Psihicul Uman complet

7/25/2019 Psihicul Uman complet

1/89

Psihicul uman este un sistem a) static

b) probabilist

c) dinamic

d) dinamic-evolutiv

2.In conceptia lui S. Freud, inconstientul este:

1. integral innascut

2. dobandit in copilarie

3. o componenta a lui este innascuta, o alta dobandita

ANS: 3

In denirea psihologica a constiintei esentiala este:

a) dimensiunea teleonomica

b) dimensiunea moti!ationala

c) dimensiunea etica

d) dimensiunea cognitive

Alegeti cele doua "orme genetice #ba$ale) in care se structurea$a constiinta:

a) constiinta morala

b) constiinta stiintica

c) constiinta de sine

d) constiinta %uridica

e) constiinta lumii externe

&.'onstiinta este:

1. suma "unctiilor si proceselor psihice particulare

2. suma proceselor cogniti!e


2/89

3. un ni!el calitati! superior al organi$arii psihice, caracteri$at printr(o emergentaintegrati!a ireductibila

ANS: 3

.'onstiinta de sine este o "unctie:

1. proiecti!a

2. autore*e+i!a

3. re*e+i!a

ANS: 2

. 'onstiinta de sine:

1. generea$a identitatea -ului

2. deri!a din identitatea -ului

3. nu are nicio legatura cu identitatea -ului

ANS: 1

. Sinte$a interioara este un stadiu in "ormarea:

1. constiintei lumii e+terne

2. subconstientului

3. constiintei de sine

ANS: 3


3/89

/. Functia reglatoare a constiintei consta in:

a) sistemati$area in"ormatiilor

b) planifcarea activitatii

c) generarea unor proiecte noi

d) evaluarea rezultatelor actiunilor intreprinse

10.Perceptia este:

1. o sen$atie comple+a

2. o structura cogniti!a distincta

3. o suma de sen$atii

ANS: 2

11. Perceptia re*ecta:

1. proprietati esentiale si generale ale obiectelor

2. proprietati esentiale amalgamate cu proprietati neesentiale, accidentale

3. proprietati situational(accidentale

ANS: 2

12. eterminantii perceptiei includ:

1. e+clusi! "actorii obiecti!i e+terni

2. "actorii obiecti!i e+terni si "actorii subiecti!i interni luati separat

3. e+clusi! "actori subiecti!i interni

. "actorii obiecti!i e+terni si "actorii subiecti!i interni in interrelatiune


4/89

ANS:

13. Perceptia monomodala consta in:

1. perceperea unui obiect o singura data

2. perceperea aceluiasi obiect de mai multe ori

3. perceperea oricarui obiect pe calea unui singur anali$ator

ANS: 3

1. Interpretarea, ca "a$a a procesului perceptiei, inseamna:

1. stabilirea semnicatiei si utilitatii obiectului pentru acti!itatea subiectului

2. incadrarea obiectului intr(o clasa

3. relationarea obiectului cu e+perienta anterioara

ANS: 1

1&. In!ariantii de structura #buna "orma) in perceptie re$ulta din:

1. numarul elementelor componente

2. relatiile dimensional(metrice dintre elementele componente

3. marimea elementelor componente

ANS: 2

1. Ilu$iile sunt re$ultatul:

1. halucinatiilor


5/89

2. e+cedentului de in"ormatie

3. e"ectelor de camp

ANS: 3

1. olul setului in perceptie este:

1. intotdeauna po$iti!

2. atat po$iti!, cat si negati!

3. intotdeauna negati!

ANS: 2

1. 4egea structuralitatii(integralitatii perceptiei se poate demonstra:

1. cu a%utorul gurilor lacunare #incomplete)

2. cu a%utorul gurilor duble

3. cu a%utorul gurilor suprapuse

ANS: 1

1/. 'aracterul mi%locit al gandirii consta in aceea ca:

1. se +ea$a direct pe scop

2. "oloseste procedee logico("ormale

3. operea$a cu in"ormatii "urni$ate de alte procese psihice


6/89

ANS: 3

20. 'are dintre scolile psihologice e+plica re$ol!area problemelor prin "enomenul5insight6

1. introspectionista

2. gestaltista

3. asociationista

. beha!iorista

ANS: 2

21. 'are a "ost obiecti!ul principal al scolii de la 78r$burg

1. sa demonstre$e caracterul e!oluti! al gandirii

2. sa ilustre$e trecerea de la concret la abstract

3. sa demonstre$e ca gandirea se trage din repre$entare

. sa demonstre$e caracterul pur al gandirii, des"asurarea ei "ara nici unacompaniament imagistic

ANS:

22. Notiunea este:

1. un model in"ormational imagistic

2. un model in"ormational i$omorc

3. un model in"ormational homomorc esentiali$at

ANS: 3


7/89

23. Piramida notiunilor se structurea$a dupa criteriul:

1. polaritatii

2. generalitatii

3. sinonimiei

. contrastului

ANS: 2

2. 'ontinutul notiunilor se de$!aluie in:

1. succesiunea repre$entarilor

2. %udecata

3. interactiunea dintre cu!ant si imagine

ANS: 2

2&. 'are este proprietatea dupa care 9.Piaget a stabilit trecerea de la stadiulpreoperator la cel operator in de$!oltarea ontogenetica a gandirii

1. nalitatea

2. structuralitatea

3. continuitatea

. re!ersibilitatea

ANS:

2. Procesarea de tip inducti! asigura:


8/89

a) descoperirea a ceea ce este comun mai multor cazuri individuale

b) identicarea obiectelor in conte+tul lor natural

c) trecerea de la individual la general

2.Procesarea de tip deducti! asigura:

1. trecerea de la general la particular

2. trecerea de la concret la abstract

3. trecerea de la real la !irtual

ANS: 1

2. eosebirea intre operatiile concrete si cele "ormale ale gandirii consta in:

1. planul de des"asurare

2. continutul asupra caruia se aplica

3. re$ultatul la care ne conduc

ANS: 2

2/. peratia generali$arii consta in:

1. colectarea la un loc a mai multor genuri de in"ormatii

2. e!identierea asemanarilor intre obiecte si "enomene

3. e+tinderea unor insusiri si relatii stabilite anterior pe un numar limitat de ca$uriindi!iduale asupra tuturor ca$urilor indi!iduale de acelasi "el

ANS: 3


9/89

30. Abstracti$area consta in:

1. asamblarea insusirilor esentiale

2. detasarea unei insusiri din conte+tul celorlalte

3. e+tragerea si retinerea unor insusiri si eliminarea altora

ANS: 3

31. Algoritmul este aplicabil:

1. oricarei probleme bine denite

2. oricarui gen de probleme

3. doar problemelor de matematica

ANS: 1

32. -uristica se subordonea$a:

1. principiului tot sau nimic

2. principiului incercarilor si erorilor

3. principiului cone+iunii in!erse

ANS: 2

33. ;andirea euristica este solicitata:

1. in orice situatie slab denita

2. doar in creatia artistica


10/89

3. doar in %ocul de sah

ANS: 1

3. eteaua semantica se reali$ea$a:

1. pe ba$a relatiei de sinonimie

2. pe ba$a relatiei de subordonare ( inclu$iune

3. pe ba$a apropierii spatiale a notiunilor

ANS: 2

3&. 'a acti!itate deci$ionala, gandirea:

1. ierarhi$ea$a notiunile in ordinea generalitatii

2. reduce incertitudinea in situatii alternati!e

3. reali$ea$a planicarea actiunilor

ANS: 2

3. 'omunicarea desemnea$a:

1. schimburi de energie

2. orice "el de schimburi in societate

3. schimburi de in"ormatie

ANS: 3


11/89

3. 4atura semantica a comunicarii consta in:

1. legatura unidirectionala intre emitent si receptor

2. legatura selecti! < determinata intre ceea ce se emite si ceea ce se receptionea$a

3. raportarea adec!ata de catre receptor a mesa%ului la realitate

ANS: 3

3. 4atura pragmatica a comunicarii re$ida in:

1. modul de "olosire a al"abetelor si codurilor

2. !aloarea mesa%elor pentru receptor

3. coerenta succesiunii mesa%elor

ANS: 2

3/. 'orectitudinea comunicarii se re*ecta in:

1. promptitudine

2. utilitate

3. delitate

ANS: 3

0. 'odarea, recodarea, decodarea < presupun:

a) trecerea de la un mesa% la altul

b) transerul inormatiei de pe un tip de semnale pe altul

c) intelegerea mesajului receptionat


12/89

1.'are din proprietatile de mai %os denesc algoritmul

a) concretitudinea

b) generalitatea

c) delitatea

d) fnalitatea

e) determinarea

2.'riteriul principal dupa care gandirea stabileste optimalitatea deci$iei este:

1. rapiditatea aplicarii ei

2. presiunea timpului

3. "unctia de utilitate

ANS: 3

3. Strategia minima+ se aplica in:

1. "ormarea notiunilor

2. adoptarea deci$iilor

3. re$ol!area problemelor slab denite

ANS: 2

. Potri!it legii lui =ip", lungimea cu!intelor dintr(o limba este in!ers proportionalacu:

1. dicultatea articularii

2. locul ocupat in propo$itie

3. "rec!enta "olosirii in comunicare


13/89

ANS: 3

&. 4atura semantica e+prima:

1. o legatura de similitudine

2. o legatura designati!a

3. o legatura spatiala

ANS: 2

. 4egatura cu!antului cu obiectul:

1. este predeterminata

2. este directa

3. este mediata prin imagine

. este impusa din a"ara

ANS: 3

. Intelegerea structurilor !erbale este determinata de:

a) lungimea lor

b) ordinea sintactica a cuvintelor

c) compatibilitatea semantica dintre cuvinte

.>odelul gramaticii generati!e presupune:

1. pre!alenta regulilor sintactice asupra celor mor"ologice

2. corelarea laturii semantice cu cea pragmatica

3. interactiunea intre mai multe ni!eluri integrati!e ierarhice ale realitatii ling!istice


14/89

ANS: 3

/. Factorul esential de care depinde alegerea cu!intelor in procesul comunicarii

este:

1. conte+tul

2. dispo$itia interlocutorilor

3. obiectul comunicarii

ANS: 3

&0. i"erentialul lui 9. sgood !i$ea$a:

1. stabilirea raporturilor sintactice

2. stabilirea raporturilor semantice

3. stabilirea raportului particular < general

ANS: 2

&1. ?eriga e"erenta a limba%ului include:

a) componenta !i$uala

b) componenta motorie manualac) componenta auditi!a

d) componenta ono articulatorie

&2.Functia reglatorie a limba%ului consta in:

1. re*ectarea legaturii dintre cu!ant si obiect

2. in*uenta asupra atitudinii si comportamentului celor din %ur

3. alternarea rolurilor intre emitent si receptor


15/89

ANS: 2

&3. 4imba%ul intern este:

1. !ocabularul latent al unui subiect

2. premisa de$!oltarii limba%ului e+tern

3. limba%ul e+tern selecti! comprimat

ANS: 3

&. >odelul tridimensional al gandirii apartine lui:

1. 9. Piaget

2. P.9. ;uil"ord

3. . Sel$

. 7. @hler

ANS: 2

&&. 'are din componentele de mai %os se includ in !eriga e"erenta a limba%ului:

a) au$ul "onematic

b) ono articulatorie

c) !i$uala

d) motricitatea manuala

&.'are din urmatoarele notiuni contine mai multe insusiri comune:


16/89

1. om

2. animal

3. mami"er

ANS: 2

&. A"ecti!itatea re*ecta:

1. proprietatile $ice ale stimulilor

2. !ariatiile mediului intern al organismului

3. raportul dintre e!enimentele din plan intern si e!enimentele din plan e+tern

ANS: 3

&. -motia poate pro!ocata de:

1. actiunea oricarui stimul

2. actiunea stimulilor noci!i

3. actiunea stimulilor semnicati!i

ANS: 3

&/. eclansarea emotiei se produce:

1. in urma deliberarii subiectului

2. in mod in!oluntar, neintentionat

3. cand subiectul nu este atent


17/89

ANS: 2

0. In prim < planul constiintei subiectului se impune:

1. semnul trairii emotionale

2. durata trairii emotionale

3. intensitatea trairii emotionale

ANS: 1

1. 'aracterul polar al emotiilor deri!a din:

1. intensitatea stimulilor

2. starea de moti!atie a subiectului

3. semnul raportului dintre e!enimentele e+terne si cele interne

ANS: 3

2. 5ptimumul emotional6 este determinat de:

1. intensitatea trairii

2. semnul trairii

3. imaginea obiectului

ANS: 1

3. Proprietatea con!ertibilitatii se re"era la:

1. schimbarea intensitatii emotiei


18/89

2. schimbarea semnului emotiei

3. schimbarea re"erentialului emotiei

ANS: 2

. Brairea emotionala:

1. urmea$a producerii reactiilor peri"erice

2. are loc concomitent cu reactiile peri"erice

3. precede reactiile peri"erice

ANS: 3

&. 'are din asertiunile de mai %os apartine teoriei 9ames < 4ange

1. 5Fug pentru ca mi(e "rica6

2. 5>i(e "rica pentru ca "ug6

ANS: 2

. In acceptiune restransa, moti!atia desemnea$a:

1. totalitatea mobilurilor interne care stau la ba$a conduitei

2. ne!oia de hrana

3. semnali$area unei stari de necesitate

ANS: 3


19/89

. inamica moti!ationala se subordonea$a:

1. principiului 5tensiune < reductie6

2. legii e"ectului

3. legii contrastului

ANS: 1

. 'are din urmatoarele entitati moti!ationale poseda stabilitatea cea mai mare intimp:

1. interesul

2. idealul

3. aspiratia

. trebuinta

ANS:

/. 4a ba$a ierarhi$arii moti!elor A. >asloC a pus:

a) criteriul genetic

b) criteriul prioritatii satisacerii

c) criteriul comple+itatii

d) criteriul specifcitatii umane

0.ptimumul moti!ational e+prima:

1. intensitatea absoluta a moti!ului

2. caracterul homeostatic al moti!ului

3. raportul in!ers proportional intre intensitatea moti!ului si dicultatea


20/89

sarcinii

ANS: 3

1. 1. olul social e+prima:

A. conceptia despre !iata

D. imaginea de sine

C. standarde comportamentale

D. norme sociale

2.'onceperea -ului ca nucleu al personalitatii se re"era la:

A. locul Eului in structura personalitatii

D. structura psihologica a -ului

C. rolul Eului in structura personalitatii

. particularitatile eului

3.-+tra!ersia este asociata cu tipul:

A. astenic

D. schi$otim

C. ciclotim

. atletic

.4egatura dintre biotip si psihotip este:

A. o legatura genetica

D. o legatura cau$ala

C. o corelatie statistica

D. o corelatie cantitativa

-. o corelatie calitati!a

&.Inteligenta de tipA este:

A. inteligenta innascuta

D. inteligenta cristali$ata


21/89

'. re$ultatul in!atarii

D. inteligenta uida

-. decitara in situatii structurate

!. efcienta in situatii nestructurate

.Aptitudinile repre$inta:

A. !alori psihosociale

D. !alori morale

C. valori unctionale

. !alori socioculturale

. Persoanele inalt creati!e:

A. aleg situatii problematice noi

D. aleg situatii problematice ambigue

C. olosesc nivelul constient

D. olosesc nivelul inconstient

.Intre inteligenta si aptitudinile speciale:

A. intodeauna e+ista o corelatie po$iti!a

". nu intotdeauna exista o corelatie pozitiva

'. intotdeauna e+ista o corelatie negati!a

. nu intotdeauna e+ista o corelatie negati!e

/. In conceptia lui Eenri -, -ul este:

A. constiinta de sine

D. constiinta de lume

C. constiinta reexiva

. constiinta morala

0.Bipul de acti!itate ner!oasa superioara constituie ba$a neuro"unctionala a:

A. sistemului nervos

D. inteligentei

C. temperamentului


22/89

-. acti!itatii

1.Inteligenta emotioanala contine elemente:

A. cogniti!e

". aective

C. motivationale

D. sociale

2.>odalitatea interna de raportare a unei persoane la di!ersele laturi ale !ietii sociale,la altii, la sine, la acti!itate desemnea$a:

A. gandirea

". atitudinea

'. opinia

. inteligenta

-. creati!itatea

3. Stadiul "ormati! si stadiul normati! al creati!itatii se caracteri$ea$a prin:

A. conormism

D. noncon"ormism

C. convergenta

. di!ergenta

.In reteaua de statute sociale, po$itia centrala o detine:

A. statutul economic

". statutul proesional

'. statutul "amilial

&.-ul este:

A. gandire

". simtire

C. reexie

D. emotie


23/89

.Frec!enta trairilor psihice pe o anumita unitate de timp indica:

A. tempoul trairilor psi#ice

D. ritmul trairilor psihice

'. intensitatea trairilor psihice

.eali$area acti!itatii la un ni!el calitati! superior este o conditie specica "ormarii:

A. caracterului

". inteligentei

C. aptitudinii

. atitudinii

-. deprinderii

.'ea mai stabila componenta a personalitatii, in cadrul ontogene$ei, este:

A. inteligenta

D. !ointa

C. temperamentul

. caracterul

-. gandirea

/. Absoluti$area importantei mediului e+tern in "ormarea aptitudinilor corespundeabordarii:

A. asociationiste

D. gestaltiste

C. genetiste

. ineiste

E. be#avioriste

/0.In conceptia lui 9ean Piaget, relatia adaptati!a dintre organism si mediu constituie:

A. inteligenta

D. asimilarea

'. acomodarea

D. ec#ilibrul dintre asimilare si acomodare

/1.'orelarea si integrarea componentelor caracteriale se reali$ea$a prin mecanisme:


24/89

A. de apreciere

". de selectie

'. de compatibili$are

D. de valorizare

-. de "eedbacG

/2. In conceptia lui Fr. Daron, per"ormanta si produsul creator trebuie sa:

A. fe rar intalnite in activitatea respectiva

D. e "rec!ent intalnite in acti!itatea respecti!a

C. aiba un grad ridicat de neobisnuit

. aiba un grad relati! ridicat de neobisnuit

E. fe adecvate realitatii

F. e adec!ate imaginatiei creatoare

/3. >ani"estarea a doua atitudini in acelasi timp:

A. este posibila prin ierarhi$are

D. este posibila prin compensare

'. este posibila prin cooperare

D. nu este posibila

/.Asociatiile de tip creati!, in conceptia lui >ednicG, sunt:

A. asemanarea

D. contrastul

C. serendipitatea

D. medierea prin simboluri

-. medierea prin imaginatie

/&. 'omponentele statutului social sunt:

A. subiective

". obiective

C. atitudinale

D. comportamentale


25/89

/.In raportul dintre eu si constiinta, -ul:

A. este o premisa "undamentala a constiintei

". creator de constiinta

C. depasete constiinta

. este directionat de constiinta

Bipul sentimental se caracteri$ea$a prin:

A. re$onanta a"ecti!a primara

". rezonanta aectiva secundara

'. acti!ism

D. nonactivism

-. an+ietate

/.Succesul unei acti!itati depinde de:

A. prezenta mai multor aptitudini

". relatiile de compensare dintre aptitudini

'. pre$enta tuturor elementelor componente ale aptitudinilor

D. organizarea elementelor componente ale aptitudinilor

//. Factorul general al inteligentei este:

A. comun tuturor activitatilor

D. specic unei acti!itati

'. o combinatie a "actorilor de grup

100. Bemperamentul:

A. avorizeaza dezvoltarea aptitudinilor

". in#iba dezvoltarea aptitudinilor

'. predetermina de$!oltarea aptitudinilor

. determina de$!oltarea aptitudinilor

102. Forma de mani"estare a personalitatii este repre$entata prin:

A. creati!itate

". temperament


26/89

'. atitudini

. aptitudini

-. charac ter

103. Brasaturile caracteriale cardinale sunt:

A. trasaturi comune

". trasaturi individuale

C. durabile

. spontane

-. in numar "oarte mare

!. in numar oarte mic

10. P. >atussecG considera ca "actorii importanti in creatie sunt:

A. actorii sociali

". actorii culturali

C. actorii psi#ologici

10&. Intensitatea unei atitudini este cu atat mai mare cu cat:

A. ne apropiem de polul po$iti!

D. ne apropiem de polul negati!

C. ne apropiem de extremele polilor pozitiv si negativ

. ne apropiem de %umatatea distantei dintre polii po$iti! si negati!e

10. >odelul tridimensional al intelectului este constituit din:

A. operatii

". produse

'. structuri

D. continuturi

10. Predominarea "unctionala a primului sistem de semnali$are corespunde tipului:

A. ganditor

". artistic


27/89

'. motor(general

. echilibrat

-. e+citabil

10. po$itia dintre statutele achi$itionate si cele prescrise generea$a, la ni!elulpersoanei, con*icte:

A. intrastatus

D. interstatus

C. intraindividuale

. interindi!iduale

10/. Spre deosebire de personalitate, -ul:

A. este un "apt de constiinta sociala

". este un apt de constiinta individuala

C. exprima personalitatea

D. este nucleu al personalitatii

110. Adaptarea rapida la impre%urari noi de !iata este un indicator al tipului:

A. echilibrat

D. puternic

C. mobil

D. vioi

-. schi$otim

F. ciclotim

111. 'ea mai inalta "orma de de$!oltare a aptitudinilor generale si speciale sereali$ea$a la ni!elul:

A. inteligentei

". geniului

'. creati!itatii

. talentului

112. 'oncordanta atitudinilor cu normele sociale conduce la:

A. sistemul atitudinal-valoric


28/89

D. sistemul atitudinal(social

'. sistemul atitudinal(moral

113. Procesul primar care asigura stimularea creati!itatii prin combinarea gandurilornemodulate in constient, se numeste:

A. sublimare

D. identicare

C. regresie adaptativa

. regresie multipla

11. 'omponenta conati!a a atitudinii caracteriale se re"era la:

A. con!ingeri

D. obiectul atitudinii

C. tendinta spre actiune

. in"ormatii

-. trebuinte

!. orientare constienta

11&. 'apacitatea de trans"er a creati!itatii, de la un domeniu la altul, este e!identiatade catre:

A. Allport

D. 4oCler

C. $o%eneld

D. &uilord

-. ;ardner

11. >odul in care o persoana isi repre$inta rolul social se numeste:

A. perceptia rolului

". conceptia rolului

'. e+pectatia rolului

11. Persoanele pseudocreatoare se caracteri$ea$a prin:

A. absenta atitudinii creatoare

". prezenta atitudinii creatoare


29/89

C. absenta aptitudinilor creatoare

. pre$enta aptitudinilor creatoare

11. -+istenta unei corelatii relati! sca$ute intre inteligenta si creati!itate a "ostdemonstrata de:

A. Piaget

". 'ac(son

'. ;uil"ord

. ?ernon

E. &etzels

F. 9anet

11/. Brasaturile de personalitate care in*uentea$a abilitatile creati!e sunt:

A. autodisciplina

D. moti!atia intrinseca

C. independenta

. sociabilitatea

120. In conceptia lui constantin adulescu(>otru, -ul:

A. se identifca cu starile de constiinta

D. se identica cu constiinta globala

'. creea$a unitatea constiintei

D. nu precede constiinta

121. e$istenta sca$uta la "rustrare este specica tipului:

A. hipertimic

D. obsesi!

C. agresiv

. sen$iti!(intro!ertit

122. in punct de !edere biologic, temperamentul este re$ultatul:

A. genotipului

". enotipului

'. arhetipului


30/89

123. ominanta -ului psihic implica centrarea pe:

A. moti!atie intrinseca

". cunoastere

C. creatie

. sociabilitate

-. a"ecti!itate

*+. Stadiul operator marchea$a preponderenta aspectului operati! al gandirii asupraaspectului gurati!, decentrarea gandirii copilului permitand coordonareare!ersibila a actiunii interiori$ate si constituirea sistemelor operatorii detrans"ormari cu in!ariant.

ANS: B

*,. In ultimele decenii se remarca aproape in toate tarile un "enomen al amplicarii!ite$ei de crestere si di"erentiere somatica a copiilor, paralel cu o de$!oltarepsihica precoce. Indicii cresterii somatice, ca si ai maturi$arii se+uale, cunosc unde!ans semnicati! in raport cu perioade situate cu cate!a decenii in urma.

ANS: B

*. 'omportamentul de!iant si delinc!ent sunt comportamente pentru care minorulpoate raspunde penal.

ANS: F

*. Hn moment esential al construirii identitatii este acela in care copilul !orbeste

despre sine "olosind pronumele personal eu.

ANS: B

*/. 9.Piaget descrie "unctionarea inteligentei prin urmatorii termeni preluati dinbiologie:

a) asimilare

b) acomodarec) adaptare


31/89

d) crestere

e) de$!oltare

*0.Piaget pre$inta de$!oltarea din perspecti!a stadialitatii genetice. Stadiul in aceastaperspecti!a presupune :

a) ordinea dieritelor ac#izitii este nesc#imbata1

b) exista o structura proprie a stadiului si nu doar o juxtapunere deproprietati 1

c) aceasta structura reconverteste ac#izitiile anterioare care nu disparci se maniesta in alta orma 2in situatii regresive pot reaparea ) 1

d) fecare stadiu contine un moment de pregatire si unul de stabilitate 1

e) fecare stadiu contine germenii trecerii la urmatorul 1") atat stadialitatea genetica cat si cea dinamica sunt subdi!i$ate in substadii#abordarea pe !arste

34.'are sunt etapele de$!oltarii atasamentului con"orm teoriei lui 9. DoClbJ

a) preatasamentul

b) atasamentul de actiune

c) atasamantul delimitat

d) ormarea de relatii reciproce

3.Imitatia amanata este:

A. o prefgurare a reprezentarii ara ca aceasta sa fe prezenta ingandire1

". proces care incepe in abseta modelului si prefgureaza reprezentareapropriu-zisa

3*.'onceptul "olosit in teoria lui 9. Piaget pentru a descrie o stare prin care prorpiileplaceri si dorinte ale copilului sunt su!erane si lipsa intelegerii "aprului ca ceilaltitraiesc sentimente di"erite si gandesc di"erit, dicultatea de a corela punctul saude !edere cu al altora este cel de:

a) egocentrism

b) imagine mintala

c) e!ocare !erbala


32/89

33. -gocentrismul gandirii copilului poate in perioada de pana la K ani:

a) logic

b) ontologic

c) patologic

3+. -gocentrismul copilului se mani"esta prin:

a) artifcialismul gandirii

b) sincretismul gandirii

c) realism

d) animism

3,.peratiile logico(matematice care de!in posibile in urma achi$itiei re!ersibilitatiisunt :

a) clasifcarea

b) serierea

c) conceptualizarea numarului

3.Pentru insusirea limbii romane metoda de in!atare a scris(cititului trebuie sa e:

a) analitica

b) sintetica

c) onetica

3.e$!oltarea gandirii copilului de la la 12 ani este caracteri$ata printre altele de:

a) decentrare socio-aectiva

b) decentrare intelectuala

3/.Bipurile de conduita caracteristice perioadei adolescentei descrise de 9.ousseletsunt:


33/89

a) conduita suportului

b) coduita revoltei

c) conduita inc#iderii in sine

d) conduita exaltarii

e) conduita afrmarii

30.-tapele sociali$arii in perioada adolescentei dupa ;.4e"rancois sunt:

a) etapa dependentei

b) etapa conictului

c) etapa relativei independente

d) etapa maturizarii aectiv emotionale

+4.Imaginea de sine este structurata de:

a) imaginea eului fzic

b) intarirea po$iti!a a comportamentului

c) imaginea eului psi#ic si psi#osocial

+.Perioada adulta dominata de tinerete dupa . 7. 7hite este caracteri$ata deurmatoarele directii de de$!oltare:

a) stabilirea identitatii eului

b) independenta relatiilor personale

c) cresterea intereselor5preocuparilor

d) umanizarea valorilor

+*.peratiile post"ormale includ urmatoarele tipuri de rationamente:

a) gandirea po$iti!a

b) gandirea relativista

c) gandirea dualista

d) gandirea sistematica


34/89

+3.'riteriile de maturitate ale personalitatii dupa Allport sunt:

a) extensiunea simtului eului

b) raportarea calda a eului la ceilalti

c) securitatea emotionala

d) perceptia realista

e) obiectivarea eului

) flosofa unifcatoare a vietii

++.>ecanismele de aparare sanatoase caracteristice adultului, propuse de ;.-. ?aillantsunt:

a) altruismul

b) sublimarea

c) umorul

d) reprimarea

e) rationali$area

+,.Ne!oile pentru de$!oltarea intelectuala corespun$atoare a copilului sunt:

a) Crearea de acilitati educationale6 adaptate nevoilor copilului

b) 7timularea dezvoltarii intelectuale se incepe in perioada de sugarsi se ace6 de regula6 de catre parinti6 in special de catre mama

+.4a s"arsitul primului an de !iata de$!oltarea inteligentei con"orm teoriei lui Piagetparcurge substadiile & si ale de$!olttarii sen$orio(motorii iar acestea cuprind:

a) Conduita sorii

b) Conduita suportului

c) 8eactiile circulare tertiare

d) Conduita bastonului

+. 'on"orm teoriei lui Piaget, notiunea de obiecta) este innascuta


35/89

b) se ormeaza

+/.E. 7allon arata ca perioada 1 ( 3 ani este denitorie pentru de$!oltareapersonalitatii . 'ele doua stadii descrise de 7allon sunt :

a) centripeta

b) egocentrica

c) centriuuga

+0.In teoria piagetiana a de$!oltarii egocentrismul ontologic se mani"esta prinurmatoarele caracteristici ale gandirii:

a) animismul

b) artifcialism

c) realismul

,4.'are este perioada cand au loc urmatoarele trans"ormari: se "ace trecerea de laemotii la sentimente ca stari a"ecti!e stabile si generali$ate Lse conturea$a maiclar unele sentimente morale #rusinea, multumirea, prietenia si dragostea) iar

conduita negati!ista intra intr(un proces de in!olutie si de!ine e!identa adancireasi nuantarea trairilor a"ecti!e.

a) prescolaritate

b) anteprescolaritate

c) scolaritate mare

,.'ercetatorii sublinia$a "aptul ca de$!oltarea adultului se situea$a pe un nou ni!elcare a primit di"erite denumiri:

a) postormal

b) multiliniar

c) pragmatic

d) metacognitiv

e) stadiul dialectic

") empatic


36/89

,*.In!atarea trans"ormati!a prin re*ectie critica implica:

a) a f mai reexiv si mai critic

b) a f mai desc#is la perspectiva celorlalti

c) a f mai putin deensiv

d) a f mai desc#is la ideile noi

,3. In!atarea are noi "unctii in perioada adulta, asa cum arma

Dogdan SuchodolscGi si anume:

a) necesitate sociala

b) mijloc de invingere a alienarii

c) mi%loc de comunicare

,+.e$!oltarea miscarilor poate apreciata pe cate!a mari directii:

a) suplete6

b) ec#ilibru

c) calitatea miscarilor

,,.Adaptarea copilului la real si traducerea realului prin perceptii si repre$entari a "osturmarita in e!olutia desenului copiilor de la 2 la K10 ani, clasic pentru acest tipde studiu ind ;.E. 4uMuet #1/2). 'are sunt stadiile pe care el le descrie:

a) stadiul mazgalelii

b) stadiul realismului ortuit6

c) stadiului realismului nereusit

d) stadiul realismului intelectual

e) stadiul realismului vizual

") stadiul realismului i$butit


37/89

,.e la K la 10 K11 ani gandirea copilului trece in :

a) stadiul operatiilor concrete

b) stadiul preoperator

c) stadiul operatiilor "ormale

,.Formarea abilitatilor de scris( citit sunt parcurse in scoala etape:

a) preabecedara

b) abecedara

c) postabecedara

,/.Identitatea de sine in perioada adolescentei se poate contura in trei maniere:po$iti!a, negati!a si incerta respecti! ( cri$a de identitate, criteriul indautoperceptia, "elul in care se percep tinerii in raport cu:

a) societatea

b) mediul amilial

c) grupul de prieteni

,0.Imaginea de sine comporta urmatoarele dimensiuni :

a) perceptia si aprecierea subiectului asupra sa la un anumit moment

b) elul in care subiectul ar dori sa fe sau sa para ca este

c) elul in care subiectul considera ca este apreciat de ceilalti

4.Anali$a mediului scolar arata ca principalele dicultati intampinate de ele!i inprimul an de scoala pot clasicate ast"el:

a) difcultati aective

b) difcultati cognitive

c) difcultati de organizarea motivelor pentru atingerea unei actiuni

d) difcultati de relationare cu adultii si grupul de copii de aceeasivarsta si de varste mai mari


38/89

. e$!oltarea personalitatii copilului dupa E. 7allon in perioada 3 ( anicorespunde stadiului personalismului. In cursul acestei perioade se pot distingemai multe subtadii :

a) perioada de opozitie

b) perioada de tran$itie

c) perioada de gratie

d) perioada de imitatie

*.;andirea egocentrica este o gandire :

a) prelogica

b) intuitiva

c) preconceptuala

d) euristica

3.'are este termenul prin care se e+prima "aptul ca de$!oltarea motricitatii estelegata de celelalte progrese in de$!oltarea intelectuala si socioa"ecti!aJ

a) de$!oltare psihosociala

b) psi#omotricitate1.

Atributul de dinamic se re"er la "aptul c elementele ce aparOin incontientului#idei, imagini) e+ercit continuu o presiune pentru a intra Qn contient i seasocia$ Qntre ele.

ANS: F

1&.

>ecanismul producerii "enomenelor psihice, e!oluOia "orOelor pulsionale,repre$int perspecti!a economic Qn psihanali$.

ANS: F

1.

Principiul plcerii stipulea$ c principalul scop al acti!itOii psihice este e!itareaneplcerii i obOinerea plcerii.


39/89

ANS: B

1.

Principiul realitOii stipulea$ c satis"acerea ne!oii trebuie amRnat Qn "uncOie decerinOele realitOii

ANS: B

1.

Perspecti!a dinamic se re"er la "aptul c orice "enomen psihic posed odimensiune cantitati!, conOinuturile psihice ind in!estite cu o anumit cantitatede energie psihic

ANS: F

1/.

In!estirea a"ecti! presupune detaarea unei cantitOi de energie unui conOinutpsihic

ANS: B

10.

e$in!estirea a"ecti! presupune ataarea cantitOii de energie de repre$entareaa"erent

ANS: F

11.

Simptomul ne!rotic are un caracter represibil ind mai puternic decRt !oinOapacientului

ANS: F

12.


40/89

?indecarea ne!ro$ei depinde de !oinOa pacientului de a depi strile prin caretrece

ANS: F

13.

Simptomele ne!rotice au la ba$ perturbri Qn !iaOa se+ual a indi!idului

ANS: F

1.

Imposibilitatea descrcrii tensiunii se+uale pe cale normal duce la descrcareaacestei tensiuni pe ci indirecte i nespecice prin atacuri de panic, simptomesomatice etc.

ANS: F

1&.

n perioada adolescenOei indi!idul renunO la imaginile parentale ideali$ate i la

ilu$ia atotputerniciei

ANS: B

1. Punctul de !edere economic se re"er la:

a. cantitatea de energie in!estit Qntr(un proces sau "enomen psihic

b. deplasarea i condensarea energiei psihice

c. caracterul irepresibil al simptomului ne!rotic

ANS: A

1. Simptomul apare ca re$ultat al:


41/89

a. imposibilitOii descrcrii tensiunii psihice datorit interdicOiei impuse de eu isupraeu

b. echilibrului dinamic dintre sine, eu, supraeu i realitatea e+terioarL depinde decapacitOile adaptati!e ale eului

c. energiei psihice libere care caut s se descarce sub "orm de angoas

ANS: D

1. Incontientul este caracteri$at de :

a. procesele primare, mecanismele condensrii, deplasrii i simboli$rii

i de principiul economiei psihice

b. tendinOe inter$ise care caut continuu s de!in contiente

c. e!enimente din trecut

ANS: A

1/. 'on*ictul specic stadiului oral este legat de:

a. QnOrcare

b. cli!a%ul obiectului

c. tendinOele agresi!e ale copilului

ANS: A

10. Principala "uncOie psihic Qn stadiul anal este:

a. educarea toaletei


42/89

b. dobRndirea controlului asupra propriilor tendinOe

c. inhibarea agresi!itOii

ANS: D

11. >ecanismul psiho$elor are la ba$:

a. con*ictul dintre -u i realitate

b. proiectarea con*ictului Qn e+terior i nu re"ularea lui

c. absenOa tatlui

ANS: D

12. Schi$o"renia este re$ultatul:

a. unei +aOii la stadiul schi$oparanoid

b. introiectrii aspectelor rele ale obiectului

c. cli!a%ului

ANS: A

13. Perspecti!a dinamic se re"er la:

a. e+plicarea mecanismului producerii "enomenelor psihice prin interacOiunea dintre"orOele ce tind ctre scderea tensiunii psihice i cele care se opun acestei descrcri

b. principiul plcerii i principiul realitOii

c. studiul pulsiunilor indi!idului i al e!oluOiei lor Qn timp


43/89

ANS: A

1. -nergia psihic aparOine:

a. sinelui ca sediu al pulsiunilor

b. pulsiunii ca repre$entant psihic al instinctului

c. ecrei instanOe psihice, ind reparti$at Qntre cele trei instanOa i putRnd circula Qntreele

ANS: '

1&. Pentru a menOine tensiunea psihic la un ni!el constant, aparatul psihic:

a. trans"orm energia liber Qn energie ataat unei repre$entri sau idei ast"el QncRtdescrcarea s e QntRr$iat i controlat

b. tinde s descarce cRt mai repede tensiunea prin satis"acOie pulsional direct

c. recurge la mecanismul re"ulrii

ANS: A

1. ntre instanOele i ni!elurile psihice e+ist urmtoarele relaOii:

a. sinele este incontient, eul i supraeul aparOin contientului

b. sinele este incontient, eul este Qn parte incontient Qn parte contient, supraeul estesediul unor "orOe inhibitorii care acOionea$ incontient

c. sinele ca sediu al pulsiunilor este incontient, eul ca sediu al mecanismelor deaprare este incontient, supraeul ca instanO moral este contient


44/89

ANS: D

1. Pulsiunea este constituit la ni!el psihic din :

a. repre$entare pulsional i a"ectul care o QnsoOete

b. scopul i obiectul pulsiunii

c. "orO i surs pulsional

ANS: A

1. Prima teorie a lui Freud asupra pulsiunii ia Qn considerare:

a. un singur tip de pulsiune, libidoul

b. dou tipuri de pulsiune: libidoul i interesul eului

c. dou tipuri de pulsiune: libido i destrudo

ANS: D

1/. Principala acti!itate psihic Qn stadiul oral este:

a. plcerea obOinut prin stimularea $onei orale

b. asimilarea de in"ormaOii auditi!e, !i$uale, cutanate

c. identicarea cu obiectele din e+terior

ANS: D

1/0. FuncOionarea psihic Qn plan cogniti! este caracteri$at Qn stadiul oral de:

a. nedi"erenOierea dintre "antasm i realitate


45/89

b. angoasa de a nu QnghiOit sau de!orat

c. satis"acerea halucinatorie a dorinOei

ANS: A

1/1. 'aracteristica a"ecti! Qn stadiul anal este:

a. agresi!itatea

b. masochismul

c. ambi!alenOa

ANS: '

1/2. Principala achi$iOie psihoa"ecti! Qn stadiul anal este:

a. identitatea se+ual

b. autonomia, capacitatea de a se impune asupra obiectelor i persoanelor din %ur

c. controlul sncterian

ANS: D

1/3. eclanarea unei ne!ro$e are loc cRnd:

a. e+ist unui con*ict intrapsihic, un anumit raport al "orOelor implicate Qn acest con*ict,i apare alegerea incontient a unei modalitOi de compromis prin care acest con*ictse !a e+prima

b. e+ist o traum psihic, o +aOie i apare sen$aOia c ce!a straniu i se QntRmplsubiectului

c. apare un con*ict Qntre Sine, -u i Supraeu


46/89

ANS: A

1/. Psiho$a maniaco(depresi! este e+plicat de >elanie @lein prin:

a. incapacitatea subiectului de a surmonta po$iOia depresi!

b. +aOia la po$iOia paranoid(schi$oid

c. ruptura dintre -u i realitate

ANS: A

1/&. e"ularea repre$int:

a. o barier energetic care se opune trecerii conOinuturilor incontiente Qn contient

b. Qmpingerea Qn incontient a unor conOinuturi contiente

c. trecerea Qn contiinO a unor conOinuturi incontiente

ANS: D

1/. Pulsiunea repre$int:

a. un rspuns automat la stimulrile din mediu

b. repre$entantul psihic al instinctului

c. o imagine

ANS: D


47/89

1/. 'on*ictul psihic se mani"est:

a. Qn ne!ro$

b. Qn ne!ro$ i psiho$

c. Qn ne!ro$, psiho$ i normalitate

ANS: '

1/. Bulburrile psihice apar cRnd:

a. "orOele ce intr Qn con*ict sunt egale ca intensitate

b. "orOele de re"ulare sunt mai puternice decRt cele ce tind spre descrcare

c. nu e+ist re"ulare

ANS: A

1//. ntre normal i patologic e+ist o deosebire:

a. cantitati!

b. calitati!

c. dinamic

ANS: A

200. -nergia psihic se deplasea$ Qn aparatul psihic:

a. de la un element la altul prin intermediul lanOurilor asociati!e

b. de la un neuron la altulc. Qntre structurile psihice i cele somatice


48/89

ANS: A

201. Procesul re"ulrii const Qn:

a. Qmpingerea unei repre$entri Qn incontient i separarea ei de a"ectul ataat ei

b. descrcarea a"ectului acumulat Qn psihism Qn urma unei traume

c. eliberarea a"ectului sub "orm de angoas

ANS: A

202. Pulsiunea este un proces a*at la graniOa dintre:

a. psihic i somatic

b. a"ect i repre$entare

c. -u i Sine

ANS: A

203. 'omple+ul edip presupune dou con*icte:

a. un con*ict interior dat de regretul "aO de printele respins i unul e+terior dat deteama "aO de printele respins

b. un con*ict po$iti! dat de atracOia "aO de printele de se+ opus i un con*ict negati!dat de atracOia "aO de printele de acelai se+

c. un con*ict moral Qntre -u i Supraeu i un con*ict

ANS: A


49/89

20. Narcisismul primar se re"er la in!estirea a"ecti! a:

a. subiectului i a corpului su

b. -ului prin intermediul identicrilor

c. obiectului asemntor cu sine

ANS: A

20&. n stadiul oral relaOia de obiect este caracteri$at de:

a. a QnghiOi sau a QnghiOit

b. narcisismul secundar

c. ambi!alenO

ANS: A

20. biectul pulsiunii Qn stadiul anal este repre$entat de:

a. obiectul parOial ce trebuie controlat Qn scopul armrii autonomiei

b. obiectul cli!at Qn obiect bun i obiect ru

c. obiectul parOial incorporat Qn scopul identicrii

ANS: A

20. Ne!ro$a "obic are drept simptome:

a. idei sau acte inde$irabile pe care subiectul se simte Qmpins s le Qn"ptuiasc dintr(o

necesitate intern


50/89

b. teama de necontrolat "aO de anumite obiecte sau situaOii

c. elaborarea psihic a angoasei

ANS: D

20. Psiho$ele au ca specic:

a. nedi"erenOierea dintre realitatea psihic i cea e+tern

b. di"erenOierea dintre obiectul bun i cel ru

c. regresia la narcisismul secundar

ANS: A

20/. 'are dintre urmatoarele droguri nu sunt deri!ate opiaceeJ

1. cocaina

*. ametaminele

3. morna

+. mari#uana

210. Se!ra%ul la heroina se mani"esta prin:

. Crampe abdominale si diaree

2. Piele si mucoase uscate

3. 9a#icardie si #ipertensiune

. 'onstrictie pupilarT

211. intre caracteristicile adictiei se+uale "ac parte:

. :ierderea controlului asupra comportamentului respectiv

*. :ersistenta unor comportamente sexuale autodistructive sau de

risc


51/89

3. ;bsesia sexuala sau antezia sexuala ca mecanism primar decoping

. 4ipsa dorintei de a limita sau stopa comportamentul

212.

Alcoolismul este o boala primara, cronica care se caracteri$ea$a prin:

. scaderea controlului asupra bautului

*. interesul pentru alcool

3. consumul de alcool in ciuda consecintelor adverse

+. distorsiuni D?9


52/89

*. CA&E

3. AD7

+. C?@A-r

21. intre drogurile din grupul substantelor psihodisleptice putem enumera:

. psilocibina

*. mescalina

3. $7D

. marihuana

21. 'onsumul de alcool si droguri poate produce o gama !ariata de tulburari psihiceintre care se a*a si:

. dementa si delirium

*. tulburari de dispozitie si anxioase

3. disunctii sexuale

+. tulburari psi#otice

21/. Indi!i$ii cu tulburari de personalitate au urmatoarele trasaturi caracteristice:

. Empatizeaza cu difcultate cu alte persoane

*. 8ezistenta la tratament

3. ?ndependenta excesiva

+. Dependenta excesiva

220. In grupa tulburarilor de personalitate de tip bi$ar(e+centrice sunt incluseurmatoarele tulburari de personalitate:

. tulburarea de personalitate paranoida

2. tulburarea de personalitate borderline

3. tulburarea de personalitate sc#izotipala

. tulburarea de personalitate histrionica

221. in grupa tulburarilor de personalitate de tip dramatic emotionale "ac parteurmatoarele tulburari de personalitate cu e+ceptia:

1. tulburarea de personalitate histrionica*. tulburarea de personalitate sc#izotipala


53/89

3. tulburarea de personalitate antisociala

+. tulburarea de personalitate dependenta

222. Bulburarile de personalitate cu o pre!alenta mai mare la barbati sunt:

. 9ulburarea de personalitate obsesiv-compulsiva

*. 9ulburarea de personalitate sc#izotipala

3. 9ulburarea de personalitate paranoida

. Bulburarea de personalitate borderline

223. in grupa tulburarilor de personalitate bi$ar(e+centrice "ac parte:

. tulburarea de personalitate paranoida

2. tulburarea de personalitate histrionica

3. tulburarea de personalitate sc#izotipal

. tulburarea de personalitate obsesi!(compulsi!a

22. 'are dintre urmatoarele caracteristici denesc tulburarea de personalitatenarcisicaJ

. Bsi subliniaza repetat si exagerat calitatile.

*. Are pretentii exagerate de tratament avorabil.

3. Este avid de titluri6 demnitati6 onoruri6 ranguri.

. Are ne!oie de tandrete, securi$are si reasigurare

22&. Bulburarea organica de personalitate poate aparea ca o consecinta a:

. intoxicatiilor

2. relatiilor a"ecti!e negati!e intra"amiliale

3. aectiunilor lobilor rontal si temporal

. abandonului matern

22. ntre complicatiile tulburarilor de personalitate se a*a si:

. 9ulburarea somatoorm

*. Alcoolismul

3. Episoadele psi#otice tranzitorii

+. 9ulburarea distimic


54/89

22. n etiologia tulburarilor de personalitate sunt incriminati urmatorii "actori:

. actori perinatali

*. actori psi#odinamici

3. actori de mediu

+. ereditatea

22. 'are dintre urmatoarele caracteristici apartin tulburarii de personalitate de tipborderlineJ

1. gRndire magica sau credinte stranii care in*uentea$a comportamentul si suntincompatibile cu normele subculturale.

*. instabilitatea relatiilor interpersonale6 imaginii de sine si aectului

3. incapacitate de a se con"orma normelor sociale in legatura cucomportamentele legale

+. impulsivitate

22/. Brasaturile tulburarii de personalitate de tip pasi! agresi! cuprind:

. Comportament recvent lamentativ*. ?ritabilitate6 invidie si resentimente ata de colegi

3. Ambivalenta in decizii alternand intre sfdare si remuscare

+. 7tima de sine scazuta

230. intre criteriile care denesc o psiho$a "ac parte urmatoarele:

. Comportamentele bizare

*. &andirea ilogica3. :rezenta ideatiei delirante

+. $ipsa criticii ata de propria boala

231. In pre$ent, urmatoarele tulburari sint clasicate ca ind psiho$e:

. 9ulburarea sc#izoaectiva

*. 7c#izorenia

3. 9ulburarea deliranta+. 9ulburarea bipolara


55/89

232.

Bulburarea deliranta include sub aceasta denumire urmatoarele psiho$e delirantecronice neschi$o"renice:

. :aranoia

*. :si#oza paranoida

3. :ararenia

+. Delirul senzitiv de relatie

233.

Schi$o"renia este o boala a carei gra!itate ar putea pe scurt caracteri$ataprin urmatoarele trasaturi:

1. Are o "rec!enta importanta ( ,-4din populatie

*. Are o mare probabilitate sa ramana cronica.

3. Are o rata de suicid de apro+imati!

+. Distruge coeziunea si unitatea constiintei si personalitatii

Simptomele caracteristice schi$o"reniei Qn !i$iunea principalilor psihiatricare au apro"undat aceasta boala sunt:

. 7aracire emotionala2. -+pansi!itate si eu"orie

3. ?ncapacitatea de a se raporta la lumea externa

. 4ogoree cu presiunea !orbirii

23&. Simptomele negati!e din schi$o"renie sunt repre$entate de:

. scaderea expresivitatii emotionale

*. alogie3. diminuarea capacitatii #edonice

. idei delirante de tip paranoid

23. BulburTrile asociate episodului depresi! ma%or Qn cadrul tulburarii bipolare pot :

. 9ulburari obice

*. Expresivitate panto-mimica caracteristica

3. 7omatic constipatie6 acuze somatice multiple +. ?deatie deliranta mai ampla - de saracie


56/89

23. In schi$o"renie ideile delirante pot de mai multe tipuri. intre cele mai intalnitele mentionam pe cele:

. mistice

*. de persecutie

3. de grandoare

. Gineste$ice

23. espre negati!ismul pre$ent Qn schi$o"renia catatonica putem armaurmatoarele:

. Este gresit defnit si prezetat ca opozitionism.

*. u este controlat de vointa bolnavului.

3. Ca dovada ca este a%oritatea pacientilor a*ati in episod maniacal pre$inta si:

. dispozitie expansiva

*. iritabilitate

3. labilitate emotionala

+. distractibilitate

21. Intre "actorii de risc pentru depresie se inscriu:

. consumul de alcool si de medicamente

*. perioada postpartum

3. comorbiditate medicala

. !Rrsta de debut peste 0 de ani


57/89

22. intre simptomele care "ac parte din criteriile diagnostice ale dementei "ac parte:

1. abulia

*. agnozia

3. anhedonia

+. tulburarile de memorie

23. intre etapele in!estigTrii dementei "ac parte:

. ?storicul amilial

*. ?storicul psi#iatric

3. ?storicul medical general

+. ?storicul toxicologic nutritional si medicamentos

2.

In reali$area unui diagnostic po$iti! de depresie sint ade!arate urmatoarelearmatii:

. 7emnele si simptomele se pot deduce din interviu sau din inormatiiobtinute de la apartinatori si prieteni.

*. Diagnosticul se pune prin excluderea altor tulburari majore.

3. Evenimente stresante de viata pot preceda instalarea unui episodmajor depresiv.

. -!enimentele stresante de !iata sunt de cele mai multe ori cau$a episoadelordepresi!e ma%ore.

2&. Printre cele mai "olosite instrumente de e!aluare a depresiei se numara si:

. 7cala Familton

*. 7cala Gung

3. 7cala HontgomerI - Asberg

+. ?nventarul "ec(

2. espre "actorii etiopatogenici implicati in aparitia tulburarii a"ecti!e bipolare suntade!arate urmatoarele armatii:

. 8elatiile amiliale incordate pot agrava tulburarea aectiva bipolara

*. !actorii de mediu sunt implicati in etiopatogenia bolii


58/89

3. Daca un parinte suera de :HD6 riscul ca si copilul sa dezvolte :HDeste de aproximativ *6,.

. iscul unui copil cu ambii parinti cu P> de a "ace boala este de in %ur de 0(/0U.

2. ntre etapele de in!estigare a dementei se a*a:

. Examinarea medicala

*. Anamneza

3. Antecedente #eredo-colaterale

+. Antecedentele patologice

2. intre criteriile propuse pentru a distinge o ne!ro$a de o psiho$a amintim:

. gravitatea tulburarii

*. critica individului asupra bolii sale

3. etiologia tulburarii

. pre$enta an+ietatii

2/. In cadrul clasicarii clasice a tulburarilor ne!rotice dintre ne!ro$ele nedi"erentiate

"ac parte:. nevroza anxioasa

*. nevroza depresiva

3. neurastenia

. ne!ro$a isterica

2&0. intre tulburarile disociati!e "ac parte:

1. tulburarea de somati$are*. personalitatea multipla

3. dismor"o"obia

+. amnezia psi#ogena

2&1.

Printre tulburarile an+ioase #con"orm clasicTrii S>(I?) se Qnscriu:

. atacurile de panica*. tulburarea obsesiv-compulsiva


59/89

3. reactia acuta la stres

. tulburarea somato"orma

2&2. ntre etapele de in!estigare a dementei se a*a:

. Examinarea medicala

*. Anamneza

3. Antecedente #eredo-colaterale

. Antecedentele penale

2&3. Printre cele mai comune simptome in tulburarea an+ioasa generali$ata senumara si:

. palpitatii

2. dereali$are si depersonali$are

3. nervozitatea

. paro+ismele an+ioase cu "rica de moarte

2&.

Printre cele mai intalnite simptome din distimie se a*a:

. 7entimente de vinovatie6 ruminatii cu privire la trecut

*. 7entimente subiective de iritabilitate si urie excesiva

3. Activitate diminuata6 efcienta si productivitate scazute

+. Difcultati de g=ndire6 reectate prin concentrare scazuta6 indecizie6slaba capacitate de memorare

2&&.

Fobia sociala se caracteri$ea$a prin "rica e+cesi!a de a umilit sau %enat Qn

di!erse situatii sociale, cum ar :. Jorbitul rinatul


60/89

3. 9erapia rational-emotiva

. esensibili$area sistematica

2&.

Principalele scopuri ale psihoterapiei de grup Qn PBS:

.7tabilizarea reactiilor fziologice si psi#ologice la trauma

*. Explorarea si validarea perceptilor si emotiilor

3. ?ntelegerea eectelor experientelor trecute asupracomportamentului6 trairilor din prezent

. esensibili$area sistematica

2&. 'are dintre urmatoarele caracteristici denesc tulburarea de personalitatenarcisicaJ

. Bsi subliniaz repetat si exagerat calitatile

2. -ste hiperconstiincios, scrupulos si in*e+ibil in probleme de morala, etica.

3. Este avid de titluri6 demnitati6 onoruri6 ranguri

. Are ne!oie de tandrete, securi$are si reasigurare

2&/.

'ontinuumul moti!aOional repre$int acea intensitate a muncii carepermite obOinerea unor per"ormanOe Qnalte.

ANS: F

20.

ptimul moti!aOional se re"er la "aptul ca orice element al muncii #salariu,condiOii de munc, relaOii cu e"ul sau superiorii etc.) are capacitatea de a generaatRt satis"acOie, cRt i insatis"acOie Qn munca Qn "uncOie de conte+tul organi$aOionalla care ne raportm.

ANS: F

21.

ecrutarea intern repre$int procesul de acomodare a noilor anga%aOi cucondiOiile specice ale acti!itOii instituOiei i locului de munc.


61/89

ANS: F

22.

SelecOia de personal este o acti!itate a managementului resurselor umanecare are rolul de a cauta i de a identica acei candidaOi care au caracteristicilepsiho($iologice solicitate de posturile !acante ale instituOiei, i de atragere aacestora Qn cadrul instituOiei.

ANS: F

23.

ecrutarea intern se re"er la recrutarea candidaOilor din interiorulinstituOiei e prin aarea postului liber urmat susOinerea concursului pe postulrespecti! e prin promo!are sau trans"erQn cadrul instituOiei.

ANS: B

2.

Prin metodele in"ormale de recrutare intern instituOia anga%ea$a "otisalariaOi sau "oti studenOi care au lucrat Qn regim de colaborare Qn instituOiarespecti!.

ANS: F

2&.

Surse de recrutare e+tern pot : agenOiile de "orOa de munca #ociile de"orOa de munca), centrele teritoriale de Qnregistrare a omerilor, tRrgurile de locuri

de munca, asociaOiile pro"esionale, instituOiile de Qn!aOamRnt.

ANS: B

2.

'riteriile a!ute Qn !edere Qn procesul de recrutare e+tern sunt:competenOa, !echimea Qn munc, i potenOialul de de$!oltare al anga%aOilor.

ANS: B


62/89

2.

Beoria -; spre deosebire de teoria ierarhi$rii trebuinOelor a lui A. >asloCarata ca: 1) Qn acelai timp asupra unui indi!id poate acOiona mai mult de o

necesitateL 2) nesatis"acerea unor trebuinOe de la ni!elurile superioare duce lacreterea dorinOei de a satis"ace trebuinOele de la un ni!el in"erior

ANS: B

2.

'on"orm teoriei per"ormanOelor ateptate, atunci cRnd anga%aOii percep oanumita inechitate, ei pot alege una din urmatoarele posibilitaOi: modicareae"ortului propriuL modicarea re$ultatelorL distorsiunea percepOiei "aOa de sineLparasirea domeniului.

ANS: F

2/.

Satis"acOia muncii este in*uenOat de:

a. acilitKLile economice Mi socio-proesionale

b. caracterul rutinier5 variat al muncii

c. relaLiile la locul de muncK muncii

d. cadrul organizaLional asloC sunt:

a. trebuinLele de cooperare Mi afliere

b. trebuinLele de stimK Mi statut

c. trebuinLele de #ranK6 locuinLK6


63/89

'on"orm ..................... "actorii de igien #supra!egherea, condiOiile demunc, relaOiile interpersonale, securitatea muncii, etc.) i "actorii moti!aOionali#reali$rile personale, recunoaterea, munca Qnsi, posibilitOile de a!ansare,etc) determin atRt satis"acOie cRt i insatis"acOie Qn muncL

AlegeOi dintre !ariantele de mai %os pe cea corect:

1) >anagementului tiinOic

2) Beoriei V

3) Beoriei W

) Beoriei ierarhi$rii ne!oilor

,) 9eoriei biactoriale)Beoriei echitOii

) Beoriei ateptrii

) Beoriei reQntririi i consolidrii

22.

Inter!iul de selecOie este ecient Qn urmtoarele situaOii:

a. rele!area unor calitOi ale candidaOilor ca de e+emplu: Oinut, limba%, conduitnon!erbal, moti!aOii, interese i aspiraOii de !iitor, pregtire i calicarepro"esional, e+perienO

b. rele!area cunotinOele pro"esionale ale candidatului

c. e!idenOierea prolului psihologic al candidatului #aptitudini, abilitOi, trsturi detemperament i personalitate, etc.)

ANS: A

23.

ecrutarea intern pre$int o serie de a!anta%e care se regsesc printreurmtoarele elemente:

a. permite identicarea Xi atragerea unui numTr mai mare de candidaYipotenYialiL

b. poate constitui un bun actor de motivare a angajaLilor


64/89

c. Qncura%ea$ un nou mod de gRndire Qn cadrul organi$aOiilorL

d. punctele orte Mi punctele slabe ale candidaLilor sunt cunoscute multmai bine.

Preci$aOi care din combinaOiile de mai %os re*ect cel mai corectprincipalele a!anta%e ale recrutrii interne:

2. 'are dintre elementele de mai %os repre$int de$a!anta%e ale recrutrii interne:

a. costul recrutrii personalului este mult mai ridicatL

b.


65/89

ZZZZZZZZZZse ba$ea$ pe urmtoarele postulate:

a. oamenii au o a!ersiune Qnnascuta "ata de munca i !or Qncerca s o e!iteL

b. managerii trebuie sa(i diri%e$e, sa(i controle$e i sa(i constrRnga pe anga%aOipentru reali$area obiecti!elor organi$aOieiL

c. anga%aOii trebuie condui pentru ca e!ita responsabilitaOileL

d. anga%aOii sunt preocupaOi Qn general de securitatea personal.

AlegeOi dintre !ariantele urmtoare pe cea corect:

. teoria Q

2. managementul tiinOic

3. teoria -;

. teoria W

&. teoria echitOii

. teoria consolidrii

2. ecrutarea e+tern pre$int o serie de a!anta%e care se regsesc printreelementele de mai %os:

a. recrutarea personalului este mult mai rapid i cu costuri mai miciL

b. permite identifcarea Mi atragerea unui numKr mai mare de candidaLipotenLiali1

c.


66/89

e. poate apKrea respingerea noilor veniLi de cKtre vec#ii angajaLi ceeace creeazK difcultKLi de integrare6 duce la scKderea motivaLiei aect=ndproductivitatea muncii

2/.

'are dintre urmtoarele metode sunt utili$ate Qn recrutarea e+ternJ

a. obser!aOia

b. anunLurile publicitare

c. anali$a produselor acti!itOii

d. fMierul cu potenLiali angajaLi

e. instituLii specializate


67/89

AlegeOi din urmtoarele !ariante pe cea care corespunde cel mai bineenunOului de mai sus:

21.

'on"orm ..................... "actorul care moti!ea$ oamenii Qn procesul munciieste salariul pe care acetia Ql primesc

. Hanagementului MtiinLifc

2. Beoriei V

3. Beoriei W

. Beoriei ierarhi$rii ne!oilor

&. Beoriei bi"actoriale

.Beoriei echitOii

. Beoriei ateptrii

. Beoriei reQntririi i consolidrii

22.

'on"orm ..................... indi!i$ii sunt preocupaOi nu numai de ni!elul

recompenselor pe care le primesc Qn schimbul e"ortului propriu ci i de relaOiadintre recompensele pe care le primesc ei i cele pe care le primesc ceilalOi.

1. >anagementului tiinOic

2. Beoriei V

3. Beoriei W

. Beoriei ierarhi$rii ne!oilor

&. Beoriei bi"actoriale

.9eoriei ec#itKLii

. Beoriei ateptrii

. Beoriei reQntririi i consolidrii

23.

-tapele selecOiei de personal sunt urmtoarele:


68/89

a. analiza scrisorii de intenLie Mi a curriculumului vitae

b. adaptarea Qn munc

c. interviul de selecLie

d. identicarea cu munca

e. testarea psi#ologicK

". recrutarea intern

g. probele de cunoMtinLe proesionale

#. probele de lucru

i. integrarea la locul de munc

j. examinKrile medicale

G. asimilarea in"ormaOiilor i comportamentelor specice muncii

l. verifcarea reerinLelor

m. decizia fnalK

AlegeOi din urmtoarele !ariante pe cea care corespunde cel mai bineenunOului de mai sus:

2.

Factorii care in*uenOea$ procesul de integraresunt:

a. scopurile instituLiei la care angajatul trebuie sK adere1

b. coeziunea Mi coerenLa grupului


69/89

d. premieri pentru merite deosebite

e. concedierile

. stingerile

g. consolidKrile negative

#. creMterile salariale

i. sancLionKrile

2. Bipurile de erori care pot aprea Qn timpul inter!iului de selecOie sunt:

a. eroarea de similaritate

b. discriminarea c'lelland are Qn !edere urmtoarelenecesitOi:

a. necesitOile de e+istenO

b. necesitOile de securitate


70/89

c. necesitOile de putere

d. necesitOile de aliere

e. necesitOile de reali$are

". necesitOile de stim i statut

2.

Beoria celor trei necesitOi a lui a!id >c'lelland are Qn !edere urmtoarelenecesitOi:

a. necesitOile de e+istenO

b. necesitOile de securitate

c. necesitKLile de putere

d. necesitKLile de afliere

e. necesitKLile de realizare

". necesitOile de stim i statut

2/.

...............................const Qn compararea ecrui candidat cu predecesorulsuK predecesorii si, negli%Rnd comparaOia cu standardul prestabilit al inter!iului.


a. eroarea de similaritate

b. eroarea de contrast

c. eroarea de tip halou

d. eroarea datorat primei impresii

ANS: D

2/0.

'on"orm ..................... oamenii "ac o comparaOie Qntre e"ortul pe care Qldepun #educaOie, calicare, abilitaOi, e+perienOa, timpul lucrat Qn organi$aOie, etc)

i compensaOia pe care o primesc #salariu, benecii, recunoateri, promo!ari).


71/89

AlegeOi dintre !ariantele de mai %os pe cea corect

a. teoriei per"ormanOelor ateptate

b. teoriei echitOii

c. teoriei bi"actoriale moti!aOie igiend. teoriei consolidrii

e. teoriei W

ANS: D

2/1.

.......................are la ba$a ne!oia de a ti, de a cunoate, curio$itatea iinteresul intelectual "aOa de o anumita pro"esiune

a. moti!aOia intrinsec

b. moti!aOia cogniti!

c. moti!aOia po$iti!

d. moti!aOia e+trinsec

e. moti!aOia a"ecti!

ANS: D

2/2.

Sursa generatoare a ..........................se a*a Qn trebuinOele personale ale

indi!idului i este solidara cu acti!itaOile lui, indi!idul e+ercitRnd o munca Qncon"ormitate cu propriile aptitudini i abilitaOi.

a. moti!aOiei intrinseci

b. moti!aOiei cogniti!e

c. moti!aOiei negati!e

d. moti!aOiei e+trinseci

e. moti!aOiei a"ecti!e


72/89

ANS: A

2/3.

n !i$iunea lui D.F.SGinner..................este o "orm de consolidare ba$at peideeac un anumit comportament !a disprea daca !a ignorat.

a. SancOiunea

b. 'onsolidarea po$iti!

c. -+tincOia

d. 'onsolidarea negati!

ANS: '

2/.

.............................este determinat de interacOiunea membrilorgrupului demunca i se re"era la "aptul ca munca "a!ori$ea$a reali$area contactelor socialeprecum i satis"acerea ne!oilor de cooperare, aliere, securitate, stima i statutsocial ale acestora

a. >oti!aOia economic

b. >oti!aOia pro"esional

c. >oti!aOia psihosocial

ANS: '

2/&.

.............................sunt acele persoane care nu trec de procesul de selecOiedar care Qn realitate demonstrea$ c sunt muncitori buni

a. Indi!i$ii "ali negati!i

b. Indi!i$ii "ali po$iti!i

ANS: A


73/89

2/.

n cadrul inter!iului de selecOieZZZZZZZZZ. se produce atunci cRnd oanumit caracteristic a inter!iului impresionea$ "oarte puternic, punRndu(i

amprenta asupra e!alurii generale a candidatului.

a. -roarea de contrast

b. -roarea de tip halou

c. -roarea de similaritate

ANS: D

2/.

ZZZZZZ..este alegerea con"orm anumitor criterii a celui mai potri!itcandidat pentru ocuparea unui post Qn cadrul unei instituOii prin anali$a obiecti!a concordanOei dintre caracteristicile pro"esionale ale unui post i caracetristicile$ice, psihice i in"ormaOionale pe care le pre$int solicitanOii postului.

a. selecOia de personal

b. recrutarea intern

c. recrutarea e+tern

ANS: A

2/.

.........................................e+plic moti!area Qn munc ca pe un proces

comple+ Qn care indi!i$ii anali$ea$ ansele pe care le au Qn obOinereaanumitor re$ultate i msura Qn care aceste re$ultate sunt atrgtoarepentru ei.

a. Beoria W

b. Beoria echitOii

c. >anagementul tiinOic

d. 9eoria asteptKrii

e. Beoria bi"actorial moti!aOie(igien


74/89

". Beoria -;

2//.

n e+plicarea comportamentului uman .............................utili$ea$a un setredus de trebuinOe i anumetrebuinOe legate de e+istenOa, trebuinOe legate derelaOiile cu semenii i trebuinOe de cretere.

a. Beoria V

b. Beoria echitOii

c. 9eoria E8&

d. Beoria asteptrii

e. Beoria bi"actorial moti!aOie(igien

". Beoria celor trei necesitOi

300.

..........................are la ba$ reacOii de respingere i a!ersiune ale indi!idului"aOa de consecinOe neplacute care pot aprea la locul de munc #concediere,retrogradare, critica, teama de eec sau pierdere a prestigiului, etc.)

a. moti!aOia e+trinsec po$iti!

b. moti!aOia e+trinsec negati!

ANS: D

301.

Hna dintre teoriile de mai %os are Qn !edere trei aspecte importante:

1. grupul este structura de ba$ Qn instituOieL2. anga%area pe !iaO, poli!alent, cariera lent, conturea$

moti!aOia

indi!idualL

3. respectul oamenilor pentru munc i grup este msura propriuluilor

respect.



75/89

a. teorie -;

b. teoria celor trei necesitOi

c. teoria =

d. teoria We. teoria per"ormanOelor ateptate

ANS: '

302.

Hna dintre teoriiile moti!aOionale de mai %os pornete de la premisa cmoti!aOia pentru munc este determinat de patru tipuri de comparaOii:

1. comparaOia cu o situaOie anterioara Qn care s(a a*at indi!idul Qn cadrulaceleiai organi$aOiiL

2. comparaOia cu o situaOie anterioara Qn care s(a a*at indi!idul Qn a"araorgani$aOieiL

3. comparaOia cu alta persoana sau grup de persoane din interiorulorgani$aOieiL

. comparaOia cu alta persoana sau grup de persoane din a"ara organi$aOiei.


a. teorie echitOii

b. teoria celor trei necesitOi

c. teoria =

d. teoria bi"actorial moti!aOie(igiene. teoria per"ormanOelor ateptate

ANS: A


76/89

303. 'ercetarea personalitatii se concentrea$a pe di"erentele indi!iduale ce au o maresemnicatie in relatiile cotidiene stabilite intre oameni, ceea ce !a permitestudierea interactiunilor dintre "actori sau trasaturi si situatiile concrete, in careeste plasat indi!idul, precum si reali$area unor predictii di"erentiate !alide.

ANS: B

30. A. Angleitner a propus o ta+onomie a relatiilor posibile intre itemi si trasatura,ta+onomie ce cuprinde categorii: descrieri de reactii, atribute ale trasaturii,dorinte si trebuinte, "apte biograce, atitudini, reactii ale altora, itemi bi$ari.

ANS: B

30&. Beoria 4ui 'attell ce a stat la ba$a elaborarii chestionarului '6 pre$intaan+ietatea ca un "actor primar care este o combinatie intre & "actori secundari:constiinta de sine, "orta eului, propensiunea paranoida, propensiunea spreculpabilitate, tensiunea ergica.

ANS: F

30. In ca$ul 'hestionarului de Personalitate 'ali"ornia !alidarea nu este o etapa

premergatoare obligatorie a interpretarii propriu($ise a "oii de prol.

ANS: F

30. E. ;ough pre$inta 6modelul cuboid6 asupra structurii personalitatii ca a!and 3!ectori principali: stilul interpersonal, raportarea la normele sociale, sentimentulpersonal de competenta.

ANS: B

30. In !i$iunea lui .D. 'attell trasatura(sursa este cea care ramane constanta, indcea care trebuie cunoscuta si in!estigata in psihologie.

ANS: B


77/89

30/. 'omple+itatea termenului de personalitate a "ost subliniata de numerosi autori,urmatoarea armatie: personalitatea este un cadru de re"erinta "undamentalpentru denirea sensului si a !alorii e+plicati!e a celorlalte notiuni psihologice6apartinandu(i lui:

a. aniel a!id

b. >ielu =late

c. Septimiu 'helcea

ANS: D

310. Ion anoiu aprecia$a ca acea constructie teoretica elaborata in psihologie, inscopul intelegerii si e+plicarii, la ni!elul teoriei stiintice, a modalitatii de intaresi "unctionare ce caracteri$ea$a organismul psiho$iologic este:

a. personalitatea

b. persoana

c. persona%ul

ANS: A

311. Pornind de la anali$a numeroaselor denitii ale personalitatii, Perron a identicaturmatoarele caracteristici dominante ale acesteia:

a. globalitatea si coerenta

b. coerenta, *e+ibilitatea, *uiditatea

c. globalitatea, coerenta, permanenta #stabilitatea) temporala

ANS: '

312. Pornind de la interactiunea dintre teorie si metode, se poate spune ca obiecti!eleteoriilor stiintice si ale metodelor de e!aluare a personalitatii sunt urmatoarele:

a. descrierea


78/89

b. explicarea

c. predictia

313. 'ercetarea personalitatii trebuie sa se concentre$e pe di"erentele indi!iduale careau o semnicatie in:

a. relatiile cotidiene stabilite intre oameni6 ceea ce ne permitestudierea interactiunilor dintre actori sau trasaturi si situatiile concretein care este plasat individul1

b. realizarea unor predictii dierentiate valide

c. reali$area unor predictii di"erentiate ambigui

31. rientarea ce are ca obiecti! studierea a ceea ce indi!i$ii au in comun, permitandidenticarea trasaturilor sau tipurilor de personalitate si contribuind, ast"el, la

elaborarea unei structuri ipotetice a personalitatii umane este:

a. perspecti!a interactionista

b. perspecti!a nomotetica

c. perspecti!a idiograca

ANS: D

31&. Abordarea ai carei repre$entanti anali$ea$a indi!idul in globalitatea sa, luand inconsiderare toate componentele care intra in interactiune si promo!and oorientare dinamica este:

a. perspecti!a asociationista

b. perspeti!a nomotetica

c. perspecti!a idiograca

ANS: '

31. Anali$a parcursului !ietii este o metoda specica:

a. orientarii idiograce

b. orientarii nomotetice

c. orientarii cogniti!iste


79/89

ANS: A

31. Allport, -sencG si 'attell au o"erit e+plicatii re"eritoare la diagno$acomportamentala pornind de la predispo$itia de a raspunde in acelasi mod in "ataunor stimuli similari, predispo$itie ce este denumita:

a. "unctie

b. trasatura

c. stare

ANS: D

31. rientarea ce promo!ea$a o teorie a in!atarii sociale, con"orm careia persoaneleasimilea$a comportamentele in conte+tul raspunsurilor la anumite situatii, iarpredictori comportamentului sunt legati de e+perienta anterioara a persoanei insituatii similare, este:

a. orientarea nomotetica

b. orientarea idiograca

c. orientarea situationista

ANS: '

31/. >odelele ce o"era e+plicatii pornind de la un triplu determinism, psihologic,

sociologic si biologic si care pre$inta necesitatea de a lua in consideratieinteractiunea dinamica dintre caracteristicile subiectilor si caracteristicilesituatiilor sunt:

a. modelele trasaturilor

b. modelele interactioniste

c. modelele situationiste

ANS: D


80/89

320. Principiul con"orm caruia, in psihologie, cercetarea trebuie sa se ba$e$e pe uncontract nee+ploatati! si reciproc, un ade!arat contract social stabilit intrecercetator si subiect, prin care persoana este bine sa e in"ormata, chiar de lainceput, asupra costurilor, riscurilor si beneciilor acestui demers se re"era la:

a. inselarea subiectilor

b. intimitate

c. consimtamantul in"ormat

ANS: '

321. In etapa de e!aluare si constructie a unui test de personalitate, un momentimportant este repre$entat de stabilirea tipului de proba ce !a elaborata,alegere care este dependenta de:

a. scopul testarii

b. timpul de aplicare

c. domeniul in care va f olosit testul

322. Intr(un test de personalitate, caracteristicile semantice ale itemilor care potsimplica sau ingreuna procesele psihice implicate in raspunsurile la itemi sunturmatoarele:

a. etalonarea

b. compre#ensibilitatea

c. gradul de reerinta personala

d. ambiguitateae. nivelul de abstractizare

". e+perimentarea

g. evaluarea

323. In procesul de elaborare a unui test de personalitate, aplicarea e+perimentala aunui prim set de itemi ce au "ost construiti, are ca scop identicarea surselor deeroare, a acelor "actori care pot a"ecta:

a. per"ormanta indi!idului


81/89

b. delitatea testului

c. timpul de aplicare

ANS: D

32. In elaborarea testelor de personalitate, e!itarea surselor de eroare poate reali$ata prin urmatoarele strategii:

a. elaborarea unor exemple introductive

b. standardizarea corecta a instructajului si a conditiilor de raspuns

c. elaborarea unor scale de validare a testului

32&. In procesul de elaborare a testelor de personalitate, e+perimentarea presupune si!alidarea statistica preliminara, in care se elimina itemii care sunt lipsiti deomogenitate, nu au semnicatie pentru trasatura !i$ata de test, acestedemersuri a!and ca nalitati:

a. stabilirea gradului de difcultate al itemilor

b. stabilirea grilei de raspunsuri prin care sunt repartizate corectraspunsurile unctie de dierite posibilitati

c. stabilirea capacitatii de discriminare a itemilor

32. >etoda de construire si selectare a itemilor, care presupune o selectie a acestorape ba$a relatiilor empirice dintre item si masura criteriu specica, pe ba$arelatiilor empirice dintre itemi si un criteriu e+terior este:

a. metoda empirica #strategia criteriului e+terior)

b. metoda criteriului intern

c. metoda intuiti!a

ANS: A

32. Fortele moti!ationale sau dinamice ale personalitatii, in !i$iunea lui .D. 'attellsunt

a. inteligentab. sentimentele


82/89

c. ergii

32. >etoda anali$ei "actoriale presupune apelul la tehnici statistice prin care suntidenticati "actorii care determina !arianta semnicati!a a comportamentului siprin care sunt construite scalele pentru a denite psihologic si e!aluati "actorii

respecti!i ind centrata pe:

a. criteriul e+tern

b. criteriul intern

c. situatiile concrete

ANS: D

32/. Printre strategiile generale de construire a itemilor, Angleitner, stendor" si 9ohnau !orbit si de specicarea urmatoarelor criterii de e+cludere:

a. termeni care nu se aplica la toti indivizii6 nu sunt relevanti pentrupersonalitate

b. termeni care se reera la originea geografca6 nationalitate6 identitatiproesionale

c. termeni care se reera doar la o parte din persoana

d. termeni clari, precisi

e. termeni a caror implicatie pentru personalitate este metaorica sineprecisa

330. In construirea itemilor corespun$atori trasaturilor si continuturilor psihologiceeste necesara o permanenta raportare a itemului la:

a. etalonb. !aliditatea sa discriminati!a

c. grila de corectie

ANS: D

331. 'ele mai importante aspecte ale structurii de supra"ata ale itemilor sunturmatoarele:


83/89

a. armatia

b. lungimea

c. complexitatea

d. negatia

e. ormatul itemului dat de propozitie si de tipul de raspuns

332. 'ercetarile e+tinse e"ectuate de . D. 'attell l(au condus pe acesta catrestabilirea, pentru 'hestionarul '6, a unor corectii a notei generale de an+ietatein "unctie de:

a. sex

b. pro"esie

c. varsta

333. In procesul de elaborare a testelor de personalitate, cercetarile ce au !i$atcaracteristicile psihometrice au !i$at urmatorii parametrii:

a. media

b. varianta

c. numarul

d. stabilitateae. corelatia item-test ca determinare a capacitatii de discriminare afecarui test

33. Factorul din 'hestionarul '6 descris de .D. 'attell ca redand de$!oltareaconstiintei de sine, gradul de moti!are a integrarii comportamentului in %urulacceptarii si imaginii de sine, denita constient prin raportare la standardelesociale acceptate este denumit de autor:

a. '

b. ^

c. ^3

ANS: '

33&. Factorii primari obtinuti de 'attell prin anali$a "actoriala e+prima:


84/89

a. trasaturile de supra"ata care corelea$a intre ele

b. trasaturile(sursa ca dimensiuni de ba$a ale personalitatii

c. trasaturile semantice

ANS: D

33. In teoria lui 'attell, "ortele moti!ationale sau dinamice ale personalitatii caredinami$ea$a intreg comportamentul, ind orientate spre scopuri precise sunt:

a. ergii

b. emotiile

c. caracterul

ANS: A

33. In !i$iunea lui 'attell, "ortele moti!ationale sau dinamice ale personalitatii caresunt considerate atitudini in!atate de indi!id, centrate pe s"erele importante ale

!ietii sunt:a. ergii

b. emotiile

c. sentimentele

ANS: '

33. Sentimentele, descrise de .D. 'attell drept atitudini in!atate de indi!id, centratepe s"erele importante ale !ietii sunt trasaturi(sursa de ni!el:

a. in"erior

b. mediu

c. superior

ANS: D


85/89

33/. Nucleul sentimentelor, ca sentiment de sine ce in*uentea$a toate atitudinilesubiectului, care asigura unitatea comportamentala, stabilitatea, coerenta,organi$area trasaturilor(sursa, controland toate structurile personalitatii estenumit de 'attell:

a. sentiment secundar

b. sentiment principal

c. sentiment(master

ANS: '

30. 'hestionarul PF1 cuprinde itemi ce "ac parte din urmatoarele categorii:

a. intrebari reeritoare la propriul comportament al individului respectiv

b. itemi care solicita exprimarea unor opinii sau atitudini generaledespre oameni

c. itemi prin care subiectul are de ales intre ocupatii6 activitatirecreative6 tipuri de oameni sau alternative privind judecati de valoare

d. itemi verbali sau numerici prin care este evaluat actorul de abilitate

rezolutiva 2")

31. 'ercetarile coordonate de .D. 'attell ce au a!ut in !edere problema !arstei si astabilitatii "actoriale au dus la urmatoarele constatari:

a. unele trasaturi apar in adolescenta

b. altele dispar

c. altele sunt prezente de-a lungul tuturor varstelor32. 'hestionarul '6 'attell, prin care se e!aluaea$a an+ietatea, cuprinde itemi

organi$ati dupa:

a. , actori primari

b. caracterul maniest sau voalat 2interiorizat al simptomelor enxietatii)

c. 2 "actori primari


86/89

33. Psihologul american E. ;ough a elaborat una din cele mai celebre probe dee!aluare a personalitatii in psihologia moderna, cu larga aplicabilitate di"eritedomenii de acti!itate #scoli, industrie, birouri de consiliere), si anume este !orbade:

a. -.P.I.b. F.P.I.

c. '.P.I.

ANS: '

3. Bermenii care apar in interrelationarea sociala, in !iata sociala curenta, atributelecare se regasesc in toate culturile si societatile si au o relatie directa si integralacu "ormele de interrelationare directa, sunt in !i$iunea lui E. ;ough:

a. conceptele populare

b. conceptele necunoscute

c. conceptele consacrate

ANS: A

3&. In !arianta din 1/ a '.P.I., E. ;ough a mai adugat doua scale standard, care seadauga celorlalte, si anume:

a. independenta

b. con"ormismul

c. empatia

3. >odul de construire al '.P.I. permite o interpretare multi"a$ica si pro"unda, lucruposibil mai ales prin:

a. considerarea doar a primelor 3 scale

b. e!aluarea unei singure scale repre$entati!e

c. intercorelarea scalelor


87/89

ANS: '

3. Scalele din '.P.I. care sunt importante in prima etapa de interpretare, cea de

!alidare a protocolului, scale ce dau acces spre o imagine anticipata asupraprotocolului pe care il interpretam sau a "elului cum poate interpretat, sunturmatoarele:

a. 7b, 'm si ;i

b. Fe, F+

c. P, Sc

ANS: A

3. Anali$a globala din interpretarea "oii de prol '.P.I., care ne permite "ormulareaunor ipote$e de lucru, pornind de la scorurile e+treme presupune:

a. e!aluarea unei singure scale

b. anali$a conguratiei prolului

c. e!aluarea conditiei eului

ANS: D

3/. -!aluarea conditiei eului pentru '.P.I. poate presupune un prim demers decercetare pornind de la:

a. ipoteza legata de varsta si sexul subiectului

b. e!aluarea scalei numita stabilitate(instabilitate emotionala

c. de la scalele implicate in conditia eului 27a6 @b6 !e)

3&0. In cadrul strategiilor de interpretare corelati!a a dimensiunilor ce au rele!antadin prolul '.P.I., anali$a modelelor de relationare, re$ultate din "ormularea unoripote$e "ormulate din studiul semnicatiei scalelor grupate, poarta denumirea de:

a. anali$a unei singure scale

b. anali$a de pattern

c. anali$a conceptelor(populare


88/89

ANS: D

3&1. 'hestionarul de Personalitate 'ali"ornia permite interpretarea perceptiei sociale a

comportamentului, care este !alabila pentru:

a. scoruri e+tremi$ate #note B sub 3& sau peste &)

b. scoruri medii

c. scoruri unice

ANS: A

3&2. ?arianta noua a '.P.I. include, in a"ara procedurii standard de interpretare ascalelor, o noua posibilitate de interpretare, si anume un model al personalitatiidenumit de E. ;ough:

a. modelul tridimensional al intelectului

b. piramida trebuintelor

c. modelul cuboid

ANS: '


89/89

Documents

Psihicul Uman complet