Prospectiuni arheologice

ProspecProspecţţiuniiuni

arheologicearheologice (note de curs)(note de curs)

LectLect. . univuniv. dr. . dr. DorelDorel

MICLEMICLE

ProspecProspecţţiuni arheologiceiuni arheologice

DefiniDefiniţţie:ie:

ProspecProspecţţiune (iune (--uniuni) a) arheologică rheologică ((--ee)) = a= ansamblul cercetărilor efectuate nsamblul cercetărilor efectuate (pe (pe teren sau teren sau îîn laborator) pentru a descoperii n laborator) pentru a descoperii şşi localiza artefacte arheologice (obiecte i localiza artefacte arheologice (obiecte sau construcsau construcţţii) dintrii) dintr--o regiune. Din fr. o regiune. Din fr. prospectionprospection..

ProspecProspecţţiuni arheologiceiuni arheologiceClasificare:Clasificare:1.1.

ProspecProspecţţiuni de suprafaiuni de suprafaţţăăa.a.

PerieghezaPerieghezab.b.

ProspecProspecţţiuni aerieneiuni aerienec.c.

ProspecProspecţţiuni iuni satelitaresatelitare

(teledetec(teledetecţţia)ia)

2.2.

ProspecProspecţţiuni de adâncimeiuni de adâncimea.a.

fără colectare de efără colectare de eşşantioane antioane (prospec(prospecţţiile geofizice) iile geofizice)

b.b.

cu colectare de ecu colectare de eşşantioane antioane (prospec(prospecţţiile pedologice)iile pedologice)

3.3.

ProspecProspecţţiuni subacvaticeiuni subacvatice

PerieghezaPerieghezaEste una dintre metodele cele mai des Este una dintre metodele cele mai des

folosite de arheolog folosite de arheolog şşi cea mai i cea mai economicoasăeconomicoasă. M. Metoda presupune o etoda presupune o anumită experienanumită experienţţă de teren privind ă de teren privind orientarea, sistemul de cercetare, orientarea, sistemul de cercetare, cunoacunoaşşterea materialului terea materialului şşi asocierea de i asocierea de materiale. De obicei, se pornemateriale. De obicei, se porneşşte prin te prin consultarea (daconsultarea (dacă existăcă există) sau realizarea ) sau realizarea unei documentaunei documentaţţii asupra zonei, ii asupra zonei, analiza analiza hărhărţţilor ilor şşi aerofotogramelor existente, i aerofotogramelor existente, precum precum şşi consultarea bibliografiei i consultarea bibliografiei referitoare la zona referitoare la zona îîn discun discuţţie (ie (îîn spen speţţă a ă a repertoriilor arheologice). Anomaliile de repertoriilor arheologice). Anomaliile de relief (diguri, canale, relief (diguri, canale, şşananţţuri, vauri, valuri de luri de pământpământ, etc.), vegeta, etc.), vegetaţţie (pete de culoare ie (pete de culoare sau cresau creşşteri diferite ale vegetateri diferite ale vegetaţţiei) iei) şşi i prezenprezenţţa urmelor materiale (a urmelor materiale (ceramicăceramică, , obiecte, arme, resturi de materiale de obiecte, arme, resturi de materiale de construcconstrucţţie), sunt indicii pe care ie), sunt indicii pe care arheologul arheologul şşi echipa de prospectare le i echipa de prospectare le rereţţin, cin, constituind mărturii de identificareonstituind mărturii de identificare. . Datele sunt cartate pe planuri, obDatele sunt cartate pe planuri, obţţinânduinându--

se hărse hărţţi privind dispunerea obiectelor pe i privind dispunerea obiectelor pe categorii, epoci categorii, epoci şşi funci funcţţionalităionalităţţi.i.

Fig. 1. Prospecţiunea arheologică de teren (Periegheza)

PerieghezaPeriegheza

Exemplu:Exemplu:

complexul complexul neolitic de la Uivar, neolitic de la Uivar, jud. Timijud. Timişş, România, România


aerieneaeriene

PuPuţţină istorieină istorie. . Predecesorii: Predecesorii: FFéélixlix

TournachonTournachon, zis , zis NadarNadar

(1858)(1858)

Fig. 2. O litografie

de Daumier

înfăţişându-l

pe

Nadar

executând

fotografii

din balon


aerieneaeriene

PuPuţţină istorieină istorie. . Predecesorii: R. P. A. Predecesorii: R. P. A. PoidebardPoidebard

(1925(1925--

1942), J. 1942), J. BaradezBaradez (1945(1945--19501950))

Fig. 3. Drum roman în

deşertul

Palmiriei, fotografiat

de Poidebard

în

Siria

Fig. 4. Fotointerpretare

efectuată

de J. Barez

pe

o fotografie

aeriană

reprezentând

un complex militar

roman din nordul

Africii


aerieneaeriene

PuPuţţină istorieină istorie. . Predecesorii: J. K. Predecesorii: J. K. SaintSaint--Joseph (1939Joseph (1939--

1980)1980)

Fig. 5. Aşezarea romană de la Silchester (Hampshire, Anglia). Vedere generală

Fig. 6. Aşezarea

romană

de la Silchester

(Hampshire, Anglia). Detaliu


aerieneaerieneNoNoţţiuni despre metodăiuni despre metodă. .

Metodele de fotografiere sunt Metodele de fotografiere sunt diverse diverse şşi ele depind de tipul i ele depind de tipul de aparat, metoda de de aparat, metoda de prelucrare prelucrare şşi obiectivul final i obiectivul final avut avut îîn vedere.n vedere. Fotografiile Fotografiile făcute de la făcute de la îînălnălţţimi mijlocii imi mijlocii (500 (500 –– 1000 1000 m) m) nu oferă indicii nu oferă indicii decât pe arii restrânse. Cele decât pe arii restrânse. Cele efectuate de la efectuate de la îînălnălţţimi mici imi mici (pâ(până la nă la 500 m) 500 m) oferă oferă informainformaţţii detaliate asupra unor ii detaliate asupra unor puncte identificate anterior. puncte identificate anterior. Imaginile luate de la Imaginile luate de la îînălnălţţimi imi mari (pâmari (până la nă la 6000 m) trebuie 6000 m) trebuie studiate apoi cu ajutorul studiate apoi cu ajutorul lupelor sau al stereoscopului.lupelor sau al stereoscopului.


aerieneaerieneCum se fotografiazăCum se fotografiază??

Altitudinea medie de Altitudinea medie de survol este de 300 survol este de 300 ––

400 m, 400 m, şşi este de i este de preferat executarea preferat executarea mai multor fotografii a mai multor fotografii a aceluiaaceluiaşşi obiectiv, din i obiectiv, din laterale diferite, laterale diferite, pentru a se surprinde pentru a se surprinde unghiul ideal de unghiul ideal de lumină lumină şşi contrast.i contrast.


aerieneaeriene

FotointerpretareaFotointerpretarea

Fig. 7. Analiza

punctelor

de interes

Fig. 8. Identificarea complexelor arheologice


aerieneaeriene

FotointerpretareaFotointerpretarea

Fig. 9. Rectificarea imaginilor

Fig. 10. Cartarea complexelor arheologice identificate prin fotografiere


aerieneaerieneImaginile numerice (digitale).Imaginile numerice (digitale).

Imaginile Imaginile obobţţinute prin digitizarea unei fotografii inute prin digitizarea unei fotografii se numesc se numesc imagini numericeimagini numerice

şşi pot fi i pot fi realizate prin prelucrarea unei realizate prin prelucrarea unei fotografii clasice (metofotografii clasice (metodă ce dă ce presupune introducerea imaginii presupune introducerea imaginii îîn n computer prin computer prin scannareascannarea acesteia acesteia) ) sau prin descărcarea directă unei sau prin descărcarea directă unei fotografii digitale obfotografii digitale obţţinute cu un aparat inute cu un aparat de acest tip. Prelucrarea imaginilor de acest tip. Prelucrarea imaginilor prin intermediul computerului fac prin intermediul computerului fac posibile diferite manipulăriposibile diferite manipulări: modificarea : modificarea contrastului, selectarea unui singur contrastului, selectarea unui singur canal de culoare, expcanal de culoare, expunere dinamicăunere dinamică, , răsturnări răsturnări axiometriceaxiometrice, imagini , imagini îîn n oglindă sau oglindă sau îîn negativ, modificarea n negativ, modificarea conturului, suprapunere de imagini conturului, suprapunere de imagini pentru comparare, inserare de text, pentru comparare, inserare de text, etc.etc.

Fig. 11. Fotografia

aeriană

a unei

locuinţe

galeze

din Verberie

(Somme, Franţa) înainte

şi după

prelucrarea

digitală


aerieneaerienePerioadele favorabile Perioadele favorabile

pentru prospecpentru prospecţţiunile iunile aeriene. aeriene. Practica a Practica a demonstrat că nu există o demonstrat că nu există o anumită perioadă din an anumită perioadă din an care să favorizeze care să favorizeze executarea fotografiilor executarea fotografiilor aeriene. Aerofotogramele aeriene. Aerofotogramele pot fi executate pot fi executate îîn orice n orice lună a anuluilună a anului, existând , existând îînsă câteva caracteristici nsă câteva caracteristici privind privind indicii revelatoriindicii revelatori ce ce se aplică se aplică îîn anumite n anumite anotimpuri.anotimpuri.

Fig. 12, 13. Incintă

din Epoca

Bronzului, Cocquerel

(Somme, Franţa), surprinsă

în

luna

martie

şi luna

iulie


aerieneaeriene

Indicii revelatori.Indicii revelatori. PeisajulPeisajul

(indicii (indicii

topografici)topografici)

Fig. 14. Refugiu

subteran

de secol

XVI-XVII la Lawarde-Mauger

(Somme, Franta)

Fig. 15. Bastion de secol

XVII de la Amiens (Franta)


aerieneaeriene

Indicii revelatori.Indicii revelatori. Umbrele microUmbrele micro-- reliefurilorreliefurilor

(indicii (indicii

sciografici)sciografici)

Fig. 16. Fortificaţia

militară

de la Massada

(Israel)

Fig. 17. Întăritură

feudală

la Rely (Pas-de-Calais, Franţa)


aerieneaeriene

Indicii revelatori.Indicii revelatori. Anomaliile dezvoltării Anomaliile dezvoltării

vegetavegetaţţieiiei

(indicii (indicii fitograficifitografici))

Fig. 18. Templu

galo-roman

la Remiencourt

(Somme, Franţa)

Fig. 19. Incintă

funerară

din epoca

bronzului

la Noyelles-sur-Mer

(Somme, Franţa)


aerieneaeriene

Indicii revelatori.Indicii revelatori. Anomaliile umidităAnomaliile umidităţţii ii

soluluisolului

(indicii (indicii hidrografici)hidrografici)

Fig. 20. Cercuri protoistorice în humusul vegetal la Neufmoulin (Somme, Franţa)

Fig. 21. Cercuri

protoistorice

într-un

sol argilos

la Noyelles-sur-Mer

(Somme, Franţa)


aerieneaeriene

Indicii revelatori.Indicii revelatori. Anomaliile culorii Anomaliile culorii

soluluisolului

(indicii (indicii pedograficipedografici))

Fig. 22. Sanctuar

galo-roman evidenţiat

de elementele

de fundaţie

la Vermand-Marteville

(Somme, Franţa)

Fig. 23. Moară

medievală şi elemente

de fundaţie

ale unei

clădiri

romane

la Fá

(Franta)


aerieneaerienePosibile confuzii.Posibile confuzii.

Amenajări agricole sau Amenajări agricole sau industriale, amenaindustriale, amenajări jări horticole sau peisagiste, horticole sau peisagiste, similitudini naturale, similitudini naturale, suprapuneri de complexe suprapuneri de complexe arheologice, amenaarheologice, amenajări jări militare sau chiar militare sau chiar ciudăciudăţţenii ale naturii.enii ale naturii.


aerieneaeriene

RomRomââniania

Fig. 24. Tropaeum

Traiani. Vedere

aeriană

1993

Fig. 25. Micia. Vedere

aeriană

1995

ProspecProspecţţiuni iuni satelitaresatelitareTeledetecTeledetecţţia satelitarăia satelitară

presupune obpresupune obţţinerea inerea de la distande la distanţţăă, pe baza , pe baza interacinteracţţiunii dintre iunii dintre obiectele de pe obiectele de pe suprafasuprafaţţa Pământului a Pământului şşi senzorii radiai senzorii radiaţţiei iei electromagnetice electromagnetice (emise de Soare), de (emise de Soare), de informainformaţţii sub formă de ii sub formă de imagine fotografică imagine fotografică convenconvenţţională ională ((îîn n format analogic) sau format analogic) sau de imagini raster (de imagini raster (îîn n format digital). format digital). Detectarea energiei Detectarea energiei electromagnetice se electromagnetice se face fotografic face fotografic (fotografia) (fotografia) sau sau electronic (imagine electronic (imagine spectralăspectrală).).

Fig. 26. Imagine satelitară, Landsat

7, Olanda 1999, Analiza fenomenului de “roire”

a aşezărilor medievale pe cursul râurilor


Fig. 27. Imagine satelitară, Quick

Bird, Toledo

– Spania 2002, Analiza amenajărilor agricole impuse de existenţa în trecut a unui curs de râu, azi secat


Fig. 28. Imagine satelitară, Complexul arheologic de la Angkor, Cambodgia, Analiza complexelor arheologice acoperite de vegetaţie şi mlaştină


Fig. 29. Asezarea

tracica

de la Cornesti

(Jadani), jud. Timis, aprox. 50 ha, trei

randuride fortificatii

compuse

din sant, val

de pamant

si

palisada

din lemn, cu doua

incinte

circulare

ProspecProspecţţiuni iuni satelitaresatelitareInterferometriaInterferometria, e, este un ste un

ansamblu de metode ansamblu de metode de măsurare a de măsurare a fenomenului de fenomenului de interfereninterferenţţă rezultat ă rezultat îîn n urma suprapunerii urma suprapunerii undelor spectrale, undelor spectrale, reflectate, absorbite reflectate, absorbite şşi i transmise de transmise de suprafasuprafaţţa Pământuluia Pământului, , ce sunt captate ca ce sunt captate ca imagini spectrale imagini spectrale (ultraviolet, infraro(ultraviolet, infraroşşu, u, gama gama [[γγ]], Roentgen , Roentgen [[xx]], vizibil, microunde , vizibil, microunde şşi radio).i radio).

Fig. 29. Metoda fotografiei, metoda interferometriei, metoda radarului şi reconstituirea 3D a Vezuviului, Italia (Satelitul ERS-1)


geofizicegeofizice

(a)(a)ProspecProspecţţiunea geofizică vizeazăiunea geofizică vizează, c, ca orice altă formă a orice altă formă

de prospecde prospecţţiune, punerea iune, punerea îîn evidenn evidenţţă a structurilor ă a structurilor arheologice ascunse, invizibile ochiului liber, arheologice ascunse, invizibile ochiului liber, recunoarecunoaşşterea spaterea spaţţiului arheologic, exploatând, cu iului arheologic, exploatând, cu ajutorul unei aparaturi potrivite, propriajutorul unei aparaturi potrivite, proprietăetăţţile fizice ile fizice ale materialelor ascunse, fale materialelor ascunse, fie că este vorba de ie că este vorba de conductibilitatea fie de magnetismul lor. Fieconductibilitatea fie de magnetismul lor. Fiecărei cărei proprietăproprietăţţi i îîi corespunde o metodăi corespunde o metodă. Toate au . Toate au îîn n comun detectarea anomaliilor, comun detectarea anomaliilor, măsurând măsurând distorsiunea dintre răspunsurile date de solul distorsiunea dintre răspunsurile date de solul îînconjurător nconjurător şşi vestigiile arheologice pe care le i vestigiile arheologice pe care le adăposteadăposteşşte. Ate. Amplitudinea distorsiunii, pumplitudinea distorsiunii, pusă să îîn n evidenevidenţţă prin măsurare cu aparate specialeă prin măsurare cu aparate speciale, s, se e bazează pe prezenbazează pe prezenţţa sau absena sau absenţţa vestigiilor, dar a vestigiilor, dar permit, de asemenea, posibilitatea de apermit, de asemenea, posibilitatea de a--i preciza i preciza natura, natura, îîntinderea ntinderea şşi suprafei suprafeţţele.ele.

Fig. 30. Electrometru, magnetometru

şi gradiometru

cu cesiu


geofizicegeofizice

(a)(a)Metoda rezistivităMetoda rezistivităţţii electriceii electrice. S. Se aplică cu e aplică cu

scopul de a detecta elemente scopul de a detecta elemente liticelitice

conconţţinute inute îîn sol, precum n sol, precum şşi alte diverse i alte diverse variavariaţţii sedimentare. ii sedimentare. ÎÎn cadrul acestei n cadrul acestei metode se introduce metode se introduce îîn pământ o n pământ o instalainstalaţţie cu patru electrozi de cupru ie cu patru electrozi de cupru (sau mai mul(sau mai mulţţi) i) conectată la un generator conectată la un generator de curent. Prin doi electrozi, aflade curent. Prin doi electrozi, aflaţţi la o i la o distandistanţţă de aproximativ patru metri unul ă de aproximativ patru metri unul de celălalt circulă un curent alternativ de de celălalt circulă un curent alternativ de 6060--80 V. 80 V. CCurentulurentul

produce câmp electric produce câmp electric proporproporţţional cu rezistenional cu rezistenţţa electrică a a electrică a straturilor de pământstraturilor de pământ, f, fapt măsurat de apt măsurat de ceilalceilalţţi doi electrozi, introdui doi electrozi, introduşşi i îîn pământ n pământ îîntre electrozii inintre electrozii iniţţiali. Metiali. Metoda este oda este eficientă eficientă îîn special pentru investigarea n special pentru investigarea şşananţţurilor urilor şşi a fundai a fundaţţiilor de clădireiilor de clădire, , îîntruntru--

cât gropile cât gropile şşi straturile de cenui straturile de cenuşşă conduc ă conduc curentul, curentul, îîn timp ce construcn timp ce construcţţiile din iile din piatră au o rezistivitate mai marepiatră au o rezistivitate mai mare. .


geofizicegeofizice

(a)(a)Metoda magneticăMetoda magnetică.. Măsoară cu Măsoară cu

ajutorul unei busole câmpul ajutorul unei busole câmpul magnetic al pământuluimagnetic al pământului. D. Dacă acă îîn vechime a existat un n vechime a existat un incendiu (spre exincendiu (spre exemplu) emplu) acesta păstreazăacesta păstrează, , îîn urma n urma procesului de ardere, câmpul procesului de ardere, câmpul magnetic de atunci al magnetic de atunci al pământuluipământului. Calcularea . Calcularea unghiului de deviaunghiului de deviaţţie pe care ie pe care îîl l indică busolaindică busola, cu pozi, cu poziţţia ia nordului actual, poate nordului actual, poate stabilii stabilii perioada de timp căreia perioada de timp căreia îîi i aparaparţţine complexul arheologic ine complexul arheologic măsuratmăsurat..


geofizicegeofizice

(a)(a)Metoda electromagneticăMetoda electromagnetică. C. Constă onstă îîn n

evaluarea câmpului magnetic al evaluarea câmpului magnetic al pământuluipământului, influen, influenţţat de at de proprietăproprietăţţile magnetice ale rocilor. ile magnetice ale rocilor. Această metodă este eficientă Această metodă este eficientă îîn n special pentru detectarea metalelor. special pentru detectarea metalelor. ÎÎn aceste prospecn aceste prospecţţiuni se utilizează iuni se utilizează un (cel mai frecvent) un (cel mai frecvent) gradiometrugradiometru pe pe bază de bază de CesiuCesiu care asigură care asigură 11 11 măsurători pe secundămăsurători pe secundă. Senzorii . Senzorii sunt dispusunt dispuşşi pe un angrenaj cu roi pe un angrenaj cu roţţi i la aproximativ 0,5 m la aproximativ 0,5 m îînălnălţţime de la ime de la sol. sol. Măsurătorile se fac la o distanMăsurătorile se fac la o distanţţă ă de 0,25 m, iar rezultatele se de 0,25 m, iar rezultatele se îînregistrează pe un computernregistrează pe un computer. . Pentru manevrarea aparaturii sunt Pentru manevrarea aparaturii sunt necesare 3 persoanecesare 3 persoane dar prezintă ne dar prezintă avantajul acoperirii unei suprafeavantajul acoperirii unei suprafeţţe e de 13000 mde 13000 m22

pe zi. pe zi.


geofizicegeofizice

(a)(a)Metoda Metoda georadaruluigeoradarului..

Detectează contextele Detectează contextele stratigrafice, structurile stratigrafice, structurile îîngropate sau golurile din ngropate sau golurile din pământpământ. . ÎÎn acest caz se n acest caz se utilizează o antenă care emite utilizează o antenă care emite scurte impulsuri scurte impulsuri electromagnetice; atunci când electromagnetice; atunci când îîntâlnesc ceva ntâlnesc ceva îîn cale aceste n cale aceste unde revin, fiunde revin, fiind captate de un ind captate de un instrument de măsură care le instrument de măsură care le converteconverteşşte te îîn impulsuri n impulsuri electrice observabile pe electrice observabile pe monitorul computerului. monitorul computerului. Prezintă dezavantajul că nu Prezintă dezavantajul că nu funcfuncţţionează ionează îîn mediu umed.n mediu umed.


geofizicegeofizice

(a)(a)Metoda seismicăMetoda seismică. A fost . A fost

îîmprumutată din geofizică mprumutată din geofizică şşi i este utilizată este utilizată îîn special pentru n special pentru detectarea obiectelor de mari detectarea obiectelor de mari dimensiuni. Aceasdimensiuni. Această metodă tă metodă se bazează pe emiterea se bazează pe emiterea îîn sol n sol a unor unde de a unor unde de şşoc, percepute oc, percepute apoi de un seismograf. apoi de un seismograf. VibraVibraţţiile, absorbite sau nu de iile, absorbite sau nu de artefactele arheologice, sunt artefactele arheologice, sunt analizate ulterior cu ajutorul analizate ulterior cu ajutorul computerului care generează o computerului care generează o hartă sau o diagramăhartă sau o diagramă..


geofizicegeofizice

(a)(a)CoroborareaCoroborarea

metodelormetodelor

(1)(1)


geofizicegeofizice


metodelormetodelor

(2)(2)


geofizicegeofizice


metodelormetodelor

(3)(3)

Fig. 31. Fotografie

aeriană, prospecţiune

geofizică şi reconstituire

grafică

3D


geofizicegeofizice

(a)(a)

Exemplu:Exemplu: ProspecProspecţţiune iune

magnetometricămagnetometrică, , Complexul neolitic Complexul neolitic de la Dudede la Dudeşştii tii Vechi, jud. TimiVechi, jud. Timişş, , RomâniaRomânia


pedologicepedologice

(b)(b)ProspecProspecţţiunea iunea pedologicpedologică cu ă cu

prelevare de eprelevare de eşşantioane antioane presupune colectarea de probe presupune colectarea de probe pedologice din solul ce conpedologice din solul ce conţţine ine urme arheologice. Metoda urme arheologice. Metoda presupune identificarea presupune identificarea îîn n prealabil a sitului arheologic prin prealabil a sitului arheologic prin alte metode, eaalte metode, ea fiind utilizată doar fiind utilizată doar pentru confirmarea sitului prin pentru confirmarea sitului prin analiza succesiunii straturilor, a analiza succesiunii straturilor, a artefactelor artefactelor şşi i ecofactelorecofactelor

din din probele de sol.probele de sol.


subacvaticesubacvaticeAparaturaAparatura::

Fig. 32-36. Magnetometru

submersibil, batimetru, cameră

video submersibilă, sonar lateral


subacvaticesubacvatice1. 1. Una dintre metode presupune Una dintre metode presupune

să se realizeze un studiu să se realizeze un studiu batimetricbatimetric, pentru a vedea , pentru a vedea adâncimea apei. Acest studiu adâncimea apei. Acest studiu poate fi upoate fi uşşor or îîntreprins folosind ntreprins folosind o o sondă maritimăsondă maritimă conectată conectată la un computer, la un computer, realizândurealizându--se se o hartă a adâncimiio hartă a adâncimii, n, numită umită şşi i hartă hartă batimetricăbatimetrică. P. Pe baza e baza acestei hăracestei hărţţi, specialii, specialişştii vor tii vor putea reconstitui o imagine putea reconstitui o imagine tridimensională a fundului apeitridimensională a fundului apei, , astfel astfel îîncât să ncât să şştie la ce anume tie la ce anume să se asă se aşştepte când se va tepte când se va ajunge la prospecajunge la prospecţţiunea iunea vizuală cu ajutorul vizuală cu ajutorul scufundătorilorscufundătorilor..

Fig. 37-39. Locul scufundării fregatei franceze La Surveillante

(1797)


subacvaticesubacvatice2. 2. O metodă mult mai O metodă mult mai

eficientă este utilizarea eficientă este utilizarea sonarului lateralsonarului lateral. A. Acesta cesta este alcătuit dintreste alcătuit dintr--o o unitate centrală cu unitate centrală cu monitor pentru vizualizare monitor pentru vizualizare şşi un receptor care este i un receptor care este legat cu un cablu legat cu un cablu şşi purtat i purtat prin apă cu ajutorul unui prin apă cu ajutorul unui vas maritim.vas maritim.

Fig. 40-41. Sonograma

submarinul sovietic S7 scufundat în 1942 lângă coastele Suediei (40-45 m) şi a unei nave comerciale din secolul XVIII (30 m)

CursulCursul

urmurmătorător:: Săpătura arheologică propriuSăpătura arheologică propriu--zisăzisă

Documents

Prospectiuni arheologice