CoridorulCoridorul VeVerde al rde al Dunării de JosDunării de Jos

Rezervaţia Rezervaţia naturalnaturală Cama ă Cama DinuDinu

• În data de 5 iunie 2000, s-aÎn data de 5 iunie 2000, s-auu semnat la semnat la Bucureşti Bucureşti doudouă documente în domeniul protejării ă documente în domeniul protejării naturii şi a consenaturii şi a conserrvării biodiversităţii : vării biodiversităţii :

--Acordul privind cooperarea în zona formată Acordul privind cooperarea în zona formată din ariile protejate ale Deltei Dunăriidin ariile protejate ale Deltei Dunării

--Declaraţia privind cooperarea în legătură cu Declaraţia privind cooperarea în legătură cu crearea Coridorului Verde al Dunării Inferioarecrearea Coridorului Verde al Dunării Inferioare

• Guvernul României a iniţiatGuvernul României a iniţiat,, în cooperare în cooperare cu guvernele Bulgariei, Ucrainei şi Moldoveicu guvernele Bulgariei, Ucrainei şi Moldovei,, crearea unui Coridor Verde al zonelor umede crearea unui Coridor Verde al zonelor umede naturale de-a lungul Dunării Inferioare.naturale de-a lungul Dunării Inferioare.

Principiile “Declaraţiei de cooperare pentru crearea Principiile “Declaraţiei de cooperare pentru crearea Coridorului Verde al Dunării Inferioare” Coridorului Verde al Dunării Inferioare” ::

--refacerea refacerea cadrului naturalcadrului natural al fluviului şi al fluviului şi afluenţilor săi, afluenţilor săi,

--conservarea conservarea diversităţii biologicediversităţii biologice, restaurarea , restaurarea ecologică şi protejarea pădurilor din luncă,ecologică şi protejarea pădurilor din luncă,

--dezvoltarea unor dezvoltarea unor sisteme de agricultură sisteme de agricultură durabilădurabilă..

Calitatea apei Dunării este foarte importantă pentru Calitatea apei Dunării este foarte importantă pentru multe din utilizările sale. multe din utilizările sale. Factorii de ameninţare sunt cei legaţi de activităţile Factorii de ameninţare sunt cei legaţi de activităţile umane şi cei determinaţi de fenomene naturale.umane şi cei determinaţi de fenomene naturale. Oamenii, aşezările umane, Oamenii, aşezările umane, industria, agricultura, industria, agricultura, majoritatea tipurilor de majoritatea tipurilor de activităţi desfăşurate de-a activităţi desfăşurate de-a lungul Dunării şi a afluenţilor lungul Dunării şi a afluenţilor săi au un impact negativ săi au un impact negativ asupra mediului înconjurător asupra mediului înconjurător din bazinul Dunării şi apoi din bazinul Dunării şi apoi asupra Mării Negre în care se asupra Mării Negre în care se varsă Dunărea.varsă Dunărea.

LuLuâând nd îîn considerare cele de mai sus, esten considerare cele de mai sus, este important important să sesă se monitorizezemonitorizeze starea starea factorilor de factorilor de mediumediu pentru a se putea interveni în timp util în pentru a se putea interveni în timp util în sensul diminuăriisensul diminuării//eliminării efectelor negative.eliminării efectelor negative.

Pentru protejarea biodiversităţii în zonă şi venind în Pentru protejarea biodiversităţii în zonă şi venind în întâmpinarea întâmpinarea ,,,,Declaraţiei privind cooperarea în Declaraţiei privind cooperarea în legătură cu crearea Coridorului Verde al Dunării legătură cu crearea Coridorului Verde al Dunării Inferioare”,Inferioare”, în în 20002000 a fost propus un proiect din a fost propus un proiect din cadrul celor pentru protecţia zonelor umede: cadrul celor pentru protecţia zonelor umede: “Protecţia zonelor mlăştinoase ale Dunării – proiect “Protecţia zonelor mlăştinoase ale Dunării – proiect pilot pentru zona ostroavelor Cama Dinu”pilot pentru zona ostroavelor Cama Dinu”

Proiectul a fost propus de Proiectul a fost propus de AgenAgenţţia ia pentru pentru ProtecProtecţţiia a Mediului Giurgiu, Mediului Giurgiu,

răspunzând unor imperative legate de răspunzând unor imperative legate de dezvoltarea capacităţii managementului de dezvoltarea capacităţii managementului de

mediu la nivelul standardelormediu la nivelul standardelor europene.europene.

Proiectul APM GiurgiuProiectul APM Giurgiu ““Protecţia zonelor mlăştinoase ale DunăriiProtecţia zonelor mlăştinoase ale Dunării”” a venit în întâmpinareaa venit în întâmpinarea Programului “Programului “Coridorul Verde al Dunării Coridorul Verde al Dunării Inferioare - Sectorul Românesc – Reţea Ecologică Inferioare - Sectorul Românesc – Reţea Ecologică RegionalăRegională”” ca parte aca parte a Strategiei Paneuropene de conservare a Strategiei Paneuropene de conservare a diversităţii biologice şi a peisajuluidiversităţii biologice şi a peisajului şi aplică reglementările Directivelor UE din domeniul şi aplică reglementările Directivelor UE din domeniul conservării capitalului conservării capitalului

natural: natural: - Directiva 92- Directiva 92//43 privind Conservarea Habitatelor 43 privind Conservarea Habitatelor

naturale a Florei şi a Faunei naturale a Florei şi a Faunei - Directiva 79- Directiva 79/409/409 privind conservarea păsărilor privind conservarea păsărilor- Directiva cadru în domeniul apelor 2000- Directiva cadru în domeniul apelor 2000/60/60

Prin programul de finanţare PHARE 2001 de Prin programul de finanţare PHARE 2001 de Cooperare Transfrontalieră, Ministerul Integrării Cooperare Transfrontalieră, Ministerul Integrării Europene a implementat proiectul “Europene a implementat proiectul “Protecţia Protecţia zonelor mlăştinoase ale Dunării – Proiect pilot zonelor mlăştinoase ale Dunării – Proiect pilot pentru zona ostroavelor Cama Dinupentru zona ostroavelor Cama Dinu”, urmărind ”, urmărind sprijinirea Ministerului Mediului şi Gospodăririi sprijinirea Ministerului Mediului şi Gospodăririi Apelor în punerea în practică a politicii cadru de Apelor în punerea în practică a politicii cadru de management al mediului pentru fluviul Dunărea.management al mediului pentru fluviul Dunărea.

   Unul din scopurile Unul din scopurile proiectului a proiectului a fost fost acela de a acela de a studia studia influeninfluenţţa variaa variaţţiiiilor lor factorifactorilorlor de mediu de mediu asupra florei asupra florei şşi faunei i faunei din zona Cama Dinu. din zona Cama Dinu.

Obiectivele generale ale proiectuluiObiectivele generale ale proiectului  • Implementarea unei politici cadru de management Implementarea unei politici cadru de management

al mediului pentru fluviul Dunal mediului pentru fluviul Dunărea;ărea;• Protejarea ostroavelor Cama DinuProtejarea ostroavelor Cama Dinu

Obiectivele specifice au inclus:Obiectivele specifice au inclus:• Inventarierea florei, faunei şi habitatelor din zona Inventarierea florei, faunei şi habitatelor din zona

ostroavelor Cama Dinu;ostroavelor Cama Dinu;• Inventarierea speciilor şi habitatelor pe cursul Inventarierea speciilor şi habitatelor pe cursul

comun româno-bulgar al Dunării;comun româno-bulgar al Dunării;• Elaborarea unei baze de date privind Elaborarea unei baze de date privind

biodiversitatea şi calitatea factorilor de mediu din biodiversitatea şi calitatea factorilor de mediu din zonă;zonă;

• Achiziţionarea de echipamente pentru laboratorul Achiziţionarea de echipamente pentru laboratorul APM;APM;

• AchiAchiziţionarea unei nave de studiu;ziţionarea unei nave de studiu;• Construirea pe ostrov a unui centru de Construirea pe ostrov a unui centru de

supraveghere a mediului.supraveghere a mediului.

• ““Zona ostroavelor Cama DinuZona ostroavelor Cama Dinu” este definit” este definită ă ca fiind ca fiind zona de pe Fluviul Dunzona de pe Fluviul Dunăărea rea şşi pi păădurea inundabildurea inundabilăă de pe bancul stde pe bancul stââng adiacent dintre kilometring adiacent dintre kilometriii de de fluviu 501 fluviu 501 şşi 521.i 521.

• Partea inferioarPartea inferioarăă a a îîntinderii este ntinderii este îîn conexiune n conexiune directdirectăă cu zona insulelor Liuliak, unde se cu zona insulelor Liuliak, unde se doreştedoreşte a fi a fi lansat un proiect lansat un proiect îîn oglindn oglindăă pe partea bulgar pe partea bulgarăă a a fluviului Dunfluviului Dunăărea.rea.

Pe harta topografică din Pe harta topografică din

anul 1970 apărea un anul 1970 apărea un singur ostrov. singur ostrov.

În prezent acesta este În prezent acesta este divizat de un braţ al divizat de un braţ al Dunării pe direcţia SV-Dunării pe direcţia SV-NE, în două unităţi NE, în două unităţi distincte cu caracteristici distincte cu caracteristici biogeografice şi evoluţii biogeografice şi evoluţii diferite.diferite.

Partea superioarPartea superioarăă include include ostrovulostrovul P Păăssăărica, o rica, o insulinsulăă natural naturalăă a Dun a Dunăării cu vegetarii cu vegetaţţie originalie originalăă şşi i comunitcomunităţăţi de plante i de plante şşi animale i animale de importanţă de importanţă deosebitădeosebită. Din punct de vedere al biodiversit. Din punct de vedere al biodiversităţăţii, existii, existăă un braun braţţ al fluviului valoros pe partea rom al fluviului valoros pe partea romââneasca a neasca a Fluviului DunFluviului Dunăărea rea îîn apropierea insulei Pn apropierea insulei Păăssăărica.rica.

Insula Păsărica a atras atenţia biologilor prin Insula Păsărica a atras atenţia biologilor prin numărul mare de populaţii care cuibăresc în acest numărul mare de populaţii care cuibăresc în acest loc.loc.

Peisajul Luncii Peisajul Luncii inundabile a inundabile a Dunării Dunării Inferioare în Inferioare în acest sector a acest sector a suferit suferit modificări, modificări, datorate atât datorate atât influenţei influenţei factorilor locali factorilor locali naturali, naturali, c câât t şişi celor celor antropici. antropici.

Îndiguirea acestui Îndiguirea acestui subsector, din motive subsector, din motive

economiceeconomice,, şi ut şi utiilizarea lizarea resurselor naturale - resurselor naturale -

silvicultură, extracţii de silvicultură, extracţii de minerale, la nivelul minerale, la nivelul

luncii, au produs luncii, au produs schimbări în peisajul schimbări în peisajul

natural, păstrându-se natural, păstrându-se totuşi şi areale cu o totuşi şi areale cu o

bogată diversitate bogată diversitate biologică, în special biologică, în special faună ornitologică.faună ornitologică.

Complexul Complexul ostroavelor Cama ostroavelor Cama Dinu deţine o Dinu deţine o deosebită valoare din deosebită valoare din punct de vedere punct de vedere hidromorfologic, silvic hidromorfologic, silvic şi ornitologic. şi ornitologic. Aici staţionează pentru Aici staţionează pentru hrănire şi popas hrănire şi popas numeroase specii de numeroase specii de păsări (egreta mică, păsări (egreta mică, stârcul cenuşiu), multe stârcul cenuşiu), multe dintre ele fiind înscrise dintre ele fiind înscrise în Convenţia de la în Convenţia de la Berna la care România Berna la care România a aderat.a aderat.

Zona ostroavelor este prielnică cuibăritului Zona ostroavelor este prielnică cuibăritului cormoranilor, care reprezintă specia cea mai cormoranilor, care reprezintă specia cea mai abundentă în această zonă.abundentă în această zonă.

O surpriză O surpriză plăcută pentru plăcută pentru biologi a fost biologi a fost descoperirea descoperirea unei populaţii unei populaţii de lopătari, de lopătari, specie rară specie rară pentru zona pentru zona Dunării Dunării Inferioare.Inferioare.

  Pe ostroave s-au Pe ostroave s-au

identificat specii identificat specii de plop negru, de plop negru, care sunt care sunt adevadevăăraraţţi martori i martori ai trecerii vremii, ai trecerii vremii, avavâând nd vârste de vârste de multemulte zeci de ani. zeci de ani.

Acest proiect a Acest proiect a reprezentat un pas reprezentat un pas

important în important în valorificarea valorificarea

resurselor naturale resurselor naturale ale Luncii Dunării, ale Luncii Dunării,

după o lungă după o lungă perioadă de stagnare perioadă de stagnare a interesului în acest a interesului în acest

sens, o primă sens, o primă încercare de punere încercare de punere

sub protecţie a sub protecţie a zonelor umede din zonelor umede din

această regiune.această regiune.

Proiectul a avut ca rezultate:Proiectul a avut ca rezultate: Punerea bazei Punerea bazei ununuiui sistem integrat de monitorizaresistem integrat de monitorizare Inventarierea detaliată a florei, faunei şi a Inventarierea detaliată a florei, faunei şi a

habitatelorhabitatelor de-a lungul Dunării, cu deosebire în zona de-a lungul Dunării, cu deosebire în zona ostroavelor Cama Dinuostroavelor Cama Dinu

Realizarea unei Realizarea unei baze de date asupra stării mediuluibaze de date asupra stării mediului în zona ostroavelor care să fie folosită la în zona ostroavelor care să fie folosită la monitorizarea în continuare a zonelor umede ale monitorizarea în continuare a zonelor umede ale DunăriiDunării

Realizarea documentaRealizarea documentaţţiei pentru iei pentru declararea unor declararea unor noi arii protejatenoi arii protejate îîn cadrul “Coridorului Verde al n cadrul “Coridorului Verde al DunDunăăriirii Inferioare”, inclusiv a ostroavelor Cama Dinu şi Păsărica;

Rezervaţia naturală Cama-Dinu-Păsărica a fost declarată Rezervaţia naturală Cama-Dinu-Păsărica a fost declarată prin prin H.G. 1143/2007H.G. 1143/2007 (M.O. nr. 691 / 11.10.2007) (M.O. nr. 691 / 11.10.2007)

Suprafaţă: 2400 haSuprafaţă: 2400 ha

Localizare: teritoriul administrativ al localităţilor Localizare: teritoriul administrativ al localităţilor Slobozia, Malu, Vedea, Cetăţuia şi GăujaniSlobozia, Malu, Vedea, Cetăţuia şi Găujani inclusă în siturile Natura 2000 Gura Vedei- inclusă în siturile Natura 2000 Gura Vedei- Şaica-Slobozia-SCI şi Vedea Dunăre-SPAŞaica-Slobozia-SCI şi Vedea Dunăre-SPA

Rezultate ale cercetărilor ştiinţifice:Rezultate ale cercetărilor ştiinţifice:- s-au inventariat - s-au inventariat 1349 specii de faună1349 specii de faună în zona în zona ostroavelor Cama Dinu şi ostroavelor Cama Dinu şi 2224 specii2224 specii în partea în partea studiată a Coridorului Verde, unele considerate de studiată a Coridorului Verde, unele considerate de mare importanţă, fiind specii relicte din perioada mare importanţă, fiind specii relicte din perioada glaciară, altele menţionate pentru prima dată în glaciară, altele menţionate pentru prima dată în RomâniaRomâniaDe exemplu: - 7 specii de lilieci (specii de deosebit De exemplu: - 7 specii de lilieci (specii de deosebit

interes pentru protejare)interes pentru protejare) - o specie de fluture rară în Europa (din - o specie de fluture rară în Europa (din

grupa Papilionidelor) grupa Papilionidelor) - broasca ţestoasă de baltă, tritonul - broasca ţestoasă de baltă, tritonul

(incluse în lista speciilor (incluse în lista speciilor periclitate)periclitate)

Au fost identificate peste Au fost identificate peste 314 specii de plante314 specii de plante, inclusiv , inclusiv plante acvatice,plante acvatice, 17 specii de muşchi17 specii de muşchi, 7 , 7 specii de specii de ciuperciciuperci – multe dintre ele protejate prin lege fiind – multe dintre ele protejate prin lege fiind specii ameninţate, vulnerabile, periclitatespecii ameninţate, vulnerabile, periclitateDe exemplu: - ghiocelul de baltăDe exemplu: - ghiocelul de baltă

- nufărul alb - nufărul alb - otrăţelul de baltă - otrăţelul de baltă - clopoţei - clopoţei - mărul lupului, etc- mărul lupului, etc

Au fost achiziţionate Au fost achiziţionate echipamente performanteechipamente performante pentru pentru laboratorul APM Giurgiu, necesare pentru măsurătorile şi laboratorul APM Giurgiu, necesare pentru măsurătorile şi analizele care se analizele care se eefectufectueazează în cadrul activităţilor de ă în cadrul activităţilor de monitorizare a calităţii aerului, apei, sedimentelor şi monitorizare a calităţii aerului, apei, sedimentelor şi biotipului pe un important sector al Dunării.biotipului pe un important sector al Dunării.

Acurateţea acestor echipamente facilitAcurateţea acestor echipamente faciliteazează ă conformarea la cerinţele acquis-ului comunitar.conformarea la cerinţele acquis-ului comunitar.

Pentru efectuarea Pentru efectuarea excursiilor de excursiilor de studiu şi pentru studiu şi pentru prelevarea de probe prelevarea de probe în vederea în vederea analizelor, analizelor, a fost a fost achiziţionată o navăachiziţionată o navă care asigură care asigură legătura cu zona legătura cu zona ostroavelor Cama ostroavelor Cama Dinu. Dinu.

Această navă se află Această navă se află în custodie la în custodie la Sistemul de Sistemul de Gospodărire a Gospodărire a Apelor Giurgiu.Apelor Giurgiu.

Centrul de supraveghereCentrul de supraveghere a calit a calităţii mediului în ăţii mediului în zona Cama Dinu oferă cadrul necesar studierii şi zona Cama Dinu oferă cadrul necesar studierii şi monitorizării biodiversităţii ostroavelor.monitorizării biodiversităţii ostroavelor.

Proiectul pilot pProiectul pilot pentru zona Cama Dinuentru zona Cama Dinu a a deschideschiss calea unor iniţiative calea unor iniţiative similare de-a lungul similare de-a lungul îîntregului sector romntregului sector romââno-bulgar de pe fluviul no-bulgar de pe fluviul DunDunăărea. rea.

Funcţionarea efectivă a Coridorului Verde Funcţionarea efectivă a Coridorului Verde depinde de un management durabil şi adecvat în depinde de un management durabil şi adecvat în această regiune.această regiune.

DBU Deutsche Bundesstiftung Umwelt - Fundaţia DBU Deutsche Bundesstiftung Umwelt - Fundaţia

Germană de MediuGermană de Mediu - - a finanţat proiectul a finanţat proiectul ““Protecţia şi restaurarea transfrontieră de-a Protecţia şi restaurarea transfrontieră de-a lungul Coridorului Verde al Dunării de Jos, lungul Coridorului Verde al Dunării de Jos, Bulgaria şi RomâniaBulgaria şi România”. ”.

Unul din obiectivele majore ale proiectului a fost Unul din obiectivele majore ale proiectului a fost elaborarea unui plan de management pentru elaborarea unui plan de management pentru rezervaţia Cama Dinu. rezervaţia Cama Dinu.

Refacerea inestimabilului decor natural al Refacerea inestimabilului decor natural al Dunării, cu toate avantajele economico-sociale pe Dunării, cu toate avantajele economico-sociale pe care le-ar aduce comunităţii locale, dar mai ales cu care le-ar aduce comunităţii locale, dar mai ales cu asigurarea pe termen lung a mediului sănătos atât asigurarea pe termen lung a mediului sănătos atât de necesar generaţiilor care vor urma, constituie de necesar generaţiilor care vor urma, constituie unul din obiectivele prioritare ale politicii de unul din obiectivele prioritare ale politicii de dezvoltare durabilă a judeţului Giurgiu.dezvoltare durabilă a judeţului Giurgiu.