Argument

Proiectul cu tema Angrenaje a fost conceput pentru susinerea examenului de atestat.

Angrenajul este un mecanism format cel puin dintr-o pereche de elemente profilate, sau danturate numite roi dinate. In procesul angrenrii, dou roi dinate ii transmit reciproc micarea prin aciunea dinilor aflai succesiv in contact.

Proiectul este structurat pe 8 capitole, astfel :

Capitolul 1, conine date referitoare la transmisii cu angrenaje pornind de la cele mai utilizate transmisii mecanice folosite in construcia de maini si pana la forma constructiv de baz i materialele folosite la construcia roilor dinate.

Capitolul 2, conine date referitoare la geometria si cinematica angrenajelor roilor dinate cu dini drepi pornind de la legea fundamental a angrenrii .

Capitolul 3, conine date referitoare la roi dinate cilindrice cu dini inclinai, incepand cu particularitai geometrice i cinematice continuand cu date referitoare la cremaliera si angrenarea exterioara si interioara si terminandu-se cu verificarea la gripaj.

Capitolul 4, conine prezentarea angrenajelor cu roi dinate conice, fiind analizate elementele geometrice si cinematice ale acesteia.

Capitolul 5, conine date referitoare la angrenaje cu urub, melc i roata melcat explicandu-se diferite principii constructive de baz. Capitolul 6, conine date referitoare la asamblarea angrenajelor Capitolul 7, conine date referitoare la intreinerea i repararea angrenajelor cilindrice, terminandu-se cu cauzele iesirii din uz a angrenajelor Capitolul 8, cuprinde N.T.S.M. specifice transmisiilor cu angrenaje.

-1-

Capitolul 1

Transmisii cu Angrenaje

1. Noiuni Fundamentale

Caracteristici

Cele mai utilizate transmisii mecanice folosite n construcia de maini pentru transmiterea uniform a micrii, sunt mecanismele cu roi dinate-angrenaje.

Angrenajul este un mecanism format cel puin dintr-o pereche de elemente profilate, sau danturate numite roi dinate. In procesul angrenrii, doua roi dinate ii transmit reciproc micarea prin actiunea dinilor aflai succesiv in contact (figura 1)

Larga rspandire a angrenajelor este justificat in primul rand de capacitatea de realizare a unui raport de transmitere constant ( i=const ), de posibilitatea unei realizri unei game largi de rapoarte de transmitere cu viteze si puteri dintre cele mai diferite, sigurana in exploatare, randament ridicat, gabarit relativ redus, i durata de funcionare ndelungat.

Directia de transmitere a micrii poate fi orientat in diferite moduri prin intermediul transmisiei cu roi dinate, avand axele de rotaie dispuse oricum in plan sau in spaiu.

Diminuarea zgomotului si creterea capacitaii portane la aceleai dimensiuni ale angrenajului, constituie principalele preocupri in directia perfecionarilor transmisiilor cu roi dinate

Mecanismele cu angrenaje se folosesc pentru a transmite micri de la viteze dintre cele mai reduse pana la viteze de 150 m/s avnd dimensiunile de fabricaie de la fraciuni de milimetri, pna la coroane dinate cu diametrul de 10-12m. Uneori chiar mai mult. Deasemenea domeniul puterilor de transmitere prin angrenaje este foarte larg, de la 0,0001 la 10 000 kw.

Forme constructive de baz. Principalele criterii de deosebire a tipurilor de angrenaje reprezentative sunt : poziia relativa a arborilor, axa longitudinal a dinilor, forma profilului dinilor, forma suprafeei de referina a danturii.

-2-

Clasificarea angrenajelor(fig.1)

Tipuri de angrenaje :a. angrenaj cilindric exterior cu dini drepi;

b. angrenaj cilindric exterior cu dini nclinai;

c. angrenaj cilindric exterior cu dantur n V;

d. angrenaj cilindric interior cu dini drepi;

e. angrenaj cu cremalier cu dini drepi;

f. angrenaj cu cremalier cu dini nclinai;

g. angrenaj melc-roat melcat;

h. angrenaj cilindric exterior elicoidal;

i. angrenaj conic concurent cu dini drepi;

j. angrenaj conic concurent cu dini nclinai;

k. angrenaj conic concurent cu dini curbi

-3-

Materiale de constructie

- Roile dinate se pot construi dintr-o gam foarte mare de materiale metalice si nemetalice. Alegerea raional a sortimentului de material, trebuie sa aib in vedere sarcinile ce se transmit prin dantur, durata totala de funcionare a angrenajului, viteza si precizia sa, caracteristicile de rezistenta ale materialelor si alte condiii suplimentare specifice care se pot impune anumitor angrenaje (conductivitatea termic, electric, magnetic, rezistena la temperatur, dar i coliziuni etc.).

- Principalele grupe de materiale care satisfac cerintele de baz ale roilor dinate sunt: oelurile, fontele cenuii, alte compoziii metalice (alama, bronzul etc.) si nemetalice: textolid, poliamida.

- Dintre oeluri, mai frecvent utilizate sunt urmtoarele grupe: oel carbon de calitate pentru cementare i imbuntire: oeluri aliate pentru constructia de maini, oel carbon turnat in piese, oel aliat turnat in piese.

- Din categoria fontelor se utilizeaz fonta maleabil, fonta cu grafit modular si fonta antifriciune.

- Oelurile si fontele se utilizeaz in special pentru construcia roilor dinate greu solicitate cu o bun rezisten la oboseal.

- Dintre materialele metalice neferoase, cele mai utilizate sunt bronzurile.

Acestea se pot prelucra precis cu multa uurin, i in plus sunt antimagnetice.

Cuplul de materiale dintre oel i bronz realizeaz o bun comportare la uzare si randament superior.

- In scopul imbuntairii eficienei economice a angrenajelor, a reducerii zgomotului si vibraiilor, in ultimul timp se extinde tot mai mult utilizarea materialelor nemetalice ca : bachelita, textolitul, lignofolul, poliamida.

- Roile dinate cu funcionare continu intr-un singur sens sau in ambele sensuri sunt supuse la solicitari variabile.

- In functie de domeniul utilizarii si de condiiile de funcionare la care este supus angrenajul, precum si de posibilitaile de prelucrare, oelul cel mai potrivit construciei roilor dinate se pot alege dup criteriul tenacitaii si cel al duritaii superficiale in legatura cu legile calirii. Pe baza acestor criterii, gama foarte rar a oelurile utilizate in prezent poate fi considerabil restrans. Restrangand in mod raional gama oelurilor, producia angrenajelor poate fi perfecionat simultan cu cresterea capacitii portane si a utilizrilor mai raionale a materialului din care decurg efecte economice considerabile. Pe scar larg se folosesc oelurile de imbunataire, mai ales pentru angrenajele transmisiilor de putere medie cu turaii mari.

-4-

Capitolul 2

Elemente de geometria i cinematica angrenajelor roilor dinate cilindrice cu dini drepi

(fig. 2)

Elementele geometrice : De-diametrul cercului exterior;

Di-diametrul cercului interior;

Db-diametrul cercului da baz;

Dr-diametrul cercului de rulare(rostogolire);

p-pasul(pasul circular); m-modulul(pasul diametral);

h-nlimea dintelui;

a- nlimea capului dintelui;

b- nlimea piciorului dintelui; sd-grosimea dintelui;

sg-grosimea golului dintre dini;

B-limea danturii.-5-

(fig.3)

Relaii de calcul:- Raportul de transmisie :

- Inalimea dintelui: h=a+b

- Modulul: a = m

b = 1,25 m

c = 0,25 m

h = 2,25 m

diametrul cercului exterior: De = m(z+2)

diametrul cercului interior: Di = m(z-2,5)

diametrul cercului de baz: Db = m(z-2)

diametrul cercului de rulare:Dr = mz

distana ntre axe:-6-

Capitolul 3Roi dinate cilindrice cu dini inclinai

Angrenajul cilindric exterior cu dini nclinai este un angrenaj format din

dou roi dinate cilindrice cu axele paralele, direcia dinilor fiind nclinat fa de generatoarele cilindrilor de rostogolire (divizare).

(fig.4) Pentru ca angrenarea s poat avea loc, sensurile de nclinare

ale celor dou danturi trebuie s fie opuse, sensul de

nclinare a danturii pinionului este stnga n timp ce sensul de nclinare a

danturii roii este dreapta). Prin nclinarea danturii se obin, fa de angrenajul cilindric exterior cu

dini drepi, o serie de avantaje majore, care fac ca angrenajul cilindric

exterior cu dini nclinai s fie tipul de angrenaj cel mai des utilizat n

construcia de maini. Dintre aceste avantaje sunt de reinut:

La angrenajul cilindric exterior cu dini drepi dintele intr n

angrenare brusc pe toat ltimea roii dinate n timp ce la

angrenajul cilindric exterior cu dini nclinai dinii intr n angrenare

treptat pornind de la colul danturii. Aceasta rezult un proces de

angrenare mai lin , mai putin zgomotos si vibratii reduse.

-7-

Angrenaj cu cremalier cu dini drepi

Cremaliera poate fi asimilat cu o roat cu raza infinit. Ea angreneaz cu o roat dinat de acela modul, si micarea de rotaie este transformat in micare de translaie sau invers. Legtura intre viteza unghiular a roii si viteza de translaie a cremalierei este :

(fig.5)

In figura 6 sunt prezentate : angrenarea exterioara - cand se schimba sensul de rotaie a micrii i interioar, cand se pastreaz sensul de rotaie al micrii transmise:

(fig.6)

-8-

Verificarea la gripaj

Forma cea mai sever a uzurii de adeziune este gripajul (scuffing) i

apare n condiii extreme de utilizare (presiune ridicat, viteze de alunecare

mari, ungere insuficient), atunci cnd ntre suprafeele de frecare se formeaz

jonciuni prin sudarea la cald a vrfurilor asperitilor, care nu mai pot fi

forfecate, avnd ca efect blocarea cuplei de frecare

Capitolul 4Angrenaje cu roi dinate conice Elemente geometrice si cinematice Angrenajul cu roi dinate conice asigur transmiterea micrii de rotaie prin schimbarea direciei acesteia sub un unghi oarecare, deoarece axele lui sunt concurente sau se incrucieaz in spaiu.

Se executa roi conice cu dini drepi sau, inclinai sau curbi. Cel mai frecvent se construiesc si se monteaz roile conice cu dini drepi care dau rezultate bune pana la viteza : v = 2 ... 3 m/ s/. Pentru viteze care depesc anumite limite sunt indicate angrenajele conice avand dini inclinai sau cele cu dini curbi, care asigura o angrenare uniform, zgomot redus i o capacitate de transmisie mai mare, in condiii foarte grele de funcionare.

Deoarece execuia roilor conice necesit utilizarea roilor conice cu dini drepi, prin perfectionarea masinilor destinate danturii si rectificrii acestora.

Pe aceste considerene, in cele ce urmeaz, se vor analiza angrenajele cu roi conice sau cu dini drepi, avand unghiul dintre axele de rotaie de 90.

Elementele geometrice ale roilor conice sunt analoage celor cilindrice.

Noiunea de con , rostogolire, respectiv de divizare OAP (fig.7.1) se intalnete la roile conice normale cu profil nedeplasat analog cilindru de rostogolire.

-9-(fig.7)

Ele au axa comun cu a roilor respectiv r , iar generatoarele lor sunt perpendiculare pe generatoarele conurilor primitive. Coroana dinat a roii conice este limitat tocmai de aceste conuri suplimentare.

Capitolul 5

Angrenaje cu urub melc si roat melcat

Principii constructive de baz, domeniul utilizrii Angrenajele cu melc si roat melcat se folosesc pentru transmiterea micrii, reducerea turaiei intrearbori, care se incrucieaz in spaiu de obicei sub un unghi de 90 de grade (fig.8) . Ele se compun dintr-un urub trapezoidal numit melc sau surub fara sfarsit, care se angreneaz cu roata dinat melcata, avand dinii inclinai sub acelasi unghi precum sprira filetului care transmite micarea de rotaie cu un raport I.

-10-

(fig.8)

(fig. 8. ) Angrenaje melcate

Datorit inclinrii surubului-melc, pentru asigurarea angrenrii cu roata, aceasta nu poate avea decat dantura conjugat cu dini inclinai.

Secionand filetul trapezoidal al surubului-melc cu un plan perpendicular pe direcia spirei, rezult acelai profil ca la cremaliera de referin care angreneaz cu roata melcat.

Contactul punctiform si vitezele mari de alunecare, determin uzarea superficial relativ intens a elementelor aflate in contact cinematic si chiar gripajul, ceea ce impune la alegerea unor materiale adecvate cu caracteristici antifriciune si de duritate sporit. In mod obijnui filetul melcului nefiind limitat in lungime rezist mai bine la solicitarile incovoielii, admite chiar si un grad de uzur pronunat, cand angrenajul lucreaz intr-un singur sens.

Experiena a dovedit ca nu se obin rezultate satisfctoare cand se construiesc ambele elemente ale angrenajului din materiale durificate.

Deaceea pentru construcia roii dinate, in mod obijnuit se folosesc materiale antifriciune, mai puin dure, cum sunt bronzurile, alama etc.

-11-Capitolul 6

Asamblarea AngrenajelorAsamblarea angrenajelor cu roi dinate cilindrice Operaiile principale care se efectueaz la asamblarea acestor tipuri de angrenaje sunt urmtoarele : Pregatirea roilor, a arborilor si a carcaselor in care se monteaz; asamblarea roii din dou bucai; asamblarea roii pe arbore; verificarea angrenrii.

Pregtirea roilor, a arborilor si a carcaselor. Inainte de a se incepe asamblarea propriu-zis, este necesar sa se faca o serie de verificri privind precizia dimensional, rugozitatea suprafeelor i eventualele deformri ale roilor dinate, ale arborilor sau ale carcaselor. Nu se admit ovalitai sau coniciti ale alezajului sau ale arborelui peste limitele prescrise in documentatia tehnic. Bavurile rmase pe muchiile dinilor de la prelucrarea mecanic se indeprteaz prin pilire sau rzuire.

Asamblarea roilor pe arbore

Asamblarea roilor dinate pe arbori poate fi realizat in mai multe moduri, in funcie de forma geometric a prii arborelui in care se monteaz roata, de momentul de rsucire transmis de la arbore la roat, de soluia adoptat pentru impiedicarea deplasrii axiale etc. In majoritatea cazurilor, roile dinate se asambleaz pe suprafee cilindrice si, mai rar pe suprafee conice.

Roile dinate fixe se asambleaz pe partea cilindrica a arborelui cu ajustaj blocat, forat, aderent si in unele cazuri presat uor.

Dup ce arborele i roata s-au pregtit in vederea asamblrii, se monteaz pana in canalul arborelui ( acolo unde este cazul) i apoi se introduce roata dinat pe suprafaa cilindric de centrare a arborelui.

Presarea roilor pe arbori se realizeaz manual, in cazul roilor de diametre mici , si cu dispozitive speciale sau cu prese, in cazul roilor de diametre mijlocii i mari.

La introducerea roii pe arbore, o atenie deosebit trebuie s se acorde centrrii roii pe arbore, pentru a se evita montarea ei in poziie necorespunzatoare.

In acest sens , se recomand ca loviturile de ciocan sau fora dezvoltat de pres s se aplice asupra unei buce care se aeaz pe butucul roii concentric cu alezajul ei ( fig.9.1)

-12-

In timpul asamblrii , arborele se rezeam cu captul cellalt de o pies fix sau se prinde in menghin daca este de dimensiuni mici. In figura 9.2 este reprezentat un dispozitiv folosit in cazul asamblrii unei roi dinate pe un arbore cotit.

(fig.9.1) Montarea roii dinate pe arbore cu ajutorul unei buce

(fig.9.2) Dispozitiv pentru presarea roilor dinate pe arbore

-13-

Defectele cele mai frecvente care apar dup asamblarea roii pe arbore sunt urmatoarele :

Montarea necorespunztoare a roii dinate, datorit neateniei, in special la inceputul introducerii arborelui in alezaj sau datorit dispozitivului de asamblare care nu asigur o ghidare corecta;

Legnarea roii pe arbore, care este rezultatul prelucrrii necorespunztoare a alezajului roii dinate, respectiv diametrul alezajului crete intr-o parte sau de la centru in ambele pri, avand forma conic sau dublu-conic

Deformarea roii ce apare datorit strangerii prea mari dintre alezaj i arbore sau datorit ovalitii arborelui, avand ca efect btaia radial a roii

- Contact neetan intre roat i gulerul arborelui datorit faptului c presarea nu este suficient

- Bti radiale i frontale datorite unor prelungiri necorespunztoare, existenei unei excentriciti, neparalelismului dintre axa alezajului si axa cercului de rostogolire si al roii etc.

Verificarea angrenriiControlul calitii asamblrii grupului de repere in cadrul subansamblului sau ansamblului se face prin verificarea petei de contact ( nu trebuie confundat proba petei de contact in stare asamblat a angrenajului, cu proba petei de contact efectuata in stare nemontat a angrenajului, cand cele dou roi dinate sunt fixate pe dornuri, prinse intre varfuri).

-14-

Capitolul 7

Intreinerea i repararea angrenajelor cilindriceGeneraliti

Verificarea angrenarii. Controlul calitaii asamblrii grupului de repere in cadrul subansamblului sau ansamblului se face prin verificarea petei de contact. Pentru a efectua acest control, danturile celor dou roi ale angrenajului supus verificrii, sunt mai intai splate si degresate,dup care flancurile roii dintate conducatoare se vopsesc cu un strat subire de albastru de Paris sau amestec de negru de fum de petrol. Apoi, roata conducatoare se roteste incet, de preferinta manual, urmrindu- se amprentele lasate pe flancurile dintilor rotii dinate conduse (fig.11). Se considera ca angrenarea este bun, i deci rotile sunt corect montate (fig.11). Dac pata de contact acopera partea central a dinilor(40-60% din inalime si 50-70% din limea dinilor).

Fig. 11 Verificarea angrenajelor cilindrice cu ajutorul petei de contact

Dimpotriv, pata prezentat in fig 11, dovedeste ca alezajele sunt coaxiale, distana dintre axe este insa prea mare. Petele de contact deplasate lateral( fig 11,b,c) indic o angrenare necorespunzatoare, fie datorit neparalelismului axelor celor doi arbori, fie datorit montri greite a roilor pe arbori.

In practic, calitatea angrenarii i modul de functionare a angrejalui se apreciaz si dup zgomotul produs. Roile dinate care angreneaz intre ele trebuie sa se roteasc lin, iar zgomotul produs de ele s fie permanent uniform. Zgomotul prea mare sau shimbtor se produce tot eauna din cauza erorilor de execuie sau de montare a roilor dintate.

-15-

In funcie de caracterul zgomotului produs in timpul funcionri se stabilesc cauzele care le genereaz si anume:

Zgomotul pulsat se dorete excentricitii roilor;

Vajaitul puternic i ocurile se datoreaz pasului pare profilului neunifom;

Scaraitul este generat de asperitatile de pe profilul dintilor etc.

Tot pentru o funcionare linistit si corecta, jocurile radiale si cele laterale trebuie sa aiba valori optime. Marimea acestor jocuri este in funcie de distana dintre axe si precizia de prelucrare a roilor. Jocurile laterale mari duc la ocuri, uzura rapid si chiar ruperea dinilor.

Jocul radial depinde de modul de prelucrare a dinilor si se ia 0,15-0,30 din valoarea modulului. Jocurile dintre flancurile roilor dinate in angrenare se poate verific manual, regland roile conjugate la distanta teoretic dintre axe si determinand jocul total printr-un calibru de interstitii

sau sarma de plumb. Prin rotirea manuala a rotilor, sarma se turteste intre dinti.Grosimea sarmelor turtite se masoar cu micrometrul. Jocurile pot fi controlate mai precis cu ajutorul unor dspozitive speciale.

ntreinerea angrenajelor cilindrice

Curarea angrenajuluiPentru evitarea depunerilor de praf pe angrenajul, frecvena i intensitatea curirii vor fi adaptate condiiilor de la faa locului.

Curai carcasa cu o pensul dur de impuritile depuse.

Inlturai eventuale pete de coroziune aprute.

Curarea exterioar a angrenajului cu o instalaie de curare de inalt presiune este inadmisibil.

In timpul transportului, asamblrii i dezasamblrii, a exploatrii cat i a ingrijirii i intreinerii trebuie respectate normele de protecie a muncii i a mediului in vigoare.

Angrenajul trebuie exploatat, intreinut i/sau pus la punct doar de ctre personal autorizat, specializat i instruit in acest sens.

Curarea exterioar a angrenajului cu o instalaie de curare de inalt presiune este inadmisibil.

Toate lucrrile trebuie executate cu grij i sub imperativul securitate.

Lucrrile la angrenaj pot fi executate doar in stare de repaus.

Agregatul de acionare trebuie s fie asigurat impotriva pornirii accidentale (de exemplu prin incuierea intreruptorului cu cheie sau indeprtarea siguranelor la alimentarea cu curent). -16-

La locul de conectare se va amplasa o tbli de avertizare, din care s reias c se execut lucrri la angrenaj. Pe ntregul lan de acionare se interzice efectuarea lucrrilor de sudur electric. Acionrile nu trebuie utilizate drept puncte de mas pentru suduri. Pri ale danturii i rulmenii pot fi deteriorai prin sudur.

Se va efectua o egalizare de potenial conform normelor i dispoziiilor n vigoare, dac nu poate fi garantat ca eventuale tensiuni electrice aprute s fie egalizate prin utilajul complet sau asiul utilajului. n acest sens se vor folosi gurile filetate libere de pe angrenaj.

Dac pe angrenaj nu exist guri filetate pentru un racord de pmntare, trebuie luate alte msuri adecvate. Aceste lucrri pot fi executate numai de ctre specialiti n electrotehnic. La montarea angrenajului n utilaje sau instalaii, productorul utilajelor sau instalaiilor este

obligat s includ normele, indicaiile i descrierile incluse n prezentele instruciuni n propriile sale instruciuni. La ndeprtarea unor dispozitive de protecie, mijloacele de fixare trebuie pstrate la loc sigur. nainte de repunerea n funciune, dispozitivele de protecie trebuie montate la loc. Indicaii aplicate pe angrenaj, precum plcua de serie, sgeata de sens de rotaie etc. Trebuie respectate. Ele trebuie s fie lipsite de vopsea i murdrie. Plcuele lips trebuie s fie nlocuite.

uruburile devenite inutilizabile n urma unor lucrri de montare sau demontare trebuie s fie nlocuite cu altele de aceeai clas de rezisten i execuie. Eliminarea angrenajului dup expirarea duratei de exploatare:

Golii complet uleiul, substanele de conservare i/sau lichidul de rcire din angrenaj i eliminai-le regulamentar.

Pri ale angrenajului i/sau echipamentele ataate se vor elimina corespunztor prescripiilor naionale n vigoare, eventual separat, sau se vor recicla. Angrenajul se va depozita ntr-un loc ferit de intemperii n poziie de utilizare pe un suport fr vibraii, i se va acoperi.

La angrenaje cu ungere prin imersie, danturarea i rulmenii sunt alimentate cu necesarul de ulei. La poziii de montare deosebite sau n cazul angrenajelor care necesit rcire suplimentar, poate fi nevoie de o ungere prin presiune sau prin circulaie de ulei. n timpul exploatrii angrenajul se va controla referitor la: temperatura de regim Angrenajul este dimensionat n regim permanent pentru o temperatur de regim de:

-90 C (valabil pentru ulei mineral)

-100 C (valabil pentru ulei sintetic)

zgomote modificate ale angrenajului

posibile scurgeri de ulei la carcas i la garniturile arborilor-17-

Cauzele ieirii din uz a angrenajelorDeteriorrile apar ca urmare ca

Proiectare necorespunztoare

Tehnologie de fabricaie greit

Exploatri necorespunztoare

Clasificarea deteriorrilor

Prin ruperea dintelui

Static (prin suprasarcini - de obicei se rupe la baza dintelui)

La oboseal (se produc fisuri de oboseala n zona de racordare a bazei dintelui)

Prin distrugerea flancurilor active

Oboseal de contact (pitiing apar ciupituri, )

Gripare (lipsa lubrifiantului duce la creterea temperaturii i microsudarea punctelor fierbini care se rup i se refac provocnd zgrieturi)

Uzare (uzura flancurilor datorit particulelor abrazive)-18-

Capitolul 8Msuri de tehnic a securitaii muncii la angrenaje

Pentru imbuntirea condiiilor de munc si inlturarea cauzelor care pot provoca accidente de munca si imbolnaviri profesionale trebuie luate o serie de msuri, sarcini ce revin atat conductorului de munc dar si lucrtorului.

Acestea sunt:

Asigurarea iluminatului, inclzirii si ventilaiei in atelier;

Mainile i instalaiile sa fie echipate cu instruciuni de folosire;

S fie asigurat legarea la pamant si la nul a tuturor mainilor actionate electric;

Atelierele s fie echipate in locuri vizibile cu mijloace de combatere a incendiilor;

Atelierul sa fie dotat cu mijloace de ridicat pentru manipularea pieselor mai mari de 20 de kg;

Muncitorii sa poarte echipamente bine ajustate pe corp cu manecile incheiate, iar prul sa fie acoperit sau legat;

Inainte de inceperea lucrului va fi controlat starea mainilor, a dispozitivelor de pornire-oprire i inversarea sensului de micare;

Se va verifica inaintea lucrului daca atmosfera nu este incarcat cu vapori de benzin sau alte gaze inflamabile sau toxice;

La terminarea lucrului se deconecteaz legturile electrice de la priz, mainile vor fi oprite, sculele se vor aeza la locul lor iar materialele si piesele vor fi stivuite in locuri indicate;

Muncitorii nu se vor spala pe maini cu emulsie de racire si nu se vor sterge pe maini cu bumbacul utilizat la curaenia mainii. Daca pentru spalarea mainilor a fost necesar utilizarea produselor usor inflamabile se va folosi imediat ap si spun;

Ciocanele trebuie sa aib coada de lemn de esen tare fara noduri sau crpturi.Este interzis lucrul cu ciocane, nicovale care au fisuri,tirbituri;

La folosirea trasatoarelor se cere atenie pentru a nu produce inepturi iar dupa utilizare vor fi aezate in truse speciale;

Dac in timpul realizrii unei operaii mecanice sar achii vor fi purtai ochelari de protecie;

In cazul polizrii cu ajutorul mainii vor fi verificate cu atenie pietrele de polizat sa nu prezinte fisuri sau sprturi precum i prinderea piesei pe main. Polizorul trebuie sa fie prevzut cu ecran de protecie.

-19-