LICEUL TEHNOLOGIC NR. 2 ROȘIORI DE VEDE

P R O I E C T

de absolvire a clasei a XI-a SPP

STUDIUL CONSTRUCTIV FUNCȚIONAL AL INSTALAȚIEI DE ALIMENTARE A MOTOARELOR CU APRINDERE PRIN

SCÂNTEIE CU INJECȚIE PE BENZINĂ

Coordonator: Absolvent: Profesor. Ing. Dobre Dan Ciobanu Constantin Clasa a X-a A SPP

Anul Școlar 2012/2013

1

C u p r i n s

1. Memoriu justificativ;

2. Principiul de funcționare a injecției electronice;

3. Parametri sistemului de alimentare cu injecție pe benzina;

4. Concluzii;

Bibliografie.

2

I. MEMORIU JUSTIFICATIV

  Am ales sa prezint aceasta lucrare, datorita faptului ca sistemul de alimentare cu injectie de benzina echipeaza in ultimul timp marea majoritate a autoturismelor cu motoare M.A.S., sistem ce permite controlarea noxelor emise de acestea, dar si obtinerea de performante dinamice in conditiile unui consum optimizat.

Depoluarea motoarelor reprezinta o preocupare permanenta a "motoristilor"din toata lumea, deoarece la scara planetara, poluarea chiar este o problema (vezi schimbarile climaterice din ultimul timp. Pentru a intelege mai bine impactul asupra mediului gazul (noxele) emis de un motor ce functioneaza, va spunem doar ca un vehicul (bine reglat :)), ce ruleaza 15.000 de kilometri evacueaza in atmosfera 4Kg. acid sulfuric, 60 Kg. CO (echivalent cca 60 m cubi), azotati si multe alte substante nocive. Bine, veti spune - dar in cit timp un vehicul acopera cei 15.000 de Km? Ca răspuns, spre exemplu, în Bucuresti, circulă în același timp 25.000 de vehicule care într-o oră fac circa 1.250.000 de Km.

La origine, injectia electronica a benzinei a fost utilizata in special pentru cresterea performantelor de putere litrica a motoarelor. Criteriile de optimizare s-au deplasat in directia reducerii consumului, pentru ca astazi atentia principala sa fie acordata respectului fata de normele ecologice. Sensul final al utilizarii injectiei de benzina comandate electronic este dat de posibilitatea optimizarii procesului de ardere.

Utilizarea echipamentelor de injectie multipunct a benzinei, comandate electronic, determina multiple avantaje:- pulverizarea foarte fina a benzinei la toate regimurile de functionare, in special la regimurile de sarcina si turatie redusa,- uniformitatea sporita a dozei de combustibil pe ciclu si pe cilindru,- cresterea gradului de umplere al cilindrilor cu 8-12%,- cresterea puterii efective cu 10-15 % datorata imbunatatirii arderii si a umplerii, cat si posibilitatii de a lucra cu rapoarte de comprimare mai mari,- scaderea consumului specific efectiv de combustibil cu 12-15 % prin mai buna formare a amestecului si arderii mai eficiente,- reducerea emisiilor poluante din gazele de evacuare ca urmare a posibilitatii stratificarii amestecului si arderii amestecurilor sarace.Specifica echipamentelor de injectie a benzinei este corelarea permanenta a debitului de benzina cu debitul de aer la toate regimurile de functionare. Costul mai ridicat al instalatiei de injectie asistata electronic, in comparatie cu sistemul de alimentare cu carburator, este un dezavantaj de obicei rapid amortizat prin exploatarea autovehiculului.

3

Sistemele de gestiune, comanda si reglaj electronic utilizate in structura echipamentelor de injectie a benzinei sunt compuse in general din cinci grupe de elemente distincte:- traductoare pentru culegerea si transformarea diferitelor marimi fizice in semnale electrice analogice,- unul sau mai multe microprocesoare care constituie structura de baza a microcalculatorului in care se realizeaza memorarea, compararea, coordonarea informatiilor de stare si emiterea semnalelor de comanda,- unul sau mai multe elemente de executie “traductoare” comandate in timp real de microcalculator,- convertoare analog-digitale si digital-analogice pentru convertirea semnalului elec-tric necesar elementului de procesare (microcalculator) cu natura semnalului de comanda pentru elementele de executie sau transmise de traductoare,- dispozitive de legatura si conexiune care permit circulatia semnalelor.Principial echipamentele de injectie cu comanda electronica s-au dezvoltat din sistemele de injectie cu comanda mecanica, la care s-au inlocuit (uneori) injectoarele mecanice cu cele electromagnetice si s-au introdus dispozitive de sesizare si unitati electronice de comanda a deschiderii injectoarelor si reglare a duratei deschiderii acestora.

II. PRINCIPIUL DE FUNCȚIONARE A INJECȚIEI ELECTRONICE

Cantitatea de aer aspirata de motor este functie de deschiderea clapetei de acceleratie si de regimul de rotatie al motorului.Aceste cantitati sunt greu de tinut sub control de aceea cantitatea de benzina va fi aceea care se va ajusta functie de cantitatea de aer. Calculatorul electronic este cel care calculeaza necesarul de benzina ce trebuie injectata. Pentru a realiza acest lucru, calculatorul trebuie sa :

Cunoasca cantitatea de aer admis.El dispune de informatii asupra presiunii sau debitului de aer din colectorul de admisie si asuprea vitezei de rotatie a motorului.

Închida sau sa deschida « robinetul » de benzina.Ele dispune de fapt de injectoare pe care le va comanda ( deschide ) timpul necesar trecerii unei anumite cantitati de benzina ( timp de injectie ).

Aceasta cantitate de carburant este initial calculata si poate fi ajustata în functie de diferiti parametrii cum ar fi : temperatura aerului si a apei din motor, pozitia exacta a clapetei de acceleratie..

        Majoritatea informatiilor primite de calculator vor servi si la calculul parametrilor de aprindere.

4

Diferitele sisteme de injectie electronica pe care le putem întâlni sunt:

Tipul injectiei

Sistem Comanda injectiei

Comanda injectoarelor

Amplasarea injectoarelor

Monopunct*.1 injector.

Injectie indirecta.

Cvasi-permanenta.

Independenta de ciclul motor

În amontele clapetei de acc..

Simultana Toate în acelasi timp

Multipunct.

Numarul injectoarelor egal cu cel al

cilindrilor

Injectie indirecta.

Semi-secventiala.

Pe grupe În amontele supapelor de

admisie

Secventiala

Individual în faza cu ciclul motor

Injectie directa.

Secventiala

Individual în faza cu ciclul motor

Cu vârful în camera de ardere

212i89c

* Acest sistem nu mai corespunde actualelor norme de depoluare a motorului.

Sinoptica injectiei presiune / viteza si debit masic / viteza.

5

Datorita acestui ansamblu de informatii, sistemul de injectie electronic de benzina poate gestiona cu precizie, cu ajutorul comenzilor, urmatoarele

Þ                 Injectia benzinei,

Þ                 Aprinderea,

Þ                 Nivelul de poluare al motorului,

Iar pentru anumite vehicule participa la gestionarea diferitelor sisteme ( climatizare, antidemaraj,.).

Amplasarea componentelor

6

1 Calculator electronic.2 Captorul de pozitie/viteza si dantura .3 Captorul de presiune colector.4 Rampa si injectoarele de benzina.5 Corpul clapeta cu potentiometru.6 Actuator relanti.7 Bobine aprindere.

8 Captor temperatura aer.9 Captor temperatura apa.10 Sonda de oxigen.11 Pompa electrica si regulator de presiune

carburant12 Senzor de detonatii.13 Canistra cu carbon activ.14 E.G.R.

7

III. PARAMETRI SISTEMULUI DE ALIMENTARE CU INJECȚIE PE BENZINĂ

Captorul de turatie si pozitie ( captor volant motor ).

El are rolul de a informa calculatorul asupra:

·       Vitezei de rotatie·       Pozitia motorului.

Cele doua informatii sunt obtinute de un captor magnetic fix care transmite calculatorului imaginea electrica a coroanei danturate care se roteste solidar cu arborele cotit. El este de tip inductiv ( genereaza un curent )

El se compune dintr-un bobinaj înfasurat în jurul unui magnet permanent.Dispune la capatul sau de un element nunit coroana danturata.Aceasta coroana prezinta mai multi dinti.De fiecare data când un dinte trece prin fata captorului, are loc o modificare a câmpului magnetic ceea ce conduce la o inductie a unui curent în bobinaj.

Calculatorul electronic analizeaza:

1.    Tensiunea. Ea este proportionala cu viteza piesei mobile.Dar tensiunea este în acelasi timp functie de distanta ce separa captorul de corana danturata ( întrefierul )

2.    Frecventa. Numarând numarul de impulsuri într-un timp dat, calculatorul poate deduce viteza.El poate compara doua masuratori de viteza succesive si astfel sa afle acceleratia.

Realizarea practica.

8

Coroana danturata are dinti lati pentru reperarea pozitiei si dinti mai îngusti pentru masurarea vitezei.

Imaginea coroanei rotindu-se în fata captorului.

Imaginea electrica transmisa de captor catre calculatorul de injectie.

Controale : Conformitatea valorilor date de constructor.

·       Continuitatea înfasurarii,·       Rezistenta captorului,·       Izolarea,·       Tensiunea la viteza de antrenare cu demarorul,·       Starea coroanei danturate.

Captorul de presiune absoluta ( la injectia de tip presiune/turatie )

9

Are rolul de a informa calculatorul asupra presiunii din colectorul de admisie.

Este montat cât mai aproape de colector prentu a reduce timpul de raspuns al calculatorului..

Este de tip piezo-rezistiv.

Acest semnal este unul din parametrii principali pentru calculul timpului de injectie si de aprindere.

Captorul temperatura apa motor.

Captorul de temperatura informeaza calculatorul de injectie asupra temperaturii lichidului de racire.Este compus dintr-o dulie filetata care contine o rezistenta pe baza de semiconductor

( termistanta ) având caracteristica CTN sau CTP.

Temperatura lichidului de racire exercita o mare influenta asupra consumului de carburant.O sonda de temperatura integrata în circuitul de racire masoara temperatura motorului si transmite un semnal electric catre calculator.

Calculatorul exploateaza valoarea rezistentei care variaza functie de temperatura.În plus calculatorul poate adopta strategii particulare

( imbogatirea amestecului la rece )

1 Conector.

2 Corp.

3 Termistanta.

Functia GCTA (Gestiunea Centralizata a Temperaturii Apei).

10

            Acest captor poate, prin intermediul calculatorului de injectie, sa comande GMV-ul la viteza mica sau mare, indicatorul temperatura motor ca si martorul de alerta la supraîncalzire aflat la bord.

Captorul temperatura aer.

Este construit dupa acceasi tehnologie ca si captorul temperatura apa.

Densitatea aerului admis depinde de temperatura sa.Pentru a compensa acest fenomen, un captor de temperatura este montat în canalizatia de admisie a aerului, iar acesta trimite informatia temperatura aer la calculatorul de injectie.

 

Observatie : Exista mai multe strategii pentru functionarea in mod degradat în functie de tipul calculatorului si de functionarea motorului (demaraj )

Controale : Conformitatea valorilor date de constructor :

·       Continuitatea,

·       Alimentarea,

·       Variatia rezistentei functie de temperatura.

11

Captorul de comanda accelerator.

Potentiometrul de sarcina cu informatia PR ( picior ridicat) PA (picior apasat total)

                                   

Permite informarea calculatorului de injectie asupra pozitiei clapetei de acceleratie pentru a stabili strategia potrivita :

·         Informatia de sarcina.·         Strategia de injectie si aprindere.·         PR : Gestionarea relanti-ului si întreruperea injectiei în decelerare.·         PA : Dozarea puterii, debuclarea reglarii îmbogatirii si reactualizarea

valorii de presiune atmosferica ( corectia altimetrica )·         Autorizeaza modul degradat al captorului de presiune absoluta ( pentru

anumite calculatoare ).·         Autorizeaza modul degradat al debitmetrului masic de aer.

Sonda de oxigen ( sonda l )

Rolul sau este de a informa calculatorul despre continutul de oxigen din gazele de esapament

Un senzor denumit senzor de oxigen sau sonda lambda  l (este montata pe galeria de esapament sau în apropiere de intrarea catalizatorului.

12

1 Teaca de protectie.

2 Element ceramic.

3 Filet.

4 Dulie de contact.

5 Dulie de protectie.

6 Conectori electrici.

7 Ceramica scaldata de gaze de esapament.

8 Ceramica scaldata de aer curat

9 Rezistenta de încalzire.

            Functionarea sondei se bazeaza pe faptul ca ceramica utilizata conduce ionii de oxigen la temperaturi mai mari de 300°C.  În anumite faze de functionare daca temperatura sondei este insuficienta,ea este încazita electric.

Calculatorul.

Este elementul care centralizeaza ansambul informatiilor provenind de la senzori, pe care le analizeaza si le compara.Poate astfel sa determine caracteristica semnalelor care sa-i permita comanda diferitelor parti active ale sistemului.

În vederea mentenantei sau a reparatiei sistemului, sunt câteva operatii care pot fi executate:

·       Centralizarea informatiilor si memorarea defectelor pentru a permite citirea cu ajutorul dispozitivelor de diagnostic.

·       Comanda a diferiti actuatori cu ajutorul dispozitivelor de diagnostic.13

·       Pe anumite vehicule este chiar posibila reprogramarea softului calculatorului pentru a modifica anumiti parametri.

În cazul înlocuirii unui calculator este important si necesar  sa se respecte anumite reglaje :

·       Pe vehiculele echipate cu sistem antidemaraj, calculatorul primeste automat codul provenit de la antidemaraj.

Reglarea relantiului.

Rolul sau este de a regla cantitatea de aer aspirat de motor în faza de relanti.

Scopul reglarii relantiului este de a obtine un regim stabil de functionare gestionând cantitatea de aer aspirata.Reglarea relantiului nu poate fi facuta decât daca calculatorul are informatia « picior ridicat ».

Regimul de consemn relati este determinat în functie de:

·       Temperatura apei motorului.·       Functia climatizare si puterea absorbita.·       Presinea din circuitul hidraulic al directiei asistate.·       Încarcarea bateriei..., etc.Debitul de aer este controlat prin :

·       Pozitia voletului corpului calpeta.·       Fie printr-o derivatie a acestuia.

Reglarea relatiului prin rotatia clapetei de accleratie.

Corectia regimului de relanti se face gratie comandei primita de corpul clapeta motorizata.Reglarea deschiderii clapetei permite reglarea cantitatii de aer absorbita de motor.

Reglarea relantiului prin derivatie.

Sistemele care permit acest lucru sunt de doua tipuri:

·       Motor pas cu pas.

·       Electrovane cu una sau doua înfasurari.

14

Motorul pas cu pas.

Calculatorul comanda motorul prin punere la masa, ceea ce antreneaza o variatie a pozitiei unui obturator situat într-o canalizatie speciala.

Calculatorul plica strategii speciale pentru a cunoaste cu precizie pozitia obturatorului.

Reglarea îmbogatirii.

Pentru a obtine o buna eficacitate a catalizatorului, amestecul aer benzina furnizat motorului trebuie sa aiba o îmbogatire constanta si aproape de raportul stoechiometric.Pentru aceasta, utilizam o sonda pe care o numim « sonda Lambda ».

Reglarea imbogatirii serveste la buna functionare a catalizatorului.

15

Schema de principiu.

Definitia îmbogatirii si a lui Lambda

Imbogatirea este un raport între diyajul real si cel ideal. Un amestec sarac (R<1) contine mai putin carburant, un amestec bogat (R>1) contine mai mult carburant.

Dozajul de randament (1/18) : Acest dozaj în exces de aer, permite ardere 212i89c a completa a benzinei ce intra în camera de ardere 212i89c .Este utilizat la sarcini medii si mari

16

Dozajul de putere (1/12) : Acest dozaj cu exces de benzina permite cresterea vitezei arderii.Este utilizat atunci când se doreste maximum de putere a motorului în situatia « Picior Apasat Complet », în reprize si la relanti

·         Amestec sarac : 15/18 = 0,85   ÎMBOGĂŢIRE < 1.

·         Amestec bogat : 15/12 = 1,224   ÎMBOGĂŢIRE > 1.

  

Curba de dozaj.

Lambda este un raport între dozajul ideal si cel real. Un amestec sarac (l>1) contine mai mult aer iar (l<1) mai putin aer.

                 Principiu de functionare a sondei de oxigen.

Daca proportia oxigenului este foarte diferita între cele 2 fete ale sondei, proprietatile materialului din care este confectionata provoaca un salt de tensiune în jurul valorii de îmbogatire 1.

17

Aceasta valoare ( variatia de tensiune ) este vizibila cu ajutorul dispozitivelor de diagnostic.

În jurul valorii de îmbogatire 1, o usoara variatie a imbogatirii provoaca o variatie importanta a tensiunii.Acest lucru permite calculatorului sa raspunda foarte rapid la schimbari..

Controale : Conformitatea valorilor date de constructor :

·       Continuitate.

·       Rezistenta.

·       Alimentarea circuitului de încalzire.

În timpul functionarii motorului, putem întâlni doua situatii :1. Calculatorul nu tine cont de informatia de la sonda de oxigen.

Sistemul lucreaza în « Bucla Deschisa »

Sistemul va lucra în bucla deschisa atâta timp cât conditiile de functionare ale motorului sunt incompatibile cu reglarea îmbogatirii ( dozaj neadaptat ) si/sau atâta timp cât sonda nu a atins temperatura sa nominala de functionare.

·       Temporizare la demaraj (amestec bogat).

·       Functionare la rece.

·       PA si variatii de sarcina rapide ( dozaje de putere ).

·       Taierea injectiei în deceleratie.

·       Mod degradat ( sonda defecta ).

18

2. Calculatorul tine cont de informatia de la sonda de oxigen.

Sistemul lucreaza în « Bucla Înschisa ».

Reglarea îmbogatirii este activa.

Calculatorul va corecta timpul de injectie, pentru conservarea imbogatirii egala cu 1.

Aceste corectii sunt vizibile cu ajutorul dispozitivelor de diagnostic.

Valoarea se poate gasi în intervalul 0 - 255, valoarea medie fiind 128.

Tensiunea sondei

Corectia de

îmbogatire

Pe anumite aplicatii, scara poate fi diferita ( ex : valoarea medie egala cu 1 ).

Când valoarea este mai mare de 128, calculatorul comanda o îmbogatire ( prin marirea timpului de injectie ) deoarece amestecul este sarac ( tensiunea sondei mai mica de 500 mV )

Când valoarea este mai mica de 128, calculatorul comanda o saracire ( prin scaderea timpului de injectie) deoarece amestecul este bogat ( tensiunea sondei mai mare de 500 mV ).

19

Exemple de adaptare a îmbogatirii.

Injectoarele sunt ancrasate.Timpul de injectie calculat initial pentru  a obtine îmbogatirea egala cu 1 nu mai este suficienta.

Calculatorul trebuie sa creasca timpul de injectie.Valoarea este centrata pe 180, dar imbogatirea 1 este mentinuta.

Tensiunea

sondei

Corectia de

îmbogatire

Injectoarele se ancraseaza si mai mult.Calculatorul nu mai poate aduce corectii mai sus de 255,amestecul devine prea sarac iar îmbogatirea scade sub 1.Eficacitatea catalizatorului scade si autovehiculul polueaza.

Tensiunea

sondei

Corectia de

îmbogatire

20

            Pentru a postra îmbogatirea 1, trebuie ca valoarea coreciei de imbogatire sa fie centrata pe 128, trebuie deci decalata cartograma de injectie.

Corectiile adaptive.

Exemplu de curba a timpului de injectie.

Dispersia si uzura unui motor sunt asa de variate încât constanta benzina/aer variaza de la un motor la altul ca si în timpul vietii unui autovehicul ( ancrasarea supapelor, injectoarelor, scaderea compresiei, etc.)

       Calculatorul de injectie trebuie sa estimeze aceasta constanta pentru a furniza motorului « Imbogatirea = 1 ».Calculul sau este o medie statistica facuta în mai multe puncte.

       La functionarea în bucla închisa, memorizeaza timpul de injectie mediu pentru fiecare zona de presiune colector ( de aceea învatarea se face pe mai multe zone ale presiunii din colector ).

21

Corectiile efectuate la presiunile cele mai mici decaleaza piciorul curbei.Acest decalaj se numeste offset (adaptativ imbogatire relanti).

       Corectiile efectuate pentru restul plajei de functionare a motorului schima panta curbei.Variatia pantei se numeste câstig ( adaptiv imbogatire în functionare).

22

Reprezentarea diferitilor parametrii si a efectelor lor.

Actioneza atunci când motorul este cald,lucreaza în bucla închisa si pe o plaja a presiunii colector bine determinata.

Exista doua tipuri de corectii adaptative:

1.    Sarcini medii si mari.

2.    Relanti si sarcini mici.

IV CONCLUZII

1. Pentru a oferi amestecul optim în orice moment, este nevoie ca la ECU să ajungă permanent un flux de informaţii. Aceste informaţii sunt oferite de o întreagă reţea de senzori situaţi în puncte cheie. Iată-i pe cei mai întâlniţi şi cu cea mai mare importanţă:

23

Senzorul de măsurare a cantităţii de aer admise – cunoscut în termeni mai uzuali ca şi debitmetrul de aer – transmite către ECU masa de aer admisă în motor (MAS – mass air sensor)

2. Senzorul(-ii) de oxigen – sau, cum am enunţat mai sus, sonda(-ele) Lambda, care monitorizează oxigenul din gazele evacuate încât ECU-ul poate determina cât de bogat sau sărac să fie amestecul introdus.Senzorul de poziţie a acceleraţiei – monitorizează poziţia clapetei de aer din corpul de admisie, încât ECU-ul să reacţioneze rapid la schimbări, prin creşterea sau scăderea cantităţii de combustibil în timp real pentru a evita ezitările din timpul accelerării sau suprasaturarea din timpul decelerării.Senzorul de temperatură a lichidului de răcire – permite ECU-ului să afle când motorul a ajuns la temperatura optimă de funcţionare.Senzorul de viteză al motorului – care ajută la calcularea timpului de deschidere a injectoarelor.

3. Tot sistemul de injecţie ar fi imposibil fără acest dispozitiv, o valvă acţionată electric sub comanda ECU-ului. Injectorul este format dintr-un electromagnet care, atunci când este alimentat, deschide un mic piston şi lasă combustibilul aflat la presiune ridicată să treacă printr-o diuză strâmtă care îl pulverizează în interiorul cilindrului pentru a arde cu uşurinţă. Presiunea ridicată este dată de o pompă de combustibil. Cantitatea de combustibil este dată de timpul în care injectorul stă deschis. Aceasta este o valoare hotărâtă de ECU după analizarea datelor în timp real, primite de la senzorii mai sus menţionaţi. Injectoarele sunt montate în galeria de admisie şi momentul deschiderii lor coincide cu timpul de admisie al fiecărui piston de care aparţine.

4. ECU sau ECM sunt prescurtările pentru modulul de control al motorului, un “birou de management al bucătăriei”. El controlează diferite aspecte ale operaţiunii de ardere internă din motor cum ar fi cantitatea de combustibil injectată în motor, avansul aprinderii (momentul scânteii), deschiderea supapelor (la motoarele cu distribuţie variabilă), nivelul şi momentul de boost pentru turbine şi altele.În momentul apăsării pedalei de acceleraţie, se deschide clapeta de acceleraţie care permite intrarea unei cantitaţi de aer mai mare în motor; senzorul de poziţie al clapetei citeşte schimbarea şi transmite informaţia către ECU. Acesta va creşte dozajul în concordanţă cu volumul de aer măsurat de debitmetrul de aer, încât dozajul să fie cel optim, iar timpul de deschidere a injectorului este dat de senzorul de turaţie aflat de obicei pe volanta motorului. Tot ECU-ul este cel care decide momentul optim de a da scânteia la bujie pentru a oferi cea mai bună putere şi un consum scăzut.Şi turaţia motorului la relanti ţine tot de ECU. De obicei, prin intermediul unei valve de aer electrice, care formează un circuit de aer separat spre galeria de admisie, această parte este menită să anuleze eventualele încărcări de sarcină la relanti produse de pompe de servodirecţie, servofrână, alternator sau compresor de aer condiţionat.

24

Elementul cel mai important însă îl reprezintă partea software a ECU, reprezentată de graficele multidimensionale, numite şi hărţi de parametri. Aşadar ECU primeşte de la senzori parametrii, îi compară cu hărţile scrise de către producător într-o memorie internă şi acţionează în conformitate cu acestea.

BIBLIOGRAFIE

Manual - AUTOMOBILE, Gheoghe Fratila, Mariana Fratila, editia 1997, Editura Tehnica, Bucuresti

Note de curs, Prof. Dobre Dan

Documentatii originale Bosch www.boschusa.autoechiporig.com

Revista AUTOTURISM, ing. Alexandru Leitner, colectia 1999/1999

25