UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRICOLE ŞIMEDICINĂ VETERINARĂ „ION IONESCU DE LA BRAD” IAŞI

FACULTATEA DE AGRICULTURĂ

SPECIALIZAREA: I.E.A.

PROIECT DE AN LA PROIECT DE AN LA MANAGEMENTMANAGEMENT

ÎNDRUMĂTOR:

CONF. DR BREZULEANU STEJĂREL

STUDENT: ZABULICĂ CĂTĂLINA

GRUPA: 427

2011

Introducere

Reforma economică din agricultură, la nivel micro sau macrosocial, prezintă, pe lângă

schimbarea fundamentală a formei de proprietate şi schimbarea radicală a funcţiilor de

producţie, a relaţiilor de schimb şi de repartiţie a profitului.

Reintrarea agriculturii româneşti în reţeaua relaţiilor economiei de piaţă, a relaţiilor de

concurenţă, unde criteriul de bază este doar eficienţa şi calitatea, necesită un nou tip de

management, care prin metodele şi tehnicile utilizate să corespundă cerinţelor diferitelor tipuri

de exploataţii agricole.

Întocmirea proiectului de an la disciplina de "Management în agricultură" ocupă un

loc important în cadrul pregătirii de ansamblu a viitorilor specialişti .

Pentru elaborarea proiectului de an, disciplina pune la dispoziţia studenţilor prezentul

ghid, elaborat în conformitate cu reglementările şi normativele actuale.

Ghidul pentru întocmirea proiectului de an la disciplina "Management în agricultură"

se adresează în special studenţilor de la Facultatea de Agricultură specializarea Inginerie

economică în agricultură.

CUPRINS

CAP I. CONŢINUTUL PLANULUI DE AFACERI

PARTEA I - DESCRIEREA SOLICITANTULUI

A. DATE GENERALE PRIVITOARE LA SOLICITANTA.1. Numele solicitantului:A.2. Obiectul de activitate.A.3. Forma juridica a solicitantuluiA.4. Structura capitalului socialA.5. Informaţii referitoare la locul desfasurarii activitatii solicitantului 

B. DESCRIEREA ACTIVITATII CURENTEB.1. Istoricul activitatii B.2. Principalele mijloace fixe care compun patrimoniul actual al solicitantului B.3. Descrierea activitatilor curente si a tehnologiilor aplicateB.4. Politica de aprovizionare. Furnizori de materii primeB.5. Politica de desfacere. Canale de distribuţie

PARTEA A II - A - DESCRIEREA PROIECTULUI

C. PREZENTAREA PROIECTULUIC.1. Obiectivele proiectului.C.2. Descrierea tehnica a proiectului C.3. Managementul proiectuluiC.4. Lista de achizitii si sursele de achiziţii

C.5. Impactul proiectului asupra dezvoltarii zonei si a mediului de afaceri

D. PROIECŢII FINANCIARE SI INDICATORI FINANCIARID.1. Bazele de productieD.2. Indicatorii financiari

CAP II. STRUCTURA FONDULUI FUNCIAR ŞI ÎNTOCMIREACAP II. STRUCTURA FONDULUI FUNCIAR ŞI ÎNTOCMIREA ASOLAMENTULUIASOLAMENTULUI

CAP III. ORGANIZAREA PROCESULUI DE PRODUCŢIE AGRICOLĂCAP III. ORGANIZAREA PROCESULUI DE PRODUCŢIE AGRICOLĂ

CAP IV. CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI CAP IV. CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI

CAP CAP I - PLANUL DE AFACERII - PLANUL DE AFACERIPARTEA I - DESCRIEREA SOLICITANTULUI

A. DATE GENERALE PRIVITOARE LA SOLICITANT

A.1. Numele solicitantului: S.C. Avicola SA din Târgu Frumos - Iași

A.2. Obiectul de activitate:

Prelucrarea și conservarea cărnii de pasăre cod. CAEN – 1512*

A.3. Forma juridică a solicitantului

S.C. AVICOLA SA cu domiciliul în localitatea Târgu Frumos, str. Ștefan cel Mare și Sfânt nr. 44, județul Iași, este autorizată să funcționeze cu activitatea - Creșterea păsărilor (producerea, industrializarea şi comercializarea cărnii şi ouălor), prin autorizația nr. J22/353/14.03.1991, cod unic de înregistrare 1975100.

A.4. Structura capitalului social

Tabel A.4.1

Nr.crt.

Denumire acţionarNr. de acțiuni/parţi

sociale deţinute (%)

1 GEORGE BECALI 85,072 AVAS 9,573 SIF MOLDOVA 3,37

A.5. Informaţii referitoare la locul desfăşurării activităţii solicitantului  

Tabel A.5.1Puncte de lucru

Nr.Crt

.

Tip:Sediul social, punct de lucru,

sucursala, filiala, loc de vanzareActivitate Localizare Adresa

1Loc. Târgu Frumos , Jud. Iaşi, Str. Ștefan cel Mare și Sfânt, nr. 44 Creșterea păsărilor

Loc. Târgu FrumosJud. Iaşi

Loc. Târgu FrumosJud. Iaşi

B. DESCRIEREA ACTIVITĂȚII CURENTE

B.1. Istoricul activității

Avicola Iași este o companie din România care are ca obiect de activitate creșterea

păsărilor pentru carne și ouă, industrializarea cărnii de pasăre, producerea de nutrețuri

combinate și prelucrarea cărnii de pasăre. Omul de afaceri George Becali controlează 85,07%

din capitalul companiei, AVAS deține 9,57% din acțiuni, iar SIF Moldova - 3,37%.

Până în 1989, zootehnia românească era una dintre cele mai puternice din Europa. În

doar zece ani, totul a fost distrus, totul a fost falimentat. În seria șirurilor de falimente se

înscriu și unitățile din județul Iași, printre care și Avicola. În 1989, unitate fruntașă până acum

zece ani, Avicola Iași era una dintre cele mai rentabile firme din domeniu. În 1989, aici lucrau

1.300 de angajați. Anual, la această unitate erau crescute 12 milioane de păsări. De asemenea,

erau livrați populației 7 milioane de pui în vârstă de 3-5 zile. Producția era pe măsură - 14.000

tone de carne și 140 milioane de ouă pe an. Peste 90 la sută din producție era exportată în

RFG, Franța, Italia, Insulele Canare, în fosta URSS și țările arabe. Avicola mai deținea și o

fermă de creștere și exploatare a iepurilor, unde creșteau 40.000 de exemplare. Toți iepurii

erau exportați în Italia.

Așadar, Avicola Iași era o mare exportatoare, aducând în țară milioane de dolari

anual. După 1989, ca urmare a impunerii prețului de vânzare la carne și ouă, a

nesubvenționării exportului și a dobânzilor bancare înrobitoare, toate impuse de Fondul

Monetar Internațional, unitatea s-a confruntat cu reale probleme financiare. Ca urmare,

producția s-a diminuat foarte mult. În 1997 mai existau 100.000 de găini ouătoare, un lot de

reproducție de 80.000 păsări, iar pentru piață erau sacrificați lunar 120.000 de pui. Cu fiecare

an care a trecut, societatea s-a înglodat tot mai mult în datorii, astfel că în noiembrie 1999

valoarea debitelor cumulate era de 45 miliarde lei și unitatea a intrat în incapacitate de plată,

fiind declarată falimentară. Dar, conducerea de atunci a înaintat judecătorului sindic un plan

de afaceri și a solicitat reorganizarea judiciară. Deși acest plan nu era viabil, creditorii l-au

acceptat. Că nu era un plan realist, a dovedit-o și faptul ca în perioada noiembrie '99 -

noiembrie 2000, unitatea nu numai că nu a înregistrat nici o revigorare, dar a mai acumulat

datorii de înca 2,7 miliarde lei. Așa se face că, în noiembrie anul acesta, Avicola a intrat

iarași în incapacitate de plată și a fost declarată, pentru a doua oară, falimentară. La ora

actuală, la Avicola mai lucrează doar 130 de angajați, iar din milioanele de păsări nu au mai

rămas decât 45.000, din care 25.000 găini ouătoare și 20.000 găini de reproducție.

B.2. Principalele mijloace fixe care compun patrimonial actual al solicitantului

Tabel B.2.1

Nr.Crt.

Denumire mijloc fix

Valoarea rămasa la data ultimului bilant contabil

-lei-

Buc

1 Clădire administrativă 9000 1

2 Adăposturi pentru păsări 12.000 6

3 Depozit pentru furaje 4000 2

4 Cuști portabile pentru pui 10.000 25

5 Clădire pentru procesul de incubare 6000 1

6 Moară pentru măcinat fibroase, cereale 30.770 1

7 Tocător pentru furaje 19.500 2

8 Clădire pentru procesul de prelucrare 15.000 1

9 Depozit frigorific 8000 1

10 Mașini frigorifice pentru transport 11.000 6

B.3. Descrierea activităţilor curente şi a tehnologiilor aplicate

Buget de venituri – cheltuieli şi consumuri intermediare Tabel B. 3. 1

Nr crt Indicatori Valoare (lei)CHELTUIELI

1 Salarii 372.0002 Combustibil 83.7263 Energie 47.1324 Telefon 3.5435 Apă 8.8006 Materii prime 4.525.7457 Furaje 4.9638 Medicamente 6.3009 Alte cheltuieli 10.536

Total cheltuieli 5.062.745VENITURI

10 Venituri din vânzarea producției

5.468.529

11 Venituri din subvenții 390.000Total venituri 5.858.529

B.4. Politica de aprovizionare. Furnizori de materii prime

Tabel B.4 .1

PRINCIPALII FURNIZORI DE MATERII PRIME

FURNIZORExtern

/Intern

AdresaCantitate aprox.

(kg)Valoare

aprox. (LEI)% aprox. din total achizitii

Produs NUTREȚURI CONCENTRATE

1 Nutrimold SA Intern Iaşi 590 4963 47,5

Produs MEDICAMENTE1 Vanelli SRL intern Iași - Târgu Frumos 904 6300 52,5

TOTAL 11263 100

Tabel B.4 .2

PRINCIPALII FURNIZORI DE MATERII AUXILIARE

FURNIZORExtern/Intern

AdresaCantitate

aprox.Valoare aprox.

(LEI)

% aprox. din total achizitii

Produs COMBUSTIBIL1 Petrom intern Iaşi 25254 83726 82,6TOTAL 25254 83726 82,6

Produs UTILAJE ȘI ECHIPAMENTE1 SAMPO intern București - 9610,9 17,4TOTAL 0 9610,9 17,4

TOTAL 93336,9 100

Tabel B.4 .3

PRINCIPALII FURNIZORI DE SERVICII

FURNIZORExtern/Intern

Adresa Cantitate aprox.Valoare

aprox. (LEI)

% aprox.

din total

achizitiiServiciu ENERGIE ELECTRICĂ1 E-ON Moldova intern Târgu Frumos - 47132 78,4TOTAL - 47132 78,4

Serviciu TELEFON1 RDS&RCS intern Târgu Frumos - 3542 5TOTAL - 3543 5

Serviciu APĂ CURENTĂ1 SC Apa Vital SA intern Târgu Frumos - 8800 16,6TOTAL - 8800 16,6

TOTAL 59475 100

B.5. Politica de desfacere. Canale de distribuţie

Produsele obţinute sunt adresabile atât societăţilor comerciale, cât şi persoanelor

fizice.

Un sistem de distribuţie adecvat pentru orice produs presupune o analiză complexă a

circuitului de distribuţie existent pe o anumită piaţă. Principalele domenii de analiză a situaţiei

existente în domeniul distribuţiei unui produs sunt:

- produsul (nivelul calitativ, preţul, gradul de noutate)

- piaţa potenţială a firmei (tipuri de piaţă, mărimea pieţei vizate, mediul concurenţial)

- canalul de distribuţie (atractivitatea şi interacţiunea producător-intermediar)

- domeniile distribuţiei (domenii de organizare externă şi domenii de organizare internă)

Factorii care influenţează procesul decizional la nivelul unui canal de distribuţie pot fi

clasificaţi în: factori externi şi factori interni.

Obiectivele strategice ale distribuţiei trebuie să urmeze strategia de piaţă a firmei,

distribuţia fiind alături de ceilalţi P, componenta integrantă a mixului de marketing. Pentru

definirea strategiei proprii firmelor de distribuţie, trei elemente ocupa un loc important:

- diversitatea formatului de comercializare;

- lărgimea sortimentului;

- acoperirea teritorială.

PARTEA A II - A - DESCRIEREA PROIECTULUI

C. PREZENTAREA PROIECTULUI

C.1. Obiectivele proiectului

Tema planului de afaceri : ACHIZIŢIONAREA DE UTILAJE ȘI ECHIPAMENTE PENTRU PRELUCRAREA CĂRNII DE PASĂRE

Obiective tehnice:- achiziţionarea de utilaje şi echipamente care determină creşterea productivităţii

muncii, îmbunătăţirea calităţii produselor agricole, introducerea de tehnologii performante, îmbunătăţirea condiţiilor de lucru

- diversificarea producţiei în funcţie de cerinţele pieţei, realizarea de noi produse şi introducerea de noi tehnologii

Obiective economico-financiare:- reducerea costului de producţie şi creşterea rentabilităţii economice a exploataţiei - creşterea VAB- creşterea viabilităţii economice

Obiective de mediu:- reducerea emisiilor dăunătoare cu efect de seră şi o mai bună gestionare a deşeurilor

rezultate din activitatea de producţie- asigurarea respectării cerinţelor fitosanitare, ecologice, etc

C. 2. Bugetul de venituri şi cheltuieli

Nr crt Indicatori Valoare (lei)CHELTUIELI

1 Salarii 372.0002 Combustibil 83.7263 Energie 47.1324 Telefon 3.5435 Apă 8.8006 Materii prime 4.525.7457 Furaje 4.9638 Medicamente 6.3009 Alte cheltuieli 10.536

Total cheltuieli 5.062.745VENITURI

10 Venituri din vânzarea producției

5.468.529

11 Venituri din subvenții 390.000Total venituri 5.858.529

Caracteristicile principale ale utilajelor și echipamentelor intenţionate a se achiziţiona prin proiect

1. Asomator electric

Normele de protectie a animalelor prevad un tratament uman vizavi de animale  si in

abatoarele de capacitate mica. Conform acestor norme, inainte de

sacrificare animalele trebuie asomate. Aceasta reprezinta, de

asemenea, o conditie pentru a obtine un produs finit de calitate

superioara, favorizand o sangerare si o deplumare  buna.

2. Tunel de sângerare – pompă pentru sânge

Conform normelor referitoare la sacrificarea  pasarilor, sangele rezultat la sacrificare trebuie

colectat si transportat pe cel mai scurt traseu in containerele de

depozitare a deseurilor; de asemenea, la sacrificare si la sangerare

trebuie asigurat un mediu care impiedica raspandirea sangelui in

afara spatiului de sacrificare.

3. Bazin de opărire

Fata de bazinul de oparire cu pompa traditional, bazinul  de oparire cu barbotarea apei are

avantajul ca oparirea  se realizeaza la temperatura mai joasa,

asigurand o deplumare mai eficienta.

4. Bazin de opărire combinat

Utilajul are rolul de a facilita indepartarea penajului de pe corp prin relaxarea foliculilor

plumiferi existenti in pielea pasarilor sacrificate si care au

sangerat, determinata prin miscarea intensiva a apei calde din

bazin. Utilizarea bazinului de oparire combinat o recomandam in

special in unitatile de prelucrare a pasarilor de apa, deoarece

acolo este necesara miscarea intensiva a apei cu ajutorul

pompelor pentru a favoriza relaxarea penajului pasarilor.

5. Deplumator rotativ (unimatic)

Echipamentul are rolul de a depluma pasarile oparite

corespunzator si care sosesc pe conveierul suspendat. Deplumarea

se efectueaza cu ajutorul degetelor de deplumare dispuse pe

discurile care se rotesc in sens invers  montate unul dupa altul pe 2

cilindrii pozitionati fata in fata.

6. Bazin de înmuiere și coagulare

Utilajul are rolul de a elimina prin epilare tecile penelor din pielea pasarilor de apa

sacrificate, scurse de sange, oparite si deplumate, dupa inmuierea acestora in parafina

fierbinte care se lasa sa coaguleze (utilaj separat).

Dupa indepartare, parafina ajunge printr-un tobogan in spatiul de

regenerare al echipamentului unde se topeste, apoi, strecurata,

curge in spatiul de inmuiere, pentru reutilizare.

7. Echipament pentru tăierea labelor

Echipamentul produs de noi este o unitate compacta montabila pe conveierul suspendat de

deplumare. Are rolul de a taia continuu labele  puilor agatati  in carlige. Echipamentul indoaie

la articulatie labele puilor agatati pe conveierul suspendat, apoi articulatia este sectionata cu

un cutit circular rotativ. Astfel labele raman agatate in carlige, iar

carcasa ajunge printr-un tobogan la locul de reagatare pe

conveierul de eviscerare.

8. Conveier de răcire

Carcasa de pasare procesata se scoate de pe conveierul de

eviscerare si se agata pe conveierul de racire (aceasta operatiune

se poate realiza manual sau mecanizat). Scopul este de a raci

temperatura nucleului la 4-7˚C. Produsul este mentinut in acest

spatiu pana ajunge la  temperatura indicata (cca 1,5-2 ore). Dupa

aceasta carcasa poate fi procesata in continuare.

9. Bandă rulantă

Banda rulanta are rolul de a transporta, de a deplasa produsul

sau marfa asezata pe ea. Datorita structurii sale si materialului din

care este confectionata, banda rulanta poate fi folosita atat in

spatii tehnologice uscate cat si in cele umede.

10. Spălător de navete și lăzi

Echipament destinat spalarii navetelor si lazilor, necesar unei functionari igienice.

C.3. Managementul proiectului

1. Nume: Zabulică Prenume: Cătălina Funcţia: Student Studiile și experienţa : Facultatea de Agricultură, Specializarea Inginerie economică

în agricultură

C V Responsabilul legal

Întreprinderea Funcţia avută Perioada

USAMV – Iaşi Studentă 2008-2012

C.4. Lista de achiziţii şi sursele de achiziţii

Tabel C.4.1 Lista de achiziții active

Nr. Crt.

Furnizor (daca este

cunoscut la momentul

depunerii cererii de finantare)

Date furnizor

ProdusValoare estimata (EUR)

% din total valoare

eligibila a proiectului

1Societatea Sampo

Kft

Productia si punerea in functiune a unitatilor

complete de abatorizare a pasarilor, porcilor si

vitelor

Asomator electric 21.000 100

2 idem idemTunel de sângerare

– pompă pentru sânge

18.000 100

3 idem idem Bazin de opărire 26.500 100

4 idem idemBazin de opărire

combinat48.000 100

5 idem idemDeplumator rotativ

(unimatic)20.000 100

6 idem idemBazin de înmuiere și

coagulare52.000 100

7 idem idemEchipament pentru

tăierea labelor30.000 100

8 idem idem Conveier de răcire 35.000 100

9 idem idem Bandă rulantă 25.000 100

10 idem idemSpălător de navete

și lăzi 1.000 100

TOTAL 276.500 100%

C.5. Impactul proiectului asupra dezvoltarii zonei si a mediului de afaceri

Achiziţionarea utilajelor și a echipamentelor menţionate va duce la o mai bună

utilizare a potenţialului zootehnic din zonă, la creşterea veniturilor la bugetul local şi la

bugetul statului care în final vor fi în beneficiul cetăţenilor.

Întrucât se vor utiliza la dotarea fermei numai utilaje specializate în conformitate cu

normele şi standardele europene acest lucru va duce la o protecţie a mediului care să se

încadreze în normele stabilite pentru protejarea mediului înconjurător.

Pentru toate categoriile de utilaje achiziţionate se vor încheia contracte în aşa fel încât

să fie asigurat mersul normal al fluxului tehnologic. Deasemeni şi producţia finită care se va

realiza va fi livrată în întregime pe bază de contracte încheiate.

D. PROIECŢII FINANCIARE ȘI INDICATORI FINANCIARI

D.1. Bazele de producție

Cu proiect Denumire utilaj

(noi)Costuri (euro)

Amortizare %

Intretinere 2%

Asomator electric 21000 0,00% 420Tunel de sângerare 18000 0,00% 360

Bazin de opărire combinat

26500 0,00% 530

Bazin de opărire combinat

48000 0,00% 960

Deplumator rotativ (unimatic)

20000 0,00% 400

Bazin de înmuiere și coagulare

52000 0,00% 1040

Echipament pentru tăierea labelor

30000 0,00% 600

Conveier de răcire 35000 0,00% 700Bandă rulantă 25000 0,00% 500

Spălător de navete și lăzi

1000 0,00% 20

276.500 0 5530

D.2. Indicatorii financiari

Valoarea investiției (Vi) = 1.161.300 lei___________________________________________________________________________Specificare AN 1 AN 2 AN 3 AN 4 AN 5___________________________________________________________________________Veniturile din exploatare* (Ve) 5.858.529 6.100.000 6.450.000 6.780.000 6.934.000

___________________________________________________________________________Cheltuieli de exploatare* (Ce) 5.062.745 5.027.320 5.078.000 5.089.000 5.100.000___________________________________________________________________________

Rezultatul din exploatare* (Re) : Re = Ve – Ce

795.784 1.072.680 1.372.000 1.691.000 1.834.000 ___________________________________________________________________________

Profitul net* (Pn) = rezultatul final al exerciţiului financiar (anual) din care s-a scăzut impozitul pe profit. 668.459 901.051 1.152.480 1.420.440 1.540.560

___________________________________________________________________________

Durata de recuperare a investiţiei (Dr): Dr= Vi/Pn mediu sau Dr=(Vi - 5 x Pn)/Pn

Dr = 2 ani

Rentabilitatea capitalului investit (Rc) = Pn/Vi x 100 (%) 48% 68% 79% 82% 99%

___________________________________________________________________________

CAPITOLUL IICAPITOLUL IISTRUCTURA FONDULUI FUNCIAR ŞI ÎNTOCMIREASTRUCTURA FONDULUI FUNCIAR ŞI ÎNTOCMIREA

ASOLAMENTULUIASOLAMENTULUI

2.1. Mărimea şi structura categoriilor de folosinţă a terenului

*Mărimea şi structura categoriilor de folosinţă a terenului Tabelul 1

Specificare Ha % din total % din

agricol

Suprafaţa totală 1483 100,0 -

Teren agricol 1481 99,6 100,0

Teren arabil

- din care irigat

1400 85,2 85,5

1000 44,4 44,5

Păşuni naturale 20 3,5 3,5

Fâneţe naturale 15 2,6 2,6

Livezi 30 5,3 5,3

Vii 16 2,8 2,8

Teren neproductiv 2 0,3 0,3

*Condiţii naturale

Temperatura medie anuală a orașului Târgu Frumos se situează în jurul valorii de 9°C, iar media precipitaţiilor este cuprinsă în intervalul de 500 - 600 mm/mp. Relieful se prezintă sub formă de interfluvii largi, cu platouri întinse şi cu versanţi cu diferite grade de înclinare. Pantele sunt cuprinse între 50 şi 250 şi de cele mai multe ori sunt afectate de eroziune şi alunecări de teren. Tipul de sol dominant este cernoziomul cu textură luto-argiloasă şifertilitate mijlocie spre bună. Pe văi există şi locuri mlăştinoase.

Teritoriul judeţului Iaşi este drenat de două dintre cele mai mari râuri ale ţării : Prut ( cu afluenţii Jijia, Bahlui şi Bahluieţ ) şi Siret. În sud curg afluenţi ai Bârladului şi Vasluiului. Reţeaua lacustră este reprezentată de cele peste 140 de iazuri folosite pentru agrement, piscicultură sau irigaţii.

*Favorabilitatea terenului pentru diferite culturi

Cernoziomurile cambice au fertilitate bună şi sunt cultivate cu cereale, plante tehnice, legume, vii şi pomi. Aplicarea irigaţiilor pentru completarea deficitului de apă în perioadele secetoase, administrarea îngrăşămintelor organice şi minerale contribuie la obţinerea unor producţii mari.

În judeţul Iaşi se cultivă următoarele culturi:

- grâu şi secară- orz şi orzoaică- porumb- floarea soarelui- sfeclă de zahăr- cartofi- legume

2.2. Alegerea culturilor

*Criteriile avute în vedere la alegerea culturilor sunt:- ce a fost cultivat în anul anterior pe suprafaţa respectivă;- ce lucrări ale solului s-au efectuat deja din toamnă;- ce îngrăşăminte s-au aplicat plantei anterioare şi ce îngrăşăminte organice şi minerale s-au aplicat în toamnă, precum şi care sunt posibilităţile de aprovizionare cu îngrăşăminte pentru a fi aplicate înainte de semănat şi în vegetaţie;- sistema de maşini disponibilă;- gradul de îmburuienare a terenului şi posibilităţile de aprovizionare cu erbicide;- ce boli şi dăunători s-au semnalat în anul anterior;- care sunt posibilităţile de irigare a terenului.

Culturile alese sunt: porumb, grâu, cartof.

*Alegerea soiurilor şi hibrizilor

Alegerea corectă a unui soi sau hibrid determină în proporţie de 80-90% reuşita sau nereuşita unei culturi în agricultură. Cel mai important criteriu de alegere a unui soi sau hibrid este rezistenţa - toleranţa la boli, dăunători şi la alţi factori de stres. Criteriile care mai trebuie avute în vedere constau în adaptarea la tipul de sol şi la calitatea produsului dorit, reacţia la fertilizarea organică sau minerală, aptitudinea de a concura buruienile. Soiuri şi hibrizi aleşi:- porumb: hibridul P9025 timpuriu (marca Pioneer)- grâu: hibridul HYBRED prezintă o rezistenţă deosebită la ger, secetă, exces de apă, calitate excelentă pentru panificaţie, acesta este o provocare pentru profesionişti (marca Saaten-Union)- cartof: soiul SANTE, caracteristici: cartof de consum, cu gust excelent şi proprietăţi culinare deosebite, coajă netedă lucioasă de culoare galbenă şi miez galben, forma tuberculului ovală,

uniformă, preferă solurile cu umiditate relativ constantă, gradul de tuberizare este mediu şi de aceea, trebuie plantat la distanţa de 28-30 cm, respectând o distanţă între rânduri de 75 cm, are un foliaj puternic şi o bună rezisteţă la stres, deoarece dezvoltă un număr mediu de tuberculi la cuib, se pretează foarte bine şi producţiei organice (marca IRITEH GRUP S.R.L).

2.3. Întocmirea asolamentului

Asolamentul reprezintă repartizarea şi succesiunea culturilor pe sole în timp şi în spaţiu, însoţită de un sistem corespunzător de lucrare a solului şi de aplicare a îngrăşămintelor care asigură creşterea fertilităţii solului şi sporirea cantitativă şi calitativă a recoltei. Tipuri de asolamente: - asolamente agricole sau de câmp - asolamente furajere - asolamente mixte - asolamente speciale

Specificare HaSuprafaţa totală a terenului arabil 1400Suprafaţa medie a solei 467

*Schema rotaţiei culturilor

Rotaţia constă în alternarea sau succesiunea metodică a culturilor agricole în timp, pe acelaşi teren, în cadrul unui asolament, stabilite în funcţie de caracteristicile plantelor agricole, pentru a obţine recolte mari şi a menţine fertilitatea solului.

Tabelul 2SOLA/ANUL 2010 2011 2012

I GRÂU PORUMB CARTOFII PORUMB CARTOF GRÂUIII CARTOF GRÂU PORUMB

CAPITOLUL IIICAPITOLUL IIIORGANIZAREA PROCESULUI DE PRODUCŢIE AGRICOLĂORGANIZAREA PROCESULUI DE PRODUCŢIE AGRICOLĂ

3.1. Proiectarea producţiilor medii prin metoda bonităriiterenurilor agricole

Această metodă este foarte mult utilizată în calculele economice datorită faptului că ţine cont

de potenţialul productiv al terenului caracterizat printr-o serie de indicatori, consumul de

substanţe nutritive, anumite măsuri agroameliorative suplimentare realizate în exploataţiile

agricole.

Mod de lucru:

- se calculează notele de bonitare pentru condiţiile ecologice oferite de fiecare tip de sol

culturii considerate prin însumarea notelor acordate pentru sol, relief, climă, hidrologie

- se calculează notele totale de bonitare pentru condiţiile ecologice ale fiecărei unităţi de

sol făcând produsul între suprafaţa tipului de sol şi nota de bonitare (pi)

- se calculează nota medie ponderată de bonitare pentru fiecare cultură la nivel de

exploataţie împărţind suma notelor de bonitare la suprafaţa totală a culturii

- se calculează cantitatea de produse ce revine pe un punct al notei medii ponderate prin

raportarea producţiei medii realizată la nota medie ponderată pentru cultura respectivă

- se stabilesc coeficienţii de corecţie ai notelor de bonitare ecologică în funcţie de distanţa

medie a fiecărei sole faţă de sediu

- se determină corecţiile totale făcând podusul dintre coeficienţii de corecţie şi suprafaţa

fiecărei unităţii de sol

- se recalculează notele totale de bonitare ecologică făcând diferenţa dintre notele totale de

bonitare ale fiecărei unităţi de sol şi corecţiile totale

- se stabilesc coeficienţii de potenţare ai notelor de bonitare recalculate ţinând cont de acele

măsuri agroameliorative

- se determină notele totale de bonitare potenţate ca produs dintre nota de bonitare

ecologică recalculată şi coeficientul de potenţare

- se calculează Qt pe cultură pentru fiecare unitate de sol înmulţind notele totale de bonitare

potenţate cu Q care revine pe un punct al notei de bonitare

- se planifică Qm la ha pentru întreaga exploataţie agricolă prin raportarea Qt la suprafaţa

ocupată de cultura respectivă.

Date iniţiale Tabelul 3

Cultura Tipul de sol

Suprafaţa - ha (Si)

Nota de bonitare pentru condiţiile

ecologice (Pi)

Corecţia pt. distanţă şi felul drumului (k)

Coeficient de

potenţare (c)

Producţia medie

realizată

GRÂU US1 CZ cambic 500 60 0.15 1.2 4.762PORUMB US2 CZ cambic 400 91 0.17 1.3 5.975CARTOF US3 CZ cambic 500 86 0.20 1.2 23.000TOTAL - 1400 - - - -

1) Notele totale de bonitare pentru condiţiile ecologice (Ni):

Grâu = 500 60 = 30.000Ni = Si x Pi Porumb = 400 91 = 36.400

Cartof = 500 86 = 43.000

2) Nota medie ponderată de bonitare:

3) Producţia ce revine pe un punct al notei medii ponderate de bonitare:

= 79

4) Corecţia totală în funcţie de distanţă şi drumuri:

Grau = 500 0,15 = 75 Porumb = 400 0,17 = 68 Ct = S x k Cartof = 500 0,20 = 100

5) Nota de bonitare recalculată (Nbr)

Grau= 29.925

Nbr = Nota totală de bonitare – Corecţia Porumb = 36.332

Cartof = 42.900

6)Notele totale de bonitare potenţate (Ntp):

US1= 35.910

Ntp =Nota de bonitare recalculată

(Nbr)x

Coeficient de potenţare

US2 = 47.232

US3 = 51.480

7) Producţia totală pe cultură pentru fiecare unitate de sol (Pt):

US1= 2.836.890

Pt =Nota totală de

bonitare potenţată (Ntp)x

Producţia ce revine pe un punct de bonitare

P(kg/punct)US2 = 3.117.312

US3= 13.745.160

8) Producţia medie la hectar: Pm/ha

Pm = Producţia totală : Suprafaţa totală

Pm Grâu = 5.674 kgPm Porumb = 7.793 kgPm Cartof = 27.491 kg

3.2 STABILIREA CANTITĂŢILOR DE ÎNGRĂŞĂMINTE PE CULTURI

Calculul dozelor de îngrăşăminte s-a efectuat ţinându-se cont atât de producţiile medii cât

şi de existentul de suprafaţă activă din sol. S-au luat în considerare şi pierderile rezultate prin

levigare.

În tabelul 4 este prezentat calculul dozelor de îngrăşăminte chimice la ha separat pentru

cele 3 culturi în parte.

Calculul dozelor de îngrăşăminte chimice Tabelul 4

Nr. Crt SPECIFICAR

EU.M.

CULTURA

GRÂU PORUMB CARTOFN P K N P K N P K

1 Producţie medie

Kg/ha 5.674 7.793 27.491

2 Consum specific

Kg s.a./t

23 11 20 20 21 16 12 15 11

3 S.a. de administrat

Kg 130,5 62,4 113,4 155,8 163,6 124,6 329,89 412,36 302,41

4 S.a. în sol Kg 45 30 60 40 35 55 60 45 50

5 Diferenţa de adm.

Kg s.a. 85,5 32,4 53,4 115,8 128,6 69,6 269,89 357,36 252,40

6 Pierderi prin levigare

% 15 10 8 15 10 8 15 10 8

7 Cant. pierdută prin levigare

Kg s.a. 13 3 4 17 13 6 40 37 20

8 Total s.a. de administrat

Kg 98,5 35,4 57,4 132,8 141,6 75,6 309,89 394,36 272,4

9 Tipul de îngrăşământ

- Uree SF SP Uree SF SP Uree SF SP

10 Conţinutul In s.a. a îngr.

Kg/t 46,6 38-50 48-52 46,6 38 48 46,6 38 48

11 Doza de îngr. de administrat

kg 211 94 120 286 372 157 665 692 568

3.3 PLANUL DE CULTURĂ

Planul de cultură cuprinde structura culturilor, dimensiunile fiecăreia, producţiile medii şi

totale.

Întocmirea planului de cultură Tabelul 5

Cultura Suprafaţa (ha)

Producţii medii (kg/ha)

Producţia totală (t)

Preţ livrare (lei/kg)

GRÂU 500 5.674 2.837 1,3PORUMB 400 7.793 3.117 1,2CARTOF 500 27.491 13.746 2,0

3.4 FUNDAMENTAREA FIŞELOR TEHNOLOGICE PE CULTURI

În vederea organizării proceselor de muncă şi de producţie, în etapa pregătitoare, se

întocmesc fişele tehnologice pe culturi. Informaţiile cuprinse în fişele tehnologice servesc în

acelaşi timp la stabilirea tehnologiilor, stabilirea destinaţiei producţiei, determinarea volumului

lucrărilor mecanice şi manuale, necesarul de forţă de muncă, cantităţile de materiale şi mijloacele

financiare necesare pentru aprovizionare.

DATELE NECESARE:

1. Culturile incluse în planul de producţie al firmei.

2. Suprafaţa ocupată de fiecare cultură în parte.

3. Culturile premergătoare.

4. Producţia medie şi totală a fiecărei culturi.

5. Lucrările tehnologice, în ordinea cronologică a executărilor.

6. Perioada de executare şi data lucrării.

7. Mijloacele cu care se execută lucrarea.

8. Tarifele de plată pentru lucrările mecanice.

9. Tarifele de plată pentru lucrările manuale pe categorii.

10. Cuantumul taxelor pentru CAS, şomaj, risc, asigurare.

11. Amortismentul specific.

12. Materialele necesare procesului tehnologic, consumul normat pe UM, preţul unitar şi cota

pentru cheltuielile de aprovizionare.

13. Cota de cheltuieli indirecte (comune şi generale).

MODUL DE LUCRU:

1. Se înscriu în fişă datele privind suprafaţa şi producţia medie. Producţia medie se planifică

în raport cu fertilitatea solului şi cantitatea de îngrăşământ aplicată.

2. Se înscriu lucrările tehnologice, în ordinea executării lor, precizându-se toată perioada

optimă de execuţie şi durata fiecărei lucrări.

3. Pentru fiecare în parte se determină: volumul lucrărilor, sumele necesare şi materiale.

4. La lucrările manuale, în raport cu volumul lucrării, se calculează numărul de zile om, iar

fondul de salarii rezultă înmulţind numărul de zile om necesar pentru evaluarea lucrării cu

tariful pe zi/om corespunzător.

5. Taxele asupra fondului de salarii se calculează aplicând cota în proporţie de 30% pentru

CAS, 5% pentru fondul de şomaj, 1% pentru risc şi asigurare, impozit, 15% asupra sumei

care reprezintă fondul de salarii.

6. Amortismentul specific se determină în raport cu valoarea de inventar a mijlocului fix

folosit exclusiv la cultura respectivă şi durata de folosire.

7. Cota de cheltuieli pentru aprovizionare se calculează o cotă parte din valoarea

materialului folosit.

8. Din însumarea pentru lucrările mecanice, lucrările manuale, taxe asupra valorilor,

materialelor, se obţin cheltuielile de producţie.

9. La cheltuielile directe se aplică cota de cheltuieli comune şi prin însumarea lor se

determină cheltuielile de producţie.

10. După fiecare trimestru se fac totalurile.

11. Se calculează indicatorii: cheltuieli de producţie la hectar şi costul la tona de produs.

3.5. Organizarea lucrării de semănat la cultura GRÂU

Semănatul este una dintre cele mai importante lucrări agricole, de care depinde în ultimă instanţă obţinerea de producţii ridicate. Suprafeţele întinse ocupate de culturi precum şi termenele restrânse în care trebuie executat, fac ca procesul de muncă al semănatului să ocupe un loc important în activitatea de producţie a exploataţiilor agricole. Etapele organizării lucrărilor de semănat cereale păioase sunt următoarele:

1. Se stabileşte componenţa agregatului de semănat, potrivit condiţiilor existente (tractor plus semănătoare SUP-29).

2. Se determină necesarul de agregate pentru terminarea semănatului în termen optim, folosind formula:

=

N – numărul de agregate pentru terminarea lucrării în timpul propus;S – suprafaţa de însămânţat;n – numărul de zile în care trebuie terminată lucrarea (4 zile); P – randamentul zilnic al maşinii.

Aşadar, în prealabil, trebuie cunoscut randamentul zilnic al agregatului de semănat folosit. Aceasta se calculează după formula:

ha

P – randamentul zilnic al agregatului (ha);B – lăţimea de lucru a agregatului în lucru (3.6 m);V – viteza de deplasare a agregatului în lucru (6000m/oră);t – durata zilei de lucru ( 8 ore);H – coeficientul de folosire a timpului de lucru (0,70);

3. Stabilirea lungimii marcatoarelor semănătorii.Lungimea marcatoarelor, adică distanţa la care trebuie aşezată piesa activă a marcatorului faţă de ultimul brăzdar, se stabileşte în funcţie de:

lăţimea de lucru a semănătorii (B); distanţa între două brăzdare (b 12.5 cm); distanţa între roţile din faţă sau marginile exterioare ale şenilelor tractorului (c 1,5

cm).

Când tractorul poate urmări urma lăsată de marcator atât cu roata din dreapta cât şi cu roata din stânga, lungimea celor două marcatoare este egală şi este dată de relaţia:

=

4. Stabilirea debitului semănătorii, în funcţie de norma de sămânţă la hectar. La începutul lucrării, trebuie întotdeauna să se verifice corectitudinea reglării debitului la însămânţare. Această verificare se face după formula:

= kg

G – cantitatea de sămânţă cursă din semănătoare, la un număr stabilit de învârtiri a roţii semănătorii;A – norma de semănat la un ha ( 250 kg);d – lungimea roţii semănătorii (1.74m);B – lăţimea de lucru a semănătorii (3.6 m);O – nr. de învârtituri a roţii semănătorii (20).

5. Stabilirea dimensiunilor postatelor la semănat. Lungimea maximă a postatelor la semănat este în funcţie de capacitatea cutiei semănătorii. Pentru a uşura organizarea transportului de seminţe este indicat ca alimentarea semănătorii cu seminţe să se execute la un singur capăt a postatei. In acest caz, lungimea maximă a postatei se calculează după formula:

= m

L – lungimea maximă a postatei (m);Q – capacitatea coşului de alimentare a semănătorii (kg); Vol 400 dm3

Y – coeficientul de utilizare a capacităţii coşului de alimentare a semănătorii (în medie 0,70);A – norma de semănat (250 kg/ha);B – lăţimea de lucru a semănătorii (3.6 m).

În ce priveşte lăţimea postatei, aceasta se determină în funcţie de lăţimea totală a parcelei de însămânţat şi de metoda de deplasare a agregatului. Ea se calculează aşa încât să asigure de lucru agregatului pentru 1-2 zile de lucru.

Lăţimea postatei la semănatul în suveică se calculează după formula:

= = 118,6 m

l – lăţimea postatei (m);P – productivitatea zilnică a agregatului (ha/zi);Z – durata în zile a lucrului pe aceeaşi postată (1-2 zile);L – lungimea postatei (m).

6. Lăţimea zonei de întoarcere a agregatului. Pentru întoarcerea agregatului, la capetele parcelei se delimitează o fâşie de teren denumită „zonă de întoarcere“. Delimitarea acestei zone se face, în cazul deplasărilor în parcursul liniar, cu buclă şi fără buclă. Lăţimea zonei de întoarcere este dată de relaţia:

=3*4 + 1,5 = 13,5 m E – lăţimea zonei de întoarcere;R – raza de întoarcere a agregatului 4 m;

e – lungimea de ieşire a agregatului (adică distanţa de la centrul agregatului; mijlocul osiei motoare a tractorului) până la organele active ale maşinii.1,5m

Aceasta reprezintă lungimea cu care trebuie să se deplaseze centrul agregatului pentru aducerea organelor active ale maşinii agricole pe linia de întoarcere a lucrului.

7. Stabilirea distanţei dintre punctele de alimentare a semănătorii. Distanţa dintre punctele de alimentare a semănătorii se determină în funcţie de metoda de deplasare a agregatului la semănat. In cazul semănatului în suveică, lungimea postatei este determinată în funcţie de capacitatea cutiei de seminţe, în aşa fel ca alimentarea semănătorii să se facă numai la unul din capetele postatei, distanţa dintre punctele de alimentare se află după formula:

= 2 * 3,6 * 1 = 7,2 m

D – distanţa dintre punctele de alimentare (m);B – lăţimea de lucru a agregatului (m);T – numărul turelor (adică nr. curselor dus-întors) pe care le face agregatul până la golirea coşului semănătorii.

In cazul când lungimea postatei nu este determinată în funcţie de capacitatea cutiei de seminţe, este necesar ca, în prealabil, să cunoaştem turele pe care le face agregatul până la golirea coşului semănătorii. Aceasta se determină împărţind lungimea drumului pe care îl face semănătoarea până la golirea cutiei sale pe lungimea cursei de lucru dus şi întors. în acest scop, se foloseşte următoarea formulă:

(11) =

T – numărul turelor;Q – capacitatea cutiei semănătorii (kg);Y – coeficientul de utilizare a capacităţii cutiei (0,70);A – norma de semănat (kg/ha);B – lăţimea de lucru a semănătorii (m);L – lungimea postatei (m).

În cazul semănării în „laturi“ sau „pe două jumătăţi ale postatei“ distanţa dintre punctele de alimentare se calculează după formula:

= 1 * 3,6 = 3,6

8. Stabilirea cantităţilor de seminţe ce se pun la punctele de alimentare. Cantităţile de seminţe care se pun la primul punct de alimentare se calculează după formula:

= 260 * 10 = 2600

Iar cantitatea care se pune la punctele următoare este:

= 260 * 0,7 * 10 = 1820

C - cantitatea de seminţe necesară alimentării agregatului (kg);Q - capacitatea coşului semănătorii (kg);y – coeficientul de utilizare a capacităţii cutiei; a – nr. semănătorilor în agregat 10

9. Stabilirea necesarului zilnic de muncitori pentru semănat şi transportat seminţele. Necesarul zilnic de muncitori pentru deservirea semănătorilor variază în raport cu numărul de agregate folosite zilnic şi al maşinilor ce compun agregatul.

10. Necesarul de mijloace de transport se stabileşte în funcţie de cantităţile de seminţe necesare semănătorilor la o încărcare, timpul de golire a semănătorilor, capacitatea mijloacelor de transport, distanţa de transport şi timpul necesar pentru un ciclu de transport.

În primul rând se determină timpul în care se consumă cantitatea de seminţe existentă în cutia semănătorii, folosind relaţia:

= 0,40 ore

q – capacitatea cutiei semănătorii (kg);0,85 – coeficientul de folosire a cutiei semănătorii;B – lăţimea de lucru a semănătorii (m);V – viteza de lucru a agregatului (m/oră);N – norma de sămânţă la ha (kg).

Numărul de mijloace de transport necesare zilnic se determină pe baza relaţiei:

= = 10

Nt – numărul mijloacelor de transport;n – numărul semănătorilor ce lucrează;t – durata unui ciclu de transport (30min.);Cm – capacitatea mijlocului de transport (kg).

11. Se determină necesarul de saci pentru transportul seminţelor, cunoscând că pentru uşurarea manipulării se recomandă ca un sac să aibă 40 kg.

250 * 160 = 125.000 / 40 = 3125 saci

Centralizarea datelor

Nr. crt.

Specificare U.M.

Agregatul folosit

Tractor + (SUP-29)

1. Productivitatea zilnică a agregatului ha/schimb 12

2. Necesarul zilnic de:-tractoare nr. 10-semănători nr. 10

3.Productivitatea zilnică a tuturor agregatelor

ha/zi 120

4.Dimensiunile solei de semănat

-lungime m 4232-lăţime m 920-suprafaţă ha 500

5.Dimensiunea parcelelor de semănat

-lungime m 1011,1-lăţime m 118,6-suprafaţă ha 120

6.Lungimea marcatorului

-dreapta m 7,3-stânga m 8,8

7.Norma de însămânţare

-la 20 învârtituri kg 3,13-la hectar kg 250

8.Distanţa dintre punctele de alimentare cu seminţe

m 7,2

9.Cantitatea de seminţe ce se pune la punct de alimentare

-la primul punct

kg 2600

-la punctele următoare

kg 1820

10.Necesarul zilnic de muncitori

-pt. servirea semănătorii

nr. 10

-pt. transportul seminţelor

nr. 10

-total nr. 20

11.Lăţimea fâşiei de întoarcere a agregatului

m 13,5

12.Necesarul zilnic de mijl. de transport

-atelaje nr. 10-tractor+remorcă nr. 10-auto-camion nr. 0

13.Necesar saci pt. transportul seminţelor

nr. 3125

3.6. Evaluarea producţiei

Evaluarea producţiei are ca scop urmărirea şi înregistrarea evoluţiei culturilor, precum şi realizarea unor determinări cantitative şi calitative a producţiei acestora.

Evaluarea se face în două etape:1) în prima etapă, se apreciază aspectul vegetativ al culturilor în fazele caracteristice de

dezvoltare a plantelor;2) în etapa a doua se face estimarea în câmp a producţiei agricole după anumite norme

standardizateÎn funcţie de tipul de cultură, evaluarea se face astfel:

1) Grâu ( 15 iunie):– se stabileşte numărul punctelor de control în funcţie de mărimea şi uniformitatea

parcelelor (în cazul parcelelor de până la 100 ha - 5 puncte; pe suprafeţe mai mari de 100 ha - 10 puncte).

Determinările se fac cu ajutorul ramei metrice (un cadru de 1 metru pătrat).Metodologie de lucru– se numără spicele din interiorul ramei metrice;– se stabileşte numărul mediu de boabe în spic;– se calculează producţia medie la hectar, astfel:

Q kg/ha - producţia medie kg/ha;Nsp - număr mediu de spice la m.p. (medie pe toate punctele de control);Nb - număr mediu de boabe în spice;MMB - greutatea a 1000 boabe (grame);10.000 m.p. = 1 ha1.000 x 1.000 = 1.000 grame x 1.000 boabe

Q kg/ha = = 5.700 kg/ha

2) Porumb (1 septembrie):– se stabileşte numărul punctelor de control după aceleaşi criterii ca la grâu;– suprafaţa unui punct de control este de 28 m.p. (4 rânduri x 0,70 x 10 m lungime; 0,70

(m) - distanţa dintre rânduri);– se numără ştiuleţii la fiecare punct de control;– se calculează numărul de ştiuleţi la hectar:

Nst/ha - număr de ştiuleţi la ha;nst - numărul de ştiuleţi număraţi la toate punctele de control;d - suprafaţa unui punct de control (m.p.);i - numărul punctelor de control.

Nst/ha = = 62.500

– se determină apoi numărul de boabe pe ştiulete;– se calculează apoi producţia medie la hectar:

Q kg/ha - producţia medie;Nst - număr ştiuleţi la hectar;Nb - număr mediu de boabe pe ştiulete;MMB - greutatea a 1000 boabe (grame)

Q kg/ha = = 7.875 kg/ha

CAPITOLUL IVCAPITOLUL IV

CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRICONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI

Planul de afaceri este un document prin care se prezintă elementele de bază ale afacerii,

strategiile de evoluție aplicate, resursele utilizate și bineînțeles rezultatele așteptate într-un anumit

interval de timp.

Având în vedere deficitul mare de utilaje, uzura fizică şi morală a celor existente în raza de

activitate, modernizarea şi extinderea sectorului de prelucrare a cărnii de pasăre au devenit

imperios necesare pentru S.C. Avicola SA, în vederea satisfacerii cererii în creştere în timp

optim. Noile utilaje ce se intenţionează a fi achiziţionate se remarcă printr-un nivel tehnic ridicat

şi caracteristici tehnice foarte bune.

S.C. Avicola SA prin acest plan de afaceri îşi propune să facă noi investiţii în vederea

dezvoltării şi retehnologizării sectorului de prelucrare al societăţii, prin dotarea cu utilaje de mare

capacitate, cu un nivel tehnic ridicat, caracterizate printr-o productivitate mărită şi un randament

superior.

Se urmăreşte ridicarea nivelului calitativ şi cantitativ al produselor obținute ceea ce va conduce

în final la rezultate economico – financiare superioare. S-a optat pentru utilajele oferite de firma

Sampo Kft. Valoarea proiectului este de 1.161.300 lei.

În capitolul al doilea al proiectului am realizat un asolament agricol pe o perioadă de 3 ani,

alcătuit din 3 culturi ( grâu, porumb și cartof), cu o suprafață totală de 1400 ha.

La alegerea culturilor am avut în vedere următoarele criterii:

- ce a fost cultivat în anul anterior pe suprafaţa respectivă;

- ce lucrări ale solului s-au efectuat deja din toamnă;

- ce îngrăşăminte s-au aplicat;

- sistema de maşini disponibilă;

- gradul de îmburuienare a terenului şi posibilităţile de aprovizionare cu erbicide;

- ce boli şi dăunători s-au semnalat în anul anterior;

- tipul de sol și favorabilitatea acestuia pentru diferite culturi.

Soiurile şi hibrizii aleşi sunt:

- porumb: hibridul P9025 timpuriu (marca Pioneer)

- grâu: hibridul HYBRED (marca Saaten-Union)

- cartof: soiul SANTE (marca IRITEH GRUP S.R.L).

Prin calculele efectuate pentru fiecare cultură în parte am obținut o producție medie la hectar de

5674 kg pentru grâu, 7793 kg pentru porumb și 27.491 kg pentru cartof.

În vederea organizării proceselor de muncă şi de producţie am întocmit fişele tehnologice

pentru fiecare cultură. Informaţiile cuprinse în fişele tehnologice servesc la stabilirea

tehnologiilor, stabilirea destinaţiei producţiei, determinarea volumului lucrărilor mecanice şi

manuale, necesarul de forţă de muncă, cantităţile de materiale şi mijloacele financiare necesare

pentru aprovizionare.

Cu ajutorul fișelor tehnologice și a programului de eficiență economică am obținut o rată a

profitului net (%) de 23,31 pentru grâu, 31,71 pentru porumb și 22,50 pentru cartof.

De aici rezultă că porumbul este cea mai eficientă cultură, urmată de grâu și cartof.

Pentru a crește producția la grâu pentru că are cea mai mică eficiență trebuie respectate

următoarele cerințe:

- alegerea corectă a soiului sau hibridului care determină în proporţie de 80-90% reuşita sau

nereuşita unei culturi în agricultură. Cel mai important criteriu de alegere a unui soi sau hibrid

este rezistenţa - toleranţa la boli, dăunători şi la alţi factori de stres.Criteriile care mai trebuie

avute în vedere constau în adaptarea la tipul de sol şi la calitatea produsului dorit, reacţia la

fertilizarea organică sau minerală, aptitudinea de a concura buruienile.

- respectarea cerințelor față de factorii de vegetație și a tehnologiei de cultivare.