Domnule preşedinte,

În conformitate cu prevederile art. 111 alin. (1) din Constituţie,

Guvernul României formulează următorul

PUNCT DE VEDERE

referitor la proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Legii

nr. 295/2004 privind regimul armelor și al munițiilor, iniţiată de domnul

deputat PSD Ciprian-Constantin Șerban împreună cu un grup de

parlamentari PSD (Bp. 193/2019, Plx.555/2019).

I. Principalele reglementări

Inițiativa legislativă are ca obiect de reglementare modificarea și

Legii nr. 295/2004 privind regimul armelor și al munițiilor, republicată,

cu modificările și completările ulterioare, cu scopul de a „elimina o serie

de ambiguități din textul actual în vigoare”.

PRIM MINISTRU

2

II. Observații

1. Din analiza inițiativei legislative se constată faptul că soluțiile

propuse sunt preponderent axate pe eliminarea unor sintagme din actul

normativ, precum și pe abrogarea unor articole, aspecte care sunt de natură

să creeze apariția unor lacune legislative, ce vor fi exploatate atât de către

deținătorii legali de arme, cât și de către cei neautorizați.

De asemenea, considerăm că inițiativă legislativă încalcă prevederile

Directivei Consiliului din 18 iunie 1991 privind controlul achiziționării și

deținerii de arme (91/477/CEE).

În ceea ce privește modificarea propusă pentru art. 13 alin. (1) lit. a)

și alin. (4) din Legea nr. 295/2004 (pct. 1 și 2 din inițiativa legislativă), în

sensul introducerii sintagmei „dacă în acest s-a emis o hotărâre

judecătorească rămasă definitivă”, facem precizarea că litera a) este

inexistentă în cuprinsul art. 13 alin. (1). Cu toate acestea, în situația în care

modificarea propusă se referă în concret la art. 13 alin. (2) lit. a), arătăm că

nu suntem de acord cu modificarea în discuție, deoarece pierderea calității

nu este însoțită, în majoritatea cazurilor, de o hotărâre judecătorească. Spre

exemplu, destituirea din Poliția Română nu este urmată obligatoriu de

formularea unei cereri de chemare în judecată în fața instanței competente.

Totodată, apreciem că propunerea în discuție nu este corelată cu

soluțiile avute în vedere de Legea contenciosului administrativ

nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare, în ceea ce privește

acțiunile în anulare și în suspendare a actului administrativ.

În plus, față de cele semnalate, precizăm că potrivit dispozițiilor

art. 8 alin.(4) din Legea nr.24/20001 „textul legislativ trebuie să fie

formulat clar, fluent şi inteligibil, fără dificultăţi sintactice şi pasaje

obscure sau echivoce. Nu se folosesc termeni cu încărcătură afectivă.

Forma şi estetica exprimării nu trebuie să prejudicieze stilul juridic,

precizia şi claritatea dispoziţiilor”.

Astfel, prin completarea dispozițiilor în cauză cu prevederea „dacă

în acest sens s-a emis o hotărâre judecătorească rămasă definitivă”,

apreciem că se conferă neclaritate și imprecizie textelor normative, având

în vedere că nici din cuprinsul Expunerii de motive și nici din formularea

propusă nu rezultă cu claritate ce tip de hotărâre judecătorească se are în

vedere și pentru ce categorii de „fapte imputabile”este pronunțată.

1 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată, cu modificările și completările ulterioare

3

În plus, apreciem că ar fi trebuit să se aibă în vedere că pierderea

calității de demnitar, magistrat, diplomat, militar sau polițist poate

interveni și ca urmare a incidenței unor forme de răspundere juridică (spre

exemplu răspunderea disciplinară) în cazul cărora nu este obligatoriu să se

pronunțe instanța de judecată.

2. Referitor la propunerea de modificare pentru art. 14 alin. (1) lit. c)

din Legea nr. 295/2004, precizăm că inițiatorii instituie posibilitatea

acordării autorizației de procurare a armelor letale și persoanelor prevăzute

la art. 13 alin2. (2) - (5) din același act normativ și care nu au fost

condamnate, prin hotărâre judecătorească rămasă definitivă, la pedeapsa

detențiunii pe viață sau pedeapsa închisorii mai mare de un an, cu

executare, pentru infracțiuni comise cu violență.

Mai mult, nu suntem de acord cu modificarea propusă, întrucât

înlocuirea termenului „intenție” cu termenul „violență” poate conduce la

situația în care, persoane ce au fost condamnate definitiv pentru infracțiuni

săvârșite cu intenție, dar fără violență, să poată fi autorizate pentru

procurarea unor arme de foc.

În acest sens, amintim o parte dintre infracțiunile prevăzute de Codul

penal, care pot fi săvârșite cu intenție, dar fără violență: furtul,

amenințarea, șantajul, proxenetismul, traficul de persoane, traficul de

droguri, exploatarea cerșetoriei, coruperea sexuală a minorilor, actul

sexual cu un minor, braconajul cinegetic, nerespectarea regimului armelor

și al munițiilor, uzul de armă fără drept, conducere unui autovehicul sub

influența băuturilor alcoolice, evadarea, înlesnirea evadării, nerespectarea

regimului materialelor nucleare sau al altor materii radioactive,

nerespectarea regimului materiilor explozive, ștergerea sau modificarea

marcajelor de pe arme letale, constituirea unui grup infracțional organizat,

incitarea la ură sau discriminare, portul fără drept de obiecte periculoase,

pornografia infantilă, trădarea, spionajul, propaganda pentru război,

dezertarea etc.

2 (2) Armele de apărare şi pază pot fi procurate numai de către următoarele categorii de persoane:

a) demnitarii, magistraţii, diplomaţii, militarii şi poliţiştii, pe perioada cât sunt în activitate şi după încetarea activităţii, pensionare, trecerea în rezervă sau retragere, după caz, cu excepţia situaţiei în care aceştia şi-au pierdut calitatea din motive imputabile lor;

b) persoanele prevăzute de lege, care îndeplinesc o funcţie ce implică exerciţiul autorităţii publice, pe perioada în care au această calitate, cu

excepţia personalului de pază din cadrul societăţilor specializate de pază; c) persoanele incluse în programe de protecţie a martorilor, pe perioada în care au această calitate.

(3) Vânătorii pot procura arme de vânătoare, precum şi arme de tir, numai din categoria armelor lungi.

(4) Sportivii de tir categoria I, membrii loturilor naţionale sau olimpice, antrenorii şi instructorii în poligonul de tragere pot procura pe perioada cât sunt în activitate numai arme de tir, cu excepţia situaţiei în care aceştia şi-au pierdut calitatea din motive imputabile lor.

(5) Colecţionarii de arme pot procura numai arme de colecţie, fără muniţia aferentă, cu excepţia celor prevăzute în categoria B pct. 7 din anexă,

proiectate după anul 1945, în condiţiile stabilite în normele metodologice de aplicare a prezentei legi.

4

Atragem atenția asupra faptului că este necesară renumerotarea

punctelor articolului unic, întrucât există câte două puncte marcate ca

pct. 3 și pct. 4.

3. Referitor la propunerea de abrogare a lit. f) g) h) și i) ale art.14

alin. (1) din Legea nr. 295/20043 (al doilea pct. 3 din inițiativa legislativă),

precizăm că aceasta este în măsură să conducă la posibilitatea

achiziționării unor arme letale de către persoane care/cărora:

- prezintă pericol pentru ordinea publică, siguranța națională, viața și

integritatea corporală a persoanelor, conform datelor și informațiilor

existente la organele competente;

- nu dețin cunoștințe teoretice și practice în domeniul armelor și al

munițiilor;

- le-a fost anulat în ultimii 2 ani dreptul de procurare, deținere sau,

după caz, port și folosire a armelor letale ori a armelor neletale supuse

autorizării, cu excepția situațiilor în care măsura anulării s-a dispus ca

urmare a pierderii calității prevăzute la art. 13 alin. (2)-(5) din lege;

- au pierdut sau le-au fost sustrase în ultimii 5 ani arme letale sau

arme neletale supuse autorizării, din motive imputabile lor, procurate în

condițiile legii.

În acest context, considerăm ca fiind inoportună soluția propusă,

pentru următoarele considerente:

- în ceea ce privește abrogarea lit. f), apreciem că pericolul pentru

ordinea publică, siguranța națională, viața și integritatea corporală a

persoanelor derivă și din săvârșirea de către potențialii cumpărători ai unor

arme a unor fapte de natură contravențională;

- referitor la abrogarea lit. g), prezintă relevanță următoarele aspecte:

i.) absolvirea unui curs de instruire teoretică și practică în domeniul

armelor și al munițiilor previne apariția unor incidente apărute cu ocazia

manipulării armelor în diferite situații. În acest sens, trebuie amintit faptul

că respectivul curs privește atât latura practică, cât și pe cea teoretică.

3 Condiţii de acordare a autorizaţiei de procurare a armelor letale

(1) Autorizaţia de procurare a armelor letale se acordă persoanelor prevăzute la art. 13 alin. (2)-(5), dacă îndeplinesc, cumulativ, următoarele

condiţii:(…) f) nu prezintă pericol pentru ordinea publică, siguranţa naţională, viaţa şi integritatea corporală a persoanelor, conform datelor şi informaţiilor

existente la organele competente;

g) au absolvit un curs de instruire teoretică şi practică, organizat de o persoană juridică autorizată pentru această activitate, în condiţiile prevăzute în normele metodologice de aplicare a prezentei legi;

h) nu le-a fost anulat în ultimii 2 ani dreptul de procurare, deţinere sau, după caz, port şi folosire a armelor letale ori a armelor neletale supuse

autorizării, cu excepţia situaţiilor în care măsura anulării s-a dispus ca urmare a pierderii calităţii prevăzute la art. 13 alin. (2)-(5); i) nu au pierdut sau nu le-au fost sustrase în ultimii 5 ani arme letale sau arme neletale supuse autorizării, din motive imputabile lor, procurate în

condiţiile prezentei legi.

5

Astfel, prin parcurgerea cursului, viitorul titular al dreptului de procurare și

deținere a unei arme va fi în cunoștință de cauză atât cu privire la condițiile

de port, transport și folosire a armelor, cât și cu privire la condițiile

efectuării uzului de armă. Norma se adresează tuturor categoriilor de

persoane la care fac referire prevederile art. 13 alin. (2)-(5) din lege,

inclusiv magistraților, demnitarilor, militarilor și polițiștilor; simpla

deținere a calității de magistrat, demnitar, militar sau polițist neimplicând

în mod obligatoriu că persoana cu calitatea respectivă are cunoștințe

teoretice în domeniul armelor și al munițiilor prevăzute de lege;

ii.) efectuarea stagiului militar nu mai este obligatorie, context în care

viitorul titular al dreptului de procurare și deținere, având stagiu militar

neefectuat, nu mai este instruit teoretic și practic cu privire la manipularea

armelor;

iii.) cu ocazia participării la curs sunt însușite și noțiuni de acordare a

primului ajutor în cazul rănirii cu arme de foc;

- referitor la abrogarea lit. h), considerăm că s-ar crea posibilitatea ca

titularul dreptului de deținere a unei arme de foc, căruia i-a fost anulat

acest drept ca urmare a nerespectării unor prevederi legale, să fie

reautorizat imediat după dispunerea acestei măsuri. În această situație,

măsura anulării, indiferent de motiv, ar fi lipsită de efecte juridice și nu

și-ar mai atinge scopul pentru care a fost dispusă;

- în ceea ce privește abrogarea lit. i), semnalăm faptul că pierderea

sau sustragerea armelor deținute legal, din motive imputabile, coroborat cu

lipsa unei sancțiuni contravenționale sau/și administrative, este de natură

să potențeze neglijența în păstrarea acestora. Un exemplu în acest sens îl

constituie lăsarea unei arme la vedere pe bancheta mașinii sau în alte

locații în care nu este asigurată securitatea armei respective.

În plus, față de aspectele semnalate, apreciem că prin abrogarea

lit. f), g), h) și i) ale art.14 alin.(1), ce reglementează condițiile de acordare

a autorizației de procurare a armelor letale se conturează un regim mult

prea permisiv pentru procurarea acestor tipuri de arme.

De asemenea, se observă că îndeplinirea acestor condiții va continua

să fie reglementată pentru acordarea autorizației de procurare a armelor

neletale prevăzute în categoria C din Anexă, potrivit art.57 alin.(4), text ce

a rămas nemodificat. Astfel, se ajunge în situația în care regimul pentru

procurarea armelor letale devine mai permisiv decât cel pentru procurarea

armelor neletale.

6

Menționăm că din aceste considerente, ar fi fost necesar ca soluția

propusă să fie reanalizată și motivată temeinic, în caz contrar aceasta fiind

de natură a aduce atingere principiului securității juridice prevăzut de art.1

alin.(5) din Constituția României, republicată.

4. În ceea ce privește art. 14 alin. (4) din Legea nr. 295/2004 (pct. 4

din inițiativa legislativă), inițiatorii propun completarea acestuia cu

sintagma „și poate fi atacată în 15 zile de la data la care a fost adusă la

cunoștința solicitantului”.

În acest sens, precizăm că nu suntem de acord cu modificare propusă,

întrucât aceasta contravine însăși procedurii instituite în cuprinsul Legii

contenciosului administrativ nr. 554/2004, potrivit căreia cererile prin care

se solicită anularea unui act administrativ individual se pot introduce în

termen de 6 luni de la:

- data comunicării răspunsului la plângerea prealabilă;

- data comunicării refuzului nejustificat de soluționare a cererii;

- data expirării termenului de soluționare a plângerii prealabile,

respectiv data expirării termenului legal de soluționare a cererii;

- data expirării termenului prevăzut la art. 2 alin. (1) lit. h) din Legea

nr. 554/2004, calculat de la comunicarea actului administrativ emis în

soluționarea favorabilă a cererii sau, după caz, a plângerii prealabile.

Astfel, din forma propusă de inițiatori pentru art. 14 alin. (4) rezultă

un nonsens juridic, întrucât deși se face trimitere la procedura de atacare a

actelor administrative astfel cum este stabilită de dispozițiile Legii

nr. 554/2004, se stabilește nejustificat un termen de 15 zile de atacare a

actului administrativ vizând refuzul emiterii autorizației de procurare a

armelor letale.

5. În ceea ce privește modificarea art. 16 alin. (2) din Legea

nr. 295/2004 (al doilea pct. 4 din inițiativa legislativă), referitor la

eliminarea excepției de la îndeplinirea condiției prevăzute la art. 14

alin. (1) lit. g) din lege4, precizăm că nu suntem de acord cu aceasta,

deoarece titularul autorizației expirate ar fi pus în situația de a mai

prezenta încă o dată organului de poliție competent, certificatul de

absolvire a cursului de instruire teoretică și practică în domeniul armelor și

al munițiilor, document ce se regăsește deja în posesia acestor autorități.

4 g) au absolvit un curs de instruire teoretică şi practică, organizat de o persoană juridică autorizată pentru această activitate, în condiţiile

prevăzute în normele metodologice de aplicare a prezentei legi;

7

Mai mult decât atât, în cazul în care inițiatorii au dorit să coreleze

prevederile art. 16 cu cele din art. 14, ar fi fost necesară și eliminarea

excepției de la îndeplinirea condiției prevăzute la art. 14 alin. (1) lit. i),

care de asemenea a fost propusă spre abrogare.

6. Prin propunerea de modificare a art. 25 alin. (3) din Legea

nr. 295/2004 (pct. 5 din inițiativa legislativă), se majorează termenul de

valabilitate a permisului de armă, de la 5 la 10 ani, se elimină obligația

prezentării dovezii efectuării unei ședințe de tragere anual într-un poligon

autorizat de către titularul permisului de armă care solicită prelungirea

valabilității acestuia și se instituie obligativitatea în sarcina titularului

permisului de armă de a avea efectuată inspecția tehnică periodică a

armelor destinate folosirii la momentul solicitării prelungirii valabilității

permisului în cauză.

În ceea ce privește propunerea de majorare a termenului de

valabilitate a permisului de armă, învederăm faptul că instituirea unui

termen de valabilitate mai mare de 5 ani contravine prevederilor Directivei

Consiliului din 18 iunie 1991 privind controlul achiziționării și deținerii

de arme (91/477/CEE)5, potrivit căreia autorizațiile de deținere a armelor

de foc se reexaminează periodic, la intervale care nu depășesc cinci ani,

motiv pentru care nu considerăm oportună modificarea propusă.

Totodată, în intervalul de timp de 10 ani pot interveni modificări

comportamentale în ceea ce îi privește pe deținătorii de arme,

incompatibile cu menținerea dreptului de deținere a armelor în cauză.

În concluzie, considerăm că majorarea termenului de la 5 ani (așa

cum este în prezent prevăzut atât în legislația națională, cât și în Directiva

CEE 91/477) la 10 ani nu ar asigura conformitatea cu dreptul Uniunii

Europene.

Referitor la propunerea de eliminare a obligației de prezentare a

dovezii efectuării unei ședințe de tragere, anual, într-un poligon autorizat,

menționăm că nu suntem de acord cu aceasta, obligația respectivă fiind

introdusă prin Legea nr. 319/2015 pentru modificarea și completarea Legii

nr. 295/2004 privind regimul armelor și al munițiilor, motivat de

următoarele:

- posesorii armelor de vânătoare, folosesc acest tip de arme, frecvent,

5 Permisul european pentru arme de foc este un document eliberat, la cerere, de autoritățile statelor membre unei persoane care devine în mod legal

deținătoarea și utilizatoarea unei arme de foc. Perioada maximă de valabilitate este de cinci ani. Această perioadă de valabilitate poate fi prelungită. În cazul în care în permis figurează numai armele de foc din categoria D, perioada maximă de valabilitate a acestuia este de zece ani. Acesta conține

mențiunile prevăzute la anexa II. Permisul european pentru arme de foc este un document personal în care figurează arma sau armele de foc deținute

și utilizate de titularul acestui permis. Permisul trebuie să se afle permanent în posesia utilizatorului armei de foc. Modificările legate de deținerea sau de caracteristicile armelor de foc, la fel ca și pierderea sau furtul armei de foc, sunt menționate în permis.

8

cu ocazia participării la acțiunile de vânătoare, motiv pentru care nu se

impune prezentarea unei dovezi în acest sens;

- în situația posesorilor de arme cu destinația autoapărare (pistoale

sau revolvere neletale supuse autorizării), apărare și pază (pistoale sau

revolvere letale) sau tir sportiv (pistoale, revolvere, puști letale ori neletale

supuse autorizării), deținerea acestor tipuri de arme nu implică neapărat și

folosirea cu o anumită frecvență în scopul pentru care au fost achiziționate.

Astfel, în cazul în care, spre exemplu, posesorul armelor de autoapărare

sau apărare și pază se află în situația de a folosi aceste arme în legitimă

apărare sau stare de necesitate, va trebui să aibă capacitatea de a le

manipula corespunzător, astfel încât să nu se auto-accidenteze ori să

provoace moartea/rănirea gravă a persoanelor asupra cărora se exercită

focul de armă. Aceleași aspecte se aplică și în cazul armelor de tir sportiv,

care în anumite situații pot fi folosite și pentru legitimă apărare sau stare

de necesitate;

- prin impunerea obligativității executării unor trageri anuale într-un

poligon autorizat, cu armele pentru care au fost autorizați să le dețină, se

asigură continuitatea în ceea ce privește folosirea armamentului și a

muniției aferente, fiind urmărite următoarele aspecte:

a) pregătirea armei pentru tragere: alimentarea încărcătorului cu

muniție, introducerea încărcătorului în armă, dezasigurarea armei și

armarea acesteia;

b) respectarea pozițiilor de tragere;

c) reacția personală la declanșarea focului;

d) precizia tragerii;

e) verificarea armei după finalizarea tragerii și asigurarea acesteia.

De asemenea, trebuie avut în vedere faptul că în prezent, în România,

stagiul militar nu mai este obligatoriu, astfel că mulți tineri, posesori de

arme, nu au deprinderile necesare manipulării acestora.

În ceea ce privește instituirea obligației efectuării inspecției tehnice

periodice în sarcina deținătorilor de arme care solicită prelungirea

valabilității permisului de armă apreciem că aceasta intră în contradicție cu

prevederile art. 94 alin. (5) din Lege nr. 295/2004, potrivit cărora „pentru

armele deținute de persoanele fizice și juridice inspecția tehnică se

efectuează la solicitarea deținătorului legal, precum și la solicitarea

expresă a structurilor de poliție competente”.

Totodată, considerăm că stabilirea unei astfel de obligații în sarcina

deținătorilor de arme ar genera costuri semnificative și nejustificate. Cu

titlu de exemplu, inspecția tehnică periodică nu ar fi justificată în situația

9

armei achiziționate în ultimul an de valabilitate a permisului de armă.

7. Nu suntem de acord cu modificarea propusă pentru art. 26

alin. (1) din Lege nr. 295/2004 (pct. 6 din inițiativa legislativă), în sensul

eliminării sintagmei „în condițiile prevăzute în normele metodologice de

aplicare a prezentei legi„ și a termenului „asigurate”, întrucât excluderea

condițiilor stabilite de normele metodologice de aplicare a prezentei legi ar

presupune transpunerea acestora în cuprinsul actului normativ supus

modificării. Or, în forma inițiativei legislative nu sunt stipulate condițiile

ce trebuie respectate pentru păstrarea armelor, fapt ce conduce la

ineficiența și imposibilitatea aplicării normei.

Cu privire la art. 26 alin. (3) din inițiativa legislativă, menționăm că

trimiterea la alin. (1) nu se justifică, întrucât dispozițiile cuprinse la acel

alineat nu se referă la obținerea unei autorizații, ci la păstrarea armelor și

munițiilor înscrise în permisul de armă.

Astfel, având în vedere că este eronat indicat art. 26 alin. (3), întrucât

obiectul modificării îl constituie prevederile art6. 27 alin. (3) din lege,

considerăm că inițiatorii au avut în vedere completarea alin. (3) cu

sintagma „termenul de valabilitate al autorizației va fi cel puțin 30 de zile

și cel mult 6 luni”.

În acest context, precizăm că nu suntem de acord cu propunerea în

cauză, întrucât aspectele referitoare la termenul de valabilitate a

autorizației de transport și folosire a armelor sunt stabilite în mod expres în

cuprinsul prevederilor art7. 19 alin. (4) și ale art8. 20 alin. (4) din Normele

metodologice de aplicare a Legii nr. 295/2004 privind regimul armelor și

al munițiilor, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 11/2018.

În ceea ce privește art. 26 alin. (4) din inițiativa legislativă,

semnalăm că este eronat indicat, întrucât obiectul modificării îl constituie

prevederile art9. 27 alin. (4) din Legea nr. 295/2004. În concret, inițiatorii

doresc să elimine sintagma „numai in locul unde se află arma deținută sau

colecția”.

6 Autorizarea prevăzută la alin. (1) şi (2) se referă la scopul pentru care s-a solicitat aceasta, traseul utilizat pentru transportul armelor, locul unde

urmează a fi folosită arma şi termenul de valabilitate a autorizaţiei temporare de transport şi folosire a armei, precum şi cantitatea de muniţie ce poate fi folosită. 7 Autorizaţia temporară de transport şi folosire a armelor se acordă cu o valabilitate de egală cu durata desfăşurării activităţii în cauză, la care se

adaugă timpul necesar deplasării, în situaţia în care activitatea are loc în altă localitate decât cea în care îşi are domiciliul, reşedinţa sau, după

caz, locul de rezidenţă solicitantul, care poate fi prelungită, la cerere, în condiţiile alin. (1) şi (2). 8 Autorizaţia prevăzută la alin. (3) se acordă cu o valabilitate egală cu durata desfăşurării evenimentului în cauză, la care se adaugă timpul necesar

deplasării, în situaţia în care evenimentul are loc în altă localitate decât cea în care îşi are domiciliul, reşedinţa sau, după caz, locul de rezidenţă

solicitantul. 9 Titularii dreptului de deţinere pot folosi o armă dintre cele deţinute, menţionată în mod expres în permisul de armă, numai în locul unde se află

arma deţinută sau colecţia, în caz de legitimă apărare. În cazul în care titularul dreptului de deţinere a făcut uz de armă, are obligaţia să acţioneze în condiţiile prevăzute la art. 33 alin. (1) şi (2).

10

Față de aspectele semnalate, precizăm că nu considerăm oportună

propunerea de modificare, întrucât trebuie precizat faptul că armele pentru

care titularul a obținut dreptul de deținere pot fi păstrate doar la adresa

înscrisă în permisul de armă. Astfel, se prezumă faptul că arma poate fi

folosită, în caz de legitimă apărare, doar în proximitatea locuinței

titularului dreptului de deținere, pentru a înlătura un atac material, direct,

imediat și injust, care pune în pericol persoana sa, a altuia, drepturile

acestora sau un interes general, dacă apărarea este proporțională cu

gravitatea atacului.

8. Pct. 7 din inițiativa legislativă se referă la abrogarea art. 28

alin. (1) lit. d), f) și j) din Legea nr. 295/200410.

Precizăm că nu suntem de acord cu propunerea inițiatorilor,

deoarece, abrogarea art. 28 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 295/2004 ar

conduce la imposibilitatea de a preveni comiterea unor fapte de natură a

aduce atingere ordinii și liniștii publice, precum și de a proteja valorile

sociale ocrotite de norma juridică. În același context, funcția principală a

sancțiunii contravenționale este aceea de a impune anumite restricții celui

vinovat de comiterea contravenției și de a forma o atitudine corectă față de

ordinea de drept.

În plus, precizăm că scoaterea din sfera de aplicabilitate a

dispozițiilor legale privind anularea dreptului de deținere a armelor, a unor

categorii de persoane (demnitari, magistrați, polițiști etc.), este de natură a

crea condiții de inechitate între persoanele cărora li se adresează legea.

De asemenea, este evident că pierderea calității de către persoanele

prevăzute la art. 13 alin. (2) din lege este incompatibilă cu menținerea

dreptului de deținere a armelor acordat, de altfel, tocmai în considerarea

acestei calități.

Totodată, propunerea intră în vădită contradicție cu soluția normativă

avută în vedere de prevederile art. 13 alin. (2), referitoare la procurarea

armelor de apărare și pază.

Astfel, deținerea unei arme de foc în condițiile în care titularul

acesteia are un comportament ce necesită un examen psihologic sau

10 Anularea şi suspendarea dreptului de deţinere a armelor

(1) Dreptul de deţinere a armelor se anulează dacă titularul se află în una dintre următoarele situaţii:(…) d) a săvârşit într-o perioadă de 2 ani două contravenţii prevăzute de prezenta lege sau o contravenţie pentru care legea prevede sancţiunea

contravenţională complementară a anulării dreptului de deţinere ori, după caz, de port şi folosire a armelor;

f) a pierdut, din motive imputabile lui, calitatea prevăzută la art. 13 alin. (2)-(4) sau nu mai are calitatea prevăzută la art. 13 alin. (5), care a condiţionat acordarea dreptului de deţinere a armelor;

j) refuză să se supună examenului psihologic şi/sau examenului medical în termen de 30 de zile de la data solicitării exprese a structurilor de

poliţie competente şi/sau recomandării de reexaminare.

11

medical este de natură a crea pericol pentru ordinea publică.

În concluzie, precizăm că nu suntem de acord cu abrogarea niciunei

prevederi din cuprinsul art. 28 alin. (1).

9. În ceea ce privește propunerea de modificare a art. 31 alin. (1) din

Legea nr. 295/2004 (pct. 8 din inițiativa legislativă), în sensul eliminării

sintagmei „în condiții de securitate”, precizăm că apreciem ca fiind

nepotrivită, întrucât aceasta aduce atingere predictibității normei, fiind în

măsură să conducă la aplicarea neunitară a legii și la apariția situațiilor de

port și folosire a armelor în alte condiții decât cele prevăzute de lege.

Referitor la modificarea art. 31 alin. (2) din Legea nr. 295/2004, în

sensul eliminării sintagmei „în condițiile prevăzute în normele de aplicare

a prezentei legi”, precizăm că nu considerăm oportună modificarea

propusă, deoarece, condițiile de păstrare a armei și muniției prevăzute la

alin. (1) al aceluiași articol nu sunt stabilite în lege, sens în care trimiterea

la „condițiile din prezenta lege” este lipsită de finalitate.

10. În ceea ce privește modificarea propusă pentru art. 31 alin. (3)

lit. a) și e) din Lege nr. 295/2004 (pct. 9 din inițiativa legislativă), în sensul

eliminării unor sintagme ce contribuie la predictibilitatea normei, precizăm

că nu poate fi susținută.

Astfel, din cuprinsul prevederilor lit. a) a art. 31 a fost eliminată

condiția ca arma de apărare și pază să fie „asigurată ” atunci când se află

în posesia titularului dreptului de port și folosire. Această mențiune este

necesară prin prisma asigurării securității titularului și a persoanelor din

jurul său, în cazul în care arma este manipulată necorespunzător.

Introducerea condiției de a nu permite accesul la arma de apărare și pază,

persoanelor neautorizate, este redundantă, din moment ce aceeași

prevedere este stipulată și în cuprinsul art. 31 alin. (1).

De asemenea, eliminarea sintagmei „ori în stare avansată de

oboseală sau să nu sufere de afecțiuni temporare, de natură să genereze o

stare de pericol, în condițiile în care poartă arma asupra sa” din

cuprinsul prevederilor lit. e), creează premisa dreptului de a purta sau, și

mai grav, de a folosi o armă letală în condițiile în care posesorul acesteia

se află într-una din situațiile enumerate mai sus.

Semnalăm faptul că trebuie se țină cont de faptul că starea avansată

de oboseală sau afecțiunile temporare, de natură să genereze o stare de

pericol, nu se răsfrâng doar asupra posesorului armei, ci și asupra

celorlalte persoane aflate în proximitatea sa, motiv pentru care nu suntem

12

de acord cu modificarea niciunei dispoziții din cuprinsul art. 31 alin. (3)

din lege.

11. Se propune modificarea art. 33 alin. (2) din Legea nr. 295/2004

(pct. 10 din inițiativa legislativă), în sensul eliminării obligativității

persoanei de a anunța de îndată organul de poliție în cazul în care aceasta a

făcut uz de armă și nu au rezultat victime sau pagube materiale.

În acest sens, precizăm că nu suntem de acord cu propunerea referită,

întrucât uzul de armă trebuie anunțat de îndată organelor de poliție pentru

verificarea împrejurărilor în care acesta a fost săvârșit, chiar dacă nu au

rezultat victime sau pagube materiale. Prin prisma pericolului pentru

ordinea publică și siguranța cetățeanului, se impune verificarea fiecărui caz

în parte pentru a se stabili dacă sunt îndeplinite condițiile angajării

răspunderii juridice (contravențională sau penală).

12. La pct. 11 din inițiativa legislativă, se propune modificarea

art. 36 alin. (1) lit. a) din Lege nr. 295/2004, în sensul eliminării sintagmei

„în toc sau în husă”.

Față de acest aspect, precizăm că nu suntem de acord cu modificarea

referită, întrucât s-ar permite posesorilor de arme de vânătoare să se

deplaseze prin locurile publice cu armele la vedere. Prin portul armelor la

vedere s-ar crea o stare vădită de nesiguranță în rândul populației, iar

posesorii acestora ar putea profita de această lacună legislativă, în cazul în

care ar dori să le folosească în scop de intimidare. Implementarea unei

astfel de norme este de natură să creeze o discrepanță în ceea ce privește

condițiile de port și folosire ale diferitelor categorii de arme. Astfel

conform dispozițiilor art.65 alin. (6) din Legea nr. 295/200411, armele și

dispozitivele neletale (pistoale de start, arme cu tranchilizant) pot fi

transportate exclusiv în toc, husă sau ambalaj, sens în care nu putem fi de

acord ca armele letale să fie transportate în alte condiții.

13. Cu privire la pct. 12 din inițiativa legislativă referitor la

modificarea art. 36 alin. (2) lit. a) și b) din Legea nr. 295/2004, precizăm

că normele propuse nu se pot integra în cuprinsul art. 36, intervenția

legislativă vizând în realitate dispozițiile art. 42 alin.(2) lit. a) și b) din

11 Armele sau dispozitivele neletale prevăzute la alin. (1)-(4) pot fi transportate de la domiciliul, reşedinţa sau, după caz, locul de rezidenţă al

deţinătorului la locul unde urmează să se desfăşoare activităţile pentru care sunt destinate, numai dacă acestea sunt ţinute în husă, bagaj ori ambalaj şi nu sunt încărcate cu muniţie.

13

Legea nr. 295/200412.

În acest context, precizăm că nu suntem de acord cu propunerea în

cauză, deoarece se dorește majorarea cantității de cartușe cu glonț pentru

armele de apărare și pază de la 50 la 100, precum și înlocuirea sintagmei

„pentru câte o singură armă de fiecare calibru” cu sintagma „pentru

fiecare armă”. Referitor la propunerea de majorare a cantității de muniție,

remarcăm că aceasta nu este susținută de niciun argument tehnic, cele 50

de cartușe cu glonț fiind suficiente pentru atingerea scopului pentru care a

fost obținută autorizarea.

Totodată, precizăm că nu suntem de acord cu propunerea de instituire

a posibilității procurării cantității de muniție pentru fiecare armă înscrisă în

permisul de armă, deoarece procurarea a 50 de cartușe cu glonț și 50 de

cartușe fără proiectil, pentru câte o singură armă de fiecare calibru, este

suficientă pentru realizarea scopului aferent armelor de apărare și pază.

De asemenea, se dorește creșterea numărului de cartușe cu glonț ce

pot fi deținute pentru armele de vânătoare de la 300 la 500, precum și

înlocuirea sintagmei „pentru câte o singură armă de fiecare calibru” cu

sintagma „pentru fiecare armă”.

În plus, precizăm că în Legea nr. 196/2019 pentru modificarea şi

completarea Legii nr. 295/2004 privind regimul armelor şi al muniţiilor

este prevăzută posibilitatea procurării unui număr de 500 cartușe pentru

fiecare calibru deținut.

14. La pct.13 din inițiativa legislativă se propune modificarea art. 36

alin. (3) din Legea nr. 295/2004. Facem precizarea că textul vizat de

modificare se regăsește în cuprinsul art. 42 alin. (3) din lege13.

Nu susținem propunerea în cauză, întrucât scopul armelor de apărare

și pază, și anume acela de a asigura protecția persoanelor care dețin

calitățile prevăzute de art. 13 alin. (2) din lege, poate fi atins cu un număr

de cel mult 12 cartușe, în contextul în care forțele de ordine își pot

îndeplini atribuțiile de serviciu având în dotare arme de foc ale căror

încărcătoare pot conține maxim 6 cartușe.

12 Procurarea muniţiei de către titularii dreptului de deţinere, respectiv de port şi folosire a armelor letale (…)

(2) Cantitatea maximă de muniţie care poate fi deţinută de persoanele prevăzute la alin. (1) se înscrie în permisul de armă de către organul de

poliţie care eliberează acest document, după cum urmează: a) în cazul armelor de apărare şi pază, 50 de cartuşe cu glonţ şi 50 de cartuşe fără proiectil, pentru câte o singură armă de fiecare calibru;

b) în cazul armelor de vânătoare, 300 de cartuşe pentru câte o singură armă de fiecare calibru, dintre cele pentru care are dreptul de port şi

folosire; 13 Persoanele care deţin arme de apărare şi pază pot purta asupra lor, în afara domiciliului sau reşedinţei înscrise în permisul de armă, cel mult 12

cartuşe.

14

De asemenea, se propune și modificarea art. 36 alin. (7) din lege,

însă facem precizarea că alineatul respectiv nu există nici în cuprinsul

art. 36, nici în cuprinsul art. 42 din lege.

15. Precizăm că nu suntem de acord cu propunerea de abrogare a

art. 44 alin. (1) lit. c), întrucât aceasta ar conduce la imposibilitatea de a

preveni comiterea unor fapte de natură a aduce atingere ordinii și liniștii

publice, precum și de a proteja valorile sociale ocrotite de norma juridică.

În același context funcția principală a sancțiunii contravenționale este

aceea dea impune anumite restricții celui vinovat de comiterea

contravenției în scopul de a forma o atitudine corectă față de ordinea de

drept.

Totodată, prin eliminarea lit.14c) din cuprinsul art. 44 alin. (1) ar fi

lipsită de efect orice sancțiune contravențională complementară de

suspendare a dreptului de port și folosire a armelor letale și a munițiilor

aferente, aplicată de către agentul constatator prin procesul-verbal de

constatare și sancționare a contravenției.

16. În ceea ce privește modificarea propusă pentru art. 57 alin. (1)

lit. b) din Legea nr. 294/2005 (pct. 17 din inițiativa legislativă), precizăm

că nu suntem de acord, întrucât este lipsită de conținut din moment ce în

prezent, în cuprinsul legii, încă nu a fost introdus conceptul de „muniție

nefuncțională destinată a fi păstrată în colecție”.

17. La pct. 18 se propune modificarea art. 70 alin. (1) lit. c) și

alin. (4) din Legea nr. 295/2004.

Față de aceasta propunere de modificare, precizăm că nu apreciem ca

fiind necesară, întrucât eliminarea condiției ca persoanelor ce pot fi dotate

cu arme letale sau neletale supuse autorizării să nu le fi fost anulat în

ultimii 2 ani dreptul de procurare, deținere sau, după caz, port și folosire a

armelor letale ori a armelor neletale supuse autorizării, cu excepția

situațiilor în care măsura anulării s-a dispus ca urmare a pierderii calității

prevăzute la art. 13 alin. (2)-(5), ar crea o vulnerabilitate în cadrul

societăților comerciale autorizate să desfășoare activități specifice care

necesită dotarea personalului cu arme letale și arme neletale, precum și cu

muniția corespunzătoare.

14 a săvârşit o contravenţie pentru care legea prevede sancţiunea contravenţională complementară a suspendării dreptului de port şi folosire a

armelor.

15

De asemenea obligativitatea absolvirii cursurilor prevăzute la art. 14

alin. (1) lit. g) din Legea nr. 295/2004 de către gestionarii armelor din

cadrul persoanelor juridice prevăzute la art. 69 alin. (1) din același act

normativ derivă din îndatoririle și răspunderea pe care aceștia le au în

activitatea lor, motiv pentru care nu suntem de acord cu propunerea de

eliminare a sintagmei „care trebuie să facă și dovada absolvirii cursurilor

prevăzute la art. 14 alin. (1) lit. g)” din cuprinsul alin. (4) al art.1570.

18. La pct. 21 din inițiativa legislativă se propune modificarea art. 86

alin. (1) lit. a) din Legea nr. 295/2004, în sensul eliminării sintagmei

„persoanele care au absolvit sau urmează cursul de instruire prevăzut la

art. 14 alin. (1) lit. g)”. Facem precizarea că textul vizat se regăsește în

cuprinsul art. 88 alin. (1) lit. a)16 din lege.

19. La pct. 23 din inițiativa legislativă se propune completarea

art. 129, cu un nou pct. 131, în sensul introducerii unei noi contravenții,

care privește sancționarea neîndeplinirii obligațiilor prevăzute la art. 30

alin. (2) și art. 46 alin. (21) din lege.

Completarea art. 129 cu pct. 131 este identică cu forma din Legea

nr. 196/2019.

20. La pct. 24 din inițiativa legislativă se propune completarea

art. 129, cu un nou punct, pct. 201, prin care să se instituie sancționarea

contravențională, și nu penală, pentru deținerea unei cantități de muniție

mai mare decât cea prevăzută de dispozițiile legale sau de alt calibru decât

cel înscris în permisul de armă.

În prezent, titularii drepturilor de port și folosire a armelor letale au

posibilitatea de a deține o cantitate suficientă de muniție, respectiv 300 de

cartușe pentru armele de vânătoare și 1000 de cartușe pentru armele letale

de tir sportiv.

Pericolul social rezultat din simpla deținere a unei cantități de

muniție peste cea autorizată nu trebuie raportat numai la folosirea acesteia

cu armele pentru care titularul a obținut dreptul de port și folosire, ci și la

15 Prevederile alin. (1) se aplică şi personalului cu atribuţii de gestionare, administrare şi întreţinere a armelor deţinute de persoana juridică sau

unităţile prevăzute la art. 69 alin. (1), care trebuie să facă şi dovada absolvirii cursurilor prevăzute la art. 14 alin. (1) lit. g). 16 Condiţiile accesului diferitelor categorii de persoane în incinta poligoanelor de tragere

(1) În funcţie de destinaţia poligoanelor de tragere, în incinta acestora sunt admise accesul şi desfăşurarea activităţilor de tragere cu arma pentru

următoarele categorii de persoane: a) în cazul poligoanelor prevăzute la art. 86 alin. (1) lit. a) şi c), personalul angajat la societatea specializată de pază, desemnat să poarte şi să

folosească arme şi muniţie, persoanele care au absolvit sau urmează cursul de instruire prevăzut la art. 14 alin. (1) lit. g), precum şi orice persoană

care a împlinit vârsta de 18 ani pentru activităţi de tragere de divertisment;

16

condițiile de păstrare a acesteia sau imposibilitatea stabilirii trasabilității,

așa cum prevăd instrumentele legislative europene în materie, situație care

ar putea conduce la deținerea de către orice persoană autorizată a unei

cantități importante de cartușe, fără a putea fi verificați în vreun fel.

Referitor la pericolul social al unei fapte prevăzută de legea penală,

trăsătură care nu mai face parte din condițiile de existență a unei

infracțiuni, așa cum este prevăzută la art. 15 din Legea nr. 286/2009

privind Codul penal, cu modificările și completările ulterioare17, precizăm

că, în prezent, deținerea muniției aferente armelor neletale nu este

incriminată de legea penală, ci doar cea aferentă armelor letale, la fel cum

este reglementat la nivelul tuturor statelor membre ale Uniunii Europene.

Necesitatea sancționării deținerii fără drept a muniției aferentă

armelor letale decurge și din dispozițiile Directivei (UE) 2017/853 a

Parlamentului European și a Consiliului din 17 mai 2017de modificare a

Directivei 91/477/CEE a Consiliului privind controlul achiziționării și

deținerii de arme, prin care se impune statelor membre obligativitatea

stabilirii trasabilității acesteia.

De asemenea, nu trebuie neglijată nici situația armelor introduse

ilegal pe teritoriul României, arme care, aflate în posesia unor persoane

autorizate să dețină același tip de muniție, ar putea fi folosite pentru

comiterea unor fapte prevăzute de legea penală, fără a putea fi identificate

în bazele de date ale Poliției Române.

În context, deținerea ilegală de muniție letală trebuie tratată integrat

cu deținerea ilegală a unei arme căreia îi este destinată, sens în care trebuie

evidențiat că numai în anul 2017 au fost indisponibilizate în vederea

confiscării 166 de arme letale ilegale și 79.810 bucăți de muniție letală

deținută ilegal. Luând în considerare argumentele mai sus prezentate, nu

suntem de acord cu propunerea în cauză.

21. La pct. 26 din inițiativa legislativă se propune modificarea

art. 130 lit. b), c) și e) din Legea nr. 295/2004.

Astfel, la lit. b), pe lângă introducerea mențiunilor referitoare la

punctul 201 de la art. 129 nou introdus prin inițiativa legislativă a mai fost

introdus și pct. 11, care în prezent este indicat la litera d) din cuprinsul

art. 130 alin. (1).

17 Trăsăturile esenţiale ale infracţiunii

(1) Infracţiunea este fapta prevăzută de legea penală, săvârşită cu vinovăţie, nejustificată şi imputabilă persoanei care a săvârşit-o. (2) Infracţiunea este singurul temei al răspunderii penale.

17

Astfel, reiese faptul că nerespectarea dispozițiilor de la art. 129

pct. 11 poate fi sancționată în mod arbitrar de către agentul constatator fie

prin aplicarea sancțiunii prevăzute la art. 130 alin. (1) lit. b), fie prin

aplicarea sancțiunii prevăzute la art. 130 alin. (1) lit. d).

Se aduce astfel atingere principiului evitării dublei reglementări

consacrat de normele incidente în materia tehnicii elaborării actelor

normative, norma fiind, totodată, lipsită de claritate și previzibilitate.

În ceea ce privește modificarea lit. e) din cuprinsul art. 130 alin. (1),

se observă că s-a eliminat sancțiunea contravențională prevăzută la

art. 129 pct. 14, referitoare la păstrarea sau portul armei fără îndeplinirea

condițiilor prevăzute la art. 31 alin. (1), (2) sau, după caz, alin. (3) ce fac

trimitere la condițiile de păstrare și port ale armelor letale.

În acest context, precizăm că nu suntem de acord cu eliminarea ce

dispozițiilor care sancționează nerespectarea condițiilor de păstrare,

respectiv port și folosire ale armelor letale, întrucât așa cum am arătat,

acest fapt ar permite pierderea/furtul armelor și ar spori astfel numărul

armelor intrate în circuitul ilegal, pe de o parte, iar pe de altă parte ar crea

vulnerabilități pe segmentul portului, al folosirii armelor letale și al

accesului persoanelor neautorizate la acestea.

Astfel, eliminarea sancțiunii contravenționale ar determina relaxarea

conduitei în ceea ce privește îndeplinirea condițiilor de asigurare a

securității armelor letale și nu ar asigura transpunerea dispozițiilor din

Directiva (UE) 2017/853.

22. În ceea ce privește pct. 27 din inițiativa legislativă, precizăm că

nu suntem de acord cu propunerile de modificare a art. 130 alin. (2), pentru

următoarele considerente:

Astfel, la lit. a) au fost eliminate punctele 24 și 53, pct. 24 fiind

introdus în conținutul art. 130 alin. (2) lit. b).

În acest context, apreciem că nu este oportună eliminarea pct. 24 din

cuprinsul art. 130 alin. (2) lit. a) și introducerea acestuia în cuprinsul

art. 130 alin. (2) lit. b), întrucât, raportat la gradul de pericol social al

faptei de înstrăinare, încredințare sau împrumutare a unei arme neletale

către o altă persoană fizică sau juridică decât unitatea de poliție, armurierul

sau intermediarul autorizat, nu se justifică sancționarea subiectului activ

prin aplicarea unei sancțiuni contravenționale complementare mai grave,

respectiv anularea dreptului de deținere, port și folosire a armelor.

18

De asemenea, pierderea muniției corespunzătoare armelor letale sau

neletale supuse autorizării este sancționată cu amendă în cuantum cuprins

între 5.001 și 10.000 de lei (similar pierderii armei), sancțiunea

contravențională complementară vizând suspendarea dreptului pentru o

perioadă de 6 luni, în timp ce la pierderea armei sancțiunea complementară

constă în anularea dreptului. Astfel se respectă principiul

proporționalității, individualizându-se aplicarea cu luarea în considerare a

pericolului social al faptei.

În acest sens, având în vedere că muniția este întotdeauna controlată,

atât achiziția cât și înstrăinarea acesteia fiind guvernate de reguli strict

stabilite de Legea nr. 295/2004, iar deținerea ilegală de muniție letală este

pedepsită conform dispozițiilor art. 342 alin. (1) din Codul penal cu

închisoare de la l la 5 ani, apreciem că eliminarea sancțiunii

complementare a suspendării dreptului poate crea posibilitatea de

înstrăinare în alte condiții decât cele prevăzute de lege a muniției prin

prisma diminuării caracterului de prevenție asigurat de sancțiunea

complementară.

În contextul celor precizate, nu considerăm necesară eliminarea

pct.53 din cuprinsul art. 130 alin. (2) lit. a).

De asemenea, în ceea ce privește lit. b) a art. 130 alin. (2), precizăm

că pct. 17 este menționat totodată și în cuprinsul lit. a) a art. 130 alin. (2),

existând astfel posibilitatea ca agentul constatator să dispună fie anularea,

fie suspendarea dreptului de port și folosire a armelor.

Totodată, menționăm că la lit. d) a art. 130 alin. (2) au fost eliminate

pct. 46 și 47 și a fost introdus pct. 4.

Considerăm că eliminarea punctelor 46 și 47 este de natură a crea

disfuncționalități în ceea ce privește urmărirea armelor și verificarea

îndeplinirii condițiilor de asigurare a securității, nefiind corelată cu alte

dispoziții din actul normativ ce se dorește a fi modificate [art. 17 alin. (3)

și (4) și art. 106 alin. (1) lit. f)].

De asemenea, introducerea punctului 4, după punctul 45, conduce la

aparența unei erori materiale, pe de o parte, și nu este corelată cu textul de

lege, pe de altă parte.

Lit. d) a art. 130 alin. (2) face referire la sancțiunea contravențională

complementară a retragerii definitive a autorizației acordate armurierilor

pentru desfășurarea operațiunilor cu arme și muniții. În acest context,

sancțiunea în cauză nu poate fi aplicată în situația stabilită la art. 129 pct. 4

prin raportare la art. 7 alin. (2) și art. 118 alin. (5) din lege, deoarece nu

există identitate între autorizația de procurare a armei, certificatul de

19

deținător, permisul de armă și pașaportul european pentru arme de foc, pe

de o parte, și autorizația de desfășurare a operațiunilor cu arme și muniții,

pe de altă parte.

III. Punctul de vedere al Guvernului

Având în vedere considerentele menționate, Guvernul nu susține

adoptarea acestei inițiative legislative.

Cu stimă,

Ludovic ORBAN

PRIM-MINISTRU

Domnului deputat Ion-Marcel CIOLACU

Preşedintele Camerei Deputaților