DESENELE TERAPEUTICE ŞI DEZVOLTAREA

PERSONALĂRETMAN ȘI RETMAGIA

Școala Gimnazială Mireșu Mare

Consilier Școlar

Florian Victoria Cecilia

F U N DA M E N TA R E T E R A P E U T I C Ă

Consilierea psihoeducaţională cu obiectivul de a-i ajuta pe copiii sănătoşi în a înţelege mesajul raţional al acestor desene animate, cu scopul:

(1) de a promova optimizarea şi dezvoltarea lor personală

(2) de a promova sănătatea mintală şi de a preveni tulburările psihice. Desenele terapeutice pot fi utilizate şi în scop clinic, de tratament , pentru copii care au probleme emoţionale, cognitive, de comportament şi/sau tulburări psihice , dar doar de un specialist în psihologie clinică şi/sau psihoterapie cognitiv-comportamentală.

F U N DA M E N TA R E T E R A P E U T I C Ă

Grupa de vârstă 6/7-11 ani

În timpul copilăriei mijlocii, majoritatea copiilor se află în stadiul operaţiilor mintale concrete, ei

fiind capabili să gândească logic asupra concretului, dar încă nu pot face raţionamente abstracte şi nu

pot lua în considerare o arie largă de alternative care ies din sfera experienţei directe/imediate. De

exemplu, dacă prietenul său cel mai bun nu stă lângă el, copilul presupune din start că a făcut ceva

care l-a supărat (interpretarea foarte probabilă, determinată de experienţele de viaţă ale copiilor) şi va

avea tendinţa de a nu mai căuta sau accepta uşor şi alte posibile interpretări (Vernon, 2010).

În această perioadă de dezvoltare copiii pot opera cognitiv pe materiale/informaţii concerte.

Aşadar, este indicat ca principiile de gândire raţională să fie discutate mai concret, cu exemplificare

pe acţiunile derulate în desenele animate. Pornind de aici, după ce copii au înţeles gândirea raţională

în scenariile desenelor animate, generalizarea lor la alte situaţii trebuie făcută tot în mod concret,

discutând cu copiii modul în care ei şi/sau personajele s-ar comporta în alte situaţii concrete, bine

descrise.

C O N V E R S A Ţ I I I N S P I R AT E D I N B E N Z I D E S E N AT E( L AV O I E , 1 9 9 4

Discutarea Problemei

Recapitulare a ceea ce s-a întâmplat

Indentificare problemei

Ce au gândit şi au simţit oamenii?

Ce urmează să se întâmple?

Se pot folosi conversaţii inspirate din benzi desenate pentru înţelegerea

procesului

Desenele animate terapeutice reprezintă un mediu de acţiune al lui RETMAN, mediu care se adresează astfel cu precădere copiilor şi tinerilor, aceştia fiind deschişi spre vizionarea desenelor animate. Desenele animate se numesc terapeutice deoarece RETMAN, ca personaj principal, implementează principiile de psihoterapie raţional-emotivă şi cognitiv-comportamentală. După cunoştinţele noastre acesta este primul demers de a genera desene animate terapeutice, bazate pe psihoterapii validate ştiinţific. RETMAN, ca personaj de desene animate terapeutice, este personajul prin care psihoterapia raţional-emotivă şi cognitiv-comportamentală poate să ajungă mai repede la tineri, ştiut fiind faptul că aceştia învaţă eficient prin imitaţie (ex. repetă comportamentele modelelor văzute în jur) şi modelare (ex. repetă ceea ce face un model, dar pentru a obţine aceleaşi recompense şi/sau a evita aceleaşi pedepse).

Ideea principală – completează Daniel David – e că emoţiile pe care noi le avem

nu sunt determinate de evenimentele de viaţă, ci de modul în care noi gândim asupra

lor. Iar gândurile ce generează probleme emoţionale sunt de patru categorii:

catastrofale – unii dintre noi avem tendinţa să catastrofăm, şi atunci devenim anxioşi,

alţii au tendinţa să gândească într-o manieră globală – sunt prost, incapabil, fără

valoare şi atunci au tendinţa să devină depresivi, alţii nu au toleranţă la frustrare –

când lucrurile nu stau cum vor ei şi nu pot tolera asta. Mulţi gândesc într-o manieră

rigidă – formulează lucrurile şi dorinţele în termeni de ‘trebuie’, ‘cu necesitate’. Am

încercat să creăm personaje pentru fiecare cogniţie iraţională. Îl avem pe Catastrofus

pentru procesul de catastrofare, pe Descurajatus pentru procesul de evaluare globală,

pe Necesarus pentru gândirea rigidă, absolutistă, pe Frustratus pentru lipsa de

toleranţă. Şeful tuturor este Irationalius, care luptă cu Retman. Aceasta este ideea

cărţii”, psiholog Daniel David

Prima Lege a Fericirii:Fă tot ceea ce depinde de tine pentru a obţine ceea ce-ţi doreşti. Acceptă că, uneori, chiar dacă faci tot ceea ce depinde de tine, lucrurile nu merg aşa cum îţi doreşti.

Prima Lege, primul mare secret al fericirii lor, consta în faptul că, atunci când îşi doreau ceva, îşi doreau cu ardoare şi făceau tot ceea ce depindea de ei pentru a obţine ceea ce îşi doreau. Când se întâmpla însă ca lucrurile să nu meargă aşa cum îşi doreau, chiar dacă făcuseră tot ce a depins de ei, acceptau asta, fără a transforma nereuşita într-o tragedie. Erau puţin supăraţi, dar fie înţelegeau că au greşit ei pe undeva, şi încercau să-şi corecteze greşeala, fie se bucurau de alte lucruri.

Primul episod are ca temă această lege, după vizionarea lui am continuat cu diferite jocuri , adecvate varste fiecărei clase în parte. Încurajând elevii să ofere situații concrete din viața proprie.

A Doua Lege a Fericirii:Nu spune lucruri urâte despre tine şi despre alţii. Toţi oamenii sunt la fel de importanţi. Acceptă însă faptul că între oameni există diferenţe.

Locuitorii Raţionalei nu spuneau lucruri urâte şi negative despre ei înşişi sau despre alţii. Ştiau că toţi sunt la fel de importanţi ca persoane, că nu există oameni superiori unii faţă de alţii. În acelaşi timp ştiau şi acceptau, că între oameni există diferenţe de comportament. Că oameni care au învăţat şi au muncit mai mult aveau comportamente mai bune, care nu îi făceau superiori celorlalţi oameni, dar le ofereau avantaje pe care ceilalţi le acceptau, pentru că erau conştienţi că le merită. Că învăţătura şi munca în plus, trebuie recompensate mai mult.

La sfarsitul acestui episod am desfășurat jocul ÎNCREDERII, elevii au fost antrenați în a vedea calitățile din fiecare coleg în parte.

A Treia Lege a Fericirii:Nu exagera lucrurile rele care se întâmplă uneori.

Lucruri rele se mai întâmplă uneori, chiar şi atunci când facem tot ce depinde de noi să nu se întâmple. Locuitorii Raţionaliei ştiau acest lucru, dar îl acceptau, pentru că erau conştienţi că necazurile lor nu sunt cele mai mari necazuri din lume. Încercau să treacă peste ele, înţelegând că au avut şansa de a se confrunta cu rele mai mici decât ale altora sau decât există pe lume.

Jocul de rol , activitatea aplicată aici, pe o situație concretă.

A Patra Lege a Fericirii:Fii fericit de lucrurile bune care ţi se întâmplă. Când se întâmplă lucruri rele, ai răbdare şi toleranţă. Caută fericire în alte situaţii.

Oamenii de pe Raţionalia erau foarte fericiţi de lucrurile bune, de lucrurile pozitive, care li se întâmplau. Când li se întâmplau lucruri rele, negative, aveau răbdare, ştiind că fericirea se va întoarce sau încercau să găsească fericire în alte situaţii. Erau conştienţi şi acceptau că, uneori, vor trece prin stări de tristeţe (dar nu deprimare), îngrijorare (dar nu frică şi panică), nemulţumire (dar nu furie), regrete (dar nu vinovăţie), dar toate acestea erau doar etaloane pentru a se bucura şi a fi fericiţi cu adevărat când treceau peste ele şi/sau când găseau fericire în alte situaţii.

Monitorizarea acțiunilor pozitive, unul altuia, în cazul elevilor de clasa a IV-a și a V- a, pe parcursul unei săptămâni.

Marea Lege a Fericirii:

Fericirea ta depinde de cum gândeşti despre lucrurile care ţi se întâmplă, nu de ceea ce ţi se întâmplă.

C O M P E T E N Ţ E L E D O B Â N D I T E Î NU R M A I N T E RV E N Ţ I E I

Durata şedinţelor corespunzătoare nivelului de dezvoltare a copilului

Dezvoltarea vocabularului emoţional al copilului

Identificarea şi disputarea credinţelor disfuncţionale

Invăţarea unor tehnici de auto-instruire

Invăţarea unor tehnici de rezolvare de probleme

Joc de rol

Întărirea comportamentelor pozitive şi a aptitudinilor masterate