PUAC

7/31/2019 PUAC

1/53

UNIVERSITATEA TEHNICA DE CONSTRUCTII BUCURESTI

Master: Tehnologia si Managementul Lucrarilor de Constructii, An I

PLANIFICAREA SI URMARIREA ACTIVITATII IN CONSTRUCTII

-

STUDIU DE CAZ -

Proiect : Hala Metalica

Profesor: Studenti :

Dr. ing. AUGUSTIN PURNUS Jinga Catalin-Stefan

Lazar Sorin Gabriel

Petrescu Dan Eduard

Stinga Iulian-Florentin

7/31/2019 PUAC

2/53

STUDIU DE CAZ

- CUPRINS -

I. Prezentarea generala a proiectuluiII. Modelarea proiectului in Spider ProjectIII. Calculul si analiza planificarii proiectuluiIV. Urmarirea performantelor proiectului

7/31/2019 PUAC

3/53

I. PREZENTAREA GENERALA A PROIECTULUI

1. DESCRIEREA PROIECTULUI

Societatea comerciala AgroInvest cu capital mixt romano american, ce are ca obiect de

activitate design-ul si construirea utilajelor agricole, isi propune infiintarea unei linii de

asamblare in Romania.

Licitatia pentru executia platformei industriale a fost castigata de catre compania

NovaConstruct. Lucrarea cuprinde proiectarea si executia unei hale metalice echipata cu un

pod rulant de 10 tf. Structura halei metalice este compusa din 20 de stalpi metalici, 10 ferme

metalice si 2 grinzi de rulare.

Constructia este realizata in comuna Aricestii Rahtivani, judetul Prahova. Hala metalica

are o suprafata de 2250 mp.

Achizitia terenului este estimata la 200 000 , iar costurile de executie ale halei metalice

de 1 004 000 .

Constructia va fi realizata in 8 luni.

7/31/2019 PUAC

4/53

2. ETAPELE PROIECTULUIStabilirea etapelor proiectului urmareste firul logic al activitatilor necesare realizarii

obiectivului de investitie, avand in vedere relationarile si constrangerile dintre activitati.

Proiectul cuprinde 26 de activitati.

Etape:

Lucrari pregatitoare:- Achizitie teren- Studiu Geotehnic- Masuratori si trasare- Organizare de santier

Lucrari de infrastructura- Sapatura- Nivelare platforma- Compactare platforma- Armare platforma- Turnare platforma- Cofrare fundatie- Armare fundatie- Turnare fundatie

Realizare suprastructura- Comanda elemente metalice- Comanda pod rulant- Uzinare elemente metalice- Uzinare pod rulant- Montare stalpi prefabricati- Montare grinda de rulare- Montare ferma- Montare acoperis

Utilaje si instalatii- Montare pod rulant- Montare pereti de inchidere- Instalatii

Finisaje- Realizare pardoseala- Vopsire anticoroziva- Lucrari de ignifugare

7/31/2019 PUAC

5/53

3. ARGUMENTAREA STRUCTURILOR DE DESCOMPUNERE WBS

Actualul proiect a fost modelat in versiunea demo a programului Spider Project, cu

ajutorul a doua structuri WBS distincte, urmarindu-se reproducerea cat mai fidela a modului

de organizare si desfasurare a activitatilor din mediul real de lucru.

Prima stucturaStructure 1, grupeaza toate activitatile proiectului aferente

obiectivului de constructii, urmarind stadiile fizice ale lucrarii:

Lucrari pregatitoare Lucrari de infrastructura Realizare suprastructura Utilaje si instalatii Finisaje

Structura WBS a proiectului sub forma grafica Structure 1

7/31/2019 PUAC

6/53

Cea de-a doua structuraStructure 2, vizeaza entitatile economice implicate in

derularea proiectului si permite urmarirea contractelor desfasurate intre acestea. Utilizand o

a doua structura WBS obtinem datele calendaristice aferente implicarii participantilor la

proiect, permite urmarirea contractelor semnate cu participantii la proiect din punct de

vedere al timpului si al banilor.

In cadrul Structure 2 fiecarui participant la proiect ii este alocata activitatea pe care o

va desfasura.

Fazele definite in cadrul acestei structuri, corespund participantilor la proiect:

AgroInvest NovaConstruct Subcontractor Studii Teren Subcontractor Structura Metalica Subcontractor Pod Rulant Subcontractor Instalatii


Utilizarea celor 2 structuri WBS permite analiza proiectului nu doar prin prisma etapelor

procesului investitional, ci si avand in vedere responsabilitatile partilor implicate si

interactiunile dintre acestea.

7/31/2019 PUAC

7/53

II. MODELAREA PROIECTULUI IN SPIDER PROJECT1. CREAREA ACTIVITATILOR

Analiza proiectului a condus la stabilirea urmatoarelor activitati si a duratelor lor,

corespunzator fiecarei etape identificate anterior:

7/31/2019 PUAC

8/53

2. CREAREA STRUCTURILOR WBS

In acest proiect au fost utilizate 2 structuri WBS; importanta lor a fost prezentata in

capitolul anterior.



7/31/2019 PUAC

9/53

3. DEFINIREA EXCEPTIILOR DE LA CALENDAR

Pentru a se asigura o estimare cat mai exacta a duratei de executie am realizat 4 exceptii

de la calendar zile in care nu se lucreaza. Trebuie sa tinem cont de zilele libere

reglementate prin lege ( Anul Nou, Craciunul, Ziua Nationala, 1 Mai) .

4. DEFINIREA SAPTAMANILOR DE LUCRU

Avand in vedere ca nu in toate activitatile se poate respecta acelasi program de lucru, am

realizat 3 programe personalizate. Saptamana 2 este alocata activitatilor de comanda a

elementelor structurale si a podului rulant. Saptamana 3 este alocata activitatii de instalatii,

iar Saptamana 1 este alocata celorlalte activitati ramase.

7/31/2019 PUAC

10/53

5. CALENDAREFolosindu-ne de saptamanile de lucru declarate anterior si de exceptiile de la calendar

am definit 3 tipuri de calendare ce vor fi folosite la planificarea activitatilor.

6. COMPONENTE DE COSTCostul total al proiectului constituie ansamblul costurilor atribuite activitatilor,

resurselor, materialelor si alocarilor de resurse.

In cadrul acestui proiect vom utiliza 10 componente de cost, grupate in 2 centre de cost,

asa cum sunt definite in figura alaturata:

7/31/2019 PUAC

11/53

7. MATERIALE

Materialele reprezinta resurse consumabile necesare executarii proiectului. Consumul de

materiale poate fi atribuit activitatilor sau resurselor. Fiecare material este caracterizat

printr-un cod, o denumire si o unitate de masura. Alocarea materialelor se poate face:

- in cantitate fixa- pe ora de activitate- pe unitatea de volum a activitatiiPentru acest proiect s-a considerat necesara definirea a 12 materiale.

7/31/2019 PUAC

12/53

8. RESURSE

In Spider Project resursele reprezinta entitati ce pot realiza o activitate sau pot fi

atribuite de la o activitate la alta. Spre exemplu macaraua, sudorul, etc.

Fiecare resursa este caracterizata de un cod, o denumire, calendarul asociat si o limita de

disponibilitate.

Pentru alocarea resurselor trebuiesc precizate:

- lista activitatilor la care resursa este alocata- cantitatea alocata la nivelul activitatii- productivitatea- incarcarea

7/31/2019 PUAC

13/53

9. CENTRE DE RESURSE

Centrele de resurse reprezinta orice grupare de resurse ce urmareste o mai buna

organizare si descompunere a activitatilor.

S-au folosit 2 centre de resurse, denumite generic Manopera si Utilaj, centralizand forta

de munca manuala, respectiv mecanizata.

10. CENTRE DE MATERIALE

Asemanator centrelor de resurse, centrele de materiale urmaresc gruparea cat mai

avantajoasa a materialelor in vederea analizei parametrilor proiectului.

S-a considerat oportun definirea a 2 centre de materiale.

7/31/2019 PUAC

14/53

III. CALCULUL SI ANALIZA PLANIFICARII PROIECTULUI

Calculul planificarii proiectului este un proces iterativ prin care se determina datele de

start si finish ale activitatilor proiectului. Acest calcul are la baza algoritmul clasic al Analizei

Drumului Critic.

Calculul planificarii fara constrangeri de resurse se desfasoara considerand ca resursele

sunt nelimitate.

Calculul planificarii cu constrangeri de resurse ia in calcul restrictiile privind resursele.Drumul critic, definit ca un set de activitati critice, poate deveni foarte complicat si poate

contine activitati ce nu sunt legate una de cealalta.

Problemele rezolvate cu ajutorul programului Spider Project includ:

- calculul planificarii proiectului fara a lua in considerare limitarea de resurse- calculul planificarii proiectului cu constrangeri de resurse- stabilirea drumului critic si a rezervelor de timp pentru activitatile proiectuluistabilirea necesarului de resurse financiare, materiale si echipamente, pentru

orice perioada de timp

- stabilirea necesarului in timp a resurselor umane si echipamente- masurarea performantelor proiectului- analiza performantelor proiectelor si previzionarea principalilor parametrii ai

acestora

7/31/2019 PUAC

15/53

1. NECESARUL DE RESURSE SI MATERIALEIn cele ce urmeaza se vor analiza rezultatele calculului planificarii privind necesarul de

resurse si materiale, inainte si dupa aplicarea constrangerilor de resurse. Sunt prezentate

graficele si tabelele, periodice si cumulative, pentru 3 resurse si 3 materiale.

Materialele analizate sunt :

beton suruburi tabla cutata pentru acoperis

Intru-cat nu s-au aplicat constrangeri de materiale, graficele si tabele pentru consumuri

de materiale raman nealterate.

Beton necesarul total prevazut in proiect: 1525mc necesarul zilnic maxim de 860mc, s-a inregistrat la 9.08.2011

Suruburi necesarul total prevazut in proiect: 1918kg necesarul zilnic maxim de 1394kg, s-a inregistrat la 3.10.2011

Tabla cutata pentru acoperis necesarul total prevazut in proiect: 2500ml necesarul zilnic maxim de 160ml, s-a inregistrat la 5.09.2011

Resursele analizate sunt:

excavator masini de insurubat muncitori necalificati

In cazul resurselor este esential sa se aplice un calcul cu constrangeri de resurse. Se vor

prezenta pentru fiecare resursa graficele si tabelele de consum, cumulat si periodic, inainte

si dupa aplicarea constrangerilor.

7/31/2019 PUAC

16/53

Excavator analiza efectuata inaintea aplicarii constrangerilor de resurse, a indicat un

necesar de 1 excavator si o utilizare cumulata de 15 zile

dupa aplicarea constrangerilor este necesar tot 1 excavator, dar va fi utilizatpe o durata cumulata de 69 zile

Masini de insurubat analiza efectuata inaintea aplicarii constrangerilor de resurse, a indicat un

necesar de 4 masini de insurubat si o utilizare cumulata de 14 zile

dupa aplicarea constrangerilor este necesar tot 4 masini de insurubat, dar va fiutilizat pe o durata cumulata de 36 zile

Muncitori necalificati analiza efectuata inaintea aplicarii constrangerilor de resurse, a indicat un

necesar de 6 muncitori necalificati si o utilizare cumulata de 69 zile

dupa aplicarea constrangerilor este necesar tot 6 muncitori necalificati, dar va fiutilizat pe o durata cumulata de 292 zile

7/31/2019 PUAC

17/53

b) BETON Grafic de consum cumulat a) BETON - Grafic de consum periodic

7/31/2019 PUAC

18/53

d) SURUBURI Grafic de consum cumulat c) SURUBURI Grafic de consum periodic

7/31/2019 PUAC

19/53

e) TABLA CUTATA ACOPERIS Grafic de consum cumulat f) TABLA CUTATA ACOPERIS Grafic de consum periodic

7/31/2019 PUAC

20/53

TABEL CONSUM CUMULATIV DE MATERIALE

TABEL CONSUM PERIODIC DE MATERIALE

7/31/2019 PUAC

21/53

h) EXCAVATORGrafic de consum periodic g) EXCAVATORGrafic de consum cumulat

7/31/2019 PUAC

22/53

j) EXCAVATORGrafic de consum periodic, dupaaplicarea constrangerilor de resurse

i) EXCAVATOR Grafic de consum cumulat, dupaaplicarea constrangerilor de resurse

7/31/2019 PUAC

23/53

k) MASINI DE INSURUBATGrafic de consum periodic l) MASINI DE INSURUBATGrafic de consum cumulat

7/31/2019 PUAC

24/53

n) MASINI DE INSURUBATGrafic de consum periodic,dupa aplicarea constrangerilor de resurse

m) MASINI DE INSURUBATGrafic de consum cumulat,dupa aplicarea constrangerilor de resurse

7/31/2019 PUAC

25/53

p) MUNCITORI NECALIFICATI Grafic de consum periodic o) MUNCITORI NECALIFICATI Grafic de consum cumulat

7/31/2019 PUAC

26/53

r) MUNCITORI NECALIFICATI Grafic de consum periodic,dupa aplicarea constrangerilor de resurse

q) MUNCITORI NECALIFICATI Grafic de consum cumulat,dupa aplicarea constrangerilor de resurse

7/31/2019 PUAC

27/53

TABEL CONSUM CUMULATIV DE RESURSE

4.5.6.7.

TABEL CONSUM PERIODIC DE RESURSE

7/31/2019 PUAC

28/53

TABEL CONSUM CUMULATIV DE RESURSE, DUPA APLICAREA CONSTRANGERILOR DE RESURSE

TABEL CONSUM PERIODIC DE RESURSE, DUPA APLICAREA CONSTRANGERILOR DE RESURSE

7/31/2019 PUAC

29/53

2. ELABORAREA SCENARIULUI DE APROVIZIONAREAvand in vedere ca necesarul de materiale nu depaseste posibilitatea noastra de

depozitare a materialelor, am hotarat sa aprovizionam o singura data cu toate materialele

necesare.

Am elaborat un scenariu pentru aprovizionarea cu fier-beton. In acest scop am simulat o

activitatea denumita Aprovizionare, de tip milestone. Am alocat acesteia o cantitate de

fier beton egala cu 24 400kg. Pentru a evidentia ca este o aprovizionare si nu un consum de

resurse am pus semnul - in fata cantitatii.

Graficul de aprovizionare consum fier-beton

7/31/2019 PUAC

30/53

3. GRAFICE SI TABELE DE CHELTUIELIPentru managementul costurilor, Spider Project utilizeaza componente de cost care ajuta

la stabilirea estimarilor de referinta si la controlul bugetului.

Astfel se permite estimarea, planificare si urmarirea cu acuratete a veniturilor,cheltuielilor, salariilor, costurilor cu echipamente, etc.

GRAFIC PERIODIC AL CHELTUIELILOR

7/31/2019 PUAC

31/53

GRAFIC CUMULAT AL CHELTUIELILOR

7/31/2019 PUAC

32/53

GRAFIC PERIODIC AL CHELTUIELILOR CU MANOPERA

7/31/2019 PUAC

33/53

GRAFIC CUMULAT AL CHELTUIELILOR CU MANOPERA

7/31/2019 PUAC

34/53

GRAFIC PERIODIC AL CHELTUIELILOR CU MATERIALE

7/31/2019 PUAC

35/53

GRAFIC CUMULAT AL CHELTUIELILOR CU MANOPERA

7/31/2019 PUAC

36/53

GRAFIC PERIODIC AL CHELTUIELILOR CU UTILAJELE

7/31/2019 PUAC

37/53

GRAFIC CUMULAT AL CHELTUIELILOR CU UTILAJELE

7/31/2019 PUAC

38/53

4. GRAFICELE GANTT ALE ACTIVITATILOR SI RESURSELORSistemul de masurare a performantelor proiectului implementat in Spider Project

monitorizeaza nu numai timpul, dar si volumele de lucrari care au fost realizate, materialele

si modul in care se cheltuiesc banii, permitand urmarirea cu acuratete a situatiilor de lucrari

si a situatiilor de plata.

GRAFIC CALENDARISTIC GANTT AL ACTIVITATILOR

GRAFIC CALENDARISTIC GANTT AL RESURSELOR

Graficul Gantt al resurselor reprezinta imagine proiectului in care este afisat calendarul

de lucru al resurselor alocate realizarii activitatilor.

7/31/2019 PUAC

39/53

HISTOGRAMA RESURSE PE ORA

7/31/2019 PUAC

40/53

HISTOGRAMA RESURSE PE CANTITATE

7/31/2019 PUAC

41/53

IV. URMARIREA PERFORMANTELOR PROIECTULUI

Analiza performantelor proiectului se face dupa fiecare actualizare a acestuia, pentru

a identifica eventualele abateri de la planificarea de referinta a proiectului si pentru a lua

cele mai potrivite decizii de incadrare a lui in parametrii agreati la inceput.

Principalii parametrii care se urmaresc in evolutia unui proiect sunt data de incheiere

a intregului proiect sau a fazelor importante si evolutia cheltuielilor.

Progresul proiectului este controlat prin analiza datelor care contin :

- volumele de lucrari puse in opera si durata efectiva a activitatilor din perioada deanaliza;

- consumurile actuale de resurse si material si cheltuielile actuale alecomponentelor de cost;

Spider Project utilizeaza drept informatii de baza in calcul planificarii proiectelor

volumul de activitate care reprezinta cantitatea de lucrare ce trebuie realizata in cadrul

activitatilor.

Durata activitatilor poate fi definita si pe baza experientei, in mod direct .

In majoritatea proiectelor, estimarea se face pe baza cantitatilor de lucrari ce

urmeaza a fi realizare. Calculul duratelor activitatilor trebuie sa tina seama de cantitatea de

lucrare ce se va realize, de productivitatea resurselor allocate, precum si de numarul de

resurse allocate. Toate aceste informatii sunt necesare pentru stabilirea cu obiectivitate a

duratelor activitatilor. Spider Project efectueaza calculul duratelor activitatilor de tip

Productivityin timpul calculului planificarii.

7/31/2019 PUAC

42/53

1. ACTUALIZAREA DATELOR PROIECTULUI

Compararea starii de derulare a proiectului curent se poate face cu proiectul de

referinta aprobat inainte de inceperea lucrarilor, sau cu orice alta versiune de proiect

stabilita ca proiect de referinta in analiza comparative.

Odata ce proiectul a fost planificat si aprobat a se desfasura intr-o anumita maniera,

trebuie stabilita frecventa cu care se va face urmarirea si actualizarea datelor.

Aceasta depinde de marimea si complexitatea proiectului, dar mai ales de efectele pe

care le pot avea devierile proiectului asupra obiectivelor stabilite. De exemplu, daca

frecventa cu care facem monitorizarea unui proiect este lunara si un eveniment perturbator

s-a manifestat la inceputul lunii, efectul acestuia se va multiplica pana la sfarsitul lunii cand

primim informatia despre aparitia acestui eveniment. Masurile corective care pot fi luatesunt cu atat mai eficiente cu cat informatia despre evenimente este primita mai devreme.

In cadrul proiectului actual am simulat 4 situatii neprevazute si am analizat modul in

care acestea influenteaza desfasurarea lucrarilor.

In prima situatie, regasita in versiunea 3, am constatat ca activitatea Achizitie

teren, planificata sa se incheie pe data de 18.03.2011, s-a finalizat cu 2 zile lucratoare mai

tarziu decat era prevazut, pe 22.03.2011. In consecinta toate celelalte activitati vor debuta

cu 2 zile mai tarziu, realizandu-se o decalare a intregului proiect.

7/31/2019 PUAC

43/53

In cea de-a doua situatie, regasita in versiunea 4, am observat ca la data de

02.06.2011, cand activitatea Sapatura trebuia finalizata, volumul de lucrari realizat a fost

de 2000mc, cu 1000mc mai putin decat era planificat. Aceasta intarziere a fost cauzata de

unele defectiuni tehnice.

Comparatia cu versiunea de baza este prezentata in figura alaturata.

In cea de-a treia situatie, prezentata in versiunea 5 a proiectului, am observat ca ladata de 31.10.2011, progresul activitatii Montare Acoperis inregistra o intarziere de 14

zile. Aceasta intarziere a fost cauzata de faptul ca piesele metalice componente nu au fost

livrate in termenul stabilit cu furnizorul.

Efectele de ansamblu asupra derularii proiectului se regasesc in figura alaturata.

7/31/2019 PUAC

44/53

In cea de-a patra situatie, redata de versiunea 6 a proiectului, am observat in urma

finalizarii activitatii Vopsire anticoroziva, un consum total de material cu 1200l mai mare

decat cel estimat initial. Astfel, pentru protectia elementelor metalice ale structuri, s-a

utilizat o cantitate de 4000l de vopsea anticoroziva, fata de 2800l cat era anticipat.

Starea finala a proiectului, dupa aplicarea celor 4 actualizari, este urmatoarea:

7/31/2019 PUAC

45/53

2. ANALIZA EARNED VALUE

In calculul determinist, masurarea performantelor proiectului se face prin analiza

variatiilor parametrilor si prin analiza Earned Value. Inainte de a face analiza variatiilor ne

vom asigura ca in proprietatile fazei principale (radacina proiectului), este bifata optiunea

Calculate Variance Trends.

Spre deosebire de alte sisteme software de Managemetul Proiectelor, Spider Project

calculeaza nu numai indicatorii Earned Value, dar tine si un istoric al evenimentelor, oferind

tendinte si previziuni ale acestora.

Analiza Earned Value se realizeaza prin elaborarea rapoartelor grafice sau tabelare.

ANALIZA EARNED VALUE VARIANTA 2

7/31/2019 PUAC

46/53

ANALIZA EARNED VALUE PENTRU PRIMA ACTUALIZARE

7/31/2019 PUAC

47/53

ANALIZA EARNED VALUE PENTRU A DOUA ACTUALIZARE

7/31/2019 PUAC

48/53

ANALIZA EARNED VALUE PENTRU A TREIA ACTUALIZARE

7/31/2019 PUAC

49/53

ANALIZA EARNED VALUE PENTRU A PATRA ACTUALIZARE

7/31/2019 PUAC

50/53

3. ANALIZA TENDINTELOR VARIATIILOR PARAMETRILOR DE PROIECT

Tendintele variatiilor reprezinta un alt instrument analitic care ajuta la estimarea

performantelor proiectului. Aceste tendinte arata cum se modifica diferitii parametri ai

proiectului in timpul realizarii acestuia. Se considera ca cei mai relevanti parametri de analiza

a performantelor priectului sunt data de finish planificata a fazelor, precum si costul total.

Analiza variatiilor parametrilor proiectului se realizeaza prin elaborarea rapoartelor

grafice sau tabelare de variatie.

COMPARATIE INTRE VERSIUNEA DE BAZA SI PRIMA ACTUALIZARE

7/31/2019 PUAC

51/53

COMPARATIE INTRE VERSIUNEA DE BAZA SI A DOUA ACTUALIZARE

7/31/2019 PUAC

52/53

COMPARATIE INTRE VERSIUNEA DE BAZA SI A TREIA ACTUALIZARE

7/31/2019 PUAC

53/53

COMPARATIE INTRE VERSIUNEA DE BAZA SI A PATRA ACTUALIZARE

Documents

PUAC