Proiect Descrierea Judetului Arges

Cuprins

Descrierea generala a judetului Arges

1.1 Asezare geografica……………………………………………………………………………………..3

1.2 Clima…………………………………………………………………………………………….……….3

1.3 Tipuri de sol existente………………………………………………………………………….………4

1.4 Agricultura judetului………………………………………………………………………………...…5

Analiza localitatii Albota

2.1 Date generale despre localitate………………………………………………………………………7

2.2 Sortimentul de culture din zona………………………………………………………………………8

2.3 Rotatia culturilor……………………………………………………………………………...…..……9

2.4 Fertilizarea culturilor si utilaje folosite………………………………………….…………...……12

2.5 Lucrarile solului…………………………………………………………………………..…..………13

2.6 Samanta si semanatul…………………………………………………………………………...……15

2.7 Lucrarile de ingrijire…………………………………………………………………………………15

2.8 Recoltarea si valorificarea productiei…………………………………………………………...…16

Asolament pe o suprafata de 1000 ha/6 ani……………………………………………………………18

Fise tehnologice pentru culturile alese…………………………………………………………..……..19

Descrierea generala a judetului Arges

1.1 Asezare geografica

Judetul Arges este situat in partea central - sudica a Romaniei, in bazinul superior al raului Arges, intre judetul Sibiu si Brasov la (N), Dambovita (E), Teleorman (S), Olt (SV) si Valcea (V si NV) avand o suprafata de 6826 km2.

Relieful judetului Arges coboara in trepte de la N la S si cuprinde toate unitatile geomorfologice carpato - transdanubiene, de la altitudinea de peste 2500 m (crestele Fagarasilor) pana la altitudinea de 160 m (in Campia Romana).

Unitatea montana care ocupa 25% din suprafata judetului se desfasoara pe directia E-V. Partea centrala a judetului este ocupata in proportie de 55% de regiuni deluroase (Muscelele Argesului) si de subunitati ale Podisului Getic (portiuni din dealurile Argesului, Piemont Cindesti, Piemont Cotmeana), iar in partea de S, de subunitati ale Campiei Romane (Campia Pitestiului si un sector al Campiei Gavanu Burdea).

Configuratia reliefului judetului Arges face ca 27,4% din suprafata sa fie impadurita (343600 ha), restul suprafetei fiind ocupata de terenuri agricole, terenuri neproductive, localitati si cai de comunicatii.

In Judetul Arges exista 102 localitati (3 municipii – Pitesti, Curtea de Arges, Campulung, 4 orase – Mioveni, Costesti, Stefanesti, Topoloveni si 95 comune).

1.2 Clima

Prin dispunerea in trepte a reliefului conduce la aparitiaurmatoarelor tipuri de clima: climatul de munte, climatul de deal, climatul decampie.

Climatul de munte se caracterizeaza prin temperaturi scazute (mediamultianuala 00 C), precipitatii bogate (1200-1400 mm/l) si vanturi puternice ce bat tot timpul anului cu predominanta din Nord-Vest si Est. Zonalitatea peverticala impune separarea in doua subtipuri: subtipul climatului alpin, la peste 1900 m, si subtipul climatului muntilor mijlocii.

Climatul de deal este influentat de pozitia de mijloc in cadrul reliefului judetului, caracterizandu-se prin temperaturi medii anuale mai ridicate (70-100 mml) si precipitatii mai scazute decat in zona montana (700-1000 mml).

2

Climatul de campie se caracterizeaza prin temperaturi ridicate si precipitatii reduse, mai ales in ultimii ani cand fenomenul de seceta tinde sase acutizeze, influentand vital buna dezvoltare a culturilor agricole.

1.3 Tipurile de soluri

In Romania solul este tot atat de important ca si resursa de apa. Solul, prin pozitia, natura si rolul sau, este un component al biosferei si produs al interactiunii dintre mediul biotic si abiotic, reprezentand un organism viu, in care se desfasoara o viata intensa si in care s-a stabilit un anumit echilibru ecologic.

Solurile determina productia agricola si starea padurilor,conditioneaza invelisul vegetal ca si calitatea apei, in special a raurilor, lacurilor si a apelor subterane, regleaza scurgerea lichida si solida in bazinele hidrografice si actioneaza ca o geomembrana pentru diminuarea poluarii aerului si a apei prin retinerea, reciclarea si neutralizarea poluantilor, cum sunt substantele chimice folosite in agricultura, deseurile si rezidurile organice si alte substante chimice. Solurile, prin proprietatile lor, au rolul de a intretine si a dezvolta viata, de a se regenera, filtreaza poluantii, ii absorb si ii transforma. Formarea solurilor reprezinta un proces complex, dupa cum complexe sunt constitutia si functiile lor, si reflecta efectul factorilor pedogenetici, atat naturali cat si antropici.

Repartitia solurilor variaza de la o tara la alta in functie de relief, clima si, nu in ultimul rand, de activitatile biologice. Cele mai fertile soluri sunt cernoziomurile din Campia Romana, Campia de Vest, Podisul Moldovei, Campia Transilvaniei, Dobrogea si altezone (26,7% din invelisul de sol). Din suprafata totala a tarii de 238 391 km2, 61,71% reprezinta suprafata agricola, 28,44% padurile, 9,81% apele si alte suprafete. In judetul Arges, din suprafata totala de 6826,31 Km2 suprafata agricola reprezinta aproape 50% adica 3449,54 Km2, celelalte utilizari fiind reprezentate de paduri si terenuri cu vegetatie forestiera 2899,47, ape si balti 93,54, alte suprafete 383,76 Km2.

Cercetarile pedologice au pus in evidenta existenta pe teritoriul judetului Arges a unei mari varietati de soluri, incepand de la solurile pajistilor alpine pana la cele slab dezvoltate si de lunca.

In partea nordica a judetului Arges, au o larga raspandire solurile montane, acestea fiind: soluri brun acide, soluri brune-podzolice feriiluviale,regosoluri, rendzine.

A doua categorie de soluri o constituie cele din etajul padurilor de rasinoase si de amestec, care sunt: soluri brun acide montane de padure cu diferite grade de podzolire si soluri podzolice montane. Dealurile piemontane si subcarpatice ale Argesului reprezinta domeniul

3

de dezvoltare a solurilor silvestre, podzolice brune si brune-galbui, iar podisurile piemontane Cotmeana si Candesti au soluri podzolice pseudogleicesi brune-galbui, cu aciditate ridicata. In Sud, inclusiv in campie, apar soluri pseudogleizate, iar in lungulvailor apar soluri brun roscate, si brun-roscate podzolice, specifice unui climat mai cald. Se poate spune ca solurile judetului Arges, s-au formate in conditiivariate de clima, relief, si sunt afectate cu intensitate diferita de anumiti factori limitativi cum ar fi:

- permeabilitate si porozitate scazute;- sunt compactate, fenomenul avand intensitate variata de la redusa pana la foarte mare.

-capacitate mare de retinere si mica de redare a apei plantelor cultivate;

-infiltratia apei este lenta, solul ajunge repede la saturatia maxima in strat, iar surplusul de apa balteste;

- la umezire devin plastice si aderente, iar in stare uscata crapa;

- se incalzesc greu, de unde si denumirea practica de ,” soluri reci”;

- sunt profund afectate de eroziunea de suprafata si in adancime, ca drept consecinta a unor actiuni, precum distrugerea si indepartarea solului de catre apele in miscare, alunecari, prabusiri, s.a.

- sunt afectate de alunecarile de teren, active si/sau stabilizate;

- aciditatea, ca factor singular sau asociata cu alti factori limitativi, afecteaza o importanta suprafata a solurilor argiloiluviale, cambisoluri cuexceptia celor brune eumezobazice, umbrisoluri, vertisoluri, s.a. In judetul Arges se intalnesc toate formele de relief, aceasta diversitatea formelor de relief face ca si potentialul de fertilitate al solurilor sa fie extrem de diferit. Din datele si informatiile pedologice si agrochimice la nivel de teritoriu administrativ si total judet, se evidentiaza situatia fondului funciar conform datelor tabelul 1.2

Avand in vedere cuantificarea anumitor caracteristici ale sistemului sol-teren asupra capacitatii, terenurile agricole din judetul Arges se incadreaza in una din cele 5 clase de calitate .

1.4 Agricultura judetului Arges

Din datele prezentate se observa ca pe teritoriul judetului Arges predomina solurile de calitate moderata (51,84%), mai mult de jumatate dinsuprafata agricola a judetului este teren arabil iar restul

4

este ocupat cu pasuni si fanete. Principalele culturi cerealiere sunt cele de porumb, grau si secara. Importanta agriculturii in judet este evidentiata si de existenta a trei institute de cercetare de importanta nationala: Institutul de cercetari pomicole de la Maracineni, Institutul de cercetari pomicole de la Albota si Institutul de cercetari horti-viticole de la Stefanesti.

Suprafetele detinute de exploatatiile cu personalitate juridica se repartizeaza dupa cum urmeaza:

-societati agricole sunt in jur la 1630 din care 1614 adica aproximativ 99% utilizeaza o suprafata agricola de 7 42065,4 ha, adica in medie utilizeaza teren agricol 459,8 ha/exploatatie Agricola.

- societatiile comerciale cu capital majoritar privat sunt in jur de 4754 din care 4325 adica aproximativ 90% utilizeaza o suprafata agricola de1720792 ha, adica in

medie utilizeaza teren agricol 397,9 ha/societatecomerciala cu capital privat.

-societatiile comerciale cu capital majoritar de stat sunt 250 dar numai 238 utilizeaza suprafata agricola estimata in ansamblu la 59 995,8 ha, adica in medie utilizeaza teren agricol 252,1 ha/ societate comerciala cucapital de stat;

-unitati ale administratiei publice sunt in jur de 4818 din care 4750 utilizeaza o suprafata agricola de 2124736,7 ha, din care terenul agricol in medie fiind estimat la 447,3 ha/unitate;

-unitatiile cooperatiste sunt in jur de 108 din care doar 89 de unitati cooperatiste utilizeaza o suprafata agricola totala de 3246,4 ha, iar teren agricol se utilizeza in medie de 36,5 ha/unitate cooperatista;

-alte tipuri de exploatatii sunt 6883 din care doar 6827 utilizeaza o suprafata agricola de 153846,8 ha, iar teren agricol se utilizeza in medie de22,5 ha/alte tipuri de exploatatii.

In ceea ce priveste exploatatiile individuale (din perspectiva relatiilor cu piata), exista urmatoarele categorii de exploatatii:

- gospodarii taranesti autarhice (de subzistenta), pe 40% din suprafatacelor individuale;

- gospodarii taranesti de semi-subzistenta, pe 39% din suprafata;

- ferme familiale comerciale, pe 7% din suprafata;

- ferme cu timp partial, pe 13% din suprafata;

- ferme pluriactive, pe 1% din suprafata;

In ceea ce priveste productia agricola obtinuta la principalele culturi in Judetul Arges (grau, secara, orz, porumb, floarea soarelui, sfecla de zahar, legume si fructe) din datele prezentate se poate observa o reducere a productiilor obtinute la plantele tehnice traditionale cum sunt: sfecla de zahar dar si altele cum ar fi: rapita, in, canepa, tutun etc., precum si a altor culturi: plante furajere, plante medicinal si aromatice un fenomen datorat in principal imposibilitatii asigurarii dotarilor pentru mecanizarea acestor culturi.

5

In agricultura noastra este accentuata structura de productie extensive in care predomina culturile cerealiere (grau, porumb, floareasoarelui, orz) in suprafata cultivata si in productia marfa si a altor culturi care valorifica slab pamantul. Predomina caracterul taranesc al exploatatiilor de semi-subzistenta fiind o chestiune de luat in seama pentru masurile de interventie asupra acestui tip de exploatatie in efortul de a le integra pe piete, iar actiunea statului trebuie sa se concentreze nu numai asupra sprijinului pentru investitiiin respectivele exploatatii (prin facilitarea creditelor si prin programe definantare nerambursabila), ci si asupra reglementarii pietelor agricole (ale outputurilor si ale inputurilor) pentru a asigura o functionare normala a acestora si un cadru stabil pentru incurajarea deciziei de a investi inexploatatiile potential viabile.

Analiza localitatii Albota

2.1 Date generale despre localitatea Albota

Comuna Albota se afla la jumatatea de sud a judetului Arges, la 10 km S-V fata de municipiul Pitesti, pe soseaua nationala E-65. Aceasta are o suprafata de 59 de km².

Teritoriul comunei Albota este strabatut de urmatoarele rauri: raul Teleorman, raul Teleormanel, iar in partea de nord a comunei isi afla izvoarele raul Dambovnic.

Localitatile vecine comunei Albota sunt:

in partea de N - comunele Mosoaia si Poiana Lacului in partea de E - comuna Bradu in partea de S - E - comuna Podul Brosteni - Costesti in partea de S - V - comuna Lacul Corbului in partea de V - comuna Sapata

Principala artera de comunicatie o constituie soseaua nationala E-94, care traverseaza satul Albota din directia N-E spre S-V, facand legatura intre orasele Pitesti, Slatina, Craiova.

Din aceasta principala artera de comunicatie de interes national, pornesc spre nord drumuri judetene care strabat satele Albota, Cerbu si Mares pentru a face legatura cu comunele Mosoaia si Poiana Lacului.

De asemenea, pe teritoriul comunei se afla numeroase drumuri comunale ce leaga satele si catunele componente ale comunei. Unele drumuri comunale parasesc zona intravilana si continua cu drumuri agricole.

Zona de relief corespunzatoare teritoriului comunei Albota se incadreaza in prelungirea dealurilor subcarpatice, care in partea de sud a comunei Albota scad in inaltime, pierzandu-se treptat in campie.

6

Aceste prelungiri ale dealurilor subcarpatice acoperite cu paduri de foioase dau un aspect de relief larg valurit. Cel mai inalt varf de deal din comuna Albota este punctul Motoc, cu altitudine de circa 385 m.

Zona estica si sud-estica a comunei Albota constituie zona Piemontului Argesului (piemontul este un deal cu podul neted) si dealurile sale se pierd in campia Pitestilor, zona inalta. In prezent aceasta zona este in totalitate arabila, constituind campul de cercetare si productie al Statiunii de Cercetari Agricole Albota (SCA), zona de intindere fiind de la limita de sud a municipiului Pitesti pana la limita de nord-est a comunei Podul-Brosteni.

2.2 Economia si agricultura din zona

Comuna Albota conform datelor statistice are o suprafaja de 5849 de hectare. In anul 2012 numarul locuinjelor de pe raza comunei erau de 2083, cu 32 mai multe decat in 2011 (2051).Suprafaja locuibila, proprietate privata la nivelul anului 2012 era de 71663 mp, iar cea in proprietate publica 1731 mp. In anul 2012 suprafata locuibila in proprietate privata a crescut la 74544 mp, cea in proprietate privata fiind de 1731 mp.

Comuna Albota se afla la 11 km de Pitesti, fiind un punct de atractie pentru investitori, pentru ca pe raza ei se afla o zona industriala.

Profilul economic pentru comuna Albota are functiunea economica industrial si agricola cu principalele ramuri, care sunt: cultura industrie, productia cerealiera, pomicultura si ateliere mestesugaresti.

Fiind foarte apropiata de Municipiul Pitesti, in comuna Albota se practica turismul de tranzit. Astfel la intrarea in comuna a fost realizat un restaurant pentru evenimente si o pensiune cu 8 camere prin accesarea de fonduri europene prin masura 313.

In aceasta zona mai este si:

Pensiunea Relly, 3 margarete, 26 camere.

In comuna exista si multe localuri pentru evenimente precum:

Perla Sorinel Popasul Cerbu Hanul Stejarul

Din suprafata totala de 5849 ha, 59% (3400 ha) reprezinta suprafata arabila, 23% (1360 ha) terenurile neagricole si 18% (1025 ha) suprafata cu paduri si alte terenuri cu vegetatie.Agricultura la nivelul comunei nu este foarte dezvoltata deoarece solurile nu sunt foarte productive.Agricultura se desfasoara atat in sistem asociativ, cat si in sistem individual. Asociatia agricola cu cele mai mari suprafeje este Misitex, cu o suprafata de 180 ha.

Lipseste sprijinirea financiara si informationala a producatorilor agricoli.Pe raza comunei isi desfasoara activitatea Statiunea de Cercetari a calitatii semintelor Albota. Aceasta statiune si-a restrans mult activitatea in ultimii ani.

7

2.3 Rotatia culturilor

Asolamentul este masura agrotehnica cea mai rentabila, mai ales ca nu necesita nici o investitie speciala, cu exceptia priceperii celor ce conduc procesul de productie in agricultura.

Prin urmare, intocmirea unui asolament rational are ca scop punerea fiecarei plante in conditiile cele mai favorabile de crestere si dezvoltare, obtinerea de recolte mari si sustinute de la fiecare planta, dar nu in ultimul rand imbunatatirea starii culturale a solului si combaterea eroziunii acestuia.

Asolamentul include rotatia culturilor care presupune succesiunea, circuitul in timp al plantelor pe aceeasi sola, indicand numarul de ani necesari ca una si aceeasi cultura sa revina pe aceeasi sola. Se vorbeste de monocultura in cazul plantelor care revin dupa ele insele mai multi ani. Printr-o rotatie rationala a culturilor putem evita acumularea in sol a agentilor daunatori ai culturilor semanate; combaterea imburuienarii; valorificarea cat mai eficienta a resurselor pe care ni le pune la dispozitie solul in ceea ce priveste necesarul de apa, de subst 939b17j ante nutritive etc si avantajele de ordin economic si organizatoric pe care ni le ofera.

Astfel, pentru o utilizare cat mai rationala a apei atat din sol cat si din irigatii se alterneaza plante care au un consum mare de apa cu plante care consuma mai putina apa, plante care lasa solul in momentul recoltarii cu rezerve mai mari de apa cu plante care lasa solul mai putin aprovizionat cu apa.

Astfel, la semanatul si inceputul vegetatiei culturilor amplasate dupa diferite premergatoare ca: mazare si grau, care se recolteaza devreme si favorizeaza acumularea precipitatiilor din cursul verii, s-au gasit cantitati mai mari de apa in sol si mai scazute dupa: porumb, floarea-soarelui si sfecla de zahar al caror consum de apa este mai mare si se prelungeste pana in a doua parte a verii conform tabel 1.3

Aceasta diferentiere a rezervei de apa a determinat o variatie corespunzatoare a productiilor de grau, porumb, floarea-soarelui si sfecla de zahar cu deosebire in anii secetosi, exprimata prin coeficienti de regresie foarte semnificativi.

8

Se recomanda amplasarea cerealelor de toamna cu prioritate dupa premergatoare timpurii, pentru a beneficia de regimul hidric mai favorabil din sol, care permite o pregatire corespunzatoare a terenului pentru semanat si asigura o umiditate suficienta pentru rasarirea in bune conditii a plantelor.

In ceea ce priveste consumul de substante hranitoare se tine cont de cerintele plantelor pentru anumite elemente nutritive. Astfel, se disting mai multe grupe de plante:

- plante care epuizeaza solul in elemnte nutritive: sfecla, inul;

- plante care imbogatesc solul in azot: leguminoasele;

- plante cu consum mare de azot si fosfor: cerealele;

- plante cu consum mare de azot, fosfor si potasiu: sfecla, cartof.

Sunt plante, cum ar fi lucerna, care se hranesc cu substante nutritive de la adancimi foarte mari, de pana la 10 m, alte leguminoase pana la 1 m, care prezinta avantajul ca acumuleaza azot si aduc din profunzime in stratul superficial Ca, P si alte elemente nutritive pentru plantele urmatoare.

In concluzie, prin rotatie putem folosi substante hranitoare din toate orizonturile, putem mobiliza rezervele de hrana ale solului si de a micsora pierderile de elemente nutritive cauzate de levigare.

O importanta majora prezinta si cantitatea de resturi vegetale (radacini, miriste, frunze) lasate de o cultura dupa recoltare. Aceste resturi vegetale sunt surse pentru formarea humusului, la structurarea si afanarea solului si la imbunatatirea indicilor agrochimici. De aceea, se alterneaza in rotatie plante care lasa resturi vegetale bogate: cerealele si leguminoasele, cu plante care lasa cantitati mici de resturi vegetale: prasitoarele, radacinoasele si tuberculiferele.

O alta insusire importanta a rotatiei culturilor o reprezinta efectul benefic asupra combaterii buruienilor, bolilor si daunatorilor.

Este necesar sa alternam culturile care imburuieneaza solul cu cele care au rolul de a curati solul de buruieni, cum sunt prasitoarele.

Influenta rotatiei culturilor in combaterea buruienilor a fost urmarita de numerosi cercetatori cu rezultate pozitive, incepand inca din anul 1958 la toate statiunile experimentale zonale.

Chiar daca folosirea erbicidelor a luat o mare amploare, s-a dovedit ca,totusi, rotatia culturilor, ajutata de metodele mecanice de ingrijire a culturilor, are o mare importanta in combaterea buruienilor, mai ales a celor perene care sunt mai greu de distrus pe cale chimica. Astfel, la cultura porumbului s-au obtinut rezultate semnificative in ceea ce priveste combaterea speciilor perene (Sorghum halepense si Convolvulus arvensis). In rotatia de 4 ani (floarea-soarelui, grau, sfecla, porumb) se remarca lipsa acestor buruieni si un numar mai mic al acestora in rotatia de 2 ani fata de monocultura, precum si contributia insuficienta a erbicidelor la combaterea buruienilor, aceasta realizandu-se eficient numai prin imbinarea efectelor rotatiei culturilor, cu combaterea chimica si cu metodele mecanice.

9

Intocmirea unui asolament riguros ne ajuta la combaterea mai eficienta a bolilor si daunatorilor contribuind astfel la evitarea dificultatilor determinate de folosirea exagerata a insecto – fungicidelor, cum sunt aparitia unor agenti patogeni si daunatori rezistenti la tratamentele respective, dezechilibre biologice, poluarea mediului, cheltuieli ridicate (table 1.4)

Rotatia culturilor este mult mai eficienta in cazul unor boli transmise prin samulastra, daca aceeasi semanatura se face pe acelasi loc. Astfel mentionam: Puccinia graminis, Zea mays, Sclerotinia sclerotiorum la floarea – soarelui, soia, rapita, care trec si pe alte plante, cum sunt: fasolea, morcovul etc. Si in cazul cercosporiozei la sfecla de zahar (Cercospora beticola), asolamentul este singura masura eficace de combatere, care a cultivat sfecla de zahar in rotatie de 4 ani obtinand sporuri de productie semnificative.

La grau se evidentiaza diminuarea frecventei atacului unor agenti patogeni in cazul mai multor rotatii (tabelul 1.4). Se remarca atacul puternic de fuzarioza (Fusarium sp.) in monocultura, dar si in asolamentul de 2 ani (grau – porumb), deoarece ambele culturi sunt sensibile la aceasta boala, contribuind si la scaderea productiei.

Oboseala solului este inlaturata, cel mai eficient, prin rotatia culturilor.

Acest fenomen era atribuit inmultirii in exces a unor bacterii sau ciuperci proprii anumitor culturi si a caror toxine secretate in sol, stanjenesc sau fac improprie cultivarea altor specii de plante si se manifesta cel mai adesea in cazul monoculturii.

De asemenea, secretiile radiculare ale plantelor de cultura si buruienilor pot avea caracter toxic.

S-a depistat ca oboseala solului pentru trifoi se explica prin inmultirea in sol a ciupercilor Pleosporaherbarum, Asterocystis, Fusarium. Dupa Von Lochow, ²oboseala trifoiului² se datoreaza toxinelor rezultate prin descompunerea radacinilor si a partii aeriene care inhiba cresterea trifoiului care urmeaza. Datorita longevitatii oboselii lasate de trifoi, acesta trebuie sa revina dupa el insusi o data la 4 ani.

10

Prin inmultirea bacteriofagului, care distruge bacteriile simbiotice, se produce ²oboseala lucernierei². Lucerna, in anumite conditii, secreta saponina, toxica atat pentru ea insasi, cat si pentru unele microorganisme din sol.

Secara curata terenul de buruieni pentru ca secretiile sale radiculare sunt toxice pentru buruieni. La fel si radacinile pirului, Agropyron sp., secreta substante toxice pentru germinarea semintelor si cresterea normala a rapitei si ovazului. Lathyrus-ul prezent in cultura de grau secreta in sol niste substante toxice cunoscute sub numele de latirogene care au efect toxic asupra plantelor, dar si asupra animalelor mamifere (sunt neurotoxice).

Graul de toamna prefera plantele premergatoare care elibereaza terenul devreme si lasa solul curat de buruieni, afanat si in buna stare de fertilitate. Cele mai bune plante premergatoare pentru cultura graului sunt leguminoasele, cartoful, canepa, coriandrul.

Plantele premergatoare pentru cultura graului au fost floarea soarelui, rapita si porumbul, deoarece suprafata ocupata de aceasta cultura este destul de mare si este necesara o esalonare a lucrarilor solului.

Ovazul nu este pretentios fata de planta premergatoare. El da recolte foarte bune dupa leguminoasele anuale sau perene. Ovazul se cultiva de obicei dupa prasitoare – porumb, floarea soarelui, caz comun societatii agricole studiate.

2.4 Fertilizarea culturilor agricole

La culturile agricole la care nu s-au administrat ingrasaminte sub aratura sau la semanat ori plantat se poate face fertilizarea in timpul fazelor de vegetatie, acest procedeu fiind avantajos pentru ca: se face economie de ingrasaminte chimice si naturale deoarece ingrasamintele se distribuie nu pe intreaga suprafata de teren, ci numai la cuiburile sau randurile de plante; se pot „ajuta” plantele cu ingrasaminte in acele faze de vegetatie in care cerintele pentru substante nutritive sunt crescute: la inflorit, legarea rodului, cresterea partilor din planta ce se vor recolta; exista posibilitatea ca plantele mai firave sa primeasca o cantitate mai mare de ingrasamant.

Administrarea ingrasamintelor naturale si chimice dupa rasarire sau dupa plantare trebuie efectuata cu una-doua zile inainte de prasit sau concomitent cu prasitul pentru ca ingrasamintele sa fie incorporate in sol. Este important ca ingrasamintele sa nu fie folosite de buruieni. La porumb, cartof, sfecla, legume se poate administra, inainte de prasit, balegar bine putrezit (mranita) in cantitati de 0,5 kg la cuibul de plante sau un kilogram la un metru linear, daca plantele nu sunt in cuiburi, ci pe randuri.

- Ingrasamintele chimice (azotat sau complex) se administreaza cate o mana sau o lingura cu varf la fiecare cuib de porumb, cartof, legume, in jurul cuibului, fara sa atinga plantele. Daca plantele sunt pe randuri se administreaza o mana de azotat sau ingrasaminte complexe pentru 2 metri.

- Cenusa din lemne si coceni se poate administra in cantitate de o lingura cu varf la un cuib de plante sau pe o portiune de un metru pe randul de plante.

11

- La plantele legumicole este favorabila fertilizarea cu gunoi de pasari (gainat): intr-un butoi sau bidon mai mare se amesteca o galeata de gainat cu 3-4 galeti de apa si se lasa cateva ore pentru a se inmuia. Solutia obtinuta (o tulbureala), bine amestecata, se administreaza pe randul de legume in cantitate de 1 litru la o portiune de 1,5 metri, fara sa atinga plantele.

- Atat ingrasamintele naturale, cat si cele chimice se vor administra in jurul cuibului de plante sau aproape de randul de plante fara sa atinga plantele, pentru a nu se produce arsuri. Este bine ca balegarul putrezit sau gainatul sa fie administrat inainte de prasit pentru a se incorpora in sol cu sapa. Daca ingrasamintele naturale sau chimice sunt administrate inaintea unei ploi, eficacitatea lor este crescuta.

2.5 Lucrarile solului

Obiectul de activitate al societatii cuprinde o gama de activitati specifice zonei de camp din judetul Arges:

- producerea de cereale, plante tehnice, furaje si legume;

- cresterea de bovine, porcine, ovine;

- prestari servicii in domeniul transport, morarit, panificatie, materiale de constructii;

- achizitionarea si procesarea materialului lemnos;

- prelucrare de fructe;

- efectuarea de lucrari agricole; comert cu produse agricole boabe

In folosinta agricola aceste soluri sunt potrivite pentru un larg sortiment de plante de cultura: cereale paioase, porumb, plante furajere, plante industriale. Sunt folosite, de asemenea, cu bune rezultate, in pomicultura si viticultura.

Pentru sporirea productiilor pe solurile brun-roscate, sunt necesare lucrari de permeabilizare a orizontului Bt, fertilizare moderna cu azot si fosfor si cel putin o data la trei ani cu gunoi de grajd.

Cu toate ca precipitatiile din zona de formare a acestor soluri sunt suficiente pentru dezvoltarea normala a plantelor agricole, prin irigatii se pot obtine sporuri importante de recolta, mai ales la cultura de porumb si plante furajere.

Graul este foarte pretentioas fata de lucrarile solului. Prin lucrarile solului se urmareste asigurarea conditiilor favorabile pentru germinatia semintelor, rasarirea culturii si dezvoltarea sistemului radicular pentru a aproviziona cultura de grau cu apa si elemente de nutritie.

Lucrarile solului se fac diferentiat in functie de planta premergatoare, umiditatea solului si intervalul de timp pana in momentul semanatului. Dupa premergatoarele timpurii (rapita) lucrarile solului incep cu lucrarea de dezmiristire, efectuata cu grapa cu discuri pentru maruntirea resturilor vegetale si a buruienilor existente, afanrea solului in stratul superficial. Apoi se trece la efectuarea araturii la

12

adancimea de 18-22 cm, cu plugul in agregat cu grapa stelata. Pana la semanatul graului se fac lucrari de intretinere a araturii, oblic pe directia de arat pentru nivelarea araturii. Inaintea pregatirii patului germinativ se efectueaza fertilizare cu ingrasaminte complexe in doza de 100 kg/ha. Pregatirea patului germinativ se face inainte de semanat, prin lucrari superficiale cu combinatorul, perpendicular sau pe diagonala directiei de semanat.

Pentru premergatoarele tarzii, porumbul si floarea soarelui, se elibereaza cat mai repede terenul de resturile vegetale si se efectueaza 1-2 treceri cu grapa cu discuri. Aratura se efectueaza la 20-25 cm adancime. Aratura de toamna se lucreaza cu grapa cu discuri pentru maruntire si nivelare. Aplicarea ingrasamintelor complexe se executa inaintea pregatirii patului germinativ. Pregatirea patului germinativ se executa inaintea semanatului cu combinatorul pentru realizarea semanatului in conditii bune.

Prin lucrarile solului pentru cultura porumbului se urmareste afanarea adanca pentru inmagazinarea apei si asigurarea unui regim aerohidric favorabil sistemului radicular, incorporarea resturilor vegetale de la planta premergatoare si a ingrasamintelor, maruntirea stratului superficial si nivelarea, pentru efectuarea semanatului de calitate si asigurarea conditiilor favorabile pentru germinarea semintelor.

Lucrarile solului pentru porumb incep imediat dupa recoltarea plantei premergatoare.

Daca planta premergatoare lasa pe teren resturi vegetale sau terenul este denivelat se executa lucrari cu grapele cu discuri pentru maruntirea resturilor vegetale, asigurandu-se conditii bune pentru aratura de calitate.

Dupa ce cultura de grau a eliberat terenul mai devreme in luna august s-a efectuat dezmiristitul cu grapa cu discuri apoi s-au realizat araturile de vara cu plugul PP 3x30 in agregat cu grapa stelata.

Dupa porumb s-a efectuat lucrarea obligatorie de dezmiristit cu grapa cu discuri apoi s-a trecut la efectuarea araturilor de toamna la o adancime de 20-25 cm.

Dupa terminarea aratului s-au efectuat lucrari de intretinere cu grapa cu discuri.

In primavara, in luna aprilie s-a efectuat pregatirea patului germinativ cu ajutorul combinatorului.

Imediat dupa incheierea recoltatului porumbului la sfarsitul lunii septembrie s-a trecut la efectuarea lucrarii de dezmiristit pentru maruntirea lor si pentru incorporarea superficiala in sol folosindu-se grapa cu discuri.

Aratura se efectueaza imediat la adancimea de 20-22 cm pentru a permite solului realizarea unui regim aerohidric propice cat si pentru incorporarea resturilor vegetale.

La desprimavarare in luna martie se efectueaza o lucrare de intretinere a araturii prin discuire cu grapa cu discuri prin treceri succesive in diagonala solei.

Pregatirea patului germinativ se efectueaza cu combinatorul si permite obtinerea unui teren bine maruntit si nivelat propice pentru desfasurarea lucrarii de semanat in conditii bune.

13

2.6 Samanta si semanatul

Samanta de grau pentru semanat trebuie sa apartina unui soi inscris in lista oficiala, recomandat zonei de cultura, sa provina dintr-un lot semincer, sa apartina categoriei C1, sau C2, sa aiba puritate fizica minim 98 %, germinatia minim 85 % si MMB mare.

Pentru semanat s-a folosit samanta tratata cu Vitavax 200 in doza de 2l/t samanta.

Dupa cultura de rapita, semanatul graului s-a facut la inceputul lunii octombrie, iar dupa porumb si floarea soarelui s-a continuat lucrarea pana in a 2-a decada a lunii octombrie.

Densitatea utilizata a fost de 500 kg/m2 rezultand cantitati de samanta folosita de 230-260 kg/ha in functie de indicii de calitate a semintelor.

Epoca de semanat din punct de vedere calendaristic in zona de campie, unde se afla societatea este 1-20 aprilie.

Cantitatea de samanta la hectar folosita a variat intre 15-25 kg/ha cu o medie de 20 kg in functie de densitate, masa a 1000 boabe si valoarea culturala a semintei. Adancimea la care s-a insamantat a fost de 6-8.

Paralel cu semanatul s-a facut si o fertilizare cu ingrasaminte complexe indoza de 100 kg/ha.

Semanatul s-a facut cu semanatoarea de precizie SPC 8 impreuna cu echipamentul de fertilizat EF8.

Samanta trebuie sa aiba puritatea peste 98 %, germinatia peste 98 %, iar masa semintelor cat mai mare.

Pentru a preveni atacul de taciune zburator (Ustillago avenae) si a taciunelui imbracat (Ustillago kahleri) samanta s-a trata cu Vitavax 200 in doza de 2 kg/t.

Epoca de semanat a ovazului de primavara este in urgenta I, pentru a profita de umiditatea din precipitatiile de peste iarna.

Ovazul se insamanteaza in perioada 1-10 martie. Densitatea folosita la semanat a fost de 500 boabe germinabile/m2.

Dustanta intre randuri este de 12,5 cm cu adancimea de semanat la 2-4 cm. Cantitatea de samanta folosita a fost de 110 kg/ha.

2.7 Lucrarile de ingrijire aplicate

Lucrarile de ingrijire care se aplica la cultura graului si numarul acestora depinde de planta premergatoare, calitatea pregatirii patului germinativ, densitatea plantelor si starea de vegetatie in toamna si la desprimavarare, gradul de imburuienare, infestarea cu boli si daunatori.

In primavara dupa topirea zapezii s-a efectuat lucrarea de fertilizare cu azotat de amoniu folosindu-se o doza de 150 kg p.c/ha.

14

Combaterea buruienilor s-a facut spre sfarsitul lunii aprilie cu erbicidul Mustang in doza de 0,5 l/ha.

La inceputul lunii mai s-a efectuat un tratament pentru combaterea complexului de boli foliare cu produsul Sumi 8 in doza de 0,4 l/ha asociat cu o fertilizare foliara cu produsul Harvest (20-20-20 + microelemente) in doza de 2,5 kg/ha.

Combaterea buruienilor este principala lucrare de ingrijire datorita gradului ridicat de imburuienare in conditiile din Romania conducand in unele cazuri la diminuarea productiei cu 30-90 % comparativ cu lanurile lipsite de buruieni.

Pentru reducerea gradului de imburuienare, trebuie luate in consideratie masurile preventive si curative: rotatia, lucrarile solului, folosirea erbicidelor, prasile mecanice si manuale.

S-a efectuat lucrarea de erbicidare cu produsul Guardian CE in doza de 1,7 l/ha inainte de rasarire pentru combaterea buruienilor monocotiledonate si dicotiledonate anuale.

Prasitul ramane principala lucare de ingrijire a porumbului cu scopul de a distruge buruienile dar si pentru afanarea si aerisirea solurilor grele cat si pentru conservarea apei din sol.

La cultura de porumb s-au efectuat 2 prasile mecanice cat si una manuala.

Prima prasila mecanica s-a efectuat in luna mai, la 10-15 zile dupa rasarire cand plantele au 4-5 frunze si buruienile sunt rasarite si inradacinate superficial.

A doua prasila s-a efectuat cand s-a format crusta si au reaparut buruienile la 10-15 zile de la prima prasila. Concomitent s-a efectuat a 2-a fertilizare cu azotat de amoniu in doza de 100 kg/ha.

Prasila manuala a fost efectuata de catre membrii asociatiei care au contractat anumite suprafete cultivate cu porumb.

In luna aprilie la cultura de ovaz s-a executat o fertilizare cu azotat de amoniu in doza de 100 kg/ha.

Combaterea buruienilor nu a fost necesara deoarece suprafata cultivata cu orz a fost relativ mica, iar terenul nu a prezentat imburuienare excesiva.

2.8 Recoltarea si valorificarea productiei

Cel mai potrivit moment de recoltare la grau este la maturitatea deplina, cand umiditatea boabelor a ajuns la 14-15 %. In acest moment combinele lucreaza fara pierderi de boabe sparte. Curatirea boabelor se poate regla fara dificultate, boabele se pot depozita in conditii bune, fara sa fie necesare interventii prin uscare.

Recoltarea s-a declansat la jumatatea lunii iunie si s-a continuat pana la inceputul lunii iulie deoarece au fost momente de intrerupere a lucrarii, determinate de stocarea productiei si de fluctuatiile de pret de pe piata.

15

S-au folosit combinele SEMA 110 existente in unitate cat si o combina CLAAS inchiriata.

Paiele au fost colectate de catre localnici pe unele sole sau au fost incorporate pe suprafetele recoltate cu combina CLAAS care a tocat resturile vegetale.

Productia medie realizata a fost influentata de planta premergatoare.

Astfel dupa rapita s-au realizat 4000 kg/ha, dupa porumb 3000 kg/ha, iar dupa floarea soarelui 3500 kg/ha

Referitor la rotata culturii de porumb, acesta nu este pretentios fata de planta premergatoare.

Cele mai valoroase plante premergatoare sunt mazarea, borceagurile, trifoiul, floarea soarelui.

In zona de campie graul si porumbul ocupa peste 60 % din suprafata arabila si rotatia grau-porumb este inevitabila, asigurand productii bune la ambele culturii daca periodic la 3-4 ani se intervine cu floarea soarelui, rapita, si succesiunea porumbului pe aceeasi sola nu dureaza mai mult de 2-3 ani.

Recoltarea porumbului se face la maturitatea deplina, cand boabele au umiditatea de 30 % si nu mai au loc acumulari in bob. Aceasta operatiune, din punct de vedere calendaristic, se realizeaza in luna octombrie.

Recoltarea ovazului s-a realizat cu combina pentru cereale SEMA 110 aflata in dotarea societatii.

Pentru a putea fi recoltat mecanizat in conditii bune, ovazul trebuie sa aiba tijele uscate, iar boabele sa fie la inceputul maturitatii depline.

Productia la cultura de ovaz a fost in medie 3500 kg/ha.

Paiele rezultate in urma operatiei de recoltare au fost adunate in totalitate de catre localnici.

Productiile obtinute au fost valorificate pe piata integral, cu exceptia graului. Din productia totala de 2975 t grau, o cantitate de 950 t a fost atribuita proprietarilor de terenuri din societate, asigurandu-se fiecaruia o renta in natura de 500 kg grau/ha. Prin urmare, doar 2025 t grau au devenit productia marfa, insemnand 68,06 % din productia totala obtinuta la aceasta cultura.

Asadar, productia marfa pe culturi a fost urmatoarea: 2025 t grau, 750 t orz, 350 t ovaz, 1375 t floarea soarelui, 600 t porumb, 150 t rapita si 75 t mustar.

Preturile medii de valorificare in anul 2004 au fost: 3800 lei/kg grau, 3000 lei/kg la orz si ovaz, 7100 lei/kg la semintele de floarea soarelui, 2900 lei/kg la porumb, 10.000 lei/kg la rapita si mustar.

Veniturile unitatii au fost conditionate de nivelul productiei marfa si preturile de livrare la fiecare cultura. Astfel, la finele anului 2004, unitatea a realizat pe total 24.646.000 mii lei venituri, la care graul a contribuit cu 7.695.000 mii lei (31,09 %), orzul a contribuit cu 2.250.000 mii lei (9,09 %), ovazul cu 1.050.000 mii lei (4,24 %), floarea soarelui cu 9.762.500 mii lei (39,45 %), porumbul cu 1.740.000 mii lei (7,03 %), rapita cu 1.500.000 mii lei (6,06 %) si mustarul cu 750.000.000 mii lei (3,04 %).

16

Asolamentul pe o suprafata de 1000 ha/ 6 ani.

In tabelul de mai jos voi specifica rotatia culturilor de Orz, Mazare, Porumb, Grau si Floarea soarelui pe o perioada de 6 ani.

Anul Cultura Sola 1

Cultura Sola 2 Cultura Sola 3 Cultura Sola 4

Cultura Sola 5

Cultura Sola 6

Primul an

Orz Floarea Soarelui Soia Grau Porumb Mazare

Al 2-lea an

Mazare Orz Floarea Soarelui Soia Grau Porumb

Al 3-lea an

Porumb Mazare Orz Floarea Soarelui

Soia Grau

Al 4-lea an

Grau Porumb Mazare Orz Floarea Soarelui

Soia

Al 5-lea an

Soia Grau Porumb Mazare Orz Floarea Soarelui

Al 6-lea an

Floarea Soarelui

Soia Grau Porumb Mazare Orz

17

1 ARAT SAU SCARIFICAT 0.00 30.00 5.30 159.00

2 PREGATIT TERENUL 0.00 22.00 5.30 116.60

3 INGRASAMINTE CHIMICE AN 300 kg/ha 447.60 0.00 0.00 447.60

4 SAMANTA GRAU 350 kg/ha 875.00 0.00 0.00 875.00

5 SEMANAT 0.00 9.00 5.30 47.70

6 ADMINISTRAT INGRASAMINTE 0.00 4.00 5.30 21.20

7 INSECTICID KARATE ZEON 0.2 KG/HA 41.60 0.00 0.00 41.60

8 ERBICID TRIMMER 0.02 KG/HA 46.00 0.00 0.00 46.00

9 ADMINISTRAT TRATAMENT FITOSANITAR 0.00 4.00 5.30 21.20

10 DISLOCAT UTILAJE FERMA-CAMP 0.00 1.50 5.30 7.95

11 ASIGURARE CULTURA 60.00 0.00 0.00 60.00

TOTAL INFIINTARE CULTURA 1470.20 70.50 1843.85

1 INGRASAMINTE AZOTOASE UREE 200 KG/HA 411.40 0.00 0.00 411.40

2 ADMINISTRAT INGRASAMINTE AZOTOASE 0.00 4.00 5.30 21.20

3 INGRASAMINTE AZOTOASE 300 KG/HA 447.60 0.00 0.00 447.60


5 ERBICID TRIMMER 0.02 kg/ha 46.00 0.00 0.00 46.00

6 FUNGICID ALERT 0.8 L/HA 89.60 0.00 0.00 89.60

7 INGRASAMANT FOLIAR 5 kg/ha

82.50 0.00 0.00 82.50

8 ADMINISTRAT ERBICID+FUNGICID+FOLIAR 0.00 4.00 5.30 21.20

9 FUNGICID AMISTAR XTRA 0.75 l/ha 203.25 0.00 0.00 203.25

10 INGRASAMANT FOLIAR FERTILEADER 954 - 3 kg/HA 180.00 0.00 0.00 180.00

11 INSECTICID KARATE ZEON 0,2 l/ha 41.60 0.00 0.00 41.60

12 ADMINISTRT FUNGICID+FOLIAR+INSECTICID 0.00 4.00 5.30 21.20

13 RECOLTAT 0.00 20.00 5.30 106.00

14 SALARII 181.00 0.00 0.00 181.00


16 ARENDA 480.00 0.00 0.00 480.00

TOTAL INTRETINERE CULTURA 2162.95 38.00 2364.35TOTAL GENERAL 3633.15 4208.20

3888 4,208.20 16,361,481.60 20,288,237.18

FISA TEHNOLOGICA PENTRU CULTURA DE GRAU INFIINTARE SI INTRETINERE CULTURA- TOAMNA

Nr. crt DENUMIREA LUCRARII COST/HA

RONCONSUM MOTORINA LITRI/HA

PRET/ LITRU MOTORINA

TOTAL CHELTUIELI/ LUCRARE/HA RON

valoarea inclusiv TVA

valoare totalavaloarea/hasuprafata cultivata in ha

18



3 INGRASAMINTE CHIMICE AN 300 KG/HA 447.60 0.00 0.00 447.60

4 SAMANTA FLOAREA SOARELUI 320.00 0.00 0.00 320.00

5 ERBICID FUSILADE FORTE 1L/HA 119.00 0.00 0.00 119.00


7 SEMANAT 0.00 10.00 5.30 53.00

8 ADMINISTRAT ERBICID POSTEMERGENT 0.00 4.00 5.30 21.20

9 INSECTICID KARATE ZEON 0.2L/HA + FUNGICID ORIUS 0.5L/HA92.00 0.00 0.00 92.00

10 ADMINISTRAT INSECTICID+FUNGICID 0.00 4.00 5.30 21.20

11 SALARII 85.00 0.00 0.00 85.00




1 UREE 200KG/HA 411.40 0.00 0.00 411.40

2 PRASIT MECANIC + ADMINISTRAT AZOTAT 0.00 12.00 5.30 63.60

3 AZOTAT DE AMONIU 300 KG/HA 447.60 0.00 0.00 447.60


6 BIOSTIMULATOR 3 L/HA 180.00 0.00 0.00 180.00

7 INSECTICID KARATE ZEON 0,15 L/HA 30.00 0.00 0.00 30.00

8 ADMINISTRAT FOLIAR+INSECTICID 0.00 4.00 5.30 21.20

9 INSECTICID NURELLE 0,5 L/HA 54.00 0.00 0.00 54.00

10 FUNGICID ORIUS 1L/HA 102.00 0.00 0.00 102.00


13 INSECTICID BISCAYA 0,25L/HA 52.00 0.00 0.00 52.00

14 ADMINISTRAT INSECTICID 0.00 4.00 5.30 21.20

15 RECOLTAT 0.00 20.00 5.30 106.00

16 SALARII 181.00 0.00 0.00 181.00


18 ARENDA 480.00 0.00 0.00 480.00


VN 530 3,749.15

1,987,049.50 2,463,941.38

FISA TEHNOLOGICA PENTRU CULTURA DE FLOAREA SOARELUIINFIINTARE SI INTRETINERE CULTURA


RONCONSUM MOTORINA LITRI/HA



jud suprafata cultivata in ha valoarea/ha valoare totala valoarea inclusiv TVA

19



3 INGRASAMINTE CHIMICE AN 300 kg/ha 447.60 0.00 0.00 447.60

4 SAMANTA ORZ 220 kg/ha 330.00 0.00 0.00 330.00

5 SEMANAT 0.00 11.00 5.30 58.30





1 INGRASAMINTE AZOTOASE UREE 200 KG/HA 411.40 0.00 0.00 411.40


3 INGRASAMINTE AZOTOASE AN 300 KG/HA 447.60 0.00 0.00 447.60


5 ERBICID GRANSTAR 0.02 kg/ha 42.00 0.00 0.00 42.00

6 FUNGICID ALERT 0.8 L/HA 85.00 0.00 0.00 85.00

7 INGRASAMANT FOLIAR MURTONIK 5 kg/ha 77.50 0.00 0.00 77.50

8 ADMINISTRAT ERBICID+FUNGICID+FOLIAR 0.00 4.00 5.30 21.20

9 FUNGICID AMISTAR XTRA 0.75 l/ha 195.00 0.00 0.00 195.00

10 INGRASAMANT FOLIAR FERTILEADER 954 - 3 kg/HA 180.00 0.00 0.00 180.00

11 INSECTICID KARATE ZEON 0,2 l/ha 40.00 0.00 0.00 40.00

12 ADMINISTRT FUNGICID+FOLIAR+INSECTICID 0.00 4.00 5.30 21.20

13 RECOLTAT 0.00 20.00 5.30 106.00

14 SALARII 181.00 0.00 0.00 181.00


16 ARENDA 480.00 0.00 0.00 480.00

TOTAL INTRETINERE CULTURA 2139.50 38.00 2340.90TOTAL GENERAL 2977.10 79.5 3515.05

671

3515.05

2,358,598.55

2,924,662.20

suprafata cultivata in ha valoarea/ha valoare totala valoarea inclusiv TVA

FISA TEHNOLOGICA PENTRU CULTURA DE ORZ INFIINTARE SI INTRETINERE CULTURA- TOAMNA


RONCONSUM MOTORINA LITRI/HA PRET/ LITRU MOTORINA


20



3 INGRASAMINTE CHIMICE AN 300 KG/HA 447.60 0.00 0.00 447.60

4 SAMANTA PORUMB 596.00 0.00 0.00 596.00

5 ERBICID ADENGO 0.4L/HA 199.60 0.00 0.00 199.60


7 SEMANAT 0.00 10.00 5.30 53.00

8 ADMINISTRAT ERBICID PREEMERGENT 0.00 4.00 5.30 21.20





1 UREE 200KG/HA 411.40 0.00 0.00 411.40


3 AZOTAT DE AMONIU 300 KG/HA 447.60 0.00 0.00 447.60


5 BIOSTIMULATOR 3 L/HA 180.00 0.00 0.00 180.00

6 INSECTICID KARATE ZEON 0,15 L/HA 30.00 0.00 0.00 30.00

7 ERBICID POSTEMERGENT CALLISTO 0.35 L/HA 260.05 0.00 0.00 260.05

8 ADMINISTRAT FOLIAR+INSECTICID 0.00 4.00 5.30 21.20

9 RECOLTAT 0.00 20.00 5.30 106.00

10 SALARII 181.00 0.00 0.00 181.00


12 ARENDA 480.00 0.00 0.00 480.00


VN 1764 3,938.40

6,947,337.60 8,614,698.62

jud suprafata cultivata in ha valoarea/ha valoare totala valoarea inclusiv TVA

FISA TEHNOLOGICA PENTRU CULTURA DE PORUMBINFIINTARE SI INTRETINERE CULTURA


RON

CONSUM MOTORINA LITRI/HA



21

22

Documents

Proiect Descrierea Judetului Arges