Proiect de an TP

Cuprins pag.

I. COMPARTIMENTUL DE PROIECTARE…………………………………………….…….21.1. Elaborarea proiectului rutei de troleibuze nr. 1…………………………………………...……21.1.1. Caracteristica generala a rutei de troleibuze…………………………………………...…….21.1.2. Elaborarea traseului rutei………………………………………………………………....…41.1.3. Determinarea cererii in calatorii pe ruta proiectata…………………………………….….…51.1.4. Normarea vitezelor de circulaţie a mijloacelor de transport public şi a timpului unei rotatii…………………………………………………………………………………………….…71.1.5. Organizarea traficului de pasageri pe ruta regulată de bază din complexul de transport public…………….…………………………………………………………………………..….…101.1.5.1. Alegerea tipului de transport public pentru ruta regulate de baza……………….….……101.1.5.2. Alegerea tipului troleibuzul pentru ruta regulata de bază după marca şi model………….111.1.5.3. Calculul numarului de troleibuze necesare pentru traficul pasagerilor pe ruta urbana regulate……………….……………………………………………………………………………151.1.5.4. Calculul numărului de troleibuze exploatate pe ruta în funcţie de ora zilei………………161.1.5.5. Calculul intervalelor orare de circulatie a troleibuzelor pe ruta urbana………………..…181.1.5.6. Elaborarea graficelor de circulatie a troleibuzelor de ruta urbana………………………..201.1.5.7. Calculul indicilor tehnici si de exploatare a materialului rulant utilizat pe ruta……….....22II. COMPARTIMENTUL ECONOMIC………………………………………………….……242.1. Metodologia evaluării eficienței economice a proiectului………………………………..…..242.2. Calculul consumurilor și cheltuielilor la transportul de pasageri pentru ruta proiectată……..252.2.1. Planul muncii la firma de administrare a rutei examinate……….…………………………252.2.2 Cheltuieli directe anuale………………………………………………………………..……262.2.2.1. Planul anual de consum privind retrebuirea muncii conducatorilor auto………...………262.2.2.2. Consumuri de material…………….………………………………………………...……272.2.3.Cheltuieli anulate indirecte……………..………………………………………………...…292.2.3.1. Cheltuieli pentru amortizarea mijloacelor fixe cu destinatia productivă ……………...…292.2.3.2. Alte cheltuieli necesare pentru asigurarea condițiilor de muncă corespunzătoare și tehnicii de securitate în procesul de trasportare, prevăzute de legislația în vigoare…………………...…..292.2.4. Cheltuieli comerciale, generale și administrative operaționle………………………...……292.3. Cheltuieli totale………………………………………………………………………….……30

Mod Data

Litera Coala Coli311

PROIECT DE AN TP

UTMFIMT gr. IMT-111

RUTA NR. 1

TROLEIBUZE

№ document. SemnatCoala

Executat

Controlat

Aprobat

T contr.

Plesca Semion

Ceban V.

Mod Coala № document.

Coala

Semnat DataRUTA NR. 1 TROLEIBUZE

I. COMPARTIMENTUL DE PROIECTARE.

1.1. Elaborarea proiectului rutei de troleibuze nr. 1

1.1.1. Caracteristica generala a rutei de troleibuze.

Conform planului de restructurarea retelei de transport public municipiul Chisinau se planifica ca prin deschiderea rutei de autobuze sa fie satisfacuta cererea populatiei in calatorii intre urmatoarele microraioane specific: Ciocana; Buiucani.

Schema rutei din proiectul de restructurare retea de rute initiate de Directia Generala de Transport Public si Cai de Comunicatie al Primariei mun. Chisinau este reprezentata in fig. 1.1.

Fig. 1.1. Schema cu rute deservite de trolebuze conform planului de restructurare de reteaua urbana de transport public.

Denumirea rutei nr.1 este “str. Mesterul Manole – str. Alba-Iulia”.

Itinerarul rutei:

Tur: str. Meşterul Manole, str. Alecu Russo, str. Bogdan Voievod, bd. Renaşterii Naţionale, Calea Orheiului, str. Petricani, str. Mihai Viteazul, str. Columna, str. H. Coandă, str. Ion Creangă, str. Alba-Iulia;

Retur: str. Alba-Iulia, str. Ion Creangă, bd. Ştefan cel Mare şi Sfânt, str. Mihai Viteazul, str. Petricani, Calea Orheiului, bd. Renaşterii Naţionale, str. Bogdan Voievod, str. Alecu Russo, str. Meşterul Manole

2


Coala


Itinerarul rutei in directie tur-retur nu coincide. Traseul itinerarelor sunt prezentate in fig. 1.2.

A)

B)

Fig. 1.2. Schemele itinerarelor rutei nr.1 elaborate in conformitate cu planul de restructurare de transport public: A) Tur; B) Retur.

3


Coala


I.1.2. Elaborarea traseului rutei.

Traseul rutei în afară de itinerar trebuie să conţina şi lista staţiilor de oprire a mijlocului de transport public atît a celor intermidiare, cît şi staţii terminus. Lista staţiilor de oprire se elaborează reieşind din mai multe condiţii, precum:- gradul de atractivitate a călătorilor;- urbanistice;- de siguranţă;- în apropiere de staţii de transbordare la linii magistrale de transport public;- se folosesc staţii de oprire care deja sunt amenajate de-a lungul traseului.

Tabelul 1.1. Lista statiilor de oprire pe ruta nr. 1.

TUR “str. Mesterul Manole - str. Alba-Iulia” RETUR “str. Alba-Iulia - str. Mesterul Manole”

Nr. Denumirea statiei Nr. Denumirea statiei1 str. Meşterul Manole 1 sos. Balcani2 Asociaţia "Moldhidromaş" 2 str. Liviu Deleanu3 Asociaţia "Alimentarmaş" 3 str. Onisifor Ghibu4 Parcul de Troleibuze nr. 3 4 str. Paris5 Termocentrala nr. 2 5 Piata Unirii Principatelor6 str. Vadul lui Vodă 6 Cinematograful Flacara7 str. A. Russo 7 str. Ştefan Neaga8 str. Mihail Sadoveanu 8 Universitatea Pedagogică9 str. N. Dimo 9 Universitatea de Medicină10 str. Bogdan Voievod 10 str.Columna11 str. Florilor 11 str. Albişoara12 str. Calea Orheiului 12 Centrul comercial Supraten13 Gara "Vesterniceni" 13 Gara "Vesterniceni"14 Centrul comercial Supraten 14 bd. Renasterii Nationale15 str. Albişoara 15 str. Bogdan Voievod16 Asociaţia "Tracom" 16 str. A. Russo17 str. M. Dosoftei 17 str. N. Dimo18 Universitatea Pedagogică 18 str. Mihail Sadoveanu19 str. Ştefan Neaga 19 str. Meşterul Manole20 Cinematograful Flacara 20 str. Vadul lui Vodă21 Piata Unirii Principatelor 21 Parcul de Troleibuze nr. 322 str. Ion Pelivan 22 Asociaţia "Alimentarmaş"23 str. Paris 23 Uzina Experimentală "Inteh"24 str. Onisifor Ghibu 24 Asociaţia “Introscop”25 str. Liviu Deleanu 2526 sos. Balcani 26

Ruta examinată nr.1 este ruta cu itinerarul cercular care dispune de aşa avantaje precum:- comunica între microraioane fără transbordare;- nu există problema cu amenajare a staţiilor terminus;- să măreşte viteza exploataţională.Măsurarea longevităţii rutei examinată cu troleibuzul în ambele direcţii a arătat:- parcursul rutei în direcţie tur constituie 13,5 km;

4


Coala


- parcursul rutei în direcţie retur constituie 14,3 km;

- Lungimea totală a rutei conform indicilor turo-metrului ori (vitezometrului) este: 27,8 km- Distanţa de la Parcul de Troleibuze nr. 3 pînă la punctul iniţial al rutei pe strada str. Meşterul Manole constituie - 1,3 km;

- Distanţa de la Parcul de Troleibuze nr. 3 pînă la punctul final al rutei pe şoseaua Balcaniconstituie - 12,2 kmTotal staţii de oprire - 60 unit.La etapa numirii staţiilor de oprire sa respectat recomendaţii:- distanţa minimă între staţii de oprire intermidiare: 300 - 400 m;- distanţa maximă între staţii de oprire intermidiare: 800 - 1500 m.Luînd în considăraţie că lungimea medie de călătorie a unui pasasger lm în raza urbiii Chişinău constituie circa 5 km putem constata că lungimea rutei proiectată rămîne în limita recomendaţiilorlr =(3 ...4)*lm = (3 ...4)*5 = 15 ...20 kmTotodată calculul arată că coeficientul de colinaritate la ruta proiectată constituie Knr = lr/ ld = 14,3/12,9 = 1,1 (unde ld este parcursul direct minim între staţii terminus a rutei "Mesterul Manole – Alba-Iulia” conform maps.google.com). Valoarea coeficientul semnificativ depăşeşte valori recomandate.

I.1.3. Determinarea cererii in calatorii pe ruta proiectata.In baza cercetarilor effectuate, pentru a realiza viitoarele calculi estimative acceptam urmatoarele valori:

- traficul de călători orar maxim în direcţie tur- Wt = 2340. pasageri/ora- traficul de călători orar maxim în direcţie retur- Wr = 2600, pasageri/ora.

Puterea fluxului de călătorii în zilele de odihnă poate fi estimata la nivel de 1/4 ...1/3 fată de fluxul în zilele de lucru.

Pentru a determina volumul de trafic de pasageri pe parcursul zilei întregi de lucru pe rutaproiectată vom construi iepura volumului de trafic de pasageri pe ore. Iepura este construită înconformitate cu legităţile clasice.

Tabelul 1.3. Ponderea (g) pe ora de la intensitatea ,axima de transportare Wt\/Wr.

5


Coala


Ora de lucru pe ruta

Ponderea gt, direcţia TUR

Ponderea gr, direcţie RETUR

Ponderea gmax

Wmax

lntensitatea maximă a fluxului de

pasageri, pas/h

5-6 0,15 0,05 0,15 390

6-7 0,40 0,15 0,4 1040

7-8 1,0 0,35 1,0 2600

8-9 0,6 0,35 0,6 1560

9-10 0,45 0,20 0,45 1170

10-11 0,33 0,25 0,33 858

11-12 0,25 0,30 0,3 780

12-13 0,20 0,25 0,25 650

13-14 0,25 0,20 0,25 650

14-15 0,33 0,35 0,35 910

15-16 0,4 0,45 0,45 1170

16-17 0,5 0,65 0,65 1690

17-18 0,4 1,0 1,0 2600

18-19 0,3 0:60 0,6 1560

19-20 0,2 0,35 0,35 910

20-21 0.2 0,25 0,25 650

21-22 0,1 0,20 0,2 520

22-23 0,06 0,15 0,15 390

23-24 0,04 0,10 0,1 260

Total 6,16 Wt 6,2 Wr 7,83 20358

Traficul zilnic de călători aşteptaţi pe ruta proiectată nr.1 în zilele de lucru poate fi determinat la nivel estimativ după relaţia:

Q zi lucru=(gmax * Wt/Tct)*Ksc =(7,83* 2600/0,8)* 2,8 = 71253 pas unde: - Tct - durata deplasării în direcţia tur sau retur (ora);- Ksc - coeficientul de schimb de călători.

Coeficientul de schimb de călători se determina după relaţia: Ksc = lc/lm = 13,4/4,8 =2,8 unde: lc - parcursul în direcţia tur, lc = 13,4 km;

6


Coala


lm- distanţa medie de deplasare a unui călător cu transportul public urban, km.Distanţa medie de deplasare poate fi apreciată în linii mari după relaţia lui Zilbertali:

lm = a+b*Ksp*√Funde : F - este aria teritoriului municipal, km2;- a, b, Ksp — coeficienţii luati din sursa bibliografică (1);

Conform calculelor ditanţa medie a unei călătorii a unui locuitor al mun. Chişinău în cadrul urbiei constituie cca. 4,8 km.

lm=a+b*Ksp*√F = 1,2+0,15*1*√571,6 = 4,8 (km)Traficul anual de călători aşteptaţi pe ruta proiectată nr.1 se determină după relaţia:

Qan = 259*Q zi lucru* Ksăp * Klun + 106*Qzi odihnă * Klun, pas./anQan=259 * 71253 * 0,98 * 0,93 + 106 * 23751*0,93=19 160 830, pas/an

unde: - 270 - numărul de zile de lucru pe parcursul anului calendaristic;- 95 - numărul de zile de odihnă pe parcursul anului calendaristic;- Qzi odihnă - traficul zilnic de călători aşteptaţi în zilele de lucru. Luînd în considăraţie valorilede trafic de călători realizat în zilele de lucru şi cele de odihnă, acceptăm

Qzi odihnă = 1/3 Qzi lucru = 1/3 * 71253 = 23751 pas- Ksăp - coeficientul neregularităţii săptamînale. Acceptăm Ksăp = 0,98;- Klun - coeficientul neregularităţii lunare (pe parcursul anului). Acceptăm Klun = 0,93.

I.1.4. Normarea vitezelor de circulaţie a mijloacelor de transport public şi a timpului unei rotatii.

La durata unei cursei de rotaţie (tur + retur) înfluiţează mai multe factori, precum:- lungimea interstaţii ;- capacităţi dinamice şi de tracţiune a parcului rulant;- particularităţi constructive, numărul şi diminsiuni a uşelor de îmbarcare/debarcare ;- intensitatea fluxului de pasageri ;- intensitatea fluxului de transport;- condiţii climaterice;- condişii rutiere ;- nivelul de experienţă şi starea psihofiziologică a conducătorului de autovehicul.

Timpul de rotaţie din poziţii de organizare a procesului tehnologic de transportare a pasagerilor pe itinerarul unei rute urbane poate fi prezentat prin relaţia:

T rot = ∑t s.t.i + ∑t s.t.t. + ∑t dep , min

unde: ∑t s.t.i - timpul sumar de staţionare Ia staţiile intermediare, min∑t s.t.t. - timpul sumar de staţionare la staţiile terminus, min∑t dep - timpul sumar de deplasare, min.

In lucrarea examinată pentru a realiza calculul teoretic de normare a vitezelor şi timpului de circulaţie cu un grad de precizie mai înalt la realitate vom prezenta timpul de executare a unei

7


Coala


rotaţii ca suma a timpului cursei de tur şi a cursei de retur:Tr = Tct + Tcr + tst, min

In urma calcurilor realizate mai jos obţinem:

Tr = Tct + Tcr + tst = 47,8 + 45,6 + 4,6 = 93,4 min (1,56 ore)

Timpul cursei de tur sau retur vom determina ca suma timpurilor de deplasare pe fiecare

interstaţie :T ct = ∑ t in,

unde:tin - este timpul de deplasare de la o staţie de oprire pînă la alta staţie intermidiara de oprire pe itinerarul rutei, min. Timpul tin este format din timpul în mişcare al mijlocului de transport, precum şi timpul de reţinere destinat pentru efectuarea scimbului de pasageri la staţii de oprire;tst - timpul de staţionare la staţiile terminus, min. Conform recomandarilor formulate în urma unor cercetări (1) acceptăm timpul de staţionare la staţiile terminus în volum de 5% din suma (Tct + Tcr). Obţinem tst - 0,05 * (Tct + Tcr) - 0,05 * (47,8 + 45,6) = 4,6 min

Calculul timpului de deplasare pe fiecare interstaţie vom realiza după relaţia :

tin = 60 * lin / Vex , min

unde : - lin - este lungimea interstaţiei, km- Vex- viteza exploatatională a mijlocului de transport public în cadrul interstaţiei, km/h. Viteza exploatatională o determinam după relaţia folosite din sursa (1):

Vex= 0,85 *√ lin, km/hTabelul 1.4. Normarea vitezelor si timpului de miscare pe itinerarul rutei proiectate nr. 1, cursa tur:

Nr.statiei Denumirea statiei

Distanta intre statii,

km

Distanta in sens tur in crestere,

km

Viteza exploatationala la interstatii,

km/h

Timpul de deplasare pe interstatii,

min

1 str. Meşterul Manole 0,02 Asociaţia "Moldhidromaş" 0,5 0,5 19,0 1,83 Asociaţia "Alimentarmaş" 0,3 0,8 14,7 1,14 Parcul de Troleibuze nr. 3 0,5 1,3 19,0 1,75 Termocentrala nr. 2 0,4 1,7 17,0 1,26 str. Vadul lui Vodă 0,5 2,2 19,0 1,57 str. A. Russo 0,6 2,8 20,8 3,58 str. Mihail Sadoveanu 0,3 3,1 14,7 1,39 str. N. Dimo 0,5 3,6 19,0 3,710 str. Bogdan Voievod 0,6 4,2 20,8 2,311 str. Florilor 0,5 4,7 19,0 2,212 str. Calea Orheiului 0,6 5,3 20,8 2,013 Gara "Vesterniceni" 0,6 5,9 20,8 1,714 Centrul comercial Supraten 0,6 6,5 20,8 1,4

8


Coala


15 str. Albişoara 1,0 7,5 26,9 2,316 Asociaţia "Tracom" 0,5 8,0 19,0 2,217 str. M. Dosoftei 0,4 8,4 17,0 1,318 Universitatea Pedagogică 0,4 8,8 17,0 2,819 str. Ştefan Neaga 0,7 9,5 22,5 1,820 Cinematograful Flacara 0,9 10,4 25,5 3,021 Piata Unirii Principatelor 0,4 10,8 17,0 1,722 str. Ion Pelivan 0,3 11,1 14,7 1,623 str. Paris 0,6 11,7 20,8 1,424 str. Onisifor Ghibu 0,6 12,3 20,8 1,325 str. Liviu Deleanu 0,7 13,0 22,5 1,826 sos. Balcani 0,5 13,5 19,0 1,2

Distanta de parcurs in directia tur, km

13,5

Viteza medie exploatationala in directia tur, km/h

19,5

Timpul cursei tur (Tct), min

47,8

In mod analogic vom realiza calculul de normare a vitezelor şi timpului de mişcare pe itinerarul rutei în direcţie retur:

Nr.statiei Denumirea statiei

Distanta intre statii,

km

Distanta in sens retur in crestere,

km

Viteza exploatationala la interstatii,

km/h

Timpul de deplasare pe intrestatii,

min

1 sos. Balcani 0,02 str. Liviu Deleanu 0,6 0,6 20,8 2,53 str. Onisifor Ghibu 0,6 1,2 20,8 1,54 str. Paris 0,6 1,8 20,8 1,85 Piata Unirii Principatelor 0,6 2,4 20,8 2,06 Cinematograful Flacara 0,7 3,1 22,5 2,67 str. Ştefan Neaga 0,8 3,9 24,0 2,48 Universitatea Pedagogică 0,7 4,6 22,5 1,99 Universitatea de Medicină 0,8 5,4 24,0 2,410 str. Columna 0,3 5,7 14,7 2,611 str. Albişoara 0,3 6,0 14,7 1,512 Centrul comercial Supraten 1,0 7,0 26,9 2,313 Gara "Vesterniceni" 0,6 7,6 20,8 1,414 bd. Renasterii Nationale 0,6 8,2 20,8 2,015 str. Bogdan Voievod 0,8 9,0 24,0 2,516 str. A. Russo 0,5 9,5 19,0 2,717 str. N. Dimo 1,4 10,9 31,8 1,218 str. Mihail Sadoveanu 0,5 11,4 19,0 3,219 str. Meşterul Manole 0,3 11,7 14,7 1,620 str. Vadul lui Vodă 0,4 12,1 17,0 1,421 Parcul de Troleibuze nr. 3 0,9 13,0 25,5 1,322 Asociaţia "Alimentarmaş" 0,5 13,5 19,0 2,0

9


Coala


23 Uzina Experimentală "Inteh" 0,5 14,0 19,0 1,824 Asociaţia “Introscop” 0,3 14,3 14,7 1,0

Distanta de parcurs in directia retur, km

14,3

Viteza medie exploatationala in directia retur, km/h

20,7

Timpul cursei retur (Tcr), min

45,6

1.1.5. Organizarea traficului de pasageri pe ruta regulată de bază din complexul de transport public.

1.1.5.1. Alegerea tipului de transport public pentru ruta regulate de baza.

Alegerea tipului de transport public se efectuiaza in baza unor normative de corespundere a intensitatii maxime al fluxului de calatori pe ruta proiectata cu capacitatea de transportare a mijlocului de transport. Normativele prezentate in tabelul 1.5.

Tabelul 1.5. Normative pentru alegerea mijloacelor de transport.

Intensitatea pînă la 1000- 1800 1800-2600 2600 - 3200 mai mult de

fluxului de 1000 3200

pasageri

maxim, pas/h

Autobuz Clasa Clasa Clasa Clasa Clasa

mică sau medie sau mare mare deosebit de

medie mare 80-95 95-115 mare

20-40 40-80 de locuri de locuri 150- 170

de locuri de locuri de locuri

Troleibuz - medie mare Mare Deosebit de

sau deosebit mare

de mare

Tramvai un vagon un vagon două vagoane două vagoane

Pentru ruta proiectată alegem în calitate de mijloc de transport troleibuz de clasa medie.

1.1.5.2. Alegerea tipului troleibuzul pentru ruta regulata de bază după marca şi model.

10


Coala


Mijlocul de transport urban destinat pentru exploatare în condiţii urbane pe o rută regulată de bază trebuie să corespunda unor criterii importante :-să fie fiabil;-să fie econom;-sa fie confortabil;-sa nu fie scump si altele;

In urma unui studiu al listei de troleibuze de clasa medie care sunt fabricate la moment putem alege urmatoarele mărci şi modele contemporane.

I. Modelul: АКСМ-321.

Principalele caracteristici tehnice ale modelului de troleibuz AKCM-321

Capacitatea de imbarcare, pasageri 97Numarul de locuri 26Puterea, kW 170Tensiunea nominală de alimentare de control, V 28Masa proprie a troleibuzului, kg 11100Masa maxima autorizata, kg 18000Viteza maximă, km /h 60Timpul de accelerare a troleibuzului incarcat, pina la viteza de 50 km/h, s

26

Formula rotilor/puntea motoare 4 х 2/spate

11


Coala


II. Modelul АКСМ-42003.

Principalele caracteristici tehnice ale modelului de troleibuz AKCM-42003

Capacitatea de imbarcare, pasageri 104Numarul de locuri 29Puterea, kW 180Masa proprie a troleibuzului, kg 10900Masa maxima autorizata, kg 18000Viteza maximă, km /h 60Timpul de accelerare a troleibuzului incarcat, pina la viteza de 50 km/h, s

15


12


Coala


III. Modelul: Trolza-5265

Principalele caracteristici tehnice ale modelului de troleibuz Trolza-5265

Capacitatea de imbarcare, pasageri 100Numarul de locuri 20Puterea, kW 170Masa proprie a troleibuzului, kg 10520Masa maxima autorizata, kg 18000Viteza maximă, km /h 60Timpul de accelerare a troleibuzului incarcat, pina la viteza de 50 km/h, s

22


13


Coala


Alegerea definitiva a marcii si modelului de troleibuz se efectueaza dupa metoda rangurilor.Clasificarea dupa rang a modelelor de troleibuze se efectueaza in sistemul de baluri dupa un sir de indici principali:Principalii indici ai troleibuzelor de capacitate mare.

Tipuri de troleibuze AKCM-321 AKCM-42003 Trolza-5265Lungime x Latime x Ampatament, mm

11755 x 2900 x 5900 11790 x 3000 x 8085 11700 x 3065 x 5900

Capacitatea de imbarcare, pasageri

97 104 100

Numar de locuri, pasageri

26 29 20

Putere, kW 170 180 170Masa proprie, kg 11100 10900 10520Masa maxima autorizata, kg

18000 18000 18000

Viteza maximă, km /h 60 60 60Timpul de accelerare a troleibuzului incarcat, pina la viteza de 50 km/h, s

26 15 22

Formula rotilor/puntea motoare 4 x 2/spate 4 x 2/spate 4 x 2/spate

14


Coala


Clasificarea dupa punctaj a troleibuzelor de capacitate mare.

Tipuri de troleibuze AKCM-321 AKCM-42003 Trolza-5265Lungime x Latime x Ampatament, mm

3 5 4

Capacitatea de imbarcare, pasageri

4 5 4

Numar de locuri, pasageri

4 5 3

Putere, kW 4 5 4Masa proprie, kg 3 4 5Masa maxima autorizata, kg

5 5 5

Viteza maximă, km /h 5 5 5Timpul de accelerare a troleibuzului incarcat, pina la viteza de 50 km/h, s

3 5 4

Formula rotilor/puntea motoare 5 5 5

Total puncte 36 44 39

După caracteristicile comparative se poate observa că primul loc il obtine troleibuzul de marca AKCM-42003. Avantajul principal al modelului examinat constă în posibilitate de exploatare autobuzului cu gaz comprimat, ce este foarte important atît din punct de vedere ecologic cît şi econom.

Aşadar pentru transportarea pasagerilor pe ruta urbana proiectată propunem un troleibuz performant: AKCM-42003 deoarece capacitatea lui este înalta şi modelul dat corespunde tuturor cerinţilor formulate mai sus.

Informaţia de contact pentru procurarea troleibuzelor se anexează:Director general SA "Belkommunmas": Klemiato Iurie StanislavTelefon: +375 17 346 80 03Fax: +375 17 210 50 55E-mail: [email protected]; [email protected] directorului general pe marketing si vinzari : Vecer Alexandru VladimirTelefon: +375 17 295-11-67E-mail: [email protected]

1.1.5.3. Calculul numarului de troleibuze necesare pentru traficul pasagerilor pe ruta urbana regulata

Calculul numarului necesar de troleibuze se efectuiaza dupa intensitatea maxima a fluxului de pasageri inregistrat pe itinerarul rutei proiectate.Se considera ca intensitate maxima a fluxului de pasageri W=2600 pas/ora.Numarul necesar de troleibuze pe rute pentru a realiza traficul de pasageri la orele de virf il vom determina dupa relatia:

15

mailto:[email protected]


Coala


A=W ∙Tr

60 q, troleibuze

unde: - q – este capacitatea de umplere al modelului de troleibuz ales AKCM-42003;- Tr – timpul unei curse de rotatii, Tr=93,4 min;

Ar=2600 ∙93,4

60 ∙104=39 troleibuze

Acceptam coeficientul de pregatire tehnica a mijloacelor de transport ce va deservi ruta proiectata la nivel recomandat 85 %.

Atunci numarul scriptic de troleibuze necesar pentru ruta proiectata constituie:

As= Arex0,85

= 240,85

=46 troleibuze

Capacitatea totala de transportare a parcului rulant inregistrat dupa ruta proiectata constituie:Qtot=As ∙q=29 ∙104=4784 pasageri

1.1.5.4. Calculul numărului de troleibuze exploatate pe ruta în funcţie de ora zilei

Calculul numărului de troleibuze exploatate pe ruta în funcţie de ora zilei il realizăm după relaţia (2):

Arex = Wmax * Tr * Knh / q* T , troleibuzeunde : - Knh - coeficientul neuniformităţii fluxului de pasageri pe parcursul orei examinate. Acceptăm Knh = 1.- Tr - este timpul cursei de rotaţii în ore. Tr = 1,56 ore- T - este timpul aflării troleibuzelor în serviciu la momentul orei examinate. Acceptăm T = 1 oră. - q - capacitatea de umplere a mijlocului de transport urban, q = 104 pas.-Wmax - intensitatea maximă a fluxului de pasageri (în direcţia tur sau retur) la ora examinată de-a lungul itinerarului rutei proiectate, pas/ora.Wmax = gmax * Wt, pas/oraunde gmax este valoarea maxima din gt sau gr la momentul orei examinate.- Wt=2600 pas/ora – intensitatea maxima de pasageri fixate pentru ruta proiectata. Rezultatele calculelor le prezentam in tabelul 2.8.

Tabelul 2.8. Numarul necesar de troleibuze in exploatare pe ruta in functie de ora zilei.

Ora zilei gmax Wmax Arex

5-6 0,15 390 66-7 0,4 1040 167-8 1,0 2600 398-9 0,6 1560 239-10 0,45 1170 1810-11 0,33 858 1311-12 0,3 780 1212-13 0,25 650 1013-14 0,25 650 1014-15 0,35 910 1415-16 0,45 1170 1816-17 0,65 1690 2517-18 1,0 2600 39

16


Coala


18-19 0,6 1560 2319-20 0,35 910 1420-21 0,25 650 1021-22 0,2 520 822-23 0,15 390 623-24 0,1 260 4

Conform datelor prezentate in tabelul 2.8 construim diagram numarului necesar de troleibuze in exploatare pe rute in functie de ora zilei.

Figura 2.3. Diagrama numarului necesar de troleibuze in exploatare pe rute in functie de ora zilei.Pe diagrama, ordonata de stinga este numarul turului (troleibuzului) la lini, iar de dreapta

timpul de exploatare a troleibuzului pe ruta.

17


Coala


1.1.5.5. Calculul intervalelor orare de circulatie a troleibuzelor pe ruta urbanaIntervalul orar de circulatie se determina dupa relatia:

I=Tr/Arex, minunde: Tr- este timpul cursei de rotatii in min, Tr= 93,4 min;

Arex- este numarul de troleibuze in exploatare pe ruta.Pentru efectuarea calculului vom folosi datele din tabelul 2.8.

Rezultatele calculelor le adunam in tabelul 2.9.Tabelul 2.9.

Ora zilei ArexIntervalul orar de

circulatie, min5-6 6 166-7 16 67-8 39 38-9 23 49-10 18 510-11 13 711-12 12 812-13 10 913-14 10 914-15 14 715-16 18 516-17 25 417-18 39 218-19 23 419-20 14 720-21 10 921-22 8 1222-23 6 1623-24 4 23

In urma analizei numarului necesar de troleibuze in exploatare si intervalelor circulatiei lor pe rut ape parcursul orelor de zi acceptam variant definitiva de organizare a traficului de pasageri pe ruta proiectata.

Se recomanda ca activitatea troleibuzelor pe ruta sa fie organizata cu intervalul egal in limitele unor perioade de timp a zilei cu fluxul de calatori specific, tabelul 2.10

Tabelul 2.10. Intervalele de circulatie a troleibuzelor pe perioadele zilei de lucru.

18


Coala


IndiciiPerioada zilei, ore

05:00-07:00 07:00-09:00 09:00-16:00 16:00-20:00 20:00-24:001. Intervalul de

circulatie pe ruta, min

20 6 15 10 25

2. Timpul unei curse de rotatii, min

93,4 93,4 93,4 93,4 93,4

3. Cantitatea de troleibuze in exploatare pe ruta, unit.

5 16 7 10 4

4. Numarul de automobile-ore in exploatatie pe perioada zilei

10 32 49 40 16

5. Numarul de curse de rotatii realizate de troleibuze in zilele de lucru pe parcursul perioadei

7 21 30 26 11

Asadar acceptam organizarea traficului de pasageri pe ruta proiectata cu troleibuzul model AKCM-42003 in numar de 16 unitati de exploatare la linie in zilele de lucru si 7 unitati de troleibuze in zilele de odihna.

Acceptam coeficientul de pregatire tehnica a mijloacelor de transport ce vor deservi ruta proiectata la nivelul recomandat de 85%.

Atunci numarul scriptic de troleibuze necesar pentru ruta proiectata constituie:As=Arr/0,85=16/0,85=19, unitati de troleibuze

Capacitatea totala de transportare a parcului rulant inregistrat dupa ruta proiectata constituie:

Qtot= As*q=19*104=1976 pasageriCa urmare numarul de curse de rotatii in zilele de lucru va fi egal Nc=95, dar in zilele de

odihna acceptam in numar de 32 de curse.Regimul zilnic de activitate la linie: 05:30 – 23:30. Durata timpului de serviciu – 18 ore.

Indicii exploatationali ai itinerarului ii prezentam in tabelul 2.11.

Tabelul 2.11. Indicii exploatationali ai itinerarului

19


Coala


IndiciiUnitatile de

masuraValorile

Lungimea itinerarului circular Km 27,8Timpul cursei circulare Min 93,4Distanta medie intre statii m 579Intervalul de timp intre troleibuze in ora de virf min 6Fracventa in orele de virf veh./ora 16Numarul zilnic de pasageri-ziua de lucru-ziua de odihna

pas 7125323751

Parcursul pasagerilor pas*km 34 271 497Distanta medie de deplasare km 4,8Intensitatea maxima a fluxului de pasageri pas/ora 2600Intensitatea medie a fluxului de pasageri pas/ora 1131Coeficientul de neuniformitate zilnica a intensitatii - 2,3Fluxul maxim-str. Alba Iulia-str. Mesterul Manole

pas/ora 26002340

Coeficientul de schimb de pasageri 2,8Viteza exploatationala km/h 20,1

1.1.5.6. Elaborarea graficelor de circulatie a troleibuzelor de ruta urbana.Pentru a elabora graficul de circulatie a troleibuzelor conform regimului de lucru a

conducatorilor vom respecta urmatoarele conditii:- pauza de masa este de la 0,5-2 ore;- numarul pauzelor de masa este egal cu numarul troleibuzelor ce lucreaza pe cursa, pe parcursul zilei integrale;- pauza de masa se stabileste nu mai devreme de 2 si nu mai tirziu de 4 ore de la inceputul schimbului;- stabilirea pauzelor de masa, pe diagrama, se efectueaza conform micsorarii numarului de troleibuze pe traseu de la stinga la dreapta si de jos in sus.

Diagrama numarului necesar de troleibuze in exploatare pe ruta in functie de ora zilei o construim dupa varianta optimizata (fig. 2.3)

20


Coala


Figura 2.3. Diagrama numarului necesar de troleibuze in exploatare pe ruta in functie de ora zilei dupa varianta optimizata.

Regimul de lucru al conducatorilor de autovehicule se accepta in doua shimburi.

Tabelul 2.11. Regimul de lucru al conducatorilor de troleibuze in zilele de lucru.

Orele de lucru ai soferilor pe schimburiTuru

lSchimbul 1 Schimbul 2

TotalNr.

conduc.Orele de lucru1 9 10 19 22 9 10 19 23 9 10 19 24 9 10 19 25 8 7 15 26 8 5 13 27 8 5 13 28 6 6 19 6 6 110 6 6 111 2 2 112 2 2 113 2 2 114 2 2 115 2 2 116 2 2 1Total 90 57 147 23

21


Coala


1.1.5.7. Calculul indicilor tehnici si de exploatare a materialului rulant utilizat pe ruta.

Parcul rulant:a. Marca si modelul unitatii de transport- AKCM-42003;b. Capacitatea de imbarcare egala cu 104;c. Numarul de troleibuze necesar pe rute pe zile de lucru:

Arr=16 d. Numarul de troleibuze necesar pe rute pe zile de odihna:

Aro=7 e. Coeficientul de emisie la linie (decizie CMC nr. 4/29 din 19.04.2010):

le=0,85f. Numarul inventarier de troleibuze:

Ai=19Indicii de exploatare a parcului rulant pe ruta:

a. Regimul de activitate al rutei (Contract cu DGTPCC):T=5:30-23:30

b. Durata activitatii de transport pe ruta: Ta=18 (ore);c. Lungimea cursei de rotatie: lr=27,8 km;d. Numarul total de curse realizate de troleibuze in:

- zilele de lucru – 95;- zilele de odihna – 32.

e. Parcursul util realizat de troleibuze pe parcursul unei zile de lucru:Lzu=lr * ncr=27,8 * 95=2641 (km)

f. Parcursul util realizat de troleibuze pe parcursul unei zile de odihna:Lzo=lr * ncr=27,8 * 32=889,6 (km)

g. Parcursul total zilnic nul al unui troleibuz:l0=13,5

h. Parcursul total zilnic realizat de troleibuze in zilele de lucru:Lztl=Lzu + Arr * l0=2641 + 16 * 13,5=2857 km

i. Parcursul total zilnic realizat de troleibuze in zilele de odihna:Lzto=Lzo + Aro * l0=889,6 + 7 * 13,5=984,1 km

j. Coeficientul de utilizare a parcursului:

β=L zu

Lztl

=26412857

=0,92

k. Coeficientul de utilizare a capacitatii de transportare a mijlocului de transport in zilele de lucru (cercetari, datele de evidenta): g1=0,9;

l. Coeficientul de utilizare a capacitatii de transportare a mijlocului de transport in zilele de odihna (cercetari, datele de evidenta): g0=0,7;

m. Productivitatea zilnica a troleibuzelor in zilele de lucru:WQl = ncr * q * g1 * Ks=95 * 104 *0,9 * 2,8=24897,6 (pas/zi)

n. Productivitatea zilnica a troleibuzelor in zilele de odihna:WQo = ncr * q * g0 * Ks=32 * 104 *0,7 * 2,8=6522,8 (pas/zi)

o. Volumul annual de pasageri transportat pe ruta:Qa=Zl*WQl+Zo* WQo=259*24897,6+106*6522,8= 6448478,4+ 691416,8=7 139 895,2

(pas)

22


Coala


p. Volumul annual total de transportare a pasagerilor pe ruta:Pa=Qa*lm=7139895,2*4,8=34 271 497 (pas*km)

q. Automobile-zile in exploatare:AZex=Arr*Zl+Aro*Zo=16*259+7*106=4144+742=4886 (autozi)

r. Parcursul anual realizat de parcul rulant:Lau=259*Lzu+106*Lzo=259*2641+106*889,6=684019+94297,6=778317 (km)

s. Parcursul anual total realizat de parcul rulant:Lat=259*Lztl+106*Lzto=259*2857+106*984,1=739963+104314,6=844278 (km)

t. Numarul mediu de pasageri transportati la un km:

N p=Qa

Lat

=7139 895,2844278

=9 pas/km

23


Coala


II. COMPARTIMENTUL ECONOMIC

2.1. Metodologia evaluării eficienței economice a proiectului

Metodologia de evaluare a eficienței economice se bazează pe modelul de planificare a activității întreprinderii de transport, pe structura de cheltuieli operaționale, costurile actuale a resurselor de bază. În cadrul evaluării eficienței economice a măsurilor de proiect se pun în evidență nivelurile de cheltuieli variabile și constante, se stabilește volumul investițiilor necesare de capital și se determină indicatorii economici ai proiectului. Mediul economic are un caracter dinamic datorită creșterii continue a nivelului concurențial. Acest fapt determină schimbările ce trebuiesc făcute în cadrul societății pe acțiuni în vederea adaptării la noile condiții de competitivitate. Acțiunea factorului de timp determină schimbări semnificative la nivelul costului resurselor și calității acestora. Întreprinderea de transport reprezintă un sistem complex, între elementele căruia există legături structural-funcționale complexe. În practică, activitățile informaționale și decizionale se succed, se înlănțuie și intercondiționeaza, alcătuind veritabile rețele. În teorie și practică descrierea acțiunilor complexe cu ajutorul rețelelor de activitate se realizează cu ajutorul analizei diagnostice, care facilitează evidențierea succesiunilor și intercorelărilor activităților componente al unei acțiuni, identificarea celor mai importante activități, care nu suportă amînări, așa-numitele activități critice. Determinarea și analiza costului de producție sunt deosebit de importante la nivelul managementului întreprinderii datorită informațiilor furnizate vcare stau la baza fundamentării deciziilor. Analiza costurilor operaționale, a îndeplinirii sarcinilor cu privire la reducerea lor constituie una din premisele indispensabile pentru buna conducere a tuturor companiilor. Costul devine un instrument de control al activităților de transport și de prestări de servicii la îndemîna factorilor decidenți, o metodă de conducere a întregii activități. Între analiza costurilor și strategia unei întreprinderi există o dubla legătură. Pe de o parte, rezultatele obținute din contabilitatea și analiza costurilor stau la baza deciziilor strategice ale întreprinderii. Pe de altă parte, informațiile furnizate de analiza costului pot constitui baza unui ansamblu de decizii care conduc progresiv la schimbarea strategiei societăți pe acțiuni. Prin urmare, direct sau indirect, calculul și analiza costurilor joacă un rol important în fundamentarea deciziilor strategice, constituind instrumente de bază ale pilotajului strategic al întreprinderii. Diviziunea și descompunerea costurilor ca metodă de analiză se utilizeaza în scopul asigurării cercetării, al localizării elementelor componente ale costurilor. Costurile unitare se divid, se descompun, pentru a asigura profunzimea studierii faptelor. Diviziunea și descompunerea acestora se poate face în diverse comonente: costuri fixe, costuri variabile, costuri directe și costuri indirecte. La rîndul lor acestea se pot descompune pe componente principale, ca de exemplu: în cadrul cheltuielilor directe să se detalieze tipurile acestora, și anume: materiale directe, manopera directă.

24


Coala


Descompunerea pe părți sau elemente componente permite aprofundarea analizei din punct de vedere structural. Ea este o condiție pregătitoare pentru stabilirea, druparea corelată și măsurarea legăturilor cauzale. Prețul de cost al transporturilor se formează în principal pe baza următoarelor elemente: costurile combustibilului și lubrifianților; întreținerea autovehicolelor; costurile anvelopelor; costurile de amortizare; salarizarea conducătorului auto; cheltuielile generale ale întreprinderii. În urma celor expuse mai sus rezultă că tariful de transport de fapt este calculat în funcție de distanța parcursă, de tipul autovehicolului utilizat și de consumurile specifice ale acestuia, de relieful și de starea drumurilor parcurse, de sezon, de climă.

2.2. Calculul consumurilor și cheltuielilor la transportul de pasageri pentru ruta proiectată2.2.1. Planul muncii la firma de administrare a rutei examinate

a. Fondul anual timp de lucru a persoanei angajate:

Ft =[Zc - (Zo + Zs + Zcon)] * Tn - Zas * Tn

unde: Zc – zile calendaristice de muncă Zo – zile de odihnă Zs – zile de sărbători ce nu coincid cu zilele de sîmbătă și duminică Zcon – zile de concediu Ttn – durata normativă a zilei de muncă Tn – numărul de ore de reducere a zilei de lucru precedente zilei de sărbători Zis – zile precedente zilelor de sărbătoare Zcc – zile precedente ce coincid cu concediul.

Ft = [365 – (91 + 12 + 28)] * 8 – 12 * 1= 1860 ore;

b. Volumul de lucru anual realizat de conducătorii auto:

Taca = 259 * 175 + 106 * 60 = 51685 ore;

c. Numărul necesar de conducători auto:

N s=T aca

F tl

=516851860

=28 persoane;

d. Volumul de lucru realizat anual de dispeceri :

Tad = (Zl + Zo) * Ta = (259 + 106) * 18 = 6205 ore;

e. Numarul necesar de dispeceri:

Nd = Tad/Ftl =6205/1860 = 3 persoane;

f. Volumul de lucru anual realizat de ingineri-mehanici:

Tm = Z1 * Tn = 259 * 8 = 2072 ore;

a. Numarul necesar de ingineri-mecanici:

25


Coala


Nm=T m

F tl

=20721860

≈1 persoana;

h. Volumul de lucru anual realizat de contabil:

Tcon = Z1 * Tn = 259 * 8 = 2072 ore;

i. Numarul necesar de contabil:

Ncon=T con

F tl

=20721860

≈1 persoana ;

j. Volumul de lucru anual realizat de administratorul rutei ( directorul firmei de transport):

Ta = Z1 * Tn = 259 * 8 = 2072 ore;k. Numarul necesar de director:

Na=T d

F tl

=20721860

≈1 persoana;

l. Volumul de lucru anual realizat de personal de deservire la statii terminus:

Tpa = Z1 * Tn = 259 * 8 = 2072 ore;

m. Numarul necesar de personal auxiliar:

N pa=T pa

F tl

=20721860

≈1 persoana;

n. Total angajati:

Np = Nș + Nd + Nm + Ncon + Na + Npa =28+3+1+1+1+1=35 persoane;

2.2.2 Cheltuieli directe anuale

2.2.2.1. Planul anual de consum privind retrebuirea muncii conducatorilor auto

Crca = Rca + lca = 2289471 + 606709 = 2896180 lei;

a) Remunerarea muncii:

Rca = Sstc + Ssf + Sst + Sss + Ssi + Sp + Sc = 2289471 lei;

a. Tariful stabilit pentru o ora de lucru a conducatorilor auto thc = 20 (lei/ora)b. Fondul salariului tarifar a conducatorilor auto

Sstc = Taca * thc = 51685 * 20 = 1033700 lei;c. Spor la salariu de baza pentru clasa soferului cu 25%

Ssf = 0,25 * Sstc =0,25 * 1033700 = 258425 lei;

d. Supliment la salariu pentru lucru pentru taxatori cu 15%

Sst = 0,15 * Sstc =0,15 * 1033700 = 155055 lei;

e. Supliment pentru lucru in zilele de odihna:Sss = (Sstc + Ssf + Sst) * Z0/365= 419682 lei;

f. Suplimentul pentru intensitatea muncii cu 10%

Sst= 0,1 * Sstc =0,1 * 1033700 = 103370 lei;

g. Premii pentru indeplinirea planului de lucru si respectarea graficului de circulatie pe ruta -15%

Sp = 0,15 * Sstc =0,15 * 1033700 = 155055 lei;

26


Coala


h. Salariu mediu lunar al conducatorului auto:

Sml = Sstc + Ssf + Sst + Sss + Ssi + Sp/12 * N s = 6325 lei;

i.Acumularea a remuneratiei pentru concediu :

Sc = (Sstc + Ssf + Sst + Sss + Ssi)/12=164184 lei;

j. Consum specific pentru retribuirea muncii in raport la un km parcurs:2,45(lei/km)

b) Contributii de asigurari sociale de stat si de asistenta medicala obligatorii:

lca= FS + AM = 526578 + 80131 = 606709 lei;

a. Fondul social:

FS = 0,23 * Rca =0,23 * 2289471 = 526578 lei;

b. Asigurari medicale:

AM = 0,035 * Rca = 0,035 * 2289471 = 80131 lei;

c. Cheltuieli specifice pentru defarcarii calculate in raport la 1km de parcurs 0,38(lei/km)

2.2.2.2. Consumuri de material

a) Consumurile pentru energia electrica:

Cee = P1kWt * Vee =1,48 * 1438828,75 = 2129466,55lei;

a. Volumul de energie electrica:

Vee = 1,25 * Lat= 1,25 * 1151063= 1438828,75 kW;

b. Norma de consum de baza a energiei electrica in conditii urbane de exploatare in raport la parcursul trolebuzului 2,5

c. Costul al 1kWt pentru intreprinderi (datele oficiale):

P1kWt = 1,48(lei/kWt);

d. Cheltuieli pentru energia electrică calculate în raport la 1km de parcurs 0,37 lei/km

b) Consumurile pentru uleiuri si lubrifianti

Cul = 0,01 * (Nuc * Ppr.uc) * Vee * Klu = 0,01 *(0,2 * 60) * 1438828,75 * 1 = 172659,45 lei;

a. Norma consum unsoare consistenta: Nuc = 0,2(litri/100 litre de energie);

b. Pretul unsoare consistenta: Ppr.uc = 60(lei/kg)

c. Coeficientul de sporire a consumului de lubrifianti si uleiuri pentru vehicole de virsta mai

mare de 5 ani : Klu = 1.

d. Cheltueli pentru uleiuri si lubrifianti calculate în raport la 1 km de parcurs: 0,30(lei/km);

c) Valoare serviciilor prestate de terti-autoservice (mentenanta autovehicului-DT si RC), unde:

Cma=0,001*(Trc *Ppr.rc+ Kr*Npr)*Lat=0,001*(2,6*150+1,1*300)* 1151063 = 828765,36 lei;

a. Volumul de lucru (complexitatea) de eliminare defectelor: Trc = 2,6 (om-ora/1000km)

b. Pretul orei de reparatie curenta: Ppr.rc =150(lei/ora-om)

27


Coala


c. Norma cheltuielilor pentru piese de rezerva: Npr =300(lei/1000km);

d. Coeficientul de sporire a cheltuielilor pentru vehicole cu virsta mai mare de 5 ani: Kr=1,1;

e. Cheltuieli specific pentru DT si RC calculate in raport de un km de parcurs este de 0,72

(lei/ora)

d) Anvelope, unde:

Can = 0,001* 0,01 * Nan * Ppr.an * Zan * Lat =0,001*0,01*1,25*4000*4*1151063=230212,6 lei;

a. Normativ cheltuielilor la restabilirea uzurii si pentru reparatia anvelopelor:

Nan=1,25(%/1000km)

b. Pretul anvelopei: Ppr.an =4000(lei);

c. Cantitatea anvelopelor a trolebusului: Z an = 4(bucati)

d. Cheltuieli specifice pentru anvelope calculate in raport la un km de parcurs este

0,20(lei/km);

e) Cheltuieli anuale pentru taxa locală

Ctl = 12 * TII * Ai =12 * 800 * 19 = 211200 lei;

f) Taxa locala lunară pentru prestarea serviciilor auto de calatori pe teritoriul municipiului ChisinauTII = 800 (lei/lună);

g) Cheltuieli pentru certificate de agriere

Cca = Pca * Ai = 90 * 19 = 1890 lei;

h) Pretul certificatului de agriere

Pca = 90(lei)

i) Cheltuieli pentru parcare:

Cp = 12 * Tpl * Ai = 12 * 300 * 19 = 79200 lei;

j) Taxa medie lunara pentru parcare: Tpl = 300(lei/luna)

k) Cheltuieli pentru revizii tehnice obligatoriu:

Ctt = ntt * Ttt * Ai = 2 * 250 * 19 = 11000 lei;

l) Taxa pentru testare tehnica obligatoriu a autobusului : Ttt = 250(lei/luna);

m) Numarul de testari tehnice obligatoriu pe an : ntt=2

n) Cheltuieli pentru impozit rutier anual:

Cir = Tir * Ai = 3600 * 19 = 79200 lei;

o) Taxa de impozit rutier anual pentru un autobus: Tir = 3600(lei/auto)

p) Cheltuieli pentru asigurarea obligatoriu al mijloacelor de transport

Cas = Pas * Ai = 3500 * 19 = 77000 lei;

q) Pretul asigurarii obligatoriu anuale al unui autobus : Pas = 3500(lei/auto)

28


Coala


r) Cheltuieli specifice calculate în raport la un km de parcurs este de 0,39(lei/km)

2.2.3.Cheltuieli anulate indirecte

2.2.3.1. Cheltuieli pentru amortizarea mijloacelor fixe cu destinatia productivă

Cam = (Pmt * Hm/100) * Ai = ( 1 200 000 * 10/100) * 19 = 22800000 lei;

a. Costul unui troilebus de vîrsta de 5 ani la momentul înregistrarii la balanța întreprinderii de transport (începerii exploatarii pe rută): Pmt = 1 200 000 (lei);

b. Norma amortizarii (liniara) al mijlocului de transport:

Hm= 1Due

⋅100=10(% );

c. Durata utila de exploatare a autobusului acceptata reiesind din normative existente(15-5=10ani): Due = 10(ani).

2.2.3.2. Alte cheltuieli necesare pentru asigurarea condițiilor de muncă

corespunzătoare și tehnicii de securitate în procesul de trasportare, prevăzute de

legislația în vigoare:

Ccm = Hcm * Ai = 350 * 19 = 6650 lei;

a. Norma de cheltuieli specifice in raport la un vehicol apreciata in baza activitatilor pe parcursul al anilor precidente: Hcm = 350 (lei);

2.2.4. Cheltuieli comerciale, generale și administrative operaționle.

Cheltuieli comerciale, generale și administrative operaționle, le acceptăm în conformiaâtate cu etimările în raport de 6 % din suma cheltuielilor directe și indirecte, care constituie:

Rezultatele calculelor consumurilor și cheltuielilor pentru transportul de pasageri pentru ruta dată le înscriem în tabelul 2.1.

Tabelul 2.1.

Nr. IndicatoriSuma

cheltuielilor, lei%

Consumuri specifice,

lei/km

I Celtuieli directe 7323481 69,29 8,67

1 Remunerarea muncii 2896180 27,4 3,4

2Contribuții la asigurări sociale și de asistență medicală

606709 5,74 0,72

3 Cheltuieli pentru energia electrică 2129466 20,14 2,524 Cheltuieli pentru lubrifianți 172659 1,63 0,20

5Consumuri pentru mentenanța parcului rulant

828765 7,84 0,98

6 Consumuri pentru anvelope 230212 2,17 0,27

7Alte consumuri directe pentru exploatarea vehicolelor

459490 4,34 0,54

29


Coala


II Cheltuieli indirecte 2286650 25,05 3,13

1Cheltuieli pentru amortizarea parcului

rulant22800000 24,9 3,1

2Alte cheltuieli strict necesare pentru organizarea traficului

6650 0,07 0,009

IIICheltuieli comerciale, generale și administrative operaționale

598271 5,66 0,7

IV Suma totală de cheltuieli anuale 10208402 100 12,1

V Costul de preț, lei/km 12,1

VICostul de preț pentru o călătorie, lei/călătorie

1,34

VII Tariful de călătorie 1,61

2.3. Cheltuieli totale

Calculul tarifului îl realizăm după următorul algoritm:

1. Se determină prețul de cost la 1 km parcurs:

Ckm=C∑L∑

;

unde: C∑ - cheltuieli totale, lei; L∑ - parcursul sumar pentru perioada de timp examinată, km;

2. Se determină prețul de cost 1 pas*km, deci costul de transportare a unui pasager la 1 km parcurs:

C pas⋅km=Ckm

lm⋅N pas /km

;

unde: Npas/km – numărul de pasageri transportați cu vehicolul la 1 km parcurs;

N pas /km= V /Tlr⋅Nc

;

unde: V – venitul pentru perioada examinată;105 T – tariful existent pentru o călătorie; lr – lungimea medie a rutei, km; Nc – numărul curselor de rotație realizate; lm – lungimea medie de călătorie a unui pasager, care se detrmină în baza datelor obținute în urma cercetărilor speciale și aprobate în mod official;

N pas /km=9 ( pas /km);

Obținem: C pas⋅km=

12 ,14,8⋅9

=0 ,28( lei / pas⋅km );

3. Se determină prețul de cost pentru transportarea unui pasager.

30

Ckm=10208402844278

=12 , 1;


Coala


Cp = Cpas*km * lm (lei/pasager);

Cp =0,28 * 4,8 = 1,34 (lei/pasager).

4. Se determină tariful de călătorie pentru transportarea unui pasager.

T = R * Cp (lei);

unde: R – rentabilitatea activității economice, 1,15 – 1,20;

Obținem: T = 1,61 lei.

31

Documents

Proiect de an TP