I. Prezentare generala

Statiunea Baile Tusnad si imprejurimile sale reprezinta un produs turistic complex, competitiv pe piata turistica interna si externa. Baile Tusnad sunt situate in partea sudica a Depresiunii Ciucului, la o altitudine de 650 m, intre muntii Harghita si Bodoc, intr-un splendid defileu al Oltului. Pozitia in teritoriu ii confera un cadru deosebit de pitoresc, cu aer puternic ozonat, bogat in aerosoli rasinosi si ioni negativi care fac ca statiunea sa dispuna de un bioclimat montan tonic, favorabil reconfortarii psihice.

Aceasta statiune beneficiaza din plin de bogatia factorilor naturali: ape minerale feruginoase, clorurate, bicarbonatate, sodice, carbogazoase; bromurate, hipotone sau izotone, pe jumatate termale; apa termominerala clorosodica carbogazoasa; namoluri terapeutice (turba); mofete.

Varietatea factorilor naturali de cura, precum si dotarile din baza de tratament ofera posibilitatea tratarii simultane a mai multor afectiuni.

Statiunea ofera multiple posibilitati de recreere: sporturi nautice pe lac, excursii in imprejurimile statiunii, vizitarea monumentelor naturale (lacul de origine vulcanica Sf. Ana, zacamantul de turba de la Mogod), excursii la Brasov, Bran, orasul medieval Sighisoara, la munte, etc.

1

II. Cercetarea pietei

Pozitia pe piata-In Romania exista un numar semnificativ de statiuni turistice orientate cu precadere spre segmentul balnear cele mai cunoscute fiind Baile Herculane, Sovata, Baile Olanesti, Covasna, Vatra Dornei, Baile Tusnad, Ocna Sugatag, Sangeorz Bai, Slanic Moldova, Mangalia, Eforie, Soveja. Pe acest segment turistic, in perioada ianuarie - septembrie 2005 Turism Felix ocupa pozitia I, cu o cota de piata de 10,92% in randul turistilor romani, in cazul turistilor straini cota de piata fiind de 18,79%. In ceea ce priveste innoptarile Emitentul detine o cota de 8,30% pe piata turismului balnear din Romania, in cazul turistilor straini aceasta fiind de 25,98%

Este de remarcat faptul ca in cadrul sectorului balnear din Romania, statiunile balneare sunt specializate in tratamentul unor afectiuni specifice, in acest sens neputand fi vorba despre o concurenta directa intre ele la nivel de sector balnear.

Prin urmare putem vorbi despre o concurenta directa doar la nivel local (pentru categoria de 1-2 stele, pentru caterogia de 3 stele Turism Felix fiind singurul detinator de capacitati), in cadrul statiunii Baile Felix, aici fiind vorba in principal despre acelasi segment de clienti care vizeaza proprietatile curative specifice apei termale din statiune.

2

III. Analiza PEST

Mediul politic:

Legi privind comercializarea pachetelor de servicii turistice

Este necesara valorificarea potentialului turistic prin crearea de pachete turistice.

Mediul economic:

Regiunea inregistreaza o rata a somajului la nivel national, de 4,1%

Zona Bailor Tusnad dispune de un valoros potential tustic, curativ, de recreere, sportiv, si are o contrubutie semnificativa in ceea ce priveste dezvoltarea economica.In aceste conditii , potentialul turistic al zonei reprezinta un factor important la dezvoltarea economico-sociala a localitatii.

Mediul social:

Este format din ansamblul elementelor care privesc sistemul de valori, obiceiurile, tradiţiile, condiţiile şi normele care guvernează statutul oamenilor în societate. Elemente pe baza carora se formează şi comportamentul de cumpărare şi consum de care va trebui să ţinem seama.

Mediul tehnologic:

Turistii sunt atrasi de aceste locuri datorita minunatelor privelisti dar si bailor balneo-climaterice aflate in localitate, fapt ce ajuta la dezvoltarea turistica a zonei prin creearea de pensiuni si hoteluri care sa le satisfaca gusturile clientilor.

Mediul demografic:

Populatia localitatii in anul 2008 numara 5.100 locuitori dintre care 51%femei si 49%barbati.

Densitatea populatiei este de 48,07/km2.

3

IV. Ciclul de viata al statiunii Baile Tusnad

Ani Capacitate de cazare existent (locuri)

Capacitate de cazare in functiune

Nr. turisti sositi (mii)

Nr. inoptari (mii)

Grad de unmplere %

2006 2570 8800 100 350 39,1

2007 2900 8700 96 345 36,7

2008 3700 9340.2 125 407 41,2

● Din toate informaţiile prezentate mai sus reiese ca in statiunea Baile Tusnad pe perioada studiata mai sus ,datorita tendintei usor crescatoare o vom plasa in faza de maturitate.

V. Analiza SWOT

4

Zona Baile Tusnad Zona Slanic Moldova

● Puncte tari:

- Statiunea Baile Tusnad este o statiune de odihna si tratament cu sezon permanent

-Posibilitatea practicarii a multiple forme de turism

- Oferta de tratament balnear unica, respectiv proceduri cu factori naturali de cura (mofete si bai carbogazoase) cu eficienta foarte buna in tratarea bolilor cardio-vasculare, boli cu impact maxim in randul populatiei de varsta a treia. Proceduri similare se efectueaza doar in Japonia

- Factori naturali de cura (mofete, ape minerale) neepuizabili, a caror exploatare si valorificare se poate face cu costuri reduse

- Bioclimatul de crutare al zonei, dublat de posibilitatea dezvoltarii ofertei pentru turism montan

- Tipul de sejur balnear este de lunga durata (media perioadei 1995-2002 fiind de 15 zile), pentru a fi eficient din punct de vedere medical. Aceasta face posibila planificarea resurselor (aprovizionare, consum materiale), pierderile normate fiind minime

- Pentru piata interna, societatile au contract cu Casa Nationala de Pensii si Alte Drepturi de Asigurari Sociale. Acesta reprezinta factorul care garanteaza continuitatea activitatii societatilor de turism balnear. Datorita subventionarii biletelor de tratament balnear pentru pensionari, de la bugetul asigurarilor sociale de stat, aproximativ 70% din turistii societatilor sunt beneficiari ai acestui contract.

● Puncte tari:

- Potenţial natural care nu este exploatat la capacitate maximă;

- Potenţial mare de primire al structurilor de cazare neexploatat la capacitate maximă ;

- Personal calificat în domeniul serviciilor turistice;

- Existenta drumului european E85;

- Existenta aeroportului internaţional Bacău;

- Infrastructura rutieră în stare bună;

- Existenţa unui numeros personal calificat în servicii turistice

5

●Puncte slabe:

-Insuficienta exploatare a potentialului turistic

-Prezenta unor structuri de cazare care nu se ridica la nivelul asteptarilor turistilor.

-Preturile relative mari in spatiile de cazare care se ridica la standarde internationale.

-Poluarea accentuata a aerului, poluarea sonora

-Valoarea estetica redusa a cadrului natural din interiorul statiunii

-Diversitatea redusa a structurilor de alimentatie publica

-Numarul redus, calitatea si diversitatea necorespunzatoare a structurilor de agrement

-Uzura avansata a bazelor de tratament reprezinta un mare dezavantaj, atat datorita scaderii confortului si nivelului prestatiei medicale, cat si datorita lipsei de persepectiva pentru promovarea pe noi piete turistice externe

-Lipsa ofertei de agrement este un alt punct slab al pachetului de servicii turistice oferit de societatile din statiune.

● Oportunitati:

-Atractivitatea obiectivelor turistice din zona montana

-In ciuda potentialului turistic al zonei, turismul de afaceri nu este suficient exploatat.

-Proximitatea zonei Brasovului

-Societatile sunt interesate in dezvoltarea lor si a statiunii, asigurand

● Puncte slabe:

-Insuficienta dezvoltare a facilităţilor de agrement de care dispune staţiunea;

-Dezvoltare unilaterală a ofertei turistice (doar componenta balneo- în prezent);

-Segmentul ţintă care acoperă în prezent oferta staţiunii este slab reprezentat ca putere financiară.

● Oportunitati:

-Crearea obiectivului pârtie de schi

-Atragerea de noi investiţii;

-Creşterea calitatii serviciilor turistice;

-Creşterea perioadei de şedere/per turist ;

-Creşterea sumelor cheltuite de turisti;

-Posibilităţi de duplicare şi extensie a

6

astfel conditii de continuare a exploatarii pe termen lung a potentialului balnear al zonei

-Factori naturali de cura (mofete, ape minerale) neepuizabili, a caror exploatare si valorificare se poate face cu costuri reduse;

-Experienta personalului, calificat in prestarea serviciilor de cazare, alimentatie si asistenta medicala.

● Amenintari:

-Concurenta puternica pe piata europeana a turismului balnear, manifestata de tari ca: Germania, Franta, Italia, Spania, Austria si chiar Slovacia, Cehia, Polonia

-Investitiile masive la nivelul celorlalte statiuni de acest fel

-Lipsa de adaptabilitate a personalului din hoteluri si centre de tratament balnear la noile exigente ale turistilor provenind din slaba informare despre ceea ce este nou pe plan Europeana

-Imaginea defavorabila a produsului turistic balnear romanesc pe pietele externe

-Uzura structurilor de cazare si alimentatie si a dotarilor acestora

rezultatelor proiectelor

● Amenintari:

-Nediversificarea ofertei de agreement;

-Scaderea in continuare a numărului de locuri de muncă ;

-Creşterea în continuare a ratei şomajului

VI. Mixul de marketing

7

Procent %

produs

promovare

preţ

personal

plasare

VII. Bugetul de marketing

Mix de marketing Procent %

produs 40

promovare 30

preţ 20

personal 10

plasare 10

8

BUGET (u.m.)

produs

pret

promovare

personal

plasare

VII. Bugetul de marketing

Produs 40%

MIX DE MARKETING BUGET (u.m.)

produs 400

pret 200

promovare 300

personal 100

plasare 100

9

            200u.m………………40%            t……………………..100% t(buget total)=500

Promovare 30%            200u.m………………30%            t……………………..100% t(buget total)=666,6

Pret 20% 200u.m………………20%

            t……………………..100% t(buget total)=1000 

Personal 10% 200u.m……………….10% t……………………..100% t(total buget)=2000

Plasare 10%            200u.m………………10%            t………………………100% t(buget total)=2000

BUGET (u.m.)

produs

pret

promovare

personal

plasare

VIII. Matricea BCG

OBIECTIVE TURISTICE:

10

1. CHEILE BICAZULUI

-Parcul National Cheile Bicazului

2. STATIUNEA BAILE TUSNAD

3. BISERICA FRANCISCANA BAROC DIN SUMULEU

4. STANCA SOIMILOR

CHEILE BICAZULUI

A B

BISERICA FRANCISCANA

A B

STATIUNEA BAILE TUSNAD

A B

STANCA SOIMILOR

A B

Categoria Stelelor va fi reprezentata de Cheile Bicazului deoarece prezinta costuri ridicate de alocat pentru marketing ,dar contribuie considerabil si la profituri,turistii fiind atrasi de Peretii de calcar ai stancilor ascund pesteri de o deosebita frumusete (Pestera Neagra, Pestera Cascada) si avene (Licas, Avenul cu Trei Intrari)

Vacile de lapte vor fi reprezentate de Statiunea Baile Tusnad deoarece este un produs matur,cu o cota de piata ridicata,dar cu o crestere scazuta.Genereaza profituri ridicate si necesita un volum redus de investitii de marketing si nu implica cheltuieli de cercetare-dezvoltare pentru a mentine statiunea in pozitia curenta.

11

Semnele de intrebare vor fi reprezentate de Biserica Franciscana fiind un produs nou lansat, care deţine una din cele mai rare instalaţii de orgă din Ardeal.

La categoria Caini vom incadra traseul montan Stanca Soimilor deoarece este neprofitabil.

Strategii adoptate

Pentru stele: Strategie de mentinere.

Pentru vaci de lapte: Strategie de dezvoltare

Pentru semne de intrebare: Strategie de promovare

Pentru caini: Strategia inovarii

IX. Segmentarea pieţei

12

Variabile Segmentare Segmente de piaţă

Segmente ţintite

Demografice Veniturile

Venituri- mici

- medii

- mari

Venituri medii

Psihografice Personalitatea

Extrovertiţi

Introvertiţi

Conservatori

Cheltuitori

Hotărâţi

Extrovertiţi

Principalii clienti: Piata turismului pentru sanatate (balnear), compusa in general din

persoane suferind de afectiuni reumatismale sau articulare, avand peste 55 de ani, de ambele sexe (familii).

Piata turismului pentru odihna-relaxare este compusa in general din turisti romani, in general cu varsta de peste 30 de ani.

Piata serviciilor pentru sportivi se dezvolta de regula in cazul complexelor de doua stele si de o stea principala clasa de clienti fiind turistii romani,

X. Strategii de marketing

1. Produs

13

Strategia de marketing folosită în etapa de introducere este cea de pătrundere rapidă pe piaţă. Aceasta presupune lansarea produsului la un preţ scăzut sau variabil ( pentru a elimina riscul unor pierderi financiare) şi cu cheltuieli mari de promovare. Astfel putem obţine o cotă de piaţă mare. Am ales această strategie deoarece piaţa este suficient de mare, consumatorii nu ştiu de existenţa produsului şi majoritatea consumatorilor sunt sensibili la preţ. Va consta in:

- amenajare piscine noi

-consolidarea piscinelor vechi

-amenajarea unui parc de dictractii pentru toate varstele

-diversificarea serviciilor de agrement, prin oferirea zilnică a unor posibilităţi variate de alegere a modului de petrecere a timpului liber destinat odihnei-oferirea de sejururi variabile ca lungime, fie ca o combinaţie de două sejururi, de dimensiuni apropiate, fie ca o combinaţie incluzând un sejur şi o excursie pe un circuit dat (turism cultural în zone limitrofe, turism de aventură).

2. Preţ După cum aminteam mai sus, folosim strategia preţului de penetrare pe

piaţă, caracterizată prin stabilirea unui preţ iniţial relativ scăzut, în scopul pătrunderii rapide în segmentele vizate ale pieţei serviciului. Am apelat la această strategie datorită posibilităţii obţinerii de reduceri substanţiale ale costurilor unitare de producţie, a costurilor de marketing. acordăm turiştilor o serie de facilităţi sub forma reducerii de tarife şi gratuităţi, vizând cointeresarea unui număr mai mare de persoane în utilizarea serviciilor oferite.

3. Personal

Personalul este elementul care determina in mare masura parerea pozitiva sau negativa a turistului despre locatie. Din acest motiv intreprinderea va urmari realizarea unui training pentru personalul implicat in oferirea serviciilor.

4. Promovare Instrumentele folosite în promovare, utilizate cu cel puţin şase luni înainte de lansarea produsului:

- Broşuri şi pliante

- Reclame tipărite sau difuzate la radio sau tv

- Afişe expuse în punctele de vânzare

- Conferinta de presa

-Epozitii

14

-E-mailuri, etc.

XI. Program de marketing

Simbolul Activitati Durata

15

Activitatii Continutul activitatii direct

precedente

activitatii

(zile)

A1 Amenajare piscine noi - 60

A2 Consolidarea piscinelor vechi 1 30

A3 Amenajarea unui parc de dictractii pentru toate varstele

2 150

A4 Diversificarea serviciilor de agrement 3 2

A5 Diversificarea pachetelor turistice- sejur+excursie

4 2

A6 Adoptarea deciziei de realizare a campaniei publicitare pentru lansarea unui produs turistic nou

5 1

A7 Analiza pietei in domeniul turistic 6 10

A8 Alegerea pietei – tinta 7 3

A9 Adoptarea deciziei de a promova produsul cu ajutorul mass-media

6,7 1

A10 Campanie prin distribiure de brosuri si pliante

8 10

A11 Editarea si multiplicarea pliantelor si brosurilor

9 2

A12 Alegerea postului cu cea mai mare audienta pentru difuzarea spotului publicitar

10 2

A13 Campanie media prin T.V 11 5

A14 Construirea unei pagini WEB 12 2

A15 Campanie prin intermediul internetului 13 12

A16 Adoptarea unei tactici de comunicare a 10,11,12 1

16

campaniei

A17 Contractarea pentru tiparire, distributie si alegerea casei de productie in vederea difuzarii spotului publicitar

13 6

A18 Derularea campaniei 14 40

A19 Evaluarea campaniei publicitare 15 10

XII. Brandul statiunii “Baile Tusnad”

Sloganul statiunii: Cura de reconfortare “Terapie pentru trup si suflet”

17

Daca statiunea Tusnad ofera conditii optime pentru cei ce doresc odihna si refacera sanatatii, pentru cei ce vor sa-si largeasca orizontul cunostintelor, imprejurimile le pot da satisfactii din cele mai depline. Statiunea Tusnad dispune de un complex de factori naturali deosebit de valorosi pentru tratarea si prevenirea multor boli. Este prevazuta cu stranduri in jurul lacului Ciucas si la Baia mezotermala, unde, potrivit prescriptiilor medicului, se pot face bai de soare dozate si cu bune rezultate terapeutice si pentru calirea intregului organism, pecum si centru spa si multe altele.

Statiunea este profilata pentru tratamentul nevrozei astenice si a unor boli asociate. Climatul subalpin al statiunii Tusnad din punct de vedere therapeutic este stimulant-tonifiant datorita altitudinii si defileului in care se afla statiunea, a padurilor de conifere si fagi ce acopera in intregime versantii muntilor din imprejurimi, a ionilor negativi de oxygen, aerosolilor rasinosi si azotului.

18