If you can't read please download the document
Upload
trandiep
View
219
Download
0
Embed Size (px)
Citation preview
PROIECT DE DEZVOLTARE INSTITUIONAL 2013 - 2018
1
I. ARGUMENT
Orientarea nvmntului romnesc spre standardele europene impune, n contextul actual al reformei, orientarea activitii manageriale a directorului de coal spre trei direcii prioritare de aciune: descentralizarea sistemului de nvmnt, dinamizarea meacanismelor care asigur calitatea actului educaional i intensificarea eforturilor pentru integrare european. Oferta managerial pe care o propunem este format pornind de la obiectivele majore ale Guvernului Romaniei privind politica n domeniul educaiei:
o Accesul egal i sporit la educaie; o Calitatea ridicat a educaiei i formarea tinerilor pentru a tri ntr-o societate
puternic informatizat; o Descentralizarea i depolitizarea sistemului educativ; o Transformarea educaiei n resursa de baz a modernizarii Romniei; o Considerarea investiiei n capitolul uman drept investiia cea mai rentabil pe
termen lung; o Combinarea eficient a educaiei pentru performana cu educaia general; o Compatibilizarea nvamntului romnesc cu cel european i dezvoltarea
instituianal a educaiei permanente. De asemenea, oferta are la baz i obiectivele sistemelor educaionale stabilite de ctre Comisia European, n ale cror coordonate majore se nscrie i nvmntul romnesc. Obiectivul nr. 1 Creterea calitaii i eficienei sistemului educaional:
mbuntirea educaiei i formrii cadrelor didactice i formatorilor; Dezvoltarea de componene pentru o societate bazat pe cunoatere; Asigurarea accesului IT pentru toi; Utilizarea mai bun a resurselor.
Obiectivul nr. 2 Facilitarea accesului pentru toi la sistemele de educaie i formare: Un mediu deschis al nvrii; Realizarea unui proces al nvrii mai activ; Sprijinirea unei cetenii active, oportunitai egale i coeziune social.
Obiectivul nr. 3 Deschiderea sistemelor educaionale i de formare ctre lume: ntrirea legturilor cu viaa economic, cercetare i societate; Dezvoltarea spiritului anteprenorial; mbunatirea nvrii limbilor straine; Creterea mobilitilor i schimburilor; ntarirea cooperarii europene.
II. AUDIT ( DIAGNOZ) 1. CONTEXTUL GENERAL
1.1 Date geografice i istorice
2
Localitatea Luna de Sus face parte din comuna Floreti,judeul Cluj,fiind conform recesmntului din 2012 cea mai numeroas comun rural din Romnia. Satul Luna de Sus este aezat n centrul judeului Cluj,la 12 km vest de municipiul Cluj-Napoca si 3,8 km distan de localitatea Floreti,centru de comun. Din punct de vedere al distribuirii aezrilor n teritoriu, Luna de Sus este un sat linear aezat de-a lungul drumului judeean DJ 107M,pe valea Lonii(numit i valea Feneului),care izvorte pe teritoriul satului Plopi din comuna Valea Ierii i se vars in Someul Mic,dup ieirea din sat.Satul mai este traversat de autostrada Transilvania in extravilan i de DN1 n partea de nord. Suprafaa satului este de1586 ha,majoritatea proprietate privat,uliele localitii sunt n marea lor majoritate asfaltate.Din 1950 satul aparine de comuna Floreti. Din punct de vedere istoric prima atestare documentar este din 1298,sub numele de Lonna,intr-unul din actele Capitului romano-catolic de la Alba-Iulia.Ulterior apare sub denumirea de Lona,Szaszlona,Magyarlona,Lona Sseasc i din 1925 pn n prezent Luna de Sus.In localitate i desfoar activitatea RAR-Cluj,Asociaia Bioagricultorilor ,cel mai mare trg de maini din Transilvania,etc. Trecnd n vedere istoricul colii amintim pe scurt cteva etape din funcionarea i activitatea acesteia: -1730-1896 prima atestare a unei scoli elementare confesionale cu predare in limba maghiar,fiind cunoscute numele a 16 invatori. -1895 s-a construit corpul A al scolii care functioneaz si in prezent ,ocazie cu care biserica reformat a donat comunitii terenul respectiv. -din sec.XIX pana 1907 ,a funcionat si o scoal elementar romneasc in curtea bisericii ortodoxe,se cunosc numele a 3 nvtori.n ambele cazuri nvtorul era i cantor al bisericii sau chiar preot/pastor. -ulterior suprafaa construit a fost mrit cu noi sali de clas n 1936,n 1969 s-a construit corpul B al colii cladire cu etaj ,pentru ca in 2011(decembrie) s fie construit un nou corp modern ,corpul C. -in prezent, scoala are 17 sali de curs, din care trei laboratoare; secretariat, sala profesorala, directiune, teren de fotbal sintetic, etc ... -anii 1960 in perioada regimului comunist, fostul dispensar din apropierea scolii a fost transformat in gradinita, aflata in subordinea scolii; gradinita a functionat pe trei grupe ( 2 sectia maghiara, una sectia romana) -dupa 1989, datorita cresterii populatiei se impunea extinderea spatiului pentru gradinita; astfel, la propunerea directorului Razvan Crisan, in anul 2013 gradinita a fost extinsa cu doua Sali de grupa si spatiile auxiliare aferente. -actualmente, atat scoala cat si gradinita beneficieaza de conditii moderne de studiu ( dotari moderne, incalzire centrala, internet fibra optica, etc...) . n fiecare an crete numrul expoziiilor la care particip elevii i profesorii scolii pe plan local, naional i chiar internaional. coala este amplasat central, avnd n vecintate dispensarul medical, Biserica reformata, diverse magazine si Caminul Cultural. La aceast situaie se adaug factori de risc ca: prini care lucreaz n strintate, familii dezbinate, familii monoparentale, copii nesupraveghei i nendrumai. Crete numrul copiilor cu probleme: orfani, cu prini divorai. Un numr relativ mare de elevi fac naveta din
3
localitatile limitrofe. Nu exista microbuz scolar insa transportul este asigurat cu sprijinul financiar al Consiliului local Floresti. 1.2. Coordonatele colii A. Structura colar:
-nivele de predare: -prescolari: 5 grupe ( 2 sectia romana, 2 sectia maghiara, una mixta program prelungit) -primar invatamant de masa: 5 clase -gimnazial invatamant de masa: 4 clase * atat in primar cat si in gimnaziu, in general, exista cate o clasa pe nivel ( sectia maghiara si sectia romana, situatia fluctuind de la an la an, existand si clase cu predare simultana spre exemplu, in anul scolar 2013-2014 au existat 8 clase la primar si 6 clase la gimnaziu total, 19 clase per scoala si gradinita)
Numar de elevi pe nivele de predare:
AN COLAR PRESCOLAR PRIMAR GIMNAZIU TOTAL
2013-2014 103 110 74 287
2014-2015 94 110 74 278
2015-2016 93 125 84 300
2016-2017 84 134 84 302
2017-2018
B. Oferta colii Elevii colii noastre au posibilitatea s urmeze cursuri opionale, avand o gama variata de posibilati de alegere; exista un Cerc de chitara in afara CDS-ului si unul de activitati sportive. Elevilor colii li se asigur asisten medical specializat n coal in curs de aprobare a postului de la minister, cabinetul medical fiind dotat corespunzator . Elevii de la gradinita si ciclul primar , sectia maghiara, beneficieaza de programul after-school. C. Personal didactic i nedidactic:
PERSONAL DIDACTIC: AN COLAR 2013-2014
AN COLAR 2014-2015
AN COLAR 2015-2016
CALIFICAT 25, 95 norme 24,95 norme 26,76 norme
NECALIFICAT 0 norme 0 norme 0 norme
DIDACTIC AUXILIAR 1,25 posturi 1,25 posturi 1,25 posturi
4
PERSONAL NEDIDACTIC
4,25 posturi 4,25 posturi 4,25 posturi
Din numrul total al cadrelor didactice 95% au grade didactice. Activitatea didactic i extracolar a cadrelor didactice a fost evaluat astfel:
CALIFICATIV AN COLAR 2013-2014
AN COLAR 2014-2015
AN COLAR 2015-2016
FOARTE BINE FB FB FB
BINE - - -
D. Evaluarea rezultatelor elevilor
AN COLAR TESTE NAIONALE
2012-2013 73,20%
2013-2014 86,80%
2014-2015 91%
2015-2016 100%
Situaia la nvtur, promovabilitatea:
AN SCOLAR PRIMAR GIMNAZIU TOTAL
2012-2013 98 % 100 % 99 %
2013-2014 98% 100 % 99 %
2014-2015 100 % 100 % 100 %
2015-2016 100 % 100 % 100 %
2016-2017
2017-2018
E. Faciliti acordate elevilor n anul colar 2013-2014; 2014-2015;2015-2016 - Numr manuale gratuite: pentru toti elevii scolii. - Numrul total de burse (merit, studiu, sociale ):
2013-2014: 27 2014-2015: 27 2015-2016: 36
5
- Numrul de elevi care beneficiaz de reducere cu 100% pentru transportul urban: 2013-2014: 4 2014-2015: 4 2015-2016: 2
F. Infrastructura Exist:- 3 cabinete
- 13 sali de clasa - 1 sala sport
- teren de sport (asfaltat) - teren de sport (sintetic)
- bibliotec - cabinet medical de medicin general
2. ANALIZA INSTITUTIONALA (SWOT) Reforma sistemului de invatamant isi propune, sub aspect curricular, realizarea calitatii actului didactic din perspectiva dezvoltarii durabile, a globalizarii educatiei, a mobilitatii accentuate a sistemului de invatamant si crearea premiselor necesare compatibilizarii sistemului national de educatie cu cel European.
2.1. Curriculum
Puncte tari Puncte slabe
6
- concordan n parcurgerea programei
colare realizat la majoritatea catedrelor
- raportul TC-CD este corect
- CD-ul este, n majoritate, ofertat corect,
corelat cu opiunile elevilor
- opionalele sunt avizate de inspectorii de
specialitate
- selectarea i pregatirea elevilor capabili
de performane
- mentorat acordat cadrelor debutante din
partea colegilor cu experien didactic
- adaptarea strategiilor didactice la
conditiile existente n fiecare colectiv de
elevi i la condiiile speciale ale disciplinelor
(munca difereniat)
- rezultate bune relevate de inspeciile din
ultimul an
- creterea procentelor de reuita la
examene