3
Proprietatile bilei: Secretie pe 24 ore: 800 - 1000 ml Gust: amar Miros: aparte Culoare: variabila (datorita concentratiei diferite de pigmenti biliari) in functie de provenienta veziculara, coledociana sau hepatica. Hepatica: galben-aurie, clara Veziculara: verde-bruna, tulbure, filanta; Densitatea: 1010 – 1035 (data de prezenta mucusului); pH bilei din ductul coledoc: 7,8 – 8; pH bilei din vezica biliara:6 – 7; Compozitia bilei: In functie de locul de recoltare se disting 3 tipuri de bila: • Bila duodeno-coledociana – recoltata din duoden • Bila veziculara (coledociana) – recoltata din vezica biliara • Bila hepatica Compozitia este complexa, cu diferente importante intre bila hepatica si cea veziculara. Bila hepatica: 97% Apa 3% Rezuduu uscat – substante anorganice: clorura de sodiu, clorura de potasiu, - substante organice; acizi biliari, pigmenti biliari, colesterol, fosfolipide, mucina, lecitina. Bila veziculara: 89% Apa 11% Reziduu uscat – substante anorganice: clorura de sodiu, clorura de potasiu, - substante organice; acizi biliari, mucina, pigmenti biliari, colesterol, lecitina. 1. Acizii biliari: - sunt principalii componenti ai bilei; - contin un nucleu ciclopentanoperhidrofenantrenic, cu un lant de 3 – 9 atomi de carbon; - sunt sintetizati in hepatocit din colesterol exogen si endogen; - reprezentanti: acidul colic, acidul chenodeoxicolic, acidul deoxicolic, acidul litocolic; - acizii biliari primari: acidul colic, acidul chenodeoxicolic, se formeaza in ficat; - apoi tot in ficat se vor conjuga cu glicocolul sau cu taurina - ulterior vor ajunge in intestin (in portiunea terminala a lileonului, in cec si in colon) unde, sub actiunea florei microbiene sunt partial deconjugati - dupa deconjugare acidul colic si acidul chenodeoxicolic sunt supusi dehidroxilarii, astfel se transforma in acizi biliari secundari; - acizii biliari secundari: din acidul colic se formeaza acidul deoxicolic, iar din acidul chenodeoxicolic se formeaza acidul litocolic; - concentratie in bila hepatica 0,2 – 0,7 g/dl in bila hepatica. Rolul acizilor biliari: - rol in digestia si absorbtia lipidelor - emulsioneaza (saponifica) lipidele (trigliceridele, fosfolipidele, colesterolul) , adica le transforma in picaturi fine - emulsiile apar in chim sub forma de dispersie intr-o faza apoasa, prin proprietatea acizilor biliari de a le scadea tensiunea superficiala;

Proprietatile bilei

Embed Size (px)

Citation preview

Page 1: Proprietatile bilei

Proprietatile bilei:

Secretie pe 24 ore: 800 - 1000 ml

Gust: amar

Miros: aparte

Culoare: variabila (datorita concentratiei diferite de pigmenti biliari) in functie de

provenienta veziculara, coledociana sau hepatica.

Hepatica: galben-aurie, clara

Veziculara: verde-bruna, tulbure, filanta;

Densitatea: 1010 – 1035 (data de prezenta mucusului);

pH bilei din ductul coledoc: 7,8 – 8;

pH bilei din vezica biliara:6 – 7;Compozitia bilei:

In functie de locul de recoltare se disting 3 tipuri de bila:

• Bila duodeno-coledociana – recoltata din duoden

• Bila veziculara (coledociana) – recoltata din vezica biliara

• Bila hepatica

Compozitia este complexa, cu diferente importante intre bila hepatica si cea veziculara.Bila hepatica:

97% Apa

3% Rezuduu uscat – substante anorganice: clorura de sodiu, clorura de potasiu,

- substante organice; acizi biliari, pigmenti biliari, colesterol, fosfolipide, mucina,

lecitina.Bila veziculara:

89% Apa

11% Reziduu uscat – substante anorganice: clorura de sodiu, clorura de potasiu,

- substante organice; acizi biliari, mucina, pigmenti biliari, colesterol, lecitina.1. Acizii biliari:

- sunt principalii componenti ai bilei;

- contin un nucleu ciclopentanoperhidrofenantrenic, cu un lant de 3 – 9 atomi de carbon;

- sunt sintetizati in hepatocit din colesterol exogen si endogen;

- reprezentanti: acidul colic, acidul chenodeoxicolic, acidul deoxicolic, acidul litocolic;

- acizii biliari primari: acidul colic, acidul chenodeoxicolic, se formeaza in ficat;

- apoi tot in ficat se vor conjuga cu glicocolul sau cu taurina

- ulterior vor ajunge in intestin (in portiunea terminala a lileonului, in cec si in colon)

unde, sub actiunea florei microbiene sunt partial deconjugati

- dupa deconjugare acidul colic si acidul chenodeoxicolic sunt supusi dehidroxilarii,

astfel se transforma in acizi biliari secundari;

- acizii biliari secundari: din acidul colic se formeaza acidul deoxicolic, iar din acidul

chenodeoxicolic se formeaza acidul litocolic;

- concentratie in bila hepatica 0,2 – 0,7 g/dl in bila hepatica.Rolul acizilor biliari:

- rol in digestia si absorbtia lipidelor

- emulsioneaza (saponifica) lipidele (trigliceridele, fosfolipidele, colesterolul) , adica le

transforma in picaturi fine

- emulsiile apar in chim sub forma de dispersie intr-o faza apoasa, prin proprietatea

acizilor biliari de a le scadea tensiunea superficiala;

- participa la formarea de micelii

- absorbtia vitaminelor liposolubile

Page 2: Proprietatile bilei

- absorbtia colesterolului - rol coleretic (de stimulare a secretiei biliare)

2. Pigmentii biliari:

- Nu indeplinesc o functie digestiva aparte

- sunt produsi de descompunere si de eliminare biliara a hemoglobinei

- cand eritrocitele imbatranite sunt degradate in celulele reticuloendoteliale, porfirina

din componenta hemoglobinei este convertita in bilirubina

- pigmentii biliari suntbilirubina sibiliverdinaFormarea pigmentilor biliari:

- hemoglobina este transformata initial in celulele reticulo-histocitare, prin deschiderea

inelului porfirinic inverdoglobina ( ce continef ier siglobina)

- ulterior verdoglobina pierde fierul, transformandu-se inbilirubinoglobina

- bilirubinoglobina pierde globina si devinebiliverdina

- biliverdina prin reducere devinebilirubina

- pigmentii biliari nu intra in componenta miceliilor

- bilirubina este eliminata prin bila in intestinREGLAREA SECRETIEI PANCREATICE

Secretia pancreatica este reglata printr-un mecanism nervos si umoral. La fel ca la secretia gastrica se pot distinge trei faze : faza cefalica, faza gastrica, faza intestinala

Reglarea nervoasa a secretiei pancreatice este prezenta in cursul fazei cefalice. La animalele carora li se administreaza un pranz fictiv se produce o secretie pancreatica, bogata in

enzime, insa redusa ca volum. Stimulul ce declanseaza secretia este deglutitia. Secretia dispare daca se sectioneaza nervii vagi.  Stimularea vagilor determina o secretie similara numita ecbolica, adica saraca ca volum, insa bogata

in enzime (fig. 2). Stimulii vizuali sau olfactivi declanseaza de asemenea secretia pancreatica. Faza gastrica. Prin mecanism nervos si umoral se realizeaza secretia pancreatica in cursul distensiei

regiunii fundice. Sectionarea vagului o reduce. Secretia pancreatica se produce la distensia antrului piloric si dupa vagotomie prin interventia gastrinei.

Faza intestinala. Primul hormon intestinal descoperit, care intervine in reglarea secretiei pancreatice a fost descris in 1902 de Bayliss si Starling, care au aratat ca introducerea unui acid, a unor aminoacizi, acizi grasi si peptone intr-o ansa intestinala denervata, provoaca secretia paucreatica cu volum mare si foarte alcalina. Au denumit substanta stimulatoare ce se elibereaza din celulele profunde ale glandelor mucoasei duodenale: secretina. Secretina purificata contine 27 de aminoacizi, dintre care 14 sunt identici si in aceeasi pozitie ca in glucagon, si are o greutate de 3200-3500. Se pare ca hormonul actioneaza asupra celulelor epiteliale de la nivelul ductelor intercalare, care secreta apa si bicarbonat. Secretia pancreatica provocata de secretina este abundenta si apoasa, de aceea poarta numele de secretie hidrelatica. Sucul pancreatic foarte alcalin elaborat prin interventia secretinei, contribuie printr-un mecanism de feedback negativ la neutralizarea chimului gastric acid, care-i declansase secretia.

Eliberarea hormonului are loc in conditii fiziologice ori de cate ori pH-ul intestinal coboara sub 4,5. Secretina stimuleaza de asemenea si secretia de bicarbonat in caile biliare. Poate produce contractia sfincterului piloric si mari secretia de insulina, dupa ingerarea de glucide.

In 1943 Harper si Raper descriu un alt hormon ce provine tot din mucoasa primei portiuni a intestinului subtire, fiind lansat in circulatie sub influenta aminoacizilor, hidrolizatelor proteice, acizilor grasi si mai putin sub influenta modificarii pH-ului, hormon numit pancreozimina. Administrarea i.v. a pancreoziminei initiaza o secretie ecbolica, bogata in enzime, redusa in volum. Pancreozimina n-a putut fi separata ca activitate de un alt hormon, colecistokinina si de aceea se numeste colecistokinina-pancreozimina, notata prescurtat CCK-PZ. Este formata din 33 aminoacizi. Octapeptidul C-terminal prezinta inca o intensa activitate. Pentapeptidul C terminal este identic cu cel din structura gastrinei.

Faza intestinala a secretiei pancreatice este exclusiv umorala, in cursul secretiei active, in portiunea exocrina a pancreasului se elibereaza bradikinina, ce favorizeaza cresterea circulatiei sanguine. Continutul sucului pancreatic in enzime se adapteaza regimului alimentar. Glucidele produc cresterea amilazei dupa 3—5 zile iar cazeina cresterea chimotripsinei.

Dupa pancreatectomie, sau ligaturarea canalelor excretoare, animalele pierd din greutate, iar in 5 - 15 saptamini prezinta o infiltratie grasa a ficatului. Tulburarea este consecinta absorbtiei defectuoase a metioninei si colinei, ca urmare a absentei proteazelor si lipazelor pancreatice. Structura normala a ficatului poate fi restabilita prin ingerare de metionina, colina, suc pancreatic sau tripsina cristalina.