LICEUL TEHNOLOGIC NICOLAE MIHAIESCU TAGOVISTE
PROIECTPENTRU OBTINEREA CERTIFICATULUI DE COMPETENTEProfesionale
nivel III
FILIERA:TEHNOLOGICAPROFIL:TEHNICSPECIALIZARE:PROFESIONALATEHNICIAN
MECATRONIST
COORDONATOR PROIECT, ELEV,Ing.Badea Maria Garla MagdalenaCls:
XIII-B 2014
TEMAMASINI PNEUMATICE DE FREZAT
CAP.1. GENERALITATI
MASINI DE FREZATMasina de frezat este acea masina-unealta care
asigura prelucrarea prin aschiere a unor piese cu ajutorul sculelor
denumite freze. Pentru aceasta, o masina de frezat trebuie sa
asigure miscarile relative dintre scula si piesa, necesare
procesului de aschiere. In mod obisnuit aceste miscari se executa
astfel:- scula aschietoare (freza) executa o miscare de rotatie cu
turatia n aceastaconstituind miscarea principala de aschiere;-
piesa impreuna cu masa de lucru executa o miscare de avans, care de
regula este rectilinie, mai rar circulara.In afara acestor miscari,
masina trebuie sa mai asigure si miscari de pozitionare a piesei
fata de scula.In timpul prelucrarii, in majoritatea cazurilor,
freza ocupa o asemenea pozitie in spatiu incat axa ei de rotatie sa
fie orizontala (fig.1,a) sau verticala (fig.2,b). Rezulta de aici,
ca masina de frezat trebuie sa asigure frezei un din aceste
pozitii, uneori ambele, sau chiar pozitii intermediare.In ceea ce
priveste regimul de aschiere, orice masina de frezat trebuie sa
asigure regimul optim de prelucrare. Aceasta inseamna ca masina
trebuie sa permita realizarea diferitelor viteze de aschiere si
avansuri cerute de forma, dimensiunile, materialul piesei
prelucrate si precizia impusa acesteia.Pentru a obtine piese cu
dimensiuni precise si suprafete netede este necesar ca masina sa
fie robusta, rigida, iar partile ei componente, precis executate
si. montate. Pornindu-se de la aceste cerinte, in industrie s-au
raspandit numeroase tipuri de masini de frezat diferentiate dupa
constructie, destinatie etc.Clasificarea masinilor de frezat:A. Cu
destinatie generala:1. Masini de freazat cu consola: Orizontale(FO)
Verticale(FV) Universale(FU)2. Masini de frezat lingitudinal3.
Masini de frezat cu avans circularB. Cu destinatie speciala: Masini
de frezat dantura Masini de frezat caneluri Masini de frezat
fileteCAP.2.PARTI COMPONENTE
Partile component ale unei masini de frezat sunt:1.Placa de baza
2.Consola3.Sania transversala (masa inferioara)4.Lampa de iluminat
5.Arborele principal6.Contralagarul7.Traversa8.Tabloul de comanda
9.Cutia de viteze 10.Sania longitudinala (masa
superioara)11.Instalatia electrica
1.Placa de baza. Se confectioneaza din fonta cenusie si asigura
stabilitate la montarea masinii de frezat.Se monteaza pe postament
din beton. 2.Consola. Asigura montarea celor doua mese (masa
superioara si masa inferioara).Evidentiaza miscarea de avans
vertical. 3.Masa inferioara Asigura montarea mesei
superioare.Evidentiaza miscarea de avans transversal. 4.Tamburul de
avansuri .Permite alegerea marimii avansului de lucru din gama
oferita de masina unealta. 5.Arborele principal. Este de
constructie tubulara.Prezinta suprafata tronconica pentru asezarea
si fixarea dornului. 6.Contralagarul Asigura reazem suplimentar la
fixarea dornului in arborele principal.Pozitia sa este reglabila.
7.Traversa Are caracter demontabil.Prin inlaturarea sa, permite
montarea capului de frezat vertical.Pozitia sa este reglabila.
8.Tabloul de comanda Prezinta 3 comutatoare pentru: alimentare
generala; lampa de iluminat; pompa pentru lichidul de racire si
ungere 9.Cutia de viteze Permite selectarea unei turatii de lucru
din gama prezentata de masina-unealta. 10.Masa superioara Permite
fixarea semifabricatului in vederea prelucrarii.Evidentiaza
miscarea de avans longitudinal.
CAP.2.1 CONSTRUCTIA SI FUNCTIONAREA MASINILOR DE FREZAT
Masina de frezat universala se deosebeste de maina de frezat
orizontala prin aceea ca masa de lucru poate fi rotita cu un anumit
unghi fata de pozitia sa normala. In acest scop intre sania
transversala si masa de lucru este prevazuta o placa pivotanta, cu
posibilitate de deplasare sub un unghi de aproximativ 45 in stnga
sau in dreapta. Pivotarea mesei in plan orizontal face parte din
miscarile de reglare sau se efectueaza inainte de inceperea
lucrului, in functie de necesitatile de prelucrare.Restul
constructiei, precum si miscarile masinii sunt similare cu cele ale
masinilor de frezat orizontale.
Cele mai rspndite maini de frezat n industrie sunt cele cu
consol i mai ales cele universale.Mainile de frezat cu consol sunt
destinate prelucrrii pieselor de dimensiuni mici i mijlocii. Dup
poziia arborelui principal, aceste maini pot fi orizontale sau
verticale.Maina de frezat universala este identica cu maina de
frezat orizontala, cu deosebire ca masa de lucru se poate roti cu
un anumit unghi in plan orizontal. In acest scop, intre sania
transversala 1 si masa de lucru 3 se interpune placa pivotanta 2.
Aceasta este prevzuta cu un disc gradat pentru citirea unghiului de
rotire, iar la partea superioara cu ghidaje in lungul carora se
deplaseaza masa 3. Aceasta placa are deasupra ghidaje pe care se
deplaseaza masa masini. De obicei rotirile mesei se fac intr-o
parte si in cealalta cu 45.
n principiu, prile componente ale mainii universale de frezat
sunt urmtoarele: placa de baz 1, pe care este montat corpul mainii
2, in interiorul acestuia fiind prevzut cutia de viteze CV, acionat
de motorul electric 3; de la cutia de viteze, axul principal 4 al
mainii primete micarea principal I i o transmite sculei, care se
monteaz pe un dorn portscul, susinut de braul suport 5, pe care se
fixeaz lagrul 6 al dornului; semifabricatul se prinde pe masa 7 a
mainii, putnd executa fie micare de avans longitudinal II, fie
micarea de avans transversal III, prin intermediul sanie
transversale S; de asemenea exist posibilitatea micrii de avans
vertical IV, cu ajutorul saniei verticale 9, numit i consola
mainii.
CAP.2.2 DOMENII DE UTILIZARE A MASINILOR PNEUMATICE DE
FREZAT
DOMENII DE UTILIZARE: n industriile cu pericol de incendiu,
explozii: metalurgie, chimie, minerit, prelucrarea lemnului,
termocentrale. n industriile cu pericol de contaminare: alimentar,
medicamente, esturi. n toate domeniile unde se pot realiza linii
automate de producie, asamblare, ambalare, manipulare, etc., cu
productivitate mare.AVANTAJE: Pericolul de accidentare este redus.
Transmisiile pneumatice permit porniri / opriri dese, fr pericol de
avarie. Suprancrcarea motoarelor pneumatice nu induce pericol de
avarie. Aerul comprimat este relativ uor de produs i de transportat
prin reele, este nepoluant i neinflamabil. Utilizarea pe scar larg
a acestor transmisii ofer posibilitatea tipizrii i unificrii
elementelor respective, iar uzinarea lor in ntreprinderi
specializate reduce costurile, permind asigurarea unei caliti
ridicate. Posibilitatea amplasrii elementelor pneumatice n orice
poziie este un avantaj important, simplificndu-se astfel
proiectarea mainilor i micornd gabaritul acestora. Elementele de
comanda ale transmisiilor pneumatice solicit eforturi mici, permind
proiectarea ergonomic optim a utilajelor respective. Fora, momentul
i viteza motoarelor pneumatice (rotative, oscilante sau liniare)
pot fi reglate n limite largi, utiliznd dispozitive simple.
Motoarele pneumatice volumice sunt compacte si robuste, aspect
important in cazul sculelor portabile. Datorit vitezelor de lucru i
de avans mari, precum i momentelor de inerie mici, durata
operaiilor este mic. ntreinerea instalaiilor pneumatice este uoar,
dac se dispune de personal calificat. Utiliznd elemente logice sau
convertoare electropneumatice se pot realiza instalaii cu
funcionare n ciclu automat, care ofer productivitate mare i
repetabilitate.1.2 DEZAVANTAJE: Datorit limitrii presiunii de
lucru, forele i momentele oferite de motoarele pneumatice sunt
reduse. La puteri mari, mainile pneumatice sunt voluminoase.
Compresibilitatea aerului nu permite reglarea precis a parametrilor
de funcionare. Aerul nu poate fi complet purificat cu costuri
rezonabile, fapt ce duce la uzura eroziv i abraziv, precum i la
coroziunea componentelor. n anumite condiii de mediu i funcionare,
exist pericol de nghe. Randamentul transmisiilor pneumatice este
sczut.
CAP.2.3 ASIGURAREA CALITATII
Asigurarea calitatii rerezinta ansamblul activitatilor
preventive prin care se urmarestein mod sistematic sa se asigure
corectitudinea si eficacitatea planificarii,
organizarii,coordonarii, antrenarii si tinerii sub control in
scopul de a garanta obtinerea rezultatelor la nivelul calitativ
dorit.SISTEMUL DE MANAGEMENT AL CALITATII este un sistem de
management prin carese orienteaza si se controleaza o organizatie
in ceea ce priveste calitatea.Calitatea totala este satisfacerea
continua a cerintelor clientilor in conditiile unor costuri
minime.Asigurarea calitatii reprezinta realizarea unor obiective
externe si interne, astfel: Obiectivele interne, reprezinta
activitatile desfasurate in scopul de a da incredere clientilor ca
sistemul calitatii furnizorului permite obtinerea calitatii
cerute.
Obiectivele externe reprezinta activitatile desfasurate pentru a
da incredere conducerii firmei ca va fi obtinuta calitatea
ceruta.
Controlul calitatii este determinat de:
1. Supravegherea calitatii reprezinta monitorizarea si
verificarea continua a starii unei entitati, in scopul asigurarii
ca cerintele specificate sunt satisfacute.
2. Evaluarea calitatii reprezinta examinarea sistematica,
efectuata pentru a determina in ce masura o entitate este capabila
sa satisfaca cerintele specificate.3. Inspectia calitatii
reprezinta activitatile prin care se masoara, examineaza, incearca
una sau mai multe caracteristici ale unei entitati si se compara
rezultatul cu cerintele specificate,in scopul determinarii
conformitatii acestor caracteristici.
4. Verificarea calitatii reprezinta confirmarea conformitatii cu
cerintele specificate, prin examinarea si aducerea de probe
tangibile.
AUDITUL CALITATII reprezinta un process sistematic, independent
si documentat de evaluare obiectiva a dovezilor de audit pentru a
determina in ce masura sunt indeplinite criteriile de audit
prestabilite.In managementul calitatii, termenul de audit in sensul
de examinare a calitatii produselor,serviciilor,proceselor unei
firme sau a sistemului de management al calitatii.`Auditurile
calitatiireprezinta examinari sistematice ale activitatilor si
rezultatelor acestora,referitoare la calitate, fiind planificate si
programate in functie de natura si importanta
activitatilor.Auditurile calitatii sunt examinari independente, in
sensul ca trebuie conduse de personae carenu au responsabilitati
directe in domeniile auditate.Auditurile calitatii se realizeaza in
raport cu criteriile de audit prestabilite, pentru a stabili ince
masura sunt respectate criteriile de audit.Criteriile de audit
sunt: procedurile aplicabile, cerintele specificate in standarde si
specificatiitehnice,politica firmai in domeniul calitatii.AUDITOR
IN DOMENIUL CALITII este persoana care are competenta necesara
pentru aefectua audituri ale calitii; el trebuie sa fie autorizat
pentru efectuarea unui anumit tip de audit.SCOPUL AUDITULUI CALITII
este de a evalua actiunile corective necesare pentru eliminarea
neconformitailor i posibilitaile de mbunatatire a sistemului de
management al calitii firmei, a produselor si serviciilor , si a
proceselor.Auditurile calitii evalueaz:- produsele,- serviciile,
-procesele sau sistemele calitii unei firme.Planul de audit si
raportul de audit sunt documente de calitate obligatorii in
procesul de desfurare al unui audit si sunt elaborate de catre
compartimentul de asigurare calitaii.Auditul calitaii produsului se
efectuesz pentru evaluarea conformitatii carcteristicilor de
calitate a unui produs finit sau semifinit cu cerintele clientului
sau cu cerinele specificate in documentele de referin.Auditul
calitii procesului se efectueaza pentru evaluarea comformitii unui
proces (de proiectare , productie, administrativ,etc) cu cerinele
clientului sau cu cerinele specificate indocumentele de
referin.Metode de obinere a dovezilor de audit:1.Interviuri cu
persoanele implicate in domeniul auditat 2.Examinarea documentelor
referitoare la calitatea produselor sau proceselor3.Observarea
directa a activitilorAuditurile sistemelor calitaii se efectueaz
pentru:Determinarea conformitailor elementelor sistemului calitii
cu cerinelespecificate in documentele de referintaDeterminarea
eficacitii sistemului calitii privind realizarea obiectivelor
stabilitein domeniul calitii.Imbunatirea sistemului calitii firmei
audiateSatisfacerea unor cerinte reglementare
CAP.3.DATE DE CATALOG
Nu stiu ce sa pun......
CAP.4.SANATATEA SI SECURITATEA MUNCII, PSI SI PROTECTIA
MEDIULUI1. Interventia pe orice fel de masini pentru schimbarea
cutitelor, curelelor, rulmentilor, se va face numai dupa ce s-a
asigurat ca utilajul nu poate fi pornit de catre alta persoana.2.
Este interzis ca la utilaj sa lucreze alte persoane, decat acelea
care au fisa de protectie a muncii pe utilajul respectiv, semnata
de maistru si de seful sectiei.3. Se interzice ca pe utilaje sa
existe diferite piese, scule, suruburi, care prin trepidatii pot
cadea pe organele in miscare ale acestora.4. In jurul masinilor,
instalatiilor, pardoseala nu va prezenta gropi, zone alunecoase,
piese aruncate pe jos, care pot conduce la alunecarii caderi ale
personalului muncitor.5. Este interzisa intrarea sau introducerea
cu parti ale corpului in interiorul utilajelor sau in organe de
miscare.6. Se interzic strigatele, tipetele si glumele de orice
fel, in timpul lucrului care pot conduce la accidente prin
sustragerea atentiei.7. Cutitul divizor se monteaza pentru a
impiedica strangerea (inchiderea ) taieturii la piese.8. Cutitul
divizor va fi confectionat din material corespunzator si va avea
forma curba, care sa urmeze pe cat posibil curba panzei
fierastraului. Grosimea cutitului divizor va fi mai mare cu 0,1
pana la 0,5 mm decat latimea taieturii facute de panza.9. Latimea
cutitului divizor va asigura stabilitatea acestuia fata de
presiunile pe care le exercita piesele de lemn ce se taie.10.
Inaltimea cutitului divizor va fi aleasa astfel incat la montare,
varful lui sa fie cel putin la nivel cu dintii din partea
superioara a panzei. 11. Cutitul divizor va fi montat in acelasi
plan cu panza. In punctul cel mai indepartat distanta dintre varful
dintilor panzei si cutitul divizor nu va depasi 10 mm. Cutitul
divizor va fi bine fixat, iar sistemul de fixare va fi comod si
usor de manipulat.
NORME DE PROTECTIA MUNCII LA MASINA DE FREZAT1. In functie de
tipul uneltelor taietoare si de felul lucrarilor de executat se vor
folosi dispozitive de protectie adecvate.2. Cutitele de freza vor
fi asezate uniform, egale in greutate si echilibrate. Nu este
permis a se lucra cu parti componente lipsa .3. In cazul frezarii
de profile combinate, masina de frezat va fi prevazuta cu
dispozitive care sa tina apasate piesele ce se lucreaza atat pe
masa masinii cat si pe linia de ghidare.4. Portiunea nelucratoare a
cutitelor taietoare va fi acoperita cu acoperitoare metalica
rezistenta.5. Pentru profilarea pieselor sub 50 cm lungime se vor
utiliza dispozitive de prindere corespunzatoare sau unelte de
impingere.6. Pentru evitarea desprinderii cutitelor de pe arborele
port cutit, fixarea acestora se va face numai cu suruburi prevazute
cu piulite si saibe corespunzatoare.7. Este interzis ca partea
surubului care se introduce in grad sa depaseasca suprafata
arborelui port-freza.8. Masina de frezat va fi prevazuta cu
aparatoare in dreptul curelei, pentru a impiedica lovirea
muncitorului in cazul ruperii acesteia sau introducerea mainii, sau
a altor piese din neatentie.9. Este interzisa franarea pieselor in
miscare dupa ce s-a deconectat masina, prin folosirea diverselor
obiecte.10. Este interzisa curatarea, intretinerea si gresarea
masinii in timpul functionarii. Aceste operatii se vor executa
numai cand masina este in stare de repaus.11. Limita maxima admisa
a zgomotului la locul de munca este de 90 dB, nivel acustic
echivalent continuu pe saptamana
CAP.5. ANEXE
BIBLIOGRAFIE
1. Vistrian Maties,Dan Mandru,Olimpiu Tatar,Radu Balan,Calin
Rusu Tehnologie si educatie mecatronica,Editura Todesco,Cluj Napoca
20012. Vistrian Maties, s.c.Mirescu,Dan Mandru,Olimpiu Tatar,Radu
Balan,Calin Rusu Tehnologie si educatie mecatronica auxiliar
curricular,Editura Economica,Bucuresti 20023. Mihai
Avram:Echipamente hidraulice pentru reglarea si controlul presiunii
Revista Mecatronica nr.1/20034. Dr.Ing. Vsevolod
Radcenco,Dr.Ing.Nicolae Alexandrescu, Ing.Emil Ionescu,Ing.Mihai
Ionescu:Calculul si proiectarea elementelor si schemelor pneumatice
de automatizare Ed.Tehnica,Bucuresti 1985 5.
D.Bacescu,H.Panaitopol,D.M.Baceescu,L.Bogatu:Senzoropto electronic
pentru urmarirea si comanda adaptiva a unui mini robot.-Revista
Mecatronica Nr.1/20036. Constantin Nitu Analiza comportarii
dinamice a actuatorilor electromagnetici Revista Mecatronica
nr.1/20037. Martin Williams,Graham Spencer,David Hoey fitfor TPM-
Revista Mecatronica nr.1/20038. Interactive Guide to Festo Didactic
Festo Didactic Gmb H&Co.Denkendorf,20019. Fundamentals of
Control Technology Festo Didactic Esslingen 199810. Colectia
revistelor Mecatronicaa 2003-2004, publicatie trimestriala a
Societatii Romane de Mecatronica(SROMECA).11. Colectia revistelor
FIS,Festo AG&Co,Esslingen
