Publicitate - Indiscret in Oltenia...2017/02/08 · mic decât valoarea estimatã ini-þial de autoritatea contractantã, de 1, 62 milioane de RON. O nouã licitaþie pentru autorizaþie

CMYK

4Amãnunte

în pagina

Anul XII, nrAnul XII, nrAnul XII, nrAnul XII, nrAnul XII, nr. 582 . 582 . 582 . 582 . 582 8 - 1 8 - 1 8 - 1 8 - 1 8 - 14 f4 f4 f4 f4 febrebrebrebrebruarie 20uarie 20uarie 20uarie 20uarie 20111117 7 7 7 7 1 1 1 1 16 pagini6 pagini6 pagini6 pagini6 pagini - - - - - 1 1 1 1 1,5 LEI,5 LEI,5 LEI,5 LEI,5 LEI

www.indiscret.ro

[email protected]

PublicitateCentrul comercial Oltenia Sucpi,

locul ideal pentru cumpãrãturiCalea

Bucureºti129A,

CraiovaAmãnunteîn pagina 12

PrPrPrPrPreşedinteşedinteşedinteşedinteşedintele a scos Putele a scos Putele a scos Putele a scos Putele a scos Putererererereaeaeaeaeadin sala Pdin sala Pdin sala Pdin sala Pdin sala Parararararlamentuluilamentuluilamentuluilamentuluilamentului

Iohannis,9

Amãnunte

în pagina

Amãnunteîn pagina 2

8Amãnunte

în pagina

Societatea civilãdin Vâlcea

a încheiatprotestele

































Companiade Drumuriiese în caleaautostrãzii

Craiova - Piteºti


Craiova - Piteºti


Craiova - Piteºti


Craiova - Piteºti


Craiova - Piteºti


Craiova - Piteºti


Craiova - Piteºti


Craiova - Piteºti


Craiova - Piteºti


Craiova - Piteºti


Craiova - Piteºti


Craiova - Piteºti


Craiova - Piteºti


Craiova - Piteºti


Craiova - Piteºti


Craiova - Piteºti


Craiova - Piteºti

Firmele care oferteazãOltchim suntconfidenþiale

















foto

: Nic

olet

a En

efo

to: N

icol

eta

Ene

foto

: Nic

olet

a En

efo

to: N

icol

eta

Ene

foto

: Nic

olet

a En

efo

to: N

icol

eta

Ene

foto

: Nic

olet

a En

efo

to: N

icol

eta

Ene

foto

: Nic

olet

a En

efo

to: N

icol

eta

Ene

foto

: Nic

olet

a En

efo

to: N

icol

eta

Ene

foto

: Nic

olet

a En

efo

to: N

icol

eta

Ene

foto

: Nic

olet

a En

efo

to: N

icol

eta

Ene

foto

: Nic

olet

a En

e

mumãpentruopoziþie,ciumãpentrucoaliþie

















8 - 14 februarie 2017 www.indiscret.ro

2POLITICÃ

de Octavia Hantea

D eputatul ALDE, IonCupã, considerã cã Io-hannis „are obligaþia

urgentã de a redeveni preºedin-tele tuturor românilor”. Cupã aspus cã din discursul lui KlausIohannis a lipsit invocarea ideiide dialog ºi maturitate politicã.„Am aºteptat discursul preziden-þial în speranþa unui mesaj caresã contribuie la reinstaurareanormalitãþii în spaþiul public ro-mânesc. În locul unui astfel demesaj, am asistat la un exerciþiuoratoric dominat de aroganþã ºipartizanat politic. Preºedintele aînþeles sã se comporte ca liderulopoziþiei, nu ca un ºef de stat,principal responsabil pentru co-eziunea naþionalã ºi stabilitateasocialã. Aºteptam de la domnulKlaus Iohannis sã invoce ºi sãsusþinã idei precum dialogul ºimaturitatea politicã. În locul ape-lului la aceste mijloace de ieºiredin crizã, dânsul a ales sã recur-gã la recuzita de «preºedinte –jucãtor» ºi la cea de «preºedin-te-judecãtor». Dincolo de acestdiscurs inflamant, îmi exprimsperanþa cã preºedintele va me-dita mai profund în perioadaimediat urmãtoare ºi va contri-bui la restabilirea normalitãþiidemocratice în România. Dacãdomnul Iohannis vrea cu adevã-rat respectarea votului din 11decembrie ºi un guvern puterniccare sã realizeze buna guverna-re, atunci trebuie sã dezbrace deurgenþã haina de lider al opozi-þiei ºi sã reîmbrace haina de pre-ºedinte al tuturor românilor”, aprecizat Cupã.

Oprea: „«Coada de lauºã» este mai con-fortabilã decât «salaresponsabilitãþii»”

Mario Ovidiu Oprea, senatorPNL, catalogheazã gestul cole-

gilor parlamentari, cei care aupãrãsit sala în timpul discursu-lui preºedintelui Klaus Iohannis,ca fiind o dovadã de imaturitateºi laºitate. „Cei care au ales sã iao pauzã de lucru aparent spon-tanã sunt aceiaºi care au îndem-nat la dialog anterior. Un dialogpe care, prin definiþie, n-au fost

capabili nici sã-l accepte, nici sã-l susþinã. Probabil, lucrul pe timpde zi le dãuneazã grav interese-lor ºi «coada de la uºã» este maiconfortabilã decât «sala respon-sabilitãþii». Acest gest premedi-tat sau nu este o dovadã de ima-turitate politicã, de laºitate. Aºacum oamenii au alergie la hoþie,aºa au «evadaþii» PSD-ALDEalergie la adevãr ºi criticã con-structivã. Iniþial, eu am crezut cãaceºti colegi sunt emoþionaþi demesajul domnului Iohannis ºi cãs-au hotãrât sã-i întâmpine cu oramurã de mãslin pe cei ce vinîn Piaþa Victoriei. Au rãmas însãîn incintã, probabil în aºteptareaa noi ordine de partid. PSD-ALDE are nevoie de «reintegra-re socialã», dupã ce a dezamã-git. Mesajul preºedintelui, corectºi ferm, a fost ignorat de o partea majoritãþii parlamentare, alea-sã ºi plãtitã de altfel de popula-þia de pe «maidanul libertãþii» ºi

Momentul discursului preºedintelui KlausIohannis, susþinut în Parlamentul României, astârnit reacþii puternice în rândul senatorilor ºideputaþilor, printre cei care au ales sã pãrã-seascã sala numãrându-se ºi parlamentari dinDolj. În timp ce liberalii catalogheazã discursulpreºedintelui ca fiind un semn cã acesta areintenþii tot mai serioase în ceea ce priveºtelupta anticorupþie, social-democraþii ºi cei dinALDE l-au resimþit ca fiind unul „inflamant” sauun discurs aparþinând unui preºedinte ce nudoreºte sã fie „al tuturor românilor”.

nu numai. Mesajul preºedinteluiare un numitor comun cu fieca-re român care a înþeles cã luptaanticorupþie trebuie sã avanseze.Eu aº rezuma spusele domnieisale la o singurã propoziþie: pa-cea vine odatã cu dreptatea. De-mocraþia e o luminã, iar PSD-ALDE nu va mai ajunge la în-trerupãtor”, a declarat Oprea.

Stroe: „Un nou gu-vern sau mãcar oremaniere guverna-mentalã o considerabsolut necesarã”

La rândul sãu, deputatul PNLIonuþ Stroe considerã cã preºe-dintele Iohannis a definit foartebine soluþia pentru detensiona-rea situaþiei din prezent, maiexact limitele acesteia. Stroe amai spus cã cei din PSD ar tre-bui sã ia în calcul, dacã nu unnou guvern, mãcar o remaniereguvernamentalã, precizând cãîn PSD sunt persoane capabilesã înlocuiascã actualii guver-nanþi. „PSD-ul ºi-a câºtigat prinvotul din decembrie dreptul dea guverna. Obligaþia lor esteînsã sã o facã cinstit, responsa-bil, transparent ºi predictibil. S-au fãcut mari eforturi ca sã adu-cem România unde este astãzi,nu e drept sã dãm cu piciorul latot ce s-a construit pânã acum.Soluþia pentru detensionarea si-tuaþiei se gãseºte tot la ei. Pre-

Ion Cupã

Mario Ovidiu Oprea

Ionuþ Stroe

Lavinia Craioveanu

PrPrPrPrPreşedinteşedinteşedinteşedinteşedintele a scos Putele a scos Putele a scos Putele a scos Putele a scos Puterererererea din sala Pea din sala Pea din sala Pea din sala Pea din sala Parararararlamentuluilamentuluilamentuluilamentuluilamentului ºedintele a definit limitele ei:prea puþin retragerea OUG ºidemisia lui Iordache, prea multalegeri anticipate. Prin urmare,PSD trebuie sã-ºi facã evalua-rea sã vadã care este soluþia pen-tru a ieºi din aceastã crizã: deexemplu, un nou guvern saumãcar o remaniere guverna-mentalã o consider absolut ne-cesarã. Au oameni care sã înlo-cuiascã acest guvern sau o par-te a lui compromisã, din pãca-te, într-o singurã lunã de guver-nare. Criza uriaºã trebuie sã fierezolvatã ºi momentul de ma-ximã dificultate depãºit”, amenþionat Stroe.

Lavinia Craioveanua preferatsã iasã din salã

Senatorul din partea PSD La-vinia Craioveanu a ales sã pã-rãseascã sala în timpul discur-sului preºedintelui Klaus Iohan-nis, menþionând cã a fost deza-mãgitã de mesajul acestuia.„Deºi dezamãgiþi de atitudineapreºedintelui României, de iro-nia din discurs ºi de pe chipulsãu, continuãm dezbaterile ºivotãm bugetul þãrii. L-am pri-mit pe preºedinte astãzi cu res-pectul cuvenit instituþiei pe careo reprezintã, m-am ridicat înpicioare, dar ºi de data aceastaa dezamãgit, motiv pentru caream pãrãsit sala. Am fãcut acestgest pentru cã am înþeles cã nupoate ºi nici nu doreºte sã fiepreºedintele tuturor românilor,sã-i uneascã sau sã-i protejeze”,a scris Craioveanu pe pagina deFacebook.

Iohannis, mumãpentru opoziþie,ciumã pentrucoaliþie

















8 - 14 februarie 2017www.indiscret.ro

3ADMINISTRAÞIE

de Nicuºor Fota

Trebuie spus din capul lo-cului cã procedura deachiziþie publicã derula-

tã de administraþia judeþeanã dinDolj pentru identificarea unuiconstructor pentru lucrãrile rã-mase de executat la policlincãa durat mai mult decât perioadastabilitã de mai-marii CJ Dolj

PPPPPoliclinica de la SColiclinica de la SColiclinica de la SColiclinica de la SColiclinica de la SCJUJUJUJUJU, dată pe mâna muncit, dată pe mâna muncit, dată pe mâna muncit, dată pe mâna muncit, dată pe mâna muncitorilororilororilororilororilor, la mus, la mus, la mus, la mus, la mustttttaţă, cu doaraţă, cu doaraţă, cu doaraţă, cu doaraţă, cu doarcâtcâtcâtcâtcâteeeeevvvvva zile aa zile aa zile aa zile aa zile avvvvvans fans fans fans fans faţă de eaţă de eaţă de eaţă de eaţă de expirxpirxpirxpirxpirarararararea ultimului tea ultimului tea ultimului tea ultimului tea ultimului tererererermen de fmen de fmen de fmen de fmen de finalizarinalizarinalizarinalizarinalizareeeee

pentru efectuarea lucrãrilor pro-priu-zise. Astfel, procedura afost lansatã în SEAP de admi-nistraþia judeþeanã în luna iuliea anului trecut ºi finalizatã pe 7februarie 2017, în timp ce ter-menul de execuþie al contractu-lui de lucrãri este de 6 luni. Po-trivit anunþului de atribuire pu-blicat în SEAP, reprezentanþiiCJ Dolj au avut de ales întrecinci oferte depuse de firmele

interesate, cea câºtigãtoare fiinddesemnatã cea depusã de SCConstrucþii CARPAÞI InvestSRL din Craiova. Preþul reieºitdin procedura de achiziþie pu-blicã este de 1, 09 milioaneRON, fãrã TVA, sensibil maimic decât valoarea estimatã ini-þial de autoritatea contractantã,de 1, 62 milioane de RON.

O nouã licitaþiepentruautorizaþie ISU

Reamintim cã proiectul cufinanþare europeanã de reabi-litare a Ambulatoriului de Spe-cialitate al Spitalului Clinic Ju-deþean de Urgenþã din Craiovadateazã din aprilie 2010, dupãcum aratã una dintre informã-rile înaintate aleºilor judeþeni.Valoarea totalã a proiectuluieste una considerabilã – 34,5milioane de RON, din care pes-

te 27 de milioane o reprezen-tau fondurile nerambursabileacordate de Uniunea Europea-nã prin Programul Operaþio-nal Regional 2007-2013. Dupãcum lesne se poate observa,durata de transpunere în prac-ticã a proiectului a depãºit bi-niºor estimãrile iniþiale, cu vreopatru ani. Asta, deºi iniþial mai-marii CJ Dolj se declarau sa-tisfãcuþi de lucrãrile realizate lapoliclinica SCJU, pe care au ºiinaugurat-o parþial. Lucrurile s-au schimbat însã odatã cu mo-dificarea legislaþiei anti-incen-diu, survenitã înainte de fina-lizarea lucrãrilor, administraþiajudeþeanã fiind nevoitã sã con-tracteze succesiv noi servicii deproiectare, câteva serii de ar-hitecþi dând faliment sau dândþeapã CJ Dolj în privinþa lucrã-rilor contractate.

Potrivit documentaþiei întoc-mite de funcþionarii CJ Dolj,

Proiectul reabilitãrii ambulatoriului de speciali-tate al Spitalului Clinic Judeþean de Urgenþã dinCraiova ar putea fi finalizat cu câteva zile înain-te de expirarea ultimului termen stabilit deadministraþia judeþeanã – 31 august 2017. CJDolj a atribuit marþi, 7 februarie, contractul delucrãri, care are o perioadã de execuþie de 6luni. Policlinica Spitalului Judeþean ar putea fiastfel reabilitatã cu acte în regulã ºi dotatã cuautorizaþie la incendiu la ºapte ani de la dema-rarea proiectului cofinanþat din fonduri europe-ne al CJ Dolj.

lucrãrile rãmase de executatprivesc atât cãile de acces/eva-cuare ale AmbulatoriuluiSCJU, precum ºi o serie de re-compartimentãri interioarecare sã punã în acord imobilulreabilitat de administraþia jude-þeanã cu noile reglementãri dinlegislaþia anti-incendiu. Con-structorii recent angajaþi de CJDolj au de pus la punct ºi in-stalaþia electricã a clãdirii, pre-cum ºi de reconfigurat sistemulde hidranþi anti-incendiu decare dispune, atât la parter câtºi la etaj, de realizat douã scãriexterioare ºi de dotat toate cãi-le de acces cu uºi prevãzute cubare anti-panicã ºi sistem deauto-închidere. De menþionatcã plenul CJ Dolj a prelungitsuccesiv termenul de finaliza-re a proiectului, o datã pânã lamijlocul anului trecut, apoipânã la finele lunii august2018.

Consiliul Judeþean Doljºi-a gãsit constructorde terminat ambulatoriul


















4ACTUALITATE

Publ

icita

te

PPPPPorororororţiaţiaţiaţiaţiade vde vde vde vde venin!enin!enin!enin!enin!

de Marielena Popa

Dragã batalion de “îngeri”al PNL Vâlcea, hai, pa!

M-am întristat cândv-am vãzut agitândtãbliþa la protestele

antiguvernamentale din faþaTribunalului Vâlcea, dragistrategi ºi vectori de imagineliberali. Ce batalion de ”în-geri”!

ªtiþi de ce m-am întristat?

Primul motiv ar fi cã loculunora dintre cei care aþi fostacolo nu este în faþa tribuna-lului, ci înãuntrul lui; în boxã!

Al doilea: pierzând alege-rile la un scor atât de ruºinos(ei au luat 55%, voi 19%), sun-teþi pãrtaºi indirect la victoriacovârºitoare a PSD-ului ºi laefectele ei. În loc sã meditaþila asta, aþi dat fuguþa, cu tãbli-þa, la protestul altora. Compro-miþându-l, dragi liberali dinbatalionul “îngerilor”.

Motivul trei: cã veni vorba.ªefimea ar trebui trecutã din ba-talionul îngerilor în batalionuldisciplinar. Pentru cã în timpul“misiunii” a discreditat dreap-ta, a buimãcit-o ºi a determinat-o sã fugã de urnele de vot cadracul de tãmâie.

Al patrulea motiv: lãsaþi-vãde ipocrizie sau lãsaþi-i acasã peipocriþi! În timp ce oamenii stri-gau “Vâlcea cere fãrã graþiere”,niºte incompatibili PNL de topîºi fãceau cruci prin dosul pan-cartelor, sã fie viceversa...

P.S. Dragã batalion de ”în-geri” din PNL Vâlcea, dacã maiai ceva vlagã, organizeazã-þipropriul miting, ãsta e ocupat!Tu þi-ai omorât pãrintele, iaracum ai apucãturi de orfan, teagãþi de alþii.

Hai, pa, ne vedem la mitin-gul tãu!

de Marielena Popa

O fertele finale pentruvânzarea, pe bucãþi, acombinatului Oltchim

din Râmnicu Vâlcea sunt aºtep-tate undeva în luna martie, anun-þã Bursa. Termenul final pentrudepunerea ofertelor neangajan-te a fost 23 ianuarie a.c., dupãcare s-a intrat în etapa accesãriicamerei de date a combinatului.

Publicaþia citatã precizeazãcã, potrivit unor surse, semna-lele privind vânzarea activelorOltchim sunt pozitive, însã mis-terul este total privind numeleinvestitorilor interesaþi, întrucâtar exista un angajament de con-fidenþialitate.

De noul proces de vânzare aOltchim se ocupã consultanþiiA.T. Kearney ºi White Case,pentru 1,3 milioane de euro.

Potenþiali ofertanþi:Chimcomplex, PCC,dar ºi companiidin China, Kuweitºi Israel

„Luna trecutã, omul de afa-ceri ªtefan Vuza, care contro-leazã Chimcomplex, ºi Woj-

ciech Zaremba, reprezentantulPCC în România (acþionar mi-noritar semnificativ al Oltchi-mului), au confirmat, pentruziarul BURSA, cã urmau sã de-punã oferte pentru cumpãrareaactivelor combinatului chimicOltchim, în timp ce alte sursesusþineau cã printre investitoriiinteresaþi s-ar regãsi ºi compa-nii din China, Kuweit ºi Israel”,mai precizeazã Bursa.

Recent, Chimcomplex a anun-þat cã dacã va câºtiga licitaþia, vaintegra activele Oltchim cu uni-tãþile de producþie pe care le de-þine pe platforma din Oneºti.Astfel, va fi creatã CompaniaRomânã de Chimie, în scopul dea dezvolta o platformã integratãde producþie în industria chimi-cã ºi va deservi pieþele regiona-le ºi internaþionale. Oferta Chim-complex conþine ºi un capitolesenþial privind specialiºtii Ol-tchim care pun în valoare insta-laþiile ºi know-how-ul societãþii.

Tranzacþiile finalevor trebui aprobatede ComisiaEuropeanã

Oficiali ai Consiliului Concu-renþei au declarat însã cã, chiar

dacã la începutul acestui an vân-zarea activelor combinatuluiOltchim ar putea fi finalizatã,tranzacþiile finale vor trebuiaprobate de Comisia Europea-nã. Organismul european a în-ceput, în aprilie 2016, o inves-tigaþie privind un posibil ajutorde stat pentru combinat. Ol-tchim a intrat în insolvenþã înianuarie 2013. Statul deþine54,8% din acþiunile companiei.

De vânzarDe vânzarDe vânzarDe vânzarDe vânzarea pe bucăţi a comea pe bucăţi a comea pe bucăţi a comea pe bucăţi a comea pe bucăţi a companiei din Râmnicu Vâlceapaniei din Râmnicu Vâlceapaniei din Râmnicu Vâlceapaniei din Râmnicu Vâlceapaniei din Râmnicu Vâlcease ocupă consultse ocupă consultse ocupă consultse ocupă consultse ocupă consultanţii Aanţii Aanţii Aanţii Aanţii A.T.T.T.T.T. K. K. K. K. Kearearearearearneneneneney şi Whity şi Whity şi Whity şi Whity şi White Case,e Case,e Case,e Case,e Case,

pentrpentrpentrpentrpentru 1u 1u 1u 1u 1,3 milioane de eur,3 milioane de eur,3 milioane de eur,3 milioane de eur,3 milioane de eurooooo

Firmele careoferteazã Oltchimsunt confidenþiale


















5ADMINISTRAÞIE

În afara banilor pentrupârtia de schi Voinea-sa (foto), niciun altobiectiv din judeþ nueste finanþat, afirmãdeputatul CristianBuican ºi senatorulRomulus Bulacu.

de Marielena Popa

Parlamentarii PNL ai ju-deþului Vâlcea, deputa-tul Cristian Buican ºi

senatorul Romulus Bulacu, cri-ticã, într-un comunicat de pre-sã, ceea ce numesc slaba finan-þare a obiectivelor din judeþulVâlcea, precum ºi fondurile pri-vind sumele defalcate din taxape valoarea adãugatã pentruechilibrarea bugetelor locale.

„Judeþul Vâlcea,condamnatla sãrãcie ºisubdezvoltare”

„Dezbaterile privind LegeaBugetului de Stat pe anul 2017,prevederile acesteia privind ob-iectivele de investiþii pentru ju-deþul Vâlcea, precum ºi sumeledestinate echilibrãrii bugetelorlocale sau pentru întreþinereadrumurilor comunale ºi judeþe-ne, dezavantajeazã clar judeþulVâlcea ºi îl condamnã la sãrã-

Publ

icita

te

cie ºi subdezvoltare. În afaraalocãrii sumelor necesare pen-tru finalizarea pârtiei de schi dela Voineasa, niciun alt obiectivde investiþii din judeþul Vâlceanu este finanþat în anul 2017.Mai mult decât atât, fondurilepentru judeþul Vâlcea prevãzu-te în Anexa 6 privind sumeledefalcate din taxa pe valoareaadãugatã pentru finanþarea chel-tuielilor privind drumurile jude-þene ºi comunale pentru anul2017, dar mai ales fondurileprevãzute în Anexa 7 privindsumele defalcate din taxa pevaloarea adãugatã pentru echi-librarea bugetelor locale pe anul2017, sunt foarte mici, mai alesdacã le raportãm la necesar”,subliniazã comunicatul de pre-sã al PNL Vâlcea.

„Un amendamentce ar fi putut majorasuma pentruechilibrareabugetelor localede la 54.843 mii leila 80.000 mii leinu a fost aprobat”

Acelaºi comunicat precizea-zã cã deputatul Cristian Buicanºi senatorul Romulus Bulacu audepus mai multe amendamentela Legea Bugetului de Stat pe

anul 2017, care însã nu au tre-cut la vot: „Primul dintre aces-te amendamente se referea laalocarea, direct de la Guverncãtre localitãþi, a fondurilor ne-cesare pentru atingerea limite-lor minime de venituri propriipe categorii de unitãþi adminis-trativ-teritoriale, luând în calculveniturile proprii realizate peanul 2016, astfel: a) 1.500.000lei pentru comune; b) 6.000.000lei pentru oraºe; c) 20.000.000lei pentru municipii; d)50.000.000 lei pentru municipiireºedinþe de judeþ; e)

80.000.000 lei pentru judeþe. Deexemplu, acest amendament arfi majorat suma destinatã jude-þului Vâlcea pentru echilibrareabugetelor locale de la 54.843mii lei la 80.000 mii lei. Dinpãcate, acest amendament nu afost aprobat, chiar dacã dinpunct de vedere al impactuluibugetar suma destinatã autori-tãþilor publice locale ar creºte cudoar 0,3%, ceea ce nu reprezintão creºtere ce ar pune în pericolstabilitatea bugetarã. DeputatulCristian Buican ºi senatorulRomulus Bulacu au insistat ºipentru alte douã amendamentereferitoare la modernizarea ºiasfaltarea DN7D ºi a DN7A.Modernizarea celor douã arte-re naþionale este obligatorie,DN7D fiind singurul drum na-þional de pãmânt din România,iar starea DN7A este una jalni-cã ce necesitã urgent reabilita-re, acest lucru având rol multi-plicator privind afluxul de tu-riºti de la pârtia de schi de laVidra-Obârºia Lotrului”.

Buican susþine cãparlamentarii PSDVâlcea nu au depusamendamentepentru creºtereabugetului judeþean

Deputatul Buican susþine cãniciunul dintre parlamentarii

PSD Vâlcea nu a susþinut aces-te amendamente ºi nici nu a de-pus altele privind creºterea su-melor alocate judeþului sau pri-vind prinderea unor importanteobiective de investiþii pentruvâlceni. ”Vãzând Legea Buge-tului de Stat pe anul 2017 ºi fap-tul cã judeþul Vâlcea este vãdu-vit de investiþii serioase în in-frastructurã, dar ºi de sume con-sistente pentru autoritãþile pu-blice locale ºi judeþene, am alessã depun o serie de amenda-mente care ar fi majorat sumadestinatã judeþului Vâlcea pen-tru echilibrarea bugetelor loca-le de la 54.843 mii lei la 80.000mii lei. Mai mult decât atât, arfi crescut ºi bugetele tuturoradministraþiilor publice localeprin introducerea sistemului delimite minime de venituri. Deasemenea, am depus douãamendamente privind moderni-zarea ºi asfaltarea DN7D ºiDN7A. Din pãcate, niciunuldintre parlamentarii PSD dinVâlcea nu a susþinut acesteamendamente ºi nici nu a depusaltele privind creºterea sumeloralocate judeþului sau privindprinderea unor importante ob-iective de investiþii pentru vâl-ceni. Aceeaºi lipsã de preocu-pare o constat ºi din partea con-ducerii Consiliului Judeþean,care nici mãcar nu pare intere-satã de acest subiect” – a decla-rat preºedintele PNL Vâlcea.

Liberalii criticã bugetulalocat judeþului Vâlceapentru 2017

















de Virgil Dumitrescu

adecvate cãtuºelor. Mãcar sã fipreluat (în gura mare!) din stra-tegia puterii autoritare de laCotroceni, ”la pas”. Precipita-rea netoatã cu care s-a mane-vrat ”noaptea, ca hoþii” fatidi-ca Ordonanþã 13 a resuscitatceea ce se ºtia în materie depsihologie colectivã ºi mani-pulare, a pus pe jar multinaþi-onalele, pe lângã aceea cã, ex-trem de grav, a divizat þara,într-o ghidonare lipsitã de simþpolitic ºi viziune. Întâi pac laMonitorul Oficial ºi abia apoi,sub presiunea sutelor de mii deprotestatari, mai stãm de vor-bã, mai explicãm unor amba-sade cum e cu CEDO ºi cu pre-vederile Comisiei de la Vene-þia. E, hai cã o abrogãm, pu-nem sub satâr capul ministru-lui de justiþie, recte Altã-ntre-bare, ºi cãraþi-vã! Nu înainte dea vã cruci în faþa unui Tãricea-nu deraind de pe liniile euro-pene. ªi o spun cu imens re-gret. Asta ne mai trebuia, sã nepunem în cap Uniunea Euro-peanã, sã batem palma, pesteBudapesta, cu fãuritorii Brexi-tului. Apropo de abrogareaOrdonanþei 13, efect zero!Dupã ce s-a chinuit sã-i con-vingã pe ezitanþi cã a procedatîn cunoºtinþã de cauzã, Guver-nul Grindeanu i-a surprins prindezicere, semnându-ºi decapi-tarea. Ce ne aºteaptã? O Ro-mânie slãbitã democratic, rea-ºezarea conceptului de entita-te facebook, reîncãrcarea ba-teriilor, dacã priza nu s-a arscumva, pe orizontul de aºtep-tare al multora dintre noi, însinistra noapte a Ordonanþei13. ªi de-ar fi doar atât!

La 11 decembrie, alianþaPSD+ALDE s-a trezitpe masã cu un tort cât

casa, glazurat în roºu aprins.Au tãiat bãieþii câte o lamelãpentru dãscãlime, doctorime,studenþime, bãtrânime. Cândau ajuns la miez, au scos oOrdonanþã cu numãr predesti-nat, 13 (atenþie, numerologi:pe 31 a izbucnit piaþa, ordo-nanþa e cu 13, iar pe 4 s-a ab-rogat!). Serviciile de protocolpe unitate lustruiserã farfurioa-rele cu ceva înmuiat în ceva.În otrava cã, purã precum cri-nul, democraþia de tipPSD+ALDE învinsese defini-tiv la oraºe ºi sate. De acum,înþeleºii întru dosãrime îºi potface mendrele. Cu ºtiinþã delaser, asta s-a bãgat la cap ce-lor mulþi. Au rezultat cele maimari ºi incredibile proteste dinistoria postdecembristã, avândîn preºedintele Klaus Iohannisgeaca-portdrapel. Mã oprescnumai la douã erori sãvârºitede noua putere de la Bucureºti.Prima, de a nu fi fost prudentãcu sine însãºi, având în laptelesupt iliescianismul ºi simbolis-tica lui. O hartã a þãrii în roºuînfurie, orice matador în deve-nire o ºtie. A doua, PSD ºiALDE s-au pomenit cuplate peun drum dinamitat. Semne pre-vestitoare, cu duiumul: înves-tirea în scrâºnet de fãlci prezi-denþiale a Guvernului Grin-deanu, dupã amânãri studiate,oralitatea de tip ”guvernulmeu”, imensa poftã de revan-ºã imagisticã a DNA ºi SRI,imixtiunile americãneºti înpolitica recrutãrii de cadre

Redactor-ºef:COSMIN PRETORIANRedactori-ºefi adjuncþi:MARIELENA POPA

DAN OLTEANUSecretar de Redacþie:

VIOREL PÎRLIGRASEditor coordonator:

VIRGIL DUMITRESCUDirector Marketing Publicitate:

ADELA PRETORIANReporter:

OCTAVIA HANTEAªef departament Difuzare:

Delia Ghiluþã

Potrivit art. 206 CP, responsabilita-tea juridicã pentru conþinutul articolu-lui aparþine autorului. De asemenea, încazul unor agenþii de presã ºi persona-litãþi citate, responsabilitatea juridicã leaparþine.

Cod ISSN: 1842-2896

Editat deSC INDISCRET MEDIA SRL

Tiparul:PRODCOM

Str. lt. col. Dumitru Petrescu nr. 20,Târgu Jiu, jud. Gorj

Tel. 0253.212.991 Fax. 0253.218.345

SUBREDACÞII:Râmnicu Vâlcea

Adresa: Strada General Magheru nr.25, bl. SOCOM, parter, cam. 34

Telefon: 0350429812Marielena Popa

Coordonator subredacþieTel. 0745.358.313

SlatinaMihaela Bobaru


c nexiuni

Adresa: str. Mihail Kogãlniceanu,nr 20, etaj 1

Tel./Fax: 0251.522011www.indiscret.ro

[email protected]

6INTERVIU

Roºu ºi negru de Octavia Hantea

Reporter: Domnule direc-tor, sunteþi la conducereaRAT SRL din august 2015.Care sunt problemele pe carele avea regia când aþi venitîn funcþie ºi care sunt actua-lele probleme?

Sorin Manda: Problemelepe care le avea regia, când amfost numit eu în funcþie, nu potsã spun cã s-au rezolvat în to-talitate. În primul rând, aºacum este foarte cunoscut,avem mari probleme financia-re. Aceste probleme sunt caurmare a unei hotãrâri judecã-toreºti venitã dupã un controlal Curþii de Conturi. În urmãcu aproximativ doi ani, s-areuºit eºalonarea unei datoriicãtre ANAF, o datorie de apro-ximativ 170 de miliarde de leivechi. Din cauza acestei dato-rii, în fiecare lunã, RAT Cra-iova are de plãtit o ratã de 2,5miliarde de lei vechi. În para-lel cu aceasta erau ºi niºte cre-dite luate în anii 2008-2009,care nu se achitaserã. Cu aju-torul primãriei am reuºit sã tre-cem ºi peste aceste problemeºi la ora actualã sã nu avemabsolut niciun credit con-tractat. Probleme cu combus-tibilul nu mai sunt. Suntem îngrafic cu plãþile, motorina estede calitate, aºadar nu se puneo astfel de problemã.

„Suntem pe profit,ceea ce ne ajutã”

Rep.: Legat de parcul auto,care este situaþia în prezent?Mai existã autobuze care artrebui casate? Ce ºanse suntpentru noi autobuze?

S.M.: În ultimii doi ani,parcul auto a beneficiat, tot cuajutorul Primãriei Craiova, deun numãr de 24 de autobuzedintr-un total de 50 de auto-buze, câte sunt trecute în con-tractul cu firma Solaris.Aceastã infuzie s-a simþitfoarte bine atât referitor lacalitatea actului de transport,cât ºi în ceea ce priveºte nu-mãrul mai mare de cãlãtori pecare i-am transportat odatã cuachiziþia acestor autobuze. Cutoate acestea, problema par-cului auto este departe de a firezolvatã întrucât pe strãzileCraiovei, aºa cum bine sevede, circulã autobuze foartevechi, autobuze de producþieromâneascã de la începutulanului 1990, autobuze de pro-

ducþie strãinã din 1992, 1994sau 1996. Astfel trebuie gândi-tã foarte bine o strategie pe ur-mãtorii ani pentru achiziþiona-rea unor noi autobuze, fie cãvorbim de fonduri ale primãriei,fie din fonduri proprii, având învedere cã situaþia regiei s-a mairedresat. Suntem pe profit, ceeace ne ajutã. Anul acesta, ne aº-teptãm la un profit care ne-arpermite sã rezolvãm probleme-le cu ANAF-ul ºi sã achiziþio-nãm ºi ceva autobuze. Foarteimportante sunt fondurile euro-pene, întrucât în ghid este pre-vãzutã posibilitatea cumpãrãriiautobuzelor ºi tramvaielor noi.Pe fonduri europene, ne dorimachiziþia unui numãr de 50 deautobuze noi, nepoluante, ºi aunui numãr de 10 tramvaie noi.

Rep.: Au fost reintroduse ºitramvaiele. Cum se prezintãreabilitarea acestora? Întâmpi-naþi probleme grave?

S.M.: Infrastructura de trans-port cu tramvaiul a suferit îm-bunãtãþiri, în ultimii ani. Proiec-tul a fost derulat de PrimãriaCraiova, cu fonduri europene.S-a schimbat atât linia cât ºi fi-rul de contact, pe o distanþã con-siderabilã. Costul reparaþiei ºidezvoltãrii tramvaielor nu a fostfoarte mare, ci se ridicã undevala 11.000 de euro. Probleme aufost, dar nu consider cã au fostgrave. Pentru cã încã vorbim detramvaie vechi, care au peste 50de ani, probleme vor mai fi, darnoi sperãm sã nu fie foarte mari.

„În 2016, am vândutîn jur de 4.000.000de bilete”

Rep.: Câþi cãlãtori a avutRAT SRL în 2016? Mai circulãcraiovenii fãrã bilet, ce spun ceicare se ocupã de controale?

S.M.: Nu avem un sistem denumãrare a cãlãtorilor, însã amobservat o creºtere a acestui nu-mãr. Creºterea s-a vãzut ca ur-mare a creºterii nivelului înca-sãrilor din vânzarea biletelor ºiabonamentelor, anii de compa-raþie fiind 2016 ºi 2015. În 2016,am vândut în jur de 4.000.000de bilete. Referitor la cei carecirculã fãrã bilet, aceºtia existã.

Fie cã sunt tineri ºi nonconfor-miºti, fie cã nu au bani pentru a-ºi plãti biletul, avem ºi astfel decãlãtori. Anul trecut au fost de-pistaþi 11.000 de cãlãtori caremergeau fraudulos cu mijloace-le de transport.

Rep.: Ce facilitãþi oferã RATSRL în prezent?

S.M.: La ora actualã, existãfacilitãþi oferite de PrimãriaCraiova, respectiv gratuitatepentru anumite categorii depensionari ºi anume pentrupensionarii care au o vârstã maimare de 70 de ani, pentru pen-sionarii cu venituri sub limitade 1.100 de lei, compensare de50% pentru celelalte categoriide pensionari. Se oferã facili-tãþi persoanelor cu dizabilitãþi,asistenþilor personali, revoluþi-onarilor, urmaºilor de rãzboi,elevilor, studenþilor ºi altor ca-tegorii de persoane care decurgdin lege.

„În perioada imediaturmãtoare vor avealoc angajãri”

Rep.: Din punct de vedere alresursei umane, care este situa-þia? Pentru ce posturi ar mai finevoie de personal? Sunt ºansede noi angajãri?

S.M.: RAT SRL are în organi-gramã 749 de posturi, în prezentfiind ocupate 698 de posturi. Aurãmas locuri libere ca urmare apensionãrilor ce au avut loc înultima perioadã sau pur ºi sim-plu colegii au luat decizia sã ple-ce în altã parte. În perioada ime-diat urmãtoare vor avea loc an-gajãri în anumite zone, atât latonete, la dispecerat, cât ºi pen-tru Secþia reparaþii.

Rep.: Despre activitatea com-partimentului de marketing ce neputeþi spune? Câte autobuze ºitramvaie sunt colantate la oraactualã ºi care sunt veniturilelunare din astfel de servicii?

S.M.: La nivelul RAT SRLfuncþioneazã un serviciu pentrupublicitate. Acesta nu se rezumãla colantarea autobuzelor. Noioferim servicii de publicitate ºiîn interiorul autobuzelor sau altramvaielor. Numãrul colantãri-lor diferã în funcþie de perioadã.

Parc auto înzestrat cu alte 50 de autobuze ºi 10tramvaie noi, modernizarea mai multor secþiidin cadrul RAT SRL, amenajarea staþiilor deautobuz, acestea sunt o parte dintre obiectivelepe care Sorin Manda, directorul RAT SRL, ºi le-a propus pentru urmãtoarea perioadã de timp.Întrucât mai este nevoie de resursã umanã, laRAT Craiova se întrevãd ºi angajãri, vestea ceamai bunã fiind cã societatea a reuºit sã obþinãprofit, semn cã lucrurile au luat calea fireascã.Despre toate aceste lucruri ºi despre multe alteaspecte ce privesc serviciul de transport publicdin Craiova, a vorbit într-un interviu directorulRAT SRL, Sorin Manda.


7INTERVIU

Tramvaiele au fost colantate cuimagini din oraº, cu imagini carevorbesc despre cultura craiovea-nã, despre sportul din Craiova.În ceea ce priveºte autobuzele,cele mai multe sunt colantate înbaza unor contracte cu firmeleprivate. Excepþie fac cele de lafirma Solaris, care nu sunt în pro-prietatea noastrã ºi nu avem cumsã le utilizãm în acest scop. Elesunt în proprietatea Primãrieimunicipiului Craiova. Încasãri-le sunt destul de mari, în jur dedouã miliarde de lei/an, bani pecare îi facem prin Serviciul demarketing.

„Aºa cum ammai spus, proiectuleste irealizabil”

Rep.: S-a cerut transport pu-

blic gratuit pentru toþi craiove-nii, consilierul local Florescu,care a ºi condus RAT Craiova,fiind cel care a venit cu aceastãidee. Aþi mai discutat despreacest subiect? Ce ar presupunepentru RAT SRL?

S.M.: Pentru RAT SRL nu arpresupune niciun efort. Pe noinu ne intereseazã de unde vinbanii în schimbul serviciului detransport în comun pe care îlefectuãm la nivelul municipiu-lui Craiova. Fie cã vin de la Pri-mãria Craiova, fie de la Casade Pensii Dolj, fie de la cetã-þeni, important este sã ajungãîn casierie. Problema cea mareeste pentru Primãria Craiova.Dacã s-ar lua în considerareaceastã variantã, dacã primãriaar plãti pentru toþi craiovenii,costurile ar fi foarte mari. Eu

nu ºtiu dacã ºi le-ar permite saudacã ar putea sã le suporte, nuºtiu cum s-ar mai descurca ºicu alte domenii. Ca sã vã dauun exemplu, uzina producãtoa-re de maºini din Craiova cum-pãrã de la noi, lunar, aproxima-tiv o mie de abonamente. Înacest caz nu cetãþeanul ar simþiajutorul, ci firma în cauzã. Ast-fel de exemple de abonamentedecontate mai avem multe înCraiova, deci ajutorul oferitcetãþeanului picã. Aºa cum ammai spus, din punctul meu devedere proiectul este irealiza-bil. Sperãm ca atunci când seva discuta acest lucru în Con-siliul Local Craiova, consilie-rii locali sã ia cea mai bunãdecizie atât în ceea ce priveºtebugetul Craiovei, cât ºi în ceeace priveºte activitatea noastrã.

Craiova poate vorbi despreun asemenea lucru. În viitorva trebui sã continuãm ceeace am început în 2016. Tre-buie fãcute demersurile pen-tru a putea lansa ideea de con-cesiune a serviciului oferit deRAT Craiova pe urmãtorii 10ani . De asemenea, avem învedere achiziþia de autobuzenoi pentru cã suntem un oraºmare, suntem în anul 2017 ºi,automat, cetãþenilor Craioveitrebuie sã le oferim condiþiibune de transport. În funcþiede evoluþia lucrurilor, prinfondurile europene, atât înplanul de mobilitate urbanãcât ºi în strategia integratã dedezvoltare urbanã, la capito-lul transporturi mai sunt prin-se, pe lângã achiziþia celor 50de autobuze ºi 10 tramvaie,ºi alte investiþii pe care levom face: reabilitarea depou-lui de tramvaie, continuareareabilitãrii liniei ºi a firului decontact pe porþiunile care nuau fost reabilitate. Referitor

„CetãþenilorCraiovei trebuiesã le oferim condiþiibune de transport”

Rep.: Ce planuri aveþi pen-tru anul în curs? O strategiepentru creºterea bugetului dinvenituri proprii?

S.M.: Dacã vorbim despreanul în curs, nu trebuie sã tre-cem peste ceea ce s-a întâmplatanul trecut. Am fãcut un pas îna-inte cerut atât de legislaþia naþi-onalã, cât ºi de cea internaþio-nalã. Am reuºit sã ne transfor-mãm din regie autonomã în so-cietate cu rãspundere limitatã,lucru cerut încã din anul 1998.Am reuºit, pentru prima datã, sãdeþinem licenþã pentru traseeledin municipiul Craiova. Estepentru prima datã când RAT

la bugetul propriu al RATCraiova, ne dorim fie din fon-duri proprii, fie din fonduridintr-un parteneriat cu anu-mite firme, condiþii bune ºiîn staþiile de autobuz. Estenevoie ca un numãr mare destaþii sã beneficieze de spaþiide aºteptare. De altfel, aºacum cred cã i-ar sta bine Cra-iovei, noi avem un sistem deticketing care nu funcþionea-zã aºa cum ne dorim. Nufuncþioneazã întrucât nu esteextins asupra întregii flote ºine dorim foarte mult imple-mentarea acestuia. Prin acestsistem cetãþeanul poate fi ºiinformat, atât în interiorulmijloacelor de transport, câtºi în staþii. Acestea sunt, înlinii mari, planurile pentruanul în curs.

Sorin Manda, directorul RAT SRL:„Anul acesta, ne aºteptãm laun profit care ne-ar permite sãachiziþionãm ºi ceva autobuze”


















8SPECIAL

Pânã ne lãmurim cândºi cum se terminãfil-mul politic româ-

nesc „Rãzboi ºi Pace“, iatãcã apare ºi o veste bunã: Ro-mânia are buget! Mai bineceva mai târziu decât,Doamne fereºte, deloc, bu-getul de stat ºi bugetul asi-gurãrilor sociale de stat aufost adoptate de cãtre Par-lament. Dincolo de criticiledogmatice ale unei opoziþiisetate sã vadã în negru totceea ce vine de la guvern,bugetul pe 2017 are soluþiicerte pentru creºterea cali-tãþii vieþii românilor ºi pen-tru pãstrarea echilibrelormacroeconomice, a þintelorprecizate de Tratatul de laMaastricht.

Bugetul este construit peo creºtere economicã anua-lã de 5,2%, cifrã indicatã demai toate previziunile insti-tuþiilor de profil din þarã ºidin afara þãrii. Deficitul bu-getar se va încadra sub þintade 3%. Inflaþia medie anua-lã va fi sub 1,5 %. Câºtigulmediu salarial va fi de 2.274de lei, iar cursul mediu aleuro va fi 4.46 lei/euro.

Bugetul creeazã condiþiide dezvoltare economicã(cheltuielile de investiþii fi-ind mai mari cu cca 1%, iariniþiativa economicã încura-jatã prin reducerea taxelor ºiimpozitelor, prin facilitãþi dereinvestire a profitului ) ºide creºtere a numãrului deangajaþi (un plus de 4,3%).Rata ºomajului va coborîsub 4,4%, fiind printre celemai mici din Uniunea Eu-ropeanã. Salariul minimcreºte la 1.450 de lei. Pen-sia minimã creºte cu 120 lei,de la 400 la 520 de lei. La 1iulie, punctul de pensie vaajunge la 1.000 lei. Studen-þii au gratuitate la transpor-tul pe calea feratã. CASSeste eliminatã pentru toatepensiile ºi de asemenea im-pozitul pe venit pentru pen-

HABEMUS BUGET!

de Ion Cupã, deputat,preºedintele ALDE Dolj

siile sub 2.000 lei.Alocãrile bugetare au

crescut consistent pentrudomenii strategice: educa-þie, sãnãtate, agriculturã,dezvoltare localã, apãrare ºitransporturi. România areaºadar un buget menit sãaducã ÎNCREDERE: a ce-tãþenilor într-o viaþã maibunã, a investitorilor auto-htoni ºi strãini în economiaromâneascã.

Am vãzut preocupãrileexprimate public de cãtreprimari din judeþul Dolj, detoate culorile politice, ºi faþãde posibilitãþile reale carevor exista în buget pentrudezvoltarea comunitãþilorpe care aceºtia le conduc.Vreau sã le spun, ºi peaceastã cale, cã Bugetul pecare l-am adoptat oferã so-luþii bugetare ºi mecanismecomplementare bugetuluiprin care þintele lor de dez-voltare vor putea fi atinse,pas cu pas. Totul va fi fãcuttransparent ºi cu respecta-rea prioritãþilor în materiede dezvoltare localã. Credcã, în aceastã realitate, anevoii de dezvoltare, trebu-ie consumate energiilenoastre ale tuturor ºi nu înrãzboaie politice fãrã desfârºit.

P.S. Dezvoltarea îºi cro-ieºte greu drumul într-olume a crizelor ºi conflicte-lor politice ºi instituþiona-le. De aceea, ALDE, prinvocea preºedintelui sãu,Cãlin Popescu Tãriceanu, alansat Iniþiativa RomâniaDialogului. Prin aceastãiniþiativã, noi, cei dinALDE, dorim rezolvareadurabilã ºi cât mai rapidãa tuturor problemelor de pe”agenda conflictelor” din-tre puterile din statul ro-mân. Tocmai pentru a necanaliza TOÞI, TOATEenergiile în direcþia dezvol-tãrii.

Timp de ºase zile,circa 5.000 de adulþi ºicopii au participat lamitinguri contra Ordo-nanþei 13.

de Marielena Popa

Protestele societãþii civi-le din judeþul Vâlceafaþã de Ordonanþa de

Urgenþã nr.13 datã de GuvernulGrindeanu au încetat luni, 6 fe-

bruarie - au anunþat pe paginilede socializare câþiva dintre par-ticipanþii la aceste manifestãri.Ei au considerat cã protestelelor ºi-au fãcut efectul, ca atare,au decis sã se retragã. „Socie-tatea civilã ºi-a încheiat misiu-nea din moment ce ordonanþa afost abrogatã”, a precizat pe fa-cebook Bogdan Þigaret, unuldintre cei mai activi protestatari.Timp de ºase zile, circa 5.000de oameni au manifestat pe strã-zile municipiului Râmnicu Vâl-

cea faþã de Ordonanþa de Urgen-þã pentru modificarea CoduluiPenal ºi a Codului de Procedu-rã Penalã. Ei au pichetat clãdi-rile administrative ale munici-piului ºi judeþului, precum ºisediul PSD.

O parte dintre protestatari s-au constituit într-o structurã ad-hoc, pe care au numit-o Miºca-rea Civicã Vâlceanã.

La mitingurile ce s-au desfã-ºurat paºnic au participat sute decopii, aduºi de pãrinþii lor. Pro-testele au fost susþinute ºi decâþiva jurnaliºti. Nicoleta Ene,corespondent Europa FM, apostat pe pagina sa de sociali-zare un comentariu în care ex-plicã: „Îmi pãstrez imparþialita-tea ºi echidistanþa în corespon-denþele de la faþa locului, nu amderapaje de limbaj, mã strãdu-iesc sã redau cât mai fidel ceeace se întâmplã în stradã. În rest,sunt un simplu om care spunece gândeºte, sunt o mamã caredoreºte ca fata ei sã nu înveþevreodatã «poziþia ghiocel»”.Nicoleta Ene este autoarea unorfotografii-document cu miciiparticipanþi la protestele dinRâmnicu Vâlcea.

Râmnicu Vâlcea:Societatea civilãa încheiat protestele

















foto: Nicoleta Enefoto: Nicoleta Enefoto: Nicoleta Enefoto: Nicoleta Enefoto: Nicoleta Enefoto: Nicoleta Enefoto: Nicoleta Enefoto: Nicoleta Enefoto: Nicoleta Enefoto: Nicoleta Enefoto: Nicoleta Enefoto: Nicoleta Enefoto: Nicoleta Enefoto: Nicoleta Enefoto: Nicoleta Enefoto: Nicoleta Enefoto: Nicoleta Ene

foto

: Nic

olet

a En

efo

to: N

icol

eta

Ene

foto

: Nic

olet

a En

efo

to: N

icol

eta

Ene

foto

: Nic

olet

a En

efo

to: N

icol

eta

Ene

foto

: Nic

olet

a En

efo

to: N

icol

eta

Ene

foto

: Nic

olet

a En

efo

to: N

icol

eta

Ene

foto

: Nic

olet

a En

efo

to: N

icol

eta

Ene

foto

: Nic

olet

a En

efo

to: N

icol

eta

Ene

foto

: Nic

olet

a En

efo

to: N

icol

eta

Ene

foto

: Nic

olet

a En

e


9SPECIAL

de Dan Olteanu

P roiectul, intitulat„Sporire capacitatetrafic DN 65 km

5+210 - km11+500“, vizea-zã, în principal, mãrirea nu-mãrului de benzi de circula-þie de la o bandã pe fiecaresens, la câte douã benzi pefiecare sens, cu menþiuneacã acest lucru existã deja peo porþiune de 2,2 kilometri.Compania estimeazã cã,pentru achiziþionarea tere-nurilor necesare, va trebui sãachite peste 250.000 deeuro. Conducerea instituþieiconsiderã cã, prin lãrgireadrumului la patru benzi,„traficul se va fluidiza ºi sevor reduce costurile detransport, consumul de car-

PPPPPorororororţiunea de drţiunea de drţiunea de drţiunea de drţiunea de drum dintrum dintrum dintrum dintrum dintre Hanul Docte Hanul Docte Hanul Docte Hanul Docte Hanul Doctorororororului şi pasajul de la Pieleşti,ului şi pasajul de la Pieleşti,ului şi pasajul de la Pieleşti,ului şi pasajul de la Pieleşti,ului şi pasajul de la Pieleşti,vizată de un prvizată de un prvizată de un prvizată de un prvizată de un proiect de moderoiect de moderoiect de moderoiect de moderoiect de modernizarnizarnizarnizarnizareeeee

buranþi precum ºi costurile deîntreþinere ºi reparaþie ale ve-hiculelor. De asemenea, vacreºte nivelul de deservire a tu-turor localitãþilor de pe traseuºi a localitãþilor adiacente, sevor îmbunãtãþi condiþiile de ac-ces, creându-se astfel condiþii

pentru dezvoltarea economicãa zonei pe termen mediu ºi vaspori siguranþa traficului“.Costurile pentru implementa-rea proiectului ar urma sã seridice la aproximativ 5 milioa-ne de euro, banii urmând sãvinã de la bugetul de stat.

Cum lucrãrile de construire la mereu promisaautostradã Craiova - Piteºti sunt încã la anibuni depãrtare, CNADNR vizeazã sã rezolveproblema traficului pe DN 65 printr-un proiectde aproape 5 milioane de euro. Mai exact,compania de drumuri vrea mãrirea numãruluide benzi de circulaþie la câte douã pe sens,montarea de separatoare de sens ºi îmbunãtãþi-rea condiþiilor de acces de pe drumurile adia-cente în vederea sporirii siguranþei traficului.Prin acest proiect, CNADNR ar rezolva ºi unadintre marile probleme cu care se confruntãacum autoritãþile judeþene, anume amenajareaunui sens giratoriu în dreptul AeroportuluiCraiova.

Giratoriu la AeroportDupã cum spuneam, unul

dintre obiectivele acestui pro-iect este acela de a veni cu osoluþie pentru problema traficu-lui care vizeazã accesul cãtreAeroportul Internaþional Craio-va. În ultimii ani, odatã cu in-troducerea unui numãr mare dezboruri sãptãmânale, accesul cuautoturisme cãtre parcarea ae-roportului s-a transformat într-un coºmar pentru ºoferi. Auto-ritãþile judeþene au vorbit de-seori despre soluþii care sã re-zolve aceastã problemã, însã,pânã acum, ea a întârziat sã apa-rã. Conform proiectuluiCNADNR, soluþia ar fi un sensgiratoriu, prevãzut a fi realizatla intrarea din dreptul zonei deîmbarcare pasageri. Totodatã,un giratoriu ar urma sã fie con-struit ºi la intersecþia cu DJ652A- drumul spre comuna Cârcea.

Rigole acoperiteºi podeþereabilitate

Proiectul prevede, de ase-menea, realizarea de rigoleacoperite pentru zona intravi-lanã ºi ºanþuri pereate în ex-travilan care sã preia apelepluviale. În plus, podeþeleexistente pe traseu ar urma sãfie decolmatate ºi curãþate,precum ºi înlocuirea ºi com-pletarea parapeþilor în zonelede risc.

De asemenea, tot pentrusporirea siguranþei traficului,sensurile de circulaþie ar urmasã fie separate printr-un sepa-rator fizic denivelat care vaelimina virajul la stânga, unadintre manevrele care au statla baza celor mai multe din-tre accidentele înregistrate peacest sector de drum.

Compania de Drumuriiese în calea autostrãziiCraiova - Piteºti


















10SPECIAL

de Mihaela Bobaru

Curtea de Conturi a datpublicitãþii raportul ve-rificãrilor fãcute la in-

stituþiile bugetare din judeþulOlt. Nu micã a fost mirarea cânds-a aflat nivelul sumelor buge-tare scurse, cu bunã ºtiinþã saudin prostie, în contul unor fir-me, multe dintre ele ,,de casã”.Dacã ar fi sã inventariem gãu-rile descoperite, ne-ar trebuicâteva ediþii de ziar, aºa cã nevom opri doar la cele mai inte-resante nereguli constatate deinspectori, cu prejudicii de top.

Primãria Slatina,pãgubitã pentrutunsul ierbii

Primãria Slatina a fost preju-diciatã cu 3,5 milioane lei de fir-ma care s-a ocupat în ultimii anide întreþinerea spaþiilor verzi, alocurilor de joacã ºi a arteziene-lor din municipiu. Descoperireaau fãcut-o inspectorii Curþii deConturi în urma misiunii de au-dit de anul trecut. În urma aces-tei constatãri, noua conducere aadministraþiei locale a reziliatcontractul de concesiune cu fir-ma. Ca sã nu fie nevoitã sã sepoarte prin instanþã cu Rupiah-ul patronat de fostul primar Da-rius Vâlcov pentru despãgubiriuriaºe, s-a ajuns la o înþelegere.Nimeni nu ºtie sã spunã cât vaplãti municipalitatea pentru re-zilierea pe cale amiabilã a con-tractului. Cert este cã acesta nuva mai rãmâne în vigoare alþiaproape 20 de ani, în care ar fisupt de la buget peste 150 demilioane de euro din cele 200 demilioane pentru care fusese în-cheiat. Cum a prejudiciat firmaedilului ajuns ministru al finan-þelor ne spun inspectorii Curþiide Conturi: pe facturarea de ser-

vicii fie neefectuate, fie prostexecutate. Când ºi cum va viacoperitã gaura de la buget cau-zatã de Rupiah, cu complicita-tea unor funcþionari din Primã-ria Slatina, nimeni nu poate spu-ne. Deocamdatã, municipalitateaa decis sã acþioneze în instanþãraportul Curþii de Conturi. Dacãel va rãmâne definitiv, se va în-cerca executarea firmei, dacã nuva intra în lichidare pânã atuncipe ghinionul angajaþilor care ausemnat devizele de lucrãri. Po-trivit legii, dacã firma nu maipoate fi executatã, primãria îºi varecupera paguba de la propriiiangajai care ar putea fi acuzaþiºi de abuz sau neglijenþã în ser-viciu. Despre acest celebru con-tract de concesiune încheiat demunicipalitate în urmã cu maibine de ºapte ani cu firma Ru-piah, despre preþurile practicatede societatea controlatã de pri-marul care ºi-a pus semnãtura.Indiscret în Oltenia a scris la vre-mea respectivã, iar RaportulCurþii de Conturi nu face altce-va acum decât sã confirme celeconsemnate de noi.

Inspectoriiau numãratºi florile de la spital

Cu flori achiziþionate de 1,2miliarde lei vechi, Spitalul Sla-tina ar fi trebuit sã aibã la poar-tã o adevãratã grãdinã botani-cã. Însã mirosul de flori a fostadulmecat doar de cãtre inspec-torii Camerei de Conturi Olt,care au identificat cum florile dela poarta unitãþii sanitare, dar ºimaterialele folosite la reabilita-rea Urgenþelor au fost achiziþi-onate la preþuri mult mai mari,„care nu corespund realitãþii depiaþã”. Prejudiciul se ridicã la840.000 de lei, iar abaterile fi-nanciare la 394.000 de lei.

Constatãrile inspectorilor dela Curtea de Conturi ne fac sãcredem cã lui Andrei Iordache,manager al Spitalului Judeþeande Urgenþã Slatina, îi place fru-mosul. Acest lucru se poate de-duce ºi din activitatea sa mana-gerialã când Secþia de primireurgenþe ºi-a schimbat radicalînfãþiºarea, devenind una mo-dernã, cu o nouã arhitecturã

peisagisticã a intrãrii principa-le. Ceea ce nu s-a vãzut a fostînsã ºi cheltuiala. Client bogat,cã doar lucreazã cu banii statu-lui, iar acolo unde sunt banipublici e ºi dare de mânã, spita-lul slãtinean a fost „muls” cu840.000 de lei mai mult, spunreprezentanþii Curþii de Conturiîn sinteza rezultatelor acþiuniide audit desfãºuratã. Potrivitraportului, prejudiciul se dato-reazã în mare parte pentru: efec-tuãri de plãþi nelegale reprezen-tând contravaloarea materiale-lor înscrise în situaþiile de platãla preþuri supraevaluate faþã depreþurile practicate pe piaþã defurnizori, la obiectivul de inves-tiþii „Extindere ºi modernizareSecþie Primire Urgenþe SpitalulJudeþean Slatina” - 573.000 lei;la obiectivul de investiþii „Rea-bilitare ºi modernizare SecþiePrimire Urgenþe”- 131.000 lei;a neconstituirii garanþiei debunã execuþie pentru contractulde furnizare nr. 7173/2014, încuantum de 5% din valoareatotalã a contractului, fãrã TVA- 150.000 lei etc.

Canalizarea a„îngropat” primãria

Auditul financiar asupra con-turilor anuale de execuþie bu-getarã ale Primãriei Coloneºtis-a desfãºurat în perioada au-gust-septembrie 2016, printrealtele, inspectorii Curþii deConturi identificând „efectua-rea de plãþi nelegale reprezen-tând contravaloarea lucrãrilorneexecutate privind montaj uti-laje tehnologice în staþiile deepurare Coloneºti, Vlaici,Chelbeºti, Cîrstani ºi Guieºti încantitatea facturatã ºi plãtitã,aferente obiectivului de inves-tiþii ,,Introducere canalizarecomuna Coloneºti”, prejudi-ciul ridicându-se la 2,67 mili-oane lei. Totodatã, s-a stabilitºi un prejudiciu de 23.000 delei, rezultat din „efectuarea deplãþi necuvenite reprezentândcontravaloarea serviciilor ne-efectuate privind supraveghe-rea execuþiei lucrãrilor în can-titatea facturatã ºi plãtitã, afe-rente obiectivului de învestiþii,,Introducere canalizare comu-na Coloneºti”.

Brazde… financiare,trase de… motoare

Primãria Izbiceni a fost lua-tã la puricat de inspectorii Cur-þii de Conturi în perioada iu-nie- iulie 2016, iar rezultatul ascos la ivealã mai multe nere-guli privind folosirea ºi chel-tuirea banului public. Ce nu s-a putut justifica au fost carbu-ranþii consumaþi. Potrivit ra-portului de control, s-a identi-ficat „efectuarea de cheltuielide capital pe baza unor docu-mente care nu confirmã exac-titatea sumelor datorate, ca ur-mare a lipsei datelor ºi infor-maþiilor prevãzute de normelelegale referitoare la tipul lucrã-rilor executate pe categorii delucrãri, articole de deviz defal-cate pe materiale, manoperã,utilaje, transport atât cantitativcât ºi valoric, pentru a dobândicalitatea de documente justifi-cative”– prejudiciu 1,057 mi-lioane lei, precum ºi „neconsti-tuirea garanþiei de bunã execu-þie pentru lucrãrile executatela obiectivul de investiþii „Ca-nalizare comuna Izbiceni, jude-þul Olt”.

Curtea de Conturi Olt a sta-bilit, în urma verificãrilor fãcu-te anul trecut la 38 de primãriidin judeþ, un prejudiciu de 12,7milioane lei. Dupã Primãria Sla-tina, campioanã la gãurit buge-tul, pe podium au urcat ºi ad-ministraþiile locale din Colo-neºti ºi Izbiceni.

Prostia ºi hoþia plãtitescump de olteniProstia ºi hoþia plãtitescump de olteniProstia ºi hoþia plãtitescump de olteniProstia ºi hoþia plãtitescump de olteniProstia ºi hoþia plãtitescump de olteniProstia ºi hoþia plãtitescump de olteniProstia ºi hoþia plãtitescump de olteniProstia ºi hoþia plãtitescump de olteniProstia ºi hoþia plãtitescump de olteniProstia ºi hoþia plãtitescump de olteniProstia ºi hoþia plãtitescump de olteniProstia ºi hoþia plãtitescump de olteniProstia ºi hoþia plãtitescump de olteniProstia ºi hoþia plãtitescump de olteniProstia ºi hoþia plãtitescump de olteniProstia ºi hoþia plãtitescump de olteniProstia ºi hoþia plãtitescump de olteni


De ce am ajuns sã neurâm român cu ro-mân? Cum am ajuns sã

fim atât de dezbinaþi în propriaþarã? Cine se joacã cu noi ºi ceurmãreºte? Sunt întrebãri pecare trebuie sã ni le punem, in-diferent de statutul social, ni-velul de pregãtire, nivelul devenituri, vârsta pe care o avemsau cum suntem îmbrãcaþi.

„Deºteaptã-te, române, dinsomnul cel de moarte” este pri-mul vers din imnul naþional.Trebuie sã ne deºteptãm pen-tru cã, aºa cum spune versul,somnul poate fi de moarte!

Dar cum am ajuns aici? Este foarte simplu ºi comod

sã aruncãm vina la alþii, dareste timpul sã privim fiecare înpropria conºtiinþã, sã vedemdacã nu cumva prin egoism ºinepãsare fiecare dintre noi areo pãrticicã de vinã.

Manipularea oamenilor sepracticã de când lumea ºi vadãinui cât va mai fi lumea. Eumã întreb, ce se întâmplã cunoi în aceste zile este manipu-lare sau constrângere? Con-strângerea maselor prin butoa-ne ºi nu prin convingeri.Aceasta este cea mai simplãmetodã pentru dezbinare ºi în-deplinirea propriilor obiective.Este mai simplã ca manipula-rea, ºi asta pentru cã în aceastãsituaþie nu ai nevoie de lidericare sã insufle aspiraþii, iarRomâniei îi lipsesc cu desãvâr-ºire.

Vedem ºi simþim: copii carese întorc împotriva pãrinþilor,bãtrâni împotriva tinerilor, an-gajaþi de la privat împotrivacelor din sectorul bugetar ºiinvers, medici contra profe-sori, iar exemplele pot conti-nua. Dezbinare mai mare însocietatea româneascã ºi însufletele românilor nu a existatde la Revoluþie pânã astãzi.Temele care ne înrãiesc suntdiverse, dar aceleaºi persona-je la butoane. În România po-liticã nu existã dreapta ºi stân-ga. Existã personaje care îºiarogã o apartenenþã doctrina-rã în funcþie de conjuncturã.

De fapt, ce avem?Avem niºte personaje poli-

tice care au butoane de con-strângere a populaþiei pe carear trebui sã o reprezinte, nu são dezbine. Dar, din neputinþã,ele constrâng... e mai uºor de-cât sã reprezinte. Atunci cândexistã un lider, acesta dã aspi-raþii segmentului pe care îl re-prezintã. Personajele politice

De unde atâta urã?de Florentin Gust

11ACTUALITATE

seci în viziune apeleazã la con-strângeri.

Avem o aºa-zisã stânga careare butonul numit angajat lastat ºi prin acest buton practicse joacã cu o masã importantãdintre români.

Avem butonul numit mediulprivat sau multinaþionale prinintermediul cãruia o aºa-zisãdreapta se joacã, apãsând peel când are nevoie. ªi, precumprea bine s-a putut observa înultimii doi ani, mai avem unal treilea buton, diaspora. An-gajaþii de la stat tac, de teamadirectorului: “Ai grijã ce zici,cã de mâine tot cu mine rãmâiºi s-ar putea sã nu mai avan-sezi sau chiar sã facem restruc-turãri!” Vã sunã cunoscut? Înmediul privat vine patronul ºispune: “Firma noastrã, cu mã-surile date de acest guvern, osã aibã probleme”.

Se speculeazã egoismul ºiajungem chiar sã îl urâm pefratele român, repetându-i ce-lui de la stat cã cel de la privateste cel care scoate profitul ºieste îmbuibat, spunându-i ce-lui de la privat cã cel de la stateste cel care toacã banii pecare el îi plãteºte prin taxe ºiimpozite. Mai avem un al trei-lea buton cu care se joacã po-liticienii, diaspora. Despreaceºti români s-a repetat cã nutrãiesc aici cu noi, în acestecondiþii nu au dreptul sã îºiexprime pãreri despre ce seîntâmplã în þarã.

Pentru cã România încã dinanii 90 nu a avut lideri, ci oa-meni care s-au pus în faþa unorbutoane, a fãcut ca astãzi“puii” celor din 90 sã se joacecu butoanele, dezbinând româ-nii. ªi uite-aºa, niºte pãpuºarise joacã cu butoanele numitestat, privat ºi diaspora, adu-când românii sã se urascã în-tre ei. Astfel, fiecare român dindreptul fiecãrui segment sesimte nedreptãþit ºi crede cãdin cauza celuilalt nu trãieºteel mai bine.

Eu încã am speranþa uneizile în care angajatul de la statnu îl va mai invidia pe cel dela privat, iar angajatul de laprivat nu îl va mai blama pecel de la stat. O sã vinã aceas-tã zi, atunci când angajaþii dinmediul privat ºi cei din secto-rul de stat, precum ºi tinerii,vor înþelege cã suntem o sin-gurã þarã, iar politicienii vor filideri.

Prin urã nu putem reconstruio naþiune, asta e CLAR!

În prima lunã a anuluicurent, în casieriileDirecþiei impozite ºitaxe din cadrul Primã-riei Municipiului Cra-iova au ajuns sume debani aferente încasãriiunui numãr de 11.145de roluri (creanþefiscale ºi nefiscale).Gradul de colectare altaxelor ºi impozitelordin 2016 este deaproximativ 68%,contribuabilii care segrãbesc sã-ºi plãteas-cã dãrile cãtre statprimind ºi în acest anbonificaþia de 10%.

de Octavia Hantea

Craiovenii vor trebui sãplãteascã aceleaºi sumede bani pentru acoperi-

rea taxelor ºi impozitelor loca-le aferente anului 2017, dupã ceConsiliul Local al MunicipiuluiCraiova a decis ca aceste dãrisã rãmânã la nivelul celor deanul trecut. Excepþie de laaceastã hotãrâre fac clãdirile ne-rezidenþiale ºi clãdirile vechi ºineîngrijite. Astfel, pentru „clã-dirile nerezidenþiale a cãror va-loare a fost actualizatã în ulti-mii trei ani faþã de anul de refe-rinþã, impozitul se ajusteazã prinaplicarea cotei de 23%, faþã de33% cât era în 2016. Pentru anul2017 se majoreazã cu 500% im-pozitul pentru clãdirile ºi tere-nurile neîngrijite situate în in-travilanul municipiului Craio-va”, se aratã într-o informare aDirecþiei impozite ºi taxe dincadrul Primãriei Craiova.

Peste 11.000de creanþe achitateîn ianuarie

Conform bilanþului Direcþieiimpozite ºi taxe din cadrul Pri-mãriei Municipiului Craiova, dela începutul anului ºi pânã înprezent au fost achitate nu maipuþin de 11.145 de creanþe fis-

cale ºi nefiscale. Craiovenii ºiagenþii economici din munici-piu, care se grãbesc sã îºi achi-te dãrile, vor beneficia ºi înacest an de bonificaþia de 10%.Potrivit reprezentanþilor DITCraiova, pentru taxa de parca-re, în cuantum de 40 lei/an, nuse aplicã reducerea de 10%.Aceastã reducere se acordã laimpozitele datorate pe clãdiri,terenuri ºi mijloace de transport.Totodatã, conform prevederilorlegale, pentru plata taxelor ºiimpozitelor locale sunt douã ter-mene limitã - 31 martie ºi 30septembrie a.c., care, odatã de-pãºite, duc automat la „încãrca-rea” plãþilor ce trebuie efectua-te cu majorãri de întârziere încuantum de 1% pe lunã saufracþie de lunã, pentru valoareadebitelor restante.

Grad de colectarede 68%

Cât priveºte situaþia încasãri-lor fãcute în anul 2016, potri-vit aceluiaºi bilanþ al DIT Cra-iova, au ajuns în bugetul localnu mai puþin de 140.072.000 delei, gradul de colectare înregis-trat la data de 25 ianuarie a.c.fiind de 68%. ªi în acest an,cetãþenii ºi agenþii economicicare îºi deruleazã activitatea înCraiova primesc plicuri prinpoºtã, fiind înºtiinþaþi cu privi-re la situaþia impozitelor ºi ta-xelor datorate. Pe de altã parte,cei care înregistreazã datorii vorfi înºtiinþaþi prin somaþii sã îºiachite dãrile.

Plãþi on-line sau lacasieriile instituþiei

Direcþia impozite ºi taxe aPrimãriei Municipiului Craiovaa pus la dispoziþia contribuabi-lilor mai multe modalitãþi deplatã. Astfel, cei care vor sã evi-te cozile de la ghiºeele de plãþiale Direcþiei impozite ºi taxeCraiova au la dispoziþie varian-ta plãþii electronice (prin inter-net banking), a punctelor de lu-cru ale bãncii BRD (pentru mu-nicipiul Craiova), pagina de in-

ternet www.ghiseul.ro, plataprin mandat poºtal sau cea prinordin de platã. Contribuabiliicare însã doresc sã achite cu nu-merar, pot face plata la sediuldirecþiei sau la punctele de în-casare ale instituþiei. Începândcu anul 2016, DIT are mai mul-te astfel de puncte: punct de în-casare Calea Bucureºti nr. 51C(Piaþa centralã) în zilele de luni,marþi, joi ºi vineri, între orele08:30 – 16:00, ºi miercuri, ore-le 08:30-18:00; punct de înca-sare str. Mitropolit Firmilian nr.14 de luni pânã vineri, orele08:30 – 16:00; punct de încasa-re Craioviþa Nouã (BulevardulOltenia Bl.65A1- parter), deluni pânã vineri, orele 10:30 –18:00; punct de încasare Braz-da (str. Doljului, nr.37, Bl. G4,parter), de luni pânã vineri, ore-le 10:30 – 18:00; punct de în-casare Rovine (str. Nicolae Ior-ga, nr.31, Bl. E1, parter), de lunipânã vineri, orele 10:30 –18:00; punct de încasare 1 Mai(str. Independenþei nr. 12, Bl.7,parter), de luni pânã vineri, ore-le 10:30-18:00; punct de înca-sare Lãpuº (Calea Bucure’ti,nr.137, Bl.T6, parter), de lunipânã vineri, orele 10:30 –18:00.

2015 plãþi prinsistem on-line

Referitor la modalitatea plã-þii impozitelor ºi taxelor din faþacalculatorului, locuitorii Craio-vei au fãcut, în anul 2016, numai puþin de 2015 astfel de plãþi.Suma totalã provenitã din taxeºi impozite achitate anul trecut,prin „ghiºeul.ro”, este de474.805.000 de lei. În primalunã a anului curent, nu maipuþin 493 de de persoane au alesvarianta „ghiºeu.ro”. Contri-buabilii care se înscriu pe porta-lul ghiºeul.ro primesc în emailnumele de utilizator ºi parola,timpul de aºtepare fiind diferit,cu menþiunea cã sunt persoanecare le-au primit în mai puþin deo orã de la data solicitãrii, darºi cazuri în care durata de aº-teptare s-a întins pânã la 10 zile.

Contribuabilii craioveni,cu ochii pe bonificaþia de 10%Contribuabilii craioveni,cu ochii pe bonificaþia de 10%Contribuabilii craioveni,cu ochii pe bonificaþia de 10%Contribuabilii craioveni,cu ochii pe bonificaþia de 10%Contribuabilii craioveni,cu ochii pe bonificaþia de 10%Contribuabilii craioveni,cu ochii pe bonificaþia de 10%Contribuabilii craioveni,cu ochii pe bonificaþia de 10%Contribuabilii craioveni,cu ochii pe bonificaþia de 10%Contribuabilii craioveni,cu ochii pe bonificaþia de 10%Contribuabilii craioveni,cu ochii pe bonificaþia de 10%Contribuabilii craioveni,cu ochii pe bonificaþia de 10%Contribuabilii craioveni,cu ochii pe bonificaþia de 10%Contribuabilii craioveni,cu ochii pe bonificaþia de 10%Contribuabilii craioveni,cu ochii pe bonificaþia de 10%Contribuabilii craioveni,cu ochii pe bonificaþia de 10%Contribuabilii craioveni,cu ochii pe bonificaþia de 10%Contribuabilii craioveni,cu ochii pe bonificaþia de 10%


Publ

icita

te

Centrul comercial OLTENIA SUCPIinclude peste 1.300 de standuri de prezentareºi vânzare a diferitelor produse, de la îmbrã-cãminte ºi încãlþãminte la diferite obiecte deuz casnic, de la legume ºi fructe la materialepentru construcþii.Centrul comercial este dotat cu parcãri exte-rioare ce se întind pe o suprafaþã de peste70.000 mp, având pazã proprie ºi sisteme desiguranþã, personal de servicii ºi întreþinere.Gama largã de produse, preþuri fãrã concu-renþã, experienþa în domeniu (fiind primultârg en-gros înfiinþat în zona Olteniei), pre-cum ºi existenþa liniilor speciale de transporturban ce leagã centrul comercial de toatezonele oraºului, îl recomandã ca fiind un im-portant centru de aprovizionare a populaþiei.

Luni - Vineri 09.00 - 19.00Sâmbãtã 09.00 - 16.00

Duminicã 09.00 - 14.00

pag. 12

12ACTUALITATE

Primãria Municipiului Râmnicu Vâlcea organizeazã concursde recrutare pentru ocuparea unei funcþii publice de exe-cuþie vacante din cadrul aparatului de specialitate al pri-

marului municipiului Râmnicu Vâlcea de:consilier, clasa I, grad profesional principal – Unitatea Lo-

calã de Monitorizare – Direcþia Dezvoltare Localã.Concursul se organizeazã la sediul Primãriei Municipiului Râm-

nicu Vâlcea, judeþul Vâlcea, în data de 6 martie 2017, ora 10.00 -proba scrisã. Dosarele de înscriere la concurs se pot depune întermen de 20 zile de la data publicãrii în Monitorul Oficial, parteaa III-a, la sediul Primãriei Municipiului Râmnicu Vâlcea, judeþulVâlcea. Dosarul de înscriere la concurs trebuie sã conþinã în modobligatoriu documentele prevãzute la art. 49 din H.G. nr. 611/2008,modificatã ºi completatã de H.G. 1173/2008.

Condiþiile de participare la concurs- Condiþii de studii: studii universitare de licenþã absolvite cu

diplomã, respectiv studii superioare de lungã duratã, absolvite cudiplomã de licenþã sau echivalentã în domeniul ºtiinþe inginereºti;

- Condiþii de vechime: minimum 5 ani vechime în specialitateastudiilor necesare exercitãrii funcþiei publice.

Relaþii suplimentare privind condiþiile de participare la concurs,bibliografia pentru concurs se pot obþine la sediul Primãriei Mu-nicipiului Râmnicu Vâlcea, pe site-ul www.primariavl.ro. ºi la nr.de telefon : 0250.736.080.

Primãria Râmnicu Vâlceaorganizeazã concurs

pentru consilier, clasa I

Publ

icita

te


Evenimentele din ultimasãptãmânã îmi dau în-crederea cã societatea

româneascã a ieºit din amorþi-re ºi nu se mai resemneazã cugândul cã nu poate realizaschimbãri majore. Românii numai sunt dispuºi sã tolerezeabuzurile guvernanþilor ºi cuatât mai puþin sã accepte mo-dificãri ce ar îngreuna desfã-ºurarea procesului de justiþie ºicondamnarea infractorilor.

Ordonaþa privind modifica-rea codurilor penale ºi încer-cãrile coaliþiei PSD-ALDE dea-ºi albi politicienii cu dosarepenale au reprezentat pragulmaxim de suportabilitate pen-tru români. Liviu Dragnea ºiacoliþii sãi au reuºit ceea ce nua reuºit nimeni ºi nimic în ulti-mii 27 de ani, ºi anume deter-minarea oamenilor sã iasã înstradã într-un numãr impresi-onant, militând cu toþii pentruacelaºi scop. Searã de searã s-a ieºit în stradã atât pentru anu-larea ordonanþei, cât ºi pentrua se da semnalul cã nu se vamai accepta ca þara sã fie con-dusã de oameni dispuºi sã facãorice pentru a fugi de justiþie.

Craiova nu a fãcut rabat deceea ce se întâmplã în restulmarilor oraºe, Piaþa “MihaiViteazul” fiind punctul de în-tâlnire al oamenilor liberi, alcelor care cred în aceleaºi prin-cipii ºi aceleaºi valori, al celorcare au înþeles cã, dacã nu iesacum în stradã, “mai târziu” vafi mult prea târziu. A impresi-onat atât numãrul mare de per-soane, cât mai ales calitateaparticipanþilor, observabilã

Þara s-a trezit! Craiovaeste la înãlþime!

foarte uºor dupã uºurinþa ºicoerenþa cu care vorbeau de-spre motivul care i-a adus înpiaþã, inteligenþa ºi creativita-tea mesajelor, conduita ºi mo-dul de a se raporta la cei dinjur ºi, nu în ultimul rând, pre-ocuparea lor pentru viitorulacestei þãri.

S-a crezut cã abrogarea or-donanþei va pune capãt mani-festaþiilor ce au loc în þarã,însã acest raþionament s-a do-vedit a fi complet greºit: înziua în care ordonanþa a fostretrasã, peste 600 de mii deoameni au ieºit în stradã sãmiliteze pentru statul de drept.Oamenii nu mai pot avea în-credere într-un guvern condusdin umbrã de un mafiot dinTeleorman, cu un premieraservit ºi cu un ministru alJustiþiei ce depãºeºte orice li-mitã a penibilului.

Manifestaþiile ce au avut loczilele trecute pot reprezentatestul final al tranziþiei post-comuniste, iar românii par sã-ºi fi asumat în totalitate ceeace înseamnã noþiunea de ce-tãþean. Sper ca de acum îna-inte societatea româneascã sãfie una proactivã ºi nu doaruna reacþionarã, iar tinerii sãfi înþeles cã, fãrã implicarecivicã ºi socialã, viitorul lorpoate fi influenþat de o masãde manevrã hrãnitã cu mãsurisociale, dar activã electoral.

O naþiune puternicã se poa-te clãdi doar cu o societatecivilã puternicã, iar noi ale-gem în aceste zile ce þarã vremsã lãsãm moºtenire generaþii-lor viitoare!

de Doru CâpleaConsilier local PNL

13ACTUALITATE

Fundaþia ”Inimã pentruInimã” din RâmnicuVâlcea, organizaþie ne-

guvernamentalã reprezentativãîn domeniul protecþiei dreptu-rilor copilului din judeþul Vâl-cea, are în portofoliul sãu unproiect special care îmbinã ini-þiativa antreprenorialã cu misi-unea pe care o serveºte de 20de ani: Centrul de hipoterapieOcnele Mari, judeþul Vâlcea.

Centrul de hipoterapie estelocalizat în staþiunea OcneleMari, judeþul Vâlcea, în imedia-ta apropiere a ºtrandului cu apãsãratã, face parte dintr-un pro-iect finalizat parþial în anul 2013ºi pune în valoare efectele be-nefice ale hipoterapiei ce aparprintr-o împletire a muncii te-rapeuþilor cu forþa psihicã, miº-carea ºi afecþiunea capului.

Avem construite spaþii de ca-zare, cabinete medicale de re-cuperare ºi urmeazã amenajareaexterioarã a terenului în supra-faþã de 6.000 mp, construirea

Centrul de hipoterapie ocnele mari,listat la bursã

grajdurilor pentru cai ºi a ma-nejului.

Începând cu luna decembrie2016, proiectul este listat la”Bursa Binelui”, platformã cre-atã ºi susþinutã de Banca Co-mercialã Românã, în parteneriatcu Euplãtesc, care aduce împre-unã organizaþiile pentru a-ºidesfãºura proiectele ºi oameniicare vor sã investeascã în fap-tele bune din comunitatea lor.

Prin construirea centrului,Fundaþia ”Inimã pentru Inimã”oferã suport copiilor cu afecþi-uni fizice ºi mentale (ADHD,autism, sindrom Down etc.), înprocesul de recuperare. O partedin personalul angajat provinedin beneficiari ai proiectelornoastre, deveniþi astãzi medici,psihologi, kinetoterapeuþi ºimedici veterinari.

Dacã aveþi dorinþã de faptebune, un card, minimum 5 lei,o adresã de e-mail ºi cel mult 2minute, vã rugãm sã sprijiniþiiniþiativa noastrã printr-o dona-

þie online urmând link-ul de maijos:

https://www.bursabinelui.ro/BursaBinelui/Proiecte/Centrul-de-hipoterapie

Cu ajutorul susþinãtorilornoºtri, ne-am calificat în etapafinalã a ”Bursei Binelui”, îm-preunã cu alte douã proiecte:

- ”Casã pentru suflet” (https://www.bursabinelui.ro/BursaBi-nelui/Proiecte/Casa-pentru-su-flet);

- ”Oglinzi paralele” (https://www.bursabinelui.ro/BursaBi-nelui/Proiecte/Oglinzi-parale-le).

Fundaþia ”Inimã pentru Ini-mã”, înfiinþatã în 1997, esteacreditatã ca furnizor de servi-cii sociale, oferã servicii socia-le pentru copii ºi tineri, dezvol-tã ºi aplicã conceptul de econo-mie socialã, promoveazã volun-tariatul social în rândul tineri-lor, susþine ºi sprijinã dezvolta-rea comunitãþilor locale unde îºidesfãºoarã activitatea.

În ziua praznicului Întâmpi-nãrii Domnului, persoane-le asistate în cadrul Centru-

lui de recuperare ºi reabilitareneuropsihicã Mãciuca au primitdaruri din partea ArhiepiscopieiRâmnicului.

La activitatea filantropicã,organizatã cu binecuvântareaÎnaltpreasfinþitului Pãrinte Var-sanufie ºi coordonatã de cãtrePãrintele Protoiereu Ion Dincã,au participat preoþi din Protoie-ria Râmnicu Vâlcea, doamnaasistent social Viorica AdrianaIancu, reprezentanta Sectoruluisocial-filantropic al Arhiepisco-piei Râmnicului, elevi ai Semi-narului Teologic Ortodox Sfân-tul Ierarh Nicolae din RâmnicuVâlcea, Secþiile teologie ºi ºtiin-þe sociale, ºi membri ai Grupu-lui catehetic Sfântul Ioan Bote-zãtorul, coordonat de cãtre Pã-rintele Nicolae Preoteasa. Bene-ficiarii centrului au primit len-jerii de pat noi, articole de îm-brãcãminte, produse de patise-rie, fructe ºi alimente de bazã.La alcãtuirea ºi împãrþirea da-rurilor, au contribuit parohiileÎnãlþarea Domnului - Ostro-veni, Goranu, Sfântul ApostolAndrei ºi Sfânta Cuvioasã Pa-rascheva din Râmnicu Vâlcea.

Arhiepiscopia Râmnicului -daruri pentru asistaþii

de la Centrul de reabilitareneuropsihicã Mãciuca

„În sãptãmâna în care i-amrevãzut pe Sfinþii Trei Ierarhidrept modele de slujire a aproa-pelui, împreunã cu preoþii, cre-dincioºii din parohii ºi eleviiSeminarului Teologic, i-am vi-zitat pe semenii noºtri care seaflã în acest centru de îngrijire,sprijinind activitatea socialã apãrintelui din comunitate, pre-cum ºi activitatea personaluluicare le oferã acestora tot spriji-nul necesar. Lucrarea socialã aBisericii reprezintã continuarea

celei liturgice ºi de aceea astãzi,în ziua Praznicului Întâmpinã-rii Domnului, am împlinit ºi cufapta cuvântul de învãþãturã alSfântului Grigore Teologul-: «Voi, cei ce sunteþi slujitorii luiHristos, hrãniþi pe Hristos, îm-brãcaþi-L, primiþi-L, cinstiþi-L»”, a precizat Pãrintele Proto-iereu Ion Dincã.

Sursa: ArhiepiscopiaRâmnicului


J U

R I

D I

C A14

UTILE1. Plafonul pentrumicroîntre-prinderi creºtela 500.000 de lei

Plafonul de venituri pânã lacare o firmã se poate înscrieca microîntreprindere a fostmajorat în ianuarie 2017, prinOrdonanþa de urgenþã a Gu-vernului nr. 3/2017, astfel cã,începând din februarie 2017,este consideratã persoanã ju-ridicã microîntreprindereacare în exerciþiul financiar an-terior nu a depãºit venituride 500.000 euro, echivalent înlei.

Prin urmare, societãþile co-merciale care au realizat ve-nituri de pânã la 500.000 deeuro în 2016 îºi vor modificasistemul de impunere, deve-nind din februarie 2017 plãti-toare de impozit pe veniturilemicroîntreprinderilor. Singu-rele firme care scapã de aceas-tã obligaþie sunt cele care aucapital social de cel puþin45.000 de lei, ele putând sãopteze pentru impozitul peprofit.

În plus, impozitul pe venitaplicat microîntreprinderilorcu un singur salariat a fost re-dus de la 2% la 1% (procentaplicabil ºi entitãþilor de acesttip care au mai mult de un sa-lariat), în timp ce microîntre-prinderile fãrã salariaþi aplicã,în continuare, o cotã de impo-zitare de 3%.

2. Vânzãrile de caseºi terenuri subun anumit plafon,scutite de impozit

Tot de azi înainte, persoanelecare vând case ºi terenuri suntimpozitate diferit faþã de pânãacum, în sensul cã tranzacþiilesunt scutite de impozit dacã seîncadreazã în plafonul de450.000 de lei. Cât despre tranz-acþiile ce depãºesc aceastãsumã, lor li se aplicã o cotã uni-cã de impozitare de 3%.

„La transferul dreptului deproprietate ºi al dezmembrãmin-telor acestuia, prin acte juridice

între vii asupra construcþiilor deorice fel ºi a terenurilor aferenteacestora, precum ºi asupra tere-nurilor de orice fel fãrã construc-þii, contribuabilii datoreazã unimpozit care se calculeazã prinaplicarea cotei de 3% asupravenitului impozabil. Venitul im-pozabil se stabileºte prin dedu-cerea din valoarea tranzacþiei asumei neimpozabile de 450.000lei”, scrie în Ordonanþa de urgen-þã a Guvernului nr. 3/2017.

Schimbarea modului de im-pozitare este introdusã de Exe-cutiv pentru a încuraja vânza-rea caselor ºi terenurilor, astfelîncât sã fie stimulatã industriade construcþii, în special în ca-

zul construirii de locuinþe. Tot-odatã, Guvernul vrea ca în acestfel sã reducã numãrul de mun-citori care pleacã în afara gra-niþelor þãrii.

3. CAS ºi CASSpentru salariaþinu se maiplafoneazã

Tot începând din februarie,salariaþii datoreazã CAS ºiCASS la tot venitul realizat, încondiþiile în care, în luna ianua-rie 2017, aceste contribuþii aufost plafonate la nivelul a cincisalarii medii brute.

SC APAVIL SA adesfãºurat ºi în sãptã-mâna 30 ianuarie - 03februarie 2017 oactivitate intensã înmunicipiul RâmnicuVâlcea, în colaborarecu autoritãþile locale.

LUCRÃRI DE AMENAJA-RE A TERENULUI. Au fostexecutate lucrãri de amenajarea terenului, prin betonare ºi as-faltare pe strãzile Feþeni nr. 76,Câmpului nr. 40A, Hogii ºi Fân-tânii.

AVARII SOLUÞIONATE.Au fost soluþionate 3 avarii lareþeaua de apã potabilã pe strã-zile Feþeni nr. 76, Carpaþi nr. 10ºi Câmpului nr. 40A.

POMPE CURÃÞATE. Aufost curãþate pompele de cana-lizare Morilor, Arinilor, Gora-

Activitate APAVIL în sãptãmâna 30 ianuarie - 03 februarienu ºi Dem Rãdulescu, precumºi pasajele de pe str. Dacia, Bog-dan Amaru ºi Râureni.

PROBLEME PUNCTUA-LE. Au fost realizate o serie delucrãri punctuale:

- s-au curãþat manual cãmine-le de canalizare ºi gurile de scur-gere în zonele Ostroveni I, II,III, IV, V, VI, 1 Mai I, II, Liber-tãþii, Petriºor, Nord (blocurile24,26,27,28, Bl A-uri ºi B-uri, BlN-uri), Sud (64,68, S9, S7/3) ºiCentru;

- s-a înlocuit conductã de ca-nalizare spartã ºi s-a executatracord canalizare ºi cãmin pestrada General Magheru;

- s-au dezgheþat branºamentepe strãzile Feþeni nr. 50, 73, 75,Liviu Rebreanu nr. 63, 65, Ka-lamata nr.26, Drumul Gãriinr.136, Carpaþi nr. 10, Bujoreninr. 127, Fântânii nr.1, 48, 50, 56ºi Daniil Ionescu nr.1;

- s-au continuat lucrãrile deînlocuire reþea apã potabilã pestrada Eleodor Constantinescu;

- s-au continuat lucrãrile deexecuþie reþea canalizare mena-jerã ºi racorduri pe strada Cio-cãneºtilor, prin montarea în pã-mânt a þevilor de canalizare DN250mm;

- s-a igienizat ºi asigurat zonade protecþie sanitarã staþii pom-pe Capela, Dealul Malului,Aranghel, Islazului ºi Buda.

CÃMINE CURÃÞATE. Aufost curãþate gurile de scurgereºi cãminele de canalizare în maimulte zone din municipiul Rm.Vâlcea:

- Ostroveni (strãzile MihaiEminescu la blocurile 12, C13,Aurelian Iustinian Marina nr.80, b-dul Tineretului la blocu-rile A12, A16, S2, Lucian Bla-ga la blocurile A32, A42, I. C.Brãtianu la blocurile A8/2, A64,

A66, Marin Preda, Luceafãru-lui ºi Aleea Narciselor);

- Nord (strãzile Henri Coan-dã la blocul R5BIS ºi Radu dela Afumaþi nr. 2);

- Sud (Calea lui Traian bl.15ºi Eleodor Constantinescu nr.19);

- Centru (strãzile Gib Mihã-escu – Sediu Finanþe, Piaþa Cen-tralã blocurile D, E, O ºi Spla-iul Mircea Vodã nr. 6);

- Zãvoi (blocurile 1, 2 ºi 5);

- Traian (strãzile Iancu Pop bl.G3 ºi Mihai Viteazu bl. T1);

- precum ºi pe strãzile Dacia,Salcâmilor nr. 20, Aurel Vlaicubl. N4, Eroilor bl. A17 ºi Colo-nie Nuci baraca 37.

103 APOMETRE VERIFI-CATE ªI MONTATE. Tot încursul sãptãmânii trecute, aufost verificate ºi înlocuite unnumãr de 103 apometre, fiindîntocmite ºi un numãr de 9 do-cumentaþii tehnice.

Modificãrile de la 01.02.2017care îþi afecteazã afacerea

















Astfel, începând cu venitu-rile din salarii aferente lunii fe-bruarie 2017, plafonul echiva-lent cu cinci salarii medii bru-te este eliminat pentru persoa-nele care obþin venituri din sa-larii, astfel cã acestea vor plãticontribuþiile sociale pentru în-tregul venit realizat.

Mãsura eliminãrii plafonuluiechivalent cu cinci salarii me-dii brute la calculul CASS estevalabilã, tot de azi încolo, ºipentru persoanele care obþin- exclusivv enituri din investiþii -(dobânzi, dividende) sau din al-te surse (contracte civile). Au-tomat, aceste persoane nu vorplãti CASS pentru aceste veni-turi dacã obþin, concomitent, ºivenituri din salarii, activitãþi in-dependente, pensii, ºomaj etc.

În ceea ce priveºte contribu-þia la pensii, plafonarea bazeide calcul este valabilã atât pen-tru contribuþia individualã su-portatã de persoana fizicã an-gajatã (10,5%), cât ºi pentru -contribuþia datoratã de angaja-tor(15,8%).

Totodatã, actul normativ pãs-treazã plafonarea bazei lunarela cinci câºtiguri salariale me-dii brute atât pentru persoanelefizice care realizeazã venituridin activitãþi independente ºicare determinã venitul net anualpe baza normelor anuale de ve-nit, cât ºi pentru persoanele fi-zice care realizeazã venituri dindrepturi de proprietate intelec-tualã, venituri realizate înce-pând cu ianuarie 2017.


15SPORT

Crampoanede Virgil Dumitrescu

Publ

icita

te

Craiova,Str. Horia, nr. 16Tel: 0251.562.674 0744.354.686

















SAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETS

Rotariu, încearcã sã se repliezedin mers, însã locul de play-offle este ameninþat serios de Mi-riuþã ºi elevii sãi. Aflatã pe lo-cul secund, la patru lungimi delider, Steaua continuã încã sãdibuie dupã formula standard,Reghe reformeazã pânã se blo-cheazã. A fãcut 1-1 la Cluj, darl-a pierdut instantaneu pentruurmãtoarea etapã tocmai pe au-torul golului, Alibec. ªi-a reve-nit Astra. Campionii en titre alu-necaserã pe tobogan, în contrastcu urcuºul din Europa League.Au forþat pe ambe fronturi, iarsãptãmâna trecutã au smuls,acasã, un 1-0 cu modesta ASA,astfel cã s-au instalat pe un iz-bãvitor loc ºase, ultimul deplay-off, cu un punct peste CFRCluj, reinjectatã financiar. Înceea ce priveºte titlul, GazetaSporturilor acordã UniversitãþiiCraiova atât cât mai rãmâne, încotaþie medie, din ºansele pecare le au Viitorul (3,62), Stea-ua (3,50) ºi Dinamo (3,20).Adicã 2,75. Machea! Uite, cumanaliza gazetei e fãcutã din per-spectiva lotului, a banilor ºi afanilor, Craiova aºteaptã cu ne-rãbdare ciocnirea retur dintreentitãþile 2,75 ºi 3,50! N-a mairãmas prea mult de gâlceavãpânã la partida România-Dane-marca (26 martie), din prelimi-nariile Mondialului rusesc. Rea-mintim cã, în grupa E,”tricolo-rii” înoatã din rãsputeri. S-auagãþat de locul 4, la un punct denordici, la douã puncte de locul2 ºi la 5 puncte de locul 1, Po-lonia.

Reluare a sezonului regu-lat în Liga lui Gino. Nevâjâiau urechile de slo-

ganuri ”Jos Guvernul!” ºi ”Ho-þii! Hoþii!”, cel din urmã potri-vindu-se câteodatã ºi ºmeche-rilor cu fluier sau fanion. Ladebut de Fãurar, eram curioºi sãconstatãm în ce fel reintrarea în”oficiale” reflectã acumulãriledin pauza competiþionalã. Indis-cret a consemnat pe larg desprepalmaresul amicalelor dinaceastã iarnã al Universitãþii ºi,spre satisfacþia oltenilor, el edãtãtor de speranþe în perspec-tiva asaltului final, care poate fiunul strâns dupã înjumãtãþireapunctelor. Dar despre asta, cevamai încolo. La CSU e stabilita-te (cel puþin aºa pare), staffultehnic nu s-a aruncat în bazinulcu sau fãrã apã al transferurilor.Nu au plecat opt jucãtori ca sãvinã ºapte, pe posturi strãine demenirea lor. Jocul curge, bãieþiirelaþioneazã, golurile nu se lasãaºteptate. Într-un amical, au în-scris patru. Pe ”Extensiv”, cinci,în plasa celor de la FC Volun-tari, iar numele marcatorilor aurezonanþã declamativã: Rocha,Bancu, Bãluþã, Ivan. Bãluþã cubis. Cam pe-acolo stau lucruri-le ºi în cazul Viitorului, echipamanageriatã de Rege (la mulþiani, Gicã Hagi, din dreptul bor-nei 52!). Condusã cu 1-0 deDinamo, viitoriºtii au întorsdupã o spectaculoasã reprizã adoua. Investiþiile încep sã dearoade ºi Hagi culege acum ce asemãnat, în conotaþie pozitivã.”Câinii”, care l-au dezlegat pe

ClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarã

Primãvarade pe ”Extensiv”

Au început atelierelede vacanþã, astfel cãjoi ºi vineri, 9-10februarie, de la ora19:00, este programatspectacolul Furtuna,cu Marcel Iureº. Iar înweek-end intrã înscenã Vrãjitorul dinOZ ºi Fata babei ºifata moºneagului.

Zeci de copii au dat startulvacanþei active ºi creati-ve la Teatrul Colibri ºi au

ales sã înceapã sãptãmâna cuatelierul „Ne distrãm ºi învã-þãm”, alãturi de actorii Geo Di-nescu ºi Marin Fagu, care i-auaºteptat pe cei mici cu teatruinteractiv - Poveºtile copilãriei.Miercuri - 8 februarie, de la ora10:00, ne bucurãm de „Copii,poveºti ºi pãpuºi”, cu actoriiAdriana Ioncu ºi Cosmin Do-lea; joi - 9 februarie, “Gândim,rostim, creãm”, împreunã cuactriþa Ionica Dobrescu, iar vi-neri - 10 februarie, poposim în„Laboratorul creativ”, alãturide Andreea Melinescu. Atelie-rele se desfãºoarã în Sala Stu-dio, în serii a câte 50 de minu-te fiecare, în intervalul 10:00 –13:00. Preþul unui bilet este 5lei. Biletele pentru ateliere se

pot procura de la Agenþia Tea-trului Colibri. Nu existã unnumãr limitat de locuri ºi potparticipa la cursuri copii detoate vârstele.

Joi - 9 februarie ºi vineri -10 februarie, de la ora19:00, este programat

spectacolul Furtuna, de Wil-liam Shakespeare, cu MarcelIureº, Oana Stancu, Geo Dines-cu, Mugur Prisãcaru ºi MarinFagu, regia Cristian Pepino,decoruri Remus Alexandru Ga-bor, costume Raluca Aioniþoa-

ie, muzica Marin Fagu. Furtu-na este un spectacol care seadreseazã publicului de toatevârstele, prin actori ºi pãpuºi,într-o notã de fantastic ºi umorvorbind despre putere ºi destin,rãzbunare ºi iertare, despre do-minaþia binelui asupra rãului.

Preþ bilet Furtuna: 20 lei(pentru grupurile organizatepreþul biletului este 10 lei).

Sâmbãtã - 11 februarie, ora18:00, aduce în scenã Vrãjito-rul din OZ, un musical pentrucopii, adaptare dupã L. FrankBaum, scenariul ºi regia Cris-tian Mitescu, scenografia Euge-nia Tãrãºescu – Jianu, muzicaAlexandru Berehoi, coregrafiaIonuþ Sergiu Anghel. În distri-buþie regãsim actorii: MugurPrisãcaru, Alis Ianoº, CosminDolea, Emanuel Popescu, Da-niel Mirea, Ionica Dobrescu,Rodica Prisãcaru, Adriana Ion-cu, Alla Cebotari.

Duminicã - 12 februarie,de la ora 11:00, facemcunoºtinþã cu Fata ba-

bei ºi fata moºneagului, într-odramatizare de Valentin Do-brescu dupã Ion Creangã, To-dor Valov, scenografia StefkaKyuvlieva, muzica Alin Maco-vei-Moraru. În distribuþie: OanaStancu, Alis Ianoº, Rodica Pri-sãcaru, Ionica Dobrescu, MugurPrisãcaru, Adriana Ioncu, Da-niel Mirea.

Preþ bilet: 7 lei sau 10 lei, înfuncþie de categoria locului.

Biletele se pot procura de laAgenþia Teatrului Colibri, deluni pânã sâmbãtã, orele 10:00– 13:00 ºi 16:00 – 19:00, iarduminica, în intervalul 10:00 –13:00.

Sãptãmânã plinã deactivitãþi în fabrica depoveºti electroColibri!

















pag. 16

Pensiunea Siva, situatã în centrul oraºului Horezu,vis-a-vis de Primãrie, este una din cele mai moderneunitãþi turistice din zonã, punând la dispoziþia turiºti-lor o gamã diversificatã de produse tradiþionale prinrestaurantul propriu ºi facilitãþi de cazare, la cele maiînalte standarde de calitate.

Pensiunea Siva are o capacitatede cazare formatã din:• 5 camere cu pat matrimonial• 5 camere duble cu paturi separate• 2 apartamenteFacilitãþi de cazare:• recepþie• bar• restaurant - Salã 1- 80 de locuri

- Salã 2 - 40 de locuri• pizzerie (pizza la cuptor pe vatrã)• parcare• salã de meseFacilitãþi camerã: baie în camerã;feon; camerã cu TV; camere cubalcon; încãlzire centralã; internetwireless în camerã.

[email protected], Str. 1 Descembrie, Nr. 6A

+40350525060

Pensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea Siva

Publ

icita

te

Publ

icita

te

Centrul comercial Oltenia Sucpi,locul ideal pentru cumpãrãturi

CaleaBucureºti

129A,Craiova

Amãnunteîn pagina 12

Deputatul ALDE deVâlcea, Dumitru Lovin(foto dreapta), ºi-afãcut debutul furtunosîn Parlament, dupã ce,într-o discuþie cu aleºiai Uniunii SalvaþiRomânia (USR),filmatã de unul dintreaceºtia, a repetat deopt ori în circa douãminute cã vrea alegerianticipate.

de Marielena Popa

Lovin a opinat cã nu estede acord cu „jaful care seface acum”, cã este prea

multã urã în spaþiul politic ºi cãsoluþia ar fi: „Alegeri anticipa-te, afarã cu toatã lumea!”

Înregistrarea care, pânãmarþi, 7 februarie, adunase cir-ca 30.000 de vizualizãri, a fostpostatã pe facebook, în data de6 februarie 2017, de cãtre Iu-lian Bulai, deputat USR deNeamþ.

„Eu sunt primulcare cer alegeri!”

„Pãi crezi cã eu sunt de acordcu jaful care se face acuma?Crez cã eu am vrut jaful ãsta?Pleacã, bã, de-acilea (…) Bã, euºtii ce spun? Alegeri anticipa-te! Sã vedem care mai intraþi!Asta vreau, alegeri anticipate!…De ce? Da, alegeri anticipa-te, sunt de acord cu alegeri an-ticipate! Afarã, afarã cu toatãlumea! Alegeri anticipate, afa-rã cu toatã lumea, ºi cu asta,

Indiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide Vâlcea

Eugen Neaþã,un fel deMarilyn Monroe

Domnule, nu e altul cadeputatul PSD Eugen Nea-þã. Cum prinde câte un mi-nistru în Parlament, cum îlbagã cu capu-n pozã. Înpoza în care se aflã ºi capulsãu, evident. Iatã o mostrã,alãturi de ministrul justiþiei,sãracul! În ritmul ãsta, sim-paticul parlamentar vâlceano ajunge pe Marilyn Mon-roe, cea mai fotografiatã fe-meie la vremea ei. Numai cãMonroe nu avea avantajulde a-ºi face selfie.

O pozã în Piaþa Victoriei,printre mitingiºti, se poate?

Braºoave!Ce þi-e ºi cu promisiunile

unora ºi altora. Prin 2012-2013, vuia presa cã în curteaMaternitãþii din RâmnicuValcea urma sã se constru-iascã un centru de radiotera-pie; cu ajutorul Centrului deTratamente Oncologice dinHamburg, care promitea oinvestiþie de 6 milioane deeuro în acest sens. Erau de-claraþiile fostului primar dinRâmnicu Vâlcea, EmilianFrâncu. Ce braºoave!

terminãm bâlciul! (…) Alegerianticipate! (…) Bã, nu vedeþi cee aici? Nu simþiþi, nu simþiþi? Cedracu! N-are rost sã stãm unullângã altul, dacã e atâta urã.Alegeri anticipate ºi…(…) Eu?Eu sunt primul care cer ale-geri!”, a repetat Lovin, evident,tulburat de parcursul evenimen-telor.

Conversaþia are un momentilar, în care Lovin le-a reproºattinerilor parlamentari USR cãopoziþia nu a fãcut nimic timpde 26 de ani.

„Duceþi-vã acolo,la tribunã!”

Aleºii USR l-au îndemnat peparlamentarul vâlcean sã mear-gã la tribunã ºi sã anunþe cãdoreºte alegeri anticipate. „N-aveþi curaj? Aoleu! Duceþi-vãacolo, la tribunã!”, a spus unuldintre aceºtia.

Ce a fãcut Dumitru Lovin?Este posibil ca, în cele dinurmã, sã-ºi fi amintit o celebrãcugetare: „Un om are nevoie dedoi ani sã înveþe sã vorbeascãºi o viaþã sã înveþe sã tacã”.Confucius!

Becali vindeOmul de afaceri Gigi Be-

cali spune cã vinde toatebusiness-urile din România,inclusiv Uzina Mecanicã dela Drãgãºani. Potrivit luiGigi, preþul fabricii de arma-ment este de 10 milioane deeuro ºi ar exista niºte dori-tori, de aceea ºi negociazãdeja cu mai mulþi investitoriinteresaþi. Becali este pro-prietarul UM din anul 2004,iar în urmã cu patru ani abãgat-o în insolvenþã.

În picioare, înorice guvernare!

Când fostul prefect deVâlcea, Dumitru Cornoiu, ademisionat de la AJOFMVâlcea, cei care îl cunoscbãiat orientat s-au gândit cã,e clar, a dat lovitura pe un-deva. Cum altfel? Acumeste consilier la Banca Na-þionalã a României, cu lar-gul sprijin al guvernatoruluiMugur Isãrescu. Hm, numai e mult ºi la BNR trebu-ie sã se facã recensãmântul,cu atâþia piloºi din Vâlcea.Cum scriam mai an, ºi acumdoi ani, ºi acum trei ani:„Cornoiu în picioare în ori-ce guvernare!”

Vâlcea: Un deputat ALDEvrea alegeri anticipateVâlcea: Un deputat ALDEvrea alegeri anticipateVâlcea: Un deputat ALDEvrea alegeri anticipate

Vâlcea: Un deputat ALDEvrea alegeri anticipate




Vâlcea: Un deputat ALDEvrea alegeri anticipateVâlcea: Un deputat ALDEvrea alegeri anticipateVâlcea: Un deputat ALDEvrea alegeri anticipateVâlcea: Un deputat ALDEvrea alegeri anticipateVâlcea: Un deputat ALDEvrea alegeri anticipateVâlcea: Un deputat ALDEvrea alegeri anticipateVâlcea: Un deputat ALDEvrea alegeri anticipateVâlcea: Un deputat ALDEvrea alegeri anticipateVâlcea: Un deputat ALDEvrea alegeri anticipate


Documents

Publicitate - Indiscret in Oltenia...2017/02/08 · mic decât valoarea estimatã ini-þial de autoritatea contractantã, de 1, 62 milioane de RON. O nouã licitaþie pentru autorizaþie