COLEGIUL TEHNIC GRIGORE COBALCESCU MOINESTI

PROFIL:SERVICIICALIFICARE:TRHNICIAN IN TURISM

PROIECT PENTRU OBTINEREA CERTIFICATULUI DE ASTETARE

PROFESIONALA

COORDONATOR: CANDIDAT:PROF.ANA SALARU BALANEL

IULIAN

MOINESTI 2015

Capitolul I. LOCALIZAREA ŞI CARACTERIZARE A MUNICIPIULUI BUCURESTI……..5

1.1. Aşezare geografica………………………………………………………..….…..51.2. Căi de acces………………………………………………………………..…......5

Capitolul II. PREZENTAREA POTENŢIALULUI TURISTIC AL MUNICIPIULUI BUCUREŞTI……………………………………….…….…...8

2.1. Resurse turistice naturale……………………………………………..……..….82.2. Resurse turistice antropic ...…………………………………………..…….…..92.3. Principalele trasee turistice……………………………………………..….…..152.4. Forme de turism practicate……………………………………………..….…..15

Capitolul III. ANALIZA BAZEI TEHNICO – MATERIALE ŞI A OFERTEI SERVICII………………………………………………………........….16

3.1. Unităţi de cazare...………………………………………………………..……...…163.2. Unităţi de alimentaţie………………………………………………………....…....183.3 Instalaţii de agreement………………………………………………….…..….......19 3.4. Instalaţii de tratament …………………………………………………..……........19

Capitolul IV. PROPUNERI DE VALORIFICARE…………………………….……20

BIBLIOGRAFIE

2

ARGUMENT

În general, formarea/perceperea imaginii unui oraş este un proces de durată/complex, ce presupune un set de alte imagini/percepţii, şi anume o percepţie a priori (o „construcţie mentală în spaţiul cunoaşterii” a unui individ, fără ca acesta să viziteze „fizic” acel loc), o percepţie in situ (la sosirea în destinaţia respectivă, în momentul „experimentării” acelui loc) şi o percepţie a posteriori – după „consumarea experienţei” elementelor specifice locului vizitat (Di Marino, 2008, p. 4). Percepţia a priori a unui oraş se formează din diferite unghiuri (geograficteritorial, urban-economic, demografic, cultural etc.) specifice poziţiei, moralei, culturii sau personalităţii lui, aşa cum a fost cazul, încă din antichitate, a unor oraşe-metropolă (Babilon, Ierusalim, Atena, Roma etc.), „a căror simplă evocare trezea interes, stârnea curiozităţi celor care niciodată nu au fost acolo”. De-a lungul timpului însă, din cauza transformărilor suferite, şi imaginea lor, evident, a suferit modificări. Unele dintre ele, de regulă acelea care „îşi văd viitorul în turism”, lucrează permanent la „redeşteptarea trecutului care a lăsat asupra tuturor o anumită amprentă şi un anumit caracter” (prelucrat după Dragićević-Šešić, Stoicović, 2002, pp. 60-65). Chiar dacă acest trecut nu a fost presărat doar cu… frumuseţe şi glorie!... Parte integrantă a marketingului urban, în cazul în care se doreşte ca acel oraş (loc) să devină o destinaţie turistică de succes, marketingului destinaţiei îi revine un loc central, punctul de plecare constituindu-l chiar inventarierea „zestrei turistice” (o componentă importantă fiind însăşi zestrea culturală) a lui şi apoi perceperea acesteia de către diferite segmente de piaţă, începând chiar cu beneficiarii direcţi – locuitorii lui (permanenţi sau/şi ocazionali).

Bucureşti este capitala României şi, în acelaşi timp, cel mai mare oraş, centru industrial şi comercial al ţării. Populaţia de 1.944.367 de locuitori (est. 1 ianuarie 2009) face ca Bucureştiul să fie al şaselea oraş ca populaţie din Uniunea Europeană. În fapt, însă, Bucureştiul adună zilnic peste trei milioane de oameni, iar specialiştii prognozează că, în următorii cinci ani, totalul va depăşi patru milioane. La acestea se adaugă faptul că localităţile din preajma oraşului, care vor face parte din viitoarea Zonă Metropolitană, însumează populaţie de aproximativ 430.000 de locuitori.

Prima menţiune a localităţii apare în 1459. În 1862 devine capitala României. De atunci suferă schimbări continue, fiind centrul scenei artistice, culturale şi mass-media. Între cele două războaie mondiale, arhitectura elegantă şi elita bucureşteană i-au adus porecla „Micul Paris”. În prezent, capitala are acelaşi nivel administrativ ca şi un judeţ şi este împărţită în şase sectoare.

Legenda spune că Bucureştiul a fost fondat de un oier pe nume Bucur. Conform altei variante mai probabile, Bucureşti a fost întemeiat de către Mircea cel Bătrân la sfârşit de secol XIV

.Pe malurile Dambivita şi ale Colentinei este atestată cultura paleolitică şi neolitică. Până în 1800 î. Hr. apar anumite dovezi ale unor comunităţi în zonele Dudeşti, Lacul Tei şi Bucureştii-Noi de astăzi. Săpăturile arheologice arată trecerea acestei zone printr-un proces de dezvoltare din epoca bronzului şi până în anul 100 î. Hr., în timpul căruia zonele Herăstrău, Radu Vodă, Lacul Tei, Pantelimon, dealul Mihai Vodă, Popeşti-Leordeni şi Popeşti-Novaci sunt populate de indo-europeni (mai precis geto-daci). Primele locuinţe după retragerea aureliană din 273 d. Hr. sunt atestate în secolele III - XIII, până în Evul Mediu.

Aşezarea este atestată documentar la 20 septembrie 1459 într-un act emis de Vlad Ţepeş, domn al Ţării Româneşti, prin care se întăreşte o moşie unor boieri. Cetatea Dâmboviţei, cum mai apare în primii ani oraşul, avea rol strategic, urmând să supravegheze drumul ce mergea de la Târgşor la Giurgiu, în ultima aşezare aflându-se o garnizoană otomană. În scurt timp, Bucureştiul se afirmă, fiind ales la 14 octombrie 1465 de către Radu cel Frumos ca reşedinţă domnească. În anii 1558 - 1559, la Curtea Veche este construită Biserica Domnească, ctitorie a domnului Mircea Ciobanul, aceasta rămânând până astăzi cel mai vechi lăcaş de cult din oraş păstrat în forma sa iniţială.

În 1659, sub domnia lui Gheorghe Ghica, Bucureştiul devine capitala Ţării Româneşti,

3

moment în care se trece la modernizarea acestuia. Apar primele drumuri pavate cu piatră de râu (1661), se înfiinţează prima instituţie de învăţământ superior, Academia Domnească (1694) şi este construit Palatul Mogoşoaiei (Constantin Brâncoveanu, 1702), edificiu în care astăzi se află Muzeul de Artă Feudală Brâncovenească. În 1704, ia fiinţă la iniţiativa spătarului Mihai Cantacuzino Spitalul Colţea, care a fost avariat ulterior într-un incendiu şi un cutremur şi reconstruit în 1888. În scurt timp, Bucureştii se dezvoltă din punct de vedere economic; se remarcă creşterea numărului meşteşugarilor, ce formau mai multe bresle (ale croitorilor, cizmarilor, cavafilor, cojocarilor, pânzarilor, şalvaragiilor, zăbunarilor ş.a). Odată cu acestea continuă modernizarea oraşului. Sunt create primele manufacturi şi cişmele publice, iar populaţia se măreşte continuu prin aducerea de locuitori din întreaga Muntenie (catagrafiatul din 1798 indica 30.030 de locuitori, în timp ce cel din 1831 număra 10.000 de case şi 60.587 de locuitori).

Încet-încet apar o serie de instituţii de interes (Teatrul Naţional, Grădina Cişmigiu, Cimitirul Şerban Vodă, Societatea Academică din Bucureşti, Societatea Filarmonică din Bucureşti, Universitatea din Bucureşti, Gara de Nord, Grand Hotel du Boulevard, Ziarul Universul, cafenele, restaurante, Grădina Botanică din Bucureşti, Ateneul Român, Banca Naţională, cinematografe) şi inovaţii în materie de tehnologie şi cultură (iluminatul cu petrol lampant, prima linie de tramvai, iluminatul electric, primele linii telefonice).

Municipiul Bucureşti a fost până la instaurarea regimului comunist în România reşedinţa judeţului Ilfov (interbelic). În aceea perioadă era denumit "Micul Paris" datorită asemănării cu capitala franceză, dar şi-a pierdut farmecul în perioada comunismului. În ultimul timp dezvoltarea imobiliară a stârnit îngrijorare cu privire la soarta clădirilor de interes istoric din oraş, în special a acelora din centrul istoric.

Oraşul de azi Oraşul a crescut rapid, suprafaţa dublându-se după al doilea război mondial. A apărut de

timpuriu pe malul stâng al raului Dâmboviţa. În anul 1860 acest sătuleţ a fost înlocuit de o capitală eleganta cu arhitectură de inspiraţie franceza, din acest motiv fiind cunoscut drept Parisul din Balcani. Comuniştii plănuiau extinderea marilor bulevarde începute în secolul al 19-lea. De asemenea, au proiectat parcuri şi au înălţat construcţii masive -- multe dintre ele cu pronunţat stil sovietic -- ca de exemplu sediile partidului comunist şi clădirile gigantice care găzduiau lucrările guvernului. După al doilea război mondial s-au construit blocuri mari cu apartamente de tip utilitar fără nici un aspect distinctiv. Un număr de biserici istorice şi sinagogi au fost dărâmate, din ordinul preşedintelui dictator al României Nicolae Ceauşescu, pentru a-şi putea pune în aplicare planurile lui de construcţie.

În prezent, Bucureştiul a rămas centrul cultural şi economico-social al României, oferind o mare varietate de posibilităţi de cazare care include apartamente particulare, campusuri universitare, hoteluri şi hostale. Cele mai importante locuri sunt situate în centru - Piaţa Unirii, Piaţa Universităţii, Piaţa Romana cu împrejurimile, unde se afla şi centrul vieţii de noapte: baruri de zi şi de noapte, pub-uri, teatre, cinematografe

4

CAPITOLUL I.LOCALIZAREA ŞI CARACTERIZAREA

MUNICIPIULUI BUCUREŞTI

1.1. Aşezare geografică

Bucureştiul se află în sud-estul ţării, între Ploieşti la nord şi Giurgiu la sud. Oraşul se află în Câmpia Vlăsiei, care face parte din Câmpia Română. La est se află Bărăganul, în partea de vest Câmpia Găvanu Burdea, iar la sud este delimitat de Câmpia Burnazului.

Câmpia Bucureştiului, subunitate a Câmpiei Vlăsiei, se extinde în NE şi E până la Valea Pasărea, în SE şi S până la Câmpul Câlnăului şi Lunca Argeş-Sabar, în SV tot până la Lunca Argeş-Sabar, iar în NV până la Câmpia Titu. S-a format prin retragerea treptată a lacului cuaternar, ca urmare a mişcări de înălţare a Carpaţilor şi Subcarpaţilor şi a intenselor aluvionări. În Pleistocenul superior aluviunile au fost acoperite cu loess şi depozite loessoide, iar la începutul Holocenului depresiunea era complet exondată. În acest timp râurile îşi prelungesc cursurile şi îşi intensifică eroziunea liniară în pătura groasă de loess, fragmentând astfel câmpia. Câmpia Bucureştiului are altitudini cuprinse între 100-115 m, în partea nord-vestică, şi 50-60 m, în cea sud-estică, în lunca Dâmboviţei. Oraşul propriu-zis se desfăşoară între 58 m şi 90 m altitudine. Peste 50% din suprafaţa să se încadrează în intervalul hipsometric de 80-100 m, iar pantele nu depăşesc valoarea de 2o. Fragmentarea este mai accentuată în jumătatea estică, unde se ajunge la 1-1,5 km/km2. Relieful câmpiei este constituit dintr-o succesiune de câmpuri (interfluvii) şi văi (cu terase şi lunci) care se succed de la nord către sud: Câmpul Băneasa (sau Otopeni), situat la nord de Valea Colentinei, are altitudini de 90-95 m şi densitatea fragmentării mai mare în sectorul sudic, de 0,5-1 km/km2. La contactul cu versantul Văii Colentina, pantele pot depăşi 5o. Valea Colentinei este asimetrică (datorită versantului drept mai abrupt) şi puternic meandrată. La intrarea în Bucureşti are lăţimea de 0,5 km, iar la ieşire, de 1,5 km. În lungul ei apar două terase joase (de 2-3 m şi de 4-6 m) şi martori desprinşi din câmpuri sau din terase. Lunca este largă şi bine dezvoltată pe ambele maluri, însă din cauza lucrărilor de regularizare a fost acoperită de apele lacurilor de acumulare. Se mai păstrează doar câteva popine sub forma unor insule: Plumbuita, Ostrov, Dobroeşti şi Pantelimon. Câmpul Colentinei (sau Giuleşti-Floreasca), cuprins între râul omonim şi Dâmboviţa, acoperă circa 36% din teritoriul Municipiului, având o înclinare uşoară pe directă NV-SE (între 80 şi 60 m altitudine). Densitatea fragmentării are valori cuprinse între 0 şi 1 km/km2. Valea Dâmboviţei este săpată în loess, având malul drept mai abrupt şi înalt (aproximativ 10-15 m), iar cel stâng mai coborât (între 4-5 m în amonte şi 7-8 m în aval). Terasele sunt dezvolte, predominant, pe partea stângă a râului şi sunt în număr de patru. Până la amenajarea cursului, în luncă se găseau piscuri, popine, renii, grinduri, ostroave şi maluri abrupte. În prezent se mai păstrează o serie de piscuri (Uranus-Mihai Vodă) şi popine (Dealul Mitropoliei, Colina Radu Vodă, Movila Mare). Câmpul Cotroceni-Berceni (sau Cotroceni-Văcăreşti) se desfăşoară între Valea Dâmboviţei, la nord, şi de râul Şabăr, la sud. Scade în altitudine de la vest (90 m) spre est (60 m), predominând treptele hipsometrice de 70-80 m şi 80-90 m, iar densitatea fragmentării ajunge până la 0,5-1 km/km2 .

1.2. Căi de acces

Sistemul extensiv al transportului public din Bucureşti este cel mai mare din România. Este compus din sistemul de metrou de 71 km operat de către Metrorex şi reţeaua transportului de pe suprafaţă—autobuze (116 linii), troleibuze (20 de linii), tramvaie (25 de linii) şi metrou uşor—operată de către RATB. Adiţional, funcţionează şi reţeaua minibuzelor private. Există şi companii de taxi (10.000 de taxiuri licenţiate.

În Bucureşti exista următoarele căi de acces:

5

· Feroviare Bucureşti este nodul feroviar principal al companiei naţionale Căile Ferate Române. Cea

mai importantă staţie feroviară este Gara de Nord din care pleacă şi sosesc trenuri din diverse localităţi româneşti, precum şi din oraşe din ţări străine: Belgrad, Budapesta, Sofia, Viena, Praga, Moscova, Istanbul, Chişinău ş.a.m.d. Există şi alte gări: Basarab, Băneasa, Obor / Est, Progresul, Titan Sud şi Sud. Din oraş pornesc 8 magistrale feroviare: 300 (Bucureşti-Oradea), 500 (Bucureşti-Băcau-Suceava-Vereşti), 700 (Bucureşti—Brăila-Galaţi), 800 (Bucureşti-Constanţa), 900 (Bucureşti-Drobeta-Turnu Severin-Timişoara-Jimbolia), 901 (Bucureşti-Piteşti-Craiova), 902 (Bucureşti-Giurgiu) şi 903 (Bucureşti-Olteniţa).

· RutiereElementul de bază al reţelei străzilor urbane din Bucureşti sunt bulevardele de mare

circulaţie, care pleacă din centrul urban la suburbii. Axele principale (nord-sud, est-vest, nord-vest-sud-est) şi două inele (interior şi exterior) contribuie la reducerea aglomeraţiei din trafic. Străzile în municipiu sunt de obicei înţesate în timpul orelor de vârf din cauza creşterii numărului maşinilor în anii recenţi. În fiecare zi, peste un milion de vehicule circulă în interiorul oraşului. Aceasta a rezultat în apariţia gropilor, care acum sunt considerate ca fiind cea mai mare problemă de infrastructură a Bucureştiului.

Bucureşti este principalul nod al reţelei drumurilor naţionale române, fiind punctul de începere pentru două autostrăzi (A1 spre Piteşti şi A2 spre Cernavodă, iar autostrada planificată A3 de asemenea vă începe din Bucureşti) şi nouă drumuri naţionale (DN1 spre Oradea, DN1A spre Braşov, DN2 spre Suceava, DN3 spre Călăraşi, DN4 spre Olteniţa, DN5 spre Giurgiu, DN6 spre Timişoara şi Cenad, DN7 spre Nădlac şi DN71 spre Sinaia).

Transportul rutier în Bucureşti,se concentreza,totodată,sau pornesc spre diferite colţuri ale ţării 8 şosele naţionale modernizate,cu prelungire către ţările din N,E,S şi Centrul şi Vestul Europei.DN1 = BUCUREŞTI - PLOIEŞTI - BRAŞOV - SIBIU - ALBĂ IULIA - CLUJ NAPOCA - ORADEA - BORŞDN1A= BUCUREŞTI - PLOIEŞTI - BRASOV- SIBIU - DEVA - ARAD - NĂDLACDN2 = BUCUREŞTI - URZICENI - BUZĂU - FOCŞANI - BACĂU - SUCEAVA - ŞIRETDN3 = BUCUREŞTI - LEHLIU - CĂLĂRAŞI - OSTROV - CONSTANTĂ DN4 = BUCUREŞTI - OLTENIŢA DN5 = BUCUREŞTI - GIURGIU DN6 = BUCUTRESTI - ALEXANDRIA - CRAIOVA - DROBETA T. SEVERIN - TIMIŞOARA - JIMBOLIA DN7 = BUCUREŞTI - PITEŞTI - RÂMNICU VÂLCEA - SIBIU - DEVA - ARAD – NĂDLAC

Reţeaua căilor de comunicaţie din interiorul municipiului Bucureşti (alei,străzi,bulevarde,şosele)însumează o lungime totală de 1.874 km( 31 decembrie 1994) din care 851 km modernizate.Acestea sunt dispuse radiar,o mare parte a arterelor principale şi secundare întâlnindu-se în Piaţa Unirii sau Piaţa UniversităţiiTransportul urban de călători în Capitala se efectuează cu mijloace variate :tramvaie,autobuze,trolleibuze,autotaximetre,microbuze,metrou.

· AerieneTransportul aerian - municipiul Bucureşti este cel mai mare şi mai important centru al

transporturilor aeriene din România,traficul intern realizându-se prin intermediul aeroportului Bucureşti - Băneasa(inaugurat în 1920),aflat în N oraşului,pe şoseaua Bucureşti - Ploieşti,de pe pistele căruia decolează şi aterizează avioane către şi dinspre 15 oraşe ale ţării: Cluj-Napoca,Timişoara,Arad,Oradea,Baia Mare,Satu - Mare,Târgu – Mureş ,Caransebeş, Sibiu, Craiova, Suceava, Bacău, Iaşi, Tulcea şi Constantă.

Traficul internaţional de mărfuri şi persoane este asigurat numai de aeroportul Bucuresti- Otopeni(inaugurat la 8 aprilie 1970), aflat la 18 km N de centrul oraşului,pe şoseaua ce duce spre Ploieşti.

6

Henri Coandă este cel mai mare aeroport al României servind cinci milioane de pasageri în 2007 şi fiind centrul principal pentru operatorul naţional TAROM. De acolo pleacă şi sosesc zilnic zboruri din alte oraşe din România precum şi numeroase alte aeroporturi din Europa, America de Nord, Asia şi Africa. Aurel Vlaicu este folosit de către companii aeriene low-cost şi pentru a servi avioane charter.

· Transportul pe apă

În ciuda faptului că se situează pe malurile râului Dâmboviţa, fiindcă acest râu nu este navigabil, Bucureşti nu a funcţionat niciodată că port, rolul acesta fiind rezervat pentru alte oraşe, precum Constanţa şi Brăila. Totuşi, Canalul Dunăre-Bucureşti de lungime de 73 km, este în curs de construire şi va lega oraşul cu Dunărea şi Marea Neagră. Se aşteaptă ca acest canal să devină o componentă importantă a infrastructurii de transport orăşeneşti.

1.3. Nivelul de dezvoltare economico – socială

Bucureştiul are un statut special în ţară, fiind singurul oraş care nu aparţine nici unui judeţ. Totuşi, populaţia sa este mai numeroasă decât a oricărui judeţ.

Primăria administrează oraşul şi este condusă de un Primar General (actualmente Sorin Oprescu). Oraşul are o suprafaţă totală de 228 km², pe care se întind 6 sectoare administrative, fiecare conduse de o primărie proprie. Sectoarele sunt dispuse radial (şi numerotate în sensul acelor de ceasornic) astfel încât fiecare să aibă în administraţie o parte a centrului Bucureştiului. Primăria Generală este responsabilă cu utilităţile (apa, transportul, bulevardele principale), iar Primăriile sectoarelor au responsabilitatea contactului dintre cetăţeni şi consiliile locale, străzile secundare, parcuri, şcoli şi serviciile de salubrizare.

Împărţirea pe sectoare ( ian 2009)Sector Nr.

locuitori1 227.7172 357.3383 399.2314 300.3315 288.6906 371.060

Evoluţia demografică

7

Structură pe sexe a populaţi

Structură pe sexe

Masculin 913.880

Feminin 1030.487

Total 1.944.367

CAPITOLUL II.REZENTAREA POTENŢIALULUI TURISTIC AL MUNICIPIULUI BUCUREŞTI

2.1. Resurse turistice naturale

Aşezare geografică şi reliefulBucureştiul se află în sud-estul ţării, între Ploieşti la nord şi Giurgiu la sud. Oraşul se află

în Câmpia Vlăsiei, care face parte din Câmpia Română. La est se află Bărăganul, în partea de vest Câmpia Găvanu Burdea, iar la sud este delimitat de Câmpia Burnazului.

Câmpia Bucureştiului, subunitate a Câmpiei Vlăsiei, se extinde în NE şi E până la Valea Pasărea, în SE şi S până la Câmpul Câlnăului şi Lunca Argeş-Sabar, în SV tot până la Lunca Argeş-Sabar, iar în NV până la Câmpia Titu. S-a format prin retragerea treptată a lacului cuaternar, ca urmare a mişcări de înălţare a Carpaţilor şi Subcarpaţilor şi a intenselor aluvionări. În Pleistocenul superior aluviunile au fost acoperite cu loess şi depozite loessoide, iar la începutul Holocenului depresiunea era complet exondată. În acest timp râurile îşi prelungesc cursurile şi îşi intensifică eroziunea liniară în pătura groasă de loess, fragmentând astfel câmpia.

Câmpia Bucureştiului are altitudini cuprinse între 100-115 m, în partea nord-vestică, şi 50-60 m, în cea sud-estică, în lunca Dâmboviţei. Oraşul propriu-zis se desfăşoară între 58 m şi 90 m altitudine. Peste 50% din suprafaţa să se încadrează în intervalul hipsometric de 80-100 m, iar pantele nu depăşesc valoarea de 2o. Fragmentarea este mai accentuată în jumătatea estică, unde se ajunge la 1-1,5 km/km2.

Relieful câmpiei este constituit dintr-o succesiune de câmpuri (interfluvii) şi văi (cu terase şi lunci) care se succed de la nord către sud: Câmpul Băneasa (sau Otopeni), situat la nord de Valea Colentinei, are altitudini de 90-95 m şi densitatea fragmentării mai mare în sectorul sudic, de 0,5-1 km/km2. La contactul cu versantul Văii Colentina, pantele pot depăşi 50. Valea

8

Colentinei este asimetrică (datorită versantului drept mai abrupt) şi puternic meandrată. La intrarea în Bucureşti are lăţimea de 0,5 km, iar la ieşire, de 1,5 km. În lungul ei apar două terase joase (de 2-3 m şi de 4-6 m) şi martori desprinşi din câmpuri sau din terase. Lunca este largă şi bine dezvoltată pe ambele maluri, însă din cauza lucrărilor de regularizare a fost acoperită de apele lacurilor de acumulare. Se mai păstrează doar câteva popine sub forma unor insule: Plumbuita, Ostrov, Dobroeşti şi Pantelimon. Câmpul Colentinei (sau Giuleşti-Floreasca), cuprins între râul omonim şi Dâmboviţa, acoperă circa 36% din teritoriul Municipiului, având o înclinare uşoară pe directă NV-SE (între 80 şi 60 m altitudine). Densitatea fragmentării are valori cuprinse între 0 şi 1 km/km2. Valea Dâmboviţei este săpată în loess, având malul drept mai abrupt şi înalt (aproximativ 10-15 m), iar cel stâng mai coborât (între 4-5 m în amonte şi 7-8 m în aval).

Terasele sunt dezvolte, predominant, pe partea stângă a râului şi sunt în număr de patru. Până la amenajarea cursului, în luncă se găseau piscuri, popine, renii, grinduri, ostroave şi maluri abrupte. În prezent se mai păstrează o serie de piscuri (Uranus-Mihai Vodă) şi popine (Dealul Mitropoliei, Colina Radu Vodă, Movila Mare). Câmpul Cotroceni-Berceni (sau Cotroceni-Văcăreşti) se desfăşoară între Valea Dâmboviţei, la nord, şi de râul Şabăr, la sud. Scade în altitudine de la vest (90 m) spre est (60 m), predominând treptele hipsometrice de 70-80 m şi 80-90 m, iar densitatea fragmentării ajunge până la 0,5-1 km/km2.

Apele, flora şi faunăBucureştiul se află situat pe malurile râului Dâmboviţa, ce se varsă în Argeş, afluent al

Dunării. Mai multe lacuri se întind de-a lungul râului Colentina, în perimetrul oraşului, precum Lacul Herăstrău, Lacul Floreasca, Lacul Tei sau Lacul Colentina. Şi în centrul oraşului există un lac, în Parcul Cişmigiu. Acest lac, fostă baltă în vechiul oraş medieval, este înconjurat de Grădina Cişmigiu, inaugurată în 1847 după planurile arhitectului german Carl F. W. Meyer. Pe lângă Cişmigiu în Bucureşti mai există şi alte parcuri mari: Parcul Herăstrău (cu Muzeul Satului) şi Grădina Botanică (cea mai mare din România şi care cuprinde peste 10.000 de specii de plante inclusiv exotice), Parcul Tineretului,

Parcul Alexandru Ioan Cuza (cunoscut şi că Parcul Titan sau Parcul IOR), precum şi multe parcuri mai mici şi spaţii verzi amenajate de primăriile de sector. De remarcat este prezenţa nenumăraţilor maidanezi în parcurile şi pe străzile capitalei.

ClimaClima în capitală este specifică României, respectiv temperat-continentală. Sunt specifice

patru anotimpuri, iarnă, primăvară, vară şi toamnă. Iernile în Bucureşti sunt destul de blânde cu puţine zăpezi şi temperaturi relativ ridicate, în timp ce în ultimii ani verile sunt foarte calde, chiar caniculare (cu temperaturi foarte ridicate de până la 45 de grade la umbră) şi cu puţine precipitaţii. Aceasta face că diferenţele de temperatură iarnă - vară să fie de până la 60 de grade.

2.2. Resurse turistice antropice

ArhitecturăSubstanţa medievală a Bucureştiului a fost de-a lungul timpului grav afectată de distrugeri

şi incendii. În plus, oraşul a pierdut în mod tragic o serie de monumente, mai ales biserici, şi în decursul campaniei de "urbanism"] iniţiate în secolul trecut de Nicolae Ceauşescu. Din nucleul oraşului medieval de pe malurile Dâmboviţei s-au păstrat vestigiile Curţii Vechi (sec. XV - XVI) cu Biserica Domnească Bună Vestire, care datează probabil din vremea lui Mircea Ciobanul (1545-1554). Biserica are un plan triconc, naosul ei este evidenţiat printr-o turlă. Faţada trădează unele influenţe moldoveneşti, dar zidăria formată din asize de cărămidă alternând cu porţiuni acoperite de mortar, imitând piatra făţuită, aparţine deja formelor tipice arhitecturii Ţării Româneşti. Portalul vestic cu decoruri în stil baroc brâncovenesc a fost aşezat mai târziu, în 1715, în timpul scurtei domnii a lui Ştefan Cantacuzino. În proscomidiar s-au păstrat picturi murale din vremea edificării şi din 1714/15, iar restul bisericii adăposteşte picturi murale ale artiştilor academişti Constantin Lecca şi Mişu Popp, din 1852. Turla a fost înlocuită în 1914.

? Muzee

9

Muzeul Naţional de Artă al României - Calea Victoriei nr.49 - 53,tel: 021 - 313.30.30; 021 - 314.81.19.Program: mercuri-duminica: 11.00-19.00 (mai septembrie); mercuri-duminica:10.00 -18.00(octombrie-aprilie); luni şi marţi muzeul este închis.Muzeul Naţional de Artă al României are trei galerii de artă şi o istorie regală. Galeria de Artă Europeană, Galeria de Arta Veche Românească, Galeria de Artă Româneasca Modernă însumează opere expuse într-o manieră atractivă şi modernă, orice vizita fiind un mod agreabil şi instructiv de a petrece timpul.

Muzeul Colecţiilor de Artă - Calea Victoriei nr.111,deţine opere de o inestimabilă valoare artistică semnate de valoroşi artişti plastici romani şi străini.Muzeul Colecţiilor de Artă se afla într-o clădire istorică a Bucureştiului, Palatul Românit, construit în jurul anului l812. În prezent sunt expuse următoarele colecţii: Garabet Avachian, fraţii Beatrice şi Hrandt Avakian, Clară şi Anatol E. Baconsky, Marcu Beza – Hortensia şi Vasile G Beza, Céline Emilian, dr. Sandu Lieblich, dr. Mircea Petrescu şi prof. Artemiza Petrescu, dr. Sorin Schächter, Sica Alexandrescu, colecţia de artă comparata Alexandra şi Barbu Slatineanu, colecţia familiilor Dumitru şi Maria Ştefănescu - col. Gheorghe Preda, colecţia Josefina şi Eugen Taru, colecţia avocatului Hurmuz Aznavorian (donaţia Rodica Aznavorian Sfintescu şi Claudiu Sfintescu) colecţia Elena, Maria şi dr. Iosif N. Dona.Calea Victoriei, nr. 111, telefon:021 - 211 17 49

Muzeul Theodor Pallady.Muzeul deţine câteva remarcabile pânze ale marelui pictor roman Theodor Pallady, precum şi un lot de peste 800 de desene (peisaje, nuduri, portrete, interioare), reprezentative pentru perioada pariziană a lui Pallady. Acestea sunt expuse periodic în serii tematice.Printre cele 1270 de piese ale colecţiei soţilor Serafina şi Gheorghe Râuţ se afla lucrări de pictori francezi precum Lubin Baujin, Edmond Aman Jean, Carolus Duran, Camille Corot, sau olandezi, precum Jan van de Capelle, doua pânze de şcoală engleza, dar şi pictura româneasca de Paul Verona şi Jean Al. Steriadi; de asemenea, piese de artă decorativa, sculptura antică greco-romana, egipteană, indiana, khmera, dar şi sculptură renascentista italiana şi franceză.

Muzeul K. H. Zambaccian.În 1946, K. Zambaccian a donat statului casa şi colecţia sa de artă, în total 310 lucrări. O parte dintre ele au fost accesibile publicului încă din 1947, când a fost inaugurat muzeul. Colecţia se distinge în special prin calitatea deosebită a lucrărilor de artă româneasca. Acestea oferă o imagine sintetica a evoluţiei artei romaneşti, din a doua jumătate a secolului al XIX-lea până la mijlocul secolului următor. În patrimoniul muzeului se afla picturi semnate de Nicolae Grigorescu, Ioan Andreescu, Stefan Luchian, Jean Al. Steriadi, Gheorghe Petrascu, Nicolae Tonitza, Nicolae Darascu, Theodor Pallady, Iosif Iser, Corneliu Babă, Alexandru Ciucurencu, Horia Damian, Alexandru Padina, Ion Ţuculescu, precum şi lucrări de sculptură ale unor mari maeştri: Dimitrie Paciurea, Oscar Han, Corneliu Medrea, Ion Jalea, Constantin Brâncuşi.

Muzeul Naţional Cotroceni - Str.Geniului nr.1,în care sunt expuse colecţii de arta veche româneasca.

Muzeul de Istorie şi Artă al municipiului Bucureşti - Bd.I.C.Brătianu nr.2,este adăpostit în Palatul Sutu,cuprinzând circa 150.000 de exponate care înfăţişează istoria municipiului Bucureşti din cele mai vechi timpuri şi până în prezent.

Muzeul Satului - Sos.Kiseleff nr.28-30,înfiinţat în 1936,este un muzeu etnografic în aer liber,extins pe 10 ha, cuprinzând 272 de clădiri şi gospodarii ţărăneşti din toate zonele ţării.

Muzeul Naţional Geologic - Sos.Kiseleff nr.2,expune impresionante colecţii de flori de mână,mineralogie,paleontologie,zăcăminte etc.

Muzeul de Istorie Naturală "Grigore Antipa" - Sos.Kiseleff nr.1,cuprinde peste 300.000 de piese.

10

Muzeul Curtea Veche - Palatul Voievodal - Str.Iuliu Maniu nr.25-31,este un muzeu în aer liber care cuprinde ruinele primei reşedinţe voievodale a domnilor Ţării Romaneşti.

Muzeul Tehnic"Profesor inginer Dimitrie Leonida" - Str.Candiano Popescu nr.2Muzeul Ţăranul Roman - Sos.Kiseleff nr.3 ,cuprinde circa 90.000 de piese de artă

populară romanesca.Muzeul Căilor Ferate Romane - Calea Grivitei nr.193 ,expune în aer liber

locomotive,vagoane,iar în interior prezintă un telegraf Morse din 1869,fotografii,costume de ceferişti.

Muzeul Literaturii Romane - Str.Fundaţiei nr.4,poseda valoroase colecţii de manuscrise şi cărţi vechi.

Muzeul "Theodor Aman" - Str.C.A.Rosetti nr.8Muzeul memorial "Gheorghe M.Tattararescu - Str.Domniţa Anastasia nr.7? Biserici

Biserica Albă (Calea Victoriei nr.110),Biserica Antim (Str.Mitropolit Antim Ivireanu nr.29),Biserica Armeneasca (Bd.Carol I nr.43),Biserica Coltei (Bd.I.C.Brătianu nr.1),Biserica Curtea Veche (Str.Franceza nr.33),Biserica Italiana (Bd.Nicolae Bălcescu nr.nr.28),Biserica Cretulescu (Calea Victoriei 45 A),Biserica Stavropoleos (Str.Stavropoleos nr.4),Catedrala Patriarhala (Dealul Mitropoliei nr.21),Catedrala Sf.Iosif(Str.G-ral Berthelot nr.15),Biserica Luterana (Str.Luterana nr.2),Biserica Amzei (Biserica Amzei nr.2),Biserica Icoanei (Str.Icoanei nr.12),Biserica Boteanu (Str.Boteanu nr.8),Biserica Zlătari(Calea Victoriei 12 bis),Biserica Greaca (Bd.Pache Protopopescu nr.1-3),Biserica Silvestru (Str.Silvestru nr.36),Biserica Bucur(Str.Radu Voda nr.33),Biserica Domniţa Balasa ( Str.Sfinţii Apostoli nr.60),Biserica Elefterie (Str.Sfântul Elefterie nr.1),Biserica Caşin(Bd.Mărăşti nr.16),Biserica Sfinţii Apostoli (Str.Sfinţii Apostoli nr.1).

? Monumente de artă şi istorie Monumentul Aviatorilor - Bd.Aviatorilor ,Monumentul Eroului Necunoscut - Parcul

Carol,Monumentul Eroilor Francezi - Grădina Cişmigiu,Monumentul "Lupoaica Romei" - Piaţa Romana,Statuia ecvestra Mihai Viteazu - Piaţa Universităţii,Statuia Ion Eliade Rădulescu - Piaţa Universităţii,Statuia Gheorghe Lazăr - Piaţa Universităţii,Statuia Spiru Haret - Piaţa Universităţii,Statuia M.Kogălniceanu - Piaţa Universităţii,Statuia C.A.Rosetti - Piaţa C.A.Rosetti,Cimitirul Eroilor Revoluţiei - decembrie 1989 - Calea Şerban Voda.

? Monumente de arhitectura Academia Romana - Calea Victoriei nr.125,Arcul de Triumf - Piaţa Arcul de

Triumf,Ateneul Roman - Str.Franklin nr.1,Cercul Militar National - Str.Constantin Mille nr.1,Palatul CEC - Calea Victoriei nr.11,Hanul lui Manuc - Str.Franceza nr.62 - 64,Palatul Regal - Piaţa Revoluţiei,Palatul Parlamentului(Casa Poporului) - Calea 13 Septembrie nr.1,Restaurantul Caru cu bere - Str.Stavropoleos nr.3,Banca Naţională - Str.Doamnei nr. 8,Institutul de Arhitectura - Str.Academiei nr.18 - 20,Universitatea Bucureşti - Bd.Regina Elisabeta nr.2-4,Primăria Bucureşti - Bd.Regina Elisabeta nr.47,Palatul Cotroceni - Bd.Geniului nr.1,Opera Romana - Bd.Mihail Kogălniceanu nr.50,Academia Militară - Sos.Panduri nr.68 - 72,Foişorul de Foc - Bd.Ferdinand nr.33.

1.Casa Poporului său Palatul Parlamentului Este un edificiu de mari proporţii,extins pe o suprafaţă de 64.800 m2 - locul 2 în lume

după clădirea Pentagonului din Washigton).Construit între 1984 şi 1989 pe Dealul Uranus,după planurile unui colectiv de arhitecţi romani,coordonat de arhitecta Anca Petrescu,acest impozant edificiu are o formă dreptunghiulară,cu laturile de 270 m la faţada şi respectiv 240 m lateral,o înălţime de 84 de m şi o adâncime,sub cota zero,ce coboară până la 92 m.Suprafeţele celor 440 de birouri,ale zecilor de săli de conferinţe şi şedinţe(dintre care trei săli au între 1000 şi 1500 m2 fiecare,două săli cu peste 2000 m2 fiecare,două săli de şedinţe cu o capacitate de 1.200 de locuri şi respectiv 850 de locuri) însumează 265.000 m2.Din punct de vedere al volumului construit,Casa Poporului ocupa locul 3 în lume(cu 2,55 milioane metri

11

3)după clădirea de la Cape Canaveral(S.U.A.),în care se montează rachetele cosmice(cu 3,67 milioane metri3) şi după Piramida lui Quetzalcoatl(3,3 milioane metri 3)din Mexic.

2.Atheneul Roman Este una dintre cele mai reprezentative clădiri ale Capitalei,cu valoare de

simbol,construită între 1886 şi 1888 (inaugurarea a avut loc la 14/26 februarie 1888),după planurile arhitectului francez Albert Galleron,ajutat de de arhitectul roman Constantin Baicoianu,din iniţiativa unui grup de intelectuali,dornici să înzestreze Bucureştiul cu o sală încăpătoare,destinată manifestărilor muzicale de înaltă ţinută artistică.Fondurile au fost strânse prin subscripţie publica că răspuns la renumitul apel"daţi un leu pentru Atheneu".Atheneul Roman ,cu faţada în stil neoclasic şi cu o cupolă mare,de factură baroca,are aspectul unui templu ionic cu şase coloane frontale şi două laterale.Sala mare de concerte ,cu un diametru de 28,50 m şi o înălţime de 16 m,are o capacitate de 1.000 de locuri şi o bună acustica,fiind decorată cu o frescă în care sunt surprinse principalele momente din istoria României - operă a pictorului Costin Petrescu.

3.Casa "Capsa" Situată vizavi de Cercul Militar National,pe Calea Victoriei,colţ cu str.Edgar Quinet,este o

veche clădire(1852),modestă,cu un etaj,aparţinând ,iniţial,vornicului Slatineanu,şi care,din 1874,a intrat în posesia celebrului cofetar Grigore Capsa(fost elev al lui Boissier din Paris);acesta a transformat-o în cofetărie,cafenea,restaurant şi hotel,constituind, vreme îndelungată ,locul de întâlnire al unor personalităţi bucureştene(oameni politici,literaţi,ziarişti etc.)

4.Arcul de Triumf Primul arc de triumf a fost ridicat în graba ,în 1878,pentru parada trupelor întoarse din

războiul pentru independenţă.Deoarece era construit din materiale uşoare,s-a deteriorat după un timp.O nouă contructie provizorie a fost prilejuită de paradă din 1922 a trupelor romane participante la primul război mondial,pentru realizarea statului national unitar.Reconstruit din piatră ,în anii 1935-1936 ,după planurile arhitectului Petre Antonescu ,monumentul are o înfăţişare clasica,fiind împodobit cu sculpturi în piatră şi inscripţii realizate de Ion Jalea,Cornel Medrea şi ConstantinBaraschi.

5.Palatul Băncii NaţionaleCu faţada spre Lipscani,este o clădire vastă,de plan simetric şi plastica sobră,construită

între anii 1884(12 iulie) şi 1890 după planurile arhitecţilor francezi Albert Galleron şi Cassien Bernard,în stil neoclasic francez pe fostul han al lui Şerban Voda.Faţada clădirii,din stradă Lipscani,este evidenţiată de patru coloane corintice,iar pavilioanele de colţ sunt ornamentate cu câte patru coloane corintice în stil ionic,care au între ele o nişă în care se afla statuile alegorice reprezentând "Agricultura" şi "Justiţia",executate de către sculptorul Ion Georgescu,precum şi "Comerţul" şi "Industria" realizate de Stefan-Ionescu-Valbudea.

6.Statuia ecvestra a lui Mihai ViteazulSituată pe Bd.Mihail Kagalniceanu,vizavi de clădirea Universităţii,este primul monument

de aceasta factura dezvelit în capitală,în 1876.Opera realizată în bronz de sculptorul francez Albert Ernest Carriere de Belleuse,statuia ecvestra,înaltă de 2,5 m,îl înfăţişează pe voievodul Mihai Viteazu cu picioarele sprijinite în pinteni,ţinând în mâna dreaptă haturile calului,iar în mâna stângă sabia de luptă,înălţată uşor către spate,sugerând chemarea la atac a oştilor sale.Pe cap poarta celebra-i căciulă cu surguci,iar la şoldul stâng se afla teaca sabiei.Calul se afla într-o poziţie de mişcare,cu capul încordat în frâu,piciorul stâng din fata ridicat şi coada "fluturând".

7.Parcul Cişmigiu

12

Aflat în centrul Capitalei,mărginit de bulevardele Mihail Kogălniceanu(la S) şi Schitu Măgureanu(la V) şi de străzile Ştirbei Voda (la N) şi Brezoianu (la E),este cel mai vechi şi mai frumos parc din Bucureşti,extins pe 17 ha,pe locul în care se afla(începutul sec.19)o dumbravă cu un lac format din izvoarele naturale aflate la baza terasei dinspre strada Ştirbei Voda.Acest lac,înconjurat de trestii şi păpuriş,bogat în peşte la acea vreme,apare menţionat documentar,în timpul lui Matei Basarab,cu numele de "Balta lui Dura negrutatorul" şi avea o extindere mult mai mare.La 10 octombrie 1779,Alexandru Ipsilanti,domnul Ţării Romaneşti,a poruncit să se construiască două cişmele în Bucureşti pentru a avea apă potabilă,una dintre ele fiind făcută pe locul grădinii de azi,înspre strada Ştirbei Voda.În apropierea acestei cişmele şi-a construit casa Dumitru suiulgi-basa,numit de către oameni"marele cişmigiu"(deoarece era şeful lucrărilor de supraveghere a curgerii apelor şi mai mare peste cişmele),de la care provine şi numele parcului inaugurat în mod oficial în 1854.

8.Parcul Herăstrău ( 187 ha)Situat pe ambele maluri ale lacului Herăstrău,între Bd-ul Aviatorilor,Bd-ul

C.Prezan,Sos.Kiseleff,Sos.Bucureşti - Ploieşti,Sos.Băneasa şi Sos.Nordului,este unul dintre cele mai frumoase parcuri din Bucureşti,amenajat în perioada 1936-1939 cu ocazia expoziţiei"Luna Bucureştilor".În incinta parcului se afla Muzeul Satului,un parc de distracţii pentru copii,Palatul"Elisabeta",debarcader pentru vaporaşe şi bărci,terenuri şi baze sportive,"ExpoFlora" ,restaurante şi numeroase busturi(Mihai Eminescu,I.L.Caragiale s.a.).

Lăcaşe de cult şi monumente dispărute· Biserica Sf. Nicolae-Sârbi, începutul secolului al XVI-lea, demolată în 1985.· Biserica Crângaş i (1564) şi cimitirul adiacent, distruse în 1986 pentru a face loc Lacului

Morii.· Biserica Alba-Postăvari (1568), cu picturi murale de Anton Serafim, demolată în martie

1984.· Biserica Sf. Nicolae-Jitniţă (1590) din Calea Văcăreşti, demolată în iulie 1986.· Clădirea Mănăstirii Mihai Vodă, 1591, demolată în 1984.· Biserica Spirea Vech e , secolul al XVI-lea, reînnoită în secolul al XVIII-lea, demolată în

aprilie 1984.· Biserica Enei (1611), avariată de o macara în timpul lucrărilor de reconstrucţie după

cutremurul din 1977 şi demolată în primăvara aceluiaşi an. Acest lăcaş de cult cu un ansamblu important de pictură murală a fost prima victimă a demolărilor regimului ceauşist.

· Biserica Sf. Vineri-Hereasca din secolul al XVII-lea, demolată în iunie 1987, doar la câţiva ani după renovare. Biserica era împodobită cu picturi de Dumitru Belizarie.

· Biserica Sf. Spiridon-Vechi din secolul al XVII-lea, demolată în iulie 1987. În timpul demolării a fost furată icoana dăruită bisericii de către Patriarhul Silvestru al Antiohiei la 1748.

· Mănăstirea Cotrocen i din 1679, cu biserica din 1598, demolată în 1985.· Biserica Olteni, ctitorită în 1696, demolată în iunie 1987. În 1821, în timpul luptelor

dintre eterişti şi otomani, biserica servise arnăuţilor drept loc de rezistenţă şi fusese avariată de bombardamente. Între 1863 şi 1865 biserica fusese restaurată în stil neogotic[17]. Picturile murale executate de Gheorghe Tattarescu au fost parţial distruse, parţial furate în timpul demolării.

· Aripile de nord şi de est ale Mănăstirii Antim (1713-1715), demolate în 1984.· Mănăstirea Văcăreşti (1716-1722), cea mai însemnată mănăstire din Bucureşti,

demolată între 1984 şi 1987. Dintr-o suprafaţă de cca 2.500 m² de frescă datând din timpul edificării au putut fi salvaţi de către prof. Dan Mohanu şi studenţii săi de la Institutul de Arte Plastice Nicolae Grigorescu doar cca 140 m²[18]. Pictură murală care împodobea paraclisul locului de închinare a voievodului a fost aproape complet distrusă, cu excepţia unor fragmente cu icoane sau scene biblice care au fost probabil furate de muncitorii şantierului de demolare.

· Biserica Bradu Staicu, 1726, restaurată în 1875 de arhitectul Al. Freiwald, demolată în

13

octombrie 1987. Odată cu biserica a dispărut pilonul mesei altarului, considerat a fi mai vechi decât biserica.

· Biserica Mănăstirii Pantelimon, 1750, demolată în 1986.· Casa boierească a lui Dinicu Golescu (1777-1830), devenită ulterior reşedinţă

domnească şi completată sub Carol I, între 1882 şi 1885, cu un corp proiectat de către Paul Gottereau, a fost distrusă în 1927 de un incendiu şi înlocuită cu Palatul Regal, ridicat între 1932 şi 1937.

· Biserica Izvor, 1785, demolată în 1984.· Biserica Sf. Troiţă-Izvor, 1804, descrisă de Barbu Ştefănescu Delavrancea în nuvelă

Hagi-Tudose, demolată în octombrie 1987. Odată cu demolarea au dispărut numeroase obiecte de cult.

· Teatrul Naţional, ridicat între 1846 şi 1852 după planurile arhitectului Joseph Heft, demolat după avariile suferite din cauza bombelor germane din august 1944.

· Clădirile de la sfârşitul secolului al XIX-lea de pe Calea Mogoşoaiei.· Două corpuri de clădire şi capela Institutului Medico-Legal "Prof. Mina Minovici"

din 1892, demolate în 1985. Capelă din incinta instituţiei fusese o operă a arhitectului Paul Petricu. Mare parte din inventarul ei s-a pierdut în timpul demolării: lambriurile şi stranele din stejar sculptat, mozaicul de deasupra intrării, pictura din absida altarului şi vitraliile executate în Franţa la începutul secolului al XX-lea.

· Vilele şi blocurile ridicate în perioada interbelică pe Splaiul Independenţei , demolate între 1984 şi 1987.

· Biserica Gherghiceanu, 1939, demolată în 1984.· Biserica Crângaşi 2, 1943, demolată în 1982.· Biserica Mărgeanului, 1946, demolată în 1981.· Biserica Doamna Oltea, 1947, demolată în 1986. Vechi hanuriPrin arhitectură şi mărimea lor, hanurile bucureştene reprezentau o atracţie pentru călătorii

care vizitau Bucureştii. Câteva din hanurile remarcabile prin arhitectura lor:· Hanul Constantin Vodă· Hanul Manuc· Hanul cu Tei· Hanul Bazaca· Hanul Galben

Educaţie:Lista universităţilor din Bucureşti:

· Universităţi de stat: Universitatea din Bucureşti Academia de Studii Economice Universitatea Politehnica Bucureşti Universitatea Tehnică de Construcţii din Bucureşti Universitatea Naţională de Arte Bucureşti Universitatea Naţională de Muzică din Bucureşti Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative Universitatea de Medicină şi Farmacie Carol Davila din Bucureşti Universitatea de Ştiinţe Agronomice şi Medicină Veterinară din Bucureşti Universitatea de Arhitectură şi Urbanism Ion Mincu

Universităţi particulare: Universitatea Creştină Dimitrie Cantemir Universitatea Româno-Americană

14

Universitatea Spiru Haret Universitatea Nicolae Titulescu Universitatea Hyperion Universitatea Artifex Universitatea Ecologică Universitatea Titu Maiorescu Universitatea Athenaeum Universitatea Bioterra

2.3. Principalele trasee turistice în zonă

Printre principalele trasee turistice în Municipiul Bucureşti se pot enumera următoarele:· Traseul AArcul de triumf – Palatul Cantacuzino – Ateneul Roman – Palatul Regal – Cercul Militar –

Muzeul Băncii Naţionale Romane – Palatul CEC – Caru’ cu Bere – Palatul Parlamentului.· Traseul B Muzeul Satului – Lupa Capitolina – Teatrul National Bucureşti – Palatul Sutu – Templul

Coral – Curtea Veche(Palatul Voievodal) – Palatul Patriarhiei.· Traseul C Palatul Cotroceni şi Muzeul Naţional Cotroceni – Facultatea de Medicină – Opera Romana

şi Muzeul Operei Romane – Primăria Municipiul Bucureşti – Statuia Voievodului Mihai Viteazul – Teatrul National Bucureşti – Ministerul Agriculturii templul Elen – Foişorul de foc-Muzeul Naţional al Pompierilor.

· Traseul DPalatul Cotroceni şi Muzeul Palatului Cotroceni – Palatul Kretzulescu – Foişorul de foc-

Muzeul Teatrului Naţional al Pompierilor.

2.4 Forme de turism practicate

Prin funcţiile sale complexe,prin poziţia în cadrul ţării şi prin numeroasele obiective cu valoare istorică, arhitectonica şi de altă natură, Bucureştiul reprezintă unul dintre principalele centre turistice ale României. Capitala dispune de o apreciabilă baza materială, în continuă extindere, ce cuprinde aproximativ 100 de hoteluri, câteva hosteluri şi apartamente în regim hotelier, nenumărate locuri de divertisment şi de practicare a sporturilor, restaurante, cazinouri, discoteci, baruri de zi şi de noapte etc.

Activitatea turistică din Bucureşti şi din întreaga ţară este coordonata de către Ministerul Turismului şi susţinută de mai multe societăţi de turism.

Printre principalele forme de turism practicate se distinge turismul cultural – istoric, mai ales datorită valorii istorice şi arhitecturale ale Bucureştiului. Acest Municipiu reprezintă o oază de monumente culturale printre care muzee, monumente istorice, arhitecturale, instituţii de învăţământ. În Bucureşti îşi au sediul Parlamentul (Palatul Parlamentului sau Casa Poporului), Guvernul şi Preşedinţia României, precum şi numeroase instituţii de cultură: Academia Română (fondată în 1866), peste 60 de institute de cercetare, Universitatea, Institutul Politehnic, Institutul de Medicină, alte numeroase institute de învăţământ superior, mari biblioteci (Biblioteca Academiei, fondată în 1867, circa 8 milioane volume; Biblioteca Naţională, fondată în 1955, 7 milioane volume; Biblioteca Centrală Universitară, fondată în 1896, 2 milioane volume, incendiată în timpul Revoluţiei din 1989), ş.a.m.d.

O altă formă de turism practicata este cea de agreement şi relaxare. În Bucureşti se afla numeroase locuri de agreement cum ar fi parcurile, grădinile, teatrele, cinematografe, şi echipele sportive.

Parcurile mai importante din oraş sunt: Parcul Herăstrău (187 ha), Parcul Cişmigiu (13 ha), inaugurat în anul 1860, Parcul Tineretului (200 ha) şi Parcul Carol (36 ha), inugurat în

15

1906. Grădini precum Gradina Zologica şi Grădina Botanică(18 ha)Echipe sportive:? Fotbal: FC Steaua, FC Dinamo, FC Rapid, Progresul Bucureşti, Juventus

Bucureşti, Sportul Studenţesc? Rugby: RC Steaua, RC Dinamo, RC Aurel Vlaicu, RC Olimpia? Baschet: Asociaţia Baschet Club Steaua, C.S. Rapid Bucureşti, C.S. Dinamo

Bucureşti, ? Handbal: Steaua HC, Dinamo BaumitBucureştiul adăposteşte numeroare biserici şi câteva manăstiri cea ce face posibilă

existenţa turismului religios. De asemenea, fiind capitala României, Bucureştiul este şi un centru economic foarte dezvoltat în cadrul ţării în care turismul de afaceri nu poate lipsi

CAPITOLUL III.ANALIZA BAZEI TEHNICO – MATERIALE ŞI A OFERTEI DE SERVICII

3.1. Unităţi de cazare

Evoluţia numărului de unităţi de cazare turistica în perioada 1990 – 2006 -

număr unităţi -Anii 19

9019

9520

0020

0120

0220

0320

0420

0520

05Hotelu

ri41 33 33 33 34 43 54 58 68

Campinguri

1 1 - - - - - - -

Pensiuni turistice urbane

- 12 18 328

30 23 24 26 28

Vile turisti

ce

- - - - 1 1 - 2 2

Hosteluri

- - - - 4 4 5 3 3

Total 42 46 51 65 70 71 83 90 102

* inclusiv hosteluriSursa: Anuarul statistic al Municipiului Bucureşti, INSSE, Bucureşti, 2007

Capacitatea şi activitatea de cazare turistica în perioada 1994 – 2007

Anii Capacitate de cazare existenta

(locuri)

Sosiri în structurile de cazare ( mii )

Înnoptări( mii )

Indici de utilizare neta a capacităţii în funcţiune ( % )

1994 7453 782,9 - -

1995 7324 711,0 - -

1996 7867 591,0 1234,9 41,7

16

1997 7429 577,5 1249,1 46,8

1998 7822 532,1 1106,2 39,5

1999 8265 508,9 1021,6 37,7

2000 7422 481,7 955,.7 37,2

2001 7991 471,1 946,7 33,6

2002 8874 521,7 1013,1 33,5

2003 8639 540,4 1122,8 37,7

2004 9903 652,7 1270,4 37,1

2005 9648 739,0 1366,0 39,5

2006 11196 815,8 1540,6 39,0

2007 - 908,9 1866,2 43,1

Sursa: Anuarul Statistic al Municipiului Bucureşti, INSSE, Bucureşti, 2008

Evoluţia numărului de turişti cazaţi în unităţi de cazare turistică

0

100

200

300

400

500

600

700

800

900

1995 1997 1999 2001 2003 2005

3.2. Unităţi de alimentaţieAcestea se referă la facilităţile de alimentaţie şi ‘catering’ pentru servirea mesei turiştilor

pe durata sejurului lor temporar la destinaţiile turistice. Tot aici sunt incluse şi facilităţile oferite de unităţile de alimentaţie, altele decât cele destinate stricto – senso hranei turiştilor: berarii, cafenele, baruri de zi, de noapte, cofetarii, patiserii, simigerii, etc.

Dintre aceste unităţi se număra restaurantele, cramele, fast-food – urile, pizzeriile, braseriile, barurile, cofetăriile, patiseriile, s.a.

Cele mai importante unităţi de alimentaţie sunt restaurantele. Restaurantul este local public care îmbina activitatea de producţie cu cea de aervire, punând la dispoziţie clienţilor o gamă diversificata de preparate culinare, produse de cofetărie – patiserie, băuturi şi unele produse pentru consumatori.

Cele mai importante restaurante din Bucureşti sunt:

? Adagio Restaurant – strada Ştirbei Voda nr. 5

17

Este un restaurant cu specific internaţional cu o atmosferă romantică şi intimă.

? Hard Rock Café – Kiseleff, nr. 32 C, parcul HerăstrăuEste un local cu specific american.

? Carul cu Bere – strada Stavropolos, nr. 5. LipscaniEste un local cu specific tradiţional. Aici puteţi savura deliciosele mâncăruri tradiţionale

ţărăneşti şi pastorale începând de la tradiţionala mămăliga cu brânză şi smântâna şi până la cale mai sophisticate preparate. Ţuica, vinul de casă sau cele mai fine băuturi fac deliciul unei mese savuroase întregite de atmosfera muzicii populare sin u în cele din urmă în acompanierea unei berii bune, de calitate.

? La Pechea – strada Doamnei, nr. 9, LipscaniEste un restaurant cu specific international.Restaurantul cu specific este o unitate de alimentaţie pentru recreere şi divertisment, care,

prin dotare, profil, ţinuta angajaţilor, momente recreative şi structura sortimentala, trebuie să prezinte obiceiuri gastronomice locale sau naţionale, tradiţionale şi specifice diferitelor zone.

3.3. Instalaţii de agreementCuprind terenuri şi Săli de sport, stadioane, hipodromuri, piscine în aer liber sau acoperite

– încălzite, patinoare, săli de jocuri mecanice, popicarii, terenuri de tenis, parcuri de distracţie, terenuri de joacă pentru copii, cluburi, discoteci, care asigura turiştilor dar şi locatarilor variate posibilităţi de destindere, pentru petrecerea agreabilă a timpului liber, atât în calitatea de spectatori cât şi în calitate de participanţi active la diferite acţiuni.

Bucureşti, Capitala României este un oraş plin de viaţă, de lumină şi în permanenţă dezvoltare fiind un complex de instalaţii de agreement ca cele menţionate mai sus. Cele mai importante obiectivele turistice ale municipiului Bucureşti sunt: Casa Poporului ( Palatul Parlamentului ), Atheneul Roman,Arcul de Triumf, Palatul Băncii Naţionale, Statuia ecvestra a lui Mihai Viteazu, Teatrul National, Universitatea, Parcul Cişmigiu, Grădina Botanică, Parcul Herăstrău, Muzeul Satului, Muzeul Naţional de Artă a României, Muzeul Naţional de Istorie a României, Biserica Manăstirii Caşin.

3.4. Instalaţii de tratamentBucureşti nu este o staţiune balneo – climaterica, Montana sau de litoral pentru a avea

unităţi de tratament specifice. Însă, în cadrul capitalei României aceste instalaţii pot fi reprezentate de numeroasele spitale( stomatologice, ginecologice, oftalmologice, etc.), centre de înfrumuseţare, chirurgicale, saloane de bronzat, de gimnastică, sala şi fitness, saloane de masaj etc.

18

CAPITOLUL V. PROPUNERI DE VALORIFICARE A POTENŢIALULUI TURISTIC AL

MUNICIPIULUI BUCUREŞTI

Pentru că pe viitor turismul să înregistreze o creştere,în present nefiind valorificat suficient, se considera necesar să se propună o serie de măsuri de revigorare şi amplificare a activităţilor de turism, anliza impactului social – economic, precum şi consecinţele lor în present şi în perspective, prin elaborarea unei strategii care vizează o serie de obiective de dezvoltare, identificate pentru crearea unei adevărate industrii turistice care, se apreciază a avea efecte asupra mediului absolute benefice.

CA acţiuni generale de promovare a municipiului Bucaresti precum şi împrejurimile sale, în programul de dezvoltare se pot înscrie urmatorele:

a) Încadrarea obiectivelor turistice în planul de urbanism general al localităţilor cu respectarea de mediu în vigoare

b) Concesionari de terenuri şi obietive cu destinaţii turistica de către autorităţile publicec) Dezvoltarea infrastructurii şi a canalelor de canalizared) Înfiinţarea a cât mai multor centre de informaţii turistice în mediul urban şi rural, în

localităţile cu vocaţie turisticăe) Îmbunătăţirea obiactivelor turistice culturale şi istorice ( monumente, palate, conacuri,

muzee etc)f) Punerea în valoare a obiectivelor turistice naturale şi antropice prin realizarea de noi căi

de acces şi îmbunătăţirea celor existenteg) Acordarea de consultanţă pentru dezvoltarea turismului în municipiul Bucureşti

(turismul ecologic, cultural, etc)h) Informarea consiliilor locale cu privire la normele de clasificare a structurilor turistice

care să stea la baza eliberării autorizaţiilor de construcţie şi funcţionarei) Diversificarea ofertelor turistice pentru grupuri ţinta, oameni de faceri, politicieni, turişti

străinij) Asigurarea spaţiilor de parcare auto în condiţii de securitatek) Dezvoltarea unor spaţii horticole (producţia de flori şi răsaduri ), asigurarea unei oferte

generoase pentru înflorirea străzilor şi bulevardelor, prin diversificare şi nu prin tipizare, prin localizarea speciilor sin u prin generalizarea lor, urmandu – se valorificarea tradiţiilor locale

l) Dezvoltarea sectorului hipic, în toate sensurilem) Dezvoltarea sectorului sportive, aici incluzând toate categoriile de baza

sportive( stadioane, Săli de gimnastică, de dans, de înot, de scrimă etc.)Pentru promovarea produsuluii turistic pe aceste piate se recomanda următoarele acţiuni:a) Creşterea rolului Turismului Bucureştean în promovarea dinamică a activităţilor

turistice şi atragerea de noi membriib) Realizarea de materiale promoţionale noi pentru mass – media şi distribuirea acestorac) Participarea de târguri interne şi internaţionale de specialitate pe baza unor planificări

19

concreted) Eventuale colaborări ale Asociaţiei de Turism Bucureşti cu cât mai multe organizaţii de

domeniue) Implicarea studenţilor din facultăţile de profil în activităţile de promovare prin practica

de specialitatef) Realizarea unei publicaţii pentru mediatizarea traseeelor turistice marcateg) Realizarea unei publicaţii a legendelor şi miturilor specifce municipiuluih) Realizarea unei excursii tematice pentru educaţie ecologicăPromovarea turismului pe plan intern dar şi internaţional este un fapt benefic pentru a

atrage un număr cât mai mare de turişti din diferite medii. Pentru a face cât mai cunoscută oferta Bucureştiului, organizaţiile de promovare terbuie să apeleze la cât mai multe metode de promovare. Astfel pentru turiştii interni să elaboreze târguri, pliante, broşuri iar pentru turiştii internaţionali şi nu numai, website – uri deoarece aceştia pot avea un acces mai uşor la această formă de promovare datorită distanţei relative mari dintre aceştia şi ofertanţi.Trebuie realizate şi panouri publicitare pentru că oamenii să fie informaţi asupra obiectivelor de interes din zonă.

20

BIBLIOGRAFIE1.Claudiu Giuvăreanu. Terra-izvor de viaţă şi bogăţii. Editura didactică şi pedagogică, Bucureşti, 1982;2.Florina Bran, Tamara Simion, Pini Nistor. Ecoturism. Editura Economică, Bucureşti 2000;3.Florina Bran, M.Dinu, T.Simion, Economia turismului şi a mediului înconjurător, Editura Economică, Bucureşti 1998;4.G.Stănciulescu, N.Lupu, G.Ţigu, Dicţionar poliglot explicativ de termeni utilizaţi în turism, Editura All Educational, 1998;5.Ion Istrate, Florina Bran, Anca Gabriela Roşu, Economia turismului şi a mediului înconjurător, Editura Economic, Bucureşti,1996;6.Petre Baron, N.Neacşu, Economia turismului, Editura Expert, Bucureşti, 2003;7.R.Minciu, Economia turismului, Editura Uranus, Bucureşti, 20008.R.Minciu, P.Baron, N.Neacşu. Economia turismului, Universitatea Independentă D.Cantemir, Bucureşti,1993;9.O. Snak, P.Baron, N.Neacşu, Economia turismului, Editura Expert, Bucureşti, 2001;10. V.Neagu. Servicii şi turism,Editura Expert, Bucureşti, 2000

21