Proiect piete financiare

Capitolul I

Prezentarea societatilor

Am ales drept subiect al acestui proiect analiza de piață a evoluției cursului

acțiuniilor în cadrul a celor 4 firme cotate la Bursa de Valori București din domenii

diferite de activitate în vederea realizării analizei fundamentale. Aceste companii fac

parte din următoarele domenii:

resurse energetice (Petrom S.A),

farmaceutice (Antibiotice S.A Iași),

bancar (Banca Transilvania S. A),

materiale ( ALRO Slatina S.A).

1.1.Petrom S.A.

Petrom este cea mai mare companie românească de petrol şi gaze, cu activităţi în

sectoarele Explorare şi Producţie, Rafinare şi Produse Petrochimice, Gaze Naturale,

precum şi Comercializare. Petrom exploatează rezerve de petrol şi gaze estimate la 1

miliard barili echivalent petrol, are o capacitate maximă anuală de rafinare de 8 milioane

tone şi 593 de staţii de distribuţie carburanţi în România. Compania deţine, de asemenea,

o reţea internaţională de 211 benzinării, localizate în Republica Moldova, Bulgaria şi

Serbia. În anul 2006 cifra de afaceri a Petrom a fost de 3.709 milioane Euro, EBITDA

(Venituri Înainte de Dobânzi, Taxe, Deprecieri şi Amortizări) a fost de 1.020 milioane

Euro. In urma majorarii capitalului social, OMV, grupul lider în industria de petrol şi

gaze din Europa centrală deţine 51,011% din acţiunile Petrom. OMV activează în 13 ţări

din Europa Centrală în domeniile de Rafinare şi Marketing şi în 19 ţări pe cinci

continente în domeniul de Explorare şi Producţie, Distribuţie gaze precum şi Produse

Chimice în 27 de ţări pe cinci continente. Statul Român deţine 30,862% din acţiunile

Petrom, Fondul Proprietatea S.A. detine 9,887%, Banca Europeană pentru Reconstrucţie

şi Dezvoltare 2,026% iar 6,214% aparţin acţionarilor minoritari.

3

S-a iniţiat un proces de modernizare pentru a se consolida poziţia de lider, pentru

a asigura viitorul companiei şi pentru a reduce diferenţele de standarde, care sunt

competitive la nivel internaţional. Acest proces este menit să îmbunătăţească costurile de

operare şi performanţa companiei.

Petrom va deveni o companie profitabilă şi puternică, un lider al economiei

româneşti. Experienţa în domeniu, acumulată de-a lungul a 150 de ani, tehnologia

internaţională, eforturile corelate ale experţilor români şi austrieci creează fundamentul

dezvoltării companiei în concordanţă cu datoria noastră faţă de acţionari, comunitate şi

mediu. Petrom a obţinut rezultate financiare pozitive pentru anul 2005, care vor contribui

la îndeplinirea obiectivelor strategice ale companiei.

Pe data de 23 iulie 2004, OMV, grupul lider de petrol şi gaze din Europa Centrală

şi de Est, a achiziţionat 51% din acţiunile Petrom. Tranzacţia a fost încheiată în

decembrie 2004 prin plata acţiunilor şi cresterea de capital în valoare de 830 milioane

euro, ce urmează a fi utilizat pentru investiţiile viitoare ale Petrom.

Datorita aportului de capital, Petrom este acum pregătită pentru o dezvoltare

calitativă. Programul de investiţii pentru 2010, a cărui valoare totală se ridica la circa 3

miliarde euro, va susţine atingerea obiectivelor de dezvoltare asumate pentru fiecare

segment de activitate.

Petrom îmbină tradiţia din industria petrolieră cu organizarea modernă a unei

companii integrate. Petrom este cea mai importantă companie de petrol şi gaze din

Europa de Sud-Est. Un actor de succes cu profit susţinut în explorare şi producţie,

rafinare şi marketing şi gaze naturale. Petrom generează valori şi beneficii pentru

acţionării săi, pentru angajaţi, partenerii de afaceri şi economia României în general.

1.2. S.C. Antibiotice S.A. Iasi

S.C. Antibiotice S.A., s-a înfiintat ca societate comerciala pe actiuni la data de

12.11.1990 prin preluarea integrala a patrimoniului Intreprinderii de Antibiotice Iasi.

Intreprinderea a fost construita in perioada 1953 - 1955 si a fost pusa in functiune la 11

decembrie 1955 sub denumirea de Fabrica Chimica nr.2 Iasi, ulterior devenind

Intreprinderea de Antibiotice Iasi.

4

Este cel mai important producator roman de medicamente generice. Portofoliul de

peste 120 de medicamente acopera o gama larga de arii terapeutice, strategia de

dezvoltare a produselor fiind concentrata astazi pe medicamentele din clasele

cardiovascular, antiinfectioase, sistem nervos central si tract digestiv. Pe piata interna,

Antibiotice se diferentiaza ca principal producator de medicamente antiinfectioase si

singurul producator de substante active obtinute prin biosinteza (Nistatina).

Obiectul de activitate al intreprinderii include: producerea si comercializarea de

medicamente prin biosinteza si semisinteza, diverse forme galenice (unguent si

supozitoare), principii active din plante medicinale si a altor produse chimice; activitate

de import-export produse proprii, alimentare, produse industriale si produse

farmaceutice; comercializarea en-gros si en-detail pentru produse proprii, produse

alimentare, produse industriale si farmaceutice; prestari servici, intretinere,

reparatii,constructii, transport marfuri si persoane intern; activitate de alimentatie publica.

1.3. Banca Transilvania S.A.

Banca Transilvania este una din cele mai mari cinci banci din

Romania, oferind produse bancare pentru persoane fizice si juridice. Cota sa de piata este

de circa 5.5% (2008). Grupul financiar Banca Transilvania ofera mai multe servicii

financiar-bancare prin intermediul companiilor sale: investitia in fonduri (BT Asset

Management SAI SA), credit de consum (IFN BT Direct), finantare prin leasing (BT

Leasing), servicii de intermediere a tranzactiilor cu valori mobiliare (BT Securities),

leasing auto pentru companii (BT Finop Leasing IFN SA), administrearea creantelor

(Compania de factoring). Banca Transilvania se remarca in grupul bancilor romanesti

prin infiintarea unei Divizii pentru Medici care ofera produse de finantare special

adaptate pentru aceasta categorie profesionala. Banca are circa 1.4 milioane de clienti si

500 de sucursale, agentii si puncte de lucru.

Banca Transilvania a fost infiintata la Cluj-Napoca in anul 1994, din initiativa

unor oameni de afaceri din Cluj. Banca s-a extins ulterior la nivel regional si si-a

diversificat oferta de produse de la cele dedicate IMM la domeniul de retail (persoane

fizice). Este prima banca listata la Bursa de Valori Bucuresti (categoria I) avand ca

5

http://tradepedia.tradeville.eu/wiki/Bursa_de_Valori_Bucuresti

actionar semnificativ Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare, care detine

15% din capitalul social.

1.4.Alro S.A.

Alro S.A. este cea mai mare companie producătoare de aluminiu din Europa

Centrală şi de Est (exceptând Rusia) cu o producţie de 288.000 de tone metrice de

aluminiu primar în 2008. Alro SA reprezintă astăzi una dintre cele mai mari companii

din România, având o contribuţie importantă la dezvoltarea economiei locale şi naţionale.

Compania face parte din grupul internaţional industrial şi de investiţii Vimetco N.V. care

îşi desfăşoară activitatea în industria aluminiului.

Capacităţile de producţie a aluminiului primar se află în Slatina şi cuprind o secţie

de electroliză, capacităţi de prelucrare, laminoare la cald şi la rece şi o secţie de extrudate.

Compania mai deţine şi combinatul de alumină Alum SA din Tulcea.

Obiectul de activitate al societatii il constituie productia aluminiului,

comercializarea aluminiului la intern si la extern, know-how, consulting, expertize,

asistenta tehnica, proiectare; producerea si comercializarea de blocuri de aluminiu primar

si aluminiu rafinat, bare, placi si sarma de aluminiu si aliaje de aluminiu; activitati de

ambalare, transporturi si prestari servicii; colectarea, prelucrarea si livrarea deseurilor

refolosibile. De asemenea, in cadrul S.C. ALRO S.A. se produc utilaje metalurgice si

piese de schimb necesare in procesul de fabricatie.

Clienţii Alro SA sunt utilizatori finali şi comercianţi de metale atât din

România, cât şi din întreaga lume. Peste 80% din producţia realizată de Alro este

comercializată pe piaţa internaţională prin intermediul Bursei de Metale de la Londra şi

în baza contractelor directe pe termen lung cu clienţi din 25 de ţări ale lumii. State din

Uniunea Europeană (Italia, Grecia, Austria, Ungaria etc.), precum şi Turcia, ţările

balcanice şi Statele Unite ale Americii reprezintă principalele pieţe de desfacere pentru

produsele Alro.

În concluzie putem confirma că companile generează valori şi beneficii pentru

acţionarii săi, pentru angajaţi, partenerii de afaceri şi economia României în general.

6

Capitolul II

Evolutia sectoarelor de activitate

2.1. Evolutia sectorului energetic

In anul 2007 privind dezvoltarea durabila a resurselor energetice, sectorul

energetic a fost la nivelul UE, fiind unul din principalii producatori de gaze cu efect de

sera. In cazul neluării unor masuri drastice la nivelul UE, in ritmul actual de evoluţie a

consumului de energie si la tehnologiile existente în anul 2007, emisiile de gaze cu efect

de sera a crescut la nivelul UE cu circa 5% şi la nivel global cu circa 55% pana in anul

2030.

S-a constata in anul 2008, ca statele membre UE s-au angajat in realizarea

reducerii consumului de energie finala cu cel putin 9% intro perioada de noua ani (2008-

2016) comparative cu consumul din ultimii cinci ani (2001-2005). Pentru cresterea

securitatii energetice, in anul 2008 s-a descurs la adoptarea unor masuri interne, prin

diversificarea surselor de aprovizionare cu resurse energetice şi asigurarea tranzitelor de

resurse energetice prin tara.

Nivelul ridicat al pregatirilor utilajelor intreprinderilor, au asigurat securitatea au

asigurat securitatea energetică a ţării şi alimentarea consumatorilor cu energie termică în

situaţia dificilă a crizei privind furnizarea gazelor naturale care s-a produs la începutul

anului 2009.

Reorganizarea sectorului energetic a fost o conditie a dezvoltarii energetice

durabile in anul 2009, iar deciziile privind siguranta energetica a României au

reprezentat o parte importanta a politicilor legate de strategia nationala de aparare, mai

ales in conditiile actualei crize financiare si a crizei de resurse energetice primare.

7

2.2. Evolutia sectorului farmaceutic

Creşterea pieţei a fost impusa de evoluţia sectorului de retail, care a

înregistrat progrese, după curba descendentă de la începutul anului 2007, când se

raspandea ideea închiderii farmaciilor şi disponibilizării angajaţilor.

Sectorul farmaceutic continua evolutia descendenta, inregistrand deprecieri

destul de consistente: ATB: -2.55%; BIO: -4.64%; SCD: -6.75%. In ceea ce priveste

Antibiotice (ATB), s-a propus acordarea unui dividend brut, pentru anul 2007, de

0.027RON/actiune.

Criza farmaceutica locala a fost efectul evolutiei factorilor din sector,ceea ce facut

ca afacerile distribuitorilor de medicamente sa se arata mai putin profitabile decat in anii

precedenti. Cu alte cuvinte, sase din zece astfel de companii au inregistrat pierderi.

Anul 2008 a fost al doilea an in care companiile faramceutice inregistreaza

pierderi din cauza evolutiei cursului de schimb leu/euro.

Piata de medicamente a scazut cu 15% in anul 2009, fata de anul trecut. De altfel,

in scadere au fost si segmentele de retail si spital, potrivit datelor furnizate de compania

de cercetare de piata. In valoare, in aceasta perioada s-a remarcat o scadere de 8,8% in

euro, ceea ce a inseamnat pana la 449,9 milioane de euro, respectiv o scadere de 4,7% in

lei, pana la 1.886,2 milioane de lei. Desi piata arata o tendinta de stabilizare, ea este in

continuare in declin. Piata in 2009 a scazut cu aproximativ 4% in valoarea calculata in

euro fata de 2008.

Aceasta scadere a pietei s-a datorat, in principal, scaderii accentuate la toate

capitolele, din zona produselor fara prescriptie si de asemenea a scaderii aproape la fel de

pronuntate in zona de spital. De asemenea, in anul 2009 s-a inregistrat cea mai mare

crestere in randul medicamentelor cu prescriptie, ceea ce a facut ca piata farmaceutica sa

creasca cu 22,5 la suta in lei si 6 la suta in euro.

Piata farmaceutica este una dintre putinele sectoare importante din

Romania care nu a inregistrat un regres valoric pe fondul crizei, asteptandu-se ca dupa

avansul de 13,1% al pietei din primul semestru, sectorul sa continue sa creasca atat in a

doua jumatate a anului curent, cu 4,4%, cat si in 2010, dar la o rata mai mica. Piata

farmaceutica din Romania are potential prin prisma deficitului de medicamente, dupa

primele sapte luni valoarea exporturilor cifrandu-se la 123 mil. euro, iar cea a

8

importurilor la 890 mil. euro in ciuda avansului de 33% a exporturilor de medicamente

romanesti din aceasta perioada.

2.3. Evolutia sectorului bancar

Sistemul bancar românesc, pâna la sfârşitul anului 1989 oferea un număr limitat

de servicii şi produse bancare. După 1989, România a fost martoră a multor schimbări,

iar trecerea la o economie de piaţă, a determinat creşterea numărului agenţilor economici

privaţi. Acest aspect a determinat nevoia dezvoltării unui sistem bancar care să răspundă

solicitărilor pieţei şi să asigure oferta de produse şi servicii bancare necesare unei

economii de piaţă.

Reforma sistemului bancar a început în 1990-1991, prin elaborarea şi adoptarea

unei noi legislaţii bancare privind organizarea şi funcţionarea băncii centrale şi a băncilor

comerciale.

Între anii 1997-2000 s-a derulat cea de-a doua etapă a reformei bancare care a

constat în:

- îmbunătăţirea şi completarea cadrului legislativ bancar prin aprobarea unor noi

legi;

- obiectivul fundamental al BNR devine stabilitatea monedei naţionale în vederea

asigurării stabilităţii preţurilor.

În perioada 2001-2004 a avut loc a treia etapă a reformei bancare, în care s-a

finalizat alinierea cadrului legislativ în domeniul instituţiilor de credit la prevederile

directivelor UE şi la principiile de bază ale Comitetului de la Basel privind o

supraveghere bancară eficientă.

Din anul 2005 și până în prezent se desfășoară cea de-a patra etapă a reformei

bancare, continuând consolidarea sistemului bancar românesc și realizându-se progrese

importante privind alinierea legislației bancare românești la cerințele legislației europene.

Bancile din Romania s-au extins puternic in 2007, facand investitii care au dus la

scaderea profitabilitatii in sistemul bancar romanesc, in ciuda faptului ca, in termeni

nominali, profitul cumulat al bancilor in primele noua luni a fost peste nivelul inregistrat

in intervalul similar din 2006.

9

De asemenea, solvabilitatea in sistemul bancar a scazut la 14,03% in septembrie

2007 fata de o rata de 18,12% la sfarsitul anului 2006, arata datele bancii centrale. Rata

capitalului propriu a scazut in septembrie 2007 pentru prima data sub 8%, pana la 7,91%,

fata de un raport al capitalului propriu la active de 8,63% la finalul lunii decembrie din

2006.

În 2008, sistemul bancar românesc a avut cea mai mare rentabilitate a activelor

din Uniunea Europeană. Băncile româneşti au fost, deci, cele mai profitabile din Uniune

pe fondul dobânzilor şi comisioanelor mai ridicate.

Cu toate ca indicatorii de profitabilitate au scazut, in termeni nominali, profitul

net acumulat in sistemul bancar romanesc in primele noua luni ale anului 2008 a fost de

1,888 miliarde euro, usor peste cele 1,743 miliarde euro din intervalul similar din 2007.

România a intrat în recesiune mai târziu decât alte ţări. In 2009, marjele de

dobândă ale băncilor româneşti pe creditele şi depozitele în lei sunt mult peste cele din

regiune. Pe segmentul companiilor, diferenţa dintre dobânda la creditele în lei şi cea la

depozite a fost în octombrie de 7,1%, arată datele Băncii Centrale Europene.

În februarie 2009, când dobânzile la lei au atins maximul în România, marja era

de 4,2%. Şi în ţările din regiune, diferenţa dintre dobânzile la credite şi cele la depozite a

avansat, însă rămâne mult sub România. În Polonia, marja era în octombrie de 3,5%, iar

în Cehia, de 3,25%.

Analiştii au apreciat nivelul ridicat al solvabilităţii băncilor comerciale. Rata de

solvabilitate (raportul dintre fondurile proprii şi activele ponderate în funcţie de riscuri)

era de 13,7% la finele trimestrului al treilea, în creştere de la 13,16 la sfârşitul lunii

martie.

La finalul lunii septembrie sistemul bancar a inregistrat un profit de 680 milioane

lei, datorat exclusiv deducerii unor provizioane de 2,4 miliarde lei, ca efect al ajustarii

acestora cu 25% din valoarea garanțiilor aferente creditelor neperformante, potrivit lui

Nicolae Cinteza, directorul Directiei Supraveghere din BNR. De asemenea, o contributie

importanta la evitarea pierderilor au avut-o si imprumuturile acordate statului, de pe urma

carora bancile au obtinut pe primele zece luni un profit de circa 800 milioane lei, aferent

aplicarii marjei de circa 1,5% peste dobanda de politica monetara. Cu toate acestea,

bancile nu au trecut inca de ce e mai rau, primul semestru din 2010 urmand a fi hotarator

10

pentru sistemul bancar, spune oficialul BNR, ale carui previziuni sunt intarite si de o serie

de analisti bancari.

Riscul de credit, reprezentat de capacitatea din ce in ce mai redusa a debitorilor de

a rambursa finantarile primite, este cea mai severa amenintare la adresa sistemului bancar

din Romania, potrivit bancherilor si analistilor intervievati de Business Standard. Imediat

dupa riscul de credit, acestia au identificat evolutia economiei ca fiind cel de-al doilea

mare risc, in conditiile in care semnalele pozitive se lasa asteptate, in pofida programelor

economice promise.

Capacitatea persoanelor juridice si fizice de a-si rambursa creditele este din ce in

ce mai redusa, din numeroase motive. Companiile se confrunta cu dificultati din cauza

scaderii vanzarilor, a datoriilor catre alte firme si a marjelor mai mari de credit. In aceasta

situatie, ar fi nevoie de mai multe programe initiate sau sprijinite de Guvern pentru a

ajuta IMM-urile din Romania. Pe de alta parte, persoanele fizice sunt afectate de

stagnarea sau scaderea salariilor, anularea bonusurilor si de cresterea preturilor.

Seful OTP Bank Romania, Laszlo Diosi, considera ca singurele semnale pozitive

sunt, in prezent, lichiditatea mare de pe pietele financiare, scaderea deficitului comercial

si o inflatie stabila. Pe de alta parte, Diosi considera ca scaderea Produsului Intern Brut

(PIB), reducerea incasarilor la buget si majorarea cheltuielilor bugetare conduc la o

crestere exploziva a deficitului bugetar, insa nu se vad inca efectele programelor

economice promise.

2.4. Evolutia industriei metalurgice

Industria metalurgica se gaseste la inceputul fluxului tehnologic al multor

industrii prelucratoare, fiind principalul furnizor de materii prime (respectiv produse

metalurgice) pentru ramurile si subramurile economice. In consecinta, aceasta

influenteaza intr-o mare masura dezvoltarea in ansamblu a economiei nationale.

Industria metalurgica este distribuita pe intreg teritoriul tarii, prelucrarea primara a

minereurilor fiind localizata in apropierea surselor de materii prime, ceea ce contribuie la

imbunatatirea eficientei economice.

11

Industria metalurgica ocupa o pozitie insemnata in ansamblul economiei

romanesti, evidentiata de ponderile care, la nivelul anului 2007, aveau urmatoarele valori:

9,3% din valoarea productiei industriale a tarii; 3,6% din totalul numarului mediu de

salariati din industria prelucratoare; 14,1% din exporturile totale ale tarii (2008).

Data fiind ponderea industriei metalurgice in cadrul economiei romanesti, precum

si pozitia importanta a produselor metalurgice pe piata europeana, dupa 1990, expertii

U.E. au apreciat ca restructurarea siderurgiei romanesti la standardele comunitare

constituie o necesitate dupa integrarea Romaniei in Uniunea Europeana.

Restructurarea si privatizarea au dus la reducerea volumului de activitate, dar i-au

imbunatatit sensibil eficienta si competitivitatea.

Industria metalurgica are o contributie importanta la exporturile totale ale

Romaniei, respectiv 14,1% in anul 2008. Principalul aport la acest procentaj revine

industriei siderurgice, si anume 11,1%, in timp ce metalurgiei neferoase ii revine doar

3,0%.

Industria metalurgica are cea mai redusa valoare a indicelui cumulat din industria

prelucratoare romaneasca, de 49,6 % in crestere nesemnificativa fata de ianuarie 2009.

Din analiza stadiului actual al dezvoltarii industriei metalurgice au rezultat

anumite particularitati care-i ofera sustenabilitate pe termen lung, dar si o limitare a

potentialului de crestere, respective: are o productie suficienta pentru a acoperi, in

principiu, necesitatile interne; este orientate cu preponderenta catre export; prezinta un

grad ridicat de integrare a productiei; se caracterizeaza printr-un pronuntat grad de

concentrare; se bazeaza pe un volum ridicat de materii prime si semifabricate din import;

este unul dintre putinele domenii cu excedent commercial, chiar si in anii in care

productia a scazut.

12

Capitolul III

Context macroeconomic

In 2008, actiunile de la BVB au fost puternic afectate de criza financiara, care a

inceput in vara anului 2007 in Statele Unite, in conditiile in care investitorii straini au

iesit din piata romaneasca de capital, provocand astfel o scadere fara precedent a indicilor

Bursei, cu pana la 84%. Impactul negativ al crizei asupra bursei româneşti a fost în multe

situaţii mai puternic şi mai generalizat decât ar fi fost de aşteptat, având în vedere situaţia

macroeconomică a României şi performanţele microeconomice ale companiilor listate.

Străinii au influenţat puternic trendul pieţei atât în perioada premergătoare crizei (atunci

când intrările lor duceau la creşteri abrupte ale preţurilor acţiunilor româneşti), cât şi

ulterior declanşării acesteia (când au început să iasă din piaţa românească şi, ca atare, au

pus o presiune puternic negativă asupra acţiunilor şi indicilor de la BVB).

În 2009, Bursa de Valori Bucureşti (BVB) a depăşit criza şi cotaţiile au început

să-şi revină, comparativ cu finalul lui 2008. Lichiditatea a continuat să fie scăzută, în

medie 4 milioane de euro pe zi, faţă de 7-8 milioane de euro în anul precedent. În schimb

cotaţiile s-au revigorat, uneori chiar spectaculos, având în vedere faptul că prăbuşirea din

2008 le-a adus la preţuri incredibil de mici. Din acest punct de vedere, putem spune că în

2009, piaţa de capital a avu o evoluţie mai bună decât în anul precedent.

Anul trecut, SIF-urile au fost vedetele bursei, cu cele mai mari rulaje. Acţiunile

SIF Transilvania au crescut cu mai mult de 150%. La cealaltă extremă, acţiunile SIF

Muntenia, au avut un spor de doar 14%. Rompetrol Rafinare a avut un randament foarte

bun: o creştere de 230%. Această evoluţie a avut loc pe fondul speculaţiilor privind preţul

de ofertă publică pe care sunt obligaţi noii proprietari să o demareze. În sectorul bancar,

s-au înregistrat evoluţii pozitive la Banca Transilvania, ale cărei acţiuni şi-au dublat

preţul, şi la BRD, ale cărei acţiuni au câştigat 60%. În schimb, Banca Carpatica a pierdut

45% din preţ. În domeniul societăţilor de utilităţi, Transgaz a avut o creştere de 30%, iar

Transelectrica, 20%. În cazul acestor ultime societăţi, 2010 va fi un an mai bun, în

principal pentru că vor beneficia de tarife mai bune. Societăţile din domeniul farmaceutic

13

- Antibiotice şi Biofarm şi-au dublat valoarea acţiunilor. În 2009, toţi indicii bursieri au

înregistrat creşteri“

Dupa dezastrul din 2008, nu existau prea multi analisti care sa spere ca in 2009

vom asista la o intoarcere a trendului de scadere a cotatiilor la BVB, trend inceput la

mijlocul lui 2007 si continuat pana in februarie 2009, moment in care indicele BET era cu

82% mai mic fata de maxim, iar BET-FI scazuse cu 92% – cu alte cuvinte, cine a investit

100 de lei in SIF-uri in iulie 2007, in februarie 2009 mai avea doar 8 lei. Mai mult,

capitalizarea burselor din intreaga lume s-a redus de la $63 de mii de miliarde in

octombrie 2007 la $28.7 mii de miliarde in februarie 2009, ceea ce inseamna o scadere de

54.4% - valoarea DJIA era cu 53% mai mica fata de maximul din octombrie 2007,

indicele londonez FTSE 100 scazuse cu 47%, iar cel german DAX cu 55%.

Luna februarie 2009 insa, a reprezentat punctul de plecare al unuia dintre cele mai

semnificative raliuri bursiere din istorie, in urmatoarele 10 luni DJIA castigand 60%,

FTSE 54%, DAX 57%, BET 148% iar BET-FI 204%. Totusi, aceste cresteri trebuie

tratate cu moderatie pentru ca procentele sunt inselatoare - in cazul SIF-urilor spre

exemplu, castigul de 90% din acest an vine dupa scaderea de 84% din 2008, ceea ce

inseamna ca cine a investit 100 de lei in aceste societati in decembrie 2007, mai avea 16

lei in decembrie 2008, iar cresterea de 90% din 2009 a dus suma la 30.4 lei, cu aproape

70% mai mica decat cea investita initial. Pentru a compensa o scadere de 84%, este

necesara o crestere de peste 500%, adica de 6 ori – scadererile exagerate din 2008 fiind

si motivul cresterilor uriase din 2009.

Cine a cumparat in februarie insa, a castigat in 10 luni echivalentul dobanzii

bancare pe cel putin 5-6 ani. Mai jos evolutia din ultimii doi ani a bursei de la Bucuresti.

14

http://picasaweb.google.com/cristianorgonas/Grafice#slideshow/5419937658026990706

Factorii care influenteaza sectorul farmaceutic, respectiv S.C. Antibiotice S.A.

Piata farmaceutica este una dintre putinele sectoare importante din Romania care

nu a inregistrat un regres valoric pe fondul crizei, asteptandu-se ca dupa avansul de

13,1% al pietei din primul semestru, sectorul sa continue sa creasca atat in a doua

jumatate a anului curent, cu 4,4%, cat si in 2010, dar la o rata mai mica. Piata

farmaceutica din Romania are potential prin prisma deficitului de medicamente, dupa

primele sapte luni valoarea exporturilor cifrandu-se la 123 mil. euro, iar cea a

importurilor la 890 mil. euro in ciuda avansului de 33% a exporturilor de medicamente

romanesti din aceasta perioada.

Un alt factor pozitiv pentru piata farmaceutica din Romania este procesul de

imbatranire a populatiei, care ajuta producatorii de medicamente, cat si rata ridicata a

populatiei rurale, al carei consum ar urma sa urce mai mult in urmatoarea perioada.

Printre factorii care afecteaza piata farmaceutica romaneasca se numara

importurile de materii prime, in special de substante active, care au o pondere de circa

80% din valoarea cheltuielilor totale cu materiile prime si care sunt sensibile la variatiile

de curs. La o depreciere a monedei locale, cheltuielile cu materiile prime ale

producatorilor interni cresc, iar in aceste conditii preturile practicate sunt in general mai

mari decat cele de pe pietele internationale.

Rata de recuperare a creantelor in sector este ingrijoratoare, aceasta urcand la 280-290 de

zile, fapt ce afecteaza profitabilitatea companiilor din sector, care sunt nevoite sa se

imprumute prin credite.

Factori cu impact negativ:

Taxa pe vanzari (clawback system) cu impact pe profitabilitate in special in 2010.

Durata mare de recuperare a creantelor cu impact asupra indatorarii si

profitabilitatii.

Presiune pe cresterea cheltuielilor cu materii prime in conditii de depreciere a

monedei nationale.

Risc de reglementare materializat prin intarzieri in actualizarea preturilor

medicamentelor compensate.

15

Orientare pe canalul de distributie spitale care i-ar putea permite un ritm de

crestere mai redus

Politica pragmatica de crestere a nivelului exportului (in curs de autorizare

accesul de produse finite pe piata SUA).

Strategie realista de modificare a mixului de produse in conformitate cu cererea

interna.

Forta brandului pe pietele externe (al doilea producator de Nistatina la nivel

mondial).

Sustenabilitatea cresterii pietei interne pe termen lung.

Principalii factori macroeconomici ce pot influenţa evoluţia cursului bursier sunt

rata dobânzii şi elemente referitoare la gradul de fiscalitate (impozitul pe câştiguri din

variaţii de curs bursier).

Influenţa fiscalităţii asupra cursului bursier al acţiunilor din România poate apărea

ca urmare a faptului că are loc impozitarea plusului de valoare obţinut prin

tranzacţionarea acţiunilor. În postura de vânzător al acţiunilor se pot afla societăţile

comerciale, dar, mai ales, persoanele fizice.

Acţiunea impozitului pe profit se manifestă în cazul, destul de rar întâlnit, în care

societăţile comerciale vând în câştig acţiunile cotate pe care le deţin. În mod normal, ar

trebui să se ţină seama în cazul vânzării de impozitul pe plusvaloare, dar vânzarea are loc

de multe ori din diferite considerente care nu implică luarea în calcul a factorului fiscal.

În cazul persoanelor fizice, impozitul datorat pentru plusvaloarea din

tranzacţionare este 1% din acest surplus. Impactul acestui impozit asupra cursului la care

se tranzacţionează este nesemnificativ, din următoarele considerente:

- nivelul redus al acestuia, mai ales în comparaţie cu nivelul comisioanelor

practicate la tranzacţionare;

- reţinerea acestuia la sursă, persoana fizică neresimţind în mod direct plata

impozitului.

Primul an al României ca Stat Membru al Uniunii Europene a fost un an pozitiv

pentru Bursa de Valori Bucureşti, bogat în evenimente şi, deşi a fost marcat de fluctuaţii,

nu a fost lipsit de realizări.

16

Se poate spune că în anul 2008 o caracteristică definitorie în evoluţia Bursei din

Bucureşti a fost influenţa a două valuri internaţionale de criză (semn al integrării pieţei

financiare româneşti în circuitul internaţional), în timp ce crizele politice interne au

afectat bursa doar într-o mică măsură, această detaşare de mediul politic fiind un semn

îmbucurător de maturizare a investitorilor români.

Un element important pe care îl remarcăm este revenirea investitorilor la piaţa

Rasdaq, deşi societăţile de pe acest segment bursier sunt mai puţin cunoscute sau

performante.

Actuala criza, numita criza subprime, este o criza financiara determinata de

scaderea brusca a lichiditatilor in pietele globale de credit si in sistemele bancare,

cauzata de esecul companiilor care au investit in ipotecile subprime (cu grad ridicat de

risc). Cauzele ei se intrevad inca de la sfarsitul secolului trecut, dar varful s-a atins in

2007 si 2008. Criza a scos la iveala grave deficiente in sistemul financiar global si in

cadrul de reglementare.

Ca urmare a exploziei balonului imobiliar, toti cei care ale caror investitii erau

legate de sectorul imobiliar au avut enorm de suferit. Pe masura ce piata dadea semne de

panica, institutiile financiare au recunoscut pierderile legate de ipotecile subprime si au

incercat sa ia masuri de redresare.

Investitorii au incercat sa scape de produsele derivate bazate pe ipoteci, mii de

miliarde de dolari fiind retrase din aceste produse. Banii au fost reinvestiti in speculatii pe

pretul bunurilor de baza, ceea ce a dus la o criza a preturilor la alimente si o crestere

fantastica a pretului petrolului.

Practic, increderea in sistemul financiar este minima. Bancile nu au de unde sa

obtina credite pe termen scurt, fiind puse deseori in imposibilitate de plata. Creditul

devine foarte scump, fapt care afecteaza si companiile si populatia care detine

imprumuturi.

Criza subprime din SUA nu afecteaza in mod direct Romania, intrucat, cu

exceptia Citibank, niciuna dintre bancile-mama ale principalilor jucatori de pe piata

romaneasca nu a fost afectata semnificativ de aceasta criza. Pe de alta parte, insa, sunt

convins ca cele mai multe dintre institutiile financiare care opereaza in Romania sub

impulsul bancilor-mama vor inaspri politica de administrare a riscurilor si, in acelasi

17

timp, si datorita celorlalti factori economici, creditele vor fi mai scumpe atat in lei, cat si

in euro. Este greu de spus, cel putin pana cand piata va considera ca toate institutiile

financiare afectate au anuntat toate pierderile posibile si, din punct de vedere al

psihologiei pietei, se poate considera ca criza subprime e depasita. Asta nu inseamna ca

este sfarsitul tuturor problemelor, pentru ca poate ramane perceptia cu privire la faptul ca

economia americana e in recesiune, or, aceasta poate dura si doi ani. Depinde foarte mult

de raspunsul pe care piata il va da.

Criza financiara va avea un impact puternic asupra investitiilor in domeniul

energiei electrice, din cauza crizei creditelor, a declarat pentru Agerpres, presedintele

Institutului National Roman pentru Studiul Amenajarii si Folosirii Surselor de Energie -

IRE, Jean Constantinescu.

Creşterea PIB favorizează creşterea deficitului de cont curent.

Creşterea economică mai accentuată a ţărilor dezvoltate influenţează pozitiv

deficitul de cont curent al ţărilor analizate, în sensul de scădere a acestuia.

Există o legătură inversă între economisirea publică si deficitul de cont curent.

În situaţia în care termenii comerţului se apreciază, deficitul de cont curent se va

diminua.

Deficitul de cont curent înregistrează o persistenţă accentuată la şocurile

tranzitorii de la o perioadă la alta.

Concluzia se bazează pe estimarea coeficientului pentru deficitul de cont curent decalat

cu o perioadă.

18

Capitolul IV

Analiza fundamentala si tehnica a

societatilor analizate

4.1. Petrom S.A (SNP)

4.1.1. Analiza fundamentala

4.1.1.1.Evolutia economico-financiara a firmei

Petrom S.A. a raportat in al doilea semestru al anului 2009 un profit net de

1.538.649 lei, o evolutie pozitiva fata de ultimul semestru al anului 2008,de 1.022.387 lei.

Compania inregistreaza in semestrul al doilea al anului 2009 o evolutie negativa a

cifrei de afaceri fata de al al treilea semestru al anului precedent, de 43,54% ,respectiv de

la 16.750.726,46 lei in anul 2008 la 9.455.825,79 lei in 1009.

Veniturile din exploatare inregistreaza o scadere de 44,22%, de la 17.399.624,69

lei la 9.704.176,48 lei, cheltuielile de exploatare avand o scadere apropiata de 46,89%

de la 16.090.391,46 lei la 8.544.404,64 lei.

Actionarii principali ai companiei sunt OMV AKTIENGESELLSCHAFT WIEN

AUT 51,0105%, MINISTERUL ECONOMIEI BUCURESTI 20,6389%, FONDUL

PROPRIETATEA S.A. BUCURESTI 20,1100% si alti actionari 8,2406%. In acelasi an,

actiunile companiei au fost incluse in componenta indicelui BET (Bucharest Exchange

Trading Index).

Tranzactionate sub simbolul SNP, actiunile OMV Petrom sunt emise in forma

dematerializata si sunt liber transferabile. Actiunile ATB se tranzactioneaza la categoria I

a BVB.

Structura actionariatului companiei ATB se prezenta la sfarsitul lunii august

conform graficului urmator:

19

SNP are emise un numar de circa 56.644 mil actiuni, ultima majorare de capital

fiind efectuata la sfarsitul anului 2006. Principalul actionar al companiei este OMV

AKTIENGESELLSCHAFT WIEN AUT, in urma unei detineri de 51.01% din capitalul

social.

Categoriei „alti actionari” ii revin un numar de circa 4.667 mil titluri SNP,

echivalentul unei detineri de 8,24% din capitalul producatorului de medicamente

4.1.1.2. Informatii financiare

Informaţii despre acţiunile emise

.

Indicatori financiari

Bilant contabil (mii RON) 30.06.2008 31.12.2008 30.09.2009

Active imobilizate 18.129.775,88 19.806.471,22 21.798.008,47

Active circulante 4.724.167,17 5.084.109,29 4.602.894,93

Capitaluri proprii 13.692.357,18 13.568.598,45 14.537.938,84

Datorii totale 3.494.949,23 4.950.122,77 6.015.556,38

Datorii cu scadenta sub 1 an 3.473.578,09 3.446.027,37 2.707.358,00

Capital social 5.664.410.834RONValoare nominală 0,10 RONNumăr de acţiuni 56.644.108.335Capitalizare bursieră 16.540.079.634 RON

20

Cont de profit si pierdere (mii RON) 30.06.2008 31.12.2008 30.09.2009Cifra de afaceri 8.273.569,49 16.750.726,46 9.455.825,79

Venituri din exploatare 8.480.269,52 17.399.624,69 9.704.176,48

Cheltuieli de exploatare 6.613.649,22 16.090.391,46 8.544.404,64

Venituri financiare 1.439.521,73 1.931.761,93 979.371,30

Cheltuieli financiare 1.240.796,32 1.635.431,82 393.579,11

Venituri totale 9.919.791,25 19.331.386,62 10.683.547,78

Cheltuieli totale 7.854.445,54 17.725.823,28 8.937.983,75

Profit brut 2.065.345,71 1.605.563,34 1.745.564,03

Profit net 1.664.131,37 1.022.387,46 1.538.649,55

Indicatori de performanta 30.06.2008 31.12.2008 30.09.2009Grad de indatorare fata de capitalurile proprii 25,52% 36,48% 41,38%

Indice de lichiditate 1,36 1,48 1,70

Rentabilitatea capitalurilor proprii 12,15% 7,54% 10,58%

Rentabilitatea economica 20,11% 6,10% 16,27%

Valoarea contabila (RON) 0,2417 0,2395 0,2567

EPS (RON) 0,0451 0,0180 0, 0271

Cifra de afaceri pe actiune (RON) 0,1461 0,2957 0,1669

Variatie profit net in ultimele 12 luni 87,50% -42,50% *** Pret de tranzactionare (sfarsit de trimestru) 0,4630 0,1810 0,2650

PER (sfarsit de trimestru) 10,27 10,03 9,77

Indicatori de performanta:

Valoarea contabilă/acţiune 30.06.2008 = Capitaluri = 13.692.357,18 = 0,2417

Nr.total acţiuni 56.644.108.335

Valoarea contabilă/acţiune 31.12.2008 = Capitaluri = 1.664.131,37 = 0,2395 Nr.total acţiuni 56.644.108.335

Valoarea contabilă/acţiune 30.09.2009 = Capitaluri = 1.538.649,55= 0,2567 Nr.total acţiuni 56.644.108.335

21

In anul 2009, o acţiune Petrom valora, din punct de vedere contabil 0,2567 lei,

cu 6,7% mai mult comparativ cu valoarea de la sfarsitul anului 2008.

EPS (lei)

EPS 30.06.2008 = Profit net = 1.664.131,37 = 0,0451 Nr.total de acţiuni 56.644.108.335

EPS 31.12.2008 = Profit net = 1.022.387.460 = 0,0180 Nr.total de acţiuni 56.644.108.335

EPS 30.09.2009 = Profit net = 1.538.649,55 = 0, 0271 Nr.total de acţiuni 56.644.108.335

Dacă acţionarii Petrom ar hotărî repartizarea întergului profit net al companiei,

realizat în primul semestru al anului 2009, atunci pentru fiecare acţiune ar încasa 0,018

lei, cu 1,8% mai puţin decât le-ar fi revenit la mijlocul anului 2008. Această valoare este

redată de către indicatorul EPS.

Putem considera că la baza scăderii indicatorului EPS, în perioada menţionată mai

sus, s-a aflat exclusiv modificarea câştigului net al societăţii (respectiv numărătorul

indicatorului) ţinând cont, aşa cum am precizat anterior că numărul titlurilor Petrom nu

au rămas constante pe parcursul perioadei urmărite.

Indicele PER si P/B

PER 31.12.2008 = pret = 0,4630 = 10,27 EPS 0,0451 PER 31.12.2008 = pret = 0,1810 = 10,03 EPS 0,0180

PER 30.09.2009 = pret = 0,2650= 9,77 EPS 0,0271In anul 2009, Petrom a înregistrat un PER de 9,77, iar în 2008 în scădere cu 4,8%,

ca urmare a micşorării numitorului EPS. Chiar dacă este în scădere în 2009, faţă de 2008,

putem considera că nivelul înregistrat de către acest indicator poate fi încadrat in

categoria acţiunilor relativ corect evaluate din punct de vedere al PER.

P/B 30.09.2008 =0,463/0,2417= 1,915

22

P/B 31.12.2008 =0,181 / 0,2395= 0,755P/B 30.09.2009=0,265/0,2567=1,032

Dupa cum se observă, acţiunile sunt corect evaluate in perioada 30.09.2008 si

30.09.2009, însă la 31.12.2008 acţiunile se subevaluază, ceea ce nu dă investitorilor un

puls de a achiziţiona acţiuni, respectiv a investi la SNP-PETROM.

Indicele ROE (rentabilitatea capitalului) = Pnet Capitaluri proprii ROE 30.09.2008 = 1.664.131,37 x 100 = 12,15% 13.692.357,18

ROE 31.12.2008 = 1.022.387,46 x 100 = 7,54% 13.568.598,45

ROE 30.09.2009 = 1.538.649,55 x 100 = 10,58% 14.537.938,84

Socitetatea Petrom şi-a utilizat capitalurile proprii pe parcursul anului 2009 in

procent de 10,58%, pe cand in anul 2008 înregistra o rată a rentabilităţii capitalurilor

proprii de 7,54%.

Indicele de lichiditate = Disponibilităţi + stocuri Datorii pe termen scurt

30.09.2008 = 4.724.167,17 / 3.473578,09= 1,36

31.12.2008 = 5.084.109,29 / 3.446.027,37 = 1,47

30.09.2009 = 4.602.894,93/ 2.707.358= 1,7

În cadrul datoriilor totale ale companiei, obligaţiile scadente într-un interval mai

mare de un an deţineau in anul 2009, o valoare de 1,7. Indicatorul redus reflectă faptul că

Petrom nu are probleme în a-şi onora datoriile scadente într-un interval scurt de timp, atât

în anul 2009, cât şi la sfârşitul anului 2008.

Gradul de îndatorare = Datorii totale x 100 Capitaluri proprii

30.09. 2008 = _3.494.949,23_ x 100= 25,52%

13.692.357,18

23

31.12.2008 = 4950122,77 x 100 = 36,48%

13568598,45

30.09.2009 = 6.015.556,38 x 100 = 41,38% 14.537.938,84Măsura în care compania prezentată îşi utilizează propriile resurse în dezvoltarea

activităţii, poate fi evidenţiată şi prin determinarea nivelului gradului de îndatorare al

acesteia. Astfel, putem considera că menţinerea unui grad de îndatorare redus (sub 60%)

pe parcursul perioadei urmărite, reflectă că PETROM şi-a bazat îmbunătăţirea eficienţei

activităţii desfăşurate preponderent pe resursele proprii de finanţare.

DIVIDENDE

anul dividend brut

data de inreg

randamentul dividendului brut

EPS rata de distributie a dividendului

2007 0,0191 09.05.2008 3,90% 0,0314 60,83%

2006 0,0179 04.05.2007 3,23% 0,0403 44,42%

2005 0,0130 11.05.2006 2,30% 0,0253 51,38%

2003 0,0027 18.05.2004 1,13% 0,0038 71,05%

2001 0,0035 17.04.2002 6,03% 0,0069 50,72%

Dividende mai mici la Petrom în 2009 faţă de 2008

Posibila reducere a dividendului se datorează constituirii unor noi provizioane în

ultimul trimestru al anului trecut.

Compania Petrom (SNP) ar putea distribui un dividend semnificativ mai redus din

profitul pe 2008 comparativ cu dividendul oferit din profitul pe 2007, se arată într-un

anunţ al companiei transmis Bursei de Valori Bucureşti. În 2008, Petrom a distribuit un

dividend brut de 0,0191 lei/acţiune aferent anului financiar 2007. Raportat la valoarea din

26 ianuarie a acţiunii, dividendul din 2008 reprezintă 11,71%.În comunicatul remis BVB,

24

Petrom susţine că posibila reducere a dividendului se datorează constituirii unor noi

provizioane în ultimul trimestru al anului trecut, provizioane care vor reflecta reducerea

valorii contabile a investiţiilor efectuate de companie în Rusia, dar şi riscul plăţii unor

despăgubiri către salariaţi. În primele nouă luni ale anului trecut, compania a raportat un

profit net de 2,29 miliarde de lei (620 milioane de euro), mai mare decât întregul profit pe

2007, de 1,778 miliarde de lei lei (532 milioane de euro).

4.1.2. Analiza tehnica

4.1.2.1. Grafic de tip linie

Media mobile simpla, aleasa pe o perioada de 12 luni. Evolutia preturilor are o

tendinta initial de crestere continua pana in luna iunie a anului, apoi un trend instabil dar

ramanand la un nivel mediu de crestere pana la finele anului. Momentele in care cotatia

pretului este peste media mobile sunt inregistrate intre lunile martie-aprilie, iulie,

octombrie si la sfarsitul anul, reprezentand un trend ascendant si o supraevaluare a

pretului actiunilor, Cotatia pretului este sub nivelul mediei mobile in perioadele ianuarie-

martie, noiembrie indicand o subevaluare a actiunlior.

Banda Bollinger este destul de lata pe parcursul perioadei analizate, avand

momente de ingustare a benzii in lunile februarie si noiembrie, indicand o volatilitate

25

moderata a preturilor de tranzactionare, a titluriilor companiilor urmarite iar cand banda

se ingusteaza atunci se produce o reducere a volatilitati, deci o instabilitate a pietei.

Analizand indicatorul RSI se constata o depasire a valorii de 70 in lunile martie,

aprilie, mai, octombrie si la sfarsitul anului reprezentand un exces de ordine de

cumparare iar in lunile ianuarie, februarie, iunie si octombrie nivelul RSI scade scade sub

30 semnaland un exces de ordine de vanzare.

Perioada cea mai favorabila pentru cumpararea de actiuni era cand se observa un

exces de vanzare a actiunilor, respectiv in scurte momente din lunile ianuarie,

februarie,iunie si octombrie

Potrivit graficului, MACD scade de la inceputul anului pana in martie, intre iunie

si iulie, luna noiembrie, dand semnale clare de vanzare. Indicatorul prezinta o crestere

intre lunile martie si iunie, in luna octombrie si la finele anului, aceasta crestere dand

semnale clare de cumparare.

4.1.2.2. Grafic de tip lumanare

26

Prima perioada analizata este cuprinsa intre 02.10.2009 – 09.11.2009 . La

inceputul acestei perioade pretul de deschidere este de 0,256 lei iar cel de inchidere este

de 0,246 lei. Timp de 5 zile pretulu actiunilor este in crestere pana la nivelul de 0,27 lei

pret de deschidere prêt de deschidere si 0,26 lei pret de inchidere in data de 08.10.2009.

Urmatoarele 2 zile arata o descrestere prin prezenta lumanarii rosii. Urmeaza o schimbare

de trend evidentiata prin prezenta unei cruci pe grafic in data de 13.10.2009. Din aceasta

zii cursul actiunilor creste conntinuu ajungand la un punct maxim in data de 26.10.2009

cand inregistreaza un prêt maxim de 0,293 lei.

Din acest moment pretul este in curs de scadere continua pana in data de

06.11.2009 cand nivelul minim al pretului actiunii este de 0,2450 lei in data de

09.11.2009.

Urmatoarea perioada analizata este cuprinsa intre data de 05.11.2009 si

26.11.2009. Pretul de deschidere in prima zii a perioadei este de 0,252lei iar cel de

inchidere este de 0,251 lei . Un moment semnificativ este in data de 09.11.2009, cand pe

grafic apare o cruce, ceea ce semnifica o schimbare de trend. La sfarsitul perioadei in

date de 26.11.2009, pretul de deschidere este de 0,262 lei iar cel de inchidere este de 0,26

lei.

4.2.Antibiotice S. A. (ATB)

4.2.1.Analiza fundamentală

4.2.1.1. Evoluția societatii

S.C. Antibiotice S.A. Iasi, s-a înfiintat ca societate comerciala pe actiuni la data de

12.11.1990 prin preluarea integrala a patrimoniului Intreprinderii de Antibiotice Iasi.

Intreprinderea a fost construita in perioada 1953 - 1955 si a fost pusa in functiune la 11

decembrie 1955 sub denumirea de Fabrica Chimica nr.2 Iasi, ulterior devenind

Intreprinderea de Antibiotice Iasi.

Este cel mai important producator roman de medicamente generice. Portofoliul de

peste 120 de medicamente acopera o gama larga de arii terapeutice, strategia de

27

dezvoltare a produselor fiind concentrata astazi pe medicamentele din clasele

cardiovascular, antiinfectioase, sistem nervos central si tract digestiv. Pe piata interna,

Antibiotice se diferentiaza ca principal producator de medicamente antiinfectioase si

singurul producator de substante active obtinute prin biosinteza (Nistatina).

Obiectul de activitate al intreprinderii include: producerea si comercializarea de

medicamente prin biosinteza si semisinteza, diverse forme galenice (unguent si

supozitoare), principii active din plante medicinale si a altor produse chimice; activitate

de import-export produse proprii, alimentare, produse industriale si produse

farmaceutice; comercializarea en-gros si en-detail pentru produse proprii, produse

alimentare, produse industriale si farmaceutice; prestari servici, intretinere,

reparatii,constructii, transport marfuri si persoane intern; activitate de alimentatie publica.

Producatorul de medicamente Antibiotice Iasi a raportat un profit net de 15,766

milioane lei pe primele 9 luni din 2009, in scadere cu 7% fata de aceeasi perioada din

2008, conform rapoartelor financiare transmise Bursei de Valori Bucuresti (BVB).

Cifra de afaceri neta a consemnat un avans usor in perioada de referinta, de la

155,41 milioane lei la 157,79 milioane lei, in timp ce veniturile totale au scazut de la

167,68 milioane lei la 161,395 milioane lei, iar cheltuielile s-au diminuat de la 147,56

milioane lei la 142,23 milioane lei.

Creantele de incasat au scazut de la 169,16 milioane lei la 168,67 milioane lei, iar

nivelul datoriilor a coborât la 100,28 milioane lei de la 112,05 milioane lei. În intervalul

analizat, numarul angajatilor a scazut de la 1.538 la 1.383. Actionarii princ ipali ai

companiei sunt Ministerul Sanatatii – cu 53,073% din actiuni, SIF Oltenia, 10,10% si alti

actionari – 36,89%.

Actiunile companiei Antibiotice sunt listate la Bursa de Valori din Bucuresti,

categoria I, din aprilie 1997. In acelasi an, actiunile companiei au fost incluse in

componenta indicelui BET (Bucharest Exchange Trading Index). Din 2005 actiunile

ATB intra in structura indicelui ROTX (Romanian Traded Index) al Bursei din Viena, iar

in 2007 in cea a indicelui Dow Jones Wilshire Global Total Market Index al Bursei din

New York. In prezent, pe piata BVB, actiunile Antibiotice sunt incluse in indicele BET-

XT (ce reflecta evolutia preturilor celor mai lichide 25 de companii) si in BET-C

28

(indicele compozit, ce înregistreaza evolutia preturilor tuturor companiilor listate, cu

exceptia SIF-urilor).

Tranzactionate sub simbolul ATB, actiunile Antibiotice sunt emise in forma

dematerializata si sunt liber transferabile. Actiunile ATB se tranzactioneaza la categoria I

a BVB alaturi de titlurile altor doi producatori de medicamente, Biofarm (BIO) si Zentiva

(SCD).

Structura actionariatului companiei ATB se prezenta la sfarsitul lunii august


Structura actionariatului ATB la 31 august 2009

Ministerul Sanatatii

53.02%

Alti actionari

36.89%

SIF O ltenia10.10%

ATB are emise un numar de circa 454.897 mil actiuni, ultima majorare de capital

fiind efectuata la sfarsitul anului 2005. Principalul actionar al producatorului de

medicamente este Ministerul Sanatatii, in urma unei detineri de 53.02% din capitalul

social.

Din graficul de mai sus se poate observa ca din structura actionariatului ATB face

parte si SIF Oltenia (SIF5) cu o detinere de 10.10%, la august 2009.

Categoriei « alti actionari » ii reveneau un numar de circa 167.811 mil titluri

ATB, echivalentul unei detineri de 36.89% din capitalul producatorului de medicamente.

4.2.1.2 Informatii financiare


29



Active imobilizate 161553,47 165354,61 156276,67

Active circulante 206396,3 202524,99 205622,64

Capitaluri proprii 248859,75 246904,97 255060,29

Datorii totale 112052,81 112828,65 100279,72

Datorii cu scadenta sub 1 an 108852,54 111375,82 99823,49

Cont de profit si pierdere (mii RON) 30.09.2008 31.12.2008 30.09.2009

Cifra de afaceri 155412,41 215805,95 157792,94

Venituri din exploatare 166407,99 226846,14 159375,93

Cheltuieli de exploatare 143450,85 201499,98 133794,16

Venituri financiare 1272,01 4378,17 2019,26

Cheltuieli financiare 4114,02 16345,7 8434,92

Venituri totale 167680 231224,31 161395,19

Cheltuieli totale 147564,87 217845,67 142229,08

Profit brut 20115,13 13378,63 19166,12

Profit net 16935,63 10572,76 15766,77

Indicatori de performanta

Indicatori de performanta 30.09.2008 31.12.2008 30.09.2009Grad de indatorare fata de capitalurile proprii 0,4503 0,457 0,3932


Rentabilitatea capitalurilor proprii 0,0681 0,0428 0,0618

Rentabilitatea economica 0,109 0,049 0,0999


EPS (RON) 0,0372 0,0232 0,0347


Variatie profit net in ultimele 12 luni -0,2715 -0,6742 -0,069

Pret de tranzactionare (sfarsit de trimestru) 0,99 0,36 0,725

Capital social 45.489.729 RONValoare nominală 0,10 RONNumăr de acţiuni 454.897.291Capitalizare bursieră 293.408.753 RON

30


Valoarea contabilă/acţiune 30.09.2008 = Capitaluri = 248859,75 = 0,5471

Nr.total acţiuni 454.897.291

Valoarea contabilă/acţiune 31.12.2008 = Capitaluri = 246904,97 = 0,5428Nr.total acţiuni 454.897.291

Valoarea contabilă/acţiune 31.12.2009 = Capitaluri = 246.508.144 = 0,5607

Nr.total acţiuni 454.897.291

La sfarsitul lunii septembrie 2009 o actiune ATB valora, din punct de vedere

contabil, circa 0.56 lei, cu 2.49% mai mult fata perioada similara din 2008. Astfel, in

urma valorificarii tuturor activelor producatorului de medicamente si platii datoriilor

acestuia, pentru fiecare actiune detinuta un actionar al societatii prezentate ar putea incasa

aproximativ 0.56 lei. In conditiile mentinerii constante a numarului actiunilor emise de

catre ATB (numitorul raportului), cresterea valorii contabile a unei actiuni pe parcursul

anului trecut s-a datorat exclusiv modificarii capitalurilor proprii ale companiei urmarite,

respectiv a numaratorului raportului. La decembrie 2008 valoarea contabila a unui titlu

ATB prezenta un nivel de circa 0.54 lei, aproximativ constant fata de 2007. In concluzie,

din evolutia valorilor activului net unitar al ATB, conform tabelului de mai sus, reiese o

tendinta usor crescatoare a acestuia incepand cu finele lui 2007

Indicile EPS

EPS 30.09.2008 = Profit net = 16935,63 = 0,0372 Nr.total de acţiuni 454.897.291



Daca actionarii companiei prezentate ar hotari repartizarea intregului profit

obtinut in perioada ianuarie – septembrie 2009 atunci, pentru fiecare actiune detinuta,

31

acestia ar putea incasa 0.0347 lei, cu 6.90% mai putin decat le-ar fi revenit in intervalul

similar din 2008. Castigul pe actiune al fiecarui actionar este redat prin intermediul

indicatorului EPS. In conditiile mentinerii constante a numitorului indicatorului, respectiv

a numarului actiunilor emise, diminuarea EPS-ului a avut la baza exclusiv modificarea

profitului net al companiei, respectiv reducerea acestuia. La sfarsitul lui 2008, EPS-ul

prezenta o valoare de 0.0232 lei, in scadere cu 67.42% fata de 2007, fapt care sustine

trendul descendent al indicatorului

Indicile PER si P/R

PER 30.09.2008 = pret = 1,7200= 26,60 EPS 0,0372

PER 31.12.2008 = pret = 2,0500 = 15,49 EPS 0,0232

PER 30.09.2009 = pret = 0,3600 = 20,92 EPS 0,0347

La sfarsitul lui 2008, societatea urmarita inregistra un PER subunitar, cu 46% mai

mic fata de nivelul atins in 2007 (28,73). La baza diminuarii acestui indicator s-a aflat, in

principal, reducerea cotatiei unei actiuni ATB cu 84.44%, in 2008 fata de 2007. In

interpretarea PER-ului unei companii ar trebui sa tinem cont de sustenabilitatea acestui

indicator prin eficienta activitatii desfasurate; in cazul nostru, diferenta dintre valoarea

PER-ului ATB si nivelul ratei rentabilitatii economice a producatorului de medicamente

era destul de ridicata, la decembrie 2008, in favoarea celei din urma, ceea ce, in contextul

interpretarii acestui indicator ca o estimare asupra rentabilitatii viitoare a activitatii

companiei urmarite, poate reflecta un aspect pozitiv din activitatea acesteia. De

asemenea, putem interpreta valoarea PER-ului ca o estimare a duratei de recuperare,

exprimata in ani, a investitiei efectuate prin achizitionarea unui titlu ATB; valoarea in

scadere a PER-ului sustine tendinta de subevaluare a actiunilor companiei prezentate,

insa mentinerea acestuia peste rentabilitatile determinate reflecta supraevaluarea acestora.

P/B 30.09.2008 = 0,99/0,5471= 1,81

P/B 31.12.2008 = 0,36/0,5428 = 0,66

32

P/B 30.09.2009 = 0,725/0,5607 = 1,29

Raportul dintre pretul de tranzactionare a unui titlu ATB si valoarea contabila a

acestuia se situa, la finalul primelor noua luni din 2009, in jurul valorii de 1.29, cu

28.55% mai redus comparativ cu intervalul echivalent din 2008. Diminuarea cotatiei unei

actiuni (numaratorul raportului) a producatorului de medicamente, in perioada mentionata

anterior, cu 26.77% a fost insotita de o majorare moderata a valorii contabile a unui titlu

(numitorul raportului), ceea ce a stat la baza reducerii raportului urmarit. Daca la

septembrie anul curent, raportul dintre cotatia unui titlu ATB si valoarea contabila a

acestuia era supraunitar, la finele lui 2009, o actiune a societatii urmarite se tranzactiona

la un pret inferior nivelului activului unitar net al companiei.

Rata rentabilității a capitalurilor proprii

30.09.2008 ROE = Profit net = 16935,63 x 100 = 6,81% K proprii 248859,75



Rentabilitatea capitalurilor proprii ale companiei prezentate era, la finele primelor

noua luni din 2009, de 6.18%, cu 9.17% mai redusa fata de perioada similara din 2008, ca

urmare a diminuarii numaratorului ratei (profitul raportat de catre companie) concomitent

cu mentinerea aproximativ constanta a numitorului (capitalurile proprii ale ATB). In

2008 rentabilitatea capitalurilor proprii a consemnat o depreciere cu 67.51% fata de 2008,

la 4.28%

Rentabilitatea economică

30.09.2008 ROE = Profit net = 16935,63 x 100 = 10,9% Cif de afac 155412,41

31.12.2008 ROE = Profit net = 10572,76 x 100 = 4,9% Cif de afac 215805,95

30.09.2009 ROE = Profit net = 15766,77 x 100 = 9,99%

33

Cif de afac 157792,94

La finele anului trecut, dupa primele noua luni din 2009 rentabilitatea economica

a urcat la 9.99%, fiind insa in scadere cu 8.31% fata de perioada similara din 2008. In

conditiile mentinerii aproximativ constante a cifrei de afaceri, ATB a raportat o

diminuare a profitului net de 6.90%, la 15.766 mil lei.

Indicile de lichiditate

Indicele de lichiditate = (Disponibilităţi + Stocuri)/ Datorii pe termen scurt

30.09.2008 = 206396,3/ 108852,54 = 1,89

31.12.2008 = 202524,99 / 111375,82= 1,82

31.12.2007 = 205622,64/ 99823,49= 2,06

În cadrul datoriilor totale ale companiei, datoriile pe termen scurt detineau la

septembrie 2009 o pondere de peste 99.55%, aspect care se reflecta si in inregistrarea

unei indice de lichiditate mărit, respectiv de 2,06 unitati. Dupa cum se poate observa din

tabelul de mai sus, ATB a prezentat pe parcursul intregii perioade prezentate, un nivel

subunitar, fapt care poate evidentia anumite dificultati pentru societate in a-si onora

datoriile scadente intr-o perioada mai mica de un de zile.

Gradul de îndatorare față de capitalurile proprii = Datorii totale/ Capitaluri proprii

x 100%

30.09.2008 = 112052,81/ 248859,75 x 100 = 45,03%

31.12.2009 = 112828,65 / 246904,97 x 100 =45,69%

30.09.2009 = 100279,72 / 255060,29 x 100= 39,32%

Daca retinem ca limita maxima a datoriilor totale ale unei companii in cadrul

activelor acesteia procentul de 60%, se poate observa din tabelul anterior, ca ATB si-a

mentinut pe parcursul intregii perioade prezentate un nivel moderat al gradului de

indatorare. La finele lunii septembrie 2009, gradul de indatorare al producatorului de

medicamente era de 39,32%, in scadere cu circa 11% fata de perioada echivalenta din

2008.

34

Dividendele

În conformitate cu prevederile Legii 297/2004, Regulamentului CNVM nr.

1/2006, Legii nr. 31/1990 republicată şi cu hotarârile adoptate de Adunările Generale ale

Acţionarilor, Antibiotice Iaşi distribuie dividendele aferente anilor financiari 2005, 2006

si 2007.

Anul Divident brutData de inregistare

Randamentul dividendului brut

EPSRata de distributie a dividendului

2008 0,0167 11.05.2009 3,24% 0,0232 71,98%

2007 0,0306 14.05.2008 2,11% 0,0713 42,92%

2006 0,0222 16.05.2007 1,23% 0,0524 42,37%

2003 0,0109 16.04.2004 3,63% 0,0345 31,59%

2002 0,0085 10.04.2003 4,40% 0,0329 25,84%

2001 0,0061 19.04.2002 5,60% 0,0174 35,06%

2000 0,0201 23.03.2001 8,74% 0,0687 29,26%

ATB a distribuit in 2008 un dividend brut de 0.0167 lei, ceea ce ne permite

determinarea unui randament de 3.24%, in creștere fata de anul trecut pe fondul

deprecierii cotatiei titlurilor. Dividendele acordate de catre societate au reprezentat

71,98% din profitul net realizat de catre aceasta.

4.2.2.Analiză tehnică

4.2.2.1.Grafic de tip linie

35

Media mobilă simplă, aleasă pe o perioadă de 12 luni are tendința de creștere a

graficului prețului cu fluctuații mari. Evoluția prețurilor este în creștere până la mijlocul

lunii august, iar după ce arată o scădere discontinuă. Momentele când cotația prețului este

cu mult peste media mobilă sunt în luna februarie, între sfârșitul lunii aprilie ș începutul

lunii mai, în iunie și în august, reprezentând de un trend ascendent și o supraevaluare a

prețului acțiunilor. Prețul este poziționat sub graficul mediei mobile în perioadele

următoare: între sfârșitul lunii aprilie și începutul lunii mai, în iunie, în august și la

sfârșitul anului, indicând o subevaluare a acțiunilor.

Banda Bollinger este destul de lată pe tot parcursul perioadei analizate, exluzând

începutul anului, între luna martie și aprilie, mijlocul lunii iunie, începutul lui august și în

jurul sfârșitului lunii octombrie, indicând o volatilitate moderată a prețurilor de

tranzacționare a titlurilor companiei urmărite, volalitilitate care s – a temperat spre finele

anului trecut.

Indicatorul MACD, reprezentat prin linia roșie, se calculează ca raport între două

medii mobile exponențiale (EMA). EMA împreună cu MACD este folosită pentru

determinarea semnalelor de cumpărare sau de vânzare. Semnalul de cumpărare apare mai

ales în perioadele următoare: la mijlocul lunii aprilie și la sfârșitul lunii iunie. Semnalul

de vânzare apare în perioadele următoare: la începutul lunii mai, la sfârșitul lunii iunie, în

mijlocul lunii septembrie și la începutul lunii noiembrie.

36

La sfârșitul lunii februarie, la începutul lunii mai, în iunie, în august și în decembrie RSI

a depășit valoarea de 70 indicând un exces de ordine de cumpărare, iar în ianuarie, mai,

iulie, noiembrie și decembrie a scăzut sub 30 semnalând un exces de ordine de vânzare.

În concluzie, perioada cea mai favorabilă pentru cumpărare de acţiuni era când se

observă un exces de vânzare a acţiunilor.

4.2.2.2.Grafic de tip lumanare

Perioada analizata este curpinsa intre 31.07.2009 si 03.17.09.2009. Nivelul

pretului de deschidere per actiune la inceputul acestei perioade este de 0,71 lei iar cel de

inchidere este de 0,69 lei. Graficul prezinta o succesiune de lumanari verzi, trendul fiind

astfel de crestere, punctual culminant ajungand in date de 14.08.2009 cand pretul maxim

al actiunilor este de 0,8 lei. Din acest moment pretul actiunilor scade continuu. In

28.08.2009 pe grafic apare o cruce ceea ce semnifica ca pretul de deschidere cu cel de

inchidere coincid la valoare de 0,765 lei per actiune.

37

In perioada analizata ulterior apare o a doua cruce unde pretul de deschidere si

inchidere este de 0,755 lei. Dupa acest pretul actiuni scade pana la un minim de 0,71 lei,

dupa care apare o noua cruce dupa date de 03.09.2009, trendul schimbandu-se spre o

evolutie pozitiva.

A doua perioada analizata este intre intre 17.11.2009 si 18.01.2010. La inceputul

perioadei pretul de deschidere are valoare de 0,665 lei iar cel de inchidere 0,65 lei. Timp

de doua zile pretul actiuni scade pana la nivelul pretului minim de 0,63 lei dupa care

pretul isi continua trendul de crestere pana in data de 25.11.2009 cand pe grafic apare o

cruce, astfel trendul schimbandu-se la nivelul pretului minim de 0,65 lei.

Urmeaza o perioada continua de scadere a preturilor pana in 23.12.2009, cand

nivelul minim este de 0,57 lei, dupa care in data de 06.01.2010 pe grafic apare o cruce ce

indica o schimbare de trend spre o evolutie pozitiva.

In data de 14.01.2009 apare din nou o schimbare de trend de aceasta data la un

prêt de deschidere de 0,65 lei care coincide cu pretul de inchidere.

4.3. Banca Transilvania S.A. (TLV)

4.3.1. Analiza fundamentală

4.3.1.1.Evolutia companie

Banca Transilvania a fost înfiinţată în 1993 la iniţiativa unor oameni de afaceri

din Cluj, cu capital social de 2 miliarde lei, din care 79% capital român şi 21 % străin, a

căror dorinţă era aceea de a crea o bancă locală, un brand de Cluj, cu activităţi dedicate

38

distinct clienţilor Corporativi, clienţilor IMM şi clienţilor Retail Banking. Banca a

devenit operaţională la 16 februarie 1994 prin deschiderea sucursalei din Cluj-Napoca.

Reţeaua teritorială s-a extins până la 183 de unităţi în noiembrie 2005, din care 10 unităţi

doar în municipiul Cluj-Napoca.

În 15 ani, Banca Transilvania, şi-a dezvoltat o structură teritorială cu peste 500 de

unităţi şi 6.000 de angajaţi. Cu o cotă de piaţă de aproximativ 5,5% şi peste 1,4 milioane

de clienţi activi, Banca Transilvania se află în topul primelor 5 bănci din România.

Cu toate că, şi în acest an, turbulenţele economice şi-au spus cuvântul, BT a

gestionat cu prudenţă situaţiile generate pe piaţă. Banca Transilvania a acordat atenţie

sporită managementului riscului, sănătăţii portofoliului de credite şi eficienţei alocării

resurselor, aşa încât a fost pregătită pentru provocările din 2009.

Provizioanele înregistrate de bancă au ajuns, la finele lunii septembrie, la 358

milioane de lei şi sunt cu 151% mai mari faţă de septembrie 2008. Profitul net al celei

mai mari banci autohtone a coborât cu 88% în primele 9 luni din acest an. În 2008, însă, o

mare parte a profitului, de 396 mil lei, provenea din vânzarea deţinerii la Asiban.

Rezultatul operaţional, înainte de provizionare, a urcat, însă, cu 83% faţă de acelaşi

interval din 2008, la 418 milioane de lei. "Am avut o creştere a numărului de operatiuni,

rezultate bune pe piata de capital, am avut tranzactii cu titluri de stat si am avut un ecart

pozitiv intre dobânzile la depozite si la credite", a declarat Robert Rekkers, directorul

general al Bancii Transilvania.

În trimestrul trei banca a raportat un profit net de 37,2 de milioane de lei, de

aproape 4 ori mai mult faţă de trimestrul doi, cand rezultatul a fost de 10 milioane în T2.

Banca a înregistrat în trimestrul 3 şi un profit excepţional de aproape 14 mil de lei, din

vânzarea participaţiei de 50% la BT Aegon. Nivelul provizioanelor constituite în

trimestrul 3 a fost de 137 de milioane de lei, în uşoară creştere faţă de Trimestrul

precedent, când s-au situat la 130 milioane. Activele au crescut in aceasta perioada cu

7%, la 18,24 mld. lei, insa cresterea soldului creditelor fata de inceputul anului este de

doar 1%.

Banca Transilvania este listată în indexul BET-10 la Bursa de Valori București are

un capital social de 1,059 miliarde lei, divizat în 1,059 miliarde de acţiuni cu o valoare

nominală de un leu. Tranzactionate sub simbolul TLV, actiunile Banca Transilvania sunt

39

http://ro.wikipedia.org/wiki/2005

http://ro.wikipedia.org/wiki/1994

http://ro.wikipedia.org/wiki/16_februarie

emise in forma dematerializata si sunt liber transferabile. Actiunile TLV se

tranzactioneaza la categoria I a BVB alaturi de titlurile altor doi bănci Banca Comercială

Carpatica (BCC) și BRD – Group Societe Generale (BRD).

In structura actionariatului bancii, 61,2% este capital romanesc, iar restul este

strain. Unul dintre actionarii principali ai Bancii Transilvania este Banca Europeana

pentru Reconstructie si Dezvoltare (BERD).

Structura actionariatului companiei TLV se prezenta la sfarsitul lunii august


Structura actionariatului TLV la 31 august 2009

Alti actionari

85.02%

Banca Europeana pentru Reconstructie

si Dezvoltare

14.98%

4.3.1.2. Informatii financiareInformatii despre actiunile emise

Capital social 1.059.696.183 RONValoare nominala 1,00 RONNumar de actiuni 1.059.696.183Capitalizare bursiera 2.416.107.297 RON


Bilant contabil (mii RON) 30.09.2008 31.12.2008 30.09.2009Activ / pasiv total 16.469.214,33 17.014.302,78 18.246.481,71


40

Venituri totale 2.925.596,48 4.293.440,76 3.705.404,32Cheltuieli totale 2.455.739,07 3.823.069,18 3.632.320,23Profit brut 469.857,41 470.371,58 73.084,09Profit net 396.626,20 396.853,11 48.277,88

Indicatori de performanta 30.09.2008 31.12.2008 30.09.2009Rentabilitatea activului economic 2,41% 2,33% 0,26%Rentabilitatea economica 13,56% 9,24% 1,30%EPS (RON) 0,3743 0,3745 0,0456Variatie profit net in ultimele 12 luni 197,07% 16,73% -87,83%Pret de tranzactionare (sfarsit de trimestru) 0,262 0,262 1,6PER 0,7 0,7 35,12

Indicile EPS

EPS 30.09.2008 = Profit net = 396626,2 = 0,3743

Nr.total de acţiuni 1.059.696.183

EPS 31.12.2008 = Profit net = 396853,11 = 0,3745


EPS 30.09.2009 = Profit net = 48277,88 = 0,0456


Daca banca ar distribui intreg profitul realizat in primele trei trimestre din 2009,

fiecare actionar ar incasa pentru fiecare actiune detinuta 0.0456 lei. Chiar daca in scadere

cu 87.83%, ritmul profitului realizat de catre societate a fost devansat de diminuarea

numarului titlurilor TLV emise si tranzactioante, aspect care a determinat majorarea

indicatorului EPS cu 21.72%. Nivelul indicatorului EPS se determina ca raport intre

profit si numarul de actiuni.

Indicile PER

PER 30.09.2008 = pret = 0,262= 0,70

41

EPS 0,3743

PER 31.12.2008 = pret = 0,262 = 0,69

EPS 0,3745

PER 30.09.2009 = pret = 1,6 = 35,12

EPS 0,0456

PER-ul determinat la nivelul bancii la sfarsitul anului 2008 era de circa 0.7, in

scadere cu 95.68% fata de 2007 (16.1763). La baza reducerii PER-ului a stat atat

scaderea numaratorul raportului (pretul de tranzactionare al actiunilor), in 2008

comparativ cu 2007, cat si majorarea numitorului raportului, respectiv a EPS-ului. Daca

interpretam PER-ul ca o proiectie viitoare asupra rentabilitatii activitatii institutiei, am

putea considera ca TLV va inregistra o diminuare a eficientei activitatii in urmatorii ani,

aspect sustinut si de trendul descendent al rentabilitatilor institutiei. Chiar daca in

scadere, ratele de rentabilitate determinate la nivelul bancii la finele anului trecut se

mentin superioare nivelului PER-ului, ceea ce sustine ideea subevaluarii titlurilor bancii.

Rentabilitatea activului economic

30.09.2008 ROE = Profit net = 396626,2 x 100 = 2,41%

Activ total 16469214,33

31.12.2008 ROE = Profit net = 396853,11 x 100 = 2,33%


30.09.2009 ROE = Profit net = 48277,88 x 100 = 0,26%


La sfarsitul lunii septembrie 2009 rentabilitatea utilizarii activului bancii era in

scadere cu 89%, pana la valoarea de doar 0.27%. Putem considera ca majorarea activului

bancii cu 10.79% anul trecut s-a reflectat intr-o diminuare a profitului societatii


42

30.09.2008 RE = Profit net = 396626,2 x 100 = 13,569%

Ven totale 2925596,48

31.12.2008 RE = Profit net = 396853,11 x 100 = 9,24%


30.09.2009 RE = Profit net = 48277,88 x 100 = 1,30%


Trendul descendent al eficientei activitatii desfasurate de catre institutie se putea

observa si dupa primele noua luni ale anului, cand rentabilitatea economica a consemnat

o depreciere de peste 90%, pana la 1.30% fata de nivelul atins in perioada similara din

2008. In ciuda majorarii veniturilor totale cu 26.65%, in intervalul mentionat anterior,

TLV a raportat o diminuare a profitului net de 87.83%, ceea ce a determinat inrautatirea

eficientei activitatii bancii, pe fondul majorarii costurilor inregistrate cu circa 48%.

Dividende

Trebuie sa precizam ca TLV a acordat pentru prima data dividende anul trecut,

pana atunci utilizand profitul obtinut in general pentru efectuarea de majorari de capital.

Din castigul realizat in 2008, banca a repartizat aproape 13% catre distribuirea de

dividende.




2008 0,0472 39953 0,0479 0,3745 0,126

4.3.2. Analiză tehnică


43

În cazul companiei BT, media mobilă simplă (SMA) este aleasă pe o perioadă de

10 zile, ca și la celelalte companii, reprezentată prin varianta linie. Se calculează

utilizând prețurile de închidere al acțiunilor BT înregistrate în zilele de tranzacționare din

perioada 19. 01. 2009 și 13. 01. 2010. Graficul prețului în perioada analizată are o

tendință de creștere. Valoarea prețului acțiunii aproapre pe tot parcursul perioadei

depășește valoarea mediilor mobile, astfel putem considera că piața este în creștere. În

perioadele următoare: ianuarie 2009, mai, august și la sfârșitul anului 2009 valoarea

prețului acțiunilor BT este sub valoarea SMA, când piața fiind în scădere.

Banda Bollinger, cu ajutorul căruia putem măsura volatilitatea acțiunilor BT, este

destul de lată pe parcursul perioadei analizate, ceea ce înseamnă o piață volatilă. Se

îngustează în iulie și în septembrie însemnând instabilitatea pieței.

Indicatorul MACD, reprezentat prin linia roșie, se calculează ca raport între două

medii mobile exponenţiale. EMA împreună cu MACD este folosită pentru determinarea

semnalelor de cumpărare sau de vânzare. În grafic semnalele clare de cumpărare apar la

sfârșitul lunii martie și pe parcursul lunii aprilie, în luna august și septembrie, iar

semnalele clare de vânzare de la începutul perioadei analizate până în martie, în luna mai

și decembrie.

44

RSI – indicatorul relativ al trendului, are valori cuprinse între 0 şi 100 şi este

folosit ca indicator de trend. În perioadele următoare indicatorul relativ al trendului a

depășit valoarea de 70 indicând un exces de ordine de cumpărare: la mijlocul lunii martie,

la sfârșitul lunii aprilie, la mijlocul iuniei, la începutul lunii august , în septembrie,

noiembrie. În perioadele când valoarea indicatorului a scăzut sub 30 arată un exces de

ordine de vânzare. În concluzie, perioada cea mai favorabilă pentru cumpărare de acţiuni

este când se observă un exces de vânzare a acţiunilor.


45

Prima perioada analizata este cuprinsa intre data de 29.10.2009 – 08.01.2010. In

prima zii a perioadei analizate pretul de deschidere este de 1,72 lei iar cel de inchidere

este de 1,74 lei. Cursul actiunilor are un trend de crestere evidentiat de succesiunea de

lumanari verzi. In data de 16.11.2009 pretul actiuni atinge punctul maxim la valoare de

2,29 lei. In data de 17.11.2009 lumanarea rosie indica o scadere, punctual minim fiind de

2,08 lei. Pretul actiuni isi urmeaza trendul de crestere pana in data de 02.12.2009 cand

pretul actiuni atinge punctual maxim cu valoare de 2,29 lei. Dupa acesta perioada pretul

actiuni scade atingand punctul minim cu valoare de 2,13 lei.

Intre data de 10.12.2009 si 16.12.2009 pretul per actiune creste cu o variatie

maxima de 5,26% pana in 17.12.2009 cand pretul de deschidere este de 2,47 lei iar cel de

inchidere este de 2,37 lei.

In data de 23.12.2009 se inregistreaza o variatie nula a pretului per actiune. Dupa

aceasta data trendul este de crestere, evidentiat pe grafic prin prezenta cruci pe data de

08.01.2010 cand atat pretul de deschidere cat si pretul de inchidere este de 2,3 lei.

4.4. Alro Slatina S.A. (ALR)

4.4.1. Analiza fundamentala

4.4.1.1. Evolutia societatii

Conform rapoartelor financiare transmise Bursei de Valori Bucuresti (BVB),

societatea a inregistrat in 2009 un profit net de 89 325 milioane lei ceea ce pentru ARLO

Slatina a insemnat o scadere mare fata de anul 2008 cand inregistrarea profitului net a

fost de 247 227 milioane lei.

Cifra de afaceri a avut o evolutie majora in perioada de referina, aceasta

evolutie insemnand o scadere de la 1 524 414 milioane lei la 1 032 086 milioane lei,

veniturile totale s-au diminuat de la 1 638 701 milioane lei la 899 199 mimlioane lei,

46

aceasta diminuare a fost urmata si de cheltuieli care au scazut de la 1 293 921 milioane

lei la 882 421 milioane lei.

Creantele de incasat au crescut de la 274 450 milioane lei la 277 491 milioane

lei, iar nivelul datoriilor a crescut de la 741 838 milioane lei la 766 716 milioane lei. În

intervalul analizat, media angajatilor a scazut de la 5,027 la 3,493. Actionarii principali ai

companiei sunt Vimetco N.V. Amestrdam cu 84,19 % din actiuni, Fondul Proprietate S.A

, 9,93 % si alti actionari cu 5,88 %.

Actiunile companiei ALRO Slatina sunt listate la Bursa de Valori din

Bucuresti, categoria I, din octombrie 1997. In anul 1999, actiunile companiei au fost

actualizate in componenta indicelui BET (Bucharest Exchange Trading Index) si

totodata a avut loc trecerea la calculul indicelui folosin pretul de inchidere. In prezent, pe

piata BVB, actiunile ALRO Slatina sunt incluse in BET C.

Actiuniile companiei sunt tranzactionate sub simbolul ALR, acestea se

tranzactioneaza la categoria I a BVB.

Structura actionariatului companiei ALR se prezenta la sfarsitul lunii august

conform graficului urmator :

47

ALR are emise un numar de circa 713 779 mil actiuni, ultima majorare de

capital fiind efectuata la sfarsitul anului 2007. Principalul actionar al producatorului de

metalurgie aluminiului, Vimetco N.V. Amestrdam, in urma unei detineri de 84% din

capitalul social.

Din graficul de mai sus se poate observa ca din structura actionariatului ALR

face parte si Fondul Proprietate cu o detinere de 10%, in noiembrie 2008, iar procentul

de 6% ii revin altor actionari.

4.4.1.2. Informatii financiare


Capital social 356.889.568 RONValoarea nominala 0,50 RONNumar de actiuni 713.779.135 RON

Capitalizare bursiera 2.098.510.657 RON


48


Active imobilizate 1.484.477,72 1.613.272,25 1.560.376,32

Active circulante 768.549,32 817.604,19 687.972,75

Capitaluri proprii 1.474.660,93 1.547.424,97 1.444.487,51

Datorii totale 741.838,98 824.613,29 766.715,69

Datorii cu scadenta sub 1 an 768.549,32 575.429,81 588.178,13


Cifra de afaceri 1.524.413,66 1.968.015,55 1.032.086,16

Venituri din exploatare 1.638.701,38 2.134.172,50 899.199,29

Cheltuieli de exploatare 1.293.921,24 1.869.054,83 882.421,41

Venituri financiare 104.224,00 316.397,32 280.911,81

Cheltuieli financiare 106.325,82 270.862,79 201.350,01

Venituri totale 1.742.925,38 2.450.569,82 1.180.111,10

Cheltuieli totale 1.400.247,06 2.139.917,62 1.083.771,42

Profit brut 342.678,32 310.652,20 96.339,68

Profit net 292.810,39 247.226,96 89.324,78

Indicatori de performanta 30.09.2008 31.12.2008 30.09.2009Grad de indatorare fata de capitalurile proprii 50,31% 53,29% 53,08%


Rentabilitatea capitalurilor proprii 19,86% 15,98% 6,18%

Rentabilitatea economica 19,21% 12,56% 8,65%


EPS (RON) 0,4944 0,3464 0,0613


Variatie profit net in ultimele 12 luni -22,17% -43,33% -69,49%

Pret de tranzactionare (sfarsit de trimestru) 4,7500 1,2600 2,4000


Valoarea contabilă/acţiune 30.09.2008 = Capitaluri = 1474660,93 = 2,0659 Nr.total acţiuni 713779135

Valoarea contabilă/acţiune 31.12.2008 = Capitaluri = 1547424,97 = 2,1679

49

Nr.total acţiuni 713779135

Valoarea contabilă/acţiune 31.12.2009 = Capitaluri = 1444487,51 = 2,0237 Nr.total acţiuni 713779135

La sfarsitul lunii decembrie 2009 o actiune ALR valora, din punct de vedere

contabil, circa 2,02 lei, astfel in urma valorificarii tuturor activelor producatorului de

aluminiu si platii datoriilor acestuia, pentru fiecare actiune detinuta un actionar al

societatii prezentate ar putea incasa aproximativ 2,02 lei. In conditiile mentinerii

constante a numarului actiunilor emise de catre ALR (numitorul raportului), scaderea

valorii contabile a unei actiuni pe parcursul anului trecut. La decembrie 2008 valoarea

contabila a unui titlu ALR prezenta un nivel de circa 2,16 lei, mai mare cu 0,14 lei fata

de 2009. In concluzie, din evolutia valorilor activului net unitar al ALR, conform

tabelului de mai sus, reiese o tendinta descrescatoare a acestuia incepand cu finele lui

2007.

Indicile EPS

EPS 30.09.2008 = Profit net = 292810,39 = 0,4944 Nr.total de acţiuni 713779135



Daca actionarii companiei ALRO Slatina ar hotari repartizarea intregului profit

obtinut in luna septembrie 2009 atunci, pentru fiecare actiune pe care o detin, acestia ar

putea incasa 0,0613 lei mai putin cu 2,85% decat le-ar fi revenit in intervalul similar din

2008. Castigul pe actiune al fiecarui actionar este redat prin intermediul indicatorului

EPS. Diminuarea EPS-ului a avut la baza exclusiv modificarea profitului net al

companiei, respectiv reducerea acestuia. La sfarsitul lui 2008, EPS-ul prezenta o valoare

50

0,3464 de lei, in scadere cu 1,48% fata de luna septembrie 2008, fapt care a dus un

descendent al indicatorului.

Indicile PER si P/R

PER 30.09.2008 = pret = 4,7500 = 9,61 EPS 0,4944

PER 31.12.2008 = pret = 1,2600 = 3,64 EPS 0,3464

PER 30.09.2009 = pret = 2,4000 = 39,16 EPS 0,0613

La finalul anului 2008, ALRO Slatina SA a înregistrat un PER de 13,25, iar

în anul 2009 o creştere cu 39,16 ,ca urmare a majorării numitului EPS. Valoarea in

scadere a PER-ului sustine tendinta de subevaluare a actiunilor companiei prezentate

insa aceasta este urmata de o crestere prin supraevaluarea acestora.

P/B 30.09.2008 = 4,7500 /2,0660= 2,29

P/B 31.12.2008 = 1,2600/2,1679= 0,58

P/B 30.09.2009 = 2,4000/2,0237= 1,18

După cum se observă, acţiunile pe luna septembrie anului 2008 sunt corect

evaluate ceea a dat investitorului un plus de a achizitiona actiuni la ALRO Slatina, insa la

sfarsitul anului 2008, 2009 actiunile se subevalueaza.

Rata rentabilității a capitalurilor proprii

30.09.2008 ROE = Profit net = 292810,39 x 100 = 19,86 % K proprii 1.474.660,93


51


Rentabilitatea capitalurilor proprii ale companiei ALRO Slatina era la finele

primelor noua luni din 2009, de 6.18%, redusa fata de perioada similara din 2008, ca

urmare a diminuarii numaratorului ratei (profitul raportat de catre companie). In 2008

rentabilitatea capitalurilor proprii a consemnat o apreciere la 15,98%.


30.09.2008 ROE = Profit net = 292810,39 x 100 = 19,21% Cif de afac 1.524.413,66



La finele anului trecut, dupa primele noua luni din 2009 rentabilitatea economica

a scazut la 8,65%,. In conditiile mentinerii aproximativ constante a cifrei de afaceri, ALR

a raportat o diminuare a profitului net de 1 032 086,16 mil lei.

Indicile de lichiditate

Indicele de lichiditate = (Disponibilităţi + Stocuri)/ Datorii pe termen scurt

30.09.2008 =768.549,32 / 768.549,32 = 1,53

31.12.2008 =817.604,19 /575.429,81 = 1,42

31.12.2007 =687.972,75 / 588.178,13= 1,17

Dupa cum se poate observa din tabelul de mai sus, ALR a prezentat pe

parcursul intregii perioade prezentate, un nivel subunitar, fapt care poate evidentia

anumite dificultati pentru societate in a-si onora datoriile scadente intr-o perioada mai

mica de un de zile.

52

Gradul de îndatorare față de capitalurile proprii = Datorii totale/ Capitaluri

proprii x 100%

30.09.2008 = 741.838,98 / 1.474.660,93 x 100 = 50,31%

31.12.2009 = 824.613,29 / 1.547.424,97 x 100 =53,29%

30.09.2009 =766.715,69 /1.444.487,51 x 100= 53,08%

Daca retinem ca limita maxima a datoriilor totale ale unei companii in cadrul

activelor acesteia procentul de 60%, se poate observa din tabelul anterior, ca ALR si-a

mentinut pe parcursul intregii perioade prezentate un nivel moderat al gradului de

indatorare. La finele lunii septembrie 2009, gradul de indatorare al producatorului de

medicamente era de 53,08%.

Dividende




2008 0,2666 20.05.2009 13,13% 0,3464 76,96%

2007 0,6063 14.05.2008 7,98% 0,6112 99,20%

2006 0,3891 14.05.2007 5,22% 0,5446 72,92%

2005 0,1370 17.05.2006 3,51% 0,1637 83,69%

2004 0,3108 27.05.2005 7,06% 0,3278 94,81%

2003 0,2207 19.04.2004 7,88% 0,3147 70,13%

2002 0,1367 24.04.2003 9,76% 0,2384 57,34%

2001 0,3540 20.03.2002 19,56% 0,9015 39,27%

2000 0,2622 06.04.2001 11,76% 0,8745 29,98%

ALR a distribuit in 2008 un dividend brut de 0.2666 lei, ceea ce ne permite

determinarea unui randament de 13,13%, in creștere fata de anul trecut pe fondul

deprecierii cotatiei titlurilor. Dividendele acordate de catre societate au reprezentat

76,96% din profitul net realizat de catre aceasta.

4.4.2. Analiza tehnica


53

Media mobile simpla este aleasa pe o perioada de 12 luni, avand o tendinta de

crestere a pretului cu fluctuati vizibile in lunile mai si noiembrie. In lunile martie, aprilie,

iunie, august, inceputul lui octombrie si la sfarsitul anului, cotatia pretului este peste

media mobila, indicand un trend ascendant si o supraevaluare a actiunilor. Pretul este sub

graficul mediei mobile in perioadele urmatoare respectiv la inceputul anului, luna iunie,

iulie, sfarsitul lui octombrie indicand o subevaluare a actiunilor.

Per ansamblu, banda Bollinger este lata excluzand inceputul anului, intre mai si

iunie si scurte momente in martie, spetembrie si decembrie. Banda este lata, inseamna o

volatilitate a preturilor de tranzactionare a titlurior companiei, iar momentele in care

banda se ingusteaza denota o instabilitate a pietei prin reducerea volatilitatii.

Nivelul RSI se afla peste 70 in lunile martie, aprilie, mai, august,

octombrie si sfarsitul anului, indicand un exces de ordine de cumparare iar in ianuarie,

februarie, mai, iunie, octombrie si noiembrie, nivelul este sub 30 sugerand un exces de

ordinde de vanzare

54

Nivelul indicatorului MACD este la inceputul anului in urcare pana in luna mai

apoi coborand si ramanand la un nivel constant, urmand o crestere si o descrestere in luna

august. O crestere urmata de o descrestere are loc si in luna octombrie ramand constanta

pana la finele anului. Cresterea nivelului indicatorului MACD da semnale clare de

cumparare, pe cand coborarea indicatorului da semnale clare de vanzare.


Prima perioada analizata este cuprinsa intre 03.08.2009 – 13.08.2009. La inceputul

perioadei se constata o crestere a pretului, valoarea maxima a acestei perioadefiind de

2,25 lei. In data de 06.08.2009 crucea indica o schimbare de trend, aceasta fiind urmata

de coborare, pana in data de 13.08.2009, cand pretul de deschidere este de 2,06 lei iar

pretul de inchidere este 2,13 lei.

A doua perioada analizata este cuprinsa intre 25.09.2009 – 27.10.2009. Pretul de

deschidere la inceputul acestei perioade este de 2,03 lei iar cel de inchidere este de 2,21

lei, evolutia este pozitiva indicata prin prezenta lumanarilor verzi. Dupa data de

02.10.2009 are loc o scadere pana la nivelul pretului de deschidere de 2,3 lei, o scadere

fata de ziua precedenta cu 0,1 lei, iar pretul de inchidere este de 2,45 lei. Din data de

08.10.2009, pretul actiunilor isi continua trendul crescator atingand maximul de prêt in

55

data de 16.09.2009, cand pretul de deschidere este de 3,23 lei iar pretul de inchidere este

de 3,1 lei. Urmeaza o perioada de stagnare a nivelului de prêt, urmand apoi o usoara

scadere iar in data de 27.10.2009 pretul de deschidere este de 2,62 lei iar pretul de

inchidere este de 2,6 lei.

In perioada 08.12.2009 si 21.12.2009 exista 5 zile in care variatia preturilor

actiunilor este nula.

Capitolul V

Stiri si zvonuri

56

5.1. Petrom S.A.

Erste Bank consideră că acţiunile Petrom sunt supraevaluate comparativ cu alte

titluri ale companiilor de profil din Europa Centrală şi de Est, potrivit unui raport asupra

sectorului petrolier din Europa Centrala şi de Est.

Aprecierea analiştilor băncii austriece vine după ce titlurile Petrom au pierdut

18% numai de la începutul acestui an şi au ajuns la nivele de preţ neatinse din luna

noiembrie a anului 2005. Aceştia au calculat un indicator PER (pret raportat/profit) de

10,2 în cazul titlurilor Petrom, nivel superior mediei companiilor petroliere din regiune,

în cazul cărora au identificat un indicator PER de 9.

Pe de altă parte, analiştii de la BCR sunt de părere că procesul de

restructurare al Petrom va începe să-şi facă efectul din acest an, iar recenta achiziţie a

Petromservice va contribui în mod semnificativ la reducerea costurilor pe segmentul de

explorare şi producţie, estimate de Petrom la 1,5 dolari pe barilul de petrol, conform

raportului de ţară publicat de BCR si Erste la începutul săptămânii. Petrom vrea să-şi

stabilizeze nivelul de producţie la 200.000 de barili pe zi până în 2010, pentru aceasta

trebuind să-şi extindă capacitatea de producţie cu 70.000 de barili pe zi. În acelaşi timp,

Petrom vrea să ajungă la o rată de înlocuire a rezervelor de petrol de 70% la nivelul

anului 2010, de la 33% în 2006.

Analiştii Erste recomandă la cumpărare titlurile acţionarului majoritar al Petrom,

OMV, în special prin prisma indicatorilor de analiză fundamentală şi prin potenţialul de

creştere dat de sectorul gazelor naturale, datorită rezervelor importante deţinute de

Petrom. Vânzările Petrom pe segmentul gazelor naturale sunt estimate să atingă 20 mld.

metri cubi în 2010, faţă de un nivel de 5,3 mld. metri cubi în 2006.

Analiştii de la Erste văd un preţ corect de 59,7 euro pentru acţiunile OMV, cu

21% peste ţinta de preţ anterioară şi cu 31% mai mult decât cotaţia din piaţă de la

începutul acestei săptămâni, de 45,5 euro/acţiune. Potrivit acestora, proiectul Nabbuco ar

putea să-şi pună amprenta asupra expansiunii activităţii companiei pe segmentul gazelor

naturale, chiar şi în cazul unui eşec privind preluarea MOL.

De asemenea, un alt factor de creştere al acestui segment îl constituie posibila

liberalizare a preţurilor la gaze pe piaţa din România, care sunt în medie cu 70% sub cele

practicate pe piaţa din Uniunea Europeană. În contrast, Citigrup şi-a modificat

57

recomandarea privind titlurile OMV, de la "păstrare" la "vinde" şi vede un preţ corect de

44 de euro în cazul titlurilor grupului austriac, faţă de nivelul precedent, de 54

euro/acţiune. Principalul motiv pentru care analiţtii băncii recomandă la vânzare titlurile

OMV îl constituie riscurile cauzate de înrăutăţirea indicatorilor macroeconomici ai

economiei româneşti semnalată de deprecierea leului. Analiştii de la Citigroup se arată

îngrijoraţi de deprecierea rapidă a leului şi de implicaţiile acestei evoluţii atât asupra

valorii activelor româneşti, cât si asupra puterii de cumpărare a românilor. Demersurile

de achiziţie a MOL de către OMV sunt văzute de aceştia ca având un impact negativ

asupra companiei, indiferent dacă tranzacţia se finalizează cu succes sau eşuează.

5.2. Antibiotice S.A.

Antibiotice Iasi, al treilea producator de medicamente de pe piata locala, va

incepe livrarile de produse injectabile pe piata din SUA in anul 2009, livrarile fiind

estimate la 2 mil. dolari in 2009 si la 15 mil. dolari anul viitor. Exportul este o masura

anticriza pentru Antibiotice, cu toate ca piata externa se confrunta cu probleme le fel de

complicate. In conditiile in care la export facturile se incaseaza la 60-90 de zile, fata de

230 de zile, perioada in care se incaseza pe piata interna, activitatea de export ajuta la

echilibrarea fluxurilor financiare.

Producatorul iesean de medicamente a prezentat partenerilor straini noi

produse, pentru a-si consolida activitatea de export in jurul anului 2009. Profitul

producatorul de medicamente Antibiotice Iasi (ATB) s-a redus cu 7% in primele noua

luni la 15,7 milioane lei fata de acelasi interval din 2008. Producatorul de medicamente

Antibiotice Iasi a raportat un profit net de 15,8 milioane de lei , in scadere cu 6,5% fata

de aceeasi perioada din 2008, acesta estimeaza ca va incheia anul cu un profit net de

12,68 milioane lei.

Producatorul de medicamente Antibiotice Iasi (ATB) va trece in patrimoniul

Ministerului Sanatatii, care va prelua pachetul majoritar de actiuni de la AVAS, dupa

care compania va fi declarata unitate strategica.

Aceasta trecere a patrimoniului duce la cresterea profitul fabricii care va putea fi

reinvestit, iar dupa ce Guvernul va emite ordonanta cu privire la trecerea societatii in

patrimoniul Ministerului Sanatatii compania va fi declarata unitate strategica.

58


Banca Transilvania intenţionează să solicite Fondului de Garantare majorarea cu

cel puţin 10 milioane de euro a plafonului pentru programul Prima Casă, după ce a

epuizat limita pe care o avea la dispoziţie. Directorul general al băncii, Robert Rekkers a

precizat că toate creditele aprobate în limita de garanţii de 27 milioane euro vor fi trase

până la 15 februarie, data limită pentru semnarea de antecontracte pentru locuinţe în

actualul cadru al programului.

Banca Transilvania, pe cale să fie „înghițită” de Bank of Cyprus: Un pachet de

9,7% din acţiunile instituţiei bancare româneşti a fost cumpărat pe 14 decembrie 2009 la

bursă, pentru 58 milioane euro, de liderul pieţei bancare din Cipru. Un comunicat postat

pe Bursa de la Atena precizează că Bank of Cyprus a achiziţionat 102,86 milioane de

acţiuni Banca Transilvania, adăugând că "tranzacţia nu are impact material asupra

adecvării capitalului băncii sau indicatorilor financiari fundamentali ai grupului Bank of

Cyprus". Grupul bancar arată că achiziţia îi oferă oportunitatea de a investi în capitalul

unei bănci importante, mizând pe câştigarea de experienţă pe piaţa bancară locală.

Riscul de credit poate provoca aparitia riscului de sistem. Un astfel de risc se

poate materializa in situatia in care o banca sau mai multe institutii de credit care intra in

dificultate ar detine un volum semnificativ de surse atrase de la alte banci.

Desi ideea de criza e strans legata de anul 2009, adevarata criza economica va fi

resimtita de sectorul bancar abia in 2010. la finalul urmatorului an fiscal, bancile vor

putea evalua pierderile si recuperarile, dupa ce in 2009 s-au luptat cu toate creditele

neperformante.

5.4. Alro S.A.

Alro a implementat o strategie puternică drept răspuns la efectele scăderii

economiei si s-a adaptat rapid, reducând productia si costurile. „Rezultatele financiare ale

primului semestru al acestui an demonstrează hotărârea Alro de a-si mennine viabilitatea

chiar si în cele mai defavorabile conditii ale pietei. Strategia a făcut posibilă reducerea

59

costurilor si a stocurilor, păstrând compania profitabilă, în ciuda deprecierii economiei

mondiale. În momentul de fată, remarcăm usoare semne de redresare a pietei, iar dacă nu

apar situatii neprevăzute în viitor, această redresare progresivă ar putea să continue.

Rămânem încrezători că strategia noastră ne va ajuta, în continuare, în abordarea

contextului economic actual si să beneficiem de cresterea cererii, în momentul în care

piata îsi va reveni.

Alro a inceput sa reduca personalul inca din anul 2006, prin stimularea plecarilor

voluntare din fabrica, numai in 2008 alegand sa plece din firma aproape 100 de angajati.

Conducatorul societatii ALRO Slatina a anuntat anul acesta, ca va continua politica de

reducere a personalului, desi in fabrica lucreaza aproximativ 2.730 de salariati si

sindicatele sustin ca reducerile vor incarca excesiv norma de munca a celor ramasi,

Au fost zvonuri ca se dorea ajungerea la un numar de 2 100 angajati, apoi la

2.300, dar oficial s-a spus ca dupa acest val de concedieri se va opri procesul de reducere

a numarului de angajati cel putin pana la sfarsitul anului. Toata lumea a sperat intr-o

redresare a economiei mondiale, intr-o stabilizare a pretului aluminiului si atunci nu ar

mai fi motive de disponibilizari, pentru ca acum s-a motivat ca s-a redus productia, ca

aluminiul are pret mic, ca s-au redus comenzile.

In prima parte anului 2009, Alro a realizat un profit net de 11 milioane de dolari si

o cifra de afaceri de 226 de milioane de dolari, aplicand o politica de reducere a costurilor

indirecte cu aproximativ 40 de procente. In primul semestru al acestui an, investitiile s-au

ridicat la 2,65 milioane de dolari, fiind destinate cresterii capacitatii de productie,

modernizarii echipamentelor, reducerii consumului de apa industriala si imbunatatirii

conditiilor de munca. Alro a continuat sa lucreze la 75% din capacitate si, in primul

semestru al anului 2009, ca si in ultima luna a anului trecut cand a redus productia de

aluminiu cu aproximativ 25%.

Capitolul VIConcluzii si propuneri

60

6.1. Petrom S.A.

In consecinta, apreciem ca Petrom este unul dintre principalii beneficiari ai

evolutiei explozive inregistrate recent de cotatiilor internationale la titei si gaze naturale,

dar si ca acesta incepe sa resimta efectul favorabil al investitiilor efectuate in ultimii ani

pentru identificarea si exploatarea unor noi capacitati de productie

Valorile interesante ale indicatorului PER, constituie unul dintre principalele

atuuri ale SNP, iar publicarea rezultatelor financiare aferente primului semestru al anului

curent, este de asteptat sa aduca, daca nu o revigorare a cotatiilor bursiere ale emitentului,

cel putin confirmarea faptului ca, cel putin din punct de vedere fundamental, evolutia

Petrom ramane in continuare una extrem de solida.

În consecinţă, trebuie reamintit faptul că reacţia pieţei şi a analiştilor în legătură

rezultatele Petrom recent publicate este una destul de variată. Astfel, deşi situaţiile

financiare trădează o ameliorare evidentă a profitului net, există şi voci care sunt destul

de puternice pentru o piaţă dominată de pesimism, care sublinieza,că această performanţă

se datorează în mică măsură eforturilor proprii şi că Petrom rămâne dependent de

volatilitatea cotaţiilor internaţionale la ţiţie.

6.2.Antibiotice S.A

Pe baza analizelor făcute anterior putem desprinde următoarele:

- ATB a consemnat o reducere a eficientei activitatii desfasurate pe parcursul perioadei

urmarite (vezi sectiunea Indicatori financiari)

- pentru anul curent compania si-a propus majorarea castigului net fata de 2008; dupa

primele noua luni din an firma isi depasise deja bugetul estimat

- producatorul de medicamente si-a mentinut pe parcursul intervalului selectat un raport

adecvat intre resursele proprii si cele atrase, dar, in ceea ce priveste lichiditatea curenta,

acesta poate intampina eventuale dificultati in onorarea obligatiilor scadente intr-un interval

scurt de timp

- actiunile companiei farmaceutice au prezentat, pe parcursul anului trecut, o volatilitate

moderata.

61


Banca Transilvania a obtinut in primele trei trimestre din 2009 un profit net in

scadere cu circa 88% comparativ cu perioada echivalenta din 2008, pe fondul inregistrarii

unui ritm de crestere a cheltuielilor totale superior variatiei veniturilor institutiei.

Pentru anul in curs banca si-a bugetat diminuarea castigului brut realizat.

Institutia a efectuat majorari de capital in fiecare an incepand cu 1998.

Actiunile TLV au inregistrat variatii moderate, pe parcursul anului curent, pe

fundalul unei lichiditati ridicate.

6.4. Alro Slatina S.A.

Fuziunea Alro va duce la crearea unei societati puternice, atractiva pentru

investitorii straini. Conducerile societatii estet optimiste in acest sens. Proiectul de

fuziune se afla intr-un stadiu avansat, iar sansele de realizare a acestei operatiuni sunt

foarte mari. Prin aceasta fuziune exista speranta ca piata de aluminiu interna cat si cea

externa sa se mareasca, iar cifra de afaceri comuna a societatii sa ajunga la 30 milioane

dolari.

Nivelul actual al cursului actiunilor Alro, aflat aproape de pragul de sprijin de

50.000 lei, impune o evolutie ascendenta a acestuia in viitor, oscilatiile intre valorile

50.000 - 70.000 lei putand continua, chiar pe un trend usor crescator. Actiunile Alro

reprezinta o buna investitie pe termen mediu si lung, atat inainte cat si dupa fuziune, in

conditiile demararii procesului de privatizare a societatii in acest an si a activitatii bune a

societatii in conditiile climatului economico-financiar actual. O decizie de investitie pe

termen lung, trebuie sa tina seama si de evolutia oscilanta prezenta a cursului, pentu a

putea achizitiona actiunile la un pret cat mai mic. In ultimele luni au existat si

posibilitatati de speculatii pe termen scurt cu actiuni Alro, acestea putandu-se repeta si in

viitor.

Actiunile Alro nu reprezinta o investitie atractiva la momentul actual, cursul

acestora fiind supraevaluat in prezent, datorita zvonurilor mai mult sau mai putin

adevarate cu privire la raportul la care se va face conversia actiunilor Alprom/Alro. In

62

ceea ce priveste evolutia actiunilor Alro, acestea nu pot constitui bazele unei investitii

serioase.

63

Documents

Proiect piete financiare