Embed Size (px)
Citation preview
David I. Kertzer s-a niscut in anul 194B, la New york. In 19g6a obfinut Bursa Guggenheim, a primit de doud ori, in 19g5 giln 1990, Premiul Marraro din partea Societifii pentru StudiereaIstoriei ltaliei, pentru cea mai bund lucrare despre istoria ltaliei.ln prezent, este profesor universitar de qtiinle sociale gi profesorde antropologie qi istorie la Universitatea Brown. Locuiegte im-preund cu familia sa ln Providence.
DAVI D I. KE RTZ E R
RAPIREA LIJI
TDGARDOMORTARA
Scandalul care a provocatpribuqirea puterii politice a \Iaticanului
Traducere din limba englez{ de
MONICA PIRVULESCU
<Ltfrtao
Bucuregti201 I
The Kidnappingof Edgardo MortaraDavid I. Kertzer
Copyright @ 1997 David I. KertzerCopyright harli @ 1997 David tindroth, Inc.
Traducere publicati. prin lntelegere cu Alfred A. Knopf, un imprint alThe lGropf Doubleday Group, o divizie a Qenguin Random House, LLC.
Toate drepturile teCervate.
w*Editura Litera
O.P. 53; C.P.212, sector 4, Bucuregti, RomAniatel.:021 319 63 90; 03I425 16 19;0752 548372
e-mail: comenziolitera. ro
Rdpirea lui Edgardo MortaraS candalul care a prov o cat
prdbuSirea puterii p olitice a VaticanuluiDavid I. Kertzer
Copyright @ 2019 Grup Media Literapentru versiunea tn limba romane
Toate &epturile rezervate
Traducere din limba englezi:Monica Plrvulescu
Editor: Vidragcu gi fiiiRedactori: Isabella Prodan, Aloma CiomAzgi-Mirgirit
Corector: Ionel PaladeCopertd: Flori Zahiu
Tehnoredactare 9i prepress: Mihai Suciu
Descrierea CIP a Bibliotecii Nalionale a RomAnieiKERTZER, DAVID I.
RApirea lui Edgardo Mortara/ David L Kertzer; trad.: MonicaPirvulescu - Bucuresti: Litera, 2019rsBN 978-606-33-4086-4
L Ptrvulescu, Monica (trad,)821.111-31=13s.1
Cuprins
Prolog........ ...................... 9
Capitolul 1, Un cioclnit la ugd ....... 13
Capitolul T. Evrei in gara papilor.......
Capitolul3.ln ap[rarea credinfei. .,..,,......,....,.,.42
Capitolul 4.ZiIe de disperare ...,...:..55
Capitolul5. Mezuza gi crucea - c[litoria lui Edgardo
la Roma..... ..................69
Capitolul 6. Casa catehumenilor..,........... ......... 8?
Capitolul 7. Tatll vechi qi tatdl nou .,................. 99
Capitolul8.PapaPiusallKlea......... ................115
Capitolut 9. Acuzaqii la ac{resa papei.......... ......I28
Capitolul 10. Vafa amoroas[ a unei servitoate ................... 140
Capitolul 1 1. lntamplari dramatice la Alatri....,.................. 15 6
Capitolul 12. lntilnirea cu mama.... ................ 166
Capitolul 1 3. lnmullirea protestelor interna[ionale ...,........ 17 8
Capitolul 14. Biserica se rlzbunl ..................... 193
Capitolui 15. O chestiune de principiu.... ..,...,,21?.
Capitolul 16" Sir Moses merge la Roma... 1..................
........ 240
Capitolul 17. Rascoali la Bologna. ..................,255
Capitolul 18, Arestarea inchi2itorului.............................,... 270
Capitolul 19. Acuzaqiile impotdva inchizitorului ............... 286
Tatdl"ui meu, Morris Norman Kertzer,
;i fiicei mele, Mol.ly Emilia Kertyer,cu dragoste ;i Preguire
Davrn [. Kum'zrH
Yizavi de sediul generalului se afla, pe drept, faimoasa bi-serici dominicand san Domenico, in care murise insugi sfdntulDominic Ai unde-i sunt pdstrate, cu mult respect, oasele p6nbin ziua de astdzi. Acolo locuia inchizitorul, care era lnsdrcinatde Congregafia SfAntului Oficiu de la Roma si lupte lmpotrivaereziei gi sd apere credinfa. Printre atribufiile sale se numira qiasigurarea respectlrii restric{iilor impuse evreilor.
Vreme de doui secole, inchizitorii de la Bologna nu avusese_rd motive de ingrijorare in privinla evreilor, pentru ci, in anul1593, papa ii alungase din orag Ei din lmprejurimi pe toli cei900 de evrei. Ca urmare a ocupatiei francezedin anii IT90, doarcdfiva, mai aventurieri, se tntorseseri, ins6, dupi reinstaurareastatelor Papale, statutul acestora redevenise fragil, iar dreptullor de a locui in oraq, tot mai indoielnic. Cu toate acestea, pdneln 1858 ajunseserd sd locuiasci in Bologna aproape 200, majo_ritatea negustori, care incercau si deschlda o brega pentru pio-priile familii. cum autoritifile bisericegti aveau pireri impirfitein privinfa prezenfei acestora in oragul care le fusese odinioardinterzis, evreii nu aveau nici cea mai micd dorinfi si iasi lneviden{i, aga cd nu aveau nici sinagogi, nici rabin.
Ca mulli dintre evreii de aici, imigranfi venili din ghetouriledin alte orage, Momolo Mortara gi Marianna padovani Mortarase mutaseri gi ei la Bologna din invecinatul Ducat de Modena.Locuiau cu copiii qi cu servitoarea lor catolici, ln centruloragului. Anonimatul lor avea sd se sfdrgeascd in mod dureros.
t2 1_3
Cnprrolul 1
Ux cIOCANIT LA USA
Ciocdnitul s-a auzit la lisarea intunericului, Era miercuri, 23
iunie 1858. Anna Facchini, o servitoare tn vdrstd de 23 de ani, acoborit scdrile, de la apartamentul familiei Mortara pdnd jos, sideschidi uga de la intrare a clddirii. in fa!i, un ofiler de polilie lnuniformi 9i un al doilea birbat, de vdrstd mijlocie, cu tnfiliqarerizboinicd.t
,,Aici locuieqte signor Momolo Mortara?" a intrebatmareqalul Lucidi.
,,Da", a rdspuns Anna, deqi signor Mortara nu era acasi. Eraplecat cu fiul siu cel mare,
Dupd plecarea birbafllor, Anna a lnchis uga 9i s-a intors in casi,
unde i-a povestit stipdnei sale, Marianna Mortara, despre vizitalngrijoritoare. Marianna stitea la masa din sufragerie, broddndde zor impreuni cu fiicele sale gemene in vArsti de 11 ani, Ernestagi Erminia. Cei cinci copii ai sii, mai mici, Augusto, de 10 ani,
Arnoldo, de 9 ani, Edgardo, de 6 ani, Ercole, de 4 ani, gi Imelda, care
se niscuse cu doar qase luni lnainte, dormeau deja. Marianna, care
era destul de emotivd din fire, qi-ar fi dorit ca solul ei sd fi fost acasi.
Dupi c0teva minute, a auzit pagi pe scirile din spate, lacare se putea ajunge din apartamentul vecinilor s[i. Mariannas-a oprit din brodat qi a ascultat cu atentie. Ciocdnitul din uqii-a lntirit temerile. S-a apropiat de uEd gi, p5strAnd o oarecare
distanti, a lntrebat cine este.
,,Poli1ia", i-a rispuns o voce. ,,Deschideli!"Nndnjduind cd poliliqtii nimeriseri acolo din greqeali, dar
firi sb fie convinsi de acestlucru, Mariannale-a spus ceea ce spera,
Davrn I. Kr,nrznn
in sinea sa, ci ei nu gtiau: ci se aflau la uqa din spate a acelu-iaqi apartament unde se infiligaseri cu doar cAteva minute maiinainte.
,,Nu conteazL, signora. Suntem de la polilie gi vrem si in-trim. Nu vi temeli; nu vrem si vi facem riu."
Marianna a deschis uqa,ldsdndu-i pe cei doi bdrbali si intre.Nu i-a observat pe restul poliligtilor din detaqamentul papal, din-tre care unii rimdseserd pe sc6ri, in timp ce allii erau in strad6.
Pietro Lucidi, gef al corpului de carabinieri papali qi condu-cdtorul detaqamentului de polilie, a intrat urmat de brigadierulGiuseppe Agostini. Pe Marianna a ingrozit-o vederea forfelorde poligie militari a Statelor Papale, care veniser6 ffuit motiv, intoiul nopfii, la ei acas6.
Deloc incintat de misiunea pe care o avea de indeplinit qiobserv6nd cd femeia era deja lngrijorati, Lucidi a incercat s-olinigteasci. A scos din haini o bucilici de hirtie, i-a spus ci arenevoie de nigte limuriri cu privire la familia sa Ei a rugat-o si-ispuni numele tuturor celor care locuiau in casd, tncep$nd cuso{ul sIu gi cu ea insiqi gi continudnd, apoi, cu tofi copiii, de lacel mai ln vArsti gi p0ni la cel mai mic. Marianna a inceput sitremure din toate incheieturile.
ln acea seari de iunie, intorcdndu-se acasd pe sub faimoaseleporticuri ale Bolognei, insolit de Riccardo, fiul siu ln vArstd de13 ani, Momolo a fost surprins si-i vadd pe poliliqti d6nd tdr-coale ugii de la intrarea in locuinfa sa. A urcat in grabd p6ni laapartamentul sdu, unde i-a gisit pe ofilerui de polilie gi pe un altnecunoscut, stdnd de vorbi cu solia lui vizibil speriati.
CAnd Momolo a intrat in apartament, Marianna a exclamat:,,Auzi ce vor oarnenii aceqtia de la familia noastri!"
$eful poliliei, Lucidi, a infeles atunci ci aveau sd i se adeve-reasci cele mai rele temeri legate de misiunea aceea, dar a simlito oarecare ugurare cd acum avea de-a face cu Momolo, caremdcar era bdrbat. A repetat ci fusese insircinat si stabileascdcine locuia in casa familiei Mortara. Momolo, fir6 si inleleagd
74
RAprnr,,r r.ur Encanoo Momana
rostul acelei investigalii rdu prevestitoare, a inceput s6-i spuni,pe rAnd, numele sdu, al soliei gi al fieciruia dintre cei opt copiiai lor.
$eful poliliei a marcat, pe rdnd, toate numele pe listula sa.
Dupi ce i-a consemnat pe tofi ceizece membri ai familiei, a anun-
lat ci vrea sd-i vadi, unul cdte unul, pe toli copiii. Aceasti cerere a
transformat teama Mariannei in graaz6.
Momolo a ardtat spre Riccardo, Ernesta qi Erminia, care se
strAnseseri ln jurul pirintilor 1or, apoi a spus ci restul copiilordorm qi cd era mai bine si-i lase in pace.
lnduioqat, poate, insi la fel de hotirAt, geful poliliei a 16-
mas pe pozilii.ln cele din urm6, sofii Mortara i-au condus pe
poliligti in dormitor, urmali de cei trei copii mai mari gi de ser-
vitoare. Acolo, pe o canapea, dormea Edgardo, biielelul de 6 ani.Pdrinfii nu gtiau ci, pe lista pe care o avea la el qeful carabinieri-lor, numele lui Edgardo era subliniat.
Lucidi i-a spus Annei si-i scoati din cameri pe ceilalli copii.Dupi plecarea acestora, Lucidi s-a intors din nou c[tre Momologi i-a spus: ,,Signor Mortara, cu regret v6 anun! ci sunteli victimaunei triddri".
,,Ce trddare?", a intrebat Marianna,,Fiul dumneavoastri, Edgardo, a fost botezat", a rispuns
Lucidi, ,,iar eu am primit ordin si-l iau."
Jipetele Mariannei risunari in toatd clddirea, f[cAndu-i pe
polifiqti sd dea ndvali in dormitor. Copiii mai mari ai famili-ei Mortara, inspdimintafi, se strecurari din nou in camer6.
PlAngdnd isteric, Marianna s-a aruncat in patul lui Edgardo,strdngAndu-lla piept pe biiatul adormit.
,,Daci vre{i s6-mi luali fiul, va trebui, mai intdi, sd miomorAli!"
,,Trebuie sd fie vorba de o greqeal6", a spus Momolo. ,,Fiulmeu nu a fost niciodati botezat... Cine spune ci Edgardo a fostbotezat? Cine spune c[ trebuie sd-l luafi?"
15
Devro L Kilnrznn
,,Eu doar execut niqte ordine", a insistat geful carabinierilor.,,Eu doar indeplinesc ordinele inchizitorului."
Lucidi era tot mai disperat, pe misuri ce situalia pirea sd-iscape de sub control. ln raportul pe care avea si-l intocmeasciulterior, va scrie: ,,N-am cuvinte sd descriu ce efect a avut tra-gicul anun!. Vi asigur ci ag fi preferat de o mie de ori sd m6 ficonfruntat cu pericole mai grave in exercifiul funcliunii, decAtsd asist la o asemenea sceni dureroasi."
Marianna urla din patul lui Edgardo, Momolo repeta cieste vorba de o greEeali cumpliti, copiii plAngeau, iar Lucidinu mai $tia ce sd facd. Amdndoi pirinlii cdzuril in genunchi infafa gefului carabinierilor, vizibil ruqinat, implordndu-l sd deadovadi de omenie, sd nu le ia copilul. Oarecum induplecat (gi
gindindu-se ci aceasta era, cu siguranfi, doar o greqeald a inchi-zitorului), Lucidi i-a propus lui Momolo s5-gi insofeasci fiul pAndla inchizitor, aflat in apropiere, la Mdnistirea San Domenico.
Momolo arefuzat, de teami sd nu-l lase pe Edgardo si ajun-gd pe mdna inchizitorului.
Lucidi avea s6-gi aminteascS: ,,ln timp ce agteptam ca mamadisperati gi tatdl sd-qi stipAneascd ingrozitoarea agonie, si-qirevind, ca si punem, inevitabil, capdt acelei poveEti, au inceputsi soseasci diverqi ingi, fie din proprie inifiativd, fie pentru cdfuseserd chema;i".
De fapt, cu permisiunea lui Lucidi, Momolo il trimisese peRiccardo si-i anunle pe fratele gi pe unchiul Mariannei Ei si-laduci pe bitr6nul lor vecin evreu, Bonajuto Sanguinetti,'bare,prin situafia materiald gi prin pozifia sa in comunitate, spera sicontribuie la prevenirea dezastrului.
Revenind in fugi la cafeneaua de unde plecaseri el qi tatdlsiu, cu mai pufin de o ori in urm6, Riccardo ii gisi acolo pe ceidoi unchi ai sdi, Angelo Padovani, fratele mamei sale, gi AngeloMoscato, soful surorii mamei sale. Moscato avea si descrie, maitdtziu, acel moment: ,,Cum.stdteam eu gi cumnatul meu la Caffddel Genio, de pe via Vetturini, nepotul meu, Riccardo Mortara,
16
RAprnna lur EncaRno Morlana.
a intrat ln fug6, ptAns qi speriat, Ei mi-a spus cd la el acasi veni-seri carabinieri care voiau si-l ripeasci pe fratele sdu, Edgardo".
Cei doi birba{i s-au infiinfat degrabi la apartamentul fami-liei Mortara: ,,Am gisit-o pe mami rbvigitd gi intr-o stare deplo-rabili, greu de descris. L-am intrebat pe geful poliliqtilor ce se
intAmpld, iar acesta mi-a r$spuns ci primise ordin - degi nu mil-a aritat * de la inchizitor, pirintele Pier Gaetano Feletti, si-l iape Edgardo, pentru ci fusese botezat."
Marianna era ,,disperat6, copleqit6", dupd spusele frateluisdu, Angelo Padovani. ,,Stitea intinsi p9 canapeaua pe care
o foloseau qi drept pat, canapeaua pe care dormea Edgardo,
{indndu-l strdns la piept, ca sd nu i-l poati lua nimeni."lncercAnd si glseascd o modalitate de a-i lmpiedica pe
politigti sd-l ia pe Edgardo, Padovani si cumnatul sdu l-au con-vins pe Lucidi sd agtepte pulin, pentru ca ei si se poati sfdtuicu unchiul lor care locuia in apropiere. Unchiul, fratele tatiluiMariannei, care se numea tot Angelo Padovani, era lncd la servi-ciu, la o micd banci pe care o conducea gi care se afla in clddireain care gi locuia.
Dupd ce nepofii i-au povestit evenimentele dramatice care se
petreceau ln casa familiei Mortara, signor Padovani a hotirdt cisingura lor speranli era si se duci la inchizitor, ln vreme ce t6nd-rul Padovani a dat fuga si-l anunte pe Eeful poliliei cd mai aveau
nevoie de timp, ceilalli doi bdrba{i s-au indreptat spre mdnistire.La ora 11. seara, aceqtia au ajuns in fafa porlii impunitoare a
Mdndstirii San Domenico gi au cerut si fie condugi la inchizitor.ln ciuda orei tArzii, au fost duqi imediat in camera inchizitorului.L-au implorat pe pdrintele Feletti sd l9 spuni de ce ddduse ordinpoliliei s[-l ia pe Edgardo. Pe un ton calm qi cu speranla ci avea
s6-i linigteascd, inchizitorul le-a spus ci Edgardo fusese botezatpe ascuns, dar arcfuzat sd dea detalii despre cine anume il boteza-
se pe copil sau cum aflase despre botez, Imediat ce auziseri desprebotez, autoritifile diduserd ordinul pe care ll executa acum: biia-tul era catolic Ai nu putea fi crescut lntr-o casi de evrei.
17
I
D,qvro [. Knrrrzr:n
Padovani a protestat cu amiriciune. Era un gest de marecruzime, a sus{inut acesta, si ordoni ca un copil sd fie luat de
lAng6 pirinfii sii, fdrd caacestora si Ii se dea posibilitatea de a se
apira. Plrintele Feletti le-a rispuns simplu ci nu avea puterea dea incilca ordinele primite. B[rbafii l-au implorat si le spuni mo-tivul pentru care credea cd fusese biiatul botezat, in condiliilein care nimeni din familie nu Etia nimic despre aEa ceva. Inchizi-torul le-a spus insi ci nu le putea oferi nici o explicalie in acest
sens, intrucdt chestiunea era confidenfiali, dar i-a asigurat cdtotul se intdmpla conform procedurilor. Era in interesul tuturor,a adfiugat acesta, ca membrii familiei si accepte ceea ce avea siurmeze. ,,N-am ac{ionat nicidecum superficial in aceasti ches-tiune", le-a spus el, ,,am procedat cu bun6-credinfi, totul reali-zindu-se meticulos, potrivit canoanelor sfinte."
Vizdnd cd nu reugeau si-l convingi pe pirintele Feletti sischimbe ordinul dat, birbafii au insistat sd lase familiei un rigazinainte de a le lua biiatul. L-au rugat si suspende orice acfiune,cel pu{in pentru o zi.
,,La inceput", avea si-qi aminteasci Moscato mai tdrziu,,,omul cu suflet de piatri arefizat, aga cd a trebuit si-i descriemimaginea tristi a mamei care mai avea un copil mic, a tatiluicare aproape ci-gi pierduse minlile qi a celor opt [sic!] copiiagn(afi de pdrinlii lor gi de genunchii poliliqtilor, rugdndu-i sinu-l ia pe fratele lor de lAngi ei."
ln cele din urm6, inchizitorul chiar s-a rdzgdndit gi le-a acor-dat o amAnare de 24 de ore, in speranla ci, intre timp, mamainnebuniti avea sd fie convinsi sd plece din apartament, fiindevitati, astfel, ceea ce se preconiza a deveni o nefericiti tulbura-re a ordinii publice. I-a pus pe Moscato gi pe Padovani si promi-ti ci nimeni nu va incerca sd-l ajute pe biiat si fugi, iar acegtiai-au dat asiguriri ln acest sens, firi prea mare tragere de inim6.
Pirintele Feletti avea si-gi aducd aminte de ceea ce-i trecu-se prin minte ln timp ce cintirea riscurile acorddrii amdni-rii, Cunogtea foarte bine, spunea acesta, ,,superstiliile addnc
1B
RApuu:,t r,u Eucanuo Monruna
inrddicinate ale evreilor", aga ci se temea atat ,,ce cineva ar fiputut fugi cu biiatul", dar gi ci acesta putea si fie chiar ,,sacri-
ficat". Era o pdrere larg rispdnditd tn Italia pe vremea aceea:
lumea credea cd evreii preferau mai degrabd si-gi ucidi copiii,dec6t si-i vadi devenind catolici. Nu voia si riqte. in biletul pe
care Padovani urma si i-l dea lui Lucidi, inchizitorul i-a ordonatgefului poliliei s6-l supravegheze in permanenli pe Edgardo.
lntre timp, ln apartamentul familiei Mortara veghea conti-nua, pe mdsurd ce tot mai mulli prieteni gi vecini soseau aici.
Printre aceqtia se numdra Ei Bonajuto Sanguinetti, un vecin invdrsti de 7l de ani, care, la fel ca Momolo, venise din comu-
nitatea evreiasci din invecinata localitate Reggio Emilia, dinDucatul de Modena. Sanguinetti dormea cdnd Riccardo venise
la el acasi,, dupi ce-i adusese pe cei doi unchi de la cafenea, qi-i
povestise servitoarei cele lntdmplate.Sanguinetti qi-a descris astfel primele reacfii, cind a fost trezit
cle servitoare: ,,M-am dus la fereastri qi am vizut cinci sau qase
carabinieri care se plimbau pe sub portic qi, la inceput, am fost
clerutat, crezdnd ci veniserd s6-l ia pe vreunul dintre nepolii mei".
A dat fuga acasl la familia Mortara: ,,Am vizut acolo o mamiinnebuniti de durere, plini de lacrimi, gi un tat[ care-qi smul-gea pirul din cap, ln vreme ce copiii erau pe jos, in genunchi,
irnplordndu-i pe poliliqti si se indure de ei. Era o sceni atdt de
cmolionanti, incdt nu am cuvinte s-o descriu, lntr-adevir,l-amauzit chiar qi pe polifistul-gef, pe nume Lucidi, spunind ci ar fipreferat si i se dea ordin si aresteze 100 de infractori, decdt sd-l
ia pe biiat."La doulsprezece qi jumitate noaptea, sinistra veghe din casa
fhmiliei Mortara a fost lntreruptd de sosirea lui Moscato qi a luiPadovani, care fluturau bucata de hdrtie pe care o oblinuseride la pirintele Feletti. $eful Lucidi s-a arltat uimit de faptul cd
evreii reugiseri si-l induplece pe inchizitor. Fusese sigur ci nuavea si, piriseasci apartamentul ln acea seard fdri s6-l ia pe biiat
1_9
Dnvttr [, KriR'r'zrin
cu el. ,,Mi-am dat seama", avea s6-gi aminteasci mai tdrziu gefulpoliiiei,
cb signor Padovani era o persoand. eruditi, cu purtaredemnd, un bdrbat apreciat qi respectat de cei de aceeaqi religiecu e1, care ii acordau mare lncredere. $i chiar aveau motives-o faci, pentru ci numai cineva foarte influent ar fi putut sd
obflna suspendarea ordinului gi, dupi pirerea mea, altcinevanu ar fi putut s-o facd, cu at3t mai mult cu cAt gtiam ci ordinulvenise de la cel mai inalt nivel gi cd nici pirintele inchizitor insine nu era in mdsurd sd-l schimbe.
La plecare, Lucidi a l6sat in urmd o sceni pe care a descris-odrept teatro di pianto e di afflizione, un ,,teatru de lacrimi qi jale".Pe ldngd cei zece membri ai familiei Mortara qi cei doi poliliqticare il pLzeaupe Edgardo, in casd au rimas gi fratele Mariannei,cumnatul, unchiul ei qi doi prieteni de familie.
Momolo s-a simtit uqurat la vestea rimAnerii lui Edgardo,mdrturisind, maitdrziu, ci vestea le diduse ,,o raze de speran{6".Nu prea s-a bucurat insd si descopere c6, pentru a implementamisurile de precaulie ale inchizitorului privind pdzirea stricte a
lui Edgardo, Eeful Lucidi ddduse ordin ca doi poli{iqti si rimdnicu biiatul in dormitor. A fost o noapte cumplitd pentru Momoloqi Marianna: ,,Doi poliqiqti stiteau in dormitorul nostru, fiindinlocuiti, din cfrnd ln cdnd, de al1ii. Vi imagina{i cum am pe-trecut noaptea aceea. Bdiefelul nostru, deqi nu lnfelegea ce se
lntdmpld, a dormit cu intreruperi, suspinAnd qi tresirind dinsenin, cu soldafii aproape."
Singura speranfi rdmasi familiei era si giseascd un factorde decizie la nivel mai inalt decdt inchizitorul, care sd anulezeordinul. Existau doar doi oameni in Bologna care, in opiniabdrbafilor din familiile Mortara qi Padovani, puteau avea o
asemenea putere: cardinalul-legat Giuseppe Milesi qi celebrul,dar controversatul arhiepiscop al oragului, Michele Cardinal
20
RAprnria l,ur Encanno MoRtenq,
Viale-Preli. Incurajali de succesul diplomatic de care se bucura-
seri cumnatul qi unchiul Mariannei la San Domenico, Momologi Marianna i-au rugat pe acegtia si preia noua misiune. lndimineala zilei de 24 intnie, cei doi au pornit la drum.
Nu aveau de mers prea mult. Angelo Moscato era la doipaqi de clidirea impozanti in care lucra cardinalul-legat, cu oseari in urmi, cdnd Riccardo ii diduse, gdfdind, vestea despre
Edgardo.UriaEul palat guvernamental, vechiul Palazzo Comunale, se
contura deasupra piefei centrale a oragului, Piazza Maggiore.
Folositi ca sediu al guvernului din 1336, aceasti construcfie la
care se lucrase vreme de 200 de ani era mai mult o fort[reali, de-
cdt un centru administrativ. Inaugurarea sa coincisese cu fina-lizarcavastului gi impunitorului zid care inconjura oragul, inaltde 9 metri, care forma un cerc inclinat de7 600 de metri, in jurulvechiului oraE. in fiecare noapte, giganticele porfi se inchideaupentru a-i proteja pe locuitorii (qi pe conducdtorii) oragului.
Cind palatul Ei zidul exterior fuseseri ridicate, Bologna era unorag-stat autonom care se lupta, printre altele, cu forlele papa-
le care incercau si gi-l supuni. Fusese o lupti pe care oragul opierduse in cele din urmi, iar odati cu pitrunderea triumfali a
papei Iulius al ll-lea in Bologna, in 1506, oraqul gi teritoriile sale
fuseseri anexate statului pontifical.Giuseppe Milesi Pironi Ferretti venise la Bologna cu doar
doud luni inainte, fiind numit, la virsta de 41 de ani, gi cardinal,qi nunfiu papal, in provincia Bolognei. Sosind ca si-gi preia noileatribufii, in seara de 30 aprilie 1858, a fost intdmpinat cu onoru-rile cuvenite, in drumul siu spre biroul gi spre apartamentul dinclidirea guvernului. Trupele austriece stafionate in oraq au tras
salve de salut.lnsi nu toati lumea din Bologna s-a bucurat de sosirea car-
dinalului-legat, pentru cd oraqul era dominaf de ostilitate falitle conducerea papali qi de trupele austriece care o impuseserd
cu forfa. Enrico Bottrigari, unul dintre bolognezii influenfali
Dnvtu I. Kl:nrzun
de ideile din Risorgimento, miqcarea nafionali de unificare, careintr-un viitor nu foarte indepirtat avea si contribuie la alunga-rea lui Milesi din oraq, descria astfel sosirea cardinalului-legat:
Abia a ajuns la sediu, ci senatorui senior a1 Bolognei a
gi venit si-l salute in manierd. diplomatici, fiind urmat de omul;ime de alte personaje nobile gi de cet5leni, dintre cei carevin de fiecare datd si facd temenele in fala puteriil Aceia carel-au vlzut suslin cd noul legat, cel pu{in la prima vedere, pdreaun om reice, o persoand. lnzestrati cu pu$ine inteligen!tr.2
Inchizitorul ii anunfase dinainte gi pe cardinalul Milesi, Eipe arhiepiscop despre planul siu de a-l lua cu for{a pe copilulevreu. Cdnd Angelo Padovani qi Angelo Moscato au ajuns Ia in-trarea in sediul cardinalului-legat,li s-a spus c6 Eminenla Sa nuera la Bologna. NeavAnd de ales, cei doi au pornit spre cealaltipersoand despre care credeau ce ar fi putut s6-i ajute: arhiepisco-pul Bolognei, temutul Michele Viale-Preli.
Nici de data asta nu au fost nevoifi si meargi prea departe,pentru ci sediul arhidiocezanului, care era legat de catedralaSan Pietro, se afla la o aruncdturi de blf de palatul guvernamen-tal. Cei doi evrei nu erau prea optimigti, pentru ci in scurta pe-rioadi de cdnd se afla in Bologna, cardinalul iqi crease reputaliade conducdtor al migcdrii Bisericii impotriva liberalismului, decruciat pentru purificarea religioasd gi moralitate, de prieten alInchiziliei gi de luptitor convins p€ntru protejarea pozifiei papeiin calitate de conducitor laic.
Cu o noapte ln urm6, cdnd rudele gi prietenii din micufacomunitate evreiasci din Bologna se adunaseri la casa familieiMortara, ciutdnd cu disperare o modalitate prin care si impie-dice polilia si-l ia pe Edgardo, Sanguinetti venise cu propunereade a mitui pe cineva din conducerea Bisericii. Ideea nu li s-a pI-rut gocantd, pentru cd era o metodi pe care evreii italieni o mai
22
RAptnna r,ut Enca.Ruo MoruaR,q,
folosiseri uneori, cu succes, chiar qi cu papi. Cu toate acestea,
tofi credeau ci Viale-Preli nu era genul care s[ accepte mite.Oricum, Padovani gi Moscato nici micar nu au avut ocazia
si incerce, pentru ci au primit acelagi rispuns pe care-l auzi'seri la poarta cardinalului-legat: arhiepiscopul era plecat dinBologna qi nu avea sb se intoarcd in ziua aceea.3 Preotul cu care
au stat de vorbi, cAnd a aflat motivul insistenlei lor de a vorbi cu
arhiepiscopul, gi-a pus mAinile-n cap Ei le-a spus ci habar n-avea
ce s6-i sfituiasci sd facd.
Era deja ora prAnzului gi nu mai aveau mult timp la dispozifie.Angelo Moscato cedd: ,Xdzdndu-ne lipsili de speranfd, am decis
si l6sim lucrurile sd-qi urmeze cursul nefericit. M-am hotirAt sinu mi intorc acasi la familia Mortara, pentru cd m-ag fi intristat
Ei mai mult."in apartamentul familiei Mortara, tensiunea era de nesu-
portat. Sora Mariannei, Rosina, venise diminea
