RAPORT DE ANALIZĂ PRIVIND AVANTAJELE COMPETITIVE ȘI ... de... · de cercetare-dezvoltare și performanța în afaceri din cadrul sistemului de inovare regional. Analiza se bazează

1

RAPORT DE ANALIZĂ PRIVIND AVANTAJELE

COMPETITIVE ȘI POTENȚIALUL PENTRU INOVARE ÎN

SCOPUL DEZVOLTĂRII ECONOMICE A REGIUNII

NORD-EST

“Proiect cofinanțat din Fondul European de Dezvoltare

Regională prin POAT 2007 – 2013”

2

CUPRINS Sumar ........................................................................................................................................................... 4 1. Contextul economic din Regiunea Nord-Est ............................................................................ 6 2. Conectivitate și accesibilitate în Regiunea Nord-Est ......................................................... 17

2.1 Telecomunicațiile în Regiunea Nord-Est ........................................................................ 17 2.2 Infrastructura de transport feroviar în Regiunea Nord-Est .................................... 19 2.3 Infrastructura de transport rutier în Regiunea Nord-Est ........................................ 20 2.4 Infrastructura de transport aerian rutier în Regiunea Nord-Est .......................... 21

3. Tendințe demografice ................................................................................................................... 22 4. Antreprenoriatul din Regiunea Nord-Est .............................................................................. 24 5. Forța de muncă: populația ocupată, nivelul de pregătire, câștiguri salariale .......... 32

5.1. Câștigurile salariale ................................................................................................................ 37 6. Performanța firmelor din Regiunea Nord-Est și analiza potențialului de clusterizare ............................................................................................................................................. 37

6.1 Analiza sectorială ..................................................................................................................... 37 6.2. Clusterele și potențialul de clusterizare ........................................................................ 66

7. Potențial de specializare: metoda utilității globale ............................................................ 69 8. Avantaje comparative (indicatorul Balassa) ........................................................................ 71 9. Investițiile străine directe în Regiunea Nord-Est ............................................................... 75 10. Avantaje competitive: PIB/capita, productivitatea muncii .......................................... 82 11. Potențialul de inovare ................................................................................................................. 83

11.1 Întreprinderile inovative .................................................................................................... 87 11.2 Tipuri de inovare ................................................................................................................... 88 11.3 Brevetele și publicațiile științifice .................................................................................. 90

12. Potențialul de creștere bazat pe activitatea de cercetare-dezvoltare ...................... 92 12.1 Cheltuielile de cercetare-dezvoltare .............................................................................. 92 12.2 Situația întreprinderilor de CD ........................................................................................ 95 12.3 Personalul din activitatea de cercetare-dezvoltare ............................................... 101

13. Concluzii ......................................................................................................................................... 104 14. Analiza SWOT ............................................................................................................................... 107 15. Bunele practici de la nivelul Uniunii Europene în elaborarea și implementarea Strategiilor de Specializare Inteligentă ..................................................................................... 109 16. Identificarea sectoarelor de nișă la nivelul Regiunii Nord-Est în contextul specializării inteligente ................................................................................................................... 133

16.1. Studiu de caz sectorial 1 –Sectorul agroalimentar în Regiunea Nord-Est ... 137 16.2. Studiu de caz sectorial 2 –Sectorul confecții-textile în Regiunea Nord-Est (SMAR-TEX) .................................................................................................................................... 143 16.3. Studiu de caz sectorial 3 – IT&C în regiunea Nord-Est (SMAR-TIC) .............. 149 16.4. Studiu de caz sectorial 4 – Sectorul de prelucrare a lemnului și de mobilă în Regiunea Nord-Est - Propunere .............................................................................................. 157

3

16.5. Studiu de caz sectorial 5 – Sectorul de turism în Regiunea Nord-Est ............ 161 16.6. Studiu de caz sectorial 6 – Industria farmaceutică în Regiunea Nord-Est ... 171 16.7. Concluziile studiilor de caz sectoriale ........................................................................ 178

4

Strategia de specializare inteligentă a Regiunii Nord-Est

Sumar

Strategia pentru specializarea inteligentă reprezintă un instrument necesar pentru

realizarea unor investiții eficiente (raport rezultate/cost) și eficace (raport

impact/obiectiv) în materie de cercetare, dezvoltare și inovare. În acest sens, este

necesară identificarea avantajelor competitive regionale pentru ca acestea să poate

fi valorificate.

Astfel, prin intermediul acestei strategii se dorește încurajarea creșterii

competitivității economice în Regiunea Nord-Est prin crearea și dezvoltarea

companiilor inovative, introducerea de tehnologii moderne în unitățile de cercetare-

dezvoltare-inovare, valorificarea acestor infrastructruri și stimularea

parteneriatului între universități, instituții de cercetare și companii, în acele

domenii în care s-au înregistrat avantajele competitive.

Un alt obiectiv al acestei strategii este reprezentat de trecerea de la competitivitatea

bazată pe factori la cea bazată pe inovare, care presupune dezvoltarea capacității de

cercetare în domenii de înaltă tehnologie (high tech) generatoare de valoare

adăugată, cu potențial de export și antrenare a altor sectoare productive.

În acest sens, a fost analizată expertiza în domeniul cercetării-dezvoltării și

competitivitatea economică, pentru a putea fi realizată o corelare dintre activitatea

de cercetare-dezvoltare și performanța în afaceri din cadrul sistemului de inovare

regional. Analiza se bazează pe datele oficiale publicate de Eurostat și de Institutul

Național de Statistică, precum și studiile GEA și ARUP.

Pe lângă analiza indicatorilor macroeconomici, de poziționare a regiunii în raport cu

celelalte regiuni, precum: Produsul Intern Brut, Produsul Intern Brut/cap de

5

locuitor, procentul din PIB destinat cheltuielilor cu activitatea de cercetare-

dezvoltare, au mai fost luați în calcul indicatori de eficiență ai activității economice

precum valoarea adăugată brută, productivitatea muncii și alți indicatori ce

caracterizează mediul de afaceri, precum: numărul unităților locale active, efectivul

de personal, cifra de afaceri și investițiile nete la nivelul fiecărui sector economic.

Prin intermediul acestora au fost identificate sectoarele cu potențial de clusterizare

și au putut fi sugerate anumite direcții de dezvoltare la nivel sectorial. La baza

specializării sectoriale pe produse şi servicii stau avantajele comparative, iar pentru

comensurarea specializării, dar şi pentru a determina avantajele comparative

revelate la nivel regional și județean s-a folosit în analiză indicatorul RCA (revealed

comparative advantage). Potențialul de inovare al regiunii Nord-Est a fost

demonstrat prin analiza tuturor actorilor implicați în această activitate, a entităților

de inovare și transfer tehnologic, a întreprinderilor inovative, a tipurilor și a

cheltuielilor de inovare practicate.

Prin implementarea acestei strategii se va încerca concentrarea resurselor și

focalizarea investițiilor regiunii în domenii ce prezintă avantaje competitive și cu

valoare adăugată mare.

6

1. Contextul economic din Regiunea Nord-Est

Regiunea de dezvoltare Nord-Est a înregistrat în anul 2010 o valoare a Produsului

Intern Brut (PIB) de 55.669 milioane lei, ceea ce reprezintă 10,63% din PIB-ul

României şi doar 0,1077% din PIB-ul UE 27. În profil temporal, la nivel regional se

remarcă o creștere a valorii acestui indicator în anul 2010 cu 44,85%, față de anul

2006. Comparativ cu restul regiunilor din România, creșterea este cea mai redusă,

plasând regiunea pe ultimul loc în clasamentul național, din acest punct de vedere.

În anul 2010, contribuția la formarea PIB-ului național plasează Regiunea Nord-Est

pe locul VI (10,63%), fiind urmată doar de regiunile Vest (10,11%) și Sud-Vest-

Oltenia (8,008%).

Comparativ cu regiunile Uniunii Europene, PIB-ul înregistrat în anul 2010 de

Regiunea Nord-Est este comparabil cu cel al unor regiuni din Polonia, precum

Voievodatul Subcarpatia sau din Slovacia, precum Stredné Slovensko, ce reprezintă

aproximativ 0,108% din PIB-ul Uniunii Europene în același an de analiză.

0

50,000

100,000

150,000

200,000

250,000

300,000

2006 2007 2008 2009 2010

România Nord-Est

7

Produsul Intern Brut la nivel european, național și al regiunii Nord-

Est, 2006-2010, Milioane PPS (paritatea de cumpărare standard)

Sursa: Eurostat Database, 2013

Cele 6 judeţe care compun această regiune au o contribuţie diferită la formarea PIB-

ului regional, astfel că doar 2 dintre acestea înregistrează performanţe economice

semnificative în acest sens. Este vorba despre judeţele Iași și Bacău, ale căror

rezultate sunt net superioare celorlalte 4 județe: Suceava, Neamț, Botoșani și Vaslui.

0

2000

4000

6000

8000

10000

12000

14000

16000

18000

2006 2007 2008 2009 2010

Bacău

Botosani

Iasi

Neamt

Suceava

Vaslui

Produsul Intern Brut la nivel județean, 2006-2010, milioane lei

Sursa: INS, Tempo Online, 2013

În intervalul de timp studiat 2006-2010, cea mai mare creștere a valorii PIB-ului s-a

înregistrat în județul Iași (60,57%), urmat de Botoșani și de Bacău.

Produsul Intern Brut pe cap de locuitor la paritatea puterii de cumpărare standard

(PPS) este considerat a fi cel mai potrivit indicator pentru evaluarea nivelului de

dezvoltare. În anul 2010, regiunea se poziționa pe ultimul loc în clasamentul

8

național din perspectiva acestui indicator, PIB-ul pe cap de locuitor a reprezentat

doar 28,57% din media europeană (24.500 PPS/locuitor). În context european,

regiunea se află în clasamentul celor mai sărace 20 de regiuni din UE-27, alături de

regiunile Sud-Vest, Sud-Est, Sud-Muntenia, Nord-Vest și Centru.

0

2,000

4,000

6,000

8,000

10,000

12,000

14,000

16,000

18,000

2006 2007 2008 2009 2010

Romania

Bulgaria

Ungaria

Észak-Magyarország

Severozapaden

Nord-Est

Sud-Est

PIB/capita în PPS, comparația regiunii cu alte regiuni din UE, 2006-2010


Pentru comparație, au fost alese regiunile Észak-Magyarország din Ungaria și

Severozapaden din Bulgaria, datorită faptului că se află pe ultimele locuri în

clasamentele naționale din perspectiva PIB-ului/cap de locuitor, asemenea Regiunii

Nord-Est.

În profil temporal, poate fi remarcat un punct de maxim înregistrat în anul 2008,

după care se constată o scădere, a cărei posibilă cauză este izbucnirea crizei

economice. Cu toate acestea, față de anul de referință valoarea acestui indicator a

crescut cu 21%, iar județul cu cel mai ridicat nivel de dezvoltare este, și de această

dată, Iași. Problemele cele mai grave se remarcă în județul Vaslui, care înregistrează

cele mai scăzute valori ale indicatorului la nivel național. Conform Eurostat, în

ultimul an de analiză, 2010, Regiunea Nord-Est a înregistrat o valoarea a PIB-

9

ului/cap de locuitor de 3.600 de euro, situându-se printre cele mai sărace regiuni

din Europa și cea mai săracă din România.

Un aspect ce trebuie surprins în analiza acestui indicator, indiferent de nivelul

teritorial, îl reprezintă relația dintre PIB/capita și cheltuielile cu activitatea de

cercetare-dezvoltare. În multe studii a fost demonstrată existența unei corelații

pozitive între aceste două variabile, iar din studiul legăturii dintre ele la nivelul

României și al regiunilor Nord-Est, Sud-Vest, Sud-Est și Sud Muntenia, s-a observat

că doar la nivelul Regiunii Nord-Est corelația dintre aceste variabile este puternică,

la restul regiunilor, și chiar și la nivelul României, aceasta fiind slabă, iar intensitatea

legăturii dintre variabile fiind scăzută. Astfel că, o țară sau o regiune cu o valoare a

PIB-ului/capita mai redusă poate avea o activitate intensă de cercetare-dezvoltare,

investind foarte multe resurse în această direcție.

Legătura dintre PIB/capita și cheltuielile cu activitatea de cercetare-dezvoltare, 2010

10

Sursa: Prelucrare SPSS cu date de pe site-ul Eurostat, 2013

În anul 2010, regiunea Nord-Est a înregistrat un PIB/capita ce reprezenta 14% din

media UE-27 și canaliza resursele asupra activității de cercetare-dezvoltare într-un

procent de 0,28% din PIB.

Valoarea Adăugată Brută (VAB) reprezintă valoarea creată de factorii de producție

în perioada 2006-2010, urmând aceeași linie precum valoarea nominală a PIB-ului.

0.00

20,000.00

40,000.00

60,000.00

80,000.00

100,000.00

120,000.00

140,000.00

2006 2007 2008 2009 2010

România

Ungaria

Bulgaria

Nord-Est

Sud-Est

Sud-Muntenia

Sud-Vest-Oltenia


Severozapaden

Valoarea Adăugată Brută în milioane euro, la nivel național și regional, comparație cu

exemple din Europa, 2006-2010


Valoarea Adăugată Brută înregistrată în anul 2010 în Regiunea Nord-Est reprezintă

0,107% din cea înregistrată la nivel european, respectiv 10,64% din cea înregistrată

la nivel național. Evoluția acestui indicator în intervalul de timp analizat este

asemănătoare cu cea a PIB-ului regional; o creștere continuă până în anul 2008, o

scădere cu 13% în 2009, după care se remarcă o ușoară tendință de revenire pe un

trend ascendent. În clasamentul național, regiunea este poziționată pe locul VII din

perspectiva acestui indicator, fiind urmată doar de Regiunea Sud-Vest Oltenia.

11

Păstrând comparația cu aceleași regiuni din Europa, Severozapaden și Észak-

Magyarország, se observă că Regiunea Nord-Est înregistrează praguri superioare,

contribuind cu un procent mai mare la formarea VAB naționale (10,64%) spre

deosebire de celelalte două regiuni (Severozapaden – 7,17%, Észak-Magyarország -

7,33%).

Acest indicator oferă o radiografie corectă a structurii economiei pe ramuri de

activitate comparativ cu PIB-ul, deoarece impozitele, taxele sau subvențiile pot

modifica importanța ramurilor.

1.66

19.05

6.13

73.16

9.95 9.79

52.5

27.76

0

10

20

30

40

50

60

70

80

Agricultură Industrie Construcții Servicii

European Union (27 countries)

Bulgaria

Severozapaden

Hungary


Romania

Nord-Est

Sud-Est

Sud - Muntenia

Sud-Vest Oltenia

Contribuția sectoarelor la VAB, 2010


Din graficul de mai sus, se observă că în toate țările și regiunile analizate sectorul

serviciilor contribuie cel mai mult la formarea VAB. În Regiunea Nord-Est, s-a putut

constata că VAB este constituită în proporție semnificativă din aportul serviciilor

(51,5%), situație mai favorabilă comparativ cu a celorlalte regiuni din România, însă

acest aspect nu reprezintă un element de diferențiere și de specificitate regională.

12

Evoluția contribuției sectoarelor la formarea Valorii Adăugate Brute în Regiunea Nord-Est,

2006-2010, procente


Din perspectivă temporală, față de anul de referință, schimbări majore au fost

semnalate în sectorul industrial și în cel de construcții, unde creșterile au depășit

50% în ceea ce privește contribuția la formarea VAB. În extrema cealaltă se află

agricultura și serviciile a căror contribuție a scăzut; comerțul și-a diminuat cel mai

mult aportul (cu 11,173%) la formarea VAB în intervalul studiat.

La nivelul județelor Regiunii Nord-Est, pot fi observate diferențe semnificative,

fiecare județ având o anumită structură a economiei pe ramuri de activitate. Astfel

că județul Botoșani are sectorul agricol foarte bine dezvoltat (contribuie cu 17,27%

la formarea VAB spre deosebire de Bacău, care contribuie cu doar 6,5%) și sectorul

de construcții aproape insesizabil, județul Iași are cel mai dezvoltat sector de

servicii, județul Neamț înregistrează valori superioare pentru sectorul industrial, iar

județul Bacău pentru cel de construcții. Celelalte două județe, Vaslui și Suceava, au o

structură a ramurilor economice relativ apropiată cu media din regiune.

0

10

20

30

40

50

60

Agricultură Industrie Constructii Servicii

2006 2007 2008 2009 2010

13

0

10

20

30

40

50

60

70

Nord-Est Bacău Botoșani Iași Neamț Suceava Vaslui

Agricultură

Industrie

Construcții

Servicii

Contribuția sectoarelor la formarea valorii adăugate brute regionale și județene, 2010,

procente


La nivelul Regiunii Nord-Est, în anul 2010, sectorul de servicii ”Comerț” contribuia

cel mai mult (14,77%) la formarea Valorii Adăugate Brute Regionale, urmat de

”Tranzacțiile imobiliare” (12,26%).

Rata de ocupare a resurselor de muncă reprezintă, de asemenea, un indicator

relevant.

14

0

10

20

30

40

50

60

70

2007 2008 2009 2010 2011

Nord-Est

Sud-Est

Sud-Muntenia

Sud-Vest Oltenia

Rata de ocupare a resurselor de muncă în Regiunea Nord-Est, comparație cu regiunile Sud-Est,

Sud-Muntenia și Sud-Vest Oltenia, 2007-2011, procente


Din graficul de mai sus, se poate observa că în toate regiunile analizate rata de

ocupare a scăzut în intervalul de analiză. Astfel, concluzia care poate fi trasă se

referă la scăderea populației ocupate civile în comparație cu resursele de muncă.

Nivelul ratei de ocupare în Regiunea Nord-Est este cu mult mai mic în comparație cu

media națională în toți anii analizați, iar din graficul de mai sus se poate observa că

acest indicator este scăzut și poziționează regiunea pe ultimul loc în clasamentul

național.

Indicatorul ratei de ocupare trebuie surprins și din perspectiva grupelor de vârstă și

a mediilor de rezidență. Astfel, la nivel național, în anul 2012, nivelul ratei de

ocupare a populației în vârstă de 15-64 de ani a fost de 59,5%, o pondere cu

aproximativ 5 puncte procentuale mai mică față de media europeană și la o distață

de aproximativ 11 puncte procentuale față de ținta națională de 70% stabilită în

contextul Strategiei Europa 2020. Regiunea Nord-Est înregistrează o pondere

superioară mediei naționale și europene, iar în ultimii ani (începând cu anul 2008)

15

această pondere a crescut cu 4 puncte procentuale. Cu toate acestea, trebuie luate

măsuri prin care să se asigure un nivel mai înalt al acestui indicator în toate

regiunile din România, întrucât ținta asumată trebuie atinsă. Rata de ocupare în

Regiunea Nord-Est este mult mai ridicată comparativ cu cea a altor regiuni din

Europa prezentate în tabelul de mai jos.

40

45

50

55

60

65

70

2007 2008 2009 2010 2011 2012

UE27

România

Nord-Est

Sud-Est

Sud-Muntenia

Sud-Vest Oltenia

Severozapaden


Rata de ocupare a populației în vârstă de 15-64 de ani, la nivel regional, național și european,

2007-2012, procente

Sursa: INS, Tempo Online și Eurostat Database, 2013

Rata de ocupare a populației în vârstă de muncă (15-64 ani) la nivelul Regiunii

Nord-Est a avut, în tot intervalul de analiză, valori mai ridicate pentru bărbați (68,8

față de 60,9 pentru femei, în anul 2012) și pentru persoanele din mediul rural (69,9

față de 56,7 pentru persoanele din mediul urban, în anul 2011). Această situație se

mai regăsește doar în regiunile Sud-Vest Oltenia și Vest; toate celelalte regiuni,

înregistrează o rată de ocupare a populației mult mai ridicată în mediul urban decât

în cel rural.

Rata de ocupare a tinerilor (15-24 de ani) la nivelul Regiunii Nord-Est depășește

media națională (23,9%) și atinge un nivel care o plasează în fruntea clasamentului

(29,3%) din acest punct de vedere, începând cu anul 2010. În cazul persoanelor

16

vârstnice (55-64 de ani) din Regiunea Nord-Est, rata de ocupare este cea mai

ridicată (56,1%) din țară, depășind media națională (41,4%).

Rata șomajului în Regiunea Nord-Est a fost, în anul 2012, de 6,2%, în creștere cu

aproximativ un punct procentual față de anul trecut.

0

2

4

6

8

10

12

14

16

18

2007 2008 2009 2010 2011 2012

European Union (27

countries)

Severozapaden


Romania

Nord-Est

Sud-Est

Sud - Muntenia

Sud-Vest Oltenia

Rata șomajului în rândul populației în vârstă de peste 15 ani la nivel regional, național și

european, 2007-2012, procente


În comparație cu celelalte regiuni ale României, Regiunea Nord-Est înregistrează cel

mai scăzut nivel al ratei șomajului în rândul populației cu vârsta de peste 15 ani,

începând cu anul 2007. Valoarea acestui indicator este mai scăzută decât media

națională și europeană, după cum este surprins în graficul de mai sus. Pe sexe,

ecartul dintre cele două rate ale șomajului a fost de 1,6 puncte procentuale (5,1%

pentru bărbați față de 3,5% pentru femei), în anul 2012. Rata șomajului în rândul

populației cu vârsta de peste 15 ani este mai ridicată în mediul urban decât în cel

rural cu aproximativ 7 puncte procentuale.

17

0

2

4

6

8

10

12

14

16

2007 2008 2009 2010 2011 2012

Bacău

Botoșani

Iași

Neamț

Suceava

Vaslui

Rata șomajului pe județe, 2007-2012, procente


Județul Vaslui înregistrează în toți anii analizați valorile cele mai ridicate ale acestui

indicator, plasându-se în fruntea clasamentului chiar și la nivel național.

2. Conectivitate și accesibilitate în Regiunea Nord-Est

2.1 Telecomunicațiile în Regiunea Nord-Est

Conform Raportului de cercetare realizat în anul 2010 de către firma GALLUP

pentru Autoritatea Naționala pentru Administrare și Reglementare în Comunicații,

se desprind următoarele concluzii pentru Regiunea Nord-Est.

Gradul de penetrare a serviciilor de telefonie fixă prin linie de acces la nivel de

gospodărie este de numai 54% cu 23 de puncte procentuale mai puțin față de

Regiunea București-Ilfov. Principalii furnizori de servicii de telefonie fixă sunt:

Romtelecom (77%), RDS&RCS (22%) și UPC (3%).

Gradul de penetrare a serviciilor de telefonie mobilă la nivel de gospodărie este de

82%, cu 12 puncte procentuale mai puțin față de București-Ilfov. Dintre deținătorii

de cartele SIM, numai 33% au abonamente (cel mai mic procent dintre toate

regiunile), 55% au cartele preplătite, iar 12% ambele tipuri de servicii. Dintre

18

abonați, cei mai mulți au servicii furnizate de Orange și Vodafone. Totodată, 92%

dintre firmele și instituțiile care activează în regiune folosesc servicii de telefonie

mobilă.

În ceea ce privește dotarea gospodăriilor din Regiunea Nord-Est cu calculatoare (PC-

uri) aceasta este deficitară – doar 36% dintre acestea dețin un calculator, 5% un

laptop, iar 5% și PC și laptop. Practic 54% dintre gospodari nu au niciun calculator –

procent dublu față de Regiunea București-Ilfov. Totodată, cele mai multe gospodării

fără calculatoare sunt amplasate în mediul rural.

Gradul de penetrare a serviciilor de internet la nivel de gospodărie este de numai

36% - 32% au acces la internet fix, 2% acces la internet mobil, 2% acces și la

internet fix și internet mobil. Practic 64% dintre gospodării nu au acces la internet.

În Regiunea Nord-Est, 42% din populația cu vârsta mai mare de 18 ani a utilizat

internetul în ultimele trei luni, 6% a utilizat internetul cu mai mult de trei luni în

urmă, iar 50% nu a utilizat niciodată internetul. Totodată, 15% din totalul populației

României care a accesat internetul provine din Regiunea Nord-Est. Principalul motiv

al celor care nu au utilizat niciodată internetul îl constituie lipsa nevoii folosirii

acestor servicii (persoane cu acces la internet).

În privința utilizării serviciilor e-commerce, în 2012, 24,8% din total persoane în

vârstă de 16-74 ani care au utilizat vreodată internetul din Regiunea Nord-Est au

comandat/cumpărat bunuri pe internet, procentul, practic dublându-se față de anul

2008. Un procent important (49,7%) din aceste persoane au comandat

îmbrăcăminte, produse sportive, 48,3% cărți, reviste, ziare, iar 44,4% au făcut

aranjamente de călătorie și/sau cazare.

2.2 Infrastructura de transport feroviar în Regiunea Nord-Est

19

Rețeaua de căi ferate în regiune se prezintă la un nivel comparabil cu media pe țară

în ceea ce privește dotarea tehnică și lungimea tronsoanelor (condițiile geografice și

de amplasament impun unele restricții de circulație). Astfel, ponderea rețelei

regionale de căi ferate în total rețea cale ferată la nivel național este de 15,03% la

sfârșitul anului 2011.

În ceea ce privește densitatea rețelei de căi ferate regionale s-a observat că la nivel

regional densitatea liniilor de exploatare este de 43,9km/1000 kmp, situându-se

sub media națională de 45,2km/1000 kmp.

În județele Botoșani și Vaslui nu există transport feroviar pe linii electrificate, cu

toate acestea, la nivelul regiunii ponderea liniilor electrificate în total rețea (40,9% -

2011) este peste media națională de 37,3%.

Regiunea este traversată de următoarele magistrale feroviare:

- București – Bacău – Roman- Suceava – Ucraina - magistrala principala 500

- Magistrala secundară 501: Adjud – Onești – Târgu Ocna – Dărmănești – Comănești

– Ghimeș;

- Magistrala secundară 502: Suceava – Gura Humorului – Câmpulung Moldovenesc –

Vatra Dornei – Ilva Mică;

- Magistrala secundară 508: Comănești – Moinești;

- Magistrala secundară 509: Bacău – Buhuși – Roznov – Piatra Neamț – Bicaz;

- Magistrala secundară 510: Dolhasca – Fălticeni;

- Magistrala secundară 511: Botoșani – Verești;

- Magistrala secundară 512: Leorda – Dorohoi;

- Magistrala secundară 515: Dornești – Rădăuți – Putna;

- Magistrala secundară 517: Pașcani – Târgu Neamț;

- București – Bârlad – Vaslui – Iași – Ungheni - Republica Moldova – magistrala

principală 600;

20

- Magistrala secundară 603: Bârlad – Murgeni – Falciu;

- Magistrala secundară 604: Crasna – Huși;

- Magistrala secundară 605: Roman – Negrești – Buhăiești;

- Magistrala secundară 606: Pașcani – Târgu Frumos – Podu Iloaiei – Iași;

- Magistrala secundară 607: Harlău – Podu Iloaiei;

- Magistrala secundară 608: Letcani – Dangeni – Dorohoi.

2.3 Infrastructura de transport rutier în Regiunea Nord-Est

Regiunea Nord-Est este străbătută de o serie de coridoare rutiere europene, după

cum urmează:

- București – Bacău – Roman – Suceava - Siret (punct de control și trecere a

frontierei) – drumul european E85;

- Suceava - Vatra Dornei - Cluj (E576) care face legătura cu drumul european E60

Cluj Napoca-Oradea;

- Bacău – Brașov – Pitești - drumul european E574 (care face legătura cu drumul

european E70 Craiova – Vidin - Skopje);

- București - Bârlad – Albița (punct de trecere a frontierei) – Chișinău - drumul

european E581 care străbate județul Vaslui;

- Roman - Tg. Frumos cu ramificație către Botoșani (E58) și Iași – Sculeni (punct de

trecere a frontierei) (E 583).

Sub aspect calitativ cel mai important indicator îl constituie ponderea drumurilor

modernizate în total drumuri publice. La nivel regional, ponderea este de 30% fiind

apropiată de cea națională. Pe categorii de drumuri, ponderea este de 90% la

drumurile naționale și de numai 16% la drumurile județene și comunale. Ultimul

procent menționat urmează să crească în perioada următoare ca urmare a finalizării

atât a proiectelor ce vizează reabilitarea/modernizarea drumurilor

județene/străzilor orășenești (cofinanțate prin Programul Operațional Regional

21

2007-2013, axa 2.1), cât și a celor finanțate din Programul Național pentru

Dezvoltarea Infrastructurii (secțiunea ce vizează realizarea a 10.000 km drumuri

județene) și din Planul Național pentru Dezvoltarea Rurală. La nivel județean,

procentul drumurilor județene și comunale modernizate variază între numai 3% în

Județele Iași și Neamț și 34% în județul Suceava.

2.4 Infrastructura de transport aerian rutier în Regiunea Nord-Est

Transporturile aeriene de care beneficiază regiunea, sunt susținute de o

infrastructură specifică formată din trei aeroporturi care deservesc curse interne și

externe, cursele regulate asigurând legătura atât cu capitala țării București, cât și cu

municipiul Timișoara. Cele trei aeroporturi sunt situate în Bacău, Iași și Suceava.

Aeroportul Bacău (George Enescu), situat la 6,5 km sud de municipiul Bacău,

asigură infrastructura necesară efectuării în condiții de securitate a zborurilor

aeronavelor de până la 400 tone, organizând zboruri interne și externe.

Aeroportul a fost deschis pentru transportul public de pasageri și bunuri în anul

1946. Pista are o lungime de 2500 metri și o lățime de 80 metri, fiind situată la

altitudinea de 185 m. Aeroportul deservește atât populația județului Bacău cât și pe

cea din județele învecinate.

Aeroportul Iași este format dintr-un singur terminal care, după punctul de

securitate, este separat în două fluxuri de pasageri – destinații interne, respectiv

externe. Platforma de parcare și debarcare – îmbarcare poate primi cel mult 4

aeronave simultan, ceea ce conduce la serioase limitări operationale, solicitările

pentru permisiuni de operare la Iași, îndeosebi în regim neregulat venite din partea

altor companii, fiind numeroase și cu mult peste capacitatea disponibilă.

Aeroportul Suceava(Stefan cel Mare) este situat pe teritoriul comunei Salcea, la

aproximativ 15 km est de Suceava și 40 km de Botoșani, accesul fiind asigurat prin

drumul național DN29 - este destinat în prezent traficului intern de pasageri cu

22

avioane scurt curier. Primele curse aeriene au operat pe Aeroportul Suceava în

1960, iar din anul 1963 beneficiază de o pistă betonată (1.800 m x 30 m), dispozitiv

luminos de apropiere și platformă de îmbarcare – debarcare (127 m x 72 m).

Pe aeroport este posibilă aterizarea–decolarea aeronavelor de tip scurt curier și

mediu curier în condiții optime, cu baremul minim de vizibilitate de 1200 metri, iar

cel de plafon de 60 metri. Aerogara aeroportului are o capacitate de 250 de pasageri

pe oră și este compartimentată pe fluxuri de plecări, sosiri, atât pentru pasagerii din

traficul intern cât și pentru cel extern.

3. Tendințe demografice

Conform datelor statistice existente la 1 iulie 2011, Regiunea Nord-Est avea o

populație stabilă de 3.695.831 locuitori, reprezentând 17,3% din populația totală a

țării. Sub acest aspect, dintre cele opt regiuni de dezvoltare, Regiunea Nord-Est are

cel mai mare număr de locuitori. Distribuția pe județe este următoarea: Bacău –

712.304 loc, Botoșani – 444.804 loc, Iași – 821.311 loc, Neamț – 560.755 loc,

Suceava – 708.933 loc și Vaslui – 447.724 loc.

În raport cu datele colectate și centralizate cu ocazia realizării Recensământului

populației și locuințelor 2011 (date preliminare aug. 2012) se constata că populația

totală stabilă a regiunii este de 3.148.577 locuitori, din care 583.590 în județul

Bacău, 398.932 în județul Botoșani, 723.553 în județul Iași, 452.900 în județul

Neamț, 614.451 în județul Suceava și 375.151 în județul Vaslui. În comparație cu

datele publicate ale Recensământului Populației din 2002 populația regiunii a scăzut

cu 14,3%.

Din punct de vedere etnic, populația Regiunii Nord-Est prezintă un grad înalt de

omogenitate. Conform datelelor preliminare ale recensământului populației și

23

locuințelor din 2011, din totalul populației, 97,9% este reprezentat de români, 0,1%

de maghiari, 1,2% de romi, 0,2% de rușii-lipoveni, iar 0,6% alte etnii.

În graficul următor este prezentată evoluția populației în perioada 2005-2011 la

nivel național, respectiv regional, pe total și pe medii de rezidență.

-1

-0.8

-0.6

-0.4

-0.2

0

0.2

0.4

0.6

0.8

2006/2005 2007/2006 2008/2007 2009/2008 2010/2009 2011/2010

România -urban România - rural Nord-Est - urban Nord-Est - rural

Rata de creștere a populației, %

Sursa: Planul de Dezvoltare Regională 2014-2020 Nord-Est1, ”Structura socio-demografică a

populației”

Pentru Regiunea Nord-Est, per total, se înregistrează un trend anual de descreștere

ușoară a populației. Pe medii de rezidență, descreșterea este mai mare în mediul

urban și se înregistrează în perioada 2007-2011. În mediul rural, în perioada 2007-

2008 are loc o ușoară creștere (migrație a populației dinpre urban spre rural), în

timp ce în 2009-2011 o ușoară scădere ca urmare a migrației externe.

Comparând datele de la Recensămintele Populației din 2002 și 2011, pe medii de

rezidență se poate observa că în mediul urban a vut loc o scădere a populației cu

14,4%, iar în mediul rural cu 14,2%. În anul 2011, regiunea avea o densitate medie a

populației de 100,2 locuitori/kmp, valoare ce depășește media pe țară (89,5

1 ”Analiza socio-economică a Regiunii Nord-Est 2014-2020”, Agenția de Dezvoltare Regională Nord-Est,

2013

24

locuitori/kmp). Județul cu cea mai mare densitate este Iași cu 149,9 locuitori/kmp și

cu cea mai mică densitate Suceava cu 82,8 locuitori/kmp.

Cele mai scăzute densități ale populației (inferioare mediei regionale), în ordine

crescătoare se înregistrează în următoarele localități urbane:

- județ Bacău: Slanic Moldova (42 loc/kmp);

- județ Botoșani: Stefanesti (58 loc/kmp);

- județ Neamț: Bicaz (60 loc/kmp);

- județ Suceava: Frasin (74 loc/kmp), Broșteni (14 loc/kmp);

- județ Vaslui: Murgeni (58 loc/kmp).

4. Antreprenoriatul din Regiunea Nord-Est

În contextul strategiei de specializare inteligentă, accentul trebuie pus, atât la nivel

național, dar mai ales la cel regional, pe antrenarea investițiilor în cercetare, inovare

și antreprenoriat. Astfel, pentru identificarea specializărilor cognitive sunt esențiale

procesele de ”descoperire antreprenorială”, întrucât antreprenorii sunt cei mai

ancorați în realitățile economice, ei fiind singurii care pot să indice domeniile cu

potențial de inovare și de producție.

Numărul întreprinderilor reprezintă un indicator care semnalează intensitatea

spiritului antreprenorial dintr-un anumit teritoriu. Astfel, în Regiunea Nord-Est

existau în anul 2011, 50.432 unități locale active, reprezentând 10,84% din numărul

unităților locale active înregistrate la nivel național. Regiunea Nord-Est ocupă locul

6 la nivel național din perspectiva acestui indicator, fiind urmată de regiunile Vest și

Sud-Vest Oltenia, valoare cu mult sub media națională (de 58.122,8 unități locale

active). În profil temporal, între anii 2008-2011, se constată o scădere cu

aproximativ 20 de procente a numărului unităților locale active.

25

67203

65939

60002

54972

0 20000 40000 60000 80000

2008

2009

2010

2011

Sud-Vest Oltenia

Sud-Muntenia

Sud-Est

Nord-Est

Media națională

Numărul unităților locale active, comparație cu media națională, 2008-2011


Din graficul de mai sus se poate observa că din anul 2008 numărul unităților locale a

scăzut în majoritatea regiunilor, iar o explicație pentru acest trend ar viza efectele

negative ale crizei economice care s-au resimțit în majoritatea țărilor din Europa.

0 5000 10000 15000 20000

2008

2009

2010

2011

Vaslui

Suceava

Neamț

Iași

Botoșani

Bacău

Media regională

Trendul regional

Numărul unităților locale active din județele Regiunii Nord-Est, comparație cu media

regională, 2008-2011


26

Distribuția unităților locale în județele regiunii este neuniformă, existând

discrepanțe semnificative între județele Botoșani și Vaslui, pe de-o parte și județul

Iași, pe de altă parte. Media regională este depășită doar de județele Iași, Neamț,

Bacău și Suceava, iar județul Botoșani se află pe penultimul loc la nivel național în

ceea ce privește acest indicator. Astfel, trebuie luate măsuri de stimulare a

interesului pentru activitatea antreprenorială, creativitate și inovare, în special în

județele Vaslui și Botoșani, în contextul strategiei de specializare inteligentă.

8010

7756

7002

6499

6134

6260

5138

46631

44858

40713

37275

18

90

20

60

20

87

21

26

4598

0 10000 20000 30000 40000 50000 60000 70000

2008

2009

2010

2011


Numărul de unități locale active pe principalele activități economice, în Regiunea Nord-Est,

2008-2011


Din punct de vedere al numărului unităților locale active pe principalele ramuri

economice la nivelul Regiunii Nord-Est, se poate observa că cele mai multe dintre

acestea își desfășoară activitatea în sectorul de servicii, cu preponderență în comerț

(54,71% în anul 2011), urmate de unitățile care desfășoară activități profesionale,

științifice și tehnice (10,79%). În profil temporal, în intervalul 2008-2011, numărul

unităților locale active în servicii a scăzut cu 20%, evoluție care este întâlnită și în

cazul unităților active în construcții și industrie. Agricultura este singura ramură în

care sunt înregistrate creșteri ale numărului unităților (aproximativ 9%). În anul

2011, cele mai multe unități din industria prelucrătoare erau active în prelucrarea

27

lemnului (20%), în industria alimentară (17,78%), în industria textilă (11,17%),

adică în sectoare cu valoare adăugată redusă.

La nivel județean, în anul 2011, situația se prezintă în felul următor: în județele

Bacău și Botoșani , cele mai multe unități locale sunt active în industria alimentară

(19,6% în Bacău și 30% în Botoșani), în județul Iași – industria alimentară (16,3%)

și industria textilă (12,78%), în județul Neamț - prelucrarea lemnului (26,42%) și

industria textilă (15,63%), în județul Suceava – prelucrarea lemnului (40,29%),

industria alimentară (16,88%), iar în județul Vaslui – industria alimentară (23,46%).

Clase de mărime ale întreprinderilor

ANUL

2007 2008 2009 2010 2011

Total 58.723 62.665 61.000 54.940 50.432

0-9 persoane 51.269 55.275 54.235 48.489 43.349

10-49 persoane 6.056 5.948 5.591 5.397 5.949

50-249 persoane 1.177 1.226 1.002 909 985

250 persoane şi peste 221 216 172 145 149 Numărul unităților locale active pe clase de mărime, 2007-2011


Statistica unităților locale active pe clase de mărime în Regiunea Nord-Est surprinde

o evoluție negativă în cazul tuturor întreprinderilor, indiferent de clasa de mărime.

Se poate observa că IMM-urile reprezintă 99,7% din numărul total al

întreprinderilor, un procent similar cu cel înregistrat la nivel național (99,63%) și la

nivel european (aproximativ 99,8% - estimări Eurostat). Din totalul IMM-urilor,

ponderea microîntreprinderilor este de 74,09%, a întreprinderilor mici – 10,16%,

iar a celor mijlocii este de 1,68%. La nivelul Regiunii Nord-Est, numărul IMM-urilor

a scăzut cu 14%, iar numărul firmelor mari a scăzut cu 32% în intervalul de analiză.

28

Scăderea numărului IMM-urilor se menține în toate județele regiunii, cea mai

accentuată întâlnindu-se în Iași (-17,44%). Județele cu cele mai puține IMM-uri sunt

Vaslui (4.492 IMM-uri în 2011) și Botoșani (3.629 IMM-uri în 2011), cu valori cu

mult inferioare mediei regionale (8.380 IMM-uri). În ceea ce privește situația

firmelor mari, cele mai multe dintre acestea se regăsesc în județul Iași, însă numărul

lor a scăzut cu 20 de firme în intervalul 2007-2011.

Un alt indicator care măsoară spiritul antreprenorial este numărul IMM-urilor/1000

de locuitori. Acesta oferă posibilitatea aprecierii atractivității regiunii pentru

investitori și spiritului de inițiativă al populației. Astfel, în 2011, densitatea IMM-

urilor în Regiunea Nord-Est a fost de 13,6 IMM-uri/1000 locuitori , ceea ce o

plasează pe ultimul loc în clasamentul național, sub media națională de 21 IMM-

uri/1000 de locuitori și cu mult sub media europeană de 42 IMM-uri/1000

locuitori.

0

5

10

15

20

25

2007 2008 2009 2010 2011

Regiunea NORD-EST Bacău Botoșani Iași Neamț Suceava Vaslui

Densitatea IMM-urilor la nivel județean și regional, 2007-2011, nr/1000 locuitori


29

Din graficul de mai sus, se poate observa că județul cu cea mai mare densitate a

IMM-urilor este Iași, în toți anii de analiză, iar cea mai scăzută densitate se

înregistrează în județul Botoșani.

Situația firmelor înmatriculate în Regiunea Nord-Est, la nivel județean conform

statisticilor de la Oficiul Național al Registrului Comerțului poate fi surprinsă în

tabelul de mai jos:

Județ

2008 2009 2010 2011 2012

Urban Rural Urban Rural Urban Rural Urban Rural Urban Rural

Bacău 2475 1047 1758 1062 1909 1128 1898 1255 1032 709

Botoșani 1126 554 785 554 906 736 851 819 569 658

Iași 4402 1504 3559 1814 3503 1496 3404 1715 1904 1429

Neamț 1498 1189 1091 953 1132 984 1232 1240 716 709

Suceava 1884 1162 1365 985 1437 1340 1573 1695 824 799

Vaslui 1119 449 886 641 726 520 823 718 543 500

Situația statistică a firmelor înmatriculate în perioada 2008-2012, la nivel județean, pe medii de

rezidență

Sursa: ONRC

Din tabelul de mai sus, se poate observa o concentrare a firmelor în mediul urban.

Distribuția întreprinderilor nou create la nivelul regiunii Nord-Est arată că rata de

creare a acestora a avut o tendință negativă între anii 2007-2011, situație ce se

regăsește în toate regiunile.

30

0

5000

10000

15000

20000

25000

2006 2007 2008 2009 2010

0123456

Număr întreprinderi noi Rata de creare

Numărul întreprinderilor nou create și rata de creare în Regiunea Nord-Est, 2006-2010

Sursa: INS, ”Întreprinderi noi și profilul întreprinzătorului din România”, 2012

Se observă o scădere a numărului de întreprinderi nou create în Regiunea Nord-Est,

ceea ce confirmă un spirit de inițiativă mai redus la nivelul populației din această

regiune. În anul 2010, majoritatea întreprinzătorilor din Regiunea Nord-Est au

preferat înființarea de persoane fizice în proporție de 62,7%, și doar 37,3% au ales

înființarea unor societăți comerciale. Activitatea de cercetare-dezvoltare și inovare

este mult mai intensă și se pretează, în general, societăților comerciale, cu personal

calificat și cu o structură mai riguroasă a activității economice.

În Regiunea Nord-Est majoritatea întreprinderilor active nou create erau active în

comerț (56,2%), în construcții (9,9%) și în transport (9,2%). Majoritatea

problemelor cu care se confruntă întreprinzătorii din regiune vizează: lipsa de

resurse, accesul limitat la credite și lipsa unor clienți care să plătească la timp. De

asemenea, obstacolele precum: lipsa de tehnologie și accesul limitat la salariați bine

pregătiți, îngreunează dezvoltarea și progresul întreprinderilor nou create.

Din punct de vedere al vârstei managerului, majoritatea întreprinderilor nou create

sunt fondate de persoane cu vârsta între 30-39 de ani, cu un nivel superior de

instruire și cu funcții anterioare ca muncitori calificați.

31

Numărul firmelor radiate, în anul 2012, plasează Regiunea Nord-Est pe primul loc în

ierarhia națională, cu județul Iași pe locul al III-lea la nivel național, după București

și Cluj.

Județ

2008 2009 2010 2011 2012

Urban Rural Urban Rural Urban Rural Urban Rural Urban Rural

Bacău 563 169 1876 622 5119 2777 1265 461 809 272

Botoșani 483 178 586 265 2223 1852 605 261 339 159

Iași 1424 373 3073 663 4139 2763 2405 838 1511 422

Neamț 629 384 1058 624 1888 1735 670 467 409 235

Suceava 961 388 1221 611 3220 2655 996 532 764 365

Vaslui 449 151 742 184 1673 1470 825 191 463 108

Situația statistică a firmelor radiate în perioada 2008-2012, la nivel județean, pe medii de rezidență

Sursa: ONRC

5. Forța de muncă: populația ocupată, nivelul de pregătire, câștiguri salariale

În anul 2011, la nivel regional, oferta potențială de forță de muncă, exprimată prin

populația activă civilă însuma 1.192.200 persoane. Rata de activitate a populației

(exprimată ca raportul dintre populația activă civilă și resursele de muncă),

reprezenta 52,8%, mai mică decât media națională (62,8%).

În județul Botoșani se înregistra cea mai mare rată de activitate (54,9%), urmat de

Suceava (54,5%) și Vaslui (54,4%). Diferențele dintre rata de activitate pe sexe este

mică, pentru bărbați fiind de 52,4%, iar pentru femei 53,2% (nivel regional).

La sfârșitul anului 2011, populația activă ocupată civilă a Regiunii Nord-Est era de

1.192.800 persoane, reprezentând 32,2% din totalul populației regiunii și 14,2% în

32

totalul populației active ocupate a țării. La nivel regional, cea mai mare parte a

populației ocupate activează în servicii (41,7%) și agricultură (41,5%), în timp ce în

industrie ponderea este de numai 16,8%.

0

100

200

300

400

500

600


2007 2008 2009 2010 2011

Populația ocupată civilă pe activități ale economiei naționale, regiunea Nord-

Est, 2007-2011, mii persoane


În agricultură, ponderea populației ocupate este foarte mare, cu 42% mai mult decât

cea existentă la nivel național. Acest aspect reprezintă un punct slab important

întrucât, în populația ocupată în acest domeniu figurează în special lucrătorii pe

cont propriu, lucrătorii familiali, cei care produc bunuri agricole destinate

consumului propriu și/sau vânzării, practic persoane care practică o agricultură de

subzistență și în mult mai mică măsură salariați.

În industrie, procentul înregistrat (16,7%) este inferior celui național (21%) - cea

mai mare parte a persoanelor ocupate (86,2%) activând în industria prelucrătoare.

Și în servicii situația este similară cu cea din industrie, procentul populației ocupate

în acest domeniu la nivel regional (41,5%), fiind inferior față de cel național (49,8%)

– cele mai multe persoane activând în comerț (29%) și construcții (14%).

Învățământul și sănătatea sunt singurele secțiuni ale serviciilor unde ponderea

populației ocupate este superioară nivelului național. Urmărind distribuția

33

populației ocupate pe județe se constată că cele mai mari ponderi sunt în județele

Iași (23%), Suceava (19%), Bacău (17%), iar cele mai mici în județele Vaslui (11%)

și Botoșani (12%).

Continuând analiza pe activitățile economiei naționale se constată, în raport cu

profilul economic al fiecărui județ, diferențe față de valorile înregistrate la nivel

regional. Astfel, ponderea populației ocupate în agricultură este superioară nivelului

regional (41,5%) în județele Botoșani (51%), Vaslui (49%), Suceava (46%) și Neamț

(44%), și inferioară în județele Bacău (32%) și Iași (33%). Mentionăm că în niciun

județ al regiunii nu se înregistrează nivele inferioare celui național. În industrie,

doar în județele Bacău și Neamț ponderea populației ocupate este superioară valorii

regionale. La polul opus, cele mai mici valori sunt în județele Botoșani și Suceava.

Totodată, în toate județele regiunii, industria prelucrătoare deține cea mai mare

cotă din populația ocupată în industrie (peste 85%), excepție făcând județul Bacău

unde aproximativ 19% din populația ocupată în industrie lucrează în domeniul

industriei extractive. Nici în cazul industriei nu există niciun județ în regiune care să

aibă o valoare a populației ocupate superioară față de valoarea națională. Pentru

secțiunea construcții, cele mai mari nivele ale ponderii populației ocupate sunt în

județele Bacău și Iași, în timp ce cele mai mici sunt în județele Botoșani și Vaslui. O

situație aproximativ similară se înregistrează și în comerț, unde primele locuri le

dețin județele Neamț, Iași și Bacău.

Se observă că învățământul și sănătatea (inclusiv servicii sociale) sunt singurele

activități ale economiei naționale, pentru care există județe în regiune cu o pondere

a populației ocupate mai mare decât cea națională. Astfel, este cazul județelor Bacău

și Iași pentru învățământ, respectiv Bacău, Iași și Vaslui pentru sănătate.

Cele mai mari ponderi ale populației ocupate în servicii sunt în județele Iași (50%) și

Bacău (48%), iar cele mai reduse în județele Botoșani (33,6%) și Vaslui (33,7%).

34

0

100

200

300

400

500

600

Superior Postliceal

de

specialitate

sau tehnic

de maiștri

Liceal Profesional Gimnazial Primar sau

fără școală

absolvită

Nivelul de instruire al populației ocupate din Regiunea Nord-Est, 2011, mii persoane

Sursa: Planul de Dezvoltare Regională Nord-Est 2014-2020, pag. 11

Se constată că cea mai mare pondere din populația ocupată o dețin cei cu studii

liceale și profesionale (50,2%), urmată de cei cu studii gimnaziale și primare

(34,5%), în timp ce doar 12,6% dețin studii superioare.

Cu cât se înaintează pe grupe de vârstă se constată că are loc o creștere a populației

ocupate care are un nivel mai scăzut de instruire. Astfel, pentru grupa de vârstă de

65 de ani și peste ponderea populației ocupate cu studii primare și gimnaziale este

de 65,5%, în timp ce pentru grupa de vârstă 25-34 de ani ponderea populației

ocupate cu studii superioare este de 41,7%.

În regiune, în anul 2011, numărul mediu al salariaților este de 492.185 – 41,2% din

total populație ocupată civilă -, în scădere cu 12,7% față de 2006. Așa cum se poate

observa din grafic, această scădere caracterizează și fiecare județ al regiunii.

35

0

20000

40000

60000

80000

100000

120000

140000

160000

180000

2007 2008 2009 2010 2011

Bacău

Botoșani

Iași

Neamț

Suceava

Vaslui

Numărul mediu al salariaților, în județele Regiunii Nord-Est, 2007-2011


De altfel, scăderea numărului de salariați în perioada 2008-2011 are loc ca urmare a

efectelor negative ale crizei economice și financiare cu care s-a confruntat și

Regiunea Nord-Est – reducerea exporturilor, contracția creditării interne cât și a

veniturilor salariale, au determinat o scădere a consumului individual, a cererii

agregate conducând la disponibilizări. Cei mai mulți salariați sunt în județul Iași

(134.640), urmat de Bacău cu 100.178, la polul opus situându-se județele Vaslui cu

48.991 de salariați și Botoșani cu 47.841 salariați.

Analizând structura numărului mediu de salariați pe activități ale economiei

nationale s-a putut constata un procent foarte redus de persoane salariate în

domeniul agricol (agricultură, silvicultura și pescuit), de numai 3,14% la nivel

regional. Mai mult, în județele Botoșani și Vaslui, cu un profil preponderent agricol,

ponderea este de numai 3%, respectiv 4,5%.

5.1. Câștigurile salariale

Regiunea Nord-Est se situează pe ultimul loc în clasamentul național din perspectiva

nivelului veniturilor salariale.

36

0

500

1000

1500

2000

UE 27 1492 1498 1477 1538 1654

România 312 355 321 330.41 340.73

Regiunea Nord-Est 217 281 285 283.14 283

2007 2008 2009 2010 2011

Salariul mediu net lunar, EUR, 2007-2011

Sursa: Planul de Dezvoltare Regională Nord-Est, p. 17

În corelare cu evoluția economică, valoarea salariului mediu net a crescut în termeni

nominali în perioada de creștere economică (2006-2008) cu 44%, în timp ce în

perioada de recesiune economică (2009-2011) a scăzut cu 10%. În anul 2011,

salariul mediu net în regiune reprezintă 83% din cel înregistrat la nivel național și

17% din cel comunitar (media comunitară UE27).

Din analiza câștigurilor salariale nete pe domenii de activitate economică, se

constată că cele mai mari salarii se înregistrează în domeniile”intermedieri

financiare și asigurări” (2481 lei/luna – 2011, prețuri curente), ”producția și

furnizarea de energie electrică, termică, gaze, apă caldă și aer condiționat” (2386

lei/ luna – 2011, prețuri curente) și industria extractivă (2311 lei/luna – 2011,

prețuri curente). La nivel intraregional, se observă disparități în industria extractivă

unde se înregistrează diferențe mari între județele Neamț și Bacău cu 2507 lei/lună,

respectiv 2489 lei/lună și județele Vaslui și Botoșani cu 568, respectiv 668 lei/lună;

”informații și comunicații” cu județele Iași (2727 lei/lună) și Vaslui (1339 lei/lună).

37

Cele mai mici salarii nete sunt în domeniul ”hoteluri și restaurante” (716 lei/luna),

respectiv ”comerț” (926 lei/ lună prețuri curente).

6. Performanța firmelor din Regiunea Nord-Est și analiza potențialului de clusterizare

6.1 Analiza sectorială

În cele ce urmează, se vor analiza toate sectoarele economice, pentru ca mai apoi să

poate fi identificate aglomerările industriale și sectoarele cu potențial de

clusterizare.

a. Agricultura, silvicultura și pescuitul

În anul 2011, în sectorul agricol își desfășurau activitatea la nivelul regiunii Nord-

Est 2.060 de unități locale active care realizau o cifră de afaceri de 3.070 de milioane

lei și antrenau un număr de 18.173 de angajați. La nivel județean, cele mai multe

firme aveau sediul în Suceava, iar cele mai puține în Botoșani. În profil temporal,

între anii 2008-2011, numărul acestora a crescut cu 8 puncte procentuale. Se

observă o aglomerare a firmelor în direcția ”cultivării cerealelor” (29,66%) și în

activitățile de exploatare forestieră (17,52%). Acest trend este întâlnit în

majoritatea județelor, însă se pune accentul și pe ”activitățile auxiliare pentru

producția vegetală” (Iași, Botoșani, Vaslui) și pe ”Silvicultură și alte activități

forestiere” (Neamț).

Printre firmele ce desfășoară activități în acest domeniu amintim:

Firma Județ Localizare Nr.

angajați

2009

CA 2009 Nr

.angajați

2010

CA 2010 Nr.

angajați

2011

CA 2011 Nr.

angajați

2012

CA 2012

Ocolul silvic

Silva Bucovina

SV Suceava 35 3484135 39 3454977 45 4467885 45 5048893

Confana

Industries SRL

SV Danila 45 5114540 46 4864877 47 7788019 45 14231215

Indagro SA SV Fălticeni 0 2100041 0 1680550 0 1832767 - 1770729

38

Pirania SRL BT Botoșani 43 4881221 45 5103279 43 5243148 47 5864868

Mindo SA BT Dorohoi 88 5631237 62 11926529 64 15613584 72 16405032

Forest Home

SRL

BT Catamaresti

Deal

14 2152774 16 4000064 19 7417996 22 6923000

Marsat SA NT Roman 55 47819583 55 66274603 62 70327575 79 102537143

Morosanu

Prest SRL

NT Izvoare 25 3092591 28 3088671 18 2694062 16 2556277

Gradinaru

Rares SRL

NT Izvoare 22 4870564 23 5714112 16 4820461 14 5162390

Rom Trading

Company SRL

IS Iași 224 69728810 235 70227973 291 76161260 324 95685372

Agralmixt SA IS Andrieseni 33 6566015 37 6148952 42 9591683 40 6683217

Agrimarvas

SRL

IS Iași 20 16697170 22 16200384 23 27177919 30 20816371

Agricultorul

SRL

BC Bărsanesti 17 19817197 16 22114169 24 55245560 27 74980389

AICBAC SRL BC Bacău 52 9079097 49 9233938 48 24393452 58 21456584

Vanbet SRL VS Gara Banca 58 15714330 56 20849676 73 31559060 124 47038300

Nova Dacia SA VS Bârlad 33 4587771 23 4555324 26 5672849 24 5547173

Sursa: Lista firmelor din România, 2013

b. Industrie

Conform ultimelor date statistice, în anul 2011, în Regiunea Nord-Est își desfășurau

activitatea 6499 unități locale active în industrie, unități ce realizau o cifră de afaceri

de 21926 milioane lei și înregistrau un număr de 143.565 de salariați.

Indicator 2008 2009 2010

Număr unități locale active 8.010 7.756 7.002

Cifra de afaceri (mil.lei) 20.815 17.680 19.407

Pondere din CA regională 29,70% 29,26% 31,63%

Număr de salariați 177.283 148.545 139.277

Pondere din Nr. salariați la nivel regional 37,72% 36,55% 37,25%

39

Productivitatea muncii (mii lei/salariat) 117,41 119,02 139,34

Investiții nete 3.006 1.905 1.868

Principalii indicatori ai unităților cu profil industrial din regiunea Nord-Est, 2008-2010

Sursa: INS, ”Statistică teritorială”, 2012

La nivelul Regiunii Nord-Est, industria extractivă totalizează un număr de 124 de

unități locale active, dintre care cele mai multe își desfășoară activitatea în județele

Suceava și Bacău. Cu toate acestea, ramura aceasta nu este reprezentativă pentru

regiune, numărul unităților locale active reprezentând în anul 2011 doar 0,24% din

numărul total al unităților din regiune, cifra de afaceri - 0,34% din cifra de afaceri

regională, iar numărul angajaților doar 1,16%.

c. Industria prelucrătoare

Industria prelucrătoare contribuie semnificativ la dezvoltarea sectorului industrial

al Regiunii Nord-Est. În anul 2011, la nivelul regiunii existau 6.028 de unități locale

active în această industrie, adică aproximativ 13,04% din numărul total înregistrat

la nivel național. Cele mai multe unități își desfășoară activitatea în județele Suceava

(22,62%), Iași (21,79%) și în Neamț (20,33%). Principalii indicatori la nivelul

acestei industrii care caracterizează Regiunea Nord-Est sunt prezentați în tabelul de

mai jos:

Indicator 2008 2009 2010

Număr unități locale active 7597 7323 6574

Pondere din numărul total al unităților locale active 12,61% 12,58% 12,59%

Cifra de afaceri (mil.lei) 16397 13979 15368


Număr de salariați 152701 126356 117726



40

Investiții nete 2121 1101 1457

Principalii indicatori ai unităților din industria prelucrătoare, Regiunea Nord-Est, 2008-2010


În cele ce urmează, vor fi analizate ramurile industriale principale, prezentând și o

situație a agenților economici activi în domeniile surprinse.

c.1. Industria alimentară și a băuturilor

În anul 2011, din totalul unităților active în industria alimentară la nivel național

(7833), 13,28% se regăsesc în Regiunea Nord-Est. Cele mai multe dintre acestea își

desfășoară activitatea în județul Suceava (228), Bacău (204) și Iași (204). Mergând

mai în detaliu, obiectul de activitate al majorității este ”Fabricarea pâinii, prăjiturilor

și a produselor de patiserie”. În tabelul de mai jos sunt prezentați principalii jucători

activi în această industrie, cu o cifră de afaceri mai mare de 10.000.000 de lei, la

nivelul anului 2009.

Firmă Judeţ Localitate

Nr. angajaţi

2009 CA 2009

Nr. Angajați

2010 CA 2010

Nr. angajați

2011 CA 2011

Nr. angajați

2012

CA 2012

Agricola International SA BC Bacau 1760 305197577 1770 279188981 1805 332841739

1755

354291288

Pambac SA BC Bacau 661 172392964 652 181933815 605 156688866 533 119977880

Dorna Lactate SA SV

Dorna Candrenilor 746 155359404 639 163119613 608 185200945

530

182010865

Doly COM SRL BT Botosani 427 136200984 262 91482628 305 117382318 313 149162306

Industrializarea Cărnii Kosarom SA IS Pascani 478 121700775 472 106014460 388 81164828 336 83675915

Ulerom VS Vaslui 183 108618077 172 126492603 172 150584476 175 107929070

Rompak SRL IS Pascani 198 94,934,846 205 101180348 210 93663848 200 98723781

Dorna SA SV Vatra Dornei 245 91,151,812 269 98398235 265 104414981 187 92652167

Safir SRL VS Valeni 224 81740119 227 85594109 254 91746073 299 110134057

Betty Ice SRL SV Suceava 374 79374535 420 74415155 545 81526639 676 94809282

Marcel SRL IS Rachiteni 283 74050162 292 63526777 240 63854110 214 68474229

Mopan SA VS Vaslui 650 53208970 627 59633708 674 123535310 685 78702876

41

Prodprosper SRL NT

Dumbrava Rosie 136 46291399 136 37772980 120 30525129 212 32591089

Vascar SA VS Vaslui 239 44976636 218 50038543 270 51852358 294 59986377

Nutrimold SA IS Iasi 59 41944253 58 39780875 61 66807199 66 83889962

Pescado grup SRL BC Buhusi 211 39590298 200 39336925 179 34738826 172 38935187

Kubo Ice Cream Company SRL NT

Piatra Neamt 228 39299464 191 35689038 188 33507384 225 47668531

Mandra SA VS Barlad 121 39298280 101 54551942 102 65485076 96 67486541

Croco SRL BC Onesti 248 37578277 248 48340331 244 59676876 246 85064257

Zeelandia SRL IS Valea Lupului 78 36648122 82 35636183 87 36687230 90 38085063

Salbac SA BC Bacau 239 36640814 273 62946119 311 69227298 306 82089004

VIVA FEED SRL BC Buhusi 31 36169861 31 35731528 36 65261834 40 79135963

Panimon SA BC Onesti 232 30296054 227 32472522 199 36228897 188 34274816

Lacto Solomonescu SRL BT Miron Costin 185 28158195 164 29328252 164 29231999 156 35318191

Ava Star SRL IS Pascani 42 26930633 49 34988593 55 29323121 71 53253110

Bucovina SA SV Scheia 181 25440440 153 20460424 138 19332029 133 19454207

Five Continents Group SRL BT Rachiti 147 23411144 152 22367278 158 24205168 25 9871298

Ilvas SA VS Vaslui 161 23271727 157 26772201 160 27708363 156 24008539

Dustim Prod SRL NT

Piatra Neamt 58 22588979 55 18295099 51 16799021 38 18010928

Facos SA SV Scheia 160 22401838 160 21006078 170 18811744 144 15144270

M&R SRL IS Iasi 95 21131614 96 19805801 116 18476260 122 20925668

Superstar COM SRL SV Radauti 88 19434052 102 19551252 129 23218835 148 29760895

Coseli SA IS Iasi 53 19011405 34 13717935 44 11501469 47 12443655

Agrocarn Company SRL BT Botosani 98 16840656 69 11076895 56 5351645 0 2

Coza Rux SV Suceava 142 15184896 138 15309023 0 15566316 127 16026785

Europrod SA BC Bacau 103 14812535 107 16579755 113 25579739 115 23098129

Spicul 2 SRL BT Dorohoi 174 14608312 173 16303578 196 18413548 198 21532035

Raraul SA SV Campulung Moldovenesc 219 14193779 216 19624459 155 34541901 210 37329034

Compan SA IS Iasi 148 13074069 140 12221682 134 11851757 115 11685301

Raitar SA SV Sasca Noua 62 12624459 68 12008539 72 15448040 75 20792787

Practic Comert Strugaru SRL BT Darabani 49 11812945 43 17989367 50 23142619 61 32276981

Palina Com SRL NT Piatra Neamt 87 11676652 87 10431804 101 13400793 103 13222584

Nicbac Prod SRL BC Nicolae Balcescu 33 11559180 36 21494760 49 23536366 45 34657822

Rogelya Prod SRL SV Falticeni 47 11292038 52 9793239 55 10771642 58 15228290

Agropan Impex SRL IS Iasi 214 11052007 165 11645062 170 16245993 231 20280309

Morarit NT Roman 211 10811072 196 10599304 187 10941688 155 9811055

42

Panificatie Roman SA

G A Nutritie Animala SRL BC Brad 22 7164764 24 19870550 28 39976504 33 36424516

Sagprod SRL BT Darabani 40 5375585 62 7509315 71 30338835 91 58426417

Dadycom SRL BT Rosiori 22 9447007 17 15072290 35 24518210 - -

Killer SRL SV Horodnic de Jos 0 29354720 94 30857930 127 38822364 145 51095660

Prodincom SA SV Suceava 46 763316 58 15935442 85 11820308 68 10511445

Alevia SRL SV Falticeni 46 8320022 46 9595444 72 11619284 97 16712514

Trust Orizont SA SV Suceava 39 4213462 27 17405857 40 18991901 50 20647062

Martisorul Com SRL SV

Partestii de Sus 84 11395154 89 12412267 104 14733237 97 16278225

Conservfruct SRL NT Baltatesti 76 8843998 64 9983576 66 10366242 70 10240014

Zenyth Pharmaceuticals SRL NT Bistrita 4 1797441 22 14912998 49 24278640 62 17917842

Macro Serv SRL IS Tomesti 12 10901045 12 12642967 15 11752231 10 11312141

Fabrica de paine Serban SRL BC Filipesti 111 9226067 114 8664587 128 10070339 124 9350264


Rezultatele obținute în anul 2009, ca pondere în totalul regional la nivelul industriei

prelucrătoare, acordă acestei industrii 34,44% din perspectiva cifrei de afaceri și,

respectiv, 22,80% din perspectiva numărului de angajați.

În anul 2010, rezultatele obținute la nivelul acestei industrii sunt asemănătoare,

cifra de afaceri înregistrată de firme reprezentând 31,39% din cifra de afaceri

regională aferentă anului 2010, iar numărul de angajați reprezintă 23,63%. Pentru

anul 2011, cifra de afaceri înregistrată de firme reprezintă 28,97%, iar numărul de

angajați reprezintă 22,88%. Pentru anul 2012, nu există date oficiale disponibile,

astfel, nu pot fi calculate cu precizie ponderile indicatorilor. Însă, dacă se iau în

calcul rezultatele obținute de firmele care au stat la baza analizei se observă că

acestea sunt asemănătoare (cifra de afaceri – 27,82%, nr. angajaților – 22,37%).

S-a observat o concentrare a firmelor în special în domeniile: 1011 – ”Prelucrarea și

conservarea cărnii” (în localitățile Botoșani și Darabani, din județul Botoșani; în

localitatea Pașcani, din județul Iași), 1013 – ”Fabricarea produselor din carne” (în

localitățile Șcheia, Rădăuți și Fălticeni, din județul Suceava), 1051 – ”Fabricarea

43

produselor lactate și a brânzeturilor” (în localitățile Vatra Dornei, Șcheia și

Câmpulung Moldovenesc, din județul Suceava; și în câteva localități din județul

Botoșani precum: Miron Costin, Răchiți și Dorohoi), 1071 – ”Fabricarea pâinii;

fabricarea prăjiturilor și a produselor proaspete de patiserie”.

c.2. Industria textilă și a articolelor de îmbrăcăminte

Numărul unităților locale active din industria textilelor și a articolelor de

îmbrăcăminte din Regiunea Nord-Est, în anul 2011, a fost de 887 firme, în scădere

cu 30% comparativ cu anul 2008. Cele mai multe unități locale active se regăsesc în

județele Iași (26,15%) și Neamț (25,25%). Se observă o concentrare a firmelor în

special în ”fabricarea altor articole de îmbrăcăminte”. Topul principalelor firme din

această industrie este prezentat mai jos:


Nr. angajaţi

2009 CA 2009

Nr. angajați

2010 CA 2010

Nr. angajați

2011 CA 2011

Nr. angajați

2012

CA 2012

Rifil SA NT Savinesti 478 158008667 491 228428300 525 269519650 492 290401903

Carreman Romania SRL BT Botosani 314 118137228 351 116448436 421 129688829 352

117343273

Rolana Tex SRL BT Botosani 182 112898254 193 146064770 247 176998563 275 205232274

Yarnea SRL NT Savinesti 310 87805790 340 136813900 434 159759425 412 144149817

Iasitex SA IS Iasi 519 62211867 421 60009979 362 65834003 309 35651733

Te Rox Prod SRL IS Pascani 230 45822350 163 80783367 271 86822477 641 88480095

Novafil SA SV Gura Humorului 86 41558866 125 68700639 113 29586188 100

16929643

Lonfil SRL BT Botosani 17 41056353 59 5776219 29 30249620 2 1441646

Dorotex SRL BT Dorohoi 236 38228502 306 73021439 235 62040443 197 53031886

Vastex SA VS Vaslui 551 24957671 451 28680118 386 22252299 357 19913142

Lovers Romania SA SV Falticeni 529 75442578 529 75442578 484 19957418 462 17514361

Formens SRL BT Botosani 532 68775005 546 96325034 580 121839417 617 144529933

Sonoma SRL BC Bacau 944 50229927 819 44003607 732 62696249 707 64427478

Artsana Romania SRL BT Botosani 711 33154871 805 41794771 675 30275435 607 30331472

Pancarprod srl VS Vaslui 633 26337687 659 30227497 658 33604197 652 32868194

44

Serconf SA BT Botosani 726 22913280 669 23035688 662 25531259 658 28918557

Confectii Barlad VS Barlad 897 21802732 791 24824541 867 28368333 933 33050876

Caremil SRL NT Roman 354 17020677 344 18468516 315 20892308 298 24676581

Eurotex Company SRL IS Iasi 217 16779325 219 18899407 240 23170438 247 40585554

LCL Romania SRL VS Vaslui 595 15557277 634 18615711 656 20887201 600 19206800

Trotustex SRL BC Targu Trotus 248 15239721 350 13672040 440 23590802 546 25742598

Conted SA BT Dorohoi 501 14497698 497 17170244 508 18644924 502 18242567

Staro SRL NT Piatra Neamt 157 14364191 147 13976117 119 8493411 - 12346962

Italpant srl BT Botosani 224 13707925 238 22132565 270 28420253 249 19457954

Augsburg SRL NT Piatra Neamt 170 12234318 174 11981870 188 15936972 245 20527135

GT Company SRL BT Botosani 328 11981839 346 12955054 371 15320018 394 17429845

Odlo Romania SRL NT Roman 301 11702245 329 11900828 360 13133400 376 12827329

Confectii Vaslui SA VS Vaslui 481 11621510 413 12330630 394 12662384 398

11319878

Summer Conf SRL BT Botosani 225 11315058 235 13601483 224 13539715 255 13614159

Motexco SRL IS Iasi 358 11281108 249 15335184 275 17968452 281 13698488

Iasi Conf SA IS Iasi 700 11226118 529 11717351 503 11618649 435 11021656

Pro fashion SRL NT

Piatra Neamt 88 10894119 75 11756317 69 10570880 69 15405122

Ema SA NT Piatra Neamt 370 10794727 286 11107326 253 10508743 234 11189604

Dan International SRL BC Bacau 395 10446231 311 9494422 248 8720769 253 11506554

Smirodava SA NT Roman 227 10046460 198 8154594 195 9038912 237 15440569

Big Conf SRL BT Botosani 102 7050294 108 5668202 114 38745762 152 37120789

Confectii Integrate Moldova SRL IS Iasi 547 20836788 572 20081710 585 23041117 620

24312969

Eurotex Impex SRL IS Pascani 293 6416614 291 8017220 293 18810545 398 24974730

Michael Com SRL IS Iasi 223 6109880 271 12781158 221 14325297 230 17272138

Isatis SRL BC Buhusi 133 5770242 147 4487249 153 11708546 178 7981251

Willy Impex SRL BC Bacau 315 8167903 355 9700220 351 12689740 362 14112664

Modeon SA BC Onesti 140 3955156 141 3552670 134 10400615 124 9576010

Lusi Union Silusi SRL BC

Targu Trotus 201 9479797 217 12178140 218 13660288 234 19121414

Brodconf SRL VS Vaslui 218 8249604 228 15950167 214 13369566 201 12741813


45

Cifra de afaceri realizată în anul 2009 în această industrie reprezintă 15,87% din

cifra de afaceri din industria prelucrătoare, iar numărul de angajați reprezintă

25,35%. Se poate observa o aglomerare a acestor firme în special în municipiul

Piatra Neamț și Iași.

Pentru anul 2010, s-au obținut rezultate asemănătoare; cifra de afaceri înregistrată

a reprezentat 17,75%, o pondere ușor mai ridicată comparativ cu anul 2009, iar

numărul de angajați au reprezentat 27,84%. În anul 2011, firmele din eșantion au

înregistrat o cifră de afaceri ce reprezenta 15,24% din cifra de afaceri totală din

industria prelucrătoare, iar numărul de angajați a reprezentat 26,9% (pentru 2012 –

cifra de afaceri – 17,07%, nr. de angajați – 31,69%).

În urma analizei, a fost observată o concentrare în domeniile: 1310 – ”Pregătirea

fibrelor și filarea fibrelor textile” (în Botoșani) și 1413 – ”Fabricarea altor articole de

îmbrăcăminte” (în Iași și Botoșani).

c.3. Industria pielăriei și încălțămintei

Numărul unităților locale producătoare de încălțăminte este scăzut la nivelul

Regiunii Nord-Est. În anul 2011, existau doar 194 de firme, iar majoritatea dintre

acestea erau concentrate în județul Suceava. Cele mai multe unități erau active în

”fabricarea încălțămintei”.

Principalele firme din acest domeniu sunt prezentate mai jos:


Nr. Angajaţi

2009 CA 2009

Nr. angajați

2010 CA 2010

Nr. angajați

2011 CA 2011

Nr.

angajați 2012

CA 2012

Denis SV Suceava 205 26543687 193 26641477 238 24822 379 229 33997789

Sir Safety BC Bacau 328 23771400 349 34878159 434 36351483 420 41426923

Husana SA VS Husi 560 15892451 499 16370283 498 12663409 480 13316485

Kolan SRL BC Bacau 146 15524911 119 13231985 121 10190675 109 6414193

Marelbo Prod Com SRL SV Bivolaria 195 14770488 185 22280276 189 20543008

198 24221889

Indor SA BT Dorohoi 120 12476049 129 11321125 115 17100997 107 11886131

Nicolis Prodcom SRL SV Bivolaria 81 5756745 91 8717578 109 10135042 107 9357301

46

Gartek SRL VS Husi 225 8615757 255 14770440 331 16536222 295 22194994


Ponderea acestei ramuri este nesemnificativă, cifra de afaceri realizată de firmele

din domeniu reprezintă doar 2,28% din cifra de afaceri din industria prelucrătoare,

iar numărul de angajați reprezintă doar 4,68%, în anul 2009.

În anul 2010, cifra de afaceri obținută de firmele active în acest domeniu a

reprezentat 2,34% din cifra de afaceri totală din industria prelucrătoare, iar

numărul de angajați 4,91%, ponderi similare celor înregistrate în anul 2009. Pentru

anul 2011, analiza firmelor selectate a relevat o contribuție de 1,88% la formarea

cifrei de afaceri totale, și 5,37% la numărul de angajați din industria prelucrătoare a

regiunii Nord-Est (în anul 2012: cifra de afaceri – 1,53%, nr. de angajați – 3,87%).

Toate firmele analizate își desfășoară activitatea în domeniul 1520 – ”Fabricarea

încălțămintei”, fiind mai concentrate în localitățile Bivolaria, din județul Suceava, și

Huși, din județul Vaslui.

c.4. Industria prelucrării lemnului

Industria lemnului, în Regiunea Nord-Est, era reprezentată în anul 2011 de 1190 de

unități locale active, valoare ce plasa regiunea pe locul II în context național

(22,68% din numărul total). Majoritatea firmelor din această industrie își au sediul

în județele Suceava (45%) și Neamț (27%), iar cele mai puține în județele Botoșani

(3%) și Vaslui (3,61%). Principalele firme care își desfășurau activitatea în această

industrie la nivelul regiunii analizate sunt prezentate în tabelul de mai jos:


Nr. Angajaţi

2009 CA 2009

Nr. angajați

2010 CA 2010

Nr. angajați

2011 CA 2011

Nr. angajați

2012 CA 2012

Egger Romania SRL SV Radauti 378 381744978 379 460049192 421 591358419 464 869763051

Forestar SA NT Tarcau 327 74022841 301 74846530 283 10943361 264 118396294

Holzindustrie Schweighofer Baco SRL BC Comanesti 406 71808208 465 102834081 587 148857030 589 167197036

47

Rich Forest SRL BC Onesti 162 27737797 185 37074465 198 59605847 160 54032501

Barlinek Romania BC Onesti 185 24421996 258 43615246 447 58819569 441 65034064

Doxar Grup SRL SV Gura Humorului 87 17401569 90 8434671 86 16300580 100 22555667

Argo SRL NT Iyvoare 59 15892624 61 14510102 70 15972490 70 10784575

SWL Wood Industries SRL NT

Dumbrava Rosie 118 14754981 129 16166874 143 19696774 155 25358328

Terra Constructii BT Cismea 140 13661975 159 18985986 168 16678143 172 18497421

Grup lemn SRL NT Roman 93 12327054 100 13128598 116 15115671 117 15347807

Inco SRL NT Targu Neamt 126 12319996 115 13290270 97 13922579 95 11916859

New Star SA NT Piatra Neamt 126 11756322 111 11170850 101 12731605 117 15776823

Forestind SA SV Falcau 70 10818894 68 9908143 64 9067157 48 7363380

Forestrom SV Falticeni 6 10500666 11 10004924 6 9647678 29 11752479

Mar Mob SRL SV Marginea 42 7451024 48 9701756 50 10702064 49 12714333

Oticonst SRL SV Sadova 22 4674357 25 6716029 39 10331317 55 8938596

Forestbrod SRL SV Brodina 43 7508407 58 13616318 99 13114955 101 28355188

Voievod SRL SV Voievodeasa 49 8003783 46 14197610 63 18446003 65 22523239

Egger Energia SRL SV Radauti 1 62700 8 8603944 56 14975503 154 302749146

Euro Forest Exim SRL NT

Targu Neamt 87 9112500 86 8470162 112 11720590 105 10717065

International Rof LM SRL NT

Piatra Neamt 2 3861375 3 4664995 4 13967654 5 16266155

Uniprod Management SRL BC Sascut 8 3030109 42 14017793 59 10210088 57 5093161


Astfel, cifra de afaceri obținută, în anul 2009, de firmele din această ramură

reprezintă 13,17% din cifra de afaceri totală din industria prelucrătoare, iar

numărul de salariați – 10,22%, ceea ce face ca această ramură să fie atractivă la nivel

regional chiar și pentru investitori, în ciuda faptului că intensitatea tehnologică este

relativ redusă.

În 2010, s-a înregistrat o cifră de afaceri ce reprezenta 13,93% și un număr al

salariaților ce reprezenta 10,97%, ponderi similare cu cele obținute în anul 2009.

Pentru 2011, firmele au înregistrat o cifră de afaceri ce reprezenta 13,32% din cifra

de afaceri totală din industria prelucrătoare și un număr al angajaților ce reprezenta

11,31% (pentru anul 2012: cifra de afaceri – 17,21%, iar nr. de angajați – 6,80%).

48

Se observă o concentrare în domeniile: 1610 - ”Tăierea și reîndeluirea lemnului” (în

localitățile Sadova, Falcău și Voievodeasa din județul Suceava; în localitatea Piatra

Neamț din județul Neamț) și 1623 – ”Fabricarea altor elemente de dulgherie și

tâmplărie, pentru construcții” (localitățile Izvoare și Târgu Neamț din județul Neamț

și Gura Humorului și Fălticeni din județul Suceava).

c.5. Industria mobilei

În anul 2011, erau active în această ramură 442 de firme în Regiunea Nord-Est, din

care cele mai multe își desfășurau activitatea în județul Iași (22,85%), în ”fabricarea

de mobilă” și în ”fabricarea de mobilă pentru birouri și magazine”. Principalele firme

care își desfășoară activitatea în industria mobilei sunt prezentate mai jos:


Nr. Angajaţi

2009 CA 2009

Nr. angajați

2010 CA 2010

Nr. angajați

2011 CA 2011

Nr. angajați

2012 CA 2012

Luca Damilano SRL BT Botosani 298 27219631 303 24936860 322 23346393 290 21286629

Mobila Radauti SV Radauti 384 22028745 368 22369096 345 21241712 325 18636356

BWN Promobila SRL BC Dofteana 271 14820971 278 15532566 291 14681471 367 17542113

Cosna SA BC Targu Ocna 253 13336342 264 15935287 280 20612531 280 30829689

Mobar SA SV Radauti 227 12156281 196 11914593 203 10927286 238 13236444

Imob SRL NT Piatra Neamt 114 11408321 118 10599378 207 21202840 229 32897553

Moldo Mex SRL SV Suceava 105 10949336 106 8583156 107 9636071 115 11226084

Holzindustrie Schweighofer Panels SRL SV Siret 111 10656376 152 42152172 1 20975758 2 1747660

Prod Alcar Impex SRL NT

Piatra Neamt 37 7906479 41 10046836 45 11816019 52 13546404

Cantemir SA VS Husi 161 6654665 171 8307910 170 10580168 - 9564373


În anul 2009, cifra de afaceri înregistrată de firmele din industria mobilei reprezenta

3,77% din cifra totală a industriei prelucrătoare, iar numărul angajaților reprezenta

5,96%. Rezultatele au fost asemănătoare și în anul 2010, cifra de afaceri

reprezentând 3,51%, iar numărul de angajați reprezenta 5,99%. În anul 2011, cifra

49

de afaceri înregistrată reprezenta 2,86%, iar salariații 5,86% din numărul total al

salariaților din industria prelucrătoare (pentru anul 2012: cifra de afaceri – 1,61%,

nr. de angajați – 3,78%).

Din analiză, a reieșit o concentrare în domeniul 3109 – ”Fabricarea de mobilă n.c.a.”,

în special în județul Suceava, localitatea Rădăuți.

c.6. Industria hârtiei și a produselor din carton

Unitățile locale active în această industrie totalizează o valoare relativ redusă, având

o pondere nesemnificativă în industria prelucrătoare (1,34%). Cifra de afaceri

realizată, în anul 2009, de firmele din industria de fabricare a hârtiei reprezintă doar

2,49% din cifra de afaceri a industriei prelucrătoare, iar numărul de salariați

reprezintă doar 1,73%. Printre principalele firme active în industria hârtiei pot fi

menționate:


Nr. Angajaţi

2009 CA 2009

Nr. angajați

2010 CA 2010

Nr. angajați

2011 CA 2011

Nr. angajați

2012 CA 2012

Ambro SA SV Suceava 332 83925612 333 111265505 382 161795924 451 174373149

Letea SA BC Bacau 414 68461365 241 16557241 23 33425 22 896094

Petrocart SA NT Piatra Neamt 288 32061535 269 31744057 254 28584328 249 29476666

Barleta SRL BC Bacau 174 29986349 176 32832971 174 33144531 168 33617762

Inovalabel SRL IS Iasi 58 10279013 57 10018423 64 13311813 70 15510898

Europa Express SRL IS Letcani 46 9545659 49 10739712 56 14765976 62 19681014


Rezultatele obținute de firmele active în acest domeniu, în anul 2010, contribuie cu

2,36% la formarea cifrei de afaceri a industriei prelucrătoare și cu 1,77% la numărul

total al angajaților în industria prelucrătoare. Pentru anul 2011, cifra de afaceri a

firmelor analizate reprezintă 2,01% din cifra de afaceri din industria prelucrătoare,

iar numărul angajaților reprezintă 1,41% (pentru anul 2012: cifra de afaceri –

2,58%, nr. de angajați – 2,03%).

50

c.7. Industria produselor de cocserie și industria chimică2

Industria produselor de cocserie era reprezentată, în anul 2011, de doar 6 firme în

Regiunea Nord-Est, dintre care cele mai multe se află în județul Bacău, a căror

supraviețuire depinde de societatea RAFO SA din Onești, care înregistrează rezultate

financiare substanțiale.

În anul 2011, în industria chimică activau 89 de firme, dintre care 24 de firme aveau

sediul la Iași. Principalii agenți economici din această ramură pot fi observați în

tabelul de mai jos:


Nr. Angajaţi

2009 CA 2009

Nr. angajați

2010 CA 2010

Nr. angajați

2011 CA 2011

Nr. angajați

2012 CA 2012

Amurco SRL BC Bacau 848 208821684 736 112366309 692 81127830 734 95222839

Kober SRL NT Dumbrava Rosie 458 150896616 408 146450707 426 165807840 455 192194235

Chimcomplex SA BC Onesti 732 95852987 641 165661434 656 176292965 661 193984522

Ga Pro Co Chemicals SA NT Savinesti 679 19945736 670 20792430 740 29136615 734 67537665

SAB Radauti SA SV Radauti 96 18598738 69 11734681 32 2704348 28 1213738

Test Auto SRL NT Bicaz 40 14662520 41 23039865 91 23641777 65 17545977

Aroma Rise SA BC Onesti 56 14526468 63 19491254 64 27749589 67 27608140

Romtec SA IS Iasi 60 13494941 60 15111364 68 12923578 65 17887118

Andi Press SRL IS Halaucesti 110 10503194 86 5441998 89 1737995 25 1186148

Egger Technologia SV Radauti 1 0 2 45578 33 31649530 46 218157651

National Paints Factories Company SA IS Miroslava 86 5473307 85 6937148 80 11158101 71 14461616

Metalbac & Farbe SA BC Magura 30 3512563 31 8046265 54 15431090 60 18054458


Astfel, în anul 2009, numărul de angajați din industria chimică reprezintă 3,34% din

totalul celor antrenați în industria prelucrătoare, și respectiv cifra de afaceri

reprezintă 5,62%. În anul 2010, rezultatele sunt asemănătoare, astfel că în cazul

2Aceste două industrii sunt tratate împreună datorită numărului redus de agenți economici care activează în petrochimie, dar și a legăturii existente între aceste domenii, în ciuda faptului că aparțin unor diviziuni CAEN diferite.

51

primului indicator se obține un procent de 3,32%, iar în cel de-al doilea se obține

5,54%. În anul 2011, cifra de afaceri înregistrată de firmele analizate reprezintă

4,65%, iar numărul angajaților reprezintă 3,33% (pentru anul 2012: cifra de afaceri

– 8,17%, nr. de angajați – 6%). Se observă o concentrare a activităților în special în

domeniile 2014 – ”Fabricarea altor produse chimice organice, de bază” (în județul

Suceava, localitatea Rădăuți) și în 2030 – ”Fabricarea vopselelor, lacurilor” (fără

concentrare teritorială).

Pe lângă firmele care activează în industria chimică, trebui amintite și 2 dintre cele

mai importante firme din industria farmaceutică: Antibiotice SA (cu o cifră de

afaceri de 281847455 și 1450 de angajați în anul 2011) și Plantavorel (cu o cifră de

afaceri de 3810205 și 84 de angajați în anul 2011).

c.8. Industria produselor din cauciuc și mase plastice

Din cele 329 de firme active în această industrie, în anul 2011, 108 își desfășoară

activitatea în județul Neamț. Cifra de afaceri realizată de acestea, în anul 2009,

reprezintă 6,59% din cifra de afaceri înregistrată în industria prelucrătoare, iar

numărul de angajați – 3,3%.


Nr. angajaţi

2009 CA 2009

Nr. angajați

2010 CA 2010

Nr. angajați

2011 CA 2011

Nr. angajați

2012 CA 2012

Greif Flexibles Romania SRL BT Botosani 484 65119525 510 82378686 525 107479936 593 107418728

Tehno World SRL SV Baia 45 56991955 46 47507466 58 69395530 60 71783580

Sami Plastic SA SV Suceava 45 40716699 43 36827972 42 39343259 43 39644786

Pregis Company NT

Piatra Neamt 145 28947044 151 37111932 150 39799966 160 48658207

Supermag Imperial SRL SV

Campulung Moldovenesc 81 25864664 52 33163368 63 64395398 - 76954140

Izotec Group SRL NT Savinesti 131 24312142 153 26590909 141 23622522 117 23216067

Italtex SRL IS Iasi 78 16645694 79 18344126 31 18261066 29 11244728

Tecnostamp Triulzi Europe SRL BC Hemeius 71 13113706 132 20642864 150 26286309 163 32994329

ADF Prod SRL NT Piatra Neamt 56 12317494 56 14108074 57 13816651 59 12812402

52

Termoplast SRL NT Roman 71 10538871 71 15622612 84 13750651 87 16076381

Radburg SV Marginea 48 30755343 20 33693138 33 44708656 42 24225722

Duo Mat SRL SV Suceava 100 55119655 106 57321377 110 65334543 101 67423345

Greif Flexibles Romania SRL BT Botosani 516 82999614 484 65119525 525 107479936 593 107418728

3P Frigoglass SRL IS IS 55 9308711 55 13725380 66 20461824 60 18529560

Electric Plus SRL BC Bacau 48 8108643 102 12128261 175 27574258 159 43055387


În anul 2010, cifra de afaceri realizată de firmele active în acest domeniu reprezenta

7,37% din cifra de afaceri din industria prelucrătoare, iar numărul angajaților

reprezenta 4,17%. Pentru anul 2011, rezultatele înregistrate de firmele analizate

sunt următoarele: cifra de afaceri - 6,94% din cifra de afaceri a industriei

prelucrătoare, iar numărul de angajați – 4,07% (pentru anul 2012: cifra de afaceri –

6,63%, nr. de angajați – 4,51% ).

A fost observată o concentrare în special în domeniile: 2221 – ”Fabricarea plăcilor,

foliilor, tuburilor și profilelor din material plastic” (concentrarea este evidentă în

județul Suceava, localitățile Baia și Suceava) și în 2223 – ”Fabricarea articolelor din

material plastic” (în județul Neamț, localitățile Piatra Neamț, Roman și Săvinești).

c.9. Industria produselor din minerale nemetalice (a materialelor de

construcții)

În Regiunea Nord-Est în anul 2011 existau 247 de unități de profil, dintre care

majoritatea își aveau sediul în județul Suceava (29,14%). În intervalul de analiză,

numărul acestora a scăzut cu 76%. Principalii agenți economici din regiune care

activează în acest domeniu sunt prezentați în tabelul de mai jos:


Nr. Angajaţi

2009 CA 2009

Nr. angajați

2010 CA 2010

Nr. angajați

2011 CA 2011

Nr. angajați

2012 CA 2012

Cersanit Romania SA NT Roman 554 70685291 232 29184306 242 57734872 527 69967844

Ceramica SA IS Iasi 255 53078010 235 65015872 229 68841065 214 63955989

53

Symmetrica SRL SV Veresti 228 26319472 232 29184306 242 57734872 230 63218296

IMROM SA NT Roman 120 13468005 103 13429123 104 15254648 104 29907044

Top Construct SRL SV Suceava 45 12965037 35 8847814 42 10263623 44 10251512

Spiroca SA IS Iasi 56 12283027 45 10683603 45 12751500 48 12980263

Build Corp Prefabricate SRL IS Iasi 170 9210934 152 61816128 189 67370208 154 25001046


Cifra de afaceri a firmelor reprezentative în acest domeniu a reprezentat, în anul

2009, 3,63% din cifra de afaceri din industria prelucrătoare, iar numărul de angajați

a reprezentat 3,21% din numărul total din industria prelucrătoare.

În anul 2010, rezultatele sunt asemănătoare: 3,69% din cifra de afaceri, iar 2,98%

din numărul de angajați. În următorul an, rezultatele firmelor analizate au fost

următoarele: 5,43% - contribuția cifrei de afaceri și 3,33% - contribuția numărului

de angajați (pentru anul 2012: cifra de afaceri – 6,63%, nr. de angajați – 4,51%). În

urma analizei, nu a fost identificată o concentrare teritorială a acestui domeniu.

c.10. Industria metalurgică

Este o industrie slab reprezentată la nivel regional (35 de firme în anul 2011), iar ca

participare la formarea cifrei de afaceri din industria prelucrătoare, este aproape

nesemnificativă. Cu toate acestea, putem nominaliza câteva firme importante în

această ramură industrială, care exportă în special articole din oțel. La nivelul anului

2012, valoarea exporturilor Regiunii Nord-Est de articole din fontă, fier și oțel a

depășit 210.000.000 de euro. Producția de țevi din oțel este una cu tradiție în

Regiunea Nord-Est.


Nr. Angajaţi

2009 CA 2009

Nr. angajați

2010 CA 2010

Nr. angajați

2011 CA 2011

Nr. angajați

2012 CA 2012

Arcelormittal tubular products Iasi SA IS Iași 1217 352654298 522 169821628 547 218094258 - 258921649

Arcelormittal tubular products Roman SA NT Neamț 540 107861034 1195 497813094 1149 748109975 1125 826413602

Technosteel LBR SRL IS Iași 188 75982668 204 122426796 192 141175850 196 127592661

Elmet International BC Bacău 124 34005403 158 31882772

54

SRL Schimbae CAEN

Fondal International SRL IS Letcani 50 11540232 72 19151919 130 25743081 177 40815940


c.11. Industria construcțiilor metalice

Această industrie înregistra, în anul 2011, un număr al unităților locale active de

523, dintre care cele mai multe își desfășurau activitatea în județul Iași (26,95%).

Principalele firme din acest domeniu sunt prezentate în tabelul de mai jos:


Nr. Angajaţi

2009 CA 2009

Nr. angajați

2010 CA 2010

Nr. angajați

2011 CA 2011

Nr. angajați

2012 CA 2012

Proinvest Group SRL IS Pascani 147 36506574 144 53894618 173 76605829 191 81938460

Comes SA NT Savinesti 141 25103184 Schimbare CAEN

MG Construct&Pomigarom SRL SV Marginea 19 25062024 25 26213262 29 20668484 22 10259678

SSAB AG SRL IS Iasi 76 19050015 Schimbare CAEN

Prestarea SRL IS Iasi 76 14601798 80 17292871 90 20504785 109 18607258

Subex SA BC Bacau 246 14064544 202 14503059 214 18253249 213 16712565

BMTECH SRL IS Vladeni 156 13916303 175 15008500 188 21900543 190 20851122

Feromet M SRL NT Izvoare 75 8723061 79 8868183 85 11674374 85 13574400

Construct Invest Iasi SRL IS Iasi 36 2990442 45 7189038 34 12892401 30 15099542

Integralserv SRL BC Onesti 43 7511658 46 12156034 42 14463207 44 11911091

Elmet International SRL BC Bacau 124 34005403 158 31882772 189 44079269 205 60052626

Connecticut Manufacturing Company SA BC Bacau 92 4232151 108 6759211 117 17023233 102 4645463


În anul 2009, din cifra de afaceri a industriei prelucrătoare, cifra de afaceri realizată

de firmele din acest domeniu reprezintă 5,4%, iar numărul de angajați reprezintă

5,6%.

În anul 2010, rezultatele obținute au fost următoarele: cifra de afaceri – 4,41%, iar

numărul de angajați – 5,2%. În 2011, firmele au înregistrat o cifră de afaceri ce

reprezintă 4,17% din cifra de afaceri a industriei prelucrătoare, iar numărul de

angajați 5,09% (pentru anul 2012: cifra de afaceri – 2,39%, nr. de angajați – 2,37%).

Se observă o concentrare a actvităților în următoarele domenii: 2511 – ”Fabricarea

55

de construcții metalice și părți componente ale structurilor metalice” (în județul Iași,

localitățile: Pașcani, Iași și Vlădeni) și în 2562 – ”Operațiuni de mecanică generală”

(în județul Bacău, localitățile Bacău și Onești).

c.12. Industria calculatoarelor și a echipamentelor electronice

Din totalul național de 852 de unități locale active în această industrie în anul 2011,

în Regiunea Nord-Est își desfășoară activitatea doar 10% dintre acestea, cele mai

multe având sediul în județul Iași (48 din totalul de 86). Printre principalele firme

active, amintim:


Nr. Angajaţi

2009 CA 2009

Nr. angajați

2010 CA 2010

Nr. angajați

2011 CA 2011

Nr. angajați

2012

CA 2012

Elsaco Electronic SRL BT Botosani 348 926646556 348 103609275 378 127443961 409 209668089

TotalGaz Industrie SRL IS Iasi 320 44640714 214 51772445 315 62708554 322 62184253

Complet Electro Serv SA NT

Piatra Neamt 32 40640878 30 34267722 27 28500513 17 16646558

A E Electronics BC Bacau 181 26229306 191 28789073 198 25456999 205 38687426

Cybernet SRL BC Bacau 23 16307246 22 16673713 24 18575365 20 6894942

Quartz Matrix SRL IS Iasi 70 12091976 72 18046937 88 22257652 100 24373516

Aquaterm SRL BT Botosani 65 6260690 69 6326943 89 13587687 92 10385852


În anul 2009, această ramură industrială înregistrează o cifră de afaceri ce

reprezintă 9,05% din cifra de afaceri înregistrată de industria prelucrătoare și un

număr de angajați ce reprezintă 1,76%. Avantajul cel mai mare al acestei industrii

este productivitatea muncii foarte ridicată.

Din păcate însă, în anul 2010, rezultatele obținute de firmele din acest domeniu sunt

cu mult scăzute față de anul 2009: cifra de afaceri reprezintă doar 2,84% din cifra de

afaceri totală din industria prelucrătoare (în 2011, 2,59% - cifra de afaceri; în 2012

– 3,48%), iar numărul angajaților reprezintă doar 1,80% (în 2011, 1,91% - numărul

angajaților; în 2012 – 2,32%).

56

Cu toate acestea, pot fi sesizate concentrări în domeniile: 2651 – ” Fabricarea de

instrumente și dispozitive pentru măsură, verificare, control, navigație” (în

Botoșani) și în 2620 – ”Fabricarea calculatoarelor și a echipamentelor perifice” (fără

concentrare teritorială).

c.13. Industria echipamentelor electrice

Industria echipamentelor electrice este reprezentată, la nivelul anului 2011, de un

număr de 49 de unități locale active la nivelul Regiunii Nord-Est, dintre care cele

mai multe în județul Iași și Bacău (13).

Printre principalele firme care activează în domeniu amintim:


Nr. Angajaţi

2009 CA 2009

Nr. angajați

2010 CA 2010

Nr. angajați

2011 CA 2011

Nr. angajați

2012 CA 2012

Electro Alfa International srl BT Botoşani 297 82173758 240 97934518 248 144591479 262 161644854

Electrotehno SRL BC Bacau 45 21286562 92 13868246 102 18168609 106 16136865

Tehnoton SA IS Iasi 151 20309979 124 17911617 143 20872173 143 23247619

Elerom SA NT Roman 127 10774700 121 13681391 119 10169498 114 11607134


Din cifra de afaceri înregistrată la nivelul industriei prelucrătoare, cifra de afaceri

înregistrată de firmele din acest domeniu reprezintă 1,83%, iar numărul de angajați

reprezintă 1,34%.

În anul 2010, cifra de afaceri a reprezentat 2,37% din cifra de afaceri a industriei

prelucrătoare, iar numărul de angajați a reprezentat 1,63%. În anul 2011, firmele

analizate au înregistrat o cifră de afaceri ce reprezintă 2,48% și un număr al

angajaților de 1,65% (pentru anul 2012: cifra de afaceri – 2,01%, nr. de angajați –

1,24%).

c.14. Industria de mașini, utilaje și echipamente

57

Din totalul de firme înregistrat la nivel național, în regiunea Nord-Est își desfășoară

activitatea 10,98% în acest domeniu. Cele mai multe firme au sediul în județul Iași

(41,5%).


Nr. Angajaţi

2009 CA 2009

Nr. angajați

2010 CA 2010

Nr. angajați

2011 CA 2011

Nr. angajați

2012 CA 2012

Rulmenti SA VS Barlad 2231 144391964 2038 227512060 2339 261601928 2321 233639756

IG Watteeuw Romania SRL IS Iasi 362 85253595 354 87045033 417 111034390 410 125680591

Uton SA BC Onesti 700 53840322 675 43057651 527 41233412 414 22323269

CNUD EFCO Romania SRL IS Iasi 171 41362494 192 38283130 197 45233105 206 26434330

World Machinery Works SA BC Bacău 301 35264278 291 23610348 298 26258543 269 20510588

REM Masini Unelte SRL BC Bacau 89 30988694 70 8652440 50 8436983 21 487848

Agmus SA IS Iasi 190 24125715 185 14424821 151 18286385 146 17738205

Petal SA VS Husi 283 22822874 228 20534413 277 22470572 257 27305972

Iasisting SRL IS Iasi 69 20538561 68 24287885 80 35227276 80 46115800

BMT Aerospace Romania IS Iasi 121 19716608 125 20825148 141 23652832 155 28876930

Mecanica Ceahlau SA NT

Piatra Neamt 210 17394570 186 22201451 195 31578535 206 29496698

Tehnix SRL BC Bacau 11 16511297 11 11458750 10 8140606 10 8170443

Mecano Fuc SA VS Negresti 377 13806111 305 15656810 261 24792489 272 24108707

Evoluzione SRL IS Iasi 42 10972965 42 13305778 43 14780275 51 12522886

URB Rulmenti Suceava SA SV Suceava 113 8904650 79 10250841 80 11873939 83 13883316

Comes SA NT Savinesti CAEN diferit 136 23696546 127 21525622 - 35822428

Sirca SA NT Piatra Neamt 88 7805121 88 10131846 100 14438370 98 16073321

Omco Romania SRL IS Iasi 97 5928645 116 18746166 167 30636866 178 33138785


În anul 2009, cifra de afaceri realizată de firmele din acest domeniu reprezintă

6,02% din totalul înregistrat în industria prelucrătoare, iar numărul de angajați

reprezintă 6,32%. În anul 2010, contribuția la formarea indicatorilor industriei

prelucrătoare este asemănătoare celei din anul anterior, astfel cifra de afaceri a

firmelor din acest domeniu a contribuit cu 6,34%, iar numărul de angajați cu 6,85%.

58

În anul 2011, cifra de afaceri a firmelor analizate a reprezentat 5,85%, iar numărul

angajaților 6,91% (pentru anul 2012: cifra de afaceri – 6,83%, nr. de angajați –

10,32%). Se observă o concentrare în domeniile: 2815 – ”Fabricarea lagarelor,

angrenajelor, cutiilor de viteză și a elementelor mecanice de transmisie” (în Iași),

2829 – ”Fabricarea altor mașini și utilaje de utilizare generală n.c.a” (în Iași) și 2841

– ”Fabricarea utilajelor și a mașinilor-unelte pentru prelucrarea metalului”(în

Bacău).

c.15. Industria energetică

Numărul unităților locale active în acest sector, la nivelul Regiunii Nord-Est, era în

anul 2011, de 110 firme, dintre care cele mai multe își desfășurau activitatea în

Bacău.

Acestea realizau, în anul 2009, o cifră de afaceri ce reprezenta 1,85% din cifra de

afaceri totală din regiune și antrenau un număr de 5905 angajați (1,45%).

Indicator 2008 2009 2010









Principalii indicatori ai unităților cu activitate în producția și furnizarea energiei electrice,

Regiunea Nord-Est, 2008-2010


Printre principalele firme amintim:

Firmă Judeţ Localitate Nr. CA 2009 Nr. CA 2010 Nr. CA 2011 Nr. angajați CA 2012

59

Angajaţi 2009

angajați 2010

angajați 2011

2012

E.ON Moldova Distributie SA IS Iasi 1968 630065418 1654 626211888 1582 636095272 1556 665605346

Centrala Electrica de Termoficare Iasi CET SA IS Iasi 1363 237874791 1300 172684868 950 127382418 57 13345977

Termica SA SV Suceava 781 128493269 666 120891172 571 96860584 561 98798192

CET SA BC Bacau 572 84285658 558 87480950 525 88061663 517 87995323

Gaz Est SA VS Vaslui 81 36045644 83 34282712 89 33873721 90 39713439

Fidelis Energy SRL IS Valea Lupului 7 22065058 7 45709995 8 137670772

8 211320428

FibrexNylon NT Savinesti 66 20395447 46 20662480 43 19810516 38 20620978

Servicii Comunale SA SV Radauti 219 18325809 202 18927283 154 18987628 145 18854282

Apopi & Blumen SRL IS Iasi 70 17640978 57 7092585 53 7604360 90 13552242

Locato SA NT Piatra Neamt 83 16577998 75 13511121 61 10843741 50 5895191

Regia autonoma de gospodarire comunala si locative Pascani IS Pascani 241 15902518 205 15101131 179 18039262 112 9905148

Termon CT SA BC Onesti 97 12700843 88 9390969 82 5461023 41 2912900

Nord Gaz SRL SV Radauti 16 13986468 16 13853493 14 15632470 14 19708918

Bio Electrica Transilvania SRL SV Radauti 11 13445463 17 22447182 11 24804324 11 26370741

Modern Calor SA BT Botosani 0 0 46 13175286 226 37753312 219 37106136

Crimbo SAV Gas SRL BC Onesti 50 11013983 39 11937224 37 13498426 50 19285065


Se observă o concentrare în special în domeniile: 3530 - ”Furnizarea de abur și aer

condiționat” (în Bacău și Onești; în Iași și Pașcani; în Suceava și Rădăuți) și în 3522 –

”Distribuția combustibililor gazoși prin conducte”. Însă, acest sector este o parte

indispensabilă a dezvoltării economice în general, astfel că nu reprezintă o

caracteristică regională.

c.16. Distribuția apei; salubritate, gestionarea deșeurilor, activități de

decontaminare

60

În acest domeniu, numărul firmelor din Regiunea Nord-Est în anul 2011, era de 110,

din care în județul Bacău aveau sediul un sfert din acestea. Cifra de afaceri realizată,

în anul 2009, era de 1321 milioane lei (1,85%), iar numărul de angajați era de 9896

(2,43%).

Indicator 2008 2009 2010









Principalii indicatori ai unităților active în distribuția apei, Regiunea Nord-Est, 2008-2010


Printre principalii agenți economici activi în acest domeniu amintim:


Nr angajaţi

2009 CA 2009

Nr angajaţi

2010

CA 2010

Nr angajaţi

2011

CA 2011

Nr angajaţi

2012

CA 2012

Apavital SA IS Iasi 1062 89949582 1043 99977070 1029 107504867 1054 119877405

Acet SA SV Suceava 776 38701964 759 43761238 809 49749933 804 51502344

Compania Judeteana Apa Serv SA NT

Piatra Neamt 579 28472199

578

40442343

566

43247407 584 47467846

Aquavas SA VS Vaslui 543 21351806 536 22287874 614 26582230 640 27349773

Remat SA IS Iaşi 216 107512560 267 150165253 239 212346121 240 169247677

Salubris SA IS Iasi 801 38255149 768 35801913 697 34860668 682 41133003

Soma SRL BC Bacau 241 22179062 234 29167220 289 39523807 288 31166158

Remat SA BC Bacau 44 20989764 46 41784677 49 50465954 53 40651443

Comppil Vaslui SA VS Barlad 42 14180445 59 24851745 47 22698395 42 11900628

Predemet SA IS Podu Iloaiei 55 13315207

72

13668511

104

25677927 75 21477083

Urban Serv SA BT Botosani 376 13088985 348 14039427 348 14773655 350 17417767

Ro General Works SRL NT Savinesti 25 10343711

40

17910582

39

11451834 13 3449383

Colect Metal IS Iasi 48 10246119 67 20156059 68 24659162 65 20707266

61

SRL

Sursa: Lista Firme

c.17. Construcțiile

La nivelul Regiunii Nord-Est, existau, în anul 2011, 4707 unități locale active în

sectorul de construcții, dintre care cele mai multe aveau ca obiect de activitate

”lucrări de construcții a clădirilor rezidențiale și nerezidențiale” (49,73%).

La nivel județean, în Iași se observă o concentrare a acestor unități (26,14%). Cifra

de afaceri realizată de firmele din sectorul de construcții reprezintă 10,24% din

cifra de afaceri totală a regiunii, iar numărul de angajați reprezintă 12,11%.

Principalele firme active în acest sector pot fi vizualizate în tabelul de mai jos:

Firma Județ Localitate

Nr angajați

2009 CA 2009

Nr angajați

2010 CA 2010

Nr angajați

2011 CA 2011

Nr angajați

2012 CA 2012

Build Corp SRL IS Iaşi 442 325821072 302 183913026 420 268733063 219 227399468

Iasicon SA IS Iaşi 517 97064297 583 94266952 626 102133225 565 93894169

Rombet SA BC Bacău 98 94725635 116 121711512 6 61799786 86 14426517

General Construct SRL SV Suceava 432 79716355 304 53082335 332 80673410 347 83453301

Victor Construct SRL BT Botoşani 227 71195187 218 76641116 210 74349604 211 85693389

Cominco Bucovina SA SV Frasin 465 66579473 261 44923031 136 19402176 61 6095035

COM Beton SA IS Iaşi 248 55837104 248 39815879 265 49299155 211 42519260

Unic General Constructor BC Bacău 124 45157719 40 22924709 26 7911276 13 -245538

Conbac SA BC Bacău 89 42294451 81 13289167 86 22064764 70 17552678

Trustul de lucrari speciale şi izolaţii tehnologice NT

Piatra Neamţ 136 38101187 118 35334067 115 32870924 91 19435537

Tehnic Asist SRL BT Botoşani 107 37008521 124 58135291 160 76771445 196 89142122

Inter Doga SRL IS Iaşi 22 34868846 7 16995323 8 26456 10 0

Fene Grup SA IS Iaşi 136 30251538 137 12288146 180 25110925 141 11786438

Test prima SV Suceava 197 30088203 133 25470068 237 46536883 249 35978765

Conimpuls SA BC Bacău 197 16657020 140 18091835 69 5175254 53 5945418

Conbac & Co BC Bacău 252 26589861 128 19899583 127 24528492 11 2164151

Con Bucovina SA SV Suceava 200 24508438 200 48123928 190 45169759 197 62152230

Alconep SRL BC Târgu Ocna 233 24317126 181 16406830 167 17925790 172 23614802

62

Condacia SA BT Botoşani 150 22936373 115 21654197 120 25122760 96 9914428

Construcţii UNU SA IS Iaşi 288 22801096 265 20176202 232 14217867 195 11507864

Conextrust SA BC Bacău 213 21696347 304 44237466 433 82140477 480 78707381

Muha SRL SV Suceava 85 21694006 80 14781353 100 13177383 70 9073921

ACI AG SRL SV Suceava 126 21357471 82 8034880 72 6713099 49 3889237

Andos Com SRL NT Piatra Neamţ 53 21044625 70 9716189 72 10711575 92 15301682

Concret construct AG SRL SV

Gura Humorului 227 19725005 212 33243974 214 53876700 233 61197695

Casrep IS Iaşi 128 18248664 149 30618945 158 36123387 - -

Huge construct SRL IS

Lunca Cetatuii 56 18020299 102 16826984 196 43781071 185 44046498

Civica Group SV Scheia 132 17563675 151 15563550 150 20942680 127 10848236

Europa Group SRL BT Botoşani 129 16483831 78 10741379 61 8999432 72 9935130

General Construct SA NT

Piatra Neamţ 167 16300484 153 17905814 181 27793231 185 26470315

Corevas SA VS Vaslui 148 16028532 146 15994203 159 17416098 169 15768433

Frisomat SA NT Piatra Neamţ 66 15674201 42 8946109 50 12830239 60 25088160

Scala Real Estate SA IS Iaşi 17 14970048 16 1289480 5 365263 3 548089

Construct Com SRL BT Botoşani 17 14026501 15 2992549 15 1935208 19 11016229

Romconstructor SA BC Bacău 133 13079559 102 10806479 129 11668328 109 11188194

Ceracons VS Huşi 118 12046043 141 14669492 142 11250750 113 9144410

Restaco SRL SV Bulai 75 11980073 62 10596755 62 10932054 67 11919803

Grup Constructii est IS Iaşi 135 11934397 116 16533050 132 17928660 147 18717974

Iosimar SV Marginea 37 11852905 48 23233451 52 10368470 36 11107093

TVI Construct SRL IS Iaşi 99 11816270 77 9094129 75 9423668 80 8806796

ART Ambiente SRL SV Fălticeni 56 11594651 42 5608427 50 5273540 - 1640574

Compania de Construcţii Moldoconstruct SA IS Iaşi 150 11325735 132 7226739 139 27592171

115

10383603

Euro Est Group SV Scheia 15 10679068 40 7667976 75 14230013 39 14795695

Danro International SRL BT Botoşani 37 10303156 72 6521191 57 3350373 30 937197

Regional Total Construct SA SV Suceava 92 10098644 90 10285209 90 8012562 41 1576903


c.18. Sectorul de servicii în Regiunea Nord-Est

63

În anul 2011, în Regiunea Nord-Est își desfășurau activitatea 37.275 de unități locale

active, care realizau o cifră de afaceri de 38.111 milioane de lei și înregistrau un

număr de 195.733 de angajați.

i. Comerț cu ridicata și cu amănuntul

În Regiunea Nord-Est activau 20.395 unități locale în comerț, în anul 2011, dintre

care cele mai multe se regăsesc în județul Iași (27,01%). Principalii indicatori

sectoriali pot fi observați în tabelul de mai jos:

Indicator 2008 2009 2010









Principalii indicatori ai unităților din comerț, Regiunea Nord-Est, 2008-2010


ii. Transport, depozitare și activități de poștă și de curier

În anul 2011, 3286 de firme activau în domeniul transporturilor, dintre care 28,51%

aveau sediul în județul Suceava, iar 20,87% în județul Iași. Cifra de afaceri realizată

în anul 2011 de aceste firme este de 2558 milioane lei ceea ce înseamnă 3,6% din

cifra de afaceri totală regională, iar numărul de angajați reprezintă 7,05% din totalul

înregistrat la nivel regional.

64

Indicator 2008 2009 2010









Principalii indicatori ai unităților din transport, Regiunea Nord-Est, 2008-2010


iii. Hoteluri și restaurante

În anul 2011, în acest sector activau la nivelul Regiunii Nord-Est, 2544 de unități

locale. Cifra de afaceri realizată de acestea, în anul 2011, reprezenta doar 1,33%, iar

numărul de angajați numai 3,85% din total (15688). În județul Suceava își

desfășoară activitatea cele mai multe dintre aceste unități (25,07%).

Indicator 2008 2009 2010








65


Principalii indicatori ai hotelurilor și restaurantelor, Regiunea Nord-Est, 2008-2010


iv. Informații și comunicații

În Regiunea Nord-Est, în anul 2011, erau active 1429 de unități locale active, dintre

care 45% au sediul în județul Iași. Cifra de afaceri înregistrată de firmele din acest

domeniu reprezintă 1,75% (1245 mil lei), iar numărul de angajați reprezintă 2,07%

(8443), la nivelul anului 2011.

Indicator 2008 2009 2010









Principalii indicatori ai unităților din informații și comunicații, Regiunea Nord-Est, 2008-2010


v. Tranzacțiile imobiliare

Numărul unităților locale active în acest sector este de 1017 unități locale (8,20%

din total), cifra de afaceri realizată de acestea reprezintă 3,04%, iar personalul

antrenat reprezenta 7,65%, în anul 2011.

Indicator 2008 2009 2010




66






Principalii indicatori ai unităților din tranzacții imobiliare, Regiunea Nord-Est, 2008-2010


În ceea ce privește indicatorii ce caracterizează sectorul de învățământ și cel de

sănătate, aceștia nu au o contribuție semnificativă la structura economică regională.

6.2. Clusterele și potențialul de clusterizare

Studiul realizat de GEA Strategy & Consulting a identificat existența următoarelor

aglomerări industriale la nivelul Regiunii Nord-Est:

- 1* - în industria lemnului – Bacău, Neamț

- 2* - în industria lemnului – Suceava

- 1* - în industria mobilei – Suceava

- 1* - în cereale – Neamț

- 1* - produse din carne - Suceava

După analiza sectorială realizată, în intervalul celor 4 ani, putem să definim câteva

aglomerări industriale cu potențial de dezvoltare (clusterizare în domenii

emergente) sau de consolidare (susținerea clusterelor existente):

1. Industria alimentară

2. Industria textilă și de îmbrăcăminte

3. Industria lemnului

De asemenea, pe lângă aceste rezultate trebuie exploatate și susținute acele sectoare

în care au fost inițiate parteneriate și pentru care actorii și-au manifestat interesul

67

pentru asociere sub formă de clustere (spre exemplu, IT&C, turism, industrii

creative). Astfel, trebuie să existe două tipuri de măsuri de sprijin: primul care să

vizeze crearea de noi clustere în domenii emergente precum cele menționate mai

sus, iar cel de-al doilea care trebuie să vizeze consolidarea și dezvoltarea clusterelor

deja înființate.

Din încadrarea domeniilor în care se înregistrează concentrări respectând

clasificarea Eurostat3 a industriilor intensive în tehnologie, observăm că la nivelul

Regiunii Nord-Est, puține dintre acestea fac parte din categoria ”high technology”

conform codurilor CAEN (2651 și 2620 din industria calculatoarelor). Unele

domenii se încadrează în categoria ”medium-high technology” (20, 28 – prezentate

în detaliu în analiza de mai sus), iar altele în categoria ”medium-low technology”

(22, 25).

Până în momentul de față, la nivelul Regiunii Nord-Est există 6 clustere în domenii

precum: cluster de medicină imagistică Imago-Mol Iași, cluster de confecții-tricotaje-

textile ASTRICO Săvinești, cluster de turism APT Bucovina, cluster IT New Media –

ICONIC Iași, cluster tehnologii agroalimentare Ind-Agro-Pol, cluster în IT&C la Iași.

Majoritatea dintre acestea sunt afiliate la Asociația Națională a Clusterelor din

România (CLUSTERO), unele aflându-se printre membrii fondatori (ASTRICO).

i. Cluster de medicină imagistică Imago-Mol Iași

Este o entitate non-guvernamentală, non-profit, apolitică care are drept obiectiv

sprijinirea creşterii competitivităţii ştiinţifice a membrilor săi. IMAGO-MOL sprijină

dezvoltarea competitivă a sectorului de imagistică structurală, funcţională şi

moleculară din Regiunea Nord-Est a României, creând premizele pentru o mai bună

cooperare între membrii săi pe baza diversificării, optimizării şi utilizării inovative a

imagisticii medicale astfel încât toţi să putem beneficia de o eficienţă mai mare,

3 http://epp.eurostat.ec.europa.eu/cache/ITY_SDDS/Annexes/htec_esms_an3.pdf, accesat în 6.07.2013

http://epp.eurostat.ec.europa.eu/cache/ITY_SDDS/Annexes/htec_esms_an3.pdf

68

servicii de calitate, productivitate şi vizibilitate. Membrii acestui cluster sunt: ADR

Nord-Est, Universitatea de Medicină și Farmacie Gr. T. Popa Iași, Spitalul Clinic

Județean de Urgență ”Sf. Spiridon” Iași, SC Romsoft SRL, Institutul Regional de

Oncologie Iași, Consiliul Județean Iași, SC TEHNOPOLIS SRL, Universitatea Tehnică

”Gheorghe Asachi” din Iași.

ii. Clusterul de confecții-tricotaje-textile ASTRICO Săvinești

Clusterul are ca scop crearea premiselor unei dezvoltări durabile în contextul

inovativ al industriei de textile din nord-estul țării, identificarea de posibilităţi de

asimilare de produse noi care să asigure consolidarea industriei textile pe principiul

dezvoltării unor produse cu valoare adăugată cât mai mare, stimularea inovării prin

schimbul de informaţii şi derularea de proiecte comune cu aplicabilitate imediată în

producţie. Printre obiectivele clusterului se numără: crearea de produse noi, cu

valoare adăugată crescută; optimizarea costurilor prin inovarea de procese şi

transfer tehnologic între parteneri, instruirea şi dezvoltarea continuă a resurselor

umane prin programe derulate în comun; abordarea unei strategii de piaţă comune,

menită să asigure consolidarea pieţei existente şi derularea de acţiuni în vederea

extinderii acesteia; dezvoltarea parteneriatelor la nivel regional şi internaţional ca şi

structuri eligibile în programe de cercetare-dezvoltare etc. Clusterul este alcătuit din

10 firme din industrie, 2 institute de cercetare (Institutul Național de Cercetare-

Dezvoltare pentru Textile și Pielărie, Facultatea de Textile, Pielărie și Management

Industrial), 1 autoritate publică și un catalizator (INNO Consult SRL).

iii. Clusterul de turism APT Bucovina

A fost înființat în anul 2001, având ca obiective: elaborarea unei strategii privind

promovarea și dezvoltarea turismului în Bucovina; elaborarea unei baze de date cu

obiectivele turistice din Bucovina; atragerea de programe care sa sporească

accesibilitatea turismului în Bucovina; elaborarea de studii și analize pe domeniile

de interes turistic; promovarea cooperării cu administrația centrală și locală;

69

editarea de materiale promoționale; promovarea schimbului de date, informații,

publicații, specialiști, cooperarea cu asociații și organisme similare de profil din țară

și străinătate. Clusterul este alcătuit din 32 de firme, 1 universitate și 2 autorități

publice.

iv. Clusterul IT New Media – ICONIC Iași

A fost înființat în anul 2012, având ca scop crearea unei comunități de companii care

dezvoltă produse și servicii online. Componența acestui cluster este: firme – 10, 1

universitate, 1 autoritate publică, 1 catalizator.

v. Clusterul Inovativ Regional EURONEST IT&C Hub

Clusterul recent înființat (mai 2013) aduce sub aceeași umbrelă companii de profil

(14 firme până în momentul de față) din regiunea Nord-Est, patru instituții de

învățământ superior și de cercetare și organisme catalizator. Scopul clusterului este

de a promova și susține interesele comune ale sectorului de IT&C din regiunea

Nord-Est. De asemenea, se urmărește îmbunătățirea capacității acestui sector de

activitate.

vi. Clusterul de tehnologii agroalimentare Ind-Agro-Pol

Are ca scop stimularea inovării și colaborării în sectorul construcțiilor de

echipamente tehnice destinate agriculturii și industriei alimentare și în sectoarele

conexe, în scopul consolidării competitivității și dezvoltării durabile a acestor

sectoare economice, al dezvoltării regionale și al creșterii inteligente, durabile și

favorabile incluziunii sociale. Acest cluster a fost înființat în 2011, având ca membri:

14 firme, 4 universități, 12 institute de cercetare, 2 autorități publice, 8 catalizatori,

2 asociații și 1 patronat.

7. Potențial de specializare: metoda utilității globale

La identificarea sectoarele cu potențial de specializare a fost folosită metoda

utilității globale.

70

Pentru aplicarea metodei utilității globale este nevoie ca pe baza matricei

decizionale inițiale să se construiască o matrice denumită Matricea Utilităților.

Determinarea utilității unei consecințe oarecare se determină după relația:

Uij=(aij-a0j)/(a1j-a0j),

Unde: aij – consecința a cărei utilitate este căutată (în cazul de față sectorul)

a0j – consecința cea mai defavorabilă

a1j – consecința cea mai favorabilă din punct de vedere economic.

Valoarea utilității variază între 0 și 1. Pentru aplicarea metodei utilității globale, în

cazul de față, se consideră că criteriiledecizionale sunt echi-importante. În acest caz:

Varianta optimă =

n

j

Uiji1

max

În cadrul acestei analize s-au utilizat următorii indicatori, la nivelul Regiunii Nord-

Est prin comparație cu restul regiunilor: numărul unităților locale active, cifra de

afaceri a unităților locale active, investițiile acestor unități, personalul, toate

raportate la populația respectivei regiuni. Sectoarele care au stat la baza analizei

sunt: industria extractivă, industria prelucrătoare, producția și furnizarea de

energie electrică și termică, construcțiile, comerțul, transportul, hotelurile și

restaurantele, informații și comunicații, tranzacții imobiliare, învățământul și

sănătatea. Anii care au stat la baza analizei au fost: 2008, 2009 și 2010. Astfel, au

fost obținute următoarele rezultate ale utilității globale:

71

0

0.2

0.4

0.6

0.8

1

1.2

U1 (Nord-Vest) U2 (Centru) U3 (Nord-Est) U4 (Sud-Est) U5 (Sud-

Muntenia)

U6 (Bucuresti-

Ilfov)

U7 (Sud-Vest

Oltenia)

U8 (Vest)

2008 2009 2010

Utilitatea globală la nivel de regiune, 2008-2010

Sursa: Calcule proprii pe baza datelor de la INS

Din păcate, după cum se poate observa, din perspectiva calculului utilității globale,

Regiunea Nord-Est nu este una foarte competitivă, în raport cu celelalte. În profil

temporal, valoarea utilității a scăzut în cazul acestei regiuni. Cu toate acestea, din

calcule s-a observat o tendință de specializare în sectorul de transport.

8. Avantaje comparative (indicatorul Balassa)

În ceea ce privește nivelul comerțului exterior, în special cel al exporturilor, așa cum

se poate observa din graficul următor acesta a avut un nivel minim în 2009, însă în

profil temporal valoarea a înregistrat o creștere cu 30%. În anul 2012, valoarea

exporturilor era de 2232017 mii euro, iar cea a importurilor era de 2181537 mii

euro. Astfel, anul 2012 este singurul an din intervalul de analiză în care se

înregistrează o valoarea pozitivă a balanței comerciale.

72

-500000

0

500000

1000000

1500000

2000000

2500000

2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012

Exporturi

Importuri

Balanța comercială

Balanța comercială a Regiunii Nord-Est, mii euro, 2006-2012

Sursă: INS, 2013

Cele mai ridicate valori ale balanței comerciale se obțin în cazul grupelor de produse

conform Nomenclatorului Combinat: grupa IX - ”Lemn, cărbune de lemn și articole

din lemn”, grupa XI – ”Materiale textile și articole din aceste materiale”, grupa XII –

”Încălțăminte”, grupa IV –”Produse ale industriei alimentare”.

La nivel județean, nivelul exporturilor și al importurilor în anul 2012 este prezentat

în graficul de mai jos:

0

200000

400000

600000

800000

Bacău Botoșani Iași Neamț Suceava Vaslui

Exporturi Importuri

Exporturile și importurile județelor Regiunii Nord-Est, 2012, mii euro

Sursa: INS, 2013

73

Se poate observa că județele cu o balanță comercială excedentară sunt Botoșani,

Neamț și Vaslui. Județul Neamț înregistrează cea mai mare valoare a balanței

comerciale pentru grupa de produse XV – ”Metale comune și articole din metale

comune”; județul Botoșani înregistrează valori ridicate pentru grupa de produse XI –

”Materiale textile și articole din acestea materiale”, iar județul Vaslui pentru grupa

de produse XVI – ”Mașini și aparate, echipamente electrice și părți ale acestora”.

În contextul elaborării RIS3, fiecare regiune trebuie să targeteze sectoarele în care

se poate specializa pe viitor. Specializarea poate fi evidentă atunci când un anumit

sector defineşte o arie geografică sau, din contră, sunt necesare anumite măsuri de

colectare a informaţiilor de natură calitativă sau cantitativă pentru a putea găsi un

răspuns la întrebarea: „În ce sector se poate specializa regiunea în mod durabil?”

La baza specializării sectoriale pe produse şi servicii stau avantajele comparative.

Regiunile în care au fost identificate avantaje comparative revelate sau aparente se

caracterizează prin prezenţa unui număr redus de industrii competitive, au

experimentat creşteri sau descreşteri în profil temporal, iar modelul specializării

este sau nu sustenabil (adică specializarea se menţine sau nu în aceleaşi sectoare).

Pentru comensurarea specializării, dar şi pentru a determina avantajele

comparative revelate (revealed comparative advantage - RCA) la nivel regional sau

chiar județean putem folosi indicatorul RCA.4

Indicatorul RCA ajută la identificarea sectoarelor puternice dintr-o economie

regională/județeană. Dacă acest indicator ia valori mai mari decât 1, atunci

regiunea respectivă înregistrează un avantaj comparativ pentru produsul respectiv

şi cu cât ia valori mai mici decât 1, cu atât avantajul comparativ va fi mai mic.

4 RCA = ln(Xir/Mir)/(Xr/Mr)4, unde: i – produsul sau grupa de produse; r – regiunea; X – exporturi; M – importuri.

74

Astfel, în intervalul de analiză 2006-2012 Regiunea Nord-Est înregistrează avantaje

comparative pentru următoarele grupe de produse conform Nomenclatorului

Combinat: 61 – ”Articole și accesorii de îmbrăcăminte, tricotate sau croșetate”, 62 -

”Articole și accesorii de îmbrăcăminte, altele decât cele tricotate sau croșetate”, 28 –

”Produse chimice anorganice”, 65 – ”Obiecte de acoperit capul și părți ale acestora”,

44 – ”Lemn, cărbune de lemn și articole din lemn”, 63 – ”Alte articole textile

confecționate”.

La nivelul județul Bacău, au fost obținute avantaje comparative pentru următoarele

grupe de produse: 19 – ”Preparate pe bază de cereale, de făină, de amidon”, 62 -

”Articole și accesorii de îmbrăcăminte”, 28 – ”Produse chimice anorganice”, 61 -

”Articole și accesorii de îmbrăcăminte”, 88 – ”Vehicule aeriene, nave spațiale și părți

ale acestora”, 64 – ”Încălțăminte”.

În județul Botoșani se înregistrează avantaje comparative pentru următoarele grupe

de produse: 61 – ”Articole și accesorii de îmbrăcăminte”, 56 – ”Vată, pâslă și

materiale nețesute”, 63 - ”Alte articole textile confecționate”, 62 – ”Îmbrăcăminte și

accesorii de îmbrăcăminte”, 65 – ”Obiecte de acoperit capul și părți ale acestora”, 42

– ”Obiecte din piele”

Avantajele comparative ale județul Iași au fost obținute pentru următoarele grupe

de produse: 62 – ”Îmbrăcăminte și accesorii de îmbrăcăminte, altele decât cele

tricotate sau croșetate”, 63 - ”Alte articole textile confecționate”, 61 – ”Îmbrăcăminte

și accesorii de îmbrăcăminte”, 08 – ”Fructe comestibile”, 94 – ”Mobilă”.

În județul Neamț, avantajele comparative au fost înregistrate la nivelul grupelor de

produse 61 – ”Îmbrăcăminte și accesorii de îmbrăcăminte”, 62 – ”Îmbrăcăminte și

accesorii de îmbrăcăminte, altele decât cele tricotate sau croșetate”, 73 – ”Articole

din fontă, din fier sau din oțel”, 44 – ”Lemn, cărbune de lemn și articole din lemn”, 59

– ”Țesături impregnate, îmbrăcate, acoperite sau stratificate”, 20 – ”Preparate din

legume, din fructe sau din alte părți de plante”.

75

În județul Suceava se observă un avantaj comparativ semnificativ în cazul grupei de

produse 44 – ”Lemn, cărbune de lemn și articole din lemn”, 61 – ”Îmbrăcăminte și

accesorii de îmbrăcăminte, tricotate sau croșetate”, 94 – ”Mobilă”, 16 – ”Preparate

din carne, din pește sau din crustacee”, 64 – ”Încălțăminte”.

Județul Vaslui înregistrează avantaje comparative în cazul unor grupe de mărfuri

precum: 20 – ”Preparate din legume, din fructe sau din alte părți de plante”, 61 -

”Îmbrăcăminte și accesorii de îmbrăcăminte, tricotate sau croșetate”, 94 – ”Mobilă”,

63 - ”Alte articole textile confecționate”, 62 - ”Îmbrăcăminte și accesorii de

îmbrăcăminte, altele decât cele tricotate sau croșetate”.

9. Investițiile străine directe în Regiunea Nord-Est

Regiunea Nord-Est se plasează, în context național, în anul 2011, pe locul 7 atât din

punct de vedere al numărului de firme cu contribuție străină înregistrate, cât și din

punct de vedere al valorii capitalului social total subscris, conform statisticilor

ONRC.

Valoarea investițiilor străine directe ale regiunii era în anul 2011 de 1.627 milioane

euro, ceea ce reprezintă 2,9% din totalul național. Conform studiului realizat de

Banca Națională a României, regiunea se situează pe ultimul loc din perspectiva

acestui indicator. Cu toate acestea, comparativ cu anul 2007, investițiile regiunii au

crescut cu 142% aflându-se sub rata națională de creștere (151,94%).

În anul 2011, din totalul investițiilor (26.254 milioane euro) realizate în

întreprinderi greenfield (întreprinderi înființate de către sau împreună cu

investitori străini – investiții pornite de la zero), Regiunea Nord-Est a reușit să

atragă doar 3,4%, depășind doar regiunile Sud-Est și Sud-Vest Oltenia.

Distribuția investițiilor străine directe pe regiuni se prezintă în felul următor:

76

București-Ilfov,

61.7Centru, 7.6

Sud-Muntenia, 7.4

Nord-Vest, 4.5Nord-Est, 2.9

Vest, 7.2

Sud-Est, 5.4

Sud-Vest Oltenia,

3.3

Investiții străine directe în România la 31 decembrie 2011, pe regiuni de dezvoltare, % din

total ISD (55.139 milioane euro)

Sursa: BNR, ”Investițiile Străine Directe în România”, 2011

Se poate observa că Regiunea București-Ilfov continuă să atragă cea mai mare

pondere a investițiilor străine directe.

La nivelul Regiunii Nord-Est, județul Iași reușește să ocupe locul 13 la nivel național

din perspectiva numărului de firme cu contribuție străină înregistrate în perioada

1991-2011, cumulând 2.611 de societăți comerciale. La polul opus, se află județul

Vaslui, înregistrând cele mai puține societăți comerciale cu contribuție străină din

România.

Regiune/Județe Număr societăți

comerciale

Valoarea capitalului

social subscris

Mii euro

Nord-Est 7.820 1.440.795,3

Bacău 1.579 695.182

Botoșani 519 30.019,5

Iași 2.611 181.663,3

Neamț 1.302 193.301,4

77

Suceava 1.462 307.802,7

Vaslui 347 32.826,4

Numărul societăților comerciale cu contribuție străină și

valoarea capitalului social subscris, în perioada 1991- 2011,

sold existent la 31.12.2011

Sursa: ONRC, 2013

În ceea ce privește valoarea capitalului social subscris, Regiunea Nord-Est

înregistrează o valoare egală cu 1.440.795,3 mii euro (4,79% din total), sold existent

la 31 decembrie 2011. Județul din Regiunea Nord-Est care înregistrează valoarea

cea mai mare este Bacău, ocupând locul 9, în ierarhia națională, din acest punct de

vedere.

-50

0

50

100

150

200

2007 2008 2009 2010 2011

Bacău

Botoșani

Iași

Neamț

Suceava

Structura soldului numărului societăților comerciale cu participare străină la capitalul social,

în perioada 2007-2011

Sursa: ONRC, calcule proprii, 2013

Din punct de vedere al soldului numărului de societăți comerciale cu participare

străină la capitalul social subscris se poate observa un trend negativ în intervalul de

analiză în majoritatea județelor Regiunii Nord-Est. În anul 2009, la un an de la

izbucnirea crizei economice, soldul a fost negativ în cazul județelor Iași și Bacău,

78

unde au fost radiate mai multe societăți comerciale cu participare străină la

capitalul social subscris decât cele înmatriculate (în Iași – 186, iar în Bacău - 128).

Principalii investitori în Regiunea Nord-Est sunt prezentați în tabelul de mai jos,

aceștia alegând regiunea ca locație între anii 2007-2011.

79

Principalele Investiții Străine Directe, 2007-2011

DENUMIRE FIRMĂ Localizare JUDEȚ ȚARA

INVESTITORULUI Cifră de Afaceri

2011 Angajați

2011 Domeniu

REDWOOD COMPANY IFN SRL Piatra Neamț NEAMȚ TURCIA

1706917 19 Alte activități de creditare

EGGER ROMANIA Rădăuți SUCEAVA AUSTRIA 591358419 421 Fabricarea de furnire și a panourilor din lemn

MC MOBILI SA Iași IAȘI MONACO 1726730 88 Fabricarea de mobilă

UNIREA SA Iași IAȘI OLANDA 99231 2 Fabricarea uleiurilor și grăsimilor

CARREMAN ROMANIA SRL Botoșani BOTOȘANI FRANȚA 129688829 421 Producția de țesături

INTER-DOGA SRL Iași IAȘI TURCIA 26456 8 Lucrări de construcții a clădirilor rezidențiale și nerezidențiale

GENERAL ENERGETIC Stejaru NEAMȚ ITALIA 20329013 21 Producția de energie electrică

BETTY ICE Suceava SUCEAVA AUSTRIA 81526639 545 Fabricarea înghețatei

IG WATTEEUW ROMANIA SRL Iași IAȘI BELGIA 111034390 417

Fabricarea lagarelor, angrenajelor, cutiilor de viteza si a elementelor mecanice de transmisie

B.M.T. AEROSPACE ROMANIA SRL Iași IAȘI BELGIA 23652832 141

Fabricarea lagarelor, angrenajelor, cutiilor de viteza si a elementelor mecanice de transmisie

CERAMICA SA IASI Iași IAȘI OLANDA 68841065 229

Fabricarea caramizilor, tiglelor si a altor produse pentru constructii, din argila arsa

ARCELORMITTAL TUBULAR PRODUCTS IAȘI SA Iași IAȘI 218094258 547

Productia de tuburi, tevi, profile tubulare si accesorii pentru acestea, din otel

Delphi Diesel Systems Romania SRL Bratuleni IAȘI LUXEMBURG 1317523227 2070

Fabricarea de echipamente electrice si electronice pentru autovehicule si pentru motoare de

80

autovehicule

Dorna Lactate SA Dorna Candrenilor SUCEAVA CIPRU 185200945 608

Fabricarea produselor lactate si a branzeturilor

Evadix MPI SRL Săvinești NEAMȚ BELGIA 17317538 35 Alte activități de tipărire

FE Agrar SRL Rădăuți Suceava Austria 321650 11

Cultivarea cerealelor (exclusiv orez), plantelor leguminoase si a plantelor producatoare de seminte oleaginoase

Lactalis Romania SRL Vatra Dornei Suceava Belgia 18420802 5 Comerț cu ridicata al produselor lactate

Agraria Nord SRL Rădăuți Suceava Austria 1401424 13 Cultivarea cerealelor

Egger Energia SRL Rădăuți Suceava Austria 14975503 56 Fabricarea de furnire si a panourilor de lemn

Mecanica Ceahlau SA Piatra Neamț Neamț Ins. Cayman 31578535 195

Fabricarea masinilor si utilajelor pentru agricultura si exploatari forestiere

Zeelandia SRL Valea Lupului Iași Olanda 36687230 87

Fabricarea altor produse alimentare

Comfil Ro SRL Tîrgu Neamț Neamț Danemarca 338052 9 Fabricarea altor produse din material plastic

Vinia SA Iași Iași Malta 11205053 113 Fabricarea vinurilor din struguri

Carphatian Springs SA Vatra Dornei Suceava Elveția 17037026 54 Producția de băuturi răcoritoare

Egger Technologia SRL Rădăuți Suceava Austria 31649530 33 Fabricarea altor produse chimice organice, de baza

Almos Agrorom SRL Secuieni Neamț Germania 67930143 26 Depozitări

Onduline Izvorasul SRL Nicolae Bălcescu Bacău Ucraina 3501218 14 Tratarea și acoperirea metalelor

Barlinek Romania sa Onești Bacău Cipru 58819569 447 Tăierea și reîndeluirea lemnului

Melinka International SRL Iași Iași Italia 283177 20 Fabricarea altor produse din lemn

AMAZON DEVELOPMENT Iași Iași SUA 10499603 63 Activitati de realizare a soft-ului la

81

CENTER (ROMANIA) SRL comanda (software orientat client)

Altex Romania Piatra Neamț Neamț Olanda 882765222 1435

Comert cu amanuntul al articolelor si aparatelor electrocasnice, in magazine specializate

Sursa: Buletine lunare 2007-2011 ONRC, ”Clasamentul primelor 40 de societăți comerciale după participarea străină la capitalul social total subscris”,

2013

82

Dintre investitorii mai sus menționați, se poate observa că majoritatea dintre aceștia

desfășoară activități în industrii cu valoare adăugată relativ scăzută. Doar câteva

dintre firmele din tabel activează în industrii ”medium-high-technology” (CAEN

2815 și 2931). De asemenea, o altă caracteristică se referă la preferința

investitorilor de a se orienta spre județe precum Iași, Suceava și Neamț, celelalte

județe fiind destul de ocolite de către aceștia. Majoritatea investitorilor provin din

țări precum Belgia, Olanda și Austria.

10. Avantaje competitive: PIB/capita, productivitatea muncii

Conform studiului elaborat de GEA Strategy and Consulting, indicele de potențial

competitiv (ipc) calculat pe baza PIB/locuitor, Exporturi pe populația ocupată, nivel

de dezvoltare tehnologică, plasează județele regiunii Nord-Est în următoarele

intervale:

- Iași – 0,2≤ipc<0,3 – potențial competitiv mediu

- Suceava, Neamț, Bacău, Vaslui – 0,1≤ipc<0,2 – potențial competitiv redus

- Botoșani – ipc <0,1 – potențial competitiv inexistent

În analiza sectorială prezentată mai sus, a fost evidențiată productivitatea muncii pe

fiecare activitate a economiei. Astfel, în anul 2010, a reieșit că cea mai ridicată

productivitate a muncii se înregistrează în sectorul ”Producția și furnizarea energiei

electrice” (426,401 mii lei/salariat), urmată, însă la mare distanță, de comerț

(276,81 mii lei/salariat). Sectorul cu cea mai scăzută productivitate a muncii este

”hoteluri și restaurante” (64,12 mii lei/salariat).

Însă, productivitatea muncii poate fi calculată și ca raport între valoarea adăugată

brută și populația ocupată. Astfel, au fost obținute, în anul 2010, aplicând formula de

calcul cele mai ridicate nivele ale productivității în industrie (15638 euro/persoană

83

ocupată), informații și comunicații (11944 euro/persoană ocupată), construcții

(9225 euro/persoană ocupată).

11. Potențialul de inovare

În România există 42 de entități acreditate pentru activități de inovare și transfer

tehnologic, infrastructură care cuprinde următoarele tipuri de entităţi:

- centre de transfer tehnologic

- incubatoare tehnologice şi de afaceri

- centre de informare tehnologică

- oficii de legătură cu industria

- parcuri ştiinţifice şi tehnologice

Centrele de afaceri și incubatoarele de afaceri pentru IMM-uri oferă spre

închiriere spații de birouri și/sau spații de producție, săli pentru conferințe,

expoziții, acces la consultanță pe teme specifice, acces utilități.

Parcuri științifice și tehnologice reprezintă o inițiativă bazată pe o operație

imobiliară, care întreține legături formale și operative cu o instituție academică,

inițiativă ce trebuie să impună o înaltă intensitate de cunoștințe și care este

responsabilă de o fuziune de transfer tehnologic și know-how. Un tehnopol, este o

inițiativă care asigură un parteneriat dintre o organizație de cercetare din domeniul

tehnologic și lumea productivă, cu sprijinul puterii publice, în general cea locală,

pentru a crește competența teritorială.

La nivelul Regiunii Nord-Est, putem menționa următoarele tructure de inovare și

transfer tehnologic:

Nr. Crt.

Denumire entitate Tipul entității Domeniu de activitate Localizare Entitatea de care aparține

84

1. Centrul de Informare Tehnologică ”INDTECH

Nord-Est”

Centru de informare tehnologică

Stimularea inovării și trasferului tehnologic către

mediul economic

Bacău Camera de Comerț și Industrie

Bacău

2. Centrul de Informare tehnologică ”CIT

Vaslui”

Centru de informare tehnologică

Cultura plantelor și creșterea animalelor, industria

alimentară și biocombustibili, construcții de mașini

Vaslui Camera de Comerț,

Industrie și Agricultură

Vaslui

3. Parc Științific și Tehnologic

TEHNOPOLIS Iași

Parc științific și tehnologic

utilizării rezultatelor activităţii de cercetare, aplicării

tehnologiilor avansate din economie şi creşterea

participării instituţiilor de învăţământ superior la procesul de dezvoltare

economico-socială prin ştiinţă şi tehnologie.

Iași Primăria Municipiului

Iași

4. Parcul Industrial HIT Hemeiuși Bacău

Parc industrial Zonă de servicii și producție software pentru IMM-uri, zonă de producție industrială, zonă

comercială etc.

Bacău Consiliul Județean

Bacău

5. Incubatorul de afaceri pentru IMM-uri din Botoșani (2 locații:

Centrul Administrativ și Centrul de

Microproducție)

Incubator de afaceri Oferă diverse servicii de incubare afaceri IMM-urilor

nou înființate sau deja existente

Botoșani SC LOCATIVA SA

6. Centrul Economic Bucovina

Centru economic Spații de expoziții, coferințe, cercetare

Suceava Primăria Municipiului

Suceava

7. Centrul de afaceri Tutova Bârlad

Centru de afaceri Facilități pentru IMM-uri, investitori străini, Dezvoltarea industriilor constructoare de masini, textila și alimentara,

etc.

Vaslui Primăria Municipiului

Bârlad

8. Centrul de resurse pentru afaceri (CRAV)

Centru de afaceri Susține spiritul antreprenorial și contribuie la creșterea

competitivității IMM-urilor

Vaslui Consiliul Județean

Vaslui

9. Centrul de afaceri și expozițional ”Mircea

Cancicov”

Centrul de afaceri Centrul cuprinde un incubator de afaceri de 5 nivele, o sală de conferințe cu trei nivele și un spațiu de conferințe de 620

Bacău SC Centrul de Afaceri și

Expozițional Bacău SA

85

locuri

10. Centrul de Afaceri Multicultural – Cacica

Centru de afaceri Activități culturale, spații de realizare a produselor tradiționale, servicii de

consultanță pentru agenții economici

Suceava UAT Cacica

11. Centrul de afaceri Iași Centru de afaceri Încurajare și susținerea afacerilor start up cu potențial

de dezvoltare din domeniul serviciilor de proiectare,

managementul proiectelor, servicii de sănătate, servicii de

contabilitate, secretariat și asistență juridică a afacerilor

Iași

12. Centrul de sprijinire și dezvoltare a afacerilor

”Carol”

Centru de afaceri Atragere de investiții, dezvoltare durabilă a

economiei locale

Iași Cartierul Carol SRL

13. Axa – Centru verde de consultanță în afaceri

Centru de afaceri Atragere de investiții, impulsionarea dezvoltării economice a județului Iași

Iași SC Axa Plus SRL

14. Incubator și centru de afaceri destinat

susținerii mediului de afaceri

Incubator de afaceri Susținerea dezvoltării companiilor incubare

Iași SC Profile Business

Consulting SRL

15. Centrul Universitar de inovație și parc de

dezvoltare a infrastructurii de

afaceri pentru IMM și investitori privați

Parc industrial Parc industrial destinat industriilor de înaltă tehnologie ce include

companii din domeniile IT și biotehnologiei

Iași Consiliul Județean Iași

Entități de inovare și transfer tehnologic, în Regiunea Nord-Est

Sursa: RO INNO, PDR Nord-Est 2014-2020, Raportul Regional Asupra Inovării Nord-Est, 2013

Conform Raportului regional asupra inovării în Regiunea Nord-Est, pot fi

nominalizate următoarele rețele dedicate activității de inovare: Centrul pentru

Inovare Tehnologică Bacău, structură regională care are ca obiectiv principal

promovarea politicilor de inovare, oferind sprijin companiilor în activitățile de

inovare; Institutul Național de Inventică filiala Iași – care are ca obiectiv

principal cercetarea fundamentală și aplicativă, ingineria performanței și

86

promovarea protecției proprietății industriale; RENITT –sprijin acordat dezvoltării

economice și sociale, promovare inovare tehnologică; ARoTT – sprijinirea

transferului tehnologic și al entităților innovative, promovarea produselor și

tehnologiilor innovative și asigurarea accesului la rezultatele cercetării.

De asemenea, pe lângă acestea, în cadrul proiectului ASVILOC PLUS “Agenţii ce

sprijină valoarea sistemelor de inovare în economiile locale şi regionale”, finanţat de

Programul de Cooperare Transnaţională Sud-Est Europa și în cadrul căruia, Agenţia

pentru Dezvoltare Regională Nord-Est participă, în calitate de partener, a fost

constituită, începând cu luna februarie 2010, o structură suport intitulată

„Laboratorul Regional de Inovare Nord-Est”.

Laboratorul Regional (LR) este un organism care a permis partenerilor să deruleze

toate fazele proiectului, începând cu analiza situaţiei inovării din fiecare regiune

parteneră în cadrul proiectului, până la definirea planului de acţiune pentru

Agenţiile de Dezvoltare Regională. Obiectivul Laboratorului Regional de Inovare

Nord-Est a fost de a analiza punctele tari şi critice din regiune şi de a evidenţia

nevoile de inovare detectate la nivel regional. Rezultatele acestui studiu iniţial,

agregate într-un raport regional, au constituit baza pentru definirea Planului

Regional de Acţiune al ADR Nord-Est.

Ţinând cont de toate aceste aspecte, Laboratorul Regional de Inovare Nord-Est are

următoarea componență:

Agenţia pentru Dezvoltare Regionala Nord-Est

Camera de Comerţ şi Industrie Bacău

Asociaţia Oamenilor de Afaceri Iaşi

Centrul de Studii Europene (Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” Iaşi)

Institutul de Chimie Macromoleculară „Petru Poni” Iaşi

Universitatea Tehnică „Gheorghe Asachi” Iaşi (Facultatea de Construcții

Masini și Management Industrial)

87

Universitatea de Ştiinte Agricole şi Medicină Veterinară „Ion Ionescu de la

Brad” Iaşi (Facultatea de Medicină Veterinară Iași)

SC ADDVANCES SRL Iaşi

SC TEHNOPOLIS SRL Iaşi

ASTRICO Nord-Est (primul cluster din regiune)

SC INFAST SRL Piatra Neamţ

Camera de Comerţ şi Industrie Suceava

SC Software şi Sisteme Informatice Suceava

Consiliul Judeţean Vaslui

11.1 Întreprinderile inovative

O altă categorie a entităților care desfășoară activități de inovare este reprezentată

de întreprinderilor inovative, adică acelea care au lansat produse (bunuri sau

servicii) sau procese noi sau semnificativ îmbunătăţite pe piaţă.

607

862

1154

22742364

155715541739

0

500

1000

1500

2000

2500

2000-2002 2004-2006 2006-2008 2008-2010

Numărul de întreprinderi

inovative

Numărul de întreprinderi

non-inovative

Numărul întreprinderilor inovative și non-inovative în regiunea Nord-Est,

Sursa: INS, Breviar Statistic – Regiunea Nord-Est, 2013

88

Din tabelul de mai sus, poate fi observată o creștere a acestor întreprinderi

inovative în intervalul 2006-2008 care activează în special în industrie, iar

majoritatea dintre acestea sunt întreprinderi mici. În intervalul 2008-2010, numărul

acestor întreprinderi inovative a scăzut cu 25%. Din perspectiva acestui indicator,

Regiunea Nord-Est se poziționează pe locul II în ierarhia națională, după București-

Ilfov.

Întreprinderile cu inovare tehnologică sunt cele care au lansat bunuri și servicii noi

(sau semnificativ îmbunătățite) sau procese noi. La nivel regional se constată că

numărul total al întreprinderilor cu inovare tehnologică reprezintă 13,4% din

totalul existent la nivel național (2006-2008) – însumând 791 fime. Dintre acestea,

trei sferturi activează în industrie și un sfert in servicii. Totodată, trei sferturi dintre

acestea sunt întreprinderi cu până la 50 de salariați, iar restul sunt mijlocii și mari.

11.2 Tipuri de inovare

Există mai multe tipuri de inovare, în funcţie de diferite criterii. Una dintre

clasificările frecvente delimitează patru tipuri principale: inovare de produs, inovare

de proces, inovare organizaţională şi inovare de marketing.

Inovarea de produs presupune introducerea în circuitul economic a unui produs

nou sau cu unele caracteristici îmbunătăţite în mod semnificativ, astfel încât sa se

ofere consumatorului servicii noi sau îmbunătăţite.

Inovarea de proces corespunde implementării unei producţii noi sau semnificativ

îmbunătăţite sau unor metode de distribuţie noi sau semnificativ îmbunătăţite.

89

În graficul de mai jos este surprinsă doar situaţia întreprinderilor cu inovare de

produs şi de proces, astfel că din totalul de 787 întreprinderi care au reprezentat

subiecţii anchetei, în perioada 2006-2008, 15,62% realizează numai inovare de

produs, iar 36,46% realizează numai inovare de proces. Restul de 48% realizează

inovare atât de produs, cât şi de proces. Menţionăm că diferenţa dintre numărul de

întreprinderi care realizează inovare de produs şi de proces (787) şi numărul

întreprinderilor inovative prezentate în tabelul de mai sus (1554) este reprezentată

de acele întreprinderi care realizează celelalte 2 tipuri de inovare: organizaţională şi

de marketing.

86 94123

50

191

286

470

570

378

0

100

200

300

400

500

600

2000-2002 2004-2006 2006-2008

Inovare numai deprodus

Inovare numai deproces

Inovare de produs şiproces

Întreprinderi inovative pe tipuri de inovare, Nord-Est

Sursa: INS, „Repere economice şi sociale regionale: Statistică teritorială, 2012

Cheltuielile pentru inovare pot fi împărţite în următoarele categorii: activitatea de

cercetare-dezvoltare internă, activitatea de cercetare-dezvoltare externă, achiziţii de

maşini, echipament şi software şi achiziţii de alte cunoştinţe externe.

Conform INS, cheltuielile pentru activitatea de cercetare-dezvoltare internă cuprind

cheltuielile pentru activităţile care contribuie la creşterea volumului de cunoştinţe şi

a utilizării lor în scopul realizării de produse şi procese noi şi îmbunătăţite.

90

Cheltuielile pentru activitatea de cercetare-dezvoltare externă cuprind acele

cheltuieli pentru activităţile de cercetare-dezvoltare realizate de către alte

întreprinderi sau institute de cercetare. Cheltuielile pentru achiziţii de alte

cunoştinţe externe includ achiziţia de licenţe de brevete şi invenţii nebrevetate,

know-how şi alte tipuri de cunoştinţe de la alte întreprinderi.

Regiunea Nord-Est se află pe ultimul loc în ierarhia naţională din perspectiva

cheltuielilor de inovare.

37749

9326569566

2279 8833 3824

0

50000

100000

150000

200000

250000

300000

2002 2006 2008

Activitate de CD internă

Activitate de CD externă

Achiziţii de maşini, echipamente

şi software

Achiziţii de alte cunoştinţe

externe

Cheltuielile pentru inovare, pe elemente componente, mii lei, Nord-Est

Sursa: INS, „Repere economice şi sociale regionale: Statistică teritorială, 2012

La nivelul ultimului an de analiză, 2008, cheltuielile de inovare au reprezentat

311.244 mii lei, la nivelul Regiunii Nord-Est. Cele mai mari cheltuieli de inovare

vizează achizițiile de mașini, echipamente și software (75,56%) realizate, desigur,

într-o pondere mare, în industrie (88,04%).

11.3 Brevetele și publicațiile științifice

Din perspectiva numărului de publicații (articole) cotate ISI (Information Sciences

Institute), din regiunea Nord-Est majoritatea aparțin entităților din județele Iași,

Bacău și Suceava.

91

Județ/An 2007 2008 2009 2010 2011

Bacău 12 30 46 48 10

Botoșani 0 0 0 0 0

Iași 708 954 1049 1114 445

Neamț 5 8 7 2 0

Suceava 10 30 61 63 18

Vaslui 0 0 0 0 0

Regiunea NE 735 1022 1163 1227 473

Număr de articole/publicaţii cotate ISI provenite din Regiunea Nord-Est

Sursa: AdAstra, http://www.ad-astra.ro/cartea-alba/cities.php?year=2010&

Din totalul articolelor cotate ISI provenite din România, Regiunea Nord-Est se

situează în jurul procentului de 16%.

În profil temporal, din tabel poate fi observată o descreștere a numărului de

publicații între anii 2010-2011, la nivelul județelor, dar această scădere se

înregistrează chiar și la nivel național (conform graficului).

708 954 1049 1114 445735 1022 1163 1227

473

4418

59027022 7501

2987

0

2000

4000

6000

8000

10000

12000

2007 2008 2009 2010 2011

Iași Regiunea Nord-Est România

Numărul publicațiilor științifice, 2007-2011 Sursa: AdAstra, Proiect pentru Comunitatea Ştiinţifică Românească http://ad-

astra.ro/research/?lang=en

http://www.ad-astra.ro/cartea-alba/cities.php?year=2010&

http://ad-astra.ro/research/?lang=en

http://ad-astra.ro/research/?lang=en

92

Regiunea Nord-Est se poziționează pe locul V în ierarhia națională din perspectiva

numărului de cereri de patente înregistrate la Oficiul European de Patente (EPO), în

condiţiile în care 46,58% din cererile de patente din România provin din regiunea

Bucureşti-Ilfov.

Țară/Regiune/Județ 2007 2008 2009 Total perioadă

Severozapaden 1.17 1 : 2.17


14.23 10.43 5.13 29.79

România 32.77 33.47 22.8 89.04

Nord-Est 1.43 2.7 2 6.13

Bacău : : 0.5 0.50

Iași 0.93 1.7 1 3.63

Neamț : : : 0.00

Suceava 0.5 1 0.5 2.00

Vaslui : : : 0.00

Sud-Est : 0.5 : 0.50

Sud - Muntenia 0.87 1.31 1.28 3.46

Sud-Vest Oltenia 2.5 1 0.33 3.83

Numărul patentelor la nivel județean și regional, comparativ cu alte regiuni din UE, 2007-

2009


12. Potențialul de creștere bazat pe activitatea de cercetare-dezvoltare

12.1 Cheltuielile de cercetare-dezvoltare

Conform Eurostat, în 2011, România a cheltuit 0,5% din Produsul Intern Brut

Național pentru activități de cercetare si dezvoltare, într-o foarte ușoară scădere, cu

0,02 puncte procentuale față de anul 2007. Realizarea țintei de 3% stabilită prin

Strategia de la Lisabona, cât și prin Strategia Europa 2020 este în prezent extrem de

93

îndepărtată, fiind necesară o creștere considerabilă a contribuției sectorului privat

la cheltuielile pentru cercetare și dezvoltare.

1.85 1.92 2.02 2.01

0.52 0.580.47 0.460.36 0.39 0.29 0.28

0

0.5

1

1.5

2

2.5

2007 2008 2009 2010

UE 27

România

Nord-Est

Sud-Est

Sud-Muntenia

Sud-Vest Oltenia

Severozapaden


Cheltuielile cu cercetarea-dezvoltarea ca pondere din PIB


La nivel regional, ponderea cheltuielilor realizate este de numai 0,28%, în anul

2010, în descreștere față de perioada 2007-2008. Practic, cea mai mare parte a

acestor cheltuieli este realizată de către județele Iași și Suceava.

0

0.2

0.4

0.6

0.8

1

1.2

1.4

2006 2007 2008 2009

România

Nord-Est

Bacău

Botoșani

Iași

Neamț

Suceava

Vaslui

Cheltuielile cu cercetarea-dezvoltarea ca pondere din PIB


În anul 2010, în Regiunea Nord-Est, cheltuielile efectuate din fonduri publice

dețineau o pondere (71%) de patru ori mai mare față de cele efectuate de către

întreprinderi (18%). De remarcat că în perioada 2006-2008 ponderea cheltuielilor

94

efectuate din fonduri publice a crescut până la 86,2%, urmând ca în perioada de

criză să scadă până la 70% (corecțiile aduse deficitului bugetar au determinat

adeseori rectificări negative ale bugetului alocat cercetării și dezvoltării). În anul

2010, în Regiunea Nord-Est, cheltuielile efectuate din fonduri publice dețineau o

pondere (71%) de patru ori mai mare față de cele efectuate de către întreprinderi

(18%). De remarcat că în perioada 2006-2008 ponderea cheltuielilor efectuate din

fonduri publice a crescut până la 86,2%, urmând ca în perioada de criză să scadă

până la 70% (corecțiile aduse deficitului bugetar au determinat adeseori rectificări

negative ale bugetului alocat cercetării și dezvoltării).

3.391.64

60.62

34.35

3.482.6

78.41

15.49

3.721.22

86.18

8.8

8.474.87

69.67

16.97

8.772.37

72.68

17.54

0%

20%

40%

60%

80%

100%

2006 2007 2008 2009 2010

Străinătate Alte surse Fonduri publice Întreprinderi

Cheltuielile CD la nivelul Regiunii Nord-Est, după sursa de finanțare, %

Sursa: PDR Nord-Est 2014-2020, pag. 21

Activitățile de cercetare-dezvoltare continuă să se desfășoare, în cea mai mare parte,

în sectorul public (peste 70%).

În regiune există numeroase unități de cercetare: unități CD, instituții de învățământ

superior, stațiuni agricole și agenți economici. Importantă este dezvoltarea pe care a

cunoscut-o în ultimii ani dezvoltarea centrelor de cercetare și excelență în cadrul

universităților din regiune, recunoscute de către Consiliul Național al Cercetării

Științifice din Învățământul Superior (CNSIS) în cadrul Programului guvernamental

95

CEEX. În acest context, în perioada 2001-2006 în Regiunea Nord-Est s-au înființat 12

Centre de Excelență în cadrul următoarelor instituții de învățământ superior:

Universitatea Al.I.Cuza Iași, Universitatea Tehnică Gh. Asachi Iași, Universitatea de

Medicină și Farmacie Gr.T Popa Iași. De asemenea, în perioada 2001-2006 CNSIS a

recunoscut 79 de centre de cercetare în Regiunea Nord-Est, localizate în cadrul

Universității Al.I. Cuza Iași, Universității Tehnică Gh. Asachi Iași, Universității de

Medicină și Farmacie Gr.T Popa Iași, Universității ”Vasile Alecsandri” Bacău și

Universității „Ștefan cel Mare” din Suceava.

12.2 Situația întreprinderilor de CD

În anul 2011, la nivelul Regiunii Nord-Est, 49 de unități locale desfășurau activități

de cercetare-dezvoltare și inovare, 6,9% din numărul total înregistrat la nivel

național. Comparativ cu restul regiunilor, Regiunea Nord-Est se plasează pe locul 4.

Evoluția numărului acestor unități în ultimii ani este surprinsă în tabelul de mai jos:

Regiunea/Anul 2007 2008 2009 2010

2011 Pondere % - 2011

România 674 777 833 793 710 100,00

Regiunea NORD-VEST 62 74 74 70 61 8,59

Regiunea CENTRU 59 62 57 57 52 7,32

Regiunea NORD-EST 60 65 64 57 49 6,9

Bacău 7 8 4 6 5 10,20

Botoșani 1 1 1 2 1 2,04

Iași 39 43 45 36 34 69,38

Neamț 8 1 8 8 6 12,24

Suceava 4 1 5 4 3 6,12

Vaslui 1 1 1 1 0 0

Regiunea SUD-EST 28 40 33 33 30 4,16

Regiunea SUD-MUNTENIA 45 53 52 50

47

6,31

Regiunea BUCUREȘTI - ILFOV 360 406 467 441

400

55,61

Regiunea SUD-VEST OLTENIA 25 33 36 32

30

4,04

Regiunea VEST 35 44 50 53 41 6,68

96

Numărul de unităţi CDI pe regiuni de dezvoltare și detaliat pe judeţele Regiunii Nord-Est, în perioada 2007-2011


În funcţie de obiectul principal de activitate unitățile de CD, după codul CAEN, pot

activa în:

- Cercetare-dezvoltare în biotehnologie - 7211

- Cercetare-dezvoltare în alte ştiinţe naturale şi inginerie - 7219

- Cercetare-dezvoltare în ştiinţe sociale şi umaniste – 7220

În funcție de numărul de angajați, unitățile de CDI sunt distribuite la nivelul Regiunii

Nord-Est, în anul 2011, conform tabelului:

CAEN Rev. 2 0-9 persoane

10-49 persoane

50-249 persoane

Total %

Cercetare-dezvoltare în biotehnologie

1 1 0 2 4,08

Cercetare-dezvoltare în alte ştiinţe naturale

şi inginerie

37 4 4 45 91,83

Cercetare-dezvoltare în ştiinţe sociale şi

umaniste

1 1 0 2 4,08

TOTAL 39 6 5 49 100

Distribuţia unităţilor CDI în Regiunea Nord-Est după coduri CAEN şi număr de angajaţi, în anul 2011


La acestea se adaugă subiecţii care desfăşoară activităţi de CDI având drept CAEN

principal altă activitate, precum:

- Învăţământ superior universitar (universităţile publice şi private) - 8542

- Activităţi de asistenţă spitalicească – 8610

97

0

5

00 0 12

31

10

6

003

00 0 00

5

10

15

20

25

30

35

CD în biotehnologie CD în alte științe naturale și

inginerie

CD în științe sociale și umaniste

Bacău Botoșani Iași Neamț Suceava Vaslui

Distribuția unităţilor CDI din județele Regiunii Nord-Est, pe obiectul de activitate, 2011


Sistemul naţional de CD include trei tipuri de unităţi CDI, respectiv de interes

naţional, de drept public şi de drept privat. Conform ANCS, sistemul de cercetare-

dezvoltare de interes național cuprinde următoarele categorii de unităţi de drept

public, cu personalitate juridică:

a) institute naţionale de cercetare-dezvoltare (aflate în subordinea ANCS sau a

ministerelor de resort);

b) institute, centre sau staţiuni de cercetare ale Academiei Române şi de cercetare-

dezvoltare ale academiilor de ramură;

c) institute de învăţământ superior acreditate sau structuri ale acestora;

d) institute sau centre de cercetare-dezvoltare organizate în cadrul societăţilor

naţionale, companiilor naţionale şi regiilor autonome de interes naţional.

La nivelul Regiunii Nord-Est activează un singur institut național aflat în subordinea

ANCS și 4 institute naționale de cercetare, aflate în subordinea Academiei Române.

Toate acestea sunt localizate în județul Iași.

98

Nr. Crt. Autoritate Denumire entitate Localizare INSTITUTE DE INTERES NAȚIONAL

1. ANCS INCD pentru Fizică Tehnică – INCDEMC

Iași

INSTITUTE ȘI CENTRE DE CERCETARE 2. Academia Română Institutul de Arheologie din

Iași Iași

3. Academia Română Institutul de Cercetări Economice și Sociale ”Gheorghe Zane”

Iași

4. Academia Română Institutul de Chimie macromoleculară ”Petru Poni” – Iași

Iași

5. Academia Română Institutul de Filologie Română ”A. Philippide”

Iași

UNIVERSITĂȚI 6. Universitatea Al.I.Cuza Iași 7. Universitatea Tehnica Gh. Asachi Iași 8. Universitatea de Medicina si Farmacie Gr.T Popa Iași 9. Universitatea ”Vasile Alecsandri” Bacău 10. Universitatea „Stefan cel Mare” Suceava 11. Universitatea de Ştiinte Agricole şi Medicină Veterinară „Ion

Ionescu de la Brad” Iași

12. Universitatea de Arte ”George Enescu” Iași Principalele entităţi publice de CDI de interes naţional din Regiunea Nord-Est

Sursa: ANCS

Pe lângă entităţile de interes naţional, în sistemul naţional de cercetare-dezvoltare

sunt cuprinse şi alte categorii de unităţi şi instituţii, precum: institute, centre sau

staţiuni de cercetare-dezvoltare organizate ca instituţii publice; institute sau centre

de cercetare-dezvoltare organizate în cadrul societăţilor naţionale, companiilor

naţionale şi regiilor autonome sau ale administraţiei publice centrale şi locale;

centre internaţionale de cercetare-dezvoltare înfiinţate în baza unor acorduri

internaţionale; alte instituţii publice sau structuri ale acestora, care au în obiectul de

activitate cercetarea-dezvoltarea.

Din această categorie fac parte următoarele structuri:

Institute de cercetare

1. Institutul de Cercetări Biologice Iași

99

2. Institutul de Cercetare și Producție Electrotehnică – ICPE – TRAFIL SA Iași

3. Institutul de Cercetări pentru Fibre Sintetice Săvinești - ICEFS Neamț

4. Institutul de Cercetare și Inginerie Tehnologică – FIBRESIN SA Iași

5. Institutul Național pentru Construcții INCERC – filiala Iași Iași

6. Institutul de Cercetări și Amenajări Silvice ICAS – Filiala Câmpulung

Moldovenesc

Suceava

Centre de Cercetare

1. Centrul de Cercetări pentru Oncologie Iași

2. Centrul de Cercetări Biologice, Geografice și Geologice ”Stejarul” Neamț

3. Centrul de Cercetare pentru Componente Motor și Inginerie Tehnologică Iași

4. Centrul de Cercetări Textile ”Moldova” Iași

5. CEFIDEC Vatra Dornei Suceava

6. Banca de Resurse Genetice Vegetale Suceava

7. Centrul de Cercetare, Proiectare, Producție, Prelucrare Mase Plastice –

CEPROPLAST SA

Iași

8. Centrul de Cercetare și Transfer Tehnologic POLYTECH – Universitatea

Tehnică ”Gh. Asachi”

Iași

9. Centrul de Cercetare - Dezvoltare pentru Echipamente de Construcţii –

PRESUM Proiect S.A

Iași

Stațiuni de Cercetare

1. Stațiunea de Cercetare pentru Acvacultură și Ecologie Iași

Societăți Comerciale

1. Centrul de Cercetări pentru Antibiotice Iași

2. AEROSTAR SA Bacău

3. PLANTAVOREL SA Neamț

4. ELECTROCONTACT SA Botoșani

5. Grupul de firme Omega – Tehnoton Iași

6. Societatea de Servicii Informatice Suceava

Unităţile şi instituţiile de drept privat cuprind universitățile private acreditate și

uitățile de cercetare-dezvoltare care funcționează ca societăți comerciale.

100

La nivelul regiunii își desfășoară activitatea următoarele universități private:

- Universitatea ”George Bacovia”, Bacău

- Universitatea ”Apollonia”, Iași

- Universitatea ”Petre Andrei”, Iași

- Universitatea ”Mihail Kogălniceanu”, Iași

- Universitatea Ecologică ”Dimitrie Cantemir”, Iași

Indicator 2008 2009 2010

Numărul unităților locale active

Media națională 95,87 102,87 97,87

Regiunea Nord-Est 65 64 57

Număr de persoane ocupate

Media națională 1848 1688,37 1594,62


Cifra de afaceri – mil. Lei

Media națională 193,5 149,25 156


Principalii indicatori de performanță a întreprinderilor de cercetare-dezvoltare, 2008-2010 Sursa: INS, „Întreprinderi mici şi mijlocii în economia românească”şi calcule proprii

După cum s-a putut observa, toate întreprinderile din Regiunea Nord-Est active în

cercetare-dezvoltare sunt microîntreprinderi.

Tabelul de mai jos evidențiază principalele firme care desfășoară activități de

cercetare-dezvoltare.

Firma Județ Localizare

Nr. Angajați

2009 CA 2009

Nr. Angajați

2010 CA 2010

Nr. Angajați

2011 CA 2011

Nr. Angajați

2012 CA

2012 CAEN

SOFTWARE SI SISTEME INFORMATICE BUCOVINA SA SV Suceava 10 291404 12 186165 5 73287 1 32056 7219

ENG PRO SRL SV Suceava 3 54825 1 25135 1 34428 1 24084 7219

GIRASOLE SRL BT Saveni 0 13400 17 788039 42 1510727

Schimbare CAEN din 7220 în

7022

HRIPSIME COM SRL NT Roman 5 248792 2 156698 1 94235 1 72910 7219

101

ICEFS COM SRL NT Savinesti 12 180527 9 243964 10 148843 12 311166 7219

PROCOMIMPEX SRL IS Iasi 4 1058243 7 1246642 7 447593 4 175000 7219

CEPROPLAST IMPEX SRL IS Iasi 2 152454 2 322475 7 873909 3 392141 7219

FRUCTEX BACAU SRL BC Bacau 3 364243 3 228167 3 841517 3 337907 7219

Unități locale cu activitate de cercetare-dezvoltare în Regiunea Nord-Est

Sursa: ListaFirme, 2013

12.3 Personalul din activitatea de cercetare-dezvoltare

Salariile reduse, resursele materiale total neadecvate realizării de performanțe,

precum și oportunitățile oferite de programele de cercetare din alte țări, au condus

treptat la scăderea numărului de salariații din activitatea de cercetare – dezvoltare,

dar și la creșterea mediei de vârstă a personalului înalt calificat din activitatea de

CD, astfel încât cei cu vârste de peste 40 de ani reprezintă, în prezent, aproximativ

60% din totalul cercetătorilor. În ceea ce privește numărul de salariați din

activitatea de CD, Regiunea Nord-Est a fost una dintre puținele regiuni care a fost

caracterizată de un trend ascendent - dacă în anul 2003 erau doar 2.926 de salariați,

în anul 2008 numărul acestora a crescut la 4.172 persoane. Începând cu anul 2009,

urmare a efectelor crizei economico-financiare, activitatea unităților de cercetare s-

a restrâns, numărul salariaților scăzând până la 3.376 în anul 2010. În anul 2011, s-a

sesizat o creștere a numărului salariaților cu 5%. Astfel, dacă în anul 2006 regiunea

se plasa pe locul secund după Regiunea București–Ilfov (din prisma acestui

indicator), a ajuns în anul 2011 să ocupe poziția a treia între cele opt regiuni de

dezvoltare regională. Practic, la finalul anului 2011, numărul total de salariați în

activitatea de cercetare-dezvoltare reprezenta 8,40% din totalul existent la nivel

național. În ceea ce privește numărul salariaților în activități de cercetare-dezvoltare

(29,9) ce revin la 10.000 persoane ocupate civile, regiunea ocupă doar locul 5 în

context național.

102

NV C NE SE SM BI SV V

Numărul salariaților din activitatea de cercetare-dezvoltare (număr persoane)

2007 3923 2641 4156 2201 4376 20360 2506 2321

2008 4146 2897 4172 1930 4484 21366 2321 2186

2009 4185 3732 4044 1865 3676 19577 2290 3051

2010 4018 3113 3376 1713 3543 16932 2315 4055

2011 3809 3526 3561 1515 2253 22234 2282 3183

Din care Cercetători 2007

2321 2257 3269 1776 2724 14361 2175 1857 2008

2784 2504 3387 1267 2823 14347 2071 1681 2009

2863 2823 3244 1331 2372 13399 2082 2531 2010

2952 2842 2966 1302 2342 13225 2127 2951 2011

2457 2027 3190 1096 1321 11398 1701 2299 Salariații din activitatea de CD la 10.000 persoane ocupate civile 2007

33,1 25,2 32,9 20,8 36 168 28,6 26,7 2008

34,9 27,7 33,4 18,2 37,3 166,7 26,8 25,5 2009

36,2 37,3 33,5 18,4 31,7 160,4 27,4 37,4 2010

34,8 31,1 28 17,2 30,7 139,4 27,8 50 2011

32,9 35 29,9 15,4 19,5 181,6 27,5 39,1 Evoluția numărului de salariați din cercetare-dezvoltare în Regiunea Nord-Est, comparativ cu

celelalte regiuni ale țării, 2007-2011


Din tabel se poate observa că majoritatea indicatorilor prezentați în tabel, în cazul

Regiunii Nord-Est au înregistrat scăderi, exceptând numărul salariaților. La nivel

județean, cei mai mulți salariați se înregistrează în județul Iași (72,25%), urmat la

mare diferență de județul Suceava (11,96%). Această situație este explicabilă în

primul rând prin faptul că în ambele județe există centre universitare de renume.

Din perspectiva numărului de salariați la 10.000 de persoane ocupate civile, județul

Iași reușește să ocupe locul 5 la nivel național (91,9 cercetători/10.000 de persoane

ocupate civile), după București, Ilfov, Cluj, Brașov. În profil temporal, indicatorul a

103

scăzut în majoritatea județelor regiunii, exceptând județul Bacău unde creșterea a

fost de 4 cercetători.

321 312 269 254711 877 975

1589140154953815141791451779

19780192711939418808

16931234896

1078 740

1

10

100

1000

10000

100000

1000000

10000000

2007 2008 2009 2010

Cercetători în UE 27 Cercetători în România

Cercetători în Nord-Est Cercetători în Severozapaden

Cercetători în Észak-Magyarország

Numărul total de cercetători în toate sectoarele de activitate, comparaţie cu situaţia de la nivel naţional şi la nivel de UE 27


Un alt indicator care trebuie luat în considerare în cadrul analizei activității de

cercetare-dezvoltare, dar în special în cadrul unei strategii de specializare

inteligentă, care presupune personal calificat și cu spirit inovator, este reprezentat

de doctoranzi, surprins de altfel în categoria tehnicienilor. Astfel, la nivelul regiunii

Nord-Est, situația școlilor doctorale se prezintă în felul următor:

UNIVERSITATE

LOCALIZARE

NUMĂR DE

ȘCOLI

DOCTORALE

NUMĂR

DOCTORANZI

(în prezent)

Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” Iași 13 725

Universitatea de Medicină și Farmacie ”Gr.

T. Popa”

Iași 1 307

Universitatea Tehnică ”Gheorghe Asachi” Iași 10 849

Universitatea de Științe Agricole și Iași 2 264

104

Medicină Veterinară ”Ion Ionescu de la

Brad”

Universitatea de Arte ”George Enescu” Iași 3 109

Universitatea ”Ștefan cel Mare” Suceava 1 271

Universitatea ”Vasile Alecsandri” Bacău 1 72

Situația școlilor doctorale din Universitățile din Regiunea Nord-Est, 2013

Sursa: http://www.doctoranzi-romania.ro

Regiunea Nord-Est totalizează 31 de școli doctorale din cele 193 care sunt

înregistrate la nivelul țării, în anul 2013, conform portalului doctoranzilor.

Cei mai mulți doctoranzi au ales profile tehnice sau de agronomie, însă distribuția pe

cele mai râvnite școli doctorale poate fi observată în graficul de mai jos:

0

50

100

150

200Agronomie

Litere

Economie

Inginerie Chimică

Construcții și Instalații

Textile și Pielărie

Număr de doctoranzi

Profilele școlilor doctorale după numărul de doctoranzi

Sursa: Portal Doctoranzi, 2013

13. Concluzii

Regiunea Nord-Est este cea mai săracă regiune din țară, înregistrând un PIB/cap de

locuitor care o plasează printre cele mai sărace și din Europa. Astfel, sursele de

dezvoltare ale acestei regiuni trebuie valorificate și susținute prin măsuri formulate

pe termen lung în câteva sectoare specifice care reprezintă motoare de creștere a

105

competitivității. Mai mult, disparitățile intraregionale sunt vizibile, iar județele

preponderent agricole coexistă cu cele mai dezvoltate.

De asemenea, regiunea se caracterizează printr-un indice foarte scăzut de eficiență

și productivitate, înregistrând valori ridicate ale numărului de firme și ale

numărului de salariați, însă foarte reduse în cifra de afaceri totală.

A fost remarcată o concentrare a activității economice în sectoare tradiționale, cu un

număr ridicat de agenți economici, care antrenează marea parte a forței de muncă, a

cifrei de afaceri și a exporturilor.

Cu toate acestea, spiritul antreprenorial din Regiunea Nord-Est este moderat spre

scăzut, plasând regiunea pe ultimele poziții în clasamentul național din perspectiva

numărului de firme și din persprectiva densității IMM-urilor. Aceeași situație se

întâlnește și în cazul distribuției noilor înmatriculări de întreprinderi care reflectă

discrepanțele de dezvoltare antreprenorială existente între între județele Regiunii

Nord-Est. Totuși, a fost observată o corelație pozitivă între gradul de dezvoltare

economică și spiritul antreprenorial, în sensul că, în județele în care mediul de

afaceri este stabil (Iași), numărul start-up-urilor este în creștere.

Precum a fost amintit în analiză, elementul central al strategiei de specializare

inteligentă este reprezentat de încurajarea procesului de descoperire

antreprenorială, prin care se dezvoltă soluții creative, prin combinarea atuurilor și

prin colaborarea între parteneri. Acest proces se învârte în jurul întreprinderilor

care pot identifica noi oportunități care contribuie la descoperirea specificului de

producție, precum și identificarea domeniilor viitoare ale cercetării și dezvoltării.

Mergând mai departe pe acest aliniament, la nivelul Regiunii Nord-Est, s-au

identificat câteva sectoare cu potențial competitiv, în care activitatea agenților

106

economici este puternică, iar rezultatele ar putea fi maximizate printr-o gândire

bazată pe specializarea inteligentă. Astfel, sectoarele agroalimentar, de confecții și

textile, de IT&C și de prelucrarea lemnului și mobilă pot să reprezinte sectoare cheie

în contextul specializării inteligente la nivelul Regiunii Nord-Est.

Regiunea se bucură de existența a șase clustere în domenii cu potențial de

dezvoltare, iar aceste inițiative trebuie susținute în continuare deoarece favorizează

crearea de legături intersectoriale și externalizarea cunoștințelor.

La nivelul Regiunii Nord-Est au fost observate specializări la nivel teritorial mai

evidente în unele cazuri comparativ cu altele (în industria alimentară, de textile, în

IT&C etc.), însă s-a constatat că, în majoritatea situațiilor, aglomerările sunt

prezente în municipiile reședință de județ.

Regiunea înregistrează avantaje comparative în cazul unor grupe de produse cu o

valoare adăugată scăzută, precum articole și accesorii de îmbrăcăminte sau lemn,

cărbune de lemn și reușește să atragă un număr redus de investitori străini care să

desfășoare activități intensive în tehnologie, orientate în special spre județele Iași,

Suceava și Neamț.

Crearea unor legături puternice între mediul universitar și cel de afaceri reprezintă

o preocupare la nivel regional, atât prin intermediul clusterelor care sprijină

transferul tehnologic și ajută la preluarea rezultatelor cercetării în industrie, cât și

prin alte inițiative antreprenoriale existente precum incubatoare de afaceri, parcuri

științifice și tehnologice, industriale sau centre de afaceri.

Transformarea economică a Regiunii Nord-Est ține de capacitatea de a determina

convergența dintre inovare și producție, în scopul identificării unor sectoare de nișă

prin reconfigurarea celor tradiționale, în sensul creșterii aportului de cunoștințe.

107

14. Analiza SWOT

PUNCTE TARI PUNCTE SLABE Identificarea unor aglomerări industriale care pot fi clusterizate – industria lemnului și a mobilei, industria de mașini, utilaje și echipamente, industria produselor din cauciuc

Valoare scăzută a Produsului Intern Brut la nivelul regiunii Nord-Est - disparități intra-regionale accentuate Valoare scăzută a PIB-ului/locuitor

Existența a șase clustere – medicină imagistică, confecții, turism, new media, IT&C, industria alimentară

Structura valorii adăugate brute la nivel județean este eterogenă

Legătură puternică între PIB/locuitor și cheltuielile de cercetare-dezvoltare

Rată de ocupare în Regiune mult mai mică comparativ cu media națională

Ponderea IMM-urilor în total firme este ridicată (99,7%) și similară cu cea de la nivel național și european

Distribuție neuniformă a unităților locale active în județele din regiune (foarte concentrate în județul Iași și foarte dispersate în județele Botoșani și Vaslui)

Existența unor rețele dedicate activității de Densitate a IMM-urilor foarte redusă, plasând

108

inovare și a Laboratorului Regional de Inovare regiunea pe ultimul loc la nivel național Locul II în clasamentul național în ceea ce privește numărul întreprinderilor inovative, cele mai multe dintre acestea realizând inovare atât de produs, cât și de process

Spirit de inițiativă al populației redus din perspectiva numărului de întreprinderi nou create

Existența Centrelor de Excelență din cadrul instituțiilor de învățământ superior

Nivel scăzut al investițiilor străine directe în anul 2011 – locul 7 la nivel național, majoritatea investițiilor sunt în domenii cu valoare adăugată scăzută

Existența a 79 de centre de cercetare recunoscute CNSIS

Potențial competitiv redus în cazul județelor Suceava, Neamț, Bacău, Vaslui și potențial competitive inexistent în cazul județului Botoșani

Infrastructură de afaceri bine reprezentată la nivel regional

Ultimul loc din perspectiva cheltuielilor de inovare

Număr ridicat de școli doctorale și de doctoranzi la nivelul regiunii, majoritatea dintre aceștia alegând profile reale și tehnice

Pondere scăzută a articolelor ISI din total național

Forță de muncă calificată în domeniul CDI Productivitatea muncii sub media națională Rata ridicată de ocupare în rândul tinerilor Pondere scăzută a cheltuielilor de cercetare-

dezvoltare în PIB-ul regiunii Rezultate obținute de întreprinderile de CD sub

media națională (cifră de afaceri, număr de salariați)

Număr scăzut al salariaților din activitatea de cercetare-dezvoltare la nivelul regiunii

Colaborare redusă între mediul de afaceri și universități/institute de cercetare – transfer tehnologic redus

OPORTUNITĂȚI Ponderea locată la nivel de stat membru activității de cercetare-dezvoltare și inovare și

competitivității IMM-urilor pentru perioada 2014-2020 Elaborarea strategiei naționale pentru cercetare, dezvoltare și inovare 2014-2020

Oportunități de finanțare a proiectelor de cercetare-dezvoltare prin foduri naționale și structurale Dezvoltarea mediului de afaceri ca rezultat al înființării infrastructurii de sprijinire a afacerilor

AMENINȚĂRI Instabilitate legislativă, politică, economică și instituțională

Capacitate redusă de cofinanțare Emigrarea personalului calificat, în special din domeniile intensive în inteligență

Reticența întreprinderilor de a investi în activitatea de cercetare-dezvoltare Lipsa coordonării între diferitele politici sectoriale cu implicații în dezvoltarea sectorului CDI

109

15. Bunele practici de la nivelul Uniunii Europene în elaborarea și

implementarea Strategiilor de Specializare Inteligentă

În anul 2012, sub egida SMART SPECIALISATION PLATFORM, a fost elaborat un

studiu denumit ”Economic Transformation Strategies – Smart Specialisation Case

Studies”, coordonat de Prof. Raquel Ortega-Argiles, de la Universitatea din

Groningen (Olanda). Documentul prezintă experiența unor regiuni din Uniunea

Europeană care, în ultimii ani, au demarat procese ample de transformare a

economiilor regionale, în linie cu obiectivele Europa 2020. Studiile de caz cuprinse

în acest document relevă existența unui determinism istoric și economic al fiecărei

regiuni în parte (în termeni de resurse naturale, sectoare tradiționale, sisteme

politice, etc.), dar și elemente comune din politicile lor de dezvoltare (atenția

acordată sectoarelor cu valoare adăugată ridicată și potențial ridicat de creștere,

110

sprijinirea înființării și dezvoltării clusterelor, încurajarea parteneriatelor între

mediul de afaceri și cel academic, etc.). Prin urmare, diferitele etape (planificare

strategică, implementare, evaluare, monitorizare) ale procesului de transformare

economică prin care trec aceste regiuni pot constitui exemple de bune practici

relevante pentru Strategia de Specializare Inteligentă a Regiunii Nord-Est.

Astfel, documentul sus-menționat cuprinde un număr de 11 studii de caz referitoare

la strategii regionale de specializare inteligentă din Belgia, Spania, Austria, Suedia,

Germania, Marea Britanie, Finlanda, Polonia, Olanda, Franța și Italia, clasificate de o

manieră obiectivă (conform metodologiei OECD), după cum urmează:

- regiuni manufacturiere de nivel tehnologic mediu și furnizoare de servicii (de ex.

Flanders, Navarra, West Midlands, Nord-Pas de Calais, etc.);

- regiuni manufacturiere tradiționale (de ex. Niederosterreich, Emilia-Romagna,

etc.);

- hub-uri de cunoaștere și tehnologie (de ex. Skane, Lahti, etc.);

- orașe-capitală cu economie bazată pe cunoaștere (de ex. Berlin);

- regiuni cu inerție structurală și în curs de dezindustrializare (de ex. Silesia,

Brandenburg, etc.);

- regiuni bazate pe resurse naturale și servicii în țări cu o economie bazată pe

cunoaștere (de ex. Limburg).

După cum indică datele din Raportul de analiză privind avantajele comparative ale

Regiunii Nord-Est, confirmate și de informațiile statistice corectate și prelucrare de

EUROSTAT, regiunea prezintă caracteristicile unei regiuni manufacturiere

tradiționale, dar și ale unei regiuni în curs de dezindustrializare, dată fiind evoluția

descendentă a producției industriale de după 1989 și dificultățile economiei

regionale de a depăși unele probleme structurale (așa-numita ”inerție structurală”,

după cum o definește OECD). Prin urmare, am optat pentru selectarea și analizarea

în detaliu a unor bune practici și exemple de succes din regiuni europene aflate în

111

aceeași clasă, respectiv: Silesia (Polonia), Brandenburg (Germania),

Niederosterreich (Austria) și Emilia Romagna (Italia), fără a nega faptul că și

experiența regiunilor din alte clase sunt, în unele cazuri, relevante. Un argument în

plus pentru selectarea acestor regiuni este faptul că Silesia și Brandenburg sunt

amplasate în țări care au făcut parte din spațiul ex-sovietic, prin urmare putem

vorbi de un determinism istoric similar cu al Regiunii Nord-Est, iar regiunile Emilia-

Romagna si Niederoterreich prezintă unele caracteristici comune cu aceasta, din

perspectiva determinismului economic (resurse naturale, tradiție manufacturieră,

etc.).

I. Studiul de caz 1: Regiunea Silezia (Polonia)

Silezia este una dintre cele mai importante regiuni industriale din Polonia, care, prin

depășirea problemelor economice structurale specifice țărilor ex-comuniste, mai

ales în contextul în care regiunea a fost una preponderent minieră și cu un sector

metalurgic bine dezvoltat, a reușit să recupereze rapid decalajele de dezvoltare față

de regiunile cele mai dezvoltate din Uniunea Europeană. Astfel, ritmul de creștere al

PIB regional a fost de peste 10%, în perioada 2007-2008, astfel încât PIB/locuitor a

ajuns să o plaseze pe locul II în Polonia, creșterea cheltuielilor cu Cercetarea-

Dezvoltarea-Inovarea (CDI) în sectorul industrial a crescut de 1,7 ori, în ultimul

deceniu, rata șomajului a scăzut la 9,9% (una dintre cele mai reduse din Polonia).

Din punct de vedere structural, economia regiunii se caracterizează printr-o

dezvoltare mai intensă a sectorului industrial (33% din PIB regional, față de o medie

de 24% la nivel național), concomitent cu reducerea ponderii sectorului primar la

mai puțin de 1%, în timp ce sectorul serviciilor a contribuit cu circa 60% la creșterea

de ansamblu a economiei regionale. Sectoarele industriale care au contribuit la

112

creșterea economiei regionale au fost cel de componente auto, de echipamente

electrice, TIC, energie și produse alimentare.

Cu toate acestea, regiunea continua, la nivelul anilor 2008-2009, să înregistreze o

serie de puncte slabe în competiția cu alte regiuni europene mai dezvoltate,

respectiv:

- nivelul redus al investițiilor în sectorul de Cercetare-Dezvoltare-Inovare;

- doar 15,8% din fondurile alocate CDI în domeniul industrial au fost orientate către

cercetarea aplicativă și mai puțin de 20% dintre industriile manufacturiere puteau fi

considerate inovative;

- deși volumul cheltuielilor cu CDI a crescut semnificativ în ultimul deceniu, acestea

au vizat aproape exclusiv componenta de infrastructură fizică (clădiri, echipamente,

etc.) și foarte puține au sprijinit cu adevărat componenta soft, de dezvoltare;

- cheltuielile cu CDI în sectorul serviciilor erau de 10 ori mai scăzute decât în cel

industrial, în pofida capacității lor mai ridicate de difuziune a inovării;

Prin urmare, în vederea depășirii acestor constrângeri, a fost necesară elaborarea,

pe lângă Strategia Națională de Dezvoltare Regională și a Planului de Dezvoltare

Regională, a unei strategii de inovare a Regiunii Silezia, în strânsă corelare cu

obiectivele Strategiei Europa 2020: o creștere durabilă, inteligentă și incluzivă.

Această strategie nu a vizat atât susținerea cu prioritate a unui sector anume, ci mai

degrabă către sprijinirea legăturilor inter-sectoriale.

Obiectivul principal al mixului de politici de inovare al regiunii Silezia a fost de a

contribui la transformarea economiei regionale, prin trecerea de la sectorul minier

la o economie bazată pe servicii. Strategia are o serie de sub-obiective regionale,

care vizează domeniile: Biodiversitate, Energie, Transport, Eco-coridoare, etc. În

contextul disponibilității unor resurse naturale deosebite, noile activități vizate sunt

legate de energie și ”industrii verzi”. Strategia a prevăzut 4 măsuri prioritare:

113

- creșterea atractivității regiunii pentru investiții – prin sprijinirea transferului

tehnologic între firme și măsuri orizontale de finanțare;

- sprijinirea înființării de noi IMM și microîntreprinderi – prin sprijinirea

inovării în sectorul manufacturier, sprijinirea inovării în servicii, sprijin direct

pentru inovarea în servicii și sprijin direct (granturi și împrumuturi) pentru

activități de CDI în IMM;

- promovarea transferului tehnologic și a inovării – prin strategii de inovare și

stimularea doctoranzilor;

- dezvoltarea capitalului uman din CDI – prin investiții în infrastructura de

cercetare, politici-cadru pentru clustere și sprijinirea transferului tehnologic între

firme.

Aceste priorități au fost susținute financiar din diferitele programe operaționale din

perioada de programare 2007-2013, elaborate și implementate de autoritățile

regionale împreună cu cele naționale, co-finanțate din FEDR, FSE și FC. În particular,

s-a observat că sprijinul național pentru sistemul regional de inovare a fost mai

puțin important decât cel european. Nivelul de autonomie regională este unul

mediu-ridicat, în sensul că autoritățile regionale se ocupă de activitățile de pregătire

și implementare a strategiilor de dezvoltare, inclusiv a Strategiei Regionale de

Specializare Inteligentă, precum și de managementul activelor și resurselor

financiare de la bugetul regiunii, deși acestea nu pot impune noi taxe.

Implementarea Strategiei Regionale de Inovare pentru perioada 2007-2013 a căzut

în sarcina Upper Silesian Agency (GAPP) și de către Biroul Marshal. Bugetul

anual alocat inovării la nivelul regiunii a fost de circa 78 mil. Euro anual, la care s-au

adăugat fondurile naționale pentru sectorul de CDI.

În actuala perioadă de programare investițiile de la nivel regional au fost influențate

de prioritățile susținute din fonduri europene, astfel încât au fost finanțate cu

prioritate parcuri industriale și tehnologice, organizații de intermediere a afacerilor,

114

instrumente financiare pentru sprijinirea antreprenoriatului, internaționalizare,

modernizarea microîntreprinderilor și a IMM, transfer tehnologic și dezvoltarea

clusterelor locale și regionale. Ca și rezultat, regiunea dispune deja de 4 platforme

tehnologice, 27 de centre de excelență, 15 clustere, 3 parcuri științifice și

tehnologice, 16 parcuri industriale, 3 incubatoare tehnologice și 13 incubatoare

pentru antreprenori.

Câteva exemple de proiecte de succes implementate, la nivel regional, în perioada

2007-2013, ar putea fi următoarele:

- Zona Economică Specială Katowice – înființată în urmă cu peste 15 ani, sprijină

marii investitori din domeniul automotive, în vederea creării de noi locuri de muncă

și a restructurării industriei regionale;

- Construcția noului Muzeu, a Centrului Internațional de Conferințe și a

Orchestrei Simfonice Naționale a Polonei;

- Construcția Bibliotecii Academice și a Centrului pentru Informare Științifică –

în cadrul unui parteneriat între Universitatea Sileziei și a Universității Economice

din Katowice;

- Încheierea de noi parteneriate între mediul de afaceri și cel academic – de ex. între

Institutul Minier Central, Institutul Tehnologic EMAG și diferite firme;

- Încheierea de parteneriate între Universitatea de Științe Economice din Katowice,

Academia de Artă și Design, Institutul Minier Central și Universitatea Tehnică a

Sileziei în vederea înființării Biroului Marshal, cu scopul de a stimula potențialului

economic regional și de a crea condiții pentru crearea condiții favorabile inovării și

dezvoltării unei economii bazate pe cunoaștere;

- Regiunea Silezia a fost implicată în proiecte de stimulare a inovării în Europa

Centrală, precum inițiativa ”Innovative value chain development for sustainable

plastics in Central Europe”, care are scopul de a promova soluții inovative și

115

durabile de ambalaje pentru utilizatorii finali din industrie, pe bază de plastic

biodegradabil.

De asemenea, prin Programul Operațional Regional 2007-2013 au fost derulate

proiecte importante în domeniul inovării, respectiv:

- Centrul pentru Tehnologii Durabile de prelucrare a cărbunelui;

- Parcul Științific și Tehnologic ”Euro Centrum”;

- Centrul Științific și Tehnologic pentru Industria Aviatică;

- Agenția Poloneză pentru Dezvoltarea Afacerilor.

În paralel cu elaborare implementarea Strategiei Regional de Inovare, Silezia a

elaborat o Strategie Regională de Promovare, pe modelul regiunilor Nord-Pas-de-

Calais și Ruhr, care să permită depășirea imaginii de zonă minieră și promovarea sa

ca o regiune cu ”energie pozitivă”, care a devenit și sloganul regiunii.

În plus, în anul 2010, Regiunea Silezia a publicat Programul de Dezvoltare

Tehnologică 2010-2020, care stabilește prioritățile regionale în domeniul

dezvoltării tehnologice, inspirate de experiența regiunilor Nord-Pas-de-Calais și

Ruhr. Acesta cuprinde următoarele arii de dezvoltare tehnologică:

- Tehnologii medicale (sănătate): biotehnologii medicale, inginerie medicală, etc.;

- Tehnologii pentru sectorul energetic și minier: tehnologii de combustie a

cărbunelui, tehnologii durabile de prelucrare a cărbunelui, stocarea carbonului,

tehnologii de procesare a gazelor naturale, recunoașterea și protejarea resurselor

de cărbune, surse de energie regenerabilă, etc.;

- Tehnologii pentru protecția mediului: biotehnologii pentru protecția mediului,

construcții inteligente și eficiente energetic, tehnologia de valorificare a deșeurilor,

de tratare a apei, furnizarea și purificarea apei, tehnologii de protecție a aerului, de

management al mediului, etc.;

- Tehnologia informațiilor și comunicațiilor: telecomunicații, tehnologia

informațiilor, modelarea și simularea proceselor, optoelectronică, etc.;

116

- Producerea și procesarea materialelor: aliaje de metale, polimeri, materiale

ceramice, etc.;

- Transport și infrastructură de transport: sisteme de transport integrate și

inteligente, soluții moderne pentru tehnologii de mobilitate, etc.;

- Construcții de mașini, automotive, sectorul minier și aerospațial: automatizări

industriale, roboți, senzori, tehnologii de design, producția de mașini și utilaje, în

special pentru industria minieră și energetică, etc.;

- Nanotehnologii și nano-materiale.

Patru opțiuni de dezvoltare posibile sunt incluse în justificarea fondurilor publice

alocate investițiilor în Silezia:

- ”Leadership prin diversificare” – se referă la tehnologiile caracterizate prin

legături puternice cu tehnologiile-cheie de la nivelul regiunii și care sunt capabile să

construiască o nouă poziție tehnologică a regiunii pe piețele externe;

- ”Leadership prin excelență” – descrie situația în care tehnologiile vizate sunt

puțin legate de tehnologiile-cheie de la nivelul regiunii, dar care sunt foarte utile

pentru a poziționa mai bine regiunea pe piețele externe, din perspectivă

tehnologică;

- ”Activare pentru diversificare” – se referă la tehnologii caracterizate printr-o

legătură puternică cu alte tehnologii din regiune și care creează presiune pentru

utilizarea lor la nivel regional;

- ”Activare pentru excelență” – se referă la tehnologiile care nu sunt legate de

tehnologiile-cheie din regiune și pune presiune pe utilizarea lor în regiune.

Identificarea tehnologiilor pe baza celor 4 opțiuni din modelul de mai sus va sta la

baza alocării fondurilor publice pentru dezvoltare tehnologică, cu accent pe

diversificare sau pe excelență. În acest sens, vor fi realizate audituri tehnologice și

de inovare, care sunt foarte eficiente în evaluarea performanței diferitelor

tehnologii.

117

II. Studiul de caz 2: Regiunea Berlin-Brandenburg (Germania)

În ultimul deceniu, Regiunea Berlin-Brandenburg5 a înregistrat un declin al creșterii

economice, una dintre principalele cauze fiind creșterea șomajului, care se cifrează

la circa 15%. În pofida bazei sale industriale slab dezvoltate, regiunea se

caracterizează printr-un procent foarte ridicat al cheltuielilor cu CDI în PIB regional

(3,6%, peste media națională și ținta Europa 2020). Cu toate acestea, cea mai mare

parte a investițiilor în CDI sunt realizate din fonduri publice și nu sunt corelate cu

nevoile reale ale mediului de afaceri, în timp ce cheltuielile private de acest tip au

scăzut ușor. Mare parte din aceste cheltuieli au fost dirijate către sistemul de

învățământ superior, ponderea persoanelor active cu studii superioare fiind ridicată

(34,2%), cele mai multe fiind ocupate în sectorul public. Scăderea populației

ocupate în industrie până la circa 7% din total a fost compensată de creșterea

numărului de locuri în servicii intensiv tehnologizate, în condițiile în care capitala a

atras numeroase companii mari din acest domeniu, la care s-au adăugat afacerile

antreprenorilor locali. Pe de altă parte, trebuie menționat că regiunea dispune de 7

universități, 21 de universități de științe aplicate, 70 de centre de cercetare și 42 de

centre tehnologice.

Orașul-capitală Berlin beneficiază de un grad ridicat de autonomie în comparație cu

majoritatea regiunilor din Germania, mai ales din perspectivă legală și bugetară.

Astfel, autoritățile regionale au libertatea de a concepe și implementa politici de

inovare, deși o parte dintre măsurile de sprijinire a inovării sunt coordonate și

5 Deși sunt entități administrativ-teritoriale diferite și se află în clase diferite conform clasificării OECD,

Regiunea Brandenburg și Orașul-capitală Berlin sunt analizate împreună pentru că, începând cu anul 2007

au o strategie comună de inovare.

118

finanțate de la nivelul guvernului federal. De asemenea, politicile în domeniul

educațional sunt concepute și implementate de la nivel central.

Obiectivul principal al mixului de politici de inovare al regiunii este de a dezvolta

clusterele (emergente), identificate la nivel regional și denumite ”domenii de viitor”,

îmbunătățirea activității de CDI în rândul mediului privat, prin transferul tehnologic

și colaborarea între industrie și mediul științific.

Politica-cadru de dezvoltare a clusterelor de la nivelul Regiunii Berlin-

Brandenburg – INNO BB – își propune să dezvolte domeniile de excelență de la

nivel regional în clustere. Această inițiativă va fi parte dintr-o strategie de creștere,

orientată spre competiție, într-un context mai larg de creare a valorii la nivel

regional. Această politică se bazează pe potențialele avantaje pe care membri le pot

obține.

Condițiile pe care clusterele trebuie să le îndeplinească pentru a fi sprijinite sunt:

- o masă critică de companii inovative și instituții științifice,aflate într-o proximitate

spațială și care colaborează între ele;

- o afinitate între membri, în sensul că sunt integrați într-un lanț de furnizare și

aplică tehnologii identice sau similare;

- potențial pentru o creștere dinamică (peste medie), bazat pe avantaje comparative,

puncte tari în domeniul inovării, etc.;

- orientare strategică către piețele internaționale emergente.

Beneficiile potențiale ale membrilor acestor clustere sunt:

- oportunități pentru parteneriate de-a lungul lanțului de furnizare;

- o utilizare mai eficientă a resurselor, mai ales în cazul IMM;

- condiții mai bune pentru penetrarea piețelor internaționale;

- o calitate îmbunătățită a proiectelor de cooperare, la nivel regional, național și

internațional;

119

- intensificarea activităților de networking și îmbunătățirea dezvoltării proiectelor,

printr-un management profesionist de cluster.

Sarcinile de management al clusterelor cuprind:

- dezvoltarea unei viziuni de dezvoltare și a unui profil al clusterului, schimburi cu

alte clustere, organizarea de întâlniri regulate;

- transfer de cunoștințe și tehnologie: stabilirea unor conexiuni între industrie și

mediul științific, profitând de densitatea facilităților de cercetare;

- internaționalizare: orientarea activităților în funcție de trendurile piețelor

emergente și de dezvoltarea tehnologică din domeniu, încheierea de parteneriate

strategice cu clustere din alte State Membre, cooperarea în cadrul proiectelor

europene, participarea la Forumul de Dialog de la Bruxelles, participarea la târguri

și expoziții, etc.;

- eforturi comune de marketing, participarea comună la târguri și expoziții, portaluri

online, relații publice, etc.

Prin intermediul acestei politici, au fost înființate la nivel regional 5 clustere,

respectiv:

- Clusterul de Științe ale Vieții (Biotehnologii și dispozitive medicale);

- Clusterul de Tehnologii în domeniul Energiei;

- Clusterul de Transport, Mobilitate și Logistică;

- Clusterul TIC/New Media (Industrii Creative);

- Clusterul de Tehnologii Optice.

Aceste clustere beneficiază anual de un buget de 2 mil. Euro, din resurse publice

(Banca de Investiții a Berlinului) pentru activități de management sau proiecte care

nu sunt finanțate din alte surse.

În ceea ce privește perioada de programare 2014-2020, regiunea are în vedere

promovarea specializării inteligente, prin următoarele măsuri:

- înființarea de noi clustere și sprijinirea celor existente;

120

- dezvoltarea și revizuirea regulată a master plan-urilor clusterelor (orientare

strategică;

- îmbunătățirea cooperării și interacțiunii internaționale;

- o mai bună valorificare a tehnologiilor încrucișate (stimularea inovării);

- promovarea transferului tehnologic dinspre instituțiile științifice către companiile

deschise către inovare;

- menținerea specialiștilor și a forței de muncă înalt calificate în regiune;

- crearea de clustere în domeniul biotehnologiilor/medical, TIC, media (industrii

creative), tehnologii optice și sisteme de transport.

De asemenea, următoarea perioadă de programare va avea ca priorități și întărirea

legăturii dintre clusterele deja înființate (de ex. TIC și optică, energie și transport).

De asemenea, va fi susținută pregătirea unor planuri și structuri de management

pentru aceste structuri.

Pentru a promova și susține crearea și creșterea întreprinderilor inovative au fost

create două fonduri de risc (venture capital funds), co-finanțate din FEDR,

respectiv:

- Fondul de risc pentru Tehnologie: cu o alocare financiară de 52 de mil. Euro,

asigură finanțare pentru start-up-uri inovative;

- Fondul de risc pentru Industrii Creative: cu o alocare financiară de 30 de mil.

Euro, sprijină firmele similare din domeniul media, TIC și alte industrii creative.

Aceste fonduri sprijină doar acele companii în care investesc minim aceeași sumă și

fonduri private de risc.

De asemenea, Centrul de Coaching în domeniul Tehnologiei, co-finanțat tot din

FEDR, asigură activități de coaching, consultanță și formare pentru întreprinderi,

complementare la celelalte măsuri de sprijinire a firmelor inovative.

În paralel, în anul 2010, a fost înființată Transfer Alliance, o organizație menită să

intensifice transferul tehnologic și să întărească competitivitatea regională, prin

121

punerea laolaltă a întreprinderilor și a instituțiilor de cercetare. Aceasta constă

dintr-un număr de organizații care reprezintă firmele de diferite dimensiuni și din

diferite sectoare, camera de comerț, universități, institute de cercetare, fundația

”Technology Foundation” din Berlin și Institutul German pentru Standardizare.

III. Studiul de caz 3: Regiunea Lower Austria/ Niederosterreich (Austria)

Regiunea Lower Austria este una dintre locațiile de afaceri cele mai atractive din

Europa, fiind amplasată în jurul Vienei, care concentrează un număr mare de

universități și instituții de cercetare, dar și în proximitatea marilor piețe de

desfacere din Europa Centrală. Pe fondul unui mediu politic stabil, regiunea a

înregistrat o creștere economică și a calității vieții continuă, inclusiv pe fondul

investițiilor masive în infrastructura de transport și în învățământul superior. De

asemenea, regiunea investește sume semnificative în activități de CDI, poziționându-

se ca o destinație de afaceri tot mai atractivă, mai ales pentru tehnologii de ultimă

generație.

În perioada 2007-2013, o contribuție importantă la dezvoltarea regiunii a avut-o

Programul Operațional Regional, care a avut ca obiectiv principal întărirea

competitivității economiei regionale, cu respectarea principiilor de dezvoltare

durabilă și egalitate de sex, în vederea garantării calității vieții, a bunăstării și

ocupării tuturor locuitorilor. Ca și obiective specifice, programul și-a propus:

- promovarea inovării și a economiei bazate pe cunoaștere, în vederea creării de

locuri de muncă permanente;

- reducerea disparităților dintre mediul urban și zonele rurale periferice;

- atingerea obiectivelor de dezvoltare durabilă și a egalității de sex.

Programul dispune de un buget total de 291 de mil. Euro, dintre care 60% sunt

alocați inovării și economiei cunoașterii. Practic, prin Programul Operațional

Regional au fost sprijinite următoarele tipuri de investiții:

122

- infrastructură de afaceri și inovare: spin-off-uri academice, transfer tehnologic,

exploatarea tehnologiilor;

- clustere și rețele: internaționalizare, cooperare, consultanță pentru inovare,

acțiuni-pilot;

- Programul TEHNOPOL: inovare, cercetare-dezvoltare;

- Proiecte tehnologice: investiții în noi tehnologii, măsuri soft, servicii de

consultanță.

Programul TEHNOPOL LOWER AUSTRIA a fost creat în 2004 de către ECOPLUS –

agenția de dezvoltare a afacerilor din regiune, cu scopul de a dezvolta și promova

locațiile pentru afaceri orientate către inovare, care să concentreze un număr mare

de facilități de cercetare-dezvoltare, companii inovative, instituții de educație

superioară și de formare profesională continuă.

Programul cuprinde un număr de 4 poli tehnologici distincți:

- Biotehnologii medicale (localizat în Krems);

- Biotehnologii agricole și de mediu (localizat în Tulln);

- Tehnologii industriale moderne (localizat în Neustadt);

- Bioenergie, agricultură și tehnologii alimentare (localizat în Weiselburg).

Polii tehnologici din regiune antrenează lanțurile și rețelele de creare a valorii,

sprijinind transformarea structurală a economiei regionale.

În ceea ce privește activitatea clusterelor din regiune, acestea contribuie nu doar la

adaptarea rapidă și flexibilă la cererile mediului economic, dar creează și beneficii

pe termen lung. Clusterele asigură membrilor asistență pentru reducerea costurilor

interne, soluții de creștere a eficienței energetice, identificarea de noi piețe de

desfacere și adaptarea ofertei la aceste nișe.

Clusterele dezvoltate de ECOPLUS sunt responsabile și pentru valorificarea

potențialului și a strategiilor integrate pentru inovare, cea mai bună și mai eficientă

metodă în acest sens fiind implementarea de proiecte comune ale companiilor.

123

Rețeaua de clustere din regiune cuprinde:

- Clusterul de construcții verzi Lower Austria;

- Clusterul de automotive al Regiunii Viena – cu activități în domeniul

internaționalizării, formării profesionale și a cooperării cu instituții de cercetare;

- Clusterul de Produse Agro-alimentare Lower Austria – este o platformă de

susținere a companiilor din domeniu, de la producția agricolă la desfacerea cu

amănuntul a produselor alimentare, cu accent pe calitatea și securitatea alimentelor,

dar și pe produse organice și cu specific regional;

- Clusterul Logistic Lower Austria – a devenit primul punct de contact și un centru

de servicii pentru companiile inovative din regiune. Clusterul și-a propus să asigure

calitatea logisticii și să confrunte provocările din acest domeniu, prin atragerea de

furnizori de servicii de transport și logistică interesați să valorifice potențialul din

domeniu, prin proiecte inovative. Prioritățile regionale în acest domeniu sunt

dezvoltarea competențelor logistice ale companiilor locale, o mai bună planificare și

expediere a mărfurilor, creșterea gradului de încărcare a mijloacelor de transport,

etc.;

- Clusterul de Mase Plastice – a fost înființat prin asocierea mai multor regiuni

(Lower Austria, Upper Austria, Salzburg), devenind astfel una dintre cele mai mari

rețele din domeniul maselor plastice din Europa. Domeniile de specializare

regională sunt mase plastice organice și produsele compozite din fibră de sticlă, la

care se vor adăuga, pe viitor, dispozitivele medicale și reciclarea maselor plastice.

De asemenea, regiunea Lower Austria a mai introdus o inovație la nivel european,

respectiv o metodologie de evaluare a inovării (I-AM Lower Austria), care

combină instrumente de evaluare și monitorizare de la toate nivelurile analizelor de

impact ale politicilor de inovare, de la proiect până la program, la nivel regional.

Evaluarea politicilor regionale în domeniul inovării, de ex. a Programului

TECHNOPOL, s-a făcut utilizând diferite tehnici, respectiv:

124

a) calitative – interviuri, rapoarte de evaluare, workshop-uri interactive cu companii

și intermediari de la nivel regional;

b) cantitative – instrumente statistice, chestionare, anchete, prelucrări de informații

cu privire la efectele directe și multiplicatoare (directe sau induse) asupra valorii

adăugate, ocupării, veniturilor bugetare și contribuțiilor la sistemul de asigurări

sociale, etc.

Obiectivele I-AM LOWER AUSTRIA sunt:

- să identifice nevoilor companiilor din regiune pentru servicii de sprijinire a

inovării;

- să obțină informații cu privire la scopul și calitatea acestor servicii furnizate de

intermediarii de la nivel regional;

- să pună la dispoziția factorilor decizionali relevanți de la nivel regional metodologii

și instrumente care să permită evaluarea impactului politicilor de inovare;

- să îmbunătățească calitatea și eficiența serviciilor de sprijinire a inovării și, pe cale

de consecință, să întărească impactul sistemului regional de inovare asupra firmelor

individuale și a întregii regiuni.

Nivelurile procesului de evaluare sunt următoarele:

- la nivel de proiect: monitorizarea rezultatelor proiectelor care au beneficiat de

ajutor de stat și a serviciilor de inovare, în termeni de rezultate și impact. Aceasta se

realizează pe baza unui chestionar standardizat transmis de guvernul regional

companiilor din regiune, monitorizând avantajele pe care le-a obținut beneficiarul în

urma implementării proiectului, eventualele modificări în comportamentul și

competențele sale;

- la nivel de program: monitorizarea rezultatelor intervențiilor publice, sub formă

de programe de ajutor de stat sau de servicii, furnizate de intermediari

beneficiarilor și companiilor din regiune, printr-un program anume. Procesul de

evaluare se bazează pe metodologia Balanced Scorecard Methodology (BSC),

125

care propune o abordare holistică, prin stabilirea unui consens între țintele

economice ale respectivului program. De asemenea, aceasta identifică și

monitorizează indicatorii de performanță solicitați la nivel de intermediari,

companii și piață, în vederea atingerii țintelor economice, a definirii proceselor

relevante care influențează acești indicatori și a factorilor de input care

îmbunătățesc procesele;

- la nivel regional: monitorizarea efectelor politicii de inovare la nivel regional.

Practic, la acest nivel, regiunea își propune să descopere,să explice și să evalueze

efectele macroeconomice ale politicilor de inovare în ansamblul lor, pentru a putea

măsura eficacitatea acestora. În acest sens, regiunea folosește două instrumente:

Community Innovation Survey și FUE Vollerhebung – un inventar al activităților

de CDI și al performanțelor în domeniu inovării al firmelor din regiune, pe baza unui

eșantion reprezentativ de companii.

IV. Studiul de caz nr. 4: Regiunea Emilia-Romagna (Italia)

Regiunea Emilia-Romagna este organizată ca un sistem de tip rețea, care leagă orașe

mici și mijlocii de IMM, antrenate în dezvoltare tehnologică, producție și rețele de

piețe de desfacere. În ultimele două decenii, cheltuielile cu activitatea de CDI au fost

mai ridicate decât media națională, depășind chiar și performanțele unor regiuni

europene mai competitive. Aceasta s-a tradus într-un număr ridicat de patente de

invenție înregistrate și o rată a ocupării de peste 70%. Prezența unui patrimoniu

cultural și natural însemnat, cu peste 170 de orașe cu o mare concentrare de

construcții valoroase arhitectural, 13 parcuri regionale și 2 naționale, 13 zone

protejate și coasta Mării Adriatice au făcut din Regiunea Emilia-Romagna un pol

turistic al Italiei.

În perioada 2007-2013, o contribuție extrem de importantă la reconfigurarea

economiei regionale a avut-o Programul Operațional Regional, co-finanțat din FEDR.

126

Scopul acestuia a fost de a transforma Emilia-Romagna într-una dintre cele mai

avansate regiuni europene, prin sprijinirea investițiilor în companii și în

infrastructură care să le sprijine competitivitatea, să alimenteze creșterea

economică pentru a depăși efectele crizei economice și să promoveze un nou model

de dezvoltare, bazat pe o economie a cunoașterii, eficientă energetic și durabilă.

Programul Operațional Regional are 5 priorități tematice:

1. Cercetarea industrială și transferul tehnologic – cu obiectivul de a întări

cercetarea industrială și rețeaua de transfer tehnologic, pentru a crea o rețea de poli

tehnologici care să antreneze competitivitatea economiei regionale. Astfel, acest

obiectiv consolidează transformarea sistemului manufacturier din regiune într-un

nou model industrial, bazat pe tehnologii de vârf, pe competențe unice și pe

antrenarea resurselor de cunoștințe din mediul universitar și de cercetare.

Practic, în cadrul acestui obiectiv a fost sprijinită înființarea unor poli tehnologici,

dedicați cercetării industriale și transferului tehnologic, formând o rețea de

tehnologii de vârf a regiunii, care combină structuri de cercetare și centre de

excelență. Programul de înființare al polilor tehnologici s-a derulat în baza unui

acord-cadru încheiat între autoritățile regionale, universități și centre de cercetare,

concretizat în apariția ASTER – asociația polilor tehnologici din Emilia-Romagna, o

adevărată rețea de inovare, cu 34 de structuri de cercetare industrială și 11 centre

de transfer tehnologic. Rețeaua de poli tehnologici va fi alcătuită din 10 locații

diferite din regiune, care vor găzdui structuri pentru cercetare industrială, transfer

tehnologic, incubatoare de afaceri pentru noi întreprinderi, precum și alte servicii.

Până în prezent au fost înființați următorii poli tehnologici:

- Bologna Manifattura și Bologna CNR (protecția mediului, micro și nano-

tehnologii, medicină de regenerare, materiale noi, TIC, multimedia și design,

construcții, energie, automatizări, mecanică avansată);

127

- Modena (mecanică avansată, materiale noi, medicină regenerativă, aplicații

de business);

- Reggio Emilia (mecatronică, construcții, agro-food);

- Parma (agro-food, farmaceutice, TIC);

- Picenza (mașini-unelte, ingineria mediului);

- Ferrara (biotehnologii, restaurarea patrimoniului cultural, vibroacustică,

managementul apei și a solului);

- Ravenna-Faenza (yahturi, energie, restaurare arhitecturală, materiale noi);

- Forli-Cesena (aeronautică, agro-food, mobilitatea informației);

- Rimini (modă, TLC).

De asemenea, sub acest obiectiv mai sunt finanțate și platforme tematice regionale,

proiecte colaborative ale IMM-urilor, prin laboratoare și centre de inovare, dar și

start-up-uri inovative.

2. Dezvoltarea întreprinderilor inovative – cu scopul de a stimula creșterea

întreprinderilor din regiune, prin procese de inovare, în vederea trecerii la un model

economic bazat pe procese manufacturiere înalt-tehnologizate și la produse noi, ca

element-cheie al competitivității industriale și teritoriale la nivel internațional.

În cadrul acestui obiectiv au fost sprijinite:

- introducerea TIC la nivelul IMM;

- crearea de rețele de întreprinderi pentru inovarea tehnologică și organizațională a

IMM;

- promovarea și sprijinirea utilizării instrumentelor de management financiar

inovativ la nivelul IMM.

3. Regenerarea mediului și a energiei și dezvoltarea durabilă – cu scopul de a

promova competitivitatea în sectorul energetic și regenerarea mediului

înconjurător, printr-un sistem economic care să asigure limitarea emisiilor cu efect

de seră, promovarea economiilor de energie, utilizarea eficientă a resurselor,

128

promovarea resurselor de energie regenerabilă și a cogenerării. Programul a fost

conceput să sprijine eficientizarea sistemului manufacturier, prin eficientizarea

energetică și respectarea angajamentelor asumate de Italia prin Acordul de la Kyoto.

Propriu-zis au fost sprijinite următoarele tipuri de intervenții:

- proiecte-pilot de economisire a energiei pentru o mobilitate și o logistică durabilă

a mărfurilor și persoanelor;

- proiecte inovative orientate către protecția mediului, eficientizarea consumului de

energie și utilizarea resurselor regenerabile;

- instalarea de echipamente de protecție a mediului și de reducere a consumului de

energie în unitățile industriale.

4. Restaurarea și valorificarea patrimoniului cultural și natural – cu scopul de a

asigura dezvoltarea economică și socială, precum și dezvoltarea turismului durabil,

prin acțiuni integrate, publice și private, de regenerare și promovare a spațiilor

publice și a obiectivelor cu un potențial natural și cultural ridicat.

De asemenea, Regiunea Emilia-Romagna dispune de o serie de documente

programatic sectoriale, precum:

- Planul Telematic Regional – care a permis extinderea rețelei broadband de la

nivel regional, până la o rată de acoperire de 79% dintre localități și 87% dintre

întreprinderi;

- Programul pentru activități manufacturiere – întins pe o perioadă de 3 ani, prin

care regiunea a sprijinit și promovat procesele manufacturiere și întreprinderile din

zonă;

- Planul Regional de Energie – orientat către reducerea consumului de energie,

introducerea de noi surse de energie regenerabilă și limitarea emisiilor cu efect de

seră, în concordanță cu obiectivele Protocolului de la Kyoto.

129

Concluzii relevante ale studiilor de caz pentru Strategia de Specializare

Inteligentă a Regiunii Nord-Est:

1. Strategiile de transformare economică și de specializare inteligentă ale

diferitelor regiuni europene sunt puternic legate de contextul regional, de un anumit

determinism istoric și economic, fie că vorbim de apartenența un bloc politic (cum a

fost cazul Sileziei, care a făcut parte din sistemul comunist până în 1989), de

resursele naturale și de sectoarele economice tradiționale (minerit, siderurgie, etc.),

de poziția geografică sau în sistemul de așezări (orașe-capitală, zone metropolitane

sau periferice, regiuni de graniță, etc.). Prin urmare, fiecare regiune necesită un mix

specific al politicilor de inovare și preluarea in integrum a unor modele de bune

practici în domeniul specializării inteligente chiar și de la regiuni mai competitive

nu este recomandabilă. Cu toate acestea, unele instrumente specifice ale diferitelor

strategii regionale de specializare inteligentă pot fi adaptate cu succes la nivelul

Regiunii Nord-Est, după o selecție atentă. Un exemplu în acest sens, este rețeaua de

poli tehnologici din Regiunea Emilia-Romagna, care să deservească aglomerările

industriale din regiune, cu potențial de creștere pe viitor.

2. Toate strategiile de specializare inteligentă prezentate ca exemple de bună

practică pleacă de la ideea că o regiune nu poate obține performanțe notabile în

toate domeniile științei, tehnologiei și inovării, fiind necesar un proces atent de

prioritizare, care să țină cont de nevoile și resursele de care dispune respectiva

regiune (pe baza analizei SWOT). Un exemplu în acest sens este Regiunea Silezia,

unde observăm o concentrare a resurselor de CDI către domeniul protecției

mediului, a industriei energetice, a celei metalurgice, în contextul în care aceasta

dispune de însemnate resurse naturale, energetice (cărbune), de o industrie

siderurgică de tradiție, implicit de universități, instituții de cercetare și de un număr

mare de companii în acest domeniu. Prin urmare, și în cazul Regiunii Nord-Est,

sectoarele economice prioritare/de specializare inteligentă ar trebui definite ținând

130

cont de existența unei mase critice de universități, instituții de cercetare,

întreprinderi și intermediari în respectivele domenii, precum și de dinamica acestor

activități din ultimii ani, chiar dacă anumite subiecte de cercetare (de ex.

mecatronica sau biotehnologiile) pot părea mult mai atractive la o primă vedere.

3. Concentrarea resurselor la un număr limitat de domenii de excelență/specializare

și de investiții prioritare a fost cheia succesului în majoritatea regiunilor europene,

mai ales în contextul limitării resurselor financiare de la toate nivelurile, o dată cu

instalarea crizei globale. Un exemplu elocvent în acest sens este cel al regiunilor

Berlin-Brandenburg și Lower Austria, care, deși sunt regiuni cu o economie bine

dezvoltată și diversificată, și-au concentrat politicile de inovare pe maxim 5 domenii

de specializare inteligentă, pe care le sprijină din diferite tipuri de resurse

(regionale, naționale și europene). Acest deziderat este cu atât mai important în

țările cu un nivel scăzut sau mediu de dezvoltare, în care alocările pentru activități

de CDI nu vor depăși 1-2% din PIB în următoarea perioadă de programare. Prin

urmare, în cazul particular al Regiunii Nord-Est ar fi optimă concentrarea pe maxim

3-4 domenii de specializare inteligentă capabile să antreneze creșterea

competitivității regiunii în ansamblul său. De asemenea, este esențială corelarea cu

politicile naționale (Strategia Națională de Specializare Inteligentă, Strategia

Națională de Dezvoltare Regională) și europene (Programul Orizont 2020, Uniunea

Inovării) în ceea ce privește investițiile prioritare, pentru a se asigura o masă critică

de resurse financiare care să antreneze, cu adevărat, dezvoltarea.

În acest context, în perioada 2014-2020, ar trebui sprijinită nu atât înființarea de noi

clustere, ci consolidarea capacității celor deja înființate de a oferi servicii de calitate

membrilor, crearea de legături între acestea, internaționalizarea acestora și chiar

considerarea înființării unor clustere trans-regionale, cu alte regiuni de dezvoltare

din România, după modelul Regiunii Berlin-Brandenburg din Germania.

131

4. Descentralizarea a jucat un rol esențial în succesul strategiilor regionale de

inovare și de specializare inteligentă din regiunile europene prezentate, în toate

etapele procesului. Chiar dacă autoritățile de la nivel central dețin în toate statele

membre atribuții în domeniul învățământului superior și derulează programe

prioritare de CDI la nivel național, regiunile au atribuții foarte extinse de elaborare,

implementare, monitorizare și evaluare a politicilor regionale de inovare, inclusiv

prin alocări financiare complementare de la bugetele guvernelor regionale. De

asemenea, acestea dispun de structuri dedicate pentru implementarea politicilor de

inovare (de ex. GAPP și Biroul Marshal în Silezia, ECOPLUS în Lower Austria, etc.). În

contextul în care astfel de agenții de inovare sau de dezvoltare a afacerilor nu există

și nu sunt preconizate a fi înființate în România, iar procesul de regionalizare și

descentralizare este unul lent, aceste atribuții trebuie să fie preluate de către

Agențiile de Dezvoltare Regională, singurele care au competențe, experiență și

credibilitate în acest sens. Prin urmare, competențele acestora trebuie consolidate

mai ales în ceea ce privește formularea politicilor de inovare, implementarea,

evaluarea și monitorizarea acestora, realizarea de studii de impact, managementul

clusterelor și rețelelor de inovare, internaționalizare, etc.

5. Indiferent de nivelul de dezvoltare al regiunilor analizate, în perioada 2007-2013,

cea mai mare parte a investițiilor în domeniul CDI a continuat să fie susținut din

fonduri europene, cu precădere din Fondul European de Dezvoltare Regională

(F.E.D.R.) prin Programele Operaționale Regionale (a se vedea cazul rețelei de poli

tehnologici din Regiunea Emilia-Romagna sau a clusterelor din Lower Austria).

Acest aspect este cu atât mai relevant cu cât în cazul noilor State Membre, precum

România, fondurile alocate de la bugetul de stat în acest sens au scăzut, cele private

sunt infime, iar bugete regionale nu există. Pe de altă parte, chiar și în contextul în

care ar exista mai multe resurse financiare la bugetul de stat, este puțin probabil ca

acestea să fie orientate către activități de cercetare-dezvoltare-inovare, sub

132

presiunea publică de a investi în infrastructura de transport sau în prestații sociale.

Prin urmare, este crucial că elaborarea Strategiei de Specializare Inteligentă a

Regiunii Nord-Est să se facă în strânsă corelare cu configurația Programului

Operațional Regional Nord-Est 2014-2020, care va cuprinde intervenții vizând

dezvoltarea infrastructurii de sprijinire a afacerilor și inovării, sprijinirea

microîntreprinderilor, restaurarea și valorificarea patrimoniului natural și cultural,

dar și cu celelalte Programe Operaționale de la nivel național (cu precădere POS

Competitivitate și POS Capital Uman), care vor sprijini investițiile în cercetare-

dezvoltare-inovare, în structuri de sprijinire a afacerilor, în resurse umane, în

educație și formare profesională continuă, etc. Nu în ultimul rând, Programele de

Cooperare Teritorială Europeană vor juca un rol important în susținerea financiară

a implementării Strategiei Regionale de Specializare Inteligentă, în condițiile în care

discutăm despre o regiune de graniță. Prin urmare, în această etapă, este esențială o

armonizare a documentelor de programare de la nivel național și regional, în

termeni de obiective, priorități, măsuri și, mai ales, portofoliu de proiecte prioritare

care vor fi susținute din fonduri publice.

Ulterior, în faza de implementare, o atenție sporită va trebui acordată informării și

asistării potențialilor beneficiari, de către ADR Nord-Est și de către alte Autorități de

Management sau Organisme Intermediare, în vederea accesării acestor resurse

publice și a obținerii unei rate de absorbție corespunzătoare, concomitent cu

atingerea impactului regional estimat în faza de programare.

Chiar dacă fondurile de risc pentru întreprinderi inovative au fost implementate cu

succes în unele regiuni (de ex. Berlin-Brandenburg), acestea au șanse reduse de a fi

implementate în regiuni mai puțin dezvoltate, precum Nord-Est, în contextul în care

sunt, în general, condiționate, de asumarea unui angajament similar de către un fond

de risc privat. Cauzele sunt multiple: numărul foarte redus al fondurilor de risc

private din România, absența unor business-angels, decapitalizarea antreprenorilor

133

privați, mai ales a celor tineri, numărul redus de start-up-uri și spin-off-uri

inovative, un argument elocvent în acest sens fiind numărul mic de beneficiari al

Operațiunii 2.3.2. din cadrul POS CCE 2007-2013. Prin urmare, blocarea unor sume

publice importante în aceste fonduri nu este recomandabilă.

6. Regiunile care au experimentat cu succes implementarea unor strategii regionale

de inovare sau de specializare inteligentă au mecanisme solide de evaluare și

monitorizare a acestora, la toate nivelurile (de proiect, de program sau regional),

care le permite să măsoare impactul intervențiilor din trecut, pentru a îmbunătăți

politicile publice în domeniul inovării. Un exemplu foarte util în acest sens este

metodologia de evaluare a inovării I-AM LOWER AUSTRIA. Prin urmare, este

esențial ca, încă din faza de planificare strategică, Strategia de Specializare

Inteligentă a Regiunii Nord-Est să dispună de un mecanism de evaluare și

monitorizare clar, cu ținte precise, o metodologie validată științific, indicatori

măsurabili și verificabili din surse credibile (setul de 20 de indicatori deja propuși),

cu indicarea clară a responsabilităților și termelor de evaluare. În acest sens, este

recomandabil ca atribuțiile de evaluare și monitorizare să revină Agenției de

Dezvoltare Regională Nord-Est.

16. Identificarea sectoarelor de nișă la nivelul Regiunii Nord-Est în contextul

specializării inteligente

Chiar dacă regiunile din România nu au făcut parte din studiul OECD,

”Categorisation of OECD Regions Using Innovation – Related Variables”6 care

clasifica regiunile ținând cont de un set de criterii, s-a constatat că există similarități

între regiunile din România și cele analizate, astfel că Regiunea Nord-Est, spre

6 http://www.oecd-

ilibrary.org/docserver/download/5kg8bf42qv7k.pdf?expires=1374516267&id=id&accname=guest&checks

um=0BDE414F088FFB6F31B0F946306CD160

http://www.oecd-ilibrary.org/docserver/download/5kg8bf42qv7k.pdf?expires=1374516267&id=id&accname=guest&checksum=0BDE414F088FFB6F31B0F946306CD160



134

exemplu, este de tip ”Traditional Manufacturing Region”, în care ponderea cea

mai mare a ocupării forței de muncă este în industria prelucrătoare, cu precădere în

sectoarele medium-low și low – technology. Regiunea are o structură economică

similară cu cea a regiunii Lower Austria din Austria sau Emilia Romagna din Italia.

Aceasta se caracterizează printr-o concentrare a activităților în câteva sectoare cu

tradiție la nivel regional atât din perspectiva firmelor care activează în aceste

domenii, a cifrei de afaceri realizată de acestea, dar și din perspectiva forței de

muncă pe care o antrenează. Exporturile, de asemenea, se evidențiază prin aceleași

categorii de produse, cu o valoare adăugată redusă și care provin din activități

tradiționale.

Firmele din Regiunea Nord-Est prezintă un nivel al specializării în producția de bază,

aportul de cunoștințe și competențe este relativ scăzut și prezent în puține dintre

activitățile întreprinse de acestea.

Industriile din Regiunea Nord-Est au, pe lângă valoarea adăugată relativ scăzută, un

conţinut tehnologic redus, iar dezvoltarea lor se bazează pe costul ieftin al forței de

muncă şi materiale importate. În ciuda faptului că în unele dintre judeţele regiunii

există o schimbare structurală majoră a industriei prin creşterea în importanţă a

ramurilor competitive, orientate către piaţa externă (echipamente IT&C) cum ar fi

judeţul Iași, totuşi celelalte judeţe îşi păstrează structura, bazându-se pe ramuri

industriale tradiţionale. De altfel, aglomerările industriale au fost identificate în

acele sectoare tradiționale.

Se cere diversificarea și reconfigurarea sectoarelor tradiționale în Regiunea

Nord-Est (cele mai importante fiind agroalimentar, textile și prelucrarea lemnului),

135

astfel încât produsele realizate să prezinte o valoare adăugată mult mai ridicată, un

rol crescut trebuie să fie acordat inovaţiilor şi investiţiilor în capitalul uman.

În sectorul textilelor și a articolelor de îmbrăcăminte, trecerea de la producţia în

lohn la marca proprie a devenit o ”alternativă obligatorie” pentru marea majoritate

a producătorilor din Regiunea Nord-Est, iar orientarea spre tehnologiile sustenabile

trebuie să reprezinte interesul actorilor cheie din acest sector. Axarea pe brandurile

proprii obligă producătorii să facă un salt mare peste prima treaptă a

competitivităţii (caracterizată prin salarii mici) şi să ajungă pe trepte superioare

bazate pe calitate şi inovaţie.

Multe dintre firmele din industria textilă au o activitate comercială intensă, însă s-a

constatat că o caracteristică a acestei industrii este importul fibrelor naturale şi

ţesăturilor în valoare mare, iar exportul de articole de îmbrăcăminte este dependent

de importul de materii prime. Avantajul comparativ deţinut de regiune la această

grupă se poate pierde cu uşurinţă datorită concurenţei acerbe. Industria textilă a

regiunii Nord-Est se caracterizează prin exporturi cu valoare adăugată scăzută,

avantaj comparativ rezultat în principiu din salarii mici şi productivitate a muncii

scăzută. Astfel, reconfigurarea sectorului va putea fi realizată, în primul rând, prin

investițiile în tehnologiile de ultimă generație în materie de utilaje, echipamente,

instalații, iar, în al doilea rând, prin sprijinirea și încurajarea activității de cercetare-

dezvoltare și inovare cu scopul identificării unor produse inteligente noi cu o

valoare adăugată mult mai ridicată.

Industria lemnului înregistrează un avantaj comparativ în comerţul exterior al

regiunii. Se observă că înzestrarea cu factori naturali determină o specializare a

firmelor în câteva dintre județele regiunii (cum ar fi Suceava) unde industria

136

lemnului este una cu tradiție. Cea mai bună valorificare a lemnului este mobila, a

cărei calitate depinde în primul rând de materialele auxiliare. Şi în acest sector,

insuficienţa dotărilor constituie o piedică în evoluţia tehnologică. Reconfigurarea

sectorului poate fi realizată prin sprijinirea investițiilor care contribuie la creșterea

gradului de automatizare a producției.

Sectorul agroalimentar din Regiunea Nord-Est întâmpină dificultăți de

comercializare a produselor, iar lipsa promovării brandurilor locale și regionale este

o problemă care trebuie remediată. Și în acest sector, importul materiilor prime

reprezintă o practică neaducătoare de beneficii, dar destul de întâlnită în rândul

firmelor active în acest domeniu. Reconfigurarea sectorului poate fi realizată prin

susținerea investiţiilor în cercetare-dezvoltare și inovare care sunt necesare pentru

a sprijini inovaţia (de produs sau de proces) şi a promova trecerea la producţia de

alimente cu valoare adăugată mărită.

În contextul specializării inteligente, antreprenorii trebuie să demonstreze care vor

fi domeniile viitoare ale dezvoltării regionale prin așa-numitul proces al descoperirii

antreprenoriale. Astfel, aceștia pot să caute oportunități fie în sectoarele existente, fie

în cele în curs de descoperire. În acest sens, pot fi exploatate nișe la nivelul fiecărui

sector, creatoare de produse cu valoare adăugată ridicată sau de servicii intensive în

cunoaștere.

Având în vedere importanța fundamentală a sectorului IT&C, dar și conexiunile pe

care le poate avea cu alte sectoare, acesta ar trebui sa fie un punct central pentru

specializarea inteligentă. IT&C reprezintă o industrie de sprijin a altor industrii (IT în

industria medicală, în industria de comunicaţii, etc.). Prin natura sa de ”industrie de

137

sprijin”, IT&C poate contribui la diversificarea și reconfigurarea celorlate

industrii tradiționale.

Clusterele reprezintă modalitatea perfectă prin care ideile inovatoare pot fi preluate

în procesul industrial. De asemenea, ele reprezintă instrumente importante care

stimulează creșterea competitivității, inovării și dezvoltarea regională. În interiorul

acestor structuri pot fi identificate sectoarele de nișă în care procesul descoperirii

antreprenoriale să fie pus în practică. Desigur, în ceea ce privește clusterele, există 2

faze ale procesului, în strânsă legătură cu fazele strategiei de specializare

inteligentă: prima vizează înființarea de noi clustere în domenii considerate ca fiind

emergente, iar a doua vizează consolidarea și susținerea clusterelor deja existente

pentru ca acestea să dobândească excelență. Inițiativele de noi clustere trebuie bine

gândite și inițiate în măsura în care administrațiile regionale sunt de acord să le

susțină pe termen lung. Altfel, inițierea lor poate reprezenta doar un consum

ineficient de resurse.

16.1. Studiu de caz sectorial 1 –Sectorul agroalimentar în Regiunea Nord-Est

i. Sector cu potențial de specializare SMART

Sectorul agroalimentar în Regiunea Nord-Est se bucură de o pondere foarte ridicată

a populației ocupate (cu 42% mai mult decât cea înregistrată la nivel național), însă

continuă să reprezintă un sector tradițional bazat pe produse cu valoare adăugată

scăzută. Chiar dacă ponderea produselor din sectorul agroalimentar în exporturile

totale ale regiunii nu este semnificativă, se înregistrează totuși o balanță comercială

pozitivă în special în cazul produselor precum fructe, cereale, preparate din carne.

Majoritatea firmelor care activează în acest sector sunt IMM-uri, însă este sesizată și

prezența unor firme mari în Regiunea Nord-Est cu peste 250 de angajați. Cu toate

138

acestea, întreprinderile mici și mijlocii sunt cele care au nevoie de sprijin pentru a

reuși să fie competitive. Astfel, prin reconfigurarea acestui sector se vor remedia

problemele specifice precum lipsa promovării produselor și a brandurilor locale și

regionale, sprijin financiar oferit IMM-urilor redus, valoarea adăugată scăzută a

produselor și activitate de cercetare-dezvoltare și inovare limitată în domeniu.

În anul 2011, din totalul unităților active în industria alimentară la nivel național

(7833), 13,28% se regăsesc în Regiunea Nord-Est. Cele mai multe dintre acestea își

desfășoară activitatea în județul Suceava (228), Bacău (204) și Iași (204). Mergând

mai în detaliu, obiectul de activitate al majorității este ”Fabricarea pâinii, prăjiturilor

și a produselor de patiserie”. În tabelul de mai jos sunt prezentați principalii jucători

activi în această industrie, cu o cifră de afaceri mai mare de 10.000.000 de lei:


Nr angajați

2011 CA 2011

Nr angajați

2012 CA 2012

Agricola International SA BC Bacau 1805 332841739 1755 354291288

Pambac SA BC Bacau 605 156688866 533 119977880

Dorna Lactate SA SV Dorna Candrenilor 608 185200945 530 182010865

Doly COM SRL BT Botosani 305 117382318 313 149162306 Industrializarea Cărnii Kosarom SA IS Pascani 388 81164828 336 83675915

Ulerom VS Vaslui 172 150584476 175 107929070

Rompak SRL IS Pascani 210 93663848 200 98723781

Dorna SA SV Vatra Dornei 265 104414981 187 92652167

Safir SRL VS Valeni 254 91746073 299 110134057

Betty Ice SRL SV Suceava 545 81526639 676 94809282

Marcel SRL IS Rachiteni 240 63854110 214 68474229

Mopan SA VS Vaslui 674 123535310 685 78702876

Prodprosper SRL NT Dumbrava Rosie 120 30525129 212 32591089

Vascar SA VS Vaslui 270 51852358 294 59986377

Pescado grup SRL BC Buhusi 179 34738826 172 38935187

Kubo Ice Cream Company SRL NT Piatra Neamt 188 33507384 225 47668531

Mandra SA VS Barlad 102 65485076 96 67486541

Croco SRL BC Onesti 244 59676876 246 85064257

139

Salbac SA BC bacau 311 69227298 306 82089004

Panimon SA BC Onesti 199 36228897 188 34274816

Lacto Solomonescu SRL BT Miron Costin 164 29231999 156 35318191

Bucovina SA SV Scheia 138 19332029 133 19454207

Five Continents Group SRL BT Rachiti 158 24205168 25 9871298

Ilvas SA VS Vaslui 160 27708363 156 24008539

Facos SA SV Scheia 170 18811744 144 15144270

M&R SRL IS Iasi 116 18476260 122 20925668

Superstar COM SRL SV Radauti 129 23218835 148 29760895

Europrod SA BC Bacau 113 25579739 115 23098129

Spicul 2 SRL BT Dorohoi 196 18413548 198 21532035

Raraul SA SV Campulung Moldovenesc 155 34541901 210 37329034

Compan SA IS Iasi 134 11851757 115 11685301

Palina Com SRL NT Piatra Neamt 101 13400793 103 13222584


S-a observat o concentrare a firmelor în special în domeniile: 1011 – ”Prelucrarea și

conservarea cărnii” (în localitățile Botoșani și Darabani, din județul Botoșani; în

localitatea Pașcani, din județul Iași), 1013 – ”Fabricarea produselor din carne” (în

localitățile Șcheia, Rădăuți și Fălticeni, din județul Suceava), 1051 – ”Fabricarea

produselor lactate și a brânzeturilor” (în localitățile Vatra Dornei, Șcheia și

Câmpulung Moldovenesc, din județul Suceava; și în câteva localități din județul

Botoșani precum: Miron Costin, Răchiți și Dorohoi), 1071 – ”Fabricarea pâinii;

fabricarea prăjiturilor și a produselor proaspete de patiserie”.

Dezvoltarea industriei alimentare este constantă și în strânsă legătură cu evoluția

firmelor din agricultură, care asigură procesarea ca primă fază a produselor

agricole.

Astfel, în anul 2011, în sectorul agricol își desfășurau activitatea la nivelul regiunii

Nord-Est 2.060 de unități locale active care realizau o cifră de afaceri de 3.070 de

milioane lei și antrenau un număr de 18.173 de angajați. La nivel județean, cele mai

multe firme aveau sediul în Suceava, iar cele mai puține în Botoșani. Se observă o

140

aglomerare a firmelor în direcția ”cultivării cerealelor” (29,66%) ( -> de unde și

nivelul ridicat al exporturilor și un număr ridicat al firmelor care fabrică pâinea) și

în activitățile de exploatare forestieră (17,52%). Acest trend este întâlnit în

majoritatea județelor, însă se pune accentul și pe ”activitățile auxiliare pentru

producția vegetală” (Iași, Botoșani, Vaslui) și pe ”Silvicultură și alte activități

forestiere” (Neamț).

ii. Clusterul de tehnologii agroalimentare Ind-Agro-Pol

Are ca scop stimularea inovării și colaborării în sectorul construcțiilor de

echipamente tehnice destinate agriculturii și industriei alimentare și în sectoarele

conexe, în scopul consolidării competitivității și dezvoltării durabile a acestor

sectoare economice, al dezvoltării regionale și al creșterii inteligente, durabile și

favorabile incluziunii sociale. Acest cluster a fost înființat în 2011, având ca membri:

14 firme, 4 universități, 12 institute de cercetare, 2 autorități publice, 8 catalizatori,

2 asociații și 1 patronat.

Datorită faptului că acest cluster are mai degrabă o acoperire națională decât

regională, vom prezenta agenții economici activi din Regiunea Nord-Est:

NR.

CRT.

Firmă Localizare Domeniu

de

activitate

CA 2011 Nr. Angajați

2011


2012

1. SC OMP SRL Bacău 4619 37306715 40 37 34264284

2. SC Mecano Fuc

SA

Vaslui 2892 24792489 261 272 24108707

3. SC Metatech-CD

SRL

Iași 7112 49251 7 - -

141

4. SC Rancon SRL Iași 2545 3991473 36 33 2480971

5. SC Rancon

Reciclare SRL

Iași 3832 7312932 3 3 6274239


Toate firmele din Clusterul de tehnologii agroalimentare Ind-Agro-Pol au totalizat în

anul 2010, conform Clustero.ro, o cifră de afaceri de peste 774 milioane de lei și

2338 de angajați. Valoarea exporturilor a reprezentat 16 milioane de euro (1% din

totalul exporturilor Regiunii Nord-Est în anul 2010). Asemenea industriei textilelor

și articolelor de îmbrăcăminte, activitățile specifice sectorului agroalimentar fac

parte din categoria low-technology products, simțindu-se nevoia unei

reconfigurări a acestui domeniu din perspectiva specializării inteligente, astfel încât

să genereze produse cu o valoare adăugată ridicată.

În studiul ARUP a fost demonstrată importanța sectorului agroalimentar, fiind

identificate câteva domenii de specializare a sectorului, dar și a cercetării în

Regiunea Nord-Est.

Sector Specializarea

Sectorului

Cercetare Specializarea Cercetării Concentrare

Regională

Alimentație și

Agricultură

Agro-alimentar,

biotehnologie,

alimente

funcționale, vin,

apicultura bio,

zootehnie,

pescuit

Alimentație și

Agricultură

Agronomie, știința culturilor, știința

alimentației și agriculturii și științe

biologice, biotehnologia agricolă

Cercetarea solului, nano-materiale

pentru separarea proteinelor

NE,SE,S,BI,SV,V,C

Sursa: Studiu ARUP

Avantajele comparative înregistrate vizează următoarele grupe de produse conform

Nomenclatorului Combinat: fructe comestibile, cereale, grăsimi și uleiuri de origine animală

142

sau vegetală, preparate din carne, preparatepe bază de cereale, preparate din legume, din

fructe.

iii. Domenii de competență în sectorul agroalimentar

Domeniile care pot fi considerate ca fiind de nișă în contextul strategiei de

specializare inteligentă, care îmbină activitatea de producție cu cea de cercetare-

dezvoltare și inovare sunt prezentate în tabelul de mai jos:

Sectorul de

origine

Domeniul

fundamental

Direcții de reconfigurare a sectorului Verigile de susținere

Sectorul

agroalimentar

în Regiunea

Nord-Est

Agronomie Mecanizarea agriculturii (mașini și tehnologii de

mecanizare a agriculturii), agricultură organică

1. Firme

2.Școala Doctorală în

domeniile Agronomie,

Horticultură, Zootehnie

3.Centrul de Cercetări

Agronomice Iași

4. Organizații catalizator

Horticultură Tehnologii de procesare a produselor

agroalimentare, tehnologii de vinificare, genetica

plantelor

1.Firme




3. Banca de Resurse

Genetice Vegetale


Zootehnie Tehnici piscicole, acvacultură, biotehnologii 1.Firme




3.Centrul de Cercetări

Zootehnice Iași

4. Stațiunea de Cercetare

143

pentru Acvacultură și

Ecologie


16.2. Studiu de caz sectorial 2 –Sectorul confecții-textile în Regiunea Nord-Est

(SMAR-TEX)


Sectorul de confecții cuprinde producătorii de fire, fibre, confecții (îmbrăcăminte),

tricotaje, ciorapi, lenjerie, textile și accesorii de origine. Conform codurilor CAEN,

acest sector vizează ”Fabricarea produselor textile” și ”Fabricarea articolelor de

îmbrăcăminte”.

Numărul unităților locale active din industria textilelor și a articolelor de

îmbrăcăminte din Regiunea Nord-Est, în anul 2011, a fost de 887 firme, în scădere

cu 30% comparativ cu anul 2008. Cele mai multe unități locale active se regăsesc în

județele Iași (26,15%) și Neamț (25,25%). Se observă o concentrare a firmelor în

special în ”fabricarea altor articole de îmbrăcăminte”. Topul principalelor firme din

această industrie este prezentat mai jos:


Nr. angajați

2011 CA 2011

Nr. angajați

2012 CA 2012

Rifil SA NT Savinesti 525 269519650 492 290401903

Carreman Romania SRL BT Botosani 421 129688829 352 117343273

Rolana Tex SRL BT Botosani 247 176998563 275 205232274

Yarnea SRL NT Savinesti 434 159759425 412 144149817

Iasitex SA IS Iasi 362 65834003 309 35651733

Te Rox Prod SRL IS Pascani 271 86822477 641 88480095

Novafil SA SV Gura Humorului 113 29586188 100 16929643

Dorotex SRL BT Dorohoi 235 62040443 197 53031886

Vastex SA VS Vaslui 386 22252299 357 19913142

144

Lovers Romania SA SV Falticeni 484 19957418 462 17514361

Formens SRL BT Botosani 580 121839417 617 144529933

Sonoma SRL BC Bacau 732 62696249 707 64427478

Artsana Romania SRL BT Botosani 675 30275435 607 30331472

Pancarprod srl VS Vaslui 658 33604197 652 32868194

Serconf SA BT Botosani 662 25531259 658 28918557

Confectii Barlad VS Barlad 867 28368333 933 33050876

Caremil SRL NT Roman 315 20892308 298 24676581

Eurotex Company SRL IS Iasi 240 23170438 247 40585554

LCL Romania SRL VS Vaslui 656 20887201 600 19206800

Trotustex SRL BC Targu Trotus 440 23590802 546 25742598

Conted SA BT Dorohoi 508 18644924 502 18242567

Staro SRL NT Piatra Neamt 119 8493411 0 12346962

Italpant srl BT Botosani 270 28420253 249 19457954

Augsburg SRL NT Piatra Neamt 188 15936972 245 20527135

GT Company SRL BT Botosani 371 15320018 394 17429845

Odlo Romania SRL NT Roman 360 13133400 376 12827329

Confectii Vaslui SA VS Vaslui 394 12662384 398 11319878

Summer Conf SRL BT Botosani 224 13539715 255 13614159

Motexco SRL IS Iasi 275 17968452 281 13698488

Iasi Conf SA IS Iasi 503 11618649 435 11021656

Ema SA NT Piatra Neamt 253 10508743 234 11189604

Dan International SRL BC Bacau 248 8720769 253 11506554

Smirodava SA NT Roman 195 9038912 237 15440569

Big Conf SRL BT Botosani 114 38745762 152 37120789

Confectii Integrate Moldova SRL IS Iasi 585 23041117 620 24312969

Eurotex Impex SRL IS Pascani 293 18810545 398 24974730

Michael Com SRL IS Iasi 221 14325297 230 17272138

Isatis SRL BC Buhusi 153 11708546 178 7981251

Willy Impex SRL BC Bacau 351 12689740 362 14112664

Modeon SA BC Onesti 134 10400615 124 9576010

Lusi Union Silusi SRL BC Targu Trotus 218 13660288 234 19121414

Brodconf SRL VS Vaslui 214 13369566 201 12741813


145

După cum se observă în tabelul de mai sus, firmele mari sunt reprezentative pentru

această industrie.

În anul 2011, firmele din eșantion au înregistrat o cifră de afaceri ce reprezenta

15,24% din cifra de afaceri totală din industria prelucrătoare, iar numărul de

angajați a reprezentat 26,9% (în anul 2012, cifra de afaceri a firmelor analizate

reprezenta 17,07% din cifra de afaceri totală a firmelor care au făcut obiectul

studiului, iar nr. de angajați – 31,69%). În Regiunea Nord-Est, această industrie

înregistrează a doua valoare a cifrei de afaceri și prima în ceea ce privește numărul

angajaților.

În urma analizei, a fost observată o concentrare în domeniile: 1310 – ”Pregătirea

fibrelor și filarea fibrelor textile” (în Botoșani) și 1413 – ”Fabricarea altor articole de

îmbrăcăminte” (în Iași și Botoșani).

O caracteristică a acestui sector este nivelul scăzut al automatizării, iar dintre

aspectele nefavorabile putem menționa utilizarea unor tehnologii depășite, precum

și lipsa computerizării proceselor tehnologice. Astfel, componenta de inovare

trebuie să fie puternic exploatată pentru crearea unor produse cu valoare adăugată

ridicată.

ii. Clusterul de confecții-tricotaje-textile ASTRICO Săvinești

În anul 2010 s-a înființat Clusterul Textil ASTRICO Nord-Est, ca rezultat al

eforturilor agenților economici implicați în acest sector; printre produsele

reprezentative ale membrilor clusterului se numără: fire pentru tricotaje, produse

din tricoturi circulare, confecții de tricot, tricotaje în combinație cu piele și confecții

din piele, tricotaje cu elemente de broderie etc.

146

Clusterul are ca scop crearea premiselor unei dezvoltări durabile în contextul

inovativ al industriei de textile din nord-estul țării, identificarea de posibilităţi de

asimilare de produse noi care să asigure consolidarea industriei textile pe principiul

dezvoltării unor produse cu valoare adăugată cât mai mare, stimularea inovării prin

schimbul de informaţii şi derularea de proiecte comune cu aplicabilitate imediată în

producţie. Printre obiectivele clusterului se numără crearea de produse noi, cu

valoare adăugată crescută; optimizarea costurilor prin inovarea de procese şi

transfer tehnologic între parteneri; instruirea şi dezvoltarea continuă a resurselor

umane prin programe derulate în comun; abordarea unei strategii de piaţă comune,

menită să asigure consolidarea pieţei existente şi derularea de acţiuni în vederea

extinderii acesteia; dezvoltarea parteneriatelor la nivel regional şi internaţional ca şi

structuri eligibile în programe de cercetare-dezvoltare etc. Clusterul este alcătuit din

12 firme din industrie, 2 institute de cercetare (Institutul Național de Cercetare-

Dezvoltare pentru Textile și Pielărie, Facultatea de Textile, Pielărie și Management

Industrial), 1 autoritate publică și un catalizator (INNO Consult SRL). Agenții

economici activi în acest cluster, sunt prezentați în tabelul de mai jos:

NR.

CRT.

Firmă Localizare Domeniu de

activitate

Nr. Angajați

2011


2012

CA 2012

1. Rifil SA Săvinești 1310 525 269519650 492 290401903

2. Smirodava SA Roman 1439 195 9038912 237 15440569

3. Sofiaman Târgu Neamț 1414 65 7404520 59 8104320

4. S&B Comp Izvoare 1439 40 3881911 33 4053035

5. Augsburg Piatra Neamț 1439 188 15936972 245 20527135

6. Anca Rom Bacău 1439 84 3345238 76 3384634

7. SCM De Gradul 1

Sporul Iași Iași 1439 40 874673 36 886805

8. Ema SA Piatra Neamț 1439 253 10508743 234 11189604

147

9. Staro SRL Piatra Neamț 1439 119 8493411 - 12346962

10. Novafil SA Gura

Humorului

1310

113 29586188 100 16929643

11. Lavinia Tex SRL Dumbrava

Roșie

1439

8 192078 8 467091

12. Bucovina Tex SA Rădăuți 1439 - 1973853 75 1638046


În anul 2011, firmele din Clusterul de confecții-tricotaje-textile ASTRICO Săvinești

au realizat o cifră de afaceri de peste 358 de milioane de lei și 1630 de angajați în

domenii precum ”Fabricarea prin tricotare sau croșetare a altor articole de

îmbrăcăminte” și ”Pregătirea fibrelor și filarea fibrelor textile”. În anul 2012,

numărul angajaților a scăzut cu 2%, însă cifra de afaceri s-a înscris pe un trend

pozitiv (385 milioane de lei).

Conform Eurostat și clasificării CAEN, toate acestea fac parte din categoria low-

technology products, simțindu-se nevoia unei reconfigurări a acestui domeniu din

perspectiva specializării inteligente, astfel încât să genereze produse cu o valoare

adăugată ridicată. Din tabelul de mai sus, se observă o concentrare firmelor în

județul Neamț.

Industria textilă și a articolelor de îmbrăcăminte este una cu tradiție la nivelul

Regiunii Nord-Est, înregistrând o valoare a exporturilor pentru anul 2011 de

306.764.154 lei.

În studiul ARUP a fost demonstrată importanța sectorului de textile, fiind

identificate câteva domenii de specializare a sectorului, dar și a cercetării în

Regiunea Nord-Est.

Sector Inovație Inteligent Alte aspecte

interdependente

Cooperarea

inter-clustere

Textile Textile Tehnice Textile Resurse Umane Sănătate

148

multifuncționale

pentru îmbrăcăminte

de protecție

Sursa: Studiu ARUP

Industria textilelor și a articolelor de îmbrăcăminte este poziționată puternic în structura

economiei regionale, înregistrând performanțe la nivelul indicatorilor forței de muncă și

cifrei de afaceri. Avantajele comparative semnificative ale Regiunii Nord-Est sunt obținute

pentru grupele de produse ce vizează articolele și accesoriile de îmbrăcăminte și alte

articole textile confecționate, iar cele mai ridicate valori ale balanței comerciale se obțin

pentru grupa de produse ”Materiale textile și articole din aceste materiale”. Așadar, se

observă că produsele din sectorul confecții-textile înregistrează ponderi importante în

structura exporturilor Regiunii Nord-Est, însă acestea sunt produse cu valoare adăugată

scăzută. Avantajul comparativ din acest domeniu se poate pierde în timp în lipsa unor

strategii sustenabile și în lipsa identificării unor oportunități noi care să permită adaptarea

la condițiile de piață, în contextul unei concurențe acerbe (în special din partea produselor

asiatice).

iii. Domenii de competență în sectorul confecții-textile

În încercarea identificării unor specializări de nișă ale acestui sector, au fost

analizate domeniile de convergență ale industriei și cercetării. Astfel, în formularea

direcțiilor de reconfigurare s-a ținut cont de domeniile de activitate ale institutelor

de cercetare din regiune, ale centrelor de cercetare, ale univerităților, precum și de

domeniile de cercetare ale doctoranzilor.

Sectorul de Domeniul Direcții de reconfigurare a sectorului Verigile de susținere

149

origine fundamental

Sectorul

confecții-

textile în

Regiunea

Nord-Est

Inginerie chimică Biomateriale avansate 1.Firme

2.Școala Doctorală a

Facultății de Textile

Pielărie și Management

Industrial

3.Institutul de Cercetare și

Inginerie Tehnologică

FIBRESIN

4. Centrul de Cercetări

Textile ”Moldova”


Tehnologia produselor

textile

Textile funcționale, textile medicale, textile

inteligente pentru îmbrăcăminte comunicantă,

biomateriale, textile tehnice, structuri textile

compozite

Ingineria tricoturilor și

a confecțiilor

Structuri tricotate cu proprietăți termice, tricoturi

pentru protecție mecanică, vestimentație

sinergetică

16.3. Studiu de caz sectorial 3 – IT&C în regiunea Nord-Est (SMAR-TIC)


Conform metodologiei elaborate de Institutul pentru Tehnică de Calcul în studiul

„Industria TI&C 2010-2011: Sfârşitul crizei?”, această industrie este alcătuită din

următoarele sectoare:

a. Software şi Servicii TI – CAEN 582, 620, 631, 951

b. Telecomunicaţii – CAEN 61

c. Hardware – CAEN 261-264

a. Software și servicii TI

La nivelul Regiunii Nord-Est au existat în anul 2011, din totalul firmelor care

activează în domeniul IT&C la nivel național (11.785 unități locale active), 924

unităţi locale active în software şi servicii TI, un număr mai mic cu 19% comparativ

150

cu anul 2008. În raport cu celelalte regiuni, Nord-Est se poziționează pe locul 4, în

ceea ce privește acest indicator. Cele mai multe unități își desfășoară activitatea în

domeniul 6201 – ”Activități de realizare a soft-ului la comandă (software orientat

client)” și în domeniul 9511 – ”Repararea calculatoarelor și a echipamentelor

periferice”. Cele mai multe firme au sediul în județul Iași (450) și Bacău (160).

Principalele firme de software şi servicii TI din regiunea Nord-Est sunt prezentate

mai jos:


Nr. angajați

2011 CA 2011

Nr. angajați

2012

CA 2012

Info Mentor SV Voronet 19 3162662 19 2811205

IMS Maxims SRL SV Suceava 13 852755 13 867020

Elsaco Business Software BT Botosani 13 1149790 13 733559

Ultratech Group SRL NT Piatra Neamt 17 2156073

18

2207943

The Red Point SA IS Iasi 127 4930059 102 14868116

Gemini CAD Systems SRL IS Iasi 11 3282582 21 4192179

Ice Computers SRL BT Catamaresti Deal 28 2252448

24

4813902

Centrul Teritorial de Calcul Electronic SA NT

Piatra Neamt 85 13191357

82

15398224

Compania de Informatica Neamt NT Piatra Neamt 32 5671390

32

5715371

E.ON IT Romania SRL IS Iasi 81 66138521 58 76524656

Mind Software SRL IS Iasi 253 20475467 273 25671441

SCC Services Romania SRL IS Iasi 255 17720899 302 21567307

Valldata SRL IS Iasi 61 2404013 87 2994345

System Pro SRL NT Piatra Neamt 17 2581514

15

2933670

Velvet Com SRL BC Bacau 22 3313467 22 1585956


Cele mai multe dintre firmele care activează în software și servicii TI îşi desfăşoară

activitatea în domeniul: „Activităţi de realizare a soft-ului la comandă (software

orientat client)” sau în „Activităţi de consultanță în tehnologia informației”. Din datele

151

prezentate se poate constata că majoritatea firmelor, din punct de vedere al

numărului de angajaţi, se încadrează în categoria microîntreprinderilor (0-9

angajaţi). Concentrarea acestor activități a fost observată în Suceava, Botoșani,

Piatra Neamț și Iași.

b. Telecomunicații

Cea de-a doua componentă a sectorului TIC vizează telecomunicaţiile. La nivelul

Regiunii Nord-Est au existat, în anul 2011, 371 unităţi locale active, un număr mai

mic cu 11,5% comparativ cu anul 2008. Cele mai multe firme se găsesc în judeţul

Iași şi au ca obiect de activitate „Activităţi de telecomunicaţii prin reţele cu cablu”.

La nivel naţional, din punct de vedere al numărului firmelor active în

telecomunicaţii, regiunea se poziţionează pe locul al 2-lea după BI.

Principalele firme din domeniul telecomunicaţiilor la nivelul regiunii Nord-Est sunt

următoarele:


Nr. angajați

2011 CA 2011

Nr. angajați

2012 CA 2012

Pasion SRL SV Suceava 30 4514295 36 5802178

Nova Sat SRL SV Gura Humorului 21 4115843 20 4379045

Diginet SA BT Catamaresti Deal 10 5565368 23 5837200

Reper Star SRL BT Botosani 10 2505663 15 2248060

Ramses SRL NT Piatra Neamt 14 1681160 - 1686692

Mobilis SRL IS Iasi 28 27793955 28

21007861

Focality SRL IS Iasi 18 15089675 22 25827136

Easy Communication SRL BC Bacau 343 15494437 420 19339336

Alarmtel SRL VS Vaslui 7 779731 8 938809


152

Se poate observa că rezultatele financiare obţinute de firmele din domeniul

telecomunicaţiilor nu sunt substanţiale, însă, în unele cazuri se observă creșteri ale

indicatorilor studiați în intervalul de analiză. Majoritatea firmelor sunt întreprinderi

mici (10-49 angajați).

c. Hardware

Din totalul național de 852 de unități locale active în această industrie, în Regiunea

Nord-Est își desfășoară activitatea doar 10% dintre acestea, cele mai multe având

sediul în județul Iași (48 din totalul de 86). Dintre principalele firme active, amintim:


Nr. angajați

2011 CA 2011

Nr. angajați

2012 CA 2012

Elsaco Electronic SRL BT Botosani 378 127443961 409 209668089

TotalGaz Industrie SRL IS Iasi 315 62708554 322 62184253

Complet electro Serv SA NT

Piatra Neamt 27 28500513 17 16646558

A E Electronics BC Bacau 198 25456999 205 38687426

Cybernet SRL BC Bacau 24 18575365 20 6894942

Quartz Matrix SRL IS Iasi 88 22257652 100 24373516

Aquaterm SRL BT Botosani 89 13587687 92 10385852


Dintre cele trei domenii componente ale industriei IT&C, rezultatele semnificative

sunt obținute de firmele producătoare de componente hardware.

Au fost sesizate concentrări în domeniile: 2651 – ” Fabricarea de instrumente și

dispozitive pentru măsură, verificare, control, navigație” (în Botoșani) și în 2620 –

”Fabricarea calculatoarelor și a echipamentelor perifice” (fără concentrare

teritorială).

153

Din încadrarea domeniilor în care se înregistrează concentrări respectând

clasificarea Eurostat7 a industriilor intensive în tehnologie, observăm că la nivelul

Regiunii Nord-Est, singurele care fac parte din categoria ”high technology” conform

codurilor CAEN sunt cele din industria calculatoarelor: 2651 și 2620.

ii. Clusterele și specializarea inteligentă

Clusterul Inovativ Regional EURONEST IT&C Hub a fost înființat în luna mai 2013

și aduce sub aceeași umbrelă companii de profil (14 firme până în momentul de

față) din Regiunea Nord-Est, patru instituții de învățământ superior și de cercetare

și organisme catalizator. Scopul clusterului este de a promova și susține interesele

comune ale sectorului de IT&C din Regiunea Nord-Est. De asemenea, se urmărește

îmbunătățirea capacității acestui sector de activitate. Agenții economici activi în

acest cluster, sunt prezentați în tabelul de mai jos:

NR.

CRT.

Firmă Localizare Domeniu

de

activitate

CA 2011 Nr.

Angajați

2011

CA 2012 Nr.

Angajați

2012

1. Capgemini Services

Romania S.R.L. București 7022 32392030 189 - -

2. Centric IT Solutions

Romania Iași 6202 2746805 0 7229497 -

3. Dicode Ltd. Iași 7112 954202 1 - -

4. Embarcadero

Technologies Iași 6201 12619806 148 10876916 114

5. Enterprise Business

Systems S.R.L. București 4614 10294538 0 8675726 16

7 http://epp.eurostat.ec.europa.eu/cache/ITY_SDDS/Annexes/htec_esms_an3.pdf, accesat în 6.07.2013

http://epp.eurostat.ec.europa.eu/cache/ITY_SDDS/Annexes/htec_esms_an3.pdf

154

6. Focality Iași 6110 15089675 18 25827136 22

7. Greensoft Iași 6202 4619659 15 3237731 24

8. Intelligent Bee Web

S.R.L. Iași 6201 760172 9 1228908 14

9. NESS România Iași 6209 16531227 53 12989816 39

10. RomSoft S.R.L. Iași 6201 3300366 27 3540487 29

11. Software Vision

Business Iași 6201 431123 3 355958 2

12. Teamnet International

Ploiești 6201

14863043

5 285 235655532 263

13. The Red Point S.A. Iași 5829 4930059 127 14868116 102

14. Travel Tech S.R.L. Iași 6201 3431313 18 - -


Firmele din Clusterul Inovativ Regional EURONEST IT&C Hub au înregistrat în anul

2011 o cifră de afaceri de peste 250 de milioane de lei și aproximativ 900 de angajați

în domenii precum activități de realizare a soft-ului la comandă (software orientat

client), activități de telecomunicații prin rețele cu cablu sau alte activități de servicii

în tehnologia informației. Pentru anul 2012, cifra de afaceri a firmelor din cluster a

fost de 324 milioane de lei, în creștere față de anul 2011. În ceea ce privește

numărul angajaților, valoarea acestui indicator a scăzut comparativ cu anul 2011.

Conform Eurostat și clasificării CAEN, toate acestea fac parte din categoria

Knowledge-intensive services, ceea ce reprezintă un motiv în plus pentru

susținerea activității acestui cluster. Însă, din distribuția teritorială a firmelor, se

observă o concentrare foarte mare a acestora în județul Iași, iar inițiativa se dorește

a fi regională. Din analiza prezentată mai sus, s-a observat că există reprezentanți ai

mediului de afaceri de valoare și în celelalte județe ale regiunii, astfel și aceștia

trebuie să fie implicați.

155

În contextul specializării inteligente, antreprenorii trebuie să demonstreze care vor

fi domeniile viitoare ale dezvoltării regionale prin așa-numitul proces al descoperirii

antreprenoriale. Astfel, aceștia pot să caute oportunități fie în sectoarele existente,

fie în cele în curs de descoperire. În acest sens, pot fi exploatate nișe la nivelul

fiecărui sector, creatoare de produse cu valoare adăugată ridicată sau de servicii

intensive în cunoaștere.

În studiul ARUP, dar și în analiza de față a fost demonstrată importanța sectorului

IT&C, atât domeniul telecomunicațiilor, cât și cel al producerii de software și servicii

IT. Având în vedere importanța fundamentală a acestui sector, dar și conexiunile pe

care le poate avea cu alte sectoare ar trebui sa fie un punct central pentru

specializarea inteligentă. IT&C reprezintă o industrie de sprijin a altor industrii (IT

în industria medicală, în industria de comunicaţii, etc.). Astfel, în studiul ARUP au

fost identificate câteva domenii de specializare a sectorului, dar și a cercetării în

Regiunea Nord-Est.

Sector Specializarea Sectorului Cercetare Specializarea Cercetării Concentrare Regională

TIC Telecomunicații și Software/Programarea Calculatoarelor, Mecatronică, securitate, e-sănătate, TIC pentru transport, new media

TIC Rețele de viitor, Internet de servicii, software și vizualizare, rețea media și internet 3D, proiectare sisteme integrate, sisteme de sănătate personale, TIC pentru eficiența energetică și accesibilitate și asistență în domeniul TIC, informatică și inteligență artificială

NE

Sursa: Studiu ARUP

În momentul de față, acest domeniu generic reprezintă o sursă a specializării

inteligente la nivelul Regiunii Nord-Est, însă la nivelul clusterului mai sus amintit se

pot defini sectoare de nișă numai după ce acesta atinge un anumit nivel al

maturității (are o structură bine definită, o componență stabilă, un management al

cunoașterii implementat, toate sub umbrela încrederii între membri).

156

Prin natura sa de ”industrie de sprijin”, IT&C poate contribui la consolidarea

clusterelor deja mature din regiune.

iii. Domenii de competență în sectorul IT&C

În Regiunea Nord-Est, în contextul specializării inteligente, este necesară o

reconfigurare a sectorului de IT&C pentru identificarea domeniilor de nișă în care

regiunea se poate specializa pe viitor. Astfel, luând în considerare obiectul de

activitate al firmelor din industria IT&C, domeniile de cercetare ale institutelor și

centrelor de cercetare și ale universităților de profil din Regiune, precum și temele

de doctorat ale studenților doctoranzi, s-a încercat identificarea specifică a

domeniilor de competență din sectorul IT&C, care într-un cadru asociativ adecvat

(în interiorul clusterelor), pot contribui la creșterea competitivității regionale.

Sectorul de

origine

Domeniul

fundamental


Calculatoare și

tehnologia informației

Inteligență artificială, tehnologii WEB (web mining),

robotică, sisteme integrate, sisteme de fabricație și

planificare a fabricației, sisteme de calcul,

recunoaștere vocală

1. Firmele din industria de

software și servicii TI

2. Universitatea Tehnică

”Gheorghe Asachi” - Școala

Doctorală a Facultății de

Automatică și Calculatoare

3. Centrul de Cercetare și

Transfer Tehnologic

POLYTECH

4. Organizațiile catalizator

New media Procesarea imaginii, prelucrare grafică 1. Firme


”Gh. Asachi” Iași


157

IT&C în

Regiunea

Nord-Est

Medicină Telemonitorizare, educație în domeniul medical,

analiză seturi de date biomedicale, telemedicină

1. Firme

2. Universitatea de

Medicină și Farmacie ”Gr.

T. Popa”

3. Spitalul Clinic Județean

de Urgență ”Sf. Spiridon”

4. Centrul de Cercetare în

Sisteme Fuzzy, Sisteme

Inteligente și Inginerie

Biomedicală

Inginerie electronică și

telecomunicații

Nanoelectronică, optoelectronică, software

industrial

1. Firme


”Gheorghe Asachi” - Școala

Doctorală a Facultății de

Electronică,

Telecomunicații și

Tehnologia Informației

3. INCD pentru Fizică

Tehnică


16.4. Studiu de caz sectorial 4 – Sectorul de prelucrare a lemnului și de mobilă

în Regiunea Nord-Est - Propunere

Rezultatele obținute de indicatorii specifici acestor industrii sunt favorabile,

poziționând regiunea pe locuri fruntașe în clasamentul național.

Industria lemnului, în Regiunea Nord-Est, era reprezentată în anul 2011 de 1190 de

unități locale active, valoare ce plasa regiunea pe locul II în context național

(22,68% din numărul total). Majoritatea firmelor din această industrie își au sediul

158

în județele Suceava (45%) și Neamț (27%), iar cele mai puține în județele Botoșani

(3%) și Vaslui (3,61%). Principalele firme care își desfășurau activitatea în această

industrie la nivelul regiunii analizate sunt prezentate în tabelul de mai jos:


Nr. angajați

2011 CA 2011

Nr. angajați

2012 CA 2012

Cod CAEN

Egger Romania SRL SV Radăuți 421 591358419 464 869763051 1621

Forestar SA NT Tarcău 283 10943361 264 118396294 1610

Holzindustrie Schweighofer Baco SRL BC Comănești 587 148857030 589 167197036 1621

Rich Forest SRL BC Onesti 198 59605847 160 54032501 1610

Barlinek Romania BC Onesti 447 58819569 441 65034064 1610

Doxar Grup SRL SV Gura Humorului 86 16300580 100 22555667 1623

Argo SRL NT Iyvoare 70 15972490 70 10784575 1623

SWL Wood Industries SRL NT Dumbrava Rosie 143 19696774 155 25358328 1621

Terra Constructii BT Cismea 168 16678143 172 18497421 1623

Grup lemn SRL NT Roman 116 15115671 117 15347807 1610

Inco SRL NT Targu Neamt 97 13922579 95 11916859 1623

New Star SA NT Piatra Neamt 101 12731605 117 15776823 1610

Forestind SA SV Falcau 64 9067157 48 7363380 1610

Forestrom SV Falticeni 6 9647678 29 11752479 1623

Mar Mob SRL SV Marginea 50 10702064 49 12714333 1624

Oticonst SRL SV Sadova 39 10331317 55 8938596 1610

Forestbrod SRL SV Brodina 99 13114955 101 28355188 1610

Voievod SRL SV Voievodeasa 63 18446003 65 22523239 1610

Egger Energia SRL SV Radauti 56 14975503 154 302749146 1621

Euro Forest Exim SRL NT Targu Neamt 112 11720590 105 10717065 1610

International Rof LM SRL NT Piatra Neamt 4 13967654 5 16266155 1610

Uniprod Management SRL BC Sascut 59 10210088 57 5093161 1629


Pentru 2011, firmele din domeniul prelucrării lemnului au înregistrat o cifră de

afaceri ce reprezenta 13,32% din cifra de afaceri totală din industria prelucrătoare a

159

regiunii și un număr al angajaților ce reprezenta 11,31% din total (în anul 2012:

cifra de afaceri – 17,07%, numărul de angajați – 6,80%).

Se observă o concentrare în domeniile: 1621 – ”Fabricarea de furnire și a panourilor

din lemn” (în localitatea Rădăuți din județul Suceava și Comănești – județul Bacău),

1610 - ”Tăierea și reîndeluirea lemnului” (în localitățile Sadova, Falcău și

Voievodeasa din județul Suceava; în localitatea Piatra Neamț din județul Neamț) și

1623 – ”Fabricarea altor elemente de dulgherie și tâmplărie, pentru construcții”

(localitățile Izvoare și Târgu Neamț din județul Neamț și Gura Humorului și Fălticeni

din județul Suceava).

În anul 2011, în industria mobilei erau active 442 de firme în Regiunea Nord-Est, din

care cele mai multe își desfășurau activitatea în județele Iași (22,9%), Neamț

(21,7%) și Bacău (20,8%), în special în sub-domeniile ”fabricarea de mobilă

neclasificată” și ”fabricarea de mobilă pentru birouri și magazine”. Principalele firme

care își desfășoară activitatea în industria mobilei sunt prezentate mai jos:

Firmă Judeţ Localitate Nr. angajați

2011 CA 2011

Nr. angajați

2012 CA 2012

Cod CAEN

Luca Damilano SRL BT Botosani 322 23346393 290 21286629 3109

Mobila Radauti SV Radauti 345 21241712 325 18636356 3109

BWN Promobila SRL BC Dofteana 291 14681471 367 17542113 3109

Cosna SA BC Targu Ocna 280 20612531 280 30829689 3109

Mobar SA SV Radauti 203 10927286 238 13236444 3109

Imob SRL NT Piatra Neamt 207 21202840 229 32897553 3109

Moldo Mex SRL SV Suceava 107 9636071 115 11226084 3109

Holzindustrie Schweighofer Panels SRL SV Siret 1 20975758 2 1747660 3109

Prod Alcar Impex SRL NT Piatra Neamt 45 11816019 52 13546404 3101

Cantemir SA VS Husi 170 10580168 0 9564373 3109

160


În anul 2011, cifra de afaceri înregistrată reprezenta 2,86%, iar salariații 5,86% din

numărul total al salariaților din industria prelucrătoare (în aul 2012, raportat la

firmele analizate: cifra de afaceri – 1,61%, numărul de angajați – 3,78%).

Din analiză, a reieșit o concentrare în domeniul 3109 – ”Fabricarea de mobilă n.c.a.”,

în special în județul Suceava, localitatea Rădăuți.

Provocarea acestor sectoare, care sunt puternic conectate în primul rând prin

materia primă de bază pe care o utilizează, constă în înființarea unui cluster

emergent care să adune sub aceeași umbrelă reprezentanți ai mediului de afaceri din

aceste industrii, institute de cercetare cu preocupări în domeniile acestea sau în

altele conexe, universități și, desigur, organizații catalizator.

Condiții preexistente de cercetare/inovare

- Existența Facultății de Inginerie Chimică și Protecția mediului în cadrul

Universității Tehnice ”Gheorghe Asachi” din Iași, cu o Școală doctorală ce

numără 151 de doctoranzi, cu interese în domenii precum prelucrarea

lemnului (ex. ”Cercetări privind reducerea gradului de poluare în exploatarea

și prelucrarea lemnului”)

- Existența firmelor din domeniul prelucrării lemnului și mobilei (sugestie: ar

putea fi de interes, pe lângă firmele prezentate la începutul analizei, cele care

au accesat fonduri pentru creșterea competitivității prin achiziționarea unor

echipamente de un înalt nivel tehnologic: SC Flowood SRL, SC Amiprod Wood

SRL, SC Saucolemn SRL, SC Biota Construct SRL, SC Mobila Bârlad SA, SC

Viacons Rutier SRL etc.)

- Organizații catalizator

161

Nevoia de cercetare/inovare poate fi resimțită la nivelul categoriilor de membri,

existând interesul pentru dezvoltare unor platforme de cercetare-dezvoltare și

inovare, precum și pentru promovarea transferului tehnologic dinspre universități

sau institute de cercetare spre firmele din domeniu.

Perspectivă și potențial

Potențialul acestor sectoare este mare, în special dacă aruncăm o privire asupra

exporturilor. La nivelul Regiunii Nord-Est s-au obținut avantaje comparative în cazul

grupelor de produse: ”Lemn, cărbune de lemn și articole din lemn”, pentru care

valoarea exporturilor (12% din valoarea exporturilor regiunii pentru anul 2012) a

fost de aproape 5 ori mai mare decât cea a importurilor, și în cazul ”Mobilei;

mobilier medico-chirurgical”, a cărei valoare a exporturilor a fost dublă față de cea a

importurilor. Astfel , aceste sectoare pot reprezenta obiectul unui cluster care pe

viitor, respectând principiile specializării inteligente, poate accede la

internaționalizare, penetrând piețele externe.

Pașii spre specializarea inteligentă în sectorul prelucrării lemnului și mobilei

- se pot stabili doar după ce clusterul a fost constituit, au fost stabilite

obiectivele;

- domenii de reconfigurare a sectorului : metode noi de procesare a lemnului,

mobilă inteligentă etc.

16.5. Studiu de caz sectorial 5 – Sectorul de turism în Regiunea Nord-Est

i. Turismul – caracterizare generală

162

Regiunea Nord-Est are un potențial turistic ridicat datorită condițiilor favorabile de

care dispune, a frumuseții locurilor, purității aerului, apelor, zonelor montane din

județele Bacău, Neamț și Suceava, precum și a inestimabilului patrimoniu cultural și

religios existent.

Regiunea Nord-Est este cunoscută pentru o serie de elemente turistice definitorii,

care constituie baza turistică funcțională pe care se bazează dezvoltarea ulterioară

și diversificarea seviciilor turistice:

- Patrimoniul cultural-religios din nordul Regiunii incluse în Patrimoniul Mondial

UNESCO

- Centrele vechi și patrimoniul cultural din Iași și Botoșani

- Patrimoniul religios din zona Neamțului

- Podgoriile Cotnari și Huși

- Stațiunile de interes național - Vatra Dornei, Gura Humorului, Slănic Moldova,

Târgu Ocna, Câmpulung Moldovenenesc, Piatra Neamț, Târgu Neamț

- Zonele montane: Ceahlău, Rarău, Călimani

- Gastronomia și ospitalitatea moldovenească.

Patrimoniul turistic natural în Regiunea Nord-Est se remarcă prin numeroase

rezervații și monumente ale naturii, zone naturale protejate de interes național,

printre care 3 din cele 13 parcuri naționale ale României, respectiv Parcul Național

Munții Călimani, Parcul Național Cheile Bicazului – Hășmaș și Parcul Național

Ceahlău, precum și un parc natural – Vânători-Neamț.

La nivelul Regiunii de Dezvoltare Nord-Est există 100 de arii naturale care au

devenit situri "Natura 2000": 3 în Bacău, 6 în Botoșani, 15 în Iași, 18 în Suceava, 4 în

Neamț, 10 în Vaslui și 44 "transjudețene" (situri ale căror limite se întind peste două

sau chiar trei județe din Regiunea Nord-Est și regiunile învecinate).

163

Regiunea Nord-Est are un potențial balnear bun, putând constitui o importantă

destinație turistică, dat fiind fondul de resurse disponibile. Climatul este adecvat

pentru tratamentele terapeutice, incluzând arii cu un bio-climat tonic, sedativ și de

salină.

Potențialul de dezvoltare al turismul balneo-terapeutic este evidențiat de bogăția de

izvoare minerale, cu ajutorul cărora s-ar putea dezvolta turismul de tip wellness și

spa, integrat însă în teritoriu printr-o gamă diversă de activități specifice fiecărei

zone, ținând cont de valoarea ridicată a duratei medii de ședere turistică în aceste

stațiuni. Printre acestea se numără: Vatra-Dornei, Slănic Moldova, Târgu Ocna,

Bălțătești, Oglinzi, Negulești, Cacica și așa mai departe.

De asemenea, se remarcă stațiunile climaterice Câmpulung Moldovenesc și Gura

Humorului (Suceava), Sărata Băi, în cadrul căreia se tratează boli reumatismale

(com. Sărata – județ Bacău) și stațiunea balneoclimaterică Nicolina (județul Iași).

Patrimoniul turistic antropic în Regiunea Nord-Est include 3996 monumente de

interes internațional, național și local, conform listei de patrimoniu a Ministerului

Culturii și Cultelor din 2010. Acestea includ situri arheologice, clădiri de interes

istoric și arheologic, case memoriale, monumente funerare sau de for public. Pe

lângă vizitele în scop de pelerinaj sau rugăciune, majoritatea vizitelor la obiective

turistice sunt de preferință orientate către monumentele religioase. Acestea

formează „coloana vertebrală tradițională” a atracțiilor turistice din Regiunea Nord-

Est. Mănăstirile din nordul Moldovei: Voroneț, Humor, Moldovița, Probota, Sfântul

Ioan cel Nou din Suceava, bisericile Pătrăuți și Arbore și mănăstirea Sucevița au fost

incluse în patrimonial mondial UNESCO.

Edificiile culturale (muzee, case memoriale), parte a patrimoniului turistic cultural

prezintă, de asemenea, un mare interes petru practicarea turismului în Regiunea

164

Nord-Est. Există 3 zone clare de turism cultural la nivel regional – Iași, Suceava și

Neamț, dintre care în Iași există cel mai mare număr de bunuri culturale.

Patrimoniul turistic al artei și tradiției popular face ca numărul de turiști ce optează

pentru turismul etnografic să crească, la nivelul Regiunii Nord-Est, în fiecare județ.

Turismul de afaceri este practicat în special în orașele reședință de județ, dar mai

ales în Municipiul Iași. Pe lângă acest tip de turism, la nivelul Regiunii Nord-Est se

manifestă o preferință pentru ecoturism, turism oenologic și pentru turismul activ.

Turismul montan are condiții de dezvoltare în Regiunea Nord-Est datorită

potențialului oferit de Carpații Orientali. Se pot practica drumeții montane, sporturi

de iarnă, dar și activități specifice turismului de aventură și sportive: alpinismului,

escalada, mountain bike, zboruri cu parapanta. Însă, cea mai importantă

componentă a turismului montan este reprezentată de sporturile de iarnă, iar

stațiunile montane unde pot fi practicate sunt Vatra Dornei, Gura Humorului, Piatra

Neamț, Durău, Sucevița, Mălini, Câmpulung Moldovenesc și Cârlibaba. Pe lângă

sporturile montane, se practică și drumețiile montane pe trasee bine marcate în

parcuri și rezervații naturale: Parcul Național Munții Călimani – 25 trasee montane;

Parcul Național Cheile Bicazului – Hașmaș - 18 trasee montane; Parcul Național

Ceahlău – 7 trasee montane; Parcul Natural Vânători Neamț - 9 trasee montane etc.

Indicatorii economici care caracterizează acest sector și care vor fi prezentați în cele

ce urmează sunt următorii: capacitatea de cazare în funcțiune, numărul de turiști,

numărul de înnoptări, durata medie de ședere.

Capacitatea de cazare în funcțiune la nivelul Regiunii Nord-Est este de 7052 mii

locuri-zile, reprezentând 9,5% din totalul existent la nivel național. Deși nivelul

capacității de cazare în funcțiune poate părea mic în raport cu potențialul turistic

existent în regiune se observă că indicele de utilizare al acesteia este de numai un

sfert în anul 2012.

165

Evoluția numărului de turiști a înregistrat un trend crescător în intervalul 2006-

2008, ca în anii de criză să înregistreze un declin (-15% în 2010 față de 2008), după

care și-a reluat tendința de creștere, ajungând la 735 mii în 2012. Totodată, valoarea

menționată reprezintă aproape 10% din totalul național al sosirilor - 12,1% din

total reprezentând turiștii străini.

În privința numărului de înnoptări, doar în perioada 2009-2010 a avut loc o scădere

a acestora, din 2011 având loc o reluare a creșterii ajungând în 2012 la 1.624 mii.

Atractivitatea turistică a regiunii poate fi măsurată în special cu ajutorul duratei

medii de ședere. Municipiul Iași a fost vizitat de cel mai mare număr de turiști (23%

din totalul regional), durata medie de ședere fiind de 1,99 nopți/turist. Județul cu

cea mai mare capacitate de cazare este Suceava, la polul opus situându-se județele

Botoșani și Vaslui.

În ceea ce privește structurile de primire turistică cu funcțiuni de cazare, în anul 2012

cel mai mare număr se înregistrează în cazul pensiunilor agroturistice și hotelurilor.

Personalul ocupat din structurile de cazare turistică, în anul 2012, se regăsește într-

un număr mare în județul Suceava, în corelare cu datele privind capacitatea de

cazare existentă și numărul de turiști sosiți în acest județ. La nivelul regiunii, cel mai

mare procent al personalului ocupat este întâlnit în hoteluri (între 51% - 56% din

totalul personalului), moteluri (între 7%- 11%), pensiuni turistice (între 11%-14%)

și pensiuni agroturistice (între 11% și 16%).8

ii. Sector cu potențial de specializare SMART

8 Analiza socio-economică a Regiunii Nord-Est 2014-2020 - Turismul, Planul de Dezvoltare Regională

Nord-Est 2014-2020

166

Turismul, reprezintă la ora actuală un sector de susținere a economiei Regiunii

Nord-Est, cu potențial de dezvoltare, dar și cu interes din partea mediului de afaceri

activ în acest domeniu.

În anul 2011, în acest sector activau la nivelul Regiunii Nord-Est, 2544 de unități

locale. Cifra de afaceri realizată de acestea, în anul 2011, reprezenta doar 1,33%, iar

numărul de angajați numai 3,85% din total (15688). În anul 2012, în majoritatea

cazurilor, cifra de afaceri și numărul angajaților a crescut, trend ce poate fi surprins

în tabelul de mai jos. În județul Suceava își desfășoară activitatea cele mai multe

dintre aceste unități (25,07%).


Nr angajați

2011 CA 2011

Nr angajați

2012 CA 2012

CAEN

Dorna Turism SA SV Vatra Dornei 145 13154634 161 14418659 5610

Matelo Com SRL SV Suceava 36 5786627 63 5438305 5610

Popas Turistic Bucovina SRL SV Sucevița 42 1635786 46 8091740 5610

Cristina Restaurante SRL SV Suceava 44 5171457 42 5053179 5610

Hotel Orizont SRL IS Iași 77 9429441 78 7836535 5510

Maf Force SRL IS Iași 134 6150068 157 7712871 5610

Select Grup SRL IS Iași 87 6244414 77 5890743 5610

Complex Hotelier Unirea SA IS Iași 108 10548573 120 11095204 5510

Cristis Store SRL IS Iași 135 7232391 - - 5610

Mado Corporation SRL IS Iași 150 11613662 200 16494470 5610

Grand Hotel Ceahlău SA NT Piatra Neamț 109 6572232 106 5518667 5510

Ro Com Central SA NT Piatra Neamț 59 4602572 84 10193608 5510

Man Group SRL NT Piatra Neamț 241 9577107 239 11141056 5610

Agroindustriala SA BC Bacău 71 6391537 86 8719323 5510

Măgura SA BC Târgu Ocna 69 9343601 72 8620747 5510

Petre Restaurante SRL BC Fântânele 54 9073737 46 9439947 5610

Media Class SRL VS Bârlad 95 7977321 81 8052360 5629

Racova SA VS Vaslui 105 9483478 105 9045165 5510

Sircom SRL VS Vaslui 69 5669749 40 7289956 5630


167

S-a observat o concentrare a structurilor turistice active în ”Hoteluri și restaurante”

în special în domeniile: 5610 – ”Restaurante” și în 5510 – ”Hoteluri și alte facilități

de cazare”.

Turismul este un sector în care legătura dintre cercetare și dezvoltare este neclară,

făcând parte din categoria sectoarelor care nu creează tehnologie, însă o utilizează.

În general, sectorul de servicii întâmpină această dificultate. În contextul

specializării inteligente, reconfigurarea sectorului ar consta în asocierea acestuia cu

alte sectoare care sunt catalizatori pentru inovare, precum: IT&C, industrii creative

și culturale, protecția mediului etc.

Un exemplu de bună practică în ceea ce privește specializarea inteligentă în turism

este cazul Insulelor Baleare. Politicile de dezvoltare regională bazate pe cercetare –

dezvoltare și inovare în Insulele Baleare au încurajat crearea de parteneriate

naționale și internaționale, cu scopul de a identifica sprijin științific și tehnologic

necesar pentru creșterea competitivității activităților bazate pe cunoaștere. În timp,

strategiile de inovare regională și de transfer tehnologic (RITTS – Regional

Innovation and Technology Transfer Strategies) s-au focusat pe sprijinirea inovării

în activitățile din turism. Obiectivele stabilite în cadrul acestor strategii vizau

promovarea inovării pentru îmbunătățirea competitivității mediului de afaceri și

serviciilor sociale; consolidarea sistemului de inovare din Insulele Baleare,

raționalizarea infrastructurii de cercetare și tehnologie, promovare rețelelor și a

interacțiunii cu mediul de afaceri; încurajarea diversificării; promovarea creării de

întreprinderi inovative; încurajarea resurselor umane de a dezvolta capacități de

management instituțional în noua societate a cunoașterii; promovarea culturii

științifice și tehnologice, precum și a spiritului inovator în rândul cetățenilor, în

întreprinderi și în instituții, și așa mai departe. Strategiile de inovare regională și de

transfer tehnologic au reprezentat baza definirii unor strategii și planuri regionale

168

succesive: Plan de cercetare-dezvoltare I (2001-2004), Plan de Inovare I (2001-

2004), Acțiuni inovative INNOBAL XXI (2002-2003), Plan pentru știință, tehnologie

și inovare II (2005-2008), Acțiuni inovative SAITUR (2005-2008), Plan pentru

știință, tehnologie și inovare (2009-2012).

Strategia INNOBAL XXI a fost o strategie inovativă, prin care au fost combinate

elementele de dezvoltare durabilă (green growth) cu cele de cercetare – dezvoltare

și inovare (smart growth). INNOBAL XXI a subliniat necesitatea de a direcționa

sprijinul politicii regionale de cercetare spre susținerea turismului și a sectoarelor

conexe, cu scopul de a consolida avantajele competitive din Insulele Baleare, pe baza

unui sistem regional de inovare bazat pe un parteneriat eficient.

Proiectul SAITUR (Sistemul de sprijinire a inovării în turism în Insulele Baleare) a

permis aprofundarea rezultatelor obținute de INNOBAL XXI și consolidarea unui

sistem specializat de inovare regională. Obiectivele acestuia au fost crearea unui

cluster în turism, care să includă agenți implicați în sectoarele conexe;

îmbunătățirea activității de inovare și a culturii atreprenoriale în jurul clusterului de

turism; adaptarea strategiei de inovare din Insulele Baleare la nevoile sistemului

regional de inovare; participarea la rețele de colaborare cu alte regiuni. SAITUR a

consolidat specializarea inteligentă în turism și în sectoarele conexe. Din obiectivele

proiectului SAITUR, Regiunea Nord-Est ar putea bifa existența unui cluster în

domeniul turismului. Planul pentru Știință, Tehnologie și Inovare 2009-2012 din

Insulele Baleare și-a orientat acțiunile spre acele sectoare în care există clustere

regionale dezvoltate. Astfel, clusterul de inovare tehnologică în turism din Insulele

Baleare a devenit important atât la nivel regional, cât și la nivel european. Politicile

de dezvoltare regională bazate pe cercetare – dezvoltare au contribuit la

îmbunătățirea domeniilor tehnologice cu aplicabilitate în sfera turismului. Acest

lucru s-a concretizat în dezvoltarea unor clustere care dezvoltă tehnologii aplicate în

169

sectorul de turism, care permite dezvoltarea unor activități specializate bazate pe

cunoaștere.

La nivelul Insulelor Baleare a fost nevoie de o politică de inovare care să sprijine

capacitatea de generare a cunoștințelor într-un anumit sector care nu creează

neapărat tehnologie, dar o utilizează. Această idee se consideră aplicabilă în special

în cazul sectorului de servicii. În ceea ce privește Regiunea Nord-Est, clusterele

existente (spre exemplu IT&C, New Media) pot contribui la dezvoltarea unor

tehnologii care să fie aplicate în turism.

iii. Clusterul Tourism Regional Cluster – Asociația pentru Turism

Bucovina

Asociația pentru Turism Bucovina a fost înființată în 2001, la inițiativa proiectului

IBD GTZ. Ideea înființării unei asociații de promovare a destinației turistice

Bucovina a fost preluată de Camera de Comerț și Industrie Suceava și Consiliul

Județean Suceava, care au invitat ca membri: agenții economici din turism,

universități și alte insituții relevante pentru dezvoltarea turismului. Obiectivele

asociației sunt:

elaborarea unei baze de date cu obiectivele turistice din Bucovina;

elaborarea unei strategii privind promovarea și dezvoltarea turismului în

Bucovina;

atragerea de programe care să sporească accesibilitatea turismului în

Bucovina;

organizarea de mese rotunde, seminarii, conferințe etc;

elaborarea de studii și analize pe domeniile de interes turistic;

promovarea cooperării cu administrația centrală și locală;

editarea de materiale promoționale;

170

promovarea schimbului de date, informații, publicații, specialiști, cooperarea

cu asociații și organisme similare de profil din țară și străinătate;

organizarea unor cursuri de instruire, calificare și perfecționare a

personalului din turism.

Asociația a fost și este principala organizație care asigură promovarea destinației

Bucovina, în cooperare cu instituțiile publice și cu alte asociații înființate la nivel de

subdestinații. Acțiunile centrale au fost realizarea de materiale de promovare,

participarea la târguri naționale și internaționale, organizarea de info-tururi pentru

jurnaliști și tour operatori, realizarea de cercetări în turism, informarea și

pregătirea membrilor asociației prin programe de informare și prin newsletteruri,

participarea la proiecte de cercetare și de dezvoltare cu parteneri naționali și

internaționali.9

Clusterul are următoarea componență: 32 de firme, 1 universitate, 2 autorități

publice, Camera de Comerț și Industrie Suceava, 2 asociații și 1 persoană fizică.

În studiul ARUP a fost identificat sectorul de turism, cu următoarele domenii de

specializare în Regiunea Nord-Est.

Sector Specializarea

Sectorului

Cercetare Specializarea Cercetării Concentrare

Regională

Pharma-

Sănătate-

Turism

Turism de sănătate,

geriatrie, plante și

alte tratamente

naturale, cosmetice

dermo

Sisteme pentru persoane în vârstă

și cu handicap, antibiotice,

cosmetice

NE,SE,SV

Sursa: Studiu ARUP

9 www.clustero.eu

http://www.clustero.eu/

171

iv. Domenii de competență în turism

Precum a fost menționat mai sus, turismul este un sector care nu creează tehnologie

însă o utilizează. Astfel, turismul poate să beneficieze de tehnologiile create în

sectoarele conexe. Ținând cont de această idee, au putut fi identificate următoarele

nișe:

Sectorul de

origine

Domeniul

fundamental


Sectorul de

turism în

Regiunea

Nord-Est

IT&C Soluții IT&C pentru turism (cazare, închiriere

vehicule, tur-operatori, restaurante, agenții de

turism și managementul destinației turistice) –

rezervări prin soluții ERP, portale web

- Clusterele IT&C și

Turism APT Bucovina

Industrii creative și

culturale

Televiziune, publicitate, film, radio, fonografie –

filmări și înregistrări în zonele turistice din

Regiune

- Clusterele IT New Media

și Turism APT Bucovina

16.6. Studiu de caz sectorial 6 – Biotehnologiile în Regiunea Nord-Est


Biotehnologia reprezintă știința care studiază procesele bioproductive, bazate pe

cultivarea celulelor și țesuturilor de natură vegetală, animală sau microbiană.

Această știință multidisciplinară integrează cunoștințe de specialitate din științele

biologice, precum: microbiologia, biologia celulară și moleculară, imunologia,

genetica și multe altele, cu scopul de a utiliza microorganismele vii, precum și alte

tipuri de celule sau țesuturi de origine vegetală sau animală, pentru obținerea de

produse utile în agricultură, zootehnie, alimentație, medicină, industria

farmaceutică. 10

10 http://www.biotehnologia.ro/documente/ian2012/12012012/biotehnologia_in_romania.pdf

http://www.biotehnologia.ro/documente/ian2012/12012012/biotehnologia_in_romania.pdf

172

Biotehnologia cuprinde, practic, mai multe sub-discipline: biotehnologii medicale și

terapia genică (obținere de anticorpi); biotehnologii farmaceutice (pentru obținerea

compușilor bioactivi – vitamine, proteine, anticorpi); biotehnologii agricole

(obținerea de noi organisme cu caracteristici diverse, ce pot fi comercializate pentru

industria alimentară); biotehnologii marine (studiul compușilor activi și utilizarea

lor în industrie, producerea medicamentelor) sau ecologice (obținerea unor

compuși biodegradabili).

În cele ce urmează, vor fi abordate doar biotehnologiile medicale și farmaceutice, cu

particularitate la nivelul Regiunii Nord-Est.

Conform Eurostat, industria farmaceutică face parte din categoria industriilor

intensive în tehnologie, cu o valoare adăugată ridicată și care necesită forță de

muncă calificată. Este o industrie care impune un mediu economic diversificat, în

care procesul de descoperire antreprenorială să fie permanent. Astfel, este necesar

ca regiunile să își descopere acele domenii de cercetare și inovare în care vor excela.

În acest proces de învățare, antreprenorii vor juca un rol important în identificarea

domeniilor promițătoare de specializare în viitor.

În ceea ce privește reprezentanții mediului de afaceri, în Regiunea Nord-Est își

desfășurau, în anul 2011, doar 8 firme dintr-un total de 121 înregistrate la nivel

național. Cele mai multe dintre acestea (5 firme) erau active în județul Iași si 3 în

Neamț.


Nr. angajați

2011 CA 2011

Nr. angajați

2012 CA 2012

CAEN

Antibiotice SA IS Iași 1450 281847455 1465 304731950 2110

Fitterman Pharma IS Iași 120 40486745 135 68338967 2120

Docs Art SRL NT Piatra Neamț 0 1835 - 10229 2120

Centrul de Cercetare și prelucrare a plantelor medicinale Plantavorel SA NT

Piatra Neamț 84 3810205 73 4246645

2120

Honey & Investment Pharm SRL NT Ruginoasa 1 108029 0 567732 2120

Ircon SRL IS Iași 28 6830412 28 8525078 2120

173

Vanelli SRL IS Iași 71 8992206 43 6203469 2120

Hyperion SA IS Iași 16 1743343 21 2789224 2120


Conform distribuției firmelor pe clase de mărime, în regiune își desfășoară

activitatea o singură firmă mare, restul fiind întreprinderi mici și mijlocii, dar și

microîntreprinderi cu până la 9 angajați.

S-a observat o concentrare a firmelor în special în domeniul 2120 – ”Fabricarea

preparatelor farmaceutice”. Cumulat, rezultatele obținute de aceste firme sunt

nesemnificative, reprezentând doar 0,43% din numărul total al angajaților din acest

domeniu și 0,48% din cifra de afaceri a Regiunii Nord-Est. Firma Antibiotice SA este

cel mai important producător român de medicamente generice. De asemenea, firma

este singura companie farmaceutică din România care are în portofoliu substanțe

farmaceutice active obținute prin biosinteză și poate introduce în fabricație noi

produse rezultate din cercetarea biotehnologică proprie sau prin achiziție de licențe.

Această ramură economică este considerată a fi una strategică în special pentru

județele Iași, Botoșani și Neamț.

În anul 2011, balanța comercială pentru produsele farmaceutice la nivelul Regiunii

Nord-Est a fost pozitivă, înregistrându-se un excedent de 5.485 de mii de euro, iar în

anul 2012, acesta a urcat la 5.875 mii Euro, pe fondul creșterii exporturilor

companiei ANTIBIOTICE S.A. Iași, care au depășit 20 mil. lei anual. Astfel, Regiunea

Nord-Est a înregistrat un avantaj comparativ în ceea ce privește această grupă de

produse.

Pe lângă firmele mai sus menționate, o altă categorie de actori sunt institutele de

cercetare. Dintre acestea, Institutul de Cercetări Biologice promovează cercetări

fundamentale și aplicative în domenii de vârf precum: biologia celulară și

174

moleculară, biotehnologie, biodiversitate, bioanaliză și bioinformatică. Una dintre

competențele acestui institut este bioanaliza – utilizarea unor metode și tehnici

moderne pentru analiza de probe biologice, medicamente și metaboliți ai acestora.

Centrul de Cercetări pentru Antibiotice este o unitate de cercetare modernă din

cadrul societății Antibiotice SA care are ca scop dezvoltarea de noi medicamente,

având trei departamente distincte: dezvoltare farmaceutică, centrul de evaluare a

medicamentului și Regulatory Affairs.

A treia categorie de actori este reprezentată de universități. Universitatea de

Medicină și Farmacie ”Gr. T. Popa” din Iași înregistrează un număr de 307

doctoranzi în cadrul Școlii Doctorale UMF Iași, unii dintre aceștia având ca

preocupări de cercetare biotehnologiile farmaceutice. În cadrul acestei universități

a fost înființat Centrul pentru Cercetare Biomedicală Gr.T.Popa care are ca scop

promovarea cercetării multidisciplinare în științele vieții (biomedicale, științele

comportamentale).

Tot în cadrul UMF Iași funcționează Platforma de cercetări fiziofarmacologice și

clinice asupra mecanismelor durerii nononcologice și oncologice de cercetări

fizio-farmacologice. Această asociație de algeziologie reunește în rândurile sale

medici, farmaciști, biologici care ar putea contribui la dezvoltarea biotehnologiilor

farmaceutice și medicale.

Activitatea de producție științifică a Universității de Medicină și Farmacie Grigore T.

Popa este intensă, astfel că numărul de articole publicate a fost în anul 2011 de 41

articole, reprezentând 12% din numărul total al articolelor publicate de instituțiile

cu activitate de cercetare din județul Iași. Niciunul dintre articole nu a abordat

problematica biotehnologiilor farmaceutice.

Facultatea de Biologie din cadrul Universității ”Alexandru Ioan Cuza” Iași este, la

rândul ei, preocupată de studiul biotehnologiilor, având atât cadre didactice

pregătite în acest domeniu, cât și doctoranzi ai Școlii Doctorale a Facultății de

175

Biologie cu teme de cercetare din sfera biotehnologiilor, precum biotehnologii

microbiene și celulare.

În contextul dezvoltării biotehnologiilor farmaceutice și medicale, spitalele și

institutele cu profil medical, au un rol foarte important. Institutul Regional de

Oncologie Iași prețuiește activitatea de cercetare-dezvoltare, înființând 3

laboratoare de cercetare: biologie moleculară, radiologie și imagistică și

radioterapie. Laboratorul de biologie moleculară permite analiza multigenică la o

rezoluție compatibilă cu aplicarea terapiilor personalizate.

Între Spitalul Clinic Județean de Urgențe ”Sf. Spiridon” din Iași și Universitatea

de Medicină și Farmacie ”Gr. T. Popa” s-a creat platforma comună de cercetare în

medicină moleculară, cu următoarele compartimente: genomică funcțională,

imagistică moleculară, flow citometrie și de biologie moleculară destinat

învățământului. Compartimentul de biologie moleculară destinat învățământului

permite aprofundarea unor domenii precum medicină, biologie, biochimie, chimie

prin folosirea unei metodologii de investigație și utilizarea unor tehnici din sfera

medicinei moleculare.

O concentrare de structuri de afaceri inaugurată la Iași este ”Future Hub Iași”.

Această structură de tip ”hib” va reprezenta un punct de legătură între 4 clustere

structurate pe următoarele domenii: transport și logistică, farmacie și sănătate,

universitar, tehnologie și servicii IT. Polul de creștere din domeniul farmaciei se va

concentra pe cercetarea farmaceutică și servicii de sănătate. Astfel, în cadrul polului

va funcționa o rețea de laboratoare pentru cercetare a căror rezultate vor fi preluate

în producție de către fabricile de medicamente existente.

ii. Clusterele și specializarea inteligentă

La ora actuală, nu există un cluster care să abordeze biotehnologiile farmaceutice și

medicale, numărul actorilor care ar putea fi implicați într-un cluster regional ar fi

176

redus. Cu toate acestea, făcând parte din domeniul științelor vieții, ar putea să existe

anumite preocupări comune cu cele ale clusterului de medicină imagistică Imago-

Mol Iași.

Se poate constata că există o tendință a țărilor și a regiunilor de a-și stabili aceleași

priorități. Toate își doresc să devină un nucleu de dezvoltare în biotehnologie,

nanotehnologie sau IT&C prin găzduirea unor clustere de excelență, a unor

incubatoare de afaceri, parcuri științifice și așa mai departe. Însă, este foarte

important ca regiunile să își identifice atuurile, particularitățile și să-și creeze o

viziune strategică individuală.

Un exemplu de bună practică este cel al Letoniei în domeniul biofarmaceutic. S-a

pornit de la identificarea nișelor în domeniul farmaceutic prin procesul de inovare și

cel al descoperirii antreprenoriale. Astfel, s-au stabilit următoarele nișe: dezvoltarea

de noi medicamente – analiza ingredientelor active și a metodelor de fabricare a

acestora, crearea de formule galenice; crearea de tehnologii brevetate de

medicamente generice. În a doua etapă, a fost creată BIRTI (Baltic Innovative

Research and Technology Infrastructure) – o platformă de cooperare

transfrontalieră cu scopul de a coordona dezvoltarea resurselor umane și

infrastructura de cercetare, dezvoltare și inovare din toate cele 3 state baltice,

concentrându-se pe dezvoltarea capacității de CDI și pe consolidarea excelenței în

regiunea Mării Baltice. Scopul BIRTI este de a crea condiții favorabile pentru

procesul de inovare, încurajând munca în echipă a oamenilor de știință, inginerilor,

designerilor, pentru dezvoltarea competitivă bazată pe cunoaștere. Proiectele

acestei platforme sunt: BioPharmAlliance – cluster în biofarmacie și chimie

organică, NanoTechEnergy – cluster în domeniul materialelor nanostructurate și

BaltSmartTech – cluster în Inginerie tehnologică inteligentă și IT&C. Obiectivul

clusterului BioPharmAlliance este dezvoltarea complementară a infrastructurii

existente în instituțiile cu activitatea științifică, crearea unei baze logistice, de

177

cercetare avansate în domeniul studiilor biomedicale și farmaceutice cu scopul

creării unor produse competitive. Printre organizațiile fondatoare se numără:

Institutul de sinteze organice, Universitatea din Letonia, Centrul de cercetări

biomedicale, Universitatea Tehnică din Riga, Institutul pentru siguranța alimentară,

sănătatea animalelor și a mediului, Spitalul Clinic Universitar Pauls Stradins etc.

Printre activitățile științifice se numără: bioinformatica, invenție și cercetare în

domeniul medicinei umane și veterinare, biofarmacie. Cu toate acestea, în cazul

clusterului mai trebuie operate câteva îmbunătățiri în ceea ce privește calitatea

forței de muncă: programe doctorale noi, programe de învățare pentru adulți,

mobilitatea între centrele științifice și întreprinderi, mobilitate internațională.

Din componența acestui cluster a putut fi observată diversitatea actorilor implicați,

dar și dimensiunea lor. Un astfel de cluster în Regiunea Nord-Est nu ar putea ajunge

la un nivel foarte ridicat al maturității, întrucât nu reușește să atingă o masă critică.

iii. Domenii de competență în biotehnologii

Ținând cont de specificul acestei industrii la nivelul Regiunii Nord-Est, a fost

identificată următoarea nișă:

Sectorul de

origine

Domeniul

fundamental


Industria

farmaceutică

în Regiunea

Nord-Est

Științele vieții

Biotehnologii farmaceutice – biopharmaceuticals

(medicamente produse utilizând metode

biotehnologice)

Biotehnologii medicale – microbiene și celulare

(obținere de preparate eficiente cu acțiune

antitumorală, antivirală, antimicrobiană, vaccinuri,

metode de diagnosticare precoce a maladiilor)

1. Antibiotice SA

2. UMF Iași

3. Institutul de Cercetări

Biologice

4. Facultatea de Biologie

178

16.7. Concluziile studiilor de caz sectoriale

Regiunea Nord-Est este caracterizată printr-o structură economică bazată pe

industrii care, pe lângă valoarea adăugată relativ scăzută, au un conţinut tehnologic

redus, iar dezvoltarea lor se bazează pe costul ieftin al forței de muncă şi materiale

importate. În ciuda faptului că în unele dintre judeţele regiunii există o schimbare

structurală majoră a industriei prin creşterea în importanţă a ramurilor

competitive, orientate către piaţa externă (echipamente IT&C) cum ar fi judeţul Iași,

totuşi celelalte judeţe îşi păstrează structura, bazându-se pe ramuri industriale

tradiţionale. De altfel, aglomerările industriale au fost identificate în acele sectoare

tradiționale.

Studiile de caz sectoriale prezentate au conturat o imagine asupra situației și rolului

pe care îl au acestea în structura economică regională, în paralel fiind analizat

potențialul de inovare din fiecare sector. În contextul specializării inteligente,

fiecare sector necesită o reconfigurare, o diversificare, un accent ridicat cade asupra

procesului de descoperire antreprenorială.

Trebuie menționat, în primul rând, că specializarea inteligentă implică industrii care

există și sunt bine ancorate în arhitectura economică regională. În al doilea rând,

vizează sectoare care ating masa critică de-a lungul lanțului valoric. Analiza a

identificat importanța sectoarelor pornind de la concentrările industriale cu tradiție

existente la nivel regional. Astfel, sectoare precum confecții-textile, agroalimentar,

prelucrarea lemnului și mobila și IT&C au ieșit în fruntea clasamentului. Un alt

studiu sectorial s-a concentrat asupra unui sector emergent, farmaceutic, iar un

altul, asupra unui sector dilemă, turismul.

Aceste sectoare sunt limitate în ceea ce privește noua abordare: pentru sectorul

farmaceutic cauza fundamentală a problemei este fragmentarea și absența masei

179

critice, iar pentru sectorul de turism este lipsa inovării în materie de tehnologie,

făcând parte din categoria sectoarelor care nu creează tehnologie, însă o utilizează.

În concluzie, având în vedere concentrarea industrială și de competențe, accentul

trebuie să fie pus pe reconfigurarea, precum și pe identificarea de noi nișe în

sectoarele reprezentative la nivel regional. Cu alte cuvinte, sectoarele considerate

potrivite, care țin cont de construcția economică a Regiunii Nord-Est, sunt: confecții-

textile, prelucrarea lemnului și mobilă, IT&C și agroalimentar.

180

Referințe bibliografice:

1. Agenția de Dezvoltare Regională Nord-Est (2013), Analiza socio-economică a Regiunii Nord-

Est 2014-2020

2. Agenția de Dezvoltare Regională Nord-Est (2013), Strategia de Dezvoltare Regională Nord-

Est 2014-2020

3. Agenția de Dezvoltare Regională Nord-Est (2011), Raport Regional asupra Inovării –

Regiunea Nord-Est

4. Agentia de Dezvoltare Regională Nord-Est (2013), Analiza regională a politicilor de clustere

5. ARUP (2013), Strategia de Specializare Inteligentă (RIS 3)

6. Baban, A., Coșniță, D. (2013), Regional Based policies assessment report North-East Region of

Romania

7. Banca Mondială (2013), Creșterea competitivității și specializare inteligentă în Regiunea Vest

din România - Competitivitatea firmelor din Regiunea Vest: Diagnosticare, Provocări și

Oportunități

8. Banca Mondială (2012), Clusters and Smart Specialization

9. European Commission (2012), Guide to Research and Innovation Strategies for Smart

Specialisations (RIS 3)

10. Foray, D. (2011), Smart Specialisation strategies: ”How should we position ourselves in the

knowledge economy?, EURADA, Committee of the Regions, EC

11. infyde, Regional Strategies for Smart Specialisation (RIS 3), INFYDE Working Paper Series,

Year 2 – Vol. 1, No. 5

12. Ortega-Argiles, R. (2012), Economic Transformation strategies – Smart Specialisation Case

Studies

13. Banca Națională a României

14. Eurostat Database

15. GEA Strategy & Consulting (2012), Clusterele în contextul economiei românești. Oportunități

de sprijin oferite prin POSCCE O 1.3.3

16. Asociația Clusterelor din România, http://www.clustero.eu/

17. Institutul Național de Statistică

18. Lista Firmelor din România

19. Oficiul Național al Registrului Comerțului

http://www.clustero.eu/

Documents

RAPORT DE ANALIZĂ PRIVIND AVANTAJELE COMPETITIVE ȘI ... de... · de cercetare-dezvoltare și performanța în afaceri din cadrul sistemului de inovare regional. Analiza se bazează