ANUL X Mo: 135WBSSÎSEmm

r ; ...w rt' UN NUMflR

«*H» rttâemsx..

BANI' Recfacffa ş i R dm tsîraţia

IAŞI—Piaţa Uîiirci No. 6In loca?ui chartai* H&ţional-Liheral

, i w w

.U

e s i ^ i i p{J ;••

Sub direcţiunea unui comitetlustitni* do Clubul Naţioaal-Liberal

w m ^ m

lIM

Vom asista, de sigur* la o desbatere interesantă la Cameră în urma interpelăm pe care a anunţat*o generalul Averescu la Cameră preşedintelui consiliului,

Această interpelare reaminteşte mai întăi o altă interpelare, în care rolurile erau schimbate* făcută de d. A. Marghiloman pe atunci deputat, contra generalului Averescu9 ministru de război, în urm? cărei interpelări generalul Averescu a fost silit :4 se retragă din guvern.

fonertfl, om ®me m m * ţ i i desbateriior t a r i , m i «kbilt- rea patern ităţi &t hBucureşti»

Până azi opl&h puMcü eo«- siderâ acest ta tá i ca eţit din colaborarea « t a r âoaaă guverne. Unul a iscălit §H^minârile în castelul de k Buftea în «&k «mele în timpuri g rtte S$t 4 k im sfârşitul un v lă ta f é dinafttiri naţionale; cd akii ta palatul regal de la Cotmoeni, în aceiaşi sală în care se ţinuse consiliul de Coroană de ta 14 August 1910 care a hotărât intrarea României în război.

Deşi s’ar părea m aceste âoaă acte material« nu sa r p a ta nega, unul contestă kc&liiea preliminărilor şi Inflttffiiţa tor asupra tratatului, c«klai$ aărmii «& el n’a făcut de d* a i îndrept« condiţiile derag taa te adm»« de predecesorul sm .

Jn evul mediu, ta ta cavaleri, erau ctesfkhm «ari se terminau în *tournob -uri, a tică prin arme; în timpurile de xâ când nu îmi ezistă cavaleri de acest fel, a- ceste desfideri m i adeseori aspectul de adevărate acrobaţii oratorice,

—'■«" I* ■»«*»■ I' *>*>* »■! ii. ■ ■

O

— Ui şedinţa da cri, deputatul ţărănimei âm judeţul laşj d. I. O. Tufe seu şi-a început astfel «iscjtrsii: „Vorbesc pentru ţărănime ca şi jîiim aşi v*îbi pentru mine“.

— D-nu Aluzii» şi-* terminat ieri cuvântarea arătând «4 actualul parlament va realiza diRii reforme: prima, „reforma sufletească penimi t*re avem pe d-nu Marghiloman, şi secunda raîorma agrară pentru care avem pe cai mai sompeteut în această materie, pe di. «sroilid*.

D-na ^aaiiu n’a vorbit nimic de reforma «lecteniH.

— D. V. Antermeu deputat de Buzău anunţând *a d nu A. C. Cuza va vorbi şid-sa2-3 «re îa discuţia Adresei, d*nu Cuza a protestai, cor&fftâiida-l astfel: „voi vorbi cel puţin 2-3 zile“

— Prea ştiinţific d-nu /. Pelrovici şi în faţa Camerei, şi în faţa reformelor. Atât de ştiinţific in cât Camera n'a ştiut dacă trebuie sau na aplaudat, iar în faţa reformelor atât de rezervat, te cât trebuie amintit un vechi dic. on junimist:

„for câftd este ea să fie El fese .......filosofi« 1".

— D-oa leUen-Cedreanu a întrerupt Ieri de un membra al majorităiei care a prestata! eosttnwul său ţărănesc. Deputatul Su- em an a ripostat; „Port un costum de jasă, nu de «lasă“.

- - fî*nu Lasear Antoaiu care a viceprezi- dat ieri şedinţa Camerei, a ameninţai publicul din lojă cu evacuarea fiindcă s’a auzit un râset uşor fa peroraţia unui membru al ma- jorităţai*

B drept că râsul s’a produs—dar sala a fost evacuată de însuşi parlamentarii guvernamentali. Facem pe placul Oenzureî şi nu mai dăm aicea numele oratorului care se afla fe tribună.

*— Jn şivdiflţa de eri a Camerei d. Teneanu a spuş că „$Urv «r adm muaradrm!****«

A d e v ă i* u t » l .

Csrrwra Deputaţilor

u n R A S P t i i lS •!Adevărul asupra celor petrecute în Consiliul de război care a

avut îoc, după evenimentele dela Turîucaîa, ia 2 Septembrie 1916„Osia ii poştri şi-au vărsat ctî

„dăruieie sângele psntru pali ie şi „din pieptur i} b r i-au făcut scut, „d r izolată şi redusă la p ro- »priite ei forţe România a trebuit să încheie pace"

„Sasârib ia p r i n libera şi „spontanea ei voinţă sfa reali- npit la Patria Mumă,, burarcs ki »niomentul când ţara însângerată a« wvea mai multă nevoie şi de consola re şi de întărirea forţelor e i \ Adunarea salută cu recunoştinţă şi pietate acestui înălţător moment şi înseamnă ziua de 29 Martie—când în numele M. V. şi a Poporului român, şi prin voinţa Sfatului fărei din Basarabia, da cunoscut legalmente unirea“.

„De asemenea Româara nu doreşte decât stabilirea de raporturi normale de bană vecinătate cu noile 'state în formaţiune, creiate pe baza şi cu respectul principiului naţionalităţiJor\ .

„Cu sufk tel ; recunoscătoare cătră armată, cu încredere în virtuţile strămoşeşti ale neamului nostru.

0 lupii fiataiasfică

îm p o t r iv a ■ ■■■■■u n u l „ m o r t “

F’aitieîul naţional-liberal e „mort“ — aşa cei puţin ne asigură presa de fos te estegonite şi de toate nuanţele, care arăsărit deîa în: heierea păcei

Şi totuşi, împotriva aces’uî „mort“ sa du e o luptă cum p.u s’a mai pomenit î;î viaţa politică a României. S’ar părea chiar că existenţa acestei prese nu este legitimată de cât prin iupta pe care e chemată să o ducă împotriva partidului n a ţi on a l-liberal

Iată, de p Idă, ce proporţie a hiat încâteva zkrn numai această luptă:

J) Ziarul „Steagul“ in 33 numere cu prinde 81 articole împotriva partidului liberai

2) Ziarul „Gazeta Bucureştilor în 30 numere cuprinde 51 articol« Împotriva partidului liberal.

3) Ziarul „Arenă“ dela 15 Mâi — 9 Iunie coprimte 5 3 articole împotriva partidului liberal.

Nu mai vorb m do restul notiţelor şi ai in fot mânuirilor caie toate au acelaşi o- biectiv.

lală şi câte va titluri: „Lichidarea bră- tienismului“, „Alesul ocnaşilor“, „Onmi crimei8, „Ţara condamnă pe Brătbim*, „Brâtienismul în lichidare“, „Demite-te şi du-e la judecată , slrigă un fruntaş înfiorat de grozăvia crimei“, „Hidra Bră- tieiîislă*, „A doua crimă“, Trufia ueigasă a lui Bi^tianu8, „Marea crimă a lui Bră- tianu“, „Asasinul“ etc. etc.

Şi lupta conţinuă,..î■ i ■— ul i i ........ n» . '■mtiift "« y t pii'i'xi"1 r» ‘

M I 5 C A R r: A

n r o R r\ a ţ i u nA CENZUUA,—Sfeîemul (te ren-

zurare a dărilor de seamă asupra iesbateriîor parlamentare continuă.

Protestele fiarelor rămân fără e-fcct.

Dar întrebăm: cum »>ot tolera parlamentarii un aseminea sistem care înainte de toate loveşte în prestîg ul parlamentului şi în liber- taină cuvântului, întru cât parla- m ntarii nu vorbesc pentru pereţii Camerei, ci pentru ţară ?

Aşteptăm ca acest abuz să fîe a- dus în discuţia parlamentului.

O p e r e t a R o m â n â _

O companie de opereta, cu bune elemente şî-a început activitatea în grădina „Zefirul“ şl reprezentaţiile date până acum, au mulţumit pe deplin pretenţiile amatorilor.

„Vagabonzii" de Ziehper s’a bucurat de o Interpretare bună, rolurile principale fiind jucate de: d-ra EL Zamora (Berta), P. Petrone (Cerceluş), V. Boldescu, I. Stănescu-Papa, N. Băîţăteanu, N. Rabega şl I. Bidescu. De relevat mai sunt şi două elemente, dovedind că sunt utile şi că nu trebuiesc neglijate. D-ra Mica Lenghel (Mimi), dispune de un sopran simpatic ca timbru, cu o Justă emisiune şi jocul scenic fin şi comunicativ. Asemenea te-

,Gazeta Bucureştilor® publică norul P. Pagu, a căruia voce sem!ăd?e în re-riîVeîe budgetului teritoriului ocupat.

întrebam : acest budget nu se votează de parlament ?

Grindina ce a căzut zilele acestea -» făcut adevărate ravagii. V iie în cea aiai mare parte au fost distruse. De ase - ne ui putina recoltă de grâu ce se fă- ■use prin uiuele judeţe din Moldova a

fost făcută una cu pământul.De asemeni plum bul a avut mult de

suferit,^ Au fost confirmaţi membri în spî-

ritualul Consistoriu al Eparhiei Dunărei de jos pe un period de patru an i: Economii St. Vărgolici, Ştefan Arşic, Gri- £ui*e Costin, şi Ch. Costin.

A D-na Kuxanda V. Răşcauu profe- =oa ă cu titlul provîzor în învăţământul secundar al fetelor din laşi, a fost numită cu tit!u definitiv.

^ Au fost numiţi membri în corni »Linca monumentelor istorice pe un period de 5 aui d-nii : D. Onciul, C. C, \riosi Ţigara-Samurcaş, St. Popescu, G, H tlş; Gr. Cerchez şi P. S. S, Arhiereul ic of ii Plceşteanu.

^ I) Dr A. Dobrovici actual agregat cu titlul definitiv la catedra de pa- lo ogie internă de la facultatea de medicină din laşi a fost ridicat la rangulde profesor.

^ D. G, Ltipaşen institutor din Tuîcea i fost numit revizor şcolar al judeţului Suceava in locui D-l P. Gheorghiasa demisionat.

^ So aduce la cunoştinţa tatulor, că ordonanţa No. 5 dată de Comandamentul Militar al Oraşu ui laşi, relativ la cartiruirn se menţine,

D ci nici un prop ietar nu poate să ie sră evacuarea imobi ului, până ce chiriaşul nu dă concediu în scris.

Prin Decreiul Legei No. 1191 din 19 Mai, rechiziţionarea imobilelor va con- liuua a se face, însă cu plată,

„Monitorul Oficial* de azi publică decretul prin care se primeşte demisiunea P. S. 5. Sohonie Vulpescu din postul de Episcop îl Râmnicului Noului Scverin.

fântul Sinod întrunii erî dimineaţă, n’a nutut ţine şed.nţa din cauza lipsei ministrului mitelor.

A treia şedinţă a Sf. Sinod se ţine azi 1* Dra 5 d, a.

In şedinţa de azi se va comunica Sinodului şi rezultatul intervenitei pe lângă Arhiepiscopul Chişinăului de a se prezenta la ăesbateri :a reprezentant al Basarabiei.

A Dl. dr. Slătineanu, directorul general al serviciului sa itar a plecat In Basarabia pentru organizarea serviciului sanitar şi combat e 3 epidemiilor. D-sa va rămâne acolo pănă la sfârşitul săptăniânei.*^Orice Domn ofiţer întors din Germania şi

care ştie ceva despre Locot. Neculai Bădăreu iin Reg. 13 infanterie, este rugat călduros să tnunţe îa Farmacia Warner.

A D-r* Sanda Ulubea nu îşi va ţine conferinţa atât de apreciată asupra edu- caţiunei morale şi religioase, Vineri 15 Iunie, în amfiteatrul de pliysiologie h Universitate, la ora 6. Aceste conferinţe 'Unt puse sub patronajul' Soc. Ortodoxe

Femeilor Române, în folosul orfanilor ic război.— Intrarea 2 îeL

A ÎNŞTIINŢARE URGENTA pentru d-nii Maior Nicu Giuran*. Virgioie Dmgis^u, Francisco refugiat din Focşani, Athitec Ion V, Dinulesch, Maior dr. Sever Efian, C. Carat a , cari sunt rugaţi si se prezinte ia Iaşi d-lui Maior Pasai Micoreacu, testul Comandant al internaţilor străini, în ziua de Joi 14 iunie ora 6 p. m, Strada Ştefan cel Mare No. 21. (curtea Tipografiei ziarelor Arena, Momentul. Persoanele din Provincie pot trimite delegaţi. Domnul Francisco trebue să vie în persoană ia Bucureşti adres^ţbvă Hotel,ăiilmtdul Eliw^ta Mo,. ia.

, ---------- - A ■ . Z . L • >1 V

gistre, cu un temperament vădit, dând rolului caracteristica ceruta.

Succesul obţinut îi va îndemâna s3 muncească cu plăcere, în realizarea unul vi'tor.

Corurile şi orchestra precise sub bagheta maestrului U, Pessione

Jochei Club laşiDomnii membri activi ai cercului jo

chei Ctiib, simt convocaţi în adunarea generală extraordinară, pentru ziua de 16 funie a.e. orele 10 seara, pentru a delibera mai multe chestiuni privitoare la club COMITETUL

D o tV & fîU n i oferite Socieăţei „Ocrotirea orfanilor do război :Cuibul IV armata serviciul intendenţei P. S. lei 1270.50 (colectă), Comandantul militar al judeţului inşi lei 203.20, D-l N Atanashi-Kişînău lei 10C0, Ofiţeri depozitului de remontă Armata I Ici 503.05 ţU General V. Aîexandrescu ’ei 604, D-l Int Colonel Minovici lei 343.60, Ma nntanţa Centrală lei 409.15, D na General Perticari Ici 779 (co’ectă) D-na General Perticari lei 500 (colectă), Divizionul Coloanei de Muniţi No 11 lei 720 (colectă) D-l Dr. Vignal lei 500, D-l Jeati Praja lei 50 (cotizaţ’e) D na Col. Ciuvica ruble 509 Icon. AI. Simfenescti lei 1050, 50 (cotigaţîe), Regiunea de internarea Stălnilor Huşi lei lei 657 25, D ra Iosi- povici lei 40, D I George Enescu lei 6526. 35, rezultatul unui concert, D 1 General Vercescu lei 20, D-na Ioana Prodan Iei 20, Circul Apolon lei 2 17f Regimentul6 Vânători lei 100 şi rtib. 45 (colectă) D-na Maria Breviman lei 517.70, D-na Col Ciovica lei 2000 (coîeqă), Societatea Conductorilor de Lucrări Publice lei 1000 (colecta) D-i Petrovici, director general al Teatrelor lei 23204.30, D-l Inginer Hăîăceami lei 100 D-l Doctor Draga lel 725 (colectă) Arhereul Varto- lomei Baeăoanul lei 100, Comitetul de ajutor al Orfanilor Prisăeani lei 150, Pr. Econ. Gh. Ionescu lei 274,50, D i profesor Mânu Muscel lei 50, D-na Aspazia Răşcanu lei 100, D-na General Cottescu lei 16.940 rezultatul unor reprezentaţi de cinematograf, D-l Căpitan Mateescu Al lei 856 (colectă). Comandantul Corp. 4 armată lei 4079.65 (colectă).

■ţ*BfeteSSffiII fil l

in a o r aREPORTAJ POLITIC

PARLAMENTÜLCAMERA

Şedinţa de la 11 Innie 1918Dl. 1, Tufescu con ţinu 5 după ce cere ca

Moldova să rămână a Moldovenilor, că în ce priveşte reforma electorală şl agrară roagă guvernul să lămurească intenţiile.

Declară că ar® părerea ca reforma agrară şi electorală sunt făcute şi bine făcute de trecuta Constituantă.

Arată că Suveranul a făgăduit oştenilor reforme. Crede că par’amentul nu poate reveni.

Voci: Nici nu se poate.DL Dinu Arion vorbeşte de reforma ad

ministrativă, pe care o socoate cea mai importantă, cuprinzând descentralizarea, autonomia Comunală şi specializarea administratorilor cu inamovibilitate.

Reforma agrară trebue făcută potrivit legilor ce domină aciuai starea capitalistă în care trăim.

Votul universal se impune a fi dat; noi însă nu trebuie să-l dăm complect. De acaea se impune votul plural şi representarea mi- norităţei.

Dl. Zelea Codreanu declară că ori cât ar fi îost de bine în teritoriul ocupat, orice suflet românesc nu putea să nu sufere sub stăpânire streină.

Critică sistemul electoral, şi pune în evidenţă eroismul şi jertfele ţărănime!. Spune că vorbeşte în numele partidului naţionalist.

Relevă faptul că după recentele alegeri din Suceava s’a refuzat ţăranilor pământul .necesar pentru că nu au votat pe candidatul guvernului.

In partea finală cere introducerea reformelor electorale şi agrare aşa cum au fost vo- iste de trecuta Constituantă. Ţaranul trebue să aibă pământ în August fără nici o lege a- îiul acesta „de nu întreaga răspundere va cădea asupra d-voastră“.

Dl. Rairaşcanu întrerupe şi spune că di Codreanu aţâţă ţărănimea. Acesta este rezultatul politicei de ciţâţare pe care o face generalul Avereseu şi pe care o dezaprobitn. (aplause).

Dl. Zelîea Codreanu spune că a fost rău înţeles, că n’a cetui pământiei pentru ţărani „în afaiă“ ci „Înainte" de orice lege—cerând cs sancţiunea să vie în urmă.

Şedinţa se ridici la ora unu firi tui sfert.Şedinţa de după ammzâ

Dl. î. Petrovici spune că un răsboi fără mijloace nu poate fi motivat. Deci 'scopul e suficient, de ce n’a declarat 1. Brstiama la 1914 acest răsboi ?

plaudă—primului-ministru şi delegaţilor guvernului crre au tratat pacea. Vorbeşte de a- lipirea Basarabiei—şi Camera nu aplaudă!— şi spune că acum trebue să se facă şî unirea sufletească cu bssarabenii.

Vorbeşte de reformele noastre administrativă, agrară şi electorală cari trebuesc înfăptuita în sfârşit democratic. In ce priveşte reforma electorală „ea va avea unele îngrădiri“ şi exprimă că dizerat ca nu cumva guvernul să iacă aşa ca „îngrădirile să devie princip1’1 şi principiile îngrădiri.

Dl.Văgăunescu se prezentă Adunărei ca uai care a luat parte pe front în tot thnpul răz boiului. Spune că acest guvern care a veni „era necesar numai pentru pace şî ku pentru att-ceva“ şi vedeţi că sa ales ca indepandent. Modul de tratatul de pace atât de umilitor spune că el va fi cetit din occident. Spune că va r&t ?l;a acest tratat cu rezervă.

In chestia lespoiisabîlităţdor guvernul nu a venit cu nimic precis. Spune că d’n partidul conservator au venit urni în tertorul ocupat pentru a sta de vorbă cu duşmanul—din Calcul pollt’c.

In chestia reformei administrative citează căzui unor care Ia începutul războ'ukii an fost ataşaţi pe lângă diverse comandamente iar în armă au raatas pe front în teritorul ocupat sub dominaţie streină.

Apoi discutând chestia reformelor, aminteşte că conservatorii au votat contra reformelor în parlament şi majoritatea crede astăzi că aceste reforme trebuesc date uitărei întru cât armata de ocupvţiune venise în ţară.

Citeşte articolul 57 din Constituţia modifî- f'cată în care se arată principiul nouei legi electorale. Principul acesta ca şî principul reformei agrare sunt introduse Li Constituţie— deci actualul parlament trebue să facă legele anume aşa cam s’a şî promis soldaţilor pe front.

fn chestia agrari spune că nu cunoaşte intenţiunsîe majorităţii şi ale guvernulni. Cere ca adunarea să fie de acord cu dorinţa pe acesta chestiune resbpind şi această reformă. Ori-ce îngrijire este „fn sentimentul nostn".

DL Mazilu vorbeşte îs numele ţăîămmei ca ales al ei la Brăila. Spune că armata nu sa varsat sângele pentru a lua păm&it.

Spune că acest parlament e un „medic social* care trebue să vindice boala societăţii noastre.

Cere ca din prisosul m&rei proprietăţi să se exeze nvea proprietate, menţinînd însă un mare număr de salariaţi agricoli. Terminând adresândus-e primului mirdsiru aaigurlidul de toată încrederea sszjorităţeî.

DI. Trancu-kşî Începe prin a spune că speranţa în z'ua de mâine e tezaurul pâiurei de jos.

In trei îunî de zile de când a venit guvernul nu sa făcut nici o schimbare Spune ca

Man'festă neînerderea în guvern în ce priveşte realizarea reformelor şi cere reformei largî prin fa erea legilor votate prin Constituţia mod ficată, precum şi reformele cerute de pa tidul muncei.

Şedinţa se ridică îa ora şapte.

Şedinţa de la 11 Iunie 1918 D. Tufescu rectifică cuvântul „separa

tism" h spune că n’a fost întrebuinţat In cuvântarea d-aale de ieri Spune că a nţeles numai .,din punct da vedere adm’nistrfitiv „Moldova să rămâs a moldovenilor*.

Prezidentul spune că Camera a înţeles explic e ţi a d-l ni Tufescu.

D. C. Stere declară că optează pentru scaunul de ilfov.

D. A C. Caza, laşul se declară foartemulţumit,

D. Berindei în discuţia asupra Adresei, citeşte un discurs, raliSadu-se la c- msgiul adus MM. LL, cere adunărei săvomeze ratificarea.

D. general Averescu spune că vorbeşte provo.at de un domn deputat care a a- mintit ieri ,,pariidul d-lui general Averescu“ ca partid de îndemn Ia aţâţai e. Cu această introducere trece la discuţia Mesagiului. Spune că la alegerile din Bacău prefe tul şi candidatul guvernului au dat a înlelege alegătorilor eă M. S. Regele ar dori să iasă anumiţi candidaţi

Ministrul lucrărilor publice. Absolut riexact

D. general Averescu ia act de declaraţia d-lui Ghica si spune că dacă se va * ontro'a Ace&stă afirmaţiune, nu »Di«* cine va roşiv

• Ministrul lucrărilor publice — N ’am amintit niciodată numele M. S. Regelui.

D. Văgăunescu sunt destui martori la Bacău.

D, general Averescu, îa o întrerupere a d-lui Lasear Antoniu care i-a spus că a fost combătut de d. Alex, Constanţi* nescu, îi răspunde că n’are nici un motiv ca să simpatizeze cu fostul ministru, dar că din

~ ----- - ......- — ' ~ -~ ş . ____ _

g ţ y ţ *̂*i; KîtlWiiW- W$®#L / ' ^ Cr i ^ S ^ î W. Î ! ! i S * l l ţ y i * U’l0re'2< 37&.J&*. ■ *W»r**

m > o r n a Ţ i u n iDupă terminarea şedinţei

secrete, s a dat cetire ieri — în Cameră— unei petiţiuni a deputatului Nazarie, cure cere să i se suspende imunitatea până ce va fi judecat de către Curtea Marţială înaintea căreia urmează să apară acuzai a fi dezertat.

Cu acest prilej unii deputaţi au cerut guvernului să puie la ordineaziîei chestiunea deputaţilor vizafi a fi în aceiaşi situaţie ca d. Nazarie, Camera ce rând urgentă, primul ministru a răspuns că a trimis Curţei Marţiale superioare tabloul tuturor parlamentarilor pentru a se nota în dreptul fiecăruia dacă este sau nu urmărit. După primirea acestui tablou chestiunea va îi pusă la ordinea zilei.

Ieri în Cameră, d. I. Pe* trovici a interpelat pe miniştrii basarabeni în chestia propagan- dertce se face în Basarabiă «de către elemente streine şi înstrel- nate» împotriva actului unirei şi ce măsuri s’a luat împotriva a- cestei propagande.

D. Inculeţ a răspuns interpe- latorului că va face în şedinţa de astăzi a Camerei o comunicare în această privinţă.

^ Atitudine t şi acţiunea politică a iMu Gr. Trancu-Iaş*. l’au reeo- nia-idat atenţiuaei ziarului „Gazeta Bucureştilor* care îu numărul de cri îi publică un iuterviev.

Ziarele din Bucureşti anunţă — înainte

*ruL x no, m

UN NUMIRE

• .• ■ iÍI?M : l i n *? Ü:tlöK^ « g & rff f• íáá

"'izZTŞfS&’i • v w" M'3ş*■ ■ ~~• • "' ' -“- r ^

# * ! ^ Trr IE füfö

Re dac fia f f Rdmísírafia IAŞI —Piaţa Unirei No. 6

ia localul clubului Kaţioual-Liberal# ““ »*| W i r — « « a » . pL ‘ I * r 1 f

1 1 I I

■fcfr^u^«e$S6iS«8É^)*WÁ%i:iiáitow^KÍ*ilt&üKl * .í * î — 1. vü.- îăCămh^mEZ?F}:P «.u ,^j^íSa“* »Á ;stiar «riBţfe■ .

I irea recoltelor din Teritoriul ocupat, spiscifîiându-se că acestea vor fi preluate do către oficiile militare pe preţurile cari urmează a se fixa ulterior. Autorităţile militare vor lăsa liecâiui producător can- ktăţ le de care are trebuinţă pentru hrană, iar prisoasaîe vor ii toate predate şi preluate“

Dar d-rul Antipa?PACEA ROMÂNIEI. „Arena“ a publi

cat o dare de seamă a desbateriior din Reichstag asupra păcei cu România, din care spicuim următoarele :

Tcute discursurile oratorilor din dreapta au avut acest caracter ; cu deo2 sebire i-a preocupat chestiunea răspunderilor şi a ispăşiră crimă de a f i ata~ cot Austro-Ungaria pe neaşteptate şi au fost otatori, cari ş -au exprimat îndoiala da a vinovaţii îşi vor primi pedeapsa meritată, reproşând lui Kuhlman câ n’a cerut ca judecata Brătienilor să se facă de tribunalele germane, la care un alt orator, a obiectat că în caz de Condamnare ei ar f i pasat în martiri, pe când o condamnare a tribunalelor române îi va pecetlui în mod definitiv criminali

in privinţa răspunderilor citim ;„Zvonuri tendenţioase alarmează de

putaţii germani cari au {cerut cele mai grave pedepse_ pentru vinovaţi unii chiar au cerut extrădarea vinovaţilor pentru a f i judecaţi de tribunalele germane\

„Reprezentantul guvernului a constatat însă că peste tot n’au fost mai mult de 4300 prizonieri germani în România, cari nfau suferit mai mult ca însăşi populaţia şi armata decimată da boli şi ktoarsd de puteri in r î ragerea din 191*6 muritoare de foame şi in plină mizerie mora â şi materială. D n cei 4300 prizonieri 1000 au murit, iar 1500 şi-au zdruncinat sănătatea lâră eac. Guvernul roman şi-a luat obligaţiuni de a despăgubi in mod îndestulător familia celor râmaşi de pe urma prizonierilor morţi sau invalizi"

D. Marghiloman ar trebui să vorbească cel puţin tot aşa despre prizonierii ro mâni cari au murit cu miile în iagănle din Germania, Auatro-Ungaria şi Bui- $ pria. te*

Acei cari au sufent in aceste lagăre vor răspunde la vreme ace-tir acuzaţii nedrepte pe care dealtfel reprezentantul Crucei roşii î Iveţ en-a ie a dţinui« ţd la timp ţi complect.