9
Progresul naşterii În perioada I se urmăresc: dinamica uterină dilataţia colului formarea pungii amniotice („punga apelor") şi ruperea membranelor mecanismul de naştere. Dinamica uterină poate fi supravegheată prin metode clinice şi paraclinice. Clinic, la inspecţia abdomenului se constată modificarea formei uterului în cursul contracţiilor. Palparea superficială este obligatorie şi aduce date importante: modificarea consistenţei uterului contractat, frecvenţa contracţiilor, durata şi intensitatea lor, revenirea uterului la starea de tonus bazal în intervalul dintre contracţii (tocometrie manuală). Aprecierea clinică a contracţiilor uterine trebuie efectuată repetat, de fiecare dată timp de 15-30 minute. Metode paraclinice: tocografia externă (înregistrarea contracţiilor uterine prin intermediul peretelui abdominal, cu ajutorul tocografului) tocografia internă (metodă invazivă dar mult mai fidelă, care apreciază variaţiile presiunii intraovulare prin intermediul unui cateter introdus transabdominal sau transcervical) cardiotocografia (prin care se apreciază BCF concomitent cu contracţiile uterine şi se pot stabili corelaţii între aceşti parametri) electrohisterografîa (studiază curenţii de acţiune ai fibrei miometriale în travaliu). Dilatarea colului va fi apreciată clinic prin examen vaginal cu valvele şi examen vaginal digital. Ambele examene se execută, desigur, respectând condiţiile de asepsie şi antisepsie (aseptizat regiunii vulvo-perineale, valve şi mănuşi sterilizate). Intervalul recomandabil pentru practicarea EVD în perioada I-a naşterii este de 2-3 ore (nu mai frecvent, pentru a evita riscul infecţios, mai ales dupâ ruperea membranelor).

Progresul naşterii

Embed Size (px)

DESCRIPTION

obstetrica

Citation preview

Progresul nateriin perioada I se urmresc:

dinamica uterin

dilataia colului

formarea pungii amniotice (punga apelor") i ruperea membranelor

mecanismul de natere.

Dinamica uterin poate fi supravegheat prin metode clinice i paraclinice.

Clinic, la inspecia abdomenului se constat modificarea formei uterului n cursul contraciilor. Palparea superficial este obligatorie i aduce date importante: modificarea consistenei uterului contractat, frecvena contraciilor, durata i intensitatea lor, revenirea uterului la starea de tonus bazal n intervalul dintre contracii (tocometrie manual). Aprecierea clinic a contraciilor uterine trebuie efectuat repetat, de fiecare dat timp de 15-30 minute.

Metode paraclinice:

tocografia extern (nregistrarea contraciilor uterine prin intermediul peretelui abdominal, cu ajutorul tocografului)

tocografia intern (metod invaziv dar mult mai fidel, care apreciaz variaiile presiunii intraovulare prin intermediul unui cateter introdus transabdominal sau transcervical)

cardiotocografia (prin care se apreciaz BCF concomitent cu contraciile uterine i se pot stabili corelaii ntre aceti parametri)

electrohisterografa (studiaz curenii de aciune ai fibrei miometriale n travaliu).

Dilatarea colului va fi apreciat clinic prin examen vaginal cu valvele i examen vaginal digital. Ambele examene se execut, desigur, respectnd condiiile de asepsie i antisepsie (aseptizat regiunii vulvo-perineale, valve i mnui sterilizate). Intervalul recomandabil pentru practicarea EVD n perioada I-a naterii este de 2-3 ore (nu mai frecvent, pentru a evita riscul infecios, mai ales dup ruperea membranelor).

Formarea pungii amniotice i ruperea membranelor se apreciaz prin aceleai mijloace clinice.

La plasarea valvelor vaginale se observ, n aria colului dilatat hernierea membranelor sub tensiune, att timp ct sunt intacte; EVD constat interpunerea pungii amniotice ntre degetele examinatorului i prezentaie.

Cnd membranele s-au rupt, EVV evideniaz prezena de lichid amniotic n vagin, notndu-se n mod particular culoarea acestuia, ce poate traduce stri patologice grave (diverse nuane de verde corelate cu stri variabile de suferin fetal, coloraia galben cu intensitate variabil ce traduce prezena bilirubinei, n cazul izo-imunizrii materno-fetale, culoarea brun-rocat asociat cu moartea intrauterin a ftului). Dac de la ruperea membranelor s-a scurs un interval de timp i evidenierea lichidului amniotic nu mai este posibil, prin EVD se poate constata contactul direct al degetelor examinatorului cu prezentaia; este util manevra de ncercare de mobilizare a craniului fetal, ocazie cu care lichidul amniotic restant se scurge pe lng prezentaie.

Membranele se rup spontan (datorit presiunii la care sunt supuse i modificrii razei de curbur) la dilataia colului de cca 6-7 cm. Dac fenomenul nu se produce spontan, membranele pot fi rupte artificial utiliznd un instrument special dirijat atent i protejat de degetele celui care execut manevra; se creeaz o bre, se retrage instrumentul, orificiul de ruptur a membranelor se lrgete digital pentru ca lichidul amniotic s se scurg lin, evitnd astfel accidentele evacuare.

Dup ruperea membranelor este obligatorie ascultarea BCF pentru a sesiza orice modificri ce pot traduce o patologie accidental de cordon i suferin fetal acut.

Mecanismul de natere. n cursul perioadei I din mecanismul de natere se consum urmtorii timpi: angajarea i coborrea parial, cu timpul complementar rotaia intern.

Urmrirea clinic a evoluiei prezentaiei se realizeaz prin palpare i EVD.

La declanarea travaliului extremitatea cefalic a ftului este deasupra strmtorii superioare i poate fi uor identificat la palparea in hipogastru, fiind mobil sau fixat.

Diagnosticul de prezentaie angajat se poate preciza astfel:

la palparea profund n hipogastru, craniul se identific cu dificultate, imobil; se palpeaz proeminena determinat de umrul anterior al ftului la o distan mai mic de 7 cm deasupra simfizei pubiene

la examenul vaginal digital prezentaia angajat nu se mai poate mobiliza; manevra Farabeuf: 2 degete introduse sub simfiza i dirijate spre vertebra S2 nu mai pot ptrunde ntre prezentaie i concavitatea sacrat.

Diagnosticul de prezentaie cobort:

la palparea profund n hipogastru, craniul fetal nu se mai poate identifica, se palpeaz umrul anterior deasupra simfizei pubiene

prezentaia ocup excavaia.

Aprecierea rotaiei interne:

focarul de ascultaie a BCF i modific sediul de intensitate maxim, apropiindu-se progresiv de linia median

prin EVD se constat c sutura sagital este orientat pe diametrul antero-posterior al strmtorii mijlocii i inferioare; direcia rotaiei se apreciaz prin constatarea poziiei micii fontanele (dac prezentaia s-a rotat anterior, mica fontanel se identific n apropierea simfizei pubiene; dac rotaia s-a realizat posterior, mica fontanel este aproape de vrful coccisului).

Coborrea i rotaia intrapelvin se termin cnd occiputul se gsete la marginea inferioar a simfizei pubiene i bosele parietale la nivelul tuberozitilor ischiatice.

Perioada aII-a a naterii (de expulzie a ftului) ncepe n momentul n care dilataia colului este complet i prezentaia este n contact cu planeul pelvi-perineal.

Durata acestei perioade este variabil: 5-10 minute la multipare, 15-30 minute pn la maxim 1 or la primipare. Prelungirea expulziei denot o anomalie a mecanismului de natere i trebuie s constituie un semnal de alarm.

Caracteristic este necesitatea imperioas pe care o resimte parturienta de a efectua eforturi expulzive.

n perioada a II-a se urmresc aceiai parametri: starea parturientei

starea ftului

progresul naterii.

Starea parturientei. Se apreciaz pulsul, tensiunea arterial, temperatura, frecvena respiraiilor, intensitatea durerii i comportamentul parturientei. Este deosebit de important colaborarea dintre medic i pacient.

Expulzia ftului va avea loc n sala de nateri, pe masa ginecologic (cel mai indicat) sau pe un pat special.

Parturienta se poziioneaz n decubit dorsal cu coapsele flectate pe abdomen i gambele flectate pe coapse.

Pentru combaterea durerii se poate utiliza una din metodele de analgezie obstetrical descrise anterior. Foarte util este metoda de anestezie local prin infiltraia perineului n H", descris de profesorul Aburci i preferat de coala ieean. Tehnica este uor de executat: dup aseptizarea regiunii perineale i vulvare, un ac lung, adaptat la o sering de 20 ml cu anestezic (novocain) se introduce iniial la jumtatea distanei ntre comisura vulvar posterioar i tuberozitatea ischiatic; se orienteaz acul n direcia labiei mari de aceeai parte, ctre orificiul inghinal, sub tegument; se aspir pentru a evita injectarea ntr-un vas apoi, retrgndu-se progresiv acul, se injecteaz 10 ml novocain; prin acelai orificiu de puncie acul se orienteaz posterior la o distan de cea 2 cm de orificiul anal, strict subcutanat i se injecteaz n aceeai manier restul de anestezic. Manevra se repet de partea opus. O variant este anestezia n dublu uf care intereseaz i esutul celular subcutanat i planul profund al muchilor ridictori anali.

Starea ftului. Se urmresc aceiai parametri: BCF i micrile ftului, aspectul lichidului amniotic.

Ascultaia BCF cste obligatorie dup fiecare contracie, deasupra simfizei pubiene.

Progresul naterii. Fenomenele ce trebuie supravegheate n aceast perioad sunt:

contraciile uterine i ale musculaturii abdominale

dilatarea perineului posterior

dilatarea perineului anterior

dilatarea orificiului vulvar

mecanismul de natere.

Contraciile uterine i ale musculaturii abdominale. Contactul prezentaiei cu planeul pelvi-perineal determin reflex executarea de eforturi expulzive. Acestea sunt involuntare dar trebuie dirijate de medic pentru o coordonare eficient. Contraciile musculaturii abdominale sunt concomitente cu ale musculaturii uterine, determin efortul expulziv susinut i asigur ultima faz a pasajului ftului prjn canalul pelvi-genital.

Parturienta trebuie instruit ca n momentul n care simte necesitatea efecturii unui efort expulziv i percepe cu maxim de intensitate durerea indus de contracia uterin s execute un inspir profund i s utilizeze aerul inspirat executnd un efort prelungit, de 15 secunde. Urmeaz un inspir scurt i amplu, urmat de un nou efort expulziv. n timpul unei contracii uterine parturienta trebuie s execute 2-3 eforturi expulzive pentru ca acestea s fie eficiente. n intervalul dintre contracii se produce relaxarea musculaturii iar frecvena i amplitudinea respiraiilor revin la normal. Suportul psihologic i comunicarea permanent cu parturienta sunt obligatorii i benefice pentru desfurarea normal a expulziei.

Dilatarea perineului posterior. Dup cteva eforturi expulzive, perineul posterior, intens solicitat de prezentaie, ncepe s se dilate; distana dintre anus i coccis se mrete progresiv, anusul se deschide, o poriune din mucoasa ano-rectal devine vizibil.

Este momentul n care se ncepe pregtirea medicului i parturientei pentru asistena propriu-zis a expulziei ftului.

Regiunea vulvo-perineal se aseptizeaz prin badijonare cu soluie antiseptic, inclusiv suprafaa extins pn deasupra simfizei pubiene i feele interne ale coapselor. Dac n cursul eforturilor expulzive s-au exteriorizat materii fecale, se terg cu o compres, ntotdeauna de la nivelul anusului n jos pentru a exclude contaminarea vulvar, apoi se badijoneaz din nou regiunea cu alcool iodat.

Medicul sau asistenta de la sala de nateri mbrac echipament sterilizat (halat, mnui, masc), plaseaz cmpuri sterilizate (unul pe abdomenul parturientei, dou pe coapse, unul sub perineu) pentru izolarea regiunii vulvo-perineale, pregtesc trusa de asisten a naterii, pe masa de asisten acoperit cu cmpuri sterilizate. Trusa conine dou pense (pentru a fi plasate pe cordonul ombilical), foarfece (pentru secionarea cordonului), clem pentru pensarea final a cordonului (sau mic me de tifon pentru ligaturarea lui), material moale (comprese, fa pentru nou nscut).

Cel care asist naterea se plaseaz la dreapta parturientei i dirijeaz eforturile cxpulzive.

Dilatarea perineului anterior. Solicitarea planeului pelvi-perineal de ctre prezentaie se soldeaz i cu dilatarea perineului anterior, distana dintre comisura vulvar posterioar i anus se mrete progresiv pn la 8-10 cm.

Dilatarea orificiului vulvar. n cursul eforturilor expulzive prezentaia se exteriorizeaz progresiv n fanta vulvar, beant, retrgndu-se n intervalul dintre contracii.

Este momentul n care se apreciaz extensibilitatea perineului solicitnd cu un deget planeul perineal i verificnd supleea tisular. Dac se decide necesitatea epiziotomiei, se infiltreaz cu anestezic tegumentul, esutul celular subcutanat i mucoasa vaginal (n unghi de 45 de grade raportat la comisura vulvar posterioar, pe o distan de cca 4 cm, dreapta sau stnga).

Mecanismul de natere. n perioada a H-a, din mecanismul de natere se consum definitivarea coborrii i degajarea prezentaiei din canalul dur, apoi din canalul moale.

Gesturile celui care asist naterea trebuie s favorizeze expulzia evitnd traumatismul matern sau fetal.

Pentru ca degajarea s se fac pe diametrul mic fronto-suboccipital se ajut iniial flexia extremitii cefalice: indexul i mediusul minii drepte apas moderat pe occiput, prin intermediul unei comprese, n timp ce mna stng, prin intermediul perineului ajut micarea n acelai sens. Manevra se repet de cteva ori n cursul eforturilor expulzive pn cnd mica fontanel ajunge la o distan de aproximativ 7 cm de marginea inferioar a simfizei pubiene.

La un moment dat, n intervalul dintre contracii, prezentaia nu se mai retrage din fanta vulvar, se fixeaz, subocciputul a trecut de simfiza pubian i fruntea a trecut de coccis, s-a produs astfel degajarea din canalul dur.

Pentru a ajuta degajarea din canalul moale, minile celui care asist naterea acioneaz simultan. Mna stng cuprinde craniul fetal ntre police i celelalte degete (vrful degetelor la nivelul boselor parietale, marginea cubital a minii sprijinindu-se pe simfiz). n timpul eforturilor expulzive mna stng va modera tendina la expulzie rapid (traumatizant att pentru parturient ct i pentru ft), va degaja bosele parietale din inelul vulvar prin micri de asinclitism, deflectnd progresiv craniul. Mna dreapt, plasat cu policele la extremitatea posterioar a labiei mari drepte i cu celelalte degete de partea opus, prin intermediul unui cmp sterilizat susine perineul i ajut deflectarea prezentaiei.

Degajarea din canalul moale se realizeaz progresiv, solicitnd parturientei ca n intervalul dintre contracii s utilizeze voluntar, dirijat, presa abdominal. Cu degetele minii stngi se elibereaz craniul de la nivelul orificiului vulvar, n timp ce mna dreapt muleaz perineul, pe faa ftului.

Craniul fetal este astfel complet degajat, faa ftului privete posterior.

Dou gesturi sunt acum obligatorii:

evacuarea mucozitilor de la nivelul bucofaringelui prin tergerea cu o compres nfurat pe deget

introducerea unui deget pe lng prezentaie pentru a constata eventualitatea unei anse de cordon pericervicale.

n cazul n care se identific o circular de cordon, dac lungimea ansei permite, se mobilizeaz ansa peste craniul ftului (circular de cordon larg) sau, dac circulara este strns, se secioneaz cordonul cu foarfecele, dup pensarea lui cu cele dou pense din trusa de asisten a naterii.

Pentru a ajuta degajarea umerilor minile celui care asist naterea se aplic simetric pe craniul degajat cuprinznd bosele parietale, cu vrfurile degetelor sprijinite pe maxilarul inferior. Se ajut rotaia extern a extremitii cefalice n funcie de poziia iniial a ftului, dreapt sau stng; faa ftului va privi acum lateral. n acest mod, umerii s-au orientat cu diametrul biacromial pe diametrul antero-posterior al strmtorii mijlocii i inferioare.

Pentru degajarea umrului anterior se tracioneaz de extremitatea cefalic n direcia axului ombilico-coccigian pn cnd umrul anterior se exteriorizeaz sub marginea inferioar a simfizei pubiene. Pentru degajarea umrului posterior, sensul de traciune se schimb pe o direcie progresiv perpendicular pe axul ombilico-coccigian.

Restul trunchiului i pelvisul fetal se degaj spontan fiind de dimensiuni mai reduse dect craniul i umerii.

Nou-nscutul se plaseaz cu micri atente pe masa de asisten a naterii, se repet manevra de evacuare a mucozitilor din buco-faringe. Cordonul ombilical se penseaz la jumtatea distanei dintre inseria sa ombilical i cea placentar (cca 25 cm) aplicnd pensele la 2-3 cm una fa de alta, apoi se secioneaz n poriunea dintre pense.

Se supravegheaz starea parturientei prin urmtorii parametri: Pulsul, tensiunea arterial, culoarea tegumentelor i mucoaselor, starea general, volumul de snge care se elimin pe cile genitale.

Nou-nscutul se transfer medicului neonatolog, care va constata starea sa i, mpreun cu obstetricianul, va stabili scorul Apgar.

Cei 5 parametri ai scorului descris de Virginia Apgar se noteaz cu 0, 1 sau 2 astfel:

frecvena i ritmul cardiac: peste 100 = 2; sub 100 = 1; absente = 0

frecvena i amplitudinea micrilor respiratorii: normal = 2; bradipnee i aritmie respiratorie = 1; apnee = 0

tonusul muscular: normotonie = 2; hipotonie = 1; atonie = 0

reflexul de iritaie faringian la introducerea sondei de aspiraie: ipt i strnut = 2; grimas = 1; absent = 0

coloraia tegumentelor: roz = 2; cianoz periferic = 1; cianoz generalizat = 0.

Se sumeaz notele acordate fiecrui parametru obinndu-se o cifr ntre 0 i 10, care reflect starea ftului:

scor Apgar 8, 9, 10= stare bun

scor Apgar 7 = apnee tranzitorie

scor Apgar 6, 5, 4 = asfixie de gradul II (asfixie albastr)

scor Apgar 3,2, 1,0 = asfixie de gradul I (asfixie alb).

Scorul Apgar se evalueaz la 1 minut dup natere, apoi la 5 i 10 minute (cnd se poate modifica favorabil, datorit reanimrii noului nscut).

Se completeaz evacuarea mucozitilor din nazofaringe prin aspiraie.

Cordonul ombilical se penseaz cu clema special (sau cu o pens) la cca 3 cm de inseria sa ombilical, apoi se secioneaz cu foarfecele imediat sub clem. Captul clampat se badijoneaz cu iod cu atenie fr a-l atinge de tegumentul nou-nscutului, se nfoar ntr-o compres, apoi se aplic o fa n jurul abdomenului.

Se consemneaz identitatea nou-nscutului, prin plasarea n articulaia pumnului a unui carton pe care se noteaz numele mamei i sexul copilului.

Se cntrete i se msoar nou-nscutul, se prezint mamei, apoi se plaseaz la o temperatur de 22-23 C.