- No. 33 15 Bull 15 Uel0111Ulle 1040

"idr

PRO MEMORIA

_

PUBbI6Rele. 86ari6fDfifiRbftDIRECTOR : 11IE !DUEL DELEANU

REDACTIA : Str. Doamnei, 19. Bueuresci

Acum to anT, când l'arn cunoscutintâiù pe Traian Demetrescu, ba'tea intara Româneasca. un \Tint literar maiputernic ca cel de astázl.

ABONAMENTUL: 5 lei pe an in toata taraANUNCIURI: 1 left rindul pe pagina 8.

Cum l'arn cunoscut pe Traian ? o voi5spune intr'alt nurnr. Sunt atâtea paginfdureroase de impartasit cititorilor, in câtcuget ca trebue a le meneja nervif, carivor fi sguduiti deja de articolele de malla vale, datorite erninentilor mel amid,

Pe atunci maestrul Eminescu trlia ; in care se descriti amintiri dureroase deAlecsandri era la Paris ministrn si intail poet de frunte ; Hajde5, pe care mill Naturá aleasá, mai mult nervf de cat

obosisera, scria me-re ; Delavranceatitorif cu cap d'operileturd românesti ; Macedon*

ONOTECA cp

4îT publica Noptile ;Zamfirescu terminase tocmaromanul incepuse a se a-firma ca poet ; o serie definer! scriitori, plini de entu-siasm si talent, faceati apa-ritia la numeroasele reviste :Convorbiri, Revista Noud,Contimporanul.

Faptul explic usor,fará indoialä, asa este : peatunci traia5 cel 2 sod aI li-terature!: Eminescu si Alec-sandri, - astrif puternid earlluminati orizontul literar, incare, in luptá neintrecuta, sesbateati atilt( inceptor!, prin-tre can foarte multi oamenfde talent.

In aceastá epoca de fra-mântare literara. de intrecere--ca sa zic astfel-in a pro-duce ceva mai de searna, dea'sf desvalui inima talentul,s'a afirmat in Craiova. unpoet Traian Demetrescu,

7 ;3 care a [Scut ca, de la prime-' lucrari sl fie luat in seamä.Oamenif de talent sunt ca

monumentele inalte, foarte inalte: trebue sii, te depleted molt de et spre putea ob-

serva, in intregirnea plenitudineI lor.AzI, maf mult ca orl-când, pot dar

spune in treacat câteva cuvinte de poetultinerimei, de srmanul me5 amic Traian,

r

'

pe care incA. la 18 ant af l'arn läu-dat, plin de o admiratie un entusiasm

!rzir sincer, in coloanele Fântand Blanduzia,la care scriam in 1889.

ARE

.,-,4 - ,

TRAIAN DEMETRESCU- Dupd o anima fologmfie -

-

trecut tineretea inteun cerc diametralopus vederilor i aspiratiunilor luf Invreme ce sedea langá tejgheaua Orin-teluI s5, poate, inteun mediti atât decomun, el 41 inobila sufletul cu scrierilealese ale literaturilor streine, cu acelefined de aria care te fac sl vezI, cu ama-rAcfune, deosebirea intre o viatà idealá,ap cum e descrisa, si intre aceea a noas-

tra, mai cu seamà a luf.Fáná o culturá metodica-

talentul invingea toate piedi-cile.-era adesea isbit de mo-dill cum alt-fel if se presintasocietatea, cu vederile el. cuexigentele ei, de cat cum ogasise el in cart% in lumeaIn care traise pina atuncidin care imprumutase in vi-1sare-I. acele obicefurI pc careunit' le luati drept afectatiuni.

Traian pArea in llimea nós-tra un om scoborit din altaplaneta, dintr'o sterá mat i,-dealä, mat visatoare.

Incepând cu poesit pline defarmec si de melancolie, a de-venit curând-curând popular.Cad, intre eel cart viseaza sisuterá, se fauresc repede nistelegaturi de prietenie de la dis-tantá, fará a se cunoaste, le-gáturf reciproce.

D'abia tref ani a publicatTraian, si a ajuns deja pro -clamat poetul tinerimet

In urma, lupta pentru train's'a inásprit. In Bucurestf a tre-buit a se inharna la redactiauntil ziar politic.

L'am iubit mult, i l'am ad-mirat i mai mult In epoca in

care am invatat a mânui condeiul, existaun curent literar mare, dar ma! era -ceea ce azI Mel urme nu se vd--si ostima pentru scrikorl.

A trait, srmanul, un vis de viatá,ca i efemerele: s'a näscut ?rite() dimineata tristä, era batrin la 20 de anf,ca si moarà la 30....

*i de ar fi fost o zi, una singurS, fe-ricit ! IGI1EL

carne, Traian pärea o mimosa pudica,.acea plantá care, la cea mat micA atin-cfere strânge petalele.b

E dreptul, c5. intre Traian ca ornintre el ca scriitor, era o oare carenuantá de deosebire. care nu ar fi pututscapa ochilor until bun observator.

Unit 'I judeca5 afectat, ca om.Cât de gresitl erati.Mat same, din oamenf sáraci, 'sf-a

ox.ttO,*.ts,

Zi4

:14

etior:47,

incA

lei

a'i

mel,

Traian

-Demetrescu.

fizfx

II

70

a

ILIE DELEANII

E.3Tr

nu'l

Dutli -

i

i

is!

i

si

i

si

îi

,

pi

I

pi

2 FOAIA POPULARA

TRAIAN DEMETRESCUBIOGRAFIE -

Traian Demetrescu s'a Miscut in toamna a-nulur 1866, in Craiova. xistenta luT agitatii,incepe inch din eel d'intär anT aT adolescenter.La 15 anT a fost nevoit sä Prirriseascd liceuldin Craiova, uncle absolvise 4 clase gimnaziale.Apucat asa de timpuriu In virtejul lupteT pentru

Traian Dernetrescu, a inceput prin a fi

amploiat comercial in magazinul unuT negustor,cu care se rudea de departe. Duph cte-vaa plecat la Bucurestf, unde si-a gait loc inredactia uneT reviste literare. A legit de atuncT,cand la Bucurestf cand la Craiova, colaborndla maT multe ziare i reviste. A inurit in Craiova,Mercurf 17/29 Aprilie 1896.

Traian Demetrescu erea un autodidact. Citisefoarte Inuit si erea st5pin maT ales pe litera-ture francezri modern5.

A scris (in ordine cronologic5) : Poezil (cuprefat5 de Macedonsky) ; Freamate ; Amurg ;Cartea unel inimi ; Intre dot (traducere dungCoppée) ; Seiracil,-toate epuizate.

ApoT : Profile literare; Intim ; Senzitive ;Iubita ; Priveliftl din vieatei ; Lautarul dinCremona (trad. dup5 Coppée) Aquarele , Cumiubim ; Simplu ; Nuvele posthume

Ne-am cunosout si ne-ain imprietenit aeurnzece anT intro seal, la cafenea. li friurise, decate-va zile, planul uneT reviste «literare-stiin-Vice» si chute colaboratorT. Teeth noaplea

vorbit mime de revistd. Ed putin incre-Ator in asemenea intreprinderT, cants," argu-mente in potriva acestef cutez5tOare ider,- dar

. entuziasmul i convingerea lui biruit.Mi-I adue foarte bine aminte. Traian Deme-

trescu erea, pe atuncT, o fire entuziast i ve-- se15,-- de o veselie forte comunicativii Si inti-

Mitatea luT avea, pentru eel string imprejurulun term. deosebit. :Boole i irnprejurdrile

nu indepliniser5 inch acel amestec bizar detristete profund5 si de veselie exuberant5, deduiosie si de sarcazm, care '1 ficea tread inochil multora de vanitos i afectat.

Dup5 cate-va s5ptiiminf,. «Revista Olteand»apdrit. de formil «sub directia ,untif comitet»nelipsitul comitet!), de fapt ins5 sub directia

literard a luT Traian Demetreseu. Acele serT,

pe earl le-am petrecut spar in tovirdsia luf,cand patru-eincr insT, strinsT imprejurul inletmese, citeam cu o sineerd emotie articolelenoastre, wise pe file lustruite i chitite eugrije la colturr nu le void uita 160 vieata! Cediscutif aprinse, ce valurf de rime, i une-orTce spiciurr violente in contra burghejilor, carT

ne refuzan Revista ! i - Doamne !- nu rereadputin !. uT aduc aminte de indignarea ce ne-acoprins la inceput, si spot de hazul ce am fa-cut, cand am citit pe scoarta unef revista, un--mAtoarele cuvinte, wise- manu propria-deun lost senator al Doljuluf : «Heinz, neputändceti». Onorabilul «reprezentant al intereselorpoporuluT» vroise probabil sil invoace multeleocupatiunT, ce nu 'I ingriduiati si 'sT mar Oar-di vremea si cu cetitul.

In contra asteptdrilor lur Traian Demetrescu,«Revista Olteand» ii dete sfirsitul dup5 o Yiat5de dor anT, carpiti cu chid cu vaT. Marele sipoate singurul eT merit a fost acela de a relevatalentul poretic al hit Traian Demetrescu, In

«Revista Olteand» tipririt el Cele d'intrapoeziT bune, in care vibreazi acele note melan-colice si plangitoare, pline de o rani gingrisiesi de o extrem5 delicatetri, carT fac farmeculporeziilor luT din mind.

Putin Limp dup5 aceTa, silit de imprejurrirr,s'a dus la Bucurestr sil fad gazetdrie, - decare totusT avea oroare. Ne-am revrizut dup5vre-o doT anT, in care timp, «boem» de firealuT, mr-a scris foarte rar. Capitala, mizeriaatätea altele, läsaser5 rrini adiner si nevindica-bile in aceaSti flatted de o sensibilitate feme-nind croiti pentru a visa intrun colt depirtatede provincie, departe de vuTetul si de vilm5-sagul oraselor marl% Ciocnirea violenti intreviata eteree a poietuluT i viata ream si pied-toast a omulur, athwart nastere unuT contrastbizar, until conglomerat monstruos de puritatefeciorelnici si de detracare oribilfi. 0 simpl5atingere a uneT rochf iT pricinuia une-orT co-motiunT nervoase violente. Cu un sistem tier-vos asa de zdruncinat, erea gred si indure curezignatie lipsa, in care arunca une-orT ne-,['group' de ziva de mane si nu rar mi s'aintimplat s5-1 gisesc plangand de dorul uneltigirr !

Pe de altd parte, boala il inistuia incetul enincetul. De la un rind de vreme, incepuse s5se vaTete de durerr de piept, tusea, avea florT

de frig si ante vesnic pe eel maT bun amical luT,- Toamna se inchidea une-orrin odaTe si nu esea sdptilminf intregf ; avea

r,ceroazri de moarte : «Pe stradd mf-e fried stin'o intilnesc. Acasil e mar bine. Sunt sigur cd

i'ar fi i er mat s5 intre in mizerabila meodaie »

Dar in cele din urmil il biruia uratul i cândesea din cask se rdzbuna err prisos de peni-tenta luT. Intro seard de toamn5, Vern gäsittarziti, intro berdrie, la mash cu un musafirciudat un tigiinus de vre-o 10 anT, pe careTraian it cinstise cu un snit. Intimitatea sestabilise numaT de cat intre er si conversatiaerea in tomtit er : .

- Cum te /lifting ?

Iancu, doodle Trdiane.Tigännsul il cunostea. (Dar cine nu cunostea

pe Traian, in Craiova!)- M5 lancule, ar tu iluzif, Ind ?

- N'am de-ale, clonal, Trdiane !- NieT s5 ar, Ind lancule !Si. indesindu-s1 (dieter,' pe nas, en un gest

ce't erea familiar, pe &Ind cu mina dreapticlutina un rest de bere pe fundul paharulul.Traian cdzu pe groidurr. In seara aceea ereamar abritut Ca orr-cind. Dung ce am remassingurT, mr-a povestit o scend din PauvresGens a luI Dostoievsky : inmormântarea, pe ovreme ploioasd, a until student; intovir5sit pandla kroapi de eiti-va prietinT crediciosr. Scenaaceasta il impresionase :taus i doug ceasurr,cat am stat cu el, mr-a repetat mere cu otristeti profondd :

ploua, makeAm esit in stradd. De sus &idea o burr' de

ploaie felinarele erati stinse. Umezeala si in-tunerecul i-ail readus in minte scene din Dos-toievsky si de o dati a inceput sil pining» cuhohot. L'am dus cu multi osteneali semi.La fie-care zece pasf, se oprea, in3cat de tuse.plângea i repeta mere err un glas sfasietorde stins ;

- MC- si ploua, mi !...A doua zi fu doborit la pat. De aci incepe

martirologul luT Traian Demetrescu. Suferinteleprin call a trecut acest nefericit copil suntneinchipuit de groaznice ; multe din ele suntdescrise in scrisorile ce 'mT-a adresat, atundeind se inchidea in odaie si nu Visa pe nimenT.Scrisorile acestea, adev5rate modele de stil simisc5tóre ping la leering, vor apare in /wandintrun volum.

Ducerea luf la Reichenhall si la Solka ilintremase putin fiziceste si-Y. Meuse mult binemoralmente. Dar o femeie vine s5 ascoleascidin nod tot adâncul sufletese al acestuT om,eu patirnele lur, pe jum5tate potolite. Cu o ziinainte de a fi floborit la pat-de oar, dell,pentru cea din urm5 oari - imT canta nisteversurT ale luT, potrivite pe o arie favoriti iu-biter, oprindu-se la jumitatea versuluT pentrua respire, si insotind melodia aceea plangdtoare,de un gest vag :

In ochil ti adincl i negriTu al melancoliï de seard,Si in faptura ta intreagd,

Ceva de primdvarli.Dar idila a fost tragici. Ah, de-ar sti femeea

aceasta, ce rispundere morali arund ampramoartea prematuri a acestuT nefericit poet t

G. HAMM.-5a?»

CAD FRUNZELE

Cad veskji frunzele de toamn4in ale vintului risipe,Cum de ramurile yieldtin stol de dureroase

Natura pare cd expird,S!,ibt a durerilor primejde,lar erivNul pe váí i dealuriSe &till a desneldejde.

pe cand totul se antralIn noaptea vagil farli stele,Ed ud cu lacrimi nesfdrsiteMormintul tinerefei mele.

Rikla TINE

Pe acelos drum pornese si acuma,Dir singur, trist, ca 'ntr'un delir,Precum m'asi duce sa vers lacrimlP-e o groapii dintr'un

Sb'n camera aceiasi intru,Deschid teicutele feresti,

patul, carp, oglindaSant toate . . . nu mai tu nu esti.

Singuratatea i uritul.111(5 prind ca 'ntr'un intins pustiei,Par'at e nomad lumea boatelSi nu mai singur ei sunt

TRIM DEMETRESa.

-

train,

lunT,

.

tnT-a

luT,

'

I I II I

'I

:

- -

-

.eT,

I).

clipe.

Marie

Cimitir.

via.

sil

II U

si

i

'

Clavirul,

m'ati

pi-a

I

'

'

1115,-si

FOAIA POPULARA

ARTIST SI OPERA

Cate deceptil n'ati indurat lecioarelecu imaginatia curata i pornita spre vi-suet', (land drum liber gandulul sa re-constituiasca din filele unui autor por-tretul lui fizic !

E atat de cunoscutä anecdota dom-nisoareI, care in atmosfera romanelorlui Balzac, Ikea din voluminosul autoral Beatricei un crin delicat si plapand!

Cu Traian Demetrescu, insa, nici ima-ginatia cea mai aprinsa a celei mainaive si candide fecioare nu s'ar fi in-selat.

Era in ochil lui, in genele-i lungipline de umbra, in paliditatea figureiIncadrata de plete brune, toata mien-colia subtila si delicata care o exala par-lumul Sensitivelor.

Cand am vent intia oará pe acelain care se ascundea temperamentul exo-tic, analizat Mat de fin in Mint, era onoapte mohorâta de sfirsit de Mantua,in care picaturile greoae de ploae seamestecail cu intaii lute de zapada -noapte a card tristete dureroasa amsimtit'o in primele pagini ale Iubitei.

Inteo taverna friguroasa i plina defirm, in vechea sala Sotir, pe atunciClubul Muncitorilor, poetul vorbea ina-intea unui pumn de lucratori zgrebulitl,despre Nuvelele d-nel Nadejde. Glasul luibland si plin de armonii melancolice,figura lui care in serni-intunericul saleilua contururi vagi i pline de umbra,gestul lui linitit, totul concretiza

sufletesti ale visatorului-artist din

L'am mai zarit la Senat, in tribunapresei, ascultand distrat valurile do-moale si linistite ale elocintei maturuluicorp, laud in fuga note, ramanand decele mai multe ori uitat, cu condeiulintre degete.

Era o figura original& de artist, vesnictrist i cu gandul departe de lumea ma-teriala, o figura care, odata zaritá, ti seintiparea in minte pentru tot-d'a-una, caun simbol al melancoliei.

azi, cand din fiinta trupeasca alui Traian Demetrescu nu a mai ramsde cat o 'liana de Wank in amintireatutulor celor cari zarit, traeste totatat de plinä de viata figura tristuluipoet, dupa cum in sufletul tutulor, ce-lor earl Fair citit, vibreaza incä notelemelancolice ale Sensitivelor.

D. KARR.

TRAIAN DEMETRESCUAMINTIRI

Traian Demetrescu era unul dintre ceimai populari oameni din Craiova; eracunoscut si de asa zisa elita orasului,cat si de cei cari loeuiaü mahalaleleindepärtate.

Traian nu era un om ca ce1-1-alti earl'lb inconjurail, i deosebirea aceasta oremarcal indatti ce vorbeai cu el, ba chiar

TRAIAN DEMETRESCUDupd o fotogmfie din 1890

fizicul lui, arata o mare deosebire intreel si

It deosibeal numal de cat, dupd modullui de a merge, cu capul intro umeri,dupa palaria ce purta, dupa frumosullui pr negru, dupa ticul nerves cu careîi potrivea mereú niste ochelari rebeli,in sfirsit, dupa toata fiinta lui.

Eraú multi cari îl numeau nebun, hindca vedeaii ca nu are nici meserie, nu enici functionar, aceasta le supra ideilelor asezate asa linistit si metodic, intr'uncreer ce nu poate gandi prea mult.

Traian avea insa un cerc in care eraadorat, i cercul acesta era compus dinfete de pension si colegieni.

Fetele, mai cu seama, citit i chiarmai citesc Inca, pe acel ce a cantat:

Bavaria e plind toatd ,De muntl, de ape i fond,

nu-1 drdgutd ail melt aibdDrdgutul el.

Dupa Eminescu, fetele din Craiovacitesc cu placere pe Traian- sufletul luis'a apropiat de al lor.

Si e !carte esplicabil lucrul acesta, decine putead fi !acute versurile acele mu-zicale i armonioase, daca nu de unsuflet de femee, care cugeta insa cumutt& judecata barbateasca, cum a cu-getat Traian. Colegianii, nu numai iu-bead versurile, dar ceva i mai mult,il luau de exemplu intelegeti potopulde poezil ce se abatu asupra Craiovei

cari poezii, in majoritate Misbrand si-giliul unei idei imitate, nu pastra insäde cat un vag colorit al ideilor, avandtoate o versificatie penibila i o limb&barbara.

11 cunosteam de mult pe Traian, decand representase prima lui pies& «Ale-xandru Renew , care nu a publicat-onici o data si care nu a reusit de locsa impresioneze publicul. Aceasta prinanul 1886,

Acum vre-o cinci sati sease ani, l'arnintalnit inter) seará la libraria Samitcadin Craiova; venea aci de multe ori,privind la cart!, rasloindu-le, sa glumindcu librarul.

L'arn gäsit inteun ungher pe scaun;cerui librarului o carte ce comandasem,imi pare Charles Demailly de frafiiGoncourt - Traian, care m cunoastedestul de bine, exclama auzind ce Ce-rusem librarului :

Goncourt!.. ce fel ? la virsta de 18ani citesti pe Goncourt ? dar e cu totulnemetodic ceea ce faci!

Apoi incepu sa vorbeasca mai aprins,in fraze scurte si nervoase, potrivindu-simereil ochelariL

Goncourt! dar D-ta incepi cu ceace ar trebui sa slarsesti, trebue alt-felprocedat, ca sä poti intelege in modMeatus lit( ratura.

Trebue sa citesti mai intai primeleopere ale literaturei genului omenescOmer, Virgiliu, Horatio, Lucre(iu, Pla-ton etc. apol evul meziu cu intreaga luiliteratura cavalereasca sa te pasioneze,apoi secolele cele marl ale literaturei po-poarelor straine etc... secolul al 17 alfrancezilor, apoi romantismul, i tocmaltirzia, la o virsta mai inaintatä, andobosit de sperante i cu iluziile sfära-mate esti desgustat de tot, citeste ope-rile de aria moderne, atunci citeste peromancierii naturalisti, pe poetii deca-denti i simbolisti atunci, numai atunci,poti citi pe Goncourt.

Duna ce vorbi aproape un sfert deora, Traian rmase cu ochil tintä sprevolumele de poezil ale lui Leconte deLisle, repetand incet ultimele cuvinte alequasi-discursului

Ed nu am zis nimic, caci aveam preamutt respect pentru un om care stiamulte lucruri, care invta inca altele,care Ikea asa drägalase versuri.

pupa ce am plecat m'am gandit lace mi a spus i admiram modul lid dea indemna pe alti sa urmeze o cale pecare el nu o cunostea, i o metoda pecare nu o practicase nici o data.

Primul poet de care s'a entuziasmata lost Macedonski, un decadent; pri-mele versuri franceze ce a citit ad lostde nebulosul Leconte de L' isle. Din ro-mane nu a citit pe cele romantice, ci ainceput cu Balzac, Zola, Stendhal, Gon-court, Maupassant, etc.

Se caia oare cä nu a putut face, asacum pe altul il putea povättria ? Eraoare un sentiment de afectatiune lata deun colegian ? Nu oil bine. Cred ins&ca partea intii era cea mai adevrata.

0 data if vorbeam de Flammarion.Un visator, imi rspunse el.

- D-ta ins& ii adori pe visatori.Alta data, tinere, alta datk-ceea

ce nu-1 impiedica sa se extazieze ina-intea visatorilor.

Acei earl a luat initiativa de a seridica o mica cruce, acestur delicat poet,sunt de sigur, oamenii earl iubit,si rag inteles; m mir ca nu ail facutinsa un apel dare Craioveni, cad multidin acestia nu ar fi ezitat sa-s1 deaobolul lor pentru o lapta atat de no-bila. TIAA.

cali-tatileIntim.

$i

ce1-1-alti.

-si

-

-

:

sd.

--

3

rag

47/«

A

,A; ,,,A4441

'

si

'

4F.C.*

-

pi

.

Ilan

4 VOAIA POPULARA

CHESTIA FEMINISTA

L1BERTATEA DRAGOSTEI

Dupa Jules Bois, poetul mistic, careproclamä scaparea omeniret disperateperverse prin femeea constientä i cu-ratä, chestiunea dragostet este ceamal importanta dintre toate, iar acelacare n'a tratat-o, n'a atins fondul spe-rantel feministe.

Cea revendicare a femed afost libertatea dragostei sale. In timpu-rile primitive, femeea era vindutä cum-pärätorului ca o marfa. Femeea modernäa avut mult de luptat pind sa gaseascdputernica solutie care sa sdrobeascdcularele lanturf.

«Nu mal vroiti cochetaril servile, -a zis ea, - minciunl, lacriml, cand ru-gatoare, când tiranice, nu vroiri sä matplac prin rusinea mea i prin marturi-sirea slabiclund mete, nu mat vroiti nictsä tiranizez ca o favoritä desfr.nata, niclsa abdic ca o servitoare prostituatä.Vroiti sA aScult ordinul poruncitordulce al inimet mele. Aceea este sin-gura lege de care trebue sA ascult. Nuvroiti ca dragostea mea sA fie un mijlocindispensabil de a trai, o inselltorietrebuincioasa; nu vroiii sA reusesc prinsärutat, cum bärbatul reuseste prin mun-ca. Vroiü ca dragostea sA fie pentru

0 1NAUGURARE

Duntinec& 11 Octombrie, s'a inau-gurat, cu o deosebitd ceremonie, noulbiroü technic din strada Doavnnei No.19, al simpaticului inginer, d. lonescu-Stelian.

Aü lost fatet foarte multe persoane :ingineri architecti, zi insti si lite-rati, cari aft urat, cu paharul desampanie in /wind, tot succesul

inginer, director al noului birog.Noua intreprindere. de attlel, va aveatoii sortii de isbindci, avênd in vederecci d. lonescu-Stelian. este unul dininginerii cu vederi largi si cu miiloaceintinse, de a duce la un capcit fericitori ce afacere tecniai, care i-ar fi in-credinpla.

D-sa a alutat, de asernenea, in ale-gerea personalului bzuroului, a aveatot oameni rutinati in aceastd, prole-siune, ca o garantie pentru bunulmers al lucrcirilor.

Urcim si noi noroc noului director ;precum indemncim, de altlel. pe to(icititorii nostri a usa de serviciile d-luiinginer Stelian, ori de ate ori voravea trebuin(ci.

mine dragoste, alegerea libera i curatä,vointa mea coronatä de farmec i vir-tute. Vroi sA iubesc pe acela care efrumos i meritä a fi iubit, acela pe caremi l'a hotarit acest instinct sublim ceport si care nu m'a inselat nicl odata.Despart, in sfirsit, interesul i sclavia- de dragoste.»

IatA, Inteadevr, o impulsiune regene-ratoare pentru intreaga societate. Cunoscsotif oneste, cart, - de si credin-cioase barbatilor lor pe cari nu i-ati

nici-odata, sa pe car! mai potiubi, - savirsesc un adevrat pleat.Casatoria, chiar legala, este o rusine cânde fructul instinctelor de cistig sail decuviinte mondene. Singura lege estelibertatea unel inimi, capabilä de allalege pe tovaräsul i pärintele copiilorsat. A iubi este un lucru

Dar care va fi limita aceste! liber-tali a dragostel? La aceastä intrebarenu pot rspunde de cat cä : nu e altade at limitele dragoster. and incepeorgia, desfrinarea, dragostea inceteazI.Femeea modernä nu trebue sA se matreintoarca spre animalitatea ce le-o pro-povaduesc erotomanil. Adevrata dra-goste nu mal este legatä la ochl, numa! este un copil destrabalat, nu malrataceste, la voia intampläril, prin mij-locul trandafirilor vestejitl, unde dormsatirt i nimfe. Adevrata dragoste estein niste buze trandafiril si sanätoase,in niste och! frumosl i limpezi cartvd viata panä in profunzimile el sipurifica natura prin inteligenä i inte-lepciune. LUCRE Eli B.

4'3L*

SCRIITORII MAR/ STREINI

te

CATULLE MENDES

FLORILE

Tineri, tinere fitt inteleptl i seriosiDar la timpul vostru sa titi incantatori

inantatoareOinenirea este o bunia care, pentru

a putea fi vesela are nevoie sa auzamuzica risetelor voastre si pe cea l'altamuzia, care este mult mai dulce, mu-zica sarutarilor voastre. Daca cine-va véindeamna când sunteti micuti, -sa fitigravi i sa despretuiti bucuria, nu 'i datiascultare. Nu, traitl cu adevrat in modfericit, I Deschideti-v inimile unde dra-gostele 10 lac cuib ca rändunelele; iu-biti and sunteti tineri. Nu stati la in-doiala un moment macar, cad timpulin iuteala lui v procura rari ocasiunlde placer!, rari de tot, posibilitatea d'afi fericiti i daca Intarziati d'a culegefloarea la timpul et, s'ar putea sa patitltocmai asa, cum s'a intAm plat pe timpulzeilor i zeitelor, intr'un regat aproapede Bagdat, celei mai frumoase dintre fe-tele regelui.

SA incep dar povestea printesei dinacel regat aproape de Bagdad.

povestitor subtilul romancieri stilist, represintd in literatura moderná

francez6, impreuná cu Armand Sylvestre, notasensualá, adorarea antic4 a frumuseteT cor-porale femeesti, rafineria qi nevrosa dra-goste. Romancier, nuvelist, critic teatral,Catulle Mends afirmai cu aceeasi pu-tere admirabilele lui caliteip de stilist, fan-tasia-1 liberá i vagabondä, rafineria de a-nalizá i un subtil gust literar. Din nume-roasele lui scrieri edam in treacat: Le romanrouge, Monstres Patisiennes, Pour lire au bain,Pour lire au couvent, Juje, Courte, Mephisto-phele.

Catulle Mends face actualmente critic&teatralá in cunoscutul ziar parisian LeJournal".

Public4m mai la vale, o model a sa..

Iu ziva când implinise cinci-spre-zeceani, zari, preumblându-se d'a lungul rîu-lui, o gradina atat de frumoasa, cat poatesa '0 inchipuie cine-va. Niel odata eanu dase atentie florilor din gradina aceeacu culorile senine ca cerul, care exalaiiniste parfumurl atilt de ametitoare.

Pe and fiica regelui sta uimita d'ast-fel de minune, o voce mladioasa ca uncântec II zise :

- Buna ziva, tie care al cinci-spre-zece ani.

Si mica de tot, ascunsa jumtate in-teo floriciea, zeita care vorbea ast-fel,avea pe cap o diadema de pietre scumpe,de unde se resfiraii bucle de aur, d'a-lungul unei haine scumpe. ,

Zeita, surizind, continua :

- Esti in etatea and poti slt intriin gradina albastra in care cresc florilece abia asteapta sa fie culese. Intra fiicaa regelui I Dar chiar daca ai fi fost as-cuta din bmeni de rand, totusi poarta11-va fi deschisa, pentru cA, al cinci-spre-zece ani asta-zi. Intl* si nu te sfiide loc; la-ti un buchet cu care veiparfuma viata intreaga, cad adevratulnume al astor flori este : tandreta, sa-rutare, zimbet i cele mai micute careabia se deschid si nu se ma! vd de pesub foi, sunt roselele primel indra-gostiri.

DupA, o multumire adâna bunei zeite,printesa alerga cu bucurie spre floriledeschise i vru sa inceapa sä culeagä,and

..... and un pitic grozav, cu barbaalba, se opri bruse in fata ei si tot tu-sind incepu sa vorbeasca :

- Dar de and e la moda ca fetelesA, alerge singure printre copii ? Aide

se-

iubit nu-i

Mint.

rului

11=1111111

!

Deliciosul

in

- -

d'intiiti

si

tine,

46,4.44)-

i

'I

I

I

I

I sfa

,

si

'ti

I

FOA A POPULARA

DOUA SCRISOR1 DE LA TRA1AN DEMETRESCU

Am promis in no. trecut a da facsimilele a doul scrisorl primite in 1889de directorul nostru, de la Traian Demetrescu. Cum scrisorile erati insä pe hârtiegalbenä i scrise cu cerneall violetä, atelierele de zincografie din Bucurestf, Brand,si Sorescu putut a le executa, neputându-se fotografia violetul.

Pentru a satisface legitima curiositate a cititorilor nostri, le dam in extensoDin ele se va reliefa mai bine intimul poetuluf.

Iata pasagiele principale :

Craiova 1889, Octombre, 5.

Braga,Scrisoarea D-tale din urmä a fost o ade-

vdratd sSrbdtoare pentru mine. Urmeazd a'mi da multe sdrbätori de acestea : ele suntchild i bine-fdcatdre pentru un suflet necdjitdi trist, mal tot d'auna.

Iti vol scrie in curdud ce'ti fügaduisem asu-pra versurilor D-tale. itI va folosi fi tenet in-credinta, inc'odatd mal mult, de sinceritateamea, Aid in Craiova am produs un insemnatcurent literar cu Revista Olténd,". Trebuesti inset, cd, pe Fang& reputatie i simpatie centAlncsc, am si multi dusmanl.

Unii, dintre el, sunt dobitoci.Dar, adevratul talent, - dacd e talent, -trece peste orI ce. Pori dar sit inchipuegice bine imi face amicitia unor tinerl ca d-ta.

Ascend, de ce nu'ml trimeti portretul d-tale?Dacd vei fi frumos, atât mal bine, dacd velfi urat. . iardsi atilt mal bine. til ce multtin sd, te cunosc ca figurd P-Prin, Bucurestivolü mai veni peste catd-va vreme. Nu mg voliiputea stabili acolo, de cdt gäsind sa las di-rectia Rev. Olténä" unui altuia. Odatd,odatd tot ne vom vedea.

Mal scrie'ml.Arnie, TRAIAN DEMETRESCU

Craiova, 1889 Octombre, 9.

lubitule,

Sunt mirat pand la entusiasm de cele ceal scris asupra mea in Fântâna". Mamaentusiasmeazd laudele, dar al avut darul solmd farmed, sit md indoiorzi,-caci al vor-bit cu inimä i cu o vedere psihologica, a-supra enter seed, cum nu md" asteptam.

E singura critied ce al scris cu o nuangde mdestrie, ce md face sä te indemn a twitdrumul cercetärilor psihologice asupra poe-tilor români.

M'al inteles, cum më inteleg ; al reliefat oparte din satiated mat, 0 färel a fi schimbato vorbd cu mine, par'c4 al cunoscut i fisio-nomia mea. Cad, al zis drept : sunt vecinictrist pe gânduri.

Lumea de pe aid se uitä la mine cu unfel de atentie, de curiozitate, de. . nu cumasZ zice mai bine. Oodnenit.- unit din el,-inteleg cá sunt singur intro elsuit cu mine, asa cum sunt.

Amin bun, THAW DENETRESCU

Ambele scrisorf originale aS fost expuse lastrada Doamnef No. 19.

ferestrele redactiunel noastre din

plead, in odaia ta i nu perde tim-pul culegand flori cu care vei fi uitatä;si vezi-V de treaba si lasa florile, cadmal este timp.

- Dar, buna zeitä, 'mi dAduse volesä

- Buna zeitá nu stia ce spune ! siti-a dat slaturi nici cd se pot mai rele.Mara de acestea stil cd florile din grd-dina albastra nu sunt toate asa cum parele. De departe, par aträgatoare-asaeste-dar, pe data ce le vel culege,va frige degetele caci sunt !Acute nu-mal din foc !-te vei 01 de indrdsnealaaceasta; adevratul nume al astor florieste : Necaz, Desperare, Lacrami si Su-venirele unor fericiri perdute care suntdureroase.

IV.

VS inchipuitl amäräciunea princesei !Pe cine sä. creazd ? Pe zeita sad pe pi-tic ? Cul sä se supuie: zeitei saú piti-cului ? Ah ! ar fi de crezut ca aseme-nea flori, sa fie atât de fatale !

Ne putând sä se hotärascd intr'unfel, se intoarse in palat, ca sä judece inliniste, sa se gAndeasca : ce perdea ?maine poimâne n'are sa fie târzill, casa un buchet din Hod de culoa-rea cerului si gradina de sigur va fi in-north mered si apoi este si aproape depalat.

V.

Multe zile trecura. Fiica regelui totnu se hotärise. Ar fi dat mult sit i seumple vasele de China si cupele de Ja-ponia cu tandretä, cu sdrutárl, cu zim-bete si mal ales cu purpura dragostei,cu florile alese pe care zeita dase voesa le culeagd, dar pentru Cá 'I era friedsa aiba dup. culegerea lor degetele fripte Ipentru-cd II era teamá sd, nu (Muchacasá Necazurile, Desperärile, Lacramile

suvenirele unor fericiri perdute ! nurupsese nici una din flori si an dupáan, trecura multi de tot. Taal printeseimuri, bdiatul devenise rege. Nelinistitade dimineata pand seara si de searapanA dimineata -chef ea nu voia sá semarite-i se 'Area foarte gred sd ia ohotarire. De câte-ori, stand la fereastrá

privind spre gradina albastra nu segândea sit rapt vre-o floare ! dar val !cuvintele piticului cu barba albá nu 'Ieseati din minte. In fine inteo dimineathMacula de yard zise cd, nu mai poatesa continue viata de panA atunci si d'o-data bottle sa se duct - Intâmple-i-se

sd tacit placutul si minuna-tul buchet.

VI.

Acum o coprinse o neliniste : dacits'ar fi stins frumoasele flori rosil capara focului ?

Nu intârzie d'a se convinge : grädina'i se páru vast& si märeatá i florile di-ferite exalad un miros imbättitor.

Mina de bucurie, abia respirând dedorm*, printesa voia sa inainteze

- File& a regelui, zise buna zeita,care purta diadema de pietre scumpepe cap, nu vel intra in gradina in careinfloresc si cresc florile care abia as-teaptd sd. fie culese, i chiar de vei fifiica celui mal puternic Imparat dinfume, si a reginei stelelor, poarta vafi inchisá pentru-cd a trecut atâta timp,de când eral de cinci-spre-zece anl totin ast-fel de dimineata !

Val ! priveste-te in riti, te rog, de IIvezi fata.

Printesa se pled, cu fata spre apá,sari peril albi i ochil cu schinteele

stinse.- Adio, tu care ai avut cinci-spre-

zece ani ! zise buna zeitá plângând.Atunci fiica regelui digit pe o piatra

ingfata portel inchise, si incepu SA plângd.cu lacrami.

POPESCU-TITIN.

CRONICA TINERIMEI

Primim urmgtoarea scrisoare, pe care un sen-timent de echitate ne impune sa o publicgm cuchiar ortografia cu care e scrisá

Domnul Derector,Cu regretu amarii am väqutsti ea in nu-

mdrulii de la 32 atidatard ospitalietate luiFlorian Im. Becescu, un prost NI poet, carereidea dit mine adictitelea md pizmuea (mdpesmetea. N. ed eä amü deja unit votumida poizil pd and el nare bled: DomnulDerector, v4 rogu cu lacrämele in ochil sämlpublicatil 0 mie ast vers ca Inman. lui F.Im. Becescu, cä yeti face o (opal de clereptatecu asta.

&brut mdnele, domnul Derector,SOFRONE IVANOTICI

Elevu garb. de Antilerie

Spre a da o just& satisfactie i d-lul SofronieIvanovicl, 11 publicgm versurile prin care rs-punde d-lul Becescu, la epigrama din No. trecut.

LUI FLORIAN IM. BECESCU- Epigram& -

Te-al supgrat amarnic,TArcovnice-poet,C'am dat l'a mete versurlDoar titlul : Spre pesmet".

Dar, spune positing,Tu baba. guralivit,Cum vral sit le dad titlu ?TI-ar place.. «Spre coliva ?»

Sad poate Spre premed.Sad <Spre iconastas»,eSpre </roan&Sad chiar «Spre parastas..

Dar tac... cad md quoitDe 'egad o sincopg;Simt bine cä tl-ar placeSit le botez... «Spre pupas

SOFRONIE IVANOTICIpentru conformitate,

COSTACHE MODESTO'

*To:

altit

stiii

s'ail obis-

ori-ce-

:

'ml,

sl

'ti i

. $ i

si

's1

=NIP

til

5

n'ail

iî

fact

invidiegt.

..

'

'si

si

pi

'el

'el

FOAIA POPULARA

FOAMEASaid aceste rindurl pentru eel carl

ce sa manince.Acum cat-va timp, un ziar monarhist

din Franta, vorbind despre boala Con-telui de Paris, povestea ca acest Metrege exilat i Tara tron s'a stins ince-tul cu incetul, din cauza ct stomaculsea nu putea digera. Agonia a lost ne-inchipuit de dureroasä. Dar boala astan'a venit pe neasteptate. Conte le de Pa-ris suferea de mult timp de lipsa poftelde mancare, in asa grad, in cat numalvzind orl-ce fel de bucate îí i likendesgust.

Presupunetl c. acest mostenitor latronul Frantei, ar fi avut asta. soarta,

ar fi fost chiemat, inteo zi, sa gu-verneze poporul francez. Cine stie lacate dispozitil sufletesti ciudate n'ar fidat nastere stomaculul sea. bolnavicios IPolitica acestul monarh, atitudinea luifatá de popor si de armata, viata luiintima, ar fi lost adese-ori, hotarite dupelipsurile de apetit, dupd constiparile sailalte stari ale stomacului sea, care I-aacauzat moartea.

Si cum istoria ne aratä c adese-ori rasboaiele, deslasurate pe planeta noa-strä, ail luat foc, spre pilda, din prici-na cá un diplomat stangaci a Meat ro-chia unei printese, poate ea poporulfrancez ar fi lost indrumat spre gurileunor tunuri mai teribile de cat ale pru-sienilor, pentru ca suveranul sil, in-tr'un moment de durere de stomah, arfi declarat räsbol cine stie Orel natiunI.

Cad in privinta sangelui varsat depopoare pe campul de räsboi, totl suve-ranil lard exceptie ail o pofta nesäti-oasä.

Dar läsand de o parte reflectii de a-cestea earl* ar parea paradoxale, o sin-ger& cugetare mi se fixeaza in minteea o ciudatá ironie.

Iata un conte de vita imparateasca,de o bogatie labuloask care putea saaiba la dispozitie cele mai excelente ba-uturi i cele mal gustoase mancäri, su-ferind de lipsa poftel de indigestil-su-ferind de foame!

Suferind de ¡came, in abondentä ; su-ferind de foame, in mijlocul milioanelor!

In aceiasi vreme, altii indura foa-mea din cauza mizeriei, din causa lipselunui gologan pentru a- si cumpara o bu-catá de piine!... 0 ! apetitul acestora intot-d'a-una e gata sa se deschidä, si fitisiguri, el nu se pot plânge de indiges-tie. E trist insä cil pofta lor n'are cu cesa fie satisfacuta, iar stomacul lor areputin de mistuit. Mai adese-ori in ace-ste stomahuri goale, - in care mareleJules Values se ingrozea sa se coboarecu gandul, se petrec greve ciudate. In-testinele protesteazä, se vaietk cer nu-trimentul lor zilnic.

S'o fi gândit oare contele de Paris lafratii lui ironie !- ca i dinsul,=read de foame ? Ce rasuntitoare glo-rie i ar fi putut crea acest om, dace

din bogatia lui imensa ar fi intocmit omare ospatarie pentru nenorocitil fla-manzi !

Poate ca asistand la dejunul nostru,a cator-va sute de acesti energici min-caciosi, i-ar fi revenit i lui polta demancare. Siracii i-ar fi räsplätit cu prisos

Dupd atâtea vorbe, nu m pot opride-a nu exclama: o, foamea!

Ca multi altii am cunoscut-o si eil.-o singurt datk-dar atât si mi se pareprea mult.

Sunt cati-va ani... De ce insä n'asipastra aceastä amintire inteun colt ni-tat al sufletului med ? Si apoi une-ori,vanitatea de a te marturisi nu insem-neaza o profanare P

Sufletul are unele taine pe care leascunde tot-d'a-una sub -Were. A le dain vileagul lumii e o durere saü o ne-socotinta.

Cu toate astea, pentru ca. am ince-put... Sunt catl-va ani. Traiarn in Bu-curesti, intr'o mansarda. Eram vecinulstelelor. Ce faceam pe atunci ? Binenu'mi aduc aminte, dar de sigur ceeace fac si astazi,-visam.

Intr'o dimineatä simteam un fel defried sa, m scot din pat. Soarele inun-dase odaia cu lumina lui generoasäavea aerul st m dojeneasca cu razelelui dulci: «lenesule!»

Fireste, de unde era sa stie soarelepentru ce intârziarn in pat. Ce vreti ?azi imi vine sa glumesc ; dar atunci meademeneail gânduri negre.

In sfarsit, m'am sculat, m'am imbrá-cat, am esit pe stradd.

Era ora mesei. Foamea incepuse st-mi dea de veste, tocmai in momentulcand treceam pe dinaintea bacaniel luiMoceanu. Inauntru cati-va ofiteri beadtuici.

Drumul spre birt if cunosteam ea,dar birtasul astepta sal aduc abona-mentul pe doua lunl si nu mai era chipsa dad ochii cu el.

In buzunar n'aveam de cat o tigareuitatk-o iluzie, un pic de noroc, pas-tat Tart sä

Am fumat-o,-sllbaticeste.A... dar credeti cá foamea se inealä

cu fumul unel ?Ce era de facut ? Umblam aiurit,-si

fart sa-mi dad seam?, mai mult, damocoale tocmai pe Fang& restaurantul luiCapsa, la ale carei vitrine gelatinelemainnezele de rail, me ispiteah, m a-trägeail ca niste primejdil.

Inauntru, am zarit falci miscandu-se,pahare golindu- se, chelnerii servind... Amtrecut repede.

De aci, m'am indreptat, ca sub pu-terea unei vointe streine, in restauran-tul lui Iordache. Mesele era& pline. Amintrebat pe chelner dadi un domn, cupäläria asa, cu nasul alt-fel, a venit peacolo. Chelnerul m'a privit ciudat. Piniin stradä, m'ad urmarit privirile luimirosul unei musacale.

Mi-era foame, mi-era foame ingrozi-tor. 0! pasil mei Mack' pe bulevardulCapitalei, sub cerul unel zile senine detoamna I

Oamenil eraa veseli, bogatil se plim-bat in trestle elegante, pe tail bule-vardului ciripeah paseri.

Devenisem ra. Uram tot ce mi se'Area vesel, satisfacut, frumos.

La orele patru, dupe amiazi, me simteam ametit Intrasem in gradina Ci-

me asezasem, obosit si slab, peo bancä. Pe rang mine treceah precu-peti cu cosuri cu struguri.

- Sunt acri ? am intrebat pe unuldin ei, aproape automaticeste.

- Ia gusta'f:Si mi-a intins un carciü cu cate-va

boabe. L e-am inghitit dintr'o data. Instomach s'a produs un cantec de recunos-Until

Ah ! dace un muzicant celebru armita cantecul kernel, eli l-as1 intelegeadanc.

Seara n'am mai putut rabda. Am a-lergat st gäsesc un prieten, o cunos-tint, un strain. Si ce sal spun ? salspun ca mi-e foame ?... Era oribil!

E o temere, o rusine mai chinuitoarede cat aceea a spune cä n'ai ce sa ma-nape ? Nu este aceasta cea mai umili-toare coborire a omului ?

M'am oprit in coltul unei strade si amasteptat. A trecut lume multi, dar pecare n'o mai zäream de loc. Inainteaochilor mei se Meuse o noapte nesfar-sitä.

Pe la zece ore a inceput sa plouä.M'am intors acasa.. Si pentru cl in su-fletul mell era& nourl, oehii mei all i-nut toväräsie cerului Matt noaptea.

De atâtea ori impresionat, panäla lacrimi, figurile acelor stead, pe earlII intelegl ca altar de foame, sail sehränesc c'un nutriment prost i neindes-tulätor!

Stradele oraselor marl infatiseaza con-trastele astea, cari revolt& i ingrozesc:de-o parte, nepasatoril, sktuii; de altiparte lihnitif,

Realitate si realitate...!Cat de neinteleasä si dureroasä mi

se pare logica existentelor omenesti!lama, când umblu liras, noaptea,

prin ulite dosnice gandurile mele strä-bat prin ferestrude, en lumini searbäde,ale caselor unde locuiesc siracii. Si fiecare gaud are misiunea sit mângde penet ericitil copilai, carl n'ail mâncat decat un codru rece i negru de paine.

Si as vrea ca gandurile mele sa sematerializeze, sa résarti in lumea aces-tor suferinzi, ca niste stele prevestitoarede bine.

Cad in aceasta universalä frätie asuferintei, e neinchipuit de dulce sa tiica te marigae gândul Lund amic sati aluntil necunoscut.

TRAIAN DEM RTRESCU.

6

n'a

.

cari,-o,

-

megiti

m'ail

-

.

i

±S,^0.

pearl

pi

,

1

!

pi

:

!

Oa.

pi

pi

FOAIA POPULARA 7

Din iniliativa mai multor prietenial talentatului poet Traian Demetrescu,s'cai deschis lisle de subscriplii pentrua se face o cruce pe mormeintul ne-uitatulul poet, atilt de gingas In melan-colicele sale pleingeri.

Foaia Populare a subscris siea suma de 10 lei si 10 volume, pelista ziarulul «Ad evörul».

.Facem apel la top scumpii nostricititori, la to0 acei cari aft citit ,si ad-miral operile lu Traian Demetrescu,la tineretul care s'a simlit.transportatde accentele tut sincere si duioase,

rugelm a trimite prin pastel d-luiC. Mille, directorul Adevrulul,in man-dat safe prin märcl-postale, oboluloil' cat de mic ar fi.

Trebue sei facem a se distinge dintremormintele muritorilor din cimitiruldin Craiova, groapa unui nemuritorca Traian Demetrescu.

BIBLIOGR AFIE

In ce ham? Subt acest titlu a aparutzilele acestea o rontantd, avénd o musicd mamult de celt frumoasd, datorita colaborato-rultd rostra d. Grigore Teodossiu, cu cuvintede V. Alexandri.

Recomandânt ctIlduros noua opera*, a anti-- culitt nostru, care va face o adevg ratd des-Mare doamnelor i dontnisoarelor pianiste

Inlre 9 - 15 Octombre

' In Tara. - Alegerilecomunule atat de apro-piate la inceputal lui

Noembre --ab inceput a da de lucru ambelorpartide politice. Dumined s'a5 tinut doué In-trunk! publice : una a guvernulul la Iasi', si altaa conservatorilor-junimisti la Craiova. In am-bele aceste intrunirl at*, vorbit oratoril eel malInsemnatT. In special la Iasi d. Dim. A. Sturdza,seful partiduluI liberal-national 0 primul mi-nitru, a tinut un discurs de o deosebita impor-tanta. politica. - La Curtea noastrá reaala. abfost mal multe aniversarf : acea a A. S. R.Principesel Josefina de Hohenzollern, mama M.S. Regelul, care a impinit 85 aril ; a mamelA. S. R. Principesel Maria, si aceea a Princi-pelul Carol. - Angus@ oaspet1 al Princioelormostenitorl, Mull Duel Hods si Andre! Vladi-mirovicl, aa paräsit capitala - Tim put continua ali maI bun, dupe frigul care a domnit zileledin alma - D. Paul Statescu, inteligentulintegrul inspector administrativ, fost prefect depolitie al capitalel, a fost numit consilier la in-nalta curte de compturt Aceasta numire a pro-dus o deosebita impresie bud In toate cercu-rile, de oare-ce d Statescu se bucura de omare simpatie. 11 felicitam i nol cu caldura.- In Ploestl a incercat a se sinucide D-na Dom-nica Theodorescu, sotia capitanulul Theodorescu.Motivele acestel hotarir1 triste este ca sotuld-nel voia s'o lase. - D. C. Demetrescu-lasl afost numit rector al Universitate1 din Rummest,.Aceastä numire a sat sfacut pe top dd. profesorlunivenitarf, d. C. Dumitrescu bucurandu- se deo deosebita stima.

Din striiinittate. - In afará de 'a facereaDreyfus, care pare interminabila, nimic nod InFranta. Greva cea mare a lucratorilor s'a ter-

minat cu bine, iar ziarele se ocupa iara0 cufel de tel de conjectur1 asupra afacerel Drey-fus. - In schirnb, In Viena s'a lath zilele dinurmá o panicä foarte iegitima, un servitor dela institute de patologie a murit de ciuma.Aceastrt board teribilá a fost lima de la nistesoared cu carl se facea, experienta. Cu toatemäsurile grabnice luate, d-nul Mueller. care aIngrijit pe bolnavul decedat, a murit si el. Deasemenea o ingrijitoare e pe patul mortelToata. Viena e agitata, cad, doamne fereste, arajunge mama putin riguroase, sa ne pomenimcu ciuma. aceastá teribill epidemie, latita InViena si de aci in Europa. - Impératul Wil-helm al Germaniel a ajuns cu vasul de dB,tonie Hohenzollern, pe care 10 face voiagiulla lerusalim, la Constantinopole. Sultauul cutoata curteä i-a lam o primire splendidá. Im-páratul Germaniel a stat vre-o trel zile In ca-pitala Turciel, unde a facet fel de fel de call-toril si vizite ln fond, tut voiagiul ItivratululWilhelm se poate reduce la o chestie politicä :

aceea a predominärel Germanilor In Imperiulmusulman. Lunt Perechia Imperial& German&a Wash, capitala Turciel plednd spre leru-satim - In ultimul moment se depeseaza dinViena cá si ingrijitoarea e foarte ré bolnavá.Doul soared injectatl cu baccilul ciumel abreusit shi toga din institut. Panica in Vienaeste mare. S'ail luat noul mIsurT. - In Parissunt marl temerl de desordine cu ocasia des-chiderel Parlamentulul, de oare-ce Liga pa-triotilor" va tine o intrunire, contra revisUir, Iprocesulul Dreyfus.

D. Constantin M. Multescu, redactorla Foaia Popular, a fost eliminat dinredactiunea noastrá, din causa purtárefsale incorecte.

Cartea de redactor, ce if s'a incredintat,if se retrage si se anuleazA prin aceastapublicatie.

FVVESTEA PRINTULUI -

AHMED AL KAMEL. tradusä de d. dr. T.

A fost odatd, in Granada, un rege maurcarele avea numai un fecior cu numeleAhmed, cdruia, curtisanii SM, pentru sem-nele flea Indoialä de intelepciune si derninte agerd ce ad observat el la copil inch'in leagän, ad mai adaus numirea de ,A1Kamel» sail cel perfect. Astrologii ail cal-culat, in prevederea lor, soarta copiluluIad proroeit toate trebile earl pot face peun print perfect si pe un suveran intelept,in favorul lui. NumaI un nor se mai vedeape lângá data lui, dar si acela era de ocoloare aurie pe margin"

El va fi adecii, de un temperament drá-gostos i va da de necazuri marl pentrupatima asta dulce. Deed el, totusi, va puteafi retinut dela ispitele dragostei, pana andva ajunge o verstá mai cuminte, atunci elva fi fora de necazurile astea si de aci Incolo viata lui va avea un curs neintreruptde fericire.

Regele, ea se '1 inidture ori ce neca-zurI, a hotdrit ea sd-1 creased inchis, unclesa nu vadd nici o fatä femeIascilprilej a auzi niel de numele dragostei.

Pentru scopul ésta el a läsat se zideased,pe culmea until deal din jurul AlhambreI,In mijlocul grädinilor, un castel frumos,

I-a incunjurat cu ziduri 'nalte ca se nupoatd strebate nicI un nechiemat acolo.

. Printul a fost inefiis la 4 anI in castelulacesta minunat i dat in grija i invtd-tura lui Eben Bonabben, unul dintre eelmal intelepti si mai sarbezi filosofi arabi,icarele si-a petrecut cea mai mare parte avietiI prin Egipet, studiind ieroglifeand eercetäri stiintifice printre mormin-tele -piramidelor. El era unul dintre ace'putini muritori, care afla mal mult tarmac

inteo mumie neagrá si sUrcita egipteand'dealt la vederea celor mal marl' frumusete 'ispititoare femeiestI. Filosoful sta a fostIndrumat acum ca se instrueze pe printin toate cunostintele folositoare, numaI cuprivire la dragoste sd-1 lase cu totul ig-norant.

- Foloseste-te de orl si care precau-tiune, care ti-se va 'Area blind - zise re-gele - dar bagd de seamd, Eben Bonabben,ed deed invatd ceva feciorul met', pând-isub grija ta, din cunostinta cea opritd,tu atuncl Iml vel réspunde cu capul pen-tru aceia.

La amenintarea 'asta un zimbet amar aalunecat peste fata sbbreitá i sarbedd ainteleptuluI Bonabben.

- SI. vé fie inima, Majestate - réspunsefilosoful - tot numal asa de ingrijitä deprint, precum e a mea de capul meu ; amdoard eft Infälimrea omului, carele ar fi instare se dea lectiuni de pasiunea astanebund ?

Sub paza atenta a filosofuluI printul acrescut mare in castelul sed cel minunat,

despdrOt de lume. El avea acolo numaiselavi negri la dispositie, niste muti uritiearl nu Oaf' nimic de dragoste i chiardeed ar fi stint ceva, nu puteati grdi easb-i spund. Toatá instructia lui era incre-dintatil seriosului Eben Bonabben,. carelemai intilia s'a incercat introducä inStiintele cele intunecate egiptene, dar fäcândprintul in acestea putin spor, indatd s'aconvins cd. n'are inclinare mare spre filo-

-sofie. Pentru un print tinér el era totuslun Invétacel destul de sirguincios si tot-deauna gata se asculte si se urmeze sfa-turile invtätorului.

Cu vremea a inceput insd a se schimbain purtare : ÎI párásia tot inteuna stu-dffle si tânddlea prin grAdind. El a Invétatmai de mult putind musied i acum Ii pld-cea ail petreach tot des cu ea, sad fa-bricând la versurl. Inteleptul Bonabbens'a speriat de asta i s'a apucat sI. 'I facdcurs strict de Algebra, dar printul s'aintors cu seärbd dela stiinta asta : «Nupot suferi Algebra,» zise el, «mi s'a uritde ea. AO voi ceva ce ar atinge malmult inima».

Eben Bonabben eel cuminte eldtinatcapul cel cdrunt la aste vorbe. «Acum IIgata cu filosofia» -îi zise el. .«Printul aobservat cd are inima !» De acum inainteel pdzia si i mai tare pe feclor i vedea cumclocotea patima cea ascunsa in el. Printulse plimba de-a lungul gddinilor beat desimtiri, de-a cdror causd el insd stiada seamd. Cfite odatd sta adéneit In visuripläcute ; dupd aceia îd lua flautul i cantocele maI duIoase melodii scotind din cândin când suspine profunde i gesticulând.

Bétrânul Eben Bonabben a fost turburatde tot de starea asta escitatd a Invtace-lului sed. El I-a vezut pe calm cea adevé-ratd &Ara cunostinta cea opritd ; un semncat de bagatel a fi fost in stare st1-1 des-vopere secretul eel fatal. Tremurând pen-tru sánatatea printului i pentru siguritateacapulul séd propri, el s'a gräbit ea sa-1fereascii de ispite i 1-a Incinat inteunuldin turnurile cele mai Inalte a castelulul.Acolo erad incdperi minunate c'o priveliste

dar prea 'nalte si ridicate.Ce era de Meut ca sa-1 impace cu restrin-

gerea , asta a libertätil i cu ce sd-si pe-treacá orele cele lungi ? El a Invétat dejatoate stiintele de rost, iar de Algebd nicisii ne mai amintim. Spre norocul lui, EbenBonabben, când a fost in Egipet, a invétat

limba pasérilor de la un Rabin, care pri-mise Invtätura asta transmisiune dreaptdtocmai de la Solomon cel intelept. Solo-mon - dupd cum se stie -a invétat astade la regina cea frumoasii din Saba.

La amintirea unei atari invétäturi, ochiIprintuluI aft inceput a sclipi de bucurie,si el s'a apucat de invtarea limbei pdsé-resti cu mult zel.

si

lor,

i

n'aibd

si

nu-sl

intinsA,

si fá-

ed

sd-1-

--

si si

i sá

so

yi-a

AosomumagesMAENUL DE MA IIDFACTURL

SCHWEITZER & VA].is... La Ducipal -so

Bucuresci, Str. Lipscanl, 66, Bucuresol---Are onóre a instiinta pe stimata sa

clienteld, atat din Capitald cit si dinprovincie, ed pentru sesónele de Wontsi de lama a prima un bogat aserti-ment de mätäsuri, brocheuri negre siculori, lainagiuri, catifele, plufuri, pi-cheturi $i panzeturi.

Toate In curent cu ultima cerintia model.

Preturile sunt atat de convenabile,in cat onorata masted clienteld va fipe deplin satisfacutd.

foe' Echantilloane se trimit dupicerere in toatá tara ewe

111111111111111111111111111==1111111111=11111111=11,

8 FOAIA POPULARA

Acum turnul din castel nu mai era pustin.Cunostinta cea dintâ 1. a fdcut-o c'uncarele isi avea culbul inteo cräpäturd dezid, de unde el sbura departe dupd pradd.Printul a simtit putind simpatie pentru el,de oare-ce acela era mai mutt un hot deaier, fälos i inchipuit, care vorbea numaide rdpiri si se Panda mult cu curajul, in-treprinderile i luptele sale cele desperate.

Cunostinta a doua a fost o buhd, o pa-sere care se vedea foarte cuminte, c'uncap mare si cu niste ochi sclipicioi ; astasedea, toatd ziva atipind i inholbându-se,inteo crdpäturä de zid intunecoasd, si nu-mai noaptea esia la plimbare. Ea avea pre-tentiuni marl de invétaturd, stia ceva dinastrologie, cu deosebire despre lima, iera foarte priceputd in stiintele oculte, darin timpul din urind ea s'a apucat de me-tafisicd i printul a aflat acum povestirileei mai see de eit pe alelui Eben Bonabben.

Mara de acestia mai era o rendunicd cucare ii pläcea sä vorbeascd mult la ince-put. Asta era o vorbäreatá mare, dar niciodatä nu sedea, ci Intr'una sbura.

Numai cu tovardsii éstia inpnati aveaacum printul ocasiune sd-si petreacä ; tur-nul era prea 'nalt pentru alte paséri. Darlui i-sa urn curind de cunoscutii stianoi, pentru eft convorbirele lor atingeahnumai mintea i nici odatd inima.

Iarna a trecut asa i apoi a sosit primí-vara cu toate verdeturile i florile el, resu-flând dor noil de viatd. ; a venit timpulcel frumos pentru pasri, ca sá se asociezeeke done la olaltä i sd-si facd cuiburile.

Dintr'o datd aú inceput cântecele si me-lodiile lor a resuna pe câmpie i prin grá-dind, de se auziati pand in turnul eel sin-guratic al printului. El de toate pärtileauzia tot acelasi strigdt: «Amor ! amor !amor» ! cântându-se cu réspunsuri de totsoiul de note si de glasuri. Printul asculta'Meat. «Ce poate fi amorul dsta -îi ziseel - de care se pare eé toatd lumea e plina,numai eft nu stiii nimic ?.

El s'a dus sä se informeze mai aproape-la prietinul sd uliul. Mielul ésta i-a rés-puns in batjocurd «D-ta trebue sé te adresezi - la paserile cele comune i pacinicede pe Omen!, Matte de jefuire,pentru noi prinii cel din vzduh Chie-marea mea e resboiul i in lupte imi atlueft toatä placer.. C'un cuvént e-is unrésboinic si nu me pricep' la treaba aceianumitä «dragoste.,

Printul s'a intors de la el desgustats'a dus se cerceteze bufnita in locasul el.«Asta-i o pasere -îi wicea el - de untemperament pacinic i va fi in stare sdesplice intrebarea mea.. Asa el a intre-bat-o, ea ce-i acela amorul, despre carecântä toate paserile colo jos prin tufe.

La intrebarea asta buha i-a aruncat oprivire de demnitate vátdmatd: «Noptilemele - zise ea - le petrec cu studiicercetdri, iar ziva repetez tot ce am invétat.Ce priveste paserile acelea cântdrete deearl imi vorbesti, eli nici odatá nu le ascult;le despretuiesc, cu cântecele lor cu tot.Allah sd fie läudat ; eft nu stiti cânta ; eu-sun filosof si nu stiú nimic despre lucrulacela, numit amor..

In fine a cdutat printul dupd rendunicäsi a intâlnit-o toenail pe când sbura injurul vérfului turnului. Rändunica, ca deobicel, sé grAbia tare si abia a aVut timpca s-i respundd.

(Va urma)-6E+

POSTA REDACTIEI

Comitetul de redactie ne intrunindu-se inaceasta s'éptdmand, rgspunsurile la toate ma-nuscriptele trimise, cat qi la diferite intre-bdri ce ni s'cra plant, se cantina pentru No.viitor, cand se vor publica deslegettorii.

REDSCILk.+1.0.

MAURICIU FILIP LAZARCalea Victorioi, (Han Marl) Warn ling Rill Cutaa Biserical

Mare Magasin cu Mobile TapisserieSe geisefte in tot-d'auna un depoii Pule important de :

Dormitoare, Sufragerii, Birouri, Garnituripentru Saloane, Lamp], Covoare, Perdele etc.

ou preturi ModerateVENZARE SI IN RATE law

tr.01116.4

s-Io sza.cam.-

1

WE 1> PIp9 ,,_......F --,

.ca g. r.,..9

-a; 51 4474 'El1:4i ta

0:0 .. ila-i' r-- 03 .0.1 1-1c.,2 c73-,' .,,, -..., T4 4c.-2 .=. z 4:.2 AE 0

: ru W174 41P. plyW

al

=... :3:II

e,_, . 16

1.111.11.111.11.1111111.1111

Inainte de a comanda o pereche de ghete,vé rog s. vizitatl specialul riled

ATELIER DE CISMARIESTRADA CARAGHEORGHEVICI No.13

in fata stab. Hugo)vé yeti convinge atat de formele cele mal

noi, de calitatea si de soliditatea biota*mintelor eta si de preturile moderate.

Cu stimä, IOAN VASILESOU1

E o plâcere de a te rade sag a te tunde alCoaforul Marin lonescu de sub firma :

La Briciul lui Cuza- In strada Academiel sub hotel Union -Singurul salon In Bucurestl, destul de tot-

pätor si cu un personal suficient.Afará de asta eftinatatea abonamentulul este

féra concurentá : 12 rasurl sag tunsurl 4 lel,ceea ce face 3 rasurl un lea

1=111111111111111118111111! SECOLUL SURPRIZELOR!

Secolul acesta e inteadevr al surprizelor.

DREYFUSfiind ridicat din insula Draculub, a isbutitsa fuga, i cu toatä iscusinta politiilor dinLondra, Paris, Berlin, etc. el n'a pant fiprins inca aceasta din cauza cd, a venitin capital& travestit in haine fine, con-fectionate in magasinul d-lui Iancu Cons-tantinescu din strada Velari No. 8,a cdror croicad nu lasá nimic de donit, nupoate fi recunoscut.

Magasinul d-lui lancu Constantine-scu, din strada Selari No. 8, se afldtot-d'a-una bine asortctt cu stofe fine pentrucomande. Prefuri convenabile.

.Orig

Cofetaria LA INGER"T. D. CRETULESCU

47. - Strada Carol . - 47Invingere de concurentá

60 000 kilo dulcefurl lucrate numai cu zahárcurat

PreturI reduse, ieftin de totDulceturl fine cu vanilie Lei 1.60 kiloRom englezesc 1.64 litruBorn Jamaica buna. » 2.40 »

Rom ananas si vanilie » 3.20 »

Rom St. Georges » 4.- »

Rom St. Helena » 5 50Pesmeciorl lint cu van. p. cell) 1 60 kiloPesmeti de BrasovBiscuit) cu migdale asorté » 3.80 .Licheruri: Ananas, Chartreuse, Piperment,

Curacao, Benedictine, VanilieLicher NapoleonAlas Cumel veritabilCacao Suv a la vanilie

3.- »

2.- »

2.60 »

3.10

Mare depozit de SPIRT rafinat ief tinSpirt dublu rafinat . Lei 1.80 litruSpirt de masina cal. 100 c . 2.- »

Spirt de lustru si de vinRachiuri de bune gusturl .Mastica de Hio veritabila . . . . . » 3.- »

Tuica bgtrana de 6 ani . . 1.,0 .Prajituri proaspete in fie-care zi a 10 ban) bucata.

Bomboane proaspete, cele ma) fine, lei 3.50 kilo.Toate märfurile de cofetarie foarte eftine. Pentru d-nil

cafegil i comersanfi se fac reducer) din aceste preturlrecunoscute de eftine.

Rog pe onor. public de a vizita acest magazin si a seconvinge

Cu Malta «tin* T. D. CRETULESCU

CAROL A. FRANCKEBIUROU TECHNIC

Biuroul : Strada Academiel, No. 47(vi,f-â-vis de Minist. de Interne)

Depoul: Calea Grivitel, No. 81

Materiale de Constructiuni :Ciment; var alb gras hidraulic; grinzi

de fer; pilot isolatoare de asphalt; tabléde fer ondulata, gale anizatri, plumbuitasi de zinc; tevl de fer, fonté. i plumb.

Instalatiuni de:Incélzire prin calorifere cu aburl; lu-

miné electricé; fabricl pentru fabricareaberel; fabricl pentru fabricarea caramizel;tébécaril

Masine de ori-ce fel : Masine de floutghiata, morl, turbine, cazane.

Orl-ce tel de masinl i unelte pentrulucrarea ferulul, lemnulul etc.

Motoare, locomobile, pompe, gatere etc.Mare depog de articole pentru instala-

tiunl de gaz, apé si tot-la-canal.Sala, de expositiune de tempi.

Tipografia GUTENBERG, Joseph Göbl, strada Dóinnel, 20. (Biserica Kalinderu). - Bucuresol.

:

eari-is

;fi

.

2.-

..

Witt,

i

z

;1

Mir '

-

'

. . . .

.

*

si

i

0.-

0 -$4.

MOIL -

I

. ....*

. .

. 2

. 1

(

cAl

ti

pi

pi