P.U.G. · măsurile specifice privind prevenirea şi atenuarea riscurilor, utilizarea terenurilor şi realizarea construcţiilor în aceste zone. P.U.G. Comuna Puiești cuprinde reglementări

P.U.G. REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL

COMUNA PUIEȘTI, JUDEȚ BUZĂU

BENEFICIAR:

CONSILIUL LOCAL AL COMUNEI PUIEȘTI JUDEȚ BUZĂU

PROIECTANT GENERAL:

S.C. PROFESIONAL PRED DESIGN S.R.L. STR. GRUIA, NR. 48, SECTOR 5, BUCUREȘTI

2016

1

REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL

COMUNA PUIEŞTI JUDEȚUL BUZĂU

COLECTIV DE ELABORARE

ȘEF PROIECT Arh. NICOLETA TOMESCU

PROIECTANȚI URBANISM Urb. MARIA ALINA RĂDULESCU

Urb. TEODORA PAULA CEACÎRU

PROIECTANȚI REȚELE EDILITARE Ing. GRAȚIELA PETRE

PROIECTANȚI CĂI DE COMUNICAȚIE Ing. MIHAI PISTOL

2

BORDEROU PIESE SCRISE ȘI DESENATE

PIESE SCRISE:

VOLUMUL I: MEMORIU GENERAL

VOLUMUL II: REGULAMENT LOCAL DE URBANISM PIESE DESENATE:

P 1 ÎNCADRARE ÎN TERITORIU sc. 1:25000

P2.1.

SITUAȚIA EXISTENTĂ ȘI DISFUNCȚIONALITĂȚI

SAT PUIEȘTII DE JOS, NICOLEȘTI, DĂSCĂLEȘTI

sc. 1:5000

P2.2. SITUAȚIA EXISTENTĂ ȘI DISFUNCȚIONALITĂȚI

SAT PUIEȘTII DE SUS, MĂCRINA, LUNCA

sc. 1:5000

P3.1.

REGLEMENTĂRI URBANISTICE – ZONIFICARE


sc. 1:5000

P3.2.

REGLEMENTĂRI URBANISTICE – ZONIFICARE


sc. 1:5000

P4.1.

REGLEMENTĂRI ECHIPARE EDILITARĂ


sc. 1:5000

P4.2. REGLEMENTĂRI ECHIPARE EDILITARĂ


sc. 1:5000

P5.1.

PROPRIETATEA ASUPRA TERENURILOR


sc. 1:5000

P5.2.

PROPRIETATEA ASUPRA TERENURILOR


sc. 1:5000

3

P 6 A REGLEMENTĂRI CĂI DE COMUNICAȚIE sc. 1:5000

P 6 B REGLEMENTĂRI CĂI DE COMUNICAȚIE sc. 1:5000

P 6 C REGLEMENTĂRI CĂI DE COMUNICAȚIE sc. 1:5000

P 6 D REGLEMENTĂRI CĂI DE COMUNICAȚIE sc. 1:5000

P6.1. PROFILE TRANSVERSALE TIP – DN 22 sc. 1:100

P6.2. PROFILE TRANSVERSALE TIP – DJ 216 sc. 1:100




P6.6. PROFILE TRANSVERSALE TIP – DJ 202C sc. 1:100

P6.7. PROFILE TRANSVERSALE TIP – DJ 202C sc. 1:100

P6.8. PROFILE TRANSVERSALE TIP – DJ 202F sc. 1:100

P6.9. PROFILE TRANSVERSALE TIP – Drumuri

comunale - extravilan

sc. 1:100

P6.10 PROFILE TRANSVERSALE TIP – Drumuri

comunale - intravilan

sc. 1:100

P6.11 PROFILE TRANSVERSALE TIP – Drumuri sătești sc. 1:100

P6.12 PROFILE TRANSVERSALE TIP – Drumuri sătești sc. 1:100

P7.1.

UNITĂȚI TERITORIALE DE REFERINȚĂ


sc. 1:5000

P7.2.

UNITĂȚI TERITORIALE DE REFERINȚĂ


sc. 1:5000

4

CUPRINS

1. INTRODUCERE .............................................................................................................. 5

1.1. DATE DE RECUNOAŞTERE A DOCUMENTAŢIEI ..........................................5

1.2. OBIECTUL LUCRĂRII ......................................................................................5

1.3. SURSE DOCUMENTARE .................................................................................7

2. STADIUL ACTUAL AL DEZVOLTĂRII URBANISTICE ............................................... 10

2.1. EVOLUȚIE ...................................................................................................... 10

2.2. ELEMENTELE CADRULUI NATURAL ........................................................... 20

2.3. RELAȚII ÎN TERITORIU .................................................................................. 27

2.4. ACTIVITĂȚI ECONOMICE .............................................................................. 28

2.5. POPULAŢIA. ELEMENTE DEMOGRAFICE ŞI SOCIALE .............................. 30

2.6. CIRCULAŢIE ................................................................................................... 36

2.7. INTRAVILAN EXISTENT. ZONE FUNCŢIONALE. BILANȚ TERITORIAL ...... 38

2.8. ZONE CU RISCURI NATURALE .................................................................... 48

2.9. ECHIPARE EDILITARĂ .................................................................................. 51

2.10. PROBLEME DE MEDIU ................................................................................ 55

2.11. DISFUNCŢIONALITĂŢI ................................................................................ 55

2.12. NECESITĂȚI ȘI OPȚIUNI ALE POPULAȚIEI ............................................... 57

3. PROPUNERI DE ORGANIZARE URBANISTICĂ .......................................................... 59

3.1. STUDII DE FUNDAMENTARE ....................................................................... 59

3.2. EVOLUŢIA POSIBILĂ, PRIORITĂŢI ............................................................... 60

3.3. OPTIMIZAREA RELAŢIILOR ÎN TERITORIU ................................................. 62

3.4. DEZVOLTAREA ACTIVITĂȚILOR ................................................................ 62

3.5. EVOLUŢIA POPULAŢIEI .............................................................................. 64

3.6. ORGANIZAREA CIRCULAŢIEI ....................................................................... 65

3.7. INTRAVILAN PROPUS. ZONIFICARE FUNCȚIONALĂ. BILANȚ TERITORIAL66

3.8. MĂSURI ÎN ZONELE CU RISCURI NATURALE ............................................ 74

3.9. DEZVOLTAREA ECHIPĂRII EDILITARE ....................................................... 75

3.10. PROTECŢIA MEDIULUI ............................................................................... 82

3.11. REGLEMENTĂRI URBANISTICE ................................................................. 85

3.12. OBIECTIVE DE UTILITATE PUBLICĂ ...................................................... 88

4. CONCLUZII, MĂSURI ÎN CONTINUARE ................................................................... 90

5

1. INTRODUCERE

1.1. DATE DE RECUNOAŞTERE A DOCUMENTAŢIEI

DENUMIREA LUCRĂRII REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL

COMUNA PUIEŞTI, JUD. BUZĂU

BENEFICIAR CONSILIUL LOCAL AL COMUNEI PUIEŞTI

PROIECTANT S.C. PROFESIONAL PRED DESIGN S.R.L.

Str. Gruia nr. 48, sector 5, Mun. București

J40/3296/2011; CUI: 28213394

PROIECT NR. 01/2016

1.2. OBIECTUL LUCRĂRII

Prezenta documentație are ca scop stabilirea obiectivelor, direcțiilor principale de

acțiune și a măsurilor de dezvoltare a comunei Puiești (județ Buzău) pentru o perioadă de

5-10 ani, pe baza analizei multicriteriale a situației existente și a strategiei de dezvoltare

macroteritoriale. Documentația P.U.G. va fi utilizată împreună cu Regulamentul de

Urbanism.

În conformitate cu prevederile Legii nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului și

urbanismului, cu modificările și completările ulterioare, Planul Urbanistic General (P.U.G.)

al Comunei Puiești are caracter director și strategic, cât și caracter de reglementare și

reprezintă principalul instrument de planificare operațională, constituind baza legală pentru

realizarea programelor și acțiunilor de dezvoltare.

P.U.G. Comuna Puiești cuprinde reglementări pe termen scurt, la nivelul întregii

unităţi administrativ-teritoriale de bază, cu privire la:

a) stabilirea şi delimitarea teritoriului intravilan în relaţie cu teritoriul administrativ al

localităţii;

b) stabilirea modului de utilizare a terenurilor din intravilan;

c) zonificarea funcţională în corelaţie cu organizarea reţelei de circulaţie;

d) delimitarea zonelor afectate de servituţi publice;

e) modernizarea şi dezvoltarea infrastructurii tehnico-edilitare;

f) stabilirea zonelor de protecţie a siturilor arheologice și a zonelor cu valoare

ambientală;

g) formele de proprietate şi circulaţia juridică a terenurilor;

h) precizarea condiţiilor de amplasare şi conformare a volumelor construite,

amenajate şi plantate.

i) zonele de risc natural delimitate şi declarate astfel, conform legii, precum şi la

măsurile specifice privind prevenirea şi atenuarea riscurilor, utilizarea terenurilor şi

realizarea construcţiilor în aceste zone.

P.U.G. Comuna Puiești cuprinde reglementări pe termen mediu şi lung, la nivelul

întregii unităţi administrativ-teritoriale de baza, cu privire la:

a) evoluţia în perspectiva a localităţii;

6

b) direcţiile de dezvoltare funcţională în teritoriu;

c) traseele coridoarelor de circulaţie şi de echipare prevăzute în planurile de

amenajare a teritoriului naţional, zonal şi judeţean.

d) zonele de risc natural delimitate şi declarate astfel, conform legii, precum şi la

măsurile specifice privind prevenirea şi atenuarea riscurilor, utilizarea terenurilor şi

realizarea construcţiilor în aceste zone.

e) lista principalelor proiecte de dezvoltare şi restructurare;

f) stabilirea şi delimitarea zonelor cu interdicţie temporară şi definitivă de construire;

Documentaţia P.U.G. Comuna Puiești preia prevederile documentaţiilor de rang

superior: Planul de Amenajare a Teritoriului Naţional (PATN) şi urmează principiile unei

dezvoltări durabile după cum sunt formulate în legislaţie.

Documentaţia P.U.G. s-a elaborat având la bază Strategia de dezvoltare durabilă a

comunei Puiești, jud. Buzău pentru perioada 2014-2020, precum şi succesiunea de

analize de specialitate şi studii de fundamentare premergătoare P.U.G. care au scos în

evidenţă principalele trăsături ale stadiului actual al dezvoltării, definind astfel puncte de

plecare pentru planificarea următoarei decade.

Planul Urbanistic General al Comunei Puiești, împreuna cu Regulamentul Local de

Urbanism aferent, devin odată cu aprobarea lor, acte de autoritate ale administraţiei

publice locale pe baza cărora se eliberează certificate de urbanism şi autorizaţii de

construire pe teritoriul comunei.

Solicitări ale temei-program:

Culegerea de date și informații privind situația existentă și potențialul socio-

economic al comunei Puiești

- Reactualizarea datelor și a planurilor

- Studiul relațiilor intra și inter-comunitare

- Premise de dezvoltare (analiză SWOT – puncte tari și puncte slabe)

- Identificarea zonelor din intravilanul existent ce nu au potențial de dezvoltare

urbanistică, în vederea trecerii lor în extravilan

- Identificarea zonelor cu riscuri naturale (alunecări de teren, inundații) în vederea

stabilirii de restricții și reglementări în aceste zone;

- Stabilirea zonelor de protecție pe baza normelor sanitare

Întocmirea Planului Urbanistic General pentru comuna Puiești:

- Disfuncționalități și priorități

- Propuneri și reglementări – zonificare funcțională

- Proprietatea asupra terenurilor și obiective de utilitate publică

- Echiparea tehnico-edilitară

Structurarea Regulamentului Local de Urbanism:

- Sintetizarea informației și a datelor pentru elaborarea regulamentului

- Ierarhizarea priorităților de acțiune

Scopul și obiectivele principale urmărite în elaborarea P.U.G. sunt:

1. Stabilirea direcțiilor, priorităților și reglementărilor de dezvoltare urbanistică a

localităților componente ale comunei Puiești;

2. Identificarea zonelor din intravilanul existent ce nu au potențial de dezvoltare

urbanistică, în vederea trecerii lor în extravilan în propunerile prezentei

documentații;

3. Utilizarea rațională și echilibrată a terenurilor;

7

4. Identificarea zonelor cu riscuri naturale (alunecări de teren, inundații, neomogenități

geologice) și stabilirea de restricții și reglementări în aceste zone;

5. Stabilirea zonelor de protecție pe baza normelor sanitare

6. Reabilitarea si modernizarea institutiilor de utilitate publică.

7. Reabilitarea și modernizarea unităților economice existente care pot duce la o

structură a forței de muncă ocupate în minisistem în sector primar industrie +

construcție, secundar agricultură și sector terțiar prestări servicii;

8. Reabilitarea şi modernizarea străzilor şi drumurilor Județene DJ 202, DJ202C, DJ

216 si modernizarea, reabilitarea prin asfaltarea drumurilor comunale DC 3, DC5.

9. Amenajarea și reabilitarea spațiilor verzi pentru sport și agrement

- Reabilitarea spațiilor verzi existente;

- Amenajarea unei baze sportive;

- Crearea de locuri de joacă pentru copii la gradinițe și școli;

- Stabilirea unui amplasament pentru picnic;

10. Dezvoltarea echipării edilitare;

- Reabilitarea şi extinderea reţelelor de alimentare cu apă în toate satele şi

realizarea de reţele de canalizare;

- Extinderea reţelei de alimentare cu energie electrică;

1.3. SURSE DOCUMENTARE

Elaborarea documentației P.U.G. Comuna Puiești s-a realizat cu respectarea

prevederilor legale în domeniu, o listă cu caracter informativ cuprinzând actele normative,

standardele și normativele în vigoare cu aplicalibitate pentru P.U.G. Comuna Puiești fiind

prezentată mai jos:

- Legea nr. 350/2001 (actualizată) privind Amenajarea teritoriului și urbanismului, cu

modificările și completările ulterioare.

- Legea nr. 50/1991 (republicată și actualizată 2016) privind autorizarea executării

lucrărilor de construcții, cu modificările și completările ulterioare.

- Legea nr. 10/1995 privind calitatea în construcții (modificată și completată cu Legea

nr. 177/2015), cu modificările și completările ulterioare.

- Legea nr. 7/13.03.1996 (republicată în 2010) a cadastrului și publicității imobiliare,

cu modificările și completările ulterioare.

- Legea nr. 18/1991 (republicată în 1997) privind fondul funciar, cu modificările și

completările ulterioare.

- Legea nr. 287/25.06.2009 (actualizată 2017) privind Codul Civil, cu modificările și


- Ordonanța de urgență nr.195/2005 privind protecția mediului

- Legea nr. 422/18.07.2001 (republicată, actualizată în 2006) privind protejarea

monumentelor istorice, cu modificările și completările ulterioare.

- Legea nr. 41/24.05.1995 pentru aprobarea O.G. nr. 68/26.08.1994 privind

protejarea patrimoniului cultural național

- Legea nr. 451/2002 pentru ratificarea Convenției europene a peisajului, adoptată la

Florența la 20.10.2000.

- Legea nr. 318/15.08.2003 – Legea energiei electrice, cu modificările și completările

ulterioare.

- Legea nr. 46/27.03.2008 (republicată 2015) privind Codul Silvic, cu modificările și


8

- Legea nr. 107/07.12.1996 (actualizată 2017) – legea apelor

- Legea nr. 213/1998 privind proprietatea publică și regimul juridic al acesteia, cu


- Legea nr. 265/07.11.2008 privind gestionarea siguranței circulației pe infrastructura

rutieră, cu modificările și completările ulterioare.

- Legea nr. 33/27.05.1994 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, cu

modificările și completările ulterioare

- Legea nr. 219/1998 privind regimul concesiunilor, cu modificările și completările

ulterioare.

- Legea nr. 54/02.03.1998 privind circulaţia juridică a terenurilor, cu modificările și


- Legea 215/23.04.2001 – Legea administrației publice locale (actualizată 2017), cu


- Legea nr. 363/21.09.2006 privind aprobarea Planului de Amenajare a Teritoriului

Național – Secțiunea I Rețele de transport


Național – Secțiunea a II-a Apă

- Legea nr. 5/12.04.2000 1 privind aprobarea Planului de Amenajare a Teritoriului

Național – Secțiunea a III-a – Zone protejate


Național – Secțiunea a IV-a – Rețeaua de localități


Național – Secțiunea a V-a – Zone de risc natural


Național – Secțiunea a VI-a - Zone cu resurse turistice

- Ordin nr. 839/2009 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr.

50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții

- Ordin nr. 34/M30/3.422/4.221 din 07.11.1995 pentru aprobarea precizărilor privind

avizarea documentațiilor tehnice pentru autorizarea executării construcțiilor

- Ordin M.L.P.A.T. nr. 13/N/10.03.1999 pentru aprobarea ”Ghid privind metodologia

de elaborare și conținutul-cadru al Planului Urbanistic General” (GP-038-1999).

- Ordin M.L.P.A.T. nr. 21/N/10.04.2000 pentru aprobarea ”Ghid privind elaborarea și

aprobarea regulamentelor locale de urbanism” (indicativ GM-007-2000).

- O.U.G. nr. 195/22.12.2005 (modificată 2012) privind protecția mediului

- O.G. nr. 43/1997 privind regimul drumurilor

- Ordin nr. 119/2014 pentru aprobarea Normelor de igienă şi sănătate publică privind

mediul de viaţă al populaţiei

- H.G.R. nr. 525/27.06.1996 (republicată în 2002, actualizată în 2011) pentru aproba-

rea Regulamentului General de Urbanism.

-H.G.R. 540/22.06.2000 privind aprobarea încadrării în categorii funcţionale a drumurilor

publice şi a drumurilor de utilitate privată deschise circulaţiei publice.

În scopul întocmirii prezentei lucrări au fost de asemenea cercetate o serie de surse

documentare, referitoare la stadiul actual de dezvoltare al comunei Puiești și propuneri de

perspectivă:

9

Documentații specifice de amenajare a teritoriului și de dezvoltare:

- Planul de Amenajare a Teritoriului Național (P.A.T.N.)

o Secțiunea I – Căi de comunicație (aprobată prin Legea nr. 363/21.09.2006)

o Secțiunea II – Apă (aprobată prin Legea nr. 171/1997)

o Secțiunea III – Zone naturale și construite protejate (aprobată prin Legea nr.

5/2000)

o Secțiunea IV – Rețeaua de localități (aprobată prin Legea nr. 351/2001)

o Secțiunea V – Zone de risc natural (aprobată prin Legea nr. 575/2001)

o Secțiunea VI – Zone cu resurse turistice (aprobată prin Legea nr. 190/2009)

- Strategia de dezvoltare durabilă și planul de acțiuni ale județului Buzău pentru

perioada 2014-2020

- Strategia de dezvoltare durabilă a comunei Puiești, jud. Buzău pentru perioada

2014-2020

- Plan Urbanistic General Comuna Puiești (proiect nr. 1200/5665 din martie

1997), elaborat de S.C. Proiect Buzău S.A. , aprobat prin HCL 25/1999, pus la

dispoziţie de catre Primăria Comunei Puiești;

Studii de specialitate:

- Studiul geotehnic întocmit de S.C. Euro Quality Test S.R.L. - ing. Gabriel Trif.

- Studiul hidrogeologic întocmit de S.C. Euro Quality Test S.R.L. -ing. Gabriel Trif.

- Studiul de evaluare a riscului de alunecare a versanților și inundații, întocmit de

S.C. Euro Quality Test S.R.L. - ing. Gabriel Trif.

- Studiul istoric general (studiu istoric si arheologic) ce conține date privind

evoluția istorică și urbanistică a comunei, realizat de S.C. Dual Studio S.R.L.

- Studiul hidrologic privind debite cu diferite probabilități de depășire în trei

secțiuni pe pârâul Izvoru Pietrelor și pârâul Bălțatu, întocmit de Administrația

Națională ”Apele Române” – Administrația Bazinală de Apă Siret.

- Studiu pedologic – bonitarea terenurilor agricole și încadrarea terenurilor

agricole în clase de calitate pe baza notelor bonitare, realizat de Oficiul de Studii

Pedologice și Agrochimice.

Alte surse:

- Planuri cadastrale sc. 1/5000 și sc. 1/25000 obținute de la Oficiul de Cadastru și

Publicitate Imobiliară Buzău

- Documentații de urbanism P.U.Z. întocmite și aprobate anterior elaborării P.U.G.

- Inventar de coordonate comuna i, avizat de Oficiul de Cadastru și Publicitate

Imobiliară Buzău

Pe suportul topografic (planuri cadastrale sc. 1/5000 și sc. 1/25000) a fost delimitat

intravilanul existent, aprobat prin PUG-ul în vigoare și intravilanul propus prin prezenta

documentație.

- Date demografice și date referitoare la potențialul economic al comunei puse la

dispoziție de Primăria Comunei Puiești

- Date statistice obținute de la Institutul Național de Statistică.

- Harti de risc natural la nivelul județului Buzău

- Lista Monumentelor Istorice 2015 Judeţul Buzău.

10

2. STADIUL ACTUAL AL DEZVOLTĂRII URBANISTICE

2.1. EVOLUȚIE

Scurt istoric

Conform documentelor istorice existente, teritoriul comunei Puieṣti a fost populat

din cele mai vechi timpuri. A existat populaţie încă din paleolitic ṣi neoliticul timpuriu

(Cultura Gumelniţă ṣi Cucuteni), mijlociu (cultura Boian) din perioada de trecere de la

neolitic la bronz (cultura Monteoru). Prima atestare documentară face trimitere la secolul

XVI, la anul 1851. În secolul XVII într-un alt document se amintește de Puieṣtii de Sus. La

sfârṣitul secolului XVIII, se vorbește despre satul Plopi, cu denumirea de Plopii Vechi. În

secolul XIX se vor aminti pentru prima dată celelalte localități (Măcrina, Puieṣtii de Jos,

Dăscăleṣti ṣi Lunca sau Hoinari înainte) cu toate că o parte dintre ele se presupune a fi

mai vechi decât cele amintite mai sus.

Date privind evoluția în timp a unității teritorial-administrative

La sfărșitul secolului XIX comuna Puiești (1100 locuitori) făcea parte din plasa

Grădiștea a județului Râmnicu Sărat și era alcătuită doar din satele Puieștii de Jos și

Puieștii de Sus. În aceeaşi perioadă, pe teritoriul actual al comunei mai funcționau, în

aceeași plasă comunele Măcrina (817 locuitori) și Nicolești (1428 locuitori). Comuna

Măcrina avea în componența sa satele Măcrina, Plopi și Hoinari. Comuna Nicolești era

formată din satele Nicolești și Dăscălești.

Județul Râmnicu Sărat, 1938

Sursa: http://romaniainterbelica.memoria.ro/judete/ramnicul_sarat/

http://romaniainterbelica.memoria.ro/judete/ramnicul_sarat/

11

Aceeași organizare se regăsește și în „Anuarul SOCEC al României Mari” din 1924-

1925, cele trei comune Măcrina (1074 locuitori), Nicolești (779 locuitori) și Puiești (2090

locuit ri) fiind parte din plasa Boldu, a județului Râmnicu Sărat.

În Tabloul pe comunele repartizate pe plăși la 1937 al Prefecturii județului Râmnicu

Sărat, sunt prezentate cele șase plăși, cu reședințele de comună și satele componente din

acea perioadă: Plasa Boldu, Plasa Dumitrești, Plasa I. Gh. Duca, Plasa Orașul, Plasa

Cotești și Plasa Plăinești. Dintre acestea, Plasa Boldu cu reședința în comuna rurală

Boldu, a doua ca mărime din punct de vedere al numărului de localități după Plasa Orașul

cu reședința în comuna urbană Râmnicu Sărat, cuprindea cinci dintre localitățile actualei

comune Puiești: Puieștii de Jos, Puieștii de Sus, Măcrina, Nicolești și Dăscălești.

De-a lungul timpului, Măcrina împreună cu satele Plopi și Lunca au funcționat ca și

comună până la reorganizarea administrativ-teritorială din perioada comunistă. Pentru

scurt timp, satul Lunca a trecut în administrarea comunei Știubeiu, iar localitățile Măcrina

și Plopi la comuna Nicolești. După această perioadă şi până la formarea comunei Puiești

în anul 1968, satele revin în administrarea comunei Măcrina.

În 1950 toate comunele au trecut în componența raionului Râmnicu Sărat din

regiunea Buzău și după 1952, din regiunea Ploiești.

În Buletinul Oficial din 17 februarie 1968, prin Legea nr. 3 privind asigurarea

conducerii locale de stat în unităţile admnistrativ-teritoriale până la alegerea consiliilor

populare apare în mod oficial comuna Puiești, printr-un document emis de Marea Adunare

Națională. Astfel, comunele sunt comasate într-una singură, arondată județului Buzău.

Conform Legii nr.2/1968 privind reorganizarea administrativă a teritoriului Republicii

Socialiste România, republicată în 1981, Anexa 1, în județul Buzău existau 83 de comune,

printre care și comuna Puiești cu satele componente de astăzi.

În concluzie, constatăm că, privitor la evoluţia teritoriului administrativ, zona studiată

a făcut parte din regiunea istorică tradițională Țara Românească (din secolul al XVI-lea

până în secolul al XIX-lea) și mai târziu din regiunea numită Muntenia (după 1925). În anul

1925 comuna Puiești era parte din județul Râmnicu Sârat, iar mai târziu, după

reorganizarea administrativ-teritorială a primului guvern politic din 1950 și până în prezent,

comuna a fost inclusă în limitele administrative ale județului Buzău. În urma studierii

tuturor decupajelor administrativ-teritoriale ce au avut loc, putem constata faptul că zona

studiată a avut întotdeuna o poziție periferică din punct de vedere spațial, începând de la

configurarea provinciilor istorice și până la delimitarea actuală a județului Buzău.

Caracteristici semnificative ale teritoriului și localităților, repere în evoluția

spațială a localităților

În Marele dicționar geografic al României (Lahovari, George Ioan, 1902), Puieștiul

este descris ca fiind “ comunnă rurală, în județul Râmnicu Sărat, plasa Grădiștea, pe malul

stâng al râului Râmnicu Sărat. E așezat în partea de est a județului, la 14 km spre est de

orașul Râmnicu Sărat, și în cea de nord a plășei, la 27 km spre nord de Grădiștea de Sus,

reședința plășei. Comune mai apropiate sunt Nicolești, la 1 km, Măcrina la 3 km, Bălești,

la 6 km, și Ciorăști, la 12 km. Se mărginește la nord cu Băilești, la est cu Nicolești, la sud

cu Măcrina, despărțindu-se amândouă prin râul Râmnicu și la vest cu Voetinul. (...) E

format din cătunele: Puiești de Jos, reședința la est, Puiești de Sus la vest, cu o populație

de 1.100 suflete. Suprafața comunei e de 4.620 ha, din care 50 ha vatra comunei, 250 ha ale

locuitorilor, 4.320 ha ale proprietarilor. Are 2 biserici: una în cătunul Puiești de Jos, cu

12

hramul Sf. Gheorghe, zidită în 1840 de Anastase Dedulescu, celaltă în cătunul Puiești de

Sus, cu hramul Sf. Împărați Constantin și Elena, zidită în 1874 de Mărgăritescu (...), o

școală mixtă, condusă de un învățător și frecventată de 45 elevi. Locuitorii posedă: 20

pluguri,1 mașină de treerat, 650 boi, 300 vaci, 300 cai, 1.120 oi, 4 capre, 506 râmători.

Comerciul constă în importuri de coloniale, brașovenii, țesături și exporturi de cereale și

vite. Transportul se făcea prin gara Râmnicu Sărat. Căi de comunicație sunt drumurile

vicinale spre: Nicolești, Măcrina-Ștubei, Foteni-Râmnicu-Sărat, Băilești și Ciorăști“. De-a lungul timpului, comuna Puiești a fost locuită de clăcașii care au lucrat moșiile

marilor proprietari din Valea Râmnicului. Alături de celelalte comune din județul Buzău,

țăranii din acestă zonă au fost determinați de viața grea pe care o duceau (acțiunile

haiducilor, nesiguranța drumurilor sau asuprirea maselor populare de către turcii din raiaua

Brăilei) să participe la o serie de mișcări pentru dreptate socială și eliberare națională chiar

și înainte de Unirea Principatelor Române de la 1859. Prima atestare documentară a comunei Puiești face trimitere la secolul al XVI-lea,

mai exact la anul 1581, document în care se vorbește despre satul Nicolești. Așezarea

și-a păstrat vatra și alături de vechea populație s-a aşezat aici și populația venită din alte

părți.

Cu toate acestea, cercetările arheologice atestă faptul că pe teritoriul comunei

Puiești primele comunități umane au fost cu mult timp înainte de anul 1581, încă din

mileniul IV, și aparțineau culturii Boian (siturile arheologice de la Nicolești – Puțul cu

cumpână, și Puieștii de Jos – Balta Puiești). Perioada de sfârșit a epocii bronzului este

marcată de prezența unor materiale ceramice care aparțin culturii Nouă ce se datează larg

în intervalul 1500 – 1300 a. Chr. (situl arheologic Puieștii de Jos – Valea Husein). Cele mai

numeroase descoperiri provin din epoca fierului, dintre anii 800-400 a. Chr. (siturile

arheologice de la Nicolești – Puțul cu cumpână, și Puieștii de Jos – Valea Husein și Lunca

Sud) fiind identificate materiale aparținănd culturii Basarab. Pe lângă acestea au mai fost

identificate prezența slabă a comunităților aparținând culturii Sântana.

Denumirea actuală a satului vine de la boierul Niculescu, moșia numindu-se

Niculeasa. Denumirea veche este păstrată și astăzi în limbajul locuitorilor din această

parte a comunei.

În memoria celor jertfiți pe câmpul de luptă în Războiul de Independență Națională,

în fața școlii s-a ridicat un monument ce reprezintă un soldat echipat pentru lupta împotriva

dușmanilor patriei, ridicat în anul 1921.

Marele dicționar geografic al României (Lahovari, George Ioan, 1902) descrie

comuna astfel:

“Este așezată în partea de est a județului, la 15 km spre est de Râmnicu Sărat, și în

partea de nord a plășei, la 26 km spre nord de comuna Grădiștea de Sus, reședința plășei.

(...) Este o comună de câmp, având pe teritoriul său, afară de malul înalt al Râmnicului,

numai câteva movile risipite.(...) Mai sunt și 48 puțuri (10-15m. adâncime). Câtunele care o

compun sunt: Nicolești, reședința la vest, și Dăscălești la est. Suprafața comunei este de

1.946 ha, din care 40 ha vatra comunei, 856 ha ale locuitorilor, 1.950 ha ale proprietății

particulare. Din acestea 850 ha arabile, 150 ha imaș și 50 ha neproductiv. Are o populație

de 310 familii și 1.428 suflete, 2 biserici: una în cătunul Nicolești cu hramul Adormirea

Maicei Domnului (..), a doua în cătunul Dăscălești, cu hramul Ioan Botezătorul (...), ambele

fondate în comună în 1888; o școală de băieți fondată în 1871 de locuitori, condusă de un

învățător și frecventată de 61 elevi. Locuitorii posedă 210 pluguri, 707 boi, 327 vaci, 301

cai, 132 iepe, 329 oi, 52 capre și 60 râmători. Comerțul consta în import de țesături,

13

postavuri, coloniale, spirtoase și în export de cereale. Transportul se făcea prin gara

Râmnicu Sărat. Sunt 11 comercianți din cari 5 cârciumari.”

Satul Dăscălești este amintit pentru prima dată în a doua jumătate a secolul al

XIX-lea.

Numele localității provine de la boierul Dăscălescu, ce avea o moșie de circa 400

de pogoane și un conac, amplasate pe marginea râului Râmnic.

Conform Marelui dicționar geografic al României (Lahovari, George Ioan, 1902),

„cătunul are o întindere de 15 ha, cu o populație de 150 familii, ce cuprind 685 suflete; știu

carte 38 locuitori.”

Satul Puieștii de Sus a fost atestat pentru prima dată la sfârşitul secolului al XVII-

lea, pe malul stâng al râului Râmnic.

Așezarea poartă denumirea de la boierul Puiescu (conform relatărilor bătrânilor

locuitori) și este mult mai veche decât Puieștii de Jos. După apariția așezării Puieștii de

Jos, următorul sat s-a numit Puieștii de Sus pentru că era așezat în amonte. Conform

Marelui dicționar geografic al României (Lahovari, George Ioan, 1902), comuna „Are o

întindere de 70 ha, cu o populație de 84 familii, sau 324 suflete.”

Puieștii de Jos este satul de reședință al comunei, însă nu există un document

care să ateste sau să indice vatra satului, amplasată mai mult spre nord în apropierea

bălții Puiești pentru a face față mai bine atacurilor invadatorilor (turci, tătari). În timp, odată

cu dezvoltarea căilor de comunicație, în special a trecerii râului Râmnic prin vadul actual

(peste care a fost construit un pod ce făcea posibilă trecerea peste satul Nicolești) a fost

necesară mutarea vetrei satului cu aproximativ 4 km spre sud. Se presupune că odată cu

apariția satului Puieștii de Jos, foarte multă populație din Puieștii de Sus a migrat spre

aceasta, ducând la extinderea vetrei satului și la creșterea numărului populației.Conform

Marelui dicționar geografic al României (Lahovari, George Ioan, 1902), comuna „Are o

întindere de 35ha, cu o populație de 275 familii, sau 709 sufletete, o biserică și o școală.„

Existența așezării în secolul al XIX-lea este atestată de un fragment dintr-un

document vechi, păstrat la biserica din Puieștii de Jos, în care se vorbește despre zidirea

și pictarea lăcașului de cult: “Această biserică s-a fondat în anul 1840 de către proprietarul

Anastasie Dedulescu în zilele preasfântului său episcop Dimitrie Ionescu de către pioșii

creștini ai acestei comune împreună cu actualul proprietar Eduartd L. Grecu, Dimitrie

Iordăchescu, cu binecuvântarea preotului I.F.Episcop Inocenție.” Faptul că în 1840 a fost

ridicat lăcașul religios sugerează faptul că în acea perioadă satul Puiești de Jos era o

așezare stabilă și destul de numeroasă.

În limbajul locuitorilor comunei este întălnită foarte des denumirea de „răceni”

pentru satul Puiești de Jos, datorită unei denumiri mai vechi a zonei de sud a satului.

Pentru partea de nord-est este folosită denumirea de “ceaunari”, provenită de la frecvența

staționării șatrelor de țigani nomazi din această parte a satului în trecut. Partea de nord și

nord-vest a satului se numea “mătăceni”, după numele unei familii numeroase care avea

locuința în această zonă. Aceste denumiri au fost împrumutate de la numele localităților

brăilene Răceni și Ceaunari, de unde se susține că proprietarul moșiei din zona actualului

sat Puiești de Jos a adus forță de muncă. Așadar este vorba despre o migrare a populației

din zona Brăilei, fapt pentru care au apărut și sinonimele corespondente.

Satul Măcrina este amintit pentru prima dată în secolul al XIX-lea, cu toate că din

relatările bătrânilor se spune că ar fi o așezare mai veche. Prezența așezări Măcrina poate

fi dovedită prin existența ceramicii de semibroderie (nedatată încă), descoperită în punctul

14

„Siliștea„, cel mai ușor de apărat pe vremea năvălitorilor întrucât era amplasat pe malul

drept, cel mai înalt al râului Râmnic”. Din generație în generație s-a transmis prin viu grai că denumirea actuală a satului

vine de la un moșier, proprietar în acestă zonă în anul 1890, pe nume Măcrineanu, însă nu

există documente scrise în acest sens.

Recensămintele pentru satul Măcrina ce datează de la începutul secolului al XIX-

lea, demonstrează prin numărul mare de locuitori înregistrat la acea vreme, că așezarea

era cea mai mare dintre satele actualei comune Puiești. “Roirile” succesive ale populației

în toate satele comunei au dus inițial la formarea unor sate mai apropiate. Custura este

numele ultimului sat, mai exact numele anterior al satului Siliștea, transformat astăzi într-o

uliță a satului Măcrina. De la populația care a trăit în zona satului au rămas o serie de

toponime ce marchează puncte geografice: Siliștea, Zcârcolici, Movila Popii, Coţofăşti,

Gura Vadului, sau Nisip.

În 1867 la Măcrina este ridicată biserica ce poartă hramul Sfăntului Nicolae. Marele dicționar geografic al României (Lahovari, George Ioan, 1902) descrie

comuna Măcrina astfel: “Este situată în partea de mijloc a județului, la 13 km spre est de

orașul Râmnicu Sărat, și în partea de nord a plășei, la 25 km spre nord de comuna

Grădiștea de Sus, reședința plășei.(…) Este o comună de câmp, terenul fiind accidentat

numai de malurile Râmnicului și de câteva movile. (…) Mai sunt și 26 puțuri. Cătunele cari

o compun sunt: Măcrina, reședința la est, Plopi în spre vest, și Hoinari la sud-vest.

Suprafața comunei e de 2.000 ha, din cari 50 ha vatra comunei, 550 ha ale locuitorilor, și

1400 ha ale particularilor. Are o populație de 180 familii, sau 817 suflete, o biserică, cu

hramul Sf. Nicolae, zidită de obștia locuitorilor în 1869 (...), o școală de băieți, fondată în

1876 de locuitori, condusă de un învățător și frecventată de 38 elevi. Locuitorii posedă:

150 pluguri, 180 boi, 60 vaci, 167 cai, 101 iepe, 404 oi, 106 râmători. Comerțul consta în

importuri de coloniale, instrumente agricole și țesături, și în exporturi de cereale.

Transportul se face prin gara orașului Râmnicu Sărat. Sunt 3 cârciumi.”În aceeași

perioadă, satul Măcrina“avea o întindere de 30 ha, o populație de 120 familii sau 567

suflete, o biserică, o școală.“

Satul Plopi, cunoscut și cu denumirea de Plopii Vechi în secolul al XVIII-lea.

Numele actual al comunei vine de la pădurile de plopi aflate cu ani în urmă pe terasa și

lunca râului Râmnic. Urmele din această pădure se mai pot vedea și astăzi, păstrându-se

până în prezent, trei plopi bătrâni în lunca râului Râmnic. Satul așezat chiar pe terasa râului Râmnic era înconjurat cu șanțuri de pământ,

ceea ce demonstrează că era o așezare întărită. Comunitatea a căpătat contur odată cu

“roirile” de populație de la Vâlcelele, din raiaua Brăilei pe actuala vatră a satului. O dovadă

a apartenenței locuitorilor din zona Brăilei este prezența în sat a numelui de familie

“Turcu”.

Biserica și școala construite în sat erau folosite în comun cu satul Lunca. Școala a ars în

anul 1890, iar biserica a fost arsă de germani în 1916. În prezent cele două localități mai

folosesc în comun doar cimitirul vechi din satul Plopi.

Conform Marelui dicționar geografic al României (Lahovari, George Ioan, 1902)

„cătunul comunei Măcrina, așezat pe moșia Plopii-Vechi, în partea de vest a comunei (...).

Are o întindere cam de 8ha, cu o populațiune de 16 familii, sau 74 suflete...„

Satul Lunca datează din perioada domniilor fanariote, de la sfărșitul secolului XVIII

și începutul secolului XIX. Așezarea s-a format pe moșia fiicei unui grec venită în aceste

părți. Moşia era lucrată de țăranii localităților din jur. În 1820, la cererea boierului din

15

acestă zonă, s-a format vatra satului, alcătuită iniţial din 10 case, fără ca așezarea să aibă

vreun nume.

În anul 1840, în urma vizitei unor oficialități, boierul a denumit așezarea

“Haimanale”, iar mai tărziu, la propunerea lui Radu Mustață, satul s-a numit “Hoinari”,

deoarece locuitorii nu erau stabili.

Conform Marelui dicționar geografic al României (Lahovari, George Ioan, 1902),

satul “ …are o întindere cam de 7 ha, cu o populație de 46 familii, sau 176 suflete Morfotipologia comunei Puiești și a localităților componente

Tipologia genetică și morfostructurală. Din punct de vedere genetic cât și al

formei de organizare, satul românesc este mărturia continuității șederii poporului român pe

teritoriul carpato-dunărean, o formă de adaptare la mediul geografic, la împejurările vitrege

prin care a trecut (invazii în decurs de un mileniu, bătălii, incursiuni de jaf), etc. Comuna

Puiești se dezvoltă începând cu secolul XVI de-a lungul unuia dintre cele mai importante

drumuri comerciale din județ, ce lega Moldova de Muntenia, respectiv centrul administrativ

al fostului județ Rîmnicu Sărat de Brăila, important port la Dunăre. În acest context,

mărturiile susțin ipoteza începutului dezvoltării comunei Puiești din perioada de înflorire a

feudalismului, odată cu iobăgirea țăranilor liberi în urma deposedării lor de pământ, primul

sat din componența sa, Nicolești, fiind sat de clăcași, ce aparținea boierului Niculescu.

Cele șapte sate componente ale comunei Puiești au fost întemeiate în urma

deplasării populației din satele preexistente spre alte localizări, din motive politico-sociale,

generând fenomenul de roire.

Cu toate că au evoluat de-a lungul timpului, așezările umane din cadrul localității ce

face obiectul acestui studiu, și-au păstrat structura urbană specifică zonei de câmpie, în

care predomină tipul de sat adunat. Gospodăriile s-au detașat în timp de teritoriul moșiei,

în prezent fiind grupate între limitele unor vetre bine conturate.

Dezvoltarea predominant spontană, nedirijată a așezărilor este subliniată și prin

textura liberă, neregulată a satelor, influențată îndeosebi de caracteristicile reliefului.

Textura predominantă a așezărilor comunei Puiești este de tip tentacular, excepție făcând

localitățile mai puțin dezvoltate precum Lunca și Plopi, care au o textură liniară.

Tipologia așezărilor după poziția și localizarea geografică a vetrelor

Vatra reprezintă un element de centralitate ce are repercursiuni directe sau

indirecte asupra tuturor manifestărilor de viață subordonate satului. În ceea ce privește

așezările componte comunei Puiești, localizarea vetrelor a determinat modul de parcelare

pe categorii de folosință agricolă dar și valorificarea avantajoasă a tuturor condițiilor

economice ce au decurs din raporturile și legăturile vetrelor cu elementele teritoriale

înconjurătoare. Încă din trecut, vetrele satelor au fost în relație directă cu râul Râmnic,

componentă majoră a spațiului geografic al comunei Puiești.

Din punct de vedere geografic, râul cuprinde și elemente restrictive, precum

alunecările de teren sau inundațiile, aspecte ce au influențat evoluția satelor din punct de

vedere istoric. În acest sens, există ipoteze ce susțin faptul că satu Măcrina a fost

strâmutat spre sud, iar satul Plopi spre est datorită fenomeniului de eroziune ce apărea

deseori.

16

Hărțile Militare din perioada 1806-1869: Comuna Puiești

Din punct de vedere al aspectelor morfologice, în harta de mai sus se pot observa

foarte clar vetrele satelor Dăscălești, Nicolești și Puieștii de Jos, după poziția ocupată de

biserică și concentrarea în jurul său a clădirilor, uneori de dimensiuni mai mari.

Deasemeni, trebuie menționat și faptul că așezarea locuințelor în teritoriu cât și trama

stradală converg către elementul central al satului. Analizând dinamica numărului de

locuitori, în harta Sovietică din 1942 se poate observa că vetrele au dobândit texturi mai

bine conturate, evoluând de la structura adunată câtre cea compactă, în special în satele

Dăscălești, Nicolești (vatra a rămas neschimbată) și Puieștii de Jos (vatra s-a extins către

sud).

Harțile Sovietice, 1942: Comuna Puiești Tipologia parcelarului și organizarea gospodăriilor Localitățile care fac parte din prezentul studiu sunt așezări ce s-au dezvoltat

spontan și au o formă neregulată. Acestea sunt organizate de-a lungul râului Râmnic, de o

17

parte și de alta a drumurilor principale DJ202 pe direcția Est-Vest, DJ202C pe direcția

Nord-Est și DJ216 pe direcția Sud-Vest. O parte semnificativă dintre localități au trama

secundară ramificată, distribuită pe ambele pârți ale drumului principal (Dăscălești,

Nicolești, Puieștii de Jos), sau doar pe o parte (Măcrina, Puieștii de Sus), excepție făcând

satele Lunca și Plopi dezvoltate liniar, în lungul drumului principal. Această distribuție a

străzilor a generat un caracter neordonat al parcelarului, care este diversificat atât din

punct de vedere formal cât și dimensional. Așadar, putem distinge parcele cu formă dreptunghiulară, ce au în partea

posterioară suprafețe agricole (preponderent), cu dimensiuni asemănătoare, așezate

perpendicular pe axul drumului, parcele de formă pătrată, de dimensiuni mai mici, sau

parcele cu formă neregulată, ce se regăsesc îndeosebi la intersecția străzilor. Datorită

dezvoltării spontane a țesutului, în urma împărțirii loturilor agricole au rezultat și parcele

fără acces la un drum principal, aspect întâlnit deseori în spațiul rural. Utilizarea

diferențiată a suprafețelor parcelelor a generat zone funcționale distincte în cadrul

acestora: curtea principală, curtea gospodărească, grădina de flori, grădina de zarzavaturi

sau în anumite situații chiar o suprafață de cultură de porumb împrejmuită în imediata

vecinătate a casei. Structura funcțională tradițional-rurală este rezultatul utilizării variate

dar ponderate a zonelor funcționale menționate mai sus, în cadrul gospodăriilor. De

asemenea, frontul de stradă definește imaginea comunei sau a unor zone din satele

componente. Cel mai des este întâlnită tipologia frontului de stradă eterogen, caracterizat

prin ritmul construcțiilor așezate pe aliniament sau ușor retrase, cu interspații configurate

de curțile principale.

Structura gospodăriilor țărănești este strâns legată de ocupațiile locuitorilor,

mediul geografic, starea social economcă, factorul etnic și tradiția locală, materiale de

construcții și cunoștințele tehnice ale constructorilor populari. Așadar, în zona de câmpie a

Râmnicului în care este situată și comuna Puiești, structura gospodăriilor și construcțiilor

anexe sunt specifice satelor cu economie agricolă, ce au construcții tradiționale de păstrat

cereale, cu acoperișuri în două ape, la care se foloseau adesea împletiturile de nuiele.

Din punct de vedere tipologic, în satele comunei Puiești se observă faptul că modul

de ocupare cu construcții a parcelei este destul de diversificat, însă se evidențiază câteva

modele și grupări tipice: se poate remarca o poziționare perimetrală a construcțiilor, casa

de locuit fiind așezată spre stradă, uneori cu fațada usor retrasă de la aliniere, în timp ce

restul anexelor gospodărești gravitează în jurul curții principale.

Modele de organizare a gospodăriei specifice comunei Puiești

18

Modul în care aceste elemente se raportează spațial între ele conferă mai multe

tipologii-model:

- casa de locuit așezată cu latura îngustă spre stradă și în aliniament, iar cu

fațada lungă și accesul orientate spre curte, respectiv cu bucătăria, șura și

elementele anexe poziționate în spatele curții, în continuarea casei principale.

Curtea principală este generată în acest fel de casa de locuit și celelalte

construcții, dar și de calcanul casei vecine, deseori mascat de vegetație;

- așezare similară a casei de locuit, dar cu accesul orientat spre stradă, cu

bucătăria și elementele anexe așezate cu latura lungă paralelă cu limita de

proprietate spre parcela vecină, cu accesul spre curtea principală;

- casa de locuit așezată cu latura lungă spre stradă, retrasă sau nu de la aliniere,

cu accesul orientat spre stradă, iar bucătăria, elementele anexe și șura

poziționate transversal și retrase sau nu de la aliniere. Se conturează un spațiu

al curții ascuns de stradă, mai intim.

Obiecte de patrimoniu pe teritoriul comunei Puiești

Monumente istorice înscrise în Lista Monumentelor Istorice. În comuna Puiești nu

există monumente istorice înregistrate conform Listei Monumentelor Istorice aprobată cu

Ordonanța nr. 2828 din 2015.

Prezențe arheologice

Pe teritoriul administrativ al comunei Puiești nu sunt semnalate situri introduse în

Lista Monumentelor Istorice (LMI). În schimb Repertoriul Arheologic Național (RAN)

menționează 9 situri arheologice, dar în realitate, pe teritoriul comunei sunt doar 7 situri

arheologice.

În afara celor 7 situri semnalate în Repertoriul Arheologic Național, au mai fost

descoperite alte 34 de situri, în marea lor majoritate reprezentând movile funerare (tumuli).

Pe lângă acestea mai sunt 4 situri arheologice (movile) dispărute sau nedetectate:

Movila 1- Bășica Puiești

Movila 2

Movila 3

Movila 4

În concluzie, prezentul studiu arheologic a luat în discuție 41 situri, dintre care 7

situri înscrise în Repertoriul Arheologic Național (RAN) și 34 neevidențiate în LMI sau

RAN. Dintre acestea 6 sunt așezări, 1 este necropolă și 34 sunt movile funerare – tumuli.

SITURI ARHEOLOGICE

NR CRT. COD DENUMIRE

1.

COD RAN 48897.01 Situl arheologic “Nicolești- Movila Unchiașu Lupu”

2.

COD RAN 48897.02 Situl arheologic “Nicolești- Puțul cu cumpănă”

3.

Situl arheologic “Nicolești- Movila Unchiașu Lupu 1”

4.


5.


6.

Situl arheologic “Puieștii de Jos- Balta Puiești”

19

7.

Situl arheologic “Puieștii de Jos- Valea Husein”

8.

Situl arheologic “Puieștii de Jos- Movila Puieștii de Jos”

9.

Situl arheologic “Puieștii de Jos- Movila Pașii”

10.

COD RAN 48851.01 Situl arheologic “Puieștii de Jos- Movila Negotei”

11.

Situl arheologic “Puieștii de Jos- Movila Puiești 2”

12.


13.


14.


15.


16.


17.


18.


19.


20.

Situl arheologic “Dăscălești- Lângă pădurea Spătaru”

21.

Situl arheologic “Dăscălești- Movila Spătaru”

22.

Situl arheologic “Dăscălești- Movila Spătaru 1”

23.


24.


25.

Situl arheologic “Dăscălești- Movila Cerchez 1”

26. Situl arheologic “Dăscălești- Movila Cerchez 2”

27.

Situl arheologic “Dăscălești- Movila Cerchez 3”

28.

COD RAN 48913.01 Situl arheologic “Puieștii de Sus- Movila din Drum”

29.

COD RAN 48913.02 Situl arheologic “Puieștii de Sus- Movila Puiești”

30.

Situl arheologic “Puieștii de Sus- Crucea Ilincăi”

31.

Situl arheologic “Puieștii de Sus- Movila Puiești 1”

32.

Situl arheologic “Puieștii de Sus- Movila Salcâmi 1”

33.

Situl arheologic “Puieștii de Sus- Movila Salcâmi 2”

34. COD RAN 48888.01 Situl arheologic “Măcrina- Movila Măcrina”

35. COD RAN 48879.01 Situl arheologic “Lunca- Movila Lunca 2”

20

Sursa

: http:/

/p e

-

harta.ro/bu

zau /

36. COD RAN 48879.02 Situl arheologic “Lunca- Movila Lunca 1”

37. Situl arheologic “Lunca- Nord”

38. Situl arheologic “Lunca- Sud”

39. Situl arheologic “Lunca- Movila Lunca 3”

40. Situl arheologic “Lunca- Movila Lunca 4”

41. Situl arheologic “Lunca- Movila Coțofiștea”

Zone naturale protejate

Pe teritoriul comunei Puiești nu s-au identificat zone naturale protejate sau situri de

importanță comunitară, parte a rețelei ecologice europene Natura 2000. Cel mai apropiat

Sit de Importanță Comunitară Natura 2000, Balta Albă Amara Jirlău, se află la o distanță

de 7,5 km.

2.2. ELEMENTELE CADRULUI NATURAL

Așezarea geografică

Comuna Puiești se află în partea

de est a județului Buzău, pe cele două

maluri ale râului Râmnicu Sărat, la o

distanţă de circa 20 km de municipiul

Râmnicu Sărat.

Comuna Puiești se învecinează :

- la Nord - comunele Băleşti şi

Sihlea (judeţul Vrancea)

- la Nord-Est - comuna

Ciorăşti (judeţul Vrancea)

- la Sud -comuna Balta Albă,

Boldu şi Ghergheasa (jud.

Buzău)

- la-Est - comuna Vîlcelele (jud.

Buzău)

- la Vest - comuna Râmnicelu

(jud. Buzău) Localizarea com. Puiești pe harta jud.

Buzău

Comuna este formată din șapte sate:

- Puieştii de Jos, fiind satul de reşedinţă aşezat în partea central-nordică a

teritoriului comunei, la 14 km Est de oraşul Râmnicu Sărat pe malul stâng al râului

Râmnic;

- Puieştii de Sus aşezat tot pe malul stâng al râului Râmnic în partea central-vestică

a teritoriului comunei la distanţa de doi km Vest de satul Puieştii de Jos, satul de

reşedintă;

- Măcrina, aşezat pe malul drept al râului Râmnic, în partea central-vestică a

teritoriului comunei;

http://pe-harta.ro/buzau/








21

Sursa: Google Maps

- Plopi, aşezat pe malul drept al râului Râmnic în partea sud-vestică a teritoriului

comunei;

- Nicoleşti, aşezat pe malul drept al râului Râmnic în partea central estică a

teritoriului comunei;

- Dăscăleşti, aşezat pe malul drept al râului Râmnic în partea de est a comunei;

- Lunca, aşezat pe malul drept al râului Râmnic în partea sud-vestică a teritoriului

comunei.

Teritoriul administrativ al Comunei Puiești, cu satele componente

Comuna este străbătută de șoseaua județeană DJ202, care leagă Râmnicu Sărat

de Măicănești (județul Vrancea, DN23), care traversează râul Râmnicu Sărat între Puieștii

de Jos și Nicolești. La Puieștii de Jos, DJ202 se ramifică în DJ202C ce face legătura cu

comuna vecină Ciorăști, din Vrancea, iar la Nicolești se ramifică DJ216, o șosea județeană

ce deservește satele Măcrina și Lunca.

Relief

Comuna Puiești este așezată în nordul Bărăganului, respectiv în Câmpia

Râmnicului, fiind alcătuită din câmpie de tipul genetic tabular, format din depozite de

loessoide.

Clima

Comuna Puiești se încadrează în zona de climat temperat-continentală,

caracteristică pentru întreg județul Buzău.

22

Climatul de campie, caracteristic comunei Puiesti, se caracterizeaza printr-o

repartitie relativ uniforma in suprafata a elementelor climatice. Trecerile de la iarna la vara

sunt bruste, desprimavararea fiind timpurie. Continentalismul este mai accentuat si se

manifesta printr-o frecventa mare a zilelor tropicale si a ploilor torentiale din timpul verii, iar

iarna prin prezenta viscolelor create de crivat.

Temperatura medie anuală a aerului este de 10,5 grade Celsius, iar a solului de

12,5 grade Celsius. În timpul verii maximele ating şi 37 grade (în luna iulie), iar în timpul

iernii de -18, -20 grade Celsius. Temperaturile extreme au fost înregistrate în august în

anul 1974 de +39˚C și în luna decembrie 1972 de -37˚C.

Regimul eolian, în general, este sub directa influență a maselor de aer din sud-vest

(Austrul, cu o pondere de 21,1%) și mai ales nord - estice (crivățul, cu o pondere de

36,3%) .

De cele mai multe ori precipitaţiile sunt neregulate, media se situeaza sub limita de

600l/mp anual, cantitățile maxime se regăsesc în lunile mai și iunie. Cunoaşterea potenţialului climatic al zonei ajută la stabilirea măsurilor ce trebuie

luate pentru corectarea neajunsurilor provocate de factorii climatici în anumite perioade, ca

de exemplu irigarea culturilor, sau măsuri de desecare a unor terenuri, cultivarea

seminţelor selecţionate, cât şi aplicarea măsurilor agrotehnice la timpul potrivit.

Localizarea comunei Puiești pe harta climatică a României

Rețeaua hidrografică

Relieful, condiţiile climatice la care se adaugă structura geologică şi litologică

influenţează regimul hidrografic al zonei, atât cel de suprafaţă, cât şi pe cel

subteran.

Comuna Puiești este brăzdată de râul Râmnic, care străbate comuna pe o lungime

de 8 km. Se presupune că în trecut, acest râu ar fi avut ṣi alte cursuri spre sud ṣi nord.

În sudul comunei curge pârâul Boldu, iar la nord râurile Ruginosu ṣi Negru (pe

văile acestora s-au format mlaṣtini la Voetin, Puieṣti ṣi Coţofăṣti).

Apa subterană, de unde se alimentează locuitorii, se află la o adâncime de 8-15 m.

23

În localitățile Puieștii de Sus, Măcrina și Dăscălești exista un proces de eroziune a

malurilor, fapt ce a determinat translatarea unor vetre de sate: Macrina s-a mutat spre sud

si Plopi spre est.

Flora și fauna

Ţinând cont că Puiești este o comună aflată la câmpie, flora şi fauna sunt specifice

zonei regăsindu-se 2/3 stepă și 1/3 silvostepă.

În zona stepei, vegetația naturală în zonă este formată cu precădere din culturi.

Există câteva zone de păduri cu stejar brumăriu, arțar tătărăsc și pe malurile abrupte ale

râurilor și în apropiere vom vedea pajiști stepice cu paius, pir crestat și rar negară.

Comuna se mândrește și cu exemplare ocrotite de lege, stânjenel și bujor românesc. Zona

râului Râmnic este dominată de speciile de salcie : salcie albă, salcie purpurie și salcie

amestecată.

În zona de silvostepă, peisajul dumbrăvilor cu pajiști a dispărut și a fost înlocuit tot

cu cel agricol regăsindu-se aceeași floră ca și în zona de silvostepă. În zona solurilor

nisipoase se găsesc plante psamofile și pajiști de sărături cu Salicornia europaea,

Pucinellia distans, Camphorosma annua, etc.

În stepă, fauna este alcătuită din elemente tipice ca: iepurele, potârnichea,

prepelița, șopârla de apă, șarpele.

În silvostepă, în prezent din cauza transformării zonei, se regăsesc elemente tot de

stepă: popândăul, șoarecele de câmp, șoarece de misuna, iepurele și potârnichia.

În zonă se mai găsesc și specii de vrabie spaniolă și prin colonizare pentru

vânătoare fazanul și căprioara.

În lunci fauna este reprezentată de: vidră (lutra), rațe, găinușe de baltă, gâște,

sălbatice, stârcul lopătar, egreta mare și mică, vulturul cobald. În ape predomină crapul și

bibanul.

Solul

Solurile zonei Câmpiei Române se caracterizează prin văi largi și interfluvii netede,

numite popular câmpuri, cu mici depresiuni formate prin tasare și sufoziune (crovuri).

În zonă sunt predominante cermoziomurile castanii și ciocolatii, care au în

componență conținut ridicat de humus, fiind deosebit de fertile pentru culturile agricole.

Se întâlnesc și soluri nisipoase, în albia majoră a râului Râmnicu Sărat, soluri cu

salinitate diferită (solonceacuri, soloneturi și solodii) în văile pârâielor din nord și sud, în

jurul bălților și lacurilor.

La nivelul comunei Puieṣti suprafeţele de teren cu destinaţie agricolă sunt tot mai

afectate de diferite procese de degradare, fie că vorbim de procesele induse de activitatea

antropică sau fenomene naturale. Principalele probleme se referă la sărăturarea,

acidifierea solurilor, eroziunea de suprafaţă şi/sau de adâncime, excesul de umiditate, pe

care se manifestă fenomene de eroziune a apei sau terenuri. Manifestarea acestor

probleme este intensificată de practicile agricole neadaptate condiţiilor de mediu,

utilizarea pesticidelor şi a îngrăşămintelor chimice, depozitarea necorespunzătoare a

deşeurilor industriale şi menajere, defrişările intense şi abuzive. Calitatea solului mai este

influenţată şi de o serie de procese şi fenomene naturale, cum ar fi alunecările de teren,

inundaţiile sau secetele prelungite.

Influenţarea negativă a solului este cauzată de incorporarea de elemente chimice

cu caracter toxic. Încărcarea solului cu astfel de elemente chimice (metale grele, sulf, etc.)

degradează însuşirile fizice, chimice şi biologice, contribuind astfel la reducerea

capacităţii productive.

24

Modificările antropice ale solului datorate construcţiilor de toate felurile, prin

operaţiuni de decopertare, modelare, etc., au dus la crearea altor tipuri de soluri, aşa

numitele protosoluri antropice.

Dintre poluanţii proveniţi din îngrăşăminte, cei mai cunoscuţi sunt nitraţii,

datorită efectelor negative provocate de prezenţa lor în exces.

Pentru prevenirea problemelor posibile, autoritatea locală poate realiza

amenajări cu scopul de a proteja populaţia împotriva inundaţiilor, poate accesa fonduri

europene pentru proiecte pentru prevenirea alunecărilor de teren.

Considerații geologice

Din punct de vedere morfologic, amplasamentul studiat se situează în nord - estul și

zona de câmpie a județului Buzău (Câmpia Râmnicului) cu localitățile aparținând comunei

Puiești de ambele maluri: dreapta Lunca, Plopi, Măcrina, Nicolești și Dăscălești și

respectiv stânga Puieștii de Sus și Puiestii de Jos.

Harta geologică Sursa: European Soil Data Centre

Zona studiată exceptând albia majoră a râului Râmnic este caracterizată printr-un

relief relativ șters, cu energie și pante relativ mici, care nu favorizează desfășurarea unor

procese geomorfologice actuale (alunecări de teren, eroziune accelerată).

Din punct de vedere geologic, la alcătuirea structurii terenului natural, în limitele

adâncimii de interes - 20/25 m iau parte conform fragmentului de hartă geologică și

coloanei litologice depozite cuaternare, foarte variate din punct de vedere litologic

25

reprezentate prin alternanțe de depozite de argile, prafuri și diverse tipuri de nisipuri și

pietrișuri.

Peste aceste depozite de tip lacustru și fluviatil, în zonele de terasă au fost depuse

depozite loessoide de tip eolian. Aceste depozite sunt intercalate cu pietriș și nisip.

Roca de bază este formată din marne și argile cu intercalații de nisipuri fine.

Terenul bazal al cuaternalului este reprezentat printr-un complex de pietrișuri,

nisipuri, bolovănișuri, cu intercalații de argilă.

În hologenul superior s-au depus o serie de depozite tinere, în general uniforme și

alcătuite în partea superioară de nisipuri fine, argile, 2-3 m grosime și spre bază din

pietrișuri cu stratificație torențială cu lentile subtiri din nisipuri groasiere și mărunte.

Grosimea acestor depozite aluvionare atinge în unele puncte 25-30 m.

Conform Normativului GT 006 -97, elaborat de ISPIF privind zonarea teritoriului în

funcție de potențialul de producere al alunecărilor de teren, majoritatea perimetrului

cercetat este caracterizată cu potențial scăzut (ridicat în zona malurilor abrupte ale râului

Râmnicu Sărat) de producere a alunecărilor de teren.

Considerații geotehnice

Pentru comuna Puiești s-a întocmit studiul geotehnic de către EURO QUALITY

TEST S.R.L. în calitate de proiectant de specialitate, în scopul investigării condițiilor

geotehnice în intravilanul localităților Puieștii de Jos, Puieștii de Sus, Dăscălești, Lunca,

Măcrina, Nicolești și Plopi, din comuna Puiești, jud. Buzău. Din studiul de fundamentare de mai sus, anexat la prezenta documentație

menționăm următoarele:

Terenul de fundare de pe teritoriul comunei este alcătuit în principal din pământuri

argiloase prăfoase (leossoide) și argiloase nisipoase cu concrețiuni calcaroase, plastic

vârtoase, cu grosimi de cca. 3,00 - 5,00m, dispuse peste un strat de nisip fin ce are la

bază nisip grosier.

Argilele și argilele prăfoase se caracterizează ca având compresabilitaet mare,

porozitate mare și pot fi considerate ca active. Acestea sunt pământuri bune pentru

fundare, care admit calculul definitive al fundațiilor pe baza presiunilor convenționale

(presiuni cuprinse între 200-300kPa).

Pământurile din alcătuirea terenului de fundare sunt sensibile la fenomenul de

îngheț-dezgheț și la variații de umiditate, calitatea acestora pentru terasamente fiind

mediocră.

Datorită reliefului din zonă și a precipitațiilor cu caracter torențial se va acorda o

atenție deosebită dimensionării și ulterior a realizării rigolelor care trebuie să asigure o

evacuare corespunzătoare a apelor meteorice provenite de pe pantele din vecinătăți.

Conform normativuilui CR 1-1-4-2012 valorile caracteristice ale presiunii de

referință a vântului, mediată pe 10 minute, având 50 ani interval mediu de recurență (2%

probabilitate anuală de depășire)”, amplasamentul studiat se incadrează într-o zonă unde

presiunea dinamică de bază stabilizată, la înălțimea de 10 m deasupra terenului, este de

0,6kPa.

Conform CR 1-1-3 – 2005, „România – Zonarea valorii caracteristice a încărcării din

zapadă de sol, s0,k”, amplasamentul se încadrează într-o zonă cu s0,k = 2,0 kN/m2.

Adâncimea de îngheț

Conform STAS 6054-77 „Zonarea teritoriului României după adâncimea maximă de

ingheț” amplasamentul studiat este străbătut de geoizoterma de 0C la adâncimea de

0,80-0,90 m.

26

Seismicitate Conform reglementării tehnice "Cod de proiectare seismică - Partea 1 - Prevederi

de proiectare pentru clădiri" indicativ P 100-1/2013, amplasamentul se află situat in zona

caracterizată prin valori de varf a acceleraţiei terenului pentru proiectare, pentru

evenimente seismice având intervalul mediu de recurenţă IMR = 100 ani, are o valoare ag

= 0,35g- 0,40g.

Perioada de control (colţ) Tc a spectrului de răspuns reprezintă graniţa dintre zona

de valori maxime în spectrul de acceleraţii absolute şi zona de valori maxime în spectrul

de viteze relative.

Pentru zona studiată, perioada de colţ are valoarea Tc= 1.6 sec.

Recomandări privind realizarea viitoarelor investiții

Din cercetarea geotehnică a amplasamentului rezultă urmatoarele aspecte:

- Structura litologică a terenului de fundare mediu începând cu cota – 0.40m- 0,50m CTN

Se va alege fundarea directă. La proiectarea viitoarelor construcții se va ține seama

de încadrarea terenului în funcție de construibilitatea acestuia și anume:

-Terenuri improprii pentru construit;

-Terenuri construibile însă cu restricții (amenajări specifice);

-Terenuri construibile fără restricții.

Pământurile din alcătuirea terenului de fundare, argile prăfoase (loessoide) sunt

sensibile la fenomenul de îngheț - dezgheț și la variații de umiditate, calitatea acestora

pentru terasamente fiind mediocră.

Amplasarea utilităților din zonă se va face sub adâncimea de îngheț de 0.80 -

0.90m conform STAS 6054-77.

Tinând cont de cele descrise anterior, cât și de gradul seismic ridicat al zonei, este

necesară cercetarea geotehnică a fiecărui amplasament în parte, în zona activă a

fundaţiilor, în scopul evitării pierderii stabilităţii generale sau parţiale a construcţiilor și a

terenului. Dacă se consideră necesar, se vor efectua noi sondaje/ foraje geotehnice

pentru a identifica structura litologică și nivelul apei freatice.

Considerații hidrogeologice

Rețeaua hidrografică de suprafață aparține în totalitate bazinului hidrografic al

Siretului, care drenează zona prin intermediului râului Râmnicu Sărat ce străbate comuna

Puiești.

Debitele maxime pe râul Râmnicu Sărat se înregistrează în perioada caldă a anului

și îndeosebi în urma unor precipitații de convecție. În ultimii 40 de ani, în 7 ani debitele

maxime au depășit 100m3/s; valoare maximă a debitului a depășit 300m3/s în 1991 și

2005.

La stația hidrometrică Puiești în luna iulie 2005 râul Râmnicu Sărat a avut un debit

excepțional de 550 mc/sec, ceea ce înseamnă o probabilitate de 1/50 ani și un volum de

46 milioane mc/sec.

Minimele înregistrate în perioada 1973-2013 au fost de sub 0,300mc/sec în 50% din

cazurile acestea, au fost cuprinse între 0,10-0,300mc/ sec iar în celelalte 50% din cazuri

valoarea debitului minim a fost de sub 100mc/sec.

Valorile maxime lunare au depășit frecvent 5mc/sec și uneori chiar 9.05mc/sec-

luna aprilie 1996 când media lunară a atins 9.42mc/sec.

Pentru alimentarea cu apă potabilă din sursa subterană, au fost identificate trei

acvifere importante:

- Acvifer de mică adâncime în zona poroasă 18-20m;

27

- Acvifer intermediar de medie adâncime în zona poroasă 50-58m;

- Acvifer de mare adâncime în zona poroasă 115-150m.

2.3. RELAȚII ÎN TERITORIU

Comuna Puieşti este localizată în partea nordică-estică a judeţului Buzău, pe cele

două maluri ale râului Râmnicu Sărat, la o distanță de circa 20km de municipiul Râmnicu

Sărat și 50km de municipiul Buzău.

Vecinătățile teritoriului administrativ al comunei Puiești sunt:

- la Nord - comunele Băleşti şi Sihlea (judeţul Vrancea)

- la Nord-Est - comuna Ciorăşti (judeţul Vrancea)

- la Sud -comuna Balta Albă, Boldu şi Ghergheasa (jud. Buzău)

- la-Est - comuna Vîlcelele (jud. Buzău)

- la Vest - comuna Râmnicelu (jud. Buzău)

Comuna Puiești are o suprafață de 10050,00ha, ceea ce reprezintă 1,65% din

suprafața județului Buzău, și are în componență șapte sate: Puieștii de Jos (reședință de

comună), Puieștii de Sus, Nicolești, Dăscălești, Lunca, Plopi, Măcrima. Conform clasificării

Sistemului Informatic al Registrului Unităților Teritorial-Administrative (SIRUTA), codurile

numerice alocate unității administrativ-teritoriale și satelor componente sunt:

Localități componente Cod SIRUTA

PUIEȘTI 48842 Comuna

PUIEȘTII DE JOS 48851 Sat reședință de comună – rang IV

PUIEȘTII DE SUS 48913 Sat component – rang V

NICOLEȘTI 48897 Sat component – rang V

DĂSCĂLEȘTI 48860 Sat component – rang V

MĂCRINA 48888 Sat component – rang V

LUNCA 48879 Sat component – rang V

PLOPI 48904 Sat component – rang V

Prevederi ale documentațiilor de amenajare a teritoriului suprateritoriale cu

privire la comuna Puiești

P.A.T.N. Implicații în modul de amenajare a teritoriului și de

dezvoltare a comunei

Legea nr. 363/21.09.2006,

Secțiunea I, Căi de comunicație

-nu există prevederi specifice Comunei Puiești

-pe la Rîmnicu-Sărat este propus coridorul

paneuropean de transport IX - drumul de mare viteza -

autostrada sau drum expres - pe ruta Ploiesti-Buzau-

Focsani-Bacau-Pascani

-de la Rîmnicu-Sărat spre Ianca este propus un drum

express au cu 4 benzi

Legea nr. 171/1997, Secțiunea

II, Apă

-comuna este situate în bazinul hidrografic Siret, zonă

cu 50 – 100% din resursa medie care necesită lucrări

prioritare de gospodărire a apelor în vederea creșterii

resurselor specifice

Legea nr. 5/2000, Secțiunea III,

Zone naturale și construite

protejate

-zonă dominant agricolă

-zonă cu concentrare mica în teritoriu a patrimoniului

construit cu valoare culturală de interes national

28


IV, Rețeaua de localități

-Puieștii de Jos – sat reședință de comună - rang IV

-Puieștii de Sus, Dăscălești, Nicolești, Lunca, Măcrina,

Plopi – sate componente al comunei – rang V


V, Zone de risc natural

-comuna este afectată de inundații pe cursuri de apă

-comuna se încadrează în zona de intensitate seismică

grad IX, cu perioada medie de revenire de minimum 50

de ani și respective minimum 100 ani.

-comuna se încadrează în zona cu o densitate maxima

a precipitaţiilor de <100mm

-comuna se încadrează în zona cu potenţial scăzut de

producere a alunecărilor de teren


VIII, Zone cu resurse turistice

-comuna se încadrează în zona cu o concentrare

scăzută a resurselor turistice naturale şi antropice

Accesul în comună se realizează pe cale rutieră pe patru drumuri județene și două

drumuri comunale:

- DJ 202 care leagă Râmnicu Sărat de Măicănești (județul Vrancea, DN23),

trecând prin localitățile Puieștii de Sus, Puieștii de Jos, Nicolești, Dăscălești.

- DJ202C care face se ramifică din DJ202 în zona centrală a localității Puieștii de

Jos și care face legătura cu comuna vecină Ciorăști din Vrancea

- DJ216 Nicolești-Măcrina-Lunca-DN22 debușează în DN22 Râmnicu Sărat –

Brăila

- DJ202F Bălești-Mihălceni care traversează teritoriul comunei în zona-estică

- DC 5 de la intersecția DJ202-Nicolești care face legătura cu comuna Vâlcelele,

ca mai apoi să debușeze în DN22 Râmnicu Sărat – Brăila

- DC 3 care se desface pe teritoriul localității Măcrina din DJ216, face legătura cu

localitatea Plopi și apoi continuă peste râul Râmnic și intersectează DJ202 pe

teritoriul comunei Râmnicelu, în apropierea localității Fotin.

Transportul de călători din şi către alte localităţi este asigurat de cursele de călători

ale societăţilor de profil.

Viaţa economico-socială a comunei este influenţată de vecinatatea oraşului

Râmnicu Sărat cu care are relaţii strânse, fiind o piaţă de desfacere pentru produsele

agricole ale comunei (legume, fructe, lemne şi lapte, carne, ouă) şi oferind şi locuri de

muncă pentru locuitorii comunei.

Comuna Puiești este partener în Grupul de Acțiune Locală Crivățul de Sud-Est alături

de comune din județele Buzău și Brăila.

2.4. ACTIVITĂȚI ECONOMICE

Principala activitate a locuitorilor din Puiești este agricultura. Proximitatea de

municipiul Râmnicu Sărat și nivelul ridicat de educație al locuitorilor, comparativ cu alte

comune din mediul rural, face ca mulți dintre cei apți de muncă să fie activi în câmpul

muncii în Râmnicu Sărat și să profeseze acolo.Fondul funciar agricol al comunei constituie

principala resursă naturală pentru preocuparile productive ale populației locale.

Comuna Puiești are potențial economic ridicat și datorită preocupării și implicării

factorilor de decizie locali ce sprijină inițiativele agenților economici privați.

Agricultura

29

În comuna Puiești condiţiile geografice favorabile zonei au determinat locuitorii să

practice o serie de activităţi predominant agricole cum ar fi cultivarea porumbului,

legumelor, precum şi a plantelor medicinale şi furajere, a viţei de vie, pomicultură şi

creşterea animalelor.

Suprafețele arabile reprezintă aproximativ 80% din totalul terenului comunei și sunt

cultivate preponderent cu cereale păioase porumb, floarea soarelui, rapiță.

Pomicultura este slab dezvoltat, comuna având doar 4 ha livezi.

Legumicultura este un sector relativ slab dezvoltat. Legumele sunt cultivate

aproape în exclusivitate în gospodăriile proprii.

Viticultura este un alt domeniu slab dezvoltat, sunt 174 ha cultivate cu soiuri nobile

și hibride de viță de vie.

Zootehnia

Creşterea animalelor reprezintă o sursă importantă de venit pentru locuitorii

comunei Puiești, datorită zonei geografice în care este poziţionată. Este favorizată de

condiţiile naturale foarte bune de păşunat şi fâneţe de foarte bună calitate, care asigură

hrana animalelor pe toată durata anului și care permit atât creșterea animalelor în

gospodării proprii, cât și dezvoltarea fermelor. Conform datelor din Strategia de

Dezvoltare, la nivelul comunei Puiești există: 1100 bovine, 1000 porcine, 2400 ovine, 250

caprine, 25000 de păsări, 220 cabaline și 300 albine.

Silvicultura

Pădurile ocupă o suprafață de 119 ha, activitatea de silvicultură din zonă

cuprinzând: paza, conservarea si protecția pădurilor, lucrările de împăduriri, îngrijirea

arborilor, exploatarea și valorificarea produselor lemnoase.

Sunt 13 agenți economici ce își desfășoară activitatea în domeniul agro-zootehnic:

- S.A. MIRACOL PUIEȘTI;

- S.A. 1 OCTOMBRIE NICOLEȘTI;

- S.A. AGRO DĂSCĂLEȘTI;

- S.C. AGRORAL DĂSCĂLEȘTI;

- S.C. ILIAGRO 04 S.R.L.;(NICOLEȘTI)

- S.C. AGRO NARCIS S.R.L.;(PUIEȘTII DE JOS)

- S.C. AGRO M&N S.R.L.;

- S.C. C&C AGRIDAN STEF S.R.L.;(DĂSCĂLEȘTI – CREȘTERE PORCI)

- S.C. UNIVERSAL LA FULL S.R.L.; (MĂCRINA)

- S.C. AGROPLANT COSLUC S.R.L.;

- S.C. AGROPEST 2007 S.R.L.; (MĂCRINA)

- S.C. AMIRA AGRO OTET S.R.L.; (NICOLEȘTI)

- S.C. AGRO BOG STAR S.R.L.;

Activități industriale Analiza micro-întreprinderilor din mediul rural evidenţiază capacitatea relativ redusă

a acestora de a răspunde exigenţelor referitoare la furnizarea locurilor de muncă pentru

populaţia din mediul rural.

Activitățile industriale sunt slab reprezentate în comună.

Sunt patru agenți economici cu activitate în morărit:

- S.C. YDN S.R.L. - Morărit;

- S.C. RAIDUM S.R.L. - Morărit;

- S.C. METROPOL CO S.R.L. - Morărit;

30

- S.C. RAINED S.R.L. - Morărit;

Comerţ şi servicii Zona comercială este bine reprezentată în satul de reședință, fiind alcătuită din

spații comerciale și de alimentație publică cu caracter privat și spații prestări servicii.

În prezent comuna are la dispoziție toate gamele de produse în punctele

comerciale din sate, magazine sătești ce comercializează produse alimentare și

nealimentare.

Principalii agenți economici cu activitate în domeniul comerțului și serviciilor sunt:

- S.C. MARIUS 94 S.R.L. – Comerț;

- S.C. CRISTIAN COM – Comerț;

- S.C. COSMICHI S.R.L. – Comerț;

- S.C. LIME ESANAT S.R.L. – Comerț;

- S.C. GEOALEX S.R.L. – Comerț;

- S.C. BARHALA S.N.C. – Comerț;

- S.C. MIXT MARIN S.R.L. – Comerț;

- P.F. VALCULESCU DRAGUTA– Comerț;

- S.C. COM ANDREEA 96 S.R.L. – Comerț;

- S.C. EMIREL S.R.L. – Comerț;

- P.F.A. PANAIT LINA– Comerț;

- S.C. MOBENZ COM S.R.L. ;

- stație G.P.L. comerț carburanți autovehicule;

- S.C. MIOAGRIROX INTERNATIONAL S.R.L. – cultivare cereale;

- S.C. GEOSIM S.R.L. – Comerț;

- S.C. GAVRILA GG S.N.C. – Comerț;

- S.C. AUTOROSSI S.R.L. – Comerț;

- S.C. MARCOS PROVIT S.R.L. - Farmacie;

- S.C. BIOMED FARM S.R.L. - Farmacie;

Turism Comuna nu are unităţi şi activităţi turistice.

2.5. POPULAŢIA. ELEMENTE DEMOGRAFICE ŞI SOCIALE

Conform datelor furnizate de Institutul Național de Statistică (INS), populația stabilă

la data de 1 ianuarie 2017 este de 3816 persoane, dintre care 1800 bărbați și 2016 femei.

Pentru o mai bună înțelegere a aspectelor sociale specifice comunei Puiești, trebuie

relevate câteva aspecte precum: evoluția populației, structura populației dupa diverse

criterii, poroblemele legate de resursele și piața forței de muncă.

Evoluția populației

Pentru a putea urmări evoluția populației se folosesc datele pentru o perioadă de 10

ani, respectiv 2006-2015.

Populația la 1 ian. 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015

Total 4459 4403 4374 4334 4288 4232 4159 4083 4013 3947

Masculin 2146 2116 2100 2073 2044 2014 1983 1941 1890 1860

Feminin 2313 2287 2274 2261 2244 2218 2176 2142 2123 2087

Evoluția populației Comunei Puiești între 2006-2015 Sursă date: INS

31

Populația comunei Puiești înregistrează în perioada 2006-2015 o tendință constantă

de scădere a populației, pierzând în acest interval 512 persoane.

Evoluția populației comunei Puiești între 2006-2015 Sursă date: INS

Distribuția populației pe sate

Pe teritoriul comunei distribuția populației este în funcție de mărimea localităților,

care se împart în :

- sate foarte mici - Lunca, Plopi;

- sate mici - Măcrina,Puieştii de Sus;

- sate mijlocii – Puieştii de Jos, Dăscăleşti și Nicoleşti cu rol polarizator în zonă prin

prezența unităţilor publice amplasate în teritoriul lor - primărie, poliţie, dispensar uman,

şcoală, cămin cultural, unităţile industriale din teritoriu. Satele mijlocii sunt cele care

polarizează economia şi viaţa socială din întreg teritoriul comunei și asigură principalele

locuri de muncă.

SATE SEX

Gospodării Populaţie F M

Puieştii de Jos 529 1463 755 708

Puieştii de Sus 179 418 218 200

Nicoleşti 378 826 450 376

Dăscăleşti 398 825 395 430

Măcrina 246 440 230 210

Lunca 67 110 59 51

Plopi 39 64 34 30

TOTAL 1836 4146 2141 2005

Distribuția populației comunei Puiești pe localitățile componente în 2011

Densitatea populației

Recensământ 2011

Numărul locuitorilor Locuitori/km2

România 22480599 94,3

Județ Buzău 496028 81,28

Comuna Puiești 4146 41,25

Densitatea populației comunei Puiești în 2011 Sursă date: INS

32

Structura pe sexe

Conform datelor cele mai recente publicate de Institutul Național de Statistică dispo-

nibile pentru data de 1 ianuarie 2016, structura pe sexe în comuna Puiești pentru ultimii

cinci ani este următoarea:

01.ian Comuna Puiești

Ambele sexe % Masculin % Feminin %

2012 4159 100 1983 47,68 2176 52,32

2013 4083 100 1941 47,54 2142 52,46

2014 4013 100 1890 47,10 2123 52,90

2015 3947 100 1860 47,12 2087 52,88

2016 3888 100 1833 47,15 2055 52,85

Structura pe sexe în comuna Puiești 2012-2016 Sursă date: INS

Structura pe vârste

Piramida vârstelor aferentă anului 2016 arată fenomene demografice în desfășurare:

- Baza relativ îngustă pune în evidență viitoare generații de tineri reduse ca

volum și implicit o accentuare periculoasă a deficitului de forță de muncă.

Piramida vârstelor – comuna Puiești 2016 Sursă date: INS

Generațiile cu vârsta cuprinsă între 25 și 64 de ani dețin o pondere majoritară în

volumul populației. Acest fapt relevă o importantă resursă de forță de muncă, dar dacă nu

se vor lua măsuri de stimulare a natalității, peste 30-45 de ani această populație va deveni

inactivă din punct de vedere economic și prin urmare va reprezenta o sarcină socială din

ce în ce mai mare pentru populația tânără viitoare care este din ce în ce mai redusă ca

număr.

Modificările structurii populației din comuna Puiești pe grupe mici de vârstă în anul

2016 este prezentată în tabelul următor:

Anul

2016

0- 4

ani

5- 9

ani

10-14

ani

15-19

ani

20-24

ani

25-29

ani

30-34

ani 35-39 ani 40-44 ani

Masculin 56 94 102 111 101 85 74 122 153

Feminin 64 80 109 107 91 87 79 115 125

Total 120 174 211 218 192 172 153 237 278

33

Anul

2016

45-

49

ani

50-54

ani

55-59

ani

60-64

ani

65-69

ani

70-74

ani

75-79

ani

80-84

ani

85 ani si

peste

Masculin 196 105 83 76 99 117 104 89 66

Feminin 144 74 67 100 165 179 215 150 104

Total 340 179 150 176 264 296 319 239 170

Structura pe grupe mici de vârstă în anul 2016 Sursă date: INS

Convențional se consideră că o populație este tânără dacă proporția populației

vârstnice este mai mica de 7%, iar procesul de îmbătrânire demografică este în

desfășurare dacă ponderea populației vârstnice este cuprinsă între 7% și 12%, iar o

pondere mai mare de 12% corespunde unei populații îmbătrânite demografic (ponderea

populației adulte, cu vârste cuprinse între 15-59 de ani prezintă o stabilitate relativă în

timp). La nivelul Comunei Puiești, în anul 2016 ponderea populației vârstnice este de

25,97%, ceea ce indică un proces de îmbătrânire demografică instalat.

Structura pe grupe mari de vârstă Anul 2016

0 – 14 ani Număr 505

% 12,99

15 – 59 ani Număr 1919

% 49,35

60 ani și peste Număr 1464

% 37,66

Structura pe grupe mari de vârstă în anul 2016 Sursă date: INS

Structura după starea civilă

Anul 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015

Căsătorii 15 25 13 7 6 8 5 17 3 6

Divorțuri 2 1 9 4 8 5 3 3 3 2

Structura după starea civilă în comuna Puiești 2006-2015 Sursă date: INS

Evoluția căsătoriilor și divorțurilor în perioada 2006-2015 Sursă date: INS

34

Structura etnică şi religioasă

S-au folosit datele de la recensământul din 2011. În ceea ce privește structura etnică

a populației Comunei Puiești, românii reprezintă 91,68% din totalul populației.

ETNIE NR. %

Români 3801 91,68

Romi 233 5,62

Informație nedisponibilă 112 2,70

Total 4146 100

Structura populație pe etnie Sursă date: INS

RELIGIE NR. %

Ortodoxa 3989 96,21

Adventistă de ziua a șaptea 44 1,06

Informație nedisponibilă 113 2,73

Total 4146 100

Structura populație pe etnie Sursă date: INS

Structura religioasă a populației este preponderent reprezentată de populația

ortodoxă (96,21%), în minoritate regăsindu-se adventiștii de ziua a șaptea (1,06%).

Mişcarea naturală a populaţiei

Mișcarea naturală a populației suprinde două fenomene demografice: natalitatea și

mortalitatea. Rata natalității reprezintă numărul de copii născuți într-o perioadă de timp

determinată (1 an) la 1000 de locuitori. Natalitatea este un fenomen supus transformărilor

mediului economic și social. Rata mortalității reprezintă numărul de personae decedate

într-o perioadă de timp determinată (1 an) la 1000 de locuitori.

Populația la 1 ian.

2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015

Total 4459 4403 4374 4334 4288 4232 4159 4083 4013 3947

Masculin 2146 2116 2100 2073 2044 2014 1983 1941 1890 1860

Feminin 2313 2287 2274 2261 2244 2218 2176 2142 2123 2087

MIȘCAREA NATURALĂ

Născuți vii 41 35 43 34 23 25 15 20 29 21

Decedați 101 79 92 104 95 91 98 98 103 89

Spor natural

-60 -44 -49 -70 -72 -66 -83 -78 -74 -68

Căsătorii 15 25 13 7 6 8 5 17 3 6

Divorțuri 2 1 9 4 8 5 3 3 3 2

PROPORȚII LA 1000 LOCUITORI

Născuți vii 9,19 7,95 9,83 7,84 5,36 5,90 3,60 4,90 7,22 5,32

Decedați 22,65 17,94 21,03 24,00 22,15 21,50 23,56 24,00 25,67 22,55

Căsătorii 3,36 2,95 2,97 1,61 1,40 1,89 1,20 4,16 0,75 1,52

Divorțuri 0,45 0,23 2,05 0,92 1,86 1,18 0,72 0,74 0,75 0,50

Structura după starea civilă în perioada 2006-2015 Sursă date: INS

35

Sporul natural este un indicator care reflectă echilibrul existent între cele două

fenomene: natalitate și mortalitate. El evidențiează evoluția natural a unei populații și se

calculează ca diferență între numărul de nașteri și cel de decese care au avut loc într-un

an raportată la volumul populației. Pentru comuna Puiești sporul natural înregistrează

valori negative în ultimii 10 ani.

Evoluția sporului natural în perioada 2006-2015 Sursă date: INS

Mişcarea migratorie

Migrația internă, la nivel national, chiar dacă nu influențează volumul total al

populației, provoacă importante mutații în structurile pe vârstă și sexe ale populației, dar și

în profil teritorial-administrativ, la nivelul județelor și localităților.

Anul 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015

Nr. Pers.

stabilite

13 8 10 9 6 8 5 12 6 19

Nr. Pers.

plecate

32 39 22 45 37 38 38 46 47 38

Mișcarea migratorie în perioada 2006-2015 Sursă date: INS

Resursele de muncă şi posibilităţi de ocupare a forţei de muncă

Resursele de muncă reprezintă populația care dispune de ansamblul capacităților

fizice și intelectuale care îi permit să desfășoare o muncă utilă în una din activitățile

economiei naționale și includ: populația în vârstă de muncă, aptă de muncă (bărbați de 16-

65 ani și femei de 16-63 ani), precum și persoanele sub și peste vârsta de muncă aflate în

activitate.

O mare parte a populației ocupate din comună lucrează în agricultură, iar cealaltă

parte în unitățile economice care funcționează pe teritoriul comunei în domeniul

învățământului, sănătății, serviciilor, comerțului. Pensionarii pot fi consideraţi parţial activi,

aceştia lucrând în agricultură în măsura în care le permite forţa fizică şi starea de

sănătate. Posibilităţile reduse de ocupare a forţei de muncă determină ca mare parte a

populaţiei active să caute de lucru în continuare în oraş, sau în alte zone din țară și

străinătate.

36

Domeniul de activitate

Nr. mediu de

salarați la

sfârșitul anului

2011

Nr. mediu salariați în agricultură -

Nr. mediu salariați în agricultură, silvicultură și pescuit 18

Nr. mediu salariați în industrie -

Nr. mediu salariați în industria prelucrătoare -

Nr. mediu salariați în comerț, repararea autovehiculelor și motocicletelor 14

Nr. mediu salariați în activități financiare, bancare, asigurări 2

Nr. mediu salariați în administrația publică, aparate, asigurări sociale 17

Nr. mediu salariați în învățământ 40

Nr. mediu salariați în sănătate 10

Nr. mediu salariați în activități profesionale, științifice, tehnice 1

Salariați, total mediu 102

2.6. CIRCULAŢIE

Comuna Puiești se află la o distanță de: - 20km de Mun. Ramnicu Sărat

- 50km de Mun. Buzău

- 50km de Mun. Focșani

- 80km de Mun. Brăila

Circulaţia rutieră Rețeaua rutieră existentă pe teritoriul comunei Puiești este alcătuită din drumuri

naționale, județene, drumuri comunale și drumuri locale.

Drumurile existente ce străbat comuna (DN 22, DJ 202, DJ 202C, DJ202F,

DJ216, DC 3, DC 5) creează scheletul localităţilor şi sistemul de circulaţie principal care

determină şi întăreşte relaţiile între localităţile componente ale comunei, dar și între

acestea și comunele, orașele învecinate.

Ținând cont că drumurile comunale sunt parţial modernizate iar multe din străzile

locale ce dau în drumul principal sunt cu îmbrăcăminţi provizorii din pământ sau pietriş, se

doreşte atât modernizarea acestora cât şi realizarea de alei pietonale.

Intersecţiile şi zonele de intersecţii amintite sunt generatoare de conflicte de trafic şi

cer studii de specialitate pentru a remedia disfuncțiile în vederea dezvoltării viitoare a

localităţilor.

Drumuri naționale

Drumul Național DN 22 Râmnicu Sărat – Brăila tranzitează teritoriul administrativ al

comunei Puiești în extravilanul acesteia între pozițiile kilometrice 11+120 – 14+500.

În profil transversal Drumul Național DN 22 are lațimea părții carosabile de 6,00

m compusă din două benzi de circulație a câte 3,00 m lațime de o parte și alta a axului

drumului. Marginea părții carosabile este încadrată de acostamente balastate de 0,50 m

lațime.

Structura rutieră existentă, pe lungimea acestui tronson de drum național, prezintă

o stare tehnică bună.

Se propun următoarele caracteristice ale profilului propus pentru drumul național:

37

- Parte carosabilă 2 X 3.5m

- Acostament 1.00m – Stânga/Dreapta

- Șant cu lațimea de 1.50m – Stânga/Dreapta

Pe tronsonul drumului național DN 22 aflat în extravilanul comunei Puiești avem o

singura intresecție de drumuri clasificate, la următoarea poziție kilometrică:

- La km 12+855 stânga cu DJ 216 care are următorul traseu: Lunca – Măcrina –

Nicolești.

Intersecția DJ216 cu DN 22 nu se propune spre modernizare prin prezenta

documentație PUG, ea fiind necesar să facă obiectul unui proiect separat întocmit de

Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (C.N.A.I.R.) – Secția Drumuri

Naționale Buzău.

Drumuri județene

Teritoriul comunei Puiești este străbătut de patru drumuri județene: DJ202, DJ216,

DJ202C, DJ202F.

Drumul județean DJ202 leagă Râmnicu Sărat de Măicănești (județul Vrancea) și

DN23 și traversează râul Râmnic între Puieștii de Jos și Nicolești. Pe teritoriul satului

Nicolești, din DJ202 se ramifică DJ216 ce face legătura cu satele Măcrina și Lunca. În

zona de centru a localității Puieștii de Jos, din DJ202, se ramifică DJ202C, care face

legătura cu comuna vecină Bălești din Vrancea. În partea nord-estică a comunei, DJ202C

intersectează DJ202F care face legătura cu com. Ciorăști (jud. Vrancea). DJ202F străbate

teritoriul comunei Puiești între km 1+980 și 4+734 și aparține domeniului public al județului

Vrancea.

Drumuri comunale

Drumul comunal DC 5 se desface pe teritoriul localității Nicolești, de la intersecția

cu DJ202, și face legătura cu comuna Vâlcelele, ca mai apoi să debușeze în DN22

Râmnicu Sărat – Brăila.

Drumul comunal DC 3 se desface pe teritoriul localității Măcrina din DJ216, face

legătura cu localitatea Plopi și apoi continuă peste râul Râmnic și intersectează DJ202 pe

teritoriul comunei Râmnicelu, în apropierea localității Fotin.

Drumurile comunale au pe teritoriul comunei Puiești o lungime de 10,67km.

Drumuri locale

Majoritatea rețelei rutiere este formată din drumuri sătești a căror lungime se ridică la

37,045 km, nefiind incluse drumurile forestiere și de exploatare din zonă.

- D.E.1 Puieștii de Sus - Baltă

- D.E.2 Puieștii de Sus - Baltă

- D.E.3 spre DE 1 Puieștii de Jos

- D.E.4 Puieștii de Jos - Baltă

- D.E.5 Puieștii de Jos- Baltă

- D.E.6 DJ 202 C – Baltă

- D.E.7 DJ 202 C - hotar Mihălceni

- D.E.8 DC 126 Bălești - Mihălceni

- D.E.9 DJ 202 C - hotar Mihălceni

- D.E.10 Lunca - DN 22

- D.E.11 Măcrina - DN 22

- D.E.12 Măcrina - DN 22

- D.E.13 Măcrina - hotar Boldu

- D.E.14 Secția AGROMEC Nicolești - hotar

38

- D.E.15 Nicolești - DC 4 Vîlcelele

- D.E.16 Secția AGROMEC - DC 4 Vîlcelele

- D.E.17 DC 4 Vîlcelele - hotar Boldu

- D.E.18 Secția AGROMEC Dăscălești - DC 4 Vîlcelele

- D.E.19 Secția AGROMEC Dăscălești - DC 4 Vîlcelele

- D.S.1 - D.S.111 Puieștii de Jos, Puieștii de Sus, Nicolești, Dăscălești, Măcrina,

Lunca, Plopi

Reabilitarea drumului DJ216 care face legătura cu drumul județean DJ202 în satul

Nicolești poate contribui la dezvoltarea infrastructurii de transport a comunei.

Majoritatea drumurilor locale din intravilanul satelor necesită reabiltare. Se

doreşte asfaltarea drumurilor comunale, amenajarea de trotuare, alei pietonale în toate

satele și pietruirea drumurilor de exploatare agricolă.

În perioada 2014-2020 s-a propus construirea unui pod peste râul Râmnic pentru a

asigura legătura facilă între satele Măcrina - Puieṣtii de Sus (masă restricţionată 3.5 t.)

Circulaţia feroviară Comuna Puieşti este strabătută de calea ferată Făurei -Tecuci, în prezent

nefuncțională. Pentru transportul C.F.locuitorii folosesc însă Gara Râmnicu Sărat.

Teritoriul administrativ Puiești se delimitează pe calea ferată Faurei-Tecuci de la

Km 33+897 până la 37+400 astfel:

Intervalul Balta Albă- Spătaru: km 33+987-36+268 S= 47.555mp

Stația Spătaru – km 36+268-37+400 S=56.371 mp. Astfel suprafața totală a zonei

CFR este de 103.926 mp respectiv 10,39 Ha.

2.7. INTRAVILAN EXISTENT. ZONE FUNCŢIONALE. BILANȚ TERITORIAL

Repartiția zonelor funcționale se analizează pe două trepte de teritoriu, în cadrul

teritoriului administrativ al comunei Puiești și în cadrul intravilanului fiecărei localități

componente.

Comuna Puiești se întinde pe o suprafață 10005,00ha conform Registrului

Electronic al Limitelor Unităților Administrativ-Teritoriale, cu un intravilan aprobat de

508,6688ha.

Nr. crt. Denumire trupuri intravilan existent Suprafață (ha) Funcțiune

1 Localitatea PUIEȘTII DE JOS 143,0368 Vezi tabel bilanț

2 Localitatea PUIEȘTII DE SUS 41,2159 Vezi tabel bilanț

3 Localitatea NICOLEȘTI 83,0449 Vezi tabel bilanț

4 Localitatea DĂSCĂLEȘTI 107,1423 Vezi tabel bilanț

5 Localitatea MĂCRINA 83,7116 Vezi tabel bilanț

6 Localitatea LUNCA 15,0643 Vezi tabel bilanț

Vezi tabel bilanț 7 Localitatea PLOPI 12,0427 Vezi tabel bilanț

5 TRUP 1 23,4103 Agro-zootehnic

SUPRAFAȚĂ TOTALĂ TRUPURI 23,4103 -

SUPRAFAȚĂ INTRAVILAN EXISTENT 508,6688 -

39

Există patru documentații tip PUZ aprobate la nivelul Comunei Puiești:

Nr.

Crt.

Denumire PUZ Amplasare HCL aprobare Beneficiar

1. Construire benzinărie - stație

mobilă (2 containere supraterane

motorină + benzină + GPL) și

spațiu comercial, comuna Puiești,

sat Puieștii de Jos (extravilan)

S= 28590,624 mp

Puieștii de

Jos

29/30.08.2013 Dumitrașcu

Cristian

2. Lotizare 4,5 ha extravilan Puieștii

de Sus S= 4,5 ha

Puieștii de

Sus

22/31.10.2007 Consiliul

Local Puiești

3. Anexe gospodărești pentru

exploatație agricolă- silozuri

cereale, depozitare utilaje agricole,

împrejmuire teren, extravilan

comuna Puiești, sat Puieștii de Jos

S= 7263,00 mp

Puieștii de

Jos

29/17.07.2014 Nedelcu

Romică

4. P.U.Z. fermă creștere-îngrășare

porci, comuna Puiești, sat Măcrina

(extravilan) S=7700 mp

Măcrina 9/29.04.2011 SC MICORS

SRL

În planșa U1 ”Încadrare în teritoriu” este evidențiată forma unității de bază și

relaționarea ei cu marile axe de comunicație rutieră ale teritoriului administrativ al

comunei. Limita intravilanului existent aprobat se regăsește în planșele U2.1, U2.2

”Situație existentă și disfuncționalități” în care este prezentată în detaliu structura

funcțională existentă a comunei şi suprafeţele propuse spre a fi introduse in intravilan.

Conform concluziilor studiului pedologic întocmit de Oficiul de Studii Pedologice și

Agrochimice Vrancea, suprafe de teren agricol introduse în intravilan însumează cca. 6ha,

din care: cca. 2,70 ha de teren arabil, clasa de calitate II și III și 3,21ha pășune cu clasa de

calitate III.

40

Bilanț teritorial total sat Puieștii de Jos

ZONE FUNCŢIONALE SAT PUIEȘTII DE JOS TRUPURI

ha % ha

Locuinte si functiuni complementare 97,0094 67,82 -

Institutii si servicii de interes public 3,8361 2,68 -

Unitati industriale si depozite 3,0720 2,15 -

Unitati agro-zootehnice 29,7672 20,81 -

Cai de comunicatie si transport – rutier 6,8449 4,79 -

Spatii verzi, sport, agrement, protectie 1,5442 1,08 -

Gospodarie comunala, cimitire 0,9630 0,67 -

TOTAL INTRAVILAN EXISTENT 143,0368 100 -

41

Bilanț teritorial total sat Puieștii de Sus

ZONE FUNCŢIONALE SAT PUIEȘTII DE SUS TRUPURI

ha % ha




Unitati agro-zootehnice 0,1040 0,25





Bilanț teritorial total sat Nicolești

ZONE FUNCŢIONALE SAT NICOLEȘTI TRUPURI

ha % ha



Unitati industriale si depozite - - -

Unitati agro-zootehnice 2,0250 2,44 23,4103




TOTAL INTRAVILAN EXISTENT 83,0449 100 23,4103

Bilanț teritorial total sat Dăscălești

ZONE FUNCŢIONALE SAT DĂSCĂLEȘTI TRUPURI

ha % ha









42

Bilanț teritorial total sat Măcrina

ZONE FUNCŢIONALE SAT MĂCRINA TRUPURI

ha % ha



Unitati industriale si depozite - -






Bilanț teritorial total sat Lunca

ZONE FUNCŢIONALE SAT LUNCA TRUPURI

ha % ha




Unitati agro-zootehnice - - -



Gospodarie comunala, cimitire - - -


Bilanț teritorial total sat Plopi

ZONE FUNCŢIONALE SAT PLOPI TRUPURI

ha % ha


Institutii si servicii de interes public - - -


Unitati agro-zootehnice - - -





43

Aspecte caracteristice ale zonelor funcționale

Zona de locuințe și funcțiuni complementare

Din analiza situației existente s-a constatat că la nivelul comunei Puiești zona de

locuințe și funcțiuni complementare este dominantă, ea ocupând 388,9145ha,

reprezentând 76,46% din suprafața totală a intravilanului existent.

Această zonă funcțională s-a dezvoltat cel mai mult în ultimul timp, în special în

localitățile Puieștii de Jos, Nicolești și Dăscălești prin construcția de locuințe noi, în special

de vacanță și reabilitarea fondului existent.

Cu toate că au evoluat de-a lungul timpului, așezările umane din cadrul localității și-

au păstrat structura urbană specific zonei de câmpie, în care predomină tipul de sat

adunat. Localitățile sunt organizate de-a lungul râului Râmnic, de o parte și de alta a

drumurilor principale DJ202 pe direcția Est-Vest, DJ202C pe direcția Nord-Est și DJ216 pe

direcția Sud-Vest. O parte semnificativă dintre localități au trama secundară ramificată,

distribuită pe ambele părți ale drumului principal (Dăscălești, Nicolești, Puieștii de Jos),

sau doar pe o parte (Măcrina, Puieștii de Sus), excepție făcând satele Lunca și Plopi

dezvoltate linear, în lungul drumului principal. Această distribuție a străzilor a generat un

caracter neordonat al parcelarului, care este diversificat atât din punct de vedere formal,

cât și dimensional.

Locuințele cu vechime peste 50 de ani, sunt de condiție mediocră sau rea, cu

structura de rezistență de paiantă, lemn, planșee lemn, finisaje de proastă calitate.

Construcțiile de locuințe mai noi, realizate în ultimii 20 de ani sunt în stare bună, cu o

structură durabilă și semidurabilă, finisaje interioare și exterioare de bună calitate, cu

regim de înălțime P-P+1E și accente de P+2E (P+1E+M). Fondul locuit existent este

caracterizat de următorii indicatori:

S medie locuibilă/persoană = 23,23 mp (an 2015)

S medie locuibilă/locuință = 49,11 mp (an 2015)

O situație a locuințelor comunei Puiești este cea prezentată în tabelele următoare:

Anul 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015

Total 89283 89371 89570 89786 89815 91684 91597 91631 91631 91790

Propr. publică

336 336 336 336 336 438 438 438 438 438

Propr. privată

88947 89035 89234 89450 89479 91246 91159 91193 91193 91352

Suprafața locuibilă existentă pe forme de proprietate Sursă date: INS

Anul 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015

Total 1817 1819 1822 1827 1828 1868 1865 1865 1865 1867

Propr. publică

10 10 10 10 10 9 9 9 9 9

Propr. privată

1807 1809 1812 1817 1818 1859 1856 1856 1856 1858

Locuințe existente Sursă date: INS

Disfuncționalitățile privind fondul construit și utilizarea terenurilor sunt

următoarele:

44

- structura de rezistență semidurabilă cu sisteme tradiționale de construire: paiantă,

lemn, planșee lemn, finisaje de calitate indoielnică;

- în unele cazuri nu sunt respectate distanțele minime obligatorii față de limitele

laterale și posterioare ale parcelei conform Codului Civil;

- acoperire insuficientă / inexistentă a reţelelor de utilități: canalizare menajeră și

pluvială, alimentare cu gaze naturale, sau funcționare deficitară a rețelelor edilitare

existente;

- noile construcții nu preiau elementele valoroase ale arhitecturii

tradiționale,introducând elemente arhitecturale ce constituie poluare vizuală,

construcții agresive, disproporționate, neintegrându-se în sit și contrastând

nefavorabil cu fondul construit existent.

Zona de instituții și servicii

Zona de instituții și servicii este dispersată în fiecare din satele componente ale

comunei, majoritatea instituțiilor și serviciilor publice fiind concentrate în localitatea Puieștii

de Jos (reședință de comună) și Nicolești.

În comuna Puiești sunt situate:

- unitățile administrative locale - primăria, Consiliul Local, poliția

- unitățile de învățământ – 1 unitate de învățământ preșcolar și 3 unități de

învățământ primar / gimnazial.

- unitățile de sănătate – 2 cabinete medicale individuale, un punct farmaceutic

- unitățile de culte și cultură - căminele culturale din Puieștii de Jos și Nicolești

- unități de servicii și comerț

Educație

Infrastructura care asigură desfășurarea procesului de învățământ în comuna

Puiești este adaptată nivelelor: preșcolar, primar și gimnazial. În comuna funcționează

următoarele unități de educație și învățământ: 3 şcoli gimnaziale cu clasele I-VIII,1

grădiniță, conform datelor furnizate de Primăria comunei Puiești.

2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015

POPULAȚIA ȘCOLARĂ

Total 465 480 455 451 434 427 414 403 404 399

Copii înscriși în grădinițe

153 145 135 137 126 128 92 94 96 90

Elevi înscriși în învățământul primar

176 176 172 162 160 164 181 176 167 170

Elevi înscriși în învățământul gimnazial

136 159 148 152 148 135 141 133 141 139

PERSONAL DIDACTIC

Total 35 35 35 35 30 28 29 31 30 27

Învățământ preșcolar

9 9 9 9 6 6 5 5 5 5

Învățământ primar

12 11 11 10 9 9 11 11 10 10

Învățământ gimnazial

14 15 15 16 15 13 13 15 15 12

Evoluție populație școlară și personal didactic 2006-2015 Sursă date: INS

45

Așa cum reiese din tabelele prezentate mai sus, corespunzător celor trei nivele de

școlarizare, evoluția populației de vârstă școlară înscrisă la nivelele respective, se

caracterizează prin tendințe ușoare de scădere, corespunzător scăderii natalității și

emigrării.

Prin urmare și personalul didactic înregistrează o scădere în intervalul 2006-2015,

reflectând scăderea numărului de elevi aferent nivelelor de învățământ menționate. Culte, cultură și artă

O componentă importantă a vieții satului este cea culturală, domeniu care poate

contribui în mod specific la creșterea gradului de atractivitate a satului pentru populația

tânără. Mijloacele prin care se induce cultură în mediul rural sunt: căminele culturale,

bibliotecile, radioul, televiziunea.

Instituțiile de cultură din comuna Puiești sunt cele două cămine culturale situate în

localitățile Puieștii de Jos și Nicolești. În comuna există 3 bilbioteci din care cititorii își pot

procura cărți de lectură, una dintre acestea fiind publică. La nivelul comunei există

următoarele lăcașuri de cult:

- în satul Puieștii de Jos: biserica ortodoxă cu hramul “Sf. Gheorghe”

- în satul Puieștii de Sus: biserica ortodoxă cu hramul “Sf. Constantin și Elena”

- în satul Nicolești: biserica ortodoxă cu hramul “Adormirea Maicii Domnului” și

biserica adventistă de ziua a șaptea Conferința Muntenia

- în satul Dăscălești: biserica ortodoxă cu hramul “Sf. Ion” și biserica adventistă de

ziua a șaptea Conferința Muntenia

- în satul Măcrina: biserica ortodoxă cu hramul “Sf. Nicolae”

Zona centrală cea mai mare şi mai bine conturată, cu cele mai numeroase dotări,

se află în satul reședinţă de comună, satul Puieştii de Jos. Aici se regăsesc următoarele

instituții și servicii publice: primărie, poliție, cămin cultural și bibliotecă, şcoală, biserică,

comerţ, dispensar uman, farmacie.

Sănătate și asistență socială

Din datele existente la nivel județean rezultă că în comuna Puiești există

infrastructura de bază necesară furnizării serviciilor medicale către populație. În comună

serviciile medicale sunt furnizate populației prin intermediul a două cabinete medicale de

familie, 1 cabinet stomatologic, 1 punct farmaceutic și 2 farmacii, toate fiind în proprietate

privată. De asemenea există și un cabinet veterinar.Serviciile medicale de calitate sunt

vitale pentru întreaga comunitate, acestea având rolul de a îmbunătăți condiția fizică și

capacitatea de muncă a locuitorilor comunei. Indicatorii care reflectă infrastructura sanitară

din comuna Puiești sunt redați în următorul tabel:

Categorii de unități

sanitare

Forme de

proprietate

20

06

20

07

20

08

20

09

20

10

20

11

20

12

20

13

20

14

20

15

Cabinete medicale

de familie

Propr. publică 2 2 2 2 2 2 2 2 2 n/a

Propr. privată n/a n/a n/a n/a n/a n/a n/a n/a n/a 2

Cabinete

stomatologice

Propr. publică 1 n/a n/a n/a n/a n/a n/a n/a n/a n/a

Propr. privată n/a n/a n/a n/a n/a n/a n/a 1 1 1

Farmacii Propr. privată n/a n/a n/a n/a n/a n/a n/a 2 2 2

Puncte

farmaceutice

Propr. privată 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1

Unități sanitare pe categorii de unități, forme de proprietate 2006-2015 Sursă date: INS

46

Categorii de personal medico-sanitare

Forme de proprietate

20

06

20

07

20

08

20

09

20

10

20

11

20

12

20

13

20

14

20

15

Medici Propr. publică 2 2 2 2 2 2 2 2 2 n/a


Medici de familie Propr. publică 2 2 2 2 2 2 2 2 2 n/a


Stomatologi Propr. publică 1 n/a n/a n/a n/a n/a n/a n/a n/a n/a

Propr. privată n/a n/a n/a n/a n/a n/a n/a n/a 1 1

Farmaciști Propr. privată n/a n/a n/a n/a n/a n/a n/a 2 2 2

Personal sanitar mediu

Propr. publică 4 4 3 3 3 3 3 3 3 n/a

Propr. privată n/a n/a 1 1 1 1 1 4 4 7

Personal medico-sanitar, pe forme de proprietate 2006-2015 Sursă date: INS

Zona unități industriale/ depozitare și zona activități agro-zootehnice

În comuna Puieşti sunt 13 agenți economici ce iși desfășoară activitatea în

domeniul agriculturii. Activitățile industriale sunt slab dezvoltate; în comună există 4 mori

în satele Puieștii de Sus, Puieștii de Jos și Nicolești. Satele Lunca si Plopi nu au zone

distincte pentru producţie agricolă sau industrială.

Zona căilor de comunicație și a construcțiilor aferente cuprinde spațiile aferente

infrastructurii rutiere și feroviare. Acestea sunt tratate pe larg în cadrul prezentei

documentații la capitolul ”2.6. Circulația”. În intravilanul existent suprafaţa totală ocupată

de căi de comunicație rutieră este de 23,9873 ha, adica 4,72% din suprafața intravilanului

existent.

Zonă de gospodărie comunală ce însumează 5,7308 ha care reprezintă 1,13% din

teritoriul intravilan al comunei cuprinde suprafețele aferente cimitirelor și a platformelor de

gunoi dezafectate (din intravilan), astfel:

Cimitir sat Puieștii de Jos: S = 0,9630ha

Cimitir sat Puieștii de Sus: S = 0,6590ha

Cimitir sat Nicolești: S = 1,0890ha

Cimitir sat Dăscălești: S= 0,3000ha

Cimitir sat Măcrina: S = 0,8916ha

Cimitir sat Plopi: S = 0,2282ha

Tot în cadrul zonei de gospodărie comunală este inclusă și fosta platformă de

gunoi, în prezent închisă, amplasată în satul Puieștii de Sus, în intravilanul existent, în

partea de nord a satului. Aceasta are o suprafață de cca. 1,90ha. Pe teritoriul comunei

Puiești mai există următoarele platforme de gunoi, în prezent dezafectate, amplasate

astfel:

- sat Puieștii de Jos amplasată în extravilan, în partea de est a satului și are o suprafață

de cca. 3,00ha

47

- sat Nicolești amplasată în extravilan, pe DC 5 Nicolești-Vîlcelele și are o suprafață de

cca. 5,40ha

- sat Dăscălești amplasată în extravilan în partea estică a satului și are o suprafață de

cca. 1.6 ha

- sat Măcrina amplasată în extravilan în partea sudică a satului și are o suprafață de

cca.3.5 ha

- sat Lunca amplasată în extravilan, în partea nord-vestică a satului și are o suprafață de

cca. 1,00ha

- sat Plopi amplasată în extravilan, în partea de vest a satului și are o suprafață de cca.

1,00ha

Platformele de deșeuri menajere din comună au fost închise, urmând a fi înscrise în

registrul de cadastru, conform HG nr. 1274/2005 și ecologizate prin înierbare cu plante

graminee rezistente la factori poluanți, în vederea refacerii structurii solului și a biocenozei.

Aceste zone se vor urmări post închidere pe o perioadă de 30 de ani, perioadă în care se

impune interdicție de construire. Se recomandă realizarea de perdele de vegetație

perimetral fiecărui depozit închis, prin plantarea de arbori cu dezvoltare rapidă.

Zona de spații verzi, agreement și sport

Spațiile verzi amenajate sunt menționate în bilanțul comunei și însumează suprafața

de 6,2217 ha, ceea ce reprezintă 1,22% din suprafața teritoriului intravilan și în care sunt

incluse spațiile verzi pentru sport (terenuri de sport, săli de sport, etc) și plantațiile de

aliniament.

Calcul spaţii verzi la nivelul comunei Puiești

Pe lângă spațiile verzi menționate mai sus există suprafețe de spații vegetale

aferente fiecărui tip de funcțiune. Suprafețele totale de spații verzi detaliate pe sate

cuprind:

- Spații vegetale aferente dotărilor publice

- Spații verzi pentru agrement și sport

- Spații vegetale aferente gospodăriei comunale (cimitirelor)

- Plantații de aliniament realizate de-a lungul căilor de circulație

Pe localități, situația acestui tip de spații vegetale se prezintă astfel:

Sat Puieștii de Jos:

- Spații vegetale aferente dotărilor publice: 0,27ha

- Spații verzi pentru agrement și sport: 1,00ha

- Spații vegetale aferente gospodăriei comunale: 0,4815ha

- Plantații de aliniament: 0,5442ha

Sat Puieștii de Sus:


- Spații verzi pentru agrement și sport: -



Sat Nicolești:





Sat Dăscălești:


48




Sat Măcrina:





Sat Lunca:



- Spații vegetale aferente gospodăriei comunale: -


Sat Plopi:

- Spații vegetale aferente dotărilor publice: -


- Spații vegetale aferente gospodăriei comunale:0,1141ha


Total spații verzi com. Puiești: 10,7655 ha

Populație existentă la 1 ianuarie 2017: 3816 locuitori

Suprafață spațiu verde / cap locuitor: 28,12mp/cap locuitor

În concluzie, comuna Puiești deține o suprafață de spații verzi suficient de mare

pentru menținerea calității vieții și nevoilor de petrecere a timpului liber a locuitorilor,

suprafață ce respectă prevederile art. 2, alin. 1 din O.U.G. nr. 114/2007 pentru modificarea

și completarea O.U.G. nr. 195/2005 privind protecția mediului, ce stipulează faptul că până

la data de 31 decembrie 2013 autoritățile administrației publice locale au obligația de a

asigura din terenul intravilan o suprafață spațiu verde de minimum 26mp/locuitor.

2.8. ZONE CU RISCURI NATURALE

Prin “riscuri naturale” se înțelege posibilitatea de producere a următoarelor pericole

naturale ca elemente ale mediului înconjurător, dăunătoare omului, cauzate în general de

forte exterioare lui și anume: alunecări de teren, inundații, cutremure, scurgeri de torenți,

eroziuni, avalanșe de zăpadă, dislocări de stânci, nisipuri mișcătoare, terenuri

mlăștinoase.

În contextual legislației actuale (Legea nr. 575/2001 pentru aprobarea Planului de

Amenajare a Teritoriului Național – Secțiunea a V-a – Zone de risc natural; Norme

metodologice privind exigențele minime de conținut ale documentațiilor de amenajarea

teritoriului și de urbanism pentru zone de riscuri naturale aprobate cu HGR nr. 382/2003)

principalele tipuri de riscuri naturale considerate sunt: alunecările de teren, inundațiile,

cutremurele. Măsurile ce trebuiesc luate sunt: identificarea zonelor de risc și cuantificarea

lucrărilor de înlăturare și limitare a riscului.

În cazul comunei Puiești sunt prezente într-o măsura mai mică sau mai mare toate

cele trei categorii de riscuri naturale principale, astfel:

Cutremurele de pământ

Cutremurele de pământ cunosc în ţara noastră o frecvenţă deosebită (între 1901 şi

2000 au fost peste 600 cutremure) şi chiar de intensitate mare (1940-magnitudine-7,7;

49

1977, magnitudine-7,2; 1986- magnitudine-7; 1990 magnitudine-6,7). Acestea au focarul

în zona Vrancea, la Curbura Carpatilor, la adâncimi cuprinse între 100 şi 200 km.

Din punct de vedere seismic amplasamentul studiat este încadrat în zona de

macroseismicitate l=9² pe scara MSK-unde 1 și 2 corespund unei perioade medii de

revenire de 50 și respectiv 100 de ani, conform STAT11100/1-91.

Conform reglementării tehnice "Cod de proiectare seismică - Partea 1 - Prevederi

de proiectare pentru clădiri" indicativ P 100-1/2013, caracteristicile comunei Puiești sunt:

- ag = 0,40g (accelerația terenului pentru proiectarea construcțiilor la starea

limită ultimă)

- Tc= 1,6 sec (perioada de control/colţ a spectrului de răspuns pentru

componentele orizontale ale mișcării seismice).

Cu privire la încărcarea data de zăpadă (STAS 10101/20-90), teritoriul comunei

Puiești aparține zonei cu o încărcare de referință gz=2.0 kN/m2. Vântul dominant suflă în

toate anotimpurile din nord-est. Valorile presiunii de referință, conform normativului CR-1-

1-4-2012, mediată pe 10 minute la 10m, având 50 ani interval mediu de referință, este de

0.6kPa. Adâncimea de îngheț în terenul natural, conform STAS 6054-77, este de 0.80-

0.90m.

Inundațiile

Conform “Planului de analiză și acoperire a riscurilor – județ Buzău” întocmit de

Comitetul Județean pentru Situații de Urgență Buzău – Inspectoratul pentru situații de

urgență “Neron Lupașcu” al Județului Buzău, comuna Puiești este una din unitățile

administrativ teritoriale de pe valea Râului Rm. Sărat în care inundațiile pot afecta

infrastructura, gospodăriile și terenurile agricole ca urmare a revărsării apelor curgătoare

sau pârâurilor, a formării unor torente rezultate în urma topirii rapide a zăpezilor, revărsări

de pe versanți, precum și blocării cursurilor de apă.

Zonele cu potențial de inundabilitate sunt situate pe terasele joase ale râului

Râmnicu Sărat, în imediata vecinătate cu zonele de locuințe individuale. Se recomandă

regularizarea malurilor râului pentru a combate și a preveni posibile inundații. Pentru

zonele din intravilan cu eroziuni și posibile inundații se propune instituirea restricțiilor de

construire temporară până la implementarea de măsuri pentru regularizarea traseelor în

vederea eliminării riscurilor naturale.

Obiective aflate în zone de risc la inundații: sat Puiești – 17ha teren arabil, 3ha

pășuni, 1 pod rutier și 1km drum județean.

Alunecările de teren

Zona studiată exceptând albia majoră a râului Râmnicu Sărat este caracterizată

printr-un relief relativ șters, cu energie şi pante relativ mici, care nu favorizează

desfăşurarea unor procese geomorfologice actuale (alunecări de teren, eroziune

accelerată). Inălţimile maxime în intravilanul comunei Puiești sunt +65mdNMN (diferența

de nivel Marea Neagră) în zona mai înaltă (Sat Puiești) şi respectiv +52.5mdNMN în zona

cea mai joasă (Sat Dăscălești), iar cota râului Râmnicul Sărat este +46.5mdNMN la

intrarea în zona intrării in comună (sat Plopi) și respectiv +42.5mdNMN la ieşirea din

comună (sat Dăscălești).

Conform normativului GT 006 – 97 ”Ghid privind identificarea și monitorizarea

alunecărilor de teren și stabilirea soluțiilor cadru de intervenție, în vederea prevenirii și

reducerii efectelor acestora, pentru siguranța în exploatare a construcțiilor, refacerea și

protecția mediului”, zona în care este amplasată comuna Puiești este caracterizată cu

potenţial scăzut (ridicat - in zona malurilor abrupte ale răului Râmnicu Sărat) de producere

50

a alunecărilor de teren şi probabilitate practic zero (foarte mare in zona malurilor abrupte

ale răului Râmnicu Sărat) de producere a acestora.

Conform ”Studiului de evaluare a riscului de alunecare a versanților și inundații” s-au

identificat următoarele tipuri de terenuri:

Terenuri improprii pentru construit - unde nu se recomandă amplasarea unor

construcţii datorită alunecărilor de teren şi eroziunilor active sau în zonele iunundabile (dar

şi în interiorul unor perimetre de protecţie ale surselor de apă, reţele electrice, cimitire,

etc).

Se recomandă executarea unor lucrări de consolidare pentru stabilizarea zonelor

afectate, astfel încît să nu existe riscul evoluţiei acestora şi către terenurile învecinate.

Din această categorie fac parte şi porţiuni ale pâraielor şi vâlcelelor cu caracter

torenţial ce traversează versanţii şi unde se manifestă eroziouni ale malurilor.

Cauzele declanşării acestor procese sunt legate de eroziunea fluviatilă în

sectoarele concave, acest lucru fiind favorizat şi accelerat şi de depozitele predominant

depozite loessoide şi loessuri cu intercalaţii locale de pietrişuri şi nisipuri.

În sectorul cu meandre încătuşate, terasa de luncă apare în puţine locuri, versanţii

alcătuiţi din depozite loessoide sunt supuşi unei eroziuni laterale mult mai puternice ceea

ce conduce la apariţia prăbuşirilor.

Depozitele loessoide care aflorează sunt destabilizate în partea inferioara a

versantului (îndeosebi în timpul verii de către apele provenite din precipitaţii cu caracter

torenţial) rezultând mici firide, concomitent cu apariţia către suprafaţă a unor crăpături.

Vor fi executate lucrări de regularizare sau continuarea unor lucrări existente.

Terenuri construibile, însă cu restricţii și amenajări specifice - mare parte a

comunei (unde există deja construcţii) şi zonele neconstruite cu pante medii, stabile în

prezent cu exces de umiditate.

Aceste zone prezintă risc de alunecare datorită pantelor şi condiţiilor geologice şi

hidrogeologice, care pot conduce la instabilitate în urma unor amenajări

necorespunzătoare.

In aceste zone pot fi amplasate construcţii dar se vor executa studii de specialitate

(mai ales în cazul unor obiective importante, cu extindere mare sau regim de înălţime de

preste 1 etaj), cu foraje geotehnice, pentru a determina condiţiile reale de fundare şi

măsurile constructive speciale.

Există riscul destabilizării terenului în timp, mai ales sub încărcări mari date de construcţii.

Prin urmare se recomandă construcţii uşoare care să dea sarcini mici asupra terenului.

Terenuri construibile, fără restricţii - zonele deja construite, stabile şi fără excese

de umiditate, situate pe zonele de terasă sau pe zonele de platou şi pante line (cu

excepţia zonelor inundabile şi a malurilor erodate).

Aici se pot executa extinderi sau reamenajări ale construcţiilor existente, fără

maăsuri constructive speciale.

Caracteristicile terenului de fundare şi eventualele măsuri constructive

specialefsusţineri, drenaje, regularizări etc) se vor dimensiona pe baza unor studii

geotehnice la nivel PAC sau PT-DDE, pentru fiecare amplasament în parte.

Zone cu eroziuni provocate de râul Rm. Sărat:

- în zona podului situat pe drumul județean DJ 202, între satele Puieștii de Jos și

Nicolești există fenomenul de eroziune puternică produs de râul Râmnicu Sărat,

care are caracter torențial, fiind necesare măsuri de protecție de mal;

51

- pe malul drept al râului Râmnicu Sărat în zonele limitrofe intravilanelor satelor

Măcrina, Nicolești și Dăscălești sunt prezente eroziuni și posibile inundații;

- au mai fost întâlnite și alte eroziuni și curgeri de suprafață ale terenului, dar sunt

situate în extravilanulcomunei.

Înzăpeziri

Înzăpezirile, depunerile de gheaţă pe conductorii electrici, îngheţuri şi vânturile

puternice (peste 100 Km/h) , pot afecta :

- căile principale de comunicaţie rutieră şi C.F. ;

- localităţile rurale

- magistralele de transport a energiei electrice şi de telecomunicaţii

Comuna Puiești poate fi afectată de înzăpeziri:

- pe DN22 între km 8+000 și 14+000

- pe DJ202 pe o lungime de cca. 4km, între km 1+500 -2+000, 5+500-7+000,

10+100-11+000 și 17+000 și 18+000

- pe DJ216 pe o lungime de cca. 6km, între km 0+000 și 6+000

Riscuri antropice

Muniție neexplodată

Pe teritoriul judeţul Buzău au existat zone de conflicte militare în timpul celor două

conflagraţii mondiale, zone care se pot descoperi importante cantităţi de munitie

neexplodată.Utilizându-se şi datele statistice referitoare la misiunile de asanare

pirotehnică se constată că zonele de risc cel mai ridicat sunt teritoriile municipiilor Buzău,

Rîmnicu Sărat şi împrejurimileacestuia. Conform situaţiilor centralizatoare ale I.G.S.U. din

anii 2005-2013, judeţul Buzău se regăseşte între primele trei judeţe pe ţară în ceea ce

priveşte numărul misiunilor de asanare pirotehnică executate.

În comuna Puiești s-au întreprins 11 misiuni de asanare pirotehnică.

Conductă transport țiței Bărăganu-Onești, administrată de S.C. CONPET S.A.

Teritoriul administrativ al comunei Puiești este traversat în zona estică, în

extravilan, de conducta de transport țiței Bărăganu-Onești, administrată de S.C. CONPET

S.A. Această conductă prezintă risc în situația avarierii și de aceea la introducerea de

terenuri în intravilan, amplasarea construcțiilor,extinderi, modernizări de drumuri,

amplasare de rețele tehnico-edilitare se va avea în vedere distanța minimă impusă de

reglementările în vigoare și se va solicita obținerea avizului S.C. CONPET S.A. pentru

terenurile aflate în vecinătatea conductei de transport țiței Bărăganu-Onești.

2.9. ECHIPARE EDILITARĂ

Gospodărirea apelor Comuna Puiești se află în bazinul hidrografic al râului Siret, teritoriul său fiind

traversat de râul Rămnicu Sărat și de o rețea de pâraie care străbat comuna: pârâul

Boldu, pârâul Ruginosu și pârâul Negru toate acestea vărsându-se în rîul Rămnicu Sărat

și majoritatea secând în timpul verii, în perioada secetoasă.

Zonele de protecție ale cursurilor de apă, în conformitate cu Legea Apelor nr.

107/1996 cu modificările și completările ulterioare, sunt următoarele:

Lățimea cursului de apă (m) Sub 10 10 – 50 Peste 51

Lățimea zonei de protecție (m) 5 15 20

Zone protecție cursuri de apă conform Legea apelor nr. 107/1996

52

Administrația Bazinală de Apă Siret nu deține obiective hidrotehnice, dar deține o

stație hidrometrică pentru urmărirea nivelurilor și a debitelor pe cursul de apă al râului

Rămnicu Sărat pe teritoriul administrativ al Comunei Puiești.

La nivelul comunei Puiești, în urma solicitării debitelor și nivelurilor maxime cu

diferite probabilități de depășire pe cursuri de apă, cu precădere pe râul Râmnic, s-a

constatat că principalii factori de risc, în cazul precipitațiilor abundente, nu sunt inundațiile,

ci eroziunile în buclele unor meandre. În acest context, au fost identificate pagube

importante până în prezent- o astfel de eroziune se află în satul Puieștii de Sus, la capătul

străzii nr. 9, aici fiind afectate suprafețe importante din grădinile localnicilor, eroziunea fiind

activă. O a doua secțiune cu eroziuni ale malului drept se află la est de satul Măcrina. Aici

a fost distrusă o parte din șoseaua de acces și s-a construit o variantă de ocolire a

sectorului. Eroziunea este activă iar înălțimea abruptuilui vertical al malului drept este de

16 m.

În cele două secțiuni au fost ridicate profile transversale. Pe fiecare profil au fost

calculate coordonatele cheilor linimetrice și s-au marcat cotele corespunzătoare debitelor

maxime cu diferite probabilități de depășire. Aceste debite au fost determinate prin

prelucrarea statistică a datelor de monitorizare îndelungată de la stația hidrometrică

Puiești și prin valorificarea corelațiilor și a relațiilor de generalizare valabile în zonă.

Elementele de calcul se prezintă mai jos:

- Suprafața bazinului hidrografic aferent secțiunii (F)= 475 kmp;

- Altitudinea medie a bazinului hidrografic (Hm)= 395 m;

- Debite și niveluri maxime cu diferite probabilități de depășire:

Probabilitatea de calcul (%) 1% 2% 5% 10%

Debite maxime (mc/s) 600 490 360 260

Cote

corespunzătoare

(m)

Profil Puieștii de Sus 55,20 54,80 54,40 54,00

Profil aval de Măcrina 52,20 51,80 51,40 51,00

Debitele se referă la regimul natural de scurgere. Cotele corespunzătoare se referă

la situația morfometrică a albiei la data efectuării măsurătorilor.

Din analiza profilelor transversal și a cheilor limnimetrice se constată că debitul

maxim 1% nu produce inundații, deoarece albia râului Rm. Sărat, pe acest sector, este

deosebit de largă și adâncă.

Factorii de risc sunt determinații de eroziunile asupra malurilor care sunt deosebit

de active și de intense în condițiile predominării unor roci loessoide, foarte friabile.

Caracteristica loessului este aceea că se desface în felii.

Cele două profile sunt situate pe buclele unor meandre, în secțiunile unde

eroziunea este cea mai active, iar malurile, cu înălțimi de 14-16 m sunt aproape vertical. În

buclele acestor meander, debitele mari produc eroziuni la baza malurilor iar acestea se

prăbușesc, provocând pagube importante asupra terenurilor riverane.

În cadrul comunei nu există în prezent lucrări hidroameliorative.

Pentru limitarea și înlăturarea eroziunii malurilor, este necesară construirea, pe

acest sector, a unei albii minore cu poziție centrală în cadrul albiei majore, cu malurile

consolidate corespunzător și cu lucrări periodice de decolmatare și de întreținere.

Alimentare cu apă potabilă Comuna Puiești dispune de un sistem de alimentare cu apă, acesta racordându-

se la rețeaua municipiului Râmnicu Sărat. Frontul de captare Voetin al Municipiului

53

Râmnicu Sărat este principala sursă de apă a municipiului Râmnicu Sărat, este amplasat

la nord de oraş (în zona Voetin – Coţatcu) şi are în exploatare un număr de 18 foraje în

funcţiune. Gospodăria de apă “Voetin”, este situată în nordul oraşului Râmnicu Sărat lângă

frontul de captare, cu acelaşi nume și are în componență 2 rezervoare de 300 mc fiecare,

statie de pompare și o staţie de tratare (clorinare).

Apa captată din foraje se înmagazinează în cele două rezervoare din beton armat,

semiîngropate (tampon), cu o capacitate de 300 mc fiecare. Din staţia de captare - tratare

apă potabilă Voetin, apa este pompată pe doua reţele de aducţiune în gospodăria de apă

Podgoria unde este înmagazinată în 5 rezervoare de 2500 mc fiecare.

Rețeaua de apă este racordată la la gospodăria de apă Voietin. Rețeaua comunei

este amplasată pe marginea drumurilor județene cât și pe drumurile comunale și locale.

Comuna Puiești deţine un sistem de alimentare cu apă potabilă pe o distanță de cca. 46

km și un număr de gospodării racordate de 1320. Materialele din care sunt executate

rețelele sunt oţel, fontă și polietilenă neagră de înaltă densitate. Pe conductele de

distribuție sunt executate cămine de vane și hidranți subterani de incendiu. Alimentarea cu

apă a locuitorilor, se face prin branșamente individuale.

Canalizare Pe raza comunei nu există un sistem centralizat de canalizare a apelor uzate

menajere. Apele uzate de la locuinţe şi obiectivele social culturale se face în bazine

vidanjabile sau latrine uscate.

Alimentarea cu energie electrică Toate localităţile comunei Puieṣti sunt racordate la Sistemul Energetic Naţional prin

linii electrice de medie tensiune de 20 kV de tip aerian, montate pe stâlpi de beton.

Existenţa posturilor de transformare de pe raza comunei (vezi planșele 4.1, 4.2.

Reglementări echipare edilitară) asigură alimentarea reţelelor electrice de joasă tensiune

care deservesc toţi consumatorii din localitate, atât pe cei casnici cât şi societăţile

comerciale.

Reţelele de joasă tensiune sunt de tip aerian, realizate în sistem clasic cu

conductoare din aluminiu independente sau cu conductoare torsadate pentru prelungirile

de reţea sau pentru cele modernizate. Branşamentele sunt în cablu subteran pentru cele

care deservesc dotările şi aeriene pentru alimentarea generală a comunei.

Toate gospodăriile sunt racordate la iluminatul electric, iluminatul public există pe

toate străzile principale ale localităților comunei.

Telecomunicații Telecomunicaţiile reprezintă un domeniu care a înregistrat progrese remarcabile în

ultima perioadă. Rețeaua de telecomunicații a comunei cuprinde serviii de telefonie fixă și

mobile, radio, televiziune prin cablu și satelit și internet. În momentul de faţă, în comuna

Puiești furnizează servicii de telecomunicații mai multe societăți comerciale: S.C. Telekom

Romania Communications S.A., S.C. Orange România S.A., S.C. Vodafone România

S.A., RCS&RDS S.A.

Telefonia pe cablu (telefonia fixă) este asigurată de S.C. Telekom Romania

Communications S.A. prin sisteme realizate aerian, pe diverși suporți de susținere

supraterani, cum ar fi pilonii sau stâlpii aflați în proprietatea operatorilor de furnizare și

transport a energiei electrice. În comună, telefonia fixă deține o rețea dezvoltată cu abonați

atât la nivelul instituțiilor publice, cât și al companiilor private și populației.

Telefonia mobilă este asigurată de principalii operatori de pe piața românească:

S.C. Telekom Romania Communications S.A., S.C. Orange România S.A., S.C. Vodafone

54

România S.A., RCS&RDS S.A. S.C. RCS&RDS S.A. asigură servicii atât de voce și de

date mobile 3G, cât și servicii de televiziune prin satelit.

În prezent, pe raza comunei Puiești există internet wireless, la care locuitorii au

acces gratuit. Implementarea acestui proiect a fost realizată în perioada 2008-2013.

În comuna Puiești există un oficiu postal cu un număr mare de abonați dintre

locuitorii comunei.

Alimentare cu căldură Având în vedere faptul că în comuna Puiești nu există o rețea de distribuție a

gazului metan, alimentarea cu apă caldă și căldură a gospodăriilor din comuna Puiești se

realizează local, utilizându-se ca surse de încălzire sobe, centrale termice pe lemne sau

cărbune. Obiectivele socio-culturale și administrative își asigură căldura și apa caldă tot

prin intermediul sobelor sau centralelor termice.

Alimentare cu gaze naturale Comuna Puiești nu este racordată la sistemul de distribuție a gazelor naturale.

Prepararea hranei se realizează prin sobe de tip aragaz cu butelii de gaz lichefiat.

Gospodărie comunală La nivelul comunei s-a înființat serviciul de salubrizare și s-au închis fostele

platforme de gunoi amplasate astfel:

- SAT PUIEȘTII DE SUS (N-ul satului) Suprafața = 1.9 ha

- SAT PUIEȘTII DE JOS (în partea de V a satului) Suprafața = 3 ha

- SAT NICOLEȘTI (pe drumul Nicolești- Vîlcelele) Suprafața =5.4 ha

- SAT DĂSCĂLEȘTI (în partea de E a satului) Suprafața = 1.6 ha

- SAT MĂCRINA (în partea de S a satului) Suprafața = 3.5 ha

- SAT LUNCA (în partea de N a satului) Suprafața = 1 ha

- SAT PLOPI (în partea de V a satului) Suprafața = 1 ha

Activitatea de salubrizare se realizează prin gestiune delegată - astfel administrația

publică locală a apelat pentru realizarea serviciilor de salubrizare la un operator

specializat: RER ECOLOGIC SERVICE BUZĂU cu care comuna Puiești a încheiat

CONTRACT DE PRESTĂRI SERVICII PUBLICE DE SALUBRIZARE NR. 1881 din

04.04.2010.

În prezent pentru colectarea deșeurilor valorificabile, în comună sunt amenajate 5

puncte de colectare selectivă temporară în pubele din material plastic amplasate pe

platforme betonate, în satele:

- Sat Puieștii de Jos - 1 punct de colectare

- Sat Puieștii de Sus - 1 punct de colectare

- Sat Nicolești - 1 punct de colectare

- Sat Dăscălești - 1 punct de colectare

- Sat Măcrina - 1 punct de colectare

Conducte transport țiței Pe teritoriul comunei Puiești, în extravilan, în partea de sud-est a comunei, există o

conductă de transport țiței Ø20” Bărăganu–Onești cu instalațiile aferente (priza potențial,

robineți secționare etc), conductă ce face parte din Sistemului Național de Transport al

petrolului.

Firma CONPET S.A. Ploiești, în calitate de concesionar al Sistemului Național de

Transport al petrolului (conform HG 793/2002) administrează această conductă,

aparținând domeniului public al Statului.

55

2.10. PROBLEME DE MEDIU

Particularitățile mediului natural, corelate cu tipul și potențialul resurselor naturale,

gradul de ocupare a teritoriului, tipul și gradul de dezvoltare a economiei comunei, impune

ca o atenție sporită să fie acordată problemelor de protecție, conservare și refacere a

mediului.

Intervenţia omului are efecte negative prin faptul că se accelerează procesul de

eroziune a solului, surpări sau prăbuşiri datorate defrişărilor, dar şi prin săpăturile făcute

pentru a utiliza materialul de construcţii.

Pe teritoriul comunei Puiești nu există surse de poluare cu pericol major pentru

populatie, vegetatie si animale. Totuși, se remarcă unele surse de poluare, după cum

urmează:

- Principalele presiuni asupra calității apei sunt determinate de inexistența unui sistem

centralizat de colectare a apelor uzate care sa fie tratate în cadrul unei stații de

epurare, ceea ce poate conduce la contaminarea apelor de suprafață și freatice cu

poluanți :azot amoniacal, sulfați, detergenți, nitrați, nitriți. De asemenea, depozitarea

reziduurilor menajere şi animaliere în spaţii neamenajate favorizează poluarea apei și

dezvoltarea diferitelor bacterii.

- Principalele probleme în ceea ce priveşte poluarea solului proveneau din existența

platformelor de deșeuri menajere, dar care au fost dezafectate, ecologizate și redate

circuitului agricol. În prezent, comuna Puiești se încadrează, conform Ordinului

1552/2008 al Ministerului Mediului și Dezvoltării Durabile pe lista localităților unde

există surse de nitrați din activități agricole. De asemenea, depozitarea reziduurilor

menajere şi animaliere în spaţii neamenajate favorizează poluarea solului.

- Principalele surse de poluanți atmosferici din zona studiată sunt reprezentate de

încălzirea rezidențială (care se realizează aproape exclusiv cu lemne și cu carbuni) și

de traficul rutier. Nivelurile concentrațiilor în aerul ambiental al poluanților principali

(NOx, NH3, SO2, particule, CO) se află, în general, sub valorile limită legale.

- Suprafețele neamenajate ale terenurilor agricole sunt supuse eroziunii eoliene,

constituind surse de praf ale căror rate de emisie pot deveni importante în condiții de

vânt moderat sau puternic și în lipsa precipitațiilor.

2.11. DISFUNCŢIONALITĂŢI

Analiza efectuată în cadrul Strategiei de dezvoltare locală pentru perioada 2014-

2020 a permis evidențierea unor aspecte importante privind dezvoltarea și amenajarea

spațiului din care pot fi reținute:

DIAGNOZĂ - ANALIZĂ S.W.O.T.

INFRASTRUCTURĂ

PUNCTE TARI PUNCTE SLABE

Comuna este străbătută de DN22, DJ216,

DJ202 și DJ202C.

Existența rețelei de distribuție a apei potabile

pe majoritatea străzilor din comună.

Străzi neasfaltate și intersecții nemodernizate.

Inexistența rețelei de alimentare cu gaze naturale

și a unui sistem de canalizare.

OPORTUNITĂȚI AMENINȚĂRI

Asfaltare drumuri locale în toate satele

Amenajare trotuare, alei pietonale și piste de

biciclete

Lipsa resurselor financiare pentru îndeplinirea

obiectivelor de investiții propuse.

Lipsa culturii antreprenoriale

56

Pietruire drumuri exploatare agricolă

Introducerea sistemului de canalizare și

construirea unei stații de epurare

Modernizarea sistemului de iluminat public

Introducerea sistemului de alimentare cu gaze

naturale.

POPULAȚIA ȘI FORȚA DE MUNCĂ


Existența resurselor umane într-un volum și

calificare ce pot asigura dezvoltarea activității

economico-sociale.

Rata infracționalității extrem de redusă.

Populație aptă de muncă 1513 persoane.

Îmbătrânirea populației și a forței de muncă.

Scăderea numărului de locuitori.

Populație școlarizată în scădere în învățământul

preșcolar și primar.

Capacitatea financiară scăzută a locuitorilor

zonei.

Migrarea populației tinere spre mediul urban.


Calificarea, re-calificarea, instruirea și

perfecționarea persoanelor ocupate în

agricultura de semi-subzistență.

Crearea unui program de burse sociale pentru

tinerii din familii sărace

Atragerea de programe cu finanțare

europeană pentru stimularea ocupării forței de

muncă.

Sprijin pentru minorități și categorii

defavorizate

Lipsa culturii antreprenoriale

Tendința constantă de scădere a numărului de

locuitori.

Creșterea șomajului în rândul absolvenților de

liceu.

Creșterea ponderii muncii la negru, cu efecte

negative asupra pieței muncii, a economiei locale

și asistenței sociale în perspectivă.

ACTIVITĂȚILE ECONOMICE ȘI PERSPECTIVELE DE DEZVOLTARE


Sol favorabil pentru producția agricolă.

Existența forței de muncă calificată în

agricultură.

Existența unui efectiv de animale din care 82%

păsări,

Lipsa sau gradul scăzut de investiții în agricultură

Degradarea sistemului de irigații și inexistența

instalațiilor modern de irigare.


Dezvoltarea sectorului prelucrării produselor

agricole.

Susținerea formelor asociative și sprijinirea

exploatațiilor agricole de semi-subzistență.

Existența fondurilor europene ce pot fi

absorbite în vederea impulsionării afacerilor în

agricultură și pentru tinerii fermieri.

DOTĂRI ȘI SERVICII PUBLICE


Existența unităților de învățământ, cultură și

culte.

Clădiri școlare și cămine culturale cu grad ridicat

de uzură fizică.

Lipsa spațiilor de joacă pentru copii.


Reabilitarea școlii din Măcrina și Nicolești.

Mordenizarea și dotarea corespunzătoare a

Cadru legislativ în schimbare

Creșterea continuă a prețurilor la medicamente și

57

unităților de învățământ și a celor sanitare.

Crearea spațiilor de joacă pentru copii

Construirea unor capele pe lângă bisericile

existente

materiale sanitare

Resurse bugetare reduse față de nevoia de

investiții în infrastructură

CADRU NATURAL ȘI PROTECȚIA MEDIULUI


Calitatea aerului este foarte bună.

Calitatea apelor de suprafață este foarte bună.

Lipsa colectării selective a deșeurilor.

Interesul scăzut al agenților economici pentru

protecția mediului înconjurător.

Lipsa lucrărilor de stabilizare în zonele ce

prezintă pericole de alunecări de teren.


Salubrizarea comunei.

Promovarea colectării selective și a procesului

de reciclare

Executarea de canale de drenaj pentru

prevenirea excesului de umiditate

Lipsa resurselor financiare pentru îndeplinirea

obiectivelor de investiții propuse.

Indiferența față de protecția mediului

Risc sporit de inundații

2.12. NECESITĂȚI ȘI OPȚIUNI ALE POPULAȚIEI

Necesitățile și opțiunile populației susținute de primarul comunei sunt cele

determinate pe baza analizei SWOT elaborată în Strategia de dezvoltare a localității.

Astfel, printr-o implementare și o planificare exactă a investițiilor, primăria comunei Puiești

urmărește dezvoltarea localității și îmbunătățirea calității vieții. Acest obiectiv este realizat

prin intermediul unor intervenții prin care se urmărește ameliorarea mediul rural existent și

dotarea cu infrastructură, pe de o parte îmbunătățind accesul populației la utilitățile de

bază și la serviciile publice de bună calitate, iar pe de altă parte sporind atractivitatea

comunei. Conform Strategiei de Dezvoltare Locală 2014-2020 a Comunei Puiești, principalele

proiecte promovate pe agenda locală sunt:

NR TITLU PROIECT DOMENIUL STRATEGIC

1 Asfaltarea drumurilor comunale și locale în toate

satele

Infrastructura de transport și de utilități

2 Amenajare trotuare și alei pietonale pe drumurile

principale în toate satele


3 Amenajare sisteme colectare apă și scurgere

către centrele de colectare (rigole)


4 Construire pod Măcrina-Puieștii de Sus pentru

masă restricționată (3,5t)


5 Pietruire drumuri de exploatare agricolă Infrastructura de transport și de utilități

6 Extinderea rețelei de alimentare cu apă în sistem

centralizat în zona Măcrina-Dăscălești-Puieștii

de Jos


7 Introducerea sistemului de canalizare, epurare și

tratare a apelor reziduale în toate satele

componente comunei Puiești


58

8 Introducerea sistemului de alimentare cu gaze în

toate satele componente (50km rețea +16km

aducțiune din comunele învecinate: Ghergheasa-

Boldu-Puiești


9 Modernizarea sistemului de iluminat public Infrastructura de transport și de utilități

10 Extinderea rețelei actuale de iluminat public pe

toate străzile marginale ale satelor


11 Extinderea rețelei de internet la nivelul întregii

comune


Modernizarea sistemului rutier prin extinderea

sistemelor de monitorizare video, a mijloacelor

de semnalizare luminoase și a indicatoarelor

stradale, semnalizarea trecerilor de pietoni din

apropierea unităților de învățământ


12 Regularizare curs râu Rm. Sărat Amenajarea teritoriului

13 Consolidarea malurilor pentru prevenirea

surpărilor de teren și a inundațiilor

Amenajarea teritoriului

14 Instalarea de parazăpezi în zona satelor Puieștii

de Sus, Măcrina, Lunca, Plopi și amenajarea

lizierelor de protecție a zonelor agricole și a

zonelor de locuit


15 Elaborarea planurilor pentru finalizarea

proceselor de microzonare, cadastrare,

parcelare și atribuire a titlurilor de proprietate


16 Reabilitarea blocului de locuințe din Puieștii de

Jos


17 Reabilitarea școlii din Măcrina și din satul

Nicolești

Educație

18 Educația rutieră pentru elevi cu sprijinul poliției

locale

Educație

19 Formarea cadrelor didactice și a resurselor

umane din unitățile de învățământ

Educație

20 Asigurarea transportului elevilor din toate satele

componente

Educație

21 Construire grădiniță în Puieștii de Jos Educație

22 Modernizarea și dotarea corespunzătoare a

unităților de învățământ

Educație

23 Achiziționarea unui microbus pentru transport

școlar

Educație

24 Amenajarea sistemelor de irigații pentru

dezvoltarea agriculturii

Economie

25 Amenajarea unei piețe en-gros, en-detail și a

târgurilor săptămânale

Economie

26 Sprijinirea micilor ateliere meșteșugărești,

mecanice, de tâmplărie

Economie

59

27 Sprijinirea investitorilor în agro-turism sau ferme

ecologice

Economie

28 Utilizarea terenurilor neproductive pentru

obținerea mijloacelor alternative de energie

verde

Economie

29 Promovarea la nivel județean a sărbătorii locale

“Hora Satului” care se serbează de Rusalii

Turism

30 Amenajarea bălții din Puiești (dotarea cu

pontoane, locuri de campare și picnic) pentru

pescuit sportiv și de agrement.

Turism

31 Consolidarea bibliotecii comunale și reabilitarea

căminelor culturale din satele Puieștii de Jos,

Nicolești

Cultură, sport și agrement

32 Refacerea picturii bisericii din Puieștii de Jos și a

acoperișurilor bisericilor din Puieștii de Sus și

Dăscălești


33 Amenajarea spațiilor de joacă pentru copii în

satele Nicolești, Măcrina, Puieștii de Jos, Puieștii

de Sus, Dăscălești.


34 Promovarea colectării selective și a procesului

de reciclare

Mediu

35 Construirea unui centru de permanență pentru

copiii defavorizați, cu vârste cuprinse între 3-10

ani, unde aceștia să poată avea diferite activități

muzicale, artistice, educaționale.


36 Organizarea de programme de consiliere și

orientare profesională pentru șomeri, persoane

inactive sau persoane aflate în căutarea unui loc

de muncă


37 Crearea unui parteneriat public-privat pentru

înființarea unui centru de recoltare și interpretare

a analizelor medicale


3. PROPUNERI DE ORGANIZARE URBANISTICĂ

3.1. STUDII DE FUNDAMENTARE

Pentru abordarea coerentă a potențialului de dezvoltare a comunei Puiești prin

extinderea teritoriului intravilan, valorificarea fondului construit și protejarea mediului, au

fost elaborate următoarele studii:

- Studiu geotehnic

- Studiu de evaluare a riscului de alunecare a versanţilor şi inundaţii

- Studiu hidrologic

- Studiu hidrogeologic

- Studiu istoric

- Studiul pedologic

Au mai fost folosite date din documentațiile întocmite anterior, date culese de la

Institutul Național de Statistică, date preluate de la primăria comunei Puiești și date culese

în urma vizitelor pe teren.

60

Împreună cu reprezentanții administrației locale au fost analizate următoarele

aspecte:

- Delimitarea și zonarea teritoriului administrative al comunei

- Necesitatea și posibilitatea extinderii intravilanului

- Situația dotărilor social-culturale

- Stabilirea priorităților în realizarea dotărilor tehnico-edilitare.

3.2. EVOLUŢIA POSIBILĂ, PRIORITĂŢI

Priorităţile în domeniul activităţii de amenajare a teritoriului și a urbanismului se

stabilesc, în lipsa unui Plan de Amenajare a Teritoriului Județului Buzău, pe baza

”Strategiei de dezvoltare durabilă și a planului de acțiuni ale județului Buzău 2014-2020” și

a strategiei de dezvoltare locală a comunei Puiești pentru perioada 2014-2020.

Principalele obiective strategice de dezvoltare ale comunei sunt:

1. Protecție social și optimizarea sistemului de sănătate

2. Direcționarea comunei spre dezvoltare economică cu scopul de a crea mai

multe locuri de muncă

3. Asigurarea accesului neîngrădit al populației și al agenților economici la

infrastructura de bază

4. Colectarea selectivă a deșeurilor menajere și industrial și realizarea de

platforme conforme cerințelor legislative

5. Îmbunătățirea rețelei electrice din comună

6. Protejarea mediului prin conformarea progresivă cu standardele de mediu din

Uniunea Europeană pe care România va trebui să le atingă în totalitate

7. Reabilitarea și modernizarea instituțiilor publice conform standardelor europene

8. Sprijinirea autorităților publice locale în prezentarea strategiilor financiare și de

investiții

9. Dezvoltarea unui proces comun de organizare pentru stabilirea priorităților

comunității, strategiei și acțiunilor sale

10. Asigurarea de posibilități de utilizare a energiei termice și gazelor natural pentru

majoritatea populației și agenților economici din comună

11. Asigurarea condițiilor pentru crearea unor activități rentabile în agricultură,

piscicultură, industrie și servicii

12. Luarea de măsuri pentru excluderile sociale, a înlăturării dezechilibrelor sociale

și creșterea ratei de ocupare prin crearea de noi oportunități investiționale.

PROGRAME ȘI PROIECTE PRIORITARE:

1. ORGANIZAREA ARHITECTURAL URBANISTICĂ A TERITORIULUI

- Stabilirea, delimitarea teritoriului și stabilirea bilanțului teritorial aferent;

- Introducerea în intravilan a unor suprafețe, terenuri pretabile pentru construcții, suprafețe

pentru care populația a optat pentru dezvoltarea zonei de locuințe;

- Stabilirea zonelor din intravilanul existent ce nu au potențial de dezvoltare urbanistică și

propunerea de scoatere a lor din intravilanul propus;

- Stabilirea și delimitarea zonelor construibile;

- Stabilirea și delimitarea zonelor cu intervenție temporară și definitivă de construire;

- Stabilirea modului de utilizare a terenului în intravilan;

- Formele de proprietate și circulația juridică a terenului;

2. EXTINDEREA ZONEI DE INSTITUȚII PUBLICE ȘI SERVICII

- Reabilitarea ṣcolii din satul Măcrina și a celei din satul Nicoleṣti;

61

- Construcţie grădiniţă în satul Puieṣtii de Jos;

- Modernizarea și dotarea corespunzătoare a unităţilor de învăţământ;

- Amenajarea curților interioare a școlilor și grădinițelor din toate satele componente;

- Reabilitarea căminelor culturale din satele Puieṣtii de Jos, Nicolești;

- Consolidarea Bibliotecii Comunale;

- Reabilitarea și dotarea corespunzătoare a dispensarelor medicale din satele Puieṣtii de

Jos și Măcrina;

- Parteneriat public-privat pentru înfiinţarea unei noi farmacii veterinare în satul Puieṣtii de

Jos;

- Achiziţionarea instrumentarului necesar pentru buna desfăṣurare a activităţii într-un

cabinet stomatologic;

- Construirea unui centru de permanenţă pentru copiii defavorizati (cu vârste cuprinse între

3 ṣi 10 ani) unde aceṣtia să poată avea diferite activităţi muzicale, artistice, educaţionale;

- Construcţie grădiniţă în satul Puieṣtii de Jos;

- Amenajarea curților interioare a școlilor și grădinițelor din toate satele componente;

- Reabilitarea spaţiilor pentru comunicare şi cultură (reamenajarea căminelor culturale din

satele Puieṣtii de Jos, Nicolești, în scopul desfaşurării de evenimente culturale periodice).

- Amenajarea curţilor interioare ale bisericilor din satele Puieṣtii de Jos, Dăscăleṣti,

Măcrina, Nicolești;

- Refacerea acoperiṣurilor bisericilor din Puieṣtii de Sus, Dăscăleṣti; refacerea picturii

bisericii din satul Puieṣtii de Jos;

- Construirea a două case praznicale în satele Puieṣtii de Jos și Dăscăleṣti;

3. MODERNIZAREA ȘI DEZVOLTAREA INFRASTRUCTURII

Căi de comunicații și transport

- Îmbunătățirea legăturilor carosabile între localități – reabilitarea drumurilor județene și

comunale;

- Reabilitarea și modernizarea drumurilor sătești din intravilan;

- Asigurarea transportului elevilor din toate satele componente comunei Puieṣti;

- Construcţie Pod Măcrina-Puieṣtii de Sus pentru masă restricţionată la 3,5 t;

- Pietruire drumuri exploatare agricolă;

Infrastructura tehnico-edilitară

- Inființarea rețelei de canalizare;

- Realizare stații de epurare și tratare a apelor uzate;

- Reabilitarea și extinderea rețelei de alimentare cu apă în toate zonele intravilane ale

comunei;

- Reabilitarea și extinderea iluminatului public în toate zonele intravilane ale comunei;

- modernizarea/introducerea/extinderea rețelelor tehnico-edilitare în zonele ce urmează a

fi introduse în intravilan dar și în interiorul localităților- unde este cazul;

- îmbunătățirea serviciilor de salubritate (amenajare spații pentru colectarea selectivă);

- reabilitarea și modernizarea sistemului de iluminat public.

4. AMENAJAREA ȘI REABILITAREA SPAȚIILOR VERZI, SPORT

- Reabilitarea spațiilor verzi existente;

- Amenajarea unui teren multifuncţional prevăzut cu vestiare, bănci de rezervă, bănci

pentru public, în cadrul comunei;

- Construirea unei baze sportive dotate corespunzător, refacerea covorului vegetal/covor

sintetic;

62

- Prevederea unor spații verzi amenajate pe lângă cursurile de apă și amenajarea unei

zone de picnic;

5. DEZVOLTAREA ȘI REABILITAREA INFRASTRUCTURII TURISTICE

- Diversificarea tipurilor de ofertă şi a formelor de expresie artistică, inclusiv prin susţinerea

proiectelor care vizează organizarea de festivaluri, gale, concursuri de creaţie şi de

interpretare la nivel naţional, regional şi local;

- Crearea, dezvoltarea, modernizarea infrastructurii de turism pentru dezvoltarea durabilă

a resurselor naturale pentru creşterea calităţii serviciilor de turism;

- Înființarea de pensiuni, cabane turistice și vânătorești;

- Reabilitarea dotărilor de cult și construcțiilor cu arhitectură locală valoroasă;

- Centru de informare turistică în cadrul primăriei;

6. STABILIREA ZONELOR PROTEJATE

- Regularizarea malurilor râului Râmnicu Sărat, în zone adiacente intravilanelor satelor,

pentru a preveni pericolul de inundații, eroziuni și alunecări. Aceste lucrări se vor face

numai pe baza unor studii și proiecte de specialitate executate de Agenția Naționala Apele

Române;

- Se va asigura un management corespunzător al deșeurilor;

- Stabilirea zonei de protecție și punerea în valoare a monumentelor istorice și a siturilor

arheologice din teritoriu, dotări de cult;

- Reabilitarea cimitirelor ce crează impact asupra zonei de locuit învecinate;

- Lucrări de îmbunătăţiri funciare pentru protecţia şi conservarea mediului;

Pe teritoriul comunei nu sunt zone protejate SCI sau SPA - Natura 2000. Cel mai

apropiat Sit de Importanță Comunitară Natura 2000, Balta Albă Amara Jirlău, se află la o

distanță de 7,5 km.

3.3. OPTIMIZAREA RELAŢIILOR ÎN TERITORIU

Comuna Puiești beneficiează de apropierea de orașul Rm. Sărat și de faptul că

este tranzitată de drumul național DN22, drumurile județene DJ202, DJ202C, DJ216.

Pentru optimizarea relațiilor în teritoriu, pe baza studiilor efectuate privind teritoriul

administrativ și a relațiilor de interdependență dintre localități și vecinătăți, se propun:

Valorificarea amplasării și integrarea în rețeaua de localități la nivelul județului

Buzău

Valorificarea potențialului natural prin utilizarea eficientă a resurselor.

Colaborarea cu localitățile învecinate (ex. municipiul Rm. Sărat) pentru realizarea

unor obiective legate de valorificarea potențialului natural și protecția mediului cum

ar fi folosirea resurselor de apă, gospodărirea deșeurilor, zona de agrement.

Asigurarea legăturilor rutiere necesare între satul de reședință, satele aparținătoare

și trupurile de intravilan propuse.

Controlul modului de folosință a teritoriului, corecta gestionare a acestuia.

Respectarea zonificării propuse a intravilanului localității.

3.4. DEZVOLTAREA ACTIVITĂȚILOR

Agricultura determină o parte importantă din activitatea economică a comunei,

angajând mare parte a populației locale și a terenurilor existente, însă producția agricolă

este destinată în mare parte consumului propriu al gospodăriilor.

63

Un scenariu optimist prognozează o dezvoltare a sectorului agricol și zootehnic, cu

tehnologii moderne, ceea ce sugerează necesitatea promovării unei activități agricole și

zootehnice moderne care se poate finaliza cu dezvoltarea de unități de prelucrare a

produselor primare. Spre imbunatatirea activitatilor agricole se propun următoarele tipuri

de proiecte, unele dintre ele putând beneficia de finanțare europeană:

- Fermele vegetale și animale pot primi sprijin pentru dezvoltare constând în

construcții, utilaje și aparatură, foarte utile pentru creșterea productivității;

- Posesorii de terenuri neasociați se pot asocia și înscrie în registrul agricol pentru a

putea beneficia de subvenții;

- Se pot dezvolta ferme cu caracter ecologic, care să prelucreze produsele de origine

animală și vegetală, pe plan local. Acești producători se pot asocia ca să poată vinde

astfel de produse la prețuri bune și mai ales, ca să poată pătrunde în marile magazine.

- Se poate înființa un centru de informare și consultanță agricolă

- Se poate amenaja o piață en-gross, en-detail

Amplasamentul comunei în imediata vecinătate a orașului Rm. Sărat conferă

acestei comune un avantaj competitiv; întrucât consturile de transport sunt mai mici față

de alți competitori, producătorul agricol local are posibilitatea de a-și vinde produsele la

prețuri mai mici față de concurență.

Activități industriale, de depozitare și construcții

Spre îmbunătățirea și dezvoltarea activităților industriale se propun următoarele

tipuri de proiecte:

- Sprijinirea micilor ateliere meṣteṣugăreṣti, mecanice, de tâmplărie;

- Organizarea de evenimente, în parteneriat cu AJOFM pentru promovarea culturii

antreprenoriale în rândul tinerilor;

- Identificarea oportunităților de parteneriat public-privat în vederea demarării de

activităţi în domeniul industrial;

- Sprijinirea investitorilor în energie verde (parcuri eoliene, panouri fotovoltaice) și

promovarea energiilor verzi și a importanţei acestora în rândul cetățenilor;

- Programe de formare profesională în rândul tinerilor pentru reconversie

profesională;

În ceea ce privește domeniul construcțiilor, având în vedere că teritoriul studiat este

amplasat în imediata apropierea a orașului Rm. Sărat, acesta ar putea cunoaște în viitor o

creștere a reședințelor secundare și a construcțiilor pentru servicii și industrie.

Comerț

Posibilitățile de dezvoltare a comerțului sunt strâns legate de creșterea veniturilor

populației, respectiv în condițiile creșterii consumului și a diversificării cererii, și poate fi

văzută și ca un factor de susținere a activității de turism. Aceste dinamici se vor concretiza

în apariția de noi unități comerciale, diversificarea gamei de produse, îmbunătățirea

marketingului local și a calității serviciilor.

Turism

Pentru dezvoltarea turismului și agroturismului, este necesară asigurarea spațiilor

de cazare pentru turiști prin construirea de pensiuni, hoteluri, case de vacanță și

campinguri. Pentru dezvoltarea activităților turistice se propun următoarele proiecte:

- Înființarea și dezvoltarea de parteneriate public-private pentru dezvoltarea unei

zone turistice;

- Elaborarea și implementarea unui program de marketing pentru zona turistică;

- Înființarea de pensiuni, pensiuni agroturistice, cabane turistice;

64

3.5. EVOLUŢIA POPULAŢIEI

Prognoza demografică este acea variantă a proiecțiilor demografice care are

probabilitatea cea mai mare de a se realiza, prin proiectare demografică determinându-se

volumul unei populații plecând de la structura pe vârste și sexe la un moment dat și

emițând ipoteze asupra evoluției probabile a celor trei componente care modifică în timp

numărul și structura populației: mortalitate, fertilitate și migrație. Se disting două mari tipuri

de abordare a evoluției probabile:

1. Abordarea tendențială – pornește de la ipoteza că factorii care au determinat

evoluțiile trecute și actuale vor acționa și în viitor în același sens.

2. Abordarea normativă – pleacă de la ipoteza că evoluțiile

Evoluția populației este influențată de o serie de factori care pot fi grupați în trei

categorii principale: elemente demografice – posibilitățile de creștere naturală a populației,

posibilitățile de ocupare a resurselor de muncă în raport cu locurile de muncă existente și

posibil de creat, veniturile potențiale pe care le pot oferi acestea și gradul atractivității

localității, ca o consecință a numărului și calității dotărilor publice, condițiilor de locuit,

gradul de echipare edilitară a localității.

Prognoza demografică pentru comuna Puiești a fost realizată dintr-o perspectivă

tendențială care presupune constanța mortalității, fertilității și migrației, în sensul menținerii

acelorași tendințe specifice perioadei 2007-2016. Metoda de creștere biologică bazată pe

creșterea naturală are caracter tendențial și prevede evoluția populației în funcție de

sporul mediu anual.

Populația în 2006 Populația în 2015 Sporul mediu anual

(nr. persoane)

Populația în 2025

(nr. persoane)

4459 3947 -51,2 3435

Sporul mediu anual al populației în ultimii 10 ani, respectiv intervalul 2006-2015 este

de -51,2 locuitori. Presupunând constant ritmul descreșterii populației cu 51,2 persoane pe

an, populația va fi în 2025 de 3435 persoane.

În ceea ce privește evoluția populației pe grupe de vârstă, generațiile cuprinse între

40-55 de ani dețin o pondere majoritară în volumul populației, ceea ce relevă o tendință de

îmbătrânire a forței de muncă și necesitatea adoptării unor măsuri de stimulare a

natalității, de creștere a atractivității comunei. În cazul în care astfel de măsuri nu vor fi

adoptate, peste 15-25 ani populația comunei Puiești va deveni inactivă din punct de

vedere economic și va reprezenta o sarcină socială din ce în ce mai mare pentru o

populație tânără viitoare, din ce în ce mai redusă ca număr.

Conceptul strategic de dezvoltare pentru stabilirea forței de muncă și creștere a

populației trebuie să aibă în vedere următoarele: intensificarea capitalului pentru fermele

comerciale şi înfiinţarea de ferme noi. Potenţialul uman al comunei se va pune în valoare

numai printr-o conlucrare permanentă, interactivă şi continuă între autorităţi, antreprenori

şi piaţa locală a forţei de muncă. Situaţia precară a veniturilor din mediul rural

argumentează necesitatea dezvoltării unei economii rurale diversificate, prin urmare,

analiza se va concentra asupra acelor surse alternative de venit şi asupra diversificării

oportunităţilor de angajare, cu accent pe potenţialul de dezvoltare existent atât în sectorul

agricol cât si cel nonagricol, ca sursă durabilă pentru nivelul de trai al comunităţilor din

mediul rural şi pentru dezvoltarea economiei rurale.

65

Conceptul strategic de dezvoltare pentru stabilirea forței de muncă și creștere a

populației trebuie să aibă în vedere urmatoarele:

- Asigurarea posibilității accesării unor programe de finanțare guvernamentale pentru

reconversie profesională și crearea de noi locuri de muncă pentru șomeri;

- Îmbunătățirea condițiilor de viață a locuitorilor, ridicarea standardului calitativ a

designului comunei, al construcțiilor, serviciilor și a imaginii în general;

- Oferirea de oportunități pentru intervenții ale sectorului privat în operațiunile

comunei, fie sub forma investițiilor directe în proiecte izolate, fie sub forma

parteneriatelor sau consultării permanente între parteneri;

- Dezvoltarea echipării edilitare și a infrastructurii de drumuri pentru asigurarea unor

condiții optime de confort pentru populație și de dezvoltare a unităților economice și

turistice.

3.6. ORGANIZAREA CIRCULAŢIEI

În vederea stabilirii și realizării strategiei de dezvoltare locală și județeană, pentru

valorificarea la maximum a rețelei existente și a potențialelor de infrastructuri și dotări, ca

și pentru stabilirea posibilităților de intervenție imediată, s-a urmărit modul în care sunt

rezolvate principalele noduri rutiere, sistemul major de artere, organizarea circulației,

analizându-se, totodată, în ce măsură căile de comunicație aferente localității corespund

condiției majore de funcționalitate individuală și în corelare, având în vedere necesitatea

integrării în sistemul județean și regional.

Obiectivele majore ale P.U.G., corelate cu normele tehnice în vigoare prevăd

proiectarea străzilor, intersecțiilor, profilurilor caracteristice, parcajelor pentru satisfacerea

condițiilor de trafic și de încadrare urbanistică.

Ca și densitate și dispunere, rețeaua de drumuri pe teritoriul comunei este

satisfăcătoare deservirii relațiilor comunei localitățile învecinate, însă există deficiențe

majore în ceea ce privește starea acesteia. Întrucât un procent foarte mic de drum este

asfaltat, pentru toate celelalte drumurise impune asfaltarea sau amenajarea cu balast,

după caz. Amenajarea şanţurilor şi rigolelor pe drumurile principale este de asemenea o

necesitate care de asemenea trebuie rezolvată.

Circulația majoră, constituită în principal pe traseele drumurilor judetețe (DJ202,

DJ202C, DJ216) precum și pe drumurile comunale (DC3, DC5), se va păstra și în viitor, de

aceea principala cerință care va trebui îndeplinită este ca autoritățile locale să urmărească

respectarea zonelor de siguranță și protecție, neaprobând amplasarea de noi construcții,

panouri, vegetație înaltă, pentru asigurarea vizibilității în intersecțiile cu străzile din

localitate.

Pe baza analizei situației existente, reglementările propuse prin prezenta

documentație păstrează organizarea existentă a circulației, principalele propuneri (planșa

U6 ”Reglementări urbanistice – Căi de comunicație”) fiind următoarele:

- Modernizarea străzilor cu amenajarea trotuarelor, a rigolelor de scurgere a

apelor pluviale

- Reabilitarea drumurilor sătești din intravilan;

- Amenajarea și modernizarea unor intersecții

- Construcţie Pod Măcrina-Puieṣtii de Sus pentru masă restricţionată la 3,5 t

- Pietruire drumuri exploatare agricolă.

66

Zona străzilor include partea carosabilă, acostamentele, șanțurile, rigolele,

trotuarele, suprafetele adiacente pentru parcaje, staționări sau opriri, precum și suprafețele

de teren necesare amplasării anexelor acestora.

Consiliile locale vor asigura, în intravilan, condițiile de deplasare a pietonilor și

cicliștilor, prin amenajări de trotuare și piste.

Pentru dezvoltarea capacității de circulație a drumurilor publice în traversarea

localităților rurale, distanța dintre axul drumului și gardurile sau construcțiile situate de o

parte și de alta a drumurilor va fi, în conformitate cu prevederile art. 19 din O.G. 43/1997

privind regimul drumurilor, de minimum 12m pentru drumurile județene și de minimum 10m

pentru drumurile comunale.

Zone de siguranță și protecție

Zonele de siguranță și de protecție a drumurilor sunt consemnate pe planșa U6

”Reglementări urbanistice – Căi de comunicație”; totodată, în această planșă sunt

reprezentate profilurile transversale caracteristice existente și propuse pentru căile de

comunicație de pe teritoriul administrativ al comunei Puiești.

Limita zonei de protecție, cuprinsă între marginile exterioare ale zonelor de

siguranță și marginile zonei drumului, este de 20m pentru drumurile județene și de 18m

pentru drumurile comunale. Zonele de siguranță ale drumurilor sunt cuprinse între limita

exterioară a amprizei drumului până la: 1,50m de la marginea exterioară a șanțurilor,

pentru drumurile situate la nivelul terenului; 2,00m de la piciorul taluzului pentru drumurile

în rembleu; 3,00m de la marginea de sus a taluzului, pentru drumurile în debleu cu

înălțimea până la 5,00m inclusiv; 5,00m de la marginea de sus a taluzului, pentru

drumurile în debleu cu înălțimea mai mare de 5,00m.

3.7. INTRAVILAN PROPUS. ZONIFICARE FUNCȚIONALĂ. BILANȚ TERITORIAL

În planșa U3 ”Reglementări urbanistice. Zonificare” sunt prezentate propunerile și

reglementările urbanistice pentru comună, stabilitate raportat la nevoia sa de dezvoltare și

de particularitățile sale. Teritoriul comunei propus să fie cuprins în intravilan este

507,106ha și a fost împărțit în 17 unități teritoriale de referință, caracterizate printr-o

funcțiune dominantă și omogenă din punct de vedere al caracteristicilor urbanistice.

Unitățile teritoriale (UTR-urile) sunt delimitate de trama stradală, precum și de limita

intravilanului propus.

Conform propunerilor materializate grafic în planșele 2.1 și 2.2 Situatie existentă și

disfuncționalități, respective 3.1 și 3.2 – Reglementări urbanistice- Zonificare, din

intravilanul existent de 508,6688 ha s-a scos suprafața de 13,9277 ha și s-a introdus

suprafața de 12,3649 ha, rezultând o suprafață totală propusă a intravilanului de 507,106

ha.

Precizăm că scoaterea din intravilanul existent a suprafeței de 13,9277 ha, situată

în cea mai mare parte în satul Măcrina, se datoreaza lipsei de potențial de dezvoltare

urbanistică a zonei respective ce are folosința actuală de teren arabil categoria I și II de

calitate.

67

Bilanț teritorial trupuri componente ale intravilanului

NR. TRUP Funcțiune trup SUPRAFATA (ha)

TRUP 1 Unitate agricolă 23,4103

TRUP 2 Unitate agro-zootehnică – fermă creștere și îngrășare

0,7699

TOTAL 24,1802

COMUNA PUIEȘTI

SUPRAFAȚĂ UNITATE ADMINISTRATIV-TERITORIALĂ (ha)

10005,00

LOCALITATEA PUIEȘTII DE JOS

SUPRAFAȚĂ INTRAVILAN EXISTENT (ha) 143,0368

SUPRAFAȚĂ INTRAVILAN PROPUS (ha) 149,5599

LOCALITATEA PUIEȘTII DE SUS



LOCALITATEA NICOLEȘTI



LOCALITATEA DĂSCĂLEȘTI



LOCALITATEA MĂCRINA



LOCALITATEA LUNCA



LOCALITATEA PLOPI



TRUPURI COMPONENTE



TOTAL INTRAVILAN COMUNA PUIEȘTI



68

BILANŢ TERITORIAL TOTAL COMUNĂ

ZONA FUNCŢIONALĂ

SUPRAFAȚA (HA) %

LOCALI-TATE

PRINCI- PALĂ

LOCALITĂȚI APARȚINĂTOARE

TR

UP

UR

I IZ

OL

AT

E

SU

PR

AF

AT

A T

OT

AL

PR

OC

EN

T D

IN T

OT

AL

INT

RA

VIL

AN

PU

IEȘ

TII

DE

JO

S

PU

IEȘ

TII

DE

SU

S

NIC

OL

EȘ

TI

DĂ

SC

ĂL

EȘ

TI

MĂ

CR

INA

LU

NC

A

PL

OP

I

ZONĂ DE

LOCUINŢE ŞI

FUNCŢIUNI

COMPLEMENTARE

101,1935 38,8654 70,3584 84,6715 62,5055 13,8213 11,0866 - 382,5022 75,43

ZONĂ INSTITUŢII ŞI

SERVICII DE

INTERES PUBLIC

5,7420 1,0000 3,4000 2,1000 1,9000 0,2000 0,0500 - 14,3920 2,84

ZONA UNITĂŢI

INDUSTRIALE ŞI

DEPOZITE

3,5000 1,7230 0,3000 0,7330 - -

0,5779 - 6,2560 1,23

ZONA UNITĂŢI

AGRO-

ZOOTEHNICE

29,7672 0,1040 2,0250 10,6690 0,8590 - - 24,1802 67,6044 13,33

ZONĂ CĂI DE

COMUNICAŢIE ȘI

TRANSPORT

RUTIER

6,8500

2,1000

4,2500

5,5640

3,9100 0,7800 - - 24,0319 4,74

ZONĂ SPAŢII

VERZI, SPORT,

AGREMENT,

PROTECŢIE

1,5442 0,6985 1,3630 2,7330 1,4870 0,2630 0,1000 - 8,1887 1,61

ZONĂ

GOSPODĂRIE

COMUNALĂ,

CIMITIRE

0,9630 0,6590 1,0890 0,3000 0,8916 - 0,2282 - 4,1308 0,82

TOTAL 149,5599 45,1499 82,7854 106,7705 71,5531 15,0643 12,0427 24,1802 507,106 100

Din intravilanul existent de 508,6688 ha s-a scos suprafața de 13,9277 ha și s-a

introdus suprafața de 12,3649 ha, rezultând o suprafață totală propusă a intravilanului de

507,106 ha.

BILANŢ TERITORIAL - SAT PUIEŞTII DE JOS

ZONE FUNCŢIONALE Existent Propus

ha % ha %

ZONĂ DE LOCUINŢE ŞI FUNCŢIUNI

COMPLEMENTARE

97,0094 67,82 101,1935 67,66

ZONĂ INSTITUŢII ŞI SERVICII DE INTERES PUBLIC 3,8361 2,68 5,7420 3,84

69

ZONĂ UNITĂŢI INDUSTRIALE ŞI DEPOZITE 3,0720 2,15 3,5000 2,34

ZONA UNITĂŢI AGRO-ZOOTEHNICE 29,7672 20,81 29,7672 19,90

ZONĂ CĂI DE COMUNICAŢIE TRANSPORT

- RUTIER

6,8449

4,79

6,8500

4,58

ZONĂ SPAŢII VERZI, SPORT, AGREMENT,

PROTECŢIE

1,5442 1,08 1,5442 1,03

ZONĂ GOSPODĂRIE COMUNALĂ, CIMITIRE 0,9630 0,67 0,9630 0,65

TOTAL TERITORIU INTRAVILAN

SAT PUIEȘTII DE JOS

143,0368 100,00 149,5599 100,00

Față de situația existentă s-a introdus în intravilan o suprafață de 5,5231 ha,

rezultând o suprafață propusă a intravilanului de 149,5599 ha.

BILANŢ TERITORIAL - SAT PUIEŞTII DE SUS


ha % ha %


COMPLEMENTARE

35,5559 86,27 38,8654 86,08





- RUTIER

2,0605

5,00

2,1000

4,65


PROTECŢIE

0,3315 0,80 0,6985 1,55



SAT PUIEȘTII DE SUS

41,2159 100,00 45,1499 100,00

Față de situația existentă s-a scos din intravilan o suprafață de 0,9135ha și s-a

introdus în intravilan o suprafață de 4,8475 ha, rezultând o suprafață propusă a

intravilanului de 45,1499 ha.

BILANŢ TERITORIAL - SAT NICOLEŞTI


ha % ha %


COMPLEMENTARE

70,9831 85,48 70,3584 84,99

ZONĂ INSTITUŢII ŞI SERVICII DE INTERES

PUBLIC

3,3348 4,01 3,4000 4,10

70

ZONĂ UNITĂŢI INDUSTRIALE ŞI DEPOZITE 0 0 0,3000 0,36



- RUTIER

4,2500

5,12

4,2500

5,13


PROTECŢIE

1,3630 1,64 1,3630 1,66



SAT NICOLEȘTI

83,0449 100,00 82,7854 100,00

Față de situația existentă s-a scos din intravilan o suprafață de 0,2595ha și nu s-au

propus extinderi, rezultând o suprafață propusă a intravilanului de 82,7854 ha.

BILANŢ TERITORIAL - SAT DĂSCĂLEŞTI


ha % ha %


COMPLEMENTARE

85,6465 79,94 84,6715 79,30





- RUTIER

5,5640

5,19

5,5640

5,21


PROTECŢIE

1,1330 1,06 2,7330 2,56



SAT DĂSCĂLEȘTI

107,1423 100,00 106,7705 100,00

Față de situația existentă s-a scos din intravilan o suprafață de 0,5961ha și s-a

introdus o suprafață de 0,2243ha, rezultând o suprafață a intravilanului propus de

106,7705 ha.

BILANŢ TERITORIAL - SAT MĂCRINA


ha % ha %


COMPLEMENTARE

74,7272 89,26 62,5055 87,22



ZONĂ CĂI DE COMUNICAŢIE TRANSPORT 3,9100 4,67 3,9100 5,53

71


ha % ha %

- RUTIER


PROTECŢIE

1,4870 1,78 1,4870 2,10



SAT MĂCRINA

83,7116 100,00 71,5531 100,00

Față de situația existentă s-a scos din intravilan o suprafață de 12,1586ha (teren

arabil categoria I și II de calitate) și nu s-au propus extinderi, rezultând o suprafață a

intravilanului propus de 71,5531 ha.

BILANȚ TERITORIAL - SAT LUNCA


ha % ha %


COMPLEMENTARE

13,8558 91,98 13,8213 91,75



- RUTIER

0,7800 5,17 0,7800 5,17


PROTECŢIE

0,2630 1,75 0,2630 1,75


SAT LUNCA

15,0643 100,00 15,0643 100,00

Față de situația existentă nu se aduc modificări limitei de intravilan.

BILANT TERITORIAL - SAT PLOPI


ha % ha %


COMPLEMENTARE

11,1366 92,48 11,0866 92,06

ZONĂ INSTITUŢII ŞI SERVICII DE INTERES PUBLIC 0 0 0,0500 0,42


- RUTIER

0,5779

4,80

0,5779

4,80


PROTECŢIE

0,1000 0,83 0,1000 0,83



SAT PLOPI

12,0427 100,00 12,0427 100,00

Față de situația existentă nu se aduc modificări limitei de intravilan.

72

Fondul locuibil şi organizarea structurală a zonei Având în vedere că fondul locuibil este într-o stare medie-bună, se apreciează că

populația și administrația publică locală va continua îmbunătățirea nivelului de confort al

locuințelor existente prin:

- Lucrări de reparații, consolidări, modernizări

- Extinderi cu camere de locuit, dependințe și anexe

- Modernizarea tramei stradale pentru a permite accesul facil la zonele de locuit

- Extinderea lucrărilor de alimentare cu apă, canalizare și energie electrică

- Introducerea alimentării cu gaze naturale

Extinderile in suprafete mari pe terenuri agricole introduce in intravilan fara retea

stradala se vor face pe baza unor studii (PUZ sau PUD – specificate in reglementarile

urbansitice).

- Zona de locuit este prevăzută a fi protejată de zonele producătoare de disconfort.

Astfel, au fost rezervate zone de protecție sanitară a locuințelor dimensionate

conform normelor (ex. cimitire – 50m dacă acestea dispun de aprovizionare cu apă din

sursă proprie; clinici veterinare – 30m; stație epurare ape uzate –300m sau 100m pentru

cele de tip modular, stații electrice – 20m la împrejmuirea staţiei, pe fiecare latură a

acesteia) și prevăzute în general cu plantații de protecție. Aceste distanțe de siguranță

sunt minime, distanțele reale urmând a fi stabilite prin studiile de impact și vor fi însoțite de

alte măsuri pentru protecția mediului odată cu întocmirea studiilor de fezabilitate.

Pentru ca noile construcții să nu introducă elemente arhitecturale ce constituie

poluare vizuală, construcții agresive, disproporționate, neintegrate în sit și contrastând

nefavorabil cu fondul construit existent, este necesară o mai bună promovare a

elementelor de arhitectură tradițională valoroase ale zonei, ce pot fi preluate în tratarea

noilor construcții, astfel încât zona nou construită să contribuie la crearea unui ambient cu

valori estetice integrate în sit.

Amplasarea si conformarea constructiilor se va stabili prin Regulamentul Local de

Urbanism aferent PUG.

Instituții publice și servicii Întrucât fondul construit este în general într-o stare medie, se propun măsuri de

reabilitare, modernizare, menținere și îmbunătățire constantă a utilării și dotării la nivelul

cerințelor constructive, sanitare și arhitectural-urbanistice.

Se propun lucrări de reabilitare și modernizare ale școlilor și grădinițelor cu

amenajarea și dotarea spațiilor de joacă și recreere pentru copii.

Zona unităților economice Aceasta cuprinde zona unităților economice existent în intravilanul localităților

descrise la punctul 2.4. (Potențial economic).

Se propune dezvoltarea și modernizarea unităților economice existente,

dezvoltarea sectorului de servicii către populație, a zonei comerciale și de prestări servicii.

Se va acorda o atenție deosebită asigurării condițiilor pentru crearea unor activități

rentabile în agricultură, zootehnie și alte ramuri ale economiei.

Dezvoltarea sectorului economic se poate realiza prin:

- Garantarea accesului neîngrădit al consumatorilor economici la infrastructură (apă,

canalizare, distribuție gaze, căi de transport, telefonie);

- Sprijinirea organizării de asociații ale producătorilor comunei pentru a beneficia de

oportunitățile care decurg din aceasta;

73

- Utilizarea unor tehnici specifice agriculturii și construirea unor sisteme pentru

adaptabilitatea la conditiile climatice.

Se va incuraja și sprijini înființarea unor ateliere meșteșugărești care să desfășoare

activități tradiționale de prelucrare a lemnului, olărit, țesături, etc.

Se propune o exploatare eficientă a produselor agricole prin promovarea folosirii

îngrășămintelor naturale și a metodelor biologice de combatere a dăunătorilor, în

detrimentul celor chimice și lucrări de amenajare și ameliorare a pășunilor. În acest scop

se pot organiza societăți agricole cu responsabilitate juridică sau familială care să se

ocupe de o mai bună valorificare a produselor animaliere și a celor agricole din

gospodăriile proprii.

Zona spațiilor verzi

În conformitate cu art.2 din O.U.G. nr.114/2007 pentru modificarea O.U.G.

nr.195/2005 privind protecția mediului, administrația locală are obligația de a asigura până

la 31 decembrie 2013 o suprafață minimă de 26 mp spațiu verde pe cap de locuitor.

Având în vedere că populația estimată pentru anul 2025 este de 3435 persoane,

în scădere față de anul 2016, se poate considera că spațiile verzi existente la momentul

prezent vor fi suficiente și în viitor pentru menținerea calității vieții locuitorilor și a nevoilor

de petrecere a timpului liber.

Nu se permite micșorarea suprafețelor spațiilor verzi, luate în evidență de

administrația publică locală, în registrele locale ale spațiilor verzi cu respectarea

reglementărilor Legii nr.24/2007, cu completările și modificările ulterioare.

Se propune reabilitarea zonelor verzi existente astfel:

- amenajarea zonelor verzi cu mobilier urban și amenajarea locurilor de joacă

pentru copii;

- reabilitarea zonelor de agement și sport;

Nu se permite micșorarea suprafețelor spațiilor verzi, luate în evidență de

Administrația publică locală, în registrele locale ale spațiilor verzi cu respectarea

reglementărilor Legii nr.24/2007, completată de Ordonanța de Urgență nr.114/2007 și

nr.1549 din 4. dec.2008.

Pentru protecția și conservarea spațiilor verzi, persoanele fizice au urmatoarele

obligații:

a) să nu arunce nici un fel de deșeuri pe teritoriul spațiilor verzi;

b) să respecte regulile de apărare împotriva incendiilor pe spațiile verzi;

c) să nu producă tăieri neautorizate sau vătămari ale arborilor și arbuștilor, deteriorări ale

aranjamentelor florale și ale gazonului, distrugeri ale mușuroaielor naturale, cuiburilor de

păsări și adăposturilor de animale, ale construcțiilor și instalațiilor utilitare și ornamentale

existente pe spațiile verzi;

d) să nu ocupe cu construcții provizorii sau permanente zonele inventariate ca spații verzi.

Persoanele juridice, indiferent de tipul de proprietate, au urmatoarele obligații:

a) să asigure integritatea, refacerea și îngrijirea spațiilor verzi aflate în proprietatea lor;

b) să contribuie, prin crearea de spații verzi, la prevenirea alunecărilor de teren,

combaterea salinizării și inmlăștinirii prin lucrări de drenaj și lucrari de combatere a

eroziunii solului pe baza avizelor și a acordurilor autorității centrale pentru protecția

mediului și gospodărirea apelor;

c) să coopereze cu autoritățile teritoriale și centrale pentru protecția mediului, cu cele ale

autorității centrale pentru amenajarea teritoriului și cu autoritățile administrației publice

locale la toate lucrările preconizate în spațiile verzi și să facă propuneri pentru

74

îmbunătățirea amenajării acestora;

d) să nu diminueze suprafețele inventariate ca zone verzi.

Prin administrarea spațiilor verzi se asigură îndeplinirea următoarelor obiective:

a) protecția și conservarea spațiilor verzi pentru menținerea biodiversității lor;

b) menținerea și dezvoltarea funcțiilor de protecție a spațiilor verzi privind apele, solul,

schimbările climatice, menținerea peisajelor în scopul ocrotirii sănătății populației,

protecției mediului și asigurării calității vieții;

c) regenerarea, extinderea, ameliorarea compoziției și a calității spațiilor verzi;

d) elaborarea și aplicarea unui complex de măsuri privind aducerea și menținerea spațiilor

verzi în starea corespunzătoare funcțiilor lor;

e) identificarea zonelor deficitare și realizarea de lucrări pentru extinderea suprafețelor

acoperite cu vegetație;

f) extinderea suprafețelor ocupate de spații verzi, prin includerea în categoria spațiilor verzi

publice a terenurilor cu potențial ecologic sau sociocultural.

3.8. MĂSURI ÎN ZONELE CU RISCURI NATURALE

Pentru zonele cu riscuri naturale, evidențiate în planuri și în capitolul 2. ”Stadiu actual

al dezvoltării” - subcapitolul 2.8. ”Zone cu riscuri naturale”, menționăm câteva

recomandări:

Zone afectate de fenomene de inundabilitate

- Se va respecta zona de protecție impusă de Apele Române pentru cursurile

de apă

- Regularizarea și protejarea malurilor la principalele cursuri de apă permanente

(râul Rm. Sărat), precum și în cazul văilor și viroagelor cu caracter torential

- În zonele marcate în P.U.G. ca fiind improprii construirii, situate în general pe

văile de cursuri de apă, nu se vor putea autoriza construcții decât în condițiile

în care referatul geotehnic indică și măsurile ce trebuiesc luate pentru

consolidarea terenului.

- Elementele geometrice ale arterelor de circulație împreună cu lucrările de artă

aferente, vor fi dimensionate în conformitate cu datele statistice privitoare la

încărcături și fenomene excepționale. Astfel, șanțurile laterale și podețele de

acces se vor proiecta și construi cu o secțiune suficientă pentru a conduce

apele pluviale la debite excepționale către emisarul principal.

Zone afectate de fenomene de instabilitate

Pentru zonele cu probabilitate de instabilitate, pentru a preveni fenomenele de risc

ce apar la amplasarea construcțiilor de vor avea în vedere următoarele recomandări:

- Amplasarea construcțiilor se va face pe baza studiilor geotehnice cu calculul

stabilității versantului la încărcările suplimentare create de construcții

- Se vor executa numai săpături locale pentru fundații izolate sau ziduri de

sprijin care vor fi betonate imediat ce s-a terminat săpătura

- Se vor lua măsuri pentru a preîntâmpina infiltrarea apei în săpătură

- Se vor dirija apele din precipitații prin rigole și dirijate astfel încât să nu

producă eroziuni

- Se vor executa lucrări pedoameliorative (nivelare – modelare, astuparea

crăpăturilor) pe versanții afectați de alunecări active.

75

- Se vor executa lucrări de consolidare a versanților pe care au apărut

fenomene de alunecări de teren sau pe cei care sunt predispuși la aceasta,

prin măsuri specifice: replantări, terasări.

În zonele cu riscuri naturale existente în intravilan, interdicția de construcție poate fi

temporară, până la luarea de măsuri pentru eliminarea cauzei (alunecări, inundații) și

stabilizarea terenului. În aceste zone este obligatorie executarea studiului geotehnic

pentru fiecare amplasament. Nu se permit decât lucrări de consolidare, modernizare și

lucrări edilitare.

Autorizarea executării construcţiilor care, prin natura şi destinaţia lor, pot genera

riscuri tehnologice, se face numai pe baza unui studiu de impact elaborat şi aprobat

conform prevederilor legale.

3.9. DEZVOLTAREA ECHIPĂRII EDILITARE

Alimentarea cu apă Având în vedere situația actuală a alimentării cu apă potabilă la nivelul comunei și

dezvoltarea localității conform P.U.G., se propune extinderea rețelei de alimentare cu apă

pe străzile care în prezent nu beneficiează de rețea de alimentare cu apă. Rețelele de

distribuție vor asigura apa necesară utilizatorilor în cantitatea, calitatea și la presiunea

cerută, conform normativelor în vigoare. Pentru combaterea eventualelor incendii, pe

rețeaua de apă se vor prevedea hidranți exteriori.

Pentru orice alte lucrări, este necesară consultarea Companiei de Apă S.A. Buzău

pentru corelarea lucrărilor propuse cu lucrările programate de Compania de Apă S.A.

Buzău pentru perioada 2014-2020.

La elaborarea oricărui plan urbanistic este necesar sa fie avute în vedere

următoarele: situația actuală a sistemului, zonele de protecție sanitară și hidrogeologică

atât în ceea ce privește sursele, cât și rețelele de aducțiune și distribuție, precum și

lucrările din cadrul lucrărilor prioritare prevăzute pentru perioada 2014-2020.

În perspectiva realizării unor instalații de alimentare cu apă a noilor zone lotizate,

precum și pentru lucrările de reabilitare a celor existente, se va specifica faptul că, în

conformitate cu prevederile H.G. 1739/2006, cu modificările și completările ulterioare,

coroborate cu Normativul privind proiectarea, execuția și exploatarea sistemelor de

alimentare cu apă și canalizare a localităților, Indicativ NP 133-2013, pentru aceste

investiții este necesar să se solicite avizul Inspectoratului pentru Situații de Urgență „Neron

Lupașcu” al județului Buzău.

Pentru orice modificare în ceea ce privește modul de alimentare cu apă, canalizare

și evacuare ape uzate, se va cere în mod obligatoriu punctul de vedere atât al S.C.

Compania de Apă S.A. Buzău, în calitate de operator al sistemului de alimentare cu apă și

canalizare, cât și al A.N. Apele Române – Administrația Bazinală de Apă Siret, în calitate

de administrator al resursei de apă din zonă.

Pentru orice extindere de rețele edilitare, precum și pentru construcții de orice fel,

se va solicita în prealabil avizul Telekom Romania Communications S.A. conform

legislației în vigoare.

Zone de protecție

Pentru stațiile de pompare, instalațiile de tratare, rezervoarele de înmagazinare,

aducțiuni și rețelele de distribuție apă se instituie zonele de protecție sanitară cu regim

76

sever, conform H.G. 930/2005, dimensioanare acestora făcându-se cu respectarea

următoarelor limite minime:

- stații de pompare: 10 m de la zidurile exterioare ale clădirilor;

- instalații de tratare: 20 m de la zidurile exterioare ale clădirilor;

- rezervoare îngropate: 20 m de la zidurile exterioare ale clădirilor;

- aducțiuni: 10 m de la generatoarele exterioare ale acestora;

- alte conducte din rețelele de distribuție: 3 m.

Canalizare În ceea ce privește dezvoltarea rețelei de canalizare la nivelul comunei Puiești, în

prezenta documentație sunt marcate ca propuneri prevederile a două proiecte aflate în

faza de proiectare la momentul elaborării prezentului PUG, astfel:

- Proiect de dezvoltare a sistemului de canalizare în localitățile Puieștii de Jos,

Nicolești și Dăscălești realizat de Compania de Apă Buzău S.A. prin

Programul Operațional Infrastructură Mare (POIM) 2014-2020 ce urmărește

conformarea cu prevederile Directivei Europene în ceea ce privește colectarea

și epurarea apelor uzate pentru aglomerările cu peste 2000 de locuitori. Prin

acest proiect sunt prevăzute: rețea de canalizare, stații de pompare apă uzată

și o stație de epurare mecano-biologică.

- Proiect de construire rețea publică de canalizare a apelor menajare și stație

de epurare în localitățile Puieștii de Sus, Măcrina, Lunca și Plopi realizat de

Primăria Comunei Puiești. Prin acest proiect sunt prevăzuți următorii parametri

tehnici: rețea de canalizare cu o lungime totală de cca. 15km, conducte de

refulare din PEHD, PE 110, Pn8_110 cu o lungime totală de cca. 4,5km, 4

stații de pompare apă uzată și o stație de epurare mecano-biologică.

Prin cele două proiecte de prevede canalizare în sistem divizor, apele pluviale

urmând să fie colectate prin canale și rigole practicate pe marginea drumului (care pot fi

lăsate deschise sau se pot închide cu plăci de beton).

Pentru orice alte lucrări, este necesară consultarea Companiei de Apă S.A. Buzău

pentru corelarea lucrărilor propuse cu lucrările programate de Compania de Apă S.A.

Buzău pentru perioada 2014-2020.

La elaborarea oricărui plan urbanistic este necesar sa fie avute în vedere

următoarele: situația actuală a sistemului, zonele de protecție sanitară și hidrogeologică

atât în ceea ce privește sursele, cât și rețelele de aducțiune și distribuție, precum și

lucrările din cadrul lucrărilor prioritare prevăzute pentru perioada 2014-2020.

În mod suplimentar, pentru orice modificare în ceea ce privește modul de

alimentare cu apă, canalizare și evacuare ape uzate, se va cere în mod obligatoriu punctul

de vedere atât al S.C. Compania de Apă S.A. Buzău, în calitate de operator al sistemului

de alimentare cu apă și canalizare, cât și al A.N. Apele Române – Administrația Bazinală

de Apă Siret, în calitate de administrator al resursei de apă din zonă.




Soluția de alimentare cu apă și canalizare va respecta normativele și standardele în

vigoare:

- STAS 1343/1 - 1995: ’’Alimentarea cu apă. Determinarea cantităților de apă necesare

pentru localități’’;

- STAS 1478/1990: ’’Alimentarea cu apă pentru construcții civile și industriale’’;

77

- STAS 8591/1-1995: ’’Amplasarea în localități a rețelelor edilitare subterane executate în

săpătură’’;

- Ordinul M.S. nr. 536/1997: ’’Norme de igienă și recomandări privind mediul de viață al

populației’’;

- Legea nr. 101/1997: “Norme speciale privind caracterul și mărimea zonelor de protecție

sanitară”;

- Legea nr. 107/1996: ’’Legea apelor’’;

Alimentarea cu energie electrică Furnizorul de energie electrică şi proprietarul de reţele vor analiza numărul şi natura

defectelor din instalaţiile electrice de medie şi joasă tensiune frecvenţa şi perioadele

anuale şi vor lua măsuri tehnice şi organizatorice pentru eliminarea sau reducerea

acestora.

Lucrările de investiții în domeniul alimentării cu energie electrică urmăresc creșterea

siguranței în exploatare prin modernizări și retehnologizări ale instalațiilor energetice,

precum și extinderea și amplificarea rețelelor electrice pentru deservirea noilor zone ale

localității propuse pentru dezvoltare urbanistică ce vor cuprinde locuințe individuale,

imobile pentru servicii, etc. Așadar, se propune realizarea următoarelor lucrări:

- amplasarea unor noi posturi de transformare de 20 / 0,4kV

- alimentarea cu energie electrică a unor noi posturi de transformare de 20 / 0,4kV

- realizarea rețelelor de joasă tensiune pentru alimentarea noilor consumatori

Alimentarea cu energie electrică a consumatorilor se va realiza prin rețele electrice

aeriene și subterane, funcționând la tensiunea de 220V, racordate la posturi de

transformare 20 / 0,4 kV existente, sau amplasate în zonele în care apar construcții noi.

În cazul construcțiilor noi, pentru care nu se poate asigura puterea din posturile de

transformare existente, se vor realiza racorduri electrice subterane din ax LEA 20kV.

Racodurile electrice vor asigura alimentarea cu energie electrică a noi posturi de

transformare 20 / 0,4 kV, montate aerian pe stâlpi.

Necesarul de putere ce trebuie asigurat la nivelul postului de transformare pentru o

locuinta este estimat la 0,98W pentru anul 2025 (conform PE 132-95). Aceasta valoare ia

in consideratie factori de simultaneitate intre diferitii consumatori, precum si gradul de

utilizare a diferitelor tipuri de receptoare ce sunt in dotarea unei locuinte cu 2-5 camere cu

o dotare de tip A. Dotarea de tip A se refera la modul de satisfacere a utilitatilor si anume:

dotare cu receptoare electrocasnice pentru iluminat, conservare hrana, igiena, audiovisual,

activitati gospodaresti etc

Reglementările generale privind sistemul de alimentare cu energie electrică vizează

activitatea de proiectare și de execuție și fac referire la:

- se recomandă ca documentațiile de proiectare să cuprindă soluții bazate pe

rețele electrice de joasă tensiune și branșamente, realizate preponderent

subteran și mai puțin aerian

- se vor evita, pe cât posibil, soluțiile bazate pe variante de branșamente

provizorii, punându-se accent pe variantele definitive

- vor fi executate în timp, pe măsura ce construcții și investiții noi vor fi realizate,

posturi de transformare aeriene pentru acoperirea puterilor instalate.

În comuna Puiești, iluminatul public este deficitar, așa că se propune extinderea

rețelei actuale. Este recomandat ca stâlpii de iluminat prevăzuți să fie din categoria

”Stâlpilor de folosință comună” pentru a permite amplasarea aeriană pe acești stâlpi, la

înălțimi de peste 6m, a unor cabluri de altă natură (ex. telefonie + internet, cablu TV).

78

Execuția tronsoanelor zonale de iluminat public aferente zonelor propuse spre

introducere în intravilan este recomandat să se facă concomitent cu realizarea structurii

rutiere și a celorlalte tipuri de utilități subterane, pentru a se evita situațiile de avarii ce pot

apărea în cazul unor execuții necoordonate între activități.

Traseul rețelelor de iluminat public va trebui să fie judicios ales, în așa fel încât să fie

respectate distanțele și normele de protejare al celorlalte tipuri de utilități cu care se

învecinează. Sistemul de iluminat proiectat va asigura orientarea în zonă, pe alei a

pietonilor corespunzătoare clasei P7 (sistem de iluminat pentru ghidare vizuală), conform

normativului NP 062-02.




Zone de protecție

În zonele în care sunt amplasate rețele electrice realizarea oricăror obiective se va

realiza cu respectarea distanțelor minime admise conform normelor și normativelor tehnice

aflate în vigoare.

Din punct de vedere al coridoarelor de protecție ale rețelelor de transport a energiei

electrice, apar restricții de amplasare a unor obiective de investiții în vecinătatea acestor

rețele, reglementate de standardele în vigoare după cum urmează:

- pentru LEA MT – zona de protecție și zona de siguranță coincid cu culoarul de

trecere al liniei și sunt simetrice față de axul liniei - 24m. Se interzice traversarea

de către LEA 20kV a conductelor supraterane de transport gaze.

- Pentru LEA J.T. – zona de protecție și de siguranță se delimitează la 0,1m în

exteriorul conductoarelor extreme ale liniei.

- La realizarea de obiective noi, se va obține în mod obligatoriu avizul de

amplasare de la Filiala de Distribuție a Energiei Electrice – Electrica Distribuție

Muntenia Nord S.A. – Sucursala de Distribuție Buzău.

Telecomunicațiile În comuna Puiești, dezvoltarea telecomunicațiilor se va face în conformitate cu

planurile de dezvoltare ale S.C. Telekom Romania Communications S.A. și a altor firme ce

dețin rețele de telecomunicații. Operatorii de telefonie mobilă (ex. Vodafone, Orange,

Telekom) dispun practic de posibilități nelimitate pentru conectarea celor interesați în

oricare din aceste rețele. Pentru captarea programelor Tv, locuitorii comunei Puiești pot

opta pentru antene proprii sau televiziune digitală prin satelit.

Proiectarea și execuția lucrărilor de telecomunicații se va face numai de către

specialiști autorizați în domeniu. Proiectele de dezvoltare și modernizare în domeniul

telecomunicațiilor vor fi inișiate și finanțate de societățile comerciale deținătoare, cu

acordul autorității administrative locale.

Pentru autorizarea oricărei construcții sau extinderi, amplasată în apropierea

instalațiilor de telecomunicații (cabluri, sații de emisie-recepție, piloni-antene), Primăria

Comunei Puiești va solicita avizul de amplasare emis de S.C. Telekom Romania

Communications S.A. sau alte societăți ce dețin respectivele instalații de telecomunicații.

În plus, se pot dezvolta programe de furnizare gratuită a accesului la internet pentru

comunitate prin sisteme wireless.

Alimentare cu căldură În comuna Puiești, încălzirea imobilelor se va realiza în continuare, până la

introducerea distribuției de gaze naturale, folosind combustibili de diverse tipuri

79

(combustibili solizi – lemn, combustibili lichizi – motorină și petrol, gaze petroliere lichefiate

și energie electrică). După racordarea la rețeaua de gaze naturale se va generaliza

folosirea acestora pentru încălzirea clădirilor.

Mai mult, există oportunitatea dezvoltării unor sisteme de producere a energiei

termice din surse alternative, regenerabile. O asemenea soluție ar face posibilă reducerea

costurilor pentru încălzirea clădirilor și spațiilor publice, un mediu mai curat și o contribuție

locală la îndeplinirea țintelor de mediu asumate de țara noastră în cadrul Strategiei Europa

2020.

Alimentarea cu gaze naturale Înființarea distribuției de gaze în comuna Puiești este oportună și necesară atât

pentru satisfacerea nevoielor consumatorilor casnici, cât și pentru dezvoltarea activităților

de producție. La momentul realizării rețelei de gaz metan se vor racorda imobilele social-

culturale (școlile, grădinițele, dispensarul uman și veterinar), administrative, de comerț și

industrie, cât și locuințele.

Gazul metan se va utiliza pentru prepararea agentului termic necesar încălzirii

spațiilor, cât și în scopuri gospodărești. Pentru proiectarea rețelei de distribuție a gazelor

se va lua în calcul consumul de gaz metan utilizat pentru centrale termice și pentru

aparate de uz casnic, acolo unde sunt necesare. La fazele de proiectare SF, DTAC si DT-

PTh se vor stabili, de către firme specializate consumurile de gaz metan pentru diferitele

categorii de construcții din cadrul comunei, precum și dimensionarea rețelelor de

alimentare cu gaz metan.




Conducte transport țiței Pe traseul conductei de transport țiței Ø20” Bărăganu–Onești cu instalațiile aferente

(priza potențial, robineți secționare etc), conductă ce face parte din Sistemului Național de

Transport al petrolului, apaținând domeniului public al Statului și aflându-se în

administrarea CONPET S.A. Ploiești în calitate de concesionar, s-a instituit o zonă (culoar)

cu restricții de construire.

Conform prevederilor Ordinului nr. 196/2006 al A.N.R.M., zona de siguranță la

conducta de transport țiței administrată de CONPET S.A. este de 10 m de o parte și de

alta a conductei (zonă în care se interzice amplasarea oricăror construcții chiar cu caracter

provizoriu).

Este obligatorie obținerea avizului CONPET S.A. pentru orice lucrare de introducere

teren în intravilan, pentru eliberarea autorizațiilor de construire, pentru avizarea de P.U.Z.-

uri, P.U.D.-uri, modernizări de drumuri, înfințări de culturi cu rădăcini mai mari de 0,5 m

adâncime etc, amplasate în vecinătatea conductei administrată de CONPET S.A., inclusiv

menționarea societății CONPET S.A. în Certificate de Urbanism necesare

vânzării/cumpărării de terneuri aflate în vecinătatea conductei.

Gospodărie comunală Pentru gestionarea corespunzătoare a deșeurilor, trebuie să se realizeze în primul

rând încadrarea unui deșeu într-o categorie de deșeuri bine definite. Din punct de vedere

al naturii și locului de producere, deșeurile se clasifică în:

- Deșeuri menajere, adică acele deșeuri provenite din sectorul casnic sau din

sectoare asimilabile cu acestea

80

- Deșeuri stradale care sunt specifice căilor de circulație publică și provin din

activitatea cotidiană a populației, de la întreținerea spațiilor verzi, de la animale,

din depunerea de substanțe solide din atmosferă.

- Deșeuri asimilabile cu deșeurile menajere, adică deșeurile provenite de la mica

industrie, din comerț, din sectorul public sau administrativ, care prezintă

compoziție și proprietăți similare cu deșeurile menajere, putând fi colectate,

transportate, prelucrate și depozitate împreună cu acestea

- Deșeuri din construcții, adică deșeurile provenite din demolarea sau construirea

de obiective industriale sau civile

- Deșeuri agricole, provenite din unitățile agricole și zootehnice

- Deșeuri industriale, care cuprind deșeurile rezultate din desfășurarea proceselor

tehnologice

Noțiunea de management a deșeurilor cuprinde activitățile de precolectare,

colectare, transport, sortare, tartare, valorificare și/sau depozitare a deșeurilor de toate

tipurile. Gestionarea modernă a deșeurilor, dezvoltată ca și concept, are în vedere

următoarele obiective:

- Protejarea sănătății populației si protejarea mediului

- Menținerea curățeniei publice pentru ca spațiile să fie acceptabile din punct de

vedere estetic

- Conservarea resurselor natural

Colectarea separată a deșeurilor menajere presupune depunerea deșeurilor, de

către generatorul acestora, separat pe categorii, în recipiente diferite și colectarea/

transportarea ulterioară, separate, a acestor categorii de deșeuri (plastic și metal, sticlă,

hârtie, deșeuri reziduale).

Deșeurile din construcții și demolări

Colectarea deşeurilor din construcţii şi demolări generate de populaţie pe teritoriul

administrativ al localităţii Puiești intră în responsabilitatea administraţiilor publice locale.

Acestea din urmă vor concesiona activitatea operatorului de salubrizare menajeră.

Gestionarea nămolului provenit de la stația de epurare

Nămolul provenit de la stațiile de epurare a apelor uzate va fi uscat și deshidratat în

modulul stației și depozitat în saci pe o platformă betonată în vederea folosirii lui ca

ingrășământ agricol.

Gestionarea deșeurilor animale

Pentru deșeuri animaliere rezultate în urma activităților de ecarisaj, deratizare și

măturat stradal se va încheia contract de prestări servicii cu o firmă specializată ce va

efectua următoarele servicii:

- colectarea cadavrelor animalelor de pe domeniul public şi predarea acestora

unităţilor de ecarisaj;

- colectarea, transportul şi neutralizarea deşeurilor animaliere provenite din

gospodăriile populaţiei, conform clasificării prevăzute în Ordinul 723/2003 și a Normelor

Ministerului Agriculturii, Pădurilor, Apelor și Mediului din 29.09.2003.

- dezinsecţia, dezinfecţia şi deratizarea.

Gestionarea deșeurilor agrozootehnice În privința deșeurilor agro-zootehnice, compostarea și depozitarea și valorificarea

acestora se realizează individual în fiecare gospodărie prin depunere pe terenurile proprii

pentru mineralizare și utilizare ca fertilizant împreună cu resturile vegetale, pe o platformă

81

specială. Platforma de gunoi de grajd va fi amplasată la minim 10,00m distanță de locuința

proprie, de vecinătăți și de sursele de apă.

Primăria comunei Puiești intenționează amenajarea a 3 platforme de depozitare a

gunoiului de grajd pe teritoriul comunei. Amplasamentele acestora sunt materializate pe

planșa nr. 1 – Încadrarea în teritoriu.

Gestionarea deșeurilor spitalicești

Deșeurile spitalicești provenind de la cabinetele medicale din localitate, considerate

periculoase vor fi colectate în containere speciale ce vor fi puse la dispoziție de către

unitățile specializate de neutralizare a deșeurilor periculoase și transportate în condiții de

siguranță și incinerate într-un incinerator spitalicesc autorizat.

Măsuri ce trebuie luate pentru gestionarea deșeurilor conform normelor în vigoare

Factorii locali au obligația de a urmări ca eliminarea/valorificarea deşeurilor să se realizeze

numai de instituții autorizate din punct de vedere al protecţiei mediului și se va urmării

realizarea următoarelor măsuri:

- creşterea gradului de valorificare materială (reciclare) şi reciclarea deşeurilor

menajere altele decât cele de ambalaje, în măsura posibilităţilor tehnice şi economice;

- extinderea sistemelor de colectare a deşeurilor sătești până la aria de acoperire

100%;

- adoptarea de măsuri cu caracter administrativ în vederea funcționării eficiente a

sistemelor de colectare selectivă a materialelor valorificabile, astfel încât să se asigure

atingerea obiectivelor legislative referitoare la deşeurile de ambalaje şi deşeurile

biodegradabile;

- realizarea şi exploatarea corespunzătoare a punctelor de colectare deşeuri;

- realizarea unui sistem de compostare a deşeurilor verzi (deşeuri din parcuri, grădini

şi pieţe);

Pentru aducerea la indeplinire a acestor obiective, beneficiarului - Primaria comunei

Puiești, ii revine sarcina de a organiza şi asigura desfăşurarea activităţii de gospodărie

comunală şi de gestionare a deşeurilor cu respectarea următoarelor principii:

- protecţia sănătăţii populaţiei;

- autonomia locală şi centralizarea serviciilor;

- responsabilitatea faţă de cetăţeni;

-conservarea şi protecţia mediului înconjurător;

-asigurarea calităţii şi continuităţii serviciului;

-tarifarea echitabilă, corelată cu calitatea şi cantitatea serviciului prestat;

-nediscriminarea şi egalitatea de tratament al utilizatorilor;

-transparenţa, consultarea şi antrenarea în decizii a cetăţenilor;

-administrarea corectă şi eficientă a bunurilor din proprietatea publică sau privată a

unităţilor administrativ-teritoriale şi a banilor publici;

-securitatea serviciului;

-dezvoltarea durabilă.

Obiectivele prevazute de PUG au in vedere gestionarea deseurilor (colectare,

transport) in conformitate cu reglementarile in vigoare prin:

- preluarea deseurilor de către firma autorizata; gospodariile vor fi dotate cu pubele

PVC sau saci menajeri;

- realizarea de platforme de precolectare, betonate unde se vor depozita temporar si

deşeurile reciclabile in containere cu capac, incriptionate; creşterea nivelului de recuperare

şi valorificare a deşeurilor menajere refolosibile, prin asigurarea colectarii selective;

82

- creşterea nivelului de recuperare şi valorificare a deşeurilor menajere refolosibile,

prin asigurarea colectarii selective,

- solutii de compostare individuala a deseurilor biodegradabile;

- pentru cadavrele de animale, prin realizarea unui centru pentru colectare si

depozitare temporara care va fi dotat cu camera frigorifica, pana la preluarea de catre

firma autorizata;

- derulare de proiecte de reconstructie ecologica si minimizare a efectelor de

degradare a solului:

- masuri de combaterea eroziunii solului prin metode agrotehnice, insamantari,

plantari, înierbari;

- plantarea de arbori si arbuști ce va delimita o zona de alianiament spre drumurile

carosabile;

- plantarea perdelelor de protectie pentru cimitire, statia de epurare, zonele de

captare si inmagazinare a apei potabile.

- educatia ecologica a populatiei in spiritul protectiei mediului inconjurator;

- realizarea unui sistem eficient de colectare a apelor meteorice;

- in zonele sensibile cu risc natural si inundatie - distanțe minime de construire față

de acestea:

- spațiile verzi vor fi propuse, organizate si amenajate in zonele publice rezultand

zone cu valoare ambientala printr-o proiectare adecvata si o realizare in consecinta.

3.10. PROTECŢIA MEDIULUI

Planificarea spațială suferă unele mutații importante, devenind o activitate din ce în

ce mai complexă, care cuprinde o gamă largă de probleme, de la amplasarea fizică și

utilizarea terenurilor, la probleme complexe de mediu. Schimbările aduse trebuie să aibă

în vedere permanent principiile dezvoltării durabile, ce prevăd menținerea echilibrului între

spațiul construit și cel liber, între dezvoltarea economică și menținerea în bune condiții a

cadrului natural, în recunoașterea peisajului (deopotrivă natural și cultural) ca valoare. La

baza măsurilor și reglementărilor P.U.G. se află convingerea că dezvoltarea unei comune

moderne, atractivă pentru locuitori și care să aibă asigurat un viitor, este posibilă numai în

condițiile unui mediu curat și a menținerii unui cadru natural intact.

Față de factorii de mediu (apă, aer, sol, vegetație, zone construite protejate) având la

bază analiza critică a situației existente, este necesar a se lua următoarele măsuri:

Se vor lua următoarele măsuri:

- Limitarea extinderii zonei construite în zonele cu terenuri ce prezintă pericol

de prăbușiri, alunecări și în zonele naturale prevăzute prin proiect

- Regularizarea, consolidarea și protejarea malurilor la toate cursurile de apă cu

caracter permanent, precum și ale văilor și viroagelor cu caracter torențial

- Replantarea și consolidarea prin măsuri specific a terenurilor ce prezintă

fenomenul de alunecare

- Utilizarea de către agenții economici a unor tehnologii moderne, cu potențial

redus de poluare a solului

- Utilizarea îngrășămintelor organice în gospodăriile individuale se va face cu

evitarea scurgerii în cursurile de apă.

- În cadrul oricărei lucrări de construcții se vor lua măsuri pentru evitarea

pierderilor de pământ, precum și pentru utilizarea pământului excavat în

reamenajarea și restaurarea terenurilor.

83

Protecția calității apelor

S-au delimitat zonele de protecție sanitară pentru obiectivele de gospodărie a

apelor și zona de inundabilitate. În ceea ce privește diminuarea surselor de poluare a

apelor se vor respecta prevederile H.G. nr. 352/2005 care modifică și completează H.G.

nr. 188/2002 – NTPA002 privind condițiile de evacuare a apelor uzate în rețelele de

canalizare a localităților și direct în stațiile de epurare și limitele admise conform normelor

și legilor în vigoare.

Se vor lua următoarele măsuri:

- Regularizarea și ecologizarea cursurilor de apă

- Racordarea tuturor foselor septice vidanjabile existente la rețeaua de

canalizare menajeră

- Interzicerea latrinelor uscate ca mod de rezolvare a instalațiilor sanitare în

locuințele individuale

- Instituirea zonelor de protecție sanitară conform normelor în jurul captărilor de

apă, a rezervoarelor, stațiilor de pompare, stațiilor de epurare.

- Amplasarea de lucrări sau construcții, inclusiv cele de locuit, în zonele

inundabile se va face numai pe baza avizului de amplasament și a avizului de

gospodărire a apelor, conform normelor legale în vigoare

- În documentațiile de urbanism ulterioare adoptării P.U.G.-ului se vor preciza

restricțiile la regimul construcțiilor în funcție de limitele de inundabilitate și de

instabilitatea terenului, unde este cazul.

Protecția aerului

Principalul factor poluant al aerului de pe teritoriul comunei Puiești sunt noxele

produse de circulația rutieră, în special cele de pe DJ216 și DJ202. Emisia admisibilă de

gaze auto după normele europene ECO 15-40 este următoarea: CO (g/km) =15-27;

Hc+NO2 (g/km) = 5,8-8,7. La acest moment nu se impun măsuri de protecție, insă în

funcție de creșterea indicilor de motorizare, trebuiesc luate măsurile necesare la nivel

comunal cât și zonal. Se vor lua următoarele măsuri:

- Interzicerea amplasării în teritoriul administrativ al comunei a oricăror unități

producătoare de noxe care pot depăși limitele admisibile.

- Interzicerea arderii deșeurilor din gospodării în spații deschise deoarece

generează mulți factori poluanți

- Modernizarea drumurilor locale de pământ și care generează discomfort prin

praful care rezultă în timpul circulației

- Extinderea zonelor verzi și a celor de agreement. La eliberarea oricărei

autorizații de construire se va impune și respectarea suprafețelor minime de

spații verzi.

Protecția împotriva zgomotului și vibrațiilor

Pentru atenuarea poluării fonice generată de circulația auto de pe DJ216 și DJ202

se vor planta perdele de protecție acolo unde este posibil, iar amplasarea noilor construcții

pe terenurile adiacente drumurilor județene se va face cat mai departe față de axum

drumului. Se va avea în vedere ca nivelul de zgomot în apropierea unităților economice

productive să respecte STAS10009/1998, respectiv 65Db.

Protecția populației și sănătatea umană

Pentru asigurarea sănătății populației se interzice amplasarea locuințelor în zona de

protecție sanitară a cimitirelor umane (ce au alimentare cu apă din sursă proprie) pe o

rază de 50m și a dispensarului veterinar pe o rază de 30m.

84

Prevenirea și combaterea riscurilor antropice

- Evitarea executării de drumuri și amplasării construcțiilor de orice fel pe pe

versanții instabili

- Executarea arăturilor de-a lungul curbei de nivel

- Se impune păstrarea unei zone de protecție în jurul surselor de unde

magnetice – pentru LEA 20kV pe o fâșie de 24m

- Nivelul admis de radiație al unei antene de telefonie mobile sau releu este

cuprins între 4,5 și 9W/mp, conform Ordinului Ministerului Sănătății nr.

1193/2006

- Se impune păstrarea unei zone de protecție și siguranță de-a lungul conductei

de transport țiței aparținând CONPET S.A.

Protecția peisajului și a așezării

Se va proteja structura satului definit de cvartalele istorice și rețeaua de străzi

precum și varietatea funcțional-spațială a parcelei. Se vor păstra relațiile spațial-

volumetrice și densitatea dintre componentele construite ale parcelei cu vecinătățile.

Se vor evita intervențiile de restructurare a cvartalelor istorice formate: nu se vor

trasa străzi noi și nu se va modifica parcelarul tradițional prin comasare sau divizare de

parcelă. De asemenea, nu se va reduce semnificativ varietatea funcțional-spațială, iar

componentele construite ale parcelei nu vor suferi modificări majore. Se va evita

modificarea ritmului plin-gol nereprezentativ locului pentru a nu distruge frontul de stradă

tradițional.

Se recomandă prezervarea elementelor identitare ale comunei, precum fântânile și

crucile de piatră, care dau o nuanță aparte peisajului rural. Se recomandă valorificarea și

prezervarea peisajului rural specific așezării prin punctele de percepție favorabile, care

redau o imagine complexă, de ansamblu, a tuturor elementelor dinamice caracteristice din

teritoriu. Se vor evita inserțiile de orice tip (construcții, vegetație, împrejmuiri etc.) care ar

putea altera sau optura pe termen scurt sau lung elementele de peisaj sau întreg peisajul,

în ansamblu.

Protecția siturilor arheologice

Pentru toate cele 11 situri care aparțin comunei Puiești, principala recomandare

este: eliberarea autorizației de construcții sau alte intervenții în sol să se facă doar cu

avizul Direcției de Cultură și Patrimoniu al Județului Buzău.

Avizul va fi obținut doar în baza unui raport de cercetare preventivă, întocmit de un

arheolog expert sau specialist. Obținerea acestui raport de cercetare intră în sarcina

beneficiarului autorizației de construcție/proiectului de amenajare urbană, etc.

Nerespectarea acestei recomandări duce la încălcarea legii 422/2001 și la

pedepsirea făptașilor.

De asemenea, în vederea întocmirii raportului de cercetare, necesar obținerii

avizului, recomandăm efectuarea de cercetări arheologice preventive în perimetrele

siturilor și supraveghere arheologică în zona de protecție a siturilor.

În afara acestor indicații care vizează siturile arheologice, recomandăm

următoarele:

- Înscrierea siturilor Nicolești - Puțul cu cumpănă, Puieștii de Jos – Valea Husein și

Movila Spătaru în Lista Monumentelor Istorice deoarece cele două așezări sunt bogate în

descoperiri și importante pentru studiul comunităților preistorice iar Movila Spătaru este

impresionantă ca mărime și relativ bine păstrată astfel că trebuie să fie protejată mai bine

85

în viitor. De asemenea aceste situri sunt în pericol trecând printr-o stare avansată de

degradare datorita lucrărilor agricole.

- Înscrierea celor 34 situri noi descoperite, respectiv 4 așezări, o necropolă și 28

movile funerare în Repertoriul Arheologic Național (RAN).

- Supraveghere arheologică în zonele unde au existat movile funerare care astăzi au

dispărut. Supravegherea să fie făcută pe o rază de 200 m în jurul punctelor menționate.

- Interzicerea recoltării de pământ din Movila Puiești situată în Puieștii de Sus – cod

RAN - 48913.02, care este deja pe jumătate distrusă. Recomandăm efectuarea de urgență

a unor săpături arheologice de salvare menite să recupereze eventuale materiale

arheologice rămase.

- Întrucât toate siturile sunt acoperite de culturi agricole care au afectat puternic

siturile, recomandăm ca arăturile să nu depășească adâncimea de 0, 30 m.

- Pentru Movila Unchiașu Lupu, Movila Spătaru 1 și Movila Unchiașu Lupu 3 atragem

atenția că la suprafața acestora au fost descoperite fragmente de oseminte umane lucru

care ne demonstrează că cele trei movile au fost puternic afectate atingându-se

mormintele. În acest caz recomandăm încetarea executării arăturilor până la efectuarea

unor cercetări arheologice preventive care să descarce de sarcină arheologică cele două

situri.

- Orice alunecări de teren sau intervenții neautorizate pe suprafața siturilor trebuie

aduse la cunoștința Direcției de Patrimoniu în cel mai scurt timp.

S-au materializat în planurile localităților amplasamentele construcțiilor de cult,

respectiv câte o biserică în satele Puieștii de Sus, Puieștii de Jos, Nicolești, Dăscălești și

Măcrina. Se propune realizarea unei zone de protecție în imediata lor vecinătate.

Autorizarea executării construcţiilor si amenajărilor, care prin amplasament,

funcţiune, volumetrie şi aspect arhitectural (conformare, amplasare goluri, raporturi plin-

gol, materiale utilizate, paletă cromatică, etc.) depreciază valoarea peisajului, este

interzisă.

Interdicţia se stabileşte în urma studiilor de impact, conform Legii 137/95 actualizata

prin OUG 164/2008 - pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a

Guvernului nr. 195/2005 privind protecţia mediului.

3.11. REGLEMENTĂRI URBANISTICE

Propunerile urbanistice elaborate pe domenii de activitate și funcțiuni conduc în

final la un sistem de reglementări care să stabilească regimul juridic și tehnic al fiecărei

suprafețe cuprinse în intravilanul nou propus al comunei Puiești. Reglementările privesc

stabilirea destinației tuturor terenurilor din localitate sub forma zonificării funcționale.

Aplicarea prevederilor Planului Urbanistic General se face pe baza reglementărilor,

partea grafică, precum și a Regulamentului Local de urbanism (volum 2), care face parte

integrantă din prezenta documentație. Prevederile prezentei documentații P.U.G. se aplică

atât la teritoriul intravilan al comunei, cât și la cel extravilan.

Zone și subzone funcționale

Zona funcțională este o categorie urbanistică și reprezintă ”parte din teritoriul unei

localități în care, prin documentațiile de amenajare a teritoriului și de urbanism, se

determină funcțiunea dominantă existentă și viitoare. Zona funcțională poate rezulta din

mai multe părți cu aceeași funcțiune dominantă (zona de locuit, zona activităților

industriale, zona spațiilor verzi, etc). Zonele funcționale în care este împărțit teritoriul

86

comunei Puiești, enumerate în cele ce urmează, sunt prezentate grafic în planșa U3

”Reglementări urbanistice - Zonificare”.

ZONA FUNCȚIONALĂ SUBZONĂ FUNCȚIONALĂ

IS – Zonă de instituții publice și servicii ISa – subzona pentru instituții sau

servicii administrative și financiar-

bancare

ISc – subzona pentru comerț și

servicii

ISî – subzona pentru instituții de

învățământ și cultură

ISct – subzona pentru dotări de cult

ISas- subzone pentru dotări de

sănătate și asistență socială

L – Zonă pentru locuințe Lm – subzona locuințelor individuale,

semicolective și colective mici

amplasată în afara zonei de protecție

a siturilor arheologice

Lp – subzona locuințelor individuale,

semicolective și colective mici

amplasată în interiorul zonei de

protecție a siturilor arheologice

ID – Zonă pentru unități industriale și depozitare

A – Zona unitati agro-zootehnice A - subzona unităților agro-

zootehnice amplasată în exteriorul

zonei de protecție a siturilor

arheologice

Ap – subzona unităților agro-

zootehnice amplasată în interiorul

zonei de protecție a siturilor

arheologice

V – Zona pentru spații verzi amenajate, perdele de

protecție, sport și agrement

Vs – subzona spațiilor verzi pentru

sport și agrement

CC – Zonă pentru căi de comunicație CCr - subzona căilor de comunicație

rutieră și a amenajărilor aferente

GC – Zonă pentru gospodărie comunală / cimitire GCc – subzona cimitire și clădiri

anexă

ZONE SITUATE ÎN AFARA TERITORIULUI INTRAVILAN

TDA – Terenuri cu destinație agricolă

TDF – Terenuri cu destinație forestieră

TDH – Terenuri aflate permanent sub ape

TC – Terenuri ocupate de căi de comunicație

RAN – Terenuri ocupate cu situri arheologice

TN – Terenuri neproductive

Pentru zonele funcționale, prevederile Regulamentului Local de Urbanism se

grupează în 3 secțiuni, cuprinzând reglementări specifice, după cum urmează:

Generalități. Caracterul zonei.

87

- Tipuri de de subzone funcționale

- Funcțiunea dominantă a zonei

- Funcțiuni complementare admise

Secțiunea I – Utilizare Funcțională

- Art. 1 Utilizări admise

- Art. 2 Utilizări admise cu condiționări

- Art. 3 Utilizări interzise

- Art. 4 Interdicții temporare

- Art. 5 Interdicții definitive

Secțiunea II – Condiții de amplasare, echipare și configurare a clădirilor

- Art. 6 Orientarea față de punctele cardinale

- Art. 7 Caracteristici ale parcelelor (suprafețe, forme, dimensiuni)

- Art. 8 Amplasarea clădirilor față de aliniament

- Art. 9 Amplasarea clădirilor față de limitele laterale și posterioare ale parcelelor

- Art. 10 Amplasarea clădirilor unele față de altele pe aceeași parcelă

- Art. 11 Circulații și accese

- Art. 12 Staționarea vehiculelor

- Art. 13 Înălțimea maximă admisibilă a clădirilor

- Art. 14 Aspectul exterior al clădirilor

- Art. 15 Condiții de echipare edilitară

- Art. 16 Spații libere și plantate

- Art. 17 Împrejmuiri

Secțiunea III – Posibilități maxime de ocupare și utilizare a terenurilor

- Art. 18 Procent maxim de ocupare a terenurilor (P.O.T.)

- Art. 19 Coeficient maxim de utilizare a terenului (C.U.T.)

Zone construite protejate sunt: zonele de locuințe protejate sanitar față de surse de

poluare sau discomfort:

- Dispensar veterinar – 30m

- Cimitire – 50m (în cazul obiectivelor care dispun de aprovizionare cu apă din

sursă proprie)

Zone cu valori de patrimoniu:

- Zonele de protecție ale siturilor arheologice au fost delimitate prin prin studiul

istoric și arheologic aferent P.U.G.

Zone de protecție a cursurilor de apă (conf. Legii apelor nr. 107/1996)

- 15m pentru cursuri de apă cu lățimea de 10-50m

Zone de protecție sanitară cu regim sever pentru (conf. Hotărârea nr. 930 din 11 august

2005 pentru aprobarea Normelor speciale privind caracterul și mărimea zonelor de

protecție sanitară și hidrogeologică):

- Stații pompare - 10m de la zidurile exterioare ale clădirilor

- Aducțiuni – 10m de la generatoarele exterioare ale acestora

- Rezervoare îngropate – 20m de la zidurile exterioare ale clădirilor

- Alte conducte din rețelele de distribuție -3m

Zone de restricții de construire: - Zone cu interdicții temporare de construire s-au stabilit atunci când în zona

respective este necesară elaborarea unor Planuri Urbanistice Zonale (ex. zonele

88

de extindere a intravilanului în care dezvoltarea este condiționată de asigurarea

accesului și a echipării edilitare).

În vederea stabilirii regulilor corecte de construire, teritoriul intravilan al localității a

fost împărțit convențional în Unități Teritoriale de Referință (U.T.R.). Împărțirea teritoriului

localității în U.T.R.-uri s-a făcut pe baza planșei U3 ”Reglementări urbanistice. Zonificare”.

Conform prevederilor din Anexa nr. 2 la Legea 350/2001 privind amenajarea teritoriului și

urbanismul, cu modificările și completările ulterioare, U.T.R.-ul reprezintă ”subdiviziunea

urbanistică a teritoriului unității administrativ-teritoriale, delimitată pe limite cadastrale,

caracterizată prin omogenitate funcțională și morfologică din punct de vedere urbanistic și

arhitectural, având ca scop reglementarea urbanistică omogenă.

3.12. OBIECTIVE DE UTILITATE PUBLICĂ

Urmare a analizei situației existente, ținând cont de perspectivele dezvoltării

demografice și a posibilităților de dezvoltare economică, se fac următoarele propuneri în

domeniul obiectivelor de utilitate publică:

- Modernizării străzilor existente și amenajare intersecții

- Extinderea rețelelor de alimentare cu apă și canalizare în toate satele

aparținătoare comunei, precum și în trupurile de intravilan propuse prin

prezentul P.U.G.

- Amenajare trotuare, șanțuri și podețe

- Alimentare cu gaz a localității

Identificarea tipului de proprietate a terenurilor este materializată în planșa ”U5

Proprietatea asupra terenurilor”, astfel:

1. Terenuri aparțiânând domeniului public național (drumul național DN22, calea ferată

Tecuci-Făurei)

2. Terenuri aparținând domeniului public județean (DJ 202, DJ202C, DJ216)

3. Terenuri aparținând domeniului public de interes local: terenurile pe care se află

obiectivele de utilitate publică (servicii publice, echipamente tehnico-edilitare),

drumuri locale, de exploatare și străzi.

4. Terenuri proprietate privată aparținând persoanelor fizice sau juridice.

Obiective de utilitate publică existente:

DOMENII CATEGORIA DE INTERES DIMENSIUNI

NAȚIONAL JUDEȚEAN LOCAL SUPR.

TEREN (mp)

LUNGIME

(km)

INSTITUȚII PUBLICE ȘI SERVICII

Sediu primărie 2000

Școală Puieștii de Jos 6700

Școală Nicolești 9950

Școală Dăscălești 4200

Școală Puieștii de Sus 5000

Școală Măcrina 9000

Școală Lunca 10000

Grădiniță Nicolești 440

Grădiniță Dăscălești 700

Grădiniță Puieștii de Sus

89

Cămin Cultural +

Bibliotecă Puieștii de Jos

1351

Cămin Cultural Nicolești 2330

Biserica ortodoxă “Sf.

Gheorghe”

Puieștii de Jos

2000

Biserica ortodoxă

“Adormirea Maicii

Domnului” Nicolești

2340

Biserica adventistă de

ziua a șaptea Conferința

Muntenia - Nicolești

290


Ion” Dăscălești

2200

Biserica adventistă de

ziua a șaptea Conferința

Muntenia - Dăscălești

800


Constantin și Elena”

Puieștii de Sus

1840


Nicolae” - Măcrina

3800

Dispensar medical

Puieștii de Jos

1500

Dispensar medical

Măcrina

1300

Sală festivități Puieștii de

Jos

600

GOSPODĂRIE COMUNALĂ

Cimitir Puieștii de Jos 9000

Cimitir Nicolești 5000

Cimitir Dăscălești 11000

Cimitir Puieștii de Sus 6800

Cimitir Măcrina 7500

Cimitir Plopi 2100

INFRASTRUCTURĂ MAJORĂ

DJ202

DJ202C

DJ216

Conductă transport Ø20

țiței Bărăganu-Onești

Conpet

SPAȚII VERZI, SPORT, MONUMENTE

Sală sport Puieștii de Jos 1000

Teren sport

multifunctional Puieștii de

7400

90

Jos

Teren sport Nicolești 5000

Teren sport Măcrina 10900

ECHIPAMENTE TEHNICO-EDILITARE

Rețea de distribuție apă

potabilă Puieștii de Jos

10,41


potabilă Nicolești

7,31


potabilă Dăscălești

8,96


potabilă Puieștii de Sus

3,13


potabilă Măcrina

4,87


potabilă Lunca

3,00


potabilă Plopi

1,70

LEA 20kV

APĂRAREA ȚĂRII, ORDINE PUBLICĂ ȘI SIGURANȚA NAȚIONALĂ

Sediu poliție 4000

4. CONCLUZII, MĂSURI ÎN CONTINUARE Din analiza critică a situației existente și a propunerilor făcute în cadrul documentației,

se desprind următoarele concluzii:

- Populația va scădea, având în vedere sporul natural negativ din ultimii 10 ani

- Comuna Puiești, datorită a proximității față de orașul Rm. Sărat și a bunei

accesibilități are șanse de dezvoltare economică și de reglementare a diferitelor

aspecte sociale și de protecție a mediului natural.

- Față de posibilitățile de ocupare a resurselor de muncă în raport cu locurile de

muncă existente și posibil de realizat, datorită potențialului de dezvoltare a

activităților de servicii și producție, se preconizează o creștere a interesului

pentru dezvoltarea acestor activități (și implicit a solicitărilor pentru terenuri

destinate comerțului și serviciilor), precum și a sectorului locuințelor.

- Relansarea activității economice a comunei se poate realiza prin reactivarea

unităților economice existente în agricultură, precum și stimularea investițiilor în

societăți comerciale cu profil servicii și prin promovarea activităților productive

nepoluante.

În baza analizei multicriteriale la nivelul localității și a trupurilor componente s-au stabilit

categorii de intervenție și reglementări privind:

- Funcțiunea dominantă a zonei

- Configurația fondului construit existent și a parcelarului propus

- Circulația și echiparea edilitară

Planul urbanistic general, odată aprobat, devine act de autoritate al administraţiei

publice locale și instrumentul tehnic pe probleme legate de gestiunea şi dezvoltarea

91

urbanistică a teritoriului comunei, pe baza căruia se elaborează certificatele de urbanism

şi autorizaţii de construire în teritoriu.

Pentru ca propunerile să capete contur și să fie aplicabile, se impune ca pe viitor, în

funcție de oportunități și oferte de investiții, să fie elaborate documentații de tipul Plan

Urbanistic Zonal (P.U.Z.) sau Plan Urbanistic de Detaliu (P.U.D.) privitoare la:

- Reglementarea situației juridice a terenurilor pentru zonele insuficient

reglementate

- Construirea zonelor turistice

- Zonele de lotizări corespunzătoare extinderii intravilanelor

De asemenea, se vor întocmi după aprobarea P.U.G. documentații urbanistice de

tipul Plan Urbanistic Zonal (P.U.Z.) sau Plan Urbanistic de Detaliu (P.U.D.) pentru

scoatere de sub interdicția temporară de construire a zonelor materializate în planșa de

reglementări urbanistice.

În situația în care, sub presiunea investitorilor, zone din teritoriul intravilanului propus

și din teritoriul din extravilan, vor căpăta alte funcțiuni față de prevederile prezentei

documentații P.U.G., în baza certificatului de urbanism emis de autoritatea locală, zonele

respective se vor supune întocmirii de documentații de urbanism cu caracter local (P.U.Z.)

care vor urma traseul avizărilor în vederea aprobării conform actelor normative în vigoare.

Termenul de valabilitate al prezentului P.U.G. este de 10 ani.

Prezenta documentație servește la:

- Dezvoltarea și finanțarea de programe de urbanizare a zonelor construite în

teritoriu

- Dotarea cu echipamente edilitare

- Întreținerea și dezvoltarea infrastructurii

- Luarea de măsuri în vederea protejării mediului natural și construit

- Eliberarea certificatelor de urbanism și a autorizațiilor de construire

Șef proiect: arh. Nicoleta TOMESCU

Întocmit: urb. Maria Alina RĂDULESCU

urb. Teodora Paula CEACÎRU

Documents

P.U.G. · măsurile specifice privind prevenirea şi atenuarea riscurilor, utilizarea terenurilor şi realizarea construcţiilor în aceste zone. P.U.G. Comuna Puiești cuprinde reglementări