P R O I E C T D I D A C T I C

DATA : 4 decembrie 2006

CLASA : a – V – a A

LECŢIA : FORMAREA POLISULUI ŞI COLONIZAREA GREACĂ

TIPUL LECŢIEI : Mixtă

LOCUL DE DESFĂŞURARE : Cabinetul de istorie

STRATEGIA DIDACTICĂ : - metode : conversaţia euristică, explicaţia, demonstraţia, expunerea, observaţia, modelarea, lectura -mijloace de învăţământ :manualul, fişa de lucru, harta fizică a Europei, atlasul istoric, harta Greciei Antice, reţea de calculatoare, software didactic, videoproiector - procedurale: activitate frontală, individuală, pe grupe

- bibliografie : Zoe Petre, Civilizaţia greacă şi originile democraţiei, Ed. Erasmus, Bucureşti, 1994 G. Glotz, Cetatea greacă, Ed. Meridiane, Bucureşti, 1992 P. Leveque, Aventura greacă, Ed. Meridiane, Bucureşti

OBIECTIVUL GENERAL : Dobândirea de cunoştinţe referitoare la fenomenele şi procesele istorice care au avut loc în lumea greacă în perioada secolelor VIII – VI î.Hr. ( formarea polisului şi colonizarea greacă).

OBIECTIVE OPERAŢIONALE :la sfârşitul activităţii didactice elevii trebuie:O.1- să definească noţiunile de polis, cetăţean, colonie, metropolă, barbari.O.2- să identifice cauzele apariţiei polisului.O.3- să compare formele de organizare socială şi politică din Grecia Antică cu cele din Orientul Antic.O.4- să prezinte cauzele care au determinat declanşarea procesului de colonizare în lumea greacă.

O.5- să localizeze principalele colonii greceşti de pe ţărmul Mării Mediterane şi Mării Negre.O.6- să analizeze rolul pe care l-a avut coloniile Histria, Tomis şi Callatis din Dobrogea în răspândirea civilizaţiei greceşti în această regiune.

Obiec -tivul

Momentele lecţiei

Conţinutul ştiinţifical lecţiei

Activitatea profesorului Activitatea elevului Strategia didactică

1. Momentul organizatoric-2 min.

-Notează absenţele.-Pregăteşte şi aranjează mijloacele didactice.-Realizează un climat cooperant

-Elevul de serviciu prezintă tabelul cu elevii absenţi.-Elevii îşi pregătesc materialele necesare desfăşurării lecţiei şi răspund cerinţelor profesorului

- Conversaţia

2. Evaluarea. Reactualizarea cunoştinţelor anterioare-10 min.

Creta,lumea miceniană. Grecia Arhaică.Poemele Homerice “Iliada”şi Odiseea”

Profesorul adresează următoarele întrebări:- Localizaţi pe hartă teritoriul locuit în antichitate de către vechii greci.

- Prezentaţi condiţiile geografice specifice Greciei Antice?

- Ce influenţă a avut condiţiile geografice asupra dezvoltării economice a Greciei?

- Cum puteţi caracteriza lumea miceniană, după ce aţi privit imagini ale acestei epoci?

Elevii răspund la întrebările profesorului:- Se localizează pe hartă teritoriul locuit de greci în Antichitate (sudul Peninsulei Balcanice, insulele din Marea Egee şi coasta de apus a Asiei Mici).- Grecia este străbătută de lanţuri muntoase, întâlnim dealuri şi coline, suprafaţa câmpiilor fiind mică. Clima este călduroasă şi secetoasă. - Datorită condiţiilor de mediu nefavorabile agriculturii şi a prezenţei ţărmurilor crestate vechii greci au devenit navigatori şi negustori pricepuţi. S-au dezvoltat meşteşugurile.

- Civilizaţia miceniană din secolele XVI – XII î. Hr. era o civilizaţie a bronzului. Micenienii erau meşteşugari pricepuţi,

- Conversaţia- Harta fizică a Europei

- Expunerea

- Harta fizică a Europei- Explicaţia

- Harta Greciei Antice

- Conversaţia

- Care sunt poemele ce prezintă lumea miceniană şi Grecia arhaică şi constituie un adevărat izvor istoric?

- Ce întâmplări sunt prezentate în cele două epopei homerice şi care sunt personajele principale pe care le-aţi reţinut?

- Care sunt cauzele decăderii civilizaţiei miceniene?

buni negustori şi războinici destoinici. Au rămas cunoscuţi în istorie pentru zidurile uriaşe ce înconjurau cetăţile lor (ziduri ciclopice).

-Poemele care prezintă lumea miceniană şi Grecia arhaică sunt Iliada şi Odiseea atribuite de antici poetului legendar Homer.

-În Iliada se prezintă războiul dus de ahei pentru cucerirea cetăţii Troia şi în Odiseea peripeţiile lui Ulise pe drumul de întoarcere de la Troia spre Itaca. -Priam, regele Troiei, Paris, fiul lui Priam, Elena, soţia lui Menelau, regele Spartei, Agamemnon, regele Argosului, viteazul Ahile, regele Nestor din Pilos, Odiseu (numit şi Ulise)

-Neîncetatele războaie provoacă, spre anul 1200 î.Hr., decăderea regatelor miceniene, tot în această perioadă pătrund în Grecia dorienii (neamuri războinice) care ocupă pământurile vechilor locuitori

- Imagini din epoca miceniană

- Conversaţia

- Conversaţia

-Explicaţia

3.Pregătirea pentru achiziţia noilor cunoştinţe

Formarea polisului. Colonizarea greacă

- Citeşte un scurt fragment din lucrarea “Politica” de Aristotel prin care se realizează introducerea la lecţia nouă.- Scrie pe tablă titlul lecţiei.

- Ascultă fragmentul citit de profesor.- Notează titlul lecţiei pe caiet - Expunerea

- Manualul

Anunţarea lecţiei noi-3 min.

O. 1

O. 2

O. 2

O. 1

4. Dobândirea noilor cunoştinţe-25 min.

- Polisul grec- Profesorul numeşte un elev care va localiza Grecia pe harta fizică a Europei- Se proiectează pe ecran harta fizică a Europei şi a Greciei. - Cu ajutorul elevilor se prezintă caracteristicile geografice ale mediului şi influenţa acestora asupra organizării sociale şi politice în lumea greacă din antichitate - Se prezintă faptul că relieful muntos, greu accesibil a împiedicat unirea politică a vechilor greci , aceştia organizându-se în mici state numite polisuri- Se scrie pe tablă: POLIS = cetate – stat-Se proiectează pe ecran imaginea ce prezintă cetatea Atena

-Profesorul trezeşte curiozitatea elevilor anunţând că urmează să urmărim procesul de formare şi constituire a polisului, în acest scop se foloseşte platforma AEL - lecţia Grecia Antică. Partea 2: Formarea polisului.-Se urmăreşte dirijarea învăţării prin participarea efectivă a elevilor în procesul de predare-se prezintă procesul de formare a polisului şi părţile sale componente: teritoriul (oraşul şi pământul înconjurător) şi comunitatea de oameni (cetăţenii) -Pe ecran se proiectează imaginea cetăţii cu

-Elevii localizează Grecia pe harta fizică a Europei.

-Elevii ascultă expunerea profesorului cu privire la caracteristicile geografice ale mediului şi identifică formele de relief –lanţuri muntoase, dealuri,coline, suprafeţele mici de cîmpie, numeroase insule

-Elevii notează pe caiete informaţiile scrise pe tablă-Elevii descoperă prin vizionarea imaginii prezentate caracteristicile cetăţii greceşti.

-Elevii aşezaţi în grupuri ascultă expunerea şi explicaţiile profesorului şi vizionează imaginile ce prezintă procesul de formare a polisului pe monitor.

-Elevii participă la activităţile de predare şi folosesc sub supravegherea profesorului reţeaua de calculatoare astfel descoperă părţile componente ale polisului

-Observaţia-Harta fizică a Europei-videoproiector

- Expunerea

- Demonstraţia

- Observaţia- Modelarea

- Conversaţia- Explicaţia-Reţeaua de calculatoare

- Conversaţia

- Manualul

O. 1

O. 3

O.1

-Colonizarea greacă

părţile sale componente-Cu ajutorul elevilor completează schema lecţiei pe tablă:-Polisul grec cuprinde un teritoriu (oraş şi pământ înconjurător) şi comunitatea de oameni (cetăţenii).-Calitatea de cetăţean era acordată celor născuţi în polis şi ai căror părinţi aveau ei înşişi această calitate; deţin pământ în proprietate deplină; participă la conducerea cetăţii; participă la război.-Adunarea tuturor cetăţenilor stabileşte legile şi alege conducătorii-Cu ajutorul elevilor se realizează o prezentare comparativă între polisul grec şi oraşele- state din Orientul Antic privind:-mediul-proprietatea asupra pământului-participarea la conducere şi la adoptarea legilor-ocupaţiile locuitorilor

-Profesorul prezintă perioada în care a avut loc colonizarea în lumea greacă Sec. VIII – VI î.Hr.-se defineşte procesul de colonizare, se scrie pe tablă: fenomen de migraţie a elenilor din cetăţile lor, care a dus la întemeierea de noi aşezări numite colonii-cetate mamă – metropolă-Se numeşte un elev care să citească textul de la pag. 56 din manual (Platon, “Legile”)

-Elevii completează în caiete schema lecţiei

-Elevii pe baza cunoştinţelor dobândite anterior, identifică şi prezintă comparativ caracteristicile polisului grec şi a oraşelor-state din Orientul Antic

-Elevii ascultă expunerea profesorului şi completează schema lecţiei în caiet

-Elevii descoperă legăturile ce se stabilesc între metropolă şi colonie (aceeaşi obârşie, vorbesc aceeaşi limbă, aceleaşi legi, acelaşi cult)

- Observaţiavideoproiectorul

- Expunerea

- Comparaţia

-Conversaţia

-Explicaţia

- Lectura- Manualul

O. 5

O. 4

O. 1

Coloniile greceşti din Dobrogea

-Se prezintă elevilor harta istorică “Colonizarea greacă” din Atlasul de istorie universală. Se identifică împreună cu elevii principalele regiuni în care s-au întemeiat colonii.

-Se foloseşte platforma AEL – lecţia Grecia Antică. Partea 2: Marea colonizare greacă.

-Se proiectează pe ecran tabelul ce prezintă cauzele, direcţiile şi urmările colonizării greceşti din secolele VIII – VI î.Hr. Se prezintă elevilor-Se scrie pe tablă : Cauzele sunt de natură economică, socială, şi politică.Direcţiile – Marea Mediterană şi Marea Neagră. Urmările sunt de natură economică socială şi culturală

-Se arată că în teritoriile în care grecii au întemeiat colonii au întâlnit diverse popoare pe care le-a numit barbare. -Se defineşte termenul barbar,se scrie pe tablă: cel ce nu vorbeşte limba greacă. -Se arată că relaţiile dintre greci şi barbari au fost în general paşnice şi reciproc avantajoase

-Profesorul împarte elevilor fişa de lucru cu textul din lucrarea „Descrierea pământului” de Pseudo-Scymnos. Se prezintă cerinţele la care elevii trebuie să răspundă

-Elevii identifică principalele regiuni de colonizare greacă folosind Atlasul de istorie universală

-Elevii ascultă expunerea profesorului şi participă efectiv la identificarea direcţiilor de colonizare şi localizarea principalelor colonii din spaţiul mediteraneean şi cel al Mării Negre-Elevii urmăresc expunerea profesorului şi identifică principalele cauze, direcţii şi urmări ale colonizării

-Elevii completează schema lecţiei cu noile cunoştinţe.

-Elevii descoperă care au fost relaţiile dintre greci şi barbari, natura lor. Completează schema lecţiei

- Elevii primesc fişele de lucru şi observă care sunt cerinţele la care trebuie să răspundă. Identifică coloniile consemnate în text, prezintă întemeietorii coloniilor şi

-Atlasul de istorie universală

- Conversaţia- Reţeaua de calculatoare

- Demonstraţia

-Videoproiectorul

- Observaţia

-Expunerea

- Lectura

O. 5

O. 6

-Se urmăreşte activitatea individuală a elevilor. Se acordă ajutor la completarea fişei de lucru elevilor care întâmpină greutăţi în această activitate

-Se proiectează pe ecran tabelul Coloniile greceşti din Dobrogea -Numeşte un elev care să prezinte rezultatele activităţii individuale (fişa de lucru). Profesorul corectează eventualele erori din fişă şi prezintă elevilor rezultatele finale proiectate pe ecran- Se scrie pe tablă tabelul Coloniile greceşti din Dobrogea-Se foloseşte platforma AEL – lecţia Grecia Antică. Partea 2: Coloniile greceşti de la Marea Neagră -Se arată faptul că grecii au intrat în contact în Dobrogea cu geţii , strămoşii noştrii.-Se proiectează pe ecran imaginea ce prezintă ruinele cetăţii Histria-Se prezintă rolul pe care l-a avut coloniile Histria,Tomis şi Callatis în răspândirea civilizaţiei greceşti în regiunea Dobrogei- Pentru argumentare profesorul prezintă elevilor imaginea Vas milesian de la Histria (sec. VII î. Hr.) , pag. 56 din manual

arată care este fluviul ce traversează ţara noastră şi se varsă în Marea Neagră şi pe care vechii greci îl numeau Istros.-În urma analizei de text elevii descoperă care sunt cetăţile greceşti din Dobrogea (Histria, Tomis, Callatis), cine au fost întemeietorii (milesienii şi heracleoţii) şi faptul că cetatea Histria poartă numele fluviului Istros (Dunărea)

- Elevii urmăresc expunerea profesorului şi observă pe ecran rezultatele finale consemnate în tabelul Coloniile greceşti din Dobrogea

-Elevii completează schema lecţiei cu noţiunile prezentate de către profesor-Elevii localizează coloniile Histria, Tomis şi Callatis pe harta istorică virtuală prezentată pe monitor-Elevii descoperă produsele supuse schimbului dintre greci şi autohtoni-Elevii urmăresc pe ecran imaginea ce prezintă ruinele cetăţii Histria

- Descoperirea- Fişa de lucru

- Observaţia

- Conversaţia

-Videoproiector

- Expunerea

- Reţeaua de calculatoare- Conversaţia

Videoproiectorul

- Demonstraţia

5.Fixarea cunoştinţelor-7 min.

6.Notarea elevilor. Tema pentru acasă-3 min,

-Profesorul adresează câteva întrebări:- Cum putem defini cetăţeanul?- Definiţi procesul de colonizare desfăşurat între secolele VIII-VI î.Hr. în lumea greacă.- Care sunt cele trei colonii greceşti de pe litoralul dobrogean al Mării Negre?

-Se notează elevii care au răspuns pe parcursul lecţiei-Se prezintă tema pentru acasă.:Privire comparativă asupra polisului grec şi a oraşului din Orientul Antic

-Elevii răspund la întrebările adresate de către profesor pe baza cunoştinţelor asimilate în lecţia de zi

-Elevii îşi notează pe caiete tema pentru acasă.

ANEXE

FIŞĂ DE LUCRU

Citiţi cu atenţie textul şi răspundeţi cerinţelor

“Callatis este o colonie a heracleoţilor, întemeiată în urma unui răspuns dat de oracol... Cetatea Tomis a fost colonizată de milesieni. În jurul ei locuiesc sciţi. Vine oraşul Istros, care-şi trage numele de la fluviul aflat acolo. A fost întemeiat de milesieni.... Pseudo-Scymnos, Descrierea pământului

1. Identificaţi coloniile consemnate în text.2. Prezentaţi întemeietorii acestor colonii.3. Care este fluviul ce traversează ţara noastră şi se varsă în Marea Neagră şi pe care vechii greci îl numeau Istros?

A B

1. CAUZE

ECONOMICE: necesitatea unor noi terenuri agricole, dezvoltarea comerţuluiSOCIALE: creşterea numerică a populaţiei, accentuarea diferenţelor între cetăţeni, intensificarea conflictelor socialePOLITICE: lupta pentru putere între polisuri, pericolul persan

MAREA MEDITERANĂ: Marsilia, Siracusa, Neapolis,

2. DIRECŢII Tarent, NaucratisMAREA NEAGRĂ:Bizanţ, Histria, Tomis, Callatis

3.URMĂRI

ECONOMICE: se dezvoltă agricultura, meşteşugurile şi comerţulSOCIALE: conflicte între demos şi aristocraţie, creşte numărul şi rolul sclavilor în societatePOLITICE: creşte puterea demosului, se consolidează polisurileCULTURALE: dezvoltarea şi răspândirea culturii greceşti

MAREA NEAGRĂCOLONIA Întemeiată în

secolulMETROPOLA

Litoraluldobrogean alMării Negre

HISTRIA VII î.Hr. MILET

TOMIS(Constanţa)

VI î.Hr. MILET

CALLATIS(Mangalia

VI î.Hr. HERACLEEA