniilor de formare profesională și al specialităților pentru
pregătirea cadrelor din instituțiile de învățământ superior;
- „Metodologia de evaluare externă a calității în vederea autorizării de funcționare
provizorie și acreditării programelor de studii și a instituțiilor de învățământ profesional tehnic,
superior și de formare continuă”, aprobată prin anexa nr. 1 la Hotărârea Guvernului nr. 616 din
18 mai 2016.
- Clasificatorul ocupațiilor din Republica Moldova (CORM 006-14).
Secțiile de studii post-universitare de învățare pe tot parcursul vieții monitorizează
activitatea de coordonare a programelor de formare continuă și orientare spre evaluarea externă
în vederea autorizării provizorii sau acreditării programelor de formare continuă.
Formarea profesională continuă a adulţilor se realizează prin programe de formare
profesională acreditate, care cuprind totalitatea activităţilor de pregătire teoretică şi/sau practică
în vederea realizării obiectivelor de formare de competenţe pentru un anumit domeniu.
Programele de formare profesională continuă sânt organizate de către furnizorii de
formare profesională şi pentru:
1) dezvoltarea competenţelor-cheie;
2) amplificarea competenţelor profesionale comune mai multor ocupaţii;
3) utilizarea competenţelor transversale.
La înscrierea pentru programele de formare profesională continuă, auditorilor li se iau
în considerare disciplinele studiate anterior în instituţiile de învăţământ superior sau profesional
tehnic secundar, postsecundar sau postsecundar nonterțiar, precum şi standardul calificării în
domeniul respectiv.
Formarea profesională continuă se realizează în baza programelor speciale, elaborate şi
organizate de către instituţiile și organizațiile cu activitate în domeniu, utilizându-se metode
interactive cu accent pe demersurile multimedia.
Programele de formare profesională continuă pe domenii de activitate se elaborează de
către furnizorii de formare a adulților și se coordonează cu ministerele de resort și Ministerul
Educației, Culturii și Cercetării, în conformitate cu normele metodologice aprobate prin ordin
al ministrului educației.
Procesele curriculare în formarea profesională continuă a adulţilor se bazează pe
principiul formării competenţelor profesionale elaborate în baza standardelor ocupaţionale şi a
12
Cadrului Naţional al Calificărilor.
Programele de formare profesională continuă pot fi structurate pe module sau discipline
sau adaptate la necesitățile individuale, astfel încât să asigure accesul egal şi nediscriminatoriu
la formarea profesională conform standardelor de asigurare a calității.
Programele de formare profesională continuă asigură dobândirea unor competenţe
profesionale în conformitate cu standardele ocupaţionale sau calificările recunoscute la nivel
naţional.
Formarea profesională continuă a adulţilor prin intermediul cursurilor şi programelor de
calificare suplimentară şi recalificare profesională se organizează în baza Cadrului Naţional al
Calificărilor şi a standardelor de evaluare externă şi acreditare.
În Codul educaţiei al Republicii Moldova (Cod nr.152 din 17.07.2014, publicat în
Monitorul oficial nr.319-324 din 24.10.2014) se menţionează:
art.132 „(4) Pentru ocuparea funcţiilor didactice, absolvenţii programelor de studii
superioare nepedagogice vor urma obligatoriu modulul psihopedagogic corespunzător unui
număr de 60 de credite de studii transferabile”;
art.133 „(1) Dezvoltarea profesională a personalului didactic, ştiinţifico-didactic,
ştiinţific şi de conducere este obligatorie pe parcursul întregii activităţi profesionale şi se
reglementează de Guvern. (2) Dezvoltarea profesională a personalului didactic, ştiinţifico-
didactic, ştiinţific şi de conducere se realizează în instituţii de învăţământ superior şi/sau în
instituţii de formare profesională continuă, de alţi prestatori de servicii educaţionale, în baza
unor programe de formare profesională acreditate, prin: a) stagii de formare profesională în
instituţii de învăţământ şi cercetare sau organizaţii acreditate din ţară şi de peste hotare; b)
participare, ca parteneri, la proiecte educaţionale şi/sau de cercetare naţionale şi internaţionale;
c) participare cu comunicări şi/sau lucrări la conferinţe, seminare, simpozioane, expoziţii
internaţionale”.
În temeiul celor expuse mai sus, vedem preocuparea legiuitorului de a asigura un
învăţământ de calitate prin formarea şi dezvoltarea continuă a competenţelor psihopedagogice
ale cadrelor didactice.
1.5 Nivel universitar
1.5.1 Strategii și politici instituționale
Formarea continuă a cadrelor didactice este o obligaţiune funcţională determinată prin Legea
învăţământului a Republicii Moldova, Codul Educaţiei al Republicii Moldova2 şi Carta
USARB.
Procesele de inițiere, aprobare, monitorizare și evaluare periodică a programelor de formare
profesională continuă sunt parte integrantă a Sistemului de management al calității din
Universitatea de Stat ,,Alecu Russo” din Bălți și reprezintă o componentă de bază a activităților
academice din USARB, Programul de studiu a fost elaborat în conformitate cu cerinţele:
1. Codului educaţiei al Republicii Moldova nr. 152 din 17 iulie 2014 (Monitorul Oficial
al Republicii Moldova, 2014, nr. 319-324, art. 634);
2. Regulamentul de organizare a studiilor în învățământul superior în baza Sistemului
Național de Credite de Studiu, aprobat prin ordinul Ministerului Educației nr. 1046
din 29 octombrie 201);
2 Codul educaţiei al Republicii Moldova, nr.152 din 17.07.2014, art. 102
13
3. Clasificatorul ocupaţiilor din Republica Moldova (CORM 006-14) (ordinul
Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale și Familiei nr. 22 din 03.03.2014);
4. Strategia de dezvoltare a educației pentru anii 2014-2020 „Educația – 2020” (H.G.
nr. 944 din 14.11.2014);
5. Regulament cu privire la formarea continuă a adulților, Aprobat prin Hotărîrea
Guvernului nr. 193 din 24 martie 2017;
6. Regulament de atestare a cadrelor didactice din învăţământul general, profesional
tehnic și din cadrul serviciilor de asistență psihopedagogică, Aprobat prin ordinul
ministrului educaţiei, culturii și cercetării nr. 62 din 23 ianuarie 2018;
7. Metodologia de evaluare externă a calităţii în vederea autorizării de funcţionare
provizorie şi acreditării programelor de studii și a instituțiilor de învățămînt
profesional tehnic, superior și de formare continuă;
8. Ghid de evaluare externă a programelor formare profesională continuă;
9. Hotărârea de guvern 193, din 24.03.2017 cu privire la organizarea formarii
profesionale continue a adulților;
10. „Norme metodologice de elaborare şi aplicare a standardelor Programelor de
formare profesională continuă”, aprobate prin ordinul Ministrului Educaţiei, Tineret
şi Sport nr. 549 din 16 noiembrie 2005;
11. Sugestii privind elaborarea documentelor curriculare pentru instruirea adulţilor
elaborate de Ministerul Educației, Culturii și Cercetării.
Periodicitatea perfecţionării cadrelor didactice este determinată de către rectorul
USARB în baza propunerilor şefilor de departamente (sau a altor subdiviziuni), luându-se în
consideraţie specificul domeniului de activitate a cadrelor didactice şi posibilităţile de realizare
a programelor de formare continuă.
Formarea continuă a cadrelor didactice include formarea psiho-pedagogică,
perfecţionarea măiestriei pedagogice, perfecţionarea, reciclarea şi, la necesitate, recalificarea
profesională.
Modalităţile de formare continuă a cadrelor didactice includ: studii de masterat psiho-
pedagogic şi masterat profesional, cursuri de perfecţionare a măiestriei pedagogice şi ştiinţifico-
didactică, stagii de perfecţionare la întreprinderi, instituţii de învăţământ şi de cercetare din ţară
şi de peste hotare. Participarea cadrelor didactice cu rapoarte sau exponate la expoziţii,
conferinţe, seminare, simpozioane naţionale şi internaţionale este considerată ca o formă
suplimentară de perfecţionare.
Rezultatele formării profesionale continue se iau în consideraţie la alegerea, realegerea
cadrelor didactice prin concurs, avansarea în post şi stabilirea suplimentelor la salariul de bază.
1.5.2 Structuri instituționale
Strategiile și planurile de dezvoltare a personalului academic sunt reflectate în Planul de
dezvoltare strategică al USARB, planul strategic catedral și în planurile de activitate anuale al
Catedrelor de profil.
În cadrul USARB, responsabil de formarea continuă este Centrul de formare
profesională continuă (CFPC) http://formare.usarb.md/
Centrul de formare profesională continuă al USARB a fost constituit prin decizia
Senatului Universităţii din 21.03.2007 (procesul-verbal nr. 9). CFPC al USARB reprezintă o
14
subdiviziune specializată de formare profesională continuă a USARB, fiind integrat in structura
sistemului de formare profesională continua din Republica Moldova http://formare.usarb.md/
Centrul de formare profesională continuă organizează și realizează la nivelul regiunii de
nord a RM și la nivel republican cursuri de perfecționare, cursuri de calificări suplimentare și
de recalificare profesională, cursuri tematice de perfecționare/specializare.
Activitatea de formare profesională continuă a adulţilor este realizată prin programe de
recalificare, perfecţionare sau specializare în concordanță cu următoarelor obiective:
facilitarea integrării sociale a indivizilor în concordanţă cu aspiraţiile lor profesionale şi
cu necesităţile pieţei muncii;
pregătirea resurselor umane capabile să contribuie la creşterea competitivităţii forţei de
muncă;
actualizarea cunoştinţelor şi perfecţionarea pregătirii profesionale în ocupaţia de bază,
precum şi în ocupaţiile înrudite;
schimbarea calificării, determinată de restructurarea economică, de mobilitatea socială
sau de modificări ale capacităţii de muncă;
însuşirea unor cunoştinţe avansate, metode şi procedee moderne necesare pentru
îndeplinirea sarcinilor de serviciu;
promovarea învăţării pe tot parcursul vieţii;
dezvoltarea în USARB a activității de cercetare privind educația adultului, care să
sprijine îmbunătățirea calității programelor oferite.
Programele de formare continuă organizate de CFPC al USARB se desfășoară în
următoarele domenii: științe ale educației, arte, științe umanistice, ştiinţe politice, științe sociale,
asistență socială, ştiinţe ale comunicării, științe economice, drept, științe ale naturii, științe
exacte, inginerie și activități inginerești, științe agricole ș.a.
Formarea profesională continuă se realizează prin:
cursuri tematice de perfecționare/specializare până la 150 de ore (până la 5 credite);
cursuri de perfecționare/specializare-policalificare de scurtă durată până la 1200 de ore
(până la 40 credite);
cursuri şi programe de calificare suplimentară în baza studiilor:
a) învăţământ profesional tehnic secundar (nivelul 3 ISCED) până la 900 de ore
(până la 30 de credite);
b) învăţământ profesional tehnic postsecundar şi nonterţiar (nivelul 4-5 ISCED)
până la 1800 de ore (până la 60 de credite);
c) învăţământ superior (licenţă, nivelul 6 ISCED) până la 2400 de ore (până la 80
de credite).
cursuri şi programe de recalificare profesională pentru obţinerea unei noi calificări în
baza studiilor:
a) învăţământ profesional tehnic secundar (nivelul 3 ISCED) până la 900 de ore
(până la 30 de credite);
b) învăţământ profesional tehnic postsecundar şi nonterţiar (nivelul 4-5) cu o durată
mai mare de 1800 de ore (minimum 60 de credite);
c) învăţământ superior (licenţă, nivelul 6 ISCED) cu o durată mai mare de 2700 de
ore (minimum 90 credite pentru același domeniu).
În activitatea sa, CFPC USARB se conduce de legislaţia şi actele normative în vigoare
în domeniul formării profesionale http://formare.usarb.md/acte-normative/
15
USARB deține mai multe practici bune în domeniul formării continue:
Internaționalizarea procesului de formare continuă prin implementarea proiectelor de
consolidare a capacităților în domeniu, finanțate de Comisia Europeană. Actualmente,
USARB este membru a consorțiului de implementare a proiectului 561820-EPP-1-
2015-1-DE-EPPKA2-CBHE-JP Creating Moldovan E-network for promoting
innovative e-teaching in the continuing professional education (TEACH ME) din cadrul
Programului Erasmus+, KA2, Capacity Building in Higher Education. Proiectul
TEACH ME este finanţat de Comisia Europeană – Agenţia Executivă de Educaţie,
Audiovizual şi Cultură (EACEA) și este coordonat de Fachhochschule des Mittelstands
(FHM) din Bielefeld, Germania. Coordonator instituțional USARB – Valentina Prițcan
(http://www.usarb.md/proiecte-internationale/
https://sites.google.com/site/usarbteachme/despre-proiect);
Crearea Centrului de resurse pentru formarea continuă a cadrelor didactice
universitare în domeniul tehnologiilor informaționale și de comunicație „WETEN-
USB” (Director: prof.univ, dr. Valeriu Cabac), organizat ca finalitate a proiectului
WETEN - Western-Eastern Teacher Education Network, număr de referință: 145035-
TEMPUS-2008-LT-JPTHN, din cadrul programului TEMPUS IV, coordonat de Kaunas
University of Technology, Lituania (durata proiectului: 2009-2011)
(http://www.weten.org/);
Înscrierea la cursurile de perfecţionare, începând cu anul 2013, poate fi efectuată on-
line, anticipat demarării procesului de formare profesională, în vederea centrării
adecvate pe necesităţile cadrelor didactice: cadrele didactice îşi selectează programul
solicitat de 150 de ore-contact direct; remarcă subiectele de interes prioritar; indică locul
de muncă (gimnaziu, liceu etc.); în caz de necesitate, se înscriu la modulele tematice ce
li se oferă; informează dacă au nevoie de cămin şi alte servicii oferite de către USARB;
Pentru formarea continuă a cadrelor didactice universitare în domeniul TIC prin ordinul
rectorului USARB (nr. 05-350 din 12.07.2012) a fost creat un Centru de Resurse.
Centrul de resurse:
- informează operativ cadrele didactice despre aplicațiile Web, tehnologiile
informaționale nou apărute, potențialul lor didactice;
- oferă servicii de consultanță cadrelor didactice privind utilizarea TIC în procesul de
formare;
- expertizează cursurile elaborate pentru platforma de învățare MOODLE;
- realizează sesiuni de formare în domeniul utilizării TIC la solicitarea subdiviziunilor
universitare;
- organizează seminare, conferințe în domeniul utilizării TIC, pregătește materiale
didactice, ghiduri pentru uzul cadrelor didactice;
- participă la elaborarea politicilor universității în domeniul informatizării și
internetizării procesului de formare și implementării TIC.
O altă subdiviziune universitară, responsabilă de calitatea proceselor universitare,
inclusiv a proceselor de formare continuă, o constituie Departamentul de Management al
Calităţii (DMC), http://www.usarb.md/departamente/departamentuldemanagementalc/ creat
în USARB în septembrie 2011. La 5 decembrie 2011 şi ulterior la 24 august 2012 universitatea
a fost certificată de organismele de certificare a sistemelor de management IQNet (The
16
International Certification Network) şi SRAC (Societatea Română pentru Asigurarea Calităţii)
în domeniile activităţi de învățământ universitar şi pregătirea cadrelor universitare şi academice.
Sistemul de Management al Calităţii (SMC) al USARB este aplicat în domeniul
serviciilor educaţionale de cercetare ştiinţifică şi serviciilor universitare administrative.
DMC este organul principal care are drept funcție stabilirea responsabilităţilor şi
competenţelor decizionale, facilitarea implementării şi îmbunătăţirii continue a SMC, instruirea
managerilor universitari, a grupului de auditori interni în domeniul calităţii, culegerea
informaţiei despre bunele practici în managementul calităţii.
Universitatea a stabilit, documentat, implementat un Sistem de Management al Calităţii
în conformitate cu cerinţele EN ISO 9001:2008 (SR EN ISO 9001:2008), îl menţine şi îl
îmbunătăţeşte continuu. În acest scop au fost realizate următoarele activităţi:
a) au fost determinate procesele necesare Sistemului de Management al Calităţii şi
aplicate în întreaga Universitate;
b) s-a determinat succesiunea şi interacţiunea acestor procese;
c) s-au determinat criteriile şi metodele necesare pentru operarea şi controlul eficace al
proceselor;
d) s-a asigurat disponibilitatea resurselor (umane şi de infrastructură), a informaţiilor şi
materialelor didactice necesare pentru funcţionarea şi monitorizarea acestor procese;
e) se monitorizează, măsoară, analizează procesele nominalizate;
f) se urmăreşte şi se implementează acţiuni pentru realizarea rezultatelor planificate şi
îmbunătăţirea continuă a proceselor SMC.
În conformitate cu documentele Sistemului de Management al Calităţii (SMC),
implementat şi certificat la USARB, organele responsabile de menţinerea şi gestiunea SMC
sunt:
a) Reprezentantul Managementului în domeniul Calităţii, autoritate ce îi revine prim-
prorectorului;
b) Comisia Senatului „Evaluare și Asigurare a Calităţii în Învățământ”, responsabilă
pentru promovarea politicilor de asigurare a calităţii, precum şi controlul proceselor
din cadrul universităţii.
c) Coordonator al SMC, funcţie ocupată de şeful Departamentului de Management al
Calităţii (DMC);
d) Comisiile pentru evaluarea şi asigurarea calităţii ale Facultăţilor, formate în scopul
coordonării, controlului şi analizei activităţilor de asigurare şi menţinere a calităţii
studiilor la facultate.
e) Responsabilul pentru asigurarea calităţii tuturor proceselor derulate în cadrul catedrei
(învăţământ, cercetare, organizare şi relaţii externe).
Sistemul de Management al Calităţii (SMC) al USARB este aplicat în domeniul
serviciilor educaţionale, învăţământului superior şi continuu, cercetărilor ştiinţifice şi serviciilor
universitare administrative. USARB pledează pentru instituționalizarea culturii calității.
Sistemul de Management al Calităţii stă la baza Planului de dezvoltare strategică a USARB
pentru perioada 2013-2018 Universitatea a întocmit Manualul SMC, conform cerinţelor
cuprinse în standardul EN ISO 9001:2008 (SR EN ISO 9001:2008).
Din politicile USARB cu privire la formare continuă se inscriu și politicile de internaționalizare,
care asigură mobilitățile personalului didactic.
http://www.usarb.md/erasmus/actiunea-cheie-1-mobilitati/
17
Rezumând, atenționăm că formarea continuă a personalului academic reprezintă
obiectivul nr.4 prevăzut în pct.8.1., capitolul VIII „Strategia managerială” din Planul de
dezvoltare strategică al USARB. În acest sens, în perioada anilor 2012 – 2017 titularii catedrelor
au beneficiat de:
stagii de mobilitate, vizite de studii în cadrul universităților din țară și peste hotare;
cursuri de formare continuă a cadrelor didactice în domeniul utilizării tehnologiilor
informaționale și comunicaționale, organizate în cadrul USARB;
concursuri și premierea pentru cel mai bun material științifico-didactic;
cursuri de limbi străine în cadrul USARB;
modulul psiho-pedagocic.
În vederea creșterii profesionale, anual, în incinta USARB-ului, se organizează:
Evenimente științifice (Colloquia professorum, Interuniversitaria, Colocviul
doctoranzilor „Orientări actuale în cercetarea doctorală”);
Seminare, trainguri organizate de profesori cu experiență de la USARB și alte instituții
de învățămînt.
Pentru dezvoltarea profesională a personalului academic în cadrul USARB sunt aplicate
următoarele metode de susținere și stimulare a performanței: acordarea premiilor, decernarea
diplomelor de merit, exprimarea mulțumirilor din partea conducerii universității, asigurarea
financiară a formării continue a cadrelor prin mobilitate, stagieri, cursuri de perfecţionare în
baza proiecte naţionale şi internaţionale. În dependenţă de performanţele didactico-ştiinţifice
ale angajaţilor Universităţii, se stabileşte anual, începînd cu 2011, un spor personalizat pentru
performanţa didactico-ştiinţifică a cadrelor didactice.
Tabelul 4. Perfecţionarea continuă a cadrelor didactice
N
Nr.
crt.
Modalităţi de perfecționare
Responsabil de
organizarea
instruirii
Documente de referinţă
1. Modului psihopedagogic
Prim
prorectorul;
Prorectorul
pentru studii
cu frecvență
redusă;
CFPC, DMC
Codul educaţiei al RM;
Regulament cu privire la organizarea
formării profesionale continue.
2. Stagii la instituţii de
învăţământ de peste hotare
Departamnetul
de Relații
internaționale
Regulament cu privire la organizarea
formării profesionale continue;
Regulament cu privire la organizarea
mobilităților.
3. Participarea în cercetări
ştiinţifice
Serviciul
Ştiinţă
Codul cu privire la ştiinţă şi inovare al
Republicii Moldova.
4. Doctorat/postdoctorat Şcoala
Doctorală
Regulament privind organizarea şi
desfăşurarea doctoratului şi a post-
doctoratului.
18
5.
Participarea la activităţi de
instruire şi dezvoltare
profesională organizate în
cadrul facultăţii sau
catedrei
Decanii,
Şefii catedrelor
Regulament cu privire la organizarea
formării profesionale continue.
6.
Stagii de dezvoltare
profesională în cadrul
organizaţiilor,
întreprinderilor
Decanii,
Şefii catedrelor
Regulament cu privire la organizarea
formării profesionale continue.
7.
Participarea la conferinţe,
seminare, trening-uri,
workshop-uri
Şefii catedrelor Regulament cu privire la organizarea
formării profesionale continue.
8. Autoinstruirea Şefii catedrelor Regulament cu privire la organizarea
formării profesionale continue.
1.5.3 Conținuturi/programe de formare profesională continuă
Procesele de inițiere, aprobare, monitorizare și evaluare periodică a programelor de
formare profesională continuă sunt parte integrantă a Sistemului de management al calității din
Universitatea de Stat ,,Alecu Russo” din Bălți și reprezintă o componentă de bază a activităților
academice din USARB.
Programele de formare profesională continuă se elaborează în conformitate cu Normele
metodologice de elaborare şi aplicare a standardelor programelor de formare profesională
continuă aprobate de Ministerul Educației, Culturii și Cercetării, ţinându-se cont de nivelul de
instruire, pregătirea profesională a cursanţilor şi obiectivele instruirii: perfecţionare,
specializare, recalificare, obţinere a unei noi calificări profesionale în baza studiilor superioare
etc.
Standardul Programului de formare profesională continuă stabileşte competenţele
profesionale, condiţiile de formare a specialistului, normele de realizare şi finalitatea procesului
de instruire corelate cu standardele de calificare a specialităţilor și specializărilor incluse în
clasificatorul ocupațiilor și Nomenclatorul domeniilor de formare profesională.
Standardul Programului de formare profesională continuă în baza studiilor superioare
include următoarele compartimente:
Caracteristica generală a Programului de formare profesională continuă în baza studiilor
superioare;
Specificarea nivelului de pregătire necesar pentru admiterea la Programa de formare
profesională continuă;
Structura Programului de formare profesională continuă;
Cerinţe minime faţă de conţinutul Programei de formare profesională continuă;
19
Planul de învăţământ: planul de învățământ general, lista unităților de curs/modulelor,
calendarul procesului de studii, stagiul de practică, repartizarea orelor pe grupe de
unități de curs/module;
Condiţiile de realizare a Programului de formare profesională continuă (baza didactică,
durata, forma şi limba de instruire, condiţiile în care se desfăşoară procesul de
instruire);
Nivelul de pregătire la finalizarea Programului de formare profesională continuă evaluat
în baza cunoştinţelor, competenţelor şi aptitudinilor;
Evaluarea finală (examen/test de absolvire, proiect/test de diplomă).
Programele de formare profesională continuă se elaborează, ţinându-se cont de nivelul
de instruire, pregătire profesională a specialiştilor care candidează pentru instruire.
Planul de învăţământ reflectă:
scopul instruirii;
profilul, specialitatea, calificarea;
baza admiterii;
durata Programei (ore, credite ECTS);
forma de organizare a învăţământului (cu frecvenţă, cu frecvenţă redusă, pe module, la
distanţă);
regimul de studii (numărul de ore pe zi);
lista unităților de curs/modulelor;
numărul de ore conform unităților de curs/modulelor;
tipurile orelor de instruire (prelegeri, seminare, lucrări practice/de laborator etc.);
repartizarea pe etape de instruire;
formele de evaluare.
Curricula unității de curs/modului conţine:
obiectivele unității de curs/modulului;
introducere;
totalitatea și lista temelor;
subiectele de bază la fiecare temă expuse în consecutivitatea determinată;
denumirea tipurilor de activităţi prevăzute pentru predarea-învăţarea temei respective;
recomandări metodice de realizare a programei de învăţământ;
formele de evaluare;
lista literaturii şi a altor tipuri de materiale instructiv-metodice necesare pentru instruire.
1.5.4 Modlalități de formare profesională continuă
Conform prevederilor CFPC al USARB http://formare.usarb.md/cursuri/ formarea
profesională continuă se efectuează prin:
calificare – dobândirea unui ansamblu de competenţe profesionale care permit
persoanei interesate să desfăşoare activităţi specifice unei ocupaţii sau profesii;
perfecţionare - dezvoltarea competenţelor profesionale în cadrul aceleiaşi calificări;
20
specializare - obţinerea de cunoştinţe şi deprinderi într-o arie restrânsă din sfera de
cuprindere a unei ocupaţii;
obţinerea unei calificări suplimentare - însuşirea cunoştinţelor speciale şi obţinerea
competenţelor specifice unei noi ocupaţii sau profesii înrudite cu cea precedentă;
recalificare - obţinerea de competenţe necesare unei noi ocupaţii sau profesii, diferită
de cea dobândită anterior.
Centrul Formare Continuă al USARB oferă studii de formare profesională continuă
conform Regulamentului cu privire la organizarea formării profesionale continue, aprobat prin
Hotărârea Guvernului nr. 1224 din 9 noiembrie 2004 prin:
1) cursuri tematice de perfecționare/specializare până la 150 de ore (până la 5
credite);
2) cursuri de perfecționare/specializare-policalificare de scurtă durată până la 1200 de ore (până
la 40 credite );
3) cursuri şi programe de calificare suplimentară în baza studiilor:
a) învăţământ profesional tehnic secundar (nivelul 3 ISCED) până la 900 de ore
(până la 30 de credite);
b) învăţământ profesional tehnic postsecundar şi nonterţiar (nivelul 4-5 ISCED)
până la 1800 de ore (până la 60 de credite);
c) învăţământ superior (licenţă, nivelul 6 ISCED) până la 2400 de ore (până la
80 de credite).
4) cursuri şi programe de recalificare profesională pentru obţinerea unei noi calificări în baza
studiilor:
a) învăţământ profesional tehnic secundar (nivelul 3 ISCED) până la 900 de ore
(până la 30 de credite);
b) învăţământul profesional tehnic postsecundar şi nonterţiar (nivelu 4-5) cu o
durată mai mare de 1800 de ore (minimum 60 de credite);
c) învăţământul superior (licenţă, nivelul 6 ISCED) cu o durată mai mare de
2700 de ore (minimum 90 credite pentru același domeniu).
Programele de formare continuă organizate de CFPC al USARB se desfășoară în
următoarele domenii: științe ale educației, arte, științe umanistice, ştiinţe politice, științe sociale,
asistență socială, ştiinţe ale comunicării şi informării, științe economice, drept, științe ale
naturii, științe exacte, inginerie și activități inginerești, științe agricole ș.a.
Înscrierea la cursurile de formare continuă se efectuează în baza cererii personale a
cursantului şi contractului privind acordarea serviciilor de formare continuă semnate de
prorectorul pentru studii cu frecvență redusă și formare continuă. Înregistrarea poate fi realizată
și online.
La cursurile de formare continuă a cadrelor didactice în domeniul specialităţii se
utilizează baza tehnico-materială a centrelor specializate de formare continuă ale Universității,
laboratoarele şi sălile de curs ale facultăţilor, spațiile Bibliotecii Științifice ale USARB.
21
La formarea continuă a cadrelor didactice în domeniul de specialitate participă în calitate
de formatori şefii de departamente, cadrele didactice şi savanţii cu experienţă din cadrul
Universității.
1.6 Nivel al facultății /catedrei/programului de studii
Planificarea activității metodice a personalului academic cu referire la programul de
studiu se realizează în conformitate cu pct.1.1. Activitatea didactico-metodică din planul
stategic catedral pentru perioada 2013-2018, fiind particularizate la începutul fiecărui an de
studiu prin compartimentul III. Activitatea didactico-metodică din planul anul de activitate a
catedrelor de profil; compartimentul III. Activitatea metodică din planurile individuale de lucru,
discutate și aprobate la ședințele catedrelor și Consiliul Facultății de Drept și Științe sociale,
fiind monitorizate pe parcursul anului de către șeful de catedră.
Activitatea metodică a personalului academic cu referire la programul de studiu se
materializează anual prin elaborarea materialelor didactico-metodice: manuale, note de curs,
cursuri pe platforma Moodle, materiale metodice, indicații metodice, ghiduri, curricule, probe
de evaluare curentă și finală.
Evaluarea personalului academic este efectuată pe parcursul anului de studiu prin
următoarele forme: promovarea orelor publice; asistări reciproce la prelegeri, seminare, lucrări
de laborator; discutarea și recenzarea curriculumurilor, ghidurilor, notelor de curs, suporturilor
de curs prezentate la ședințele Catedrelor de profil, prezentarea și discutarea raporturilor și
dărilor de seamă privind activitatea metodică și științifică, chestionarea semestrială a studenților
de către Departamentul de Management al calității (DMC) din cadrul USARB.
Rezultatele evaluării cadrelor didactice de către studenți sunt transmise semestrial de
către DMC pe e-mailul Șefilor de catedre, decanilor, rectorului și fiecărui titular personalizat.
Analizând rezultatele evaluării personalului academic, în planurile de lucru a catedrei și
planurile de formare continuă sunt incluse activități pentru îmbunătățirea procesului didactic și
pentru înlăturarea neconformităților.
La ședințele catedrelor, în baza rezultatelor evaluării personalului academic, se
evidențiază bunele practici, se atrage atenția la neajunsurile depistate, propunțndu-se un plan de
măsuri de corecție.
Principalele demersuri şi activităţi prin care catedrele/departamentele contribuie la
formarea continuă/perfecţionarea personalului didactic la nivelul programului de studiu constau
în:
a) analiza nevoilor de educaţie, generale şi specifice, comune şi speciale şi stabilirea
priorităţilor pe baza cărora se proiectează procesul de învăţământ;
b) analiza resurselor educaţionale şi formularea modului în care acestea vor fi distribuite
şi utilizate la nivelul concret al universităţii şi al unităţilor de curs;
c) analiza contextului social şi pedagogic specific în care se desfăşoară procesul de
învăţământ;
d) analiza grupelor de studenţi sub aspectul rezultatelor anterioare ale învăţării şi
determinarea condiţiilor iniţiale de la care se porneşte în fiecare etapă a procesului de
învăţământ, respectiv la început de ciclu, de an şcolar, de semestru, la începutul unui
capitol nou din programa universitară;
22
e) definirea operaţională a obiectivelor educaţionale sau/şi a competenţelor vizate prin
procesul de învăţământ;
f) organizarea, structurarea logică şi transpunerea psihopedagogică a conţinuturilor
predării şi învăţării, în funcţie de particularităţile vârstei psihologice a studenţilor.
Un loc aparte revin instruirilor la nivel de program de studiu, axate pe consolidarea
competențelor TIC a cadrelor didactice universitare:
Consolidarea capacitităților de utilizare a platformei Adobe Connect în cadrul
proiectului PBLMD http://www.usarb.md/evenimente/articol/consolidarea-
capacititatilor-de-utilizare-a-platformei-adobe-connect-in-cadrul-proiectului-pblmd/
Training-ul SMART Notebook http://www.usarb.md/evenimente/articol/training-ul-
smart-notebook/. Rezumăm, că ptogramele de formare continuă inițiate de USARB derulează
ulterior formării iniţiale şi sunt destinate dezvoltării competenţelor profesionale dobândite prin
formarea iniţială sau dobândirii de noi competenţe.
Activităţile de formare continuă desfăşurate USARB înglobează activităţi de instruire
din sfera formării profesionale care presupun următoarele categorii de activităţi: cursuri
postuniversitare de specializare, cursuri postuniversitare de perfecţionare, programe de
conversie/reconversie profesională şi altele.
Ele pot avea ca finalitate calificarea, iniţierea, specializarea, respecializarea,
perfecţionarea sau reconversia profesională. Aceste activităţi pot fi creditate, iar în cazul
creditării lor, creditele cursanţilor vor fi recunoscute în cadrul unor activităţi de formare
continuă ulterioare.
23
2. Analiza încrucişată comparativă (Cross-case analysis)
2.1 Introducere
În acest capitol vom realiza un studiu comparativ între sistemul de învăţământ superior
din Moldova şi sistemele de învăţământ din Suedia şi Germania, reliefând atât simiaritățile
dintre acestea cât şi deosebirile esențiale, încercând astfel să evidenţiem părțile slabe şi părțile
forte ale sistemului autohton, dar şi modalităţi ce pot îmbunătăţi şi eficientiza învăţământul
superior din Republica Moldova. Nu avem intenția de a analiza întregul sistem și scoaterea în
evidență a necesităților, problemelor și oportunităților. Ne vom focusa doar pe identificarea
modului de aplicare a metodologiei PBLMD, a metodelor de predare-învâțare-evaluare centrate
pe student și respectarea metodologiei prestabilite în cadrul proiectului PBLMD.
2.2 Analiza comparativă: criterii, proprietăţi şi indicatori
Vom reflecta situaţia comparativă în 3 universităţi: USARB, Republica Moldova,
Institutul Regal de Tehnologie din Stockholm (KTH), Suedia şi Universitatea din Siegen
(USiegen), Germania prin abordarea sintetică a indicatorilor şi criteriilor de la fiecare nivel.
Tabelul 5. Analiza transversală
Criterii,
proprietăţi,
indicatori
ASEM KTH USiegen
L1. Nivel de sistem
1.1. Acreditarea
programelor de
studii.
În scopul acreditării a
fost fondată Agenţia
independentă
ANACIP. La prima
etapă se acreditează
programele de la
Ciclul I, licenţă, apoi
programele de la
ciclul II, masterat,
apoi de la Ciclul III,
doctorat. După aceasta
poate fi supusă
acreditării
universitatea în
întregime. Conform
Codului Educaţiei,
rezultatele acreditării
se vor afla la baza
clasificării
universităţilor în
categorii, iar ulterior
de aceasta va depinde
În Suedia procedura de
acreditare se face
pentru toate instituţiile
de învăţământ superior
în acelaşi timp. Ultimul
sistem suedez pentru
evaluarea programelor
de învăţământ superior
a fost finalizat în
octombrie 2014. Suedia
este în curs de
dezvoltare în prezent
un nou sistem de
evaluare.
Sistemul de acreditarea
este unul descentralizat
şi se realizează de către
Agenţiile independente
de acreditare, care sunt
acreditate de către
Consiliul de Acreditare
German
(Akkreditierungsrat -
http://www.akkreditier
ungsrat.de).
24
finanţarea
universităţilor. Sunt
elaboraţi indicatori,
care permit evaluarea
programelor.
1.2. Sistemul
naţional de
asigurare a
calităţii.
În Republica Moldova
Agenţia Naţională de
Asigurare a Calităţii
în Învăţământul
Profesional
(ANACIP) este
responsabil pentru
asigurarea unui sistem
integrat, credibil,
obiectiv şi transparent
de evaluare externă şi
acreditare a
instituţiilor şi a
programelor de studii.
Responsabilităţile
principale ale
Autorităţii privind
asigurarea calităţii în
instituţiile de
învăţământ superior se
referă la recunoaşterea
programelor noi,
precum şi la evaluarea
periodică a
programelor
recunoscute. Ambele
aceste activităţi sunt
responsabilitatea
Departamentului de
Asigurare a Calităţii
din cadrul Swedish
Higher Education
Authority (SHEA).
Cadrul juridic al
sistemului de acreditare
este definit prin Legea
pentru înfiinţarea
Fundaţiei pentru
Acreditarea
programelor de studii
în Germania, precum şi
contractele încheiate
între Consiliul de
Acreditare şi agenţiile
de acreditare. Consiliul
de Acreditare este
membru al reţelelor
internaţionale de
asigurare a calităţii:
INQAAHE (Reţeaua
Internaţională pentru
Asigurarea Calităţii în
Învăţământul Superior)
şi ENQA (Reţeaua
Europeană pentru
Asigurarea Calităţii în
Învăţământul Superior).
1.3. Organe
profesionale
implicate în
acreditare.
Pentru programul
psihopedagogice nu
este necesară
acreditarea de către
organele profesionale.
Este binevenit avizul
unei asociaţii
profesionale cu
referire la utilitatea
planului de studii
pentru mediul
educaţional.
Nu există organe
profesionale care
contribuie la validarea
programelor.
Nu există organe
profesionale care
contribuie la validarea
programelor.
L2. Nivel de Management al universităţii
Criteriul 1. Organele
de Guvernare, de
Management şi
organizare a
universităţii
Nu există o delimitare
clară între organele de
Guvernare şi
Management.
Sistemul organelor de
Consiliul universitar şi
Rectorul. Este structură
unitară de conducere.
Organe de conducere:
Consiliul, Senatul
Rectoratul.
25
conducere este format
din Senat, Consiliul
pentru dezvoltare
strategică
instituţională,
consiliul ştiinţific,
consiliul facultăţii,
consiliul de
administraţie şi
Rectorul.
Criteriul 2. Strategia
instituţională a
universităţii, care
încorporează
strategia curriculară
cu accentul pe
învăţarea axată pe
student
Calitatea studiilor şi
pregătirea
absolvenţilor pentru
viitoarea angajare în
câmpul muncii
constituie un obiectiv
prioritar pentru
ASEM. În acest sens,
se încurajează
utilizarea metodelor
de predare centrate pe
student. În Carta
ASEM capitolul VII
”Promovarea
învăţământului centrat
pe student” este
dedicat acestui
subiect.
În PLANUL
STRATEGIC DE
DEZVOLTARE al
Academiei de Studii
Economice a
Moldovei pentru
perioada 2012 – 2017
se menţionează
„Promovarea
metodelor flexibile şi
inovatoare de predare,
un mijloc eficient de a
asigura acest lucru
fiind valorificarea
oportunităţilor oferite
de tehnologiile
informaţionale şi
comunicaţionale,
inclusiv pentru a
sprijini învăţarea
În viziunea strategică a
KTH - ului pe 2027 e
specificat, că
”învăţarea bazată pe
student va afla în
centrul educaţiei
KTH.va rămâne
sistemul de predare
bazat pe ”mentori”
Fiecare student va simţi
la KTH ca acasă va
rămâne un mediu de
învăţare internaţional.
Succesul viitor al KTH
depinde de către
personal şi studenţi.
Universitatea din
Siegen are un Plan de
dezvoltare
instituţională care
pune accentul pe
aplicarea unor noi
metode de învăţarea
axate pe studenţi.
26
personalizată şi
interactivă,
învăţământul la
distanţă, mobilitatea
virtuală etc., fiind
necesară în acest scop
şi consolidarea
infrastructurii dedicate
transferului de
cunoştinţe.
Criteriul 3. Organe
de Asigurare a
Calităţii la nivel de
universitate
Pentru a implementa
politicii şi obiectivelor
referitoare la calitate
în ASEM este format
Departamentul Studii,
Dezvoltare
Curriculară şi
Management al
Calităţii al ASEM,
condus de director.
Politica în domeniul
calităţii, acceptată la
data de 06.01.2016
include patru elemente
de bază: (Quality
policy for KTH):
• Educaţie
• Cercetare
• Oferta de competenţe
• Colaborare
Planul de acţiune
pentru politica în
domeniul calităţii
stabileşte priorităţile şi
activităţile pentru
fiecare an. Raportul
anual privind calitatea
oferă o privire de
ansamblu asupra
activităţilor şi
rezultatelor.
În cadrul Universităţii
Siegen a fost constituit
Comitetul de
coordonare în domeniul
managementului
calităţii (LAQ), iar la
nivel de facultatea au
fost create Centre de
calitate (QZS).
Criteriul 4.
Formarea
Pedagogică a
cadrelor didactice şi
formarea continuă a
acestora
Este obligatoriu
pentru cadrele
didactice care nu au
pregătire pedagogică
să asculte modulul
psiho-pedagogic cu un
volum de 60 credite
de studii. În ASEM
este prevăzut că
pentru a putea
participa la concurs în
vederea ocupării unei
funcţii ştiinţifico-
didactică, în mod
obligatoriu, trebuie să
ai în ultimii 5 ani o
Responsabil de
formarea iniţială şi
continuă a cadrelor
didactice este Faculty
development in
Teaching and Learning,
KTH/ ECE.
Formarea pedagogică
se bazează pe modelul
CDIO. Din 1999 KHT
implementează
abordarea sistemică în
elaborarea curriculum -
ului, numită CDIO.
Centrul de Formare a
Profesorilor şi
Cercetare pedagogică
(Zentrum für
Lehrerbildung und
Bildungsforschung
(ZLB)) este o instituţie
ştiinţifică centrală a
Universităţii din
Siegen, responsabilă
pentru formarea
cadrelor didactice de la
Universitatea din
Siegen. ZLB este
reprezentat în toate
organele calităţii la
27
formare în domeniul
pedagogic şi una în
sectorul real al
economiei.
Universitatea din
Siegen.
L3. Nivel de Facultate/Departament
Criteriul 1. Rolul
facultăţii în
comunicarea cu
părţile implicate în
ce priveşte predarea
şi învăţarea centrată
pe student
Facultatea comunică
mai larg cu studenţii
şi profesorii ce au ore
la facultatea
respectivă. Sunt în
drept să refuze de
anumiţi profesori, care
nu satisfac anumite
cerinţe impuse sau nu
sunt agreaţi de către
studenţi. Catedrele au
o implicare mai mare
în predarea centrată pe
student, impunând
membrilor săi anumite
standarde.
La nivel de facultate,
principalul organ
decizional este
consiliul facultăţii, care
constă din decan,
prodecan(i), alţi
reprezentanţi ai
comunităţii facultăţii şi
reprezentanţii
studenţilor. Adiţional,
în consiliul facultăţii
pot fi incluşi şi membri
externi.
Facultăţile şi
Departamentele sunt
părţi componente ale
structurii interne a
Universităţii din
Siegen.
Iniţierea unui nou
program de studii este
prerogativa facultăţii.
L4. Nivel de Consiliu de Studii
Criteriul 1. Structura
organului
responsabil de studii
Organul responsabil
de organizarea
studiilor în ASEM
este Departamentul
Studii, Dezvoltare
Curriculară şi
Management al
Calităţii, care
conlucrează cu
catedrele în vederea
elaborării planurilor
de studii, a
programelor analitice
a disciplinelor.
Departamentul Studii
(Learning department)
de la Şcoala de
Educaţie şi Comunicare
în Inginerie (School of
Education and
Communication in
Engineering Science
(ECE) at KTH), este
responsabilă de
educaţie, cercetare şi
colaborare în domeniul
ingineriei.
Colaboratorii
departamentului studii
sunt membrii
consiliului organizaţiei
CDIO.
Organul responsabil
pentru dezvoltarea şi
asigurarea calităţii în
procesul de predare şi
de învăţare la
Universitatea din
Siegen, precum şi
identificarea şi
transferul de bune
practici este Comisia
permanentă a Senatului
pentru predare şi
învăţare pe tot
parcursul vieţii.
Criteriul 2. Analiza
practicii de evaluare
Evaluarea are un
caracter continuu şi
include evaluarea
curentă (pe parcursul
orelor practice),
evaluarea finală (la
finele cursului, în
Analiza cursului se
face de către directorul
de curs şi se bazează pe
evaluare, discuţii cu
studenţii, discuţii cu
profesorii implicaţi şi
examinatorii, precum şi
Universitatea utilizează
metode diverse de
evaluare, evaluarea
colegilor,
monitorizarea evaluării,
includerea unui
evaluator extern.
28
timpul sesiunii).
Examinarea se
efectuează în scris,
oral sau asistată de
calculator. Se
utilizează metoda –
portofoliul/proiect.
pe reflecţiile proprii. se
recomandă ca
evaluarea cursului să
fie finalizată în termen
de o lună după finisarea
acesteia şi ca analiza să
fie plasată pe pagina
web a cursului.
Criteriul 3.
Modalitate de
elaborare a unui
program de studii
nou
Se elaborează de
DSDCMC şi se
aprobă de Senat.
Totodată, este nevoie
de a obţine
Autorizaţie provizorie
de la ANACIP.
Cursurile de la ciclul I
sunt stabilite/iniţiate de
către directorul şcolii în
urma consultării cu alte
şcoli. O decizie privind
iniţierea unui curs se
face la şcoala unde va
avea loc cursul.
Cursurile de formare
continuă oferite sunt
decise de către
vicedecanul/prodecanul
facultăţii, în urma
pregătirii de către
directorul şcolii, în
cadrul administraţiei
universităţii.
Lansarea unui nou
program de studii
durează cca. 24 luni şi
se realizează
următoarele faze:
• preliminară
• examinare
• de decizie
• de implementare
Criteriul 4.
Implicarea
studenţilor în
elaborarea
programului de
studii
În mod direct cursanţii
nu sunt implicaţi în
elaborarea
programului de studii.
Însă, indirect sunt
implicaţi prin
includerea
reprezentanţilor în
Senatul ASEM unde
se analizează şi se
votează aceste
documente, unde pot
să-şi expună părerea.
De asemenea, se
efectuează permanent
chestionarea
cursanţilor cu referire
la curs sau la întreg
procesul de studii.
Studenţii sunt implicaţi
activ în toate organele
de conducere.
Studenţii sunt implicaţi
prin evaluarea
profesorilor şi a
programelor, a
cursurilor.
29
Criteriul 5.
Monitorizarea şi
analiza periodică a
programelor
În mod regulamentar,
se efectuează
revizuirea odată la 5
ani. Anual, se obţine
feedback de la
studenţi, absolvenţi,
angajatori, ceea ce
permite efectuarea
unei analize şi, după
necesitatea, iniţierea
procedurii de
actualizare.
Revizuirea programelor
se face în fiecare
semestru, în acest scop
se organizează 8
adunări anuale.
Se analizează anual,
inclusiv prin
feedbackul de la
studenţi, angajatori
L5. Integrarea grupurilor dezavantajate de studenţi
Criteriul 1. Existenţa
unui organ ce se
preocupă de
studenţii cu
dizabilităţi
ASEM nu dispune de
o subdiviziune
dedicată studenţilor cu
dizabilităţi, totuşi la
nivel instituţional şi la
nivel de facultate se
duce evidenţa acestora
pentru a determina
măsurile de susţinere
individuală şi de
asistenţă ce pot fi
oferite.
În KTH nu am sesizat
existenţa acestui organ.
Pentru a susţine această
categorie de studenţi, la
Universitatea din
Siegen, în cadrul
Centrului de Consiliere
pentru studenţi, a fost
creat Oficiul pentru
persoanele cu handicap
sau boli cronice, iar
informaţia detaliată
despre activitatea
acestuia li serviciile
oferite este prezentată
pe site-ul universităţii.
Criteriul 2.
Modalităţi de lucru
cu studenţii din
mediul dezavantajat
în legătură cu
predarea
Sunt întreprinse
măsuri importante
pentru crearea unor
condiţii minime
pentru ca aceştia să nu
fie marginalizaţi.
Consilierea este
efectuată de către
îndrumătorul de
grupă.
În Politica universităţii
sunt elaborate
Principiile de egalitate
(Equality ombudsman),
care prevăd egalitatea
persoanelor cu
dezabilităţi şi
prevenirea atitudinilor
negative faţă de ei.
La Universitatea
Siegen, studenţii cu
probleme de sănătate şi
dezabilităţi, au dreptul
la "compensaţie",
reieşind din problemele
existente.
De exemplu,
prelungirea timpului
pentru examinare,
schimbarea formei de
examinarea din scris în
oral sau viceversa,
oferirea unor
întreruperi, pauze în
timpul lecţiilor sau
examenelor etc.
L6. Infrastructura (mediul fizic)
30
Criteriul 1.
Asigurarea
facilităţilor adaptate
la necesităţile
persoanelor cu
dizabilităţi
ASEM depune efort şi
ia măsuri pentru a
adapta infrastructura
în vederea asigurării
accesului la studii
studenţilor cu
dizabilităţi. Fiecare
bloc de studiu are
rampă cu acces pentru
persoanele cu
probleme locomotorii,
există ascensoare.
Există infrastructură,
care asigură accesul la
studii şi le oferă
posibilităţi de învăţare
studenţilor cu
dezabilităţi.
Infrastructura asigură
accesul la studii şi le
oferă posibilităţi de
învăţare studenţilor cu
dizabilităţi.
Criteriul 2.
Facilităţile existente
pentru studenţi în
susţinerea învăţării
bazate pe probleme
ASEM dispune de o
infrastructură
modernizată, cu săli
de studii, campusuri
bine amenajate,
bibliotecă ştiinţifică,
WI—FI etc.
Universitatea are o
infrastructură foarte
bună, cu săli de studii,
campusuri bine
amenajate, biblioteci,
WI—FI, ş.a.
În universitate se
evidenţiază o
infrastructură foarte
bună, cu săli de studii,
campusuri bine
amenajate, biblioteci,
WI—FI, ş.a.
L7. Nivel de program de studii (Psihopedagogie)
Criteriul 1. Structura
programului
Durata studiilor este
de un an pentru
Modulul
Psihopedagogic şi 40
ore auditoriale pentru
stagiile anuale.
Durata studiilor este
diferită, în dependenţă
de curs.
Durata studiilor este
diferită, în dependenţă
de curs.
Criteriul 2.Volumul
de lucru al
studentului
Volumul de lucru se
calculează în credite
transferabile: pentru
un semestru academic
– 30 ECTS; pentru un
an academic – 60
ECTS. Un ECTS
echivalează cu 30 ore
de lucru a unui
student.
În Suedia fiecare an de
studiu este echivalent
cu 60 ECTS, respectiv
fiecare semestru, 30
ECTS. 1 ECTS
echivalează cu 27 ore
de lucru a unui student.
Volumul anual de
muncă al studentului
fiind de cca. 1800 ore
Criteriul 3.
Evaluarea
studenţilor
- Există Regulamentul
privind evaluarea
activităţii de învăţare
a studenţilor unde se
explică tipurile de
evaluare practicate la
ASEM, modalităţile
de organizare şi
desfăşurare a
examenelor, scala de
evaluare.
-O notă se va acorda la
absolvirea unui curs.
Nota se determină de
către un profesor
desemnat în mod
special (examinatorul).
Instituţia de învăţământ
superior prevede cel
puţin cinci sesiuni de
examinare.
Regulamentul de
examinarea conţine
informaţii complete
modalităţile şi durata
de examinării.
Condiţiile de admitere
la examen, de repetare
a examenului.
31
- Evaluarea se bazează
pe anumite
competenţe dobândite
de student.
Criteriul 4.
Implicarea cadrelor
didactice, a
studenţilor,
absolvenţilor,
angajatorilor în
elaborarea,
gestionarea şi
îmbunătăţirea
programului
De obicei, în
elaborarea unui
program de studiu
sunt implicaţi direct
doar cadrele didactice.
Însă, până a pune pe
hârtie anumite cursuri,
se consultă studenţii,
angajatorii,
absolvenţii, fie prin
diferite chestionare,
prin organizarea
diferitor mese rotunde
etc. Deci, indirect la
elaborarea şi
îmbunătăţirea
programului participă
mai multe părţi.
În elaborarea,
dezvoltarea şi
îmbunătăţirea unui
program de studiu sunt
implicaţi mai mulţi
actori: cadre didactice,
studenţi, angajatori,
absolvenţi atât direct
(prin participarea în
diferite Comitete) cât şi
indirect (prin
răspunsuri la
chestionări, alt
feedback).
La Universitate Siegen
a fost creată Asociaţia
absolvenţilor şi Alumni
grupuri ale facultăţilor.
Experienţele
absolvenţilor pot
contribui în mod
substanţial la
modificarea condiţiilor
de studiu şi de orientare
în carieră în cadrul
cursurilor.
Criteriul 5. Evitarea
şi sancţionarea
trişatului şi
plagiatului
La nivel instituţional
există Codul de etică
universitară,
Regulamentul privind
prevenirea plagiatului
în rândul
studenţilor/masteranzi
lor, care clarifică ce
reprezintă situaţia de
plagiat, care sunt
consecinţele acesteia.
În ASEM fiecare
absolvent este obligat
să depună teza, în
format electronic, în
Repozitoriul ASEM
(Sistemul antiplagiat)
pentru verificarea
gradului de plagiat.
În cadrul universităţii
există o platformă
specială -TURNITIN ,
care testează la nivelul
de plagiere toate
proiectele, tezele de
licenţă şi master.
Pentru depistarea
cazurilor de plagiere la
Universitatea Siegen se
folosesc motoarele de
căutare de pe Internet:
Docol©c
(www.docoloc.de) şi
UN.CO.VER
(www.textbroker.de/un
cover).
În cazul tezei de
licenţă, studenţii
semnează Declaraţia
privind politica de
plagiat
(Plagiatserklärung)
asigurând astfel că teza
a fost elaborată
independent, sursele
folosite (inclusiv în alte
limbi) sunt indicate, iar
conţinutul versiunii
electronice corespunde
conţinutului celei
tipărite.
32
Criteriul 6.
Contestaţiile
studenţilor
Nota dată de
examinator poate fi
contestată
regulamentar.
Studenţii pot contesta
rezultatele examinării
finale în decurs de 24
de ore din momentul
anunţării notei.
În cazul în care se
dovedeşte că studentul
nu a fost apreciat
corect (subapreciat
sau supraapreciat),
Juriul poate anula nota
şi dispune formarea
unei comisii de
examinare din trei
persoane în vederea
repetării examenului.
În acest caz, în
componenţa comisiei
de examinare, nu este
inclus cadrul didactic
care a predat cursul
respectiv.
Reexaminarea. Dacă
studentul nu susţinut
examen în timpul
sesiunii de examinare,
el are posibilitatea doar
o singură dată în an să
re-examineze în timp
de trei ani de la data
examenului iniţial.
Perioada de
reexaminare la KTH de
obicei - ianuarie,
martie, iunie şi august.
Există Regulamente
care stipulează foarte
detaliat condiţiile când
pot fi depuse
contestaţiile,
modalitatea de
soluţionare a acestora.
Criteriul 7. Sistemul
de notare actual
Evaluarea
cunoştinţelor se
apreciază cu note de
la 10 la 1. Notele de la
„5” până la „10”,
obţinute în urma
evaluării, permit
obţinerea creditelor
alocate acestora,
conform Planului de
învăţământ. Nota
finală rezultă din
suma ponderată a
notelor de la
evaluările curente şi
examinarea finală şi
se înscrie cu exactitate
de o cifră după
virgulă.
Începând cu anul 2001
la KTH notarea se face
pe o scară de la A la F
pentru ciclurile I şi II,
iar la ciclul III,
doctorat, sunt
prevăzute calificativele
admis/respins.
Sistemul de notare
german cuprinde note
de la 1 (pentru foarte
bine) până la 5 (pentru
insuficient). Se pot
acorda şi note cu
zecimale. La
universităţile care au ca
şi condiţie de admitere
Numerus Clausus
(numărul de locuri este
limitat) notarea se face
de la 1 până la 18.
33
Criteriul 8. Rolul
examinatorului din
exterior
Examinatorii externi
sunt obligatorii în
cazul examenului de
finalizare a studiilor.
Aceştia sunt
desemnaţi în calitate
de Preşedinţi ai
Comisiilor de
evaluare prin decizia
Senatului ASEM.
Pentru examenele
curente nu se practică
examinatori din
exterior.
Examinatorul extern nu
este obligatoriu a fi
prezent în activitatea de
evaluare.
Examinatorul extern nu
este obligatoriu a fi
prezent în activitatea de
evaluare.
Criteriul 9.
Angajabilitatea
absolvenţilor
În ASEM se practică
chestionarea
absolvenţilor.
Organizatorii de
programe,
departamentele
universităţii sunt la
curent cu activitatea
post-absolvire a
discipolilor. La KTH s-
a format o cultură ca
absolvenţii să anunţe
universitatea dacă s-au
angajat sau nu, unde, în
ce poziţie etc.
Universitatea din
Siegen monitorizează
şi angajarea
absolvenţilor. Astfel
din 2008 aceasta
participă la Sondajul
on-line al absolvenţilor.
Conceptele învăţare de-a lungul întregii vieţi, învăţare/educaţie permanentă
evidenţiază ideea potrivit căreia individul este în centrul demersurilor de politică educaţională.
Într-o astfel de abordare, instituţiile care oferă programe de educaţie permanentă trebuie să vină
în întâmpinarea intereselor şi nevoilor individului.
Educaţia permanentă este văzută ca o investiţie continuă şi articulată în dezvoltarea
individului, reunind, în accepţiunea Comisiei Europene „toate activităţile de învăţare ce au loc
de-a lungul vieţii, cu scopul de a îmbunătăţi cunoştinţele, deprinderile, competenţele, într-o
viziune personală, civică, socială sau legată de angajarea pe piaţa muncii” (2001).
Începând cu anul 2000, la nivel european, educaţia permanentă este privită ca viitorul
comun al tuturor într-un mod unic şi individual, iar Consiliul European, prin Memorandumul
privind învăţarea permanentă, sugerează statelor-membre că anume învăţarea pe tot parcursul
vieţii trebuie să fie direcţia comună de dezvoltare, care poate sigura o tranziţie reuşită spre
societatea cunoaşterii, considerând sistemele de educaţie şi formare drept responsabile pentru
promovarea şi implementarea acestei concepţii.
În condiţiile în care educaţia în Republica Moldova a fost declarată prioritate naţională,
iar trilaterala educaţie-cercetare-inovare este considerată strategia de bază în asigurarea creşterii
economice a ţării şi a bunăstării populaţiei, se impune valorificarea învăţării pe tot parcursul
vieţii.
34
În universităţile din Republica Moldova mai predomină sistemul clasic de centrare a
activităţilor pe profesor, pe care îl considerăm depăşit, cel puţin pornind de la faptul, că acesta
a fost proiectat pentru a integra absolvenţii pe o piaţă de muncă stabilă şi inflexibilă la
schimbările societăţii, mai ales în raport cu influenţele internaţionale. Luând însă în considerare
viteza cu care se realizează schimbările astăzi, flexibilitatea pieţei forţei de muncă, este evident
că un învăţământ centrat pe student oferă societăţii mai multe beneficii, oferă posibilitatea
pregătirii specialiştilor, care ar avea acele competenţe pe care le solicită angajatorii. Schimbarea
de la învăţământul centrat pe profesor la unul centrat pe student implică însă o transformare
culturală, şi deci schimbări comportamentale şi de atitudine, atât din partea studenţilor cât şi
din partea profesorilor, dar şi a instituţiei în general. Neimplicarea unuia din aceşti factori
face imposibilă realizarea acestei metode.
În urma studierii metodelor de predare axate pe PBL/centrate pe student în mai multe
universităţi europene, ne punem ca scop să introducem aceste metode în programul de formare
pedagogică de la USARB. Ne vom axa pe implementarea treptată a învăţământului bazat pe
probleme (PBL) în cadrul acestui program pilot. Conceptualizarea, proiectarea şi realizarea, la
nivel naţional, a unei strategii coerente şi comprehensive de formare-dezvoltare permanentă a
personalităţii poate fi un răspuns concret la provocările noului mileniu, renunţându-se la ideea
de a dobândi o cultură şi o cunoaştere care să se dovedească a fi utile pe durata întregii vieţi.
35
3. Foaia de Parcurs
3.1 Introducere
Foaia de parcurs reprezintă o listă consolidată de măsuri, angajamente şi termene de
implementare a acţiunilor în vederea depăşirii provocărilor constatate în Programul - Pilot
pentru implementarea Învăţării Bazate pe Probleme.
Scopul imediat al acesteia îl constituie stabilirea unui fundament instituţional în vederea
depăşirii anumitor bariere sau a anumitor ameninţări existente în calea implementării
proiectului în cauză.
În ceea ce priveşte perioada de realizare, trebuie să se ţină seama de faptul că unele
elemente noi, care vor fi implementate pot fi încadrate în cadrul regulator existent, pe când
altele necesită anumite modificări în actele normative existente.
3.2 Fit-for-purpose
În vederea implementării Programului – Pilot a fost elaborată Foia de parcurs (Anexa
4). Aceasta include mai multe activităţi necesare de a fi implementate la nivel instituţional în
vederea realizării cu succes a Programului - Pilot. Realizarea acestui Plan de acţiuni a început
deja, unele activităţi fiind realizate, altele urmând să le demarăm. Activităţile menţionate am
putea formal să le divizăm în câteva grupe:
I. Activităţi ce ţin de elaborarea ofertei educaţionale (Modul/training PBL) pentru
cadrele didactice care vor preda aplicând PBL. La elaborarea acestora se va ţinut cont de
experienţa studiată şi analizată în Universităţile partenere din Europa de Vest, de actele
legislative şi normative, care reglementează activitatea în învăţământul superior în Republica
Moldova.
II. Activităţi ce ţin de pregătirea cadrelor didactice în vederea utilizării de către ei
a metodei PBL. În acest sens, o parte din cadrele didactice, care vor avea ore la grupele
respective au participat la mai multe trening-uri organizate în cadrul proiectului la UTM sau la
USARB pe parcursul anullor 2016-2017. De asemenea, mai mulţi profesori au beneficiat de
mobilitate academică în Universitățile din Europa de Vest, membre ale consorțiului PBLMD,
unde au avut posibilitatea de a se familiariza cu metoda în cauză. În cadrul USARB vor fi
organizate mai multe training-uri pentru cadrele didactice cu privire la învăţarea bazată pe
probleme, modul de organizare a procesului didactic ajustat la PBL etc.
III. Elaborarea documentelor educaţionale: curriculum pe discipline (programe
analitice), ghiduri, studii de caz, evaluării etc. (pentru I an de studii).
IV. Pregătirea mediului fizic pentru organizarea studiilor. În acest sens, USARB este
dotat cu cele necesare, inclusiv săli de studii, literatură, acces la baze de date, WI-FI gratuit
pentru studenţi şi profesori etc. Bibliotecii Științifice USARB i-au fost transmise cărţile
procurate în cadrul proiectuli PBLMD cu referire la învăţarea bazată pe probleme, pe care le
pot citi toţi doritorii. Vor fi făcute şi alte achiziţii de cărţi sau abonări la anumite baze de date.
V. Activităţi ce ţin de diseminarea bunelor practici. În acest sens va fi utilizat, în
primul rând, site-ul USARB www.usarb.md, în care reflectăm cu regularitate activitățile de
proiect PBLMD http://www.usarb.md/pblmd/ membrii echipei de proiect vor participa cu
36
comunicări la diferite conferinţe, ateliere de lucru, vor elabora articole ştiinţifice pentru a fi
publicate în reviste ştiinţifice din ţară.
VI. Extinderea proiectului pentru alte specialităţi în cadrul USARB.
Toate activităţile menţionate vor cere anumite resurse. Resursele financiare necesare
vor fi acoperite din proiect (mobilitatea cadrelor didactice şi a studenţilor, procurarea de
echipament etc.), cu suportul USARB (organizarea trening-urilor cu profesorii, motivarea
acestora, efectuarea de reparaţii, procurarea de mobilă etc.).
3.3 Schimbare de conţinut
Foaia de parcurs prezentată în Anexa 3 include unele activităţi necesare implementării
în cadrul Programului-pedagogic a Învăţării Bazate pe Probleme. De fapt, acest plan de acţiuni
este orientat spre modificarea paradigmei învăţământului superior, respectiv:
reorientarea de la instruirea studenţilor, la un proces de ghidare a acestora în crearea
valorii academice adăugate;
de la modul de gândire privind valoarea academică ca fiind produsă şi predată de cadrele
didactice, la gândirea valorii ca fiind co-creată împreună cu studenţii şi alţi parteneri ai
procesului formării;
de la tratarea studenţilor ca entităţi izolate, la înţelegerea lor în contextul propriilor lor
reţele sociale;
de la dezvoltarea resurselor tangibile (cum ar fi resursele materiale) ale instituţiei de
învăţământ, la dezvoltarea prioritară a resurselor intangibile (cum ar fi capitalul uman);
de la modul de abordare a clienţilor instituţiilor de învăţământ ca fiind ţinte, la abordarea
acestora ca parteneri şi furnizori de resurse pertinente pentru programele de formare;
de la punerea în prim-plan a eficienţei activităţii didactice, la creşterea eficienţei prin
eficacitate ca rezultat al formării la studenţi a competenţelor sociale şi profesionale
cerute de societate şi piaţa forţei de muncă.
4. Observaţii finale
Competenţele secolului XXI necesită implementarea unei instruiri care permite
studenţilor să aplice conţinutul cursurilor, să participe activ la învăţarea lor, să utilizeze
semnificativ tehnologia şi să colaboreze.
PBL este un model de instruire centrat pe student, bazat pe cercetare în care studentul
se angajează cu o problemă autentică, prost structurată care necesită o cercetare mai
aprofundată3. Studenţii identifică lipsurile din cunoaşterea lor, desfăşoară cercetarea şi aplică
ceea ce au învăţat pentru a dezvolta soluţii şi a-şi prezenta descoperirile4. Prin colaborare şi
3 Jonassen, D. H., & Hung, W. (2008). All problems are not equal: Implications for problem-based
learning. Interdisciplinary Journal of Problem-Based Learning, 2(2), 4. 4 Barrows, H.S. (1996). Problem-based learning in medicine and beyond: A brief overview. In L.
Wilkerson, & W. H. Gijselaers (Eds.), New directions for teaching and learning, No.68 (pp. 3-11).
San Francisco: Jossey-Bass.
37
cercetare, studenţii pot cultiva rezolvarea de probleme5, abilităţile metacognitive, angajamentul
în învăţare, şi motivaţia intrinsecă.
Învăţarea bazată pe problemă dezvoltă următoarele competenţe ale studenţilor:
Gândirea critică – abilitatea studentului de a emite judecăţi clare şi argumentate;
Rezolvarea problemelor – o competenţă care necesită ca persoana să aplice un
proces ordonat / structurat în vederea rezolvării problemelor;
Lucrul în echipă – abilitatea studenţilor de a lucra ca parte a unei echipe şi cu
celelalte persoane;
Auto-dirijarea – motivaţia studenţilor de a conduce propria învăţare.
În literatura pe care am consultat-o în domeniul PBL, am sesizat un risc important pentru
utilizarea PBL: în ciuda potenţialelor beneficii ale PBL, multor profesori le lipseşte încrederea
sau cunoaşterea pentru a o utiliza6. Deci, accentul de bază pe care trebuie să îl punem este
pregătirea adecvată a cadrelor didactice şi motivarea acestora în vederea utilizării PBL.
5 Norman, G. R., & Schmidt, H. G. (1992). The psychological basis of problem-based learning: A
review of the evidence. Academic Medicine, 67(9), 557-565. 6 Ertmer, P. A., & Simons, K. D. (2006). Jumping the PBL implementation hurdle: Supporting the
efforts of K–12 teachers. Interdisciplinary Journal of Problem-based Learning, 1(1), 5.
38
Referinţe:
1. Alexia Papageorgiou, Peter McCrorie, Stelios Georgiades & Maria Perdikogianni
Psychology for Psychologists: A Problem Based Approach to Undergraduate Psychology
Teaching, Palgrave Macmillan, 2015.
2. Barrows, H.S. (1996). Problem-based learning in medicine and beyond: A brief overview.
In L. Wilkerson, & W. H. Gijselaers (Eds.), New directions for teaching and learning,
No.68 (pp. 3-11). San Francisco: Jossey-Bass.
3. Biggs John & Tang Catherine, Teaching for Quality Learning at University: What the
Student Does, 4th edition.
4. Black, A.E., Deci, E.L., The Effects of Instructors’ Autonomy Support and Students’
Autonomous Motivation on Learning Organic Chemistry: A Self Determination Theory
Perspective, in Science Education, Vol. 84, Issue 6, pg. 740–756, 2000.
5. Bocoş M. Instruire interactivă. Repere pentru reflecţie şi acţiune. Cluj-Napoca: Editura
Presa Universitară Clujeană, 2002.
6. Bocoș M. Instruirea interactivă. Ghidul profesorului. Iași: Polirom, 2013. 470 p.
7. Cadrul Naţional al Calificărilor: Învăţământul superior: ciclul I, studii superioare de
Licenţă; ciclu II, studii superioare de Masterat; Doctorat: Domeniul general de studiu 36.
Ştiinţe economice: Domeniul de formare profesională 812 Turism / Min. Educaţiei al Rep.
Moldova. - Ch.:S. n., 2013 (Tipogr. “Bons Offices”). - 288 p, disponibil
http://edu.gov.md/sites/default/files/cnc_36_812-stiinte_economice.pdf
8. Codul educaţiei al Republicii Moldova, nr. 152 din 17 iulie 2014.
9. Coombs Gary, Max Elden. Introduction to the special issue: Problem-based learning as
social inquiry-PBL and management education. In: Journal of Management Education 28,
No. 5 (2004): 523-535.
10. Cozma T., Diac G. (coord). Formarea continuă a cadrelor didactice între tradiţional şi
modern. Bucureşti: Editura Universităţii ,,Al. I. Cuza”, 2008. 244 p.
11. Davies John, Erik de Graaff, Anette Kolmos . PBL across the disciplines: Research into
best practice, 2011.
12. Duch, Barbara J., Groh, Susan E. & Allen, Deborah E. The power of problem-based
learning: a practical “how to” for teaching Undergraduate Courses in Any Discipline",
English: 1st ed, Sterling, Va.: Stylus Pub., 2001.
13. Ertmer, P. A., & Simons, K. D. (2006). Jumping the PBL implementation hurdle:
Supporting the efforts of K–12 teachers. Interdisciplinary Journal of Problem-based
Learning, 1(1), 5.
14. Ghid de evaluare externă a instituţiilor de învăţământ superior / Andrei Chiciuc, Carolina
Timco, Stela Guvir [et al.]; Agenţia Naţ. de Asigurare a Calităţii în Învăţământul
Profesional. – Chişinău: ANACIP, 2016 (Tipogr. “Bons Offi ces”). – 48 p.
15. Ghid de evaluare externă a programelor de studii de licenţă, învăţământul superior Andrei
Chiciuc, Carolina Timco, Stela Guvir [et al.]; Agenţia Naţ. de Asigurare a Calităţii în
Învăţământul Profesional. – Chişinău: ANACIP, 2016 (Tipogr. “Bons Offi ces”). – 52 p.
16. Ghid de evaluare externă a programelor de studii de masterat, învăţământul superior /
Andrei Chiciuc, Carolina Timco, Stela Guvir [et al.]; Agenţia Naţ. de Asigurare a Calităţii
în Învăţământul Profesional. – Chişinău: ANACIP, 2016 (Tipogr. “Bons Offi ces”). – 48 p.
39
http://ase.md/files/documente/regulamente/interne/3.0_asem_sncs.pdf
http://www.usarb.md/fileadmin/dep.man.cal/28.11.2016/Planul_strategic_USARB.pdf
17. Jonassen, D. H., & Hung, W. (2008). All problems are not equal: Implications for problem-
based learning. Interdisciplinary Journal of Problem-Based Learning, 2(2), 4.
18. Legea nr.142 din 07.07.2005 privind aprobarea Nomenclatorului domeniilor de formare
profesională şi al specialităţilor pentru pregătirea cadrelor în instituţiile de învăţământ
superior, ciclul I,
http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=312972
19. Livingstone, David, and Kenneth Lynch "Group project work and student-centred active
learning: Two different experiences", Studies in Higher education 25.3 (2000): 325-345.
20. Loon Mark, Jason Evans, Clive Kerridge. Learning with a strategic management simulation
game: A case study. International Journal of Management Education, 13, no. 3 (2015): 227-
236.
21. Metodologia de evaluare externă a calităţii în vederea autorizării de funcţionare provizorie
şi acreditării programelor de studii şi a instituţiilor de învăţământ profesional tehnic,
superior şi de formare continuă, HG nr. 616 din 18 mai 2016.
22. Norman, G. R., & Schmidt, H. G. (1992). The psychological basis of problem-based
learning: A review of the evidence. Academic Medicine, 67(9), p. 557-565.
23. Paloş, R., Sava, S., Ungureanu, D., (coord.) (2007), Educaţia adulţilor. Baze teoretice şi
repere practice, Editura Polirom, Iaşi.
24. Petrovici C. Principii şi criterii de evaluare a competenţelor profesionale ale
învăţătorilor debutanţi. Teză de doctor în pedagogie. Chişinău:2006, 155 p.
25. Planul de dezvoltare strategică al Universităţii de Stat „Alecu Russo” din Bălţi pentru
perioada 2013 – 2018, disponibil.
26. Planul-cadru pentru studii superioare (ciclul I - Licenţă, ciclul II - Master, studii integrate,
ciclul III – Doctorat), aprobat prin Ordinul Ministrului Educaţiei nr. 1045 din 29.10 2015,
disponibil
http://edu.gov.md/sites/default/files/ordinul_nr._1045_din_29.10.2015_plan-
cadru_pentru_studii_superioare_ciclul_i_-_licenta_ciclul_ii_-
_master_studii_integrate_ciclul_iii_-_doctorat.pdf
27. Politica Universităţii de Stat „Alecu Russo” din Bălţi în domeniul managementului calităţii
http://www.usarb.md/departamente/departamentuldemanagementalc/politicauniversitiides
tat/
28. Problem- based Learning Online/ edited by Maggi Savin-Baden and Kay Wilkie.
29. Problem-based Learning: Case Studies, Experience and Practice (Case Studies of Teaching
in Higher Education), 2001.
30. Queeney, D.S., (1994), Assessing needs in Continuing Education. An essential Tool for
Quality Improuvement, Jossey-Bass Inc. Publishers, San Francisco.
31. Recomandarea Parlamentului European şi a Consiliului din 23 aprilie 2008 privind
stabilirea Cadrului european al calificărilor pentru învăţarea de-a lungul întregii vieţii”, în:
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene C 111 din 6.05.2008 (2008/C 111/01), anexa 1 –
Definiţii, p. 4, disponibil http://www.anpcdefp.ro/userfiles/EQF_recomandarel_ro.pdf
32. Regulament cu privire la mobilitatea academică în USARB, din 20.11.2016, disponibil
http://www.usarb.md/fileadmin/dep.man.cal/Aprilie/Regulament-mobilitate.PDF
40
33. Regulament de funcţionare a consiliului metodico-ştiinţific al ASEM şi a comisiei metodice
a facultăţii, DS nr.4din 27.10.2010.
34. Regulament de organizare a studiilor în ASEM în baza sistemului naţional de credite de
studiu, DS 3 din 23 decembrie 2015, disponibil.
35. Regulament privind organizarea și funcționarea biroului de FPC din USARB din
21.12.2016
http://www.usarb.md/fileadmin/dep.man.cal/Martie/REGULAMENT_Birou_de____form
are_profesional.pdf
36. Regulamentul cu privire la organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Asigurare a
Calităţii în Învăţământul Profesional, HG nr. 191 din 22 aprilie 2015.
37. Regulamentul de organizare a studiilor în învăţământul superior în baza Sistemului Naţional
de Credite de Studiu, Ordinul Ministerului Educaţiei nr. 1046 din 29 octombrie 2015.
38. Savery John R., Thomas M. Duffy T. M. Problem-based learning: An instructional model
and its constructivist framework. CRLT Technical Report No. 16-01, Bloomington,
Indiana, Center for Research on Learning and Technology, Indiana University, 2001.
39. Schipor D.M. Formarea cadrelor didactice. Definire și re-definire în contextul educativ
actual. În: ROCSIR. Revista Română de Studii Culturale, nr.1, 2003.
40. Schwartz, Peter, Mennin Stewart & Webb Graham, Problem-Based Learning: Case Studies,
Experience and Practice, London: Kogan Page, 2001.
41. Standardele şi liniile directoare (ESG), revizuite la Conferinţa Ministerială din Erevan din
14-15 mai 2015, disponibil
http://edu.gov.md/sites/default/files/esg_in_romanian_by_anosr_0.pdf
42. Teaching for Quality Learning at University (Society for Research Into Higher Education),
2011.
43. Terry Barrett & Sarah Moore, New Aproaches to Problem-Based Learning: Revitalising
Your Practice in Higher Education.
44. Văideanu, G., (1998), Educaţia la frontiera dintre milenii, Editura Politică, Bucureşti.
41
Anexe
Anexa 1. Program de formare pedagogică: „Învăţarea bazată pe probleme - PBL”
ÎNVĂŢAREA BAZATĂ PE PROBLEME – PBL (40 ore)
Formatori: Valentina Prițcan, dr., conf. univ., USARB
Natalia Gașițoi, dr., conf. univ., USARB
Cursul este axat pe formarea unei personalităţi proactive şi are drept obiectiv major să
formeze la beneficiari, într-un mediu educaţional plăcut şi productiv, competenţa de a aplica
PBL pentru a asigura un învăţământ centrat pe student, bazat pe cercetare şi axat pe
formarea competenţelor profesionale.
1. Finalităţile învăţării. În această ofertă/curs de formare continuă se pune accentul pe
formarea la beneficiari a unor competenţe pedagogice, prin dezvoltarea unor capacităţi şi
atitudini care au la bază anumite cunoştinţe psiho-pedagogice pertinente, având ca finalitate
constituirea unui comportament pedagogic performant.
La finalizarea curs formabilul va fi capabil:
să înțeleagă esența PBL ca abordare pedagogică eficientă și relevantă pentru a fi folosită în
sălile de clasă;
să valorifice colaborarea eficientă pentru PBL și modul de dezvoltare a acesteia în interiorul
și în afara sălii de clasă;
să înțeleagă modul de a construi independența studenților pentru PBL;
să adreseze întrebări care să încurajeze inițiativa studenților și să conducă pentru PBL;
să experimenteze un set de activități de învățare bazate pe proiecte;
să posede instrumente și resurse identificate legate de învățarea bazată pe proiecte pe care
o pot folosi pentru a lucra în sala de clasă;
să experimenteze strategiile și instrumentele pedagogice introduse pe curs;
să reflecteze asupra propriei lor practici de predare;
să poată aprecia activitatea colegilor lor.
Finalităţile se vor realiza prin valorificarea conţinutul unităţilor de curs, dar şi prin utilizarea
adecvată a activităţilor de predare – învăţare – evaluare.
2. Conţinutul. Conţinuturile sunt organizate trans-disciplinar, pentru a ne axa în
procesul educaţional nu pe conţinutul ştiinţific, ci pe rezolvarea de probleme din domeniul
profesional. Cadrele didactice vor realiza următoarele module:
Modulul A. Predarea și învățarea în secolul 21: provocări pentru schimbarea
paradigmei învățării. Elementele importante ale PBL: relevanţa, provocarea, motivaţia,
interdisciplinaritatea, autenticitatea, colaborarea. Reflecții analitice asupra rezumatului
Buck Institute.
Modulul B. Învățarea bazată pe proiect, realizarea de proiecte și abordările PBL: cum
facem diferența? Componentele PBL: centrarea pe studenți, colaborare, ajustare la
lumea reală, și varietatea de public, rezolvarea problemelor creative etc
Modulul C. Noi tipuri de colaborare în cadrul PBL. Strategii și activități pentru
promovarea unei colaborări eficiente între studenți, studenți-cadre didactice (sala de
42
clasa). Strategii și activități pentru promovarea unei colaborări eficiente în afara sălii de
clasa.
Modulul D. Analiza pașilor PBL după modelul Practical PBL Series.
Modulul E. Cercetarea PBL. Definirea problemei si determinarea a ceia ce se știe
despre problema (cunoașterea anterioara). Constatarea a ceia de ce e nevoie să învețe mai mult
despre problema (temele de cercetare). Cum găsim resurse/date de soluționare a problemei
(baze de date, interviuri etc.). Formularea întrebărilor bune pentru cercetare. Ipotezele
cercetării. Deciderea rolurilor în grup.
Modulul F. Producem Performanța. Crearea de produse și prezentări care
sintetizează cercetarea, soluțiile și învățarea. Găsirea de resurse pentru a dezvolta cunoașterea
fundamentală. Prezentarea în mod colaborativ a descoperirilor, incluzând una sau doua soluții,
in forma unor postere.
3. Metodele de predare – învăţare. Activităţile vor fi axate strategii eficiente de
predare-învâțare-evaluare. Se vor îmbina in mod specific, pentru diferitele situaţii metode şi
procedee cum sunt: problematizarea, studiul de caz, jocul de rol, conversaţia euristică, dezbateri,
brainstorming, investigaţia, proiectul, explorarea din unghiuri de vedere multiple, discuţia panel,
argumentarea şi contra argumentarea, învăţare academică independentă etc.
4. Metodele de evaluare. În procesul de formare se va folosi în mod deosebit evaluarea
participativă.
Evaluarea finală se va realiza în baza elaborării în echipă şi prezentării în scris/oral a
unei modalităţi de aplicare (studiu de caz, proiect) a PBL în activitatea didactică.
45
Anexa 3. Modul psihopedagogic-USARB
Descrierea programului. Pentru a oferi absolvenților/viitorilor absolvenţi ai programelor de
studii superioare nepedagogice, care, pe parcursul studiilor, nu au realizat modulul
psihopedagogic și care solicită ocuparea funcţiilor didactice, Universitatea de Stat „Alecu
Russo” din Bălți oferă posibilitatea studierii disciplinelor din cadrul modulului respectiv prin
înscrierea la studii (pentru absolvenții programelor de studii nepedagogice) și în regim
extracurricular/în afara orarului de bază (pentru studenții la programele de studii
nepedagogice).
La elaborarea programului de formare profesională „Modul psihopedagogic” s-a ţinut
cont de cadrul normativ și de politicile educaționale existente, de realizările naţionale şi
sectoriale în domeniu, de exigenţele integrării europene, de experienţa naţională şi
internaţională, de necesităţile sociale şi educaţionale ale școlii moderne.
Programul corelează cu documentele de politici educaționale:
Codul educaţiei al Republicii Moldova nr. 152 din 17 iulie 2014 (Monitorul Oficial al
Republicii Moldova, 2014, nr. 319-324, art. 634);
Regulamentului de organizare a studiilor în învățământul superior în baza Sistemului
Național de Credite de Studiu, aprobat prin ordinul Ministerului Educației nr. 1046 din 29
octombrie 2015;
Planul-cadru pentru studii superioare (ciclul I – Licență, ciclul II – Master, studii integrate,
ciclul III – Doctorat), aprobat prin ordinul Ministerului Educației nr. 1045 din 29 octombrie
2015;
Clasificatorul ocupaţiilor din Republica Moldova (CORM 006-14) (ordinul Ministerul
Muncii, Protecţiei Sociale și Familiei nr. 22 din 03.03.2014);
Strategia de dezvoltare a educației pentru anii 2014-2020 „Educația – 2020” (HG nr. 944
din 14.11.2014);
Standardele de formare continuă a cadrelor didactice din învățământul secundar general.
Chișinău, 2007;
Regulamentul-cadru privind organizarea și desfășurarea stagiilor de practică în
Universitatea de Stat „Alecu Russo” din Bălți (ciclul I, studii superioare de licență, ciclul
II, studii superioare de masterat) aprobat 19.07.2013.
Modulul include un volum de 60 de credite de studii transferabile, inclusiv 30 de
credite pentru formarea teoretico-metodică în domeniul pedagogiei, psihologiei, didacticii
disciplinei şi 30 de credite pentru un stagiu obligatoriu de practică, reflectate în tabelele ce
urmează.
Repartizarea orelor. Formarea teoretico-metodică în domeniul Pedagogiei, Psihologiei,
Didacticii disciplinei
Nr.
crt.
Denumirea unităţii de
curs / modulului Total ore
Numărul de
ore pe tipuri
de activități
Forma
de
evaluare
Număr
de
credite
46
Tota
l
Con
tact
dir
ect
Stu
diu
ind
ivid
ual
C S L
1. Pedagogia 150 30 120 12 12 6 E 5
2. Psihologia 150 30 120 12 12 6 E 5
3. Didactica generală
Standardele educaționale 180 36 144
6
6
12
12 - E 6
4. Dirigenția. Educația
incluzivă 150 30 120
6
6
12
6 - E 5
5. Psihologia vârstelor și
educațională 150 30 120 12 18 - E 5
6. Evaluarea în învățământ 120 24 96 12 12 - E 4
900 180 720 72 96 12 6 30
Stagiul de practică
Notă. Programul prevede ore de contact direct și ore de activitate individuală. Orele de
contact direct sunt realizate în cadrul Universității de Stat „Alecu Russo” din Bălți și sunt
monitorizate de Centrul de formare profesională continuă. Orele de activitate individuală sunt
realizate independent de către formabili și sunt monitorizate de către instituția de învățământ în
care este angajat cadrul didactic.
Competențe:
Abordarea conceptuală a procesului educaţional în baza cunoaşterii şi punerii în aplicare a
modelelor, categoriilor şi principiilor educaţiei.
Nr.
d/o Denumirea activității
Total ore
Număr de
ore pe
tipuri de
activități Forma
de
evaluare
Număr de
credite
Tota
l
Con
tact
dir
ect
Stu
diu
ind
ivid
ual
Cu
rs
Sem
inar
Lab
ora
tor
1. Practica pedagogică. 600 120 480 - - - E 20
2.
Proiect didactic: documentare,
elaborare, redactare, susținere
publică, simulare pedagogică.
300 60 240 - - - E 10
Total ore 900 360 540 - - -
2 30 -
47
Proiectarea şi realizarea cercetărilor în problematica educaţională prin identificarea
soluţiilor optime pentru realizarea unei educaţii de calitate.
Atribuirea parcursului de dezvoltare a procesului educaţional prin formularea finalităţilor
educaţionale.
Proiectarea demersului educaţional prin anticiparea elementelor acestuia.
Evaluarea situaţiei educative, a finalităţii acţiunilor didactice şi a randamentului academic
al educabilului.
Organizarea şi monitorizarea procesului educaţional prin raportare la contextele socio-
umane şi identitar-culturale.
Aplicarea principiilor, normelor şi valorilor eticii profesionale în cadrul propriei strategii de
muncă.
Identificarea rolurilor şi responsabilităţilor într-o echipă plurispecializată şi aplicarea de
tehnici de comunicare, de relaţionare şi de muncă eficientă în cadrul echipei.
Identificarea oportunităţilor de formare continuă şi valorificarea eficientă a resurselor şi
tehnicilor de învăţare pentru propria dezvoltare.
Strategii didactice:
Metode și procedee: videoconferința, Cubul, mozaic, PRES, eseul de 5 minute, dezbaterea,
scriere liberă, brainstorming, ciorchine, scheletul de peşte, bulgărele de zăpadă, Ştiu-Vreau
să ştiu-Am învăţat, Diagrama Wenn, Filips 6/6/6, Interogarea multiprocesuală, Întrebări
multicolore, chestionarea multiprocesuală. Studii de caz, Modelarea didactică,
Problematizarea, Jocul de rol, Interogarea multiprocesuală, Eseu, jurnal reflexiv, jurnal
dublu, referat, proiectul individual şi de grup, RICAR, SPIR, MURDER, PQRST, SQ3R,
APASE, Hărţi mintale, etc.
Mijloace didactice: proiector multimedia, tablă interactivă, ecran de proiecţie, prezentări în
programul Power Point şi Prezi, internetul (pagini web, e-mail, youtube, biblioteca virtuală,
dicţionar online, skype, facebook, bookmarking, mindmap, platforma de învăţare Moodle;
PRIMO ExLibris, comunităţi on-line a profesorilor şi studenţilor: www.sophia.org,
www.didactic.ro, www.didactic.md, www.conferendo.com etc.).
Forme de activitate: frontală, individuală, în pereche și în grup.
Stagiul de practică:
Stagiul de practică pedagogică este parte integrantă obligatorie a procesului educațional
și se realizează în scopul consolidării competențelor profesionale și facilitării procesului de
inserție a cadrelor didactice / viitoarelor cadre didactice în câmpul muncii.
Persoanele înscrise la „Modulul psihopedagogic” fără experiență didactică, vor realiza
un stagiu de practică pedagogică în volum de 20 credite, acest stagiu fiind monitorizat de
Catedra de ştiinţe ale educaţiei. Practica pedagogică asigură formarea / dezvoltarea
competențelor de comunicare şi relaţionare, psihosociale, abilitățile, de utilizare a tehnologiilor
informaționale, de coordonare și organizare, de proiectare și evaluare, competențe ce vizează
dezvoltarea propriei persoane. Sarcinile puse în faţa practicanţilor în cadrul stagiului de practică
prezintă un grad mai înalt de complexitate şi vizează, pe lîngă aplicarea cunoştinţelor dobîndite,
aspecte legate de activitatea managerială.
48
Persoanelor cu experiență didactică de cel puţin 1 an în domeniul educaţional, dovedită
documental, și care-și continuă activitatea de muncă în acest domeniu, li se vor acorda 20
credite pentru stagiul de practică pedagogică în baza evaluării competențelor și recunoașterii
experienței practice de către Catedra de ştiinţe ale educaţiei.
În scopul realizării cu succes a obiectivelor practicii sunt promovate un şir de activităţi:
Organizarea şi desfăşurarea conferinţei de iniţiere în scopul familiarizării studenţilor cu
Regulamentul-cadru privind organizarea și desfășurarea stagiilor de practică în
Universitatea de Stat „Alecu Russo” din Bălți (ciclul I, studii superioare de licență,
ciclul II, studii superioare de master), aprobat 19.07.2013;
Cunoaşterea cu graficul consultaţiilor fiecărui profesor-metodist;
Prezentarea expoziţiei cu modele ale documentaţiei din conţinutul portofoliului
studentului practicant;
Consilieri metodice realizate de către conducătorul practicii pedagogice;
Conferinţe de totalizare a practicii pedagogice însoţite de expoziţii cu produse ale
studenţilor-stagiari.
Evaluarea:
Evaluarea competențelor dezvoltate în cadrul programului se realizează prin respectarea
criteriilor de asigurare a calității, are un caracter stimulator, pune accent pe capacități și
atitudini, are la bază principiile de autoorganizare și autoevaluare.
Modalitățile de evaluare sunt:
evaluarea curentă: testare, eseu, referat, studiu de caz, proiect, raport, prezentări, hărţi
conceptuale, portofolii, evaluare asistată de calculator etc.
evaluarea finală: proiect didactic (documentare, elaborare, redactare, susținere publică,
simulare pedagogică).
Grupul țintă:
Programul de formare profesională „Modul psihopedagogic” este destinat absolvenţilor
programelor de studii superioare nepedagogice și studenților la programele de studii
nepedagogice care doresc să se încadreze în învățământ în calitate de cadru didactic.
Echipa de formare:
Programul de formare profesională asigură o rată a cadrelor didactice, manageriale și
științifice titulare cu norma de bază și prin cumul intern, dar și extern, cu calificare profesională
conformă programului vizat în proporție de 100% din statele de funcții, procesul de planificare,
recrutare şi administrare a personalului academic fiind în strictă conformitate cu cadrul
normativ în vigoare (diplome de profesor universitar și de conferenţiar universitar, diplome de
doctorat, diplome de master și diplome de studii superioare). Fluctuaţii mari nu se înregistrează.
Vârsta medie a cadrelor didactice este de cca 40 de ani, vârsta profesională medie fiind de 28
de ani, ceea ce denotă faptul că statele de funcții au o bogată experiență de viață, dar și
profesională în domeniu.
49
Design de formare:
Nr.
d/o Conținuturi
Numărul de ore
Con
tact
dir
ect
Stu
diu
ind
ivid
ual
Tota
l
I. FORMARE TEORETICO-METODICĂ
1. Pedagogia
Pedagogia – ştiinţă şi artă a educaţiei. Rolul educației în evoluția
societății. Factorii educaționali. Interdependența formelor
generale ale educaţiei. Finalităţile educaţiei. Dimensiuni
(conţinuturi generale) ale educaţiei. Educaţia şi provocările lumii
contemporane. Sistemul de învăţământ. Didactica și procesul de
învățământ. Principiile didactice. Strategiile didactice.
Proiectarea pedagogică. Evaluarea în învățământ. Personalitatea
profesorului.
30 120 150
2. Psihologia
Obiectul psihologiei. Structura, ramurile şi metodele de cercetare
in psihologie. Conţinutul, esenţa, particularităţile şi funcţiile
psihicului. Structura psihicului uman. Psihologia ca ştiinţă.
Structura şi sarcinile psihologiei. Metodele de cercetare în
psihologie. Geneza psihicului. Apariţia şi dezvoltarea psihicului
în filogeneză. Conștiinţa umană. Factorii şi condiţiile dezvoltării
psihice. Senzaţiile Percepţia. Memoria. Gîndirea. Imaginaţia şi
creativitatea. Atenţia. Limbă, limbaj, comunicare. Relaţiile
interpersonale. Noţiune despre grupe şi colectiv. Emoţii şi
sentimente. Voinţa. Temperamentul. Caracterul. Aptitudinile.
Personalitatea. Structura şi factorii devenirii personalităţii.
Motivaţia personalităţii. Activitatea.
30 120 150
3. Didactica generală. Standarde educaționale
Didactica
Procesul de învățământ ca obiect de studiu al didacticii.
Principiile didactice. Conţinutul învățământului. Abordarea
obiectivelor procesului de învățământ. Teoria şi metodologia
curriculumului. Metodologia procesului de învățământ.
Mijloacele de învățământ. Formele de organizare a procesului de
învățământ. Proiectarea didactică. Elemente de docimologie
didactică.
Standarde educaţionale
Conceptele cheie. Abordarea dimensiunii calitate în educație.
Tipuri de standarde în RM: standarde raportare la copii;
36 144 180
50
standarde raportate la cadrul didactic. Tipuri de standarde pentru
copii:de referinţă, operaţionale. Corelaţia „standard educaţional–
curriculum”. Standardul cadrului didactic - nivelul de
profesionalism pe care trebuie să-l atingă. Structura standardului
profesional: domenii, principii, indicatori. Corelaţia: cadrul
calificărilor-standarde profesionale – codul deontologic - fişe de
post.
4. Dirigenție. Educația incluzivă
Dirigenție
Sistema educativă a şcolii. Profesorul diriginte. Centrarea pe
copil şi educaţia de calitate. Organizarea activităţii de dirigenţie.
Acte normative şi de dispoziţie în activitatea dirigintelui.
Managementul clasei de elevi. Portofoliul profesorului diriginte.
Parteneriat educaţional.
Educația incluzivă
Educaţie incluzivă: cadrul conceptual şi legislativ. Activităţi de
sprijin pentru copii cu CES. Dezvoltarea copilului cu CES.
Evaluarea dezvoltării copiilor cu CES. Planul educaţional
individualizat. Adaptări curriculare. Parteneriatul în educaţia
incluzivă. Managementul educaţiei incluzive.
30 120 150
5. Psihologia vârstelor și educațională
Dezvoltarea psihica in perioada scolara mica. Dezvoltarea
psihica in perioada adolescenta. Particularitati psihice in perioada
tineretii. Particularitati psihice in perioada adulta actica.
Psihologia instrurii–invatarii. Psihologia educatiei. Psihologia
cadrului didactic.
30 120 150
6. Evaluarea în învățământ
Evaluarea: delimitări conceptuale. Metodologia evaluării
rezultatelor școlare. Instrumente de evaluare. Aprecierea
rezultatelor școlare. Evaluarea criterială prin descriptori.
Succesul și insuccesul școlar. Autoevaluarea activității didactice.
24 96 120
Total 180 720 900
STAGIUL DE PRACTICĂ
1. Practica pedagogică. 120 480 600
2. Proiect didactic: documentare, elaborare, redactare, susținere
publică, simulare pedagogică. 60 240 300
Total 360 540 900
Total program 540 1260 1800
51
REFERINȚE BIBLIOGRAFICE
Pedagogie:
1. Adina E. Consilierea şi educaţia părinţilor. Bucureşti: Editura Aramis, 2002.
2. Arhip A. Noile educaţii. Chişinău: FEP „Tipografia centrală”, 1996.
3. Azarov I. Pedagogia relaţiilor familiale. Chişinău: Lumina, 1979.
4. Bontaş I. Tratat de pedagogie. Ediţia a VI – a revăzută şi adăugită. Bucureşti: Editura BIC
ALL, 2007.
5. Cerghit I. Didactica. Bucureşti: Ed. Didactică şi Pedagogică, 1993. 150 p.
6. Cristea S. Dicţionar de termeni pedagogici. Chișinău-București: Litera Educational, 2000.
7. Cucoş C. Pedagogie. Iaşi: Polirom, 2006.
8. Dandara O. ș.a. Pedagogie. Suport de curs. Chișinău: CEP USM, 2011. 219 p.
9. Șova T. Pedagogie. Suport de curs. Bălți: Tipografia din Bălți, 2016. 180 p.
Psihologie:
1. Cosmovici A. Psihologie generală. Iași: Polirom, 1996.
2. Petrovschi A. Psihologie generală. Chişinău: Lumina, 1985.
3. Șchiopu U. Dicţionar de psihologie. Bucureşti, 1997.
4. Zlate M. Introducere in psihologie. Bucureşti,1996.
5. Немов Р. Психология. учеб. для студентов выш. пед. учеб. заведений. Mосква:
Просвещение, 1994.
Didactica generală. Standarde educaționale
Didactica generală:
1. Bontaş I. Pedagogia. Bucureşti: ALL Educaţional, 1998.
2. Cerghit I. Didactica. Bucureşti: Didactică şi Pedagogică, 1993.
3. Cristea S. Dicţionar de termeni pedagogici. Chişinău-Bucureşti: Litera Educaţional, 2000.
4. Ionescu M. Didactica modernă. Cluj - Nopoca: Dacia, 2001.
5. Moise C. Concepte didactice fundamentale. Iaşi: Anka Rom, 1996.
6. Nicola I. Tratat de pedagogie şcolară. Bucureşti: 1998.
Standarde educaționale:
1. Evaluarea Şcolilor Prietenoase Copilului: Un ghid pentru managerii de programe din Asia
de Est şi Pacific . Bangkok: UNICEF Oficiul regional din Asia de Est şi Pacific, 2006.
2. Kagan S., Britto P. Document de concept cu privire la standardele pentru învăţarea şi
dezvoltarea timpurie. UNICEF. Shanghai, China, 2005.
3. Manual despre Şcolile Prietenoase Copilului. New York: Departamentul comunicare
UNICEF, 2009.
4. Pogolşa L. Bucun N. Standarde de competenţă – instrument de realizare a politicilor
educaţionale. Chişinău: UNICEF, 2010.
5. Tankersley Dawn (coord.). Cum aplicăm teoria în practică/Ghid pentru promovarea unei
pedagogii de calitate. C.: Epigraf, 2013.
Dirigenție. Educația incluzivă
Dirigenţia:
1. Baltag, S. Ghidul dirigintelui. Clasa a III-a. Chişinău: Ed. Cartier, 2010. 108 p.
52
2. Callo, T. ş.a. Educaţia centrată pe elev. Ghid metodologic. Chişinău: „Print-Caro” SRL,
2010. 171 p.
3. Coroi, E. ş.a. Curriculum la dirigenţie. Clasele I – IV. Chişinău, 2007. 18 p.
4. Dandara, O. (coord.) Pedagogie. Suport de curs. Chişinău: CEP USM, 2010. 216 p.
5. Guţu, V. (coord.) Psihopedagogia centrată pe copil. Chişinău: CEP USM, 2008. 175 p.
Educaţia incluzivă:
1. Bodorin, Cornelia. ş.a. Educaţie incluzivă. Unitate de curs. Chişinău: Cetatea de sus, 2012,
100 p. ISBN 978-9975-4367-3-1.
2. Bulat, Galina, RUSSU, Nadia. Suportul educaţional. Asistenţa copiilor cu cerinţe
educaţionale speciale. Ch: Bons Offices, 2015, 152 p.ISBN 978-9975-80-916-0.
3. Efdodi, Agnesa. Planul educaţional individualizat. Chişinău: Cetatea de Sus, 2012, 56 p.
ISBN 978-9975-4367-4-8.
4. Gherguţ, A. Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe educative speciale. Strategii diferenţiate
şi incluziune în educaţie. Iaşi: Polirom, 256 p. 2006. ISBN: 973-46-0397-3.
5. Pereteatcu Maria., Zorilo Larisa. Educaţia incluzivă în şcoală. Suport didactic pentru
coordonatorii educaţiei incluzive Chişinău: Institutul de Formare continuă, 2011, 202 p.
ISBN 978-9975-4168-8-7.
Evaluarea în învățământ:
1. Cabac, V. Pâslaru, V. Evaluarea în învăţămînt. Orientări conceptuale. Chişinău, 2002.
2. Cosovan, O. Evaluarea în cheia dezvoltării gîndirii critice. Chişinău, 2005.
3. Cucoş, C. Pedagogie.- Iaşi: Polirom, 2006.
4. Cucoş, C. Teoria şi metodologia evaluării. Iaşi, 2008.
5. Lisievici, P. Evaluarea în învăţământ. Teorie, practică, instrumente. Editura: Aramis.
Bucureşti, 2002.
6. Manolescu, M. Teoria și metodologia evaluării. București, 2010.
7. Stoica, A. Evaluarea rezultatelor şcolare. Chişinău, 2001.
53
Anexa 4. Foaia de parcurs, USARB
Acţiuni de implementare Responsabil Termen de
implementare
Resurse
1. Mobilitatea cadrelor academice V. Prițcan Noiembrie
2016 -
februarie 2018
RF: în limitele
bugetului
aprobat
RU: Serviciul
relaţii externe,
cadrele
academice,
Universităţile
partenere
2. Evaluarea necesităţilori de formare a
cadrelor didactice universitare în
domeniul PBL
N. Gașițoi
V. Prițcan
M. Spatari
I.Odinokaia
Ianuarie-martie
2018
RF: în limitele
bugetului
aprobat
RU: decani,
şefi
departament,
cadre didactice
3. Elaborarea design-ului Training -ului
Învăţarea bazată pe PBL
V. Prițcan Martie 2018 Resurse
bibliografice și
electronice
disponibile
4. Constituirea Grupului de lucru şi
desemnarea persoanei responsabile
pentru elaborarea/modificarea
programului de studii
N. Gașițoi
V. Prițcan
M. Spatari
I.Odinokaia
Martie 2018 RU: cadre
academice
5. Evaluarea aşteptărilor cadrelor
didactice referitoare la competenţele
de urmat de către program
N. Gașițoi
V. Prițcan
M. Spatari
I.Odinokaia
Martie-aprilie
2018
Cadre didactice
6. Analiza programelor similare
naţionale, europene şi internaţionale
N. Gașițoi
V. Prițcan
M. Spatari
Martie-aprilie
2018
RF: în limitele
bugetului
aprobat
RU: cadrele
academice
7. Evaluarea resurselor necesare şi
existente
N. Gașițoi
V. Prițcan
Februarie 2018 RU: cadrele
academice
8. Elaborarea programului. Discuţia în
cadrul Grupului de Lucru
V. Prițcan Aprilie-mai
2018
RU: cadrele
academice
9. Formarea personalului academic în
domeniul PBL
V. Prițcan
N. Gașițoi
Pe parcursul
perioadei
RF: în limitele
bugetului
aprobat
54
RU: DMC,
DTI, BȘ,
cadrele
academice care
asigură
predarea la
programul de
studii AP
10. Elaborarea documentelor educaţionale:
curriculum pe discipline (programe
analitice), ghiduri, studii de caz,
evaluării etc.
N. Gașițoi
V. Prițcan
Profesorii
implicaţi
Februarie-iunie
2018
RF: în limitele
bugetului
aprobat
RU: DMC,
DTI, BȘ,
cadrele
academice care
asigură
predarea la
programul de
studii AP
11. Campania de promovare a
programului:
- elaborarea pliantelor publicitare;
- vizite în licee;
- site-ul USARB;
- emisiuni radio.
Responsabil
de program
Februarie-
septembrie
2018
RF: în limitele
bugetului
aprobat
RU: DMC,
DTI, BȘ,
cadrele
academice care
asigură
predarea la
programul de
studii AP,
Autoguvernarea
studențească
12. Pregătirea a două săli de studii pentru
lucru în echipă
N. Gașițoi
V. Prițcan
M. Spatari,
V.
Zelenețcki
Iulie 2017 -
august 2018
RF: în limitele
bugetului
aprobat
RU: Serviciul
tehnic, DTI,
serviciul
administrativ
gospodăresc.
13. Iniţierea Programului Pilot V. Prițcan 1 septembrie
2018