ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE
ACADEMIA DE STUDII ECONOMICEFACULTATEA DE CONTABILITATE I
INFORMATIC DE GESTIUNECONTABILITATEA SI FISCALITATEA
PATRIMONIULUISISTEME CONTABILE COMPARATE- tari cu economii de
tranzitie
STUDIU DE CAZ: CEHIA, POLONIA, UNGARIA, BULGARIABUCURETI2012
Cuprins:1 . Sistemul contabil din Polonia1.1 Schimbarile din
sistemul contabil in perioada secolului al XX-lea1.2 De la economia
centralizata la economia de piata efecte1.3 Principiile contabile
ale Poloniei si Uniunea Europeana1.4 Concluzii
2. Sistemul contabil din Cehia2.2 Formarea Republicii Cehe
-19932.3 Surse, instrumente i organisme de normalizare contabil2.4
Principalele diferene ntre raportarea financiar n conformitate cu
reglementarile contabile naionale i IFRS 2.5Obligaiile de publicare
i divulgarea informaiilor din situaiile financiare2.6 Particulariti
contabil3. Sistemul contabil din Ungaria3.1 Introducere3.2 Aspecte
privind practicile contabile4. Sistemul contabil din Bulgaria4.1
Contabilitatea in perioada interbelica4.2Contabilitatea in economia
de comanda4.3 Contabilitate de modelare n economia de tranziie4.4
Adoptarea principiilor contabile moderne un pas important in
reformarea contabilitatii bulgaresti5. BibliografiePrincipalele
caracteristici ale sistemelor contabileTabelul de mai jos prezint
informaii comparative cu privire la stadiul de dezvoltare
asistemelor contabile n unele ri din Europa Central i de Est
POLONIACEHIA UNGARIA
Legea contabilitatii din 1999 care incorporeazaprevederile
directivelorcontabile europene, amendate in 2003; -Decretul
Consiliului de Ministri privind emisiunea de titluriLegea
contabilitatii nr.563/1991 cu modificarile ulterioare (ultima
modificare majora in2001); -Decretele 500-506/2002 carerealizeaza
conformitatea cu Directivele a IV-a si a VII-a ale
ComunitatilorEconomice EuropeneLegea C din 2000,in vigoare de la 1
ianuarie 2001.
Reglementarea contabilitii n rile analizate este n general de
competena MinisterelorFinanelor, existnd un proces mai mult sau mai
puin avansat de consultare public, aa cum se observ din tabelul
urmtor.
POLONIACEHIA UNGARIA
Comitetulpentru Standarde de Contabilitate, infiintat de
Ministerul Finantelor in 2002Ministerul Finantelor,cu participarea
activa a Camerei Auditorilor, Uniunii Contabililor si a Consiliului
National al Contabilitatii. Acest ultim organism a fost creat in
1999 pentru a comenta proiectele de reglementari, pentru a
interpreta reglementarile si a face lobby pe langa
Guvern".Ministerul Finantelor(Legea C); - Consiliul pentru
Standarde de Contabilitate (organismin dependent, infiintat in
2003), printr-un subcomitet format din reprezentanti aiprofesiei
contabile. Odata formulate,standardele vor fiemise de catre
Ministerul Finantelor
In ceea ce privesc organismele care au competene n domeniul
auditului :
POLONIACEHIA UNGARIA
Camera Nationala a Auditorilor Legali KIBR (infiintata in1994)
numara 7.547membri, din care 4.250 activi. Ministeru
Finantelorsupravegheaza activitatea Camerei, care a preluat ca
membri si oparte din fostii experti contabili din perioada de
dinainte de 1989, WorldBank, ROSC 2005 - Camera Auditoriloremite
standardele nationale de audit, inurma consultarii cu Ministerul
Finantelor si cu Comisia de Valori Mobiliare. Activitatea KIBR este
supravegheata de Ministerul Finantelor.- Asociatia
Contabililornumara aproximativ 29.000 membriind ividuali si 9.700
firmeCamera Auditorilor(infiintata in 1993) -> emite standardele
nationale de audit (bazate pe ISA) si asigura calificarea
auditorilor (1.275 auditori individuali si 335 societati de audit
in 2006).Camera Auditorilor, organism independent infiintat in
1997,emite standardele nationale de audit (pe baza ISA) si se ocupa
de calificarea auditorilor. in 2006, numarul demembri ai Camerei se
ridica la peste 5.700 membri (din care 36% inactivi) care practica
auditul ca independenti sau angajati ai unei firme de
audit;perceptiapublicului este aceea ca numarul auditorilor este
supradimensionat (World Bank,ROSC 2004). Camera cuprinde circa
1.800 firme de audit.
Particularitati ale sistemului contabil
Sistemului contabil utilizat in fostele tari comuniste era
proiectat, reglementat si controlat de autoritatile centrale.
Procesarea datelor era standardizata, existand planuri de conturi
nationale particularizate pentru principalele sectoare ale
economiei( planul de conturi pentru industrie, agricultura,
constructii etc.). Una din functiile importante indeplinite de
contabilitatea primara si raportarile financiare a fost aceea de
proba in justitie. Sistemul contabil era, in general, unul
organizat intr-un singur circuit, contabilitatea financiara si
contabilitatea de gestiune fiind integrate.
Obiectivul evidentei contabile
Obiectivul evidentei contabile este initial definit ce
supravegherea integrala si de control a modului de indeplinire a
planurilor in intreprinderile, organizatiile si institutiile
socialiste, si de aici in intreaga economie nationala.
Utilizatorii
Situatiile financiare erau destinate in mod ascendant
structurilor administrative. In consecinta, autoritarile centrale (
Ministerul de Finante, autoritatile de planificare centrala, Banca
Nationala) erau recunoscute ca utilizatori ai informatiei
contabile.
Principiile si conventiile contabile
Sistemul contabil de tip sovietic demonstra o limitare a
actiunii principiilor si conventiilor contabile caracteristice
raportarii financiare in economia de piata.
Principiul entitatii nu era respectat deoarece pierderile erau
finantate din bugetul statului, iar profitul era transferat catre
acleasi buget.
Contabilitatea de angajamente era practicata intr-o masura mai
mare sau mai mica. Intreprinderile din URSS si Polonia aplicau o
contabilitate de angajamente partiala. In Polonia, veniturile erau
recunoscute in contabilitate simultan cu expedierea produselor
finite catre client daca plata era facuta intr-un anumit interval
de timp: in decurs de 15 zile sau inainte de data de 25 ianuarie a
anului urmator. De asemenea, nu se recunosteau cheltuielile pentru
care documentele contabile nu fusesera emise pana la incheierea
exercitiului( de exemplu, salariile si utilitatile). Dobanda
aferenta imprumuturilor nu era considerate o cheltuiala in URSS, ci
co repartizare din profit.
Aria de aplicare a principiului prudentei era foarte restransa.
In Polonia, Jaruga limiteaza aplicatiile principiului prudentei la
ecaluarea stocurilor( regula minimului dintre cost si pretul
pietei). Permanenta(consecventa) metodelor era echivalenta, in mod
implicit, cu uniformitatea.
Planul de conturiCriteriul care a stat la baza structurarii
planului de conturi a fost principiul circuitului (Conturile erau
prezentate in ordinea desfasurarii ciclului de productie:
aprovizionare, productie, livrare) Situatiile financiareModelele de
raportare financiara erau diferite. Exista urmatoarea
particularitate a maselor bilantiere: fiecare post de active era
egal cu un anume port de pasiv.
Nu se permitea finantarea activelor de exploatare cu fonduri de
investitie si viceversa. Statutul contabililor
Reglementarea centralizata a contabilitatii cerea abilitati
profesionale care puteau fi dobandite prin studii liceale.
Numarul de contabili necesari in economie era planificat la
nivel national.
Contabilul-sef era perceput mai degraba ca un instrument de
control, decat ca un membru al echipei manageriale, deoarece
trebuia sa raporteze, pe de o parte, fata de directorul
intreprinderii si pe de alta parte, fata de contabilul-sef al
unitatii ierarhic superioare. POLONIA 1.1 Schimbarile din sistemul
contabil in perioada secolului al XX-lea Istoria reglementailor in
contabilitatea Poloniei a fost influentata de istoria sa politica
din secolul al XX-lea. De-a lungul acestei perioade pana in ziua de
azi, Polonia a adoptat reglementarile contabile conform traditiei
Europei Continentale. A fost obligata sa aplice contabilitatea de
tip comunist dupa care a migrat catre regulile contabile ale
Uniunii Europene la inceputul anilor 1990, pregatindu-se alaturarii
Uniunii Europene. Polonia reprezinta cea mai mare economie de
tranzitie ce a devenit membru al Uniunii Europene, si este dupa
parerea Organizatiei pentru Cooperare si Dezvltare Economica (OECD)
un exemplu al unui proces de tranzitie de succes. Din cauza
istoriei politice zbuciumate, Polonia nu a avut nici o sansa sa-si
dezvolte o istorie contabila proprie si nici profesia de audit nu a
putut sa-si construiasca o educatie contabila de nivel universitar.
In Polonia nu a existat inainte de 1930 un plan de conturi
national, desi o Asociatie a Contabililor fusese fondata in anul
1907. Pana in perioada Celui de-al Doilea Razboi Mondial, sistemul
contabil din Polonia a fost influentat puternic de catre cel al
Germaniei din perioada respectiva. Acest sistem a fost totusi
schimbat odata cu ocupatia Rusiei, si astfel a fost introdusa in
Polonia economia planificata. Incepand cu anul 1989 cand Polonia a
iesit de sub dominatia rusa, sistemul contabil s-a schimbat din
nou. Schimbarea a fost graduala, deoarece era recunoscut faptul ca
la acest nivel legislatia avea nevoie de timp pentru a fi
schimbata, fiind necesare multe corectii si adaptari. Noul sistem
era mai mult bazat pe economia de piata si era mult mai apropiat de
cel practicat in Europa Occidentala. Alaturandu-se Organizatiei
pentru Cooperare si Dezvoltare Economica in 1996 si Uniunii
Europene in 2004, sistemul trebuia sa fie schimbat in unul care sa
fie in conformitate cu cel din Uniunea Europeana. Polonia s-a
angajat sa ceara firmelor sa se supuna Standardelor Internationale
de Raportare Financiara (IFRS) intr-un mod consecvent. De la
inceputul secolului al XX-lea sistemele si standardele contabile
ale Poloniei au fost schimbate complet in cotextul unor schimbari
politice dramatice. Exemplul polonez este unul graitor al felului
in care sistemul contabil este determinat de schimbarile in
structurile socio-economice si politice ale tarii. 1.3 Principiile
contabile ale Poloniei si Uniunea Europeana Ca si candidat pentru
aderarea la Uniunea Europeana, Polonia s-a pregatit singura prin
dezvoltarea noilor sisteme contabile. Unul din instrumentele cheie
reprezinta armonizarea raportarilor financiare cu Directivele
Europene si cu IAS. Uniunea Europeana incearca sa armonizeze legile
la principiile contabile printr-un set de directive si ordonante.
Directivele arrebui adaptate de catre tarile membre la legislatia
nationala. Ordonantele sunt valide in mod automat pretutindeni in
Uniunea Europeana si nu este nevoie sa fie adaptate la legislatia
nationala. Deja in 1991 Legea Contabilitatii a introdus schimbari
care incercau sa fie in concordanta cu Directiva a patra ( reguli
si formatul contabilitatii), ceea ce a adus sistemul contabil
polonez mai aproape de Uniunea Europeana. Legea care a fost
rectificata in 2000 a mers in aceeasi directie. Aceasta lege
acopera noi categorii ( ex: active imobilizate) , noi tranzactii (
ex: afaceri de acoperire), si complexitatile economiei de piata (
cost real vs metoda costului istoric) Cea de-a 7 a Directiva (
Contabilitatea consolidata), care este considerata a fi mai
dificila, nu a fost adaptata in 1991, dar a devenit parte a
legislatiei adoptate in 2000. Directiva a 8-a ( Calificare si
Audit) a fost adoptata in legi in Octombrie 1991 si Octombrie 1994
si in amendamentul din anul 200. Actul din 1991, spre deosebire de
directiva, permitea doar persoanelor cu inalte studii sa efectueze
auditul. Actul din 1994 cere ca auditorii sa fie in intregime
prefesionisti. Polonia a oferit prin aceasta noua legislatie o baza
buna pentru a deveni membru al Uniunii Europene, ceea ce s-a si
intamplat in 2004. 1.4 Concluzii Pe durata acestor ani de
tranzitie, economia poloneza s-a schimbat considerabil. Desi
Polonia inca are o rata de somaj mare, PIB-ul are o rata de
crestere considerabil mai mare decat rata medie a celor 15 tari mai
vechi din Uniunea Europeana. Polonia si-a schimbat situatia
politica, socioeconomica si culturala intr-un interval de timp
foarte scurt. Aceste schimbari s-au reflectat in sistemul contabil
si in legile si ordonantele ce au oferit cadrul pentru noul sistem.
De asemenea, standardul profesional al contabililor si auditorilor
s-a adaptat repede schimbarilor. Cu ajutorul vitezei si
profesionalismului al principalelor forte ce stau in spatele
dezvoltarii unui sistem uniform , nu exista indoiala ca Polonia va
dezvolta cu succes propriul sistem contabil national.CEHIA
Dupa anul 1990, Cehia a recurs la revolutia contabila, inlocuind
sistemul contabil monist existent cu unul dualist, puternic
influentat de cel francez. Aceasta tara revenea la dualismul
anterior reformei din 1977, reforma care aliniase contabilitatea
ceha cu aceea a restului tarilor socialiste.
Reglementarile contabile din Cehia au fost urmatoarele;
Legea contabilitatii nr.563/1991 cu modificarile ulterioare (
ultima modificare majora in 2001);
Decretele 500-506/2002 care realizeaza conformitatea cu
Directivele a IV-a si a VII-a ale Comunitatilor Economice
Europene.
Influentele asupra dezvoltarii contabilitatii din Cehia au fost
multiple. Mediile de afaceri din aceasta tara au fost puternic
influentate de codurile comerciale austriace. Cel mai concludent
exemplu este prezenta Consiliului de Administratie, dar subordonat
adunarii generale. Consiliul de Supraveghere are sarcina de a
monitoriza intreaga activitate a unei societati comerciale,
inclusive modul de intocmire a situatiilor finaciare. In Cehia o
treime din membrii Consiliului de Supraveghere este desemnata de
slariati.
Planul contabil ceh a mers pe modelul planului contabil general
francez. Prezentarea cheltuielilor dupa natural lor, precum si
clasificarea zecimala a planurilor de conturi aminteste de planul
contabil general francez. O caracteristica a planul contabil ceh a
fost pastrarea provizioanelor reglementate.
Planul contabil ceh era obligatoriu pentru societatile
comerciale.
Referitor la situatiile financiare, acestea trebuiau sa fie
intocmite cu fidelitate.
Reglementarea contabilitatii in Cehia era de competenta
Ministerului Finantelor, cu participarea active a Camerei
Auditorilor Uniunii Contabililor si a Consiliului National al
Contabilitatii. Acest ultimo organism a fost creat in 1999 pentru a
comenta proiectele de reglementari, pentru a interpreta
reglementarile si a face lobby pe langa guvern.
Anterior datei de 1 ianuarie 2005, data intrarii in vigoare a
Reglementarii IAS
1.606/2002, intreprinderile erau obligate sa foloseasca
urmatoarele reglementari pentru elaborarea situatiilor
financiare:
Societatile comerciale necotate: conform reglementarilor
cehe;
Societatile comerciale cotate: conform reglementarilor cehe, dar
Bursa de Valori impune si situatiile financiare conform IFRS;
Grupurile de societati: conform reglementarilor cehe, IFRS ( sau
altor standarde, de exemplu US GAAP).
Organismul care avea competenta in domeniul auditului era
reprezentat de Camera Auditorilor ( infiintata in 1993) care emite
standardele nationale de audit ( bazate pe ISA) si asigura
calificarea auditorilor ( 1.275 auditori individuali si 335
societati de audit in 2006).
Situatiile finaciare ale intreprinderilor au urmatorul cuprins:
bilant, cont de profit si pierdere, situatia fluxurilor de numerar,
situatia modificarii capitalului propriu si notele explicative.
Bilantul intreprinderilor cehe urmeaza modelul francez, in
sensul ca activul este prezentat brut si net, sumele aferente
exercitiului incheiat fiind detaliate in trei coloane: valori
brute, amortizari si deprecieri si valori nete. In plus, bilantul
prezinta sume pentru exercitiul incheiat si ultimele doua exercitii
anterioare, similar modelului american. Contul de profit si
pierdere favorizeaza natura cheltuielilor si prezinta indicatorul
valoare adaugata. Din 2003 este admisa si clasificarea
cheltuielilor dupa destinatie.
Practici contabile
Metode de evaluare a stocurilor
FIFO si Cost mediu ponderat;
Costul stocurilor poate fi evaluat pe baza costurilor directe de
productie. In bilant, stocurile se evalueaza la valoarea minima
dintre cost si pretul pietei.
Evaluarea clientilor
-Se recomanda constituirea de reduceri de valoare pentru
creantele neincasabile. Atunci cand debitorii sunt declarati
falimentari, poate fi constituit un provision reglementat
deductibil in proportie de pana la 100%.
Costurile de cercetare-dezvoltare.
-Costurile de dezvoltare associate proiectelor fiabile pot fi
capitalizate la valoarea minima dintre cost si valoarea
beneficiilor eceonomice viitoare, daca acestea pot fi estimate in
mod rezonabil.
-Amortizarea costurilor de dezvoltare trebuie facuta pe o
perioada mai mica de 5 ani.
Contractele de leasing
-Intre contractile de leasing de exploatare (operational) si
cele de leasing finaciar nu se face nicio distinctie clara in ceea
ce priveste contabilizarea. Avansul este tratat ca un active
current si este trecut ulterior pe cheltuieli pe durata
contractului de leasing. Redeventele sunt recunoscute in contul de
profit si pierdere, iar redeventele de plata in viitor sunt
detaliate in notele explicative.
-Contractele de leasing al caror obiect il reprezinta segmente
importante ale intreprinderilor trebuie capitalizate.
Fondul commercial (Good Will-il)
-este recunoscut doar GW-ul din achizitie, care este amortizat
pe parcursul unei perioade de 15 ani.
-GW-ul negative este inclus in capitalurile grupului.
Conceptul de grup
-Sunt prezentate criteriile legale pentru a defini o filiala
(mai mult de 50% din drepturile de vot).
-Asociatii sunt considerati parte a grupului, daca detin mai
mult de 20% din drepturile de vot.
-Interesele minoritare sunt prezentate ca un post distinct la
finalul pasivului bilantier.
Diferente fata de IFRS
- Criterii mai putin stricte pentru recunoasterea activelor
necorporale ( de exmplu cheltuielile de constituire sunt activate,
contrar IAS 38).
- Veniturile si cheltuielile aferente contractelor de
constructie, productie si de prestari de servicii pe termen lung
sunt contabilizate la incheierea contractului.
- Modificarea unei politici contabile are effect, in general, in
anul in care are loc modificarea.
- Elementele extraordinare au o definitie mai larga decat cea
propusa de IAS 8 ( de exemplu, provizioanele si cheltuielile pentru
restructurare sunt tratate ca elemente extraordinare, ca si
efectele modificarii politicilor contabile si corectarea
erorilor).
- Subventiile pentru investitii sunt incluse in captalurile
proprii.
- Renumeratiile membrilor Consiliului de Administratie si de
Supraveghere sunt suportate din rezerve.
- Provizioanele au un cuprins mai lag decat in acceptiunea IAS
37 ( de exemplu, se contabilizeaza provizioanele pentru bonusuri si
concedii neefectuate si provizioanele reglementate pentru
reparatii).
- Contabilizarea contractelor pe termen lung urmeaza metoda
terminarii contractului si nu permite metoda sadiului de
definitivare a contractului IAS 11.
- Exceptii la consolidarea grupurilor mici, similar Directivei a
VII-a.
2.3 Surse, instrumente i organisme de normalizare contabil a) pe
plan international: IASB (Comisia Internaional pentru Standarde
Contabile) - a elaborat un corp de norme contabile internaionale
care pot fi structurate astfel: Cadrul conceptual (principii) Norme
propriu-zise, care la ora actual se difereniaz n: IAS (Standarde
Internaionale de Contabilitate) IFRS (Standarde Internaionale de
Raportare Financiar) Interpretri ale normelor i anume SIC
(Interpretrile Standardelor Internaioanle de Contabilitate)
Interpretri date de IFRIC (International Financial Reporting
Interpretations Committee)- creat n 1973, obiectiv iniial:
promovarea regulilor standardizate ale contabilitii, aplicabile
lumii ntregi- stabilete codul de bun conduit i ncearc, cu un succes
n cretere, s le fac acceptate de ctre diferitele guverne i autoriti
contabile regionale i naionale b) n Europa: Comisia European n plan
contabil, mai multe directive, inclusiv Directiva a IV-a
(structura, coninutul i prezentarea situaiilor financiare),
respectiv Directiva a VII-a (conturile consolidate). organisme de
normalizare europene: Comitetul de normalizare contabil (ARC),
Grupul European pentru avizarea raportrilor financiare
(EFRAG).Cderea regimului comunist din Cehia a creat premisele
schimbrii n plan economic i implicit la nivel contabil.
Normalizatorii din cadrul Ministerului Finanelor i universitarii au
ncercat s gseasc soluii de normalizare a contabilitii. Inexistena,
la acel moment, a unei teorii adecvate situaiei au fcut ca soluia
aleas s fie una n trepte. n acest sens pot fi identificate
urmtoarele etape ale reformrii sistemului contabil din Cehia:1.
Legea contabilitatii nr.563/1991 cu modificarile ulterioare (ultima
modificare majora a fost realizata in 2001);2. Decretele
500-506/2002 care realizeaza conformitatea cu Direcivele a IV-a si
a VII-a ale Comunitatilor Economice Europene.3. Ministerul
Finantelor, cu participarea activa a Camerei Auditorilor, Uniunii
Contabililor si a Consiliului Contabilitatii. Acest ultim organism
a fost creat in 1999 pentru a comenta proiectele de reglementari si
a face lobby pe langa Guvern. Anterior datei de 1 ianuarie 2005,
data intrarii in vigoare a reglementarii IAS 1.606/2002,
intreprinderile erau obligate sa foloseasca urmatoarele
reglementari pentru elaborarea situatiilor financiare:tatile
comerciale necotate:conform reglementarilor cehe.1. Societatile
comerciale necotate:conform reglementarilor cehe.2. Societatile
comerciale cotate: conform reglementarilor cehe, dar Bursa de
valori impune si situatii financiare conform IFRS3. Gruputrile de
societati: conform reglementarilor cehe, IFRS (sau altor standarde,
de exemplu US GAAP) In Cehia auditarea situatiilor financiare este
obligatorie pentru societatile pe actiuni, banci si alte societati
financiare, precum si pentru alte entitati in functie de
indeplinirea unor criterii de marime cu mult mai ridicate
(entitatile care indeplinesc doua sau trei criterii referitoare
la:cifra de afaceri, totalul activelor brut si numarul mediu de
personal). Camera Auditorilor a fost infiintata in 1993 si emite
standardele nationale de audit si totodata asigura clasificarea
auditorilor (1275 individuali si 335 societati de audit in 2006).2.
4 Principalele diferene ntre raportarea financiar n conformitate cu
reglementarile contabile naionale i IFRS Cerinele de raportare
financiara sunt preluate din Directiva a-IV-a si Directiva a-VII-a.
Acestea au fost destul de uor de aplicat la nceput dar n decursul
timpului pentru a fi eficace acest proces a devenit din ce n ce mai
complicat. Anumite principii sunt preluate n norma naional si
anume: principiul continuitii activitii, principiul contabilitii de
angajamente, care sunt in concordan cu normele internaionale de
contabilitate. Acest lucru se aplic n special bncilor, instituiilor
financiare i ntreprinderilor private. Normele contabile valabile
pentru alte tipuri de organizare sunt mai aproape de reglementrile
fiscale valabile i nevoile de stat. n ciuda faptului c se realizeaz
o armonizare a normei naionale cu IFRS, raportarea financiar i
sistemul de contabilitate n Republica Ceh este nc puternic
influenat de reglementrile fiscale. n ciuda eforturilor de a
armoniza reglementrile contabile cu IFRS n ultimii doi ani, exist
zone de diferen semnificativ ntre IFRS i de raportare financiar
Ceh. Ca de exemplu: Raportarea veniturilor extraordinare,
contabilitate veniturilor, inclusiv din contracte pe termen lung
(deoarece nu este permis s se aplice un procent de metoda de
finalizare de recunoatere a veniturilor din contractelor pe termen
lung), Combinri de intreprinderi, Leasingul financiar, Deprecirea
imobilizrilor. Reglementrile naionale de asemenea, solicit ca
informaiile n situaiile financiare s fie mult mai succinte fa de
cele din IFRS.2.5 Obligaiile de publicare i divulgarea informaiilor
din situaiile financiare
n fiecare an, toate entitiile trebuie s prezinte pe cale
electronic situaiile lor financiare aprobate de registrul Comercial
meninut la instana de pertinent. Entitiile ale crei situaii
financiare trebuie s fie auditate de ctre auditorii statutari, de
asemenea, au obligaia de a prezenta rapoarte anuale. Acestea
trebuie s includ situaiile financiare auditate, precum i raportul
de audit i informaii privind de evoluia afacerii. Societilor
controlate de alte entiti trebuie s includ, de asemenea, n
rapoartele lor anuale un raport privind relaiile cu prile legate, n
conformitate cu seciunea 66a din Codul Comercial. Acest raport
trebuie s fie, de asemenea, revizuit de auditorul companiei.
Emitenii de valori mobiliare publice sunt, de asemenea, obligai s
prezinte informaii financiare Bncii Naionale care acioneaz ca
autoritatea de reglementare pe pieele financiare. Rapoartele
trebuie s conin bilanul i contul de profit i pierderi i alte
informaii financiare. Aceste rapoarte nu trebuie s fie auditate cu
toate acestea.2.6 Particulariti contabilea ) Perioada de
contabilitate Amendamentul la Legea Contabilitii, valabil de la
1.1. 2001 permite contribuabililor s in o contabilitate ntr-o
perioad contabil diferit de cel de anul calendaristic. Anul fiscal
fiscal se acord dousprezece luni consecutive. b) Amortizarea si
deprecierea Legislaia ceh face distincie ntre amortizarea pentru
scopuri fiscale i contabile. Din punct de vedere fiscal activele se
pot amortiza fie prin metoda liniara fie prin cea accelerat. Metoda
de amortizare pentru fiecare tip de active nu se poate modifica pe
parcursul duratei de utilitate. Perioadele de amortizare se
stabilesc in funcie categoria din care face parte activul si anume:
corporal sau necorporal. Amortizarea se ia in calcul la
determinarea venitului impozabil. Rata de amortizare n anul de
achiziie este mai mic dect n anii urmtori, indiferent de tipul de
amortizare. a Evaluarea la ieire a stocurilor. Metodele de evaluare
la ieire a stocurilor sunt urmtoarele: FIFO- primul intrat , primul
ieit Cost mediu ponderatMetoda LIFO nu este permis. d) Leasing-ul
financiar Leasing financiar este un produs utilizat pe scar larg
financiar n Republica Ceh. De-a lungul duratei contractului de
leasing, proprietarul bunului este compania de leasing, care, de
asemenea, nregistreaz amortizarea i include bunului nchiriat n
bilanul su. Pentru locatar, ratele de leasing sunt deductibile
fiscal i sunt raportate n contul de profit i pierdere. Ratele de
leasing sunt supuse taxei pe valoarea adugat. Legea permite abordri
diferite ale TVA-ului n funcie de modul n care contractul de
loca?iune reglementeaz transferul de proprietate ctre locatar la
sfritul contractului de leasing . Principalele avantaje: pltit,
mpreun cu rate individuale ; gam larg de rate fixe sau variabile
(adaptat pentru a ratelor de pe pieele financiare) ; orarele de
rambursare poate fi modificate pe parcursul perioadei de
rambursare, fr a fi nevoie de documente fiscale
corective.UNGARIA3.1 IntroducereIn ultimii 20 de ani contabilitatea
din Ungaria a fost supusa unor reforme semnificative. La 1 ianuarie
2001 intra in vigoare Legea C, emisa de Ministerul Finantelor in
anul 2000, pentru a reglementa cerintele de contabilitate si audit.
Legea C stabileste obligatii de raportare si de evidenta contabila
si enunta principiile care trebuie respectate la intocmirea
rapoartelor i inregistrrilor contabile, reglementrile aferente,
cerintele legate de publicare, rapoartele de audit, etc. companiile
care se ocupa de contabilitate, taxe si sarcini de raportare
prevazute de lege incheie cu clientii contracte de prestari de
servicii.La baza planului de conturi maghiar sta planul de conturi
german Schmalenbach, oferind doar o structura minima a conturilor.
Normele de drept in vigoare reflecta in Decretul Guvernamental
privind standardele de contabilitate maghiare, Directivele a IV-a,
a VII-a si a VIII-a ale UE si, de asemenea, in mare masura, ia in
considerare continutul standardelor internationale de contabilitate
IAS/IFRS, practicile contabile maghiare aliniindu-se astfel la
standardele vest europene.n conformitate cu Decretul Guvernamental
93/2002 de Contabilitate, serviciile de contabilitate pot fi
prestate de catre un contabil calificat, care este mentionat in
registrul tinut de Ministerul de Finante. In conformitate cu
articolul 154 din Legea contabilitatii, toate companiile intocmesc
registrele in partida dubla si trebuie sa-si publice rapoartele
anuale, in acelasi timp cu depunerea acestora la Curtea de
Inregistrare.Mediul de afaceri in Ungaria a fost puternic
influentat de codurile comerciale austriac si german. Cel mai
concludent exemplu este prezenta Consiliului de Supraveghere,
organism plasat in piramida conducerii deasupra Consiliului de
Administratie, dar subordonat adunarii generale. Consiliul de
Supraveghere are sarcina de a monitoriza intreaga activitate a unei
societati comerciale, inclusiv modul de intocmire a situatiilor
financiare; in Cehia si Ungaria o treime din membrii Consiliului de
Supraveghere este desemnat de salariati.Consiliul pentru
Standardele de Contabilitate a fost infiintat in anul 2003 ca
organism independent, printr-un subcomitet format din reprezentanti
ai profesiei contabile. O data formulate standardele vor fi emise
de Ministerul Finantelor.Intreprinderile din Ungaria folosesc
urmatoarele reglementari pentru elaborarea situatiilor financiare:
societatile comerciale conform Legii C grupurile de societati
conform Legii C, IFRS (sau de exemplu US GAAP) cu obligatia
reconcilierii sumelor dupa Legea C.In ceea ce priveste auditul, in
Ungaria obligatia auditarii se refera la orice entitate a carei
cifra de afaceri este superioara pragului de 50.000.000 de forinti
(aproximativ 204.000 euro), unul din cele mai mici praguri din UE.
Camera Auditorilor din Ungaria a fost infiintata in 1997 si are
sarcina de a emite standarde nationale de audit (pe baza ISA) si se
ocupa de calificarea auditorilor. In 2006, numarul de membrii ai
Camerei se ridica la peste 5700 membrii (dintre care 36% inactivi),
care practica auditul ca independenti sau angajati ai unei firme de
audit; perceptia publicului este aceea ca numarul auditorilor este
supradimensionat. Camera cuprinde circa 1800 de firme de audit.Ca
si alte tari din fostul bloc comunist, interesele politice din
Ungaria au condus la implementarea directivelor europene privind
contabilitatea. Directiva a IV-a impune situatiilor financiare
prezentarea unei imagini fidele, cerinta ce a fost adoptata si de
firmele maghiare care trebuie sa prezinte o imagine de incredere si
adevarata/actuala a activelor nete ale intreprinderii, a
compozitiei lor (active si datorii), a pozitiei financiare si a
rezultatului activitatii intreprinderii.Analizand situatia
existenta in aceasta tara C. Nobes si R Parker fac urmatorele
aprecieri contabilitatea in tari ca Ungaria si Polonia a devenit
mai adaptabila si mai flexibila ca rezultat al reformei si
democratizarii.In Ungaria situatiile financiare ale
intreprinderilor cuprind: bilantul, contul de profit si pierdere,
notele explicative, situatia fluxurilor de numerar si situatia
modificarii capitalului propriu. Situatia fluxurilor de numerar si
situatia modificarii capitalului propriu nu sunt obligatorii.
Bilantul se prezinta in forma lista, iar contul de profit si
pierdere poate fi intocmit dupa natura, fie dupa destinatie.
Legaturile stranse, in Ungaria, intre contabilitate si fiscalitate
se bazeaza pe utilizarea metodele de amortizare degresiva si
accelerata, precum si a duratelor utile permise de legea
fiscala.3.2 Aspecte privind practicile contabile1. In ceea ce
priveste metodele de evaluare a stocurilor, in Ungaria, se
utilizeaza metoda FIFO, metoda costului mediu ponderat, metoda Lifo
fiind interzisa.2. Referitor la evaluarea clientilor reducerile de
valoare pentru clienti trebuie constituite la sfarsitul fiecarui
an. Creantele fata de clienti sunt detaliate in functie de durata
de rotatie.3. Costurile de cercetare-dezvoltare sunt recunoscute in
contul de profit si pierdere. Costurile aferente activitatii de
dezvoltare pot fi activate si amortizate pe o perioada de maxim 5
ani.4. Contractele de leasing - intre contractele de leasing de
exploatare (operational) si cele de leasing financiar nu se face
nicio distinctie clara in ceea ce priveste contabilizarea in legea
din anul 1991. In legislatia bancara aceasta distinctie este
facuta.5. Fondul comercial- este recunoscut doar cel rezultat ca
urmare a achizitiei de la o terta parte si apoi este eliminat pe
parcursul unei perioade cuprinsa intre 5 si 15 ani. Goodwill-ul
consolidat este eliminat intr-un an sau pe o perioada de 5 ani.6.
Conceptul de grup aici sunt prezentate criteriile legate pentru a
defini o filiala (mai mult de 50% din drepturile de vot), asociatii
sunt considerati parte a grupului, daca detin mai mult de 25% din
drepturile de vot si interesele minoritare sunt incluse ca un post
distinct in capitalurile proprii.7. Diferente fata de IFRS:a )
Activarea diferentelor de curs valutar aferente imprumuturilor pe
termen lung contractate pentru achizitia de active imobilizate.b )
Actiunile proprii sunt recunoscute ca active, contrar SIC 16.c )
Criterii mai putin stricte pentru recunoasterea activelor
necorporale (de exemplu cheltuielile de constituire si expansiune
sunt activate, contrar IAS 18).d ) Absenta metodei stadiului de
definitivare a contractului pentru contabilizarea contractelor pe
termen lung, contrar IAS 11.e ) Notiunea de elemente extraordinare
mai larga decat in IAS 8 (active imobilizate gasite in plus la
inventariere in corespondenta cu deferred income, sponsorizari).f )
Lipsa fiscalitatii amanate in situatiile financiare ale
societatilor financiare.g ) Lipsa informatiei sectoriale.h )
Prezenta provizioanelor legale.i ) Insuficiente informatii privind
relatiile cu partile afiliate.j ) Absenta evaluarii la valoarea
justa in cazul combinarilor de intreprinderi (contrar IAS 22).k )
Goodwill-ul negativ clasificat impreuna cu datoriile pe termen
lung.BULGARIA4.1. Contabilitatea in perioada interbelicaLa
construirea noii contabilitati bulgare din perioada dinainte de
razboi au contribuit ideile discipolilor francezi, cum ar fi L.
Baranchin (1873), L. Gomberg (1897), J. Dumarchey (1914), R.
Delaporte (1936), J. Fourastie (1945), G. Zigau (1951), J. Vlaemink
(1952). Un accent considerabil se pune pe cartea de contabilitate a
lui R. Delaporte (1936). Metodele si conceptele lui R. Delaporte i
a lui J. Dumarchey au pus bazele tiinifice solide ale
contabilitatii bulgare pe parcursul secolului XX. Foarte adesea a
fost citata lucrarea lui R. Delaporte (1936) "Methode Rationelles
de la tenue des Livres des Comptes", ce explica coninutul economic
i structura logic a bilanului i principiile contabile, ntemeiate pe
libera valoarea i mrimile aritmetice. R. Delaporte este unul din
fondatorii scolii economice in materie de contabilitate.n ceea ce
priveste lucrarile contabile ale lui L. Gomberg (1897) s-ar putea
spune c datorita acestora n contabilitatea bulgara au fost
integrate o mare parte din realizarile contabile germane, n special
calculul i analiza costului de producie. Lista autorilor francezi
ce au deschis calea dezvoltarii timpurie a contabilitatii bulgare
poate continua, dar este important de concluzionat ca in
contabilitatea bulgara s-au pastrat valorile teoretice din acea
perioada.Pn la al doilea rzboi mondial, n Bulgaria capitalist a
fost dezvoltat un sistem contabil de fabricaie, n deplin
conformitate cu cola europen de contabilitate (n principal cea din
Frana i Germania). Pn n 1945, cei doi piloni principali ai
contabilitatii de fabricaie bulgar au fost:1.sistemul francez
aranjat Comptabilite Analytique sub form de tabele detaliate de
prezentare a costurilor de circulaie, elaborat de renumita scoala
francez Phisiocracy, din secolul al XVII i contabilitatea de
fabricatie francez;2.scoala german "Internes Rechnungswesen",
scoala cu metode matematice i statistice pentru analiza costurilor
de la sfritul secolului al I. S-ar putea rezuma c pn la 1950, n
Bulgaria au fost create toate premisele pentru o teorie contabila
moderna.4.2. Contabilitatea in economia de comandaDupa cel de-al
doilea razboi mondial, Bulgaria a rmas sub dependena politica
complet a URSS. Noua politica contabila adoptata va schimba radical
contabilitatea europeana existenta, motivandu-se ca baza
metodologica a acesteia este incorecta. Economia clasica, cea
existenta pana la crearea economiei politice marxiste a fost
proclamata depasita. Scoala neoclasica a fost caracterizata ca
fiind vulgara. Adevarata stiinta contabila a fost declarata cea
socialista.In realitate acest tip de contabilitate era lipsit de
modele si de cercetari si se rezuma la calculul costurilor
descriptive.Pana in anii 1970 cartile de contabilitate prezentau
ideea utopica a contabilitatii ca o necesitate numai in socialism.
In comunism sustineau ca va disparea pentru ca banii ca dispozitiv
de masurare a valorii vor deveni inutili.In1970 s-a demarat o
dezvoltare neoficial a sistemului de contabilitate bulgar pentru
ntreprinderile de fabricaie (producie), asemntoare cu Comptabilite
analytique, dar bazat pe conceptele de economie matematic rus
dezvoltate de L. Kanthorovitch, laureat al Premiului Nobel n
1975.
Ideea ca economiile de piata si economiile de comanda difera in
principal prin mecanismul de stabilire a preturilor nu a ajutat la
dezvoltarea contabilitatii. In primul caz preturile sunt stabilite
pe orizontala, prin interactiunile unitatilor de afaceri, pe cand
in al doilea caz sunt stabilite pe verticala de Comitetul de stat
de stabilire a preturilor. In aceasta situatie, sa pledezi pentru o
schimbare pozitiva in contabilitate in sistemul economiei de
comanda este foarte dificil pentru ca mecanismul de stabilire a
preturilor este specific economiei de piata. Toate acestea au facut
analiza contabilitatii pe produse, departamente si piete sa aiba o
minima importanta. Poate fi generalizat ca pentru o jumtate de
secol s-a tras cortina de fier in fata noilor concepte si metode
contabile. Dezvoltarea unui sistem de contabilitate european, in
cadrul planificarii centralizate a fost exclusiv obiectul unui mic
grup de cercetatori-idealisti.4.3 Contabilitate de modelare n
economia de tranziie Anii 1990 au adus democraia n Bulgaria, dar
nsoit de o profund criz economic. ntreprinderile de stat sunt n mod
constant n caz de faliment, omajul crete, inflaia devalorizeaz
moneda naional.Contabilii abandoneaz ideea de optimizare a
profitului si susin sloganul pentru stabilizarea financiara.
Momentul pozitiv al atingerii democraiei este marcat de eliminarea
constrngerilor ideologice din lumea cunotinelor i experienelor
contabile. Impactul sistemului democratic asupra teoriei i
practicii contabile este multivariat, dar cele mai mari schimbri se
realizeaz n contabilitatea financiar, unde se introduc rapid multe
dintre standardele internaionale de contabilitate. In
contabilitatea productiei(de gestiune) schimbarile pozitive sunt
radicale. Dupa perioada de tranzitie adeptii contabilitatii au
stabilit ca predecesorii lor au ascuns adevarul dinadins.
Practicarea modelului contemporan a "costurilor operationale",
prezint multe probleme. Cea mai mare parte a ntreprinderilor nu au
manageri contabili calificai. Contabilii lor sefi, cu fundal
socialist nici nu pot, nici nu vor s fie implicai n contabilitatea
contemporan din cauza greutii adaptrii la schimbarea continu a
standardelor de contabilitate financiar. n scopul de a ajuta
contabilii profesioniti ce nu cunosc modul de calcul modern al
costurilor operaionale Departamentul Naional de Contabilitate, din
cadrul Ministerului de Finane, a introdus conceptul de baz francez
din Comptabilite Analytique, identificnd costurile de producie
numai cu costurile curente de funcionare. innd cont de utilizarea
pe termen lung a costurilor complete s-a hotrt s nu se introduc n
mod direct noi modele contabile radicale de tip anglosaxon, cum ar
fi Direct Costing (costurilor directe).n prezent modelul francez al
"costurile operaionale" n Bulgaria este considerat un model hibrid,
cu urmtoarele caracteristici tipice: eliminarea costurilor
preliminare de investigare ca misiune necunoscut i dificil pentru
practicieni; identificarea costul de producie numai cu costurile de
funcionare/ operaionale; rezervarea costurilor indirecte de alocare
petru produse; potrivirea direct a costurilor indirecte cu
veniturile realizate din vnzri;4.4 Adoptarea principiilor contabile
moderne un pas important in reformarea contabilitatii
bulgarestiPrincipiile contabile (in sensul lor modern) au fost
definite pentru prima data in legile contabile bulgaresti la
inceputul anului 1991. A fost imposibil s se introduc mai devreme
aceste principii in practica contabila bulgara deoarece exista un
sistem contabil ce functiona in conformitate cu relatiile publice
de proprietate de stat.Acest sistem a fost mai degrab orientat spre
protecia proprietii, ndeplinirea sarcinilor planificate i controlul
costului de producie dect fa de furnizarea de informaii necesare
pentru luarea deciziilor (cele mai multe dintre decizii sunt de
investiii) de ctre consumatorii externi. Contabilitatea era limitat
la nregistrarea faptelor economice, evenimentelor i proceselor;
contabilii companiilor erau lipsii de posibilitatea de a fi
creativi n procesul de interpretare a tranzaciilor comerciale i nu
exista nici un loc pentru politica de contabilitate independenta.
Consumatorul de baza al rapoartelor de informare financiar era
statul, care necesita un numr mare de referine statistice, planuri,
etc, pe lng rapoartele financiare.Noua lege a contabilitatii,
adoptat la nceputul anului 1991, a fost expresia motivaiei naturale
de a urma cursul de armonizare a contabilitii europene. De la
nceputul reformei contabile legile bulgreti au fost mai aproape de
directivele europene n ceea ce privete problemele de contabilitate
dect de Standardele Internaionale de Contabilitate (IAC). Din acest
motiv, principiile contabile din Legea Contabilitii au fost
definite n acelai fel cum au fost n Directiva a IV-a a Uniunii
Europene, lund n considerare, experiena bulgar i tradiiile n
organizarea contabilitii. n temeiul articolului 5 din Lege au fost
specificate urmtoarele principii contabile: documentaia
operaiunilor economice, pruden, independena perioadele contabile
separate, relaia dintre valorile iniiale i finale ale bilantului,
continuarea activitii i pstrarea metodelor de evaluare i amortizare
aplicate perioadei contabile anterioare.In 1997 Bulgaria a ales
drumul armonizrii legislaiei naionale cu practica internaional i au
existat ncercri de a adapta principiile internaionale la condiiile
proprii. Au fost momente n care cerinele de adaptare contraziceau
practica din rile dezvoltate, mpiedicnd astfel investitorii strini
deoarece considerau c este dificil s interpreteze informaiile din
rapoartele contabile bulgare. De exemplu, unul dintre principiile
din Legea contabilitii care a fost stabilit n toate amendamentele
sale, pn la sfritul anului 2001, a fost documentaia de tranzacii
economice. Mai mult dect att, a existat o seciune distinct n planul
contabil naional adoptat ce detalia semnificaia acestui principiu.
Documentaia nu a fost niciodat considerat ca fiind un principiu de
contabilitate n teoria contabilitii. Este o condiie prealabil
important pentru contabilitate. Prin urmare, este fundamentul
documentaiei contabile ulterioare i nu are caracter de principiu
contabil comun deci nu trebuie s fie considerat un principiu de
contabilitate. De fapt, documentaia a czut de pe lista principiilor
contabile la ultima revizuire a Legii contabilitii.Alte cteva
principii au fost prezentate ca i amendamente n baza normativ a
contabilitii n 1996 i scopul a fost de a aduce mai aproape de
legile naionale de contabilitate conceptele de IAS. Aceasta se
refer la principiile de deficit curent, compatibilitate a
veniturilor i a costurilor i a costului istoric. n ciuda tuturor
acestor schimbri n contabilitate Bulgaria pstrat cursul ei
contradictoriu de dezvoltare fie prin apropierea de directivele
europene pe de o parte sau deplasarea spre cerinele din IAS pe de
alt parte. De exemplu, principiul prudenei a rmas dominant, fiind
permis o revizuire n scdere a activelor i pasivelor, care este n
conformitate cu conceptul de contabilitate continental. n acest
stadiu de dezvoltare al contabilitii principiul reprezentrii
corecte i echitabile era nefamiliar practicii contabile bulgare.
Revizuirea n cretere a activelor i pasivelor a fost supus doar la
declaraii. Costul istoric, care tim c este unul dintre posibilele
standarde de referin n conformitate cu IAS, a fost adoptat, de
asemenea, ca un principiu de contabilitate. Celelalte dou principii
ale deficitului de disponibil i de compatibilitate a veniturilor i
a cheltuielilor erau relativ familiare contabililor cu experien n
msura n care acestea au fost aplicate nainte de formularea lor
exclusiva.De la nceputul anului 1998 s-au nregistrat schimbri
substaniale n legile naionale de contabilitate care vizeaz n
principal, adoptarea unor principii de baz care stau la baza IAS. A
fost un pas considerabil pentru o adoptare mai cuprinztoare a
conceptului de IAS, n detrimentul prevederilor directivelor
europene.n acest moment a nceput tranziia Bulgariei de la sistemul
contabil din Europa continental la sistemul din rile
anglo-americane, bazat n ntregime pe IAS. Cu toate c acest stadiu
nu a fost finalizat, poate fi considerat un pas important n aceast
direcie. Motivele sunt mai multe: spre sfritul anului 1997
ntreprinderile strine i bncile care operau deja n Bulgaria au cerut
informaiile contabile pe baza principiilor din IAS i nu cele
prevzute n directivele europene; numrul mare de tranzacii de
privatizare ncheiat n aceast ar a adus schimbri semnificative n
structura de proprietate. Primele fonduri de privatizare au fost
stabilite i mai trziu nregistrat ca holding-uri, funcionnd ca
societi de investiii; piaa de capital a aprut i a nceput s se
dezvolte (dei slab). Standardelor respective care reglementeaz
operaiunile sale au fost adoptate; Cteva principii noi de
contabilitate au fost adoptate (ntreprinderea activ, prevalena
coninutului peste form i coninut), ducnd la o apropiere
considerabil a legislaiei contabile bulgare de IAS.Fr ndoial, cel
mai important dintre toate este principiul de reprezentare corect i
echitabil (imaginii fidele). Acest principiu este considerat a fi
produsul sistemul contabil anglo-american i presupune o
reprezentare corect i obiectiv a informaiilor n rapoartele
financiare. Adoptarea sa este o consecin a ideii c totul ar trebui
s fie luat n considerare (inclusiv unele postulate juridice),
pentru o imagine corect i echitabil. Coninutul este legat de
nivelul de utilitatea a informaiilor contabile. O ntreprindere
activ este o ntreprindere care nu prevede sau nu trebuie s fie
lichidat sau s-i limiteze n mod semnificativ activitatea n termen
de un an de la data ntocmirii raportului su financiar. n ciuda a
toate acestea principiile contabile au avut un caracter mai mult
declarativ i natura lor, nu a fost bine cunoscut de contabilii
practicieni. Pe lng aceasta, nu a existat nici o diferen ntre
principiile utilizate n cursul contabilitii curente, i cele
utilizate n pregtirea rapoartelor financiare anuale.Cu schimbrile
legale de la nceputul anului 2002 a fost fcut pasul decisiv spre
adoptarea IAS pentru aplicare direct n aceast ar. S-a ajuns la
concluzia c Bulgaria nu are o economie de specialitate, astfel nct
s aplice standarde i principii de contabilitate proprii. rile
europene au acceptat, de asemenea, ideea c IAS-urile pot deveni o
baz comun pentru elaborarea rapoartelor financiare i au declarat c
de la nceputul anului 2005, aceste standarde vor fi utilizate
pentru elaborarea rapoartelor financiare, de ctre toate societile
europene ale cror valori mobiliare (aciuni) sunt tranzacionate la
bursele de valori. n acest sens legislaia contabil bulgar a adoptat
IAS-urile pentru aplicare direct n ar de la nceputul anului 2005.
Dup aderarea n 2007 a Republicii Bulgaria la Uniunea European n
Bulgaria sunt valabile toate Directivele i Regulamentele Uniunii
Europene.n concluzie, nc de la nceputul anilor 1990 legislaia
contabil bulgar a parcurs un drum lung i contradictoriu de
dezvoltare. Principiile contabile au fost acceptate pas cu pas n
funcie de nevoile din practica economic. O tranziie treptat de la
regulile contabilitii continental-europene la sistemul contabil
anglo-american a fost efectuat pe baza IAS-urilor, care sunt n
proces de a deveni treptat teren comun de pregtire a rapoartelor
financiare din ntreaga lume.Bibliografie:(1) Calu, D., Istorie si
dezvoltare privind contabilitatea in Romania, Editura
Economica,1999, Bucuresti.(2) Feleaga, N., Sisteme contabile
comparate, Editia II, Volumul I, Editura Economica, 1999,
Bucuresti.(3) Nobes, C., Parker R.B.(2008), Comparative
International Accounting, Pearson Education, Prentice Hall.(4)
Robert, W., McGee, Accounting Reform in Transition and Developing
Economies (5) http://www.ceccar.ro/_b/ro/activitate(6)
www.ccimm.ro(7) Delesalle, F., Delesalle, E., Contabilitatea si
cele zece porunci, 2003, Editura Economica, Bucuresti (8) Ristea,
M., Olimid, L., Calu, D.A., Sisteme contabile comparate, Editura
CECCAR, Bucuresti, 2006
3
