Proiect Practica REI

8/16/2019 Proiect Practica REI

http://slidepdf.com/reader/full/proiect-practica-rei 1/13

UNIVERSITATEA CRESTINA „DIMITRIE CANTEMIR”

FACULTATEA DE RELATII ECONOMICE INTERNATIONALE

SPECIALIZAREA: AFACERI ECONOMICE INTERNATIONALE

Reglementari în ig!are în "!mert#l interna i!nal a$li"a%ilțim$!rt#ril!r

St#&ent: Ilie 'a%riela L#minita

(#"#re)ti

*+,-



Reg#lament#l .CE/ nr0 *1+2*++3 al C!n)ili#l#i &in *1 4e%r#arie *++3 $riin&regim#l "!m#n a$li"a%il im$!rt#ril!r0

Acest regulament instituie principiul libertăţii de a importa produse care provin din ţările

din afara Uniunii Europene (UE) şi care fac obiectul unor posibile măsuri de salvgardare. Acestregulament se aplică importurilor în Uniunea Europeană de produse originare din ţări terţe, cu

excepţia produselor textile supuse unui regim special aplicabil importurilor şi produselororiginare din ţări terţe care sunt supuse unui regim de import propriu statului în cauă.

Pr!"e&#ra &e in4!rmare 5i "!n)#ltare

!tatele membre ale UE trebuie să informee "omisia în caul în care evoluţiaimporturilor sugereaă necesitatea recurgerii la măsuri de supraveg#ere sau de salvgardare. !e pot demara consultări fie la cererea unui stat membru, fie la iniţiativa "omisiei. "onsultările sedesfăşoară în cadrul unui comitet consultativ, compus din repreentanţi ai fiecărui stat membru şi

preidat de către un repreentant al "omisiei.Aceste consultări au ca obiect examinarea condiţiilor de efectuare a importurilor, a

situaţiei economice şi comerciale şi a eventualelor măsuri care urmeaă a fi adoptate. $acă estenecesar, consultările pot avea loc în scris, iar statele membre îşi pot exprima opinia sau pot cereconsultări orale, într%un termen cuprins între cinci şi opt ile lucrătoare.

Pr!"e&#ra &e an"6et7

&n caul în care, în urma înc#eierii consultărilor, se constată că există suficiente dovei pentru a 'ustifica desc#iderea unei anc#ete, "omisia desc#ide o anc#etă în termen de o lună şi publică un avi în urnalul ficial al Uniunii Europene, care conţine un reumat al informaţiilor

primite.Anc#eta încearcă să stabilească dacă importurile produsului respectiv ameninţă să

producă sau produc un pre'udiciu grav producătorilor respectivi din Uniune. *mediat ce sedeclanşeaă anc#eta, "omisia caută şi verifică toate informaţiile pe care le consideră necesare pentru derularea anc#etei.

&n cadrul anc#etei, "omisia examineaă următoarele elemente+

•volumul importurilor• preţul importurilor•impactul pe care îl au acestea asupra producătorilor din Uniunea Europeană•

factorii, alţii dec-t evoluţia importurilor, care caueaă sau pot să fi cauat un pre'udiciu producătorilor respectivi din Uniunea Europeană.a înc#eierea anc#etei, "omisia preintă un raport comitetului consultativ şi, în funcţie

de concluiile anc#etelor sale, fie decide înc#iderea anc#etei, fie aplicarea unor măsuri desupraveg#ere sau de salvgardare.

Această procedură de anc#etă nu exclude adoptarea, mai ales în circumstanţe speciale,unor măsuri de supraveg#ere sau de salvgardare proviorii. &n acest ca, durata aplicării unorastfel de măsuri nu poate depăşi /00 de ile.



M7)#ri &e )#$raeg6ere

*mporturile unui anumit produs pot fi supuse unor controale ale Uniunii Europene întemeiul unei deciii a "onsiliului sau a "omisiei, dacă evoluţia pieţei acestui produs ameninţă săcauee un pre'udiciu producătorilor din UE de produse similare sau concurente şi dacăinteresele UE reclamă aceasta.

&n mod normal, "omisia este cea care adoptă deciia de a stabili măsuri de supraveg#ere.Această supraveg#ere poate consta în controale a posteriori ale importurilor (supraveg#erestatistică) sau în controale prealabile. &n cel de%al doilea ca, punerea în liberă circulaţie a produselor aflate sub supraveg#ere prealabilă este condiţionată de preentarea unui document deimport. Acest document se elibereaă gratuit de către statele membre, pentru orice cantitatesolicitată, în termen de cel mult cinci ile de la primirea unei declaraţii de la importator,indiferent unde este acesta stabilit în Uniunea Europeană. Acest document este valabil pe întregteritoriul Uniunii Europene, indiferent de statul membru care l%a emis.

1ăsurile de supraveg#ere nu se aplică neapărat pe întreg teritoriul UE. &n caul în care,

într%un termen de opt ile lucrătoare de la înc#eierea consultărilor privind oportunitatea de ainstitui o supraveg#ere la nivelul UE, importurile unui produs nu sunt supuse unei supraveg#ericomunitare prealabile, "omisia poate stabili o supraveg#ere limitată la importurile a cărordestinaţie este una sau mai multe regiuni din Uniunea Europeană.

!tatele membre trebuie să informee "omisia lunar cu privire la documentele de importeliberate (în caurile de supraveg#ere prealabilă) şi privind importurile primite (în caurile desupraveg#ere prealabilă şi ulterioară).

M7)#ri &e )algar&are

1ăsurile de salvgardare se pot aplica în caul produselor importate în UE în cantităţi at-tde mari şi2sau în astfel de condiţii sau modalităţi înc-t caueaă sau ameninţă să cauee un pre'udiciu grav producătorilor din UE. &n ceea ce priveşte membrii rganiaţiei 1ondiale a"omerţului (1"), aceste măsuri sunt cumulative.

&n caul în care se întrunesc aceste condiţii, "omisia poate modifica perioada devalabilitate a documentelor de import eliberate cu privire la supraveg#ere şi poate institui o procedură de autoriare a importurilor, în special un sistem de contingente pentru importuri.

a stabilirea unui contingent, se ţine seama de interesul de a menţine, pe c-t posibil,fluxul sc#imburilor comerciale tradiţionale şi volumul bunurilor exportate în temeiul contractelor înc#eiate înaintea intrării în vigoare a măsurii de salvgardare. &n principiu, nivelul contingentuluinu trebuie să fie mai mic dec-t media importurilor efectuate în cursul ultimilor trei ani.

1ăsurile de salvgardare se aplică fiecărui produs care este pus în liberă circulaţie dupăintrarea lor în vigoare. &n cauri excepţionale, acestea pot fi limitate la una sau mai multe regiunidin Uniunea Europeană. "u toate acestea, ele nu împiedică punerea în liberă circulaţie a produselor care sunt în drum spre Uniunea Europeană.

Aceste măsuri sunt luate de către "omisie sau către "onsiliu. &n caul în care un statmembru a solicitat intervenţia "omisiei, "omisia ia o deciie în termen de cel mult cinci ilelucrătoare. "omisia comunică deciia sa "onsiliului şi statelor membre. rice stat membru poateînainta deciia "onsiliului în termen de o lună. &n acest ca, "onsiliul, #otăr-nd cu ma'oritatecalificată, poate să confirme, să modifice sau să anulee deciia respectivă. &n caul în care, întermen de trei luni, "onsiliul nu ia o #otăr-re, deciia "omisiei se consideră abrogată.



&n orice ca, dacă interesele Uniunii Europene o cer, "onsiliul, #otăr-nd cu ma'oritatecalificată cu privire la o propunere din partea "omisiei elaborată în conformitate cu condiţiiledescrise mai sus, poate adopta măsuri de salvgardare.

3u se poate aplica nicio măsură de salvgardare unui produs originar dintr%o ţară în cursde devoltare care este membră a 1" at-t timp c-t ponderea acestei ţări în importurile UE ale produsului respectiv nu depăşeşte 45, cu condiţia ca ţările în curs de devoltare membre ale1" a căror pondere în importuri este mai mică de 45 să nu contribuie cu mai mult de 65 laimporturile totale ale produsului respectiv în UE.

&n principiu, durata măsurilor de salvgardare nu poate depăşi cinci ani, except-nd caurileîn care prelungirea are loc în aceleaşi condiţii ca şi adoptarea măsurilor iniţiale. 7erioada deaplicare a măsurilor nu poate în niciun ca depăşi opt ani.

&n plus faţă de măsurile de salvgardare propriu%ise, regulamentul prevede că, la propunerea "omisiei, "onsiliul poate adopta măsurile corespunătoare pentru a permiteexercitarea drepturilor şi îndeplinirea obligaţiilor Uniunii Europene sau ale tuturor statelor

membre pe plan internaţional, în special în ceea ce priveşte comerţul cu produse de baă.Acest regulament nu împiedică îndeplinirea obligaţiilor care decurg din acordurile

speciale înc#eiate între Uniunea Europeană şi ţări terţe. 8egulamentul nu împiedică niciadoptarea sau aplicarea de către statele membre a unor măsuri 'ustificate prin considerente deordine publică, de moralitate publică, de siguranţă publică, de protecţie a sănătăţii şi a vieţii persoanelor şi animalelor sau de conservare a plantelor, de protecţie a patrimoniului naţional, de protecţie a proprietăţii industriale şi comerciale şi de formalităţi speciale în cadrul sc#imburilorvalutare.

De"i8ia 392++2CE a C!n)ili#l#i &in ** &e"em%rie ,339 $riin& în"6eierea; înn#mele C!m#nit7<ii E#r!$ene; re4erit!r la &!meniile &e "!m$eten<a )a; a

a"!r&#ril!r !%<in#te în "a&r#l neg!"ieril!r "!mer"iale m#ltilaterale &in R#n&aUr#g#a= .,31>,339/ ?@#rnal#l O4i"ial L 1 &in *0,*0,339B0

A"!r&#l 'eneral $entr# Tari4e 5i C!mer< .'ATT ,339/

Acesta este textul de baă care conţine normele generale care trebuie să reglementeecomerţul cu mărfuri, normele specifice fiind stabilite în acordurile sectoriale instituite prin Actulfinal. 9A:: din ;66< a înglobat 9A:: din ;6<= şi toate instrumentele 'uridice adoptate înainteaAcordului privind rganiaţia 1ondială a "omerţului (1").

Acordul general introduce anumite principii fundamentale derivate din 9A:: din ;6<=,în special+

http://eur-lex.europa.eu/LexUriServ/LexUriServ.do?uri=CELEX:31994D0800:RO:NOT

http://eur-lex.europa.eu/LexUriServ/LexUriServ.do?uri=CELEX:31994D0800:RO:NOT



• principiul general al clauei naţiunii celei mai favoriate+ conform acestui principiu, fiecare

membru al 1" acordă produselor altui membru un tratament nu mai puţin favorabil dec-ttratamentul pe care îl acordă produselor similare provenite din orice altă ţară (conceptul denediscriminare)

• principiul tratamentului naţional în materie de impoitare şi reglementări interne+ potrivitacestui principiu, fiecare membru al 1" acordă produselor altui membru un tratament dereglementare şi fiscal nu mai puţin favorabil dec-t tratamentul acordat produselor naţionale.

$e asemenea, acordul prevede reducerea şi consolidarea taxelor vamale, intericerearestricţiilor cantitative la import şi la export şi obligaţia de notificare din partea întreprinderilor

comerciale de stat. Acordul trateaă problema taxelor antidumping şi reglementeaă subvenţiileşi măsurile de salvgardare. $ispoiţiile privind consultările şi soluţionarea litigiilor sunt

explicitate în normele 1" referitoare la soluţionarea litigiilor.

&n plus, acesta stabileşte un număr de criterii privind onele de liber sc#imb şi uniunilevamale, precum şi obligaţiile care revin membrilor acestor one sau uniuni. $ispoiţiile adăugateîn ;6>? prevăd norme şi avanta'e speciale pentru ţările în curs de devoltare.

Pr!t!"!l#l &e la Marrae"6

7rotocolul de la 1arra@ec# anexat la 9A:: din ;66< este instrumentul 'uridic careintegreaă în 9A:: din ;66< listele de concesii şi anga'amente privind mărfurile negociate încursul 8undei Urugua şi stabileşte autenticitatea lor şi modalităţile de punere în aplicare aacestora. $e fapt, fiecare membru al 1" întocmeşte o listă a concesiilor privind mărfurile.Această listă face parte din 9A:: din ;66<. Biecare listă reia toate concesiile oferite de membrulîn cauă pe parcursul 8undei Urugua sau a negocierilor anterioare. &n temeiul articolului ** din9A:: din ;66<, fiecare membru este obligat să acorde celorlalţi membri, din punct de vederecomercial, un tratament nu mai puţin favorabil dec-t cel prevăut în partea corespunătoare alistei în cauă.

Pr!&#)e in&#)triale

&n ceea ce priveşte produsele industriale, obiectivul 8undei Urugua era de a reduce barierele tarifare cu cel puţin o treime în cinci ani şi de a creşte numărul taxelor vamaleconsolidate (guvernele anga'-ndu%se să nu crească nivelul acestor taxe). Astfel, reducerile

tarifare convenite de fiecare membru sunt puse în aplicare în cinci tranşe egale, încep-nd cu ;ianuarie ;66?, dacă nu există alte specificaţii în listele de concesii.

$atorită acestor anga'amente, taxele vamale percepute de ţările devoltate asupra produselor industriale importate din toate regiunile din lume au fost reduse, în medie, cu <05, dela >,45 la 4,C5.

&n ceea ce priveşte "omunitatea Europeană, aproape <05 din importurile sale industriale

sunt scutite de taxe vamale. $e fapt, taxele vamale aplicate de "E asupra produselor industriale



sunt printre cele mai scăute din lume şi marea lor ma'oritate vor fi fost eliminate p-nă în /00<,

conform anga'amentelor luate de către "omunitate în cadrul 8undei Urugua.

Pr!&#)e agri"!le

"onform Acordului privind agricultura, accesul pe pieţele produselor agricole va faceobiectul unui regim baat numai pe taxe vamale. 1ăsurile netarifare la frontieră se înlocuiesc cu

taxe vamale care asigură o protecţie ec#ivalentă. 3oile taxe vamale care reultă din procesul deDtarifare, precum şi alte taxe care se aplică produselor agricole, ar trebui reduse, în medie, cu

4>5 în şase ani în caul ţărilor devoltate şi cu /<5 în ece ani în caul ţărilor în curs dedevoltare. Fările mai puţin devoltate nu au obligaţia de a%şi reduce taxele vamale.

1embrii 1" au obligaţia de a reduce at-t c#eltuielile pentru subvenţii la export, c-t şicantităţile de exporturi subvenţionate pentru anumite produse. 7entru produsele care nu fac

obiectul anga'amentelor de reducere a subvenţiilor la export, Acordul privind agricultura precieaă că, pe viitor, nu se va putea utilia nicio subvenţie de acest tip. Fările devoltate suntobligate să reducă valoarea acestor subvenţii directe la export cu 4>5 în raport cu nivelul din perioada de baă ;6C>%;660 pe o perioadă de punere în aplicare de şase ani şi să scadă cantitatea

de exporturi subvenţionate cu /;5 pe aceeaşi perioadă. Fările în curs de devoltare trebuie săefectuee reduceri ec#ivalente cu două treimi din reducerile efectuate de ţările devoltate, pe o

perioadă de şase ani (reducere nulă pentru ţările mai puţin devoltate).

&n ceea ce priveşte măsurile interne de spri'in pentru agricultori (susţinere a preţurilor),acestea sunt reglementate printr%o reducere a măsurii agregate de spri'in total (1A! total). Fările

devoltate s%au anga'at să reducă 1A!%ul lor total cu /05 în şase ani (;6C>%;6CC fiind perioadade baă utiliată pentru calcularea reducerilor). Fările în curs de devoltare trebuie să îşi reducă1A!%ul total cu ;45 în ece ani. Aceste anga'amente nu se aplică măsurilor care au un efect dedenaturare a comerţului nul sau minim (aşa%numitele măsuri de Dcategorie verde, cum suntcercetarea sau formarea agricolă furniate în cadrul programelor publice).

Acest set de măsuri este conceput ca un proces continuu, al cărui obiectiv pe termen lungconstă în reducerea substanţială şi progresivă a spri'inului şi a protecţiei în domeniul agricol.

Tetile 5i "!n4e"<ii

Acordul multifibre (A1B) din ;6=4, care se referă la fibrele naturale şi sintetice şi la produsele conexe, a exclus comerţul cu produse textile din regimul comun al 9A::. $e fapt,acest acord a instituit un regim derogatoriu prin legaliarea acordurilor bilaterale de autolimitare

între state, altfel spus, a restricţiilor cantitative, interise de 9A::.

3egocierile din 8unda Urugua aveau ca obiectiv asigurarea unei integrări fără obstacolea sectorului textilelor şi confecţiilor în cadrul 9A:: din ;66<. Astfel, Acordul privind textilele şiconfecţiile (A:") prevede eliminarea în etape a Acordului multifibre (A1B) înainte de ; ianuarie/00?. Este vorba despre eliminarea progresivă a restricţiilor cantitative, în special a



contingentelor bilaterale negociate în cadrul A1B. *ntegrarea înseamnă că, odată ce produsul este

integrat, comerţul cu acest produs este reglementat de normele generale din 9A:: din ;66<.7rogramul de integrare cuprinde patru etape şi toate produsele trebuie integrate cel t-riu

p-nă la ; ianuarie /00?. Acordul prevede şi că toate restricţiile la importul textilelor şiconfecţiilor care nu sunt prevăute în A1B trebuie notificate şi trebuie să se conformee cu9A:: în termen de un an încep-nd de la data intrării în vigoare a A:" sau trebuie eliminate progresiv, într%un interval de timp care să nu depăşească durata acordului (p-nă în /00?).

NORME PRIVIND MSURILE NETARIFARE

(ariere te6ni"e în "alea "!mer<#l#i

Acordul privind barierele te#nice în calea comerţului (G:") are ca obiectiv garantarea căregulamentele te#nice şi normele, precum şi procedurile de evaluare a conformităţii, nu creeaă bariere inutile în calea comerţului internaţional. Acordul recunoaşte dreptul ţărilor de a adoptaastfel de măsuri atunci c-nd contribuie la realiarea unui obiectiv legitim, cum ar fi protecţia

sănătăţii şi securităţii persoanelor sau protecţia mediului încon'urător. 8egulamentele te#nice şinormele nu trebuie să aibă ca efect discriminarea între produsele naţionale şi produsele similare

importate. &n paralel, acordul încura'eaă aplicarea normelor internaţionale şi armoniarea şirecunoaşterea reciprocă a regulamentelor te#nice, a normelor şi a procedurilor de evaluare a

conformităţii.

Acordul conţine un cod de practică pentru elaborarea, adoptarea şi aplicarea normelor decătre instituţiile guvernamentale centrale, precum şi dispoiţiile referitoare la elaborarea şiaplicarea regulamentelor te#nice pentru instituţiile publice locale şi organismele

neguvernamentale. Acordul prevede că procedurile de evaluare a conformităţii produselor cunormele naţionale nu trebuie să aibă un efect discriminatoriu asupra produselor importate. $easemenea, acordul prevede instituirea unor puncte naţionale de informare, pentru a facilitaaccesul la informaţii privind regulamentele te#nice, normele şi procedurile de evaluare aconformităţii în fiecare stat membru.

M7)#ri )anitare 5i 4it!)anitare

Acordul privind aplicarea măsurilor sanitare şi fitosanitare (!7!) se referă la toatemăsurile !7! care pot afecta, direct sau indirect, comerţul internaţional. 1ăsurile !7! suntdefinite ca fiind măsurile aplicate pentru prote'area vieţii persoanelor şi a animalelor sau pentru prote'area plantelor de riscurile generate de aditivi, contaminanţi, toxine sau organisme patogene preente în produsele alimentare sau pentru a prote'a o ţară de daunele provocate de pătrunderea, instalarea sau răsp-ndirea paraiţilor.

Acordul recunoaşte dreptul ţărilor membre de a lua măsuri !7! fondate pe principiiştiinţifice, însă acestea trebuie să se asigure că aceste măsuri nu au un efect discriminatoriuasupra altor ţări. &n plus, măsurile !7! nu trebuie să fie utiliate în scopuri protecţioniste. Fărilemembre sunt încura'ate să îşi stabilească măsurile pe baa normelor, directivelor sau



recomandărilor internaţionale, ori de c-te ori acest lucru este posibil. Aplicarea normelor se poate

contesta şi se instituie o procedură de soluţionare a litigiilor.

ADMINISTRAREA VAMAL I COMERCIAL

Eal#area în am7

&n caul în care taxele vamale se aplică ad valorem, este important să se stabilească o procedură clară pentru determinarea valorii în vamă a mărfurilor importate. $e fapt, atunci c-ndse efectueaă conform unor reguli inec#itabile, evaluarea în vamă poate avea efectul unei măsuride protecţie netarifară şi poate fi mai restrictivă dec-t taxa vamală propriu%isă.

Acordul privind valoarea în vamă recunoaşte că, în principiu, această valoare ar trebui să

se baee pe valoarea de tranacţie, şi anume preţul real al mărfurilor. &n caurile foarte preciseîn care valoarea de tranacţie nu poate servi drept baă de determinare a valorii în vamă, acordul prevede alte cinci metode de evaluare în vamă, care trebuie aplicate într%o anumită ordine

ierar#ică.

C!ntr!l înainte &e e$e&iere

7entru prevenirea fraudelor şi compensarea deficienţelor structurilor lor administrative,un număr de ţări în curs de devoltare au recurs la servicii ale societăţilor private pentru

verificarea calităţii, a cantităţii, preţului şi2sau a clasificării vamale a mărfurilor importate înainteca acestea să fie exportate din ţara furnioare. Acordul privind controlul înainte de expediere

enunţă obligaţiile care revin ţărilor utiliatoare, în principal în materie de nediscriminare, detransparenţă, de protecţia informaţiilor comerciale confidenţiale şi de verificare a preţurilor.

Reg#lile &e !rigine

8egulile de origine, fiind criteriile necesare pentru a stabili ţara de origine a unui produs,

nu trebuie să constituie bariere inutile în calea comerţului internaţional. Acordul privind regulilede origine instituie discipline în aplicarea acestor reguli. Acesta se referă la regulile utiliate în

instrumentele nepreferenţiale de politică comercială. 7rincipalul obiectiv al acestui acord estearmoniarea regulilor de origine nepreferenţiale astfel înc-t să se aplice aceleaşi criterii pentru

toţi membrii 1", oricare ar fi scopul aplicării lor.&n aşteptarea armoniării şi pe o perioadă de traniţie, membrii 1" trebuie să veg#ee

la definirea clară a condiţiilor necesare pentru stabilirea originii şi pentru ca regulile de origine sănu aibă efect de restr-ngere, de denaturare sau de deorganiare a comerţului internaţional.Aceste reguli nu trebuie să impună nici cerinţe stricte ne'ustificate, nici să ceară drept condiţie prealabilă pentru stabilirea ţării de origine respectarea unei anumite condiţii care nu are legăturăcu fabricarea sau cu prelucrarea.



$upă perioada de traniţie, în termen de trei ani, membrii trebuie să stabilească reguli de

origine armoniate. Aceste reguli trebuie aplicate în mod egal şi trebuie să fie obiective,inteligibile şi previibile. Această activitate de armoniare se realieaă în cadrul "omitetuluiregulilor de origine al 1" şi al unui "omitet te#nic aflat sub auspiciile rganiaţiei 1ondiale aHămilor.

Pr!"e&#rile în materie &e li"en<e &e im$!rt

icenţele de import pot fi definite ca proceduri administrative care impun, ca o condiţie

prealabilă la importul pe teritoriul vamal al unei ţări importatoare, preentarea unei cereri sau aaltor documente către organul administrativ competent. 7rincipalele obiective ale acordului privind procedurile în materie de licenţe de import sunt simplificarea acestor proceduri şiasigurarea transparenţei şi previibilităţii lor, astfel înc-t acestea să poată fi aplicate şiadministrate 'ust şi ec#itabil.

MSURI DE APRARE COMERCIAL

M7)#ri anti&#m$ing

Articolul H* din 9A:: din ;66< autorieaă membrii să aplice măsuri antidumping.Aceste măsuri nu pot fi însă impuse dec-t dacă sunt îndeplinite trei condiţii+

• produsul se vinde la un preţ de export mai mic dec-t valoarea sa normală, şi anume la un preţ

inferior preţului comparabil practicat pentru un produs similar pe piaţa ţării exportatoare

•importurile care fac obiectul dumpingului trebuie să provoace sau să ameninţe să provoace

pre'udicii ramurii de producţie internă din ţara importatoare

•trebuie să se stabilească în mod clar existenţa unei legături de caualitate între importurile care

fac obiectul unui dumping şi pre'udiciul important cauat ramurii de producţie.

Acordul privind punerea în aplicare a măsurilor antidumping se baeaă pe acordulnegociat în 8unda :o@o, însă introduce reguli mai precise şi mai clare în ceea ce priveştemetoda de determinare a dumpingului şi procedurile de urmat pentru efectuarea anc#etelor.Acordul aduce mai multă transparenţă, prin prevederile conform cărora deciiile antidumping

trebuie notificate fără înt-riere "omitetului pentru practici antidumping instituit prin acord. $e

asemenea, acordul prevede o procedură de soluţionare a litigiilor.

S#%en<ii 5i m7)#ri "!m$en)at!rii

3oul acord privind subvenţiile şi măsurile compensatorii, spre deosebire de cel adoptat în

urma 8undei :o@o, defineşte termenul Dsubvenţie şi precieaă că doar subvenţiile specificefac obiectul prevederilor sale. Acesta indică criteriile pe baa cărora se poate stabili dacă o

subvenţie este specifică unei întreprinderi sau unei ramuri de producţie sau unui grup deîntreprinderi sau de ramuri de producţie. Acordul clasifică subvenţiile într%una dintre următoarele

trei categorii+ cele care sunt interise, cele care pot fi supuse unei acţiuni şi cele care nu pot fi



supuse unei acţiuni. Acordul prevede măsuri corective diferite pentru fiecare categorie de

subvenţii.

Acordul conţine şi dispoiţii referitoare la utiliarea măsurilor compensatorii, şi anumetaxele impuse de ţara importatoare pentru a compensa efectul subvenţiei. Este vorba despre

norme similare cu cele care se aplică în caul acţiunilor antidumping.

M7)#ri &e )algar&are

Acordul privind măsurile de salvgardare stabileşte norme pentru aplicarea măsurilor desalvgardare prevăute în articolul I*I din 9A:: din ;66<. Articolul permite membrilor 1" săia măsuri de salvgardare pe o baă nediscriminatorie pentru limitarea importurilor atunci c-ndsunt întrunite anumite condiţii, pentru prote'area unei ramuri de producţie internă de un pre'udiciu grav sau de o ameninţare de pre'udiciu grav provocată de o creştere a importurilor.

Acordul interice aşa%numitele măsuri de Donă gri, cum sunt măsurile de autolimitare aexporturilor sau celelalte înţelegeri de împărţire a pieţei. Acordul prevede şi o clauă decaducitate pentru toate măsurile de salvgardare existente. &n plus, acesta face preciări privind procedurile şi normele care trebuie urmate pentru luarea măsurilor de salvgardare.

ALTE NORME PRIVIND MRFURILE

M7)#ri $riin& ine)ti<iile 5i legate &e "!mer< .MIC/

Acordul referitor la măsurile privind investiţiile şi legate de comerţul cu mărfuri (1*")recunoaşte că anumite măsuri privind investiţiile pot avea un efect de restricţionare şi dedenaturare a comerţului. 1embrii 1" se anga'eaă să nu aplice 1*" care sunt incompatibilecu principiul tratamentului naţional stabilit prin 9A:: sau cu interdicţia restricţiilor cantitative.Anexa la acord cuprinde o listă exemplificatoare a 1*" incompatibile cu aceste dispoiţii(obligaţia de a ac#iiţiona o cantitate determinată de produse de origine internă, etc.)

:oate 1*" trebuie să fie notificate şi eliminate în termen de doi ani pentru ţăriledevoltate, în termen de cinci ani pentru ţările în curs de devoltare şi în termen de şapte ani pentru ţările cel mai puţin devoltate. !upraveg#erea acestor anga'amente este asigurată de un"omitet pentru măsurile privind investiţiile.

Di)$!8i<ii re4erit!are la %alan<a &e $l7<i

9A:: din ;66< autorieaă membrii 1" să impună restricţii comerciale din motivelegate de balanţa de plăţi. 1emorandumul din Acordul privind dispoiţiile referitoare la balanţade plăţi clarifică dispoiţiile 9A:: din ;66< şi consolideaă procedurile de consultare şi denotificare a măsurilor restrictive. Acesta confirmă anga'amentul asumat de membri cu ocaia8undei :o@o de a favoria mai degrabă măsurile baate pe preţuri, cum sunt suprataxele laimport şi garanţiile la import, dec-t restricţiile cantitative aplicate din motive legate de balanţa de plăţi.



Gntre$rin&erile "!mer"iale &e )tat

Articolul IH** din 9A:: din ;66< reglementeaă activităţile întreprinderilor comercialede stat (guvernamentale şi neguvernamentale), în scopul garantării că statele nu folosescîntreprinderile lor ca un mecanism pentru a eluda obligaţiile de fond care le revin în temeiul

9A::. 1emorandumul din Acordul privind interpretarea articolului IH** conţine o definiţieexactă a întreprinderilor comerciale de stat şi urmăreşte să sporească supraveg#erea activităţilorlor prin intermediul unor proceduri de notificare şi de examinare consolidate.

A"6i8i<ii $#%li"e

Acordul privind ac#iiţiile publice este unul dintre cele patru acorduri multilaterale dinanexa < la Acordul de la 1arra@ec# (&n decembrie ;66=, au încetat două dintre acestea, al cărorobiect a fost carnea de vită şi produsele lactate celălalt acord rămas în vigoare se referă lacomerţul cu aeronave civile). Aceste acorduri nu sunt aplicabile dec-t pentru membrii 1" carele%au acceptat în mod expres. "omunitatea Europeană este unul dintre cei aproximativ douăeci

de membri ai 1" care au semnat şi au adoptat aceste acorduri.

Acordul privind ac#iiţiile publice, care înlocuieşte vec#iul acord reultat în urma 8undei:o@o, are ca obiect desc#iderea unei părţi c-t mai mari posibil din ac#iiţiile publice cătreconcurenţa internaţională, într%un cadru care să asigure transparenţa şi nediscriminarea faţă de produsele străine şi furniorii străini. Acest acord se aplică pentru ac#iiţiile care implicăadministraţiile care nu sunt centrale (state într%un ansamblu federal, provincii, cantoane, mariaglomerări urbane). $e asemenea, el vieaă at-t mărfurile, c-t şi lucrările şi serviciile. "adrul 'uridic instituit prin acest acord reflectă, în linii mari, normele comunitare în materie de ac#iiţii

publice.Acordul se referă la cinci sectoare de activitate+ porturile, aeroporturile, apa, electricitatea

şi transporturile urbane. Acesta se baeaă pe principiul reciprocităţii+ ţările nu trebuie sădesc#idă licitaţiile lor publice în sectoarele indicate dec-t ţărilor semnatare ale acordului care

sunt implicate în acelaşi sector.



S0C0 E$ert Tra&ing Management S0R0L0 ;Str0 (ateriei; nr0 ; P!$e)ti Le!r&eni; Il4!

înmatri"#lat7 la O4i"i#l Regi)tr#l#i C!mer<#l#i )#% nr0@*2312+,0+90*+,9

Date generale $riin& )!"ietatea

!" Expert :rading 1anagement este o societate comercială cu raspundere limitata , cusediul social în orasul 7opesti eordeni, 'udetul *lfov, !tr Gateriei, 3r C4. "odul unic deînregistrare al societătii este 440040;; cu numărul de ordine în 8egistrul ficiului "omertului*lfov /426>C20;.0<./0;<.

!ocietatea a fost înfiintată în anul /0;< de catre 8iea $umitru $orel.

!ocietatea este organiată si înregistrată ca societatea comercială cu răspundere limitatăcu durată de functionare nelimitată si este repreentata de o persoana 'uridica, cetatean roman.

"apitalul social subscris si vărsat la data de ;%Aprilie%/0;< este de /00 lei. "apitalul esteîmpărtit în ;00 de părti sociale egale între ele si indiviibile.

7ărtile sociale sunt detinute în totalitate de asociatul unic 8iea $umitru $orel. Asociatulunic incaseaa in totalitate beneficiile si suporta in totalitate eventualele pierderi.

!ocietatea este condusă de către asociatul unic, 8iea $umitru $orel, aceasta av-nd puteri depline de administrare, repreentare si anga'are a societătii precum si gestionarea

patrimoniului social al firmei.

!ocietatea va putea anga'a personal in baa unui contract de munca, cu respectarea prevederilor "odului 1uncii si a altor acte si prevederi legale referitoare la personal.

!ocietatea se va diolva prin vointa asociatului unic ,in caul imposibilitatii realiarii

obiectului de activitate, micsorarea capitalului social sub limita prevauta de legea 4;2;660 privind societatile comerciale ,faliment.

"ompania comercialieaa mărfuri provenite de la companii internationale, cu care existamultiple contracte de aproviionare. Burniorii companiei sunt din 8om-nia+ :opHent 9rup !8si $ipet !ervcom !8, iar din furniorii internationali mentionam !odeca, Brico, !alda, Grofer,etc.

Bacturile pe baa carora au fost ac#iitionate mărfurilor sunt transmise către contabil, iar pe baa lor, acesta întocmeste 3otele de receptie si constatare de diferente, se stabilesc adaosul

comercial si pretul de v-nare cu amanuntul.

1arfurile la intrare sunt evaluate la cost de ac#iitie iar la iesire,se foloseste metodacostului mediu ponderat la sf-rsit de lună.

12



7lata furniorilor se realieaă în maxim 40 de ile de la emiterea facturii de către acestia.

:ermenul de plată al facturilor depinde de la furnior la furnior si de gama produselor cese comercialieaa. Ac#itarea facturilor emise de furniori se realieaa cu numerar sau cuordin de plata sau fila "E", din contul bancar al societătii desc#is la *39 Gan@, !ucursala "alea

"alarasi.

7rodusele sunt comercialiate în spatiul online sau telefonic, comenile fiind livrate fie prin curier, fie de catre personalul companiei.

Atat pentru clientii persoane fiice, cat si in caul persoanelor 'uridice se elibereaăfactură fiscală. 7lata produselor cumpărate se poate realia prin numerar sau online cu cardul decredit2debit.

13

Documents

Proiect Practica REI