Pt Posaga Caiet Sarcini

S.C.ABIES ALBA S.R.L. Accesibilizarea fondului forestier in comuna R.C. J01/594/2003; C.U.I.RO15583620 Posaga, Masura 125b, judetul Alba E-mail. [email protected] Beneficiar:Comuna Posaga Faza; proiect tehnic

1

CAIET SARCINI

PROIECT TEHNIC

ACCESIBILIZAREA FONDULUI FORESTIER IN

COMUNA POSAGA, JUDETUL ALBA, MASURA-125b

Beneficiar: Comuna POSAGA

Proiectant: ABIES ALBA S.R.L.

2012


2

Colectiv de elaborare

Sef proiect ing. Ion CÂRNARIU coordonare generala, verificari, calcule, dimensionari, solutii tehnice

Proiectant ing. Ecaterina BALANEANU studiu geotehnic, raportari,

calcule, proiectare asistata de calculator

Proiectant

Ing. Tudor Cârnariu

Proiectare asistata de calculator

Proiectant ing. Adrian Dreghici studiu topografic, raportari, calcule, proiectare asistata de calculator

Drepturi de proprietate intelectuală:

În conformitate cu Legea 8/1996, prezentul studiu este proprietatea S.C.ABIES ALBA SRL şi nu poate fi utilizat decât în scopul, pentru care a fost elaborat. Orice reproducere, copiere, împrumutare sau întrebuinŃare integrală sau parŃială, directă sau indirectă, în alt scop, fără permisiunea elaboratorului, acordată legal, în scris, intră sub incidenŃa sancŃiunilor legale privind drepturile de proprietate intelectuală şi a drepturilor conexe.


3

CAPITOLUL A. PIESE SCRISE

Prezentul studiu este elaborat în conformitate cu urmãtoarele acte normative:

Ordinul 913 din 07.06.2005 al Ministerului Transportului, Construcţiilor şi Turismului şi al Ministerului Finanţelor Publice pentru completarea Ordinului ministrului lucrărilor publice, transportului şi locuinţei.

HG nr 28/2008 privind aprobarea structurii, conţinutului şi modului de utilizare a Documentaţiei standard pentru elaborarea şi prezentarea ofertei pentru achiziţia publică de servicii si OUG 34/2006 cu modificãrile ulterioare

HG 349/2005, legea 215/2001, OG 26/2000, Legea 82/1998, OG 43/1997, Legea 422/2001, OG 19/2007, Legea 489/2006, OG 68/2003, Legea 230/2006, Legea 13/2007, Legea351/2004, Legea 107/1996, O.G.34/2006, H.G.28/2008;O.G.19/2009; Legea 46/2008;O.G.863/2008; P.D.003/2011


4

1. Date generale:

1.1. Denumirea obiectivului de investi ţii; “Acesibilizarea fondului forestier in comuna Posaga , judetul Alba,masura 125b”

1.2.Amplasamentul Regiuna 7 Centru Judetul Alba Comuna Posaga Sat Posaga de Jos, nr.271, cod postal 517575, tel 0258776024

1.2.1.Titularul investi ţiei; COMUNA POSAGA

1.2.2.Beneficiarul investi ţiei; COMUNA POSAGA

1.2.3.Elaboratorul proiectului. S.C.ABIES ALBA S.R.L. cu sediu in Zlatna str.Iazului nr.6; Certificat de atestare nr.17/23.11.2009, pentru S.C.ABIES ALBA S.R.L. Certificat de atestare nr.3/23.11.2009 pentru ing.Ion Carnariu


5

2. Descrierea general ă a lucr ărilor

2.1. Descrierea lucr ărilor 2.1.1. Amplasamentul Comuna Posaga se compune din 7 sate :Posaga de Jos, centru de comună,Poşaga de Sus,Sagagea,Orasti,Cortesti,Incesti şi Lunca Aries. Satele sunt aşezate pe cursul văii Poşagii, pe o întindere de 20 km ,cu excepţia satului Lunca care este aşezat pe ambele maluri ale râului Aries, în aval cu 3 km faţă de punctul de vărsare a văii Posagii în răul Aries. Comuna Poşaga, fiind aşezată într-o zonă de munte ,respectiv între Muntele Mare şi Munţii Trascăului dispune de însemnate cantităţi de calcar ,care se pot folosi în construcţii şi pietruiri de drumuri. Mai există o rocă la satul Lunca Arieş numită andezit foarte bună la construcţia de şosele şi autostrăzi. Comuna mai dispune de suprafeţe întinse de pădure ,respectiv jumătate din teritoriul comunei este acoperit cu pădure. O parte din cetăţenii comunei se ocupă cu exploatarea pădurii şi prelucrarea lemnului în special cei care şi-au redobândit proprietăţile. În ceea ce priveşte infrastructura, pe raza comunei Posaga există o reţea de drumuri forestiere, judeţene şi comunale împărţite astfel:drumuri forestiere 45 km, drumuri judeţene 3 km şi drumuri comunale - 12 km, care se gasesc intr-un stadiu avansat de degradare, din cauza lipsei fondurilor de intretinere. Drumurile forestiere ce urmeaza a fi modernizate : -Drumul forestier Posaga in lungime de - 18,2km(242D) -Drumul forestier Sagagea in lungime de - 13,4km(247D) -Drumul forestier Bocsesti in lungime de - 4,7km(248D) 2.1.2.Topografia; Comuna Poşaga este aşezată în partea estică a Munţilor Apuseni , pe o vale cu acelaşi nume , care se varsă în râul Arieş la aproximativ jumătatea distanţei dintre Cimpeni şi Turda. Comuna se învecinează la nord-est cu comuna Ocoliş,la nord cu comuna Băişoara din judeţul Cluj, la sud-est cu comuna Bistra, la sud cu comuna Salciua şi la est cu comunele Rimetea şi Livezile. Suprafaţa comunei este de 134 kmp

Acces:

DN75 Turda - Lunca (BH) la 40km de Turda (DN1); De la Alba-Iulia pe DN1 la Turda si apoi DN75 = 102km; De la Alba-Iulia pe DN74 la Abrud apoi DN74A la Câmpeni si apoi pe DN75 prin Baia de Arieş 121km; De la Ştei şi Lunca (BH ; DN76) pe DN75 prin Nucet si Câmpeni = 121km


6

2.1.3.Clima şi fenomenele naturale specifice zonei; Clima este excesiv continentală cu un climat de munte influenţat în mare parte de versanţii muntoşi si culoarul cursurilor de apă. Temperatura medie anuală este sub 90C. Izoterma lunii ianuarie este de -150C iar a lunii iulie este de 160C. Precipitaţiile medii anuale sunt de 775 mm. Direcţia dominantă a vânturilor este din nord. Zăpada se păstrează 4-5 luni pe an, iar adâncimea maximă de îngheţ este 0,8 m. 2.1.4.Geologia, seismicitatea; Din punct de vedere geologic, terenul supus studiului apartine marii unitati geologico-strucurale numite: Depresiunea Transilvaniei. Aceasta este o depresiune interna delimitata de cele trei ramuri ale Carpatilor ce s-a individualizat dupa paroxismul laramic odata cu inceputul paleogenului cand s-au format serii de falii profunde.pana in sarmatian, depresiunea avea legatura cu marea extracarpatica si depresiunea panonica.Depresiunea Transilvaniei a inceput sa functioneze ca atare spre sfarsitul cretacicului, inceputul paleogenului si a durat pana in pliocen sub forma unui bazin de acumulare. Data fiind varsta neogena a Bazinului Transilvaniei in structura de ansamblu a acestuia se deosebesc net doua etaje structurale; unul prelarmic alcatuind fundamentul constituit din sisturi cristaline si formatiuni sedimentare pana la cretacicul superiorinclusiv si altul postlaramic, reprezentand umplutura depresiunii pana in pliocen, cand se ajunge la colmatarea Depresiunii Transilvaniei,; aceasta evoluand mai departe ca uscat supus actiunii agentilor externi. Fundamentul cristalin al Depresiunii Transilvaniei este reprezentat de blocul transilvan, rezultat din dezmenbrarea microplacii trnsilvano-panonice, ca urmare a aparitiei zonei de expansiune sud-apuse. Tinutul transilvan nu a suferit o coborare generala si simultana ci a fost supus unor miscari epirogenice, care s-au manifestat diferit de la un sector la altul.Drept urmare depozitele paleogene nu se gasesc pe tot cuprinsul actualei depresiuni, caci o buna parte din aceasta a ramas mult timp emersa.Fundamentul cristalin este alcatuit din sisturi cristaline si cu invelis sedimentar prelarmic cu depozite triasice,jurasice si cretacice. Formatiunile depresinii, exceptand zonele de margine, unde se dispun peste sisturile cristaline, sau peste depozitele mezozoice ce alcatuiesc invelisul acestora, au un fundament alcatuit tot din sisturi cristaline si depozite paleozoice mezozoice diferite de cele ale ramurilor carpatine, fapt datorat comportarii fundamentului depresiunii ca un bloc lipsit de mobilitate, neantrenat in miscarile cu efecte plicative in tot timpul ciclului alpin.


7

Hidrologie:

Hidrologic, zona aparţine bazinului hidrografic de ordinul II al râului Mures şi bazinului de ordin inferior al raului Aries afluent de dreapta al raului Mures si bazinului de ordin inferior al Vaii Posaga afluent de stanga al raului Aries. Alimentarea apelor de suprafaţă este predominant superficială (peste 60% din ploi şi zăpezi), iar aportul subteran este redus, manifestându-se în principal în perioada de iarnă. Scurgerea medie specifică are valori în jur de 10 l / s.km2, iar scurgerea maximă specifică ia valori de 1000 – 1200 l / s.km2 în perioada martie - noiembrie.

Reţeaua hidrologică transportă un volum relativ mic de aluviuni, în suspensie, acestea mărindu-se în urma ploilor (mai ales a celor torenţiale). Ploile din mai-iunie provoacă uneori viituri.

Hidrogeologic, în zonă se separă acviferul freatic continuu, cantonat în depozitele aluvionare permeabile şi semipermeabile din terasele inferioare, care se contină cu nivelul liber al apei din pârâu, şi patul constituit din argilă marnoasă sarmaţiană.

Nivelul hidrostatic din terasa inferioară este legat direct de nivelul apei din pârâu. În versanţi, curgerea subterană alimentează cursul pâraielor cu caracter permanent şi temporar. Curgerea subterană este reglată de permeabilitatea formaţiunilor cuaternare. În versant, nivelul hidrostatic are caracter discontinuu, în unele zone putând apărea sezonier. Curgerea subterană respectă atenuat panta topografică şi îşi orientează direcţiile spre principalii colectori de suprafaţă.Raul Aries traverseaza comuna Posaga si colecteaza din stanga: Raul Posaga (cu afluenti paraurile Incesti, Sagagea si Belioara ) si paraul Valea Cosegii ;

Caracteristici geofizice:

Principalele caracteristici geofizice ale terenului:

� zona seismică de calcul - E; Ks=0,12%

� perioada de colt - 0,7

� natura terenului de fundare - TFT, RSD, RD

� presiunea convenţională - 300KPa � modulul de deformaţie - 60 dan/cm2

� nivelul maxim al apelor freatice - 2,0m

� adancimea maxima de inghet 0,9-1,0m


8

2.1.5.Prezentarea proiectului pe specialităŃi;

Documentaţia în faza de Proiect tehnic pentru obiectivul „Accesibilizarea fondului forestier in comuna Posaga, judetul Alba, masura 12 5b” s-a elaborat în conformitate cu normele de conţinut stabilite de Ordinul 863 / 2008 al Ministrului dezvoltării, lucrărilor publice şi locuinţelor, pentru aprobarea „Instrucţiunilor de aplicare a unor prevederi din HG 28 / 2008 privind aprobarea conţinutului cadru al documentaţiilor tehnico-economice aferente investiţiilor publice, precum şi a structurii şi metodologiei de elaborare a devizului general pentru obiectivele de investiţii şi lucrări de intervenţii” .

Proiectul a fost întocmit respectând exigenţele A4-B2-D cu privire la rezistenţă şi stabilitate, siguranţă în exploatare, precum şi protecţia oamenilor şi a mediului în conformitate cu Legea 10/1995 şi H.G. 925/1995. Acestea sunt de fapt şi exigenţele la care proiectul tehnic trebuie supus verificării de către verificatorii atestaţi M.L.P.T.L.

În alcătuirea documentaţiei se disting următoarele volume:

Volumul I Descrierea general ă a lucr ărilor (prezentul volum)

Volumul prezintă date referitoare la elementele generale, descrierea lucrărilor, trasarea lor, relaţiile beneficiar – constructor – proiectant, precum şi memoriile tehnice pe specialităţi (traseu, lucrări de apărare – consolidare, lucrări de artă).

Volumul II Caietul de sarcini

Conţinutul acestuia se referă la descrierea soluţiilor tehnice şi tehnologice folosite cu asigurarea exigenţelor de performanţă calitative şi cuprinde caracteristicile materialelor folosite, testele şi probele necesare acestora. Se descriu lucrările ce se execută, calitatea, modul de realizare, testele şi probele acestor lucrări, ordinea tehnologică de execuţie şi montaj şi aspectul lor final.

În caietul de sarcini se regăsesc breviarele de calcul pentru dimensionarea elementelor de construcţii şi standardele, normativele şi alte prescripţii care trebuie a fi respectate în legătură cu asigurarea nivelului de calitate în construcţii corespunzător exigenţelor specificate.

Volumul III Listele cantit ăţilor de lucr ări

Cuprind descrierea tehnologică de execuţie exprimată în fazele şi operaţiunile necesare cuantificării valorice şi duratei de execuţie a investiţiei. Descrierea tehnologică cuprinsă în secţiunea tehnică a avut la bază cuantificarea consumurilor de resurse specifice fiecărei faze şi operaţiuni de execuţie dată de NORMELE INCERC 1981 cu unele adaptări specifice condiţiilor locale.


9

Volumul IV - Piese desenate

Reprezintă documentele principale ale proiectului tehnic, pe baza cărora s-au elaborat părţile scrise, s-au estimat cantităţile de lucrări şi s-au stabilit ordinea de execuţie, montaj şi aspectul final. Volumul conţine schiţa de ansamblu, planurile de sistematizare pe verticală şi orizontală a terenului, planurile principale de amplasare a lucrărilor caracteristice, inclusiv cote de nivel, distanţe de amplasare, repere de nivelment şi planimetrice.

2.1.6.Sursele de apă, energie electrică, gaze, telefon şi altele asemenea pentru lucrări definitive şi provizorii; Având în vedere specificul investiţiei, nu sunt necesare racordări la surse de apă, energie electrică, gaze, telefon, etc.

Pentru organizarea de şantier aceste surse se asigură astfel:

Apa - pentru consumul casnic se asigură din surse de apă potabilă – izvoare naturale, fântâni – recunoscute şi utilizate de populaţia locală.

- pentru consumul industrial (preparare betoane, mortare, udarea compactărilor) se asigură din vaile: Valea Poaga, cu amenajarea unor bazine cu volum corespunzător.

Energie electrică atât pentru consumul casnic cât şi industrial se asigură prin grupuri electrogene.

Legăturile telefonice se pot realiza prin reţeaua GSM cu acoperire pe zonă. .

2.1.7.Căile de acces permanente, căile de comunicaŃii şi altele asemenea: DN75 Turda - Lunca (BH) la 40km de Turda (DN1); De la Alba-Iulia pe DN1 la Turda si apoi DN75 = 102km; De la Alba-Iulia pe DN74 la Abrud apoi DN74A la Campeni si apoi pe DN75 prin Baia de Aries=121km; De la Stei si Lunca (BH ; DN76) pe DN75 prin Nucet si Campeni = 121km

2.1.8.Trasarea lucrărilor; Lucrările necesare construcţiei reţelei de drumuri sunt trasate în teren cu picheţi şi reperaje (borne amenajistice, ţăruşi cu vopsea, arbori cu panglică colorată, lucrări existente). Picheţii sunt marcaţi cu vopsea şi sunt transmişi pe arborii apropiaţi.

La atacarea lucr ării proiectantul va preda executantului traseul cu piche ţi şi reperaje.


10

2.1.9.Organizarea de şantier

Pentru realizarea lucrării nu sunt necesare demolări, demontări sau devieri de reţele, traseul fiind amplasat integral în teren forestier, liber de construcţii.

In cadrul proiectului tehnic la capitolul organizare de santier s-au prevazut doar lucrari de terasamente aferente unor rute ocolitoare in zonele constructii de poduri, podete, si pentru a asigura fronturi suplimentare de lucru .

Organizarea de şantier se va realiza pe teren liber de construcţii, situat de asemenea în fond forestier, cu asigurarea accesului la resursele de apă, în condiţii de relativă izolare şi în condiţii de acces inexistent la surse de energie electrică. Terenul ocupat de organizarea de şantier va fi împrejmuit şi va fi stabilit de comun acord cu beneficiarul şi reprezentanţii autorităţilor locale.

Avizele pentru organizarea de şantier vor fi obţinute de constructor.

Cazarea muncitorilor se poate asigura numai în vagoane dormitor, pentru localnici fiind necesară asigurarea transportului zilnic în localitatea de domiciliu.

2.1.10. Programul de execu ţie, grafice de lucru, program de recep ţie

Durata de execuţie a lucrării este de maxim 24 luni.

Se propune începerea în luna noiembrie 2012 şi terminarea în februarie 2015, cu respectarea pauzelor tehnologice din perioada rece a anului.

Recepţia la terminarea lucrărilor se va efectua în luna martie 2015.

Detaliile privind graficul de control şi programul de recepţie sunt date în: Graficul pentru controlul calităţii lucrărilor pe perioada de execuţie

2.1.11.Protejarea lucr ărilor executate şi a materialelor de şantier

Pentru protejarea lucrărilor de terasamente din pământ executantul va lua măsuri de scurgere a apelor pluviale prin executarea de şanţuri în zonele de băltire.

Pe terasamente necompactate şi în timpul aşternerii sistemului rutier se interzice trecerea utilajelor de transport şi târârea arborilor din exploatările forestiere.

Se interzice cu des ăvârşire executarea lucr ărilor de scos – apropiat a lemnului după perioade ploioase (cantitate de precipita ţii > 2 mm), pe terasamentele în lucru.

Pentru betoanele care se vor prepara manual în zona lucrării necesare execuţiei vadurilor la traversările cu tuburi metalice tip TUBOSIDER cu diametre de 600 – 1500 mm, cimentul va fi depozitat, după caz, în magazie de şantier (pentru cimentul în saci) sau în lăzi asigurate la intemperii (pentru ciment vrac).


11

În caz de întrerupere a execuţiei lucrărilor din diverse cauze se va urmări aducerea taluzurilor la prevederile din proiect şi asigurarea scurgerii apelor din zona drumului.

2.1.12. Laboratoarele contractantului şi testele care cad în sarcina sa

2.1.12.1. Lucr ări de beton

Personalul implicat în activitatea de producere şi control al betonului va avea cunoştinţele şi experienţa necesare şi va fi atestat intern pentru aceste genuri de activitate. Contractantul (ofertantul) trebuie să deţină laborator propriu acreditat (autorizat) pentru efectuarea cel puţin a verificării criteriilor de conformitate pentru rezistenţa la compresiune. Testele obligatorii care cad în sarcina contractantului sunt: controlul calităţii cimentului înainte de utilizare, de către un laborator autorizat; compoziţia chimică a apei de amestecare utilizată la prepararea betoanelor.Vor fi prezentate determinări de laborator pentru betoane şi mortare utilizate la vadurile pentru traversarea ravenelor şi a pâraielor existente.

2.1.12.2. Lucr ări de terasamente Pe parcursul execuţiei contractantul va efectua teste privind compactarea terasamentelor, în special a umpluturilor, prin sondaj dinamic. Stabilirea gradului de compactare şi a caracteristicilor de compactare ale terasamentelor se va efectua prin laboratoare acreditate (autorizate). Se va face controlul compactării terasamentelor şi a realizării modului de rezistenţă la împietruire.

2.1.12.3. Pietruiri Se vor efectua teste pentru determinarea compoziţiei granulometrice a pietrei sparte utilizate la împietruire. Pe parcursul execuţiei se vor efectua teste privind gradul de compactare.

2.1.13. Curăţenia în şantier

Materialele necesare realizării lucrărilor vor fi depozitate în locuri special amenajate numai în incinta organizării de şantier, fiind cu desăvârşire interzisă împrăştierea lor de-a lungul traseului.

O atenţie deosebită se va acorda amenajării locurilor de parcare a utilajelor şi mijloacelor de transport cât şi operaţiilor de întreţinere zilnică sau reparare a acestora, în vederea eliminării oricăror scurgeri de carburanţi sau lubrifianţi. În acest sens rezidurile rezultate, cât şi alte produse rezultate din activitatea curentă (resturi menajere, resturi de prelucrare, etc.) vor fi colectate în containere speciale amplasate


12

în incinta organizării de şantier, periodic acestea urmând a fi transportate şi descărcate în cele mai apropiate incinte special amenajate şi special destinate acestora.

La sfârşitul lucrărilor se va reface cadrul natural în zona organizării de şantier.

Personalul angajat al comunei Posaga va primi însărcinări pentru urmărirea şi controlul modului de asigurare a curăţeniei în şantier.

2.1.14. Serviciile sanitare

Vor fi asigurate în locuri special amenajate în incinta şantierului, astfel încât să asigure condiţiile corespunzătoare de igienă sanitară şi protecţie a mediului.

2.1.15. Relaţiile dintre contractant, consultant şi autoritatea contractant ă (investitor)

Managementul de proiect al investiţiei începând din etapa ulterioară realizării proiectului tehnic trebuie să asigure:

a) organizarea licitaţiilor pentru adjudecarea execuţiei lucrărilor; b) negocierea şi semnarea contractelor cu antreprenorul/antreprenorii; c) negocierea şi semnarea graficului general de execuţie şi al graficului

general de plăţi; d) monitorizarea şi controlul realizării investiţiei implicând:

• asigurarea măsurilor de securitate şi sănătate în muncă, conform prevederilor legale în vigoare (HG 36/2006);

• controlul realizării graficelor de lucrări • controlul alocării resurselor materiale şi financiare; • controlul costurilor; • controlul şi actualizarea bugetului şi monitorizarea cash-flow-ului; • controlul şi monitorizarea modificărilor; • administrarea contractelor;

• controlul calităţii execuţiei lucrărilor, verificarea volumelor de lucrări executate, a corespondenţei cu prevederile din ofertă (furnizori, preţuri, cantităţi);

• supravegherea execuţiei lucrărilor • asistenţă tehnică; • analize, probe pe parcursul execuţiei; • organizarea recepţiei la terminarea lucrărilor; • aprobarea instrucţiunilor de exploatare, întreţinere, reparare şi urmărire a

comportării în timp; • întocmirea cărţii tehnice; • organizarea recepţiei finale, la expirarea perioadei de garanţie.


13

Schema de relaţii funcţionale în cadrul managementului de proiect este prezentată în

figura 1. În cadrul acestei scheme de relaţii, responsabilităţile fiecărei celule implicate

pot fi următoarele:

• Ordonatorul de credite: d) – (2) şi (4); • Investitorul: a)…c), d) – (2), (4), (6) şi (8), h)…l); • Consultanţa: e), f) şi d(1); • Proiectantul: g).

Consultanţa este asigurată, de regulă, de ingineri consultanţi independenţi (inspectori de şantier), pe baza unui contract de consultanţă sau, în măsura în care investitorul dispune de o schemă de personal dezvoltată, de un inspector de şantier angajat cu contract de muncă. Având în vedere schemele de organizare şi atribuţiile personalului angajat al investitorului se recomandă ca pentru managementul proiectului de investiţii să se apeleze la firme de consultanţă care pot prelua sarcinile investitorului:

• În totalitate cele prevăzute la punctele d), h), i), k), l); • Parţial cele prevăzute la punctele: a), b), c) şi j).

FIGURA 1. Schema rela ţiilor func ţionale în cadrul managementului de proiect

În practica Uniunii Europene în domeniul realizării investiţiilor, fundamentată pe principiul îndeplinirii unui nivel ridicat al cerinţelor calitative cu costuri minime şi durate optime de realizare, utilizarea firmelor de consultanţă demonstrează avantaje nete faţă

Ordonator de credite COMUNA POSAGA

INVESTITOR: COMUNA POSAGA

CONSULTANŢĂ PENTRU ASIGURAREA MANAGEMENTULUI DE PROIECT

PROIECTANT ABIES ALBA S.R.L.

ANTREPRENOR GENERAL

FURNIZORI SUBANTREPRENORI


14

de folosirea personalului angajat al investitorului în primul rând prin eliminarea prejudiciilor ce i se pot aduce acestuia datorită răspunderii juridice contractuale. În cazul unui consultant independent răspunderea juridică contractuală este totală în timp ce în cazul unui angajat cu contract de muncă răspunderea juridică este limitată.

Toate relaţiile între investitor, consultant, antreprenor şi proiectant vor avea la bază contracte ale căror clauze vor stipula angajamente ferme ale părţilor de implicare responsabilă în realizarea obiectivului de investiţii în discuţie, conform prevederilor proiectului şi în limita principalilor indicatori tehnico – economici aprobaţi de ordonatorul principal de credite.

2.1.16. Calculul categoriei de importan ţă a obiectivului

Categoria de importanţă a fost stabilită conform Regulamentului MLPAT, Ordin nr. 31/N din 2.10.1995 „Metodologie de stabilire a categoriei de importanţă a construcţiilor” Factorii determinanţi care au stat la baza stabiliri categoriei de importanţă au fost:

1. Importanţa vitală. 2. Importanţa social-economică şi culturală. 3. Implicarea economică. 4. Necesitatea luării în considerare a duratei de utilizare (existenţa). 5. Necesitatea adaptării la condiţiile locale de teren şi de mediu. 6. Volumul de muncă şi de materiale necesare.

Pentru evaluarea fiecărui factor determinant s-au avut în vedere câte trei criterii asociate, a căror punctare s-a făcut conform celor stipulate în metodologie.

Evaluarea punctajului fiecărui factor determinant s-a făcut pe baza formulei:

P(n) = k(n) x Σ p(i) / n(i);

Modalitatea aprecierii criteriilor asociate factorilor determinanţi:

P(1) – Importanţă vitală, în cazul unor disfuncţii ale construcţiei S-a apreciat că nivelul de influenţă al fiecărui criteriu asociat este: p(i) – oameni implicaţi direct – nivel inexistent, punctaj 0;

p(ii) - oameni implicaţi indirect – nivel redus, punctaj 1;

p(iii) – caracterul evolutiv al efectelor periculoase – nivel inexistent, punctaj 0;

P(2) – Importanţă social economică şi culturală, funcţiunile construcţiei S-a apreciat că nivelul de influenţă al fiecărui criteriu asociat este: p(i) – mărimea comunităţii care apelează la funcţiuni – nivel redus, punctaj 1; p(ii) – ponderea pe care o au funcţiunile în comunitate nivel redus, punctaj 1; p(iii) – natura şi importanţa funcţiunilor – nivel redus, punctaj 1;


15

P(3) – Implicarea ecologică, influenţa construcţiei asupra mediului natural şi construit S-a apreciat că nivelul de influenţă al fiecărui criteriu asociat este:

p(i) – măsura în care realizarea şi exploatarea construcţiei intervine în perturbarea mediului – nivel redus, punctaj 1; p(ii) – gradul de influenţă nefavorabilă – nivel inexistent, punctaj 0; p(iii) – rolul activ în protejarea / refacerea mediului – nivel redus, punctaj 1; P(4) – Necesitatea luării în considerare a duratei de utilizare (existentă) S-a apreciat că nivelul de influenţă al fiecărui criteriu asociat este: p(i) – durata de utilizare preconizată – nivel redus, punctaj 1; p(ii) – măsura în care performanţele alcătuirilor constructive depind de cunoaşterea evoluţiei acţiunilor (solicitărilor)pe durata de utilizare – nivel mediu, punctaj 2; p(iii) – măsura în care performanţele funcţionale depind de evoluţia cerinţelor pe durata de utilizare – nivel inexistent, punctaj 0; P(5) – Necesitatea adaptării la condiţiile locale de teren şi de mediu S-a apreciat că nivelul de influenţă al fiecărui criteriu asociat este:

p(i) – măsura în care asigurarea soluţiilor constructive este dependentă de condiţiile locale de teren şi de mediu – nivel mediu, punctaj 2; p(ii) – măsura în care condiţiile locale de teren şi de mediu evoluează defavorabil în timp – nivel inexistent, punctaj 0;

p(iii) – măsura în care condiţiile locale de teren şi de mediu determină activităţi / măsuri deosebite pentru exploatarea construcţiei – nivel redus, punctaj 1; P(6) – Volumul de muncă şi de materiale necesare S-a apreciat că nivelul de influenţă al fiecărui criteriu asociat este: p(i) – ponderea volumului de muncă şi de materiale înglobate – nivel mediu, punctaj 2; p(ii) – volumul şi complexitatea activităţilor necesare pentru menţinerea performanţelor construcţiei pe durata de existenţă a acesteia – nivel inexistent, punctaj 0; p(iii) – activităţi deosebite în exploatarea construcţiei impuse de funcţiunile acesteia – nivel inexistent, punctaj 0; Calculul categoriei de importan ţă a obiectivului


16

Tabelul 2

Nr. Crt. Factorul determinant Criteriile asociate

k(n) P(n) p(i) p(ii) p(iii) 1 2 3 4 5 6 1. 1 0,33 0 1 0 2. 1 1,00 1 1 1 3. 1 0,67 1 0 1 4. 1 1,00 1 2 0 5. 1 1,00 2 0 1 6. 1 0,67 2 0 0

Total 6 4,67 7 4 3 Categoria de importanţă 4,67 (4,67<5) D - Redusa

Rezult ă o încadrare a construc ţiei în categoria de importan ţă redus ă – D.

� Conform H.G. 766/10.XII.1997 (Regulamentul privind stabilirea categoriei de impor-tanţă a construcţiilor), din analiza punctajului total obţinut prin luarea în considerare a punctajelor acordate pentru cele trei criterii asociate, corespunzătoare celor şase factori determinanţi: rezultă categoria de importanţă este D – lucrări de importanţă redusă.

� Conform H.G. 964/23.XII.1998 (pentru aprobarea clasificaţiei şi duratei normale de funcţionare a mijloacelor fixe) obiectivul se încadrează în:

Grupa 1 – Construcţii

Subgrupa 1.3. – Construcţii pentru transporturi, poştă şi telecomunicaţii Clasa 1.3.7. – Infrastructură drumuri (publice, industriale, agricole), alei, străzi şi autostrăzi, cu toate accesoriile necesare (trotuare, borne, parcaje, parapete, marcaje, semne de circulaţie) Subclasa 1.3.7.3. – cu îmbrăcăminte din piatră.

� Conform STAS 863 / 85 drumurile reţelei sunt drumuri de exploatare – drumuri forestiere pietruite

� Conform Normativului Departamental PD 003-2011 privind proiectarea drumurilor forestiere pentru circulaţia autovehiculelor,

Drumuri forestiere secundare, cu o singură bandă de circulaţie, cu staţii pentru încrucişarea vehiculelor ce se deplasează în sens contrar.

Sef proiect

Ing. Ion Carnariu


17

2.1.10.Antemăsurătoarea; ANTEMASURATOARE 0001_TERASAMENTE Pagina 1 Investitie ACCESIBILIZAREA FONDULUI FORESTIER, COMUNA POSAGA Obiect 01 MODERNIZARE_DRUM 242D Deviz 0001_TERASAMENTE Proiectant: SC ABIES ALBA SRL Beneficiar: COMUNA POSAGA -------------------------------------------------------------------------------- |NUMAR |SIMBOL ARTICOL | CANTITATE [U.M.]| |CURENT|D E N U M I R E A R T I C O L| A N T E M A S U R A T O A R E | -------------------------------------------------------------------------------- | 1 | 2 | 3 | -------------------------------------------------------------------------------- |1 |TSC16A1 , | 31,850 [100 MC]| | |SAP.SI.POLIT.TALUZ CU AUTOGR. | | | |PINA LA 175CP SUB 200 M LUNG. | | | | LA 1,5M INAL.T.CAT.1 SI 2 | | | | | | | | | | -------------------------------------------------------------------------------- |2 |TSA19C1 , | 3.185,000 [MC]| | |SAP.MAN.SANTURI SI RIGOLE PT. | | | |SCURGEREA APELOR SANT.TRAPEZ.CU| | | |ADINC.0 50M T.TARE | | | | | | | | | | -------------------------------------------------------------------------------- |3 |TSA01C1 , | 3.367,000 [MC]| | |SAP.MAN.IN SPATII INTINSE IN | | | |PAM.CU UMID.NAT.ARUNC.IN DEPOZ.| | | |SAU VEHIC.LA H 0,6M T.TARE | | | | | | | | | | -------------------------------------------------------------------------------- |4 |TSC01B1 , | 910,000 [100 MP]| | |SCARIF.MEC.A TER.CU SCARIF.PE | | | |TRACTOR DE 81-180 CP PE | | | |ADINCIMEA DE 30CM.TEREN CAT.4. | | | | | | | | | | -------------------------------------------------------------------------------- |5 |TSD07H1 , | 273,000 [100 MC]| | |COMPACTAREA UMPLUT.CU RULOU | | | |COMPRESOR 10-12T EXCL.PAM.COEZ.| | | |GRAD.COMPACT.100 | | | | | | | | | | -------------------------------------------------------------------------------- |6 |TSD14A1 , | 2.730,000 [MC]| | |UDAREA CU AUTOCIST.DE 5-8T CU | | | |DISP.DE STROP.STR. | | | | | | | | | | | | | | --------------------------------------------------------------------------------

Proiectant, SC ABIES ALBA SRL


18

ANTEMASURATOARE 0002_PODETE_TUBULARE_DN_600_MM Pagina 1 Investitie ACCESIBILIZAREA FONDULUI FORESTIER, COMUNA POSAGA Obiect 01 MODERNIZARE_DRUM 242D Deviz 0002_PODETE_TUBULARE_DN_600_MM Proiectant: SC ABIES ALBA SRL Beneficiar: COMUNA POSAGA -------------------------------------------------------------------------------- |NUMAR |SIMBOL ARTICOL | CANTITATE [U.M.]| |CURENT|D E N U M I R E A R T I C O L| A N T E M A S U R A T O A R E | -------------------------------------------------------------------------------- | 1 | 2 | 3 | -------------------------------------------------------------------------------- |1 |TSA05D1 , | 1.152,000 [MC]| | |SAP.MAN.IN SPATII LIMIT.PESTE | | | |1M CU TALUZ INCL.IN PAM.CU UMID| | | |NAT.ADINC.0 0-2M T.F.TARE | | | | | | | | | | -------------------------------------------------------------------------------- |2 |TSA02G1 , | 360,000 [MC]| | |SAP.MAN.IN SPATII LIMIT.SUB 1M | | | |CU TALUZ VERT.NESPR.IN PAM.COEZ| | | |.MIJ.SI F.COEZ.ADINC.1,5M T.F. | | | |TARE | | | | | | -------------------------------------------------------------------------------- |3 |PB02A1 , | 54,000 [MC]| | |TURNARE BETON SIMPLU B75 IN | | | |FUNDATII OBISNUITE ZIDDE | | | |PEREURI ETC.MANUAL | | | | | | | | | | -------------------------------------------------------------------------------- |4 |2100921 , | 54,432 [MC]| | |BETON DE CIMENT B 75 STAS 3622 | | | | | | | | | | | | | | | | | | -------------------------------------------------------------------------------- |5 |TRA06A20 , | 130,630 [T]| | |TRANSPORTUL RUTIER AL BETONULUI| | | |-MORTARULUI CU AUTOBETONIERA DE| | | | 5 5MC DIST.=20KM | | | | | | | | | | -------------------------------------------------------------------------------- |6 |DA06A2 , | 418,000 [MC]| | |STRAT AGREG NAT NISIP CILINDR | | | |CU FUNCT REZIST FIL-TRANT IZOL | | | |AERISIRE ANTICAP CU ASTERNERE | | | |MANUALA | | | | | | --------------------------------------------------------------------------------


19

ANTEMASURATOARE 0002_PODETE_TUBULARE_DN_600_MM Pagina 2 -------------------------------------------------------------------------------- | 1 | 2 | 3 | -------------------------------------------------------------------------------- |7 |AUT4018 , | 70,000 [ORA]| | |PLACA VIBRATOARE CU MOTOR | | | |ARDERE INTERNA DE 4CP 130KGF | | | | | | | | | | | | | | -------------------------------------------------------------------------------- |8 |PE03A1 , | 155,500 [MC]| | |ZIDARIE DIN PIATRA CU MORTAR | | | |CIMENT MARCA 100 IN FUNDATII | | | |PIATRA BRUTA DIN ROCA | | | |SEDIMENTARA | | | | | | -------------------------------------------------------------------------------- |9 |2101183 , | 49,760 [MC]| | |MORTAR DE ZIDARIE M 100 S 1030 | | | | | | | | | | | | | | | | | | -------------------------------------------------------------------------------- |10 |TRA06A20 , | 119,420 [T]| | |TRANSPORTUL RUTIER AL BETONULUI| | | |-MORTARULUI CU AUTOBETONIERA DE| | | | 5 5MC DIST.=20KM | | | | | | | | | | -------------------------------------------------------------------------------- |11 |PE03C1 , | 205,000 [MC]| | |ZIDARIE DIN PIATRA CU MORTAR | | | |CIMENT MARCA 100 IN ELEV.ZID. | | | |BOLTI CU H 2 00M PIATRA BRUTA | | | |SED | | | | | | -------------------------------------------------------------------------------- |12 |2101183 , | 65,600 [MC]| | |MORTAR DE ZIDARIE M 100 S 1030 | | | | | | | | | | | | | | | | | | -------------------------------------------------------------------------------- |13 |TRA06A20 , | 157,440 [T]| | |TRANSPORTUL RUTIER AL BETONULUI| | | |-MORTARULUI CU AUTOBETONIERA DE| | | | 5 5MC DIST.=20KM | | | | | | | | | | --------------------------------------------------------------------------------


20

ANTEMASURATOARE 0002_PODETE_TUBULARE_DN_600_MM Pagina 3 -------------------------------------------------------------------------------- | 1 | 2 | 3 | -------------------------------------------------------------------------------- |14 |PI06A1 , | 72,000 [BUC]| | |MONTAREA ELEM.PREF.DIN BETON | | | |ARMAT CU MACARAUA PE PNEURI DE | | | |9 TF | | | | | | | | | | -------------------------------------------------------------------------------- |15 |6424215 , | 72,000 [BUC]| | |TUB PT PODET METALIC D= 0,6M , | | | |L=5M | | | | | | | | | | | | | | -------------------------------------------------------------------------------- |16 |TRA04B50 , | 78,000 [T]| | |TRANSPORT RUTIER MATER.SEMIFABR| | | |.CU AUTOREMORCHERE CU REMORCI | | | |TREILER PESTE 20T PE DIST.50 KM| | | | | | | | | | -------------------------------------------------------------------------------- |17 |TRA01A20 , | 668,800 [T]| | |TRANSPORTUL RUTIER AL | | | |MATERIALELOR SEMIFABRICATELOR | | | |AUTOBASCULANTA PE DIST.= 20 KM.| | | | | | | | | | --------------------------------------------------------------------------------



21

ANTEMASURATOARE 0003_PODETE_TUBULARE_DN_1500_MM Pagina 1 Investitie ACCESIBILIZAREA FONDULUI FORESTIER, COMUNA POSAGA Obiect 01 MODERNIZARE_DRUM 242D Deviz 0003_PODETE_TUBULARE_DN_1500_MM Proiectant: SC ABIES ALBA SRL Beneficiar: COMUNA POSAGA -------------------------------------------------------------------------------- |NUMAR |SIMBOL ARTICOL | CANTITATE [U.M.]| |CURENT|D E N U M I R E A R T I C O L| A N T E M A S U R A T O A R E | -------------------------------------------------------------------------------- | 1 | 2 | 3 | -------------------------------------------------------------------------------- |1 |TSA05D2 , | 525,000 [MC]| | |SAP.MAN.IN SPATII LIMIT.PESTE | | | |1M CU TALUZ INCL.IN PAM.IMBIB. | | | | APA ADINC.0 0-2M T.F.TARE | | | | | | | | | | -------------------------------------------------------------------------------- |2 |TSA02G1 , | 224,000 [MC]| | |SAP.MAN.IN SPATII LIMIT.SUB 1M | | | |CU TALUZ VERT.NESPR.IN PAM.COEZ| | | |.MIJ.SI F.COEZ.ADINC.1,5M T.F. | | | |TARE | | | | | | -------------------------------------------------------------------------------- |3 |PB02A1 , | 32,000 [MC]| | |TURNARE BETON SIMPLU B75 IN | | | |FUNDATII OBISNUITE ZIDDE | | | |PEREURI ETC.MANUAL | | | | | | | | | | -------------------------------------------------------------------------------- |4 |2100921 , | 32,256 [MC]| | |BETON DE CIMENT B 75 STAS 3622 | | | | | | | | | | | | | | | | | | -------------------------------------------------------------------------------- |5 |TRA06A20 , | 77,410 [T]| | |TRANSPORTUL RUTIER AL BETONULUI| | | |-MORTARULUI CU AUTOBETONIERA DE| | | | 5 5MC DIST.=20KM | | | | | | | | | | -------------------------------------------------------------------------------- |6 |DA06A2 , | 186,000 [MC]| | |STRAT AGREG NAT NISIP CILINDR | | | |CU FUNCT REZIST FIL-TRANT IZOL | | | |AERISIRE ANTICAP CU ASTERNERE | | | |MANUALA | | | | | | --------------------------------------------------------------------------------


22



23

ANTEMASURATOARE 0003_PODETE_TUBULARE_DN_1500_MM Pagina 3 -------------------------------------------------------------------------------- | 1 | 2 | 3 | -------------------------------------------------------------------------------- |14 |PI06A1 , | 14,000 [BUC]| | |MONTAREA ELEM.PREF.DIN BETON | | | |ARMAT CU MACARAUA PE PNEURI DE | | | |9 TF | | | | | | | | | | -------------------------------------------------------------------------------- |15 |6424216 , | 14,000 [BUC]| | |TUB PT PODET METALIC D= 1,50 M | | | |, L=5M | | | | | | | | | | | | | | -------------------------------------------------------------------------------- |16 |TRA04B50 , | 42,000 [T]| | |TRANSPORT RUTIER MATER.SEMIFABR| | | |.CU AUTOREMORCHERE CU REMORCI | | | |TREILER PESTE 20T PE DIST.50 KM| | | | | | | | | | -------------------------------------------------------------------------------- |17 |TRA01A20 , | 294,000 [T]| | |TRANSPORTUL RUTIER AL | | | |MATERIALELOR SEMIFABRICATELOR | | | |AUTOBASCULANTA PE DIST.= 20 KM.| | | | | | | | | | --------------------------------------------------------------------------------



24

ANTEMASURATOARE 0004_ZID_DE_SPRIJIN Pagina 1 Investitie ACCESIBILIZAREA FONDULUI FORESTIER, COMUNA POSAGA Obiect 01 MODERNIZARE_DRUM 242D Deviz 0004_ZID_DE_SPRIJIN Proiectant: SC ABIES ALBA SRL Beneficiar: COMUNA POSAGA -------------------------------------------------------------------------------- |NUMAR |SIMBOL ARTICOL | CANTITATE [U.M.]| |CURENT|D E N U M I R E A R T I C O L| A N T E M A S U R A T O A R E | -------------------------------------------------------------------------------- | 1 | 2 | 3 | -------------------------------------------------------------------------------- |1 |TSA07D1 , | 278,100 [MC]| | |SAP.MAN.IN SPATII LIMIT.PESTE | | | |1M CU SPRIJ.SI EVAC.MAN.IN PAM.| | | |CU UMID.NAT.ADINC.0 0-2M T.F. | | | |TARE | | | | | | -------------------------------------------------------------------------------- |2 |TSA07D2 , | 30,900 [MC]| | |SAP.MAN.IN SPATII LIMIT.PESTE | | | |1M CU SPRIJ.SI EVAC.MAN.IN PAM.| | | |IMBIB.CU APA ADINC.0 0-2M T.F. | | | |TARE | | | | | | -------------------------------------------------------------------------------- |3 |TSA24A1 , | 35,000 [ORA]| | |EPUIZAREA MEC.A APEI DIN SAP.IN| | | | TEREN CU INFILTR.PUTERNICE CU | | | |MOTOPOMPA DE APA DE 6 6-12KW | | | | | | | | | | -------------------------------------------------------------------------------- |4 |PE03A1 , | 309,000 [MC]| | |ZIDARIE DIN PIATRA CU MORTAR | | | |CIMENT MARCA 100 IN FUNDATII | | | |PIATRA BRUTA DIN ROCA | | | |SEDIMENTARA | | | | | | -------------------------------------------------------------------------------- |5 |2101145 , | 98,880 [MC]| | |MORTAR DE ZIDARIE M 100 NISIP S| | | | 1030 | | | | | | | | | | | | | | -------------------------------------------------------------------------------- |6 |PE03C1 , | 434,000 [MC]| | |ZIDARIE DIN PIATRA CU MORTAR | | | |CIMENT MARCA 100 IN ELEV.ZID. | | | |BOLTI CU H 2 00M PIATRA BRUTA | | | |SED | | | | | | --------------------------------------------------------------------------------


25

ANTEMASURATOARE 0004_ZID_DE_SPRIJIN Pagina 2 -------------------------------------------------------------------------------- | 1 | 2 | 3 | -------------------------------------------------------------------------------- |7 |2101145 , | 138,880 [MC]| | |MORTAR DE ZIDARIE M 100 NISIP S| | | | 1030 | | | | | | | | | | | | | | -------------------------------------------------------------------------------- |8 |TRA06A20 , | 237,760 [T]| | |TRANSPORTUL RUTIER AL BETONULUI| | | |-MORTARULUI CU AUTOBETONIERA DE| | | | 5 5MC DIST.=20KM | | | | | | | | | | -------------------------------------------------------------------------------- |9 |PE01C1 , | 135,000 [MC]| | |ZIDARIE USCATA IN DRENURI LA | | | |CULEI SI ZID.SPIJ.DIN PIATRA | | | |BRUTA ROCA SEDIMENTARA | | | | | | | | | | -------------------------------------------------------------------------------- |10 |7800001 , | 30,000 [M]| | |TUB PVC D 110 | | | | | | | | | | | | | | | | | | -------------------------------------------------------------------------------- |11 |TRA03A01 , | 1.730,000 [T]| | |TRANSPORT RUTIER MATERIALE | | | |SEMIFABRICATE CU AUTOTRACTOR PE| | | |PNEURI CU REMORCA PE DIST.1 KM | | | | | | | | | | --------------------------------------------------------------------------------

Proiectant,

SC ABIES ALBA SRL


26

ANTEMASURATOARE 0005_SUPRASTRUCTURA Pagina 1 Investitie ACCESIBILIZAREA FONDULUI FORESTIER, COMUNA POSAGA Obiect 01 MODERNIZARE_DRUM 242D Deviz 0005_SUPRASTRUCTURA Proiectant: SC ABIES ALBA SRL Beneficiar: COMUNA POSAGA -------------------------------------------------------------------------------- |NUMAR |SIMBOL ARTICOL | CANTITATE [U.M.]| |CURENT|D E N U M I R E A R T I C O L| A N T E M A S U R A T O A R E | -------------------------------------------------------------------------------- | 1 | 2 | 3 | -------------------------------------------------------------------------------- |1 |TSE06B1 , | 637,000 [100 MP]| | |PREGATIREA PLATF.PAM.PT.STRAT | | | |IZOLATOR SI REPARTITIE DIN | | | | SAU BALAST EXEC.IN PAM.COEZIV | | | | | | | | | | -------------------------------------------------------------------------------- |2 |TSC21A1 , | 95,550 [100 MC]| | |SAPATURA CU AUTOGREDER PINA LA | | | |175 CP INCLUSIV IMPRASTIEREA | | | |PAMINTULUI LA 10M T CAT 1 | | | | | | | | | | -------------------------------------------------------------------------------- |3 |TSD07H1 , | 95,550 [100 MC]| | |COMPACTAREA UMPLUT.CU RULOU | | | |COMPRESOR 10-12T EXCL.PAM.COEZ.| | | |GRAD.COMPACT.100 | | | | | | | | | | -------------------------------------------------------------------------------- |4 |TSD14A1 , | 955,000 [MC]| | |UDAREA CU AUTOCIST.DE 5-8T CU | | | |DISP.DE STROP.STR. | | | | | | | | | | | | | | -------------------------------------------------------------------------------- |5 |DA06B1 , | 4.778,000 [MC]| | |STRAT AGREG NAT CILINDRATE CU | | | |FUNC REZIST FILTRANTIZOLAT | | | |AERISIRE SI ANTICAP CU ASTER | | | |BALAST | | | | | | -------------------------------------------------------------------------------- |6 |TRA01A20 , | 11.275,120 [T]| | |TRANSPORTUL RUTIER AL | | | |MATERIALELOR SEMIFABRICATELOR | | | |AUTOBASCULANTA PE DIST.= 20 KM.| | | | | | | | | | --------------------------------------------------------------------------------


27

ANTEMASURATOARE 0005_SUPRASTRUCTURA Pagina 2 -------------------------------------------------------------------------------- | 1 | 2 | 3 | -------------------------------------------------------------------------------- |7 |DA12B1 , | 17.518,000 [MC]| | |STRAT FUND REPROF P SPARTA PT | | | |DRUM CU ASTERNERE MECANICA EXEC| | | |CU IMPANARE FARA INNOROIRE | | | | | | | | | | -------------------------------------------------------------------------------- |8 |TRA01A20 , | 37.313,340 [T]| | |TRANSPORTUL RUTIER AL | | | |MATERIALELOR SEMIFABRICATELOR | | | |AUTOBASCULANTA PE DIST.= 20 KM.| | | | | | | | | | --------------------------------------------------------------------------------



28

ANTEMASURATOARE 0006_PARAPETI Pagina 1 Investitie ACCESIBILIZAREA FONDULUI FORESTIER, COMUNA POSAGA Obiect 01 MODERNIZARE_DRUM 242D Deviz 0006_PARAPETI Proiectant: SC ABIES ALBA SRL Beneficiar: COMUNA POSAGA -------------------------------------------------------------------------------- |NUMAR |SIMBOL ARTICOL | CANTITATE [U.M.]| |CURENT|D E N U M I R E A R T I C O L| A N T E M A S U R A T O A R E | -------------------------------------------------------------------------------- | 1 | 2 | 3 | -------------------------------------------------------------------------------- |1 |TSA02D1 , | 33,450 [MC]| | |SAP.MAN.IN SPATII LIMIT.SUB 1M | | | |CU TALUZ VERT.NESPR.IN PAM. | | | |NECOEZ.SI SL.COEZ.ADINC.0 75M T| | | |TARE | | | | | | -------------------------------------------------------------------------------- |2 |DF09B1 , | 403,000 [M]| | |PARAP METALIC DEFORMABIL | | | |FLEXIBIL TIP B CU LISA SI | | | |METALICI | | | | | | | | | | -------------------------------------------------------------------------------- |3 |6304537 , | 8.346,130 [KG]| | |PARAPET METALIC TIP B CU LISA | | | |SIMPLA PROD INDUSTR | | | | | | | | | | | | | | -------------------------------------------------------------------------------- |4 |2100933 , | 33,450 [MC]| | |BETON DE CIMENT B 100 STAS 3622| | | | | | | | | | | | | | | | | | -------------------------------------------------------------------------------- |5 |TRA02A50 , | 8,346 [T]| | |TRANSPORTUL RUTIER AL | | | |MATERIALELOR SEMIFABRICATELOR | | | |AUTOCAMIONUL PE DIST.= 50 KM. | | | | | | | | | | -------------------------------------------------------------------------------- |6 |TRA06A20 , | 80,280 [T]| | |TRANSPORTUL RUTIER AL BETONULUI| | | |-MORTARULUI CU AUTOBETONIERA DE| | | | 5 5MC DIST.=20KM | | | | | | | | | | --------------------------------------------------------------------------------



29

ANTEMASURATOARE 0007_INDICATOARE_DE_CIRCULATIE Pagina 1 Investitie ACCESIBILIZAREA FONDULUI FORESTIER, COMUNA POSAGA Obiect 01 MODERNIZARE_DRUM 242D Deviz 0007_INDICATOARE_DE_CIRCULATIE Proiectant: SC ABIES ALBA SRL Beneficiar: COMUNA POSAGA -------------------------------------------------------------------------------- |NUMAR |SIMBOL ARTICOL | CANTITATE [U.M.]| |CURENT|D E N U M I R E A R T I C O L| A N T E M A S U R A T O A R E | -------------------------------------------------------------------------------- | 1 | 2 | 3 | -------------------------------------------------------------------------------- |1 |TSA02D1 , | 2,600 [MC]| | |SAP.MAN.IN SPATII LIMIT.SUB 1M | | | |CU TALUZ VERT.NESPR.IN PAM. | | | |NECOEZ.SI SL.COEZ.ADINC.0 75M T| | | |TARE | | | | | | -------------------------------------------------------------------------------- |2 |DF18A1 , | 26,000 [BUC]| | |PLANTARE STILPI PENTRU | | | |INDICATOARE DE CIRCULATIE | | | |METAL CONFECTIONATI INDUSTRIAL | | | | | | | | | | -------------------------------------------------------------------------------- |3 |6301793 , | 26,000 [BUC]| | |STILP METALIC CONFECTIONAT | | | |INDUSTRIAL | | | | | | | | | | | | | | -------------------------------------------------------------------------------- |4 |2100933 , | 2,600 [MC]| | |BETON DE CIMENT B 100 STAS 3622| | | | | | | | | | | | | | | | | | -------------------------------------------------------------------------------- |5 |DF19A1 , | 26,000 [BUC]| | |MONTAREA INDICATOARELOR PTR | | | |CIRC RUT DIN TABL OTELSAU ALUM | | | |UN STILP GATA PLANTAT | | | | | | | | | | -------------------------------------------------------------------------------- |6 |7101073 , | 26,000 [BUC]| | |INDIC.CIRCUL.TBL.OL FOL.R. | | | |PATRAT L= 600 MM F105 S1848 | | | | | | | | | | | | | | --------------------------------------------------------------------------------


30

ANTEMASURATOARE 0007_INDICATOARE_DE_CIRCULATIE Pagina 2 -------------------------------------------------------------------------------- | 1 | 2 | 3 | -------------------------------------------------------------------------------- |7 |TRA06A20 , | 6,240 [T]| | |TRANSPORTUL RUTIER AL BETONULUI| | | |-MORTARULUI CU AUTOBETONIERA DE| | | | 5 5MC DIST.=20KM | | | | | | | | | | --------------------------------------------------------------------------------



31

ANTEMASURATOARE 0001_TERASAMENTE Pagina 1 Investitie ACCESIBILIZAREA FONDULUI FORESTIER, COMUNA POSAGA Obiect 02 MODERNIZARE DRUM_247D Deviz 0001_TERASAMENTE Proiectant: SC ABIES ALBA SRL Beneficiar: COMUNA POSAGA -------------------------------------------------------------------------------- |NUMAR |SIMBOL ARTICOL | CANTITATE [U.M.]| |CURENT|D E N U M I R E A R T I C O L| A N T E M A S U R A T O A R E | -------------------------------------------------------------------------------- | 1 | 2 | 3 | -------------------------------------------------------------------------------- |1 |TSC16A1 , | 23,450 [100 MC]| | |SAP.SI.POLIT.TALUZ CU AUTOGR. | | | |PINA LA 175CP SUB 200 M LUNG. | | | | LA 1,5M INAL.T.CAT.1 SI 2 | | | | | | | | | | -------------------------------------------------------------------------------- |2 |TSA19C1 , | 2.345,000 [MC]| | |SAP.MAN.SANTURI SI RIGOLE PT. | | | |SCURGEREA APELOR SANT.TRAPEZ.CU| | | |ADINC.0 50M T.TARE | | | | | | | | | | -------------------------------------------------------------------------------- |3 |TSA01C1 , | 2.479,000 [MC]| | |SAP.MAN.IN SPATII INTINSE IN | | | |PAM.CU UMID.NAT.ARUNC.IN DEPOZ.| | | |SAU VEHIC.LA H 0,6M T.TARE | | | | | | | | | | -------------------------------------------------------------------------------- |4 |TSC01B1 , | 670,000 [100 MP]| | |SCARIF.MEC.A TER.CU SCARIF.PE | | | |TRACTOR DE 81-180 CP PE | | | |ADINCIMEA DE 30CM.TEREN CAT.4. | | | | | | | | | | -------------------------------------------------------------------------------- |5 |TSD07H1 , | 201,000 [100 MC]| | |COMPACTAREA UMPLUT.CU RULOU | | | |COMPRESOR 10-12T EXCL.PAM.COEZ.| | | |GRAD.COMPACT.100 | | | | | | | | | | -------------------------------------------------------------------------------- |6 |TSD14A1 , | 2.010,000 [MC]| | |UDAREA CU AUTOCIST.DE 5-8T CU | | | |DISP.DE STROP.STR. | | | | | | | | | | | | | | --------------------------------------------------------------------------------



32

ANTEMASURATOARE 0002_PODETE_TUBULARE_DN_600_MM Pagina 1 Investitie ACCESIBILIZAREA FONDULUI FORESTIER, COMUNA POSAGA Obiect 02 MODERNIZARE DRUM_247D Deviz 0002_PODETE_TUBULARE_DN_600_MM Proiectant: SC ABIES ALBA SRL Beneficiar: COMUNA POSAGA -------------------------------------------------------------------------------- |NUMAR |SIMBOL ARTICOL | CANTITATE [U.M.]| |CURENT|D E N U M I R E A R T I C O L| A N T E M A S U R A T O A R E | -------------------------------------------------------------------------------- | 1 | 2 | 3 | -------------------------------------------------------------------------------- |1 |TSA05D1 , | 832,000 [MC]| | |SAP.MAN.IN SPATII LIMIT.PESTE | | | |1M CU TALUZ INCL.IN PAM.CU UMID| | | |NAT.ADINC.0 0-2M T.F.TARE | | | | | | | | | | -------------------------------------------------------------------------------- |2 |TSA02G1 , | 260,000 [MC]| | |SAP.MAN.IN SPATII LIMIT.SUB 1M | | | |CU TALUZ VERT.NESPR.IN PAM.COEZ| | | |.MIJ.SI F.COEZ.ADINC.1,5M T.F. | | | |TARE | | | | | | -------------------------------------------------------------------------------- |3 |PB02A1 , | 39,000 [MC]| | |TURNARE BETON SIMPLU B75 IN | | | |FUNDATII OBISNUITE ZIDDE | | | |PEREURI ETC.MANUAL | | | | | | | | | | -------------------------------------------------------------------------------- |4 |2100921 , | 39,312 [MC]| | |BETON DE CIMENT B 75 STAS 3622 | | | | | | | | | | | | | | | | | | -------------------------------------------------------------------------------- |5 |TRA06A20 , | 94,350 [T]| | |TRANSPORTUL RUTIER AL BETONULUI| | | |-MORTARULUI CU AUTOBETONIERA DE| | | | 5 5MC DIST.=20KM | | | | | | | | | | -------------------------------------------------------------------------------- |6 |DA06A2 , | 302,000 [MC]| | |STRAT AGREG NAT NISIP CILINDR | | | |CU FUNCT REZIST FIL-TRANT IZOL | | | |AERISIRE ANTICAP CU ASTERNERE | | | |MANUALA | | | | | | --------------------------------------------------------------------------------


33



34




35

ANTEMASURATOARE 0003_PODETE_TUBULARE_DN_1500_MM Pagina 1 Investitie ACCESIBILIZAREA FONDULUI FORESTIER, COMUNA POSAGA Obiect 02 MODERNIZARE DRUM_247D Deviz 0003_PODETE_TUBULARE_DN_1500_MM Proiectant: SC ABIES ALBA SRL Beneficiar: COMUNA POSAGA -------------------------------------------------------------------------------- |NUMAR |SIMBOL ARTICOL | CANTITATE [U.M.]| |CURENT|D E N U M I R E A R T I C O L| A N T E M A S U R A T O A R E | -------------------------------------------------------------------------------- | 1 | 2 | 3 | -------------------------------------------------------------------------------- |1 |TSA05D2 , | 337,500 [MC]| | |SAP.MAN.IN SPATII LIMIT.PESTE | | | |1M CU TALUZ INCL.IN PAM.IMBIB. | | | | APA ADINC.0 0-2M T.F.TARE | | | | | | | | | | -------------------------------------------------------------------------------- |2 |TSA02G1 , | 144,000 [MC]| | |SAP.MAN.IN SPATII LIMIT.SUB 1M | | | |CU TALUZ VERT.NESPR.IN PAM.COEZ| | | |.MIJ.SI F.COEZ.ADINC.1,5M T.F. | | | |TARE | | | | | | -------------------------------------------------------------------------------- |3 |PB02A1 , | 20,500 [MC]| | |TURNARE BETON SIMPLU B75 IN | | | |FUNDATII OBISNUITE ZIDDE | | | |PEREURI ETC.MANUAL | | | | | | | | | | -------------------------------------------------------------------------------- |4 |2100921 , | 20,664 [MC]| | |BETON DE CIMENT B 75 STAS 3622 | | | | | | | | | | | | | | | | | | -------------------------------------------------------------------------------- |5 |TRA06A20 , | 49,590 [T]| | |TRANSPORTUL RUTIER AL BETONULUI| | | |-MORTARULUI CU AUTOBETONIERA DE| | | | 5 5MC DIST.=20KM | | | | | | | | | | -------------------------------------------------------------------------------- |6 |DA06A2 , | 119,000 [MC]| | |STRAT AGREG NAT NISIP CILINDR | | | |CU FUNCT REZIST FIL-TRANT IZOL | | | |AERISIRE ANTICAP CU ASTERNERE | | | |MANUALA | | | | | | --------------------------------------------------------------------------------


36



37




38

ANTEMASURATOARE 0004_ZID_DE_SPRIJIN Pagina 1 Investitie ACCESIBILIZAREA FONDULUI FORESTIER, COMUNA POSAGA Obiect 02 MODERNIZARE DRUM_247D Deviz 0004_ZID_DE_SPRIJIN Proiectant: SC ABIES ALBA SRL Beneficiar: COMUNA POSAGA -------------------------------------------------------------------------------- |NUMAR |SIMBOL ARTICOL | CANTITATE [U.M.]| |CURENT|D E N U M I R E A R T I C O L| A N T E M A S U R A T O A R E | -------------------------------------------------------------------------------- | 1 | 2 | 3 | -------------------------------------------------------------------------------- |1 |TSA07D1 , | 92,700 [MC]| | |SAP.MAN.IN SPATII LIMIT.PESTE | | | |1M CU SPRIJ.SI EVAC.MAN.IN PAM.| | | |CU UMID.NAT.ADINC.0 0-2M T.F. | | | |TARE | | | | | | -------------------------------------------------------------------------------- |2 |TSA07D2 , | 10,300 [MC]| | |SAP.MAN.IN SPATII LIMIT.PESTE | | | |1M CU SPRIJ.SI EVAC.MAN.IN PAM.| | | |IMBIB.CU APA ADINC.0 0-2M T.F. | | | |TARE | | | | | | -------------------------------------------------------------------------------- |3 |TSA24A1 , | 12,000 [ORA]| | |EPUIZAREA MEC.A APEI DIN SAP.IN| | | | TEREN CU INFILTR.PUTERNICE CU | | | |MOTOPOMPA DE APA DE 6 6-12KW | | | | | | | | | | -------------------------------------------------------------------------------- |4 |PE03A1 , | 103,000 [MC]| | |ZIDARIE DIN PIATRA CU MORTAR | | | |CIMENT MARCA 100 IN FUNDATII | | | |PIATRA BRUTA DIN ROCA | | | |SEDIMENTARA | | | | | | -------------------------------------------------------------------------------- |5 |2101145 , | 32,960 [MC]| | |MORTAR DE ZIDARIE M 100 NISIP S| | | | 1030 | | | | | | | | | | | | | | -------------------------------------------------------------------------------- |6 |PE03C1 , | 154,000 [MC]| | |ZIDARIE DIN PIATRA CU MORTAR | | | |CIMENT MARCA 100 IN ELEV.ZID. | | | |BOLTI CU H 2 00M PIATRA BRUTA | | | |SED | | | | | | --------------------------------------------------------------------------------


39

ANTEMASURATOARE 0004_ZID_DE_SPRIJIN Pagina 2 -------------------------------------------------------------------------------- | 1 | 2 | 3 | -------------------------------------------------------------------------------- |7 |2101145 , | 49,280 [MC]| | |MORTAR DE ZIDARIE M 100 NISIP S| | | | 1030 | | | | | | | | | | | | | | -------------------------------------------------------------------------------- |8 |TRA06A20 , | 197,380 [T]| | |TRANSPORTUL RUTIER AL BETONULUI| | | |-MORTARULUI CU AUTOBETONIERA DE| | | | 5 5MC DIST.=20KM | | | | | | | | | | -------------------------------------------------------------------------------- |9 |PE01C1 , | 48,000 [MC]| | |ZIDARIE USCATA IN DRENURI LA | | | |CULEI SI ZID.SPIJ.DIN PIATRA | | | |BRUTA ROCA SEDIMENTARA | | | | | | | | | | -------------------------------------------------------------------------------- |10 |7800001 , | 10,000 [M]| | |TUB PVC D 110 | | | | | | | | | | | | | | | | | | -------------------------------------------------------------------------------- |11 |TRA03A01 , | 610,000 [T]| | |TRANSPORT RUTIER MATERIALE | | | |SEMIFABRICATE CU AUTOTRACTOR PE| | | |PNEURI CU REMORCA PE DIST.1 KM | | | | | | | | | | --------------------------------------------------------------------------------



40

ANTEMASURATOARE 0005_SUPRASTRUCTURA Pagina 1 Investitie ACCESIBILIZAREA FONDULUI FORESTIER, COMUNA POSAGA Obiect 02 MODERNIZARE DRUM_247D Deviz 0005_SUPRASTRUCTURA Proiectant: SC ABIES ALBA SRL Beneficiar: COMUNA POSAGA -------------------------------------------------------------------------------- |NUMAR |SIMBOL ARTICOL | CANTITATE [U.M.]| |CURENT|D E N U M I R E A R T I C O L| A N T E M A S U R A T O A R E | -------------------------------------------------------------------------------- | 1 | 2 | 3 | -------------------------------------------------------------------------------- |1 |TSE06B1 , | 469,000 [100 MP]| | |PREGATIREA PLATF.PAM.PT.STRAT | | | |IZOLATOR SI REPARTITIE DIN | | | | SAU BALAST EXEC.IN PAM.COEZIV | | | | | | | | | | -------------------------------------------------------------------------------- |2 |TSC21A1 , | 70,350 [100 MC]| | |SAPATURA CU AUTOGREDER PINA LA | | | |175 CP INCLUSIV IMPRASTIEREA | | | |PAMINTULUI LA 10M T CAT 1 | | | | | | | | | | -------------------------------------------------------------------------------- |3 |TSD07H1 , | 70,350 [100 MC]| | |COMPACTAREA UMPLUT.CU RULOU | | | |COMPRESOR 10-12T EXCL.PAM.COEZ.| | | |GRAD.COMPACT.100 | | | | | | | | | | -------------------------------------------------------------------------------- |4 |TSD14A1 , | 703,500 [MC]| | |UDAREA CU AUTOCIST.DE 5-8T CU | | | |DISP.DE STROP.STR. | | | | | | | | | | | | | | -------------------------------------------------------------------------------- |5 |DA06B1 , | 3.518,000 [MC]| | |STRAT AGREG NAT CILINDRATE CU | | | |FUNC REZIST FILTRANTIZOLAT | | | |AERISIRE SI ANTICAP CU ASTER | | | |BALAST | | | | | | -------------------------------------------------------------------------------- |6 |TRA01A20 , | 8.301,770 [T]| | |TRANSPORTUL RUTIER AL | | | |MATERIALELOR SEMIFABRICATELOR | | | |AUTOBASCULANTA PE DIST.= 20 KM.| | | | | | | | | | --------------------------------------------------------------------------------


41




42

ANTEMASURATOARE 0006_PARAPETI Pagina 1 Investitie ACCESIBILIZAREA FONDULUI FORESTIER, COMUNA POSAGA Obiect 02 MODERNIZARE DRUM_247D Deviz 0006_PARAPETI Proiectant: SC ABIES ALBA SRL Beneficiar: COMUNA POSAGA -------------------------------------------------------------------------------- |NUMAR |SIMBOL ARTICOL | CANTITATE [U.M.]| |CURENT|D E N U M I R E A R T I C O L| A N T E M A S U R A T O A R E | -------------------------------------------------------------------------------- | 1 | 2 | 3 | -------------------------------------------------------------------------------- |1 |TSA02D1 , | 72,630 [MC]| | |SAP.MAN.IN SPATII LIMIT.SUB 1M | | | |CU TALUZ VERT.NESPR.IN PAM. | | | |NECOEZ.SI SL.COEZ.ADINC.0 75M T| | | |TARE | | | | | | -------------------------------------------------------------------------------- |2 |DF09B1 , | 875,000 [M]| | |PARAP METALIC DEFORMABIL | | | |FLEXIBIL TIP B CU LISA SI | | | |METALICI | | | | | | | | | | -------------------------------------------------------------------------------- |3 |6304537 , | 18.121,250 [KG]| | |PARAPET METALIC TIP B CU LISA | | | |SIMPLA PROD INDUSTR | | | | | | | | | | | | | | -------------------------------------------------------------------------------- |4 |2100933 , | 72,625 [MC]| | |BETON DE CIMENT B 100 STAS 3622| | | | | | | | | | | | | | | | | | -------------------------------------------------------------------------------- |5 |TRA02A50 , | 18,121 [T]| | |TRANSPORTUL RUTIER AL | | | |MATERIALELOR SEMIFABRICATELOR | | | |AUTOCAMIONUL PE DIST.= 50 KM. | | | | | | | | | | -------------------------------------------------------------------------------- |6 |TRA06A20 , | 174,300 [T]| | |TRANSPORTUL RUTIER AL BETONULUI| | | |-MORTARULUI CU AUTOBETONIERA DE| | | | 5 5MC DIST.=20KM | | | | | | | | | | --------------------------------------------------------------------------------



43

ANTEMASURATOARE 0007_INDICATOARE_DE_CIRCULATIE Pagina 1 Investitie ACCESIBILIZAREA FONDULUI FORESTIER, COMUNA POSAGA Obiect 02 MODERNIZARE DRUM_247D Deviz 0007_INDICATOARE_DE_CIRCULATIE Proiectant: SC ABIES ALBA SRL Beneficiar: COMUNA POSAGA -------------------------------------------------------------------------------- |NUMAR |SIMBOL ARTICOL | CANTITATE [U.M.]| |CURENT|D E N U M I R E A R T I C O L| A N T E M A S U R A T O A R E | -------------------------------------------------------------------------------- | 1 | 2 | 3 | -------------------------------------------------------------------------------- |1 |TSA02D1 , | 1,300 [MC]| | |SAP.MAN.IN SPATII LIMIT.SUB 1M | | | |CU TALUZ VERT.NESPR.IN PAM. | | | |NECOEZ.SI SL.COEZ.ADINC.0 75M T| | | |TARE | | | | | | -------------------------------------------------------------------------------- |2 |DF18A1 , | 13,000 [BUC]| | |PLANTARE STILPI PENTRU | | | |INDICATOARE DE CIRCULATIE | | | |METAL CONFECTIONATI INDUSTRIAL | | | | | | | | | | -------------------------------------------------------------------------------- |3 |6301793 , | 13,000 [BUC]| | |STILP METALIC CONFECTIONAT | | | |INDUSTRIAL | | | | | | | | | | | | | | -------------------------------------------------------------------------------- |4 |2100933 , | 1,300 [MC]| | |BETON DE CIMENT B 100 STAS 3622| | | | | | | | | | | | | | | | | | -------------------------------------------------------------------------------- |5 |DF19A1 , | 13,000 [BUC]| | |MONTAREA INDICATOARELOR PTR | | | |CIRC RUT DIN TABL OTELSAU ALUM | | | |UN STILP GATA PLANTAT | | | | | | | | | | -------------------------------------------------------------------------------- |6 |7101073 , | 13,000 [BUC]| | |INDIC.CIRCUL.TBL.OL FOL.R. | | | |PATRAT L= 600 MM F105 S1848 | | | | | | | | | | | | | | --------------------------------------------------------------------------------


44




45

ANTEMASURATOARE 0001_TERASAMENTE Pagina 1 Investitie ACCESIBILIZAREA FONDULUI FORESTIER, COMUNA POSAGA Obiect 03 MODERNIZARE DRUM_248D Deviz 0001_TERASAMENTE Proiectant: SC ABIES ALBA SRL Beneficiar: COMUNA POSAGA -------------------------------------------------------------------------------- |NUMAR |SIMBOL ARTICOL | CANTITATE [U.M.]| |CURENT|D E N U M I R E A R T I C O L| A N T E M A S U R A T O A R E | -------------------------------------------------------------------------------- | 1 | 2 | 3 | -------------------------------------------------------------------------------- |1 |TSC16A1 , | 8,225 [100 MC]| | |SAP.SI.POLIT.TALUZ CU AUTOGR. | | | |PINA LA 175CP SUB 200 M LUNG. | | | | LA 1,5M INAL.T.CAT.1 SI 2 | | | | | | | | | | -------------------------------------------------------------------------------- |2 |TSA19C1 , | 822,500 [MC]| | |SAP.MAN.SANTURI SI RIGOLE PT. | | | |SCURGEREA APELOR SANT.TRAPEZ.CU| | | |ADINC.0 50M T.TARE | | | | | | | | | | -------------------------------------------------------------------------------- |3 |TSA01C1 , | 870,000 [MC]| | |SAP.MAN.IN SPATII INTINSE IN | | | |PAM.CU UMID.NAT.ARUNC.IN DEPOZ.| | | |SAU VEHIC.LA H 0,6M T.TARE | | | | | | | | | | -------------------------------------------------------------------------------- |4 |TSC01B1 , | 235,000 [100 MP]| | |SCARIF.MEC.A TER.CU SCARIF.PE | | | |TRACTOR DE 81-180 CP PE | | | |ADINCIMEA DE 30CM.TEREN CAT.4. | | | | | | | | | | -------------------------------------------------------------------------------- |5 |TSD07H1 , | 70,500 [100 MC]| | |COMPACTAREA UMPLUT.CU RULOU | | | |COMPRESOR 10-12T EXCL.PAM.COEZ.| | | |GRAD.COMPACT.100 | | | | | | | | | | -------------------------------------------------------------------------------- |6 |TSD14A1 , | 705,000 [MC]| | |UDAREA CU AUTOCIST.DE 5-8T CU | | | |DISP.DE STROP.STR. | | | | | | | | | | | | | | --------------------------------------------------------------------------------



46

ANTEMASURATOARE 0002_PODETE_TUBULARE_DN_600_MM Pagina 1 Investitie ACCESIBILIZAREA FONDULUI FORESTIER, COMUNA POSAGA Obiect 03 MODERNIZARE DRUM_248D Deviz 0002_PODETE_TUBULARE_DN_600_MM Proiectant: SC ABIES ALBA SRL Beneficiar: COMUNA POSAGA -------------------------------------------------------------------------------- |NUMAR |SIMBOL ARTICOL | CANTITATE [U.M.]| |CURENT|D E N U M I R E A R T I C O L| A N T E M A S U R A T O A R E | -------------------------------------------------------------------------------- | 1 | 2 | 3 | -------------------------------------------------------------------------------- |1 |TSA05D1 , | 320,000 [MC]| | |SAP.MAN.IN SPATII LIMIT.PESTE | | | |1M CU TALUZ INCL.IN PAM.CU UMID| | | |NAT.ADINC.0 0-2M T.F.TARE | | | | | | | | | | -------------------------------------------------------------------------------- |2 |TSA02G1 , | 100,000 [MC]| | |SAP.MAN.IN SPATII LIMIT.SUB 1M | | | |CU TALUZ VERT.NESPR.IN PAM.COEZ| | | |.MIJ.SI F.COEZ.ADINC.1,5M T.F. | | | |TARE | | | | | | -------------------------------------------------------------------------------- |3 |PB02A1 , | 15,000 [MC]| | |TURNARE BETON SIMPLU B75 IN | | | |FUNDATII OBISNUITE ZIDDE | | | |PEREURI ETC.MANUAL | | | | | | | | | | -------------------------------------------------------------------------------- |4 |2100921 , | 15,120 [MC]| | |BETON DE CIMENT B 75 STAS 3622 | | | | | | | | | | | | | | | | | | -------------------------------------------------------------------------------- |5 |TRA06A20 , | 36,290 [T]| | |TRANSPORTUL RUTIER AL BETONULUI| | | |-MORTARULUI CU AUTOBETONIERA DE| | | | 5 5MC DIST.=20KM | | | | | | | | | | -------------------------------------------------------------------------------- |6 |DA06A2 , | 116,000 [MC]| | |STRAT AGREG NAT NISIP CILINDR | | | |CU FUNCT REZIST FIL-TRANT IZOL | | | |AERISIRE ANTICAP CU ASTERNERE | | | |MANUALA | | | | | | --------------------------------------------------------------------------------


47



48




49

ANTEMASURATOARE 0003_PODETE_TUBULARE_DN_1500_MM Pagina 1 Investitie ACCESIBILIZAREA FONDULUI FORESTIER, COMUNA POSAGA Obiect 03 MODERNIZARE DRUM_248D Deviz 0003_PODETE_TUBULARE_DN_1500_MM Proiectant: SC ABIES ALBA SRL Beneficiar: COMUNA POSAGA -------------------------------------------------------------------------------- |NUMAR |SIMBOL ARTICOL | CANTITATE [U.M.]| |CURENT|D E N U M I R E A R T I C O L| A N T E M A S U R A T O A R E | -------------------------------------------------------------------------------- | 1 | 2 | 3 | -------------------------------------------------------------------------------- |1 |TSA05D2 , | 225,000 [MC]| | |SAP.MAN.IN SPATII LIMIT.PESTE | | | |1M CU TALUZ INCL.IN PAM.IMBIB. | | | | APA ADINC.0 0-2M T.F.TARE | | | | | | | | | | -------------------------------------------------------------------------------- |2 |TSA02G1 , | 96,000 [MC]| | |SAP.MAN.IN SPATII LIMIT.SUB 1M | | | |CU TALUZ VERT.NESPR.IN PAM.COEZ| | | |.MIJ.SI F.COEZ.ADINC.1,5M T.F. | | | |TARE | | | | | | -------------------------------------------------------------------------------- |3 |PB02A1 , | 13,700 [MC]| | |TURNARE BETON SIMPLU B75 IN | | | |FUNDATII OBISNUITE ZIDDE | | | |PEREURI ETC.MANUAL | | | | | | | | | | -------------------------------------------------------------------------------- |4 |2100921 , | 13,809 [MC]| | |BETON DE CIMENT B 75 STAS 3622 | | | | | | | | | | | | | | | | | | -------------------------------------------------------------------------------- |5 |TRA06A20 , | 33,140 [T]| | |TRANSPORTUL RUTIER AL BETONULUI| | | |-MORTARULUI CU AUTOBETONIERA DE| | | | 5 5MC DIST.=20KM | | | | | | | | | | -------------------------------------------------------------------------------- |6 |DA06A2 , | 80,000 [MC]| | |STRAT AGREG NAT NISIP CILINDR | | | |CU FUNCT REZIST FIL-TRANT IZOL | | | |AERISIRE ANTICAP CU ASTERNERE | | | |MANUALA | | | | | | --------------------------------------------------------------------------------


50



51




52

ANTEMASURATOARE 0004_ZID_DE_SPRIJIN Pagina 1 Investitie ACCESIBILIZAREA FONDULUI FORESTIER, COMUNA POSAGA Obiect 03 MODERNIZARE DRUM_248D Deviz 0004_ZID_DE_SPRIJIN Proiectant: SC ABIES ALBA SRL Beneficiar: COMUNA POSAGA -------------------------------------------------------------------------------- |NUMAR |SIMBOL ARTICOL | CANTITATE [U.M.]| |CURENT|D E N U M I R E A R T I C O L| A N T E M A S U R A T O A R E | -------------------------------------------------------------------------------- | 1 | 2 | 3 | -------------------------------------------------------------------------------- |1 |TSA07D1 , | 101,700 [MC]| | |SAP.MAN.IN SPATII LIMIT.PESTE | | | |1M CU SPRIJ.SI EVAC.MAN.IN PAM.| | | |CU UMID.NAT.ADINC.0 0-2M T.F. | | | |TARE | | | | | | -------------------------------------------------------------------------------- |2 |TSA07D2 , | 11,300 [MC]| | |SAP.MAN.IN SPATII LIMIT.PESTE | | | |1M CU SPRIJ.SI EVAC.MAN.IN PAM.| | | |IMBIB.CU APA ADINC.0 0-2M T.F. | | | |TARE | | | | | | -------------------------------------------------------------------------------- |3 |TSA24A1 , | 13,000 [ORA]| | |EPUIZAREA MEC.A APEI DIN SAP.IN| | | | TEREN CU INFILTR.PUTERNICE CU | | | |MOTOPOMPA DE APA DE 6 6-12KW | | | | | | | | | | -------------------------------------------------------------------------------- |4 |PE03A1 , | 113,000 [MC]| | |ZIDARIE DIN PIATRA CU MORTAR | | | |CIMENT MARCA 100 IN FUNDATII | | | |PIATRA BRUTA DIN ROCA | | | |SEDIMENTARA | | | | | | -------------------------------------------------------------------------------- |5 |2101145 , | 36,160 [MC]| | |MORTAR DE ZIDARIE M 100 NISIP S| | | | 1030 | | | | | | | | | | | | | | -------------------------------------------------------------------------------- |6 |PE03C1 , | 169,000 [MC]| | |ZIDARIE DIN PIATRA CU MORTAR | | | |CIMENT MARCA 100 IN ELEV.ZID. | | | |BOLTI CU H 2 00M PIATRA BRUTA | | | |SED | | | | | | --------------------------------------------------------------------------------


53

ANTEMASURATOARE 0004_ZID_DE_SPRIJIN Pagina 2 -------------------------------------------------------------------------------- | 1 | 2 | 3 | -------------------------------------------------------------------------------- |7 |2101145 , | 54,080 [MC]| | |MORTAR DE ZIDARIE M 100 NISIP S| | | | 1030 | | | | | | | | | | | | | | -------------------------------------------------------------------------------- |8 |TRA06A20 , | 216,580 [T]| | |TRANSPORTUL RUTIER AL BETONULUI| | | |-MORTARULUI CU AUTOBETONIERA DE| | | | 5 5MC DIST.=20KM | | | | | | | | | | -------------------------------------------------------------------------------- |9 |PE01C1 , | 52,000 [MC]| | |ZIDARIE USCATA IN DRENURI LA | | | |CULEI SI ZID.SPIJ.DIN PIATRA | | | |BRUTA ROCA SEDIMENTARA | | | | | | | | | | -------------------------------------------------------------------------------- |10 |7800001 , | 11,000 [M]| | |TUB PVC D 110 | | | | | | | | | | | | | | | | | | -------------------------------------------------------------------------------- |11 |TRA03A01 , | 668,000 [T]| | |TRANSPORT RUTIER MATERIALE | | | |SEMIFABRICATE CU AUTOTRACTOR PE| | | |PNEURI CU REMORCA PE DIST.1 KM | | | | | | | | | | --------------------------------------------------------------------------------



54

ANTEMASURATOARE 0005_SUPRASTRUCTURA Pagina 1 Investitie ACCESIBILIZAREA FONDULUI FORESTIER, COMUNA POSAGA Obiect 03 MODERNIZARE DRUM_248D Deviz 0005_SUPRASTRUCTURA Proiectant: SC ABIES ALBA SRL Beneficiar: COMUNA POSAGA -------------------------------------------------------------------------------- |NUMAR |SIMBOL ARTICOL | CANTITATE [U.M.]| |CURENT|D E N U M I R E A R T I C O L| A N T E M A S U R A T O A R E | -------------------------------------------------------------------------------- | 1 | 2 | 3 | -------------------------------------------------------------------------------- |1 |TSE06B1 , | 164,500 [100 MP]| | |PREGATIREA PLATF.PAM.PT.STRAT | | | |IZOLATOR SI REPARTITIE DIN | | | | SAU BALAST EXEC.IN PAM.COEZIV | | | | | | | | | | -------------------------------------------------------------------------------- |2 |TSC21A1 , | 24,680 [100 MC]| | |SAPATURA CU AUTOGREDER PINA LA | | | |175 CP INCLUSIV IMPRASTIEREA | | | |PAMINTULUI LA 10M T CAT 1 | | | | | | | | | | -------------------------------------------------------------------------------- |3 |TSD07H1 , | 24,680 [100 MC]| | |COMPACTAREA UMPLUT.CU RULOU | | | |COMPRESOR 10-12T EXCL.PAM.COEZ.| | | |GRAD.COMPACT.100 | | | | | | | | | | -------------------------------------------------------------------------------- |4 |TSD14A1 , | 246,800 [MC]| | |UDAREA CU AUTOCIST.DE 5-8T CU | | | |DISP.DE STROP.STR. | | | | | | | | | | | | | | -------------------------------------------------------------------------------- |5 |DA06B1 , | 1.234,000 [MC]| | |STRAT AGREG NAT CILINDRATE CU | | | |FUNC REZIST FILTRANTIZOLAT | | | |AERISIRE SI ANTICAP CU ASTER | | | |BALAST | | | | | | -------------------------------------------------------------------------------- |6 |TRA01A20 , | 2.911,990 [T]| | |TRANSPORTUL RUTIER AL | | | |MATERIALELOR SEMIFABRICATELOR | | | |AUTOBASCULANTA PE DIST.= 20 KM.| | | | | | | | | | --------------------------------------------------------------------------------


55




56

ANTEMASURATOARE 0006_PARAPETI Pagina 1 Investitie ACCESIBILIZAREA FONDULUI FORESTIER, COMUNA POSAGA Obiect 03 MODERNIZARE DRUM_248D Deviz 0006_PARAPETI Proiectant: SC ABIES ALBA SRL Beneficiar: COMUNA POSAGA -------------------------------------------------------------------------------- |NUMAR |SIMBOL ARTICOL | CANTITATE [U.M.]| |CURENT|D E N U M I R E A R T I C O L| A N T E M A S U R A T O A R E | -------------------------------------------------------------------------------- | 1 | 2 | 3 | -------------------------------------------------------------------------------- |1 |TSA02D1 , | 43,240 [MC]| | |SAP.MAN.IN SPATII LIMIT.SUB 1M | | | |CU TALUZ VERT.NESPR.IN PAM. | | | |NECOEZ.SI SL.COEZ.ADINC.0 75M T| | | |TARE | | | | | | -------------------------------------------------------------------------------- |2 |DF09B1 , | 521,000 [M]| | |PARAP METALIC DEFORMABIL | | | |FLEXIBIL TIP B CU LISA SI | | | |METALICI | | | | | | | | | | -------------------------------------------------------------------------------- |3 |6304537 , | 10.789,910 [KG]| | |PARAPET METALIC TIP B CU LISA | | | |SIMPLA PROD INDUSTR | | | | | | | | | | | | | | -------------------------------------------------------------------------------- |4 |2100933 , | 43,243 [MC]| | |BETON DE CIMENT B 100 STAS 3622| | | | | | | | | | | | | | | | | | -------------------------------------------------------------------------------- |5 |TRA02A50 , | 10,800 [T]| | |TRANSPORTUL RUTIER AL | | | |MATERIALELOR SEMIFABRICATELOR | | | |AUTOCAMIONUL PE DIST.= 50 KM. | | | | | | | | | | -------------------------------------------------------------------------------- |6 |TRA06A20 , | 103,780 [T]| | |TRANSPORTUL RUTIER AL BETONULUI| | | |-MORTARULUI CU AUTOBETONIERA DE| | | | 5 5MC DIST.=20KM | | | | | | | | | | --------------------------------------------------------------------------------



57

ANTEMASURATOARE 0007_INDICATOARE_DE_CIRCULATIE Pagina 1 Investitie ACCESIBILIZAREA FONDULUI FORESTIER, COMUNA POSAGA Obiect 03 MODERNIZARE DRUM_248D Deviz 0007_INDICATOARE_DE_CIRCULATIE Proiectant: SC ABIES ALBA SRL Beneficiar: COMUNA POSAGA -------------------------------------------------------------------------------- |NUMAR |SIMBOL ARTICOL | CANTITATE [U.M.]| |CURENT|D E N U M I R E A R T I C O L| A N T E M A S U R A T O A R E | -------------------------------------------------------------------------------- | 1 | 2 | 3 | -------------------------------------------------------------------------------- |1 |TSA02D1 , | 0,900 [MC]| | |SAP.MAN.IN SPATII LIMIT.SUB 1M | | | |CU TALUZ VERT.NESPR.IN PAM. | | | |NECOEZ.SI SL.COEZ.ADINC.0 75M T| | | |TARE | | | | | | -------------------------------------------------------------------------------- |2 |DF18A1 , | 9,000 [BUC]| | |PLANTARE STILPI PENTRU | | | |INDICATOARE DE CIRCULATIE | | | |METAL CONFECTIONATI INDUSTRIAL | | | | | | | | | | -------------------------------------------------------------------------------- |3 |6301793 , | 9,000 [BUC]| | |STILP METALIC CONFECTIONAT | | | |INDUSTRIAL | | | | | | | | | | | | | | -------------------------------------------------------------------------------- |4 |2100933 , | 0,900 [MC]| | |BETON DE CIMENT B 100 STAS 3622| | | | | | | | | | | | | | | | | | -------------------------------------------------------------------------------- |5 |DF19A1 , | 9,000 [BUC]| | |MONTAREA INDICATOARELOR PTR | | | |CIRC RUT DIN TABL OTELSAU ALUM | | | |UN STILP GATA PLANTAT | | | | | | | | | | -------------------------------------------------------------------------------- |6 |7101073 , | 9,000 [BUC]| | |INDIC.CIRCUL.TBL.OL FOL.R. | | | |PATRAT L= 600 MM F105 S1848 | | | | | | | | | | | | | | --------------------------------------------------------------------------------


58




59

ANTEMASURATOARE 0001_ORGANIZARE_DE_SANTIER_242D Pagina 1 Investitie ACCESIBILIZAREA FONDULUI FORESTIER, COMUNA POSAGA Obiect ORGANIZARE_SANTIER Deviz 0001_ORGANIZARE_DE_SANTIER_242D Proiectant: SC ABIES ALBA SRL Beneficiar: COMUNA POSAGA -------------------------------------------------------------------------------- |NUMAR |SIMBOL ARTICOL | CANTITATE [U.M.]| |CURENT|D E N U M I R E A R T I C O L| A N T E M A S U R A T O A R E | -------------------------------------------------------------------------------- | 1 | 2 | 3 | -------------------------------------------------------------------------------- |1 |TSC19D1 , | 33,420 [100 MC]| | |SAPAT.CU BULDOZ.PE TRACT.81- | | | |180CP INCL.IMPING.PAMINTULUI LA| | | | M TEREN CAT.4 | | | | | | | | | | -------------------------------------------------------------------------------- |2 |TSD07B1 , | 33,420 [100 MC]| | |COMPACTAREA UMPLUT.CU RULOU | | | |COMPRESOR 10-12T.EXCL.UDAREA | | | |NECOEZ.GRAD.COMACT.95-96 | | | | | | | | | | --------------------------------------------------------------------------------





60




61

2.2. Memorii tehnice pe specialit ăţi. 2.2.1. Memoriu tehnic elemente teren 2.2.2. Memoriu tehnic terasamente 2.2.3. Memoriu tehnic lucr ări de ap ărare – consolidare 2.2.4. Memoriu tehnic lucr ări de art ă 2.2.5. Memoriu tehnic structura rutiera 2.2.6. Memoriu tehnic parapete metalice 2.2.7. Memoriu tehnic indicatoare de circulatie 2.2.8. PROGRAMUL PENTRU CONTROLUL CALIT ĂŢII LUCRĂRILOR PE PERIOADA EXECUŢIEI 2.2.9. PLAN SECURITATE SI SANATATE IN MUNCA 2.2.10. MĂSURI PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR 2.2.11.RECOMANDĂRI ÎN ATENŢIA BENEFICIARULUI PENTRU EXPLOATAREA DRUMULUI


62

2.2.1. Memoriu tehnic elemente geometrice Starea actual ă În prezent suprafaţa împădurită aparţinând COMUNEI POSAGA situată în bazinele superioare ale vailor Posaga, Segagea, care constituie Unitatea de Bază Posaga. Accesul personalului silvic şi a muncitorilor forestieri în partea superioară a bazinelor este foarte dificila. Din acest motiv, beneficiarul doreşte să-şi asigure accesul în proprietatea sa forestieră prin drumuri proprii, bine întreţinute. Exploatarea masei lemnoase din arboretele bazinelor se face cu tractoare articulate forestiere (TAF). Accesul acestor utilaje în pădure se face pe căi sumar amenajate, denumite drumuri de tractor. Aceste drumuri sunt fără sistem rutier, fapt care duce la formarea făgaşelor pe urmele roţilor tractoarelor. După terminarea exploatărilor într-o zonă, drumurile de tractor se abandonează în vederea ocupării suprafeţei lor de vegetaţia forestieră (regenerare naturală). Panta pronunţată a acestor drumuri de tractor face ca la precipitaţii, făgaşele lăsate de roţi să se transforme în ogaşe, eroziunea fiind de cele mai multe ori deosebit de accentuată. Chiar dacă teoretic se afirmă că suprafaţa ocupată de drumurile de TAF se redă producţiei silvice, prin eroziunea care se înregistrează pe traseul lor şi prin tasarea produsă de utilajele de exploatare, stratul de sol de pe aceste suprafeţe lipseşte sau este impropriu instalării vegetaţiei forestiere. Revenirea în zona respectivă pentru alte lucrări va necesita alegerea altor trasee întrucât cele vechi, în timpul scurs între două intervenţii, s-au ravinat puternic şi nu mai pot fi folosite. În acest fel, noi suprafeţe sunt scoase involuntar din circuitul productiv, conducând la scăderea, pe ansamblu, a potenţialului productiv al zonei, la scăderea producţiei medii la hectar şi la declasarea materialului lemnos din arborii crescuţi în condiţii vitrege. Cel mai frecvent însă exploatările forestiere se fac pe timp rece (iarna) – în afara sezonului de vegetaţie. De cele mai multe ori buştenii se corhănesc spre valea celui mai apropiat fir de apă, de unde se târăsc pe podul de gheaţă, de-a lungul pârâului. În situaţiile în care pâraiele nu sunt îngheţate, cursul lor este preferat pentru traseul drumurilor de TAF întrucât albia are un pat din agregate dure şi prezintă o portanţă sporită. La aceste inconveniente se adaugă faptul că traseul drumurilor de TAF se desfăşoară, de la drumul existent până în parchetul de exploatare, prin arborete care încă nu au ajuns la vârsta exploatabilităţii, iar în deplasarea buştenilor prin semi-târâre aceştia pot răni arborii pe picior şi seminţişul instalat. Suprafaţa forestieră din Unitatea de Bază Posaga a devenit relativ recent proprietatea COMUNEI POSAGA şi beneficiarul doreşte ca, pe lângă asigurarea accesului facil în pădure pentru realizarea pazei şi protecţiei pădurii, să înlăture toate neajunsurile tehnologiei de exploatare cu tractoarele articulate forestiere şi să conserve potenţialul staţional al suprafeţei împădurite pe care o deţine, în spiritul gestionării durabile a resurselor forestiere. În acest scop, beneficiarul îşi propune să realizeze activitatea de exploatare a pădurilor utilizând o tehnologie modernă bazată pe folosirea funicularelor mobile, montate pe camion. Prin deplasarea suspendată a sarcinilor de lemn se evită toate neajunsurile tehnologiei de exploatare cu tractorul, prezentate anterior.


63

Funicularele mobile necesită însă asigurarea accesului cu drum până în imediata apropiere a locului de recoltare a lemnului şi, de aici rezultă configuraţia reţelei de drumuri proiectate. Această repartizare spaţială a drumurilor în teritoriu este însă benefică şi activităţilor de pază şi protecţie a pădurii împotriva calamităţilor naturale (incendii, atacuri de insecte defoliatoare), precum şi pentru asigurarea accesului facil al personalului silvic la locul de desfăşurare a lucrărilor de îngrijire şi conducere a arboretelor. Elementele geometrice Drumurile forestiere ce alcătuiesc reţeaua POSAGA se încadrează în categoria a III-a, (secundare) conform Normativului Departamental PD 003–2011, respectiv cu o singură bandă de circulaţie şi prevăzute, la fiecare aproximativ 400-500 m, cu staţii de încrucişare a vehiculelor care se întâlnesc pe traseu şi cu staţii de întoarcere la punctul final şi la fiecare aproximativ 2,0 km. Aceste ramificaţii sunt drumuri de versant care ocolesc obstacolele şi zonele periculoase (alunecătoare sau mlăştinoase) înscriindu-se în profil mixt la mijlocul versantului pentru o accesibilizare uniformă a întregii suprafeţe. Totodată, se evită lucrările de apărare-consolidare costisitoare. Drumurile se încadrează conform: HG 766/1997 - în categoria de importanţă D (redusă) Stas 4273 / 1983 - în clasa de importanţă IV, STAS 4068/2–1987 - cu gradul de asigurare în condiţii normale de 10% Normativul departamental PD 003 – 2011 : - categoria a III-a (drum secundar) ELEMENTELE GEOMETRICE ÎN PLAN Planşe care guvernează lucrarea „Plan special de situaţie Aliniamentele axului drumului se racordează între ele prin curbe arc de cerc. Aliniamentele minime de redresare între curbele de sens contrar este mai mare de 8 m. La curbele de racordare realizate supralărgirile se aplică atât părţii carosabile cât şi platformei drumului. Mărimea supralărgirilor şi sensul lor sunt detaliate în Planşa„Profile transversale de execuţie” şi în Planşa „Profil transversal tip”. Supralărgirea platformei se realizează constant pe toată lungimea curbei şi nu poate afecta lăţimea acostamentelor, acestea păstrându-şi lăţimea curentă din aliniament. Supralărgirile în curbe se racordează la aliniamente pe distanţe de 10 m, dincolo de tangenta de intrare respectiv de ieşire. Profilul transversal din aliniament se converteşte în profil cu pantă unică pentru curbele cu raze cuprinse între raza curentă (15 m) şi raza recomandabilă (30 m) corespunzătoare vitezei de proiectare de 20 km/h adoptată. Nu este necesară supraînălţarea curbelor. Pentru încrucişarea autovehiculelor se realizează staţii de încrucişare pe toate drumurile reţelei, la distanţe de max. 500 m între ele, cu amplasamentele precizate în


64

planşele „Plan de situaţie”. Pentru realizarea staţiilor de încrucişare se supralărgeşte partea carosabilă cu lăţimea de 3,0 m pe o lungime de 20 m de drum, în fiecare amplasament. Se realizează câte o staţie de întoarcere la punctul final al fiecărui drum din reţea cu amplasamentele prezentate în planşele „Plan de situaţie”. Dimensiunile platformei de întoarcere sunt: lungime 20,0 m şi lăţime 14,0 m. ELEMENTELE GEOMETRICE ÎN PROFIL LONGITUDINAL Planşele care guvernează lucrarea: Plansa Profil longitudinal. Declivităţile înscrise în profilul în lung se realizează constant pe toată lungimea panoului de declivitate, cu excepţia zonelor de capăt în care sunt prevăzute racordări verticale. Declivităţile finale realizate trebuie să fie egale cu cele prevăzute în proiect. Abaterile declivităţilor finale realizate trebuie să se înscrie în limita toleranţelor admisibile precizate de STAS 2914 / 84. Racordările în plan vertical între panouri, se realizează prin curbe circulare, la cotele roşii din proiect (planşa Profil longitudinal), respectându-se elementele de racordare specificate (raza, unghiul între aliniamente, tangenta). ELEMENTE GEOMETRICE ÎN PROFIL TRANSVERSAL Elementele geomorfologice şi topografice, structura geologică şi alcătuirea litologică care caracterizează amplasamentul impun ca în descrierea geometriei corpului infrastructurii drumului să se aplice 3 tipuri de profile transversale: – profil transversal in debleu; – profil transversal mixt; – profil transversal mixt cu ziduri ; Lăţimea platformei drumului în aliniament este de: 3.50 m pentru declivităţi până la 9.0 %; 4.00 m pentru declivităţi între 9.0% - 12.0% Lăţimea părţii carosabile în aliniament corespunzătoare lăţimilor de platformă arătate este de 2.75 m , respectiv 3.00 m. În curbe, lăţimea platformei şi a părţii carosabile se supralărgesc. În staţiile de încrucişare partea carosabilă se supralărgeşte cu 3,0 m în sensul precizat. Abaterile limită admise pentru lăţimea platformei sunt, conform STAS 2914/84 de ± 5.0 cm de o parte şi de alta a axului drumului, respectiv de maximum ± 10.0 cm faţă de lăţimea totală a platformei. Partea superioară a platformei şi partea carosabilă, în aliniamente şi curbe, se realizează în conformitate cu prevederile Normativului departamental PD 003 – 2011. Taluzele de rambleu se vor realiza cu înclinarea de 1:1. Taluzele de debleu se vor realiza cu înclinarea de 2:1 in zonele cu pamant si 5:1 in zonele cu stanca. Şanţurile de scurgere se execută în toate zonele de debleu, de-a lungul rambleelor mai mici de 0.50.m şi în toate zonele în care se acumulează ape care trebuie evacuate. Dimensiunile şanţurilor sunt în profilele tip. Panta de scurgere a şanţurilor este aceeaşi cu panta drumului.


65

Drumurile prezintă următoarele elemente geometrice principale - lungimea drumurilor modernizate:

-Posaga -18,2 km -Segagea -13,4 km -Bocsesti - 4,7 km

Total -36,3 km - viteza de proiectare -20 km / h - lăţime platform - declivităţi <9% -3,5 m - declivităţi >9% -4,0 m -latimea partii carosabile-declivitati<9% -2,75m -declivitati>9% -3,00m - raza minimă -15,0 m - declivităţi maxime în sensul în gol 12,00 % - declivităţi maxime în sensul în plin 9,00 % Conform H.G.507/18.05.2011 drumurile forestiere: Posaga in lungime de 18,2 km cu suprafata de 91000 mp, Segagea in lungime de 13,4 km cu suprafata de 67000 mp si Bocsesti in lungime de 4,7 km cu suprafata de 23500 mp au fost predate comunei Posaga de catre Regia Nationala a Padurilor. Suprafata totala ocupata de drumurile forestiere es te de 181500 mp. 2.2.2.Memoriu tehnic terasamente Lucrările de terasamente vor începe după realizarea lucrărilor pregătitoare care constau din: identificarea tuturor reperelor, care determină axul şi elementele geometrice ale viitorului drum; nivelarea platformei; curăţirea stratului de noroi pe anumite tronsoane; execuţia umpluturilor in ramblee fixarea amplasamentului lucrărilor de apărare-consolidare şi a axului lucrărilor de artă; profilarea traseului prin însemnarea pe teren în dreptul picheţilor a elementelor, care definesc poziţia platformei şi taluzelor. Eventualele neconcordanţe între situaţia luată în considerare la proiectare, pe baza studiilor geotehnice şi cea constatată în teren la executarea terasamentelor vor fi semnalate reprezentantului beneficiarului şi proiectantului pentru a stabili măsurile corespunzătoare. Calitatea pământurilor folosite la terasamente va corespunde prevederilor STAS 2914-84. Se recomandă ca partea superioară a rambleelor pe 0.50 - 0.70 m înălţime şi pe toată lăţimea să se execute din pământuri permeabile (nisipoase şi pietroase). Nu se vor utiliza în ramblee pământurile organice, turboase şi vegetale, mâluri, nămoluri, bulgări de pământ îngheţat sau cu conţinut de materii organice putrescibile.


66

Volumul lucrărilor pentru Reţeaua de drumuri forestiere Posaga Pentru realizarea platformei drumurilor din componenţa reţelei sunt necesare următoarele volume de lucrări : terasamente pamant sunt in volum de 73.871 mc, din care refacerea santurilor reprezinta 12.705 mc. Prescripţii tehnice de execuţie Lucrările pregătitoare constau şi în reperarea axului drumului şi a elementelor geometrice, fixarea amplasamentelor lucrărilor de apărare–consolidare şi a axului lucrărilor de artă, curăţirea terenului de resturi organice (frunze, crengi etc.). Terasamentele de pământ se execută conform normelor Ts şi Normativului C 182-82, mecanizat cu excavatorul respectiv autogrederul pentru şanţurile laterale. O parte din materialul rezultat la terasamente se va transporta la o distanţă medie de 0,5 km după ce a fost încărcat în auto tot cu excavatorul. Compactarea terasamentelor se realizează mecanizat, cu cilindrul compresor pe zone întinse şi manual, cu maiul mecanic, în zona podeţelor. Săpăturile se vor executa astfel încât patul căii să rezulte sub formă de acoperiş cu o singură pantă transversală de 2-4% spre versant, în vederea asigurării stabilităţii camioanelor, precum şi a scurgerii spre şanţurile laterale a apelor din precipitaţii căzute direct pe platforma drumului. După execuţia terasamentelor nivelarea platformei drumului se va face cu autogrederul. Măsuri pentru protecţia mediului înconjurător Având în vedere condiţiile specifice în care se desfăşoară activitatea de construcţie a drumului, s-au prevăzut următoarele măsuri : Depozitele de carburanţi, materiale de construcţii, întreţinerea curentă a utilajelor se vor face în locuri special amenajate; Excedentul de săpătură se va depozita astfel încât să nu optureze cursurile de apă; Se va urmări în permanenţă curăţirea cursurilor de apă de resturi de exploatare şi flotanţi. 2.2.3.Memoriu tehnic lucr ări de ap ărare – consolidare De-a lungul traseului sunt necesare lucrări de apărare consolidare de tipul zidurilor de sprijin din piatră brută cu mortar de ciment în zonele în care panta transversală a versantului este pronunţată. De asemenea, sunt necesare astfel de lucrări în zonele de traversare a cursurilor de apă cu debit permanent sau temporar, deoarece în majoritatea cazurilor panta ravenelor este deosebit de accentuată. La executarea lucrărilor se vor respecta prevederile din standardele şi normativele în vigoare şi prevederile prezente in caietele de sarcini. Zidăriile nu se vor executa la temperaturi sub + 40C. Obligativitatea opririi execuţiei lucrărilor la temperaturi sub + 40C este determinată de condiţiile termoclimatice reale, existente efectiv pe şantier, în perioada realizării lucrărilor, indiferent de anotimpul în care se produc aceste fenomene. Volumele lucrărilor din piatră brută – ziduri de sprijin, respectiv timpane la podeţe metalice, se determină prin măsurarea directă a elementelor de construcţie realizate.


67

Pentru lucrările ce devin ascunse se vor întocmi procese verbale de părţi ascunse încheiate între executant, beneficiar şi – după caz – proiectant, cu dimensiunile respective şi natura terenului de fundare. Zidurile de sprijin au un volum de 1282mc si lungimea de 667,5 m. 2.2.4. Memoriu tehnic lucr ări de art ă Podeţele vor fi executate din tuburi tip TUBOSIDER T70 pentru descărcarea apelor din şanţuri cu diametrul tubului de 600 mm. Pentru traversarea unor ravene cu debit permanent, sau semipermanent se prevăd tuburi metalice tip TUBOSIDER T100 cu diametrul de 600, 800, 1000 şi 1500 mm. Structurile metalice din tablă ondulată sunt agrementate în România prin „Agrementul tehnic 004-07/327 – 1999” şi au fost deja folosite la drumuri de categorie superioară – drumuri publice naţionale, judeţene sau comunale. Podeţele sunt constituite din trei părţi distincte: fundaţia, tubul propriu-zis şi racordările cu terasamentele. Fundaţia este realizată din pământ pietros local, nivelat şi compactat şi constituie elementul de legare la teren a podeţului. Patul pe care se aşează tubul se curăţă în prealabil de resturile organice (materiale lemnoase, sol vegetal) până la stratul de teren sănătos. Acolo unde terenul prezintă denivelări pronunţate în lungul podeţului şi în zonele adâncite, legătura cu terenul natural se face prin subzidiri din piatră brută, sub stratul de fundaţie. Tuburile se procură de la furnizori autorizaţi pentru producerea acestor elemente prefabricate, în elemente cu lungimea de 0,9 m care se montează pe şantier pentru atingerea lungimilor corespunzătoare fiecărui podeţ în parte. La podeţele necesare pentru traversarea cursurilor de apă, aval şi amonte pe firul ravenei este prevăzut un pereu din piatră brută pentru a evita eroziunea şi prevenirea degradării podeţului. Toate podeţele folosite pentru traversarea cursurilor de apă sunt prevăzute deasupra cu un vad din blocuri mari de piatră, cu goluri colmatate cu beton clasa C8/10 preparat pe şantier în staţii necentralizate, de capacitate mică. Piatra pentru aceste vaduri este de provenienţă locală (terasamente sau din cariera locală). Fiind prevăzute cu vad deasupra, podeţele vor prelua debitele cursurilor de apă la intensităţi obişnuite ale ploilor. La ploi extraordinare, cu probabilitatea de apariţie mică, debitul suplimentar va fi preluat de vad şi tranzitat peste drum fără producere de stricăciuni nici în zona traversării datorită consolidării suplimentare a structurii rutiere, şi nici în zonele limitrofe, datorită formei concave a drumului în zona traversării. Din aceste motive, dimensionarea podeţelor proiectate pentru traversarea ravenelor întâlnite de traseele drumurilor s-a făcut pentru debitul Q10%. Traseele sunt amplasate pe versant unde interceptează ravenele şi pâraiele în cursul lor mijlociu sau superior şi în aceste poziţii debitele sunt mici. În cazul producerii unor viituri şi a colmatării podeţelor, desfundarea lor se va face cu uşurinţă datorită prevederii pentru execuţie a structurilor metalice care se pot decolmata uşor, chiar în cazul diametrelor mici. Determinarea debitelor de calcul pentru traversări


68

Debitele adoptate reprezintă valorile maxime dintre debitele obţinute prin aplicarea formulei raţionale şi cele calculate cu ajutorul formulei ploii orare. Formula raţională: Q1% = 0,167 x c x i1% x F (m3/s) Unde: c – coeficient de scurgere în funcţie de datele morfometrice, natura solului şi modul de folosinţă actual al terenului; i1% - intensitatea medie a ploii de calcul (mm/min) cu probabilitatea de depăşire 1%, corespunzătoare unei durate egale cu timpul de concentrare; F – suprafaţa bazinului de recepţie în secţiunea de calcul (ha) Formula ploii orare: Q1% = 0,28 × C x H60 x F / (F+1)n (m3/s) Unde: F – suprafaţa bazinului hidrografic (km2); C - coeficientul mediu de scurgere; H60 - precipitaţii maxime la asigurarea 1% (mm); n – exponent subunitar. Datele morfometrice (suprafaţa bazinului, altitudinea medie, lungimea pârâului, pantele medii ale versanţilor şi pâraielor) ale bazinelor de recepţie în secţiunile precizate au fost determinate pe baza hărţilor cu curbe de nivel. Apa rezultată din precipitaţii va fi colectată de pe versant prin şanţurile de scurgere prevăzute şi va fi condusă la lucrările de artă pentru descărcare. Podetele tubulare prevazute in proiect sunt: D600-144buc/720m si D1500-29/145m 2.2.5. Memoriu tehnic -structura rutiera Structura rutiera Grosimea structurii rutiere a fost determinată prin metoda deformaţiei critice având în vedere traficul mediu anual de 6.000 tone şi modulele de deformaţie ale straturilor. Lucrările se execută mecanizat prin folosirea autogrederului la împrăştiere şi nivelare, a autocisternelor la stropire cu apă şi a cilindrului compresor la compactare. Gradul de compactare a împietruirii va fi de 100%. Elemente geometrice şi constructive Dimensionarea s-a făcut prin metoda deformaţiei critice conform STAS 1339/79. Ipoteze de calcul: -viteza de proiectare 20 km/h tip de pământ în terasament P5 (bolovăniş cu interspaţii umplute cu argilă şi lut, categoria a III-a Ts) modul de deformaţie pământ Eterasament = E0 = 60 daN/cm2 modul de deformaţie piatră spartă amestec optimal E1= 900 daN/cm2 zona climatică III regim hidrologic 2a – umed şi supraumed vehicul etalon A13: p = 0,5 Mpa; D = 340 mm


69

trafic anual: 6.000 t/an nr. autoturisme / 24h 15 nr. camioane / 24 h 20 rezultă nr. vehicule etalon/ 24 h 38,57 factorul de trafic (drum cu o banda) 2 numarul de benzi 1 - platform drumului: l=3,5(4,0)m - parte carosabilă: l = 2,75(3,0) m; - acostamente 2x0,375(0,5)m - raza minima in plan orizontal 15m - zona seismică de calcul E; Ks = 0,12 - perioada de colţ Tc = 0,7 - presiunea convenţională 300 kPa - nivelul maxim al apelor freatice 2 m Volumul lucr ărilor Piatra spartă amestec optimal se va produce în cariera existentă pe terenul beneficiarului şi pe care acesta intenţionează să o redeschidă. Volumele prezentate sunt calculate în stare compactată, pentru procurare se va avea în vedere un coeficient de afânare a materialului de 1,27. Tehnologia de execu ţie Lucrările se execută mecanizat prin folosirea autogrederului la împrăştiere şi nivelare, a autocisternelor la stropire cu apă şi a cilindrului compresor la compactare, iar uniformizarea la şablon şi egalizarea stratului se va face manual. Prescrip ţii tehnice de execu ţie Pietruirea platformei cu piatră spartă se realizează cu următoarele faze: în depozit de material (piatra spartă se procură şi se depozitează la începutul traseului): încărcare cu excavatorul încărcarea şi transportul pietrei sparte în şantier de la o distanţă medie de 20 km; în şantier: pregătirea patului drumului prin nivelare cu autogrederul şi manual împrăştierea materialului pietros în straturi cu autogrederul (90%) şi manual (10%) udarea până la umiditatea optimă de compactare compactarea în straturi cu ruloul compresor de 10…12 to Caracteristicile optime de compactare ale stratului rutier din piatră spartă se stabilesc de un laborator de specialitate înainte de începerea lucrărilor de execuţie. Prin încercarea Proctor modificată conform STAS 1913 / 13 – 83 se stabilesc: ρmax = greutatea volumetrică maximă în stare uscată exprimată în g/cmc W opt. P.M.= umiditatea optimă de compactare exprimată în % Caracteristicile efective de compactare se determină de laboratorul antreprenorului sau laborator de specialitate, pe probe prelevate pe lucrare şi anume:


70

ρ su ef = greutatea volumetrică efectivă în stare uscată exprimată în g/cmc W ef = umiditatea efectivă de compactare exprimată în % în vederea stabilirii gradului de compactare gc

100g

max

suefc ×

ρρ

= [%]

La execuţia stratului rutier se va urmări realizarea gradului de compactare de 100%. Structura rutiera adoptata pentru drumurile constr uite este de 50cm formata din 20cm piatra sparta si 30cm balast si piatra sparta din zestrea proprie. Structura rutiera este alcatuita din stratele indicate anterior, avand un volum de 25.410 mc piatra spata in amestec optimal cu sorturi cuprinse intre 0-63mm, si completari cu 9.530 mc piatra sparta, 9.530mc balast, asezate pe un strat de piatra sparta si ballast din zester drumului in volum de 19058 mc. 2.2.6. Memoriu tehnic Parapete metalice Necesitatea acestor lucrări rezultă din obligativitatea protejării conducătorilor auto si autovehiculelor, în vederea limitării riscurilor de „prăbuşire în gol” în cazul unor accidente rutiere. Parapetele metalice urmeaza a se monta pe o lungime de 1799 m. 2.2.7. Memoriu tehnic indicatoare de circulatie Indicatoarele se instaleaza pe partea dreapta a drumului in sensul de mers, astfel incat sa se asigure o buna vizibilitate a acestora.In cazuri special, cand siguranta circulatiei o impune, indicatoarele se pot repeta si pe partea stanga a drumului, sau pe console. La instalarea indicatoarelor cu folie reflectorizanta se vor respecta urmatoarele: -unghiul in plan format de fata indicatorului cu perpendiculara la axa drumului este de 5° la indicatoarele de avertizare si de 10° la cele de localizare si de presemnalizare. -inclinarea (in fata) a indicatorului in raport cu verticala este de 2° . Inaltimea pana la marginea inferioara a indicatorului este: -la 1.30-1.80m fata de cota caii in ax, in afara localitatilor Indicatoarele prevazute cu folie reflectorizanta se instaleaza astfel incat partea lor inferioara fata de cota caii in ax sa fie: -de 1.50 m pentru indicatoarele triunghiulare, rotunde, de orientare si indicatoare diverse -de 1.30 m pentru indicatoarelede localitate si presemnalizare pentru orientare intersectii importante pe drumuri de continuare a directiei spre localitati iportante. -de 0.60 m pentru indicatoare instalate pe spatii verzi centrale sau pe insule de dirijare. Fac exceptie indicatoarele instalate pe portale sau console care trebuie sa asigure inaltiemea de libera trecere a autovehicolelor de min. 5.50 m.Distanta de instalare a indicatorului in profilul transversal al drumului de la marginea platformei sau


71

bordurii trotuarului pana la marginea indicatorului este de cel putin 0.50 m si cel mult 2.00 m. Amplasarea stalpilor se face in afara marginii exterioare a santurilor, sau rigolelor.In cazul rambleelor inalte, stalpii se monteaza la merginea exterioara a acostamentului stabilind in od corespunzator lungimea lor.Montarea in ramblee inalte a indicatoarelor care necesita 2 stalpi se face incepand de la marginea exterioara a acostamentului, completandu-se in acest scop rambleul cu o platforma corespunzatoare sau folosind stalpi prelungiti pe taluz. Indicatoarele de circulatie prevazute pentru montaj sunt in numar de 48.

ŞEF PROIECT, Ing. Ion Carnariu

2.2.8. PROGRAMUL PENTRU CONTROLUL CALIT ĂŢII LUCRĂRILOR PE PERIOADA EXECUŢIEI


72

VIZAT,

Inspectoratul de Stat în Construcţii Alba

PROGRAM

pentru controlul calit ăţii lucr ărilor pe perioada execu ţiei Acesibilizarea fondului forestier in comuna Posaga, judetul Alba,Masura-125b,

Beneficiarul (prin dirigintele de şantier)………………………………………………… S.C.ABIES ALBA S.R.L. în calitate de proiectant reprezentată prin ing. Ion Carnariu Executantul reprezentat prin …………………………………………………………… În conformitate cu prevederile LEGII 10 / 1995 privind calitatea în construcţii, a H.G.766 / 1997- regulament cu privire la conducerea şi asigurarea calităţii în construcţii precum şi a normativelor în vigoare, se stabileşte de comun acord prezentul grafic pentru controlul calităţii lucrărilor de construcţii.

Nr. crt.

Lucrări ce se controlează, se verifică sau se recepţionează şi pentru care trebuie întocmite documente scrise

Document scris: Proces Verbal Proces Verbal lucrări Ascunse Proces Verbal Recepţie

Cine întocmeşte şi semnează I SC Beneficiar Executant Proiectant Geolog

Observaţii

0 1 2 3 4 1 Predarea amplasament PV B + E + P

2 Pregătirea terenului (curăţirea de material vegetal, evacuarea cioatelor)

PV B + E

3 Amplasarea lucrărilor de apărare – consolidare şi lucrărilor de artă

PV B + E

4 Verificarea naturii terenului şi cotelor de fundare la lucrări de apărare consolidare şi a lucrărilor de artă (podeţe tubulare)

PVA B + E

5 Verificarea calităţii materialelor pentru betoane, anrocamente şi strat rutier conform prevederilor caietului de sarcini

PV B + E

6 Verificarea execuţiei lucrărilor din corpul drumului

PVR B + E

7

Verificarea execuţiei completării terasamentelor înainte de aşternerea stratului de împietruire (respectarea elementelor geometrice proiectate, grad de compactare, scurgerea apelor)

PVR I + B + E + P Fază determinantă

8 Amplasarea lucrărilor accesorii: - stâlpi de dirijare - table indicatoare

PV B + E

9 Verificarea lucrărilor înainte de reluarea activităţii după întreruperea în perioada de iarnă

PV I + B + E + P Fază determinantă

10 Recepţie PV I + B + E + P Fază determinantă

Toate operaţiile care cad în sarcina proiectantului se vor efectua pe baza unui contract de asistenţă tehnică. Beneficiar, Executant, Inspector, Proiectant Dirigintele de şantier Şef şantier ISC S.C.ABIES ALBA S.R.L. Ion Carnariu


73

2.2.9. Plan securitate şi sănătate în munc ă Conform Hotararii Guvernului nr. 300/2.03.2006, coordonarea in materie de securitatea si sanatatea muncii trebuie organizata atat in faza de studiu, conceptie si elaborare a proiectului, cat si pe perioada executiei lucrarilor. Proiectantul a anuntat beneficiarul despre necesitatea desemnarii unui coordonator in materie de securitatea si sanatate atat pe durata elaborarii proiectului, cat si pe durata executarii lucrarilor, iar acesta a desemnat pe ……………………..in aceasta functie. Antreprenorul lucrărilor va nominaliza un coordonator in materie de securitatea si sanatate care are obligaţia de a organiza şi desfăşura activitatea de securitatea si sanatate în conformitate cu: • Legea nr. 319/2006 – Legea securităţii şi sănătăţii în muncă; • H.G. nr. 1051/2006 – Hotărâre privind cerinţele minime de securitate pentru manipularea manuală a maselor care prezintă riscuri pentru lucrători, în special de afecţiuni lombare; • H.G. nr. 1048/2006 – Hotărâre privind cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru utilizarea de către lucrători a echipamentelor individuale de protecţie la locul de muncă: • H.G. nr. 1876/2006 – Hotărâre privind cerinţele minime de securitate şi sănătate referitoare la expunerea lucrătorilor la riscurile generate de vibraţii; • H.G. nr. 493/2006 – Hotărâre privind cerinţele minime de securitate şi sănătate referitoare la expunerea lucrătorilor la riscuri generate de zgomot; • H.G. nr. 971/2006 – Hotărâre privind cerinţele minime pentru semnalizarea de securitate şi/sau sănătate la locul de muncă; • H.G. nr. 1091/2006 – Hotărâre privind cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru locul de muncă: • H.G. nr. 1028/2006 – Hotărâre privind cerinţele minime de securitate şi sănătate în muncă referitoare la utilizarea echipamentelor cu ecran de vizualizare; • H.G. nr. 1146/2006 – Hotărâre privind cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru utilizarea în muncă de către lucrători a echipamentelor de muncă; • H.G. nr. 1218/2006 – Hotărâre privind stabilirea cerinţelor minime de securitate şi sănătate în muncă pentru asigurarea protecţiei lucrătorilor împotriva riscurilor legate de prezenţa agenţilor chimici; • H.G. nr. 1136/2006 – Hotărâre privind cerinţele minime de securitate şi sănătate referitoare la expunerea lucrătorilor la riscuri generate de câmpuri magnetice; • H.G. nr. 1092/2006 – Hotărâre privind protecţia lucrătorilor împotriva riscurilor legate de expunerea la agenţi biologici în muncă; • H.G. nr. 1093/2006 – Hotărâre privind cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru protecţia lucrătorilor împotriva riscurilor legate de expunerea la agenţi cancerigeni sau mutageni la locul de muncă. Sumele necesare pentru alte măsuri de protecţia muncii (truse sanitare, ochelari de protecţie, mănuşi şi centuri de siguranţă, cizme, etc.) vor fi suportate din cota cheltuielilor indirecte. Dintre acestea se subliniază în mod deosebit: - casca de protecţie purtată permanent pe timpul execuţiei;


74

- interzicerea accesului în zona de lucru a macaralei; - nu se va călători în mijioacele de transport a elementelor prefabricate; - săpăturile se vor executa numai cu sprijiniri şi epuismente mecanice; - toate punctele de trecere peste pârâu, gropi etc., vor fi prevăzute cu parapet; - schelele cu parapet de protecţie şi centuri de siguranţă pentru lucrul la înălţime; - placute avertizoare în zonele periculoase - se va acorda o atenţie deosebită deplasării cu spatele a vehiculelor de transport a materialului de umplutură, dat fiind lăţimea mică a drumului în zonele cu terasament rupt; pentru aceste manevre constructorul va asigura obligatoriu piloţi de dirijare. În cazul în care lucrările se execută pe timp friguros, se va ţine seama de prevederile Normativului C16-84 privind realizarea pe timp friguros a construcţiilor. După executarea instructajului se va proceda la verificarea personalului şi consemnarea în fişele de instructaj. Zilnic, înainte de începerea lucrului, se vor avertiza muncitorii din subordine asupra riscurilor specifice pe care le ridică procesul de producţie. Constructorul are obligaţia de a confecţiona panouri de avertizare pentru marcarea locurilor primejdioase, care se vor monta în locuri vizibile pe măsura desfăşurării activităţii. Responsabilii locurilor de muncă, cât şi cei ce organizează procesul de muncă trebuie să asigure acordarea corectă şi la timp a primului ajutor în caz de accidente. Astfel, se vor asigura truse sanitare de prim ajutor, mijloace de transport şi angajaţi instruiţi pentru acordarea primului ajutor în caz de accidentare. În timpul executărilor lucrărilor propuse se vor respecta normele de protecţie a muncii prevăzute de legile şi regulamentele de măsuri, din care se reamintesc următoarele: - muncitorii vor începe lucrul numai după ce în prealabil li s-a făcut instructajul corespunzător; toţi vor fi echipaţi cu cască şi echipament de protecţie; - la executarea terasamentelor, înaintea lucrărilor de săpături, se vor lua măsurile necesare pentru a preveni surpările de teren, procedând la desprinderea straturilor care sunt pe punctul de a se prăbuşi; - sprijinirea malurilor susceptibile de rupere; - se interzice practicarea, metodei prăbuşirilor, prin săpături la bază; - după ploi torenţiale şi de durată se vor cerceta malurile, pentru a se constata dacă nu s-au produs crăpături şi alunecări de straturi, luându-se măsuri pentru consolidarea terenului; - dacă săpăturile se fac la o adâncime mai mare de 1,00 m în terenuri instabile, se vor executa sprijiniri. Se interzice muncitorilor să stea în timpul repausului, furtunilor şi descărcărilor electrice în incinta săpăturilor, sub maluri, sau sub arbori, mai ales a celor dezrădăcinaţi; - se interzice transportul persoanelor pe încărcătura camioanelor, remorcilor, basculantelor; - muncitorii care transportă manual vor fi dotaţi cu roabe, tărgi, căldări, etc. care vor avea rezistenţa ceruta de natura materialelor transportate; - depozitarea materialelor de construcţii se poate face pe maluri, la o distanţă de marginea gropii, cel puţin egală cu adâncimea săpăturii; - deservirea utilajelor, tractoarelor, buldozerelor se va face de către persoanele cărora li s-au încredinţat şi au calificarea necesară;


75

- la toate locurile de muncă se vor afişa instrucţiunile de protecţie a muncii; - vor fi montate panouri avertizoare pentru persoanele străine de şantier; - nu vor fi angajaţi la lucru muncitorii care suferă de boli cardiovasculare sau rău de înălţime; - punctele de lucru vor fi dotate cu truse sanitare de prin ajutor. Aceste indicaţii sunt minimale şefii de echipă, de lot şi brigadă, sunt obligaţi să ia măsurile de protecţie a muncii, în vederea evitării accidentelor. Lucrările de protecţia muncii pe perioada execuţiei sunt prinse în normele de deviz făcând parte din tehnologia de execuţie. Lucrările care necesită prevederi deosebite sunt : îndepărtarea blocurilor instabile de pe versanţi; îndepărtarea arborilor aninaţi sau aduşi de viituri în zona drumului; sprijinirea malurilor la săpăturile pentru fundare; curăţirea versantului şi taluzului din zona lucrărilor de consolidare de blocuri instabile; executarea accesului de picior în zonele înguste; personal de pază în timpul efectuării exploziilor la derocări şi scosul cioatelor. Se vor marca pe teren prin plăcuţe avertizoare zonele periculoase. Fundaţiile lucrărilor de apărare-consolidare şi lucrărilor de artă vor fi împrejmuite pentru a preveni eventualele accidente survenite în urma alunecărilor.

Sef proiect

ing. Ion Carnariu


76

2.2.10. MĂSURI PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR În linii generale sunt arătate în caietul de sarcini pentru fiecare capitol şi categorie de lucrări. Ţinând seama de condiţiile specifice în documentaţie s-au prevăzut următoarele măsuri pentru protecţia mediului:excedentul de săpătură va fi transportat în zonele figurate pe profile transversale şi planul de situaţie prin împingerea cu buldozerul sau transport cu tractorul în zone lângă traseul proiectat; depozitele se vor realiza în aşa fel încât să nu obtureze secţiunile de scurgere ale cursurilor de apă şi se vor împrăştia în vederea plantării; depozitarea combustibililor, materialelor de construcţii, cât şi întreţinerea curentă a utilajelor se vor face în locuri special amenajate nepermiţând împrăştierea materialelor, combustibililor, lubrifianţilor şi reziduurilor la întâmplare; protejarea taluzurilor de rambleu cu ziduri de sprijin din beton cota minimă a platformei drumului este conform cerinţelor avizului de gospodărire a apelor; plantarea taluzurilor de rambleu şi a depozitelor cu puieţi din specii forestiere.

Ţinând seama de caracteristicile climatice ale zonei, beneficiarul va urmări în permanenţă curăţirea cursurilor de apă afluente de resturi de exploatare şi flotanţi.

Sef proiect Ing. Ion Carnariu


77

2.2.11.RECOMANDĂRI ÎN ATENŢIA BENEFICIARULUI PENTRU EXPLOATAREA DRUMULUI După punerea în funcţiune, drumul va fi exploatat şi întreţinut conform „Normativului pentru execuţia lucrărilor de întreţinere şi reparare a drumurilor forestiere precum şi reglementarea circulaţiei pe aceste drumuri”. Principalele elemente geometrice ale drumului sunt proiectate şi dimensionate conform „Normativului departamental PD 003/2011 - privind proiectarea drumurilor forestiere pentru circulaţia autovehiculelor”. Structura rutiera şi lucrările de artă (podeţe tubulare) au fost dimensionate la convoiul de calcul A30-V80 cu verificare la autotrenul forestier ATF 20 [greutatea maximă a sarcinii (20 tone) + greutatea maximă a autotractorului (15 tone) = 35 tone]. Lungimea maximă a autotrenului pentru care sunt dimensionate elementele geometrice ale drumului este de 12 m. Circulaţia unor autovehicule cu lungimi mai mari de 12 m şi greutate mai mare de 35 tone este interzisă. Pentru reglementarea şi respectarea restricţiilor respective, la intrarea pe drumul forestier se va amplasa o placă avertizoare unde sunt specificate greutatea maximă admisă, sarcina pe osie, lungimea autovehiculului şi viteza de circulaţie pentru care a fost proiectat.



78

3. Caietele de sarcini

3.1.Terasamente 3.2.Podete tubulare 3.3.Ziduri de sprijin 3.4.Structura rutiera 3.5.Parapete metalice 3.6.Indicatoare de circulatie


79

3.1.Terasamente Prezentul caiet de sarcini se aplică la executarea terasamentelor pentru modernizarea, construcţia şi reconstrucţia drumurilor forestiere si publice. El cuprinde condiţiile tehnice comune ce trebuie, să fie îndeplinite la executarea debleelor, rambleelor, transporturilor, compactarea, nivelarea şi finisarea lucrărilor, controlul calităţii şi condiţiile de recepţie.

PREVEDERI GENERALE

La executarea terasamentelor se respectă prevederile din STAS 2914 si alte standarde si normative in vigoare, la data execuţiei, în măsura în care completează şi nu contravin prezentul caiet de sarcini.Antreprenorul va asigura prin mijloace proprii, sau prin colaborare cu unităţi de specialitate efectuarea tuturor încercărilor şi determinărilor rezultate din aplicarea prezentului caiet de sarcini. Antreprenorul este obligat, să efectueze, la cererea beneficiarului verificări suplimentare, faţă de prevederile prezentului caiet de sarcini. Antreprenorul este obligat, să asigure adoptarea măsurilor organizatorice şi tehnologice, care să conducă la respectarea strictă a prevederilor prezentului caiet de sarcini.Antreprenorul este obligat, să ţină evidenţa zilnică a terasamentelor executate, cu rezultatele testelor si a celorlalte cerinţe. În cazul în care se vor constata abateri de la prezentul caiet de sarcini “Beneficiarul” poate dispune întreruperea execuţiei lucrărilor şi luarea măsurilor care se impun, pe cheltuiala Antreprenorului.

3.1.1.Breviar de calcul

Măsurarea lucr ărilor de terasamente

Lucrările de terasamente se măsoară astfel:

volumul de săpătură se măsoară în stare naturală a pământului (înainte de săpare); volumul de umplutură se măsoară după compactare; volumele încărcate sau împrăştiate se măsoară în stare afânată;cantităţile transportate se determină din volumul în stare naturală multiplicat cu densitatea specifică medie în stare naturală. Dacă volumul în stare naturală nu este cunoscut acesta se determină din volumul în stare afânată multiplicat cu densitatea medie în starea respectivă. Pentru a se putea stabili corect volumele de terasamente realizate antreprenorul va transmite în toate profilele transversale piche ţi de reper, în afara amprizei drumului, piche ţi marca ţi cu vopsea, ţăruşi, stâlpi şi tăbli ţe ale piche ţilor de reper. În profilele transversale de aliniament piche ţii se aliniaz ă după perpendiculara pe aliniament, iar în curbe dup ă bisectoare şi razele din punctele de tangen ţă.

Este obligatorie marcarea cu reperi a următoarelor puncte din profilele transversale:

piciorul taluzurilor de rambleu; muchia taluzului de debleu;


80

reperul martor de pe versant; nivelul liniei de cotă zero transmis pe unul/doi arbori, marcat cu vopsea roşie.

La determinarea volumelor lucrărilor de terasamente se aplică relaţia:

k

n

1ii VLSV +⋅=∑

=

în care:

=V volumul total (m3); n = numărul de puncte caracteristice ale traseului i = indicele punctului caracteristic; Si = suprafaţa secţiunii i (m2); L = lungimea aplicabilă (m); Vk= volumele de capăt (m3)


81

CALCULUL SI MISCAREA TERASAMENTELOR

POSAGA

Nr.p. Poz. hect. Distanta Lungimea Suprafete (mp) Volume

intr.pich. aplicabila Debleu Dep. Debleu Dep.

St Pamant St Pamant

Buld. Exc. San. Der. Altele B.scar. Exc.Sant Der. Altele

0 0 0 18 1,3 0,35 0 0,17 1,17 22,75 6,125 0 2,9 20,4

1 35 35 57 1,4 0,35 0,18 1,23 79,1 19,8 9,9 69,2

2 113 78 66 1,5 0,35 0,19 1,29 99,0 23,1 12,2 84,8

3 167 54 61 1,5 0,35 0,19 1,29 90,75 21,175 11,2 77,7

4 234 67 73 1,3 0,35 0,17 1,17 94,25 25,375 12,0 84,5

5 312 78 67 1,5 0,35 0,19 1,29 99,75 23,275 12,3 85,5

6 367 55 52 1,5 0,35 0,19 1,29 78 18,2 9,6 66,8

7 416 49 65 1,7 0,35 0,21 1,41 110,5 22,75 13,3 91,3

8 497 81 87 1,5 0,35 0,19 1,29 129,75 30,275 16,0 111,2

9 589 92 91 1,3 0,35 0,17 1,17 117,65 31,675 14,9 105,4

10 678 89 85 1,5 0,35 0,19 1,29 126,75 29,575 15,6 108,6

11 758 80 77 1,6 0,35 0,20 1,35 122,4 26,775 14,9 102,9

12 831 73 79 1,5 0,35 0,19 1,29 118,5 27,65 14,6 101,5

13 916 85 71 1,5 0,35 0,19 1,29 105,75 24,675 13,0 90,6

14 972 56 88 1,3 0,35 0,17 1,17 113,75 30,625 14,4 101,9

15 1091 119 111 1,6 0,35 0,20 1,35 176,8 38,7 21,5 148,6

16 1193 102 120 1,5 0,35 0,19 1,29 179,3 41,8 22,1 153,6

17 1330 137 93 1,3 0,35 0,17 1,17 120,9 32,6 15,3 108,3

18 1379 49 52 1,7 0,35 0,21 1,41 87,6 18,0 10,6 72,4

19 1433 54 66 1,5 0,35 0 0,19 1,29 98,3 22,9 0,0 12,1 84,2

20 1510 77 64 1,5 0,35 0,19 1,29 95,25 22,225 11,7 81,6

21 1560 50 66 1,3 0,35 0,17 1,17 85,8 23,1 10,9 76,9


82

22 1642 82 72 1,1 0,35 0,15 1,05 78,65 25,025 10,4 74,7

23 1703 61 49 1,3 0,35 0,17 1,17 63,05 16,975 8,0 56,5

24 1739 36 42 1,6 0,35 0,20 1,35 66,4 14,525 8,1 55,8

25 1786 47 82 1,3 0,35 0,17 1,17 106,6 28,7 13,5 95,5

26 1903 117 98 1,2 0,35 0,16 1,11 117,6 34,3 15,2 108,3

27 1982 79 96 1,8 0,35 0,22 1,47 171,9 33,425 20,5 139,9

28 2094 112 110 1,7 0,35 0,21 1,41 187 38,5 22,6 154,6

29 2202 108 133 1,9 0,35 0,23 1,53 252,7 46,55 29,9 202,8

30 2360 158 132 1,5 0,35 0,19 1,29 198 46,2 24,4 169,6

31 2466 106 97 1,5 0,35 0,19 1,29 145,5 33,95 17,9 124,6

32 2554 88 70 1,5 0,35 0,19 1,29 104,25 24,325 12,9 89,3

33 2605 51 85 1,7 0,35 0,21 1,41 143,65 29,575 17,3 118,7

34 2723 118 125 1,9 0,35 0,23 1,53 237,5 43,75 28,1 190,6

35 2855 132 117 1,5 0,35 0,19 1,29 175,5 40,95 21,6 150,3

36 2957 102 87 1,5 0,35 0,19 1,29 129,75 30,275 16,0 111,2

37 3028 71 103 1,5 0,35 0,19 1,29 154,5 36,05 19,1 132,4

38 3163 135 117 1,3 0,35 0,17 1,17 152,1 40,95 19,3 136,3

39 3262 99 77 1,2 0,35 0,16 1,11 92,4 26,95 11,9 85,1

40 3317 55 66 1,3 0,35 0,17 1,17 85,2 22,9 10,8 76,3

41 3393 76 75 1,7 0,35 0 0,21 1,41 127,5 26,3 0,0 15,4 105,4

42 3467 74 101 1,3 0,35 0,17 1,17 131,3 35,35 16,7 117,7

43 3595 128 115 1,8 0,35 0,22 1,47 207 40,25 24,7 168,5

44 3697 102 106 1,3 0,35 0,17 1,17 137,8 37,1 17,5 123,5

45 3807 110 72 1,2 0,35 0,16 1,11 85,8 25,025 11,1 79,0

46 3840 33 61 1,9 0,35 0,23 1,53 114,95 21,175 13,6 92,3

47 3928 88 69 1,5 0,35 0,19 1,29 103,5 24,15 12,8 88,7

48 3978 50 51 1,5 0,35 0,19 1,29 76,5 17,85 9,4 65,5

49 4030 52 69 1,5 0,35 0,19 1,29 103,5 24,15 12,8 88,7

50 4116 86 74 1,8 0,35 0,22 1,47 132,3 25,725 15,8 107,7

51 4177 61 72 1,7 0,35 0,21 1,41 122,4 25,2 14,8 101,2


83

52 4260 83 70 1,8 0,35 0,22 1,47 126 24,5 15,1 102,6

53 4317 57 84 1,5 0,35 0,19 1,29 126 29,4 15,5 107,9

54 4428 111 84 1,5 0,35 0,19 1,29 125,25 29,225 15,4 107,3

55 4484 56 58 1,5 0,35 0,19 1,29 87 20,3 10,7 74,5

56 4544 60 91 1,4 0,35 0,18 1,23 127,4 31,85 15,9 111,5

57 4666 122 111 1,3 0,35 0,17 1,17 144,3 38,85 18,3 129,3

58 4766 100 124 1,8 0,35 0,22 1,47 222,3 43,225 26,6 180,9

59 4913 147 113 1,9 0,35 0 0,23 1,53 214,7 39,6 0,0 25,4 172,3

60 4992 79 63 1,5 0,35 0,19 1,29 93,75 21,9 11,6 80,3

61 5038 46 66 1,3 0,35 0,17 1,17 85,8 23,1 10,9 76,9

62 5124 86 90 1,9 0,35 0,23 1,53 170,05 31,3 20,1 136,5

63 5217 93 96 1,3 0,35 0,17 1,17 124,15 33,4 15,8 111,3

64 5315 98 150 1,4 0,35 0,18 1,23 209,3 52,3 26,2 183,1

65 5516 201 153 1,3 0,35 0,17 1,17 198,25 53,4 25,2 177,7

66 5620 104 87 1,8 0,35 0,22 1,47 155,7 30,3 18,6 126,7

67 5689 69 103 1,5 0,35 0,19 1,29 154,5 36,1 19,1 132,4

68 5826 137 125 1,5 0,35 0,19 1,29 187,5 43,8 23,1 160,6

69 5939 113 151 1,9 0,35 0,23 1,53 286,9 52,9 34,0 230,3

70 6128 189 134 1,5 0,35 0,19 1,29 201 46,9 24,8 172,2

71 6207 79 104 1,5 0,35 0,19 1,29 156 36,4 19,2 133,6

72 6336 129 93 1,5 0,35 0,19 1,29 138,75 32,4 17,1 118,9

73 6392 56 62 1,3 0,35 0,17 1,17 79,95 21,5 10,1 71,6

74 6459 67 79 1,8 0,35 0,22 1,47 141,3 27,5 16,9 115,0

75 6549 90 81 1,9 0,35 0,23 1,53 153,9 28,4 18,2 123,5

76 6621 72 74 1,6 0,35 0,20 1,35 118,4 25,9 14,4 99,5

77 6697 76 63 1,8 0,35 0 0,22 1,47 113,4 22,05 0 13,5 92,3

78 6747 50 68 1,7 0,35 0,21 1,41 115,6 23,8 13,9 95,5

79 6833 86 76 1,5 0,35 0,19 1,29 114 26,6 14,1 97,7

80 6899 66 83 1,5 0,35 0,19 1,29 124,5 29,05 15,4 106,7

81 6999 100 95 1,3 0,35 0,17 1,17 123,5 33,25 15,7 110,7


84

82 7089 90 84 1,2 0,35 0,16 1,11 100,2 29,225 12,9 92,3

83 7166 77 68 1,1 0,35 0,15 1,05 74,8 23,8 9,9 71,1

84 7225 59 84 1,1 0,35 0,15 1,05 91,85 29,225 12,1 87,3

85 7333 108 95 1,2 0,35 0,16 1,11 114 33,25 14,7 105,0

86 7415 82 111 1,7 0,35 0,21 1,41 188,7 38,85 22,8 156,0

87 7555 140 73 1,5 0,35 0,19 1,29 109,5 25,55 13,5 93,8

88 7561 6 46 1,5 0,35 0,19 1,29 68,25 15,925 8,4 58,5

89 7646 85 84 1,6 0,35 0,20 1,35 133,6 29,225 16,3 112,3

90 7728 82 68 1,3 0,35 0,17 1,17 87,75 23,625 11,1 78,6

91 7781 53 62 1,5 0,35 0,19 1,29 93 21,7 11,5 79,7

92 7852 71 63 1,7 0,35 0,21 1,41 107,1 22,05 12,9 88,5

93 7907 55 103 1,4 0,35 0,18 1,23 143,5 35,875 17,9 125,6

94 8057 150 160 1,5 0,35 0,19 1,29 239,25 55,825 29,5 205,0

95 8226 169 109 1,4 0,35 0,18 1,23 152,6 38,15 19,1 133,5

96 8275 49 46 1,8 0,35 0,22 1,47 81,9 15,925 9,8 66,7

97 8317 42 49 1,9 0,35 0,23 1,53 93,1 17,15 11,0 74,7

98 8373 56 114 1,5 0,35 0 0,19 1,29 171,0 39,9 0,0 21,1 146,5

99 8545 172 106 1,5 0,35 0,19 1,29 159 37,1 19,6 136,2

100 8585 40 67 1,5 0,35 0,19 1,29 100,5 23,45 12,4 86,1

101 8679 94 81 1,3 0,35 0,17 1,17 104,65 28,175 13,3 93,8

102 8746 67 85 1,3 0,35 0,17 1,17 110,5 29,75 14,0 99,0

103 8849 103 108 1,5 0,35 0,19 1,29 161,25 37,625 19,9 138,1

104 8961 112 93 1,6 0,35 0,20 1,35 148,8 32,55 18,1 125,1

105 9035 74 90 1,3 0,35 0,17 1,17 116,35 31,325 14,8 104,3

106 9140 105 122 1,5 0,35 0,19 1,29 182,25 42,525 22,5 156,1

107 9278 138 92 1,7 0,35 0,21 1,41 155,55 32,025 18,8 128,6

108 9323 45 43 1,8 0,35 0,22 1,47 77,4 15,05 9,2 63,0

109 9364 41 49 1,5 0,35 0,19 1,29 73,5 17,15 9,1 63,0

110 9421 57 47 1,5 0,35 0,19 1,29 70,5 16,45 8,7 60,4

111 9458 37 69 1,3 0,35 0,17 1,17 89,7 24,15 11,4 80,4


85

112 9559 101 81 1,7 0,35 0,21 1,41 136,85 28,175 16,5 113,1

113 9619 60 49 1,6 0,35 0,20 1,35 77,6 16,975 9,5 65,2

114 9656 37 71 1,9 0,35 0,23 1,53 133,95 24,675 15,9 107,5

115 9760 104 119 1,5 0,35 0,19 1,29 178,5 41,7 22,0 152,9

116 9894 134 121 1,7 0,35 0 0,21 1,41 205,7 42,4 0,0 24,8 170,0

117 10002 108 93 1,7 0,35 0,21 1,41 157,25 32,375 19,0 130,0

118 10079 77 82 1,4 0,35 0,18 1,23 114,1 28,525 14,3 99,8

119 10165 86 92 1,3 0,35 0,17 1,17 118,95 32,025 15,1 106,6

120 10262 97 71 1,5 0,35 0,19 1,29 105,75 24,675 13,0 90,6

121 10306 44 43 1,5 0,35 0,19 1,29 63,75 14,875 7,9 54,6

122 10347 41 111 1,5 0,35 0,19 1,29 165,75 38,675 20,4 142,0

123 10527 180 125 1,6 0,35 0,20 1,35 199,2 43,575 24,3 167,5

124 10596 69 70 1,7 0,35 0,21 1,41 119 24,5 14,4 98,4

125 10667 71 91 1,4 0,35 0,18 1,23 127,4 31,85 15,9 111,5

126 10778 111 97 1,2 0,35 0,16 1,11 116,4 33,95 15,0 107,2

127 10861 83 73 1,9 0,35 0,23 1,53 137,75 25,375 16,3 110,6

128 10923 62 70 1,5 0,35 0,19 1,29 104,25 24,325 12,9 89,3

129 11000 77 160 1,4 0,35 0,18 1,23 223,3 55,825 27,9 195,4

130 11242 242 151 1,7 0,35 0,21 1,41 255,85 52,675 30,9 211,5

131 11301 59 66 1,2 0,35 0,16 1,11 78,6 22,925 10,2 72,4

132 11373 72 93 1,3 0,35 0,17 1,17 120,25 32,375 15,3 107,8

133 11486 113 137 1,2 0,35 0,16 1,11 164,4 47,95 21,2 151,4

134 11647 161 127 1,4 0,35 0,18 1,23 177,1 44,275 22,1 155,0

135 11739 92 81 1,1 0,35 0,15 1,05 89,1 28,4 11,7 84,6

136 11809 70 67 1,5 0,35 0 0,19 1,29 100,5 23,5 0,0 12,4 86,1

137 11873 64 48 1,9 0,35 0,23 1,53 91,2 16,8 10,8 73,2

138 11905 32 64 1,8 0,35 0,22 1,47 115,2 22,4 13,8 93,8

139 12001 96 73 1,7 0,35 0,21 1,41 124,1 25,6 15,0 102,6

140 12051 50 72 1,6 0,35 0,20 1,35 115,2 25,2 14,0 96,8

141 12145 94 65 1,5 0,35 0,19 1,29 97,5 22,8 12,0 83,5


86

142 12181 36 54 1,5 0,35 0,19 1,29 80,25 18,7 9,9 68,7

143 12252 71 73 1,4 0,35 0,18 1,23 102,2 25,6 12,8 89,4

144 12327 75 74 1,6 0,35 0,20 1,35 118,4 25,9 14,4 99,5

145 12400 73 62 1,7 0,35 0,21 1,41 105,4 21,7 12,7 87,1

146 12451 51 51 1,5 0,35 0,19 1,29 76,5 17,9 9,4 65,5

147 12502 51 60 1,7 0,35 0,21 1,41 102 21,0 12,3 84,3

148 12571 69 93 1,4 0,35 0,18 1,23 130,2 32,6 16,3 113,9

149 12688 117 102 1,3 0,35 0,17 1,17 132,6 35,7 16,8 118,8

150 12775 87 91 1,3 0,35 0,17 1,17 117,65 31,7 14,9 105,4

151 12869 94 88 1,7 0,35 0,21 1,41 149,6 30,8 18,0 123,6

152 12951 82 96 1,5 0,35 0 0,19 1,29 144 33,6 0,0 17,8 123,4

153 13061 110 77 1,5 0,35 0,19 1,29 115,5 27,0 14,2 98,9

154 13105 44 46 1,6 0,35 0,20 1,35 73,6 16,1 9,0 61,9

155 13153 48 63 1,7 0,35 0,21 1,41 106,25 21,9 12,8 87,8

156 13230 77 97 1,3 0,35 0,17 1,17 126,1 34,0 16,0 113,0

157 13347 117 140 1,7 0,35 0,21 1,41 238 49,0 28,7 196,7

158 13510 163 108 1,5 0,35 0,19 1,29 162 37,8 20,0 138,8

159 13563 53 50 1,7 0,35 0,21 1,41 85 17,5 10,3 70,3

160 13610 47 65 1,5 0,35 0,19 1,29 96,75 22,6 11,9 82,9

161 13692 82 81 1,3 0,35 0,17 1,17 105,3 28,4 13,4 94,4

162 13772 80 88 1,5 0,35 0,19 1,29 131,25 30,6 16,2 112,4

163 13867 95 83 1,5 0,35 0,19 1,29 124,5 29,1 15,4 106,7

164 13938 71 69 1,9 0,35 0,23 1,53 131,1 24,2 15,5 105,2

165 14005 67 57 1,6 0,35 0,20 1,35 91,2 20,0 11,1 76,7

166 14052 47 72 1,3 0,35 0,17 1,17 92,95 25,0 11,8 83,3

167 14148 96 73 1,3 0,35 0,17 1,17 94,25 25,4 12,0 84,5

168 14197 49 57 1,2 0,35 0,16 1,11 67,8 19,8 8,8 62,4

169 14261 64 100 1,2 0,35 0,16 1,11 120 35,0 15,5 110,5

170 14397 136 119 1,6 0,35 0,20 1,35 190,4 41,7 23,2 160,1

171 14499 102 86 1,4 0,35 0,18 1,23 120,4 30,1 15,1 105,4


87

172 14569 70 62 1,9 0,35 0,23 1,53 116,9 21,5 13,8 93,8

173 14622 53 111 1,8 0,35 0 0,22 1,47 199,8 38,9 0,0 23,9 162,6

174 14791 169 147 1,1 0,35 0,15 1,05 161,7 51,5 21,3 153,6

175 14916 125 106 1,5 0,35 0,19 1,29 159 37,1 19,6 136,2

176 15003 87 121 1,5 0,35 0,19 1,29 180,75 42,2 22,3 154,8

177 15157 154 108 1,5 0,35 0,19 1,29 161,25 37,6 19,9 138,1

178 15218 61 127 1,6 0,35 0,20 1,35 202,4 44,3 24,7 170,1

179 15410 192 136 1,3 0,35 0,17 1,17 176,8 47,6 22,4 158,4

180 15490 80 106 1,2 0,35 0,16 1,11 127,2 37,1 16,4 117,1

181 15622 132 190 1,7 0,35 0,21 1,41 322,15 66,3 38,8 266,2

182 15869 247 193 1,3 0,35 0,17 1,17 250,25 67,4 31,8 224,3

183 16007 138 100 1,1 0,35 0,15 1,05 109,45 34,8 14,4 104,0

184 16068 61 44 1,2 0,35 0,16 1,11 52,2 15,2 6,7 48,1

185 16094 26 54 1,5 0,35 0,19 1,29 81 18,9 10,0 69,4

186 16176 82 63 1,5 0,35 0,19 1,29 93,75 21,9 11,6 80,3

187 16219 43 69 1,5 0,35 0,19 1,29 102,75 24,0 12,7 88,0

188 16313 94 102 1,7 0,35 0,21 1,41 172,55 35,5 20,8 142,6

189 16422 109 105 1,4 0,35 0,18 1,23 146,3 36,6 18,3 128,0

190 16522 100 88 1,8 0,35 0 0,22 1,47 158,4 30,8 0,0 18,9 128,9

191 16598 76 96 1,3 0,35 0,17 1,17 124,8 33,6 15,8 111,8

192 16714 116 86 1,2 0,35 0,16 1,11 103,2 30,1 13,3 95,0

193 16770 56 80 1,9 0,35 0,23 1,53 152 28,0 18,0 122,0

194 16874 104 113 1,7 0,35 0,21 1,41 192,1 39,6 23,2 158,8

195 16996 122 83 1,6 0,35 0,20 1,35 132 28,9 16,1 111,0

196 17039 43 52 1,5 0,35 0,19 1,29 78 18,2 9,6 66,8

197 17100 61 59 1,2 0,35 0,16 1,11 70,8 20,7 9,1 65,2

198 17157 57 77 1,3 0,35 0,17 1,17 99,45 26,8 12,6 89,1

199 17253 96 135 1,9 0,35 0,23 1,53 256,5 47,3 30,4 205,9

200 17427 174 138 1,4 0,35 0,18 1,23 192,5 48,1 24,1 168,4

201 17528 101 112 1,5 0,35 0,19 1,29 168 39,2 20,7 143,9


88

202 17651 123 89 1,3 0,35 0,17 1,17 115,7 31,2 14,7 103,7

203 17706 55 102 1,36 0,35 0,17 1,20 138,04 35,5 17,4 121,9

204 17854 148 247 1,3 0,35 0,17 1,17 321,1 86,5 40,8 287,8

205 18200 346 173 1,5 0,35 0,19 1,29 259,5 60,6 32,9 223,2

D.F.POSAGA 18200 27300 6370 0 3368 23388

0 0 0 5 1,3 0

1 10 10 41 1,3 0,35 0 0,17 1,17 53 14 0 7 47

2 81 71 88 1,4 0,35 0,18 1,23 123 31 15 108

3 186 105 104 1,5 0,35 0,19 1,29 155 36 19 133

4 288 102 117 1,4 0,35 0,18 1,23 163 41 20 143

5 419 131 99 1,5 0,35 0,19 1,29 148 34 18 127

6 485 66 97 1,2 0,35 0,16 1,11 116 34 15 107

7 613 128 109 1,5 0,35 0,19 1,29 164 38 20 140

8 703 90 102 1,3 0,35 0,17 1,17 132 36 17 118

9 816 113 114 1,4 0,35 0,18 1,23 159 40 20 139

10 930 114 100 1,6 0,35 0,20 1,35 159 35 19 134

11 1015 85 87 1,7 0,35 0,21 1,41 147 30 18 122

12 1103 88 95 1,1 0,35 0,15 1,05 105 33 14 99

13 1205 102 84 1,3 0,35 0 0,17 1,17 109 29 0 14 98

14 1271 66 60 1,2 0,35 0,16 1,11 71 21 9 66

15 1324 53 80 1,6 0,35 0,20 1,35 127 28 16 107

16 1430 106 121 1,4 0,35 0,18 1,23 169 42 21 148

17 1566 136 102 1,3 0,35 0,17 1,17 133 36 17 119

18 1634 68 78 1,5 0,35 0,19 1,29 116 27 14 100

19 1721 87 85 1,5 0,35 0,19 1,29 128 30 16 109

20 1804 83 70 1,3 0,35 0,17 1,17 91 25 12 82

21 1861 57 44 1,7 0,35 0,21 1,41 74 15 9 61

22 1891 30 55 1,3 0,35 0,17 1,17 71 19 9 63

23 1970 79 73 1,5 0,35 0,19 1,29 110 26 14 94

24 2037 67 71 1,3 0,35 0,17 1,17 92 25 12 83


89

25 2112 75 64 1,2 0,35 0,16 1,11 76 22 10 70

26 2164 52 53 1,1 0,35 0 0,15 1,05 58 18 0 8 55

27 2217 53 70 0,9 0,35 0,13 0,93 63 25 9 65

28 2304 87 93 0,7 0,35 0,11 0,81 65 33 10 75

29 2403 99 83 1,3 0,35 0,17 1,17 107 29 14 96

30 2469 66 80 1,2 0,35 0,16 1,11 95 28 12 88

31 2562 93 90 1,7 0,35 0,21 1,41 153 32 18 126

32 2649 87 92 1,8 0,35 0,22 1,47 165 32 20 134

33 2745 96 74 1,9 0,35 0,23 1,53 141 26 17 113

34 2797 52 64 1,8 0,35 0,22 1,47 114 22 14 93

35 2872 75 69 1,5 0,35 0,19 1,29 104 24 13 89

36 2935 63 60 1,2 0,35 0,16 1,11 71 21 9 66

37 2991 56 43 1,3 0,35 0,17 1,17 55 15 7 50

38 3020 29 84 1,6 0,35 0,20 1,35 134 29 16 112

39 3158 138 141 1,8 0,35 0,22 1,47 253 49 30 206

40 3301 143 166 1,9 0,35 0,23 1,53 315 58 37 253

41 3490 189 153 1,2 0,35 0 0,16 1,11 183 53 0 24 169

42 3606 116 140 1,5 0,35 0,19 1,29 209 49 26 179

43 3769 163 116 1,6 0,35 0,20 1,35 185 40 23 155

44 3837 68 87 1,3 0,35 0,17 1,17 112 30 14 101

45 3942 105 86 1,4 0,35 0,18 1,23 120 30 15 105

46 4009 67 73 1,2 0,35 0,16 1,11 88 26 11 81

47 4088 79 91 1,3 0,35 0,17 1,17 118 32 15 105

48 4190 102 84 1,2 0,35 0,16 1,11 100 29 13 92

49 4255 65 69 1,4 0,35 0,18 1,23 97 24 12 85

50 4328 73 77 1,3 0,35 0,17 1,17 99 27 13 89

51 4408 80 61 1,4 0,35 0,18 1,23 85 21 11 75

52 4450 42 61 1,3 0,35 0,17 1,17 79 21 10 71

53 4530 80 60 1,6 0,35 0,20 1,35 96 21 12 81

54 4570 40 41 1,3 0,35 0,17 1,17 53 14 7 47


90

55 4611 41 41 1,3 0,35 0,17 1,17 53 14 7 48

56 4652 41 63 1,5 0,35 0 0,19 1,29 94 22 0 12 80

57 4736 84 100 1,3 0,35 0,17 1,17 129 35 16 116

58 4851 115 75 1,5 0,35 0,19 1,29 112 26 14 96

59 4885 34 48 1,4 0,35 0,18 1,23 67 17 8 58

60 4946 61 90 1,6 0,35 0,20 1,35 144 32 18 121

61 5065 119 87 1,9 0,35 0,23 1,53 165 30 20 133

62 5120 55 67 1,8 0,35 0,22 1,47 120 23 14 97

63 5198 78 79 1,7 0,35 0,21 1,41 133 27 16 110

64 5277 79 90 1,9 0,35 0,23 1,53 170 31 20 136

65 5377 100 88 1,6 0,35 0,20 1,35 141 31 17 118

66 5453 76 94 1,8 0,35 0,22 1,47 168 33 20 137

67 5564 111 77 1,7 0,35 0,21 1,41 131 27 16 108

68 5607 43 74 1,5 0,35 0,19 1,29 111 26 14 95

69 5712 105 65 1,4 0,35 0,18 1,23 91 23 11 80

70 5737 25 69 1,3 0,35 0,17 1,17 90 24 11 80

71 5850 113 93 1,6 0,35 0,20 1,35 149 33 18 125

72 5923 73 74 1,8 0,35 0 0,22 1,47 132 26 0 16 108

73 5997 74 65 1,4 0,35 0,18 1,23 90 23 11 79

74 6052 55 87 1,6 0,35 0,20 1,35 138 30 17 116

75 6170 118 78 1,4 0,35 0,18 1,23 109 27 14 96

76 6208 38 40 1,6 0,35 0,20 1,35 64 14 8 54

77 6250 42 77 1,3 0,35 0,17 1,17 99 27 13 89

78 6361 111 125 1,5 0,35 0,19 1,29 187 44 23 160

79 6499 138 91 1,7 0,35 0,21 1,41 154 32 19 127

80 6542 43 44 1,3 0,35 0,17 1,17 57 15 7 51

81 6587 45 70 1,8 0,35 0,22 1,47 126 25 15 103

82 6682 95 90 1,4 0,35 0,18 1,23 126 32 16 110

83 6767 85 60 1,6 0,35 0,20 1,35 96 21 12 81

84 6802 35 88 1,4 0,35 0,18 1,23 123 31 15 108


91

85 6943 141 98 1,9 0,35 0,23 1,53 185 34 22 149

86 6997 54 43 1,5 0,35 0,19 1,29 64 15 8 55

87 7028 31 40 1,5 0,35 0,19 1,29 60 14 7 51

88 7077 49 54 1,3 0,35 0 0,17 1,17 70 19 0 9 62

89 7135 58 70 1,6 0,35 0,20 1,35 112 25 14 94

90 7217 82 103 1,2 0,35 0,16 1,11 124 36 16 114

91 7341 124 175 1,7 0,35 0,21 1,41 297 61 36 245

92 7566 225 166 1,3 0,35 0,17 1,17 215 58 27 193

93 7672 106 83 1,3 0,35 0,17 1,17 108 29 14 97

94 7732 60 60 1,7 0,35 0,21 1,41 101 21 12 84

95 7791 59 67 1,3 0,35 0,17 1,17 87 23 11 78

96 7866 75 70 1,7 0,35 0,21 1,41 119 25 14 98

97 7931 65 62 1,4 0,35 0,18 1,23 86 22 11 75

98 7989 58 44 1,4 0,35 0,18 1,23 62 15 8 54

99 8019 30 26 1,7 0,35 0,21 1,41 44 9 5 37

100 8041 22 31 1,7 0,35 0,21 1,41 53 11 6 44

101 8081 40 71 1,4 0,35 0,18 1,23 99 25 12 86

102 8182 101 89 1,2 0,35 0,16 1,11 106 31 14 98

103 8258 76 81 1,5 0,35 0 0,19 1,29 121 28 0 15 103

104 8343 85 92 1,3 0,35 0,17 1,17 119 32 15 107

105 8441 98 94 1,8 0,35 0,22 1,47 169 33 20 138

106 8531 90 70 1,7 0,35 0,21 1,41 119 25 14 98

107 8581 50 42 1,9 0,35 0,23 1,53 80 15 9 64

108 8615 34 58 1,8 0,35 0,22 1,47 104 20 12 84

109 8696 81 180 1,4 0,35 0,18 1,23 251 63 31 220

110 8974 278 144 1,2 0,35 0,16 1,11 173 50 22 159

111 8984 10 10 1,7 0,35 0,21 1,41 16 3 2 13

112 8993 9 80 1,8 0,35 0,22 1,47 144 28 17 117

113 9144 151 115 1,6 0,35 0,20 1,35 184 40 22 155

114 9223 79 63 1,9 0,35 0,23 1,53 120 22 14 96


92

115 9270 47 53 1,4 0,35 0,18 1,23 74 19 9 65

116 9329 59 93 1,7 0,35 0,21 1,41 157 32 19 130

117 9455 126 125 1,6 0,35 0,20 1,35 199 44 24 167

118 9578 123 125 1,9 0,35 0,23 1,53 237 44 28 190

119 9704 126 83 1,7 0,35 0 0,21 1,41 141 29 0 17 117

120 9744 40 49 1,6 0,35 0,20 1,35 78 17 9 65

121 9801 57 48 1,4 0,35 0,18 1,23 67 17 8 58

122 9839 38 72 1,7 0,35 0,21 1,41 122 25 15 100

123 9944 105 124 1,6 0,35 0,20 1,35 198 43 24 167

124 10087 143 121 1,4 0,35 0,18 1,23 169 42 21 148

125 10185 98 93 1,6 0,35 0,20 1,35 148 32 18 124

126 10272 87 136 1,8 0,35 0,22 1,47 244 47 29 199

127 10456 184 122 1,7 0,35 0,21 1,41 207 43 25 171

128 10516 60 112 1,5 0,35 0,19 1,29 167 39 21 143

129 10679 163 133 1,4 0,35 0,18 1,23 186 47 23 163

130 10782 103 96 1,6 0,35 0,20 1,35 154 34 19 129

131 10871 89 78 1,7 0,35 0,21 1,41 133 27 16 110

132 10938 67 72 1,5 0,35 0,19 1,29 108 25 13 93

133 11015 77 121 1,2 0,35 0,16 1,11 145 42 19 133

134 11179 164 148 1,5 0,35 0,19 1,29 221 52 27 190

135 11310 131 144 1,5 0,35 0,19 1,29 215 50 27 184

136 11466 156 102 1,8 0,35 0,22 1,47 183 36 22 149

137 11513 47 45 1,9 0,35 0,23 1,53 85 16 10 68

138 11555 42 37 1,7 0,35 0,21 1,41 62 13 7 51

139 11586 31 73 1,9 0,35 0,23 1,53 138 25 16 111

140 11700 114 156 1,8 0,35 0,22 1,47 281 55 34 229

141 11898 198 120 1,6 0,35 0,20 1,35 191 42 23 161

142 11939 41 79 1,8 0,35 0,22 1,47 142 28 17 116

143 12056 117 97 1,7 0,35 0,21 1,41 164 34 20 136

144 12132 76 90 1,5 0,35 0,19 1,29 134 31 17 115


93

145 12235 103 76 1,5 0,35 0,19 1,29 113 26 14 97

146 12283 48 72 1,6 0,35 0,20 1,35 114 25 14 96

147 12378 95 123 1,5 0,35 0,19 1,29 184 43 23 157

148 12528 150 148 1,5 0,35 0,19 1,29 222 52 27 190

149 12674 146 104 1,3 0,35 0,17 1,17 135 36 17 121

150 12735 61 57 1,3 0,35 0,17 1,17 73 20 9 66

151 12787 52 53 1,3 0,35 0,17 1,17 69 19 9 62

152 12841 54 57 1,1 0,35 0,15 1,05 63 20 8 60

153 12901 60 53 1,3 0,35 0,17 1,17 68 18 9 61

154 12946 45 55 1,3 0,35 0,17 1,17 72 19 9 64

155 13011 65 77 1,3 0,35 0,17 1,17 99 27 13 89

156 13099 88 91 1,3 0,35 0,17 1,17 118 32 15 105

157 13192 93 69 1,3 0,35 0,17 1,17 90 24 11 80

158 13237 45 45 1,4 0,35 0,18 1,23 63 16 8 55

159 13282 45 48 1,3 0,35 0,17 1,17 62 17 8 55

160 13332 50 30 1,3 0,35 0,17 1,17 39 11 5 35

161 13342 10 34 1,6 0,35 0,20 1,35 54 12 7 46

162 13400 58 29 1,5 0,35 0,19 1,31 45 10 5 38

D.F.SEGAGEA 13400 20100 4688 0 2479 17217

0 0 0 7 1,3 0,35 0 0,17 1,17 9,1 2 0 1 8

1 14 14 100 1,4 0,35 0,18 1,23 140 35 18 123

2 200 186 124,5 1,2 0,35 0,16 1,11 149,4 44 19 138

3 263 63 79,5 1,7 0,35 0,21 1,41 135,15 28 16 112

4 359 96 161,5 1,8 0,35 0,22 1,47 290,7 57 35 237

5 586 227 114,5 1,4 0,35 0,18 1,23 160,3 40 20 140

6 588 2 50 1,5 0,35 0,19 1,29 75 18 9 64

7 686 98 69 1,5 0,35 0,19 1,29 103,5 24 13 89

8 726 40 40,5 1,3 0,35 0,17 1,17 52,65 14 7 47

9 767 41 58 1,7 0,35 0,21 1,41 98,6 20 12 81

10 842 75 124 1,4 0,35 0,18 1,23 173,6 43 22 152


94

11 1015 173 162 1,5 0,35 0,19 1,29 243 57 30 208

12 1166 151 117,5 1,8 0,35 0,22 1,47 211,5 41 25 172

13 1250 84 99 1,7 0,35 0,21 1,41 168,3 35 20 139

14 1364 114 83,5 1,3 0,35 0,17 1,17 108,55 29 14 97

15 1417 53 65,5 1,2 0,35 0,16 1,11 78,6 23 10 72

16 1495 78 83 1,8 0,35 0,22 1,47 149,4 29 18 122

17 1583 88 99,5 1,4 0,35 0,18 1,23 139,3 35 17 122

18 1694 111 77,5 1,5 0,35 0,19 1,29 116,25 27 14 100

19 1738 44 109 1,5 0,35 0,19 1,29 163,5 38 20 140

20 1912 174 132 1,3 0,35 0 0,17 1,17 171,6 46 0 22 154

21 2002 90 94,5 1,9 0,35 0,23 1,53 179,55 33 21 144

22 2101 99 115 1,6 0,35 0,20 1,35 184 40 22 155

23 2232 131 117 1,4 0,35 0,18 1,23 163,8 41 20 143

24 2335 103 102,5 1,3 0,35 0,17 1,17 133,25 36 17 119

25 2437 102 79 1,5 0,35 0,19 1,29 118,5 28 15 102

26 2493 56 49 1,5 0,35 0,19 1,29 73,5 17 9 63

27 2535 42 54,5 1,5 0,35 0,19 1,29 81,75 19 10 70

28 2602 67 62 1,9 0,35 0,23 1,53 117,8 22 14 95

29 2659 57 119 1,6 0,35 0,20 1,35 190,4 42 23 160

30 2840 181 170 1,3 0,35 0,17 1,17 221 60 28 198

31 2999 159 120,5 1,4 0,35 0,18 1,23 168,7 42 21 148

32 3081 82 102 1,3 0,35 0,17 1,17 132,6 36 17 119

33 3203 122 155 1,2 0,35 0,16 1,11 186 54 24 171

34 3391 188 110 1,7 0,35 0,21 1,41 187 39 23 155

35 3423 32 71 1,7 0,35 0,21 1,41 120,7 25 15 100

36 3533 110 80,5 1,3 0,35 0,17 1,17 104,65 28 13 94

37 3584 51 50,5 1,2 0,35 0,16 1,11 60,6 18 8 56

38 3634 50 63 1,8 0,35 0,22 1,47 113,4 22 14 92

39 3710 76 76 1,6 0,35 0,20 1,35 121,6 27 15 102

40 3786 76 65,5 1,5 0,35 0 0,19 1,29 98,25 23 0 12 84


95

41 3841 55 79 1,2 0,35 0,16 1,11 94,8 28 12 87

42 3944 103 147 1,8 0,35 0,22 1,47 264,6 51 32 215

43 4135 191 133 1,9 0,35 0,23 1,53 252,7 47 30 203

44 4210 75 82,5 1,3 0,35 0,17 1,17 107,25 29 14 96

45 4300 90 151,5 1,2 0,35 0,16 1,11 181,8 53 23 167

46 4513 213 161 1,6 0,35 0,20 1,35 257,6 56 31 217

47 4622 109 93,5 1,4 0,35 0,18 1,23 130,9 33 16 115

48 4700 78 39 1,7 0,35 0,20 1,39 65,52 14 8 54

D.F.BOCSESTI 4700 7050 1645 870 6040 TOTAL GENERAL 36300 0 0 0 0 0 0 0 54450 12703 0 6716 46645

CENTRALIZATOR MISCAREA TERASAMENTELOR

POSAGA

Nr.pich. Pozitia hect. Distanta Lungimea Supr afete (mp) Volume

intr.pich. aplicabila Debleu Dep. Debleu Dep.

St Pamant St Pamant

B.scar. Exc. Sant Der. Alte. B.scar. Exc.Sant Der. Alte.

D.F.POSAGA 18200 27300 6370 0 3368 23388

D.F.SEGAGEA 13400 20100 4688 0 2479 17217

D.F.BOCSESTI 4700 7050,2 1645 0 870 6040 TOTAL GENERAL 36300 0 0 0 0 0 0 0 54450 12703 0 6716 46645


96

3.1.2.Plansele ce evidentiaza capitolul de lucrari

TERASAMENTE

DENUMIRE COD POSAGA SEGAGEA BOCSESTI

PLAN SITUATIE GENERAL PSG 1 1 1

PLAN SITUATIE PS 1--44 1--31 1--11

PROFIL LONGITUDINAL PL 1--55 1--40 1--15

PROFIL TRANSVERSAL PT 1--30 1--24 1--7

PROFIL TRANSVERSAL TIP PTT 1--3 1--3 1--3 DETALII GENERALE ST.

INCRUCISARE D.S. 1 1 1

3.1.3.Materialele utilizate MATERIALE FOLOSITE - P ĂMÂNTURI PENTRU TERASAMENTE

Categoriile şi tipurile de pământuri clasificate conform STAS 1243 care se folosesc la executarea terasamentelor sunt date în tabelul 1.a. şi 1.b.

Pământurile clasificate ca foarte bune pot fi folosite în orice condiţii climaterice şi hidrologice, la orice înălţime de terasament, fără a se lua măsuri speciale.

Pământurile clasificate ca bune pot fi de asemenea utilizate în orice condiţii climaterice, hidrologice şi la orice înălţime de terasament, în compactarea lor necesitând o tehnologie adecvată.


97

Material pentru terasamente Categoriile si tipurile de pământuri clasificate conform STAS 1243

Tabel 1.a

Denumirea şi caracterizarea principalelor tipuri de pământuri

Simbol Granulozitate Coeficient de neuniformitate

Indice de plasticitate Ip

Umflare liberă

Calitate materiale

Conţinut în părţi fine în % din masa totală pt.: Un pt. fracţiunea sub 0,5mm

Ul %

d<0,005min. d<0,05min. d<0,25min.

1. Pământuri necoezive grosiere fracţiunea mai mare de 2mm reprezintă mai mult de 50%,

cu foarte puţine părţi fine, neuniforme (granulozitate continuă) insensibilitate la îngheţ-dezgheţ şi la variaţiile de umiditate

1a

<1

<10

<20

>5

0

Foarte bună

Blocuri, bolovăniş, pietriş

idem 1a, însă uniforme (granulozitate continuă)

1b ≤5 Foarte bună

2. Pământuri necoezive medii şi fine (fracţiunea mai mică de 2mm, reprezintă mai mult de 50%

cu părţi fine, neuniforme (granulozitate continuă) sensibilitate mijlocie la îngheţ-dezgheţ insensibile la variaţiile de umiditate

2a

<6

<20

<40

>5

≤10

Foarte bună

Nisip cu pietriş, nisip mare, mijlociu sau fin

idem 1a, însă uniforme (granulozitate discontinuă)

2b ≤5 Bună

3. Pământuri necoezive medii şi fine (fracţiunea mai mică de 2mm reprezintă mai mult de 50%) cu liant

cu multe părţi fine, foarte sensibile la îngheţ-dezgheţ fracţiunea fină prezintă umflare liberă (respectiv contracţie) redusă

3a

≥6

≥20

≥40

-

>10

≤40

Medie

constituit din pământuri coezive. Nisip cu pietriş, nisip mare, mijlociu sau fin cu liant prăfos

idem 3a, fracţiunea fină prezintă umflare liberă medie sau mare

3b

-

>40

Medie

NOTĂ: În terasamente se poate folosi şi materialul provenit din derocări, în condiţiile arătate în prezentul tabel


98

Tabel 1.b

Denumirea şi caracterizarea principalelor tipuri de pământuri

Simbol Granulozitate Indice de plasticitate Ip

Umflare liberă

Calitate materiale

Conform nomogramei Casagrande pt.fracţiunea sub 0,5mm

Ul % pentru terasamente

anorganice cu compresibilitate şi umflare liberă reduse, sensibilitate mijlocie la îngheţ-dezgheţ

4a

<10

<40

Mediocră

1. Pământuri coezive, nisip prăfos, praf nisipos, nisip

anorganice cu compresibilitate mijlocie, umflare liberă redusă sau medii foarte sensibile la îngheţ-dezgheţ

4b

<35

<70

Mediocră

argilos, praf praf argilos nisipos, praf argilos, argilă prăfoasă

organice (MO>5%)* cu compresibilitate şi umglare liberă reduse şi sensibilitate mijlocie la îngheţ-dezgheţ

4c

≤10

<40

Mediocră

nisipoasă, argilă prăfoasă, argilă, argilă grasă

anorganice, cu compresibilitate şi umflare liberă mare, sensibilitate mijlocie la îngheţ-dezgheţ

4d

<35

>70

Rea

organice (MO>5%)8 cu compresibilitate mijlocie, umflare liberă redusă sau medie, foarte sensibile la îngheţ-dezgheţ

4e

>35

<75

Rea

organice (MO>5%)* cu compresibilitate mare, umflare liberă medie sau mare, foarte sensibile la îngheţ-dezgheţ

4f

-

>40

Foarte rea

S.C.ABIES ALBA S.R.L. Accesibilizarea fondului forestier in comuna R.C.J01/594/2003; C.U.I RO15583620 Posaga, judetul Alba, Masura 125b E-mai: [email protected] Beneficiar: Comuna Posaga Faza; Proiect tehnic

99

Pământurile prăfoase şi argiloase, clasificate ca mediocre în cazul când condiţiile hidrologice locale sunt mediocre şi nefavorabile vor fi folosite numai cu respectarea prevederilor STAS 1709/1,2,3 privind acţiunea fenomenului de îngheţ-dezgheţ la lucrări de drum.În cazul terasamentelor în debleu sau la nivelul terenului, executate în pământuri rele, sau foarte rele (vezi tabelul 1b) sau a celor cu densitate în stare uscată compactata mai mică de 1,5g/mc, vor fi înlocuite cu pământuri de calitate satisfăcătoare sau vor fi stabilizate mecanic sau cu lianţi (var, cenusa de furnal, etc). Înlocuirea sau stabilizarea se vor face pe toata lăţimea platformei, la o adancime de minimum 30cm în cazul pământurilor rele şi de minimum 50cm în cazul pământurilor foarte rele sau pentru soluri cu densitate în stare compactată mai mică de 1,5 g/cm3. Adâncimea se va considera sub nivelul patului drumului şi se va stabili în funcţie de condiţiile locale concrete, de către Inginer.Pentru pământurile argiloase simbolul 4d, se recomandă fie înlocuirea, fie stabilizarea lor cu var, ciment, stabilizatori chimici, etc. pe o grosime de minimum 15 cm sau când pamântul din patul drumului are umiditatea relativă W0>0,55 se va executa un strat de separaţie din geotextil, rezistent şi permeabil.

W0=W (umiditate naturala)/WL (limita de curgere)

Realizarea terasamentelor în rambleu, în care se utilizează pământuri simbol 4d (anorganice) şi 4e (cu materii organice peste 5%) a căror calitate conform tabelului 1b este rea, este necesar ca alegerea soluţiei de punere în operă şi eventualele măsuri de îmbunătăţire să fie fundamentate cu probe de laborator pe considerente tehnico-economice.Nu se vor utiliza în ramblee pământuri organice, mâluri, nămoluri, pământurile turboase şi vegetale, pământurile cu consistenţă redusă (care au indicele de consistenţă sub 0,75%), precum şi pământurile cu conţinut mai mare de 5% de săruri solubile în apă. Nu se vor introduce în umpluturi bulgări de pământ îngheţat sau cu conţinut de materii organice în putrefacţie (brazde, frunziş, rădăcini, crengi etc.).

APA DE COMPACTARE

Apa necesară compactării rambleelor nu trebuie să fie murdară şi nu trebuie să conţină materii organice în suspensie.Apa sălcie va putea fi folosită cu acordul Beneficiarului, cu excepţia compactării terasamentelor din spatele lucrărilor de artă.Eventuala adăugare a unor produse, destinate să faciliteze compactarea nu se va face decât cu aprobarea Beneficiarului în care se vor preciza şi modalităţile de utilizare.

PĂMÂNTURI PENTRU STRATURI DE PROTECŢIE

Pământurile care se vor folosi la realizarea straturilor de protecţie a rambleelor erodabile trebuie să aibe calităţile pământurilor care se admit la realizarea rambleelor, excluse fiind nisipurile şi pietrişurile aluvionare. Aceste pământuri nu trebuie să aibe elemente cu dimensiuni mai mari de 100 mm.


100

3.1.4.Descrierea executiei

EXECUTAREA TERASAMENTELOR

PICHETAJUL LUCR ĂRILOR

De regulă, la pichetarea axei traseului sunt materializate pe teren toate punctele importante ale traseului prin picheţi cu martori, iar vârfurile de unghi prin borne de beton legaţi de reperi amplasaţi în afara amprizei drumului. Pichetajul este însoţit de o reţea de reperi de nivelment stabili, din borne de lemn , materializate prin tarusi si cioplaj pe arborii ramasi in afara amprizei drumului.În cazul când documentaţia este întocmită pe planuri fotogrametrice traseul drumului proiectat nu este materializat pe teren. Materializarea lui urmează să se facă la începerea lucrărilor de execuţie pe baza planului de situaţie, a listei cu coordonate pentru vârfurile de unghi şi a reperilor de pe teren.Înainte de începerea lucrărilor de terasamente Antreprenorul, pe cheltuiala sa, trece la restabilirea şi completarea pichetajului în cazul situaţiei arătate la punctul, sau la executarea pichetajului complet nou în cazul situaţiei de la punctul. In ambele cazuri trebuie sa se faca o pichetare detaliata a profilurilor transversale, la o distanta maxima intre acestea de 40 m in aliniament si de 20 m in curbe.Picheţii implantaţi în cadrul pichetajului complementar vor fi legaţi în plan şi în profil în lung de aceiaşi reperi ca şi picheţii din pichetajul iniţial.Odată cu definitivarea pichetajului, în afară de axa drumului, antreprenorul va materializa prin ţăruşi şi şabloane următoarele:

- înălţimea umpluturii sau adâncimea săpăturii în ax, de-a lungul axului drumului;

- punctele de intersecţii ale taluzurilor cu terenul natural (ampriză); - înclinarea taluzelor.

Antreprenorul este răspunzător de buna conservare a tuturor picheţilor şi reperilor si are obligatia de a le restabili sau de a le reamplasa dacă este necesar.În caz de nevoie, scoaterea lor în afara amprizei lucrărilor este efectuată de către antreprenor, pe cheltuiala şi răspunderea sa, dar numai cu aprobarea scrisa a Beneficiarului, cu notificare cu cel puţin 24 ore în devans.Cu ocazia efectuarii pichetajului vor fi identificate şi toate instalaţiile subterane şi aerine, aflate în ampriza lucrărilor în vederea mutării sau protejării acestora.

MIŞCAREA TERASAMENTELOR

Mişcarea pământului se efectuează prin utilizarea pământului provenit din săpături din profilele de umplutură a proiectului. La începutul lucrărilor, Antreprenorul trebuie sa prezinte Consultantului spre aprobare, o diagrama a cantităţilor ce se vor transporta (inclusiv un tabel de mişcare a terasamentelor), precum si toate informaţiile cu privire la mutarea terasamentelor (utilaje de transport, distante, etc.).

Excedentul de săpătură ca şi pământurile din deblee care sunt improprii realizării rambleurilor (în sensul prevederilor din art.4) precum şi pământul din patul drumului din zonele de debleu care trebuie înlocuite (în sensul art.4) vor fi transportate în depozite definitive din rambleu.Necesarul de pământ, care nu poate fi acoperit din debleuri, va proveni din gropi de împrumut.Recurgerea la debleuri şi rambleuri în afara profilului din


101

proiect, sub formă de supralărgire, trebuie să fie supusă aprobării Beneficiarului.Dacă, in cursul execuţiei lucrărilor, natura pământurilor provenind din debleuri şi gropi de împrumut este incompatibilă cu prescripţiile prezentului caiet de sarcini şi ale caietului de sarcini speciale, sau ale standardelor si normativelor tehnice in vigoare privind calitatea şi condiţiile de execuţie a rambleurilor, antreprenorul trebuie să informeze Beneficiarul şi să-i supună spre aprobare propuneri de modificare a provenienţei pământului pentru umplutură, pe baza de măsurători si teste de laborator, demonstrând existenta reala a materialelor si evaluarea cantităţilor de pământ ce se vor exploata. La lucrările importante, dacă beneficiarul consideră necesar poate preciza, completa sau modifica prevederile art.4 al prezentului caiet de sarcini. In acest, Antreprenorul poate întocmi în cadrul caietului de sarcini speciale “Tabloul de corespondenţă a pământului” prin care se defineşte destinaţia fiecărei naturi a pământului provenit din debleuri sau gropi de împrumut.Transportul pământului se face pe baza unui plan întocmit de antreprenor, - “Tabloul mişcării pământului” care defineşte în spaţiu mişcările şi localizarea finală a fiecărei cantităţi izolate de pământ din debleu sau din groapa de împrumut. El ţine cont de “Tabloul de corespondenţă a pământului” stabilit de Beneficiar, dacă aceasta există, ca şi de punctele de trecere obligatorii ale itinerariului de transport şi prescripţiile caietului de sarcini speciale. Acest plan este supus aprobării Beneficiarului în termen de 30 zile de la notificarea ordinului de începerea lucrărilor.

GROPI DE ÎMPRUMUT ŞI DEPOZITE

În cazul in care gropile de împrumut si depozitele de pământ nu sunt impuse prin proiect sau in caietul de sarcini speciale, alegerea acestora o va face Antreprenorul, cu acordul Beneficiarului. Acest acord va trebui, să fie solicitat cu minimum 8 zile înainte de începerea exploatării gropilor de împrumut, sau a depozitelor. Daca Beneficiarul considera ca este necesar, cererea trebuie să fie însoţită de:

- un raport privind calitatea pământului din gropile de împrumut alese, in spiritul prevederilor articolului 2.2 din prezentul caiet de sarcini, cheltuielile pentru sondajele şi analizele de laborator executate pentru acest raport fiind in sarcina Antreprenorului;

- acordul proprietarului de teren pentru ocuparea terenurilor necesare pentru depozite şi/sau pentru gropile de împrumut.

- un raport cu programul de exploatare a gropilor de imprumut si planul de refacere a mediului.

La exploatarea gropilor de împrumut antreprenorul va respecta următoarele reguli:

- pământul vegetal se va îndepărta si depozita in locurile aprobate si va fi refolosit conform prevederilor proiectului;

- crestele taluzelor gropilor de împrumut trebuie, în lipsa autorizaţiei prealabile a Beneficiarului, să fie la o depărtare mai mare de 10m de limitele zonei drumului;

- taluzurile gropilor de împrumut, pot fi executate în continuarea taluzelor de debleu cu condiţia ca fundul săpăturii, la terminarea extragerii, sa fie nivelat


102

pentru a asigura evacuarea apelor din precipitaţii, iar taluzele să fie îngrijit executate;

- săpăturile în gropile de împrumut nu vor fi mai adânci decât cota practicata in debleuri sau sub cota şanţului de scurgere a apelor, in zona de rambleu;

- în albiile majore ale râurilor, gropile de împrumut vor fi executate în avalul drumului amenajând o banchetă de 400 m lăţime între piciorul taluzului drumului şi groapa de împrumut;

- fundul gropilor de împrumut va avea o pantă transversală de 1....3% spre exterior şi o pantă longitudinală care să asigure scurgerea şi evacuarea apelor;

- taluzurile gropilor de împrumut amplasate în lungul drumului se vor executa cu înclinarea de 1:15....1:3; când între piciorul taluzului drumului şi marginea gropii de împrumut nu se lasă nici un fel de banchete, taluzul gropii de împrumut dinspre drum va fi de 1:3.

Surplusul de săpătură în zonele de debleu poate fi depozitat in următoarele moduri:

- în continuarea terasamentului proiectat sau existent in rambleu, surplusul depozitat fiind nivelat, compactat şi taluzat conform prescripţiilor aplicabile rambleelor drumului; suprafaţa superioară a acestor rambleuri suplimentare va fi nivelată la o cotă cel mult egală cu cota muchiei platformei rambleului;

- la mai mult de 10m de crestele taluzelor de debleu ale drumurilor în execuţie sau a celor existente în afara firelor de scurgerea apelor; in ambele situaţii este necesar să se obţină aprobarea pentru ocuparea terenului şi să se respecte condiţiile impuse.

La amplasarea depozitelor in zona drumului se va urmări ca prin execuţia acestora să nu provoace înzăpezirea drumului.Antreprenorul va avea grijă ca gropile de împrumut şi depozitele să nu compromită stabilitatea masivelor naturale, nici să nu rişte antrenarea terasamentelor de catre ape sau să cauzeze, din diverse motive, pagube sau prejudicii persoanelor sau bunurilor publice particulare. În acest caz, antreprenorul va fi în întregime răspunzător de aceste pagube.

Beneficiarul se va opune executării gropilor de împrumut sau depozitelor susceptibile de a înrăutăţi aspectul împrejurimilor şi a scurgerii apelor, fără ca antreprenorul să poată pretinde pentru acestea fonduri suplimentare sau despăgubiri.Achiziţionarea sau despăgubirea pentru ocuparea terenurilor afectate depozitelor de pământuri ca şi celor necesare gropilor de împrumut rămân în sarcina antreprenorului.

EXECUŢIA DEBLEURILOR

Antreprenorul nu va putea executa nici o lucrare înainte ca modul de pregătire a amprizelor de debleu precizat de prezentul caiet de sarcini şi caietul de sarcini speciale sa fi fost verificat şi recunoscut ca satisfăcător de către Beneficiarul lucrării.Aceste acceptări trebuie, în mod obligatoriu să fie menţionate în registrul de şantier.Săpăturile trebuie atacate frontal pe întreaga lăţime şi pe măsură ce avansează, se realizează şi taluzarea, urmărind pantele taluzelor menţionate pe profilele transversale.Nu se vor crea supraadâncimi în debleu. În cazul când în mod accidental apar asemenea situaţii se va trece la umplerea lor conform modalităţilor pe care la va prescrie Beneficiarul lucrării şi pe cheltuiala antreprenorului.La săparea in terenuri sensibile la umezeala,


103

terasamentele se vor executa progresiv, asigurându-se permanent drenarea si evacuarea apelor pluviale si evitarea destabilizării echilibrului hidrologic al zonei sau a nivelului apei subterane, pentru a preveni umezirea pământurilor. Toate lucrările preliminare de drenaj vor fi finalizate inainte de începerea săpăturilor, pentru a se asigura ca lucrările se vor executa fara a fi afectate de ape.În cazul când terenul întâlnit la cota fixată prin proiect nu va prezenta calităţile stabilite şi nu este de portanţa prevăzuta, se va putea prescrie realizarea unui strat de formă pe cheltuiala Beneficiarului. Compactarea acestui strat de formă se va face la gradul de compactare de 100% Proctor normal. În acest caz se va limita pentru stratul superior al debleurilor gradul de compactare la 97% Proctor normal.Înclinarea taluzelor va depinde de natura terenului efectiv. Dacă acesta diferă de prevederile proiectului, antreprenorul va trebui să aducă la cunoştinţa Beneficiarului neconcordanta constatata, urmând ca acesta sa dispună o modificare a înclinării taluzelor şi modificarea volumului terasamentelor.Prevederile STAS 2914 privind înclinarea taluzelor la deblee pentru adâncimi de maximum 12m sunt date în tabelul 3 în funcţie de natura materialelor existente în debleu.În debleuri mai adânci de 1200m sau amplasate în condiţii hidrologice nefavorabile (zone umede, infiltraţii, zonă de băltiri) indiferent de adâncimea lor, înclinarea taluzurilor se va stabili printr-un calcul de stabilitate.Taluzurile vor trebui să fie curăţate de pietre sau de bulgări de pământ care nu sunt încorporate în teren ca si rocile dislocate a căror stabilitate este incerta.

TABEL 3 NATURA MATERIALELOR DIN DEBLEU ÎNCLINAREA TALUZELOR

Pământuri argiloase, în general argile nisipoase sau prăfoase, nisipuri argiloase sau prafuri argiloase

10 : 15

Pământuri marnoase. 10 :10....10:05 Pământuri macroporice (loess şi pământuri loessoide).

10:01

Roci stâncoase alterabile, în funcţie de gradul de alterabilitate şi de adâncimea debleelor.

10:15.......10:10

Roci stâncoase nealterabile. 10:01 Roci stâncoase (care nu se degradează) cu stratificarea favorabilă în ce priveşte stabilitatea.

de la 10:01 până la poziţia verticală sau chiar în consolă

Dacă pe parcursul lucrărilor de terasamente, masele de pământ devin instabile, Antreprenorul va lua masuri imediate de stabilizare, anunţând in acelaşi timp Beneficiarul.Debleurile în terenuri moi, ajunse la cotă se vor compacta pana la 100% Proctor pe o adâncime de 30 cm (conform prevederilor din tabelul 5 pct. c).În terenuri stâncoase, la săpăturile executate cu ajutorul explozivului, antreprenorul va trebui să stabilească şi apoi să adapteze planurile sale de derocare în aşa fel încât după explozii sa se obţină:

- degajarea la gabarit a taluzelor şi platformei; - cea mai mare fracţionare posibilă a rocii, evitând orice risc de degradare a

lucrărilor proiectului.


104

Pe timpul întregii durate a lucrului va trebui să se inspecteze, în mod frecvent şi în special după explozie, taluzurile de deblee şi terenurile de deasupra acestora, în scopul de a se înlătura părţile de rocă care ar putea să fie dislocate de explozii sau din alte cauze.După execuţia lucrărilor, se va verifica dacă adâncimea necesară este atinsă peste tot. Acolo unde aceasta nu este atinsa, antreprenorul va trebui să execute derocarea suplimentară necesară.Toleranţele de execuţie pentru suprafaţa platformei şi nivelarea taluzurilor sub lată de 3m sunt date în tabelul 4.

TABEL 4 Profilul Toleranţe admise

Roci necompacte Roci compacte Platforma cu strat de formă +/-3cm +/-5cm Platforma fără strat de formă

+/-5cm +/-10cm

Taluzului de debleu neacoperit

+/-10cm variabil în funcţie de natura rocii

Metoda utilizată pentru nivelarea platformei în cazul terenurilor stâncoase este lăsată la alegerea antreprenorului. El are posibilitatea de a realiza o adâncime suplimentară, apoi de a completa, pe cheltuială sa cu un strat de pământ, pentru aducerea la cote, care va trebui compactat cum este arătat în cap.Dacă proiectul prevede executarea rambleurilor cu pământurile sensibile la umezeala, Beneficiarul va prescrie ca executarea săpăturilor in debleuri sa se facă astfel:

- în perioada ploioasă: extragerea verticală; - după perioada ploioasă: săpături în straturi, până la orizontul a cărui conţinut

în apă va fi superior cu 10 puncte, umidităţii optime Proctor normal. În timpul execuţiei debleelor, antreprenorul este obligat să conducă lucrările astfel ca pământurile ce urmează să fie folosite în realizarea rambleelor să nu fie degradate sau înmuiate de apele de ploaie. Va trebui în special să se înceapă cu lucrările de debleu de la partea de jos a rampelor profilului în lung.Dacă topografia locurilor permite o evacuare gravitaţională a apelor, antreprenorul va trebui să menţină o pantă suficientă pentru scurgere la suprafaţa părţii excavate şi să execute în timp util şanţuri, rigole, lucrări provizorii necesare evacuării apelor în timpul excavării.

DEROCĂRI

Terasamentele din derocări se execută în conformitate cu prevederile Normelor Ts precum şi a „Normativului departamental privind execuţia mecanizată a terasamentelor pentru drumuri”C–182-87

Tehnologia de execuţie este arătată detaliat în lista de cantităţi - F3.

Derocările se execută numai cu găuri de mină forate manual pentru asigurarea accesului sau mecanizat, cu perforatorul rotativ pneumatic, în restul lucrărilor şi cu exploziv.


105

Adâncimea, amplasarea, încărcarea cu explozibil a găurilor de mină şi exploatarea se fac numai de către personal calificat (maistru, artificier) şi atestat.

Găurile de mină vor fi în aşa fel amplasate şi încărcate încât explozia să realizeze o dislocare a rocii fără aruncare, pentru protejarea pădurii din zonele adiacente drumului.

Nu se execută derocări cu carboniere.Blocurile de stâncă peste 25 kg, care se utilizează la ramblee sau se încarcă manual în vederea transportului cu autovehicule, se sparg.

Transportul şi împrăştierea materialului derocat, în umpluturi sau în depozite se execută cu buldozerul pentru distanţe ce nu depăşesc 50 m. Pentru distanţe peste 50 m până la 1 km transportul se realizează cu tractorul rutier cu remorcă, cu încărcare directă în cazul execuţiei săpăturilor manual sau cu excavatorul în cazul dislocării cu buldozerul.

Excedentul de săpătură se transportă în zonele ce necesită ridicarea directriţei drumului sau pentru completări de taluz pe profil (vezi: Profile transversale de execuţie).

Şanţurile în stâncă se execută conform profilului tip, prin derocarea cu găuri mici forate, corectarea şi finisarea executându-se cu ciocanul de abataj pneumatic. Materialul rezultat se împrăştie manual pe zonă.

În zonele în care utilizarea explozibililor este limitată derocările se realizează cu ciocanul de abataj pneumatic şi cu unelte de mână.

Nivelarea platformei de stâncă şi corectarea taluzurilor de debleu se realizează cu unelte de mână şi cu ciocanul de abataj pneumatic.

Controlul calităţii execuţiei terasamentelor din derocări se efectuează conform prevederilor din capitolul 2.3.

Faţă de tehnologia clasică, se recomandă pentru execuţia derocărilor utilizarea echipamentului pneumatic PICON montat pe excavator pentru fisurarea blocurilor de stâncă. Deplasarea acestor blocuri se va face prin împingere cu buldozerul în rambleu sau în depozite.

Blocurile mari de stâncă pot fi utilizate pentru consolidarea piciorului taluzului de rambleu, prin constituirea unui anrocament aşezat cu excavatorul.

Sapaturile in stanca se executa cu ajutorul explozivilor.

In constructiile drumurilor forestiere se folosesc nitramonul si astralita, care sunt explozivi

cu brizanta redusa, din grupa amonitelor, precum si explozivi din grupa dinamitelor.

Ca materiale auxiliare se utilizeaza capsele detonante, fitilul inflamabil(fitil Bickford sau amorse electrice) si fitilul detonant. Manipularea substantelor explozive si provocarea exploziilor se face numai de catre persoane autorizate. Explodarea incarcaturilor se poate face prin aprindere pirotehnica sau electrica.

Procedeul gaurilor de mina se poate utiliza in toate categoriile de roci, daca inaltimea frontului de lucru nu depaseste 7m.

Gaurile au diametru de 25-75mm si se foreaza cu ajutorul perforatoarelor pneumatice.


106

Amplasarea lor depinde de inaltimea frontului de lucreu, de numarul fetelor libere, de configuratia masivului stancos si de stratificatie. Astfel ele pot fi verticale, inclinate sau orizontale, pot fi amplasate longitudinal sau transversal fata de axul drumului si pot fi asezate dupa necesitati, pe un singur sir, sau pe doua siruri. Daca inaltimea frontului de lucru nu depaseste 4m, gaurile de mina se foreaza vertical sau usor inclinat fata de verticala si pentru asigurarea unui efect bun se recomanda ca adancimea lor sa fie cu 10% mai mare decat inaltimea frontului de lucru. In cazul santurilor gaurile de mina vor fi dese si adanci de aproximativ 0,4m. Daca inaltimea frontului de lucru este de 4-7m se foreaza atat gauri de mina verticale cat si orizontale sau usor inclinate.

Procedeul gaurilor de sonda se utilizeaza in zonele cu stanca compacta si volume concentrate de roca dura sau foarte dura si cu inaltimi ale frontului de lucru de peste 7m.Gaurile de sonda au diametrul de 100-125mm, adancimea de 7-12m, si se foreaza cu ajutorul forezelor rotopercutante. Amorsarea incarcaturilor cu nitramon se face cu astralita (8-9% din cantitatea explozivului de baza) sau cu dinamita (5-6%). Burarea gaurilor de sonda in cazul nitramonului, se face pe circa 1/3 din lungimea gaurii.

Sfarmarea secundara a blocurilor mari se face tot cu ajutorul explozivilor. Incarcatura exploziva se amplaseaza fie in gauri de mina scurte, forate in interiorul blocului, fie sub forma unei incarcaturi deschise, aplicata cu ajutorul unui dop de argila plastica pe una din fetele vizibile, sau introdusa in gauri special amenajate sub blocuri.

In situatia in care roca este semidura, sau usor alterabila se foloseste piconul.

PREGĂTIREA TERENULUI DE SUB RAMBLEE

Lucrările pregătitoare sunt comune atât sectoarelor de debleu cât şi celor de rambleu, pentru rambleuri mai sunt necesare şi se vor executa si alte lucrări, pregătitoare după cum urmează:Când linia de cea mai mare pantă a terenului este superioară lui 20%, antreprenorul va trebui să execute trepte de înfrăţire având o înălţime egala cu griosimea stratului prescris pentru umplutura distanţate la maximum 1m pe terenuri obişnuite şi cu înclinare de 4% spre exterior.Pe terenuri stâncoase aceste trepte vor fi realizate cu mijloace agreate de Beneficiar.Pe terenurile remaniate în cursul lucrărilor pregătitoare prevăzute si pe terenurile de portanţă scăzută se va executa o compactare a terenului de la baza rambleului pe o adâncime minima de 30cm, pentru a obţine un grad de compactare Proctor normal conform tabelului 5.

EXECUŢIA RAMBLEELOR

Prescrip ţii generale

Antreprenorul nu poate executa nici o lucrare înainte ca pregătirile terenului indicate în caietul de sarcini şi caietul de sarcini speciale, să fie verificate şi acceptate de Inginer. Această acceptare trebuie să fie în mod obligatoriu consemnată în caietul de şantier.Nu se execută lucrări de terasamente pe timp de ploaie sau ninsoare.Execuţia rambleelor


107

trebuie să fie întreruptă în cazul în care calităţile lor minimale definite prin prezentul caiet de sarcini sau prin caietul de sarcini speciale vor fi compromise de intemperii.Execuţia nu poate fi reluată decât după un timp fixat de Beneficiar sau reprezentantul său la propunerea antreprenorului.

Modul de execu ţie a rambleelor

Rambleele se execută in straturi uniforme suprapuse, paralele cu linia proiectului pe întreaga lăţime a platformei şi în principiu pe întreaga lăţime a rambleului, evitandu-se segregările si variaţiile de umiditate si de granulometrie.Dacă dificultăţile speciale, recunoscute de Beneficiar, impun ca execuţia straturilor elementare sa fie executate pe lăţimi inferioare celei a rambleului, acesta va putea fi executat din benzi alăturate care împreună acoperă întreaga lăţime a profilului, urmărind ca decalarea în înălţime între două benzi alăturate să nu depăşească grosimea maximă impusă.Pământul adus pe platformă este împrăştiat şi nivelat pe întreaga lăţime a platformei (sau a benzii de lucru) în grosimea optimă de compactare stabilită, urmând realizarea unui profil longitudinal pe cât posibil paralel cu profilul definitiv.Suprafata fiecărui strat elementar care va avea grosimea optima de compactare, va fi plana si va avea o panta transversala de 3…5% catre exterior, iar suprafata ultimului strat va avea panta prescrisa conform capitolului 3.9. La realizarea umpluturilor cu înălţimi mai mari de 3,00 m, se pot folosi la baza acestora blocuri de piatră sau din beton cu dimensiunea sub 050m cu condiţia respectării următoarelor măsuri:

- împănarea golurilor cu pământ; - asigurarea tasărilor în timp si luarea lor in considerare; - realizarea unei umpluturi omogene din pământ de calitate corespunzătoare pe

cel puţin 2,00m grosime la partea superioară a rambleului. La punerea în operă a rambleului se va ţine seama de umiditatea optimă de

compactare. Pentru aceasta, laboratorul şantierului va face determinări ale umidităţii la sursă şi se vor lua măsurile în consecinţă pentru punerea în operă respectiv aşternerea şi necompactarea imediată, lăsând pământul să se zvânte sau să se trateze cu var pentru a-şi reduce umiditatea cât mai aproape de cea optimă, sau din contră, udarea stratului aşternut pentru a-l aduce la valoarea umidităţii optime.

Compactarea rambleelor

Toate rambleele vor fi compactate pentru a se realiza gradul de compactare Proctor normal prevăzute în STAS 2914 conform tabelului 6. Antreprenorul va trebui să supună acordului Beneficiarului cu cel puţin 8 zile înainte de începerea lucrărilor grosimea maximă a stratului elementar pentru fiecare tip de pământ care poate asigura obţinerea (după compactare) a gradelor de compactare arătate în tabelul 5 cu echipamentele existente si folosite pe şantier. În acest scop înainte de începerea lucrărilor va realiza câte un tronson de încercare de minim 30m lungime pentru fiecare tip de pământ. Dacă compactarea prescrisă nu poate fi obţinută antreprenorul va trebui să realizeze o nouă planşă de încercare după ce va aduce modificările necesare grosimii straturilor şi utilajului folosit. Rezultatele acestor încercări trebuie să fie menţionate în registrul de şantier.


108

TABEL 5 Zonele din terasamente (la care se prescrie gradul de compactare

Pământuri necoezive coezive

îmbrăcăminţi permanente

îmbrăcăminţi semipermanente

îmbrăcăminţi permanente

îmbrăcăminţi semipermanente

a. Primii 30cm ai terenului natural sub un rambleu cu înălţimea h de h:<2,00m; h:>2,00m

100 95

95 92

97 92

93 90

b. În corpul rambleelor la adâncimea (h) sub patul drumului: h,<0,50m; 0,5<h≤2,00m; h>2,00m

100 100 95

100 97 92

100 97 92

100 94 90

c. În debleuri pe adâncimea de 30cm sub patul drumului

100 100 100 100

În cazurile când nu se va putea să fie satisfăcută această obligaţie grosimea straturilor succesive nu va depăşi 20cm după compactare.

Abaterile limită la gradul de compactare vor fi de 3% sub îmbrăcăminţile din beton de ciment şi de 4% sub celelalte îmbrăcăminţi şi se acceptă în maximum 10% din numărul punctelor de verificare.

Controlul compact ării

În timpul execuţiei, terasamentele trebuie verificate după cum urmează:

- controlul va fi pe fiecare strat; - frecvenţa minima a testelor trebuie sa fie potrivit tabelului 6.

TABEL 6 Denumirea încercării Frecvenţa minimală a

încercărilor Observaţii

Încercarea Proctor 1 la 5000mc Pentru fiecare tip de pământ

Determinarea conţinutului de apă 1 la 250mc de platformă

pe strat

Determinarea gradului de compactare

3 la 250mc de platformă

pe strat


109

Laboratorul antreprenorului va ţine un registru în care se vor consemna toate rezultatele privind încercarea Proctor, determinarea umidităţii şi a gradului de compactare realizat pe fiecare strat şi sector de drum. Antreprenorul poate sa ceara recepţia unui strat numai daca toate gradele de compactare rezultate din determinari au valori minime peste valorile prescrise. Această recepţie va trebui, în mod obligatoriu, menţionată în registrul de şantier.

Profile şi taluzuri

Lucrările trebuie să fie executate de aşa manieră încât după cilindrare profilele din proiect să fie realizate cu toleranţele admisibile.Taluzul nu trebuie să prezinte nici scobituri şi nici excrescenţe, în afara celor rezultate din dimensiunile blocurilor constituente ale rambleului.Profilul taluzului trebuie sa fie obţinut prin metoda umpluturii în adaos, dacă nu sunt dispoziţii contrare în caietul de sarcini speciale.Taluzurile rambleelor aşezate pe terenuri de fundaţie cu capacitatea portantă corespunzătoare vor avea înclinarea 1:1,5 până la înălţimile maxime pe verticală date în tabelul 7.

TABEL 7

Natura materialului în rambleu H max (m) Argile prăfoase sau argile nisipoase 6 Nisipuri argiloase sau praf argilos 7 Nisipuri 8 Pietrişuri sau balasturi 10

Panta taluzurilor trebuie verificată şi asigurată numai după realizarea gradului de compactare indicat în tabelul 5.În cazul rambleelor cu înălţimi mai mari decât cele arătate în tabelul 7, dar numai până la maxim 1,00m, înclinarea taluzurilor de la nivelul patului drumului în jos va fi de 1:1,5 iar pe restul înălţimii, pana la baza rambleului, înclinarea va fi de 1:2. În ramblee mai înalte de 12.00m, precum şi la cele situate în albiile majore ale râurilor, văilor şi în bălţi, unde terenul de fundaţie este alcătuit din particule fine şi foarte fine, înclinarea taluzurilor se va determina pe baza unui calcul de stabilitate, cu un coeficient de stabilitate de 1,3.....1,5.

Taluzurile rambleelor aşezate pe terenuri de fundaţie cu capacitate portantă redusă, vor avea înclinarea 1:1,5 până la înălţimile maxime hmax pe verticală dată în tabelul 8, în funcţie de caracteristicile fizice-mecanice ale terenului de fundaţie.


110

TABEL 8 Panta

terenului

de fundaţie

Caracteristicile terenului de fundaţie a). Unghiul de frecare internă în grade

5gr 10gr 15gr b). Coeziunea materialului Kpa

30 60 10 30 60 10 30 60 80 Înălţimea maximă a rambleului

0 3,00 4,00 3,00 5,00 6,00 4,00 6,00 8,00 10,00 1:10 2,00 3,00 2,00 4,00 5,00 3,00 5,00 6,00 7,00 1:5 1,00 2,00 1,00 2,00 3,00 2,00 3,00 4,00 5,00 1:3 - - - 1,00 2,00 1,00 2,00 3,00 4,00

Toleranţele de execuţie pentru suprafaţarea platformei şi a taluzurilor sunt următoarele:

- platformă fără strat de formă +/-3cm - platformă cu strat de formă +/-5cm - taluz neacoperit +/-10cm

Denivelările sunt măsurate sub lată de 3m lungime.

Toleranţa pentru ampriza rambleului realizat, faţă de cea proiectată este de +50cm.

Prescrip ţiile aplicabile p ământurilor sensibile la ap ă

Când la realizarea rambleelor sunt folosite pământuri sensibile la apă, Beneficiarul va putea ordona Antreprenorului următoarele:

- aşternerea şi compactarea imediată a pământurilor din debleuri sau gropi de împrumut cu un grad de umiditate convenabil;

- un timp de aşteptare după aşternere si scarificare, în vederea eliminării apei in exces prin evaporare;

- tratarea pământului cu var pentru reducerea umidităţii; - practicarea de drenuri deschise, în vederea reducerii umidităţii pământurilor cu

exces de apa. Când umiditatea naturală este mai mică decât cea optimă, se vor executa stropiri succesive. Pentru aceste pământuri Beneficiarul va putea impune Antreprenorului măsuri speciale pentru evacuarea apelor.

Prescrip ţii aplicabile rambleelor din material stâncos

Materialul stâncos rezultat din derocări se va împrăştia şi nivela astfel încât sa se obţină o umplutură omogenă şi cu un volum minim de goluri. Straturile elementare vor avea o grosime determinată în funcţie de dimensiunea materialului şi posibilităţile mijloacelor de compactare. Această grosime nu va putea în nici un caz să depăşeasc 0,80m în corpul rambleului. În cei 0,30m de sub patul drumului nu vor conţine blocuri mai mari de 0,20m. Blocurile de stâncă ale căror dimensiuni vor fi incompatibile cu dispoziţiile de mai sus vor fi fracţionate. Beneficiarul va putea aproba folosirea lor la piciorul taluzului, sau depozitarea lor în depozite definitive. Granulozitatea diferitelor straturi constituente


111

ale rambleelor trebuie să fie omogenă. Intercalarea straturilor de materiale fine şi straturi din materiale stâncoase prezentând un procentaj de goluri ridicat este interzisă. Rambleurile vor fi compactate cu cilindri vibratori de 12-16 tone cel puţin, sau cu utilaje cu şenile de 25 tone cel puţin. Această compactare va fi însoţită de o stropire cu apă suficientă pentru a facilita aranjarea blocurilor.

Controlul compactării va fi efectuat prin măsurarea parametrilor Q/S unde:

Q - volumul rambleului pus în operă într-o zi măsurat în mc după compactare;

S - suprafaţa măturată într-o zi de utilajul de compactare deplasându-se cu viteza stabilită pe sectoarele experimentale.

Valoarea parametrilor Q/S va fi stabilită cu ajutorul unui tronson de încercare controlat prin încercări cu placa. Valoarea finala va fi cea a testului in care se obţin module de cel puţin 500 bari si un raport E2/E1 inferior lui 0,15.

Încercările se vor face de antreprenor intr-un laborator autorizat, iar rezultatele vor fi scrise în registrul de şantier. Platforma va fi nivelată admiţându-se aceleaşi toleranţe ca şi în cazul debleelor în material stâncos, cap. 3.2. Denivelările pentru taluzurile neacoperite trebuie sa asigure fixarea blocurilor pe cel puţin jumătate din grosimea lor.

Prescrip ţii aplicabile rambleelor nisipoase

Rambleele din materiale nisipoase se realizează concomitent cu îmbrăcarea taluzelor în scopul de a le proteja de eroziune. Pământul nisipos omogen (U<5) ce nu poate fi compactat la gradul de compactare prescris (tabel 5) va putea fi folosit numai după corectarea granulometriei acestuia, pentru obţinerea compactării prescrise. Straturile din pământuri vor fi umezite si amestecate pentru obţinerea unei umidităţii omogene pe întreaga grosime a stratului elementar. Platforma şi taluzurile vor fi nivelate admiţându-se toleranţele arătate in tab.4. Aceste toleranţe se aplică straturilor de pământ care protejează platforma şi taluzele nisipoase.

Prescrip ţii aplicabile rambleelor la limita lucr ărilor de art ă

În lipsa unor indicaţii contrare ale caietului de sarcini speciale, rambleurile din spatele lucrărilor de arta vor fi constituite din materiale identice cu cele adoptate pentru platformă cu excepţia materialelor stâncoase. Pe o lăţime minimă de 1m, măsurată de la zidărie, mărimea maxima a materialului din cariera, acceptat a fi folosit, va fi de 1/10 din grosimea umpluturii. Rambleul se va compacta mecanic, la gradul de compactare conform prevederilor tab.5 si cu asigurarea integrităţii lucrărilor de arta. Echipamentul/utilajul de compactare va fi supus aprobării Beneficiarului sau reprezentantului acestuia, care vor preciza pentru fiecare lucrare de artă întinderea zonei lor de utilizare.

Protec ţia împotriva apelor

Antreprenorul este obligat să asigure protecţia rambleelor contra apelor pluviale şi inundaţiilor provocate de ploi a căror intensitate nu depăşeşte intensitatea celei mai


112

puternice ploi înregistrate în cursul ultimilor 10ani. Intensitatea precipitaţiilor de care se va ţine seama va fi cea furnizată de cea mai apropiată staţie pluviometrică.

EXECUŢIA ŞANŢURILOR ŞI RIGOLELOR

Şanţurile şi rigolele vor fi realizate conform prevederilor proiectului, respectându-se secţiunea, cota fundului şi distanţa de la marginea amprizei. Şanţul sau rigola trebuie să rămână constant paralele cu piciorul taluzului. În nici un caz nu va fi tolerat ca acest paralelism să fie întrerupt de prezenţa masivului stâncos. Paramentele şanţului sau a rigolei vor trebui să fie plane, iar blocurile în proeminenţă să fie tăiate. La sfârşitul şantierului şi înainte de recepţia finală şanţurile sau rigolele vor fi complet degajate de bulgări şi blocuri ebulate.

FINISAREA PLATFORMEI

Stratul superior al platformei va fi îngrijit compactat, nivelat şi completat respectând cotele în profil în lung şi în profil transversal, declivităţile şi lăţimea prevăzute în proiect. Gradul de compactare şi toleranţele de nivelare sunt date în tabelul 5, respectiv tabelul 4. În ce priveşte lăţimea platformei şi cotele de execuţie, abaterile limită sunt:

- lăţimea platformei se admit:

+ / -0,05m faţă de ax;

+ / -0,10m, la lăţimea întreagă

- la cotele proiectului se admit:

+ / -0,05m, faţă de cotele de nivel ale proiectului

Dacă execuţia sistemului rutier nu urmează imediat după terminarea terasamentelor, platforma va fi nivelată transversal urmărind profilul acoperiş, in doua ape, cu înclinarea de 4% spre marginea acestora. În curbe se va aplica deverul prevăzut în piesele desenate ale proiectului, fără să coboare sub o pantă transversală de 4%.

ACOPERIREA CU PĂMÂNT VEGETAL

Când acoperirea trebuie să fie aplicată pe un taluz, acesta este în prealabil tăiat în trepte sau întărit cu caroiaje din brazde, nuiele sau prefabricate etc., destinate a le fixa. Aceste trepte sau caroiaje sunt apoi umplute cu pământ vegetal. Terenul vegetal trebuie să fie fărâmiţat curăţat cu grijă de pietre, rădăcini sau iarbă şi umectat înainte de răspândire. După răspândire pământul vegetal este tasat cu un mai plat sau cu un rulou uşor. Executarea lucrărilor de îmbrăcare cu pământ vegetal este în principiu, suspendată pe timp de ploaie.


113

DRENAREA APELOR SUBTERANE

Antreprenorul nu este obligat să asigure drenarea apelor decât în măsura în care acestea pot fi evacuate gravitaţional. Lucrările speciale de drenaj, necesare pe unele tronsoane sunt prezentate în ,,Caiete de sarcini generale comune lucrărilor de drum - Caiet de sarcini nr.2-Lucrări de terasamente”.

Lucrările de drenarea apelor subterane, care s-ar putea să se dovedească necesare, vor fi definite prin dispoziţii de şantier de către Beneficiar şi reglementarea lor se va face, în lipsa unor dispoziţii speciale ale caietului de sarcini speciale conform, prevederilor Clauzelor contractuale.

ÎNTREŢINEREA ÎN TIMPUL TERMENULUI DE GARAN ŢIE

În timpul termenului de garanţie, antreprenorul va trebui să execute în timp util şi pe cheltuiala sa lucrările necesare pentru a asigura scurgerea apelor, repararea taluzelor şi a rambleelor şi să corijeze tasările rezultate dintr-o proastă execuţie a lucrărilor.

În afară de aceasta, antreprenorul va trebui să execute în aceeaşi perioadă şi la cererea scrisă a Beneficiarului, si toate lucrările de remediere necesare, pentru care Antreprenorul nu este răspunzător.

3.1.5.Probe, teste verificari VERIFICAREA CALITĂŢII PĂMÂNTURILOR

Verificarea calităţii pământului constă în determinarea principalelor caracteristici ale acestuia prevăzute în tabelul 2:

Tabel 2 Nr. crt

Caracteristici care se verifică

Frecvenţe minime Metode de determinare

conform STAS

1. Granulozitate În funcţie de heterogenitatea pământului 1913/5-85 2. Limita de plasticitate utilizat însă nu va fi mai mică decât 1913/4-86 3. Densitate maxima

uscata o încercare la 5000 mc 1913/3-76

4. Coeficientul de neuniformitate

730-89

5. Caracteristicile de compactare

Pentru pământurile folosite în rambleele din spatele zidurilor şi pământurile

1913/13-83

6. Umflare liberă folosite la protecţia rambleelor o încercare la 1000 mc

1913/12-88

7. Sensibilitate la îngheţ, dezgheţ

O încercare la fiecare : - 2000 mc pământ pentru rambleuri - 250 ml de drum in debleu

1709/3-90

8. Umiditate Zilnic sau la fiecare 500mc 1913/1-82


114

Laboratorul antreprenorului va avea un registru cu rezultatele tuturor determinărilor de laborator.

CONTROLUL EXECUŢIEI LUCRĂRILOR

Controlul calit ăţii lucr ărilor de terasamente const ă în:

- verificarea trasării axului, amprizei drumului şi a tuturor celorlalţi reperi de trasare;

- verificarea pregătirii terenului de fundaţie (de sub rambleu); - verificarea calităţii şi stării pământului utilizat pentru umpluturi; - verificarea grosimii straturilor aşternute; - verificarea compactării umpluturilor; - controlul caracteristicilor platformei drumului;

Antreprenorul este obligat s ă ţină eviden ţa zilnic ă, în registrul de laborator a verificărilor efectuate asupra calităţii umidităţii pământului pus în operă şi a rezultatelor obţinute în urma încercărilor efectuate privind calitatea lucrărilor executate. Antreprenorul nu va trece la execuţia următorului strat daca stratul precedent nu a fost finalizat si aprobat de Inginer. Antreprenorul va întreţine pe cheltuiala sa straturile recepţionate pana la acoperirea acestora cu stratul următor.

Verificarea tras ării axului, amprizei drumului şi a tuturor celorlal ţi reperi de trasare

Această verificare se va face înainte de începerea lucrărilor de execuţie a terasamentelor urmărindu-se respectarea întocmai a prevederilor proiectului. Toleranţa admisibilă fiind de +/-0,10 m în raport cu reperii pichetajului general.

Verificarea preg ătirii terenului de funda ţie (sub rambleu)

Înainte de începerea executării umpluturilor, după curăţirea terenului, îndepărtarea stratului vegetal şi compactarea pământului, se determină gradul de compactare şi deformabilitatea terenului de fundaţie. Verificările efectuate se vor consemna într-un proces verbal de verificare a calităţii lucrărilor ascunse specificându-se şi eventualele remedieri necesare. Numărul minim de probe conform STAS 2914 pentru determinarea gradului de compactare este de 3 încercări pentru fiecare 2000 mp suprafeţe compactate. Deformabilitatea terenului se va stabili prin măsurători cu deflectometru cu pârghii conform Normativului pentru determinarea prin deflectografie a capacitaţii portante a drumurilor cu structuri rutiere suple si semirigide, - indicativ CD 31-2002 Măsurătorile cu deflectometrul se vor efectua în profile transversale amplasate la maxim 25 m unul după altul, în 3 puncte (dreapta, ax, stânga). La nivelul terenului de fundaţie se consideră realizată capacitatea portantă necesară dacă deformaţia elastică corespunzătoare vehiculului etalon de 10 KN, se încadrează in valorile din tabelul 9, admiţându-se depăşiri in cel mult 10% din punctele măsurate. Valorile admisibile ale deformaţiei la nivelul terenului de fundaţie se stabilesc în funcţie de tipul pământului de fundaţie sunt indicate in tabelul 9.

Verificarea gradului de compactare a terenului de fundaţie se va face în corelaţie cu măsurătorile cu deflectometrul, în punctele în care rezultatele acestora atestă valori de capacitate portantă scăzută.


115

Verificarea calit ăţii şi st ării p ământului

Verificarea calităţii pământului constă în determinarea principalelor caracteristici ale pământului conform tabelului 2.

Verificarea grosimii straturilor a şternute

Va fi verificata grosimea fiecărui strat de pământ aşternut la executarea rambleului. Grosimea măsurată trebuie să corespundă grosimii stabilite pe sectorul experimental pentru tipul de pământ respectiv şi utilajele folosite la compactare.

Verificarea compact ării umpluturilor

Determinările pentru verificarea gradului de compactare se fac pentru fiecare strat de pământ pus în operă. In cazul pământurilor coezive se vor preleva câte 3 probe de la suprafaţa, mijlocul şi de la baza stratului când acesta are grosimi mai mari de 25cm şi numai de la suprafaţa şi baza stratului dacă grosimea este mai mică de 25cm. În cazul pământurilor necoezive se va preleva o singură probă din fiecare punct care trebuie să aibă un volum de minim 1000 cmc conform STAS 2914. Pentru pământurile stâncoase necoezive, verificarea se va face potrivit notei de la tabelul 5.

Verificarea gradului de compactare se face prin compararea densităţii în stare uscată a acestor probe cu densitatea în stare uscată maximă stabilită prin încercarea Proctor, STAS 1913/13.

Verificarea gradului de compactare realizat, se va face în minim 3 puncte repartizate stânga, ax, dreapta, în secţiuni diferite pentru fiecare sector de 250 mp de strat compactat.

La stratul superior al rambleului şi la patul drumului in debleu, verificarea gradului de compactare realizat, se va face in minimum trei puncte repartizate stânga, ax, dreapta. Aceste puncte vor fi la cel puţin 1 m de la marginea platformei, situate pe o lungime de maxim 250 m.

În cazul când valorile obţinute la verificări nu sunt corespunzătoare celor prevăzute în tabelul 5 se va dispune fie continuarea compactării, fie scarificarea şi recompactarea stratului respectiv.

Nu se va trece la execuţia stratului următor atât timp cât rezultatele verificărilor efectuate nu confirmă realizarea gradului de compactare prescris, compactarea ulterioară a stratului ne mai fiind posibilă.

Zonele insuficient compactate pot fi depistate uşor cu penetrometrul sau cu deflectometrul cu pârghie.

Controlul caracteristicilor platformei drumului

Controlul caracteristicilor platformei drumului se face după terminarea execuţiei terasamentelor şi constă în verificarea topografică a nivelmentului şi determinarea deformabilităţii cu ajutorul deflectometrului cu pârghie la nivelul platformei drumului.Toleranţele de nivelment impuse pentru nivelarea platformei suport sunt + / -005m faţă de prevederile proiectului. În ce priveşte suprafaţarea platformei şi nivelarea taluzelor toleranţele sunt cele arătate pct. (tabelul 4) si la pct. din prezentul caiet de sarcini.Verificările de nivelment se vor face pe profiluri transversale, la 25 m


116

distanta.Deformabilitatea patului drumului se va stabili prin măsurători cu deflectometrul cu pârghie.

Conform Normativului CD 31, capacitatea portanta la nivelul platformei (patului) se consideră realizată daca, deformaţia elastică, corespunzătoare sub sarcina osiei etalon de 115 kN are valori mai mari decât cele admisibile, indicate in tabelul 9, in cel mult 105 din numărul punctelor măsurate.

TABEL 9 Tipul de pământ conform STAS 1243 Valoarea admisibilă a

deformaţiei elastice 1/100mm

Nisip prăfos, nisip argilos 350 Praf nisipos, praf argilos nisipos, praf argilos, praf

400

Argilă prăfoasă, argilă nisipoasă, argilă prăfoasă nisipoasă, argilă

450

Când măsurarea deformaţiei elastice, cu deflectometrul cu pârghie, nu este posibilă, Antreprenorul va putea folosi şi alte metode standardizate sau agrementate, acceptate de Inginer. În cazul utilizarii metodei de determinare a deformaţiei liniare prevazută în STAS 2914/4, frecvenţa încercărilor va fi de 3 încercari pe fiecare secţiune de drum de maxim 250 m lungime. 3.1.6.Standarde si normative si alte prescriptii Standardele sunt prezentate in anexa din preambul. Standardele utilizate sunt PD67-80, STAS 2914-84, STAS1913-82/83 3.1.7.Conditii de receptie(masuratori, tolerante, a specte) RECEPŢIA LUCRĂRII

Lucrările de terasamente vor fi supuse unor recepţii pe parcursul execuţiei (recepţii pe faze de execuţie), unei recepţii preliminare şi unei recepţii finale.

RECEPŢIA PE FAZE DE EXECUŢIE

În cadrul recepţiei pe faze determinante (de lucrări ascunse) se efectuează conform Regulamentului privind controlul de stat al calităţii în construcţii, aprobat cu HG 272/94 si conform Procedurii privind controlul statului în fazele de execuţie determinante, elaborată de MLPAT si publicată în Buletinul Construcţiilor volum 4/1996 si se va verifica daca partea de lucrări ce se recepţionează s-a executat conform proiectului şi atestă condiţiile impuse de documentaţii şi de prezentul caiet de sarcini.

În urma verificărilor se încheie proces verbal de recepţie pe faze, in care se confirma posibilitatea trecerii execuţiei la faza imediat următoare.

Recepţia pe faze se efectuează de către Beneficiar şi Antreprenor, iar documentul ce se încheie ca urmare a recepţiei va purta ambele semnături.

Recepţia pe faze se face în mod obligatoriu la următoarele momente ale lucrării:


117

- trasarea şi pichetarea lucrării;

- decaparea stratului vegetal si terminarea lucrărilor pregătitoare; - compactarea terenului de fundaţie; - în cazul rambleurilor, pentru fiecare metru din înălţime de umplutură şi la

realizarea umpluturii sub cota stratului de formă sau a patului drumului; - în cazul săpăturilor la cota finală a săpăturilor;

Registrul de procese verbale de lucrări ascunse se va pune la dispoziţia organelor de control, cât şi a comisiei de recepţie preliminară sau finală.

La terminarea lucrărilor de terasamente sau a unei părţi din aceasta se va proceda la efectuarea recepţiei preliminare a lucrărilor, verificându-se:

- concordanta lucrărilor cu prevederile prezentului caiet de sarcini si caietului de sarcini speciale si a proiectului de execuţie;

- natura pământului din corpul drumului.

Lucrările nu se vor recepţiona dacă:

� Nu sunt realizate cotele si dimensiunile prevăzute în proiect;

� Nu este realizat gradul de compactare atât la nivelul patului drumului cât şi pe fiecare strat în parte (atestate cu procese verbale de recepţie pe faze);

� Lucrările de scurgerea apelor nu sunt corespunzătoare;

� Nu s-au respectat pantele transversale si suprafaţarea platformei;

� Se observa fenomene de instabilitate, începuturi de crăpături in corpul terasamentelor, ravinări ale taluzurilor, etc.;

� Nu este asigurată capacitatea portantă la nivelul patului drumului.

Defecţiunile se vor consemna în procesul verbal încheiat, în care se va stabili şi modul şi termenele de remediere.

RECEPŢIA PRELIMINARĂ, LA TERMINAREA LUCR ĂRILOR

Receptia preliminară se face la terminarea lucrărilor, pentru întreaga lucrare, conform Regulamentului de recepţie a lucrărilor de construcţii şi instalaţii aferente acsetora, aprobat cu HG 273/1994.

RECEPŢIA FINALĂ

La recepţia finală a lucrării se va consemna modul în care sau comportat terasamentele şi dacă acestea au fost întreţinute corespunzător in perioada de garantie a intregii lucrări, in condiţiile respectarii prevederilor Regulamentului aprobat cu HG 273/1994.


118

3.2.Podete tubulare

PREVEDERI GENERALE Prezentul caiet de sarcini se referă la executarea podeţelor tubulare.

Caietul de sarcini cuprinde condiţiile tehnice care trebuie îndeplinite de transportul, punerea în operă şi controlul calităţii materialelor indicate în proiect.

La executarea lucrărilor se vor respecta prevederile din standardele şi normativele în vigoare şi prevederile prezentului caiet de sarcini.

Executantul va efectua toate încercările şi determinările indicate în prezentul caiet de sarcini.

Executantul este obligat să asigure adoptarea tuturor măsurilor tehnologice şi organizatorice care să conducă la respectarea strictă a prevederilor prezentului caiet de sarcini.

În cazul în care se vor constata abateri de la prezentul caiet de sarcini, inspectoratul consultant, definit în Volumul 1, va dispune întreruperea execuţiei lucrărilor şi luarea măsurilor de remediere ce se impun.

PREVEDERI SPECIALE

Podeţele tubulare sunt alcătuite din următoarele trei părţi:

� fundaţia

� tubul propriu zis

� racordarea cu terasamentele.

3.2.1.Breviar de calcul Tabelele cu podetele tubulare Tabelul 5

11.2PODETE TUBULARE De600

Nr. Pozitie hectometrca Lungime Tip fundatie lung. F Tipul racord.

F1 F2 R5b3 R5b1 R6b

1.D.F.POSAGA

1 200 5 1 4.1 1 1

2 453 5 1 4.1 1 1

3 652 5 1 4.1 1 1

4 868 5 1 4.1 1 1

5 1071 5 1 4.1 1 1

6 1356 5 1 4.1 1 1


119

7 1491 5 1 4.1 1 1

8 1603 5 1 4.1 1 1

9 1739 5 1 4.1 1 1

10 2009 5 1 4.1 1 1

11 2202 5 1 4.1 1 1

12 2461 5 1 4.1 1 1

13 2622 5 1 4.1 1 1

14 3046 5 1 4.1 1 1

15 3288 5 1 4.1 1 1

16 3490 5 1 4.1 1 1

17 3722 5 1 4.1 1 1

18 4155 5 1 4.1 1 1

19 4666 5 1 4.1 1 1

20 4913 5 1 4.1 1 1

21 5038 5 1 4.1 1 1

22 5516 5 1 4.1 1 1

23 5735 5 1 4.1 1 1

24 5970 5 1 4.1 1 1

25 6168 5 1 4.1 1 1

26 6392 5 1 4.1 1 1

27 6687 5 1 4.1 1 1

28 6809 5 1 4.1 1 1

29 6920 5 1 4.1 1 1

30 7018 5 1 4.1 1 1

31 7166 5 1 4.1 1 1

32 7362 5 1 4.1 1 1

33 7555 5 1 4.1 1 1

34 7813 5 1 4.1 1 1

35 8049 5 1 4.1 1 1

36 8226 5 1 4.1 1 1

37 8386 5 1 4.1 1 1

38 8585 5 1 4.1 1 1

39 8746 5 1 4.1 1 1

40 8849 5 1 4.1 1 1

41 8979 5 1 4.1 1 1

42 9076 5 1 4.1 1 1

43 9323 5 1 4.1 1 1

44 9458 5 1 4.1 1 1

45 9598 5 1 4.1 1 1

46 9794 5 1 4.1 1 1

47 9947 5 1 4.1 1 1


120

48 10239 5 1 4.1 1 1

49 10368 5 1 4.1 1 1

50 10504 5 1 4.1 1 1

51 10630 5 1 4.1 1 1

52 10778 5 1 4.1 1 1

53 10923 5 1 4.1 1 1

54 11061 5 1 4.1 1 1

55 11492 5 1 4.1 1 1

56 11678 5 1 4.1 1 1

57 11873 5 1 4.1 1 1

58 12051 5 1 4.1 1 1

59 12327 5 1 4.1 1 1

60 12526 5 1 4.1 1 1

61 12775 5 1 4.1 1 1

62 13129 5 1 4.1 1 1

63 13329 5 1 4.1 1 1

64 13723 5 1 4.1 1 1

65 14027 5 1 4.1 1 1

66 14282 5 1 4.1 1 1

67 14589 5 1 4.1 1 1

68 14804 5 1 4.1 1 1

69 15045 5 1 4.1 1 1

70 16233 5 1 4.1 1 1

71 17203 5 1 4.1 1 1

72 17662 5 1 4.1 1 1

TOTAL 360 72 295.2 72 72

D.F.SEGAGEA

1 81 5 1 4.1 1 1

2 243 5 1 4.1 1 1

3 419 5 1 4.1 1 1

4 648 5 1 4.1 1 1

5 862 5 1 4.1 1 1

6 1103 5 1 4.1 1 1

7 1249 5 1 4.1 1 1

8 1456 5 1 4.1 1 1

9 1686 5 1 4.1 1 1

10 2083 5 1 4.1 1 1

11 2314 5 1 4.1 1 1

12 2537 5 1 4.1 1 1

13 2679 5 1 4.1 1 1

14 2872 5 1 4.1 1 1


121

15 3301 5 1 4.1 1 1

16 3631 5 1 4.1 1 1

17 3820 5 1 4.1 1 1

18 4088 5 1 4.1 1 1

19 4299 5 1 4.1 1 1

20 4495 5 1 4.1 1 1

21 4964 5 1 4.1 1 1

22 5147 5 1 4.1 1 1

23 5362 5 1 4.1 1 1

24 5579 5 1 4.1 1 1

25 5748 5 1 4.1 1 1

26 5883 5 1 4.1 1 1

27 6016 5 1 4.1 1 1

28 6225 5 1 4.1 1 1

29 6385 5 1 4.1 1 1

30 6802 5 1 4.1 1 1

31 7217 5 1 4.1 1 1

32 7551 5 1 4.1 1 1

33 7983 5 1 4.1 1 1

34 8189 5 1 4.1 1 1

35 8785 5 1 4.1 1 1

36 8431 5 1 4.1 1 1

37 9014 5 1 4.1 1 1

38 9165 5 1 4.1 1 1

39 9323 5 1 4.1 1 1

40 9638 5 1 4.1 1 1

41 10199 5 1 4.1 1 1

42 10481 5 1 4.1 1 1

43 10749 5 1 4.1 1 1

44 11015 5 1 4.1 1 1

45 11179 5 1 4.1 1 1

46 11325 5 1 4.1 1 1

47 11513 5 1 4.1 1 1

48 11735 5 1 4.1 1 1

49 11995 5 1 4.1 1 1

50 12283 5 1 4.1 1 1

51 12599 5 1 4.1 1 1

52 13099 5 1 4.1 1 1

TOTAL 260 52 209.1 52 52

D.F.BOCSESTI

1 200 5 1 4.1 1 1


122

2 447 5 1 4.1 1 1

3 602 5 1 4.1 1 1

4 934 5 1 4.1 1 1

5 1146 5 1 4.1 1 1

6 1311 5 1 4.1 1 1

7 1694 5 1 4.1 1 1

8 1890 5 1 4.1 1 1

9 2208 5 1 4.1 1 1

10 2423 5 1 4.1 1 1

11 2734 5 1 4.1 1 1

12 2934 5 1 4.1 1 1

13 3134 5 1 4.1 1 1

14 3376 5 1 4.1 1 1

15 3786 5 1 4.1 1 1

16 3924 5 1 4.1 1 1

17 4072 5 1 4.1 1 1

18 4327 5 1 4.1 1 1

19 4513 5 1 4.1 1 1

20 4662 5 1 4.1 1 1

TOTAL 100 20 82 20 20

TOTAL GENERAL 720 0 144 586.3 144 0 144

11.3.PODETE TUBULARE D1500

Nr Pozitia Hectometrica Lungime Tip fundatie

lungime F

Tipul racordurilor

F1 F2 R5b3 R5b1 R6b

1.D.F.POSAGA

1 1193 5 1 4.1 1 1 0

2 2828 5 1 4.1 1 1 0

3 3978 5 1 4.1 1 1 0

4 4463 5 1 4.1 1 1 0

5 5227 5 1 4.1 1 1 0

6 10079 5 1 4.1 1 1 0

7 11242 5 1 4.1 1 1 0

8 13010 5 1 4.1 1 1 0

9 13510 5 1 4.1 1 1 0

10 14436 5 1 4.1 1 1 0

11 15490 5 1 4.1 1 1 0

12 15887 5 1 4.1 1 1 0

13 16623 5 1 4.1 1 1 0


123

14 18042 5 1 4.1 1 1 0

TOTAL 70 14 57.4 14 14 0

2.D.F.SEGAGEA

1 1849 5 1 4.1 1 1 0

2 3025 5 1 4.1 1 1 0

3 4596 5 1 4.1 1 1 0

4 6587 5 1 4.1 1 1 0

5 7010 5 1 4.1 1 1 0

6 7732 5 1 4.1 1 1 0

7 8559 5 1 4.1 1 1 0

8 9944 5 1 4.1 1 1 0

9 12787 5 1 4.1 1 1 0

TOTAL 45 9 36.9 9 9 0

3.D.F.BOCSESTI

1 743 5 1 4.1 1 1 0

2 1495 5 1 4.1 1 1 0

3 2002 5 1 4.1 1 1 0

4 2535 5 1 4.1 1 1 0

5 3634 5 1 4.1 1 1 0

6 4177 5 1 4.1 1 1 0

TOTAL 30 6 24.6 6 6 0

TOTAL GENERAL 145 0 29 118.9 29 29 0

DIMENSIONAREA HIDRAULICA A PODETELOR La lucrările hidraulice utilizarea cea mai frecventă se situează în domeniul

deschiderilor cuprinse între 2 şi 8 m. In conformitate cu prevederile “Normativului privind proiectarea hidraulica a

podurilor si podetelor” ind. PD 95-2002 pentru efectuarea calculului hidraulic sunt necesare: - studii topografice; - studii hidrologice; - studii geotehnice; - date referitoare la comportarea in timp a podurilor existente din zona, morfologia albiei, etc…

Debitele de calcul vor fi determinate de catre I.N.M.H., iar pe baza prevederilor “Normativului privind proiectarea hidraulica a podurilor si podetelor” ind. PD 95-2002, se vor stabili sectiunile de scurgere. Studiul hidraulic al lucrărilor, este in funcţie de mărimea bazinului de alimentare a scurgerii ce urmează a se restabili. Se disting două cazuri: - Suprafaţa bazinului de alimentare inferioară valorii de 100 kmp;


124

- Suprafaţa bazinului de alimentare superioară valorii de 100 kmp; Scurgerea apei in podete si in zona podetelor este influentata de forma si

marimea sectiunii transversale a podetelor, de conditiile de intrare in podet, de panta,de rugozitate si de conditiile de scurgere in aval de podet. Se disting urmatoarele forme de scurgere: - podete cu regim de scurgere cu nivel liber ; - podete inecate amonte ( inaltimea stratului de apa H la intrarea in podet este maimare decat inaltimea podetului hp iar in lungul podetului nivelul apei este liber); - podete sub presiune (inaltimea stratului de apa in amonte si aval este mai mare sau egal cu inaltimea podetului hp); Podetele tubulare nefiind lucrări etanşe nu pot funcţiona sub presiune, căci există riscul să apară circulaţii de apă în rambleu, de-a lungul tubului. - podete cu nivel liber in partea din amonte si inecate in aval. Inălţimea admisibilă a apei în amonte de lucrare va fi stabilită în funcţie de condiţiile impuse de teren: - rambleul în care se află tubul nu este conceput ca să constituie o îndiguire deoarece lucrările de artă din apropiere ar putea suferi prejudicii dintr-o prea mare creştere a nivelului apelor, - urbanizarea sau natura activităţilor (agricole, industriale) din zonă ar putea impune menţinerea nivelului apelor sub o anumită cotă.Proiectantul va stabili tipul de podet si va efectua dimensionarea confor prevederilor “Normativului privind proiectarea hidraulica a podurilor si podetelor” ind. PD 95-2002

Viteza medie a apei si debitul scurs se determina cu relatia : V = C .√ R . i Q = v . A = A.C . √ R . i Unde: I – panta hidraulica a apei( egala cu panta suprafetei libere); R – raza hidraulica ( in m); A – suprafata sectiunii de scurgere ( in m²); C – coeficientul lui Chezy.Calculul hidraulic al podetelor din tabla ondulata se va face in situatia inglobarii acestora in terasament, acestea pot functiona in regim cu nivel liber, innecate in amonte sau in aval, la debitele de calcul. La dimensionarea hidraulica a podetelor in situatia albiei neafuiabile se stabilesc urmatoarele: - lumina ( diametrul) podetului necesara scurgerii debitelor de calcul cu respectarea prevederilor din “Normativului privind proiectarea hidraulica a podurilor si podetelor” ind. PD 95-2002; - inaltimea podetului( hp ). Prin lumina podetului cu o singura deschidere se intelege distanta intre fetele interioare ale tubului. n cazul sectiunilor circulare determinarea valorilor Qc, Vn si hn se face in functie de QO si Vo, care se iau din tabelul 7.XV din “Normativului privind proiectarea hidraulica a podurilor si podetelor” ind. PD 95-2002; Qc = Kn . QO. Vn Unde: Qc – este debitul de calcul; 67 Deasemeni, pentru calculul debitului se poate folosi si formula: V= 1/n x Ri 2/3 x p ½ unde: V - viteza ( m/sec); n – coeficient de rugozitate; A – aria udata ( m2 );


125

Ri – raza hidraulica; P – panta %; H – inaltimea apei ( m). Toleran ţe de înclinare şi de nivel

Inclinarea se referă la cursul apei, nivelul apei de admisie şi de evacuare precizat nu trebuie să fie depăşit. Refularea nu este permisă. .Nivelul şi înclinarea trebuie să fie cuprinse în toleranţele trecute în tabelul urmator: Tabel nr. 6. Toleranţe de nivel şi înclinare Înclinare specificată ‰, Toleranta ‰, Neatingerea tolerate a nivelului de admisie specificat (mm), Neatingerea tolerată a nivelului de evacuare specificat ( mm) < 10 ± 1,0 40 80 ≥ 10 ± 2,0 60 90 Scurgerea apei

La alegerea dimensiunii, a deschiderii teoretice şi a protecţiei la coroziune se va tine seama si de prezenta ghetii. Construcţia poate fi astfel efectuată încât debitul cursului apei să fie afectat cât mai puţin posibil. In cazul unui debit normal se va ţine cont de viteza apei si de lăţimea cursului acesteia. Traseul in plan

Podetul tubular se va amplasa cu prioritate în zonele apreciate ca stabile. Amplasarea podetului tubular se va face intr-o zonă dreaptă a cursului, nu

intr-o curbă (unde zona concavă se erodează iar cea convexă se împotmoleşte). Modificarea patului, chiar pe o distanţă limitată, necesită uneori reprofilări ale

cursului în amonte şi în aval. Menţinerea traseului existent al cursului poate conduce la o amplasare oblică

faţă de axul drumului. La lungimi importante ale lucrării, în anumite cazuri, se va face o amenajare a extremităţilor (remodelarea taluzelor).

Se va evita ca scurgerile din amonte să afecteze piciorul taluzului (fig.30). Scurgerea de origine Solutia ideala In ceea ce priveşte traseul tubului însuşi, se va adopta traseul cel mai direct, fără cotituri.

Stabilirea traseului Delimitarea zonei în care va fi instalat tubul se executa în moduri diferite in

functie de urmatoarele aspecte : a)- Dacå tubul metalic este situat sub un taluz rutier ( podet nehidraulic),el trebuie instalat în asa fel încât axa longitudinalå a sa, så formeze cu axa drumului, un unghi cuprins între 70° si 110° b)- Dacå tubul metalic este utilizat pentru dirijarea apei ( podet hidraulic), este important så se faciliteze intrarea si iesirea apei si så se evite orice schimbare bruscå de directie, atât planimetricå, cât si altimetricå. In plus, pentru tuburile deosebit de lungi, trebuie avut în vedere ca partea inferioarå a tubului så nu se gåseascå sub nivelul fundului cursului de apå, pentru evitarea depunerilor pe fundul tubului. Profilul in lung

Profilul în lung al tubului va ţine seama de înălţimea rambleelor şi de debitul ce urmeaza a fi evacuat.


126

In acest caz trebuie să se asigure că acesta nu este susceptibil să se adâncească, intrucat tubul nu s-ar putea adapta decât numai dacă a fost îngropat.

In toate cazurile se recomandă să nu se aşeze radierul lucrării deasupra talvegului, ci mai curând să se adâncească uşor acesta pentru a evita fenomenul de subspalare, secţiunea folositoare scurgerii nefiind decât cea care începe deasupra cotei talvegului.

In ceea ce priveşte alegerea pantei, in situatia in care panta fundului urmareste panta talvegului sau a terenului natural, sunt de luat în considerare mai multe cazuri si anume: a) Panta patului : Lucrarea va fi amplasata cu panta maximă pe care o poate permite adâncimea fundului prin curăţire. b) Panta talvegului este normală (de la 0,5 - 6%); Va trebui ca panta viitoarei lucrări să fie fixată cât mai aproape de această pantă.

In cazul in care sunt utilizate mai multe tuburi, se vor lua masuri de evitare a depunerii de sedimente sau corpuri plutitoare, care favorizeaza astuparea în timp a unei părţi din debuşeu.

Configuraţia extremităţilor poate avea consecinţe importante asupra eficacităţii hidraulice a tubului si a comportării, atât în momentul construcţiei, cât şi în exploatare.

In toate cazurile se prevede cel puţin o protecţie de taluz la periferia tubului constituită dintr-un pereu etanş şi din ziduri antieroziune completată dacă este nevoie prin alte dispozitive (pinteni, etc).

Dimensionarea tubului se stabileste prin compararea eficienţelor hidraulice respective ale diferitelor forme. Formele joase sunt în general mai eficiente hidraulic decât foma circulară. Energia minimă necesara pentru evacuarea unui debit dat este mai ridicată în cazul unei forme circulare decât în cazul unei forme joase.

In cazul în care forma foarte joasă este corespunzatoare, iar condiţiile de fundare o permit, se va avea in vedere folosirea unui arc.

Alegerea debuşeului este făcută în general pe baza debitului maxim şi a nivelului corespunzător prevederilor hidrologice şi ecologice, astfel încât să se asigure ca prezenta podetului să nu provoace o înălţare prea mare în amonte faţă de situaţia existentă sau, înălţimea de scurgere să nu scadă în exces, ceea ce ar putea ridica probleme ecologice (scăderea nivelului apei freatice, nivel de apă insuficientă pentru anumite specii de peşte,etc).

Curgerea pe peretele capetelor priveşte mai ales extremităţile amonte. Folosirea tablei ondulate conferă pereţilor tubului o flexibilitate importantă, favorabilă bunei funcţionări a lucrării în partea principala. Extremităţile tubului devin fragile şi foarte sensibile la diverse acţiuni care se pot exercita asupra lor. (împingerea pământurilor şi acţiunea apei).

Extremităţile drepte, în relief, sunt de evitat deoarece ele sunt expuse la un fenomen de plutire şi de ridicare, datorat diferenţei de presiune ce se manifestă în general de o parte şi de alta a peretelui tubului. Aceasta poate fi suficient de mare pentru a compensa greutatea proprie a tablei.


127

Extremităţile tăiate care urmeaza panta taluzului, poate provocâ o deformare a extremităţii radierului, în aceste cazuri, fie că extremitatea este tăiată sau nu; se recomandă lestarea acesteia prin ancorare solidă într-o lucrare din beton sau din beton armat.

Ancorarea va putea fi realizată prin cârlige filetate înşurubate în tablă şi încastrate în beton.

In cazul utilizarii mai multor tuburi, pentru evitarea loviturilor şi acumulării de corpuri plutitoare la capătul amonte şi pentru limitarea acţiunii fenomenelor de turbulentă, se vor prevedea pinteni înaintaţi între tuburi, constituiţi de exemplu din beton armat, beton macrocelular sau anrocamente.

Tabelul 7 – Calculul debitelor lichide maxime - cur suri de ap ă semipermanen


128

CALCULUL DEBITELOR

D.F.POSAGA

Calculul debit. lichide maxime - cursuri permanente

Elemente de formule de calcul U.M. R1 R2 R3 R4 R5 R6 R7 R8 R9 R10 R11 R12 R13 R14

a)Formula rationala Q1%=0,167xcxi15xF

Suprafata bazinului hidrografic (F) ha 48 51 57 62 44 53 39 35 47 52 57 32 28 26

Coeficientul mediu de scurgere © 0,42 0,42 0,42 0,42 0,42 0,42 0,42 0,42 0,42 0,42 0,42 0,42 0,42 0,42

Lungimea retelei hidrografice Lr km 0,49 0,38 0,68 0,73 0,61 0,52 0,48 0,55 0,63 0,61 0,58 0,48 0,39 0,4

Lungimea albiei principale (La) km 0,5 0,4 0,7 0,6 0,4 0,5 0,6 0,5 0,7 0,3 0,5 0,4 0,6 0,4

Lungimea medie a versantilor (Lv) m 457 538 638 573 479 622 532 419 422 516 503 428 341 368

Panta medie a albiei principale (Ia) 0,13 0,16 0,17 0,22 0,21 0,17 0,16 0,23 0,13 0,17 0,21 0,14 0,18 0,22

Panta medie a versantilor (Iv) 0,31 0,27 0,33 0,45 0,39 0,33 0,26 0,24 0,35 0,31 0,41 0,26 0,27 0,3

Timpul de concentrare pe albie (Ta) min 2,9 2,7 03.ian 3,7 3,6 2,9 4,1 4,5 3,6 3,9 3,4 4,2 2,7 3,3

Timpul de concentrare pe versanti (Tv) min 12,2 11,7 10,1 9,5 9,8 10,1 11,5 9,2 8,8 10,3 11,5 12,1 8,9 9,4

Timpul de concentrare Tc=Ta+Tv min 15,1 14,4 13,6 13,2 13,4 13 15,6 13,7 12,4 14,2 14,9 16,3 11,6 12,7

Intensitatea medie a ploiii (i1%) mm/min 0,86 0,86 0,86 0,86 0,86 0,86 0,86 0,86 0,86 0,86 0,86 0,86 0,86 0,86

Debitul lichidului maxim (Q1%) mc/s 2,90 3,08 3,44 3,74 2,65 3,20 2,35 2,11 2,84 3,14 3,44 1,93 1,69 1,57

b)Formula ploii orare Q1%=0,28CxH60xF/(F+1)^n

Suprafata bazinului hidrografic (F) kmp 0,48 0,51 0,57 0,62 0,44 0,53 0,39 0,35 0,47 0,52 0,57 0,32 0,28 0,26

Coeficientul mediu de scurgere © 0,6 0,6 0,6 0,6 0,6 0,6 0,6 0,6 0,6 0,6 0,6 0,6 0,6 0,6

Precipitatii max. la asigurare 1%(H60) mm 60 60 60 60 60 60 60 60 60 60 60 60 60 60

Coef. De rugozitate "n" 0,1 0,1 0,1 0,1 0,1 0,1 0,1 0,1 0,1 0,1 0,1 0,1 0,1 0,1

Debitul lichidului maxim (Q1%) mc/s 4,65 4,93 5,49 5,96 4,28 5,12 3,80 3,42 4,56 5,03 5,49 3,14 2,75 2,56

Debite adoptate

Q1 mc/s 4,65 4,93 5,49 5,96 4,28 5,12 3,80 3,42 4,56 5,03 5,49 3,14 2,75 2,56

Q3 mc/s 3,1 3,29 3,661 3,97 2,85 3,41 2,54 2,28 3,039 3,35 3,66 2,09 1,84 1,71

Q5 mc/s 2,5 2,69 3,061 3,37 2,25 2,81 1,94 1,68 2,439 2,75 3,06 1,49 1,24 1,11


129

D.F.SAGAGEA


Elemente de formule de calcul U.M. R1 R2 R3 R4 R5 R 6 R7 R8 R9


Suprafata bazinului hidrografic (F) ha 57 42 51 47 36 29 53 45 53

Coeficientul mediu de scurgere © 0,42 0,42 0,42 0,42 0,42 0,42 0,42 0,42 0,42

Lungimea retelei hidrografice Lr km 0,53 0,66 0,52 0,49 0,53 0,38 0,44 0,62 0,47

Lungimea albiei principale (La) km 0,4 0,5 0,6 0,5 0,4 0,5 0,7 0,4 0,3

Lungimea medie a versantilor (Lv) m 436 528 637 461 485 561 384 417 322

Panta medie a albiei principale (Ia) 0,15 0,17 0,15 0,23 0,26 0,22 0,18 0,16 0,2

Panta medie a versantilor (Iv) 0,35 0,27 0,38 0,41 0,29 0,35 0,27 0,36 0,29

Timpul de concentrare pe albie (Ta) min 2,8 3,1 2,9 3,4 3,3 3,6 2,9 3,7 3,1

Timpul de concentrare pe versanti (Tv) min 12,4 9,6 10,5 9,6 9,7 11,4 12,5 10,7 8,2

Timpul de concentrare Tc=Ta+Tv min 15,2 12,7 13,4 13 13 15 15,4 14,4 11,8

Intensitatea medie a ploiii (i1%) mm/min 0,86 0,86 0,86 0,86 0,86 0,86 0,86 0,86 0,86

Debitul lichidului maxim (Q1%) mc/s 3,44 2,53 3,08 2,84 2,17 1,75 3,20 2,71 3,20


Suprafata bazinului hidrografic (F) kmp 0,57 0,42 0,51 0,47 0,36 0,29 0,53 0,45 0,53

Coeficientul mediu de scurgere © 0,6 0,6 0,6 0,6 0,6 0,6 0,6 0,6 0,6

Precipitatii max. la asigurare 1%(H60) mm 60 60 60 60 60 60 60 60 60

Coef. De rugozitate "n" 0,1 0,1 0,1 0,1 0,1 0,1 0,1 0,1 0,1

Debitul lichidului maxim (Q1%) mc/s 5,49 4,09 4,93 4,56 3,52 2,85 5,12 4,37 5,12

Debite adoptate

Q1 mc/s 5,49 4,09 4,93 4,56 3,52 2,85 5,12 4,37 5,12

Q3 mc/s 3,66 2,73 3,29 3,04 2,35 1,9 3,41 2,91 3,413

Q5 mc/s 3,06 2,13 2,69 2,44 1,75 1,3 2,81 2,31 2,813


130

D.F.BOCSESTI


Elemente de formule de calcul U.M. R1 R2 R3 R4 R5 R6


Suprafata bazinului hidrografic (F) ha 52 31 63 58 47 59

Coeficientul mediu de scurgere © 0,42 0,42 0,42 0,42 0,42 0,42

Lungimea retelei hidrografice Lr km 0,65 0,47 0,71 0,61 0,43 0,52

Lungimea albiei principale (La) km 0,4 0,5 0,6 0,5 0,4 0,5

Lungimea medie a versantilor (Lv) m 530 637 721 672 584 437

Panta medie a albiei principale (Ia) 0,12 0,15 0,21 0,18 0,25 0,18

Panta medie a versantilor (Iv) 0,35 0,27 0,38 0,41 0,29 0,35

Timpul de concentrare pe albie (Ta) min 3,2 2,7 2,8 3,4 3,6 2,5

Timpul de concentrare pe versanti (Tv) min 14,3 10,3 9,4 7,8 9,7 10,1

Timpul de concentrare Tc=Ta+Tv min 17,5 13 12,2 11,2 13,3 12,6

Intensitatea medie a ploiii (i1%) mm/min 0,86 0,86 0,86 0,86 0,86 0,86

Debitul lichidului maxim (Q1%) mc/s 3,14 1,87 3,80 3,50 2,84 3,56


Suprafata bazinului hidrografic (F) kmp 0,52 0,31 0,63 0,58 0,47 0,59

Coeficientul mediu de scurgere © 0,6 0,6 0,6 0,6 0,6 0,6

Precipitatii max. la asigurare 1%(H60) mm 60 60 60 60 60 60

Coef. De rugozitate "n" 0,1 0,1 0,1 0,1 0,1 0,1

Debitul lichidului maxim (Q1%) mc/s 5,03 3,04 6,05 5,58 4,56 5,68

Debite adoptate

Q1 mc/s 5,03 3,04 6,05 5,58 4,56 5,68

Q3 mc/s 3,35 2,03 4,032 3,72 3,04 3,79

Q5 mc/s 2,75 1,43 3,432 3,12 2,44 3,19


131

DIM. HIDRAULICA D1500

Sectiunea Q1% i D Beta n A P R C y V c Q c h c h

aer D

ad.

mc/s mm/min m mp m m m/s mc/s m m m

D.F.POSAGA

R1 4,65 0,86 1,5 166,22 0,1 0,722 2,3 0,36 45,74 0,19 1,64 4,52 0,75 0,81 1,5

R2 4,93 0,86 1,5 145,81 0,1 0,765 2 0,33 45,14 0,19 1,69 4,81 0,81 0,86 1,5

R3 5,49 0,86 1,5 172,33 0,1 0,852 2,4 0,35 45,69 0,19 1,76 5,32 0,96 1,05 1,5

R4 5,96 0,86 1,5 174,28 0,1 0,913 2,5 0,32 45,27 0,19 1,83 5,71 1,12 1,2 1,5

R5 4,28 0,86 1,5 154,71 0,1 0,617 1,9 0,34 44,87 0,19 1,59 4,03 0,69 0,76 1,5

R6 5,12 0,86 1,5 169,53 0,1 0,813 2 0,31 45,47 0,19 1,79 4,96 0,99 1,09 1,5

R7 3,8 0,86 1,5 132,61 0,1 0,584 1,7 0,3 43,81 0,19 1,41 3,62 0,68 0,76 1,5

R8 3,42 0,86 1,5 129,67 0,1 0,568 1,6 0,34 43,67 0,19 1,32 3,27 0,65 0,73 1,5

R9 4,56 0,86 1,5 163,22 0,1 0,722 1,9 0,35 44,68 0,19 1,53 4,25 0,72 0,82 1,5

R10 5,03 0,86 1,5 168,15 0,1 0,772 2 0,32 45,83 0,19 1,74 4,81 0,97 1,08 1,5

R11 5,49 0,86 1,5 171,28 0,1 0,831 2,4 0,36 45,87 0,19 1,82 5,28 0,99 1,13 1,5

R12 3,14 0,86 1,5 127,24 0,1 0,526 1,6 0,33 43,94 0,19 1,29 2,91 0,66 0,73 1,5

R13 2,75 0,86 1,5 126,02 0,1 0,521 1,4 0,34 42,88 0,19 1,25 2,52 0,61 0,7 1,5

R14 2,56 0,86 1,5 125,11 0,1 0,503 1,2 0,35 42,75 0,19 1,23 2,38 0,6 0,7 1,5

D.F.SAGAGEA

R1 5,49 0,86 1,5 170,25 0,1 0,821 2,4 0,32 45,87 0,19 1,83 5,19 0,98 1,12 1,5

R2 4,09 0,86 1,5 152,74 0,1 0,624 1,8 0,34 44,73 0,19 1,65 3,84 0,71 0,85 1,5

R3 4,93 0,86 1,5 156,49 0,1 0,701 2 0,33 45,86 0,19 1,74 4,72 0,82 0,97 1,5

R4 4,56 0,86 1,5 154,71 0,1 0,691 1,9 0,36 44,61 0,19 1,53 4,28 0,72 0,84 1,5

R5 3,52 0,86 1,5 128,62 0,1 0,587 1,6 0,35 53,78 0,19 1,38 3,27 0,66 0,78 1,5

R6 2,85 0,86 1,5 127,48 0,1 0,523 1,5 0,31 42,91 0,19 1,27 2,56 0,64 0,81 1,5


132

R7 5,12 0,86 1,5 169,51 0,1 0,792 2 0,37 45,53 0,19 1,71 4,84 0,95 1,08 1,5

R8 4,37 0,86 1,5 161,32 0,1 0,632 1,6 0,35 44,83 0,19 1,53 4,12 0,73 0,83 1,5

R9 5,12 0,86 1,5 167,39 0,1 0,798 2 0,36 45,47 0,19 1,79 4,85 0,94 1,06 1,5

D.F.BOCSESTI

R1 5,03 0,86 1,5 167,39 0,1 0,781 2 0,37 45,41 0,19 1,71 4,73 0,91 1,07 1,5

R2 3,04 0,86 1,5 126,48 0,1 0,541 1,5 0,31 43,55 0,19 1,33 2,78 0,72 0,86 1,5

R3 6,05 0,86 1,5 181,63 0,1 0,852 2,5 0,38 46,22 0,19 1,83 5,74 1,14 1,19 1,5

R4 5,58 0,86 1,5 172,55 0,1 0,827 2,4 0,37 45,89 0,19 1,75 5,33 0,99 1,07 1,5

R5 4,56 0,86 1,5 153,01 0,1 0,791 1,9 0,36 44,62 0,19 1,59 4,28 0,73 0,81 1,5

R6 5,68 0,86 1,5 173,67 0,1 0,833 2,4 0,37 45,98 0,19 1,78 5,36 0,99 1,09 1,5

Qcap=AxCx(Rxi)^0,5

129


3.2.2.Plansele ce evidentiaza capitolul de lucrari PODETE TUBULARE




PROFILE TRANSVERSALE PODETE PTP 1--4 1--3 1--2

PROFIL TRANSVERSAL CU TUB

PT-

TUB 1--2 1--2 1--2

3.2.3.Materialele utilizate Materialele utilizate pentru executarea fundaţiei podeţului vor respecta condiţiile tehnice şi de calitate din caietul de sarcini referitor la fundatii . Tuburile tip Metalic sunt livrate de producători în lungime variabila de la 1m-10 m. Aceste tipuri de tuburi au un capăt amenajat cu sistem de imbinare, iar celalalt debitat la unghiul taluzului natural.Racordările se execută din zidărie de piatră cu mortar de ciment în fundaţie şi în elevaţie şi vor respecta condiţiile tehnice de execuţie şi de calitate prevăzute în caietul de sarcini referitor la zidăria de piatră cu mortar de ciment. Elevaţiile racordărilor vor îmbrăca capetele extreme ale tuburilor Agregate natural Pentru prepararea mortarelor şi betoanelor cu densitatea aparentă între 2201 şi 2500 kg/mc se vor folosi agregate cu densitate normală (1201…2000 kg/mc) provenite din sfărâmarea naturală a rocilor. Agregatele vor satisface cerinţele prevăzute în reglementările tehnice specifice: STAS 1667-76, SR 667– 98. Se vor utiliza următoarele sorturi: nisip natural 0 – 4 mm, 4 – 8 mm sau 0 – 8 mm; STAS 662-2002 agregate de carieră concasate cu diametrul maxim până la 40 mm, adică sorturi 8 – 16 mm; 16 – 25 mm; 25 – 40 mm; STAS 667-2002; pietriş 8 – 16 mm; 16 – 31 mm; balast 0 – 63 mm. Agregatele trebuie să provină din roci stabile, adică nealterabile la aer, apă sau îngheţ. Se interzice folosirea agregatelor provenite din roci feldspatice sau şistoase. Agregatele trebuie să fie inerte din punct de vedere chimic şi să nu conducă la efecte dăunătoare asupra cimentului folosit la prepararea betonului sau mortarului. Nisipul trebuie să fie aspru la pipăit. Din punct de vedere al formei geometrice granulele de pietriş trebuie să îndeplinească următoarele condiţii de formă minime de admisibilitate: b / a – 0.66 c / a – 0.33 Agregatele care nu îndeplinesc aceste condiţii vor putea fi folosite numai după încercări prealabile de betoane. Din punct de vedere al conţinutului de impurităţi agregatele trebuie să respecte prevederile din tabelul 3, corespunzător cerinţelor STAS 1667 – 76.


134

Tabelul 3

Nr. crt.

Specificaţie Condiţii admisibile Nisip natural Pietriş

1 Corpuri străine: -resturi animale sau vegetale -păcură, uleiuri

Nu se admit Nu se admit

2 Peliculă de argilă sau alt material aderent pe granulele agregatelor care ar putea să le izoleze de liant


3 Mică % max. 1.0 - 4 Cărbune,% max 0.5 - 5 Humus(culoarea soluţiei de Na OH

) galbenă galbenă

6 Argilă în bucăţi,% max 1.5 0.25 7 Părţi levigabile,% max 3.0 1.0 8 Sulfaţi sau sulfuri Nu se admit Nu se admit Notă: În cazul folosirii balastului pentru betoane se va proceda la separarea acestuia în nisip şi pietriş verificându-se încadrarea în condiţiile tehnice din tabelul 5. Caracteristicile fizico-mecanice ale agregatelor pentru mortare şi betoane trebuie să îndeplinească condiţiile de admisibilitate conform STAS 1667 – 76, prezentate în tabelul. Tabelul 4 Nr. crt.

Caracteristici Unitate de măsură

Condiţii de admisibilitate

1 2 3 4 1 Densitate aparentă, min Kg / mc 1800 2 Densitate în grămadă în stare afânată şi uscată,

min Kg / mc 1200

3 Porozitate aparentă, max % 2.0 4

Volum de goluri în stare afânată - nisip, max % 40.0 - pietriş, max % 45.0

5

Rezistenţa la strivire - în stare saturată, min % 60.0 - în stare uscată, max % 15.0

6 Coeficientul de înmuiere după saturare, min - 0.8 7 Rezistenţa la îngheţ exprimată prin pierderea

faţă de masa iniţială,max % 10

Sorturile de agregate trebuie să aibă o granulozitate continuă, iar conţinutul în granule care respectiv rămân pe sitele care delimitează sortul nu trebuie să depăşească 10%, dimensiunea maximă a granulelor ce rămân pe ciurul superior nu trebuie să depăşească 1.5 dmax.. Granulozitatea nisipului conform STAS 1667-76, este prezentată în tabelul 5:


135

Tabelul 5

Sortul de nisip Treceri în % prin sita sau ciurul de … mm 0.2 0.5 1.0 2.0 3.15 7

0 – 2 minim - 10 45 90 - - maxim - 50 85 100 - -

0 – 3 minim 5 - 35 - 90 - maxim 30 - 75 - 100 -

0 – 7 minim 2 - 20 - 56 100 maxim 21 - 70 - 87 100

Granulozitatea balastului pentru betoane trebuie să îndeplinească condiţiile STAS 1667-76, aşa cum sunt prezentate în tabelul 6. Tabelul 6

Sortul de balast Treceri în % prin sita sau ciurul de … mm 3.15 5.0 16.0 20.0 dmax

0 - 31 minim 20 - 55 - 80 maxim 50 - 85 - 100

0 - 63 minim 10 - 35 - 80 maxim 30 - 65 - 100

0 – 40 minim - 30 - 55 80 maxim - 60 - 85 100

0 - 63 minim - 25 - 45 80 maxim - 55 - 80 100

Agregatele se vor aproviziona din timp în depozite pentru a se asigura omogenitatea şi constanţa calităţii lor. Aprovizionarea se va face numai după ce analizele de laborator au arătat că acestea sunt corespunzătoare. În timpul transportului de la locul de procurare la locul de producere a betoanelor sau mortarelor, respectiv al depozitării, agregatele vor fi ferite de impurificări. Depozitarea agregatelor se va face pe platforme amenajate, separat pe sorturi şi păstrate în condiţii care să le ferească de împrăştiere, impurificare sau amestecare cu alte sorturi. Nu se admite depozitarea direct pe pământ sau platforme balastate. Controlul calităţii agregatelor de către executant se face, în conformitate cu prevederile Normativului NE 012-99, astfel: la aprovizionare, conform prevederilor din ANEXA VI.1 punctul A.2; înainte de utilizare, conform prevederilor din ANEXA VI.1 punctul B.2. Executantul va urmări ca la livrare produsele de balastieră să fie însoţite, în mod obligatoriu, de certificatul de calitate al acestora şi certificatul de conformitate eliberat de un organism de certificare acreditat. Metodele de verificare/încercare a calităţii agregatelor efectuate de către executant sunt cele descrise de STAS 4606-80. Laboratorul executantului va ţine evidenţa calităţii agregatelor după cum urmează: un dosar cu toate certificatele de calitate emise de furnizor, în cazul procurării de la balastiere centralizate; registru pentru încercări la agregate pentru rezultatele determinărilor efectuate de laborator.


136

Ciment La prepararea betonului şi mortarului se va utiliza unul din următoarele tipuri de ciment, care trebuie să corespundă condiţiilor tehnice de calitate, conform prevederilor standardelor SR 388 – 95, SR 1500 - 96, SR 3011 - 96 şi Normativului NE 012-99: Tabelul 2

TIP SORT STANDARD

CLASE DE REZISTENŢĂ

1 2 3 4 II A-S Ciment Portland cu

zgură SR 1500 32,5; 32,5 R; 42,5; 42,5 R; 52,5;

52,5 R II B-S SRII/A-S Ciment cu zgură SR 3011 32,5; 42,5; 52,5 SRII/B-S

Condiţiile tehnice de recepţie, livrare şi control ale cimentului trebuie să corespundă standardelor respective. Cimentul livrat vrac se va transporta numai în vagoane de cale ferată speciale tip Z. V. C. şi/sau vehicule rutiere cu recipiente speciale, cu descărcare pneumatică. În timpul transportului, a manipulării şi depozitării, cimentul va fi ferit de umezeală şi impurificare cu corpuri străine (pământ, substanţe organice, var, etc.). Durata de depozitare a cimentului nu va depăşi 45 de zile de la data livrării de către producător.Depozitarea cimentului vrac se va face în silozuri, iar a celui livrat în saci de hârtie în încăperi închise. Controlul de către executant a calităţii cimentului se face:la aprovizionare, conform prevederilor din ANEXA VI.1., punctul A1 – Normativ NE 012-99;înainte de utilizare, conform prevederilor din ANEXA VI.1., punctul B1 – Normativ NE 012-99. În cazul în care executantul procură cimentul de la un depozit (bază de livrare), controlul calităţii cimentului va avea în vedere declaraţia de conformitate eliberată de vânzător în care se va menţiona: tipul de ciment şi fabrica producătoare;data sosirii în depozit; numărul certificatului de calitate eliberat de producător şi datele înscrise în acesta; garanţia respectării condiţiilor de păstrare;numărul buletinului de analiză a calităţii cimentului efectuată de un laborator autorizat şi datele conţinute în acesta, inclusiv precizarea condiţiilor de utilizare în toate cazurile în care termenul de garanţie a expirat. Metodele de încercare sunt reglementate prin standardele SREN 196-1, 196-2, 196-3, 196-4, 196-5, 196-6, 196-7, 196-21.Evidenţa calităţii cimentului efectuată de executant va avea în vedere: certificatele de calitate de la producător sau declaraţiile de conformitate de la vânzător;rezultatele determinărilor efectuate. Apa Apa utilizată la prepararea betoanelor şi mortarelor poate proveni din alte surse decât reţeaua publică, în acest caz fiind obligatorii respectarea condiţiilor tehnice prevăzute de STAS 790-84.Metodele de determinare a caracteristicilor fiind reglementate prin acelaşi standard. Verificarea calităţii apei se va face la un laborator de specialitate înainte de începerea lucrărilor.În timpul utilizării pe şantier se va evita ca apa să se polueze cu detergenţi, materii organice, uleiuri, combustibili, argile, etc. Caracteristicile fizico-mecanice ale apei utilizate pentru prepararea betoanelor şi mortarelor sunt prezentate în tabelul 7.


137

Tabelul 7 Nr. crt. Caracteristici fizice şi chimice Unitate de măsură Condiţii de admisibilitate 1 Conţinutul total de săruri max g / I 4.0 2 Sulfaţi max g SO4/I 2.0 3 Substanţe organice max g / I 0.5 4 Cloruri max g Cl / I 0.5 5 Azotaţi max g NO3 / I 0.5 6 Magneziu max g Mg / I 0.5 7 Materii în suspensie max g / I 3.0 Controlul calităţii apei efectuat de executant, în conformitate cu prevederile Normativului NE.012.99, ANEXA VI.1, punctul B4, se realizează ori de câte ori este schimbată sursa de apă. MORTARE Mortarele vor avea următoarele compoziţii şi întrebuinţări: mortar M100Z destinat zidăriilor din piatră brută (bolovani de râu), cu dozaj de 324kg ciment / m3 nisip; mortar M100T destinat tencuielilor şi rostuirii zidăriilor, cu un dozaj de 376 kg ciment la m3 nisip; mortar de poză de marcă superioară (microbeton special) pe banchete, pentru înglobarea aparatelor de reazem. Prepararea mortarelor: Prepararea mortarului M100Z se face în instalaţie necentralizată pentru volume mari cu transport la locul de punere în operă cu autobasculantă amenajată sau manual la locul de punere în operă la cantităţi mici. Mortarul M 100 T se prepară manual la locul de punere în operă.Pentru dozajul compoziţiei mortarului, nisipul este măsurat în lăzi sau roabe a căror capacitate prezintă un raport simplu cu numărul sacilor de liant folosit. În cazul preparării manuale a mortarului, amestecul nisip-ciment se face la uscat, pe o suprafaţă plană şi orizontală din scânduri sau metalică, până la omogenizarea perfectă. Se adaugă progresiv, prin stropire, mestecând cu lopata, cantitatea de apă strict necesară. Amestecarea continuă până când mortarul este perfect omogen şi lucrabil.În toate cazurile, mortarul trebuie să fie foarte bine amestecat pentru ca, frământat cu mâna să formeze un cocoloş uşor umezit care să nu curgă printre degete.Pentru anumite folosiri ca mortare pentru reluări, mortare pentru protecţii, etc. reprezentantul beneficiarului poate să admită şi alte consistente.Mortarul trebuie folosit imediat ce a fost preparat. Nu se admite folosirea mortarului uscat sau care începe să facă priză, sau amestecarea lui cu mortar proaspăt. Piatra brut ă Piatra brută sau bolovanii de râu necesari se aprovizionează local prin sortare din excedentul de material derocat, extragere din carieră locală, adunare din cursurile de apă din zona drumului. Piatra brută (bolovanii de râu) trebuie să provină din roci fără urme vizibile de dezagregare fizică, chimică sau mecanică, trebuie să fie omogenă în ceea ce priveşte culoarea şi compoziţia mineralogică, să aibă o structură omogenă compactă. Caracteristicile mecanice ale pietrei brute pentru zidărie sunt redate în tabelul 14


138

Tabelul 14 Nr.crt. Caracteristici fizice şi chimice Unitate de măsură Condiţii de accesibilitate

1 Rezistenţa la compresiune pe epruvetă în stare uscată min N/m2 80

2 Rezistenţa la îngheţ-dezgheţ - coeficient de gelivitate la 25 cicluri de piatră spartă max

% 0,3

3 Coeficient de înmuiere pe epruvete min % 25

Forma pietrei brute este neregulată, având dimensiunea minimă de cel puţin 100 mm şi o greutate care nu trebuie să depăşească 25 Kg pentru a pute fi manevrată manual. Dimensiunile medii ale pietrei brute sunt: - lungime 250 mm - înălţime 120 mm - coada 200 mm Forma şi dimensiunile pietrei brute pentru zidărie: Tabelul 14 Nr. crt.

Caracteristici Condiţii de admisibilitate

0 1 2

1 Forma neregulată, apropiată de un trunchi de piramidă sau prismă

2 Înălţimea 140 – 180 mm

3 Dimensiunile bazei: - lungimea Egală sau mai mare ca înălţimea

- lăţimea 80 – 100 mm

4 Piatră necorespunzătoare dimensional % max

15

Pietrele vor avea o faţă văzută destul de mare cu muchiile de min. 15 cm, muchia cea mai lungă neputând fi mai mare decât 1,5 x dmin. Materialele propuse de constructor sunt supuse încercărilor preliminare de informare şi încercărilor de reţetă definitivă.Încercările primare de informare sunt executate pe eşantioane de materiale provenind din fiecare sursă (balastieră, carieră sau fabrică) propusă de antreprenor. Natura şi frecvenţa lor sunt arătate în tabelul nr. 15. Rezultatul încercărilor trebuie să fie conform specificaţiilor prevăzute în prezentul caiet de sarcini.Încercările de reţetă pentru fiecare material în parte vor avea constanţa şi frecvenţa stabilită şi arătată în tabelul următor.Nu sunt admise alte toleranţe în afara celor fixate în prezentul caiet de sarcini. Tabelul 15

Materialul Încercarea sau caracteristicile care se verifică

Metoda conform STAS

Frecvenţa încercărilor

Încercarea de informare Încercarea înainte de utilizare

0 1 2 3 4

PIATRA BRUTĂ- (pentru zidărie de piatră)

Rezistenţa la compresiune 730 - 84

Încercări obligatorii dacă cantitatea este peste 100 mc. -

Rezistenţa la îngheţ - dezgheţ 730 - 84 Încercări obligatorii dacă

cantitatea este peste 100 mc. -


139

3.2.4.Descrierea executiei SCHEME DE MONTAJ SI METODOLOGII DE EXECUTIE A PODETELOR TUBULARE, CORELAT CU EXECUTIA UMPLUTURILOR Generalitati Durata de viata a podetelor construite din tuburi metalice, depinde de calitatea materialelor folosite si de respectarea prescriptiilor de executie, atât în ceea ce priveste montajul tuburilor, cât si executia rambleelor care le înconjoara. Flexibilitatea tuburilor metalice este principala caracteristica pentru functionarea corespunzatoare a podetelor, dar în timpul executiei rambleelor din jurul tubului se impune respectarea stricta a prevederilor din prezentul normative si prevederile caietului de sarcini specific tipului de podet adoptat. Vor fi prevazute mijloacele necesare pentru efectuarea controalelor în timpul executie si asigurate masurile de supraveghere a lucrarilor pe santier. Organizarea de santier are o importanta deosebita pentru buna desfasurare a lucrarilor, mai ales in situatia in care dimensiunile lucrarii de realizat sunt mai importante (latime, lungime,..) iar conditiile din zona si împrejurimi sunt mai dificile. Accesul utilajelor trebuie asigurat la punctul de lucru în cele mai bune conditii. Aprovizionarea, descarcarea, stocarea si punerea in ordine a elementelor: Pentru a evita deteriorarea elementelor de otel, este necesar ca operatia de descarcare sa se facå cu ajutorul masinilor de ridicat, iar descarcarea sa se faca manual, nu prin basculare. Elementele trebuie sa fie stocate într-un mod bine gândit, aproape de locul de montare, sortate pe tipuri, in stive amplasate in ordinea montarii. Pentru a le deplasa, se recomanda a se evita tragerea lor pentru a nu risca deteriorarea protectiei anticorozive : a stratului de zinc (eventul de bitum, de gudron epoxy, sau de material plastic), care protejeaza otelul. Elemente de tub Constructorul va receptiona pe santier elementele prefabricate din care se constituie tubul si va controla vizual, starea galvanizarii, conformitatea dimensiunilor geometrice ale placilor, numarul placilor si modul de stocarea pentru o organizare rationala a montajului. Materialele si prefabricatele livrate vor fi insotite de certificate de calitate si agremente in conformitate cu prevederile HG nr. 766. /1997.Constructorul trebuie sa verifice ca elementele care vor fi puse in opera sa nu prezinte defecte. Elementele care prezintå defecte cum sunt: exfolierea zincului, bule, întepåturi, îndoiri sau începuturi de fisuri vor fi rebutate si înlocuite. In situatia prezentei unor deformåri minore ca urmare a manipularii sau a transportului, se va proceda la repararea acestora degradari prin îndreptare cu ciocanul de lemn. Stivuirea plåcilor sau a pachetelor de plåci, va fi asiguratå conform dispozitiilor furnizorului din notele tehnice ce insotesc structura, tinand seama de ordinea montarii. Suprafata de stocare a elementelor va trebui så fie planå, curatå si rezistentå. Acelasi lucru se va urmåri si pentru suprafata de preasamblare. Fiecare placa are o inscriptie pe care este trecuta: - marca fabricantului ; - identificarea lucrarii; - pozitia (coama, colt, radier) pe perimetrul tubului.


140

Când lucrarea cuprinde placi de grosimi diferite, acestea vor avea o marcare vizibilå cu vopsea pe interiorul tubului astfel ca, dupa montare sa se permita o identificare usoarå a grosimii. Instalarea corectå a unui tub metalic trece prin urmåtoarele etape: a) - Stabilirea traseului b) - Realizarea terasamentului si a patului de fundare c) - Tasarea sub încårcare d) - Descårcarea si punerea în ordine a elementelor e) - Montarea structurii f) - Protejarea extremitåtilor g) - Rambleerea h) - Compactarea Terasamentul si patul de fundare Tuburile metalice se vor aseza pe un pat uniform, rezistent si lipsit de asperitåti ( ele nu trebuie så fie asezate direct pe beton). Pentru garantarea unei aderente perfecte, trebuie fåcut în asa fel încât, patul de asezare så aibå acelasi profil ca fundul tubului. Patul de asezare trebuie så fie compus din material granular compact în grosime de 15/30 cm. Dacå terenul nu oferå decât o portantå slabå, låtimea patului de asezare trebuie så fie de douå ori mai mare decât diametrul sau deschiderea tubului. Adâncimea santului va trebui så permitå o repartitie corectå a presiunilor pe terenul adiacent. In cazul asezarii pe un teren stâncos, este necesar så se intercaleze un material granular compact în grosime de 20/40 cm si så se interpunå între tub si stratul de fundatie un strat de nisip necompactat, monogranular, ( uscat si curat ), pe o grosime de aproximativ 10 cm, pentru a garanta o aderentå perfectå. Inălţimea de acoperire a unui tub este grosimea rambleului deasupra cheii de boltă a lucrării, cuprinzând şi drumul suportat. Pentru a asigura lucrării un comportament cât mai conform ipotezelor de calcul (teoria inelului comprimat) şi pentru a permite difuzarea încărcărilor de exploatare a drumurilor purtate este imperativ necesar ca tubul să fie acoperit cu o înălţime de rambleu suficientă. Inălţimea de acoperire minima de adoptat este de D/10 + 0,5 m, D fiind deschiderea lucrării. Se va ţine seama ca atunci când drumul purtat prezintă o oblicitate sau când tubul prezintă o pantă longitudinală să se ia în considerare. Un tub metalic se poate sprijini direct pe terenul virgin pe patul şanţului atunci când acesta este omogen, puţin sensibil la apă şi când prezintă calităţi suficiente. Decaparea pământurilor vegetale şi eliminarea punctelor tari (blocuri stâncoase, aflorimente,...) şi a eventualelor buzunare de pământ inconsistent puse în evidenţă prin recunoaştere sau descoperite în cursul execuţiei. Fundaţiile astfel create vor fi umplute cu un pământ bun, compact, eventual luat din apropiere. Inălţimea de acoperire punctul cel mai defavorabil. Când aceste neomogenităţi sunt prea numeroase, sau când terenul virgin este prea sensibil la apă, puţin consistent sau stâncos, este indispensabil să se prevadă punerea în lucru a unui strat de pământ granular de bună calitate, constituind o fundaţie artificială, între patul şanţului şi partea inferioară a tubului.


141

In cazul prezentei unor pământuri moi şi puţin consistente este posibil să se prevadă tratarea pământului existent în vederea îmbunătăţirii calităţilor sale geotehnice (compactare dinamică, preîncărcare, execuţia de coloane balastate,...), Fundaţia arificială, care nu este decât o substituire de teren pe o grosime limitată, se întinde sub toată suprafaţa lucrării. Totuşi, în sens longitudinal, ea poate să nu se întindă decât pe o zonă anumită, bine delimitată, în care terenurile virgine nu prezintă calităţile cerute. In anumite situatii, se prevade în plus instalarea unui geotextil anticontaminant între fundaţia artificială şi terenul virgin. Limitarea deformărilor longitudinale finale prin profilarea patuluiTubului. Geometria şi dimensiunile minime (lărgime, grosime) ale fundaţiei artificiale în sensul transversal al lucrării sunt stabilite cel mai des prin reguli empirice simple care rezultă din experienţa realizărilor anterioare. Când pământurile virgine sunt de calitate mediocră, geometria şi dimensiunile fundaţiei artificiale trebuie să rezulte printr-un studiu al tasărilor şi al deformărilor sub tub, efectuate pe baza informaţiilor geotehnice obţinute prin recunoaştere. In aceste situaţii, fundaţia artificială trebuie să se întindă cel puţin sub tub şi rambleele de susţinere, adică pe o lungime de 3 ori mai mare decât ampriza orizontală a tubului. Grosimea nu poate fi mai mică de 0,50 m. Fundaţia pe teren tare sau stâncos.Pe un teren tare sau stâncos este absolut necesar să se interpună sub tub un strat de pământ granular, mai mult sau mai puţin compactat, cu o grosime minimă de 0,30 m, deasupra cotei teoretice (inclusiv toleranţa) a patului şanţului . Lărgirea acestei fundaţii artificiale poate fi limitată la deschiderea tubului în cazul formelor joase sau la o jumătate de diametru în cazul tuburilor circulare. Fundaţie pe teren dur sau stâncos In cazul in care structurå în amonte, are o înclinatie inferioarå celei a pårtii din aval, trebuie avut grijå så nu se ridice prea mult centrul pentru a se evita orice stagnare a apei la intrare. Raportat la planul orizontal, valoarea contrasågetii în partea centralå a tubului, trebuie så fie cuprinså între 0,5% si 1% din lungimea tubului . Aceastå måsurå îi asigurå tubului o înclinare constantå dupå tasare si evitå stagnarea apei în interior. Proiectantul va intocmi programul de faze determinante ce va fi aprobat de Inspectoratul de Stat in Constructii. Fazele determinante stabilite de comun acord între beneficiar, inspectoratul de stat in constructii si antreprenor (eventual si furnizor), asfel ca modalitåtile de control si interventie pe santier så fie bine definite. Controalele ce se efectueaza sunt: a ) Måsurarea sectiuni tubului - numårul minim de sectiuni de control va fi de 3, din care una la centrul tubului si una în imediata vecinåtate a fiecåreia din extremitåtile sale; - precizia måsurårilor va fi de cel putin 0,5cm. b) Controlul dimensiunilor aråtate mai sus cel putin la fiecare din etapele urmåtoare: - dupå montarea tubului si înainte de orice umplutura, - cînd rambleele de sprijin sunt la jumåtatea înåltimii tubului, - cînd rambleele de sprijin sunt la cheia tubului, - la o etapå de rambleere intermediarå (între ultimele douå),


142

- când rambleele au atins cota de protectie. La sfârsitul fiecåreia din aceste etape de realizare a lucrårilor si de måsurare, antreprenorul este obligat så prezinte beneficiarului o notå completå a acestor måsuråri, precizând amplitudinea înregistrata la începutul punerii în lucru a rambleelor de sprijin. Receptia patului de fundare Receptia patului de fundare constå în: - verificarea cotei definitå in planurile de executie, - dimensiunile tubului au fost respectate, - pe toatå suprafata terenul corespunde calitatilor impuse. Aceste dispozitii privesc atât patul de fundare cât si peretii laterali ai sapaturii, atunci când lucrarea se executå partial sau total în debleu. Constructorul este obligat så îndepårteze toate elementele care ar crea discontinuitatea patului de fundatie ca: blocuri, caverne, lentile si så astupe golurile astfel create cu material de buna calitate, compactat pânå la obtinerea continuitåtii calitåtilor terenului. Adâncimea pânå la care este obligatorie continuitatea patului este o zecime din latimea tubului, sau minimum 30 cm. Se va asigura suprafa sapaturii si a peretilor împotriva degradarilor intemperiilor si a apelor de suprafatå sau de infiltratie în timpul executiei. Fundatia Alcatuirea fundatiei este prevåzutå în proiect, dar ea poate så fie stabilita si prin dispozitie de santier luatå în cursul lucrårilor, în special dacå se constata cå: local sau pe ansamblul sapaturii, caracteristicile solului existent nu sunt conforme cu cele cuprinse in studiul de geotehnic. In toate cazurile, materialele folosite pentru fundatii trebuie så corespundå cerintelor si sa fie compactate corespunzator.Valoarea minimå a nivelului de compactare este de 95%. Pentru tuburile ovoidale si cele circulare umplerea corectå cu material între umerii tubului si patul de fundare drept este foarte greu de fåcut, poate chiar imposibil. In aceste cazuri se recomandå så se profileze transversal patul de fundare în formå concavå, dupå forma tubului sau dupå douå sau trei linii frânte. Golurile råmase între patul de fundare si tub, trebuie umplute corect, pe måsura montajului, cu acelasi material ca cel folosit pentru constituirea fundatiei. Inainte de a se permite montarea tubului, se vor controla dimensiunile geometrice, profilul în lung (pantå, eventualå contrasågeatå,..) si profilul transversal (formå de copaie în special) si conformitatea cu proiectul tehnic lucrarii. Fundatia de sub tub va fi profilatå transversal în formå de boltå semicilindricå (concavå) cu aceleasi conditii de compactare a materialelor sub baza tubului, în asa fel încât sa nu existe nici un gol si nici o zonå de calitate inferioarå celei prevåzute . Montarea structurii Impreunå cu elementele metalice, producatorul livreazå si toate uneltele si dispozitivele necesare pentru montaj. Montarea structurii trebuie executatå conform instructiunilor si schemelor de montaj anexate fiecårei structuri si care indicå pozitia exactå a fiecårui element din tablå si secventa de montaj. Desenele detaliate aratå pozitia pieselor de asamblat în cazul unor tuburi cu extremitåti tåiate sau cu forme speciale (coturi, fixarea îmbinårilor, etc...). a) Structuri MP100 - MP150 - MP200


143

Tuburile metalice cu ondulatii T100 - T150 -T200 pot fi livrate cu sectiune circularå, elipticå, tesitå sau turtitå, policentricå si în arc de cerc. Datoritå decalajului dat al elementului de tablå, montajul tuburilor cu sectiune circularå este diferit de cel al tuburilor cu sectiune turtitå si policentricå. Acest decalaj se sprijinå pe unul sau mai multe intervale, în sensul circumferintei pentru sectiunile circulare si eliptice. Pentru sectiunile turtite si policentrice, folosind plåci de capåt corespunzåtoare unghiurilor, se obtine un decalaj în sens longitudinal. Asamblarea elementelor de tablå ce formeazå structura este asiguratå prin buloane de mare rezistentå, de claså nu mai micå de 8,8 . Lungimea buloanelor variazå în func¡ie de grosimea tablei, cele scurte folosesc la asamblarea a douå elemente , iar cele mai lungi la asamblarea a trei elemente. Deoarece dimensiunile structurii sunt deosebit de importante, elementele sunt plasate cu ajutorul mijloacelor de ridicare. Se vor monta câteva buloane pentru a garanta mentinerea pozitiei corecte a elementelor. Buloanele råmase se monteaza dupå ce au fost amplasate un numår suficient de inele. Pentru a permite elementelor så preia miscårile de tasare, este necesar ca buloanele så nu fie prea strânse. Pe måsurå ce se monteazå structura, se restrâng inelele pentru a usura asamblarea sectiunii; stifturile conice si mânerele livrate cu materialul permit o pozitionare exactå a elementelor de tablå. Odatå terminat montajul, se restrâng buloanele pânå la atingerea unui cuplu de strângere corect. b) Structura T60 Moment de strangereN.m, Ondulatie, Bulon, tip, Clasa minim maxim T60 M12 8.8. 45 75 T100 M14 8.8 70 110 MP150 M20 8.8 220 350 M20 10.9 300 470 MP200 M20 8.8 220 350 M20 10.9 300 470 Elementul ondulat T60 foloseste la realizarea a douå tipuri de tuburi: cu buloane si imbucate. a) Pentru tuburile de tip cu buloane, montajul trebuie început din partea din aval a tubului. Datoritå dispunerii în påmânt a primelor douå elemente inferioare, elementul din amonte va fi amplasat in elementul din aval ( podete hidraulice). Dupå ce s-au dispus elementele de bazå, acoperirea se pune cu un decalaj de sase ondule pentru a evita suprapunerea elementelor si de a conferi uniformitate si rezistentå structurii. Aceastå operatie trebuie executatå pe toatå lungimea tubului, terminând montajul cu elementele de capåt de sase si opt ondule si strângând buloanele pânå la obtinerea unui cuplu de strângere corect . b) Tuburile de tip „imbucate „ sunt constituite din douå elemente, un element de bazå si un element de acoperire. In cazul sectiunii circulare, elementele de bazå si de acoperire sunt identice; în cazul sectiunii tesite (turtite), elementul de bazå are o formå turtitå. La montaj, este necesar ca decupårile în unghi de pe muchia longitudinalå a fiecårui element så fie


144

totdeauna pozitionate în amonte. Pentru montajul în aval se dispun cele douå elemente de bazå: a) elementul din amonte este suprapus peste un ondul al elementului din aval; b) se procedeazå apoi la pozitionarea elementului superior de acoperire, având grijå ca gåurile de îmbinare så coincidå si så fie decalate cu sapte ondule în raport cu elementul de bazå; c) realizarea imbinarii se face prin cârlige speciale care variazå în func¡ie de diametrul sau de deschiderea tubului, iar structura se terminå prin elementele de capåt de 7 ondule . Fundatiile sectiunilor în arc de cerc. Arcele sunt totdeauna asezate pe fundatii din zidårie sau din beton armat. Arcul se instaleazå în canalul de bazå respectând bine aliniamentul si panta . Aceastå operatie se deruleazå în patru faze si anume: a) - Pregåtirea fundatiilor continue (prima turnare). Partea superioarå a fundatiilor trebuie prevåzutå cu o cavitate pentru fixarea agrafei de ancorare a canalului de bazå (livrat cu materialul). b) - Montarea canalului de bazå. c) - Inchiderea arcului de tablå cu toate elementele sale si asamblarea semiinelelor care compun structura. d) - Fixarea dintre structura din tablå si fundatii cu ajutorul mortarului de ciment (a doua turnare). Instalåri multiple in cazul instalårilor în baterie, Intre un tub si celålalt este necesar a se prevedea un spatiu intre structuri dupa cum este stabilit de proiectant. Protectia extremitatilor Realizarea unui pereu ( perete) sau coronament la extremitatea tubului, este cea mai bunå finisare a lucrårii, care permite mentinerea sectiunii si împiedicarea eventualelor infiltratii de apå. Peretii pot fi evitati când tubul este tåiat la extremitåti cu o înclinare egalå cu cea a taluzului. Tåierile oblice sunt solutia tehnica corespunzatoare pentru terminatia tubului dar va fi necesar så se ranforseze extremitatea printr-un coronament sau un pereu. In cazul tuburilor instalate pe cursuri de apå, taluzele se protejeaza pentru a evita infiltrarea apei si îndepårtarea materialului de sprijin. Se vor utiliza peree sau ziduri de capåt care se vor adapta foarte bine oricårui tip de structurå. Receptia montarii Constructorul va stabili un plan de montaj, în conformitate cu proiectul, precizând în special sensul de montaj, preasamblårile, (dacå este cazul ), si ordinea de montaj a acestora. Dirigintele de santier trebuie så urmareasca plåcile metalice din componenta tubului, eventual inelele si tronsoanele de tub preasamblate care så fie manipulate si puse în lucru cu grijå si cu ajutorul unui material adecvat astfel încât så nu se producå degradåri. Dacå forma, în plan transversal, concavå a patului tubului va fi obtinutå prin douå sau trei linii frânte (caz des întâlnit), este important så se procedeze la o umplere corectå a


145

golurilor dintre aceastå formå si radierul tubului, cu un material de adaos, pe måsura avansårii montajului. Când montarea tubului este finalizata, (pe amplasamentul definitiv), se va controla: - calitåtea elementelor constituente ale structurii; - calitatea asamblårii diverselor elemente ale structurii în conformitatea cu planul de montaj ; - pozitionarea corectå a structurii în plan orizontal si vertical; - pentru lucrårile care cuprind table de grosimi descrescåtoare la capete, trebuie verificat dacå plåcile sunt dispuse corect si cå nu s-au fåcut greseli de montaj. Se recomandå o marcare foarte vizibilå a tablelor cu grosimi diferite. Cu o cheie dinamometricå etalonatå, se va realiza controlul pretensionåri, astfel: • Cuplul de strângere a buloanelor va trebui så fie cuprins în scara de valori data de fisa tehnicå ce vine odatå cu structura. • Dirigintele va desemna buloanele a cåror strângere va fi controlatå; numårul lor va fi la 2% din numårul total de buloane ale lucrårii, dar nu mai putin de 50 bucåti. • Dacå cuplul de strângere a unui bulon din cele controlate iese din scara de valori definitå mai sus, se va proceda la un nou control pe un numår egal de buloane. • Constructorul va trebui så verifice toate buloanele dacå acest din urmå control se dovedeste nesatisfåcåtor sau dacå, la primul control, strângerea a douå sau mai multe buloane este nesatisfåcåtoare. DETALII CONSTRUCTIVE PENTRU PROTECTIA TALUZURILOR, UMPLUTURILOR SI ALBIEI DIN VECINATATEA PODETELOR TUBULARE In acest capitol se trateazå numai conditiile generale de punere în operå si de compactare a materialelor de rambleu destinate diverselor pårti ale masivului care înconjoarå tubul metalic. Problemele specifice de control de calitate a materialelor din rambleu, pe måsura aprovizionårii lor si dupå punerea lor în opera sunt tratate in capitoleleanterioare . Calitatea materialului cu care se lucreazå, compactarea si respectarea instructiunilor de montaj vor permite obtinerea unor lucrari de calitate si a unei durabilitati corespunzatoare. Materialul folosit pentru acoperirea structurii este constituit din material din grupele A1 - A3 - A2,4 -A2,5 lipsite de impuritåti organice si anorganice conform prevederilor din tabelele nr 1 si 2 si compactate la 90 - 95%, dispuse alternativ de o parte si de alta a structurii în straturi orizontale în grosime maximå de 0,20 - 0,30 m. In cursul fazei de rambleere, arcele au tendinta de a se deplasa lateral sau de a se ridica (bolti). Pentru a evita acest fenomen, este suficient så se acopere arcul cu straturi succesive, fåcând în asa fel, încât fiecare strat så urmåreascå bine curbura arcului. Figura 41 • I ≥ 1.00 m. pe un teren bun; • hc=20 ÷30 cm. înåltimea maximå a stratului; • hi = variabil, boltå de acoperire aptå så permitå circulatia mijloacelor de transport; • ht = 0.20 m nisip F35 mm; •( 3) Rambleu lateral de sustinere; • (4) Terasament general.


146

TĂIERILE LA EXTREMITĂŢI a) Extremităţile drepte. Extremităţile drepte sunt obţinute printr-o tăiere in plan perpendicular pe axul longitudinal al tubului. Ele se termină printr-un inel complet, de obicei în relief raportat la taluz . Extremităţile drepte sunt prevăzute în cazul tuburilor circulare de mic diametru sau pentru lucrările destinate a fi ulterior prelungite. In cazul lucrărilor hidraulice pot să scadă eficienţa lucrărilor. b) Extremităţile în tăietură oblică (formă de fluier). Pentru lucrările hidraulice, partea inferioară a extemităţilor tăiate oblic este vulnerabilă şi o bună măsură constă în a tăia în plan vertical pe o înălţime suficientă pentru a obţine o oblicitate parţială (sau oblicitate trunchiată). In cazul tuburilor circulare sau eliptice tăierea oblica trebuie să aibă o înălţime cel puţin egală cu a cincea parte din săgeata tubului. In cazul tuburilor arc şi a pasajelor, este o practică de a începe tăierea la joncţiunea dintre vârful tubului şi plăcile de colţ. Când nu sunt prevăzute întăriri definitive acest tip de tăiere poate fi completat prin realizarea unei tăieturi drepte parţial, în partea de sus a tubului Această dispunere contribuie la rigidizarea destul de eficientă a extremităţii unui tub tăiat oblic. c) Extremităţile în tăietură oblică şi tăietură în formă de fluier. Când lucrarea este oblică în raport cu rambleele traversate, se pot adopta extremităţi tăiate simplu oblic. O astfel de tăietura este definită printr-un plan vertical neperpendicular pe axul longitudinal al tubului, unghiul de oblicitate fiind unghiul pe care acest ax îl face cu planul de tăiere. Calculul lungimii de taiere ( L) este prezentat in diagrama urmatoare . Calculul lungimii de tăiere Se va considera că o rigidizare nu este necesară dacă grosimea tablelor de extremitate este dimensionată conform indicaţiilor din prezentul normativ şi că : - L = √ V/D < 3,5 m pentru tuburile cu ondulaţii intermediare; - L = √V/D < 5 m pentru tuburile cu ondulaţii mici. Dacă această condiţie nu se verifică, recurgerea la un dispozitiv de rigidizare va fi în principiu obligatorie. In cazul tuburilor cu ondulaţii intermediare, se va putea totuşi avea în vedere schimbarea tipului de ondulaţii. Se va ţine seama că împingerile de pământ asupra extremităţilor sunt în mare parte transmise inelelor complete celor mai apropiate şi contribuie astfel la creşterea compresiunii în peretele tubului în vecinătatea vârfului. Pentru a evita o prea mare concentrare a acestor eforturi, este de dorit ca lungimea inelelor complete să fie cel puţin egală cu jumătate din lungimea totală a tubului, măsurată paralel cu axul acestuia . EXIGENTE CONSTRUCTIVE DE PROTECTIE A ELEMENTELOR METALICE COMPONENTE, ALE PODURILOR TUBULARE Tuburile metalice se deterioreaza in exploatare datorita coroziunii sau abraziunii provocate de ape, a materialului de umplutura din rambleuri sau actiunii mediului. Coroziunea datorata apei


147

Tuburile metalice se deterioreaza in exploatare datorita coroziunii sau abraziunii provocate de ape. Un material metalic aflat într-un mediu apos sufera un proces de coroziune declansat si intretinut de zonele de disociere zise "anodice" şi zone cu rolul de catod. Un rambleu este asimilabil cu un mediu apos în domeniul coroziunii. Apa este cauza coroziunii metalelor, dar localizarea şi viteza acestei coroziuni depinde de diferiţi factori si anume : a) Natura şi cantitatea (concentraţia) gazelor şi sărurilor dizolvate. Eficienţa protecţiei adusă de stratul de pasivare este mărită sau scăzută prin acţiunea sărurilor dizolvate în apă. Astfel ca şi în coroziunea atmosferică, prezenţa clorurilor măreşte corozivitatea apelor, iar apa de mare este mult mai corozivă decât apele dulci. b) Viteza de scurgere. Când apa este în mişcare în tuburi, acestea se pot deteriora prin acţiunea mecanică de erodare datorită nisipurilor şi altor solide, dar şi prin variaţia (gradientul) conţinutului în gaz dizolvat în apă. c) Temperatura In general, viteza reacţiilor electrochimice creşte cu temperatura. Astfel, în vecinătatea temperaturilor obişnuite (peste +10°C) coroziunea o ţelurilor creşte cu cca. 5% (în viteză) pentru fiecare grad. d) Prezenţa anumitor microorganisme ce trăiesc în apă Atacul microorganismelor duce la un ansamblu de reacţii electrochirnice; el nu este deci decât un caz particular al coroziunii în mediu apos, la o temperatură compatibilă cu viaţa fiinţelor microscopice. .Coroziune datorata materialului de umplutura din rambleuri. Factorii care influenţează coroziunea prin rambleuri sunt arătaţi în unde se disting: - stadiul primar de declansare, care corespunde cu apariţia fenomenului, aşa cum ar putea fi dată de calculele de termodinamică ; - stadiul "secundar" care cuprinde dezvoltarea fenomenului. FACTORI DATORAŢI STADIUL COROZIUNII METALULUI SOLULUI PARAMETRUL INFLUENŢAT Primar (declansare), Natura şi structura metalului, starea de suprafaţă, cuplare cu un alt factor Natura şi compoziţia chirnică, eterogenitate, pH,acţiune Forţa electromotrice a pilei de coroziune Natura metalului, distanţa între zonele anodice şicatodice Conductivitatea solului (cu umiditate, porozitate, salinitate) Conductanţa circuitului electric Secundar (evoluţie) Supratensiune electrochimică pe metal a agenţilor Factori fizici, chimici, biologici. Polarizarea pilei Natura metalului, starea de suprafaţă Disponibilitatea în oxigen, prezenţa de substante (CI, etc) care dâu produşi solubili Aderenţa produşilor de coroziune


148

Caracteristici chimice si electrochimice Un anumit număr de parametri simpli permit caracterizarea gradului de agresivitate al unui sol faţa de metalele care se găsesc în contact cu el, acestea fiind în special: - rezistivitatea ; - pH-ul ; - conţinutul în săruri solubile. Coroziunea cu intensitate redusa se obtine, alegând un material pentru rambleu la care parametrii mentionati in tabelul 8 si art. 13.6. rămân la valori care diminueaza procesele de coroziune. Valorile minime (şi eventual maxime) a acestor parametri sunt in strânsă legătură cu rezervele de grosime ( sporurile de grosime neputând fi în nici un caz considerate ca suficiente dacă materialul nu satisface criteriile chimice şi electrotehnice definite mai jos). Rezistivitatea Rezistivitatea materialului de rambleu, determinată în toate cazurile, se măsoară conform modului de lucru nr. 1 din anexa 3. Ea trebuie să depăşească : - 1000 ohm-cm (_ cm) pentru lucrările situate în afara apei. - 3000 ohm-cm (_ cm) pentru lucrările în apă dulce* * In acest caz rezistivitatea trebuie măsurată şi prin saturarea solului cu apă din zonă Activitatea coroziva exprimata in ioni de hidrogen sau "pH" Activitatea în ioni de hidrogen a solului, este măsurată conform normelor în apa extrasă din amestecul sol-apă în condiţiile modului de operare nr. 2 din anexa 3. Valoarea ei trebuie să fie cuprinsă între 5 şi 10. Continutul in saruri solubile Continutul de saruri solubile se determină în principiu numai pentru materialele de rambleu natural a căror rezistivitate este cuprinsă între 1000 _.cm şi 5000 _ cm, şi pentru materialele de rambleu de origine industrială. 13.12. Concentraţia în clorură [ Cl- ] conform normei NFT 90010 şi concentraţia în sulfat [ S04- - ] conform normei NFT 90009 în apa extrasă după modul de operare nr.2. din anexa 3. Valorile de concentraţie trebuie să respecte condiţiile următoare: - Lucrări în afara apei: [Cl- ] < 200 mg / Kg.[SO4- -] < 1000 mg/Kg. - Lucrări în apă dulce: [Cl- ] <100 mg / Kg.[S04- -] <500 mg/Kg Continutul in sulfuri totale Continutul de sulfuri se determină numai atunci când origineamaterialului de rambleu presupune prezenţa sulfurilor. Detectarea si dozarea lor calitativă se efectuează de către un laborator de specialitate. Concentratia în sulf trebuie să fie mai mică de 300 mg/ Kg pentru lucrările în afara apei şi de 100 mg/ Kg pentru lucrările în apă dulce. Materii organice Materialele de rambleu folosite nu trebuie să conţină materii organice. In caz de dubiu se poate verifica dacă mărimea conţinutului în materii organice exprimată în carbon, determinată după modul de operare nr.4 din anexa 3 nu depăşeşte 100 părţi per milion (p.p.m.).


149

Activitatea biologica Se caracterizează prezenţa microorganismelor aerobe prin măsurarea "Cererii biochimice de oxigen" (DBO) urmând modul de operare definit în norma NFT 90103. Microorganismele anaerobe sunt determinate printr-o numărătoare specifică a fiecărei specii, efectuată conform procedeelor recunoscute. Coroziunea atmosferica Principalii factori ai coroziunii atmosferice sunt: clima, aciditatea aerului şi prafurile. a) Clima umeda favorizează coroziunea atmosferică a metalelor. Această accelerare a coroziunii este şi mai mare în cazul ceţurilor frecvente care depun picături ce conţin prafuri şi în cazul stropirilor cauzate de valurile mării. b) In zonele industriale, coroziunea atmosferică se datorează în cea mai mare parte poluării sulfuroase cu SO2 provenind din arderea combustibililor domestici şi/sau industriali si clorurile care domină climatul marin (stropiri cu valuri) si zonele cu interventii pe timpul iernii. c) Prezenţa prafurilor şi a altor depuneri solide străine, pe suprafaţa unui metal, favorizează apariţia coroziunii. Abraziune Procesele de coroziune şi de abraziune provoacă o uzură mai mult sau mai puţin regulată a metalelor şi betoanelor. Ele se produc când apa este încărcată cu nisip, pietriş sau pietre. Eroziunea poate accelera coroziunea metalelor neacoperite prin îndepărtarea produşilor de coroziune care formează un strat protector al acestor metale. Concentratia în sulf trebuie să fie mai mică de 300 mg/ Kg pentru lucrările în afara apei şi de 100 mg/ Kg pentru lucrările în apă dulce. Nota: Apele care circulă cu o viteză destul de ridicată pot crea o turbulenţă apreciabilă care poate provoca o degradare însemnată a metalelor prin acţiunea combinată mecanică şi de coroziune. Astfel, o primă formă de atac este datorată particulelor solide în suspensie şi bulelor care lovesc suprafaţa metalică. Acest tip de degradare se produce la intrarea în tub, la schimbările de direcţie, la denivelări ca îmbinări sau şuruburi şi în locurile de schimbare bruscă a regimului de curgere a apelor.In general, sfertul inferior al tubului este cel supus abraziunilor pentru că forţele de eroziune sunt aici cel mai active şi pentru că produsele de coroziune, care ar putea opri această formă de alterare a metalelor, sunt antrenate. PROTECTIA PIESELOR METALICE Protectia prin acoperiri metalice ( Galvanizare) Acoperirea prin galvanizare este obţinută prin cufundarea tablei pusă în formă definitivă într-o baie de zinc topit. Calitatea acoperirii prin galvanizare prin cufundare si cea a tablelor galvanizate în flux continuu este specificată normele in vigoare, Masa medie de zinc depusă trebuie să fie de cel puţin 725 gr/m2 pe ambele feţe, masa în fiecare punct trebuind să depăşească 640 gr/m2 . Buloanele sunt protejate printr-o acoperire cu zinc ale cărei caracteristici sunt cel puţin egale cu cele ale clasei de calitate 10-20 microni definită prin norme.


150

Controlul protectiei realizata prin galvanizare a) Masa de zinc . Masa de zinc se controleaza prin dizolvare chimică, prin decuparea din tablele furnizate a trei epruvete sau mai multe grupe de trei epruvete, cu o secţiune unitară de cel puţin 30 cm2 . Media măsurărilor va trebui să fie, pentru fiecare grup de 3 epruvete, superioară sau egală cu masa specifică de 725 gr/m2 pe ambele feţe, măsurările individuale trebuind să dea valori mai mari de 640 g/m2 . 13.30. In cazul galvanizării prin cufundare, tablele sunt galvanizate în loturi cu foarte puţine elemente. Un rezultat nefavorabil la control trebuie deci să fie interpretat în funcţie de context, înainte de a avea în vedere refuzarea întregului lot. b)Aderenţa Metoda de încercare a aderenţei este dată in anexa 3. Protectia prin vopsire In cazul obişnuit, tuburile au dîn atelier o acoperire de galvanizare prin cufundare care constituie o bună protecţie anticorozivă. In cazul in care umplutura structurala din rambleu este constituit din teren agresiv faţă de acoperirea cu zinc sau dacă mediul interior al tubului este tot agresiv faţă de zinc, se procedeaza la o protecţie complementară prin vopsire a oţelului galvanizat. Conditii de folosire Acoperirile de protectie pe tablele metalice sunt fie vopsele, fie produse negre pe bază de bitum sau asfalt. Oricare ar fi produsele folosite, grosimea lor uscată trebuie să fie mai mare sau egală cu 250 microni, în medie, şi în orice punct trebuie să fie egală cu cel puţin 200 microni. Alegerea produselor de protectie Durabilitatea acoperirii prin galvanizare, se obtine prin aplicarea unor produse de protecţie groase, având o inerţie chimică importantă şi conducând prin grosimea lor la formarea unei bariere mecanice. .Se folosesc în mod curent produse negre aplicate în unul sau două straturi si anume: 100 - Gudroane tradiţionale diluate cu solvenţi, aplicate în straturi mai mult sau mai puţin groase; ele dau o acoperire moale, sensibilă la găurire şi la ciclurile termice. Gudroanele (de huilă) sunt întotdeanuna de preferat bitumurilor (de petrol) din motivul absenţei sensibilităţii la microorganism care pot întotdeuna să existe în rambleuri. - Gudroane ameliorate prin adăugarea de răşini: gudron-epoxi, gudronvinilic sau gudron-epoxi-poliuretan. - Gudroanele-epoxi conduc la acoperiri reticulate şi mult mai dure şi mai rezistente ca gudroanele tradiţionale. Intr-adevăr, răşinile epoxidice aduc gudroanelor tradiţionale calităţile lor care sunt în principal: - o foarte bună aderenţă , - performanţe bune la tracţiune, îndoire, - o foarte bună ţinută faţă de ciclurile termice, - o mult mai bună rezistenţă anticorozivă şi o mai mare durată de viaţă. Gudroanele-epoxi prezintă dezavantajul produselor din două componente de amestecat înainte de întrebuinţare, cu o durată de viaţă limitată în ambalaj.


151

Gudroanele vinilice dau rezultate bune, dar calitatea produsului depinde de proporţia de răşină vinilică, proporţie foarte variabilă în funcţie de produs. Numar de straturi si grosime Pentru gudroanele epoxi, trebuie aplicate două straturi de produs,care corespund la 200 microni de grosime uscată. Pentru gudroanele tradiţionale şi acoperirile bituminoase, înfuncţie de calitate, 200 microni minimum de grosime uscată se pot obtine întrun singur strat. Pentru gudroanele-vinil, grosimea minimă de 200 microni va fi greu de realizat în două straturi. Pregatirea suprafetei si aplicare La vopsire, calitatea protectiei depinde de calitatea pregătirii suprafeţei, care se obtineprin aplicarea acesteia direct în uzină după operaţia de galvanizare. Aplicarea vopselei pe teren trebuie sa se faca luand anumite măsuri de prevedere si anume: - eliminarea tuturor petelor şi murdăriei de pe oţelul galvanizat prin spălare şi chiar frecare, în special toate sărurile de zinc se vor elimina, prin frecare cu peria. - repararea degradărilor galvanizării dacă este necesar; această reparaţie se face cu o vopsea bogată în zinc (epoxi sau silicat de etil) aplicată după eliminarea completă a ruginii prin decapare sau sablare. - aplicarea gudroanelor (sau gudroanelor epoxi) pe suprafeţe curăţate de orice urme de săruri de zinc ( decroşajul este întotdeauna preferabil cu toate că o expunere naturală conferă oţelului galvanizat o rugozitate de suprafaţă prin atacul de suprafaţă superficial asupra zincului). Condiţiile de aplicare a vopselelor sunt foarte importante, în special respectarea: temperaturii şi a umiditatii limită; a numărului de straturi; a condiţiilor de diluare şi de preparare a produselor. Produsele (în special gudron-epoxi) pot fi alese dintre cele agreate de Comisia de Agrement a vopselelor pentru protecţia lucrărilor metalice. Produsele definite inclusiv, condiţiile de folosire sunt specificate în fişa tehnica de agrement corespunzătoare. Controale, receptie .In cazul aplicării de acoperiri groase, cum sunt gudroanele sau gudroanele-epoxi, se vor face controale, în special pentru: - controlul grosimii acoperirii uscate (această măsurare este realizată în principiu cu un aparat de tip electromagnetic etalonat, care dă o citire directă a grosimii). In caz de dezacord între părţi, numai o măsurare micrometrică cu tăiere destructivă poate permite un grad de apreciere acceptat. - controlul aderenţei acoperirii uscate; acest control destructiv trebuie să fie realizat prin rezistenţa la smulgere; - controlul cu peria electrică: eficacitatea acoperirii poate fi controlată cu ajutorul unei perii (pieptene) electrice sub tensiunea de 2500 volţi. Acest test permite detectarea defectelor, porozităţilor, subţierilor, etc. ale acoperirii. Vopsire in scop estetic.


152

In anumite cazuri, o vopsire a părţilor vizibile ale tubului poate fi realizată în scopuri estetice. Aplicarea acestor vopsele fiind în general realizată pe şantier, pregătirea suprafeţei oţelului galvanizat se face după o curăţire şi o degresare îngrijite, este necesar să se facă un tratament de suprafaţă de tip decroşare acidă, urmat de o clătire abundentă (se va da o atenţie deosebită evacuării apelor de clătire), apoi se va putea aplica un sistem de protecţie cu o vopsea primară reactivă ca strat de acroşare (grund). Protectie catodica In anumite cazuri, se poate adopta protecţia catodică, operatiunea se realizeaza de catre societăţi specializate. Se pot folosi: - un sistem de curent impus, cu condiţia existenţei unei surse de curent în apropierea lucrării. - un sistem de anozi de sacrificiu, cu condiţia alegerii corecte a anozilor ca tip, în funcţie de rambleu. Rezerva de grosime de otel Produsele de coroziune pot încetini degradarea când cantitatea de metal oxidat atinge o anumită valoare. O supraîngroşare a oţelului poate astfel să servească la protecţie. Rezervele de grosime de luat în considerare sunt date în partea spre rambleu şi partea spre atmosferă. Când o galvanizare este necesară, ea trebuie să fie conformă cu indicaţiile din normativ. In toate cazurile buloanele sunt protejate printr-o acoperire metalică după aceleaşi indicaţii. Grosimea sacrificată es de luat în calcul în justificări este suma grosimilor er şi ea In cazul lucrărilor hidraulice, rezerva de grosime indicată poate fi suficientă. TABELUL - 9: Rezervă de oţel er (mm) partea spre rambleu. Permanente Clasificarea lucrărilor Provizorii ,Lucrări obişnuite, Lucrări de mare importanţă Afară din apă 0 * 0.50 0.75 In apă dulce 0 0.75 1.00 * Singurul caz în care lucrările (tablele) pot să nu fie galvanizate TABELUL - 10. Rezerva de grosime de oţel ea (mm) partea spre atmosferă. Permanente Conţinut în S02în aer (medie anuală)Provizorii Vizitabile Nevizitabile S02 < 0,1 mg/m3 0* 0.25 0.50 S02 _0,1 mg/m3 0 0.50 0.75 • Singurul caz în care tablele pot să nu fie galvanizate. Protectii suplimentare Protectia impotriva agresivitatii materialului din rambleu.


153

In toate cazurile, materialele de rambleu folosite trebuie să satisfacă criteriile expuse anterior; Când tablele au o acoperire nemetalică, capetele de bulon şi piuliţele trebuie să fie protejate cu un produs cu aceleaşi caracteristici. TABELUL - 11: Acoperire nemetalică pe tablele din partea rambleului pe oţel galvanizat (p < 5000 _cm) Permanente Conţinut în anioni a- = [Cl- ] + [S- +[S04- Provizorii Definitive Lucrări Obişnuite a- < 500 mg/Kg Nu Da dacă pH _ 9 Da a- _ 500 mg/Kg Nu Da Da "Da": protecţia suplimentară necesară. "Nu": protecţia suplimentară nu este necesară. Protectia impotriva actiunii agresive a apei In cazul apelor acide (sau bazice) o protecţie a oţelului galvanizat este absolut necesara pentru a împiedica o degradare a zincului. Această protecţie se va aplica pe ambele feţe ale tablelor. In detaliu cazurile de folosire a unei asemenea protecţii, când apa nu este prea acidă (pH > 4,5). Protecţia contra coroziunii prin apă al cărui pH este cuprins între 4,5 şi 12. Caracteristicile apei , Tipul lucrării Viteză pH [a-] = [a-] + [SO4 + [S-] Provizorie Permanentă V<2.5m/ s 4,5 la 5,5 A B 5,5 la 9 a" < 400 mg /1 a" > 400 mg / 1 A A A B _ 9 C C V>2.5m/s 4,5 la 5,5 B B 5,5 la 9 a" < 400 mg /1 a' > 400 mg /1 A B B B _ 9 C C A: protecţie identică cu cea a părţii în contact cu atmosfera. B: protecţie suplimentară prin acoperire nemetalică. C: de examinat de la caz la caz în legătură cu un serviciu specializat. Când există un risc de abraziune, va fi necesar în plus să se prevadă un radier din beton sau, după caz, folosirea unei acoperiri nemetalice dură şi groasă, de exemplu trei straturi de gudron uscat . Protecţia impotriva îngheţului Protecţia la îngheţ trebuie realizată sub toată lungimea conductei şi trebuie prelungită spre capetele conductei. Pentru un pod tubular cu o deschidere teoretică mai mică de 5,0 m ,protecţia impotriva îngheţului va fi format un pat gros de conducte de grosime ce rezultă din dimensiunea d, măsurată din suprafaţa inferioară a apei. Zonele climatice şi clasa de protecţie la îngheţ sunt definite în normele romanesti. Suprafaţa inferioară a nivelului apei ≥ D/2 ≥ d ≥ d Dimensiunea d (m) pentru determinarea grosimii patului de conducte sau a izolaţiei la montarea într-un sol cu risc de îngheţ Zonă climatică 1 2 3 4 5


154

Clasă de protecţie la îngheţ 2-3 în substrat 0,9 1,3 1,5 1,6 1,7 Clasă de protecţie la îngheţ 4- în substrat 1,1 1,5 1,8 1,9 2,0 Pentru un pod tubular cu o deschidere teoretică mai mare de 5,0 m va fi format un pat gros de grosimea ce rezultă din dimensiunea “d “, măsurată de la suprafaţa inferioară a apei. Fundaţia pentru conducte trebuie să fie astfel realizată încât distanţa dintre solul cu risc de îngheţ şi aerul din conductă să fie cel puţin egală cu dimensiunea d. Astfel fundaţia pentru conducte va fi de grosime totală în interiorul lăţimii conductei. În cazul unui podet cu deschidere teoretică mai mică de 5,0 m se va face o fundaţie izolantă cu rezistenţă la pierderile de căldură. Suprafaţa inferioară a nivelului apei ≥ D/2 ≥ d ≥ 0,15 m ≥ 0,1 m Fundaţie izolantă sub izolarea D Limita solului cu risc de îngheţ Rezistenţa la pierderile de căldură (m2 °K/W) corespunz ătoare izolării la montarea într-un sol cu risc de îngheţ Zonă climatică 1 2 3 4 5 Clasă de protecţie la îngheţ 2-3 în substrat - 0,45 0,90 1,35 1,80 ,107 Clasă de protecţie laîngheţ 4 în substrat 0,45 0,90 1,35 1,80 2,25 13.60. Întinderea izolaţiei în partea transversală e determinată de dimensiunea „d „ în conformitate cu regulile pentru grosimea izolaţiei prezentate mai sus. În cazul unui pod tubular cu deschidere teoretică mai mică de 5,0 m se acceptă faptul că grosimea unei fundaţii izolante şi rezistenţa la pierderile de căldură a izolaţiei unei fundaţii izolante se reduc până la jumătate din valorile din tabelul 12 şi respectiv 13 atunci când înălţimea umpluturii depăşeşte 2,0 m Racordarea cu terasamentele Legătura podeţului tubular cu terasamentele drumului, cu sursa de apă (şanţ, pârâu) şi zona de evacuare a apei se face prin lucrări de racordare care constau din: timpane prevăzute cu aripi; camera de priză (de cădere); ziduri de sprijin; Timpanele se utilizează atât din partea din amonte cât şi în partea din aval a podeţului. Timpanele din amonte au aripile evazate pentru o captare corespunzătoare a apelor iar în aval au aripile normale la timpan. Racordarea cu camera de priză se face în amonte, în cazul în care nivelul fundului podeţului este sub nivelul fundului şanţului sau fundul cursului de apă captat.Pentru reducerea eroziunilor la ieşirea apei din podeţ s-a prevăzut pereerea albiei între aripi şi încastrarea pereului cu un pinten de încastrare. Racordările se execută din zidărie de piatră cu mortar de ciment în fundaţie şi în elevaţie şi vor respecta condiţiile tehnice de execuţie şi de calitate prevăzute în caietul de


155

sarcini referitor la zidăria de piatră cu mortar de ciment. Elevaţiile racordărilor vor îmbrăca capetele extreme ale tuburilor. ORDINEA DE EXECUŢIE A LUCRĂRILOR Săpăturile pentru fundaţia podeţului Săpăturile pentru fundaţiile racordărilor Execuţia fundaţiei podeţului Execuţia fundaţiilor racordărilor Amplasarea tuburilor prefabricate pe fundaţie, îmbinarea şi fixarea lor în poziţia proiectată Etanşarea rosturilor de îmbinare a tuburilor Executarea hidroizolaţiei la tuburi Execuţia elevaţiilor timpanelor care vor îmbrăca extremităţile tubului Execuţia aripilor timpanelor, a camerei de priză şi a pereului din aval Aşternerea şi compactarea manuală a umpluturii pe podeţ Rosturiea zidăriei pe feţele văzute 3.2.5.Probe, teste verificari Verificarile necesare pentru capacitatea portanta Urmatoarele verificari ale capacitatii portante sunt necesare .Punctele a) si c) trebuie verificate tinand cont de fazele de executie. Calcule de verificare pentru Starea Limita de Serviciu. a)- Verificarea de siguranta impotriva inceperii fenomenului de curgere, la peretii tubului. b)- Calculul tasarilor pentru intregul corp al terenului inconjurator, (pentru aceste calcule ar trebui sa se tina seama de specificatiile geotehnice). Calcule pentru verificarea capacitatii portante ale peretelui tubului la Starea Limita Ultima. c)- Verificarea aparitiei articulatiilor plastice sau a mecanismelor de articulatie plastica in partea superioara a tubului. d)- Verificarea impotriva aparitiei curgerii la partea inferioara a tubului e)- Verificarea capacitatii portante a buloanelor f)- Verificarea la stabilitate (flambaj/ curgere lenta). Acestea se realizeaza in cazurile in care corectiile sunt necesare. Alte calcule pentru verificare: g)- Se va verifica rigiditatea structurii in timpul instalarii, manevrarii, etc. (asa numita rigiditate de manipulare). h)- Verificarea presiunii radiale a terenului exercitata pe placile din zonele de colt la asa numitele tuburi cu profile boltite si in profilele structurilor pentru subtraversari. i)- Verificarea capacitatii impotriva cedarii terenului (o suprafata de lunecare ce porneste de la nivelul drumului si care este tangenta la partea superioara a podetului). Aceasta verificare se va realiza din perspective specificatiilor geotehnice. j)- Verificarea capacitatii portante a fundatiilor din beton (se aplica numai la podetele bolta). a) METODE DE TESTARE SI VERIFICARE A COMPORTARII IN SITU Intretinerea in exploatare a podetelor si podurilor se realizeaza respectand


156

legislatia in vigoare si anume: Legea Drumurilor nr. 82 din 15.04.1998, Ordonanta Guvernului nr. 43 /1997, CD 99-2001”Normativ privind repararea si intretinerea podurilor si podetelor de sosea din beton, beton armat, beton precomprimat si zidarie din piatra”, astfel ca, administratorii drumurilor si/sau proprietarii sunt obligati sa le mentina in stare de viabilitate, in scopul exploatarii rationale si in conditii de siguranta. Testarea si verificarea comportarii in situ se face conform prevederilor „ Normativului privind urmarirea comportarii in timp a constructiilor” ind. P130 – 1999. prin : - observatii vizuale ; - masuratori. Degradarile podetelor realizate din tuburi metalice, ce apar in perioada de exploatare, sunt determinate de o execuţie defectuoasa, a nerespectări regulilor de concepţie sau de dimensionare a acestor lucrări, sau de o insuficientă cunoaştere a regulilor specifice de intretine; Cauzele principale a producerii degradarilor sunt: - tasările excesive ale lucrării; - degradarea materialelor din care este confectionat podetul tubular; - inadaptarea materialelor din componenta la condiţiile deosebite ale zonei; - conditiile de exploatarea, care pot cauza degradari importante şi ale căror semne premergătoare pot fi percepute în cursul operaţiilor de supraveghere effectuate asupra lucrării; - dimensiunile transversale mari, mult diferite de cele intalnite in mod curent. Degradarile se identifica prin observatii vizuale si/sau masuratori in conformitate cu prevederile „ Normativului privind urmarirea comportarii in timp a constructiilor ” ind. P 130-1997 , STAS 2745-90, STAS 2920-83 etc. Modalităţile de supraveghere a lucrărilor de artă sunt definite si în „Instrucţiunile Tehnice pentru Supravegherea şi întreţinerea Lucrărilor de Artă " si /sau in „Caietele de sarcini” specifice tipului de podet adoptat , realizat din tuburi metalice (sau de arce) de mărime superioară sau egală cu 2.00 m, din reţeaua rutieră. In cazul podurilor tubulare cu deschidere mai mare de 5,0 m, proiectantul va stabili necesitatea amplasarii de reperi de nivelment pentru urmarirea eventualelor deplasari in plan orizontal si/sau vertical. 3.2.6.Standarde, normative si alte prescriptii La lucrările hidraulice utilizarea cea mai frecventă se situează în domeniul deschiderilor cuprinse între 2 şi 6 m. In conformitate cu prevederile “Normativului privind proiectarea hidraulica a podurilor si podetelor” ind. PD 95-2002 pentru efectuarea calculului hidraulic sunt necesare: - studii topografice; - studii hidrologice; - studii geotehnice; - date referitoare la comportarea in timp a podurilor existente din zona, morfologia 3.2.7.Conditii de receptie(masuratori, tolerante, a spect)


157

Controlul lucrarii Proiectantul va intocmi programul de faze determinante ce va fi aprobat de Inspectoratul de Stat in Constructii. Fazele determinante stabilite de comun acord între beneficiar, inspectoratul de stat in constructii si antreprenor (eventual si furnizor), asfel ca modalitåtile de control si interventie pe santier så fie bine definite. Controalele ce se efectueaza sunt: a ) Måsurarea sectiuni tubului - numårul minim de sectiuni de control va fi de 3, din care una la centrul tubului si una în imediata vecinåtate a fiecåreia din extremitåtile sale; - precizia måsurårilor va fi de cel putin 0,5cm. b) Controlul dimensiunilor aråtate mai sus cel putin la fiecare din etapele urmåtoare: - dupå montarea tubului si înainte de orice umplutura, - cînd rambleele de sprijin sunt la jumåtatea înåltimii tubului, - cînd rambleele de sprijin sunt la cheia tubului, - la o etapå de rambleere intermediarå (între ultimele douå), - când rambleele au atins cota de protectie. La sfârsitul fiecåreia din aceste etape de realizare a lucrårilor si de måsurare, antreprenorul este obligat så prezinte beneficiarului o notå completå a acestor måsuråri, precizând amplitudinea înregistrata la începutul punerii în lucru a rambleelor de sprijin. Receptia patului de fundare Receptia patului de fundare constå în: - verificarea cotei definitå in planurile de executie, - dimensiunile tubului au fost respectate, - pe toatå suprafata terenul corespunde calitatilor impuse. Aceste dispozitii privesc atât patul de fundare cât si peretii laterali ai sapaturii, atunci când lucrarea se executå partial sau total în debleu. Constructorul este obligat så îndepårteze toate elementele care ar crea discontinuitatea patului de fundatie ca: blocuri, caverne, lentile si så astupe golurile astfel create cu material de buna calitate, compactat pânå la obtinerea continuitåtii calitåtilor terenului. Adâncimea pânå la care este obligatorie continuitatea patului este o zecime din latimea tubului, sau minimum 30 cm. Se va asigura suprafa sapaturii si a peretilor împotriva degradarilor intemperiilor si a apelor de suprafatå sau de infiltratie în timpul executiei. Se vor verifica următoarele: -amplasarea lucrării conform prevederilor proiectului; - execuţia fundaţiei conform prevederilor proiectului -calitatea corespunzătoare şi integritatea tubului pus în operă, respectarea lungimii prevăzute; -execuţia corectă a îmbinărilor şi etanşeizărilor tronsoanelor de tuburi; -executarea racordărilor în conformitate cu prevederile proiectului (piese desenate); -respectarea grosimii stratului de protecţie a tubului prevăzută în proiectul tehnic;


158

-respectarea pantei de scurgere a apei prin tub prevăzute în proiect minim 1% şi maxim 30% . MĂSURI DE PROTECŢIA MUNCII Se vor respecta prevederile din „Planul de securitate şi sănătate„ întocmit de proiectant şi anexat prezentului proiect. Coordonatorul desemnat de beneficiar în materie de securitate şi sănătate va prelua planul de securitate şi sănătate elaborat de proiectant şi îl va corela cu planul propriu de securitate şi sănătate al antreprenorului


159

3.3.Ziduri de sprijin

ZIDĂRIE DIN PIATRĂ CU MORTAR DE CIMENT PREVEDERI GENERALE Prezentul caiet de sarcini se referă la executarea zidărie de piatră brută (bolovani de râu) cu mortar de ciment pentru zidurile de sprijin, culeele şi aripile podurilor dalate şi racordările podeţelor tubulare cu diametrele de 600, 1000 şi 1500 mm. Zidurile de sprijin se realizează în conformitate cu caracteristicile dimensionale şi de execuţie specificate . Zidurile de sprijin se amplaseaza in zona de protectie a drumurilor fata de agresiunea viiturilor, ce rezulta in urma ploilor torentiale. Zidarii din piatra cu mortar de ciment se utilizeaza la construirea timpanelor si racordarilor la podurile si podetele ce se vor monta in lungul traseului drumului. Tipurile de racordări sunt definite după cum urmează: R5b1 – racordări amonte aripi, radier şi pinten din zidărie de piatră cu mortar de ciment marca M100; R6b – racordare amonte cu cameră de priză (de cădere) se face din zidărie de piatră cu mortar de ciment M100; Caietul de sarcini cuprinde condiţiile tehnice care trebuie îndeplinite la prepararea, transportul, punerea în operă şi controlul calităţii materialelor şi a mortarului indicate în proiect. La executarea lucrărilor se vor respecta prevederile din standardele şi normativele în vigoare şi prevederile prezentului caiet de sarcini. Executantul va efectua toate încercările şi determinările indicate în prezentul caiet de sarcini. Executantul este obligat să ţină evidenţa zilnică a condiţiilor de turnare, a probelor prelevate şi a rezultatelor obţinute. Executantul este obligat să asigure adoptarea tuturor măsurilor tehnologice şi organizatorice care să conducă la respectarea strictă a prevederilor prezentului caiet de sarcini. Când se vor constata abateri de la prezentul caiet de sarcini, consultantul va dispune întreruperea execuţiei lucrărilor şi luarea măsurilor de remediere ce se impun. Zidăriile nu se vor executa la temperaturi sub + 4gr.C. Obligativitatea opririi execuţiei lucrărilor la temperaturi sub + 4gr.C este determinată de condiţiile termoclimatice reale, existente efectiv pe şantier, în perioada realizării lucrărilor, indiferent de anotimpul în care se produc aceste fenomene. 3.3.1.Breviar de calcul Tabel cu zidurile de sprijin

11.4. ZIDURI DE SPRIJIN

Nr. Pozitia hectometrica Lung. Inalt. Latime Volum

de la la Elev. Fd. Elev. Fd. Total

1.D.F.POSAGA

1 2505 2546 41 1.3 1 0.8 43 33 75


160

2 5256 5302 46 1.5 1 0.8 55 37 92

3 7925 7970 45 1.2 0.9 0.8 43 32 76

4 9835 9887 52 1.6 1 0.8 67 42 108

5 11757 11800 43 1.4 1 0.8 48 34 83

6 13577 13622 45 1.2 0.9 0.8 43 32 76

7 14705 14736 31 1.3 1 0.8 32 25 57

8 16019 16074 55 1.4 1 0.8 62 44 106

9 17874 17911 37 1.4 1 0.8 41 30 71

Total 395 434 309 743

2.D.F.SAGAGEA

1 7459 7500.5 41.5 1.2 0.9 0.8 40 30 70

2 8656 8700 44 1.5 1 0.8 66 35 101

3 11557 11596 39 1.4 1 0.8 55 31 86

Total 124.5 160 96 257

3.D.F.BOCSESTI

1 1015 1046 31 1.6 1 0.8 40 25 64

2 2256 2303 47 1.4 1 0.8 53 38 90

3 2965 2999 34 1.2 0.9 0.8 33 24 57

4 3574 3610 36 1.4 1 0.8 40 29 70

Total 148 165 116 282

TOTAL 1282

Calculele de dimensionare s-au facut in cadrul studiului de fezabilitate. 3.3.2.Plansele ce evidentiaza capitolul de lucrari ZIDURI





PROFIL TRANSVERSAL TIP PTT 1--3 1--3 1--3

3.3.3.Materialele utilizate Piatra brut ă PENTRU ZIDĂRIA DIN PIATRĂ Piatra brută sau bolovanii de râu necesari se aprovizionează local prin sortare din excedentul de material derocat, extragere din carieră locală, adunare din cursurile de apă din zona drumului. Piatra brută (bolovanii de râu) trebuie să provină din roci fără urme vizibile de dezagregare fizică, chimică sau mecanică, trebuie să fie omogenă în ceea ce priveşte culoarea şi compoziţia mineralogică, să aibă o structură omogenă compactă.


161

Caracteristicile mecanice ale pietrei brute pentru zidărie sunt redate în tabelul 14 Tabelul 14

Nr.crt. Caracteristici fizice şi chimice Unitate de măsură Condiţii de accesibilitate

1 Rezistenţa la compresiune pe epruvetă în stare uscată min

N/m2 80

2 Rezistenţa la îngheţ-dezgheţ - coeficient de gelivitate la 25 cicluri de piatră spartă max

% 0,3

3 Coeficient de înmuiere pe epruvete min % 25

Forma pietrei brute este neregulată, având dimensiunea minimă de cel puţin 100 mm şi o greutate care nu trebuie să depăşească 25 Kg pentru a pute fi manevrată manual. Dimensiunile medii ale pietrei brute sunt: - lungime 250 mm - înălţime 120 mm - coada 200 mm Forma şi dimensiunile pietrei brute pentru zidărie: Tabelul 14 Nr. crt.

Caracteristici Condiţii de admisibilitate

0 1 2

1 Forma neregulată, apropiată de un trunchi de piramidă sau prismă

2 Înălţimea 140 – 180 mm

3 Dimensiunile bazei: - lungimea Egală sau mai mare ca înălţimea

- lăţimea 80 – 100 mm

4 Piatră necorespunzătoare dimensional % max 15

Pietrele vor avea o faţă văzută destul de mare cu muchiile de min. 15 cm, muchia cea mai lungă neputând fi mai mare decât 1,5 x dmin. Materialele propuse de constructor sunt supuse încercărilor preliminare de informare şi încercărilor de reţetă definitivă. Încercările primare de informare sunt executate pe eşantioane de materiale provenind din fiecare sursă (balastieră, carieră sau fabrică) propusă de antreprenor. Natura şi frecvenţa lor sunt arătate în tabelul nr. 15. Rezultatul încercărilor trebuie să fie conform specificaţiilor prevăzute în prezentul caiet de sarcini.


162

Încercările de reţetă pentru fiecare material în parte vor avea constanţa şi frecvenţa stabilită şi arătată în tabelul următor. Nu sunt admise alte toleranţe în afara celor fixate în prezentul caiet de sarcini. Tabelul 15

Materialul Încercarea sau caracteristicile care se verifică

Metoda conform STAS

Frecvenţa încercărilor

Încercarea de informare Încercarea înainte de utilizare

0 1 2 3 4

PIATRA BRUTĂ- (pentru zidărie de piatră)

Rezistenţa la compresiune 730 - 84

Încercări obligatorii dacă cantitatea este peste 100 mc. -

Rezistenţa la îngheţ - dezgheţ 730 - 84 Încercări obligatorii dacă

cantitatea este peste 100 mc. -

Ciment La prepararea betonului şi mortarului se va utiliza unul din următoarele tipuri de ciment, care trebuie să corespundă condiţiilor tehnice de calitate, conform prevederilor standardelor SR 388 – 95, SR 1500 - 96, SR 3011 - 96 şi Normativului NE 012-99: Tabelul 2

TIP SORT STANDARD CLASE DE REZISTENŢĂ

1 2 3 4

II A-S Ciment Portland cu zgură SR 1500 32,5; 32,5 R; 42,5; 42,5 R; 52,5; 52,5 R

II B-S

SRII/A-S Ciment cu zgură SR 3011 32,5; 42,5; 52,5

SRII/B-S

Condiţiile tehnice de recepţie, livrare şi control ale cimentului trebuie să corespundă standardelor respective. Cimentul livrat vrac se va transporta numai în vagoane de cale ferată speciale tip Z. V. C. şi/sau vehicule rutiere cu recipiente speciale, cu descărcare pneumatică. În timpul transportului, a manipulării şi depozitării, cimentul va fi ferit de umezeală şi impurificare cu corpuri străine (pământ, substanţe organice, var, etc.). Durata de depozitare a cimentului nu va depăşi 45 de zile de la data livrării de către producător. Depozitarea cimentului vrac se va face în silozuri, iar a celui livrat în saci de hârtie în încăperi închise. Controlul de către executant a calităţii cimentului se face: la aprovizionare, conform prevederilor din ANEXA VI.1., punctul A1 – Normativ NE 012-99; înainte de utilizare, conform prevederilor din ANEXA VI.1., punctul B1 – Normativ NE 012-99. În cazul în care executantul procură cimentul de la un depozit (bază de livrare), controlul calităţii cimentului va avea în vedere declaraţia de conformitate eliberată de vânzător în care se va menţiona: tipul de ciment şi fabrica producătoare; data sosirii în depozit; numărul certificatului de calitate eliberat de producător şi datele înscrise în acesta;


163

garanţia respectării condiţiilor de păstrare; numărul buletinului de analiză a calităţii cimentului efectuată de un laborator autorizat şi datele conţinute în acesta, inclusiv precizarea condiţiilor de utilizare în toate cazurile în care termenul de garanţie a expirat. Metodele de încercare sunt reglementate prin standardele SREN 196-1, 196-2, 196-3, 196-4, 196-5, 196-6, 196-7, 196-21. Evidenţa calităţii cimentului efectuată de executant va avea în vedere: certificatele de calitate de la producător sau declaraţiile de conformitate de la vânzător; rezultatele determinărilor efectuate. Agregate naturale Pentru prepararea mortarelor şi betoanelor cu densitatea aparentă între 2201 şi 2500 kg/mc se vor folosi agregate cu densitate normală (1201…2000 kg/mc) provenite din sfărâmarea naturală a rocilor. Agregatele vor satisface cerinţele prevăzute în reglementările tehnice specifice: STAS 1667-76, SR 667– 98. Se vor utiliza următoarele sorturi: nisip natural 0 – 4 mm, 4 – 8 mm sau 0 – 8 mm; STAS 662-2002 agregate de carieră concasate cu diametrul maxim până la 40 mm, adică sorturi 8 – 16 mm; 16 – 25 mm; 25 – 40 mm; STAS 667-2002; pietriş 8 – 16 mm; 16 – 31 mm; balast 0 – 63 mm. Agregatele trebuie să provină din roci stabile, adică nealterabile la aer, apă sau îngheţ. Se interzice folosirea agregatelor provenite din roci feldspatice sau şistoase. Agregatele trebuie să fie inerte din punct de vedere chimic şi să nu conducă la efecte dăunătoare asupra cimentului folosit la prepararea betonului sau mortarului. Nisipul trebuie să fie aspru la pipăit. Din punct de vedere al formei geometrice granulele de pietriş trebuie să îndeplinească următoarele condiţii de formă minime de admisibilitate: b / a – 0.66 c / a – 0.33 Agregatele care nu îndeplinesc aceste condiţii vor putea fi folosite numai după încercări prealabile de betoane. Din punct de vedere al conţinutului de impurităţi agregatele trebuie să respecte prevederile din tabelul 3, corespunzător cerinţelor STAS 1667 – 76. Tabelul 3

Nr. crt. Specificaţie Condiţii admisibile Nisip natural Pietriş

0 1 2 3 1 Corpuri străine:

-resturi animale sau vegetale -păcură, uleiuri


2 Peliculă de argilă sau alt material aderent pe granulele agregatelor care ar putea să le izoleze de liant Nu se admit Nu se admit

3 Mică % max. 1.0 - 4 Cărbune,% max 0.5 - 5 Humus(culoarea soluţiei de Na OH ) Galbenă galbenă 6 Argilă în bucăţi,% max 1.5 0.25


164

Nr. crt. Specificaţie Condiţii admisibile Nisip natural Pietriş

7 Părţi levigabile,% max 3.0 1.0 8 Sulfaţi sau sulfuri Nu se admit Nu se admit

Notă: În cazul folosirii balastului pentru betoane se va proceda la separarea acestuia în nisip şi pietriş verificându-se încadrarea în condiţiile tehnice din tabelul 5.Caracteristicile fizico-mecanice ale agregatelor pentru mortare şi betoane trebuie să îndeplinească condiţiile de admisibilitate conform STAS 1667 – 76, prezentate în tabelul 4. Tabelul 4 Nr. crt. Caracteristici Unitate de măsură Condiţii de

admisibilitate 0 1 2 3 1 Densitate aparentă, min Kg / mc 1800 2 Densitate în grămadă în stare afânată şi uscată, min Kg / mc 1200 3 Porozitate aparentă, max % 2.0 4

Volum de goluri în stare afânată

- nisip, max % 40.0 - pietriş, max % 45.0

5

Rezistenţa la strivire

- în stare saturată, min % 60.0

- în stare uscată, max % 15.0 6 Coeficientul de înmuiere după saturare, min - 0.8 7 Rezistenţa la îngheţ exprimată prin pierderea faţă de masa iniţială,max % 10

Sorturile de agregate trebuie să aibă o granulozitate continuă, iar conţinutul în granule care respectiv rămân pe sitele care delimitează sortul nu trebuie să depăşească 10%, dimensiunea maximă a granulelor ce rămân pe ciurul superior nu trebuie să depăşească 1.5 dmax.. Granulozitatea nisipului conform STAS 1667-76, este prezentată în tabelul 5: Tabelul 5

Sortul de nisip Treceri în % prin sita sau ciurul de … mm 0.2 0.5 1.0 2.0 3.15 7

0 – 2 minim - 10 45 90 - - maxim - 50 85 100 - -

0 – 3 minim 5 - 35 - 90 - maxim 30 - 75 - 100 -

0 – 7 minim 2 - 20 - 56 100 maxim 21 - 70 - 87 100

Granulozitatea balastului pentru betoane trebuie să îndeplinească condiţiile STAS 1667-76, aşa cum sunt prezentate în tabelul 6. Tabelul 6

Sortul de balast Treceri în % prin sita sau ciurul de … mm 3.15 5.0 16.0 20.0 dmax

0 - 31 minim 20 - 55 - 80 maxim 50 - 85 - 100

0 - 71 minim 10 - 35 - 80 maxim 30 - 65 - 100

0 – 40 minim - 30 - 55 80 maxim - 60 - 85 100

0 - 70 minim - 25 - 45 80 maxim - 55 - 80 100


165

Agregatele se vor aproviziona din timp în depozite pentru a se asigura omogenitatea şi constanţa calităţii lor. Aprovizionarea se va face numai după ce analizele de laborator au arătat că acestea sunt corespunzătoare. În timpul transportului de la locul de procurare la locul de producere a betoanelor sau mortarelor, respectiv al depozitării, agregatele vor fi ferite de impurificări. Depozitarea agregatelor se va face pe platforme amenajate, separat pe sorturi şi păstrate în condiţii care să le ferească de împrăştiere, impurificare sau amestecare cu alte sorturi. Nu se admite depozitarea direct pe pământ sau platforme balastate. Controlul calităţii agregatelor de către executant se face, în conformitate cu prevederile Normativului NE 012-99, astfel: la aprovizionare, conform prevederilor din ANEXA VI.1 punctul A.2; înainte de utilizare, conform prevederilor din ANEXA VI.1 punctul B.2. Executantul va urmări ca la livrare produsele de balastieră să fie însoţite, în mod obligatoriu, de certificatul de calitate al acestora şi certificatul de conformitate eliberat de un organism de certificare acreditat. Metodele de verificare/încercare a calităţii agregatelor efectuate de către executant sunt cele descrise de STAS 4606-80. Laboratorul executantului va ţine evidenţa calităţii agregatelor după cum urmează: un dosar cu toate certificatele de calitate emise de furnizor, în cazul procurării de la balastiere centralizate; registru pentru încercări la agregate pentru rezultatele determinărilor efectuate de laborator. Apa Apa utilizată la prepararea betoanelor şi mortarelor poate proveni din alte surse decât reţeaua publică, în acest caz fiind obligatorii respectarea condiţiilor tehnice prevăzute de STAS 790-84. Metodele de determinare a caracteristicilor fiind reglementate prin acelaşi standard. Verificarea calităţii apei se va face la un laborator de specialitate înainte de începerea lucrărilor. În timpul utilizării pe şantier se va evita ca apa să se polueze cu detergenţi, materii organice, uleiuri, combustibili, argile, etc. Caracteristicile fizico-mecanice ale apei utilizate pentru prepararea betoanelor şi mortarelor sunt prezentate în tabelul 7. Tabelul 7 Nr. crt. Caracteristici fizice şi chimice Unitate de măsură Condiţii de admisibilitate 1 Conţinutul total de săruri max g / I 4.0 2 Sulfaţi max g SO4/I 2.0 3 Substanţe organice max g / I 0.5 4 Cloruri max g Cl / I 0.5 5 Azotaţi max g NO3 / I 0.5 6 Magneziu max g Mg / I 0.5 7 Materii în suspensie max g / I 3.0


166

Controlul calităţii apei efectuat de executant, în conformitate cu prevederile Normativului NE.012.99, ANEXA VI.1, punctul B4, se realizează ori de câte ori este schimbată sursa de apă. 3.3.4.Descrierea executiei STABILIREA COMPOZIŢIEI MORTARULUI, PREPARAREA ŞI TRANSPORTUL MORTARE Mortarele vor avea următoarele compoziţii şi întrebuinţări: mortar M100Z destinat zidăriilor din piatră brută, cu dozaj de 324kg ciment / m3 nisip; Prepararea mortarelor: Prepararea mortarului M100Z se face în instalaţie necentralizată pentru volume mari cu transport la locul de punere în operă cu autobasculantă amenajată sau manual la locul de punere în operă la cantităţi mici. Mortarul M 100 T se prepară manual la locul de punere în operă. Pentru dozajul compoziţiei mortarului, nisipul este măsurat în lăzi sau roabe a căror capacitate prezintă un raport simplu cu numărul sacilor de liant folosit. În cazul preparării manuale a mortarului, amestecul nisip-ciment se face la uscat, pe o suprafaţă plană şi orizontală din scânduri sau metalică, până la omogenizarea perfectă. Se adaugă progresiv, prin stropire, mestecând cu lopata, cantitatea de apă strict necesară. Amestecarea continuă până când mortarul este perfect omogen şi lucrabil. În toate cazurile, mortarul trebuie să fie foarte bine amestecat pentru ca, frământat cu mâna să formeze un cocoloş uşor umezit care să nu curgă printre degete. Pentru anumite folosiri ca mortare pentru reluări, mortare pentru protecţii, etc. reprezentantul beneficiarului poate să admită şi alte consistente. Mortarul trebuie folosit imediat ce a fost preparat. Nu se admite folosirea mortarului uscat sau care începe să facă priză, sau amestecarea lui cu mortar proaspăt. Tehnologia de execuţie Procesul tehnologic descris mai jos se aplică la toate lucrările din zidărie de piatră cu mortar de ciment (zidurile de sprijin la rambleu respectiv debleu, culeele podurilor racordările podeţelor tubulare cu terasamentele) şi cuprinde în ordinea prezentată următoarele operaţii principale: Operaţii pregătitoare

Curăţirea terenului din zona de amplasare a lucrărilor Scoaterea şi îndepărtarea rădăcinilor şi a cioatelor Dislocarea şi îndepărtarea în afara zonei de lucru a blocurilor de stâncă sau a bolovanilor de mari dimensiuni

Operaţii de execuţie a terasamentelor

Săparea pământului sau stâncii pentru fundaţiile şi încastrările lucrărilor Încărcarea în mijloace de transport şi transportul în depozite sau umpluturi Împrăştierea materialelor provenite din săpături Compactarea pământului în umpluturi Taluzarea rambleelor şi debleelor

Operaţii auxiliare

Sprijinirea malurilor săpăturilor Evacuarea apei din gropile de fundaţie


167

Operaţii de prelucrare a materialelor

Cioplirea pietrei pentru paramenţi Curăţirea pietrei de pământ şi resturi vegetale Prepararea mortarului de ciment

Transportul materialelor

Transportul mortarului şi al pietrei pentru a fi puse în operă (coborârea în groapa de fundaţie sau ridicarea în elevaţie

Operaţii de punere în operă a materialelor

Aşezarea pietrei în paramenţi Aşezarea pietrei între paramenţi Umplerea golurilor cu piatră mică Întinderea mortarului şi îndesarea lui în rosturi

Operaţii de finisare a zidăriei

Curăţirea mortarului din rosturile zidăriei pe o adâncime de 3 cm Spălarea cu apă a rosturilor Completarea rosturilor cu mortar gras Fuguirea mortarului

Operaţii auxiliare

Montarea şi demontarea schelelor în cazul lucrului la înălţime peste 2,0 m Umplerea rosturilor de dilatare – tasare cu mastic bituminos sau carton bitumat

Punerea în operă a materialelor Înainte de a începe execuţia pieselor proiectate se vor verifica: terenul de fundaţie, dimensiunile în plan ale lucrărilor şi cotele de nivel ale săpăturilor. Adâncimile de fundare şi încastrare sunt obligatorii. Ele pot fi modificate, cu avizul proiectantului, în cazul în care la execuţie se constată că natura terenului diferă de cea prevăzută în proiect. În cazul că terenul este necorespunzător se poate mări adâncimea de fundare sau de încastrare sau se poate executa din blocuri de piatră – dacă există la faţa locului, un pat de fundaţie care să poată prelua sarcinile respective. Dacă în timpul execuţiei se ajunge la rocă masivă, compactă, dură sau foarte dură, adâncimea de fundare se adoptă conform planşei 5.1., numai cu avizul proiectantului. Pietrele sau bolovanii se vor lucra din gros cu ciocanul, dându-li-se o formă potrivită. La piatra folosită pentru feţele văzute se va executa o cioplire în plus, pentru a rezulta forme mai regulate. Pietrele se vor aşeza pe un strat de mortar de ciment, una lângă alta, astfel încât rosturile dintre ele să fie mai mici de 2 – 3 cm. Pentru a nu se crea goluri în zidărie, pietrele vor fi înglobate în mortar. În vederea uniformizării transmiterii sarcinilor, este necesar ca cel puţin la fiecare doi metri înălţime să se introducă un rând sau două de pietre cât mai regulate. Pietrele din acelaşi rând se vor alege astfel încât să nu aibă toate aceeaşi înălţime. Pietrele cu coadă mai lungă dintr-un rând trebuie să alterneze cu cele cu coadă mai scurtă din alt rând, iar rosturile verticale trebuie ţesute. Pietrele se vor aşeza astfel încât în nici un punct să nu se întâlnească mai mult de trei rosturi. Rosturile nu trebuie poziţionate într-o linie verticală. Înainte de punere în operă pietrele vor fi curăţate de resturi de pământ, vegetale sau muşchi, prin spălare cu peria de sârmă şi cu apă. Pietrele se îndeasă în mortar cu maiul de lemn sau cu ciocanul, iar îndesarea materialului în rosturi se face cu mistria. Înainte de întindere, mortarul transportat cu targa se amestecă din când în când. Permanent se verifică dimensiunile construcţiei, verticalitatea sau înclinarea paramenţilor. Întreruperea zidăriei în timpul execuţiei, la sfârşitul zilei de lucru sau pe o perioadă mai lungă de timp se va face în trepte. Zidăria întreruptă va avea feţe neregulate, cu pietre de legătură mult ieşite în afară. La reluarea lucrului, feţele zidăriei vor fi spălate cu jet de


168

apă, cu peria de sârmă sau chiar buciardate. Nu se va aşterne şapă de ciment peste feţele zidăriei, ci se vor executa rosturi. Zidurile de sprijin sunt prevăzute cu barbacane pentru evacuarea apelor, cu diametrul Φ=110 mm dispuse pe un rând, la distanţa de 2 m, una faţa de alta. La zidurile de sprijin cu lungimi mai mari s-au prevăzut rosturi de dilataţie la fiecare tronson cu lungime de 5 m. Hidroizolaţia din spatele zidurilor se va executa din carton bitumat. Tot în spatele zidurilor se va executa un dren cu grosimea de 0,50 m din bolovani de râu sau piatră brută. Mortarele vor avea următoarele compoziţii şi întrebuinţări: mortar M100Z destinat zidăriilor din piatră brută (bolovani de râu), cu dozaj de 324kg ciment / m3 nisip; mortar M100T destinat tencuielilor şi rostuirii zidăriilor, cu un dozaj de 376 kg ciment la m3 nisip; mortar de poză de marcă superioară (microbeton special) pe banchete, pentru înglobarea aparatelor de reazem. Prepararea mortarelor: Prepararea mortarului M100Z se face în instalaţie necentralizată pentru volume mari cu transport la locul de punere în operă cu autobasculantă amenajată sau manual la locul de punere în operă la cantităţi mici. Mortarul M 100 T se prepară manual la locul de punere în operă. Pentru dozajul compoziţiei mortarului, nisipul este măsurat în lăzi sau roabe a căror capacitate prezintă un raport simplu cu numărul sacilor de liant folosit. În cazul preparării manuale a mortarului, amestecul nisip-ciment se face la uscat, pe o suprafaţă plană şi orizontală din scânduri sau metalică, până la omogenizarea perfectă. Se adaugă progresiv, prin stropire, mestecând cu lopata, cantitatea de apă strict necesară. Amestecarea continuă până când mortarul este perfect omogen şi lucrabil. În toate cazurile, mortarul trebuie să fie foarte bine amestecat pentru ca, frământat cu mâna să formeze un cocoloş uşor umezit care să nu curgă printre degete. Pentru anumite folosiri ca mortare pentru reluări, mortare pentru protecţii, etc. reprezentantul beneficiarului poate să admită şi alte consistente. Mortarul trebuie folosit imediat ce a fost preparat. Nu se admite folosirea mortarului uscat sau care începe să facă priză, sau amestecarea lui cu mortar proaspăt. BETON Clasificarea după rezistenţă a betoanelor este indicată în tabelul 14 în care sunt indicate rezistenţele pe care trebuie să le ateste aceste betoane precum şi consumurile minime de ciment. Tabel 14

CLASA BETONULUI DESTINAŢIA BETONULUI

REZISTENŢA CARACTERISTICĂ RbK N/mm3

CANTITATEA MINIMA DE CIMENT m

C 2,8/3,5 Beton de umplutură 3,5 115

C4/5 Beton în fundaţii masive 5

150

C 6/7,5 Beton în fundaţii sau elevaţii 7,5

180


169

C8/10 Be Beton simplu în elevaţii şi beton slab armai

10,0 240

C 12/15 Beton armat 15,0

300

C 16/20 Beton armat prefabricat 20,0 350

COMPOZIŢIA BETOANELOR Compoziţia betoanelor este definită de proporţia în volume a diverselor categorii de agresare uscate, greutatea liantului pentru un metru cub de beton gata executat şi volumul apei. Dacă caietul de sarcini speciale prevede proporţiile agregatelor trebuie să fie determinate în greutate. Cantităţile necesare pe fiecare component al betonului vor fi determinate înainte de a începe prepararea acestuia de către Antreprenor: - fie printr-un studiu de laborator pentru betoane de clasa BC 7,5; - fie prin comparaţii cu compoziţii deja folosite, cu materiale identice, dacă Inginerul acceptă. În aceste două cazuri, Antreprenorul trebuie să prezinte Inginerului pentru acceptare, într-un termen de minimum 15 zile înainte de data prevăzută pentru începerea lucrărilor de betonare, studiul compoziţiei şi justificările necesare. La stabilirea compoziţiei betonului se va ţine seama de prevederile "Codului de Practică pentru executarea lucrărilor din beton, beton armat şi beton precomprimat EN 012" luând în considerare: -dozajul minim de ciment, conform tabelului 14; lucrabilitatea betonului care trebuie asigurat, conform tabelului 16; rezistenţele minime ale betonului ce trebuiesc asigurate, conform tabelului 18. Tabel 15 Nr. crt.

TIPUL DE ELEMENTE DE BETON

MIJLOC DE TRANSPORT

LUCRABILITATE

NOTARI TASARE cm

1. Fundaţii din beton simplu sau slab armat, elemente masive

basculante L2 3+/-1

2. Idem sau fundaţii de beton armat, tălpi, grinzi pereţi

autoagitator L3 8-2

3. Elemente sau monolitizâri cu aglomerări de armături sau dificultăţi de compactare cu secţiuni reduse

idem L4 12+/-2

Tabel 16

Clasa betonului

Apa, l/m3 pentru lucrabilitate

L2 L3 L4

C 2,8/3,5…..C6/7,5 C8/10…C20/25

160 170

170 185

- 200

S.C.ABIES ALBA S.R.L. Accesibilizarea fondului forestier in comuna R.C.J01/594/2003; C.U.I RO15583620 Bistra, judetul Alba, Masura 125b E-mai: [email protected] Beneficiar: Comuna Bistra Faza; Proiect tehnic

170

Limitele domeniului de granulozitate pentru diferitele clase de betoane sunt arătate în tabelul 17.

Agregat Limite % Treceri în masa prin site sau ciurul de:

0,2 1 3 7 16 26 31 40 71

A. Pentru betoane de clasa < C 6/7,5

0-31 max min

10 2

25 18

42 32

60 50

80 70 - 100

95 - -

0-40 Max min

10 2

28 16

38 28

52 42

74 64 -

90 82

100 95

0-70 max min

8 i

18 6

32 13

45 22

16 38

70 50

77 57

84 68

100 95

B. Pentru betoane de clasa < C 12/15

0-31 Max min

8 1

22 14

37 27

55 45

76 66 - 100

95 - -

0-40 Max min

8 1

20 12

33 23

47 37

69 59

88 80

100 95

-

0-70 max min

8 1

18 6

32 13

45 22

61 38

70 50

77 57

84 68

100 95

C. Pentru betoane de clasa > C 16/20

0-31 max rnin

7 1

18 10

32 22

50 40

72 62 - 100

95 -

0-40 max min

6 1

16 8

28 18

42 32

64 54 -

86 78

100 95 -

Toleranţele admisibile asupra compoziţiei betonului sunt după cum urmează: -pentru fiecare sort de agregat +/- 3% -pentru ansamblul de agregate +/- 2% -pentru ciment +/- 2% -pentru apa totală +1- 5%. Prelevarea de agregate şi controlul dozajelor de ciment şi apă sunt efectuate de Inginer în momentul betonării. Rezistenţele minime la încercările preliminare trebuie să fie conform prevederilor din tabelul 18. Tabel 18

Vârsta Rezistenţa la compresiune N/ mm²

C8/10 C 12/15 C 16/20 C 18/22,5

7 zile 11,7 15,3 18,8 20,8

28 zile 18 23,5 29,6 32,0


171

COFRAJE Stabilirea soluţiei de cofrare şi întocmirea detaliilor de execuţie este sarcina Antreprenorului. Cofrajele proiectate trebuie să fie capabile să suporte sarcinile şi suprasarcinile fără să se deformeze. Toate cofrajele trebuie să fie nivelate în toate punctele cu o toleranţă de +/- 1 cm. Lăţimile sau grosimile între cofraje ale diferitelor părţi ale lucrării nu trebuie să prezinte reduceri mai mari de 5 mm. Scândurile sau panourile cu care se realizează cofrajele trebuie să fie îmbinate la nivel şi alăturate în mod convenabil, ecartul maxim tolerat la rosturi fiind de 2 mm, iar denivelarea maximă admisa în planul unui parament între două scânduri alăturate de 3 mm. OŢEL DE ARMĂTURA FASONAREA ŞI MONTAREA ARMĂTURII Armăturile sunt fasonate conform prevederilor desenelor de execuţie şi apoi montate în cofraj. Fasonarea în cofraje nu este admisă, decât cu autorizaţia Inginerului şi aceasta pentru închiderea cadrelor cu etrieri cu diametrul de cel mult 12 mm. Barele lăsate în aşteptare între două faze de betonare vor fi protejate împotriva oricărei deformaţii accidentale. Îndoirea şi îndreptarea barelor lăsate în aşteptare este interzisă. Verificarea montării corecte a armăturii trebuie să fie făcută de Inginer sau de delegatul acestuia înainte de betonare. Inginerul poate ordona ţinând seama de importanţa lucrării ca betonarea să nu aibe loc decât după această verificare. PREPARAREA BETONULUI Betonul va fi fabricat mecanic prin amestecul simultan al tuturor constituenţilor în malaxorul betonierei. Agregatele vor fi introduse în betonieră în ordinea următoare: agregatele cu cele mai mari dimensiuni; - cimentul; - nisipul; - agregatele cu cele mai mici dimensiuni; apa. Duratele minimale ale malaxării corespund următoarelor numere de tururi: - malaxor cu axa verticală 10 tururi - malaxor cu axa orizontală 20 tururi - betonieră cu axa orizontală 20 tururi - betonieră cu axa înclinată 30 tururi. Duratele maximale nu trebuie să depăşească de 3 ori duratele minimale. La betoanele de clasa C 8/10, cantitatea de apă introdusă în betonieră va fi determinată ţinând cont de umiditatea nisipurilor şi agregatelor, care va trebui să fie măsurate cel puţin o dată pe zi. Utilajele de fabricaţie trebuie să permită măsurarea agregatelor, liantului şi apei în limitele toleranţelor..


172

Modul de transport al betonului pe şantier va trebui supus aprobării Inginerului înainte de execuţie. PUNEREA IN OPERA A BETONULUI Betoanele curente sunt puse în operă prin batere sau vibrare, conform prescripţiilor caietului de sarcini speciale. Betonul trebuie pus în opera înainte de a începe priza. Inginerul va fixa un interval maxim de timp pentru punerea în operă a betonului după fabricarea acestuia. Betonul care nu va fi pus în operă în intervalul stabilit sau la care se va dovedi că a început priza, va fi îndepărtat din şantier. Betonul trebuie să fie ferit de segregaţii în momentul punerii în operă. Dacă în timpul transportului nu a fost amestecat, el poate să fie amestecat manual la locul de folosire înainte de turnare.Dacă este cazul, caietul de sarcini speciale va indica betoanele care trebuie să fie puse în operă prin vibrare şi modul cum trebuie să fie tăcută această operaţiune. La reluarea betonării, suprafaţa betonului întărit este ciupită dacă este cazul şi bine curăţată. Suprafaţa este abundent udată astfel ca vechiul beton să fie saturat înainte de a fi pus în contact cu betonul proaspăt. Paramentele necofrate trebuie să prezinte formele şi poziţiile prevăzute în desenele de execuţie. Ele vor fi reglate şi finisate în timpul turnării fără aport de beton după începerea prizei şi fără aport de mortar. Orice aport de beton efectuat pentru a obţine corecţia geometrică a suprafeţei va fi vibrat cu aceleaşi mijloace cu care a fost vibrat betonul de dedesupt, dacă acesta din urmă a fost pus în operă prin vibrare. Prin caietul de sarcini speciale sau în lipsa acestuia, Inginerul, se va stabili ţinind seama de situaţia lucrărilor, de grosimea lor şi natura cimentului folosit, temperaturile sub care turnarea betonului este interzisă sau nu este autorizată decât sub rezerva folosirii mijloacelor şi procedeelor care previn degradările de îngheţ. Aceste mijloace, fie că sunt stabilite prin caietul de sarcini speciale, fie că sunt convenite pe şantier cu acordul Inginerului, trebuie să menţină în toate punctele betonului o temperatură de cel puţin +10° timp de 72 de ore. Când este posibil s ă se reia turnarea betonului întreruptă datorită frigului va trebui, în prealabil, să se demoleze betonul deteriorat şi apoi să se aplice măsurile arătate anterior. Antreprenorul va trebui să ia măsurile necesare pentru ca temperatura betonului în cursul primelor ore să nu depăşească 35°C. Un număr oarecare de precauţiuni elementare vor fi luate în acest scop, ca: - temperatura cimentului nu trebuie să depăşească 40°C; utilizarea apei reci; - evitarea încălzirii agregatelor la soare prin acoperire; - protecţia betonului proaspăt turnat împotriva insolaţiei. Dacă aceste precauţiuni nu permit să se menţină temperatura betonului sub 35°, Beneficiarul va întrerupe betonarea. După terminarea prizei, suprafeţele de beton se tratează prin stropire cu apă. Beneficiarul va stabili durata tratării pentru fiecare parte a lucrării în funcţie de calitatea betonului şi condiţiile climatice. Punerea în operă a betonului în elevaţii Cofrajele şi susţinerile lor trebuie să fie astfel alcătuite încât să îndeplinească următoarele condiţii: să asigure obţinerea formei, dimensiunilor şi gradului de finisare


173

prevăzute în proiect; să fie etanşe astfel încât să nu permită pierderea laptelui de ciment; stabile şi rezistente sub acţiunea încărcărilor care apar în procesul de execuţie;să asigure ordinea de montare şi demontarea stabilită fără a se degrada elementele de beton cofrate sau componentele cofrajelor şi susţinerilor; să permită o preluare treptată a încărcării de către elementele care se decofrează. Cofrajele se confecţionează din panouri de cofraj din placaj tip P, iar susţinerile din lemn. Înainte de începerea operaţiei de montare a cofrajelor se vor curăţa şi pregăti suprafeţele din beton ale fundaţiei cu betonul ce urmează a se turna. Se va confecţiona plasa sudată la dimensiunile date pentru a putea fi prinsă în elevaţia aripilor podurilor şi podeţelor dalate. Montarea cofrajelor va cuprinde următoarele operaţii: - trasarea poziţiei cofrajelor - asamblarea şi susţinerea provizorie a panourilor; - montarea plasei sudate în cofraj; - încheierea, legarea şi sprijinirea definitivă a cofrajelor. În cazul în care elementele de sprijin ale cofrajelor reazemă pe teren se va asigura repartizarea solicitărilor ţinând seama de gradul de compactare şi posibilităţile de înmuiere în aşa fel încât să se evite producerea tasărilor. Când terenul este îngheţat sau expus îngheţului rezemarea susţinerilor se va face astfel încât să se evite deplasarea acestora în funcţie de condiţiile de temperatură. În vederea asigurării unei execuţii corecte a cofrajelor se vor executa verificări etapizate astfel: preliminar controlându-se lucrările pregătitoare şi elementele sau subansamblurile de cofraje şi susţineri; în cursul execuţiei, verificându-se poziţionarea în raport cu trasarea şi modul de fixare a elementelor; final, recepţia cofrajelor şi consemnarea constatărilor în Registrul de procese verbale de lucrări ascunse. Turnarea betoanelor în elevaţie se va face respectând prescripţiile din prezentul caiet de sarcini. În timpul turnării betoanelor se vor preleva cuburi de probă pentru betoanele clasa C12/15 şi superioare, prelevarea consemnându-se în registrul de şantier. ÎNCERCAREA ŞI CONTROLUL BETOANELOR În scopul de a verifica corectitudinea fabricării betonului, Inginerul poate, în orice moment, să ordone încercări de control. Pentru controlul rezistenţelor la lucrările cu cantităţi importante de betoane, va fi prelevat, pentru fiecare parte din lucrarea în execuţie, la ieşirea din betonieră sau din malaxor şi de fiecare dată când Inginerul o va considera necesar, un minim de 12 probe în vederea următoarelor încercă la 7 zile la 28 zile compresiune 3 3 întindere 3 3


174

Dacă încercările la 7 zile conduc la rezistenţe inferioare rezistenţelor corespunzătoare acestei vârste Inginerul va trebui să oprească lucrările de betonare, convenindu-se pentru ameliorarea calităţilor materialului sau a condiţiilor de fabricaţie (sau unele şi altele) şi de a proceda la o nouă încercare de a relua lucrările de betonare. Rămâne la latitudinea Inginerului de a decide dacă, ţinând seama de rezultatele obţinute, de destinaţia lucrării şi de condiţiile sale ca şi de toate elementele de apreciere de care dispune, lucrarea astfel executată poate să fie acceptată, trebuie să fie modificată sau consolidată. El poate subordona acceptării sale, lucrarea sau părţi de lucrare în cauză, cu o refacere la un cost total care poate să atingă 20%. Dacă rezistenţele obţinute la 28 zile sunt considerate neacceptabile, Inginerul va putea să ordone demolarea lucrării sau o parte din lucrarea în cauză pe cheltuiala Antreprenorului. Consistenţa betoanelor va fi măsurată cu conul lui Abrams. Ea va trebui să se situeze între 0,8-1,0 din tasarea obţinută cu betonul de probă corespunzător. În caz contrar cantitatea de apă va fi modificată pentru a reveni la tasarea de referinţă. Încercarea va putea fi repetată ori de câte ori Inginerul o va considera necesar. TOLERANŢE LA LUCRĂRILE EXECUTATE DIN BETON Toleranţa asupra oricărei dimensiuni măsurată între paramentele opuse sau între muchii sau între intersecţiile muchiilor este dată în funcţie de această dimensiune în tabelul 19. Tabel 19

Dimensiuni în m Toleranţe în cm

0,10 0,5

0,20 0,7

0,50 1

1,00 2

2,00 2

5,00 3

Deviere maximă admisă a unui element cu direcţie apropiată de verticală este dată în funcţie de înălţimea şi natura acestui element de tabelul 20. Tabel 20

Toleranţe în cm:

a b C

1 1,5 1,8 2,3

2 2 2,3 2,9

3 2 2 2,7 3,3

5 2,6 3,2 4

10 3,3 4 5


175

Notă: Toleranţe a pentru elemente portante verticale b pentru elemente portante cu fruct c pentru elemente neportante Toleranţa de liniaritate asupra unei muchii rectilinii a unei suprafeţe plane sau riglete fiind sau nu cofrată este caracterizată de săgeata maximă admisibilă pe întregul segment de lungime "l" a acestei muchii sau a acestei generatoare. Această săgeată este egală cu cea mai mare dintre valorile:1/300 un centimetru. 3.3.5.Probe, teste verificari CONTROLUL CALITĂŢII LUCRĂRILOR În activitatea de control tehnic al calităţii se va respecta sistemul de evidenţă stabilit prin reglementările în vigoare. Verificarea calităţii materialelor componente şi a betonului se va face în conformitate cu prevederile din prezentul caiet de sarcini. Verificarea calităţii betoanelor folosite se face în conformitate cu prevederile „Codului de practică pentru executarea lucrărilor din beton şi beton armat” NE 012-99, ANEXA VI.1, punctele C1 (betonul proaspăt), C2 (betonul întărit) în cursul preparării betonului la staţia de betoane, respectiv punctul D1 (beton proaspăt), D2 (beton întărit) la locul de pus în operă. În cazul în care în loturile de materiale aprovizionate (ciment) nu îndeplinesc condiţiile de calitate garantate, se sistează utilizarea lor şi se face cunoscut acest aspect producătorului, beneficiarului şi organelor ISC, în termen de maximum 48 ore de la constatare. Fazele procesului de execuţie a lucrărilor de beton fiind lucrări ascunse, verificarea calităţii lor trebuie să fie consemnată în „Registrul de procese verbale de lucrări ascunse”, încheiate între delegaţii beneficiarului şi executantului, iar în cazul lucrărilor cu menţiune specială, cu participarea delegatului ISC şi al proiectantului. Nu se consideră valabile procesele verbale încheiate numai de constructor. În procesele verbale se vor preciza constatările rezultate, dacă corespund proiectului şi dacă se admite trecerea la executarea fazei următoare. Nu se admite trecerea la o nouă fază de execuţie înainte de încheierea procesului verbal la faza precedentă dacă aceasta urmează să devină o lucrare ascunsă. Dacă se constată neconcordanţe faţă de proiect sau de prescripţiile tehnice se vor stabili şi consemna măsurile de remediere necesare şi se va încheia un nou proces verbal de constatare după executarea acestora. Se fac următoarele verificări: la terminarea executării săpăturilor pentru fundaţii se va verifica în raport cu prevederile proiectului : poziţia în plan; dimensiunile fundaţiilor. Cu privire la verificarea cotei de fundare şi naturii terenului se vor întocmi procese verbale distincte.


176

la terminarea executării cofrajelor se va verifica: alcătuirea elementelor de susţinere şi sprijinire; incheierea corectă a elementelor cofrajelor şi asigurarea etanşeităţii acestora; dimensiunile interioare ale cofrajelor în raport cu cele ale zidului ce urmează a se betona; poziţia cofrajelor în raport cu fundaţia zidurilor; existenţa şi poziţionarea tuburilor pentru barbacane. în cursul betonării se va verifica dacă: datele înscrise în bonul de transport corespund comenzii şi nu s-a depăşit durata de transport; lucrabilitatea betonului corespunde celei prevăzute; condiţiile de turnare şi compactare asigură evitarea oricăror defecte; se respectă frecvenţa de efectuare a încercărilor şi prelevărilor de probe; În condica de betoane se vor consemna: bonurile de transport corespunzătoare betonului pus în lucrare; locul unde a fost pus în lucrare; ora începerii şi terminării betonării; probele de beton prelevate; măsurile adoptate pentru protecţia betonului proaspăt; evenimente intervenite ( întreruperea turnării, intemperii, etc.); temperatura mediului (în perioada de timp friguros); personalul care a supravegheat turnarea. Verificările calităţii cimentului şi agregatelor efectuate în conformitate cu precizările anterioare vor fi trecute în condica de betoane. La decofrarea betoanelor în elevaţie se va verifica aspectul, semnalându-se dacă se întâlnesc zone de beton necorespunzător (beton necompactat, segregat, goluri, rosturi de betonare, etc.) dimensiunile zidului. Rezultatele se vor consemna în proces verbal. Calitatea betonului pus în lucrare se va aprecia ţinând seama de : concluziile analizelor efectuate asupra probelor de verificare a clasei betonului prezentate în buletinul unic emis de laborator; concluziile interpretării rezultatelor încercărilor distructive sau încercărilor nedistructive, dacă s-a cerut efectuarea lor în cadrul controlului operativ sau prin proiect. Rezultatul aprecierii calităţii betonului se consemnează într-un proces verbal încheiat între beneficiar proiectant şi constructor. Dacă nu sunt îndeplinite condiţiile de calitate proiectantul va analiza măsurile ce se impun. Betonul pus în operă se produce în instalaţii necentralizate, pe şantier. 3.3.6.Standarde si normative si alte prescriptii STAS 6054-77 STAS 9305-81 STAS 2900-89 STAS 4606-80


177

3.3.7.Conditii de receptie(masuratori, tolerante, a specte) La terminarea lucrarilor de constructie a zidurilor de sprijin, se realizeaza receptia in baza proceselor verbale pe faze, urmarindu-se modul de realizare a lucrarilor ascunse, precum si calitatea materialelor utilizate.Recpia se va face si la terminarea lucrarilor. Se vor respecta prevederile din „Planul de securitate şi sănătate„ întocmit de proiectant şi anexat prezentului proiect. Coordonatorul desemnat de beneficiar în materie de securitate şi sănătate va prelua planul de securitate şi sănătate elaborat de proiectant şi îl va corela cu planul propriu de securitate şi sănătate al antreprenorului.

Sef proiect

Ing. Ion Carnariu


178

3.4.Structura rutiera Prezentul caiet de sarcini conţine specificaţiile tehnice privind executia si recepţia straturilor rutiere din piatra sparta amestec optimal, din structurile rutiere ale drumurilor. Caietul de sarcini cuprinde condiţiile tehnice prevăzute in SR 667 si SR 662 care trebuie să fie îndeplinite de materialele folosite in STAS 6400 de stratul de piatra executat.

3.4.1.Breviar de calcul Calculele de dimensionare au fost facute in cadrul studiului de fezabilitate.

1.D.F.POSAGA

Specificatii Lungimea

P.caros.

Supralarg.

S.curbei

S.racord Total

Volum

m m m Mp mp mp mc

TOTAL CURBE 9364 2,75 0,6 31369 5872 3724

1

Aliniamente<9% 8836 2,75 2429

9

Aliniamente>9% Statii de incrucisare 36x20 720 3 2160 Statii de intoarcere 0 20 0

Total 18200 6370

0

Santuri 0,35 6370 Latime medie drum 3,50

Sist. rutier 0,5 31850

bal, p.sp. Z 0,3 19110

piatra sp. 0,1 6370

piatra sp. 0,1 6370

2.D.F.SEGAGEA


P.caros.

Supralarg.

S.curbei

S.racord Total

Volum

m m m mp mp mp mc

TOTAL CURBE 6835 2,75 0,6 22897 4389 2728

6

Aliniamente<9% 6565 2,75 1805

4


Total 13400 4690

0


179



bal, p.sp. Z 0,3 14070

piatra sp. 0,1 4690

piatra sp. 0,1 4690

3.D.F.BOCSESTI


P.caros.

Supralarg.

S.curbei

S.racord Total

Volum

m m m mp mp mp mc

TOTAL CURBE 2317 2,75 0,6 7762 1595 9357

Aliniamente<9% 2383 2,75 6553


Total 4700 1645

0



bal, p.sp. Z 0,3 4935

piatra sp. 0,1 1645

piatra sp. 0,1 1645

Structura rutiera adoptata, in grosime de 50cm s e realizeaza din doua

strate de piatra sparta(0-63mm)in grosime de 10cm f iecare,asezate pe un

strat de balast si piatra de 30cm din zestrea propr ie


180

11.6.STATII DE INCRUCISARE

Denumire drum forestier Pozitia hectometrica Lungime Latime Supraf

1.D.F.POSAGA

1 347 20 3 60

2 708 20 3 60

3 1037 20 3 60

4 1275 20 3 60

5 1670 20 3 60

6 2140 20 3 60

7 2419 20 3 60

8 2657 20 3 60

9 3093 20 3 60

10 3431 20 3 60

11 3757 20 3 60

12 4221 20 3 60

13 4830 20 3 60

14 5414 20 3 60

15 5889 20 3 60

16 6271 20 3 60

17 6785 20 3 60

18 7267 20 3 60

19 7874 20 3 60

20 8456 20 3 60

21 8906 20 3 60

22 9700 20 3 60

23 10436 20 3 60

24 11117 20 3 60

25 11554 20 3 60

26 12100 20 3 60

27 12634 20 3 60

28 13188 20 3 60

29 13902 20 3 60

30 14440 20 3 60

31 15088 20 3 60

32 15740 20 3 60

33 16359 20 3 60

34 17011 20 3 60


181

35 17588 20 3 60

36 18135 20 3 60

Total 720 3 2160


2.D.F.SEGAGEA

1 353 20 3 60

2 756 20 3 60

3 1498 20 3 60

4 2352 20 3 60

5 3698 20 3 60

6 4368 20 3 60

7 5006 20 3 60

8 5329 20 3 60

9 5795 20 3 60

10 6108 20 3 60

11 6438 20 3 60

12 6882 20 3 60

13 7275 20 3 60

14 7619 20 3 60

15 7900 20 3 60

16 8137 20 3 60

17 8303 20 3 60

18 8859 20 3 60

19 9529 20 3 60

20 10352 20 3 60

21 10903 20 3 60

22 11394 20 3 60

23 11813 20 3 60

24 12188 20 3 60

25 12464 20 3 60

26 13046 20 3 60

Total 520 3 1560


182


3.D.F.BOCSESTI

1 309 20 3 60

2 865 20 3 60

3 1211 20 3 60

4 1821 20 3 60

5 2392 20 3 60

6 3040 20 3 60

7 3482 20 3 60

8 3955 20 3 60

9 4446 20 3 60

Total 180 3 540

3.4.2.Plansele ce evidentiaza capitolul de lucrari STRUCTURA RUTIERA





PROFIL TRANSVERSAL TIP PTT 1--3 1--3 1--3 DETALII GENERALE ST.

INCRUCISARE D.S. 1 1 1

3.4.3.Materialele utilizate AGREGATE NATURALE Stratul de fundaţie din balast/nisip se realizează conform proiectului.Antreprenorul este obligat să asigure măsurile organizatorice şi tehnologice corespunzătoare pentru respectarea strictă a prevederilor prezentului caiet de sarcini. Antreprenorul va asigura prin laboaratoarele sale, prin colaborare cu un laborator autorizat, efectuarea tuturor încercărilor şi determinărilor rezultate din aplicarea prezentului caiet de sarcini. Antreprenorul este obligat să efectueze la cererea Beneficiarului verificări suplimentare faţă de prevederile prezentului caiet de sarcini. În cazul în care se vor constata abateri de la prezentul caiet de sarcini, Beneficiarul va dispune întreruperea execuţiei lucrărilor şi luarea măsurilor care se impun. Pentru execuţia stratului de fundaţie se va utiliza balast cu granula maxima de 63 mm.


183

Balastul trebuie să provină din roci stabile, nealterabile la aer, apă sau îngheţ, nu trebuie să conţină corpuri străine vizibile (bulgări de pământ, cărbune, lemn, resturi vegetale) sau elemente alterate. In conformitate cu prevederile SR 662, pct.2.3.4.2. balastul/nisipul, pentru a fi folosit in stratul de fundaţie, trebuie să îndeplinească caracteristicile calitative arătate în tabelul 1. TABEL 1

Balastul amestec optimal se poate obţine fie prin amestecarea sorturilor 0-8, 8-16, 16-25, 25-63, fie direct din balast dacă îndeplineşte condiţiile din tabelul 1. Limitele de granulozitate ale agregatului total în cazul balastului optimal sunt arătate în tabelul 2. Tabel 2

LimitaTreceri in % din greutate prin sitele sau cururile cu dimensiuni de … in mmm

0,02 0,2 1 4 8 25 63

0-63Inferioara 0 4 12 28 35 60 100

Superioara 3 10 22 38 50 75 100

Domeniu de granulozitate

CARACTERISTICI

CONDITII DE ADMISIBILITATE

Sort 0-63 0-63 -Conţinut de fracţiuni % STAS 1913/5

sub 0,02 mm max. 3 max. 3 max. 3

STAS 4606

sub 0,2 mm 4-10 3-18 3-330-1 mm 12-22 4-38 4-530-4 mm 26-38 16-57 16-720-8 mm 35-50 25-70 25-80

0-16 mm 48-65 37-82 37-860-25 mm 60-75 50-90 50-900-50 mm 85-92 80-98 80-980-63 mm 100 100 100

Granulozitate Conform figuriiCoeficient de neuniformitate (Un) minim - 15 15

STAS 730Echivalent de nisip (EN) minim 30 30 30

Uzura cu masina tip Los Angeles (LA) % max 30 50 50

METODE DE VERIFICARE CONFORM

AMESTEC OPTIM

FUNDATII RUTIERE

COMPLETAREA SISTEMULUI RUTIER LA INGHET-

DEZGHET - STRAT DE

FORMA


184

Agregatul (balast sau balast amestec optimal) se va aproviziona din timp, în depozite intermediare, pentru a se asigura omogenitatea şi constanta calităţii acestuia. Aprovizionarea la locul de punere în operă se va face numai după efectuarea testelor de laborator complete, pentru a verifica daca agregatele din depozite îndeplinesc cerinţele prezentului caiet de sarcini si după aprobarea Inginerului. Laboratorul Antreprenorului va ţine evidenţa calităţii balastului sau balastului amestec optimal astfel: într-un dosar vor fi cuprinse toate certificatele de calitate emise de Furnizor; într-un registru (registru pentru încercări agregate) rezultatele determinărilor efectuate de laborator. Depozitarea agregatelor se va face în depozite deschise, dimensionate în funcţie de cantitatea necesară şi de eşalonarea lucrărilor. În cazul în care se va utiliza balast din mai multe surse, aprovizionarea şi depozitarea acestora se va face astfel încât sa se evite amestecarea materialelor aprovizionate din surse diferite. În cazul în care la verificarea calităţii balastului sau a balastului amestec optimal aprovizionat, granulozitatea acestora nu corespunde prevederilor din tabelul 1 aceasta se corectează cu sorturile granulometrice deficitare pentru îndeplinirea condiţiilor calitative prevăzute. APA Apa necesară compactării stratului de balast sau balast amestec optimal poate să provină din reţeaua publică sau din alte surse, dar în acest din urmă caz nu trebuie să conţină nici un fel de particule în suspensie. CONTROLUL CALIT ĂŢII BALASTULUI SAU A BALASTULUI AMESTEC OPTIMAL ÎNAINTE DE REALIZAREA STRATULUI DE FUNDA ŢIE Controlul calităţii se face de către Antreprenor, prin laboratorul său, în conformitate cu prevederile cuprinse în tabelul 3. Tabelul 3

Acţiunea, procedeul de verificare sau caracteristici ce se verifica

Frecventa minima Metoda de determinare conform La aprovizionare La locul de

punere in opera

1.

Examinarea datelor înscrise in certificatul de calitate sau certificatul de garanţie

La fiecare lot aprovizionat

-

-

Determinarea granulometrica.

O proba la fiecare lot aprovizionat,

STAS 4606-


185

2. Echivalentul de nisip. Neomogenitatea balastului.

de 500 tone, pentru fiecare sursa (daca este cazul pentru fiecare sort)

- STAS 730

3.

Umiditate

-

O proba pe schimb (si sort) înainte de începerea lucrărilor si ori de cate ori se observa o schimbare cauzata de condiţii meteorologice.

STAS 4606-

4.

Rezistente la uzura cu maşina tip Los Angeles (LA)

O proba la fiecare lot aprovizionat pentru fiecare sursa (sort) la fiecare 5000 tone

-

STAS 730

STABILIREA CARACTERISTICILOR DE COMPACTARE CARACTERISTICILE OPTIME DE COMPACTARE Caracteristicile optime de compactare ale balastului sau ale balastului amestec optimal se stabilesc de către un laborator de specialitate acreditat înainte de începerea lucrărilor de execuţie. Prin încercarea Proctor modificată, conform STAS 1913/13 se stabileşte: du max. P.M. = greutatea volumică în stare uscată, maxima exprimată în g/cmc Wopt P.M. = umiditate optimă de compactare, exprimată în %. CARACTERISTICILE EFECTIVE DE COMPACTARE Caracteristicile efective de compactare se determină de laboratorul şantierului pe probe prelevate din lucrare şi anume: du ef = greutatea volumică, în stare uscată, efectivă, exprimată în g/cmc W ef = umiditatea efectivă de compactare, exprimată în % în vederea stabilirii gradului de compactare gc. gc. = d.u.ef. / du max. P.M. x 100 La execuţia stratului de fundaţie se va urmării realizarea gradului de compactare arătat la art. 5.2.


186

Piatra spart ă Pentru execuţia stratului rutier din piatră spartă se utilizează următoarele agregate: nisip 0 – 7 mm pentru realizarea substratului pentru zonele în care patul drumului este din material coeziv şi pentru înnoire; savură 0,8 mm pentru agregaţie; split 8 – 16 mm ; piatră spartă 40-63 mm Piatra spartă trebuie să provină din roci stabile nealterabile la aer, apă sau îngheţ. Se interzice folosirea pietrei sparte provenite din roci feldspatice sau şistoase. Agregatele folosite la stratul rutier trebuie să îndeplinească condiţiile de admisibilitate arătate în tabelul de mai jos şi nu trebuie să conţină corpuri străine vizibile ( bulgări de pământ, cărbune, lemn, resturi vegetale ) sau elemente alterate. NISIP conform STAS 662 – 89

Caracteristici Condiţii de admisibilitate pentru nisip Strat izolant Strat de protecţie

Sort 0 – 7 3 – 7 Granulozitate: - conţinut de fracţiuni sub 0.09 mm % max.

12 -

- conţinut de fracţiuni sub 0.2 mm % max. - 5 - condiţii de filtru invers d 15 < 5 d 85 - - coeficient de permeabilitate - min 6 x 10 - 3 -

PIATRĂ SPARTĂ - Condiţii de admisibilitate conform SR 667 Sort

Caracteristica Savura Piatra Sparta (split) Piatra sparta mare

Conditii de admisibilitate Continut de granule: - raman pe ciurul superior (dmax ), %,max. - trec prin ciurul inferior (dmin), %, max.

0-8 8-16 16-25 25-40 40-63 63-80 5 5 5 5

- 10 10 10

Continut de granule alterate, moi, friabile, poroase si vacuolare, %, max.

-

10

10

-

Forma granulelor: - coeficient de forma,%, max.

- 35 35 35

Coeficient de impuritati:

-corpuri straine, %, max.

- fractiuni sub 0,1 mm, %, max.

1 1 1 1

- 3 nu este cazul

Uzura cu masina tip Los Angeles, %, max.

- 30 Corespunzator clasei rocii conform tabelelor 2 si 3 din SR

667 Rezistenta la acţiunea repetata a sulfatului de sodiu (Na2SO4)) 5 cicluri, %,max.

- 6 3 nu este cazul


187

Piatra spartă amestec optimal se poate obţine fie prin amestecarea sorturilor 0-8, 8-16, 16-25, 25-40 şi 40-63, fie direct de la concasare, dacă îndeplineşte condiţiile din tabelul 4 si granulozitatea conform tabelului .

Amestecul pe şantier se realizează intr-o instalaţie de nisip stabilizat prevăzuta cu predozator cu patru compartimente.

PIATRĂ SPARTĂ

Caracteristici Condiţii de admisibilitate Sort 0 – 40 0 - 63 Conţinut de fracţiuni, %, max. - sub 0,02 mm - sub 0,2 mm - 0 – 8 mm -16 – 40 mm - 25 – 63 mm

3

3 - 14 42 - 65 20 – 40

-

3

2 - 14 35 - 55

- 20 - 40

Granulozitate să se înscrie între limitele din tabelul 5 Echivalentul de nisip (doar in cazul nisipului natural) (EN), min. 30 Uzura cu maşina tip Los Angeles (LA), %, max. 30 Rezistenta la actiunea repetata a sulfatului de sodiu (Na2SO4)), 5 cicluri, %, max.

6 pentru split 3 pentru piatra sparta mare 40 - 63

Piatra sparta amestec optimal-Granulozitate

Domeniu de granulozitate

Limita Treceri în % din greutate prin sitele sau ciururile cu dimensiuni de ..... în mm

0,02 0,1 0,2 1 4 8 16 25 40 63

0...40

infer. 0 2 3 12 28 42 60 75 90 -

super.

3 10 14 30 50 65 80 90 100 -

0...63

infer. 0 1 2 8 20 31 48 60 75 90

super.

3 10 14 27 42 55 70 80 90 100

Piatra spartă se va aproviziona sau se produce din timp în depozit pentru a se asigura omogenitatea şi constata calitatea acestora. Punerea în operă se va face numai după ce analizele de laborator au arătat că este corespunzătoare. În timpul producerii şi transportului în depozit şi la locul de punere în operă piatra spartă trebuie ferită de impurificare. Depozitarea se face pe platforme amenajate, separat pe sorturi sau amestecat dacă piatra concasată corespunde granulometric în condiţii care să o ferească de impurificare, împrăştierea sau în cazul existenţei sorturilor de amestecare. Laboratorul şantierului va ţine evidenţa calităţii astfel: un dosar cu certificate de calitate emise de furnizor; un registru pentru rezultatele determinărilor efectuate de laborator În cazul în care se constată la verificarea calităţii amestecului de


188

piatră spartă aprovizionată (produsă) că granulozitatea acestuia nu corespunde, aceasta se corectează cu sorturile granulometrice deficitare pentru îndeplinirea condiţiilor granulometrice prevăzute. APA Apa pentru udarea în vederea compactării nu trebuie să conţină particule în suspensie. CONTROLUL CALITĂŢII materialelor,Controlul calităţii pietrei sparte ,Controlul calităţii pietrei sparte se face de către antreprenor prin laboratorul său sau prin laboratoarele autorizate, în conformitate cu prevederile cuprinse în tabelul 12. Tabelul 12

Specificaţie

Frecvenţa minimă Metoda de determinare conform STAS La aprovizionare La locul de punere în operă

Examinarea datelor înscrise în certificatul de calitate sau certificatul de garanţie (în cazul balastierelor organizate)

La fiecare lot aprovizionat - -

Determinarea granulometrică O probă pe fiecare lot aprovizionat pe fiecare sursă

- 4606-80

Umiditatea O probă pe zi ori de câte ori se observă schimbare cauzată de condiţiile meteo

4606-80

Stabilirea caracteristicilor de compactare Caracteristicile optime de compactare se stabilesc de către un laborator de specialitate înainte de începerea lucrărilor de execuţie. Prin încercarea Proctor modificată conform STAS 1913/13-83 se stabilesc: max. = greutatea volumetrică maximă în stare uscată [g/cmc]; Wopt. P.M. = umiditatea optimă de compactare [%]; V.3.2. Caracteristicile efective de compactare se determină de laboratorul antreprenorului sau laborator de specialitate, pe probe prelevate pe lucrare, şi anume: s.u.ef. = greutatea volumetrică efectivă în stare uscată [g/cmc]; Wef. = umiditatea efectivă de compactare [%], în vederea stabilirii gradului de compactare. gC = (s.u.ef. / max.) x 100 [%]; La execuţia stratului rutier se va urmări realizarea gradului de compactare de 100 %. 3.4.4.Descrierea executiei Realizarea straturilor rutiere


189

Măsuri preliminare Execuţia stratului rutier se va face numai după recepţionarea lucrărilor de terasamente în conformitate cu prevederile caietului de sarcini pentru realizarea acestor lucrări. Înainte de începerea lucrărilor se vor verifica şi regla utilajele şi dispozitivele necesare punerii în operă a piatrei sparte. Înainte de aşternerea stratului rutier se vor executa lucrările pentru drenarea apelor din patul drumului. În cazul în care sunt mai multe surse de aprovizionare se vor lua măsuri de a nu se amesteca agregatele şi de delimitare a tronsoanelor de drum în funcţie de sursa folosită şi care vor fi consemnate în registrul de laborator. Experimentarea punerii în operă a materialelor Înainte de începerea lucrărilor, executantul este obligat să experimenteze pe un tronson de probă în lungime min. de 30 m, şi lăţime de min. 2 ori lăţimea utilajului de compactare, cu scopul de a stabili pe şantier, în condiţiile execuţiei curente, componenţa formaţiei de compactare şi modul de acţiune al acesteia, pentru stabilirea gradului de compactare cerut prin caietul de sarcini precum şi de reglarea utilajului de răspândire, pentru realizarea grosimii stratului din proiect şi a unei suprafeţe corecte. Compactarea de probă pe tronsonul experimental se face în prezenţa reprezentantului beneficiarului. Controlul compactării se face prin încercări de laborator, stabilite de comun acord şi efectuate de un laborator de specialitate. În cazul în care gradul de compactare prevăzut nu poate fi realizat, executantul va trebui să realizeze o nouă încercare, după modificarea grosimii stratului de compactare sau a utilajului de compactare folosit. Încercările au ca scop stabilirea următorilor parametrii ai compactării: grosimea maximă a stratului pus în operă; condiţiile de compactare (verificarea eficacităţii utilajului de compactare şi intensitatea de compactare IC); IC = Q / S, unde Q este volumul de piatra spartă pus în operă în unitatea de timp [mc]. S este suprafaţa călcată la compactare în intervalul de timp. În cazul când se foloseşte tandem de utilaje de acelaşi tip, suprafeţele călcate de fiecare utilaj se cumulează. Partea din tronsonul experimental executat cu cele mai bune rezultate va servi ca sector de referinţă pentru restul lucrării. Caracteristicile realizate pe acest sector vor fi consemnate în scris, pentru a servi la urmărirea calităţii lucrărilor. PUNEREA ÎN OPERĂ A BALASTULUI MĂSURI PRELIMINARE La execuţia stratului de fundaţie din balast sau balast amestec optimal se va trece numai după recepţionarea lucrărilor de terasamente, sau de strat de forma, în conformitate cu prevederile caietului de sarcini pentru realizarea acestor lucrări.


190

Înainte de începerea lucrărilor se vor verifica şi regla utilajele şi dispozitivele necesare punerii în operă a balastului sau balastului amestec optimal. Înainte de aşternerea balastului se vor executa lucrările pentru drenarea apelor din fundaţii: drenuri transversale de acostament, drenuri longitudinale sub acostament sau sub rigole şi racordurile stratului de fundaţie la acestea, precum şi alte lucrări prevăzute în acest scop în proiect. În cazul straturilor de fundaţie prevăzute pe întreaga platformă a drumului, cum este cazul la autostrăzi sau la lucrările la care drenarea apelor este prevăzută se face printr-un strat drenat continuu, se va asigura în prealabil posibilitatea evacuării apelor în orice punct al traseului, la cel puţin 15 cm deasupra şanţului sau în cazul rambleelor deasupra terenului. În cazul când sunt mai multe surse de aprovizionare cu balast, se vor lua măsuri de a nu se amesteca agregatele, de a se delimita tronsoanele de drum în funcţie de sursa folosită, acestea fiind consemnate în registrul de şantier. PUNEREA ÎN OPERĂ A BALASTULUI SAU A BALASTULUI AMESTEC OPTIMAL Pe terasamentul recepţionat se aşterne şi se nivelează balastul sau balastul amestec optimal într-un strat, conform grosimii prevăzută în proiect de 15-25 cm şi grosimea optimă de compactare stabilită pe tronsonul experimental. Aşternerea şi nivelarea se face la şablon, cu respectarea lăţimilor şi pantelor prevăzute în proiect. Cantitatea necesară de apă pentru asigurarea umidităţii optime de compactare se stabileşte de laboratorul de şantier ţinând seama de umiditatea agregatului si se adaugă prin stropire. Stropirea va fi uniforma evitându-se supraumezirea locală. Compactarea straturilor de fundaţie din balast sau balast amestec optimal se face cu placa vibratoare intrucat latimea benzii de incadrare este de cca 75 cm, respectându-se componenta atelierului, viteza utilajelor de compactare, tehnologia şi intensitatea Q/S de compactare. Pe drumurile pe care stratul de fundaţie nu se realizează pe întreaga lăţime a platformei, acostamentele se completează si se compactează odată cu stratul de fundaţie, astfel ca acesta sa fie permanent încadrat de acostamente, asigurându-se totodată şi măsurile de evacuare a apelor conform 4.1.3. Denivelările care se produc în timpul compactării straturilor de fundaţie, sau care rămân după compactare se corectează cu materiale de aport şi se recompacteaza. Suprafeţele cu denivelări mai mari de 4 cm se completează, se renivelează şi apoi se compactează din nou. Este interzisă folosirea balastului îngheţat. Este interzisă aşternerea balastului pe patul acoperit cu un strat de zăpadă sau cu pojghiţa de gheaţă. CONTROLUL CALITĂŢII COMPACTĂRII BALASTULUI SAU A BALASTULUI AMESTEC OPTIMAL În timpul execuţiei stratului de fundaţie din balast sau balast amestec optimal se vor face, pentru verificarea compactării, încercările şi determinările arătate în tabelul 4


191

Tabelul 4 Determinarea, procedeul de verificare sau

carecteristica, care se verifica Frecvenţe minime la locul de punere în operă

Metode de verificare conform

1. Încercare Proctor modificată - STAS 1913/13

2. Determinarea umiditatii de compactare si corelatia umiditatii

Zilnic, dar cel puţin un test la fiecare 250 m de banda de circulatie

STAS 4606

3. Determinarea grosimii stratului compactat minim 3 probe la o suprafaţă de 2000 mp de strat

-

4. Verificarea realizării intensităţii de compactare Q/S

Zilnic -

5. Determinarea gradului de compactare prin determinarea greutăţii volumice în stare uscată

Zilnic in minim 3 puncte ptr. supraf. <2000 mp şi minim 5 pct. pt. supraf. >2000 mp de strat

STAS 1913/15 STAS 12288

6. Determinarea capacităţii portante la nivelul superior al stratului de fundaţie.

În câte 2 puncte situate în profiluri transversale la distanţe de 10 m unul de altul pentru fiecare bandă cu lăţime de 75 m

Normativ CD 31

În ce priveşte capacitatea portantă la nivelul superior al stratului de balast, aceasta se determină prin măsurători cu deflectometrul cu pârghie, conform Normativului pentru determinarea prin deflectografie si deflectometrie a capacitaţii portante a drumurilor cu structuri rutiere suple si semirigide, indicativ CD Laboratorul Antreprenorului va ţine următoarele evidenţe privind calitatea stratului executat: compoziţia granulometrică a balastului utilizat; caracteristicile optime de compactare, obţinute prin metoda Proctor modificat (umiditate optimă, densitate maximă uscată); caracteristicile efective ale stratului executat (umiditate, densitate, capacitate portantă). CONDIţII TEHNICE, REGULI ŞI METODE DE VERIFICARE ELEMENTE GEOMETRICE Grosimea stratului de fundaţie din balast sau din balast amestec optimal este cea din proiect de 20 cm. Abaterea limită la grosime poate fi de maxim ± 20 mm. Verificarea grosimii se face cu ajutorul unei tije metalice gradate, cu care se străpunge stratul, la fiecare 200 m de strat executat. Grosimea stratului de fundaţie este media măsurătorilor obţinute pe fiecare sector de drum prezentat recepţiei. Lăţimea stratului de fundaţie din balast sau balast amestec optimal este prevăzută în proiect de cca 75 cm. Abaterile limită la lăţime poate fi ± 5cm. Verificarea lăţimii executate se va face în dreptul profilelor transversale ale proiectului. Panta transversală a fundaţiei de balast sau balast amestec optimal este cea a îmbrăcăminţii sub care se executa, prevăzuta in proiect. Denivelările admisibile sunt cu ± 0,5 cm diferite de cele admisibile pentru îmbrăcămintea respectivă şi se măsoară la fiecare 25 m distanţă.


192

Declivităţile în profil longitudinal sunt conform proiectului. Abaterile limită la cotele fundaţiei din balast, faţă de cotele din proiect pot fi de ±10 mm. CONDIŢII DE COMPACTARE Straturile de fundaţie din balast sau balast amestec optimal trebuie compactate până la realizarea următoarelor grade de compactare, minime din densitatea în stare uscata maxima determinata prin încercarea Proctor modificata conform STAS 1913/13: - pentru drumurile din clasele tehnice I, II, si III: 100 % în cel puţin 95 % din punctele de măsurare. 98 % în cel mult 5 % din punctele de măsurare la autostrăzi şi/în toate punctele de măsurare la drumurile de clasă tehnică II si III. - pentru drumurile din clasele tehnice IV si V: 98 % in cel puţin 93 % din punctele de măsurare; 95 % in toate punctele măsurate. Capacitatea portantă la nivelul superior al stratului de fundaţie se consideră realizată dacă valorile deflexiunilor măsurate nu depăşesc valoarea deflexiunilor admisibile indicate in tabelul 5 . Tabelul 5

Grosimea stratului de fundaţie din balast sau balast amestec optimal h (cm)

Valorile deflexiunii admisibile

Stratul superior al terasamentelor alcătuit din:

Strat de forma Pământuri de tipul (conform STAS 1243)

Conform STAS 12.253

Nisip prăfos, nisip argilos (P3)

Praf nisipos, Praf argilos-nisipos praf argilos (P4)

Argila prăfoasa, argila nisipoasa, argila prăfoasa nisipoasa (P5)

10 185 323 371 411

15 163 284 327 366

20 144 252 290 325

25 129 226 261 292

30 118 206 238 266

35 109 190 219 245

40 101 176 204 227

45 95 165 190 213

50 89 156 179 201

Nota: Balastul din stratul de fundaţie trebuie sa îndeplinească condiţiile de admisibilitate din SR 662 si STAS 6400. Măsurătorile de capacitate portantă se vor efectua în conformitate cu prevederile Normativului CD 31. Interpretarea măsurătorilor cu deflectometru cu pârghie tip Benkelman efectuate în scopul calităţii execuţiei lucrărilor de fundaţii se va face prin examinarea modului de


193

variaţie la suprafaţa stratului de fundaţie , a valorii deflexiunii corespunzătoare vehiculului etalon (cu sarcina pe osia din spate de 115 kN) si a valorii coeficientului de variaţie( Cv). Uniformitatea execuţiei este satisfăcătoare dacă, la nivelul superior al stratului de fundaţie, valoarea coeficientului de variaţie este sub 35%. CARACTERISTICILE SUPRAFEŢEI STRATULUI DE FUNDAŢIE Verificarea denivelărilor suprafeţei fundaţiei se efectuează cu ajutorul latei de 300 m lungime astfel: în profil longitudinal, măsurătorile se efectuează în axul fiecărei benzi de circulaţie şi nu pot fi mai mari de ±2,0 cm; în profil transversal, verificarea se efectuează în dreptul profilelor arătate în proiect şi nu pot fi mai mari de ±1,0 cm. În cazul apariţiei denivelărilor mai mari decât cele prevăzute în prezentul caiet de sarcini se va face corectarea suprafeţei fundaţiei. Punerea în oper ă a materialelor pietroase Pe terasamentul recepţionat se aşterne şi nivelează piatra spartă în unul sau mai multe straturi, în funcţie de grosimea prevăzută în proiect şi grosimea optimă de compactare stabilită pe tronsonul experimental. Aşternerea pietrei sparte şi nivelarea se face pe toată lăţimea platformei (inclusiv acostamentele şi supralărgirile) la şablon, cu respectarea lăţimii şi pantei prevăzute în proiect. Cantitatea de apă necesară pentru asigurarea umidităţii optime de compactare se stabileşte de laboratorul de şantier, ţinând seama de umiditatea materialului şi se adaugă prin stropire. Stropirea va fi uniformă, evitându-se supraumezirea locală. Compactarea stratului de piatra spartă se face în formaţia stabilită pe tronsonul experimental, respectând componenţa formaţiei, viteza utilajelor de compactare, tehnologia şi intensitatea de compactare. Denivelările care se produc în timpul compactării stratului de piatră spartă sau rămân după compactare, se completează cu materiale de aport. Suprafeţele cu denivelări mai mari de 4 cm, se completează, se nivelează şi se compactează din nou. Este interzisă execuţia stratului rutier cu material îngheţat sau aşternerea pe patul drumului acoperit cu un strat de zăpadă sau cu pojghiţă de gheaţă. Controlul calităţii compactării În timpul execuţiei stratului rutier, se vor face, pentru verificarea compactării, încercările şi determinările prevăzute în tabelul 13.


194

Tabelul 13 Nr. crt.

Determinarea, procedeul de verificare sau caracteristicile care se verifică

Frecvenţe minime la locul de punere în lucru

Metode de verificare conform

1. Încercarea Proctor modificată - strat balast - strat piatră spartă amestec optimal.

-

STAS 1913/13 2. Determinarea umidităţii de compactare

- strat balast - strat piatră spartă amestec optimal.

Minim 3 probe la o suprafaţă de 2000 mp

de strat

STAS 1913/1 3. Determinarea grosimii stratului compactat

- toate tipurile de straturi Minim 3 probe la o suprafaţă de 2000mp

de strat -

4. Verificarea realizării intensităţii de compactare Q/S - toate tipurile de straturi

zilnic

-

5. Determinarea gradului de compactare prin

determinarea greutăţii volumice pe teren - strat balast - strat piatră spartă amestec optimal.

minim 3 puncte pentru suprafeţe < de

2000 mp şi minim 5 puncte pentru suprafeţe > 2000 mp de strat

STAS 1913/15 STAS 12288

6. Verificarea compactarii prin incercarea cu p.s. in fata compresorului

minim 3 încercări la o suprafaţă de 2000 mp

STAS 6400

7. Determinarea capacităţii portante la nivelul superior al stratului de fundaţie - toate tipurile de straturi de fundaţie

în câte două puncte situate în profiluri transversale la distanţe de 10 m unul de altul pentru fiecare bandă cu lăţime de

7,5m

Normativ

CD 31

Capacitatea portantă la nivelul superior al stratului rutier se determină prin măsurători cu deflectometrul cu pârghie, conform “Instrucţiunilor departamentale pentru determinarea deformabilităţii drumului cu ajutorul deflectometrului” CD 31/1994. Laboratorul executantului va ţine următoarele evidenţe privitoare la calitatea stratului rutier executat: compoziţia granulometrică a materialului utilizat; caracteristicile optime de compactare obţinute prin metoda Proctor modificat (umiditate optimă de compactare, densitate maximă la uscare); caracteristicile efective ale stratului rutier executat (umiditate, densitate, capacitate portantă). 3.4.5.Probe, teste verificari Grosimea stratului rutier este cea din proiect. Abaterea limită la grosime poate fi de maximum ±20 mm. Verificarea grosimii se face cu ajutorul unei tije metalice gradate, cu care se străpunge stratul, la fiecare 200 m de drum executat sau la 1500 mp suprafata de drum. Grosimea stratului rutier este media măsurătorilor obţinute pe fiecare sector de drum prezentat recepţiei.Lăţimea stratului rutier este cea prevăzută în proiect. Abaterile limită la lăţime pot fi ±5cm. Verificarea lăţimii executate se va face în dreptul profilelor transversale ale proiectului. Panta transversală a stratului rutier este cea a îmbrăcăminţii sub care se executa, prevăzuta in proiect. Abaterea limită la pantă este ±4% , in valoare absoluta si va fi măsurată la fiecare25 m. Declivităţile în profil longitudinal sunt aceleaşi ca si cele a îmbrăcăminţilor sub care se executa.


195

Abaterile limită la cotele fundaţiei, faţă de cotele din proiect pot fi ±10 mm. 3.4.6.Standarde si normative si alte prescriptii În cadrul documentaţiei tehnice au fost cuprinse lucrări de terasamente, sistemelor rutiere, rigole pentru scurgerea şi evacuarea apei, podeţe tubulare, cladire. Standarde care au stat la baza elaborării proiectului Norme tehnice privind proiectarea, construirea şi modernizarea drumurilor aprobate prin Ordinul nr. 45/1998 al ministrului transporturilor; STAS 863/85 - Elemente geometrice ale traseelor. Prescripţii de proiectare - Ordinul M.T. nr.43/1998 Norme privind încadrarea în categorii a drumurilor de interes naţional. Ordinul M.T. nr.45/1998 Norme tehnice privind proiectarea, construirea şi modernizarea drumurilor. Ordinul M.T. nr.46/1998 Norme tehnice privind stabilirea clasei tehnice a drumurilor publice. STAS 1243-88 Teren de fundare. CLASIFICAREA ŞI IDENTIFICAREA PĂMÂNTURILOR. STAS 1709/1-90 Acţiunea fenomenului de îngheţ - dezgheţ la lucrări de drumuri. ADÂNCIMEA DE INGHEŢ IN COMPLEXUL RUTIER. Prescripţii de calcul. STAS 1709/2-90 Acţiunea fenomenului de îngheţ - dezgheţ la lucrări de drumuri. PREVENIREA ŞI REMEDIEREA DEGRADĂRILOR DIN INGHEŢ-DEZGHEŢ. Prescripţii tehnice. STAS 2914 – 84 Lucrări de drumuri. TERASAMENTE. Condiţii tehnice generale de calitate STAS 4032 /1 – 90 Lucrări de drumuri. TERMINOLOGIE STAS 6400 – 84 Lucrări de drumuri. STRATURI DE BAZĂ ŞI DE FUNDAŢIE. Condiţii tehnice generale de calitate STAS 12253 – 84 Lucrări de drumuri. Straturi de formă. Condiţii tehnice generale de calitate PD177/2001 Normativ pentru dimensionarea sistemului rutier PD 67/1980/1999 Normative de proiectare drumuri forestiere 3.4.7.Conditii de receptie(masuratori, tolerante, a specte) RECEPTIA LUCRĂRILOR RECEPŢIA PE FAZĂ DETERMINANTĂ Recepţia pe fază determinanta, stabilită în proiect, se efectuează conform Regulamentului privind controlul de stat al calităţii în construcţii aprobat cu HG 272/94 şi conform Procedurii privind controlul statului ţn fazele de execuţie determinante,


196

elaborată de MLPAT şi publicată în Buletinul Construcţiilor volum 4/1996, atunci când toate lucrările prevăzute in documentaţii sunt complet terminate şi toate verificările sunt efectuate.Comisia de recepţie examinează lucrările şi verifică îndeplinirea condiţiilor de execuţie şi calitative impuse de proiect şi caietul de sarcini precum şi constatările consemnate pe parcursul execuţiei de către organele de control.În urma acestei recepţii se încheie “Proces verbal” in registrul de lucrări ascunse. RECEPŢIA PRELIMINARĂ, LA TERMINAREA LUCRĂRILOR Recepţia preliminara se face odată cu recepţia preliminara a întregii lucrări, conform Regulamentului de recepţie a lucrărilor de construcţii si instalaţii aferente acestora, aprobat cu HG 273/94. RECEPŢIA FINALĂ.Recepţia finala va avea loc după expirarea perioadei de garanţie pentru întreaga lucrare si se va face in condiţiile prevederilor Regulamentului aprobat cu HGR 273/94. Verificarea elementelor geometriceElementele geometrice şi abaterile limită la elementele geometrice trebuie să îndeplinească condiţiile din tabelul 15 Tabelul 15 Elementul măsurat Abaterea limită admisă grosimea stratului ±10 % lăţimea stratului ±5 cm panta profilului transversal ±0,4 % cotele profilului longitudinal şi transversal ±0,5 cm (cu respectarea pasului de proiectare) denivelările (măsurate sub lata de 3 m sau similar) 0,3 cm

Recepţia lucrărilor După terminarea lucrărilor pe un tronson, lucrările executate vor fi supuse aprobării Consultantului, anterior aşternerii stratului următor. Inspectarea lucrărilor care devin ascunse, trebuie să stabilească dacă acestea au fost realizate conform proiectului şi Caietului de Sarcini. Recepţia presupune verificarea înregistrărilor din timpul execuţiei şi a rezultatelor încercărilor, precum şi examinarea efectivă a lucrărilor. În urma verificării se încheie un proces verbal de recepţie prin care se autorizează trecerea la faza următoare de execuţie



197

3.5.Parapete metalice Parapetele se amplaseaza pe sectoarele de drum periculoase din punct de vedere al sigurantei circulatiei, pentru protejarea vehiculelor impotriva iesirilor de pe platforma drumului si pentru ghidarea optica a acestora. Antreprenorul general este obligat sa asigure toate masurile tehnologice si organizatorice care sa conduca la respectarea stricta a prevederilor prezentului Caiet de Sarcini. In acest scop se pot avea in vedere lucrari la subcontractanti de specialitate, cu experienta in domeniu, agreati de Inginer. La executia parapetelor directionale si pietonale se va trece numai dupa ce se constata ca sunt asigurate toate conditiile pregatitoare (utilaje, unelte, oameni etc.) PREVEDERI GENERALE

Lucrările care se doresc a fi executate au drept scop asigurarea siguranţei în trafic atât pentru pietoni cât şi pentru vehicule, prin montarea de parapeţi metalici şi stâlpişori in vederea protejării conducătorilor auto si limitării riscurilor de „prăbuşire în gol” . Confectionarea parapetelor, calitatea acestora trebuie sa corespunda prevederilor standardelor respective aflate in vigoare. Furnizorul va asigura prin mijloace proprii efectuarea tuturor incercarilor si determinarilor rezultate din aplicarea prezentului caiet de sarcini. Furnizorul este obligat sa efectueze la cererea beneficiarului verificari suplimentare fata de cele prevazute in prezentul caiet de sarcini. În cazul in care se vor constata abateri de la prezentul caiet de sarcini, producatorul va inlocui si va executa pe cheltuiala sa produsele necorespunzatoare. 3.5.1.Breviar de calcul 11.7.PARAPETI

Nr Pozitia hectometrica lung.

de la hm la hm

1.D.F. POSAGA

1 774 818 44

2 2074 2114 40

3 3139 3186 47

4 5103 5145 42

5 9835 9853 18

5 10276 10322 46

6 11263 11301 38

7 12258 12295 37

8 14953 15003 50

9 16925 16966 41

Total 403


198

2.D.F.SEGAGEA

1 6581 6733 152

2 6907 7042 135

3 7101 7237 136

4 7744 7879 135

5 8102 8254 152

6 8466 8615 149

7 8879 9027 148

8 9733 9906 173

9 12028 12153 125

10 12647 12817 170

11 13203 13334 131

Total 1606

Nr Pozitia hectometrica lung.

de la hm la hm

3.D.F. BOCSESTI

1 710 767 57

2 1457 1529 72

3 1987 2064 77

4 2511 2588 77

5 2795 2860 65

6 3172 3234 62

7 3818 3882 64

8 4269 4316 47

Total 521

3.5.2.Plansele ce evidentiaza capitolul de lucrari PARAPETE


PLAN SITUATIE PS 1--44 1—31 1--11

PROFIL LONGITUDINAL PL 1--55 1—40 1--15

PROFIL TRANSVERSAL PT 1--30 1—24 1--7

PROFIL TRANSVERSAL TIP PTT 1--3 1—3 1--3

DETALII GNERALE PARAPETI DG 3--4 3—4 3--4

3.5.3.Materialele utilizate


199

Glisierele se vor confectiona de regula cu lungimea standard de 6,20 m iar la

comanda speciala cu lungimea de 3,20 m. Glisierele se executa dintr-un otel OL 37 ale carui caracteristici din punct de vedere al compozitiei chimice permit galvanizarea prin imersie in baie de zinc topit. Stalpii se vor executa din profil IE 10 laminat la cald, la lungimea de 1770mm. Amortizorul de soc, etrierul metalic ambutisat, buloanele de prindere a liselor si buloanele de prindere a amortizoarelor de soc pe stalpi se vor executa conform detaliilor. 3.5.4.Descrierea executiei Modul de lucru in conditii de trafic al parapetelor dupa montare Parapetele permit in general alunecarea sau ghidarea in lungul lor a jantei autovehiculelor si revenirea acestora pe partea carosabila. Comportarea si rezistenta parapetelor la socurile produse prin eventuala lovire a lor de catre unele autovehicule, depind de unghiul de incidenta la impact. Parapetele se amplaseaza, in profil transversal, in afara latimii platformei sau in cadrul latimii acostamentelor conform reglementarilor legale in vigoare. Amplasarea parapetelor in lungul drumului se face tinind seama de: - elementele geometrice ale traseului;

- inaltimea rambleului sau inclinarea versantilor; - impadurirea terenului inconjurator; - existenta unor ziduri de sprijin la marginea platformei spre aval; - vecinatatea unor ape; - vecinatatea altor cai de comunicatie; - conditii meteorologice locale nefavorabile (ceata frecventa); - necesitatea inchiderii perspectivei in exteriorul unor curbe; - in unele intersectii;

Conditii pentru montarea eficienta a parapetelor Parapetul prin forma, mod de realizare si amplasare trebuie sa nu fie mai agresiv decat obstacolul care se doreste a fi izolat. Comportamentul corect al parapetului de siguranta depinde de:

- continuitatea rezistentei sirului de elemente de glisare, la solicitarea

longitudinala la tractiune care apare in timpul impactului cu un autovehicul; - inaltimea corecta a sirului de elemente de glisare si lungimea suficienta a

parapetului pentru a asigura izolarea longitudinala necesara unei eficiente corespunzatoare. Lungimile minime pe care se amplaseaza parapetele trebuie sa


200

depaseasca cu minim 10 m, la fiecare din capete obstacolul izolat. În aceasta lungime nu sunt incluse tronsoanele de parapet cu inaltime variabila de la capete. În cazul cand sectoarele pe care trebuie montate parapetele sunt separate de sectoare cu lungimi sub 25 m, se prevad parapete continue.

- incastrarea ferma a stalpilor, in special a celor din apropierea extremitatilor parapetului;

- existenta unei legaturi flexibile (amortizor soc) intre glisiera si stalp; În timpul socului stalpii se indoaie, se desprind de distantieri si glisiera se

deformeaza, vehiculul fiind astfel redirijat de catre glisiera, care se comporta ca o curea. În cazul parapetului simplu, atunci cand inclinarea stalpului depaseste 450 ,

capul surubului fixat pe suport trece prin tabla distantierului, care ramane solidar cu glisiera.

Executia elementelor si subansamblelor ce compun pa rapetele deformabile elastice de tip semigreu (simple) din elemente meta lice Parapetul deformabil de tip semigreu simplu, este un tip de parapet din elemente metalice, cu un singur rand de elemente de glisare (glisiere sau lise) asamblate intre ele cu buloane, fixate pe un stalp metalic de sustinere, printr-un etrier din profil metalic si amortizor de soc. Pozitia, forma si dimensiunile gaurilor

Axele gaurilor pentru buloanele de legatura a elementelor de glisare trebuie sa se execute prin perforare.

Gaurile dreptunghiulare au dimensiunea de 17x27mm, iar toleranta la perforare este de ±0,5mm. Tolerantele la distanta intre axele gaurilor din acelasi grup este de ± 0,75mm. Gaurile de 17x17mm amplasate pe mijlocul profilului se executa cu o toleranta de 17 ± 0,5mm, iar toleranta la distanta intre aceste gauri este de ±1,5mm.Toleranta la distanta intre ultima gaura de 17x17mm perforata si capatul profilului este de ±3mm. Abaterea de la coliniaritate a axelor gaurilor de 17x17mm este de ±0,5mm.

Fixarea elementelor de glisare pe suporti Gaurile pentru fixarea elementelor de glisare pe suporti sunt amplasate pe axul longitudinal al elementului (conform detaliilor din anexa). Perforarea si marcarea elementelor de glisare

Perforarea se executa pe elementul de glisare profilat, sau pe tabla plana inainte de profilare, in stare nezincata. Dimensiunile si incadrarea in tolerante se vor verifica inaintea executarii operatiei de zincare. Zincarea elementelor de glisare Se executa prin imersie la cald. Grosimea nominala a acoperirii, la cald = 80 microni (6 gr./dm.p)


201

si grosimea minima de 60 microni ( 4,25 gr./ dm.p ) Pasivarea elementelor de glisare Este operatia de protectie impotriva coroziunii si se executa conform STAS nr. 7222-90, tabel 1, pct.B. Ambalarea elementelor de glisare

Glisierele se ambaleaza in pachet a cate 50 de buc. Între glisiere se aseaza doua randuri de snur PVC sau folie cu bule de aer care sa impiedice frecarea si deteriorarea stratului de zinc.Pachetele se leaga cu banda. Între pachet si banda se interpune o fasie de polietilena pentru protejarea stratului de zinc.

Sistemul de ambalare trebuie sa asigure integritatea produsului in timpul manipularii, transportului si depozitarii.

Fiecare colet se eticheteaza, iar eticheta va contine:

- denumirea produsului; - destinatarul; - nr. coletului; - nr. buc piese;

- greutatea neta si greutatea bruta; Conditii tehnice de executie a stalpilor si a celor lalte accesorii de montaj a parapetelor Zincarea stalpilor si a celorlalte accesorii de mon taj a parapetilor

Zincarea stalpilor ca si a glisierelor precum si a celorlalte accesorii se executa prin imersie la cald. Grosimea nominala a acoperirii, la cald = 80 microni ( 6 gr. / dm.p ) si grosimea minima de 60 microni ( 4,25 gr./ dm.p ). Amortizorul de soc, etrierul metalic ambutisat, buloanele, piulitele si saibele vor fi zincate prin depunere electrolitica din clasa 10-20 microni. Pasivarea

Operatia de protectie impotriva coroziunii se va executa conform STAS 7222-90 tabel 1 pct.B. Ambalarea stalpilor si a celorlalte elemente de mon taj a parapetelor

Stalpii se ambaleaza cate 80 de buc. Între randurile de stalpi se aseaza doua straturi snur PVC sau folie cu bule de aer pentru protejarea stratului de zinc. Pachetul se leaga cu banda, intre aceasta si pachet se interpune o fasie de polietilena, in vederea protejarii stratului de zinc.

Fiecare colet se eticheteaza, iar eticheta va contine: denumirea produsului, destinatarul, numar de bucati piese, greutatea bruta, greutatea neta. Etapele de montare a parapetelor deformabile elasti ce de tip semigreu (simple) din elemente metalice


202

Montarea parapetelor deformabile elastice de tip semigreu (simple), se va face dupa punerea in aplicare a ordinului de incepere a lucrarilor dat de administratorul drumurilor, pe o serie de drumuri judetene din judetul Alba. Administratorul drumurilor judetene va intocmi procesul verbal de predare primire a amplasamentelor pentru fiecare drum in parte, in care se va specifica metrii liniari si locul de montaj al parapetului determinat de pozitia kilometrica a drumului, denumirea drumului, toate acestea dupa evaluarea zonelor periculoase impreuna cu executantul unde acestia urmeaza a fi montati. Amplasarea parapetelor se face in profil transversal, in afara latimii platformei partii carosabile sau in cadrul latimii acostamentelor, tinand seama in principal de elementele geometrice ale traseului, inaltimea rambleului, vecinatatea unor ape, necesitatea inchiderii perspectivei in interiorul unor curbe, zona cu conditii meteo nefavorabile. Procurarea si montarea parapetelor se va face pentru anumite sectoare de drumuri judetene in lungime totala de 1800 ml parapet metalic echivalentul a (300 lise metalice), in cadrul retelei de drumuri judetene a judetului Alba, clasificata conform ,,H.G. Nr. 540 / 2000 privind aprobarea incadrarii in categorii functionale a drumurilor publice. Studierea zonelor de amplasare si posibilitatea incastrarii ferme a stalpilor, pentru prinderea parapetilor in acostamentele drumurilor cu grad ridicat de periculozitate in producerea accidentelor rutiere, pe care se intentioneaza a fi montati, se va stabili in teren intre beneficiar si constructor pentru a se adopta solutia tehnica de incastrare cea mai fiabila. In caz ca nu exista zona de prindere pentru acestia, montajul se va face pe alte drumuri judetene cu acelasi grad ridicat de periculozitate in producerea accidentelor rutiere, cauzate de inaltimea taluzurilor, cursurilor de apa, curbelor stranse, etc. Lucrarile de montaj ale parapetelelor deformabile elestice de tip semigreu (simple) din elemente metalice constau in: -identificarea, trasarea zonelor pe sectorul de drum unde urmeaza sa se monteze parapetele si studierea posibilitatii incastrarii ferme a stalpilor in acostamente, toate acestea se vor face in prezenta executantului impreuna cu beneficiarul;

- marcarea si masurarea la distante din 3,00 in 3,00m pentru executarea sapaturilor (manuala sau cu utilajul) a locasurilor necesare pentru montarea stalpilor metalici de sustinere a parapetelor la distanta stabilita, din sectorul de drum aferent;

- cosirea si/sau defrisarea suprafetelor zonelor de siguranta a drumurilor unde se monteaza parapete metalice deformabile elastice de tip semigreu (simple);

- nivelarea suprafetei terenului din zona de lucru daca este cazul pentru pregatirea montarii parapetilor;

- executia locasurilor cu dimensiunea de 0,50m x 0,50m si cu o adancime a santului de h = 1,15m pentru montarea stalpilor metalici din profil IE 10;

- montarea stalpilor se va face in locasurile executate prin prinderea acestora in beton, in medie se va folosi o cantitate de 8,5 mc beton / 100 ml parapet montat;

- materialul folosit va fi beton de ciment de tipul B 150;


203

- stalpii se executa din profil de tip IE 10 cu lungimea totala h = 1770 mm din care lungimea de 1100 mm se va prinde in beton (lucrare ascunsa) urmand ca pe diferenta de 670mm ramasa la partea superioara sa se monteze lisele confectionate din tabla ambutisata;

- se va respecta cota de inaltime h = 1,15m pentru fiecare stalp in parte la sapatura cat si respectarea cotei de 1100mm stalp montat in beton;

- pe stalpii metalici de tip IE 10 se vor prinde lisele din tabla ambutisata; - intre principalele elemente stalp metalic – lisa se vor interpune amortizorul de

soc si etrierul metalic, asamblate prin suruburi conform STAS 1948 / 1-1991 (fig. 10) sau Anexa;

- executantul lucrarii va fi obligat dupa montajul parapetelor sa aplice pe toata suprafata din ambele fete, un strat de grund, pe lisa si pe stalpii de sustinere, iar apoi un strat de vopsea anticoroziva de culoare rosu – alb, fiecare culoare fiind aplicata intercalat pe cate o portiune de 3,00m lisa;

Operatia de vopsire se va efectua numai daca parapetii metalici nu sunt zincati. Toate lucrarile de montaj care nu corespund calitativ caietului de sarcini vor fi

refuzate de beneficiar (nerespectarea cotelor de fundare pentru stalpii de sustinere, nerespectarea cantitatilor de beton pentru stalpii de sustinere, nerespectarea introducerii stalpilor in beton la cotele prescrise in caietul de sarcini, neasigurarea unei asamblari de calitate a liselor metalice cu stalpii de sustinere prin nefolosirea tuturor elementelor metalice interpuse intre acestea, nerespectarea cantitatilor de grund si vopsea corespunzatoare tipului de material inclusiv aspectul), iar refacerea se va face pe cheltuiala executantului. 3.5.5.Probe, teste verificari

La livrare loturile de produse vor fi insotite de certificate de calitate emise de furnizor. Totodata se vor emite de catre furnizor la fiecare lot expediat si certificatele de calitate pe materialele puse in opera la confectionarea parapetelor. Pe langa elementele specifice, in certificatele de calitate se va garanta durata de serviciu de minim 6 ani, in conditii de exploatare normala. Un lot poate contine un singur tip de produs, realizat pe durata aceluiasi schimb de lucru. Receptia materialelor se face pe loturi si cuprinde urmatoarele faze: - verificarea produselor si compararea rezultatelor obtinute, cu datele din certificatele de calitate; - verificarea aspectului; - verificarea dimensiunilor, se face cu ajutorul sablonului, sublerului si a ruletei (se compara valorile masurate cu dimensiunile din documentatie); - verificarea zincarii se face vizual; Stratul de zinc trebuie sa fie lipsit de discontinuitati si de defecte care ar putea prejudicia utilizarea produsului (scurgeri, picaturi, umflaturi, supraîngrosari, care ar putea deranja asamblarile). Toate produsele care nu corespund calitativ caietului de sarcini vor fi refuzate.


204

3.5.6.Standarde si normative si alte prescriptii STAS 1948/1-91 Dispozitive de protectie a vehiculelor

� Parapete de siguranta ; � Parapete de siguranta pentru lucrarile de arta;

Descrierea detaliata a dispozitivelor de protectie la drumuri si specificatiile lui de proiectare sunt conform detaliilor de executie si a standardelor de referinta SR EN 1317/1,2,3 ; STAS 1948/1 . Alegerea tipului de parapete se face conform STAS 1948/1. 3.5.7.Conditii de receptie(masuratori, tolerante, a specte) Executantul trebuie sa comunice beneficiarului data terminarii lucrarilor, pe un drum sau mai multe drumuri judetene, iar acesta demareaza inceperea receptiei lucrarilor. La terminarea examinarii lucrarilor, comisia va consemna observatiile in procesele verbale de receptie calitativa si cantitativa daca acestea exista, propunand admiterea cu sau fara obiectii a receptiei, amanarea sau respingerea ei. In cazul in care admiterea receptiei se face cu obiectii, in procesul verbal de receptie calitativa si cantitativa se vor indica in mod expres acele lipsuri care trebuie remediate. Termenele de remediere se vor conveni de comun acord cu executantul. Perioada de garantie dupa terminarea lucrarilor de montare a parapetelor deformabile elastice de tip semigreu (simple) din elemente metalice, intra in vigoare dupa semnarea proceselor verbale de receptie calitativa si cantitativa si va fi valabila pe o perioada de minim 12 luni de zile. Receptia finala se executa in apropierea expirarii termenului de garantie, cu maximum 15 zile inainte de expirarea perioadei de garantie, dar nu mai tarziu de 15 zile dupa expirarea perioadei de garantie. Receptia are loc in prezenta comisiei de receptie care este formata dintr-un membru din partea administratorului drumurilor judetene responsabil cu siguranta circulatiei si un reprezentant din cadrul serviciului politiei rutiere de pe raza judetului. La receptie participa in calitate de invitat si un reprezentant din partea executantului. Comisia verifica calitatea lucrarilor de montaj ale parapetelor deformabile elastice de tip semigreu (simple) din elemente metalice, ce au fost executate si acceptate prin receptia efectuata la terminarea lucrarilor. In caz de neconformitate comisia analizeaza factorii care au dus la scaderea duratei de viata a montajului parapetelor deformabile elastice de tip semigreu (simple) din elemente metalice, iar daca se constata cauze care au fost determinate de fenomene ce nu tin de calitatea acestora, atunci lucrarile de montaj pot fi receptionate. In situatia in care comisia de receptie constata deficiente in calitatea lucrarilor, iar acestea tin de executie, comisia poate hotara remedierea acestora pe cheltuiala executantului. La terminarea receptiei finale comisia va consemna constatarile si concluziile referitoare la montarea parapetelor deformabile elastice de tip semigreu (simple) din


205

elemente metalice, in procesul verbal de receptie finala cu sau fara obiectii a receptiei, de amanare sau respingere a ei. In cazul in care comisia de receptie finala recomanda admiterea cu obiectii, amanarea sau respingerea receptiei, ea va trebui sa propuna masuri pentru inlaturarea neregulilor semnalate. Sef proiect Ing. Ion Carnariu

3.6.Indicatoare si marcaje

PREVEDERI GENERALE

Acest Caiet de Sarcini se referă la condiţiile de realizare a marcajelor rutiere şi

conţine condiţiile tehnice pe care acestea trebuie sa le îndeplinească. Antreprenorul va efectua, într-un laborator autorizat, toate încercările şi determinările cerute de prezentul Caiet de Sarcini şi orice alte încercări şi determinări cerute de Consultant.În completarea prezentului Caiet de Sarcini, Antreprenorul trebuie să respecte prevederile standardelor şi normelor în vigoare.Antreprenorul trebuie să se asigure că prin toate procedurile aplicate, îndeplineşte cerinţele prevăzute de prezentul Caiet de Sarcini.Antreprenorul va înregistra zilnic date referitoare la execuţia lucrărilor şi la rezultatele obţinute în urma măsurătorilor, testelor şi sondajelor.


206

3.6.1.Breviar de calcul

Nr.crt. Pozitia hectometrica Cant.

bucati

D.F.POSAGA

1 107 1

2 1153 1

3 1912 1

4 2312 1

5 2570 1

6 2774 1

7 3109 1

8 4049 1

9 4228 1

10 4683 1

11 4973 1

12 5714 1

13 6004 1

14 8306 1

15 9422 1

16 9761 1

17 10393 1

18 10773 1

19 11184 1

20 11318 1

21 11938 1

22 13568 1

23 14142 1

24 15578 1

25 16808 1

26 17936 1

Total 26

D.F.SEGAGEA

1 55 1

2 6460 1

3 6979 1

4 7176 1

5 7641 1


207

6 7978 1

7 8050 1

8 8488 1

9 8946 1

10 9880 1

11 12994 1

12 12741 1

13 13304 1

Total 13

Nr.crt. Pozitia hectometrica Cant.

bucati

D.F.BOCSESTI

1 36 1

2 673 1

3 1122 1

4 1428 1

5 2460 1

6 2766 1

7 3152 1

8 3482 1

9 4576 1

Total 9

3.6.2.Plansele ce evidentiaza capitolul de lucrari INDICATOARE


PLAN SITUATIE PS 1--44 1—31 1--11

DETALII GNERALE INDICATOARE DI 1. 1 1

3.6.3.Materialele utilizate MATERIALE


208

Indicatoarele se executa in unitati specializate, cu dotare tehnica corespunzatoare, astfel incat sa se asigure respectarea tuturor conditiilor.

Indicatorele pot fi confectionate di tabla de aluminiu, din materiale plastice, sau alte materiale.

Indicatoarele de aluminiu se confectioneaza din tabla conform STAS 428/80, avand grosimea de minim 2mm, prin taiere stantare, sau ambutisare,astfel incat sa se realizeze cu precizie formele si dimensiunile prevazute de prezentul standard.

Sistemul de prindere pe stalp se realizeaza prin nituire si se polizeaza niturile astfel incat sa nu ramana proeminente.pe fata indicatorului.

Confectionarea stalpilor pentru sustinerea indicatoarelor metalice se confectioneaza din teava de otel cu diametrul 51mm, conform STAS 404/2-80 in functie de dimensiunile indicatoarelor. Lungimea stalpilor se stabiliste astfel incat sa fie incastrati minim 40 cm in fundatia de beton.

Aplicarea foliei se face cu sabloane metalice atat pentru segmentele circulare (necesare chenarului de forma unui cerc) cat si pentru simboluri, sageti si litere. 3.6.4.Descrierea executiei Montarea indicatoarelor, se face de regula, pe stalpi special destinati in acest scop.Dispozitivele si modul de prindere a indicatoarelor metalice sant exemplificate. Instalarea indicatoarelor pe drum se instaleaza pe partea dreapta a drumului in sensul de mers, astfel incat sa se asigure o buna vizibilitate. La instalarea indicatoarelor cu folie reflectorizanta se respecta urmatoarele: -unghiul in plan format de fata indicatorului cu perpendiculara la axa drumului este de 5gr. La indicatoarele de avertizare, si de 10gr. La cele de localizare si de presemnalizare. -inclinarea indicatorului in raport cu verticala este de 2gr. Inaltimea pana la marginea inferioara a indicatorului este: -la 1.30-1.80m fata de cota caii in ax, in afara localitatilor, cu exceptia panourilor suplimentare la trecerile la nivel cu calea ferata, pentru care inaltimea este de 0.50m Indicatoarele prevazute cu folie reflectorizanta se instaleaza astfel incat partea lor inferioara fata de cota caii in ax sa fie: -de 1.50 m pentru indicatoarele triunghiulare, rotunde, de orientare si indicatoare diverse -de 1.30 m pentru indicatoarelede localitate si presemnalizare pentru orientare intersectii importante pe drumuri de continuare a directiei spre localitati iportante. -de 0.60 m pentru indicatoare instalate pe spatii verzi centrale sau pe insule de dirijare. Fac exceptie indicatoarele instalate pe portale sau console care trebuie sa asigure inaltiemea de libera trecere a autovehicolelor de min. 5.50 m. Distanta de instalare a indicatorului in profilul transversal al drumului de la marginea platformei sau bordurii trotuarului pana la marginea indicatorului este de cel


209

putin 0.50 m si cel mult 2.00 m. Amplasarea stalpilorse face in afara marginii exterioare a santurilor sau rigolelor. In cazul rambleelor inalte, stalpii se monteaza la merginea exterioara a acostamentului stabilind in od corespunzator lungimea lor. Montarea in ramblee inalte a indicatoarelor care necesita 2 stalpi se face incepand de la marginea exterioara a acostamentului, completandu-se in acest scop rambleul cu o platforma corespunzatoaresau folosind stalpi ai lungi pe taluz. Locul pentru instalarea indicatoarelor se alege astfel ca acestea sa fie vizibile de la distanta de cel putin 50m. 3.6.5.Probe, teste verificari

Verificarea calitatii indicatoarelor se face in timpul executiei, precum si cu ocazia receptiei.

Verificarile ce se efectuiaza sunt: -fora si dimensiunile, in conformitate cu SR 1848-1. La dimensiuni se admit

tolerante de ±1% pentru indicatorele metalice. -planeitatea fetei, toleranta admisa fiind de 1mm la indicatoarele metalice -verificarea rezistentei si nedeformabilitatii dispozitivelor de prindere pe stalpi. -aspectul si exactitatea executarii simbolului -aplicarea corecta a foliei reflectorizante, care trebuie sa prezinte o buna

aderenta, sa nu aiba incretiturisi umflaturi. -aspectul si exactitatea inscriptiilor, fiind admisa toleranta de±1mmpentru

inaltimiale literelor pana la 130mm si o toleranta de±2mm pentru inaltimi mai mari;la grosimi ale literelor pana la 18mm, se admite o toleranta de ±0.5mmiar pentru grosimi mai mari se admite o toleranta de ±1mm. Verificarea dupa montare a indicatoarelor conta in: -respectarea prescriptiilor de instalare, tinand seama de distantele si inaltimile prevazute. -modul de prindere pe stalpi -este interzisa montarea reclamelorsi a altor panouri pe suprafata de teren cuprinsa intre marginea platformei drumului si linia indicatoarelor, spre a nu afecta vizibilitatea acestora si a nu distrage atentia conducatorilor de autovehicole. Dispozitivele si modul de prindere a indicatoarelorpe stalpi se va face confor anexei B 3.6.6.Standarde si normative si alte prescriptii

I.ACTE NORMATIVE NGPM/1996 - Norme generale de protectia muncii


210

Ordin MI nr.775/1998 - Norme de prevedere si stingere a incendiilor si ( abrogat de art.3 din Ord.163/2007 ) dotarea cu mijloace tehnice de stingere. Ordin AND nr.116/1999 - Instructiuni proprii de securitatea muncii pentru lucrari de intretinere, reparare si exploatara drumurilor si podurilor

II.STANDARDE SR1848-1 -Siguranta circulatiei. Indicatoare rutiere. Clasificare simboluri si amplasare. SR1848-2 -Siguranta circulatiei. Indicatoare rutiere. Prescriptii tehnice. 3.6.7.Conditii de receptie(masuratori, tolerante, a specte Cu 14 zile înainte de începerea lucrărilor, Antreprenorul va supune aprobării Consultantului, Procedura de Execuţie a marcajului. Procedura va conţine, fără a se limita, următoarele:

o măsuri care să asigure amestecul uniform al vopselei; o verificarea periodică a grosimii peliculei de vopsea, a cantităţii şi distribuţiei

microbilelor. Controlul calităţii vopselei şi a microbilelor va fi efectuat de un laborator autorizat

desemnat de Beneficiar; costul testelor va fi suportat de Antreprenor. Antreprenorul va respecta dozajele date de laborator, corectate în funcţie de

trafic, tipul şi caracteristicile suprafeţei drumului, şi condiţiile de mediu.

Constructorul are obliga ţia semnaliz ării corespunz ătoare a punctului de lucru, toate costurile aferente semnaliz ării rutiere urmând a fi cuprinse in mod obligatoriu în pre ţul ofertei pentru fiecare obiect în parte. Sef proiect Ing. Ion Carnariu


211

MĂSURI DE PROTECŢIA MUNCII

Se atrage atenţia în mod deosebit asupra următoarelor aspecte: � toate utilajele şi dispozitivele mecanice care se folosesc trebuie să fie în perfectă

stare de funcţionare; � este interzis a staţiona între dispozitivul cu ajutorul căruia se face încărcarea

şi mijloacele de transport, precum şi în zona de acţiune a acestora; � excavatorul se va folosi numai în condiţiile unui teren plat şi suficient de rezistent

în raport cu presiunea exercitată de şenile pe suprafaţa terenului; � la descărcarea pământului excavat direct din autovehicule este interzis a se � trece cu cupa pe deasupra cabinei de comandă a autovehiculului, a � descărca în autovehicul de la înălţime şi a sta pe autovehicul în momentul � descărcării; � începerea executării lucrărilor de terasamente este permisă numai � după stabilirea exactă a instalaţiilor subterane existente în zonă şidupă

consultarea cu beneficiarul lor. Lucrările de umplutură, nivelări, finisări, se vor executa cu respectarea normelor

de tehnica securităţii muncii, prevenirea şi stingerea incendiilor. Se vor consulta şi respecta toate instrucţiunile de folosire a utilajelor prevăzute în

caietul de specialitate. La executarea săpăturilor se vor prevedea următoarele condiţii minime de

protecţia muncii • nu va fi permisă formarea pe taluzuri a ieşindurilor în consolă; • starea de echilibru a terenurilor va fi permanent sub supraveghere; • asigurarea cu mijloace necesare a unei evacuări rapide a apelor de infiltraţii.



212

URMĂRIREA COMPORTĂRII CONSTRUCŢIEI, INSTRUCŢIUNI DE EXPLO-ATARE ŞI ÎNTREŢINERE. DURATA NORMAL Ă DE FUNCŢIONARE A DRUMULUI

1. URMĂRIREA COMPORTĂRII CONSTRUCŢIEI, INSTRUCŢIUNI DE EXPLOATARE ŞI ÎNTREŢINERE

Urmărirea comportării construcţiei, exploatarea şi întreţinerea drumului forestier se vor face în conformitate cu „Normativul pentru execuţia lucrărilor de întreţinere şi reparare a drumurilor forestiere precum şi reglementarea circulaţiei pe aceste drumuri” aprobat prin Ordinul Ministrului Apelor, Pădurilor şi Protecţiei Mediului nr. 560 din 21.06.1999.

Se precizează că pentru asigurarea duratei normale de funcţionare a drumului este necesară aplicarea întocmai a acestui normativ, din primii ani de funcţionare.

2. DURATA NORMAL Ă DE FUNCŢIONARE A DRUMULUI. Durata normală de funcţionare a drumului forestier este de 30 ani ţinând seama de: executarea lucrărilor de întreţinere şi reparaţii prevăzute în „Normativul pentru execuţia lucrărilor de întreţinere şi reparare a drumurilor forestiere precum şi reglementarea circulaţiei pe aceste drumuri” şi traficul anual.

În cazul modificării clasei de trafic anual se vor aplica lucrările de întreţinere prevăzute la noua clasă de trafic în vederea menţinerii duratei normale de funcţionare.

NORMATIVE ŞI INSTRUCŢIUNI

Indicativ Titlu Publicat în

PD 67 – 80, reactualizat

Normativ departamental privind proiectarea drumurilor forestiere pentru circulaţia autovehiculelor Ediţie M.A.P.P.M. 2000

C 182 - 87 Normativ privind executarea mecanizată a terasamentelor de drumuri B.C.nr. 6 / 1987

C 179 - 95 Lucrări de drumuri. Macadam. Condiţii tehnice şi de calitate

NE 012-99 Cod de practică pentru executarea lucrărilor din beton şi beton armat B.C. nr. 8-9 / 1999

*** Norme privind folosirea judicioasă a produselor de carieră şi balastieră B.C. nr. 10 / 1981

*** Norme republicane de protecţia muncii

*** Norme departamentale de protecţia muncii Construcţii forestiere Vol IV

P 2 – 85 Normativ privind execuţia structurilor din zidărie B.C.nr 11 / 1985

P 10 – 86 Normativ privind proiectarea şi executarea fundaţiilor directe B.C.nr 1 / 1987

C 189 – 88 Instrucţiuni tehnice privind utilizarea cenuşei de la centrale termoelectrice la prepararea betoanelor B.C.nr 4 / 1988


213

C 28 – 83 Instrucţiuni tehnice pentru sudare armăturilor de oţel beton B.C.nr 7/ 1983

C 11 – 74 Instrucţiuni tehnice privind alcătuirea şi folosirea în construcţii a panourilor din placaj pe cofraje B.C.nr 4 / 1975

C 41 - 86 Normativ pentru alcătuirea, executarea şi folosirea cofrajelor glisante B.C.nr 7/ 1986

C 193 - 79 Instrucţiuni tehnice pentru executarea zidăriilor din piatră brută B.C.nr 9 / 1979

C 112 - 86 Normativ pentru proiectarea şi executarea hidroizolaţiilor din materiale bituminoase la lucrările de construcţii

B.C.nr 4 / 1987

B.C.nr 9 / 1987

P 19 – 86 Normativ pentru adaptarea la teren a proiectelor tip de podeţe pentru drumuri B.C.nr 5 / 1985

C 16 - 84 Normativ pentru realizarea pe timp friguros a lucrărilor de construcţii

B.C.nr 6 / 1965

B.C.nr 7 / 1986

B.C.nr 3 / 1983

C 56 – 85 Normativ pentru verificarea calităţii şi recepţia lucrărilor de construcţii

B.C.nr 1-2 / 1986

B.C.nr 4 / 1976

B.C.nr 4 / 1977

C 26 – 85 Normativ pentru încercarea betonului prin metode nedistructive B.C.nr 8/ 1985

B.C.nr 2 / 1987

C 17 - 82 Instrucţiuni tehnice privind compoziţia şi prepararea mortarelor de zidărie şi tencuială B.C.nr 1 / 1983

C 209 82 Norme tehnice pentru hidroizolarea construcţiilor cu suspensie şi emulsie cationică bituminoasă

P 59 - 86 Instrucţiuni tehnice pentru utilizarea plaselor sudate la elementele de beton

C 79 - 80 Normativ pentru executarea şi recepţia drumurilor industriale B.C.nr 11/ 1980

B.C.nr 3 / 1986

PD 161 - 85 Normativ privind proiectarea lucrărilor de apărare şi poduri B.C.nr 4/ 1985

STANDARDE - STAS 2914 – 84 Terasamente. Condiţii tehnice generale de calitate - STAS 1913 5 / 85 Conţinut în fracţiuni 0.02 mm - STAS 1913 – 13 / 83 Încercare Proctor modificat - STAS 1913 – 15 / 83 Stabilirea gradului de compactare, prin determinarea greutăţii în stare

umedă - STAS 6400 – 84 Straturi de bază şi de fundaţie. Condiţii tehnice generale de calitate - STAS 662 - 2002 Agregate naturale de balastieră - SR 667 – 97 Agregate naturale şi piatră prelucrată pentru lucrări de drumuri. Condiţii tehnice generale de calitate - SR 179 – 96 Macadam. Condiţii tehnice generale de calitate - STAS 730 - 89 Agregate naturale pentru lucrări de căi ferate şi drumuri Metode de încercare


214

- STAS 3622 – 86 Betoane de ciment. Clasificare - SR 388 – 95 Ciment Portland - SR 1500 – 96 Cimenturi compozite uzuale de tip II, III, IV,şi V - SR EN 196 – 1 / 95 Cimenturi.Determinarea rezistenţei mecanice - SR EN 196 - 3 / 95 Cimenturi.Determinarea tipului de priză şi a stabilităţii - STAS 1030 – 85 Mortare obişnuite pentru zidărie şi tencuială - STAS 227 – 1 / 86 Starea de conservare a cimenturilor - STAS 1667 – 76 Agregate naturale grele pentru betoane şi mortare cu lianţi minerali - STAS 4606 – 80 Idem-Metode de încercare - STAS 790 – 84 Apa pentru betoane şi mortare - STAS 1948 – 1 / 91 Stâlpi de ghidare şi parapeţi. Prescripţii generale de proiectare şi

amplasare pe drumuri - STAS 438 / 1 – 89 Oţel pentru armarea betoanelor. Condiţii tehnice de calitate - STAS 5088 – 75 Lucrări de artă. Hidroizolaţii. Prescripţii de proiectare şi execuţie. - STAS 1910 – 83 Poduri de beton, beton armat şi beton precomprimat. Condiţii generale

de execuţie. - STAS 6657 / 2 – 89 Elemente prefabricate din beton armat. Condiţii tehnice de calitate NOTĂ: În normativul NE 012-99 sunt indicate principalele reglementări – STAS-uri, instrucţiuni şi normative care completează prevederile acestui normativ şi ca atare sunt obligatorii pentru constructor la execuţia lucrărilor.



215

4. Listele cu cantităŃile de lucrări

4.1.Centralizatorul cheltuielilor, pe obiectiv (formularul F1); FORMULARUL F1 Proiectant Abies Alba s.r.l.

OBIECT: ACESIBILIZAREA FONDULUI FORESTIER IN COMUNA POSAGA, JUDETUL ALBA, MASURA 125b

CENTRALIZATORUL cheltuielilor pe obiectiv

Nr.crt. Subcap.dev. Gen. Denumirea subcap. Valoarea chelt. Din care C+M

Mii lei Mii euro*) Mii lei Mii

euro*)

0 1 2 3 4 5 6

1 1,2 Amenajarea

terenului

2 1,3 Amenaj. prot.

mediului

3 2 Utilitati

4 3,1 Studii de teren

5 3,3 Proiectare

6 4 Investitia de baza

7 5,1 Organizare de

santier

TOTAL VALOARE (exclusiv TVA)

TAXA PE VALOARE ADAUGATA

TOTAL VALOARE (inclusiv TVA)

Curs de referinta 20.01.2012 4,344

intocmit ing.Ion Carnariu


216

4.2.Centralizatorul cheltuielilor pe categorii de lucrări, pe obiecte (formularul F2); FORMULARUL F2 Proiectant: Abies Alba s.r.l.

OBIECTIV: ACESIBILIZAREA FONDULUI FORESTIER, IN COMUNA POSAGA, JUDETUL ALBA, MASURA 125b

CENTRALIZATORUL D.F.POSAGA L=18,2 KM cheltuielilor pe categorii de lucrari, pe obiecte

DRUM Cursul de referinta 20.01.2012 4,344

Nr.crt.

Nr.cap./subcap. Cheltuieli pe categoria de lucrari Valoarea, excl usiv TVA

Mii lei Mii euro*) 0 1 2 3 4 1 I LUCRARI DE CONSTRUCTII 2 1 Terasamente 3 2 Constructii 4 3 Izolatii 5 4 Instalatii electrice 6 5 Instalatii sanitare 7 6 Instalatii de incalzire 8 7 Amenajarea terenului 9 8 Amenajarea pentru protectia mediului Total I

10 II Montaj utilaje si echipamente tehnologice

Total II III Procurare

11 Utilaje si echipamente tehnologice 12 Utilaje si echipamente de transport 13 Dotari Total III TOTAL VALOARE(excl. T.V.A.) (T.V.A.) TOTAL VALOARE

intocmit.ing.Ion Carnariu


217

CENTRALIZATORUL D.F.SEGAGEA L=13,4 KM cheltuielilor pe categorii de lucrari, pe obiecte


Nr.crt. Nr.cap./subcap. Cheltuieli pe categoria de lucrar i

Valoarea, exclusiv TVA

Mii lei Mii

euro*) 0 1 2 3 4 1 I LUCRARI DE CONSTRUCTII 2 1 Terasamente 3 2 Constructii 4 3 Izolatii 5 4 Instalatii electrice 6 5 Instalatii sanitare 7 6 Instalatii de incalzire 8 7 Amenajarea terenului 9 8 Amenajarea pentru protectia mediului Total I

10 II Montaj utilaje si echipamente tehnologice Total II III Procurare




218

CENTRALIZATORUL D.F. SUB BOCSESTI L=4,7 KM cheltuielilor pe categorii de lucrari, pe obiecte




Mii lei Mii






219

CENTRALIZATORUL ORGANIZARE DE SANTIER cheltuielilor pe categorii de lucrari, pe obiecte




Mii lei Mii






220

4.3.Listele cu cantităŃile de lucrări pe categorii de lucrări (formularul F3);

5. Graficul general de realizare a investiŃiei publice (formularul F6) Graficul general de realizare a investiŃiei publice reprezintă eşalonarea fizică

a lucrărilor de investiŃii/intervenŃii.

FORMULARUL F6

Nr. Denumirea obiectului U. AN2 AN 3 TOTAL

M. TRIM TRIM

5 6 7 8 9 10 11 12

1 Organizare de santier mc

2 Amenaj. Terenului km

3 Terasamente mc

4 Podete tub.D600 buc

5 Podete tub. D1500 buc

6 Poduri dalate L= m buc

7 Ziduri de sprijin mc

8 Struct. Rut.-balast mc

9

Struct. rut.-

balast/piatra mc

10 Struct. Rut.-piatra mc

11 Parapeti m

12 Indicatoare buc

13 Amenaj. Pr.med ha

intocmit. Ing.Ion Carnariu

B. PărŃile desenate

1. Planşe generale:


221

Nr. Crt.

Factori evaluare Pondere

1. Financiar (preţ ofertă) 60 % 2. Tehnic (Timpul de mobilizare al

executantului) 5%

3. Calitativ (garantia acordata lucrarii) 35%

Punctaj maxim 100% Detalii privind aplicarea algoritmului de calcul: Punctajul acordat pentru fiecare oferta se calculeaza pe baza fonmulei: Punctaj oferta obiectiv = P. FINANCIAR x 60 % +P. T EHNIC x 5% +P. CALITATIV- GARANŢIE x 35% unde: 1. Punctajul financiar se acorda astfel: 1.1 pentru cel mai scazut dintre preţurile ofertelor fara TVA, se acorda punctaj financiar maxim = 60 puncte; 1.2 pentru alt pret decat cel prevazut la pct. 1.1 se acorda punctajul astfel: Pfinanciar = (pret minim / pret n) x 60; Pretui ofertei care se va compara este pretul total fara TVA pentru executia obiectivului de investitie. 2. Punctajul tehnic se acorda astfel: Nume factori. Factori evaluare din cadrul Punctajului

Tehnic Punctaj maxim locat

Punctaj T.2 Timpul de mobilizare al executantului 5 Total 5 Punctajul T.2: Punctajul pentru factorul de evaluar e ,, Timpul de mobilizare al executantului", respectiv durata de timp, exprimata in zile, de la data transmiterii ordinului de incepere al lucrarilor de modificare, reconstructie si remediere a viciilor/defectiunilor rezultate din vina executantului, aparute in perioada de executie si/sau garantie a lucrarilor pana la data inceperii lucrarilor de remediere. T.2.1 pentru timpul de mobilizare cel mai scurt se acorda Ptehnic 2.1. = 5 puncte.


222

T.2.2 pentru alta durata decat cea prevazuta la pct.T. 2.1. punctajul se acorda astfel: Ptehnic.n.=(durata minima de mobilizare / durata n) x 5 puncte. Ofertele care conţin un timp de mobilizare mai lung de 4 zile vor fi declarate neconforme. 3. Punctajul Calitativ - se acorda astfel: P.calita tiv = Punctaj Calitativ 1(C1) unde: Nume factori. Factori evaluare din cadrul Punctajului

Calitativ 1 (C1) Punctaj maxim locat

Punctaj C.1.1 Garanţia acordata 35 Total 35 Punctajul C.1: Punctajul pentru factorul de evaluare "garantie acordata " se acorda astfel: C.1.1 .Pentru cea mai mare garantie acordata se acorda punctajul maxim - 35 puncte; C.1.2.Pentm alta garantie decat cea de la punctui C.1.1, punctajul se acorda astfel: Pn = (durata n /durata maxima de garantie) x 35 puncte, unde: durata n = durata ,,n" ofertată; durata maxima = durata maxima ofertata. Nota: a).Garantia acordata trebuie sa fie in concordanta cu materialele folosite la executia lucrarilor si cu garantia acordata de catre producator. b).Astfel pentru cea mai mare perioada de garantie se acorda punctajul maxim alocat conform punctului C.1.1.; c).Pentru o garantie mai mare de 5 ani se acorda aceelasi punctaj ca la aliniatul (b); d) Pentru altă garanţie decât cea de la punctul b), algoritmul de calcul este cel precizat la punctul C.1.2 Ofertele care nu contin o garantie minima de 2 ani vor fi declarate neconforme. In scopul departaj ării termenul de un an este asimilat conven ţional cu 12 luni, o luna este asimilat ă conventional cu 30 de zile iar o zi este asimilata conventional cu 24 ore. Orice menţiune referitoare la anumite specificaţii tehnice care indică o anumită sursă, origine, producţie, un procedeu special, o marcă de fabrică sau de comerţ, un brevet de invenţie, o licenţă de fabricaţie are caracter excepţional şi este folosit doar pentru a descrie suficient de precis şi inteligibil obiectul contractului considerându-se de către autoritatea contractantă că este întotdeauna însoţită de menţiunea „sau echivalent”.


223


224

6. Ofertantii au obligatia sa viziteze amplasamentul fiind operanta prezumtia absoluta a elaborarii ofertei in functie de constatarile facute la fata locului, astfel ca orice proba contrarie, tinând la modificarea propunerii financiare sau tehnice, vor fi considerate inadmisibile si nu vor putea fi administrate in cadrul vreunei viitoare concilieri prealabile sau proceduri litigioase. 6.1. O vizita pe teren va fi organizata de catre Autoritatea contractanta pentru toti ofertantii, intr-o data stabilita ulterior publicarii invitatiei de participare, data care va fi facuta cunoscuta prin publicarea unei clarificari la documentatia de atribuire in termen de 2 zile de la publicarea invitatiei de participare pe site-ul www.e-licitatie.ro, 6.2. Toti ofertantii vor confirma in scris primirea procesului verbal (raportului) incheiat la vizita pe teren (Anexa 3 la FORMULARUL 10 C.) 6.3. Daca un ofertant nu a participat la vizita pe teren organizata de Autoritatea contractanta la data precizata, acesta poate sa efectueze pe cont propriu vizita pe teren (fara implicarea autoritatii contractante). În acest sens intreaga responsabilitate asupra intocmirii ofertei in conformitate cu documentatia de atribuire apartine acestuia. 6.4. Trebuie avut insa in vedere ca in cadrul vizitei pe teren pot sa apara clarificari –Formular 26 care imbunatatesc ofertele depuse. In cazul in care la vizita pe teren apar astfel de elemente atunci Autoritatea contractanta trebuie sa le transmita electronic pe site-ul www.elicitatie.ro, chiar daca termenul limita de depunere a ofertelor se prelungeste pentru a lasa timp suficient in vederea intocmirii de oferte fundamentate tehnic si financiar. Daca dupa vizitarea amplasamentului sau în cazul în care Autoritatea contractanta nu are posibilitatea de a transmite raspunsul la solicitarea de clarificari în termenul limita stabilit atunci data limita de depunere a ofertelor se decaleaza cu o perioada suficienta, astfel încât orice operator econonomic interesat sa dispuna de un timp rezonabil necesar pentru obtinerea informatiilor complete si relevante pentru elaborarea ofertei. Ofertanții au obligația de a depune declaratia privind respectarea condițiilor de muncă și protecție a muncii in elaborarea ofertelor și pe parcursul derulării contractului.

Documents

Pt Posaga Caiet Sarcini