7
ASOCIATIA PREFECTILOR $1 SUBPREFECTILOR DIN ROMANIA Bd . Octavian Goga nr. 2, tronson III, et. M1 , cam. 4, sector 3 www . apsdr . ro . e-mail: a.pr efectilorsisubp r efecti l or@yahoo . co m Tel:021.319 . 01.38 Punct de vedere privind mentinerea statutului prefectului de inalt functionar public In contextul actual al unui proces de reforrnare eficientizare a administratiei publice, se impune c1arificarea, cu celeritate, a statutului prefectului, reprezentantul Guvernului in teritoriu, care face parte dintr-o categorie de inalti functionari publici cu mari responsabilita!i. Situatia actuala a prefectului, intre demnitar inalt functionar public, necesitli a fi lamurita, intrucat recentele incercari de a repolitiza aceasta functie publica intorc Romania la perioada de preaderare. Depolitizarea administratiei publice locale menlinerea statutului de inalt functionar public, apolitic, al prefectului reprezinta pilonii principali ai unei dezvoltari durabile, credibile perform ante a democratiei in cadrul Uniunii Europene. Prefectul trebuie sa se afle intr-o pozitie de neutralitate fata de spectrul politic. Revenirea prefectului la statutul de demnitar ar contraveni pozitiilor exprimate de Comisia Europeana in perioada de preaderare, iar Romania ar trebui sa prezinte noi garantii Uniunii Europene ca obligatiile de stat membru prin crearea conditiilor de asigurare a conformitatii actelor normative adoptate de catre autoritatile administratiei publice locale cu legislatia europeana. Ca urrnare a angajamentelor asumate de catre Romania in perioada de preaderare, prin documentul de pozitie com una Romania-UE, care a stat la baza Tratatului de aderare a Romaniei, s-a modificat Legea nr. 188/1 999, in sensul inc1uderii prefectului in categoria inallilor functionari publici, incepand cu data de I ialluarie 2006. Aceasta modificare a Legii nr. 18811999 a fost 0 cOlldilie pe care Romania a trebuit sa 0 indeplineasca pentru inchiderea Capitolului de negociere "Reforma administraliei publice" . Prin aceasta masudi, Romania garanta Uniunii Europene ca, prin reprezentanlii Guvernului in teritoriu, controlul de legalitate este exercitat de ciltre neutri din punct de vedere ASOCIATIA PREFECTll-OR $1 SUBPREFECTILOR DIN ROMANIA Bd . Octa vian Goga nr. 2, tron son 1II, claj M 1, cam. 4, sector 3 www.ap sdr.ro .e- mail : a.prefeclilorsisubprcfec li lor t@yahoo.co lll Tel: 021.31 9. 01.3 8 1

Punct de vedere privind menţinerea statutului prefectului de înalt

Embed Size (px)

Citation preview

ASOCIATIA PREFECTILOR $1 SUBPREFECTILOR DIN

ROMANIA

Bucure~ti , Bd. Octavian Goga nr. 2, tronson III , et. M1 , cam. 4, sector 3 www .apsdr . ro . e-mail: a .prefectilorsisubp refecti lor@yahoo .co m

Tel:021.319 .01.38

Punct de vedere

privind mentinerea statutului prefectului de inalt functionar public

In contextul actual al dec1an~arii unui proces de reforrnare ~i eficientizare a administratiei

publice, se impune c1arificarea, cu celeritate, a statutului prefectului, reprezentantul Guvernului in

teritoriu, care face parte dintr-o categorie de inalti functionari publici cu mari responsabilita!i.

Situatia actuala a prefectului, intre demnitar ~i inalt functionar public, necesitli a fi lamurita, intrucat

recentele incercari de a repolitiza aceasta functie publica intorc Romania la perioada de preaderare.

Depolitizarea administratiei publice locale ~i menlinerea statutului de inalt functionar public,

apolitic, al prefectului reprezinta pilonii principali ai unei dezvoltari durabile, credibile ~i

perform ante a democratiei romane~ti in cadrul Uniunii Europene. Prefectul trebuie sa se afle intr-o

pozitie de neutralitate fata de spectrul politic.

Revenirea prefectului la statutul de demnitar ar contraveni pozitiilor exprimate de Comisia

Europeana in perioada de preaderare, iar Romania ar trebui sa prezinte noi garantii Uniunii Europene

ca i~i indepline~te obligatiile de stat membru prin crearea conditiilor de asigurare a conformitatii

actelor normative adoptate de catre autoritatile administratiei publice locale cu legislatia europeana.

Ca urrnare a angajamentelor asumate de catre Romania in perioada de preaderare, prin documentul de

pozitie com una Romania-UE, care a stat la baza Tratatului de aderare a Romaniei, s-a modificat

Legea nr. 188/1 999, in sensul inc1uderii prefectului in categoria inallilor functionari publici , incepand

cu data de I ialluarie 2006. Aceasta modificare a Legii nr. 18811999 a fost 0 cOlldilie pe care

Romania a trebuit sa 0 indeplineasca pentru inchiderea Capitolului de negociere "Reforma

administraliei publice" .

Prin aceasta masudi, Romania garanta Uniunii Europene ca, prin reprezentanlii Guvernului

in teritoriu, controlul de legalitate este exercitat de ciltre profesioni ~ti , neutri din punct de vedere

ASOCIATIA PREFECTll-OR $1 SUBPREFECTILOR DIN ROMANIA Bucur~ti , Bd. Octavian Goga nr. 2, tronson 1II, claj M 1, cam. 4, sector 3

www.apsdr.ro.e-mail: a.prefeclilorsisubprcfecli [email protected] Tel: 021.31 9.01.38

1

politic, asigurandu-se astfel conformitatea cu legislalia europeana asupra actelor emise de autoritatile

administraliei publice locale.

Un prim pas in acest sens a fost facut prin adoptarea de catre Guvernul Romaniei a Hotiiririi

nr. 196 din 23 martie 2016 pentru aprobarea tezelor prealabile ale proiectului Codului administrativ.

Rezultatele preconizate ale adoptiirii unui Cod Administrativ urmiiresc asigurarea coerentei

legislative in domeniul dreptului administrativ material, clarificarea unor concepte reglementate

diferit in actuala legislatie, imbuniitatirea un or prevederi legale actuale, precum ~i in simplificarea

legislaliei din administralia publica prin reunirea reglementarilor disparate din diferite domenii ale

administratiei publice.

Una dintre cele mai importante resurse ale statului este resursa umana specializata. Legea

nr.188/1999, forma republicata ~ i actualizata, la art. 16 alin 1 define~te inaltii functionari publici ca

fiind acea categorie de functionari publici care "realizeaza un management de nivel superior in

administratia publica central a si in autoritatile administrative autonome".

La momentul actual, inaltii functionari publici reprezinta categoria cea mal expusa

intluentelor politice, iar primii functionari inlocuiti din func(ie atunci cand se schimba puterea

politicii sunt tocmai inaltii functionari publici.

Prefectul trebuie sa fie un profesionist care sa poata aplica politicile oricarui guvern ~ i sa se

poatii adresa autoritalilor publice locale de orice culoare politica, el raman and un tehnocrat in

arhitectura administrativii, asigurand un echilibru binevenit ~ i necesar, chiar la mijlocul scarii

ierarhice.

Statutul prefectului este acela de inalt functionar public, numit, insa, prm Hotarare a

Guvernului. Cariera sa este marcata de principiul mobilitatii , ceea ce presupune un anumit grad de

tlexibilitate. Aparitia categoriei inaltilor functionari publici a fost motivata prin nevoia de

profesionalizare a administratiei publice, profesionalizare ce nu poate fi separata de principii Ie

independentei ~i stabilitiitii. Mobilitatea ~i revocarile frecvente pot afecta atat stabilitatea, cat ~i

profesionalizarea prefectului ~i a subprefectului.

Pana in prezent, au fost utilizate excep\ii in ceea ce prive~te ocuparea functiilor de prefect ~i

subprefect de tipul numirii temporare pe 0 func\ie publica din categoria inaltilor functionari publici.

Aceste exceptii ar trebui limitate, impunandu-se titularizarea prin examen national a persoanelor

numite in aceste functi i, pentru a putea profesionaliza acest corp de functionari ce asigura

managementul superior in administratia publica.

Uti lizarea principiului mobilitatii , destinata sa imbunatateasca calitatea corpului de

functionari publici ~i sa promoveze eficienta in exercitarea functiei (H.G. nr. 341 /2007), a fost mai

ASOCIAT1A PREFECT\LOR $1 SUBPREFECTILOR DIN ROM ANIA Bucur~ti, Bd. Octavian Gaga nr. 2, tronsan III , ctaj MI , cam. 4, sector 3

www.apsdr.ro. e·mail: a.prcfect ilorsisubprefect iloni:v.yailOo.com Tel: 021.319.01.38

2

degraba utilizata ca sanctiune pentru schimbarea prefectilor ~i subprefectilor. jn masura in care

aceasta este utilizata doar pentru inlocuirea prefectilor ~i suprefectilor, se poate prezuma un conflict

cu dezideratele de profesionalizare.

in acest sens, prevederea legala a mobilitatii funqiei trebuie sa fie dublata prin lege de

aspecte capabile sa contracareze evaluarile subiective ~i posibilitatea de a face schimbari politice

mascate de motive legale.

jn ceea ce prive~te evolutia carierei prefectilor ~i subprefectilor, 0 prima concluzie este

dificultatea evaluarii profesionale a acestora din cauza frecventelor numiri ~i revocari din post.

Evaluarea acestora surprinde mai degraba aspectele operationale dedit pe cele strategice ale

activitatii. Este dificil sa fie evaluate obiective strategice de medie sau lunga durata din moment ce

acesta ocupa postul pe 0 perioada scurta.

Raportat la nevoia de profesionalizare a categoriei Prefectilor ~i Subprefectilor se constata

dificultatea actuala de a realiza acest lucru din cauza deselor schimbari din functie. Acest lucru

reflecta de fapt 0 profunda instabilitate in exercitarea functiilor ~i lipsa valorificarii corespunzatoare a

competentelor ~i experien!ei persoanelor numite in respectivele funqii.

in plus, ceea ce trebuie reglementat in privinla ocuparii cu caracter temporar a funcliei de

prefect de catre persoane care nu au dat concurs este durata maxima a ocuparii fUDctiei cu

caracter temporar ~i precizarea clara a posibilitatii, condiliilor ~i tennenului pe care se poate

prelungi aceasta situalie, daca se dore~te prelungirea peste tennenul de 6 luni prevazut de lege. Lipsa

acestor precizari in legislatie a dus la ocuparea func!iei cu caracter temporar in serii succesive de cate

6 luni, de catre aceea~i persoana, eludandu-se, astfel, obligalia legala a Guvemului de a organiza

concurs.

eu privire la atribu\iile prefectului, cadrul legal prevede un numar important de domenii in

care acesta activeaza, asigurand fie exercitarea controlului sau a altor tipuri de relatii

interinstitutionale, fie coordonarea unor domenii cheie de implementare a politicilor guvemamentale.

Aceste atributii sunt coerente in ceea ce prive~te inten\ia legiuitorului de a oferi prefectului un rol real

de conducere la nivellocal. Legea prevede atat atribu\ii de coordonare, monitorizare, evaluare, livrare

de servicii publice, cat ~i elemente foarte variate In materie de competen\e ~i resurse. Modelele noului

management public nu mai pun accentul pe 0 diversitate/concentrare atiit de mare a atributiilor

coordonate prin intennediul Guvemului sau a structurilor deconcentrate, ci mai degraba vizeaza 0

separare a atribu\iilor de realizare a reglementarii, de fumizare de servicii publice ~i de realizare a

inspectiilor (controalelor).

ASOCIATIA PREFECTILOR $1 SUBPREFECTILOR DIN ROMAN IA Bucur~ti, Bd. Octavian Goga nr. 2, tronson Ill , etaj M I, cam. 4, sector 3

w\Vw.apsdr.ro, e-mail : a.prefeclilors [email protected] Tel: 021.319.01.3 8

3

in conditiile cadrului legal, a resurselor alocate ~i a modelului actual, varietatea ~i

diversitatea atributiilor prefectului nu pot fi implementate la standarde de calitate, iar

prefectul nu poate fi conducator lara sa aiba instrumentele administrative de sanctionare.

Astfel, de~i legea acopera un spectru larg, prefectului nu i se of era ~i mijloacele de a realiza

efectiv aceste atributii.

Nu exista suficiente instrumente administrative de conducere reala a serviciilor publice

deconcentrate. in lipsa unui aviz conform sau a unor precizari exprese cu privire la exercitatea

controlului ~i coordonarii, prefectul nu poate conduce activitatea acestor institu\ii publice locale.

Faptul ca acesta nu poate ac\iona dedit indirect, prin intermediul superiorilor ierarhici ai serviciilor

supuse exercitarii atribu\iei de conducere, genereaza incapacitatea practica de a exercita unele functii

ale managementului in ceea ce prive~te activitatea acestora. insu~i faptul ca nu poate aplica sanc\iuni

administrative pentru absenta reprezentantilor institutiilor deconcentrate de la ~edi n\ele Colegiului

prefectural indica lipsa unor instrumente clare in ceea ce prive~te exercitarea atributiilor de

conducere.

in ceea ce prive~te aplicarea atributiilor actuale, se observa anumite lacune in procesele de

asigurare a continuitatii ~i profesionalizarii . Un prim element se refera la nevoia de a asigura

resursele umane necesare implementarii atributiilor legale ~i deficitul cauzat de modificarea legaJa

prin care secretarul general al institutiei prefectului a fost transformat in subprefect, la randul sau

supus mobilitatii.

o problematica ce trebuie analizata in acest context legal prive~te locul ~i rolul

subprefectului. Acesta are rolul de a exercita in numele prefectului conducerea serviciilor publice ~i

asigura conducerea operativa a instituliei prefectului. Revenind la Legea nr. 18811999, aceasta a

prevazut ca de la 1 ianuarie 2006, func\ia de secretar general al instituliei prefectului sa se trans forme

in funclia de subprefect. Subprefectul, in virtutea statutului sau de inalt functionar public, este supus

principiului mobilitatii. Apare 0 problema de capacitate institulionalii ~i manageriali! efectiva la

nivelul institu\iilor prefectului , cauzata de fluiditatea personalului ~i absenta unei functii publice

stabile care sa poata sustine ~i in perioade de schimbare a managementului superior continuitatea

activitatii instituliei prefectului.

Cu privire la atacarea In contencios a actelor considerate ilegale, cadrul legal a fost

completat prin reglementarea corecti! a controlului de tutela in Legea nr. 544/2004 a contenciosului

administrativ. in 2007, prin modificarea Legii contenciosului administrativ prin Legea nr. 262/2007,

a fost eliminata obligativitatea procedurii prealabile ce permite remedierea unor situalii de aparenta

ilegalitate sau revocarea actului administrativ de catre autoritalile publice loca le.

ASOCIATIA PREFECTILOR ~I SUBPREFECTILOR DIN ROM ANIA Bucur~ti, Bd. Octav ian Goga nL 2, tronson III. etaj M I , cam. 4, sector 3

www.aosdr.ro. e-mail : a.prcfecti [email protected] Tel: 021.319.01.38

4

Concluzia este ca eliminarea obligativita\ii procedurii prealabile este nepotrivita, dar, cu

toate acestea, ea este utilizata in continuare ~i eficientizeaza rela\ia de control din teritoriu ~i ajuta la

men\inerea unei rela\ii norma Ie intre prefect ~i autorita\ile administra\iei publice locale. Acest lucru

conduce la degrevarea de un numar mare de litigii atat a prefectului , cat ~i a instan\ei de contencios.

Conform Legii nr. 340/2004, prefectul este ordonator tertiar de credite, dar institu\ia

prefectului are posibilitatea completarii bugetului propriu prin atragerea de finan\ari europene sau

intema\ionale. Trebuie sa precizam ca, in mod real, aceasta posibilitatea nu a avut 0 baza materiala

pana la modificarea Programului Opera\ional Cre~terea Capacita\ii Administrative ~i enun\area ferma

a el igibilita\ii institu\iei prefectului. Ulterior, au putut fi atrase finan\ari, dar autonomia prefectului ~i

a institu\iei sale in a derula proiecte este limitata ~i de faplul ca ordonatorul principal de credite

(Ministerul Afacerilor Interne) trebuie sa asigure in buget sumele necesare cofinan\arii. Ar trebui , in

condi\iile actuale, sa existe 0 mai buna coordonare ~i comunicare a nevoilor privind implementarea

de proiecte ~i cofinanlarea, astfelincat Planul strategic institu\ional al Ministerului Afacerilor Interne

sa cuprinda un subprogram bugetar distinct pentru intarirea capacitalii institu\iilor prefectului.

In plus, ar trebui analizata posibilitatea de suplimentare a bugetului institu\iei cu 0 cota parte

a sumelor incasate din prestarea serviciilor publice (apostila, eliberarea pa~apoartelor, a permiselor de

conducere ~i Inmatricularea autovehiculelor).

Opera rea de modificari pentru aplicabilitatea cadrului legal vizeaza continuarea situatiei

legale de fapt, lara modificari de fond In ceea ce priveste statutul prefecti lor si subprefectilor, dar cu

modificari de instrumente administrative ce vizeaza asigurarea coerenlei legale In ceea ce prive~te

activitatea acestora.

I) Integrarea prefectului in sectiunea privind administralia centrala, odata cu revizuirea

Constitu\iei ;

2) Modificarea Legii nr. 34012004 referitor la :

2.1 Serviciile publice deconcentrate:

~ Detalierea modului in care prefectul conduce serviciile pub lice deconcentrate;

~ Extinderea atribu\iilor prefectului In evaluarea conducatorilor serviciilor

publice deconcentrate, rol sporit in cadrul procesului de ocupare a funcliei ~i in sanctionarea acestora.

~ Reglementarea unor sanctiuni aplicabile direct conducatorilor serviciilor

publice deconcentrate ale ministerelor care refuza sa participe la ~edin\ele convocate de catre prefect.

ASOCIATIA PREFECTILOR $1 SUBPREFECTILOR DIN ROMANIA Bucur~ti, Bd. Octavian Goga nr. 2, tronson TIl , ctaj M 1, cam. 4, sector 3

www.apsdr.ro , e-mail: a.prefecti lorsisubprefecti [email protected] Tel: 021.3 I 9.01.38

5

2.2 Cariera:

:» Profesionalizarea functiei de prefect ~i subprefect prin eliminarea excepliilor

ee apar la numirea in funelie (ocuparea temporara a unei functii din categoria inallilor functionari

publici);

:» Detalierea ~i fundamentarea motivelor de aplicare a principiului mobilitalii ;

:» Revenirea la prevederea (abrogata in prezent si neutilizata nieiodata) potrivit

eareia intrarea in categoria ina IIi lor funclionari publici se face pe 0 func\ie de inspector

guvemamental, urmand ca dupa 0 perioada de 6 luni , respectiv un an, inspectorul guvernamental sa

poata fi promovat intr-o functie publica de prefect sau subprefect, respectiv de secretar general sau

secretar general adjunct.

:» Punerea unul accent mai mare pe acumularea de cuno~tin\e in domeniul

planificarii strategice, evaluarii ;

:» Eliminarea prevederii legale referitoare la flexibilitatea obiectivelor ~ I

schimbarea acestora frecventa, contrare planificarii strategice;

:» Reinfiinlarea funqiei de secretar general al institutiei prefectului ca functie

publica de conducere, eventual prin ocuparea func\iei vacante de subprefect; Reinfiinlarea funqiei de

secretar general al institutiei prefectului, ca functie publica de conducere numit prin concurs, cu

studii juridice obligatorii;

:» Introducerea conditiei privind obligativitatea studiilor juridice pentru pozi\ia

de secretar general nou ereata, aspect ce poate spori eficien\a proeesului de verifieare a legalita\ii

actelor administrative;

2.3 Controlullegalita\ ii aetelor:

:» Corelarea di spoziliilor legislative in sensul menlionarii exprese a dispozi\iilor

pre~edintelui consiliului jude\ean in obiectul material al controlului de legalitate;

:» Prevederea unor sanctiuni clare pentru nerespectarea termenelor de transmitere

sau pentru netransmiterea actelor care fae obieetul eontrolului de legalitate clitre prefect;

:» Modificarea prevederii privind "suspendarea de drept" la nivelul Constitu\iei ~ i

legislatiei;

3) Lista serviciilor publice deconcentrate sa se realizeze prin Hotarare de Guvern, astfel

incat la nivelul ministerelor sa aiba loc un proces decizional in determinarea servieiilor publice

deeoneentrate din subordine;

4) Modificarea legii contenciosului administrativ pnn reintroducerea obligativita\ii

procedurii prealabile; ASOC1ATLA I'REFECTll-OR ~L SUBPREFECTlLOR DIN ROMANIA Bucur~li, Bd. Octavian Goga nr. 2, tronson III , etaj M I, cam. 4, sector 3

www.apsdr.ro. e-mail: [email protected] TeL: 021.3 19.01.38

6

5) Alte masuri tehnice:

~ Publicarea unor ghiduri de procedura sub forma unor instructiuni de ministru

pentru realizarea controlului de legalitate In vederea unificarii practicii de control ;

~ Reglementarea posibilitatii de a atrage venituri la bugetul institutiei prefectului

prin, de exemplu, defalcarea anumitor sume provenite din activitatea de apostilare. Aceste fonduri

pot constitui sume pentru cofinantarea un or proiecte sau realizarea unor ac\iuni de con~tientizare ~i

informare la nivel judetean;

~ Analizarea posibilita\ii constituirii unui buget anual aflat direct la dispozitia

prefectului destinat gestioniirii situatiilor de urgenta, ce se poate constitui inclusiv prin viirsarea unor

sume de bani de la bugetele unitiitilor administrativ- teritoriale.

~ Gruparea lntr-un singur act nOlmativ a obiectului material al tuturor

controalelor pe care prefectul Ie poate realiza la nivelul autoritii\i1or administra\iei publice locale (de

exemplu, respectarea cerintelor privind utilizarea limbii mateme, utilizarea lnsemnelor na\ionale);

~ Imbuniitatirea componentei de instruire In domeniul situatiilor de urgen\a,

inclusiv privind aspectele ce lin de implementarea manualului prefectului pentru managementul

situaliilor de urgen\ii In caz de inundatii , secetii hidrologicii ~i lnziipeziri;

~ Realizarea de manuale ale prefectului pentru fiecare situatie generatoare de

risc pe logica manualului prefectului pentru managementul situa\iilor de urgen\ii In caz de inunda\ii ,

lnziipeziri ~i seceta hidrologicii;

~ Pregatirea ~i formarea profesionalii a personalului din institu\ia prefectului In

sectoare de activitate corelate cu atributiile serviciilor publice deconcentrate;

~ Realizarea de sisteme informatice integrate lntre institu\iile respective, pentru

o comunicare operativii.

Pre~edinte A.P.S.R.,

Gigi PETRE - Prefectul judetului I

ASOCIA'j'lA PREFECTILOR $1 SUBPREFECTILOR DIN ROM ANIA Bucur~ti . Bd. Octavian Goga nr. 2, tronson III , claj MI , cam. 4, sector 3

www.apsdr.ro. e-mail: a.prefccti [email protected] Tel: 021.31 9.01.38

7