Proiect de an la disciplina ESF
Anul IIIFacultatea de Constructii de masiniStudent: Szegedi
Szabolcs
Poluarea apei
Poluarea apeireprezinta contaminarea izvoarelor, lacurilor,
apelor subterane,a marilor si oceanelor cu substante daunatoare
mediului inconjurator. Apa este elementul care intretine viata pe
Pamant.
Plantele si animalele au nevoie de apa pura, si nu pot
supravietui daca apa este infectata cu chimicale toxice care
dauneaza microorganismelor. Daca este extrem de grava, poluarea
apei poate ucide un numar mare de pesti, pasari si alte animale,
iar in unele cazuri poate ucide toti membrii speciei din zona
afectata. Poluarea face ca paraurile, lacurile si toate acumularile
de apa sa aiba un aspect si un miros neplacut. Nu este recomandat
sa se consume pestele si crustaceele care traiesc in apa infestata.
Oamenii care beau apa poluata se pot imbolnavi grav, iar expunerea
indelungata poate produce cancer, iar la femei pot aparea sarcini
cu probleme .
Principalii poluanti Principalii poluanti sunt materialele
chimice, biologice sau fizice care avariaza calitatea apei.
Poluantii pot fi clasificati in opt categorii, fiecare avand
diferite actiuni:a) Poduse petroliere Petrolul si chimicalele
obtinute pe baza de petrol sunt folositi drept combustibili,
lubrifianti, in industria plasticului si in multe alte scopuri.
Aceste produse petroliere ajung in apa, in mare parte accidental,
prin esuarea navelor sau prin sparturile conductelor. In mare
parte, acesti produsi sunt otravitori pentru animale, sau se depun
pe blana animalelor si penele pasarilor facandu-le permeabile si
astfel animalele mor de frig, sau impiedicandu-le sa se
deplaseze.
b) Pesticide si ierbicide Chimicalele, folosite de fermieri din
belsug pentru indepartarea daunatorilor, sunt preluate de
precipitatii si astfel apa infestata se scurge in apa paraurilor si
a raurilor. Unele din aceste chimicale sunt biodegradabile si se
descompun repede in substante inofensive sau mai putin nocive, dar
cele mai des intalnite sunt cele nedegradabile care persista pentru
o lunga perioada de timp. O mare parte din cantitatea de apa
potabila este contaminata cu pesticide. Mai mult de 14 milioane de
americani beau apa contaminata, si Agentia de Protectie a Mediului
estimeaza ca mai bine de 30% din sursele de apa sunt infestate.
Azotatii, poluanti derivati din insecticide, pot produce o forma
foarte grava de anemie la copii, boala de cele mai multe ori
mortala.
c) Metalele Metale precum cuprul, plumbul, mercurul, seleniul
ajung in apa, din mai multe surse, inclusiv industria
automobilelor, mine si chiar sol. Asemenea pesticidelor metalele
devin din ce in ce mai concentrate pe masura ce sunt consumate prin
intermediul hranei de catre animale, care la randul lor sunt
consumate de catre alte animale, si asa mai departe, pana cand
ajung la nivele inalte ale lantului trofic devenind extrem de
toxice. In cantitati mari sunt otravitoare, si pot da nastere unor
boli grave. Cadmiu, povine din ingrasaminte, recoltele tratate cu
astfel de ingrasaminte si consumate in cantitati mari de catre
oameni pot produce diaree si in timp pot afecta rinichii si
ficatul. Plumbul poate ajunge si el in apa, fie prin intermediul
unor scurgeri din conducte, fie pentru ca intra in componenta unor
sisteme de transport a apei (conducte) mai vechi. La copii, plumbul
poate produce boli mentale.
d) Deseurile Deseurile cele mai periculoase sunt deseurile
chimice care pot fi toxice (otravitoare), reactive (capabile sa
produca gaze toxice sau explozive) sau infamabile. Daca nu sunt
tratate si depozitate cu grija aceste deseuri pot polua sursele de
apa cele mai aproape de locul depozitarii. In 1969 raul Cuyahoga
din Cleveland, Ohio a fost atat de poluat incat a luat foc si a ars
timp de cateva ore. Chimicale folosite in industria echipamentelor
electrice, pot ajunge in mediu prin deversari si pot atinge
niveluri toxice foarte ridicate prin intermediul lantului
trofic.
e) Cantitatile excesive de materie organica Ingrasamintele si
alti nutrienti folositi pentru cultivarea plantelor in ferme si
gradini pot ajunge foarte usor in apa. Odata ajunse in apa, aceste
produse incurajeaza cresterea platelor si algelor. Cand aceste
plante mor, se depun pe fundul apei si microorganismele le
descompun. In timpul procesului de descompunere aceste
microorganisme consuma o mare parte din oxigenul dizolvat in apa,
si astfel, nivelul oxigenului din apa scade in asa masura incat
vietatile dependente de oxigen din apa, cum ar fi pestii, mor.
f) Sedimentele Sedimentele sunt particulele de sol deplasate de
catre curentii de apa, pot deveni un pericol daca sunt prezente in
cantitati mari. Eroziunea solului, produsa fie de apa, vant sau
precipitatii, inundatiile si alunecarile de teren pot fi foarte
daunatoare pentru ca introduc in apa foarte multe nutrimente,
aparand astfel poluare prin canitati mari de materie organica.
g) Organismele infectioase Un studiu efectuat in 1994 de Centrul
de Prevenire si Control al Bolilor a descoperit ca mai bine de
900000 de oameni se imbolnavesc anual din cauza organismelor din
apa potabila, si dintre acestia mai bine de 900 mor. Multe din
organismele care se gasesc in numar mic in majoritatea surselor de
apa, sunt considerate poluanti atunci cand ajung in apa potabila.
Paraziti precum Giardia lamblia si Cryptosporidium parvum ajung
deseori in sursele de apa potabila. Ei pot provoca boli grave
copiilor, batranilor si oamenilor care sufera deja de alte
boli.
h) Poluarea termala Apa este deseori luata din rauri, lacuri,
oceane sau mari pentru a fi folosita drept racitor in fabrici si
centrale si apoi este adusa inapoi la sursa, mai calda, decat
atunci cand a fost luata. Insa chiar si cele mai mici schimbari de
temperatura in apa vor indeparta speciile care vietuiau acolo si
vor atrage specii noi. Poluarea termala poate grabi procesul
biologic la plante si animale sau poate reduce cantitatea de oxigen
din apa. Rezultatul poate fi duce la moarte speciilor care nu sunt
adaptate vietii in ape calde, sau in cazul raurilor poate duce la
disparitia vegetatiei din zona poluata.
Combaterea poluarii apei Mentinerea puritatii apei in cadrul
natural inseamna mentinerea continutului de saruri si gaze, de
organisme si microorganisme specifice unei ape naturale nealterate.
Prin poluarea apelor se intelege, conform concluziilor conferintei
internationale privind aceasta problema (Geneva 1961), modificarea
compozitiei sau starii apelor unei surse survenita ca urmare a
activitatii omului astfel incat apele devin mai putin adecvate
tuturor sau numai unora dintre utilizarile pe care le pot capata in
stare naturala .Un oras, sau un complex industrial, care poseda mai
multe guri de evacuare a apelor uzate si halde de reziduri,
reprezinta un generator de poluari multiple . Poluarea apelor
afecteaza calitatea vietii la scara planetara.Apa reprezinta sursa
de viata pentru organismele din toate mediile. Fara apa nu poate
exista viata.Calitatea ei a inceput din ce in ce mai mult sa se
degradeze ca urmare a modificarilor de ordin fizic,chimic si
bacteriologic.Daca toata apa de pe pamant ar fi turnata in 16
pahare cu apa, 15 si jumatate dintre ele ar contine apa sarata a
oceanelor si marilor.Din jumatatea de pahar ramasa,mare parte este
inglobata fie in gheturile polare,fie este poluata pentru a fi
folosita drept apa potabila si astfel,ceea ce a mai ramane pentru
consumul omenirii reprezinta continutul unei lingurite.
Starea de poluare a apelor poate fi controlata si redusa. In
acest scop se utilizeaza doua tipuri de procedee, aplicate cu mai
multa sau mai putina consecventa de organismele de conducere si
conceptie tehnica. Primul grup de procedee se caracterizeaza
printr-o maniera de conducere preventiva si include toate metodele
care urmaresc limitarea evacuarii de reziduri in ape. Inca din faza
de proiectare a instalatiilor industriale, de transport, edilitare
etc. , trebuie adoptata o conceptie care corespunde unei orientari
diametral opuse fata de cea veche, caracterizabila lapidar prin
ideea apa spala tot. Astfel, rezidurile solide, in special ale
substantelor de mare toxicitate, nu este necesar sa fie antrenate
pe cale umeda, ci, pot fi evacuate la halte sau crematorii .Se
cauta reducerea consumurilor de apa in industrie prin recircularea
apei, folosita ca agent de racire si reintroducerea in sistem a
celei utilizate ca solvent, dupa corectarea adecvata a calitatii .
In al doilea grup de procedee se incadreaza diferitele metode de
epurare ale apelor uzate .Apele uzate trebuie sa fie supuse unor
tratamente prin care sa se inlature incarcarea lor cu poluanti pana
la o limita. Epurarea cuprinde o succesiune de procese fizice si
chimice, biologice si fizico-chimice necesare pentru inlaturarea
diferitelor categorii de poluanti.Pentru distrugerea germenilor
patogeni se mai include operatia de dezinfectie prin tratarea cu
clor sau azot. Dar indiferent de felul poluarii, si de locul unde o
regasim (aer, apa) este mult mai usor s-o prevenim decat s-o
combatem. Si asta depinde numai de noi, oamenii !!!Primii n Europa
la ap poluat. Peste 2.000 de localiti din Romnia au sursele de ap
contaminate Peste 2.000 de localiti au sursele de ap contaminate.
Asta plaseaz Romnia pe primul loc n Europa la poluarea cu nitrii i
nitrai. n judeul Buzu aproape n fiecare localitate exist fntni cu
ape poluate cu nitrii i nitrai, fiind depit limita de 50mg/l. De
altfel, ntr-una dintre localitile din jude, la Cldreti, doi copii
au murit n urm cu civa ani din cauza intoxicrii cu nitrii.
Reprezentanii DSP spun c de vin pentru otrvirea fntnilor sunt chiar
localnicii. Sursele de ap au fost poluate dup ce persoane din
mediul rural nu au respectat regulile privind gunoiul de grajd sau
privind alte activiti, iar substane ce pun n pericol sntatea au
ajuns n izvoare. Nu n ultimul rnd, autoritilor romne li se poate
reproa c nu au investit n staii de epurare, dei Uniunea European a
pus la dispoziia Romniei fonduri nerambursabile n acest sens.15 ani
de la poluarea cu cianuri de la mina "Aurul" din Baia Mare"Ce s-a
ntmplat atunci e fr precedent. O sut de tone de steril s-au scurs
atunci i au fost efecte de neimaginat pentru ecosistem. Din acest
motiv nici nu avem voie s uitm i trebuie s facem tot posibilul ca s
nu se repete", a declarat ministrul, adugnd c toi cei cu
responsabiliti n domeniu ar fi trebuit s participe la comemorare. n
noaptea de 30 spre 31 ianuarie 2000, digul iazului de decantare a
apelor industriale, al societii romno-australiene "Aurul" Baia
Mare, s-a rupt pe o poriune de 25 de metri, iar prin aceast sprtur
s-au scurs 100.000 de metri cubi de ape cu cianuri. Acestea au
ajuns nti n rul Lpu, s-au vrsat n Some i apoi n Tisa, traversnd
zone din Ungaria i Iugoslavia, pentru a ajunge n Dunre i, apoi, din
nou pe teritoriul Romniei.Statul romn deinea aproape jumtate din
aciunile societii "Aurul", iar capitalul majoritar aparinea
companiei australiene Esmeralda Ltd. - primul investitor strin n
industria minier din Romnia. Deversarea apelor poluate cu cianur a
fcut ca, n unele sectoare de ru, concentraia maxim admis a acestei
substane n ap s fie depit de aproape 800 de ori.Cderile masive de
zpad combinate cu ploi ce au durat sptmni ntregi au fost cauza
ruperii digului, susineau reprezentanii companiei "Aurul".Un raport
al Uniunii Europene arta c au existat, de fapt, greeli de
proiectare a acestei lucrri de ndiguire.Societii bimrene i s-a
permis reluarea activitii n iunie 2000, la cinci luni dup
producerea dezastrului ecologic, pe baza unui permis temporar emis
de agenia judeean de protecie a mediului.Ungaria a cerut despgubiri
de o sut milioane de dolari pentru pagubele provocate de accidentul
ecologic produs la societatea minier "Aurul" Baia Mare, firm care,
ulterior, i-a schimbat numele.n 27 ianuarie 2009, Romnia a fost
condamnat pentru c nu a evaluat bine riscurile utilizrii cianurii n
mina de la Baia Mare, Curtea European a Drepturilor Omului (CEDO)
explicnd c s-a nclcat dreptul la respectarea vieii private.Concret,
CEDO a decis c Romnia a nclcat articolul 8 din Convenia European n
cazul a doi bimreni, care au reclamat faptul c procedura de
extracie minier din Baia Mare, folosit de societatea Aurul Baia
Mare SA, le-a pus viaa n pericol. Curtea le-a acordat celor doi
despgubiri pentru cheltuieli de judecat de 6.266 de euro, dar nu
morale.Vasile Gheorghe Ttar i Paul Ttar, tat i fiu, care au locuit
n Baia Mare pn n 2005, au sesizat n 2000 Curtea European a
Drepturilor Omului (CEDO), n cazul societii de exploatare minier
"Aurul" Baia Mare SA, spunnd c procedura tehnic folosit de
societatea le-a pus viaa n pericol i solicitnd despgubiri morale de
50.000 de euro.Ei au reclamat i pasivitatea autoritilor n acest
caz. Acetia locuiau ntr-un cartier, aflat n apropiere de locul de
exploataie.Instana a apreciat c n acest caz, reclamaii se plng, n
substan, nu de un act, ci de o lips de aciune din partea statului.
Bimrenii au denunat faptul c autoritile naionale nu au fcut anchete
i studii adecvate care ar fi permis evaluarea n avans i prevenirea
efectelor pe care activitatea societii "Aurul" le-a antrenat.
Totodat, CEDO a precizat c statul romn a autorizat funcionarea
societii "Aurul", la care era acionar.Potrivit studiului de impact
asupra mediului din 1993, realizat de Institutul de Cercetri din
Ministerul Mediului, ar fi putut fi extrase 8.035 de kilograme de
aur i 76.135 de kilograme de argint, profitul statului romn fiind
de aproximativ 8,8 milioane de dolari americani. Instana a mai
menionat c aceast societate st la originea accidentului ecologic
din ianuarie 2000, cnd aproape 100.000 de metri cubi de ap poluat
care coninea cianur de sodiu s-a vrsat n rul Ssar, apoi n Lpu i
Some. Cantitatea de cianur eliberat a fost estimat ntre 50 i 100 de
tone, la care se adaug i poluarea cu metale grele.Conform
raportului Task Force Baia Mare, realizat n decembrie 2000 la
cererea UE, minele abandonate reprezint un risc real i important
pentru sntatea oamenilor, mai ales pentru cei care locuiesc n
apropiere. n raport s-a menionat ns c nu exist probe directe
privind consecinele asupra sntii populaiei.A fost estimat c 1.000
de tone de pete au fost otrvii n rurile Lpu, Tisa i Some.Instana
francez a estimat c, n ciuda acestei incertitudini, statul romn
avea obligaia de lua msuri pentru a proteja drepturile i interesele
reclamanilor n ceea ce privete viaa lor privat i domiciliul
acestora, n condiiile n care exista un risc serios i substanial
pentru sntatea acestora.Curtea de la Strasbourg a subliniat c nu
reiese din documentele primite c autoritile romne au dezbtut
riscurile activitii de exploatare, dect dup studiul din 1993 n baza
cruia a fost autorizat activitatea societii, iar autoritile
naionale s-au abinut s fac publice concluziile acestui studiu
preliminar din 1993, n care se arta c deja zona era foarte
poluat.Hotrrea n cazul Ttar este prima n care Romnia este condamnat
de Curtea European ntr-un caz legat de protecia mediului.
Cuprins
Poluarea apei2Principalii poluanti...3Combaterea poluarii
apei.7Primii in Europa la apa poluata915 ani de la poluarea cu
cianuri din Baia Mare..10Cuprins12
11
