Raport de cercetare Ecologică Natura 2000 · În cazul cercetărilor calitative putem vorbi mai degrabă despre semnificaţii, despre interpretare, despre tendinţe. Eşantionarea

Realizat pentru:

Asociaţia WWF - Programul Dunăre Carpaţi România

Coordonator:

Alexandru Toth Director de cercetare Strada Londra nr. 6, Sector 1 001763 Bucuresti, Romania T: +40 21 31814 97 F: +40 21 3185560 [email protected]

Raport de cercetare

Evaluarea nivelului de informare şi înţelegere al populaţiei privind Reţeaua Ecologică Natura 2000

Copyright © 2011 Gallup, Inc. All rights reserved 2

Cuprins

1. Introducere ............................................................................................................................................... 3

2. Metodologie .............................................................................................................................................. 4

3. Contextul demografic al regiunii ................................................................................................................ 5

4. Resursele gospodăriilor .......................................................................................................................... 10

5. Evaluarea resurselor la nivel comunitar .................................................................................................. 17

5.1. Profilul teritorial și socio-demografic ................................................................................................. 17

5.2 Profilul ocupațional ........................................................................................................................... 18

5.3 Profilul psihosocial ............................................................................................................................ 19

6. Încredere, capital social și participare ..................................................................................................... 22

6.1 Încredere .......................................................................................................................................... 22

6.2 Capital social .................................................................................................................................... 23

6.3 Participare ........................................................................................................................................ 26

7. Percepții si atitudini față de organizațiile neguvernamentale ................................................................... 31

7.1 Nivel de informare ............................................................................................................................. 31

7.2 Notorietate ........................................................................................................................................ 32

7.3 Încredere .......................................................................................................................................... 32

7.4 Implicare și voluntariat ...................................................................................................................... 33

8. Surse de informare ................................................................................................................................. 36

9. Agenda publică locală și atitudinea față de problemele de mediu ........................................................... 41

10. Atitudinea față de protejarea biodiversității ........................................................................................... 50

11. Cunoștințe despre ariile protejate și siturile Natura 2000 ...................................................................... 56

11.1 Rezultate la nivelul populaţiei generale ........................................................................................... 56

11.2 Percepţii, atitudini şi aşteptări faţă de ariile protejate Natura 2000 în rândul liderilor de opinie ........ 65

11.2.1 Percepţii privind beneficiile ....................................................................................................... 67

11.2.2 Aşteptări de la Natura 2000 ...................................................................................................... 71

12. Nevoi de informare privind Natura 2000 și canale de comunicare ......................................................... 74

12.1. Nevoi de informare la nivelul populaţiei generale ........................................................................... 74

12.2 Nevoi de informare din perspectiva liderilor de opinie ..................................................................... 77

12.2.1 Informaţii necesare................................................................................................................... 77

12.2.2 Implicarea autorităţilor locale .................................................................................................... 78

12.2.3 Canale de comunicare ............................................................................................................. 79

13. Concluzii ............................................................................................................................................... 82


1. Introducere

Aderarea României la Uniunea Europeană a însemnat transpunerea în legislația națională a două directive ce reglementează modul de selectare și protejare a unor arii de conservare naturală Natura 2000: Directiva Habitate și Directiva Păsări. Natura 2000 este o rețea ecologică ce are drept scop protejarea și conservarea speciilor și habitatelor vulnerabile în arealul lor. În România au fost propuse 108 arii de protecție avifaunistică și 273 arii speciale de conservare, totalizând 17,84% din suprafața totală a țării. Managementul ariilor Natura 2000 va trebui să țină seama de obiectivele de mediu ale acestor zone, respectiv conservarea speciilor și habitatelor, iar planurile de management trebuie să includă acele activități economice care protejează natura și mediul. Siturile Natura 2000 nu exclud activitățile umane dar acestea trebuie desfășurate într-un cadru care să permită protejarea biodiversității. Economia și mediul sunt interdependente, în sensul în care mediul este unul din factorii de producție cheie pentru multe activități economice, iar activitățile economice sunt de asemenea foarte importante pentru calitatea mediului. Politicile de protecție a mediului nu pot fi planificate separat de politicile economice. Proiectul ”Pentru Natură şi Comunităţi Locale - Bazele unui management integrat Natura 2000 în zona Hârtibaciu - Târnava Mare –Olt” coordonat de Asociaţia WWF Programul Dunăre Carpaţi România și-a propus să contribuie la menţinerea stării de conservare favorabilă a speciilor şi habitatelor de interes comunitar şi naţional prin managementul participativ al ariilor de protecție avifaunistică și ariilor speciale de conservare din zona Hârtibaciu – Târnava Mare - Olt, asigurându-se în acelaşi timp cadrul necesar pentru o utilizare durabilă a resurselor naturale ca bază de dezvoltare pentru comunităţile locale. În zona Hârtibaciu - Târnava Mare – Olt există o diversitate biologică ridicată datorită modului tradițional de utilizare a terenurilor. Zona inclusă în Natura 2000 și care face obiectul proiectului se întinde pe teritoriul administrativ a 44 de localități din 3 județe: Brașov, Sibiu și Mureș. În această zonă există pajiști foarte întinse care sunt exploatate agricol, există peste 40 de specii menționate în Directiva “Păsări” și peste 50 de specii de plante cultivate. Realizarea obiectivului de menținere a stării de conservare favorabilă a speciilor și habitatelor de interes comunitar și național trebuie să se bazeze pe înțelegerea situației prezente în ceea ce privește activitățile economice și managementul terenului, dar și a planurilor și strategiilor locale de dezvoltare durabilă pe termen mediu și lung. În plus, adaptarea strategiilor locale la obiectivele de mediu specifice zonelor Natura 2000 necesită sprijinul actorilor locali, antreprenorilor, dar și al populației din comunitățile ce fac parte din zona de interes. Astfel, o componentă a acestui proiect o constituie evaluarea nivelului de informare şi înţelegere al populaţiei privind Reţeaua Ecologică Natura 2000. Studiul de față prezintă rezultatele acestei evaluări și va sta la baza unui plan de comunicare pentru promovarea zonei ca sit Natura 2000 în vederea creşterii nivelului de conştientizare a principalilor factori interesaţi.


2. Metodologie

Pentru a oferi o imagine cât mai completă a nivelului de informare al populaţiei privind Reţeaua Ecologică Natura 2000 studiul a fost structurat în două componente: cantitativă și calitativă. Componenta cantitativă a avut drept scop investigarea opiniilor locuitorilor din cele 44 de localități din zona Hârtibaciu - Târnava Mare – Olt și a avut drept metodă de culegere a datelor interviul structurat pe bază de chestionar. Temele cuprinse în chestionar au vizat atât aspecte al vieții persoanelor intervievate (surse de informare, probleme cu care se confruntă, accesul gospodăriilor la diverse resurse) precum și aspecte ale vieții la nivel de comunitate (implicarea locuitorilor, factori care influențează viața comunității, impactul apartenenței la o zonă protejată asupra dezvoltării comunității etc.). Cercetarea cantitativă s-a realizat pe un eșantion de 1200 de persoane în vârstă de 18 ani și peste din regiunea de interes a proiectului. Eșantionul a fost unul de tip probabilist, aleatoriu, tri-stadial, cu stratificare în primul stadiu și alocare proporțională cu mărimea fiecărui strat. Stratificarea punctelor de eșantionare (secții de votare) s-a realizat în funcție de județ (cele trei județe Brașov, Mureș și Sibiu) și tipul localității (trei categorii: comune sub 2500 de locuitori, comune peste 2500 de locuitori și orașe). Pentru a corecta probabilitățile inegale de selecție eșantionul final rezultat a fost ponderat în funcție de vârste, sex, tipul localității și etnie. Rezultatele la nivelul eșantionului total sunt reprezentative la nivelul populației investigate cu o marjă de eroare teoretică de +/- 2.9%. Culegerea datelor a fost realizată în perioada 12-31 august 2011. Componenta calitativă a avut drept metodă de culegere a datelor interviul în profunzime semi-structurat. Reamintim faptul că cercetarea calitativă nu măsoară reacţiile oamenilor. Aceasta are rolul de a explora şi a înţelege atitudini, comportamente, sentimente, motivaţii şi răspunde la întrebările “De ce?“ şi “Cum?”. În cazul cercetărilor calitative putem vorbi mai degrabă despre semnificaţii, despre interpretare, despre tendinţe. Eşantionarea persoanelor care participă la interviuri în profunzime sau focus-group-uri nu ia în considerare reguli de reprezentativitate statistică, ci reguli de eşantionare teoretică, ce ţin seama de obiectivele generale ale cercetării şi de caracteristicile dominante asumate în cadrul modelului ipotetic. Reprezentativitatea răspunsurilor se consideră prin raportare la categoria de persoane care au anumite caracteristici similare cu cele ale respondenţilor. S-au realizat 40 de interviuri cu lideri locali (primari, viceprimari, consilieri locali, antreprenori, preoți, fermieri etc.) în următoarele comunități: Bunești, Saschiz, Albești, Apold, Laslea, Biertan și satele aparținătoare. Cercetarea de teren s-a desfășurat în perioada 18-24 august a.c.

Obiectivele cercetării calitative au fost următoarele: Analiza percepțiilor și atitudinilor față de zonă Explorarea atitudinilor față de protejarea mediului înconjurător Analiza percepțiilor, atitudinilor și așteptărilor față de ariile protejate Natura 2000 Identificarea nevoilor de informare și a canalelor de comunicare privind Natura 2000

Rezultatele celor două cercetări au fost complementate de o analiză secundară pe baza datelor statistice oficiale disponibile care au putut fi agregate la nivelul regiunii de interes, precum și de date din alte surse.


3. Contextul demografic al regiunii Zona Hârtibaciu – Târnava Mare – Olt include 44 de localități, dintre care 40 comune și 4 orașe, de pe teritoriul administrativ a 3 județe: Brașov, Mureș și Sibiu. Conform datelor INS la nivelul anului 2010 în zonă locuiau 142687 de persoane, dintre care circa 72% în mediul rural. Raportat la 1990 populația zonei a cunoscut o scădere de aproximativ 8%, în special în anii 1990 și 1991 din cauza emigrării etnicilor germani. În ultimii 10 ani volumul populației din această zonă a cunoscut fluctuații anuale mici, având o evoluție ușor descrescătoare până în 2003-2004 și apoi o ușoară tendință crescătoare. Trebuie specificat însă ca datele statistice oficiale se referă la populația cu domiciliul stabil în aceste localități și nu țin seama de migrația ”temporară” pentru muncă în străinătate, astfel încât numărul persoanelor care locuiesc în realitate în această zonă este probabil semnificativ mai mic. După estimările noastre în baza anchetei realizate este vorba de cel puțin 7-8% din populația stabilă a acestei zone care în prezent lucrează în străinătate.

Figură 1. Evoluția populației din zona investigată

Structura demografică actuală a populației zonei este în opinia noastră o consecință a mișcării migratorii din anii ’80 și începutul anilor ’90, mai precis a emigrării etnice a germanilor. Migrația este un proces caracterizat prin selectivitate în special în ce privește vârsta migranților, astfel încât orice mișcare masivă de populație are consecințe semnificative asupra mișcării naturale a populației (mortalitate, natalitate) și implicit asupra structurii demografice. Nu trebuie omis și faptul că emigrarea populației de etnie germană a fost contrabalansată de un influx substanțial de migranți interni, dat fiind că locuințele emigranților germani au fost naționalizate în perioada comunistă și închiriate sau ocupate abuziv în perioada post-comunistă în special de etnici romi. Ceea ce diferențiază semnificativ structura populației din această zonă prin comparație cu populația regiunii de dezvoltare Centru sau cu cea la nivel național este ponderea mai mică de vârstnici peste 65 de ani și ponderea ridicată de copii 0-14 ani. La nivel național ponderea populației de peste 65 de ani este de 15%, iar în mediul rural ponderea vârstnicilor este de 18%, în timp ce în zona Hârtibaciu această pondere este de 13%. Totodată, ponderea copiilor 0-14 ani este de 15% la nivel național și de 20% în zona Hârtibaciu.

155,7

35

151,8

28

142,7

64

141,3

66

141,0

55

140,4

31

140,6

75

141

,594

141,6

80

141,8

14

142,9

66

142,9

50

139,5

10

138,3

30

138,8

74

138,9

89

139

,574

140,4

55

141,8

53

141

,964

142,6

87

0

20,000

40,000

60,000

80,000

100,000

120,000

140,000

160,000

1990 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010

Evoluția populației din aria proiectului în perioada 1990-2010

Sursa: INS, Baza Tempo-Online


Figură 2. Caracteristicile populației din zona investigată

Piramida vârstelor (figura 3) construită pe baza datelor oficiale din 2010 reflectă în mare măsură schimbarea structurii etnice a populației din zonă. Ponderea cohortelor post-comuniste în totalul populației zonei este semnificativ mai mare comparativ spre exemplu cu ponderea lor la nivelul populației totale a României, fiind rezultatul în special al unei rate a natalității mai mari decât cea înregistrată la nivel național, explicabilă în principal prin imigrația etnicilor romi în zonă. Totodată comparativ cu structura populației totale a țării, structura pe vârste a populației din această zonă prezintă ponderi mai reduse pe cohortele de peste 30 de ani. Dată fiind și dimensiunea cohortei cu vârste între 20 și 24 de ani, un bazin important de emigrare pentru muncă în străinătate, este destul de probabil ca structura reală a populației care locuiește efectiv în prezent în această zonă să fie mai îmbătrânită. Figură 3. Caracteristicile populației din zona investigată

În ceea ce privește mișcarea naturală a populației zona s-a caracterizat în aproape toată perioada post-comunistă prin rate ale natalității și mortalității peste media națională, cu natalitate în general mai mare decât mortalitate, înregistrându-se astfel un ușor spor natural. O contribuție mai importantă asupra volumului și structurii populației a avut-o însă mișcare migratorie. Primii doi ani după căderea comunismului au înregistrat inclusiv la nivel național rate foarte mari ale emigrației, fluxul predominant fiind al migrației dinspre rural spre urban. Chiar dacă nu avem date exacte despre emigrarea etnicilor germani din această

20%

7%

9%

15%

15%

11%

11%

13%

0%

10%

20%

30%

40%

50%

60%

70%

80%

90%

100%

2010

Distribuția populației pe grupe de vârstă - 2010

65+

55-64

45-54

35-44

25-34

20-24

15-19

0-14 ani

71746, 50%

70941, 50%

Distribuția populației pe sexe - 2010

Masculin

Feminin


4491

4544

4700

4675

6145

4925

5159

5042

4836

3379

4242

4241

3550

2737

3038

2598

1752

887

4719

4648

4984

5092

6542

5753

5862

5616

5367

3792

4419

4128

3250

2236

2161

1638

961

578

8000 6000 4000 2000 0 2000 4000 6000 8000

0- 4 ani

5- 9 ani

10-14 ani

15-19 ani

20-24 ani

25-29 ani

30-34 ani

35-39 ani

40-44 ani

45-49 ani

50-54 ani

55-59 ani

60-64 ani

65-69 ani

70-74 ani

75-79 ani

80-84 ani

85 ani si peste

Distribuția populației pe sexe și grupe de vârstă (Piramida vârstelor) - 2010

Feminin Masculin



zonă în perioada 1990-1991, este probabil că și aceasta a avut o contribuție foarte importantă la ratele mari de emigrație din această zonă alături de migrația rural-urban, dat fiind faptul că în acea perioadă la nivel național circa 75000 de germani au emigrat din România, iar aproximativ 45% din această populația locuia în Transilvania1. În perioada 1993-2000 mișcarea migratorie a avut o intensitate redusă în această zonă, pentru ca apoi zona să cunoască influxuri relativ semnificative de populație, cel mai probabil fiind vorba de migrație dinspre urban spre rural. În perioada 2000-2009 soldul migratoriu al populației din zonă a fost unul pozitiv, însă trebuie menționat din nou că datele nu includ și persoanele plecate la muncă în străinătate, ci se referă doar la deplasările considerate definitive prin schimbarea domiciliului. Figură 4. Caracteristicile populației din zona investigată

Conform Recensământului Populației și Locuințelor din 2002 populația majoritară a zonei este alcătuită din persoane de naționalitate română (80% din totalul populației). Cea mai importantă minoritate etnică din zonă este în prezent cea a romilor, care reprezenta la nivelul anului 2002 12% din totalul populației, însă probabil că ponderea acestui grup etnic este semnificativ mai mare, cunoscându-se faptul că mulți dintre cei care aparțin acestei minorități nu-și declară apartenența la etnia romă. Maghiarii reprezintă 6% din populația zonei în timp ce germanii doar 2% (fig.5).

1 Pentru detalii referitoare la evoluția populației de etnie germană din România a se consulta Mărculeț I. și Mărculeț

C., (2009) ”Germans in Romania Between The 1930s And The 2002s – Geographical Aspects”, Forum Geografic. Studii și cercetări de geografie și protecția mediului, No.8, pp.146-151.

0.0

10.0

20.0

30.0

40.0

50.0

60.0

70.0

80.0

90.0

100.0

1990 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010

Mișcarea naturală și migrația internă în aria proiectului (1990-2010)

Rata natalității (‰)

Rata mortalității (‰)

Rata imigrației (‰)

Rata emigrației (‰)




Schimbările la nivelul structurii populației din perioada post-comunistă sunt parte integrantă a procesului de transformare socială indus de restructurarea economiei românești și de procesul de integrare europeană. Influența restructurării economiei asupra zonei de interes pentru acest studiu este probabil cel mai bine surprinsă de evoluția populației salariale din zonă din ultimii 20 de ani (fig. 6). Dacă în 1991 în zonă existau 33547 de salariați, reprezentând 22% din totalul populației zonei, în 1999 volumul populației salariate a scăzut la jumătate, pentru ca în 2009 să reprezinte doar 9% din populație. În acest context, având în vedere probleme structurale ale agriculturii din România și productivitatea scăzută din acest sector, migrația pentru muncă în străinătate a devenit pentru multe gospodării singura strategie de câștigare a existenței. Pe baza datelor unei cercetări realizate ]n 2011 de Universitatea din București cu sprijinul Ministerul Administrației și Internelor intitulată Recensământul Comunitar al Migrației putem estima că la nivelul anului 2001 circa 10% din populația zonei era plecată temporar la muncă în străinătate. Dintre aceștia o treime erau la muncă în Germania, iar circa 20% în Italia. Pe baza acelorași date, numărul de navetiști dinspre rural spre urban în 2001 ajunsese la circa 17% din totalul celor care făceau naveta în 1990.

Români, 112597,

80%

Germani, 2225, 2%

Maghiari, 8842, 6%

Romi, 17141, 12%

Altă etnie, 131, 0%

Distribuția populației după etnie la recensământul din 2002

Sursa: INS, Recensământul Populației și Locuințelor, 2002



Am accentuat pe parcursul acestei analize importanța migrației ca proces de restructurare a populației din regiunea Hârtibaciu-Târnava Mare-Olt, limitându-ne însă la perioada post-comunistă, întrucât nu avem la dispoziție date despre exodul germanilor de după cel de-al Doilea Război Mondial doar la nivelul acestei zone. Ceea ce trebuie reținut este faptul că migrația a fost principalul factor care a modelat structura demografică și socială a acestei populații și că foarte probabil o v afecta în continuare dat fiind faptul că în baza experienței altor state mare parte din fenomenul migrației ”temporare” pentru muncă se va transforma într-o emigrație definitivă. Este de asemenea de subliniat importanța acestui fenomen în condițiile în care statistica oficială practic nu îl surprinde, iar datele despre structura populației considerată în prezent stabilă trebuie interpretate cu precauție. Este foarte probabil ca recensământul care va avea loc în octombrie 2011 să releve o subevaluare semnificativă a ponderii persoanelor vârstnice din această zonă, iar mulți dintre copiii care oficial apar ca locuind în această zonă să fi emigrat de fapt cu părinții lor în străinătate.

33,5

47

30,5

84

28

,11

9

25,6

55

22,5

48

19,8

07

18,6

64

17

,95

1

15,7

36

17,3

99

16,1

76

15,3

58

15,0

20

14,8

47

13,6

60

14,3

07

15,0

56

14,5

00

12,5

42

22%21%

20%

18%

16%

14%13%

13%

11%

12%11% 11% 11% 11%

10%10%

11%10%

9%

0

5,000

10,000

15,000

20,000

25,000

30,000

35,000

40,000

45,000

50,000

1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009

Evoluția populației salariate din aria proiectului în perioada 1991-2009

Nr. salariați

% salariați în total populație

Sursa: INS, Recensământul Populației și Locuințelor, 2002


4. Resursele gospodăriilor În acest capitol vom face o descriere a gospodăriilor și populației din zonă, dar nu folosindu-ne de statistici oficiale, ci din perspectiva datelor de anchetă culese în august 2011. O gospodărie medie din regiunea Hărtibaciu-Târnava Mare-Olt are puțin sub 3 membri, existând însă diferențe semnificative în funcție de apartenența etnică a acestora. Gospodăriile de romi au un număr mediu de 4.1 persoane, în timp ce o gospodărie de români are în medie 2.8 persoane, iar una de maghiari 2.6 persoane. Diferențe în același sens se regăsesc și în ce privește numărul de copii din gospodării. Pe ansamblu, două treimi din gospodării nu au copii sub 18 ani printre membri, însă în cazul gospodăriilor de romi doar o treime nu au minori în componență. Figură 7. Caracteristicile gospodăriilor incluse în anchetă

După ciclul de viață a membrilor lor, cele mai numeroase gospodării se încadrează în categoria gospodăriilor de persoane vârstnice. Acestea reprezintă aproximativ 31% din totalul gospodăriilor. Gospodăriile medii formate din părinți și copii minori și gospodăriile adulte alcătuite din părinți și copii majori reprezintă fiecare 15-16% din totalul gospodăriilor din regiune, în timp ce gospodăriile care includ familii extinse cu cel puțin trei generații în componență reprezintă circa 10% din gospodării.

o persoană19%

2 persoane29%

3 persoane19%

4 persoane17%

5 persoane8%

6 persoane5%

7+ persoane

3%

Distribuția gospodăriilor după numărul de membri

Ancheta Gallup, N=1200 de gospodării

niciunul66%

1 copil17%

2 copii12%

3 copii3%

4+ copii2%

Distribuția gospodăriilor după numărul de copii 0-17 ani


Figură 8. Caracteristicile gospodăriilor incluse în anchetă

Din totalul populației adulte (18 ani și peste) majoritatea (63%) sunt persoane căsătorite. Uniunea consensuală este întâlnită la nivelul a 7% dintre adulții din regiune, în timp ce 16% sunt necăsătoriți, iar 12% sunt văduve. Religia majoritară este cea ortodoxă (87% din totalul adulților), în timp ce ponderea celor care aparțin confesiunilor protestantă și neo-protestantă este de circa 10%. Figură 9. Caracteristicile gospodăriilor incluse în anchetă

În ce privește nivelul de educație al populației adulte, ancheta relevă că circa 35% au terminat cel mult 8 clase, 10% au absolvit doar 10 clase, 19% sunt absolvenți de învățământ profesional , iar 20% au absolvit liceul. Ponderea celor cu studii superioare este de circa 9% din totalul populației adulte. Nivelul de educație al populației variază semnificativ în funcție de tipul localității, în satele aparținătoare adulții având un nivel mai redus de educație decât în cazul satelor centre de comună. De asemenea persoanele din rural au un nivel mai redus de educație decât cei care locuiesc în cele patru orașe mici din regiune.

4%1%

7%

15% 16%

11% 10%

31%

4%1%

persoanasingura sub

60 ani

cuplu faracopii sub 35

de ani

gospodarietanara

(parinti +copii sub

7ani)

gospodariemedie

(parinti +copii 7-18

ani)

gospodarieadulta

(parinti +copii peste

18 ani)

gospodariematura

(adulti 35-60de ani, fara

copii ingospod

gospodariecu 3

generatii(copii,parinti,bunici)

gospodariede persoanevarstnice (1-2 adulti de60 de ani si

alt tip NS/NR0

5

10

15

20

25

30

35

Tipuri de gospodării


casatorit(a) cu acte

63%

in concubinaj

7%

divortat(a)2%

necasatorit(a)

16% vaduv(a)12%

Statusul marital ale persoanelor adulte

Ancheta Gallup, N=1200 de respondenți

ortodoxa87%

romano-catolica

2%

protestanta6%

greco-catolica

1%

neo-protestanta

4%

alta0%

Distribuția populației adulte după apartenența la o confesiune religioasă



Aproape 60% din persoanele de 18 ani și peste din regiune sunt fie inactivi pe piața muncii, fie neocupați. Dintre acestea, categoria cea mai numeroasă este cea a pensionarilor, reprezentând aproape 30% dintre adulți, urmată fiind de categoria casnicelor/lucrătorilor în gospodărie – circa 20% dintre adulți. Dintre persoanele ocupate, cei mai mulți sunt muncitori în sectoare non-agricole (15% din totalul adulților). Doar 4% au ca principală ocupație agricultura, iar alți 3% declară că muncesc cu ziua în agricultură. Figură 11. Caracteristicile gospodăriilor incluse în anchetă

Cele mai importante surse de venit ale gospodăriilor din regiune sunt cele regulate provenind din salarii și pensii. Jumătate din gospodării au obținut în ultimul an venituri din salarii, în timp ce 3 din 10 au obținut venituri din pensii pentru vechime în muncă. Ponderea gospodăriilor care au obținut venituri din agricultură este relativ mică - 12%, în timp ce ponderea gospodăriilor cu venituri din afaceri non-agricole este de doar 1%. Una din 10 gospodării obțin venituri din munca cu ziua, acest mod de a-și câștiga existența fiind o strategie frecventă în ruralul din România.

2%

10%

23%

19%

10%

20%

6%

1%

7%

1%

0 5 10 15 20 25

Fara scoala

Scoala primara

Gimnaziu

Scoala profesionala

10 clase

Liceu 12 clase

Scoala postliceala /maistri

Studii superioare de scurta durata

Studii superioare de lunga durata

Studii postuniversitare

Distribuția populației adulte după nivelul de educație


29%

19%

7%4% 3% 4% 4%

15%

1%3% 2%

1% 1%

5%1% 2%

0%

10%

20%

30%

40%

50%

pen

sio

nar

casn

ic(a

)

som

er

/fara

ocup

atie

ele

v /

stu

de

nt

zili

er

in a

gri

cultu

ra

agricu

ltor

cu

ca

lific

are

sau

in

gospo

da

ria

pro

pri

e

mu

ncito

r ne

ca

lific

at in

secto

are

no

n-a

gri

cole

mu

ncito

r ca

lific

at in

se

cto

are

non

-ag

rico

le

me

ste

sug

ar

si m

ecan

icre

pa

rato

r

lucra

tor

in s

erv

icii

si com

ert

fun

ction

ar

cad

ru m

ilita

r

teh

nic

ian

sa

u m

ais

tru

ocu

pa

tii in

tele

ctu

ale

con

du

cato

ri d

e u

nita

ti s

ip

atr

oni, intr

epri

nza

tori

alta

Distribuția populației adulte după ocupație




Venitul mediu pe membru de gospodărie a fost în luna iulie 2011 la nivelul regiunii analizate de 474 de lei (aproximativ 112 EURO), peste jumătate din gospodării având un venit mediu pe membru de gospodărie sub 500 de lei. Rata sărăciei raportată la venitul median pe cap de gospodărie al regiunii este de 20%, însă trebuie spus ca venitul median este de doar 400 de lei. Ponderea gospodăriilor cu venituri lunare de peste 850 de lei (aprox. 200 de EURO) pe membru de gospodărie este circa 8%. Figură 13. Caracteristicile gospodăriilor incluse în anchetă

Antreprenoriatul este relativ redus în această regiune. Din totalul gospodăriilor, doar 8% au în prezent o afacere în agricultură, iar 3% au o afacere în sector non-agricol. Pe de altă parte 15% din gospodării au cel puțin un membru plecat la muncă în străinătate. Dimensiunea redusă a antreprenoriatului, precum și a populației salariate sunt un indicator al disfuncționalităților de pe piețele din România, atât piața muncii, cât și mai ales piețele financiare.

50%

31% 30%

12%10% 10%

7%5%

3% 2% 1% 1%

6%

2%

34% 33%

4% 5% 3%

7%5%

2% 1% 1% 1% 2% 2% 1%0%

10%

20%

30%

40%

50%

60%

sala

rii

pen

sie

sta

t p

en

tru v

echim

ed

e m

un

ca

alo

ca

tie d

e c

opil

ven

ituri

ba

ne

sti d

in p

rop

ria

pro

ductie

agri

cola

ven

ituri

din

mun

ca d

e z

ilier

sau

ven

itu

ri o

cazio

na

le

pen

sie

de

ha

nd

icap

, b

oa

la,

vete

ran

, u

rma

s

pen

sie

CA

P

aju

tor

so

cia

l p

latit d

e p

rim

arie

–

Ve

nit M

inim

Ga

ran

tat

ban

i p

rim

iti d

e la

rud

ep

leca

te d

efin

itiv

sau

te

mpo

rar

in s

tra

inata

te

aju

tor

so

ma

j/a

juto

r de

inte

gra

re

activita

ti n

ea

gri

cole

pe

co

nt

pro

priu

auto

riza

te

alte

be

ne

ficii

so

cia

le (

de

ex.

alo

ca

tii d

e n

aste

re, co

nce

diu

d

e m

ate

rnita

te –

pa

tern

ita

te)

alte

surs

e

nic

i un

ve

nit

NR

Distribuția gospodăriilor după sursele de venit din ultimele 12 luni

% mențiuni

% mențiuni sursa cea mai importantă

Ancheta Gallup, N=1200 gospodării

8% 8% 8% 7%10%

12%

3%

8% 9% 8%

19%

0%

10%

20%

30%

40%

50%

<=

71.0

0

71.0

1 -

150

.00

150

.01 -

25

0.0

0

250

.01 -

33

3.3

3

333

.34 -

40

0.0

0

400

.01 -

50

0.0

0

500

.01 -

55

0.0

0

550

.01 -

66

6.6

7

666

.68 -

85

0.0

0

850

.01+

NR

Distribuția gospodăriilor după venitul pe membru de gospodărie


Venitul mediu pe membru de gospodărie=474 Lei



Ponderea mică a antreprenoriatului agricol derivă din productivitatea scăzută din acest sector și de problemele structurale legate de dimensiunea proprietăților agricole, lipsa amenajărilor și insuficienta tehnologizare a producției agricole. Aproape jumătate din gospodăriile din regiune dețin terenuri arabile, iar 36% dețin pășuni sau fânețe, însă suprafețele deținute sunt prea mici pentru a putea dezvoltat individual o afacere în agricultură. Jumătate din gospodăriile care au teren arabil dețin cel mult 2 hectare, iar jumătate din cele care au pășuni sau fânețe au în proprietate maxim 1.5 hectare. În consecință, majoritatea celor care dețin terenuri agricole practică agricultură de subzistență.


Structura proprietăților agricole și productivitatea redusă din agricultură se reflectă și în gradul destul de redus al efectivelor de animale din gospodăriile populației. Doar 13% din totalul gospodăriilor din regiune cresc bovine, iar 17% cresc ovine. Chiar și în cazul celor care dețin suprafețe de pășune și fânețe ponderea celor care cresc bovine este de doar 26%, iar a celor care cresc ovine este de 33%. Datele relevă că majoritatea gospodăriilor cresc animale și păsări doar pentru consumul propriu și nu pentru comercializare

15%

8%

3%

0 5 10 15 20 25

% gospodarii care au membri plecatila munca in strainatate

% gospodarii care au o afacere inagricultura

% gospodarii care au o afacere insector non-agricol

Antreprenoriat si migratie externa pentru munca

Ancheta Gallup, N=1200 de gospodarii

71%

6%

7%

36%

48%

0 20 40 60 80 100

Gradina de zarzavaturi, legume

Padure

Livada/vie

Pasune sau faneata

Teren arabil

Posesia de terenuri agricole (% gospodarii care detin…)




Condițiile de locuit ale gospodăriilor din perspectiva accesului la rețele de utilități sunt relativ bune la nivelul regiunii pe ansamblu, dar există, după cum era de așteptat, diferențe mari între localitățile urbane și cele rurale. Astfel în mediul rural, doar 10% din gospodării au canalizare, 43% sunt racordate la rețeaua de gaze, iar 47% la rețeaua de apă curentă. Diferențele dintre urban și rural din perspectiva condițiilor moderne de locuit sunt enorme, chiar dacă e vorba de orașe foarte mici cum sunt cele din regiunea analizată. Doar puțin peste o treime din gospodăriile din rural au toaletă în interiorul locuinței, iar 51% au baie în interior, în timp ce în mediul urban ponderile respective sunt de 72% și 80%. Majoritatea gospodăriilor folosesc lemne pentru a încălzi locuința, în mediul rural doar 12% dintre gospodării folosind altfel de combustibili (în principal gaze naturale). Figură 17. Caracteristicile gospodăriilor incluse în anchetă

Marea majoritate a gospodăriilor din regiune dispun de televizor color, frigider, televiziune prin cablu și acces la telefonie fixă sau mobilă, fiind cele mai răspândite bunuri și servicii la care populația zonei are acces. Ponderea gospodăriilor care dețin autoturism este de 34%, iar a celor care dețin bunuri sau acces la servicii moderne este relativ redusă (vezi fig. 18). Aceasta este de înțeles având în vedere că aproape 40% dintre gospodăriile cuprinse în anchetă afirmă că veniturile actuale nu le ajung nici pentru strictul necesar.

3%

64%

17%

11%

34%

13%

0 20 40 60 80 100

Stupi

Pasari

Ovine

Cabaline

Porcine

Bovine

Posesia de terenuri agricole (% gospodarii care detin…)


26%

74%

46%

60%

57%

57%

99%

26%

0 20 40 60 80 100 120

gospodarii care se incalzesc cu gazenaturale

gospodarii care se incalzesc culemne

gospodarii care au toaleta in interiorullocuintei

gospodarii care au baie in interiorullocuintei

gospodarii racordate la reteaua deapa curenta

gospodarii racordate la reteaua degaze

gospodarii racordate la reteaua decurent electric

gospodarii racordate la reteaua decanalizare

Caracteristici ale locuirii




Sintetizând rezultatele anchetei referitoare la resursele gospodăriilor putem afirma că populația din regiunea analizată este una săracă atât în ce privește capitalul uman disponibil, cât și cel material și economic. Nivelul de educație este unul redus, veniturile sunt departe de a putea asigura un trai decent, iar condițiile actuale de practicare a agriculturii și disfuncționalitățile de pe piețele agricole și financiare determină o productivitate foarte scăzută a muncii în acest sector, făcându-l neatractiv pentru investiții. Agricultura practicată este una de subzistență și mare parte din populație este dependentă de transferurile financiare de la bugetul de stat. Totodată infrastructura existentă în satele din această regiune este puțin dezvoltată. Deprivarea populației în sfera nevoilor de bază (hrană, îmbrăcăminte, sănătate) este foarte mare, iar în sfera nevoilor secundare, de socializare, petrecere a timpului liber este uriașă.

29%

91%

35%

2%

89%

59%

67%

50%

35%

24%

94%

34%

0 20 40 60 80 100

acces la internet

televiziune prin cablu

geamuri termopan

aer conditionat

frigider

masina de spalat automata

telefon mobil

telefon fix

computer

DVD player

televizor color

autoturism

Dotarea gospodăriilor

% gospodării care posedă



5. Evaluarea resurselor la nivel comunitar din perspectivă calitativă Deși analiza de față nu a avut în vedere realizarea unor studii de comunitate, o descriere, cu un caracter departe de a fi exhaustiv, a acestor comunități se impune din mai multe considerente: un diagnostic privind atitudinile și percepțiile respondenților cu privire la Natura 2000 se poate face doar prin “citirea” contextului în care acestea s-au format, există și evoluează. Totodată viitoarele acțiuni, intervenții într-o direcție sau alta trebuie să aibă în vedere nevoile și resursele comunității dar și dinamica afectivă, relațiile dintre oameni. 5.1. Profilul teritorial și socio-demografic Comunitățile în care s-au realizat interviuri (Saschiz, Bunești, Viscri, Albești, Apold, Florești, Laslea, Mălâncrav) se află în podișul Hârtibaciului, o subunitate a Podişului Transilvaniei, situat în partea sudică a acesteia. Numele podişului provine de la râul Hârtibaciului care izvorăşte în această zonă, și o străbate de la est la vest.

„Nu este numai opinia mea, am auzit-o chiar de la mulţi specialişti care cu-asta s-au ocupat; cu studiul mediului înconjurător şi în mod special cu studiul biodiversităţii. Zona este extraordinară din punct de vedere al varietăţii de plante şi animale. Chiar eu personal pot să spun că am văzut barză neagră în zona asta. Am văzut ... Aquila Pomarina... Acvila ţipătoare mică. ... Deci îi şi cred pe cuvânt. Mergând pe dealurile de-aici, din zona, am fost surprins să văd plante specifice diferitelor regiuni climatice. Ştiţi că sunt cinci tipuri de regiuni climatice pe care le are România: Regiunea Pontică, Regiunea Mediteraneeană, Regiunea Alpină, Stepică ... sau Panonică... şi ... aici în zona noastră sunt de exemplu nişte movile. Pe un versant creşte un anumit tip de vegetaţie şi pe celălalt versant un alt tip, deci într-un spaţiu, pe-o suprafaţă foarte mică, poţi să vezi plante aparţinând unor zone climatice

diferite. Şi zona surprinde deasemenea prin peisaj, prin varietatea peisajului,care e acelaşi şi diferit în acelaşi timp. Deci dacă mergi de la un capăt la celălalt al zonei în care noi ne desfăşurăm activitatea, de la comuna Buneşti, care e extremitatea estică, către comuna Daia care este extremitatea vestică,... pe malul stâng al Târnavei e un tip de peisaj, un tip de dealuri, pe malul drept e un alt tip, iar în ... nici o sută de kilometri, chiar dacă e aceeaşi succesiune deal-vale, deal-vale, se poate observa cum forma dealurilor diferă pe-o distanţă mică. Ori toate astea fac ţinutul ăsta foarte, foarte special... Şi cred c-a fost oarecum ... modificat sau factorul antropic a avut un cuvânt de spus aici. Modul în care făceau agricultură înaintaşii celor care au trăit pe meleagurile astea, modul în care împărţeau ei terenul arabil 30 de procente, fâneaţă 30 de procente, păduri 30 de procente. Modul ăsta a dus de asemenea la o varietate de specii foarte bogată. Ceea ce mă întristează e că acuma nemailucrându-se pământul apar... loturi întregi cu... e o plantă invazivă care se cheamă Solidago Canadensis. E un tip de splinuţă. Noi n-am avut-o. Nu este specifică ... zonei de-aici, dar ... mă-ntristez când văd cum acea buruiană, ea singură distruge varietatea; nu lasă loc şi altor specii să crească.”(Saschiz) În ceea ce privește populația, trei fenomene majore sunt frecvent invocate de respondenții participanți la studiu: plecarea sașilor, îmbătrânirea demografică și creșterea populației de romi. Primul fenomen menționat a însemnat pentru comunități pierderea anumitor tradiții, cutume, degradarea unei părți a caselor existente, transformarea “spirituală” a acestor comunități.

“Sașii au plecat și s-au pierdut multe tradiții, tinerii se duc să învețe și lucreze la oraș. 10% se întorc dar fac puțin pentru comunitate și să se implice în programele de aici.” (Biertani) “Înainte vreme, deci până-n ’90, satul era foarte populat. Foarte... Aveam şcoala cu peste 500 de elevi. Aveam secţie germană. Activitatea culturală era extraordinară; ei aveau tradiţiile lor specifice; ne distram împreună... români, saşi, rom... ţigani, cum s-ar zice... Cu toţii-mpreună... Aveau nişte dansuri specifice... care... De exemplu dansul căluţilor. Se-mbrăcau într-un port numit „Coponoro”. (Saschiz)

Figură 19. Localizarea geografică a zonei studiate


Îmbătrânirea demografică are o serie de consecințe sociale indirect și asupra “mediului natural” prin renunțarea la creșterea animalelor, creșterea suprafețelor de teren nelucrate și neîngrijite.

“Există o anumită populație îmbătrânită care mai ține încă de vechile tradiții și care încet, încet scade din motive naturale. S-au obișnuit cu niște tradiții pe care încearcă să le mai păstreze; din cauza faptului că multă lume pleacă în afară cei care ar putea să preia aceste tradiții nu mai sunt, să zic așa, sau nu mai vor să le preia, iar tineretul încă nu e conștient de valorile tradiționale care ar trebui păstrate și care valori tradiționale au fost strâns legate de ce înseamnă buna conviețuire cu natura.” (Albești) “Populaţia e un pic cam trecută de 50-60-70 de ani. Tineretul ştiţi cum e acuma, pleacă la oraş sau prin străinătate, dar noi am rămas aici.” (Viscri)

Fără a intra aici în ceea ce înseamnă problema discriminării, a stereotipurilor care însoțesc etnicitatea, romii se consideră a reprezenta o problemă atunci când discutăm despre mediu din două motive: nu respectă normele ce țin de curățenia în comunitate și pe de altă parte nivelul redus de educație îi face să fie destul de puțin receptivi la ceea ce înseamnă protejarea mediului înconjurător.

“Deșeurile se colectează în fiecare săptămână și sunt duse la Mediaș la groapa de nu știu unde. Sunt destule probleme, mai ales romii ăștia aruncă gunoaiele cu căruța la întâmplare, pe văi. Aici primăria ar trebui să ia măsuri dar nu ia nici una.” (Florești) “Păi prin ce să se remarce zona? Populația e formată majoritar din romi. Români sunt puțini, câteva familii de unguri, stabilite aici de mulți ani, probabil nu-s de aici chiar, sașii o plecat și o rămas...” (Apold)

5.2 Profilul ocupațional Agricultura, zootehnia și silvicultura sunt principalele activități economice în comunitățile vizitate. La acestea se mai adaugă într-o proporție mult mai redusă turismul care se află într-o stare de dezvoltare incipientă. Respondenții remarcă însă faptul că populația tânără este destul de puțin atrasă de ceea ce înseamnă agricultura din cauza profitului redus pe care această activitate pare să-l aducă. Cu excepția câtorva fermieri care au reușit să achiziționeze și anumite utilaje, agricultura practicată este în mare parte una de subzistență. Navetismul către orașele mari din zonă (Sighișoara, Brașov) s-a redus constant după 1990. Munca cu ziua rămâne o practică răspândită în comunitățile studiate, ziua de lucru fiind remunerată cu 40-50 RON.

“Oamenii în general după ce au fost forțați într-un fel să abandoneze lucrul în Sighișoara, pentru că în Sighișoara s-au cam închis multe întreprinderi, foarte mulți locuitori din zona noastră au trăit din ceea ce înseamnă industria locală sighișoreană, foarte mulți au fost obligați să se repoziționeze și o parte din ei s-au reorientat spre agricultură făcând ferme familiale. Chiar destul de mulți. Unii dintre ei au reușit să prindă un pic de cheag în familie, având și o tradiție în spate, mai îndelungată. Cei care s-au apucat recent, este foarte dificil să facă agricultură, însă sunt câteva familii care fac.” (Țopa) “Orizontu-i destul de restrâns pentru tineri. Aici dacă eşti, să spunem, la ţară, trebuie să faci agricultură. Ori, în momentul de faţă, nu-i foarte favorabilă agricultura. Şi chiar dacă ar fi, tinerii nu mai vor să facă agricultură. Nu mai vor să lucreze.” (Saschiz) „Ca activități economice comuna se bazează mai mult pe agricultură, pe industrie mai puțin. Activitățile industriale sunt foarte puține în comună. Deci mai mult activități agricole și de turism, agroturism și comerț I: Este dezvoltat turismul aici în zonă sau ...? R: Momentan putem să spunem că au fost făcuți primii pași. Avem zona Mălâncrav unde prin eticheta Prințului Charles reușim să aducem foarte mulți turiști. Cei de acolo care se ocupă aduc foarte mulți turiști străini care pot vizita și au trasee turistice prin pădure. Se practică un agroturism la casele particulare care sunt conservate pentru așa ceva, cu stil tradițional, cu grindă, exact cum era înainte, și unde turistul poate să vadă producătorul exact cum îi face mâncarea.” (Laslea)

Migrația internațională pentru muncă reprezintă pentru o parte a oamenilor din această zonă o strategie de viață.

„Acuma, o parte... în străinătate, ...o altă parte în agricultură... Mai ales cei de etnia romă... Se duc prin rotaţie... I: Unde se duc? G: În Germania.” (Bunești)


5.3 Profilul psihosocial

În profilul unei comunități, dincolo de indicatorii socio-demografici, este important să se analizeze și climatul emoțional al relațiilor dintre grupuri și percepția subiectivă de a te simți parte dintr-o comunitate. Cele patru dimensiuni de analiză a sentimentului comunitar utilizate în general în studiile comunitare sunt: apartenența, puterea, satisfacerea nevoilor, partajul emoțional. Se simte prezența anumitor auto-stereotipuri pozitive ce vizează regiunea Transilvaniei (“oameni primitori”, “oameni gospodari” etc.). Prezența sașilor este considerată de către respondenți a fi un element diferențiator important pentru aceste comunități.

„Deci aici a fost o zonă săsească, Sighișoara, localitățile din jur și au conviețuit împreună și s-a lăsat amprenta puternică a stilului german, există o anumită ordine a oamenilor, a se organiza între ei ș.a.m.d.”

„Zona se remarcă prin oameni gospodari, prin oameni serioși, părerea mea, și până la urmă ăsta e

principalul nostru atu, al ardelenilor, că suntem mai serioși un pic sau cât destul de serioși ca să putem face lucrurile așa cum știm noi și cum credem că e bine. Zona, nu știu, din punctul nostru de vedere, vedeți că nu suntem nici județul Constanța unde se fac marile afaceri, nu suntem nici la Oradea care este aproape de graniță, dar suntem în Ardeal, aici ne-am născut, aici trăim și noi, nu neapărat să trăim, putem merge și-n altă parte să trăim dar... suntem din punct de vedere agricol, să zicem așa, suntem destul de echilibrați și putem face culturi de tot felul, avem o climă destul de bună, blândă ca să putem să supraviețuim, să ne dezvoltăm și așa mai departe, și cam atât. astea ar fi avantajele noastre: seriozitatea în principiu și faptul că avem niște terenuri destul de bune ca să.. și o climă destul de bună ca să putem să trăim, să ne dezvoltăm.” (Albești – Boiu)

Bisericile fortificate, casele cu arhitectură specială, biodiversitatea, dealurile sunt elemente ce definesc, în opinia respondenților, comunitățile și contribuie la conturarea sentimentului de apartenență. În ceea ce privește puterea ca parte a sentimentului comunitar, respondenții nu par să perceapă că pot influența funcționarea sau dinamica comunității în care trăiesc. Se consideră că opiniile lor nu au impact sau că nu există resursele necesare pentru ca acestea să fie implementate. Pe de altă parte respondenții din partea autorităților locale consideră că oamenii tind să aștepte totul de la “Primar”. Implicarea oamenilor în acțiuni ce vizează comunitatea este caracterizată ca fiind slabă, exemplele pozitive în acest sens fiind destul de puține. Se întâmplă ca familiile de germani rămase sau alte familii care au achiziționat case în zonă să constituie factori de impulsionare, de mobilizare a comunității în direcția realizării unor activități benefice pentru întreaga comunitate.

„Din proprie iniţiativă nu se implică nimeni. Sunt două categorii: sunt cei care sunt mutaţi aici, din alte părţi. Sunt două familii de nemţi aici, mutate de vreo 10 ani. Sunt oameni care fac turism. Ăştia-s o categorie, care înţeleg că trebuie făcut curat în sat, înţeleg că trebuie făcut curat pe dealuri, înţeleg că dacă mergi cu vacile pe poteca de turism atunci acolo se face o mocirlă şi pe aia nu mai merge nimeni. Şi după aia există a doua categorie care e mai mare... sunt oamenii din sat, oamenii normali din sat, care nu înţeleg ce beneficii au din turism... Vorbeam cu cineva, cu unul dintre saşii rămaşi aici, care se ocupă de animale, care-mi explica: în ziua în care s-a făcut curat în tot satul, s-au cosit bălăriile, că erau bălăriile-nalte jumate de om, în faţa curţii lui x nu s-a cosit. Şi m-am dus şi-am vorbit cu el şi-am zis „Stai domne’... Hai, uite ieşi tu. Pune-ţi un om că ai oameni care lucrează. Pune-ţi şi tu un om care să cosească în faţă. Să strângă gunoiul. Şi-a zis: „De ce? Asta-i o poveste pentru turişti. Pe mine nu mă interesează. Eu nu am nici un beneficiu din faptul că e curat la mine în faţa curţii. Eu am vaci, am animale, am alte treburi Nu am timp să stau să cosesc în faţa curţii. Şi nu am nici un beneficiu.” Asta a fost reacţia. La fel: din faptul că, dacă arunci gunoiul pe câmp în loc să-l dai la maşina de gunoi, ei n-au nicio pierdere. La prima vedere. Am încercat să le explicăm, să le explic de fiecare dată că: dacă n-ar mai fi turişti aici în sat, atunci n-ar mai avea oamenii cu ce trăiască, că n-ar mai munci la curăţenie femeile, n-ar mai vinde ouă, lapte, carne, ş.a.m.d. Şi-atunci ar pierde. Nu par să priceapă...” (Bunești ) „Se lasă foarte mult în seama administrației, primărie, consiliu local. Dau câteva exemple: înainte era un obicei ca în fiecare sâmbătă seara - duminică dimineața se curăța la fiecare poartă, se mătura. Asta în ultima perioadă se face mai puțin, în trecut se participa de asemenea la lucrări de amenajări în afara localității - podețe, drumuri, și asta s-a cam lăsat în seama administrației.” (Laslea – Florești)

“Răspunsul e-mpărţit, să zic aşa... Sunt oameni care sunt dornici să se implice, dar anii de comunism - în momentul în care era obligat, munca voluntară era obligatorie, asocierea era obligatorie, nu-ntreba dacă-mi plăcea sau nu de ... modul de gândire al celuilalt, sau ... eu eram obligat să fiu în asociaţie cu el, să zic aşa,


- i-au determinat pe oameni să fie reticenţi oarecum la asociere. Şi nu se asociază, e şi o lipsă de încredere în ... unii în ceilalţi. Sunt unii care au avut experienţă; au fost traşi în piept de alţii mai ... şi-atuncea… Nu pot să dau un răspuns: e albă sau neagră. Sunt nuanţe de gri. Sunt unii care vor să se implice, vor să facă ceva, sunt întreprinzători şi sunt persoane care ... aşteaptă să le facă Primarul. Să vină să le măture în faţa casei... să le cureţe şanţul, să ...” (Saschiz)

Structura de organizare pe vecinătăți se mai păstrează în anumite comunități, dar rolurile îndeplinite de acestea s-au redus considerabil și de cele mai multe ori se limitează la sprijinul reciproc la căsătorie, înmormântare. Impactul organizării pe vecinătăți asupra comunității a devenit nerelevant.

„Vecinătatea însemna în special cam o stradă, de exemplu pe partea aia o fost o vecinătate, una a doua, a treia, aici a fost ultima, a şasea, pe strada asta de la biserică încoace. După vecinătăţile saşilor o făcut şi românii, pe urmă şi ţiganii, românii şi ţiganii după aia, din vecinătăţi fiind mai multe şi după plecarea saşilor, nu s-o mai prea respectat tradiţia şi la români erau 3 vecinătăţi şi 3 la ţigani, la un moment dat cele 3 vecinătăţi de romani s-au unit, la fel s-o unit şi cele 3 vecinătăţi de ţigani, pe urmă când o văzut că nici aşa nu merge treaba iară s-or împărţit pe vecinătăţi şi societate, doar este şi societate parohială.” „Pentru o nuntă de exemplu când se face, tot necesarul pentru nuntă e acolo, veselă și tot, fețe de masă, de la A la Z. totul. Și când cheamă la nuntă, dacă sunt invitată și mă duc la nuntă eu mă duc cu un coș cu produse alimentare: făină, zahăr, ulei, orez, ouă, ceva condimente și o găină sau un cocoș, deci asta e așa de se ajută oamenii, prin asta ajuți familia care organizează nunta, număr de găini, parte din făină, din zahăr, că aici se produc toate în familie, și pâine, și cozonaci. I: Toate faceți în casă? R: Da, și prăjituri se fac. Fac gospodinele satului. I: Și câte vecinătăți sunt? R: Sunt 2 aici pe străzi, sunt 2 la români, sașii s-au unit, sașii aveau mai multe vecinătăți, ei erau pe străzi că erau mulți, și o vecinătate nu poate cuprinde tot satul că ... și ei acum s-au unit toți într-una singură care au drumurile la casa parohială la biserică, și au și țiganii vecinătate, ei după noi s-au organizat, au unul care răspunde dar tot din an în an, prin rotație. I: Și mai există și alte responsabilități pe care le are vecinătatea? R: Da, dacă este mort să ajute familia, ei cumpără cele necesare, sicriu și tot. I: Deci în caz de evenimente, nunți, căsătorie, înmormântare, ajută... R: Da, și așa când mai ajută la acoperirea caselor, și atunci când acoperi cu țigle trebuie să fie mai multe persoane. înainte se implicau și la construirea caselor, dar acum nu se mai construiesc așa case, că sunt, dar când s-au făcut casele pe aici așa s-au organizat, vecinătatea.” (Mălâncrav)

Satisfacerea nevoilor prin accesul la resursele disponibile datorită apartenenței la comunitate este privită diferit de către respondenți. Pe de o parte sunt persoane care apreciază că slaba dezvoltare păstrează un stil de viață tradițional, un mediu curat și conservă biodiversitatea. În același timp însă sunt respondenți care nu găsesc avantaje în ceea ce oferă zona din punct de vedere al mediului înconjurător și nici nu consideră că aceste aspect ar putea fi exploatate în vederea creșterii calității vieții. Aceștia asociază zona cu sărăcia, șomajul, lipsa de oportunități.

„Parte rea este că nu poţi să faci producţie, nu poţi să faci nimica. Nu poţi să te dezvolţi din punct de vedere al locurilor de muncă ceva. G: Să faci un parc industrial sau să faci o mică... B1: Ca să acoperi forţa de muncă, că aicea-i problemă mare! G: Asta-i toată treaba. Să ne gândim cum scăpăm de... B1: Nu putem face toată lumea pensiuni. G: Pensiuni. B1: Să trăim toată lumea din comerţ şi din hoteluri şi restaurante.” (Bunești)

Partajul emoțional care arată legătură de interdependență dintre membrii comunității este dificil de evaluat în cadrul prezentului studiu. Pentru aceasta este nevoie de o cercetare mai amplă și de durată.

Dacă ne referim la direcțiile de dezvoltare pe care respondenții le percep pentru comunitățile în care trăiesc atunci se observă că majoritatea înclină spre agricultură datorită suprafețelor mari de teren existente, a experienței. Sunt într-adevăr și respondenți care văd în turism principala direcție pe care comunitatea ar trebui să o urmeze. Opiniile cu privire la dezvoltarea turismului sunt însă destul de polarizate și sunt corelate în bună măsură cu tipul de comunitate.

Cei care au început să câștige din turism (deschiderea unei pensiuni, producție etc.) sunt convinși că reprezintă o mare oportunitate pentru comunitate ce nu este valorificată la potențialul pe care îl are dintr-o serie de motive.


Alții consideră însă că lipsa infrastructurii (apă curentă, gaz, drumuri), lipsa serviciilor sunt neajunsuri majore

„Dezvoltarea ar trebui să se facă pe agricultură și pe zootehnie, poate pe turism, pe agroturism... I: există resurse pentru a dezvolta turismul, agroturismul? R: Resurse individuale dacă are cineva, un om cu inițiativă care să-și facă, dar... I: dar zona? R: zona ar oferi, da, are potențial. I: și există astfel de inițiative aici? R: Există, nu multe, toate timide, dar există, și toate sunt susținute de banii câștigați în agricultură și zootehnie, deci ăsta e pilonul...” (Apold)


6. Încredere, capital social și participare Secțiunea referitoare la încredere, capital social și participare a avut rolul de a identifica factorii care influențează viața socială a respondenților precum și identificarea actorilor locali care au putere de decizie afectând astfel viața comunității și încrederea învestită în aceștia. Cele trei teme sunt evaluate din perspectiva nivelului implicării în viața comunității, a autoevaluării relațiilor și vieții sociale și a autoevaluării poziției pe care fiecare o ocupă în cadrul comunității. 6.1 Încredere Măsurarea încrederii în diferite grupuri implică considerarea unor aspecte precum proximitatea față de acestea și aprecierea (pozitivă sau negativă) deciziilor/acțiunilor decidenților locali. Figură 20. Încrederea în diverse categorii de oameni

La nivel de comunitate nivelul cel mai mare de încredere este acordat persoanelor care se bucură de un statut deosebit în cadrul acesteia prin meseria practicată: preot (75% încredere), primar (45%), medic (58%), profesor (49%). Mai puțină încredere este acordată consilierilor locali (33%) precum și întreprinzătorilor locali (patroni de magazine, alți afaceriști locali - 31%). Asociațiile agricole se bucură de foarte puțină încredere (19% mențiuni) însă față de acestea se remarcă numărul foarte mare al persoanelor care nu și-au putut exprima o opinie. În ceea ce privește organizațiile neguvernamentale există o diferență semnificativă a nivelurilor de încredere între organizațiile care au ca scop protecția mediului față de organizații neguvernamentale în general (39% încredere în organizații de mediu, respectiv 28% încredere în organizații în general). Datele mai evidențiază diferențe ale nivelului de încredere în ceea ce privește naționalitatea (mai multă încredere în persoane de aceeași naționalitate decât în străini) precum și în mass media accesată (mass media națională este învestită cu mai multă încredere decât cea locală). Nivelul încrederii se diferențiază și în funcție de caracteristicile demografice: încrederea în persoane cu statut înalt din cadrul comunității este mai mare în rândul persoanelor din mediul rural și al celor care au peste 55 ani. Persoanele care au absolvit studii superioare tind să învestească mai multă încredere în specialiști și în organizații neguvernamentale decât absolvenții de studii medii.

14

25

16

11

13

10

23

9

6

5

18

12

6

18

34

41

30

38

24

35

40

21

22

31

26

16

18

29

37

29

37

24

29

44

42

32

36

47

49

1

2

2

3

3

4

4

4

7

7

9

11

26

49

10

5

28

10

38

10

3

24

34

5

5

3

0 10 20 30 40 50 60 70 80 90 100

Asociațiile agricole din sat

Patronii de magazine sau alte afaceri din sat

Oamenii care au altă naționalitate decât dvs.

Mass media (TV, radio, presă) locală

Mass media (TV, radio, presă) națională

Organizații neguvernamentale în general

Consilierii locali

Oamenii care au aceeași naționalitate ca dvs.

Profesori

Asociații care se ocupă de protecția mediului

Primarul comunei dvs.

Doctori și asistente medicale

Preotul dvs.

% Deloc / Foarte puțină Puțină Multă Foarte multă NȘ/NR

Q: Aş vrea să vă întreb în continuare despre câtă încredere aveţi dvs. în diferite tipuri de oameni.

Aveți foarte multă încredere, multă încredere, puţină, foarte puţină încredere sau nu aveţi deloc încredere în… ?

Total eșantion, N=1200

Încredere în…


Tabelul 1. Încredere în diverse categorii de oameni. Distribuția răspunsurilor în funcție de caracteristicile demografice

Încredere în diverse categorii de oameni. *Răspunsurile reprezintă suma mențiunilor ”Multă” și ”Foarte multă” încredere

Primarul comunei

dvs.

Preotul dvs.

Profesori Consilieri

locali

Patronii de magazine sau alte afaceri din

sat

Asociațiile agricole din

sat

Mediu de rezidență Urban 41% 70% 50% 22% 23% 11%

Rural 44% 71% 49% 32% 33% 20%

Categorii de vârstă

18-34 ani 37% 61% 47% 21% 26% 14%

35-54 ani 43% 72% 52% 31% 32% 19%

55+ ani 49% 81% 47% 37% 32% 20%

Nivel educație

10 clase sau școala de ucenici

43% 72% 44% 30% 30% 15%

Liceu/ școală postliceală

40% 68% 53% 23% 28% 21%

Studii superioare 49% 76% 71% 39% 37% 23%

Gospodăria practică o formă de agricultură

Nu 47% 65% 54% 27% 31% 12%

Da 42% 72% 48% 30% 30% 19%

Bunăstare materială

Q1 – cei mai săraci

48% 77% 66% 36% 39% 24%

Q2 40% 67% 54% 26% 32% 18%

Q3 40% 70% 40% 27% 29% 17%

Q4 51% 76% 47% 38% 15% 10%

Q5 – cei mai bogați

43% 75% 43% 31% 26% 13%

Total

43% 71% 49% 29% 30% 17%

Tabelul 2. Încredere în diferite categorii de oameni. Distribuția răspunsurilor în funcție de caracteristicile demografice

În ultimul an, dvs. personal ați făcut vreunul din următoarele lucruri?

*În tabel sunt afișate doar răspunsurile ”Da” pentru fiecare categorie.

Mass media națională

Mass media locală

Asociații care se ocupă de protecția

mediului

ONG-uri în general

Mediu de rezidență Urban 34% 28% 48% 28%

Rural 38% 31% 36% 26%


18-34 ani 28% 23% 37% 23%

35-54 ani 40% 32% 41% 27%

55+ ani 44% 35% 40% 29%

Nivel educație


39% 31% 35% 24%


32% 27% 44% 26%

Studii superioare 39% 31% 54% 44%


Nu 32% 30% 44% 28%

Da 38% 30% 38% 26%


Q1 – cei mai săraci 39% 30% 63% 44%

Q2 38% 34% 43% 24%

Q3 35% 28% 30% 22%

Q4 40% 27% 32% 27%

Q5 – cei mai bogați 37% 28% 27% 18%

Total 37% 30% 39% 26%

6.2 Capital social Prin capital social ne referim în general la relațiile din interiorul rețelelor sociale și dintre rețele; în această accepție capitalul social al unui individ este reprezentat de totalitatea relațiilor interpersonale pe care acesta le are cu alte persoane (rude, cunoștințe, vecini, colegi etc.) și de relațiile dintre grupurile din care


acesta face parte (familie, prieteni, vecinătate etc.). În analiza comunităților investigate au fost considerați indicatori ai capitalului social: gradul de participare socială în cadrul comunității precum întâlniri cu prietenii sau rudele, participarea la activități recreative și sportive, participarea la evenimente din cadrul comunității (nunți, botezuri etc.), participarea la evenimente socio-culturale în și în afara comunității. Relațiile sociale ale participanților la studiu sunt guvernate de anumite preferințe precum aceea de a petrece timpul împreună într-un spațiu intim, familiar (96% din participanți au primit vizite acasă și 86% au mers în vizită la alte persoane) în mai mare măsură decât petrecerea timpului în locuri publice (57% s-au întâlnit în spații publice). Altă caracteristică a vieții sociale este disponibilitatea mai mică de a participa la activități sportive și recreative (doar 29% au luat parte la una dintre acestea în ultimele 3 luni).

După frecvența de participare la evenimente familiale (nunți, botezuri etc.) sau de alt fel (religioase etc.) observăm că o persoană inclusă în eșantion participă în medie la 3 astfel de evenimente într-un an, rata cea mai mare a participării observându-se la persoanele care locuiesc în mediul urban (4 evenimente), persoanele cu vârsta între 35 și 54 ani (4 evenimente), la cele care au absolvit cel puțin studii medii și la cele care au o situație materială peste medie (câte 5 evenimente). Figură 22. Frecvența participării la activități sociale

29

57

86

96

0 10 20 30 40 50 60 70 80 90 100

În ultimele trei luni v-aţi adunat împreună cu alte persoanepentru a juca diverse jocuri, a face sport sau pentru alte

activităţi recreative

V-aţi întâlnit cu alte persoane într-un spaţiu public fiepentru a sta de vorbă fie pentru a servi masa sau pentru a

consuma băuturi

Aţi fost în vizită în casa altor persoane

Aţi primit vizita altor persoane în casa dvs.

Da

Q: În ultima lună....?


Interacțiuni

Viață socială

Q: De câte ori în ultimul an aţi participat la o festivitate sau ceremonie în familie sau în sat (nuntă, înmormântare, festivitate religioasă etc.)?


niciodata27%

1 - 2 ori26%

3 - 4 ori21%

de 5 ori sau mai mult19%

NS/NR7%

Figură 21. Viață socială


Tabelul 3. Frecvența participării la evenimente sociale. Distribuția răspunsurilor în funcție de caracteristicile demografice

De câte ori ați participat în ultimul an ați participat la o festivitate sau ceremonie în familie sau sat?

Număr mediu participări

Baza calcul*

Mediu de rezidență Urban 4 319

Rural 3 810


18-34 ani 3 399

35-54 ani 4 387

55+ ani 2 342

Nivel educație

10 clase sau școala de ucenici 2 724

Liceu/școală postliceală 5 304

Studii superioare 5 100

Gospodărie cu copii Nu 3 613

Da 3 515


Nu 3 207

Da 3 922


Q1 – cei mai săraci 1 227

Q2 3 225

Q3 3 219

Q4 4 228

Q5 – cei mai bogați 5 231

Conștiința ecologică

atitudine pozitiva 6 180

atitudine moderata 3 329

ignorare 3 479

atitudine negativa 2 141

Total eșantion 3 1128

*Baza de calcul o constituie numărul de răspunsuri valide pentru fiecare categorie

În ceea ce privește evenimentele religioase, unul din patru respondenți nu participă deloc la acestea și unul din trei participă doar la sărbătorile religioase importante. Există de asemenea grupuri de persoane pentru care religia rămâne foarte importantă: o persoană din patru merge săptămânal la biserică; pe lângă acestea 2% dintre respondenți declară că participă de mai multe ori pe săptămână la slujbele religioase. Frecvența participării religioase crește o dată cu vârsta și este mai mare în rândul persoanelor care au o situație materială medie. La polul opus, cea mai redusă participare religioasă o au persoanele care locuiesc în mediul urban, tinerii până în 35 ani și persoanele care se încadrează în grupul celor mai nevoiașe gospodării. Figură 23. Participare religioasă

Participare religioasă

Q: În afară de nunţi, înmormântări şi botezuri, cât de des aţi mers în ultimul timp la biserică?


Foarte rar, deloc24%

La sarbatorile religioase importante

32%

O data pe luna17%

O data pe saptamana

25%

De mai multe ori pe saptamana

2%NS/NR

0%


Tabelul 4. Participare religioasă. Distribuția răspunsurilor în funcție de caracteristicile demografice

În afară de nunți, înmormântări și botezuri, cât de des ați mers în ultimul timp la biserică?

Foarte rar, deloc

La sărbătorile religioase importante

O dată pe lună

O dată pe săptămân

ă

De mai multe ori pe

săptămâna Total*


Rural 24% 37% 16% 21% 2% 100%


18-34 ani 28% 49% 14% 8% 1% 100%

35-54 ani 25% 40% 18% 16% 2% 100%

55+ ani 20% 26% 16% 34% 4% 100%

Nivel educație


29% 36% 15% 19% 1% 100%


19% 44% 18% 15% 4% 100%



Nu 28% 47% 11% 10% 2% 100%

Da 24% 37% 17% 20% 2% 100%


Q1 – cei mai săraci 41% 34% 10% 13% 1% 100%

Q2 25% 33% 17% 24% 1% 100%

Q3 20% 37% 16% 23% 4% 100%

Q4 18% 43% 18% 18% 1% 100%

Q5 – cei mai bogați 18% 47% 18% 14% 2% 100%

Rata participării la evenimente socio-culturale este influențată de factori precum frecvența evenimentelor în comunitate, proximitatea localității în care acestea se desfășoară precum și de resursele financiare și de timp disponibile fiecărei persoane pentru astfel de manifestări. Ținând cont de aceste considerente observăm că viața socio-culturală a comunităților este destul de săracă: 40% dintre respondenți nu au participat la nici un eveniment în ultimul an iar alți 4% au declarat că nu au fost organizate astfel de evenimente în comunitate. Dintre toate mențiunile celor care au participat reiese că evenimentele cel mai des frecventate sunt cele cu specific local: ”Fiii satului” și zilele localității, festivaluri cu temă meșteșugărească (Festivalul Lolelor) sau festivalurile de muzică și dansuri (moderne și tradiționale). Figură 24. Participarea la evenimente socio-culturale

6.3 Participare Poziția unei persoane în cadrul comunității din care aceasta face parte este determinată de relațiile pe care această persoană le are cu ceilalți membri ai comunității și de resursele la care are acces. Astfel, putem analiza poziția socială a unei persoane din perspectiva bunăstării gospodăriei (management bun al

Participare la evenimente social - culturale

Q: În ultimul an la ce evenimente culturale, artistice sau sportive, organizate în localitatea dvs. sau într-o localitate vecină ați participat?

Total eșantion, N=1200 (Răspuns multiplu)

17%4%

40%8%

1%1%1%1%1%1%1%2%2%2%2%3%3%3%3%4%4%4%4%5%

NŞ/NRNu au fost evenimente

Nu a fost la nici un evenimentAlte mentiuni

"Lada cu zestre"Sarbatoare la herghelie

Sarbatori/evenimente istoriceZilele sasilor/Adunarea Dailor

Festival dansuri populareFilmari obiceiuri, traditii

Festival/concert muzica popFestivaluri de obiceiuri si traditii

Sarbatoarea de Sfanta MariaFestival/concert de muzica populara

Festival medievalSarbatoare/Bal al recoltei (struguri, varza, vin)

Sarbatori religioase/Hramul bisericii/Nunti, botezuriSarbatori la scoala

Competitii sportive (fotbal, handbal etc)"Florile Oltului"

Festivalul cetatii"Festivalul lolelor"

Zilele localitatii"Fiii satului"


resurselor disponibile), a meseriei practicate (statut înalt al ocupației), a grupurilor din care această persoană face parte sau a capitalului social pe care îl deține. După tipurile de organizare locală observăm că cel mai adesea gospodăriile sunt organizate în vecinătăți. Vecinătatea reprezintă o formă de asociere în funcție de anumite criterii în vederea sprijinirii membrilor comunității, însă dacă în trecut funcția acestei asocieri era mai complexă, în prezent aceasta a fost limitată la intervenția în momentele importante ale vieții membrilor săi (ajutor oferit de membrii comunității la evenimente precum nunți sau înmormântări). 21% dintre persoanele care au răspuns la acest studiu sunt membri ai unei vecinătăți. Gospodăriile membre ale unei vecinătăți sunt de obicei cele din mediul rural (există și un grup mai mic de gospodării asociate în acest fel în mediul urban) care dețin unele resurse și practică o formă de agricultură (cultivă teren, cresc animale etc.) și care fac parte din clasa de jos sau de mijloc ca bunăstare. În afară de asocierea pentru într-ajutorare, populația investigată își declară apartenența la o asociere în scopuri administrative și în vederea accesării anumitor resurse: 8% dintre persoane fac parte din asociații agricole (compuse din mai multe gospodării sau persoane), 7% sunt membri ai unui consiliu parohial sau administrație bisericească, iar 5% se implică în luarea deciziilor la nivel educațional ca membri ai comitetelor de părinți. 4% dintre participanții la studiu au declarat că sunt membri ai unui partid politic.

Tabelul 5. Apartenența la asociații. Distribuția răspunsurilor în funcție de caracteristicile demografice

Dvs. sau cineva din gospodărie este membru al unui/unei…?

*În tabel sunt afișate doar mențiunile ”Da”

Societăți/asociații agricole (care cuprind mai multe gospodării,

persoane)

Consiliu/comitet parohial sau administrația

bisericii

Comitet de inițiativă

sătesc/comunal Vecinătate


Rural 10% 7% 2% 23%


18-34 ani 8% 3% 4% 17%

35-54 ani 9% 9% 4% 25%

55+ ani 9% 8% 3% 21%

Nivel educație


6% 5% 1% 20%


13% 8% 7% 22%



Nu 1% 4% 3% 11%

Da 10% 7% 4% 23%

Participare în cadrul comunității

Q: Dvs. sau cineva din gospodărie sunteţi membru al unui / unei…?


2

3

3

4

5

7

8

21

95

94

95

95

95

92

90

76

2

2

2

0

0

0

2

2

1

1

1

1

1

1

1

1

0 10 20 30 40 50 60 70 80 90 100

Asociaţii sportive / artistice

Altă asociaţie

Comitet de iniţiativă sătesc / comunal

Partid politic

Comitet de părinţi la şcoală

Consiliu / comitet parohial sau administraţia bisericii

Societăţi / asociaţii agricole (care cuprinde mai multegospodării, persoane)

Vecinătate

Da Nu Nu este cazul, nu există în sat NȘ/NR

Figură 25. Apartenența la asociații


Dvs. sau cineva din gospodărie este membru al unui/unei…?

*În tabel sunt afișate doar mențiunile ”Da”

Societăți/asociații agricole (care cuprind mai multe gospodării,

persoane)

Consiliu/comitet parohial sau administrația

bisericii

Comitet de inițiativă

sătesc/comunal Vecinătate


Q1 – cei mai săraci 14% 10% 12% 24%

Q2 9% 8% 4% 24%

Q3 7% 5% 1% 21%

Q4 4% 3% 1% 10%

Q5 – cei mai bogați 4% 1% % 10%

Total 9% 7% 4% 21%

Capitalul social al unei persoane cuprinde și rolul sau poziția pe care individul o ocupă în cadrul comunității. Astfel, apartenența la un grup de decizie care are impact doar asupra unor grupuri mici din cadrul comunității (vecini, elevi etc.) nu conferă unei persoane o putere de decizie mai mare, însă poate oferi o imagine despre nivelul de implicare și participare al membrilor comunității. Autoevaluarea rolului unei persoane în comunitate poate de asemenea să arate nu numai cât de participativă este acea persoană, ci și care este nivelul de implicare al membrilor cu caracteristici asemănătoare din întreaga comunitate. Astfel, doar 18% dintre participanții la studiu consideră că sunt implicați, că opiniile le sunt ascultate atunci când se iau decizii care afectează comunitatea (indiferent de grupul care ia aceste decizii); cei mai mulți dintre aceștia au între 35 și 55 ani, fac parte din gospodării care practică o formă de agricultură (au teren, animale etc.) și de obicei sunt absolvenți de minim studii medii. Figură 26. Rol în comunitate

Dacă la nivel decizional un număr relativ mic de respondenți considerau că opiniile le sunt ascultate, atunci când este vorba despre îmbunătățirea condițiilor de viață din comunitate dimensiunea grupului care crede că are o influență asupra acestora scade și mai mult: doar 9% sunt de părere că pot influența îmbunătățirea condițiilor de trai din comunitate comparativ cu 58% care consideră că nu au nici un fel de influență. Cei care cred că pot contribui la îmbunătățirea condițiilor de viață sunt absolvenții de studii superioare și cei care au o situație materială bună sau foarte bună.

Rol în comunitate

Q: Dvs. aveţi sau nu un cuvânt de spus atunci când se iau decizii de către comunitate care vă afectează activităţile dvs. zilnice?


Da, am un cuvânt de

spus18%

Nu, nu am un cuvânt de

spus74%

NȘ/NR8%


Figură 27. Rol în comunitate

Același nivel scăzut al implicării se remarcă și atunci când este vorba de deciziile autorităților: doar 8% cred că autoritățile sau liderii locali iau în seamă problemele exprimate în timp ce 58% declară că opiniile lor nu contează deloc. Se remarcă totuși în fiecare din situațiile precedente câte un grup de persoane care speră în mai bine: 26% cred că pot influența măcar puțin schimbarea condițiilor de viață respectiv 27% sunt de părere că problemele le sunt ascultate de autorități atunci când se iau decizii; acești respondenți încrezători provin mai ales din clasa de mijloc (gospodării cu situație materială medie).

Figură 28. Rol în comunitate

Rol în comunitate

54

Q: Pe ansamblu, ce influenţă credeţi că aveţi în a face din acest sat un loc mai bun de trăit?


Nici un fel de influenţă

58% O influenţă destul de mică

26%

O influenţă destul de mare

7%Foarte mare influenţă

2%

NS/NR7%

Rol în comunitate

Q: În ce măsură autorităţile şi liderii iau în considerare probleme exprimate de dvs. şi oameni ca dvs. atunci când iau decizii care vă

afectează?


Mult8%

Puțin27%

Deloc58%

NȘ/NR7%


Tabelul 6. Nivelul de participare la nivel de comunitate. Distribuția răspunsurilor în funcție de caracteristicile demografice

Dvs. aveți sau nu un cuvânt de spus atunci când se iau decizii de către comunitate care vă afectează activitățile dvs. zilnice?

Pe ansamblu, ce influență credeți că aveți în a face din acest sat un loc mai bun de trăit?

În ce măsura autoritățile și liderii iau în considerare probleme exprimate de dvs. și oameni ca dvs. atunci când iau decizii care vă afectează?

Da, am un cuvânt de spus Mare și foarte mare

influență Mult Puțin

Mediu de rezidență

Urban 15% 9% 6% 30%

Rural 19% 10% 9% 27%


18-34 ani 13% 9% 5% 25%

35-54 ani 21% 12% 10% 34%

55+ ani 19% 8% 9% 25%

Nivel educație

10 clase sau școala de

ucenici 14% 5% 5% 25%

Liceu/școală postliceală

22% 16% 10% 36%

Studii superioare

32% 24% 18% 28%

Gospodăria practică o formă de

agricultură

Nu 9% 5% 5% 21%

Da 20% 11% 8% 30%



8% 2% 3% 18%

Q2 17% 6% 4% 24%

Q3 13% 7% 6% 27%

Q4 24% 10% 8% 36%


26% 24% 17% 35%

Total 18% 10% 8% 28%

Ca și concluzie generală implicarea la nivel de comunitate este scăzută sau foarte scăzută. Biserica ocupă în continuare un loc important în viața respondenților și preotul rămâne personajul central învestit cu cel mai mare nivel de încredere. Rețelele de relații sociale sunt puternic reprezentate la nivel personal și mai puțin reprezentate la nivel de asociere (număr mic al asocierilor în vederea practicării agriculturii, nivel scăzut de implicare în diverse grupuri administrative etc.) , în timp ce participarea la activitățile și evenimentele socio-culturale este aproape inexistentă datorită lipsei de evenimente. Primarul și consilierii locali rămân figuri importante în comunitate în timp ce participarea la nivelul întregii comunități este foarte mică pe fondul scăderii încrederii în principalii factori decizionali.


7. Percepții si atitudini față de organizațiile neguvernamentale

Percepțiile și atitudinile față de organizațiile neguvernamentale (ONG) sunt construite pe baza informațiilor pe care respondenții le dețin față de acestea. De aceea pentru măsurarea percepțiilor și atitudinilor s-au urmărit indicatori precum nivelul de cunoștințe deținute și gradul de implicare în activități ce au ca finalitate îmbunătățirea unor aspecte din cadrul comunității. Nivelul de informare față de organizațiile neguvernamentale permite totodată evaluarea notorietății organizațiilor de acest tip precum și măsura în care acestea sunt investite cu încredere de către respondenți.

7.1 Nivel de informare

Rezultatele studiului cantitativ arată că un număr mic de persoane sunt foarte informate și cunosc detalii despre activitatea organizațiilor din sectorul neguvernamental. În funcție de nivelul de informații deținute, participanții la studiu se împart în două grupuri relativ egale ca dimensiune: informați (20% foarte informați și 27% informați) și necunoscători (nu știu, nu am auzit 46%).

Tabelul 7. Nivel cunoștințe față de organizații neguvernamentale. Distribuția răspunsurilor în funcție de caracteristicile demografice

Cât de multe ați spune că știți despre organizațiile neguvernamentale (ONG-uri, asociații, fundații)?

Am auzit și știu cu ce se ocupă

Am auzit, dar nu știu cu se ocupă

Nu cunosc nimic, nu am auzit

Total*


Rural 22% 28% 42% 100%


18-34 ani 26% 31% 38% 100%

35-54 ani 25% 30% 37% 100%

55+ ani 17% 26% 51% 100%

Nivel educație


15% 26% 51% 100%


30% 40% 27% 100%



Nu 17% 35% 41% 100%

Da 24% 28% 42% 100%


Q1 – cei mai săraci 4% 20% 65% 100%

Q2 19% 21% 51% 100%

Q3 19% 38% 37% 100%

Q4 28% 36% 31% 100%

Q5 – cei mai bogați 44% 31% 23% 100%

Total 23% 29% 42% 100%

*Diferențele până la 100% reprezintă NȘ/NR

Nivel cunoștințe organizații neguvernamentale

Q: Cât de multe ați spune că știți despre organizațiile neguvernamentale (ONG-uri, asociații, fundații)?


Am auzit și știu cu

ce se ocupă20%

Am auzit, dar nu

știu cu se ocupă27%

Nu cunosc

nimic, nu am auzit

46%

NȘ/NR7%

Figură 29. Nivel cunoștințe față de organizații neguvernamentale


Analiza răspunsurilor în funcție de categoriile socio-demografice arată că cele două grupuri identificate inițial au structuri diferite rezultate din combinația de caracteristici precum nivel de educație, mediu de rezidență și nivel al bunăstării. Astfel nivelul de informare crește o dată cu nivelul de educație și cu nivelul bunăstării gospodăriei; o relație invers proporțională există între vârstă și nivelul de informare (cu cât crește vârsta cu atât scade nivelul de informare). 7.2 Notorietate Din totalul persoanelor intervievate, doar una din trei poate numi o organizație neguvernamentală, iar din aceste răspunsuri un număr semnificativ de referiri sunt despre activitățile și serviciile oferite comparativ cu numele de organizații. Crucea Roșie, Salvați Copiii și Casa Seniorilor sunt organizațiile cel mai des identificate și menționate de către respondenți. Alături de acestea regăsim în răspunsurile primite organizațiile care desfășoară activități pentru copii și pentru persoanele vârstnice. Organizațiile al căror obiectiv este protecția mediului și a animalelor întrunesc mai puține mențiuni decât celelalte, iar printre puținele mențiuni din această categorie regăsim o organizație internațională – Greenpeace, și una locală - Milioane de prieteni. Figură 30. Notorietatea organizațiilor neguvernamentale

7.3 Încredere Învestirea cu încredere a unor organizații presupune o minimă cunoaștere sau existența unei evaluări de către respondenți a obiectivelor sau a activităților desfășurate de acestea. Ținând cont de faptul că în aceste comunități accesul la servicii este redus și că pentru mulți participanți la studiu biserica ocupă o poziție importantă, nu este surprinzător că organizațiile care aparțin de biserici sunt investite cu cea mai multă încredere față de celelalte tipuri de organizații (53% au multă sau foarte multă încredere în organizații ale bisericilor). În cazul celorlalte organizații, dimensiunile grupurilor care le investesc sau nu cu încredere sunt aproximativ egale. Față de organizațiile care se ocupă de protecția mediului și a celor culturale observăm că un număr semnificativ de persoane nu și-au putut exprima o opinie. În general persoanele care au un nivel de pregătire mediu sau peste medie alături de cei a căror vârstă este de până în 55 ani tind să se încreadă mai mult în astfel de instituții.

Notorietate ONG-uri

Q: Numiți vă rog câteva organizații neguvernamentale despre care ați auzit.


60%

5%

12%

1%

1%

1%

1%

1%

1%

2%

2%

2%

2%

2%

3%

4%

4%

5%

6%

NŞ/NR

Nu-si aminteste numele

Alte organizatii (mai putin de 5 mentiuni)

Organizatii din domeniul ingrijirii sanatatii (SMURD, Hospice)

Fundatia Dan Voiculescu

Organizatii care se ocupa de persoane cu dizabilitati - neprecizat

CARITAS

Organizatii care se ocupa cu protejarea drepturilor omului…

Fundatia Mihai Eminescu

Fundatia Don Bosco

Fundatia ADEPT

Fundatia Dinu Patriciu

Organizatii care se ocupa de copii (SOS Satele Copiilor, UNICEF)

Organizatii care se ocupa de protectia mediului (Greenpeace,…

Casa Seniorilor

Organizatii care se ocupa de batrani - neprecizat

Fundatia Salvati Copiii

Organizatii care se ocupa de copii - neprecizat

Crucea Rosie


Figură 31. Încredere în organizații neguvernamentale

Tabelul 8. Nivelul de încredere față de organizații. Distribuția răspunsurilor în funcție de caracteristicile demografice. Cât de multă încredere aveți în următoarele tipuri de organizații, indiferent dacă din localitate sau din altă parte?

*Răspunsurile reprezintă suma mențiunilor ”Multă” și ”Foarte multă” încredere

Organizații ale

bisericilor

Organizații care oferă

servicii pentru copii

Organizații care oferă

servicii pentru bătrâni

Organizații pentru

protecția mediului

Organizații pentru

drepturile omului

Organizații culturale


Rural 47% 37% 37% 34% 33% 31%


18-34 ani 37% 34% 36% 36% 36% 35%

35-54 ani 46% 38% 35% 38% 36% 34%

55+ ani 60% 39% 38% 33% 31% 33%

Nivel educație


45% 34% 33% 30% 30% 27%


49% 37% 36% 42% 41% 42%



Nu 37% 34% 36% 37% 36% 32%

Da 50% 37% 36% 35% 34% 34%



42% 36% 35% 27% 25% 22%

Q2 46% 33% 31% 28% 25% 27%

Q3 51% 36% 37% 34% 32% 30%

Q4 45% 33% 34% 39% 36% 38%


51% 46% 44% 51% 55% 54%

Total

47% 37% 36% 36% 34% 34%

7.4 Implicare și voluntariat Disponibilitatea de a participa la activități împreună cu alți oameni, disponibilitatea de a contribui financiar la susținerea unor cauze, disponibilitatea de a se implica în proiecte care vizează comunitatea din care face parte sunt câteva aspecte care contribuie la măsurarea gradului de implicare al fiecărui individ. Participanții la studiu au fost evaluați din acest punct de vedere urmărind câteva aspecte precum cele menționate; rezultatele arată că implicarea ia în mai mare măsură forma donațiilor în bani decât a participării directe: două persoane din trei au donat bani bisericii și o persoană din trei a contribuit cu donații în bani la

59

7

8

9

8

6

7

26

32

29

33

29

31

27

30

27

28

27

36

7

7

8

8

8

11

32

23

28

23

29

14

10 20 30 40 50 60 70 80 90 100

Organizatii culturale

Organizatii care ofera servicii pentru copii

Organizatii pentru drepturile omului

Organizatii care ofera servicii pentru batrani

Organizatii pentru protectia mediului

Organizații ale bisericilor

% Deloc / Foarte puțină Puțină Multă Foarte multă NȘ/NR

Încredere în ONG-uri

Q: Cât de multă încredere aveți în următoarele tipuri de organizații, indiferent dacă din localitate sau din altă parte?



susținerea activității unei fundații sau asociații în ultimul an. De remarcat că voluntariatul în folosul comunității și participarea la dezbateri privind problemele locale sunt activități la care participă un număr mic de persoane. Figură 32. Implicare și voluntariat

Tabelul 9. Implicare și voluntariat. Distribuția răspunsurilor în funcție de caracteristicile demografice

În ultimul an, dvs. personal ați făcut vreunul din următoarele lucruri? *În tabel sunt afișate doar răspunsurile ”Da” pentru fiecare categorie.

Ați donat bani bisericii

Ați donat bani

vreunei asociații /fundații

Ați participat ca voluntar în activități

în folosul comunității sau organizate de

vreo asociație, fundație

Ați participat la dezbateri publice

privind problemele din localitate


Rural 62% 28% 16% 14%


18-34 ani 48% 32% 10% 9%

35-54 ani 69% 36% 22% 16%

55+ ani 69% 28% 14% 12%

Nivel educație


55% 23% 10% 9%

Liceu/școală postliceală 72% 47% 21% 16%



Nu 50% 35% 9% 6%

Da 64% 32% 16% 13%


Q1 – cei mai săraci 38% 13% 5% 5%

Q2 63% 28% 13% 10%

Q3 71% 34% 15% 12%

Q4 72% 35% 16% 13%

Q5 – cei mai bogați 65% 52% 26% 21%

Total 62% 32% 15% 12%

Printre cei care preferă să se implice sub forma voluntariatului sau a participării la dezbateri privind comunitatea găsim mai degrabă persoanele care locuiesc în mediul rural și persoanele de vârstă medie (35-55 ani). Disponibilitatea pentru aceste tipuri de implicare crește o dată cu nivelul de educație și cu bunăstarea gospodăriei. Caracterul rural al majorității comunităților investigate și lipsa accesului la anumite servicii ne permit să explicăm nivelul redus de cunoștințe al persoanelor intervievate referitor la organizațiile neguvernamentale

Voluntariat. Implicare

Q: În ultimul an, dvs. personal ați făcut vreunul din următoarele lucruri…?


12

15

30

65

86

84

69

34

2

1

1

1

0 10 20 30 40 50 60 70 80 90 100

Ati participat la dezbateri publice privindproblemele din localitate

ati participat ca voluntar in activitati in folosul comunitatiisau organizate de vreo asociatie, fundatie

Ati donat bani vreunei asociatii/fundatii

Ati donat bani bisericii

Da Nu NȘ/NR


și activitatea acestora. Observăm totuși că acele organizații care au rămas întipărite în memoria persoanelor intervievate se remarcă fie prin activitatea din comunitate fie prin serviciile oferite unor categorii cu grad ridicat de risc (copii, persoane vârstnice). De asemenea, există în aceste comunități un comportament relativ puternic orientat spre ajutorare, forma cea mai frecventă a acestuia fiind donațiile în bani.


8. Surse de informare Canalul media cel mai frecvent utilizat este televiziunea. Doar 5% afirmă că nu se uită deloc la televizor. Cei mai mulţi urmăresc zilnic televiziunile naţionale şi ascultă posturile naţionale de radio. În topul televiziunilor naţionale se află Pro TV care se detaşează de celelalte televiziuni din această ierarhie - Antena 1, Realitatea şi Kanal D. Posturile de radio naţionale cel mai ascultate sunt Pro FM, Radio Zu, Europa FM, şi Radio România Actualităţi. Există şi un public al posturilor locale de televiziune şi de radio, dar destul de restrâns. În topul primelor 3 televiziuni urmărite cel mai frecvent nu se numără televiziuni locale. În cazul posturilor de radio, pe locul 5 în ierarhie se află un post local, respectiv Radio Târgu Mureş, urmat apoi de Radio Eveniment (Sibiu) şi Radio Son (Sighişoara). Figură 33. Frecvenţa consumului media

Figură 34. Cele mai vizionate canale TV

Frecvența consumului de media

3

13

1

4

3

10

22

18

70

4

7

2

6

3

6

8

5

11

8

6

6

7

7

6

7

6

9

14

5

21

11

11

6

5

10

4

70

68

69

70

74

71

58

59

5

1

1

2

2

2

1

1

1

1

0 10 20 30 40 50 60 70 80 90 100

Citiți cărți

Navigați pe Internet

Citiţi reviste

Citiți ziare cotidiene locale

Citiți ziare cotidiene naționale

Ascultați posturi de radio locale / regionale

Ascultați posturi de radio naționale

Vă uitați la posturi TV locale / regionale

Vă uitați la posturi TV naționale

% In fiecare zi 5-6 zile 3-4 zile 1-2 zile Deloc NS/NR

4

Q: De obicei, în câte zile din săptămână faceți următoarele lucruri… ?


Cele mai vizionate canale TV

1%

5%

27%

2%

2%

2%

3%

3%

3%

5%

6%

7%

8%

9%

11%

13%

13%

17%

17%

38%

67%

NS/NR

Nu urmaresc

Altele

Digi Sport

Eurosport

National Geographic

TVR 2

Sport.ro

Favorit

OTV

Discovery Channel

Antena 3

Etno TV

National TV

Prima TV

Acasa TV

TVR 1

Kanal D

Realitatea

Antena 1

Pro TV

Q: Care sunt principalele posturi TV pe care le urmăriți cel mai frecvent?



Figură 35. Principalele posturi radio ascultate

Consumul de presă scrisă este destul de redus: 24% citesc cel puţin o dată pe săptămână un cotidian naţional şi 28% un cotidian local. De altfel cotidianul citit cu cea mai mare frecvenţă este Tribuna, un ziar local din Sibiu. Acesta este urmat de trei cotidiene naţionale (Click, Libertatea şi Adevărul) şi apoi de alte două ziare locale: Bună Ziua Făgăraş şi Transilvania Expres. Analizând ziarele citite după profilul socio-demografic, constatăm că persoanele care citesc cel mai frecvent ziare sunt cei cu studii superioare sau medii, cu o bunăstare materială ridicată, în intervalul de vârstă 35 – 54 de ani şi care provin mai mult din mediul urban. Tribuna se menţine în topul frecvenţei în toate categoriile socio-demografice, excepţie făcând persoanele cu studii superioare care citesc cel mai des Adevărul. Figură 36. Cele mai citite ziare

Cele mai ascultate posturi de radio

2%

56%

10%

2%

2%

2%

2%

2%

4%

4%

4%

9%

9%

9%

12%

NS/NR

Nu ascult

Altele

National Fm

Radio Son

Magic Fm

Eveniment

Super Fm

Kiss Fm

Antena Satelor

Radio Targu Mures

Radio Romania Actualitati

Europa Fm

Radio Zu

Pro Fm

Q: Care sunt principalele posturi de radio pe care le ascultați cel mai frecvent?


Cele mai citite ziare

66%

3%

12%

2%

2%

2%

2%

2%

2%

3%

3%

3%

5%

5%

5%

11%

Nu citesc

NS/NR

Altele

Pro sport

Tribuna Sibiului

Jurnalul National

Buna ziua Brasov

Cancan

Monitorul de Fagaras

Gazeta Sporturilor

Transilvania Expres

Buna ziua Fagaras

Adevarul

Libertatea

Click

Tribuna

Q: Care sunt principalele trei ziare pe care le citiți cel mai frecvent?



Tabelul 10. Ierarhia ziarelor citite cel mai frecvent. Distribuția răspunsurilor în funcție de caracteristicile demografice

Ziarele citite cel mai frecvent Tribuna Click Libertatea Adevărul Bună ziua Făgăraș

Transilvania Expres

Gazeta Sporturilor

Nu citesc

NS/ NR

Mediu de rezidență

Urban 15% 9% 4% 10% 1% 4% 4% 60% 4%

Rural 9% 4% 6% 3% 4% 2% 2% 68% 2%


18-34 ani 11% 7% 6% 5% 2% 1% 5% 70% 1%

35-54 ani 10% 7% 7% 5% 5% 4% 2% 59% 4%

55+ ani 11% 3% 3% 4% 2% 3% 1% 68% 3%

Nivel educație


ucenici 9% 3% 4% 1% 2% 2% 0% 76% 2%


13% 10% 6% 8% 6% 3% 7% 52% 5%

Studii superioare

15% 8% 14% 21% 2% 7% 5% 32% 5%

Gospodăria practică o formă

de agricultură

Nu 9% 5% 2% 9% 1% 2% 4% 72% 3%

Da 11% 5% 6% 4% 4% 3% 2% 64% 3%



4% 1% 2% 2% 0% 2% 1% 86% 1%

Q2 7% 3% 3% 1% 2% 2% 1% 79% 1%

Q3 14% 6% 6% 2% 2% 2% 3% 65% 3%

Q4 9% 10% 6% 4% 7% 4% 0% 57% 5%


19% 6% 10% 15% 3% 4% 9% 41% 3%

Consumul de internet este mai intens decât cel de presă scrisă (31% dintre respondenţi navighează cel puţin o dată pe săptămână pe internet). Categoriile socio-demografice cu consumul cel mai ridicat sunt: persoanele cu o bunăstare ridicată, cu studii superioare sau medii, tineri (18-34 ani) sau persoanele de vârstă activă (35-54 ani). Tabelul 11. Consumul de internet. Distribuția răspunsurilor în funcție de caracteristicile demografice

De obicei în câte zile din săptămână navigaţi pe Internet?

Deloc 1 2 3 4 5 6 In fiecare zi

Mediu de rezidență Urban 53% 6% 2% 4% 6% 4% 4% 21%

Rural 75% 2% 2% 2% 3% 4% 2% 10%


18-34 ani 50% 2% 2% 2% 6% 7% 4% 26%

35-54 ani 67% 6% 3% 4% 3% 5% 2% 10%

55+ ani 91% 1% 1% 1% 1% 1% 1% 3%

Nivel educație


83% 2% 1% 1% 2% 3% 2% 7%


47% 5% 4% 5% 6% 5% 3% 25%

Studii superioare 31% 6% 1% 6% 6% 13% 7% 31%


Nu 61% 3% 2% 2% 7% 3% 4% 18%

Da 70% 3% 2% 2% 3% 5% 2% 13%


Q1 – cei mai săraci 99% 1% 0% 0% 0% 0% 0% 0%

Q2 89% 1% 0% 1% 1% 3% 0% 5%

Q3 76% 1% 4% 3% 2% 4% 2% 7%

Q4 51% 5% 4% 6% 6% 5% 2% 21%

Q5 – cei mai bogați 28% 8% 2% 3% 9% 9% 7% 35%

Informaţiile despre acţiunile şi evenimentele care au loc pe plan local se propagă în primul rând prin discuţii între oameni, ”din gură în gură”. Primăria este și ea o sursă importantă de informaţii prin intermediul personalului administrativ , prin primar şi prin consilierii locali. Adunând cele 3 categorii de informatori observăm că primăria devine a doua sursă ca importanţă (28%).


Figură 37. Surse locale de informare

Materialele informative tipărite (afişe, anunţuri, fluturaşi) sunt surse de informare importante, un sfert dintre respondenţi aflând astfel despre ce se întâmplă la nivel local. Acestea sunt mai frecvent utilizate ca surse de informare în urban, sunt receptate mai bine de persoanele cu studii medii, cu o bunăstare materială medie şi de către gospodăriile care nu practică nici o formă de agricultură. Trebuie subliniat rolul ”toboşarului” local în mediul rural, unde 18% dintre respondenţi află şi prin acest mijloc ce se întâmplă în comunitate. Acesta reprezintă o sursă de informaţii locale pentru persoanele sărace sau cu o bunăstare materială redusă și pentru persoanele cu un nivel educaţional redus (cel mult 10 clase finalizate). Din analiza calitativă a reieşit că acest ”toboşar” este o persoană trimisă de primărie pentru a transmite locuitorilor informaţii stringente cu ajutorul unei portavoce sau al altor mijloace moderne sau improvizate. Presa locală este utilizată pentru informare de cei mai bogaţi, de cei cu studii superioare sau medii, cei din mediul urban şi cei care nu practică nici o formă de agricultură.

Tabelul 12. Surse de informare despre evenimente locale. Distribuția răspunsurilor în funcție de caracteristicile demografice

De obicei de unde aflaţi despre acţiuni şi evenimente care au loc pe plan local? (% pe rând)

din gură în gură

anunțuri locale /

fluturași/ afișe

secretarul comunei/

altcineva din personalul

administrativ

toboșar/ trompetist

primar/ viceprimar

ziarul local sau

postul local de

radio

consilier (i) locali

preot

Mediul de rezidenţă

Urban 61% 40% 11% 1% 10% 10% 4% 5%

Rural 69% 19% 14% 18% 10% 4% 5% 5%


18-34 ani 64% 27% 12% 12% 8% 6% 6% 2%

35-54 ani 69% 24% 14% 15% 11% 7% 4% 5%

55+ ani 67% 25% 14% 12% 12% 4% 5% 8%

Nivel de educaţie


ucenici 67% 23% 11% 16% 9% 3% 5% 4%


69% 31% 13% 9% 12% 10% 5% 4%

Studii superioare

59% 22% 24% 6% 13% 13% 5% 12%

Gospodărie care practică o

formă de agricultură

Nu 67% 30% 6% 6% 8% 10% 4% 3%

Da 67% 24% 14% 14% 11% 5% 5% 5%

Surse locale de informare

5%

1%

1%

1%

2%

2%

4%

5%

5%

6%

10%

13%

13%

25%

67%

de la nimeni

altele

Internet

TV local

alti oameni de seama ai locului

reprezentanti locali ai altor institutii

postas

preot

consilier(i) locali

ziarul local sau postul local de radio

primar/viceprimar

tobosar/trompetist

secretarul comunei/altcineva din personalul…

anunturi locale / fluturasi/afise

din gura in gura

Q: De obicei de unde aflați despre acțiuni și evenimente care au loc pe plan local?



De obicei de unde aflaţi despre acţiuni şi evenimente care au loc pe plan local? (% pe rând)

din gură în gură

anunțuri locale /

fluturași/ afișe

secretarul comunei/

altcineva din personalul

administrativ

toboșar/ trompetist

primar/ viceprimar

ziarul local sau

postul local de

radio

consilier (i) locali

preot



70% 22% 12% 17% 7% 2% 4% 2%

Q2 65% 20% 8% 21% 8% 2% 5% 3%

Q3 76% 31% 13% 11% 7% 6% 5% 6%

Q4 67% 26% 15% 9% 16% 6% 5% 7%

Q5 – cei mai bogaţi

56% 29% 17% 6% 13% 14% 7% 6%

Concluzionând, informaţiile despre evenimente sau aspecte de interes local pot fi transmise prin intermediul primăriei (care poate disemina la nivel local, formal sau informal, anumite mesaje), pot fi transmise prin afişe și presă locală.


9. Agenda publică locală și atitudinea față de problemele de mediu Indiscutabil, agenda publică a locuitorilor din regiunea Hârtibaciu-Târnava Mare-Olt este concentrată pe nevoia de investiții în infrastructura de transport și rețele de utilități, respectiv drumuri, canalizare și apă curentă. Celelalte probleme sunt secundare sau marginale în conștiința colectivă a acestor oameni. Chiar și lipsa locurilor de muncă care reprezintă la momentul actual probabil cea mai importantă problemă nu doar a României, dar și a țărilor dezvoltate, reprezintă cu adevărat o problemă principală doar pentru puțini (12%) dintre cei intervievați. Tot în secundar apar probleme care țin de lipsa dotărilor socio-culturale din aceste localități (parcuri, locuri de joacă, lipsa facilităților pentru petrecere a timpului liber etc). Praful, mizeria, gunoiul, o categorie de probleme menționate de 13% din respondenți și care poate fi asociată cu calitatea mediului din aceste localități este în fapt tot o consecință a lipsei de investiții în infrastructură. Poluarea din această zonă reprezintă o problemă importantă pentru doar 2%. Altfel spus, oamenii sunt preocupați și-și doresc în primul rând condiții moderne de trai, lucruri care le afectează în mod direct calitatea vieții în aceste localități. În condițiile în care până și problemele economice, sau cele legate de sănătate și educație nu sunt atât de importante precum lipsa infrastructurii, comunicarea pe o problemă marginală în percepția acestor oameni, precum problemele de mediu (de ex. protejarea biodiversității) trebuie să îmbrace în opinia noastră o formă foarte atractivă și să înglobeze în ea referiri concrete la problemele considerate importante de aceste comunități Figură 38. Agenda publică locală

Nu e deloc surprinzător, date fiind problemele menționate, că marea majoritate a locuitorilor din această regiune se așteaptă de la primării să se implice în rezolvarea acestor probleme (fig.38). Așteptările legate de responsabilitățile instituțiilor județene sau naționale în rezolvarea problemelor lor locale sunt destul de răspândite. De asemenea, ideea ca oamenii din satele respective trebuie să aibă inițiativă și să se implice activ în rezolvarea problemelor locale este destul de răspândită, fiind susținută de circa un sfert dintre cei intervievați.

Agenda publică locală

9

8

1

1

1

1

1

1

1

1

0

1

2

2

2

6

9

11

22

22

7

0

1

1

1

1

1

1

1

2

2

2

3

2

7

3

8

12

18

NS/NR

Alte probleme

Nu există nici o problemă

Problema locuinţelor sociale

Repararea şanţurilor/ curăţarea rigolelor

Nivelul de trai scăzut

Transportul în comun

Poluarea

Lipsa facilităţi practicare diverse sporturi (înot, fotbal, ciclism)

Trotuarele (lipsa, repararea)

Lipsa activităţilor cultural-artistice/ repararea căminelor…

Lipsa instalaţiei de gaz

Acordarea serviciilor medicale

Parcuri/spaţii verzi/ locuri de joacă pentru copii

Siguranţa/ ordinea şi liniştea publică

Praful/ mizeria/ gunoiul

Problema locurilor de muncă

Rețeaua de apă potabilă (inexistenţă, nefinalizare, calitate …

Canalizarea (lipsa, nefinalizare)

Asfaltarea/repararea străzilor/ podurilor

Cea mai importantăproblemă

A doua problemă ca importanță

10

Q: Care este cea mai importantă problemă care ar trebui rezolvată în satul dvs.? /

Şi care ar fi o a doua problemă ca importanţă în satul dvs.?

Total eșantion, N=1200, Întrebare deschisă


Figură 39. Percepția asupra responsabilității rezolvării problemelor

Conceptul de mediu înconjurător2 este un concept destul de abstract pentru majoritatea celor intervievați, puțini reprezentându-și acest concept în termeni concreți. Reprezentările oamenilor asupra acestui concept sunt la rândul lor la un nivel înalt de generalitate (vezi fig.39). Aproape o treime au asociat sau mai bine zis au definit termenul mediu cu sintagma ”tot ce ne înconjoară” sau cu cuvântul ”natură”. O altă treime nu a putut face o asociere spontană a acestui termen. Dintre ceilalți e interesant că destul de mulți asociază mediul cu problemele de mediu:poluare, defrișarea pădurilor, praf, mizerie, gunoi. Pentru restul, mediu se asociază cu ”curățenie”, ”verdeață”, ”aer”, ”apă”, ”pământ”.

Figură 40. Asocieri spontane ale termenului ”mediu”

Situația mediului este percepută ca având o influență importantă asupra calității vieții de aproximativ 42% dintre respondenți (fig.40), pondere comparabilă cu a celor care au evaluat factorii politici și sociali ca având o importanță mare și foarte mare. Populația investigată tinde să acorde însă cea mai mare

2 Am preferat folosirea termenului de ”mediu înconjurător” în cazul acestei întrebări în locul doar al cuvântului ”mediu”

pentru a desemna sensul folosit în ecologie întrucât în faza de pretestare a chestionarului, au apărut probleme de înțelegere din cauza polisemiei acestui cuvânt, folosit în limba română și pentru a desemna societatea, lumea în care trăiește cineva, anturaj, ambianță etc.

Percepția asupra responsabilității rezolvării problemelor

7

1

1

4

5

7

75

1

29

14

18

11

NS/NR

Toata lumea

Politia

Prefectura /Consiliul judetean

Guvernul

Locuitorii satului

Primaria /Consiliul Local

% mențiuni În primul rând

% mențiun în al doilea rând

Q: Din următoarea listă cine credeţi că ar trebui în primul rând să se ocupe de

rezolvarea problemelor cu care se confruntă satul? Şi în al doilea rând?


Asocieri spontane ale termenului de mediu

32%

2%

1%

1%

2%

2%

2%

2%

2%

3%

3%

4%

5%

9%

15%

15%

NŞ/NR

Altceva

Pământ/ sol/ câmpie

Aer curat

Apa

Locul în care trăim

Protecţia mediului

Praf/ mizerie/ gunoi

Oamenii/ activitatea umană

Aer

Zona verde/ verdeaţă/ vegetaţie/plante

Poluarea mediului

Pădurea/ defrişarea pădurilor

Curăţenie

Natura

Tot ce ne înconjoară

Q: Care este primul lucru care vă vine în minte atunci când auziți expresia mediu înconjurător?



importanță factorilor economici, aproape 6 din 10 respondenți spunând despre aceștia că le afectează mult și foarte mult calitatea vieții. Trebuie remarcat totuși că unul din cinci locuitori ai regiuni consideră că situația mediului nu le afectează calitatea vieții, aceștia provenind în special din rândul celor cu un nivel redus de educație și al celor cu un nivel de trai scăzut.

Figură 41. Percepții asupra influenței diverșilor factori asupra calității vieții

Principala influență a mediului asupra calității vieții este percepută din prisma sănătății oamenilor (fig.41). Un sfert dintre respondenți consideră că mediul le afectează sănătatea, iar restul celor mai frecvente categorii de răspunsuri date sunt legate tot de efectele asupra sănătății: poluarea, mizeria, calitatea apei/aerului. Cei care consideră că mediul are o influență redusă asupra vieții lor percep totodată că în localitatea în care trăiesc nu există probleme de mediu sau că nu există poluare. Puțini sunt cei care asociază în mod spontan influența mediului asupra calității vieții din perspectivă economică, iar aproape un sfert nu au putut răspunde la această întrebare. Este interesant de remarcat că în mintea multora dintre oamenii acestei regiuni conceptul de mediu și influențele acestuia asupra calității vieții se asociază cu cuvinte cheie din registrul curățenie/sănătate sau opusul acestora mizerie/gunoi/poluare.

Percepția asupra influențelor unor diverși factori asupra calității vieții

21

13

16

19

21

14

21

19

25

25

22

21

17

33

23

20

16

15

18

22

0 10 20 30 40 50 60 70 80 90 100

Situația mediului

Factorii economici

Factorii sociali

Factorii politici

% Deloc / Foarte puțin Puțin Mult Foarte mult NS

Q: După părerea dvs. în ce măsură vă afectează calitatea vieții dvs. și a

gospodăriei dvs. următorii factori?



Figură 42. Asocieri spontane legate de influența mediului asupra calității vieții

Aproape unul din patru respondenți își evaluează pozitiv nivelul de informare în legătură cu problemele de mediu, în timp ce 30% spun că nu sunt deloc informați despre aceste probleme, iar 41% se consideră puțin informați. Această autoevaluare trebuie pusă în contextul lipsei în primul rând al interesului față de acest subiect, dat fiind condițiile de viață, nivelul de educație și nivelul de trai scăzut al multora dintre locuitorii acestei zone. Figură 43. Autoevaluarea gradului de informare despre problemele de mediu

Evaluarea calității mediului înconjurător din perspectiva locuitorilor din regiunea Hârtibaciu-Târnava Mare-Olt este una preponderent pozitivă, indiferent că vorbim de calitatea solului, a aerului, a apei sau situația pădurilor (fig.43). Evaluările negative cele mai frecvente sunt în cazul calității apei și acestea sunt concentrate în special în anumite localități din regiune, spre exemplu Chirpăr, Ucea, Hoghilag, Bunești, Jibert sau Nocrich. Calitatea aerului și situația pădurilor nemulțumește totodată circa unul din cinci respondenți.

Asocieri spontane legate de influența mediului asupra calității vieții

23%

1%

1%

1%

1%

1%

1%

2%

2%

3%

4%

10%

12%

13%

25%

NŞ/NR

Clima/schimbările climatice

Viaţa este neschimbată

Poluarea fonică

Mirosurile provenite de la animale (vecini, ferme)

Recolta/ situaţia materială a oamenilor depinde de…

Calamităţi naturale (alunecări de teren, inundaţii,…

Protecţia mediului

Defrişarea pădurilor

Calitatea apei/aerului

Curăţenie

Mizeria/praful/gunoiul

Nu există probleme de mediu/ Mediul nu este poluat

Poluarea mediului

Situaţia mediului afectează sănătatea/ viaţa

Q: La ce vă gândiți când spuneți că mediul vă afectează mult / puțin calitatea vieții dvs.?


Autoevaluarea gradului de informare despre problemele de mediu

Foarte bine informat4%

Destul de bine informat20%

Destul de putin informat

41%

Deloc informat30%

NS/NR5%

Q: În general cât de informat vă simțiți în legătură cu problemele de mediu?



Figură 44. Evaluarea calității mediului înconjurător

Nivelul cunoștințelor populației din regiune în ce privește problemele de mediu este unul redus, fie el și din perspectiva unei autoevaluări: doar 18% apreciază că știu destul de multe lucruri despre schimbările climatice și încălzirea globală, iar despre biodiversitate doar 11% afirmă acest lucru. De altfel, 40% dintre cei intervievați recunosc că nici nu au auzit vreodată de termenul biodiversitate. Cât despre notorietatea celorlalte două concepte ”încălzire globală” și ”schimbări climatice” ponderea celor care nu au auzit vreodată de acestea este la fel de mare ca a celor care afirmă că știu destul de multe despre ele. Figură 45. Evaluarea cunoștințelor de mediu

Îngrijorările populației din regiunea analizată referitoare la problemele de mediu sunt destul de diverse, astfel încât ierarhizarea lor concentrează în vârf un număr destul de mare de probleme. În primul rând oamenii sunt îngrijorați de posibilitatea producerii unor calamități naturale și de poluarea aerului sau a apei și la modul mai general de schimbările climatice probleme care le pot pune direct și imediat în pericol viața sau sănătatea. Pe un al doilea palier se situează dezastrele produse de oameni (scurgeri de petrol, accidentele industriale) și impactul chimicalelor folosite în produsele de zi cu zi asupra sănătății. Ambele sunt teme foarte mediatizate în ultimii ani. De poluarea solului prin folosirea de pesticide și fertilizatori sunt îngrijorați destul de puțini dintre cei intervievați având în vedere că totuși regiunea analizată este una

Evaluarea calității mediului înconjurător

24

16

13

12

7

2

5

1

53

62

51

68

13

20

14

10

0

4

4

13

10

…calitatea apei

...calitatea aerului

...starea padurii

...calitatea solului

Proasta Foarte proasta Buna Foarte buna NC/Nu exista NS/NR

Q: Gândindu-vă la localitatea dvs., cum ați aprecia calitatea mediului înconjurător, respectiv …?


Evaluarea cunoștințelor de mediu

17

40

19

23

21

22

39

23

38

18

11

18

3

5

3

0 10 20 30 40 50 60 70 80 90 100

Schimbările climatice

Biodiversitate

Încălzire globală

Nu am auzit niciodată de așa ceva Am auzit, dar nu știu nimic despre acest lucruȘtiu destul de puține Știu destul de multe lucruriNȘ/NR

Q: Cât de multe ați spune că știți despre următorii termeni?



preponderent rurală cu mulți oameni ocupați în agricultură, fie ea și de subzistență. Doar 14% și-au exprimat îngrijorarea față de această problemă. Pierderea biodiversității este printre problemele care îngrijorează cel mai puțin populația studiată, doar 4% exprimându-și o astfel de îngrijorare. Figură 46. Îngrijorări legate de mediu

În strânsă legătură cu nivelul de informare și de cunoștințe referitoare la problemele de mediu și gradul de preocupare al populației față de aceste probleme este unul relativ scăzut: mai puțin de 3 din 10 s-au declarat preocupați sau foarte preocupați de acestea, în timp ce 22% au recunoscut că nu sunt deloc preocupați de aceste probleme. Accentuăm încă o dată că proeminența temelor de mediu la nivelul publicului din această zonă este una marginală, agenda publică fiind dominată de problemele de infrastructură și în legătură cu aceasta de condițiile și nivelul de trai. Chiar dacă sunt destul cei care apreciază că viața lor este influențată de mediu și și-au exprimat îngrijorări legate de aceste probleme, temele de ecologie nu prezintă decât un interes redus, dat fiind că percepția dominantă este una pozitivă asupra calității mediului din zonă. Figură 47. Gradul de preocupare al populației față de mediu

Principalele surse de comunicare/informare pe probleme de mediu în care oamenii și-au exprimat încrederea sunt oamenii de știință, televiziunea (care este și principalul mijloc de informare) și asociațiile de

Îngrijorări legate de mediu

13%

4%

1%

2%

2%

4%

7%

8%

14%

25%

28%

31%

35%

36%

39%

NS/NR

Nici una / nu mă îngrijorează

Toate problemele

Altceva

Poluarea fonică

Pierderea biodiversității

Utilizarea de organisme modificate genetic în agricultură

Epuizarea resurselor naturale

Poluarea solului prin folosirea de pesticide, fertilizatori

Impactul chimicalelor folosite în produsele de zi cu zi asupra sănătății …

Dezastre produse de oameni (scurgeri de petrol, accidente industriale)

Schimbările climatice

Poluarea aerului

Poluarea apelor

Calamități naturale (cutremure, inundații etc.)

Q: Din următoarea listă care sunt principalele trei probleme legate de mediu care vă îngrijorează cel mai mult?

Total eșantion, N=1200, (Răspuns multiplu)

Gradul de preocupare al populației față de pierderea biodiversității

Foarte preocupat6%

Destul de preocupat22%

Nu prea preocupat36%

Deloc preocupat22%

NS/NR14%

Q: Dvs. personal cât de preocupat(ă) sunteți de pierderea biodiversității în regiunea în care locuiți,

adică de pierderea anumitor specii de plante și animale sălbatice?



protecție a mediului. Autoritățile publice fie ele locale sau centrale nu sunt învestite cu suficientă încredere pentru a putea fi niște vectori de comunicare în problematica mediului. Răspunsurile celor intervievați în legătură cu această temă relevă existența conștiinței complexității problemelor de mediu și astfel sursele de informare cele mai credibile sunt specialiștii din domeniu. Figură 48. Vectori de comunicare pe probleme de mediu

Analiza calitativă realizată prin interviuri cu specialiști și persoane cheie de la nivel local vine să complementeze și confirme rezultatele anchetei statistice la nivelul populației din regiune. Discursul respondenților față de importanța protejării mediului înconjurător cunoaște o serie de variații și nuanțe. Se pot remarca mai multe tipologii de respondenți în funcție de modul în care se raportează la problematica mediului.

TIPOLOGII

"Pasivii" Consideră că mediul nu constituie o prioritate în momentul de față. Subdezvoltarea, prețul mare al îngrășămintelor chimice păstrează încă un mediu curat. Totuși aceștia admit că defrișările reprezintă o problemă.

"Optimiștii"

Tind să considere că situația actuală din punct de vedere al protejării mediului este una bună, că se fac pași importanți în această direcție. În această categorie găsim persoane care au contacte cu diverse ONG-uri și care se implică în diverse acțiuni dezvoltate de acestea.

"Agricultorii"

Cei care au suprafețe mari de teren consideră că agricultura nu se mai poate face ca în urmă cu un secol iar pentru a obține producție și a fi rentabil este necesară utilizarea îngrășămintelor chimice și a utilajelor performante. Problema mediului este considerată a fi una secundară.

"Ecologiștii" Sunt persoane care practică agricultura ecologică pe suprafețe mici și pentru care protejarea mediului înconjurător are o relevanță ridicată și este percepută ca fiind o resursă importantă a zonei.

"Antreprenorii în turism" Au interes major în protejarea și conservarea mediului. Această categorie pare a fi și cea mai activă, implicată în astfel de activități.

"Pragmaticii" Aceștia deși au un discurs dezirabil despre mediu tind să considere că dezvoltarea și crearea locurilor sunt prioritare. Parcurile industriale sunt văzute ca soluții pentru comunitate.

Vectori de comunicare pe probleme de mediu

16%

7%

2%

1%

1%

1%

1%

1%

2%

3%

6%

6%

7%

14%

16%

16%

NS/NR

Niciuna dintre acestea

Nu am incredere in nimeni

Altceva

Consiliu Judetean

Alte organizatii si asociatii neguvernamentale

Internet

Profesorii de la scoala

Rude, prieteni, vecini, colegi

Organizatii internationale

Guvern

Primarie

Uniunea Europeana

Asociatii de protectie a mediului

Televiziune

Oamenii de stiinta

Q: În care dintre instituțiile sau persoanele din următoarea listă aveți cea mai mare încredere că oferă informații

corecte în ce privește problemele de mediu?


Natura 2000 – Raport cercetare

Copyright © 2011 Gallup, Inc. All rights reserved.

48

„Pentru mine ca persoană e esențial să existe o protecție a mediului cumva și plecată din interiorul familiei, dar să vină și o politică chiar guvernamentală pe protecția mediului, asta e foarte important pentru că ar crea un cadru legislativ în care eu mi-aș putea desfășura activitatea așa cum cred de cuviință I: Dar la nivel de comunitate vi se pare că... R: La nivel de comunitate nu este o prioritate protecția mediului. Asta este foarte clar. Poate că primăria are alte probleme mult mai grave... Dacă o să mergeți aici, mai încolo, e o groapă de gunoi unde ne tot zbatem să... e un focar practic de infecție. Primăria colectează deșeurile însă sunt foarte mulți oameni care nu țin cont de asta iar primăria este în imposibilitate să rezolve situația, cu toate că suntem în sit Natura 2000, arie protejată. Gunoaiele se strâng în mod normal cu o firmă specializată dar sunt oameni care nu vor să dea gunoiul și ei zic că aruncă unde vor ei, și primăria este neputincioasă, nu răuvoitoare. (Țopa) „Sincer să vorbesc lumea nu este conștientă încă de ceea ce înseamnă să ai un mediu curat, să protejezi natura. Conștientizarea asta mai trebuie să mai lucreze în mijlocul lor, pentru că ei nu-și pun problema pentru că nu au fost accidente, să zicem, foarte grave legate de deversări de nu știu ce substanțe chimice, sau să le pună viața în pericol apa contaminată, aer contaminat sau așa mai departe. Dar eu cred că ar trebui tocmai să conștientizăm faptul că a avea un mediu curat este o valoare care poate fi exploatată; o dată pentru tine că trăiești într-un mediu sănătos și alta pentru că în alte părți nu mai există așa ceva și e bine să transformi într-un atu chestia asta, să îți vină turiști, să poți să dezvolți activități turistice și agroturistice și agricole sănătoase și din punctul ăsta de vedere ar trebui conștientizați oamenii. Eu am încercat să discut cu ei și să mergem pe ideea de a face agricultura ecologică dar cei mari din motive, să zic, pur economice le e mai simplu să facă o agricultura intensivă, să dea cu chimicale, să lucreze sistematic, să zic așa, în a produce produsele agricole, tot ce înseamnă cereale, plante tehnice, acolo e simplu pentru ei, e si bănos și greu ar rezista tentației, mai ales că nu există o oportunitate foarte clară, nu e o piața a produselor ecologice, să devină tentant.” (Albești) „Parte rea este că nu poţi să faci producţie, nu poţi să faci nimica. Nu poţi să te dezvolţi din punct de vedere al locurilor de muncă. G: Să faci un parc industrial sau să faci o mică... B1: Ca să acoperi forţa de muncă, că aicea-i problemă mare. G: Asta-i toată treaba. Să ne gândim cum scăpăm...”

Acțiunile întreprinse la nivel comunitar, de protejare a mediului înconjurător, sunt destul de neînsemnate si au în general un caracter insular. Exemplele vizează aproape exclusiv activități de salubrizare care au fost realizate în majoritatea comunităților în care s-au desfășurat interviuri.

“De exemplu am participat la „Let’s do it Romania”, campania de ecologizare. Anul acesta, la-nceputul anului am avut un proiect pentru formarea unor voluntari cu care să lucrăm în comunitate...” (Saschiz) „Anul ăsta s-a făcut o curăţenie pe dealurile din jur, organizată de cele două familii de nemţi, La care au participat copiii pe care îi sponsorizează cele două familii de nemţi ca să meargă la liceu. Deci cumva a fost o obligaţie. I: Da, da. H: S-au strâns într-o zi două camioane de gunoaie sau un camion jumate de gunoaie din toată zona asta din jur. Și asta a fost cam tot. Asta o dată. După aia s-a făcut o canalizarea. E prima staţie ecologică de epurare a apei uzuale de canal. Cu stuf... De când s-a început proiectul a durat 10 ani. Pentru că nu s-au dat aprobările de staţii de epurare ecologică, pentru că răspunsul de la Bucureşti a fost de la minister, a fost că „Voi n-aveţi minte? Nici Bucureştiul n-are staţie de epurare. Voi vreţi la Viscri staţie de epurare ecologică?” Şi cam asta a fost reacţia. S-a făcut totuşi dar stuful încă n-a crescut. Trebuia spus că dacă se primeau aprobările din timp, atunci se punea stuf acum 5 ani, creştea stuful şi pe urmă-i dădeai drumul la stație. La asta s-a dat drumul fără să fie stuful înăuntru. Deci un fel de bazin mare în care se adună toată mizeria. Oricum, e un pas... Deci există o staţie de epurare ecologică, ceea ce e fenomenal pentru ţara noastră.

I: Instituţiile locale se implică-n vre-un fel? Primărie, biserică, şcoală, O.N.G.-uri? H: Păi: Şcoala se implică în sensul că tot timpul le dă copiilor corn cu lapte. Prin tot satul numa’ pungi de plastic şi cutii de carton. Învăţătoarele însă, nu le spun niciun singur cuvânt copiilor despre ce-ar trebui să facă ca să fie curat. Şi-aici e normal. Că nici ele nu-nţeleg de ce-ar trebui să fie curat. În general educatoarele şi-nvăţătoarele din zonele astea şi cu siguranţă-n Viscri, sunt nişte doamne care nu au mai mult de un liceu. Din păcate nu înţeleg nici ele beneficiul unui sat curat. Chiar nu pricep. Şi-atunci nu poţi să-i înveţi pe copii. Primăria dă avizele pentru tăiat pădurea; Deci nu se implică foarte mult. Din păcate toate instituţiile locale... Instituţiile locale în loc să ajute în vre-un fel să protejeze mediul, ele promovează distrugerea. S-a trezit cineva, pur şi simplu, într-o dimineaţă, a luat o drujbă şi-a tăiat jumate, a tăiat o livadă întreagă aici. A tăiat tot ce mişca. Tot. Nu era a lui. Era a altcuiva. S-au dus oamenii, i-au spus „Băi nu tăia!”



49

Da i-a înjurat pe toţi. Nici-o problemă. A venit poliţia la el acasă n-a păţit nimic. Zero, nimic. A tăiat copacii, a tăiat copaci de 15 metri, i-a tăiat de la un metru jumate înălţime, unde-i venea lui bine cu drujba. Adică nu i-a tăiat de jos sau... Nu. I-a tăiat de unde i-a venit drujba. O luat, o dus lemnele-acasă. Scurt, iar Poliţia n-a făcut nimic. Adică s-a dus la el și i-a zis că ”Nu-i frumos domnule!” N-a păţit nimic. În condiţiile-astea e puţin greu să...” (Viscri)

Dacă ar fi să analizăm situația acestor comunități, având în vedere piramida nevoilor lui Maslow, atunci se poate constata foarte ușor că problemele legate de mediu nu au, în acest context, cum să reprezinte sau să devină o prioritate. Oamenii nu conștientizează încă beneficiile protejării mediului înconjurător și sunt focalizați pe lucruri care pot aduce beneficii imediate chiar dacă acestea dăunează mediului. De exemplu, respondenții povestesc faptul că, în acest mod, au fost tăiați numeroși cireși sălbatici din dorința de a culege mai repede și fără efort fructele. De asemenea, se observă că “protecția mediului” pentru mulți localnici nu este o acțiune cu relevanță, nu sunt cunoscute activitățile ce pot fi întreprinse în această direcție. Se apreciază că în zonă nu există factori majori care să producă poluare ceea ce pare a fi mai mult decât suficient în vederea protejării mediului înconjurător.

„Păi conservarea mediului înconjurător necesită un grad mai mare de civilizaţie, de dezvoltare socială. Când omul se gândeşte, să zicem, doar la ziua de mâine, nu prea-i arde de mediul înconjurător. Când deja atinge un grad de bunăstare... atunci te mai uiţi şi în jur... Sunt, de exemplu şi la şedinţe când se organizează cu crescători de animale şi aşa... totdeauna viceprimarul sau primarul spune „Măi, oameni buni, nu mai aruncaţi gunoaiele, nu mai faceţi, nu mai aşa!”, dar sunt câţiva care au ochelarii de cal şi care continuă şi sunt prezenţi la şedinţele alea, dar degeaba.” (Saschiz)

Principala problemă de mediu pentru care se consideră că ar trebui să fie dezvoltată o politică unitară care să producă efecte imediate este cea a defrișărilor. În această privință se observă o unanimitate a opiniilor. Această problemă este considerată a reprezenta o prioritate pentru comunitățile în care s-au realizat interviuri.

„Pe mine, ceea ce mă doare... faptul că se taie foarte multe păduri... şi nu se pun în loc, cât ar trebui. Vă spun sincer, eu ştiu un lucru: ca să fii realizat în viaţă trebuie să faci o casă, să creşti un om şi să sădeşti un pom... Eu şi noi, familia mea, am cumpărat aici o livadă şi doar anul trecut am plantat 120 de pomi. Plus că mai-nainte iară... Dac-aţi intrat... sălciile pletoase de-aci de la poartă sunt de mine plantate... De mine nu de soţul. De mine. Anul ăsta am plantat trei sălcii. Una mi s-a prins, celelalte două s-au prins dar le-a tăiat cineva... Însă eu încerc să le spun oamenilor, în permanenţă, că, schimbarea climei şi totul este din cauză că nu protejăm cum trebuie natura... Sunt foarte supărată... Mai ales pe faptul că guvernul le-a dat atâta libertate la tăierea pădurilor. Mă doare sufletul. Există... Dacă mergeţi aicea sus unde-i pădurea, există o perdea de copaci și se vede că-i deasă. Şi dacă intraţi în pădure te poţi întoarce cu tir-ul... aşa... uşor. Atâtea lemne s-au tăiat... Există totuşi... ştiu că sunt nişte fete care lucrează la plantat de puieţi. Dar, ca să creşti un pom... îţi trebuie mulți ani... de aceea vedeţi că-i şi clima... se ... dă peste cap şi absolut totul.” (Saschiz) „Eu cred că e necesar să avem o protecție a mediului înconjurător. Eu cred că un pericol mai repede îl au ocoalele silvice care sunt întreprinderi de stat și nu pot fi controlate și taie și ei zic că se taie legal și totul e legal până la o anumită limită bănuiesc. I: Ați sesizat până acum în această zonă o problemă în acest sens? R: Da, dar nu mi s-a dat atenție oricum, deci trebuie exploatate pădurile, dar nici chiar așa.” (Laslea)



50

10. Atitudinea față de protejarea biodiversității Se remarcă faptul că atitudinile faţă de importanţa protejării mediului înconjurător sunt destul de polarizate. Astfel, 50% dintre respondenţi consideră că protejarea mediului înconjurător este „nu prea importantă” sau „deloc importantă”, în timp ce 45% apreciază că protejarea mediului este „destul de importantă” sau „foarte importantă”. Indirect, datele arată că în rândul populaţiei investigate există o lipsă de educaţie pentru mediu iar valorile, cunoştinţele, răspunderea pentru ceea ce presupune, în ansamblu, protejarea mediului înconjurător se află într-un stadiu incipient de formare. Important de menţionat este faptul că protejarea mediului înconjurător nu pare a fi percepută de către respondenţi ca un factor determinat al calităţii vieţii sau al dezvoltării durabile a zonei. Tot atât de adevărat este că motivaţiile pentru protejarea naturii nu se pot dezvolta într-un context în care nivelul de trai pare a se degrada deşi, după cum cercetarea calitativă o arată, sunt respondenţi care apreciază că datorită subdezvoltării zona studiată şi-a păstrat calităţile „naturale”. Figură 49. Importanța protejării mediului

În rândul speciilor de animale îndrăgite, considerate a trebui protejate, cele mai multe menţiuni le întruneşte căprioara. Astfel, 55% dintre respondenţi afirmă că le place căprioara iar 36% sunt de părere că aceasta ar trebui protejată prin măsuri speciale. Iepurele şi ursul, într-o proporţie semnificativ mai mică (19% şi respectiv 11%), sunt de asemenea specii de animale îndrăgite, pentru care se doreşte protejare prin măsuri speciale. Căprioara întruneşte majoritatea preferinţelor întrucât reuşeşte să declanşeze în rândul respondenţilor un registru emoţional pozitiv. Căprioara este percepută ca fiind un animal frumos, blând, gingaş. Motivele pentru care se doreşte protejarea acestor specii prin măsuri speciale au în vedere, în primul rând, următoarele: braconajul, faptul că se găsesc într-un număr mic sau că sunt specii pe cale de dispariție şi pentru că au o contribuţie la menţinerea echilibrului natural (vezi Figura 52 şi 53). Referirile la specii de plante apar foarte rar în paleta de răspunsuri a respondenţilor intervievaţi. Se observă faptul că menţiunile spontane ale respondenţilor privind speciile de animale sau plante pe care le preferă vizează, în general, specii comune, cunoscute, de a căror prezenţă în zonă sunt conştienţi. Speciile de animale mai deosebite, care ar necesita mai multă atenţie, precum acvila ţipătoare, nu apar în menţiunile spontane ale respondenţilor. Această situaţie ar putea indica o slabă cunoaştere a biodiversităţii din zonă şi a valorii pe care unele specii de animale sau plante le au.

Foarte importantă

8%

Destul de importantă

37%

Nu prea importantă

40%

Deloc importantă

10%

NȘ/NR5%

Importanța protejării mediului

Q: Pentru dumneavoastră personal cât de importantă este protejarea mediului înconjurător?




51

Figură 50. Specii de animale și plante care ar trebui protejate

Figură 51. Specii de animale și plante îndrăgite

În rândul speciilor de animale mai puţin îndrăgite se numără lupul (24%), vulpea (19%), porcul mistreţ (18%). Acestea întrunesc aprecieri negative din cauza pagubelor pe care le produc uneori: atacă animalele domestice (oi, găini sau vite), distrug grădinile şi culturile agricole. Particular, lupul este considerat a fi periculos şi agresiv (28%).

Specii care ar trebui protejate

22%

23%

6%

18%

1%

1%

1%

1%

1%

1%

2%

2%

2%

3%

3%

5%

7%

7%

9%

36%

NS/NR

Niciunul

Toate

Altele

Vulpea

Capra

Barza

Stejarul

Floarea de colt

Bradul

Veverita

Rasul

Fazanul

Lupul

Capra neagra

Porcul mistret

Cerbul

Iepurele

Ursul

Caprioara/capriori

Q: În zona dvs. ce plante sau animale sălbatice credeți că ar trebui protejate prin măsuri speciale?


Specii îndrăgite

16%4%4%

25%1%1%1%1%2%2%2%2%2%2%2%2%3%3%3%3%

4%5%5%

8%11%

19%55%

NS/NRNiciunul

ToateAltele

AlbinaTeiul

StejarulMenta

FlutureleBujorul de munte

Floarea de coltRasul

Capra neagraSunatoareaPorumbelul

VulpeaBarzaLupul

RandunicaBradul

VeveritaFazanul

Porcul mistretCerbul

UrsulIepurele

Caprioara/caprior

Q: Gândiți-vă la diversitatea de plante și vietăți sălbatice care trăiesc în regiunea dvs. Dintre toate îmi puteți da exemplu de trei specii,

indiferent că sunt plante, insecte sau animale sălbatice care vă plac?




52

Figură 52. Specii de animale și plante neîndrăgite

Ca o concluzie, respondenţii preferă specii comune, cunoscute care le declanşează emoţii pozitive (animale blânde, frumoase) şi care nu produc pagube. Căprioara este animalul care este preferat în mai mare măsură fiind urmată în ordinea preferințelor de iepure şi de urs.

Specii neîndrăgite

20%

3%

7%

11%

1%

1%

1%

1%

2%

2%

2%

5%

8%

10%

10%

14%

14%

18%

19%

24%

NS/NR

Niciunul

Ii plac toate

Altele

Gandacul de Colorado

Paienjenii

Gandacii

Uliul

Viespea

Cioara

Dihorul

Soarecele

Sarpele

Musca

Sobolanul

Tantarul

Ursul

Porcul mistret

Vulpea

Lupul

Q: Dar îmi puteți da exemplu de 3 specii, indiferent că sunt plante, insecte sau animale sălbatice care NU vă plac?



Figură 53. Specii de animale care trebuie protejate. Motive

Căprioara / căpriori

Ursul Iepurele Cerbul Porcul mistreț Capra sălbatica

/ neagră Lupul

# mențiuni motiv

% din categorie

# mențiuni motiv

% din categorie

# mențiuni motiv

% din categorie

# mențiuni motiv

% din categorie

# mențiuni motiv

% din categorie

# mențiuni motiv

% din categorie

# mențiuni motiv

% din categorie

Braconaj 84 20% 8 7% 3 3% 8 10% 7 13% 10 19%

Dispariția speciei / Sunt în număr mic

91 21% 48 42% 15 17% 21 26% 6 11% 14 27% 6 19%

Frumusețea speciei 87 20% 7 6% 9 10% 5 6% 2 4% 6 12% 2 6%

Animal blând/gingaș 24 6% 5 6% 1 2%

Nu produce pagube oamenilor

25 6% 3 3% 1 2%

Este folositor pentru oameni

2 0% 2 4%

Rol în ecosistem / Menținerea echilibrului

natural 32 7% 7 6% 14 16% 4 5% 5 9% 7 13% 15 47%

Trebuie protejate 12 3% 4 3% 3 3% 2 4% 2 4%

Este mare, puternic 4 3% 3 4%

Este nevinovat, fragil 12 3% 6 7% 2 4%

Este vioi / jucăuș 4 4% 1 2%

Îmi plac animalele 5 1% 1 1% 2 3%

Este mândria naturii, a țării

2 0% 8 7% 1 1% 1 1% 1 2%

Sunt afectate de activitățile oamenilor

(substanțe, poluare etc.) 5 1% 2 2%

Alte mențiuni 7 2% 3 3% 1 1% 1 2% 3 9%

NȘ/NR 42 10% 22 19% 27 30% 35 44% 27 50% 9 17% 6 19%

Total 430 100% 115 100% 89 100% 80 100% 54 100% 52 100% 32 100%



54

Figură 54. Specii de animale îndrăgite. Motive

Căprioara/căprior Iepurele Ursul Cerbul Porcul mistreț Fazanul Veverița

# mențiuni motiv

% din categorie

# mențiuni motiv

% din categorie

# mențiuni motiv

% din categorie

# mențiuni motiv

% din categorie

# mențiuni motiv

% din categorie

# mențiuni motiv

% din categorie

# mențiuni motiv

% din categorie

Animal blând/gingaș 133 20% 19 8% 2 2% 2 4%

Frumusețe 338 51% 53 23% 18 13% 34 35% 6 10% 36 67% 14 28%

Sunt puține exemplare 13 2% 12 5% 6 4% 9 9% 1 2% 2 4%

Nu fac pagube 43 6% 15 7% 1 1% 2 2% 1 2% 1 2%

Sunt folositoare omului 14 2% 16 7% 3 2% 10 10% 23 39% 13 24% 2 4%

Ne plac animalele/ plantele

31 5% 22 10% 7 5% 1 1% 3 5% 1 2% 8 16%

Au rolul lor în ecosistem/ Mențin echilibrul natural

9 1% 3 1% 3 2% 4 4% 11 19%

Sunt prietenoase față de oameni

10 2% 9 4% 2 2% 2 3% 1 2%

Sunt impunători/ mari / puternici

70 51% 17 18% 1 2%

Sunt sprinteni/ agili / jucăuși

4 1% 10 4% 1 2% 16 32%

Sunt delicate/inofensive 20 3% 12 5%

Mândria naturii, a țării 3 0% 4 3% 2 2% 1 2%

Trebuie protejate 3 0% 1 2%

Animal deosebit, interesant

4 1% 1 0% 3 2% 1 1% 5 8% 3 6%

Alte mențiuni 20 3% 44 19% 10 7% 3 3% 2 3% 1 2% 1 2%

NȘ/NR 19 3% 10 4% 11 8% 9 9% 1 2% 1 2%

Total 664 100% 226 100% 136 100% 96 100% 59 100% 54 100% 50 100%



55

Figură 55. Specii de animale neîndrăgite

Lupul Vulpea Porcul mistreț Ursul Țânțarul Musca Șobolanul Șarpele

# mențiuni motiv

% din categorie

# mențiuni motiv

% din categorie

# mențiuni motiv

% din categorie

# mențiuni motiv

% din categorie

# mențiuni motiv

% din categorie

# mențiuni motiv

% din categorie

# mențiuni motiv

% din categorie

# mențiuni motiv

% din categorie

Atacă animalele domestice

(oi, găini, vite) 99 35% 130 57% 16 10% 1 1% 3 3%

Distrug grădinile și culturile agricole

1 0% 7 3% 114 52% 10 6% 22 19%

Poartă microbi, transmit boli

1 0% 47 29% 39 34% 23 20%

Sunt periculoși, agresivi

78 28% 6 3% 10 5% 71 43% 2 1% 2 2% 22 22%

Atacă omul 9 3% 1 0% 3 1% 14 8% 1 1%

Sunt dăunători 4 1% 4 2% 7 3% 1 1% 15 9% 7 6% 3 3%

Produc pagube 33 12% 31 14% 68 31% 22 13% 2 2% 26 23% 6 6%

Pișcă/ciupesc 3 1% 75 47% 5 4% 3 3%

Provoacă teamă/frică 27 10% 4 2% 16 10% 34 34%

Scârbă - sunt murdari, dezgustători

4 2% 18 16% 24 21% 5 5%

Nu-mi plac 3 1% 1 0% 1 1% 4 3% 4 4%

Sunt prea multe 2 1% 4 2% 2 1% 1 1% 2 2%

Sunt hoațe/răpitoare 6 2% 23 10%

Sunt urâte 7 3% 6 3% 2 1% 4 3% 4 3% 7 7%

Dăunează sănătății oamenilor

3 2% 7 6% 11 11%

Ne deranjează /incomodează

1 0% 1 1% 10 6% 25 22% 1 1% 4 4%

Alte mențiuni 2 1% 6 3% 1 0% 3 2% 1 1% 1 1%

NȘ/NR 9 3% 6 3% 8 4% 9 5% 4 2% 3 3% 3 3% 4 4%

Total 280 100% 227 100% 220 100% 166 100% 161 100% 115 100% 115 100% 101 100%


11. Cunoștințe despre ariile protejate și siturile Natura 2000

11.1 Rezultate la nivelul populaţiei generale Ariile protejate în general reprezintă un subiect puţin cunoscut de populaţie. Doar 8% dintre respondenţi afirmă că ştiu destul de multe lucruri despre ariile protejate, iar 18% cunosc destul de puţine lucruri. Persoanele cu un nivel educaţional redus şi cele cu veniturile mai scăzute sunt cel mai puţin informate cu privire la ariile protejate. La polul opus, persoanele cu un nivel educaţional ridicat şi cele cu o bunăstare materială mai ridicată afirmă într-o proporţie mult mai mare că ştiu despre ariile protejate. De asemenea, în mediul urban există un nivel mai mare de cunoaştere a ariilor protejate.

Tabelul 13. Nivelul de cunoştinţe despre ariile protejate. Distribuția răspunsurilor în funcție de caracteristicile demografice

Vă rog să-mi spuneţi cât de multe cunoaşteţi despre ariile protejate?

Nu am auzit niciodată de așa

ceva

Am auzit, dar nu știu nimic despre

acest lucru

Știu destul de puține

Știu destul de multe lucruri

Total*


Urban 47% 22% 19% 12% 100%

Rural 58% 18% 17% 6% 100%


18-34 ani 54% 19% 16% 10% 100%

35-54 ani 48% 22% 21% 8% 100%

55+ ani 61% 15% 17% 6% 100%

Nivel de educaţie


70% 16% 11% 2% 100%

Liceu/postliceala 32% 26% 27% 15% 100%

Studii superioare 9% 18% 41% 31% 100%

Gospodărie care practică o formă

de agricultură

Nu 51% 23% 18% 8% 100%

Da 55% 18% 18% 8% 100%


Q1 – cei mai săraci 80% 13% 4% 1% 100%

Q2 70% 15% 12% 2% 100%

Q3 56% 20% 18% 5% 100%

Q4 41% 25% 29% 5% 100%

Q5 – cei mai bogaţi 25% 21% 27% 26% 100%

Total 54% 19% 18% 8% 100%

* Diferenţele până la 100% reprezintă NŞ/NR

Mergând mai departe, am căutat să vedem ce cunoştinţe au respondenții despre ariile naturale, respectiv ce înseamnă acestea pentru ei şi unde se găsesc aceste arii. Aria protejată este definită în legislaţia românească drept: “zona terestră, acvatică şi/sau subterană în care există specii de plante şi animale sălbatice, elemente şi formaţiuni biogeografice, peisagistice, geologice, paleontologice, speologice sau de altă natură, cu valoare ecologică, ştiinţifică ori culturală deosebită, care are un regim special de protecţie şi conservare, stabilit conform prevederilor legale”3 Elementele cele mai cunoscute ale conceptului de arii protejate de către respondenţii informaţi sunt: fauna şi flora şi acţiunea de a le proteja, eventual prin limitarea intervenţiei umane. 20% dintre respondenţi se gândesc doar la o anumită categorie de arii protejate, respectiv la rezervaţiile naturale.

3 Ordonanța de Urgență nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale,

a florei şi faunei sălbatice



57

Figură 56. Nivel cunoaștere arii protejate

Dintre cei care afirmă că au cel puţin un nivel minim de cunoştinţe, trei sferturi pot indica o zonă care este considerată arie protejată. Delta Dunării este menţionată de aproape jumătate (44%) dintre respondenţi. Următoarea zonă protejată cu notorietate este Parcul Naţional Retezat (37%). Pe locul trei ca număr de menţiuni se regăseşte o arie protejată din zona studiată, respectiv “Poiana Narciselor” sau Rezervaţia naturală Dumbrava Vadului care se află pe teritoriul comunei Şercaia, judeţul Braşov. Lista de arii protejate este foarte diversă, dar ar fi important de semnalat câteva arii din cadrul zonei studiate şi care au fost menţionate de respondenţi: Rezervaţia Naturala Stânca de bazalt de la Rupea (denumită de respondenţi drept “stejarii seculari de la Rupea”), Rezervaţia Stejarii Multiseculari de la Breite, “zona Târnavelor” şi Podişul Hârtibaciu. Figură 57. Nivel de cunoaștere arii protejate

Cei care au auzit despre Natura 2000 sunt şi mai puţini: doar 4% dintre respondenţi au un nivel minim de cunoaştere. Ca şi în cazul cunoştinţelor despre mediu, informaţiile despre Natura 2000 au fost receptate

Nivel de cunoaștere arii protejate

Nu am auzit

niciodata de asa ceva54%

Am auzit, dar nu stiu

nimic despre

acest lucru19%

Stiu destul de putine

18%

Stiu destul de multe lucruri

8%

NS/NR1%

Q: Vă rog să-mi spuneți cât de multe cunoașteți despre ariile

protejate?


Q: La ce vă gândiți când auziți termenul de ”arie protejată”?

6%

8%

2%

2%

2%

3%

3%

3%

7%

20%

43%

NS/NR

Alte mentiuni

Zona cu plante si animale pecale de disparitie

Zona speciala

Paduri

Zona naturala, curata

Regiune cu animale si plante

Zona ingradita in care crescplante si animale

Zona in care accesul siinterventia omului sunt limitate

Rezervatie naturala

Zona protejata prin lege pentruocrotirea faunei si florei

N=308

Nivel de cunoaștere arii protejate

Da75%

Nu21%

NR4%

Q: Știți unde se află astfel de arii protejate?

N=308

Q: Numiți vă rog ariile protejate pe care le cunoașteți

(MAXIM 3 MENȚIUNI)

2%10%

22%1%1%1%2%2%2%3%3%3%3%3%3%4%5%5%6%6%

12%28%

37%44%

NS/NR

Altceva (nespecificat)

Altceva (mai putin de 5 mentiuni)

Muntii Calimani

Lacul Sf. Ana

Rezervatia Arpasel

Lacul Balea

Padurea Bogata

Rezervatie de zimbri

Podisul Hartibaciului

Natura 2000

Muntii Fagaras

Rosia Montana

Zona Tarnavelor

Muntii Cindrel

Muntii Bucegi

Rezervatia Parang

Breite - Padurea stejarilor

Zona Rupea - stejari seculari,…

Rezervatia Piatra Craiului

Hateg

Poiana Narciselor

Parcul national Retezat

Delta Dunarii

N=231



58

mai mult de persoanele cu o anumită bunăstare materială, de persoanele cu un nivel educaţional mai ridicat şi de persoanele de vârstă activă (35-54 ani).

Tabelul 14. Nivelul de cunoştinţe despre Natura 2000. Distribuția răspunsurilor în funcție de caracteristicile demografice

Dar despre Natura 2000 cât de multe cunoaşteţi? Nu am auzit

niciodată de aşa ceva

Am auzit, dar nu ştiu nimic despre

acest lucru

Ştiu destul de puţine

Ştiu destul de multe lucruri

Total

Mediul de rezidenţă Urban 82% 12% 3% 3% 100%

Rural 90% 7% 2% 2% 100%


18-34 ani 89% 8% % 3% 100%

35-54 ani 83% 11% 4% 2% 100%

55+ ani 91% 6% 1% 2% 100%

Nivel de educaţie

10 clase sau şcoala de ucenici

94% 4% 1% 1% 100%

Liceu/postliceală 77% 16% 3% 4% 100%


Gospodărie care practică o formă de

agricultură

Nu 86% 11% 2% 1% 100%

Da 88% 8% 2% 2% 100%


Q1 – cei mai săraci 98% 1% % % 100%

Q2 97% 2% 1% % 100%

Q3 88% 8% 2% 2% 100%

Q4 80% 14% 4% 2% 100%

Q5 – cei mai bogaţi 74% 16% 2% 7% 100%

Total 87% 8% 2% 2% 100%

* Diferenţele până la 100% reprezintă NŞ/NR

Dat fiind numărul mic de cazuri în care respondenţii au auzit şi ştiu ceva despre Natura 2000 nu se pot realiza analize în profunzime. Totuşi, putem extrage câteva elemente privind calitatea informaţiilor care au ajuns la populaţie. 30% dintre cei care au afirmat că ştiu ceva despre Natura 2000 nu au putut da detalii despre ce înseamnă Natura 2000. 11% se gândesc la o organizaţie care se ocupă de mediu, iar 12% se gândesc la menţinerea caracterului “natural” al unei zone. 22% au numit elemente esenţiale a ceea ce înseamnă Natura 2000: o reţea ecologică şi o arie protejată. Figură 58. Nivel de cunoaștere ”Natura 2000”

Nivel de cunoaștere Natura 2000

Nu am auzit niciodata de

asa ceva 88%

Am auzit, dar nu stiu

nimic despre

acest lucru 8%

Stiu destul de putine

2%

Stiu destul de multe

lucruri2%NS/NR

0%

Q: Dar despre Natura 2000 cât de multe cunoașteți?


Q: La ce vă gândiți cand auziți expresia ”Sit Natura 2000”?

N=52

Retea ecologica

7%

Organizatie care se

ocupa de mediu11%

Arie protejata

15%

Pastrarea zonei

naturala12%

Altceva26%

NS/NR29%



59

Atitudinile faţă de Natura 2000 şi ce înseamnă pentru populaţia care locuieşte într-o astfel de zonă sunt în majoritate pozitive (55%), dar există un grup de sceptici care consideră că nu va exista niciun efect sau că efectele depind de alţi factori precum aplicarea legii sau primirea unor fonduri europene. Printre consecinţele pozitive ale includerii unei zone în Natura 2000 percepute de respondenţi se află efectele asupra mediului (faptul că mediul va fi protejat) şi compensaţiile financiare ce sunt privite drept avantaje economice. Figură 59. Atitudini față de „Natura 2000”

În ceea ce priveşte drepturile şi obligaţiile în siturile Natura 2000, remarcăm proporţia mare de respondenţi care nu au putut numi un drept anume al locuitorilor. Cele mai importante drepturi cunoscute sunt acelea de a avea o natură protejată şi de a primi compensaţii financiare. În ceea ce priveşte obligaţiile, acestea sunt în principal faţă de mediu (jumătate consideră că va fi obligaţia locuitorilor să păstreze şi să întreţină natura), dar şi faţă de normele impuse.

Atitudini față de Natura 2000

Nici una7%

Pozitive55%

Depinde17%

NS/NR21%

Q: Ce consecințe credeți că are statutul de sit Natura 2000 asupra

locuitorilor dintr-o astfel de zonă?

N=52

Q: Ce consecinţe pozitive ar avea?**nr. cazuri

N=29

3

2

3

5

8

9

NS/NR

Altceva

Implicarea oamenilor inprotejarea mediului

Conservarea biodiversitatiisi a mediului

Avantaje economicepentru comunitate

Protejarea mediului si aflorei si faunei



60

Figură 60. Drepturi și obligații în situri ”Natura 2000”

Un alt aspect important analizat în cadrul cercetării a fost acela al aşteptărilor şi temerilor legate de oportunităţile de dezvoltare a zonei în viitor. În ce priveşte agricultura, există un grup de pesimişti care se tem că includerea în Natura 2000 va aduce pierderi financiare agricultorilor şi nu au încredere că se vor da compensaţii financiare (19% dintre cei care au cunoştinţă despre Natura 2000). La polul opus sunt optimiştii (44% dintre cei care au cunoştinţă despre Natura 2000) care cred în mică măsură că agricultorii vor pierde bani şi sunt încrezători că vor primi plăţi compensatorii. Opiniile legate de industrie nu sunt foarte cristalizate: nu este foarte clar dacă industria se va mai putea dezvolta în aceste arii. Acesta este subiectul la care au fost cele mai multe refuzuri, în lipsa unor opinii clare: 18% nu au putut da un răspuns. În schimb există o tendinţă clară de a considera că industria va polua mai puţin (67% dintre cei care au cunoştinţă despre Natura 2000). Indiferent dacă se vor impune restricţii sau industria nu va mai fi acceptată în aceste arii, se apreciază că rezultatul va fi pozitiv pentru natură. În domeniul construcţiilor respondenţii se aşteaptă să se poată construi în continuare, dar cu respectarea anumitor limite (75%). La fel de optimişti sunt şi referitor la imobiliare, 68% aşteptându-se să crească valoarea terenurilor odată cu includerea în Natura 2000. Un alt domeniu faţă de care şi-au exprimat aşteptările este cel al turismului, 78% apreciind că acest sector de activitate se va dezvolta în ariile Natura 2000.

Altceva14%

Sa protejeze natura33%

Sa primeasca

compensatii financiare

29%

NS/NR24%

Sa respecte regulile impuse

27%

Sa pastreze si sa

intretina zona53%

Altceva5%

NS/NR15%

N=37

Drepturi și obligații în situri Natura 2000

Q: Care credeți că sunt drepturile locuitorilor dintr-o zonă Natura

2000?Q: Care credeți că sunt obligațiile locuitorilor dintr-o zonă

Natura 2000?

N=37



61

Figură 61. Așteptări și temeri privind ”Natura 2000”

Sursele de informare sunt multiple: surse locale (discuţii cu alte persoane sau primăria), mass media, internetul. Doar o treime au aflat despre Natura 2000 din materiale informative specifice, respectiv broşuri sau pliante, sau de la organizaţii neguvernamentale. Figură 62. Surse de informare despre ”Natura 2000”

Din cei 12% care au auzit de Natura 2000, doar o treime (respectiv 4% din totalul eşantionului) afirmă că localitatea în care domiciliază face parte din ariile protejate Natura 2000. Aproape un sfert (respectiv 3% din total eşantion) susţin că localitatea se află în reţeaua ecologică. Cei care au cunoştinţe mai detaliate sunt şi mai puţini: 31% din cei care cunosc faptul că localitatea e inclusă în Natura 2000 pot numi o zonă protejată din aria studiată. În ceea ce priveşte administraţia zonei, cunoştinţele sunt inexistente, nici un respondent nu a menţionat corect administratorul zonei. Mai mult de jumătate nu au putut da nici un răspuns, 20% cred că primăria este administratorul, în timp ce 15% cred că este un ONG.

Așteptări și temeri privind Natura 2000

70

4

19

18

7

46

24

7

12

66

85

16

30

16

6

12

20

4

13

5

54

30

34

55

28

21

50

41

12

3

14

11

22

23

1

16

25

26

10

12

10

9

8

12

18

14

8

9

12

in siturile Natura 2000 agricultura va fi interzisa

valoarea terenurilor va creste

agricultura va continua sa se desfasoare aproape la fel ca in prezent

agricultorii vor primi plati compensatorii

turismul se va dezvolta

agricultorii vor pierde bani

industria va fi interzisa in zona

locuitorii vor avea voie sa construiasca, dar cu anumite limite

industria din zona va polua mai putin

locuitorii nu vor mai avea voie sa construiasca nimic

turismul va fi interzis

In foarte mica masura In mica masura In mare masura In foarte mare masura NS/NR

N=52

Q: Vă rog să-mi spuneţi în ce măsură consideraţi că următoarele afirmaţii despre siturile Natura 2000 sunt adevărate sau nu? În siturile

Natura 2000 ….

Surse de informare privind Natura 2000

32%

20%

28%

31%

34%

40%

44%

59%

61%

alta sursa

din presa scrisa

de la organizatiineguvernamentale

din brosuri/pliante

de la radio

de pe Internet, in general

de la primarie

de la posturile TV

din discutii cu altepersoane

Q: De unde aveţi cele mai multe informaţii despre siturile Natura 2000?Total

eșantion, N=52 (Răspuns multiplu)



62

Figură 63. Cunoașterea statutului de sit ”Natura 2000” al localității

Jumătate dintre cei care cunosc statutul localităţii au participat la dezbateri publice organizate de primărie sau organizaţii neguvernamentale unde s-a discutat despre Natura 2000. Analizând răspunsurile deschise din această secţiune se remarcă notorietatea Fundaţiei Adept care este asociată cu Natura 2000, fiind menţionată atât ca administrator al ariei Natura 2000 cât şi ca organizator de dezbateri publice. Cel mai probabil în lipsa unor informaţii foarte clare despre modul de organizare al ariilor protejate Natura 2000, respondenţii asociază organizatorul campaniei de informare cu instituţia cu responsabilităţi în gestionarea zonei.

Figură 64. Participare la sesiuni de informare privind ”Natura 2000”

O pondere mică a respondenţilor au intrat în contact cu materiale informative despre Natura 2000. Dat fiind numărul foarte mic de cazuri, nu putem detalia un profil al celor care au fost expuşi la aceste informaţii şi nici gradul de atractivitate al acestor materiale pentru respondenţi. Doar în cazul broşurilor sau pliantelor au existat cazuri în care intervievaţii au afirmat că materialele primite nu au fost deloc folositoare.

Da, este intr-o zona

Natura 200030%

Nu, nu este intr-o zona

Natura 200024%

NS41%

NR5%

Nu stiu40%

Tarnavele Mari22%

Valea Hartibaciu

lui7%

Canionul de la

Mihaileni3%

Alta mentiune

28%

N=151 persoane care au cunoștințe despre Natura 2000

Cunoașterea statutului de sit Natura 2000 al localității

Q: Cunoașteți dacă localitatea dvs. se află într-o zonă Natura 2000? Q: Cum se numeşte această zonă Natura 2000 care include şi

localitatea dvs.?

N=46

Primaria20%

Un ONG9%

Fundatia Adept

6%

Alte mentiuni

11%

Nu stiu54%

Q: Cine este administratorul acestei zone Natura 2000?

Da, la mai multe

intalniri18%

Da, la o singura intalnire

3%

Nu74%

NS0% NR

5%

N=115 persoane care cunosc statutul zonei

Participare la sesiuni de informare despre Natura 2000

Q: Aţi participat la vreo întâlnire publică la care s-a discutat

despre Natura 2000?Q: Cine a organizat acea / cea mai recentă întâlnire?*

*nr. cazuri

N=24

1

4

9

10

NR

Altcineva

Primaria

Fundatia ADEPT

Q: Unde s-a ţinut?**nr. cazuri

5

7

13

Sighisoara

Saschiz

Alta localitate



63

Figură 65. Materiale informative

Aşa cum a fost menţionat anterior, aşteptările respondenţilor de la statutul de arie Natura 2000 sunt legate de compensaţiile financiare pentru agricultorii din aceste zone. Mergând mai departe de aşteptări, constatăm că o pondere destul de mică (19%) din cei care au auzit de Natura 2000 cunosc că există fonduri pentru proprietarii de terenuri. Comparând ierarhia notorietăţii diferitelor fonduri constatăm în primul rând că fondurile prin care se acordă compensaţii financiare agricultorilor (plăţile de agro-mediu şi fondurile de dezvoltare regională) sunt cunoscute şi de cei care nu ştiu dacă există fonduri pentru zonele Natura 2000, în percepţia acestora neexistând o legătură între mecanismele de finanţare şi statutul zonei din care fac parte.

Tabelul 15. Notorietatea fondurilor disponibile după gradul de cunoaştere a fondurilor pentru ariile Natura 2000 Cunoaşteţi dacă există fonduri publice sau programe de finanţare pentru proprietarii de terenuri din zone

Natura 2000? (% pe coloană)

Care sunt fondurile/programele de finanţare de care aţi auzit?

Da, există Nu cunosc

Plăţi de agro-mediu (prin APIA) 45% 17%

Fonduri de dezvoltare regională 21% 15%

Alte fonduri 14% 3%

Fonduri pre-aderare (PHARE, SAPARD) 10% 3%

Nu ştiu/N-am auzit 7% 56%

NR 3% 5%

Total

100% 100%

Important de remarcat şi faptul că 24% dintre cei care afirmă că ştiu că există fonduri pentru proprietarii de terenuri din ariile protejate Natura 2000 menţionează alte tipuri de fonduri (printre care şi cele de pre-aderare), iar 10% nu pot da un exemplu.

Materiale informative

74

87

85

93

87

24

12

14

6

12

Brosuri/pliante

Calendare

Agende

Tricouri

Pixuri

Nu Da

N=115, persoane care cunosc statutul localității

Q: Am să vă rog să-mi spuneţi dacă aţi primit vreunul din

următoarele materiale despre Natura 2000?

Q: Dacă l-aţi primit, cât de folositor v-a fost?**nr. cazuri

9

10

8

7

11

7

2

7

1

7 3

1

1

1

Brosuri/pliante

Calendare

Agende

Tricouri

Pixuri

Foarte folositor Destul de folositor Deloc folositor NS/NR



64

Figură 66. Cunoștințe despre fondurile disponibile

Figură 67. Notorietate fonduri/programe finanțare

Experienţa directă în accesarea fondurilor este şi mai redusă: 10% din cei care au auzit de Natura 2000, reprezentând 1% din totalul eşantionului, au încercat să obţină astfel de fonduri. Rata de succes a accesării fondurilor nu se poate calcula din cauza numărului mic de cazuri, dar totuşi putem observa că din 15 cazuri, 14 au reuşit să obţină finanţările solicitate. În comunităţi există modele de succes în accesarea fondurilor: 17% dintre cei care au auzit de Natura 2000 cunosc persoane care au primit astfel de finanţări.

Da, există19%

Nu, nu există1%

Nu cunosc76%

NR4%

Cunoștințe despre fondurile disponibile

Q: Cunoaşteţi dacă există fonduri publice sau programe de finanţare pentru proprietarii de terenuri din zone Natura 2000?


Notorietate fonduri/programe finanțare

Q: Care sunt fondurile / programele de finanţare de care aţi auzit?


Plati de agro-mediu (prin APIA)

21%

Fonduri de dezvoltare regionala

17%

Alte fonduri5%

Fonduri pre-aderare (PHARE, SAPARD)

6%

Nu stiu/N-am auzit43%

NR8%



65

Figură 68. Obținere fonduri / programe de finanțare

Figură 69. Cunoștințe despre fondurile disponibile

11.2 Percepţii, atitudini şi aşteptări faţă de ariile protejate Natura 2000 în rândul liderilor de opinie Nivelul de cunoaştere la nivelul liderilor de opinie a conceptului de arie protejată Natura 2000 este unul destul de scăzut. Sursele de informare cu privire la ce înseamnă Natura 2000 sunt limitate: cei mai mulţi au aflat de la Fundaţia Adept care a organizat seminarii locale sau au aflat prin contactul cu direcţiile de mediu, având nevoie de avize pentru realizarea unor investiţii. O altă sursă de informare o reprezintă afişele existente în toate cele şase comune vizitate, însă acestea au permis doar creşterea nivelului de conştientizare asupra includerii comunei în aria Natura 2000 şi mai puţin creşterea nivelului de informare.

Q: Ați încercat să obțineti astfel de fonduri/finanțări?

Da10%

Nu75%

NS5%

NR10%

Q: Ați reușit să obțineti fondurile/finanțările solicitate?*

*nr. cazuri

14

1

Da

Nu


Obținerea fondurilor / programelor de finanțare

N=15 persoane care au încercat să obțină fonduri

Da17%

Nu68%

NȘ11% NR

4%

Cunoștințe despre fondurile disponibile

Q: Cunoasteti proprietari de terenuri care au primit astfel de fonduri/finantari?




66

Imaginea Natura 2000 este una destul de confuză chiar la nivelul liderilor de opinie, care o percep fie ca o fundaţie, fie ca un departament de mediu sau ca un program/proiect al Uniunii Europene sau o reţea. Atributele asociate cel mai frecvent cu Natura 2000 sunt: specii protejate, protecţie, conservare, floră, faună, biodiversitate, practici tradiţionale în agricultură, Uniunea Europeană. Persoanele intervievate apreciau nivelul de informare cu privire la Natura 2000 ca fiind destul de redus deoarece proiectul se află într-o etapă incipientă. Modul în care a fost luată decizia privind includerea zonei în Natura 2000 nu este cunoscut deoarece a fost o decizie externă comunităţii (”deci prin faptul că a venit peste noi situl Natura 2000 nu ne-a influenţat nici organizarea, nici lucrul, nici abordarea lucrurilor, nici absolut nimic” - Apold). De altfel, liderii intervievaţi raţionalizează în mod diferit acest proces:

mediul înconjurător din zonă are calităţi deosebite faţă de alte zone aşa că prin includerea în Natura 2000 i s-a recunoscut valoarea

a fost proiect al unei organizaţii neguvernamentale care a făcut demersuri în acest sens

s-a hotărât la nivel înalt, fără participarea locală şi fără prea multe informaţii de la nivel local

”Păi bănuiesc că tot e aşa, e rustică, e şi ferită de şoseaua principală şi de aglomeraţie. Pentru că aici sunt nişte, mă gândesc eu aşa după mine, că îs nişte plante deosebite şi sunt foarte multe plante medicinale care se pot valorifica, fâneţele sunt naturale şi nu sunt poluate, totu-i natural. Flori şi mai ales animalele sălbatice, avem căprioare, urşi, lupi, păsări de toate soiurile, păsări, deci n-au dispărut din... ulii, corbi, rândunici,

Surse de informare

Fundația Adept, seminarii, prezentări,

proiecte

• ”Știu că s-a implicat foarte mult

Fundaţia Adept, ştiu că în zona

Natura 2000 s-au găsit diferite specii

de insecte şi de păsări şi de plante şi

de animale care nu există în alte zone

ale ţării poate nici chiar în Europa.

De asemenea ştiu că Natura 2000 este

protejată prin UNESCO. Sunt după

câte mai ştiu nişte proiecte şi

programe prin care se protejează

anumite specii de animale, păsări, am

înţeles eu este o acvilă mică care

există undeva în zona noastră şi este

un proiect pentru acea pasăre pentru

a fi protejată, pentru a nu dispărea.”

(Laslea, Floresti)

• ”Comunitatea în ansamblu cred că nu

prea e în temă. Noi din primărie, că

vorbeam mai înainte, am avut nişte

contacte cu Adeptul care ne-a mai pus

în temă cu problematica ariei

protejate, dar aşa o informare

generală nu am avut. Bine, avut afişe,

nu zic că nu, dar astea-minore.”

(Albesti)

Experiența directă - Solicitarea de

avize Natura2000 pentru investiții

• ”În 2007 a apărut Natura 2000 eu am

proiectul semnat în 2009, am primit

ordin de la Natura 2000 că ferma mea

se află la graniţa dintre Podişul

Hârtibaciului şi Târnava Mare şi

trebuie să-mi analizeze dosarul pentru

obţinere de aviz Natura 2000. Singur

nu am putut să fac şi a trebuie să fac

contract cu o firmă specializată pe

aşa ceva din Ploieşti, care mi-a făcut

un studiu de impact. Ceea ce voi face,

sper, să nu afecteze flora şi fauna. Au

venit la faţa locului şi au luat probe şi

au făcut un studiu de impact. Oricum

sunt nişte date contabilizate la nivelul

Agenţiei de Mediu, eu cred că Natura

2000 este parte din Agenţia de Mediu

şi una fără alta nu se poate. Şi am

făcut studiu de impact am obţinut aviz

de la Natura 2000, pe mine m-a ajutat

Natura 2000.” (Biertan)

Afișe stradale

• ”Păi ceva afişe am văzut eu odată pe

la primărie, dar cinstit să fiu nici n-

am avut timp să le studiez dar tot ceva

cu Natura 2000, cu acvila ţipătoare

mică, am văzut ceva. Dar concret să

fie o întrunire, să spună cuiva ceva,

nu. Și când se organizează câte ceva,

iese în faţa primăriei, dacă vede 3 inşi

îi cheamă înăuntru sau în sală chiar

de ochii lumii ca … Să fie, dar să fie

anunţat din timp, adică omul să ştie

„domnule la data de, ora de, dacă mă

interesează particip la o întrunire,

adunare, dezbatere ce-o fi ea”, dar la

noi nu.” (Apold)



67

ciocănitoare, fluturi, mai ales când e vară, fân sunt o groază de fluturi” (Laslea) ”E o zonă frumoasă şi turistică. dacă o luăm pe plan turistic şi legat de natură şi ceea ce există, sunt foarte multe specii din ce am înţeles eu în anii ăştia care nu s-au găsit în altă parte. Au fost nişte băieţi mai în primăvară şi au luat-o pe câmp şi au găsit nişte specii pe care nu le-au întâlnit în altă parte, chiar pe drumul spre Sibiu. (Apold) ”Am înţeles că au apărut în urma unei organizaţii care a implementat tot proiectul ăsta, îi foarte bună, sunt plătiţi nişte bani pe an pentru, nu ştiu exact cum, am înţeles că 90 euro sau ceva de genul ăsta pe hectar, mi se pare o treabă bună, proiectele sunt în regulă însă încă o dată, nu ştiu dacă... trebuie să ne aplecăm mai jos un pic. […] Adică vă dau un exemplu: în zonă s-a făcut o lăptărie, la noi aicea în zonă în Albeşti. S-a făcut pur şi simplu, fără să ne întrebe foarte mult pe noi, bă, e o chestie bună pentru voi? Credeţi că e o investiţie bună? Merită să o facem? Şi s-a făcut pur şi simplu, şi stă în Albeşti pe strada Lungă nr 256 cred că, bine mersi stă goală şi nefolosită acolo, şi cred că au cheltuit nişte bani degeaba. Eu cred că trebuie să fim un pic mai exacţi pe ce cheltuim banii, să nu facem lucruri care nu ne folosesc. Mai bine facem un lucru care ne foloseşte, şi ideile şi implementarea trebuie să vină de la noi, din noi, de la oamenii care facem ceva, de la autorităţile locale.” (Albeşti) ”Eu am discutat cu cineva de la minister, nu ştiu dacă mai am adresa, o doamnă sau domnişoară, când am întrebat-o pe dânsa zice „nu ştiu domne’ nimica”. Singurul lucru ce e sigur e ca Uniunea Europeana ne-a cerut sau ne-a explicat ca e mai bine dacă avem nişte zone protejate şi de azi pe mâine am zis ca e aia, aia şi aia. […] Păi dacă o luăm pe ce prevede zona protejată, deci noi ne aflăm într-un sit Natura 2000 care are ca obiect de expunere peisajul creat de agricultura tradiţională sau peisajul creat din simbioza asta între agricultura tradiţională şi zona în care trăim. Acuma noi am făcut agricultură tradiţională, am făcut-o, nu ştiu cine o inventat chestia asta că am fi făcut agricultură tradiţională, am făcut-o până in 1910-15, ca am nişte, cum se zice, almanahe, almanahuri, cum se zice, am nişte cărţi vechi în care scrie, de la străbunii mei care erau abonaţi la diverse broşuri, publicaţii referitoare la pesticide. Deci pe timpul ala se găsea de cumpărat arsen, otrava destul de puternică, una din cele mai puternice otrăvuri pentru stropit pomi, fosfuri, toate minunăţiile, se găsea azotul, se găseau fosfaţi sub formă de rocă, deci deja de atunci nu mai aveam tradiţional, numa’ îi zicem aşa, pentru că noi trăim în România şi aşa trebuie, ştiţi, trebuie să umfli un pic.” (Laslea)

11.2.1 Percepţii privind beneficiile Atunci când vorbesc de beneficiile asociate statutului de sit Natura 2000, majoritatea liderilor de opinie menţionează potenţiale beneficii, dat fiind că în practică s-au resimţit destul de puţine efecte. În afară de plăţile de agro-mediu pe care o parte dintre liderii de opinie le asociază statului de sit Natura 2000 şi de autorizaţiile de mediu nu putem vorbi de alte beneficii până la momentul cercetării.

”Natura 2000 pentru noi n-a reprezentat până acum nimic palpabil decât mici intenţii care le-au avut dar nefinalizate concret, adică nu s-au remarcat cu nimic decât prin ceea ce ştim noi să facem, studii, şi să luăm bani de la comunitatea europeană, dar concret nimic.” (Apold) ”Deci prin faptul că a venit peste noi situl Natura 2000 nu ne-a influenţat nici organizarea, nici lucrul, nici abordarea lucrurilor, nici absolut nimic. Eu cred că, acuma cu subvenţiile, e diferenţiată, sunt un pic mai mari, este o delimitare acolo, nu esenţială, dar este ceva mai mult pentru spaţiile Natura 2000.” (Apold) ”Păi eu vad un lucru bun că o fost inclusă, numai că trebuie să se vadă şi rodul includerii localităţii în proiectul Natura 2000, numai că e inclusă aşa, pot fi incluse şi 100 de localităţi dacă nu se cunoaşte nimic, deci nimeni nu face nimic.” (Apold)

Totuşi, liderii cei mai informaţi au identificat o serie de avantaje dar şi dezavantaje ce pot decurge din includerea zonei în situl Natura 2000. Acestea sunt percepute a avea efect pe de-o parte la nivel individual, dar şi la nivel de comunitate. La nivel de comunitate, balanţa dintre avantaje şi dezavantaje depinde de modul în care intervievatul proiectează strategia de dezvoltare la nivel local. Pentru cei care consideră că agricultura ecologică şi agro-turismul sunt soluţii de viitor includerea zonei în Natura 2000 înseamnă mai multe avantaje decât dezavantaje. Cei care consideră că zona trebuie să se modernizeze şi să-şi diversifice activităţile economice astfel încât să creeze locuri de muncă pentru forţa de muncă locală



68

neocupată sunt de părere că includerea zonei în Natura 2000 înseamnă mai mult o limitare decât oportunitate.

”Avantajele sunt că oamenii pot beneficia de acele programe şi subvenţii, dezavantaj este că zona nu se poate moderniza, deci trebuie să protejăm. dacă modernizăm pe de o parte e bine, că progresăm, pe de o parte e rău, pentru că stricăm. deci sunt avantaje şi dezavantaje dar eu zic că în principiu este un avantaj, un atu, pentru că eu nu văd cel puţin în viitorul apropiat o modernizare a zonei, un progres, industrializare.” (Laslea)

Când se gândesc la avantaje, liderii încearcă să identifice beneficiile pentru gospodăriile din localitate. La momentul cercetării, aşa cum a fost menţionat anterior, plăţile de agro-mediu sunt singurele efecte pozitive concrete identificate. Pe lângă acestea, intervievaţii consideră că pentru fiecare regulă/restricţie ce le va fi impusă va exista/ar trebui să existe o compensaţie, eventual financiară.

”Avantaj Primul avantaj e că primim bani pentru agro-mediu. Pentru că respectăm nişte reguli, şi aşa se educă cel mai uşor. Asta doare pe toată lumea.” (Buneşti) ”Ştiu că-i o reţea a Uniunii Europene; Ştiu că e nevoie de un aviz special, pentru construcţiile, de exemplu, care se fac în siturile „Natura 2000”. Ştiu că e nevoie de un plan de management, pentru că altfel, nu e reglementat regimul construcţiilor şi, mă rog, tot ce ai voie şi ce n-ai voie să faci. Şi asta-i cam supără pe mulţi oameni. Ştiu că costă foarte mult un aviz „Natura 2000”. De fapt un studiu de impact pentru un aviz „Natura 2000” şi, mulţi care-au vrut să facă investiţii s-au oprit pentru că nu-şi permiteau să plătească un astfel de studiu. Avantaju-i că vom avea nişte reguli clare despre ce avem voie să facem şi ce nu avem voie să facem şi cu siguranţă o să contribuie la conservarea bogăţiilor naturale pe care le-avem, în special pajişti şi fâneţe că „Natura 2000” pentru extravilan, nu? Şi acolo pajişti şi fâneţe sunt mai mult. Dezavantajul?Nu ştiu. Poate dacă oamenii ar fi motivaţi prin nişte plăţi pentru a respecta regulile „Natura 2000” poate că ar fi mai implicaţi în felul acesta” (Saschiz)

Unul din avantajele pentru întreaga comunitate îl constituie menţinerea calităţii mediului înconjurător comparativ cu alte zone ale ţării prin impunerea anumitor reguli, nu numai la nivel declarativ. Deoarece zona face parte dintr-o reţea europeană de protecţie a mediului, liderii de opinie speră că autorităţile

Avantaje

•Plăți compensatorii

•Protejarea naturii / un mediu mai curat pentru locuitori

•Stoparea defrișărilor

•Dezvoltarea turismului / ”turismului verde” / agroturismului

•Recunoaștere/promovare la nivel național și internațional

•Bază pentru crearea unui brand local

Dezvantaje

• Interzicerea dezvoltării industriei

• Interzicerea agriculturii intensive

•Restricții în construcții

•Necesitatea unor avize speciale

•Bugetele locale vor avea de suferit prin reducerea impozitelor

•Posibile pagube produse de animalele sălbatice

• Imposibilitatea de dezvoltare a localităților prin extinderea intravilanului



69

naţionale sau europene vor reuşi să impună respectarea normelor stabilite, acolo unde autorităţile locale au dat greş: defrişări masive, aruncarea gunoaielor etc.

R: Pentru mine a fost un avantaj cu ce v-am povestit, dezavantaj nu. Ar fi bine să păstrăm ce a fost înainte să nu distrugem. Pentru mine fără floră şi faună nu putem trăi. Avantaje mediu frumos, curat şi datorită mediului trăiesc bine aici. În betoane încinse în Bucureşti, nu aş mai putea trăi. Nu multe localităţi se bucură de aşa ceva” (Biertan) ”R: dezavantaje pot să le priveşti, de exemplu faptul că se înmulţesc mistreţii şi mănâncă cultura de porumb, poate fi un dezavantaj pentru foarte multă lume, dar eu vreau să văd lucrurile global şi eu zic că sunt numai avantaje I: În ce sens? R: Prin faptul că se focalizează o anumită politică a statului pe protecţia mediului în care eu trăiesc şi ăsta este un avantaj pentru mine pentru că şi eu vreau să fie protejată aria unde trăiesc şi să nu fie gunoaie şi să nu mă întâlnesc cu distrugeri de copaci, pentru că acuma este o mare problemă faptul că autorităţile locale nu reuşesc să stăvilească tăierea arborilor din zonă. Ăsta e un punct mare negativ pe ceea ce înseamnă administraţia locală, pentru că sunt foarte multe persoane care taie mult, ilegal, arborii chiar din aria protejată şi sunt locuri unde dacă ai vedea, arată dezastruos pădurea, locuri unde o pădure întreagă e tăiată. Dar astea nu ştiu dacă aş putea eu să fac, să schimb, sunt decizii de politică ale administraţiei locale, personal nu cred că pot să opresc asta pentru că am luat atitudine, dar e ceva peste puterile mele de rezolvare dacă nici primăria şi administraţia nu reuşesc...” (Albeşti)

Date fiind cele două mari direcţii de dezvoltare identificate de liderii locali – turismul şi agricultura ecologică – asocierea localităţilor cu o reţea europeană de protejare a mediului este percepută a aduce un sprijin pentru atragerea turiştilor şi îmbunătăţirea imaginii produselor agricole locale prin crearea unui brand local. Includerea zonei pe hărţi Natura 2000 promovate la nivel naţional sau european ar putea însemna creşterea notorietăţii localităţilor din care fac parte.

”Avantajele sunt aş zice eu, mai multe decât dezavantajele. Pentru că „Natura 2000” poate constitui baza de plecare în crearea unui brand local. Cum noi am şi avut reacţii din direcţia asta... „Scaiul vânăt” care e un indicator de biodiversitate este simbolul semnul brandului. Dar promovată ca atare, zona, pentru un „turism verde” ar aduce aici vizitatori de o anumită factură, de un anumit profil, dispuşi să plătească mai mult pentru aerul curat, pentru apa curată, pentru a întreţine un sistem tradiţional care a adus toate valorile astea până aici.” (Laslea) ”Avantaj ar fi că în momentul în care creezi o bază turistică sănătoasă, un sit Natura 2000 lângă tine e ceva nemaipomenit pentru că cei din afara sigur ştiu să aprecieze treaba asta, ştiu că au ce vedea, cei care sunt pasionaţi să vină în natură. Dar nu se popularizează. Dacă s-ar crea nişte trasee turistice, de exemplu cu bicicleta, sau cum am văzut în Irlanda un traseu care se ducea prin pădure şi traversa vreo 7 localităţi şi te ducea pe la nişte puncte speciale: un mal de lac, acolo îţi spunea că în zona respectivă nu ştiu ce pasăre trăieşte, chiar un punct de observaţie, făceai o mică excursie, câteva zile îţi trebuia ca să umbli pe poteca respectivă. Deci asta ar fi o chestie interesantă de făcut şi asta ar atrage foarte mulţi turişti dacă s-ar promova până la capăt ideea asta.” (Albeşti) ”R: Păi dacă noi o să ne desfacem produsele agricole sub brandul ăsta Natura 2000, şi eu am şi o porţiune din plantaţie pe care am trecut pe bio şi mă rog, încadrată în Natura 2000 sub brandul acesta, eu cred că ar fi o chestie extraordinară I: Există o piaţă de desfacere aici pentru produsele naturale ecologice, bio? R: Da, se încearcă ceva, la nivel de Sighişoara se fac târguri din astea cu produse tradiţionale şi provenite de aici din zona Natura 2000, se încearcă nişte lucruri. Dar destul de modest, nici noi nu suntem chiar pregătiţi pentru lucrurile astea pentru că noi suntem privatizaţi de 11 ani şi avem atâtea nevoi şi necesităţi financiare şi tehnice de a ne dezvolta încât încă n-am ajuns să zicem: uite, producem şi hai să ne creăm un brand că n-avem unde să desfacem producţia şi să o valorificăm superior, şi oamenii sunt cam reticenţi în a se organiza în asociaţii de maniera asta, încă sunt reticenţi, încă nu înţeleg asocierile, încă nu înţeleg ce înseamnă un brand, încă nu avem cultură în domeniul respectiv, asta e concluzia mea la care am ajuns. probabil că în timp nevoiţi de faptul că dacă nu eşti puternic nu mai rezişti pe piaţă o să ajungem şi noi la concluzia că o să ne asociem şi să... dar Natura 2000 a fost aşa, o fată Morgana aşa la nivel zonal” (Apold)

Dezavantajele sunt percepute în relaţie cu oportunităţile de dezvoltare ale localităţilor şi sunt menţionate în mare parte de primari sau viceprimari. Din punct de vedere urbanistic, Natura 2000 limitează extinderea



70

intravilanului, fapt perceput în mod negativ în principal în comunele aflate în vecinătatea oraşelor. Limitarea sau interzicerea extinderii intravilanului cu scopul de a construi locuinţe reduce veniturile autorităţilor locale, dar şi ale comunităţii care ar fi putut exploata acest potenţial de dezvoltare imobiliară. De asemenea, interzicerea anumitor activităţi economice si practic a unor posibile investiţii este percepută tot ca un factor ce va conduce la scăderea bugetului local.

”Nu putem face toată lumea pensiuni, vor face unii ferme dar avem o categorie de oameni care-am putea să ne gândim să găsim o alternativă să lucreze şi cu altceva. Şi „Natura 2000” îngrădeşte câteva posibilităţi… Ar putea să fie ceva avantaj dacă totuşi nu putem să facem unele propuneri sau investiţii, atunci să ne crească punctajul la proiectele pe care le depune comunitatea. Pe agricultură, pe turism. Să se dezvolte totuşi zona. Nu poţi să nu ai câteva oportunităţi pentru că vin. Sunt din străinătate şi de exemplu vrea să facă o ceva din produse plastice. Deci n-o să deie drumul „Natura 2000”. Sau să facem o secţie să facem tuburi sau plastic în zonă. Atunci ar trebui totuşi când depunem proiectele, dacă suntem în „Natura 2000” să avem un punctaj mai mare.” (Bunești) ”Nu zic că nu sunt avantaje, în sensul că se conservă şi se menţine fauna şi flora, dar avem şi dezavantaje şi ne plângem că, de exemplu, un exemplu concret şi nu cred că suntem singurii care se plâng de această problemă, la întocmirea planului urbanistic general al comunei, în zonele, în arealul sitului nu puteam să ne extindem cu intravilanul, deşi avem intenţia sau suntem obligaţi să ne extindem cu intravilanul, întrucât Sighişoara e blocată efectiv cu extinderea asta de care vorbeam şi toţi din oraş sau cei care vor să se instaleze în apropierea oraşului ne caută pe noi, cumpără terenuri în vederea construirii de locuinţe sau, mă rog, şi alte obiective. Dar în arealul Natura 2000 nu se poate, deci asta e o problemă care ne frământă şi ne creează o dificultate.” (Albeşti)

Un dezavantaj ce a fost resimţit de cei care au dorit să facă investiţii fie în activităţi economice fie în construcţii a fost acela al avizelor suplimentare necesare, avize care au avut costuri ridicate în comparaţie cu resursele financiare ale zonei.

”Dar am avut destule greutăţi pe care eu le-am tot spus de când zona a fost declarată ca zonă protejată pentru că după ce s-a făcut asta se profită - la orice lucru bun apare şi lucrurile rele, şi ca să iei avizele pentru zonă dacă construieşti ceva sau trebuie un aviz, mai ales în primii 2 ani a fost dezastru, deci pentru 2 pagini de referat dădeam câte 5000 lei şi ne purtau la Cluj, la Bucureşti. Deci nu erau specialiştii, noi eram declaraţi şi nu erau specialiştii, şi de la mediu ne trimitea un aviz, şi am umblat în Bucureşti, din Bucureşti ne-a trimis la Cluj, aveam un plus de locuinţe şi după aceea au venit străinii de nu ştiu unde şi au făcut 2 pagini şi ne-au luat 50 milioane, aşa este. Acuma văd că s-a reglementat, există pe lângă agenţiile de mediu specialişti.” (Laslea)

Există şi opinii contrare care susţin că limitarea oportunităţilor de dezvoltare industrială este o falsă problemă în zona analizată dat fiind că forţa de muncă disponibilă este una necalificată.

”Nu văd dezavantaje, văd doar temeri în a nu se aplica planul de management pe viitor şi a rămâne doar la stadiul de proiect. [...] E şi dificil să... adică oamenii nu înţeleg ce este Natura 2000 şi, vă daţi seama, nici pentru noi nu e clar. Adică nici la nivel de guvern nu se ştie clar, darămite oamenii din sat că au impresia că nu o să mai poată să facă nu ştiu ce agricultură sau nu ştiu ce. ”Şi ăştia cu Natura 2000, nu o să mai avem industrie din cauza Naturii 2000”. Ce industrie ai tu? Tu n-ai forţă de muncă calificată. N-ai industrie în Braşov din cauză că nu ai infrastructură, n-ai aeroport, n-ai autostradă, n-ai acolo industrie ca lumea. Ce industrie să ai aici?” (Buneşti)

În ceea ce priveşte agricultura practicată în zonă, Natura 2000 este asociată cu interzicerea utilizării pesticidelor, ierbicidelor, îngrăşămintelor chimice şi a lucrărilor mecanizate. Pentru cei care au suprafeţe de teren ce ar putea fi lucrate intensiv, respectarea regulilor impuse de Natura 2000 înseamnă o productivitate semnificativ mai mică şi implicit un profit mai mic.

”Dezavantajul e lucrul mecanizat în unele zone, unde ai putea, de exemplu la fâneţe n-ai voie deşi ai putea să faci mecanizat, deja îţi trebuie mână de lucru” (Laslea) ”Dacă sunt nişte pretenţii atunci populaţia ar trebui ajutată, şi tocmai la asta mă refer, la o susţinere pe lângă subvenţiile alea. Faţă de agricultura intensivă unde îi dai nu ştiu câte sute de kg de azot substanţă activă, aici nu îi dai chiar deloc şi laşi să crească natural şi scoşi în loc de 155 kg de fân 1000, atunci sigur că ar



71

trebui să se intervină şi pe lângă ministerul agriculturii să accepte subvenţionarea impozitului pe teren.” (Laslea)

O temere exprimată de intervievaţi este legată de potenţiala creştere a numărului de animale sălbatice din zonă şi de pagubele pe care acestea le vor produce. De aceea speră că măsurile care vor fi luate în cadrul Natura 2000 vor menţine un echilibru între faună şi populaţia din zonă. ”Să fie o echilibrare, nu protejarea animalelor sălbatice în defavoarea oamenilor” (Biertan). O altă temere a intervievaţilor este că Natura 2000 se va manifesta doar pe hârtie iar în practică nu se va schimba nimic. Această opinie este influenţată şi de defrişările care au avut loc în ultimii ani, după includerea zonei în Natura 2000 şi de alte exploatări care se dezvoltă şi afectează mediul.

”Deci noi discutăm de sit Natura 2000, îl avem pe un anume Bădilă, sef de ocol aici, şef zonal şi Romsilva ne lichidează pădurile, atâta pădure cât s-o tăiat în ultimii 2 ani eu nu ştiu să se fi tăiat în 40 de ani, va daţi seama! […] Eu aş fi extrem de mulţumit dacă cineva, oricine din România, ar avea totuşi intenţia ca acest sit Natura 2000 să-şi îndeplinească rostul pentru ce a fost gândit. Acuma în prezent, după 10 ani de existenţă sau cât nevoie va fi, nu-i vorba de aşa ceva, ca să ne trebuiască o autorizaţie în plus sau în minus, ca să mai dăm undeva o şpagă sau alta n-are nici un rost, deci atâta ştiu doar că până acuma îţi trebuia autorizaţie de la nu ştiu şi acuma îţi trebe şi de la [ei] şi de la sit Natura 2000 din câte ştiu eu. Deci avem un avantaj extraordinar, avem pădure mai puţină, avem văile mai murdare, avem văile colmatate, ne curg apele din văi pe drumuri, nu se mai face nici un fel de lucrare în infrastructura din afara zonei satului, deci tot ce se ţine acuma se dirijează spre terenul de fotbal, cămine culturale, peste tot, pancarde, dansuri … ” (Laslea)

Experienţele negative ale unor lideri de opinie, asociate cu Natura 2000, se transformă în temeri ce se propagă la nivelul întregii comunităţi. Eşecul în accesarea unor fonduri pentru un proiect realizat în parteneriat cu o organizaţie neguvernamentală constituie un argument pentru lipsa de încredere în autorităţi, în programe de finanţare şi în Natura 2000.

”Tot legat de protecţia anumitor plante, culturi, am încercat, eu m-am numărat şi printre puţinii care am făcut un proiect cu Adeptul de la Saschiz. Prin Adept, şi a fost o persoană acolo, un fel de administrator sau îndrumător sau nu ştiu cum să-i spun aşa, şi nu a fost persoana potrivită. Noi am făcut câţiva cetăţeni de aici, şi am dus acte, ce a trebuit, ca terenuri în folosinţă, în proprietate sau arendate sau... şi a durat un an de zile. După un an de zile a căzut proiectul şi a trebuit să restituim. Şi o parte au restituit o parte nu au restituit sumele înapoi. Nu ştiu de ce, pentru că noi n-am făcut nici o ilegalitate, am dat şi am lucrat cu Adeptul corect, ce ni s-a cerut acte, formalităţi, toate am îndeplinit, a durat un an de zile şi după un an a picat.” (Apold) ”Am nişte colegi de aici din zonă care iniţial s-au angajat într-un proiect din ăsta cu Natura 2000, nu ştiu de ce, chiar nu cunosc. Pentru că noi cei care am fost un pic mai dezvoltaţi în domeniul agricol n-am fost luaţi în seamă şi s-au dus mai mult pe micii producători. Dar ce s-a întâmplat, că au beneficiat de nişte sume pe care acuma le returnează. Vă daţi seama ce efect au chestiunile astea asupra comunităţii locale! Deci sunt oameni care acuma sunt daţi în judecată şi li se cer sumele respective înapoi din cauza faptului că cineva a iniţiat nişte proiecte şi nu le-a dus la bun sfârşit. Nu ştiu că chiar nu cunosc situaţia îndeaproape dar vă pot pune în legătură cu una din aceste persoane care e în situaţia de a da banii înapoi şi vă poate explica din ce cauză, dacă doriţi să cercetaţi fenomenul. Şi nu sunt sume mici! Sunt sume destul de substanţiale, şi cineva a încurcat lucrurile, şi atunci uite ce mi-au făcut cei de la Natura 2000! În situaţia asta, e descurajant!” (Apold)

11.2.2 Aşteptări de la Natura 2000 La nivelul autorităţilor locale nu se cunosc până în acest moment măsuri care le-ar putea sprijini dată fiind includerea localităţilor în Natura 2000. Totuşi există aşteptări legate în primul rând de crearea unor programe de finanţare dedicate acestor zone, atât pentru autorităţi cât şi pentru investitori. Dacă nu se pot crea astfel de programe de finanţare, o soluţie avansată de liderii intervievaţi este ca solicitanţii din situri Natura 2000 să primească un punctaj mai mare în evaluarea cererilor de finanţare.

”Eu aş zice dacă tot vin bani din afară, să vină şi pe nişte programe să putem să lucrăm în zonele protejate, deci să fie o măsură prin care să poată să fie accesate programele şi să vedem ce putem face şi eventual cele 10 comune care suntem în arealul acesta, Târnava Mare, să încercăm să facem nişte programe care să



72

fie în toate comunele şi să putem accesa nişte bani şi să lucrăm pe Natura 2000”. (Biertan) ”Poate, mă gândesc, să vină nişte fonduri, să crească într-o agricultură în primul rând, subvenţiile, care ar fi un avantaj pentru agricultură, cu toate că nu-s prea multe. Mult pământ este pustiu, peste jumătate din suprafaţă nu mai lucrează nimenea. Acuma sunt câţiva fermieri d-ăştia tineri, la început de drum, care în anii ăştia şi-au cumpărat tractoare, altul şi-o făcut o stână, capre, vaci, alţii se ocupă cu vacile şi ar exista o iniţiativă, doresc să se implice, n-au ce să facă, trebuie să trăiască din agricultura asta, că din asta trăiesc.” (Laslea)

O altă măsură aşteptată de lideri este creşterea accesibilităţii informaţiei şi consultanţei privind Natura 2000 prin crearea unor birouri locale sau zonale. Deoarece zona analizată se află la graniţele a 3 judeţe (Braşov, Mureş şi Sibiu), iar distanţele dintre localităţile studiate şi reşedinţele de judeţ sunt destul de mari, resursele de timp şi financiare necesare în acest moment pentru informare şi realizarea formalităţilor necesare pentru demararea unor lucrări / investiţii / activităţi sunt destul de mari. Atât autorităţile cât şi investitorii şi-ar dori crearea unor birouri locale sau zonale, eventual la nivelul instituţiilor deja existente.

”Sunt foarte mulţi nemţi care mergând pe câmp mai des îi văd, se duc şi după fluturi, şi după flori, şi văd că vin cu buchete de flori din astea care sunt poate sunt specifice zonei, chiar a noastră. Deci ar trebui mai multe informaţii şi ar trebui reînfiinţate camerele agricole cu nişte specialişti care să informeze. Te duci şi găseşti o floare şi nu ştii cum îi zice sau alte lucruri legate de teren, să faci un proiect, păi n-ai ... Eu pentru măsura 141, şi n-a fost o măsură complicată, o săptămână de zile am făcut naveta la Târgu Mureş la o sută şi ceva de kilometri. Păi nu se poate, când puteam să fac pe plan local dacă era aici un specialist şi mai scoteam şi eu, că timpul pe care l-am pierdut pe drum şi pe acolo stând şi aşteptând la uşă aşa cum se procedează pe la noi făceam aici într-o zi şi îmi vedeam şi de altceva.” (Apold) ”Păi cred că să existe birouri de diseminare în fond sau birouri de comunicare cu cetăţenii… deci o modalitate prin care să se dea oamenilor soluţii sau răspunsuri la întrebările pe care le au. Pentru că de multe ori nu ştiu şi din cauza ignoranţei sunt manipulaţi foarte uşor. Iar pentru primării, cred că un ajutor ar fi dacă acele studii de ce ştiu eu, de impact sau în momentul în care doresc să scriu un proiect, dacă ar fi oarecum mai ieftine sau în planul de management ar fi prevăzute exact” (Saschiz) ”Ar trebui să facă mai mult, să protejeze mai mult, să facă puncte de lucru mai zonale, nu în fiecare sat. Dacă vrei să iei legătura cu Natura 2000, numai la Bucureşti ajungi. Nu ştiu dacă multă lume din Biertan ştie de Natura 2000” (Biertan)

O altă aşteptare a liderilor intervievaţi este legată de creşterea nivelului de conştientizare şi de informare al populaţiei din zonă prin derularea unor campanii şi crearea unor mecanisme formale de informare.

”Trebuie venit cu nişte programe şi în special conştientizarea oamenilor din zonă, că avem o zonă deosebită. Unii ştiu, alţii poate s-au şi obişnuit. Poate sunt persoane care n-au prea călătorit. Sunt oameni în vârstă care n-au ieşit de foarte mult timp în alte zone ca să-şi dea seama că de fapt zona lor e deosebită şi ajutaţi un pic oamenii în sensul cu - proiecte, programe care să facă anumite activităţi, care să ajute să protejeze zona, şi să nu facă anumite activităţi în care să distrugă zona” (Laslea) ”Deci foarte greu ajunge informaţia, nu este prelucrată. La emisiunile de agricultură să le spună: „în zona 1, 2,3 puteţi face aşa sau aşa”. Să le vină acasă la cei care au pământ hârtie, frumos cu un semn în colţ acolo de la APIA sau de unde, cu un antet frumos, în care să le spună. Deci ar trebui ca toate serviciile să funcţioneze bine. Ei dacă pentru agricultură, direcţiile de la nivel de judeţ şi cu APIA împreună ar ţine o legătură foarte strânsă cu agricultorii şi le-ar spune exact, fiindcă ei majoritatea nu au studii, dar omul ştie să citească şi atunci ştie că dacă face aşa el primeşte atâta. Şi normal că dacă în fiecare an, cultivând alte 10 hectare, în câţiva ani am redresa o parte din păşunatul care acuma să ştiţi că este îmbătrânit, nemaifiind cultivat, fiind tot exploatat, normal că el se distruge.” (Biertan)

Această informare trebuie să se bazeze pe o analiză detaliată a zonei astfel încât să fie identificate şi promovate flora şi fauna protejate de Natura 2000. Aceste informaţii detaliate sunt necesare atât din dorinţa de a cunoaşte cât mai bine zona, dar şi din dorinţa de a o promova mai bine în scopuri turistice.

”Deci eu v-am spus ce vreau. Vreau programe pe Natura 2000 şi vreau oameni de specialitate care să depisteze toate plantele medicinale, toate păsările care fac parte din zona protejată să ştim exact ce este la Biertan, ce avem în comună, de ce suntem în Natura 2000 şi de ce suntem în zona defavorizată şi ce



73

protejăm. Ce pasăre protejăm noi? Asta vrem să ştim noi la nivel de primărie ş.a.m.d să putem populariza, să putem multiplica să le dăm să citească sau nişte articole şi să ştim dacă noi culegem 10 plante medicinale şi le dăm la un plafar ni le cumpără la preţul ăla şi atunci oamenii care nu au de muncă pot să îi anunţ „mergeţi în perioada de la până la…” (Biertan)

Promovarea zonei ca parte a Natura 2000, printr-un program naţional, ar avea efecte pozitive atât asupra turismului cât şi asupra agriculturii locale. În plus, la nivel naţional sau regional ar trebui create facilităţi pentru dezvoltarea unor pieţe de desfacere pentru produsele agricole ecologice, naturale sau bio.

”Să exploateze foarte mult de chestia asta şi să se folosească ca un brand, noi nu ştim să ne promovăm lucrurile ca făcând parte din Natura 2000 şi să creăm branduri, să fie susţinute la nivel naţional şi local. adică dacă avem privilegiul ăsta de a face parte din Natura 2000 să beneficiem de lucrul ăsta.” (Apold) ”Eu cred că e nevoie de a sprijini prin politici concrete pe cei care fac ceva în domeniul protecţiei mediului. Pentru că degeaba povestim de proiecte şi de astea dacă nu sunt oameni care să vrea să facă de la sine lucrurile de protecţia mediului şi nu neapărat vreau să zic că să mă sprijine pe mine. Vreau să creeze un cadru prin care eu să pot să-mi vând corect marfa, să nu fiu taxat ca cei din supermarket, pentru că una e sa fac home-made şi una e să fac industrial.” (Albeşti)

Liderii locali consideră că Natura 2000 va trebui să vină cu un cadru legal clar definit şi cu un set de reguli privind managementul acestei zone. Sintetizând rezultatele prezentate în acest capitol, putem spune că informaţiile despre Natura 2000 au ajuns la un număr foarte mic de persoane din zona analizată, în principal la cei cu un capital social ridicat care au aflat despre Natura 2000 din discuţii cu alte persoane sau prin participarea la discuţii publice. Informaţiile existente sunt destul de sărace nefiind foarte clar care au fost argumentele pentru includerea localităţii în reţeaua Natura 2000 şi nici care este modul de funcţionare al acestei reţele. Tendinţa este de a considera organizatorii acţiunilor de informare drept instituţiile responsabile pentru managementul sitului Natura 2000 (respectiv primăriile şi Fundaţia Adept). Atitudinile faţă de statutul de sit Natura 2000 sunt pozitive, atât locuitorii cât şi liderii de opinie având anumite aşteptări şi estimând o serie de consecinţe pozitive pentru zonă şi locuitorii ei: plăţi compensatorii, dezvoltarea turismului, creşterea valorii terenurilor.



74

12. Nevoi de informare privind Natura 2000 și canale de comunicare 12.1. Nevoi de informare la nivelul populaţiei generale Aşa cum a fost prezentat în capitolul anterior, nivelul de cunoaştere al reţelei ecologice Natura 2000 este destul de scăzut. În aceste condiţii întrebările care încercau să identifice nevoile de cunoaştere au fost adresate unui număr mic de respondenţi, respectiv celor care au auzit de Natura 2000, indiferent de modul în care și-au autoevaluat gradul de cunoaştere. Respondenţii au fost rugaţi să spună care ar fi aspectele despre care ar dori să fie informaţi, răspunsurile lor spontane fiind codificate de operatorii de interviu. La nivel general, populaţia doreşte să afle răspunsul la câteva întrebări: de ce a fost inclusă localitatea în reţeaua ecologică Natura 2000, care vor fi compensaţiile pentru locuitori şi antreprenori şi care vor fi restricţiile impuse. Figură 70. Nevoi de informare privind ”Natura 2000”

Analizând profilul socio-demografic, putem identifica câteva priorităţi de informare:

- în mediul urban este o mai mare nevoie de detaliere a motivelor pentru care localitatea a fost inclusă în Natura 2000, şi apoi accentul să fie pus pe compensaţii şi consecinţele asupra dreptului la proprietate;

- în mediul rural nevoile de informare sunt mult mai diversificate, dar în acelaşi timp există şi o proporţie destul de mare (15%) care consideră că nu au nevoie să fie informaţi;

- persoanele cu studii medii doresc să afle motivele includerii în Natura 2000 şi compensaţiile existente

- persoanele cu studii superioare doresc să afle care va fi impactul asupra activităţilor economice şi motivele pentru care a fost inclusă în Natura 2000

- tinerii (18-35) sunt mai pragmatici: sunt interesaţi în primul rând de compensaţii apoi de motive şi reguli ce vor fi impuse în construcţii

- cei care practică o formă de agricultură sunt interesaţi de aspecte foarte diverse, iar cei care nu exploatează resursele naturale sunt interesaţi de motive, compensaţii şi reguli în construcţii, renovări şi reabilitări

- cei cu un nivel mediu de bunăstare sunt interesaţi în primul rând de compensaţii şi apoi de motive şi impactul asupra activităţilor economice, iar cei cu bunăstarea cea mai ridicată doresc să afle motivele şi efectul asupra regimului construcţiilor, reabilitării şi renovării construcţiilor.

Nevoi de informare privind Natura 2000

3%

7%

9%

11%

11%

19%

30%

30%

31%

35%

42%

NR

NS

Alte restrictii/reguli

Alte aspecte

Nu am nevoie de mai multe informatii

Practicile agricole care vor fi interzise

Regulile ce vor fi impuse constructieisau reabilitarii/renovari

Consecinte asupra dreptului deproprietate

Activitatile economice care vor fiinterzise

Compensatii pentruproprietari/antreprenori

Motivele pentru care localitatea a fostinclusa in Natura 2000

Q: Care ar fi cele mai importante trei aspecte legate de Natura 2000 despre care aţi dori să fiţi informat?

N=151 persoane care au cunoștințe despre Natura 2000 (Răspuns multiplu)



75

Tabelul 16. Nevoile de informare. Distribuția răspunsurilor în funcție de caracteristicile demografice

Mo

tive

le p

en

tru

ca

re lo

ca

lita

tea

a f

ost

inclu

să

în

Na

tura

20

00

Pra

cticile

ag

rico

le c

are

vo

r

fi in

terz

ise

Activită

țile

eco

no

mic

e c

are

vo

r fi in

terz

ise

Re

gu

lile

ce

vo

r fi

imp

use

co

nstr

ucției sa

u

rea

bili

tării/

ren

ovă

rii

Alte

restr

icții/

reg

uli

Co

mp

ensa

ții

pe

ntr

u

pro

prie

tari

/

an

tre

pre

no

ri

Co

nsecin

țe

asu

pra

dre

ptu

lui

de

pro

pri

eta

te

Alte

asp

ecte

Nu

am

ne

vo

ie

de

ma

i m

ulte

info

rma

ții

NȘ

/NR


Urban 57% 18% 32% 36% 8% 43% 45% 2% 5% 5%

Rural 31% 21% 30% 25% 9% 29% 20% 17% 15% 14%

Nivel de educaţie


ucenici

36% 16% 26% 29% 8% 32% 35% 3% 17% 14%

Liceu/postliceala 47% 13% 26% 29% 10% 43% 31% 15% 7% 11%

Studii superioare

41% 38% 47% 30% 7% 20% 24% 12% 9% 5%


18-34 ani 41% 16% 26% 39% 3% 46% 30% 13% 6% 10%

35-54 ani 42% 20% 35% 26% 9% 28% 33% 12% 13% 8%

55+ ani 46% 23% 29% 23% 16% 32% 27% 4% 11% 16%

Gospodărie care practică o formă

de agricultură

Nu 60% 10% 19% 34% 7% 44% 29% 4% 0% 22%

Da 38% 22% 33% 28% 9% 33% 31% 12% 13% 8%



- - - - - - - - -

Q2 - - - - - - - - -

Q3 42% 27% 39% 29% 2% 52% 31% 3% 12% 6%

Q4 36% 18% 34% 18% 14% 34% 43% 7% 14% 5%

Q5 – cei mai bogaţi

50% 19% 26% 43% 8% 29% 24% 19% 8% 11%

Informaţiile sunt aşteptate în primul rând de la autorităţi, pornind de la nivel local către cel central: 81% aşteaptă ca primăria să-i informeze, 35% aşteaptă să primească informaţiile de la nivelul autorităţilor judeţene şi 24% de la Guvern. Mass media este de asemenea, o sursă importantă de informaţii, respondenţii aşteptând să fie informaţi şi prin acest canal. În ceea ce priveşte categoria “alte surse” cele mai multe referinţe au fost legate de organizaţiile neguvernamentale sau ”cei responsabili”, respondenţii neavând informaţiile necesare pentru a indica instituţia care gestionează această reţea ecologică.



76

Figură 71. Surse de informații preferate

Analizând canalele de informare preferate în funcţie de caracteristicile socio-demografice observăm că ierarhia preferinţelor rămâne aceeaşi, diferă doar intensitatea cu care un canal sau altul este preferat. Aşteptările privind primăria sunt mai mari în urban şi în rândul tinerilor. Mass-media este preferată într-o mai mare măsură în rândul celor care nu practică vreo formă de agricultură şi cei din urban, şi mai puţin dorită în rândul celor care au studii medii şi celor care locuiesc în rural. Cei care îşi doresc mai mult să primească informaţii de la autorităţile judeţene sunt persoanele vârstnice (55+ ani), cele cu un nivel mai scăzut de educaţie şi cu un nivel mediu de bunăstare. Guvernul este preferat într-o mai mare măsură de vârstnici şi cei cu un nivel scăzut de educaţie.

Tabelul 17. Canale de informare. Distribuția răspunsurilor în funcție de caracteristicile demografice

De la cine aţi dori să primiţi aceste informaţii? mass-media

de la Guvern

de la autorităţile judeţene

de la primărie

altă sursă

Mediul de rezidenţă Urban 64% 18% 21% 78% 3%

Rural 42% 21% 35% 57% 24%


18-34 ani 56% 9% 17% 80% 16%

35-54 ani 45% 19% 31% 58% 20%

55+ ani 58% 36% 41% 64% 3%

Nivel de educaţie

10 clase sau şcoala de ucenici

60% 27% 41% 67% 5%

Liceu/postliceala 41% 16% 23% 67% 15%


Foloseşte resursele din gospodărie

Nu 71% 13% 18% 61% 3%

Da 46% 21% 32% 68% 18%


Q1 – cei mai săraci - - - - -

Q2 - - - - -

Q3 54% 22% 40% 77% 9%

Q4 61% 23% 30% 74% 10%

Q5 – cei mai bogaţi 46% 18% 25% 60% 25%

Surse de informații preferate

18%

24%

35%

63%

81%

alta sursa

de la Guvern

de la autoritatile judetene

din mass-media

de la primarie

Q: De la cine ați dori să primiţi aceste informaţii?




77

12.2 Nevoi de informare din perspectiva liderilor de opinie Lipsa de informaţii concrete şi detaliate a fost una din principalele probleme semnalate şi de liderii intervievaţi în ceea ce priveşte Natura 2000. Există o mare nevoie de informare la toate nivelurile: autorităţi, antreprenori, locuitori. Totuşi, persoanele intervievate consideră că informaţiile trebuie transmise cu prioritate către anumite grupuri ţintă, respectiv: autorităţile locale care pot constitui ulterior surse de informare pentru comunitate, antreprenorii locali şi copiii. Pentru fiecare grup ţintă ar trebui astfel stabilite obiective specifice şi conţinuturi adaptate.

”Deci este o masă mare pe care nu-i afectează în mod direct şi pentru care faptul că trăiesc într-un mediu natural sănătos pentru ei e foarte bine şi dacă le spui şi ce avantaj constituie Natura 2000 pentru ei, pentru faptul că nu poate oricine să vină să construiască o fabrică, orice investiţie care poate deveni peste noapte poluantă, gen Roşia Montană sau să descopere ceva, să nu poţi să îţi permiţi să faci orice, e un lucru, hai să zicem, de mândrie pentru noi; iar punctual sunt o mână de investitori care vor fi afectaţi de aceste constrângeri. Totuşi lor trebuie să li se explice care sunt avantajele sau care sunt compensaţiile unor asemenea costuri, eventual de a fi încurajaţi pe linia asta a agriculturii ecologice. Chiar să se promoveze în zona siturilor Natura 2000 în special natura ecologică.” (Albeşti)

12.2.1 Informaţii necesare Informaţiile aşteptate la nivel local sunt foarte diverse, pornind de la informaţii de bază despre Natura 2000, până la informaţii detaliate despre speciile de animale şi plantele protejate, informaţii despre consecinţele pozitive şi negative la nivel de comunitate, dar şi despre oportunităţi create prin includerea în Natura 2000. În primul rând trebuie avute în vedere câteva întrebări de bază la care intervievaţii ar dori să primească răspunsuri:

- Ce este Natura 2000? - Care este scopul Natura 2000? - Ce şi cum protejează?

”Cât mai multe, din prospecte, exact şi cu ce se ocupă. Sigur că asta ne interesează în primul rând, dacă tot e să se înfiinţeze ceva pe raza localităţii, măcar să ştim cu ce se ocupă. Pe urmă, bineînţeles, să ştim chiar şi noi cu ce putem veni în sprijin, pentru că sigur că poate că sprijinul cel mai mare ar fi şi din partea locuitorilor şi poate numai prin simplul fapt prin a păstra o curăţenie, să nu mai arunci mizerii nu ştiu unde şi nu ştiu cum, după părerea mea” (Apold)

Pe lângă aceste informaţii esenţiale, liderii de opinie consideră foarte important să fie promovate la nivel local beneficiile şi restricţiile asociate cu Natura 2000. Există opinii contrare cu privire la modul în care vor fi primite informaţiile transmise. O parte dintre intervievaţi consideră că trebuie promovate în primul rând beneficiile pe termen scurt aduse de Natura 2000 pentru ca oamenii să fie sensibilizaţi. Cealaltă parte consideră că ar trebui creată o motivaţie intrinsecă pentru protejarea mediului, prin conştientizarea beneficiilor pe termen lung pentru comunitate.

• implementarea regulilor specifice / planului de management

•crearea unor surse autorizate de informații la nivel local Autorități

• respectarea regulilor

•cunoașterea și utilizarea beneficiilor/compensațiilor Antreprenori

•conștientizare a statutului de Natura 2000

•cunoasterea și respectarea regulilor generale de protecție a mediului Populație generală

•schimbarea atitudinii generațiilor tinere față de mediu

•cunoașterea florei și faunei din zonă Elevi



78

”Mi-aş dori să vină cineva de la primărie la mine, sau de la autoritatea locală, nu de la o fundaţie, din păcate. Pentru că o fundaţie nu e ceva sustenabil. O fundaţie se bazează pe nişte sponsorizări care la un moment dat se termină. Deci mi se pare c-ar trebui să fie un cadru reglementat, legal în care să prin care să se ştie că: nu ştiu structura „x”, că-i din primărie, că-i de la Consiliul Judeţean, că-i de oriunde, nu mă interesează de unde, se ocupă de zonele protejate. Ministerul Mediului, spre exemplu şi ar trebui să vină în sat şi să spună ”Ok. Sunt 20 de oameni care au influenţă-n sat: „Oameni buni. Asta-nseamnă Natura 2000”. Astea sunt beneficiile; ăsta-i scopul acestor situri. Astea-s beneficiile, astea-s condiţiile ca să fiţi parte din „Natura 2000”.” După aia, Ce-aş vrea să aflu? Aş vrea să aflu cum se fac verificările? Cum se controlează acestea? Cum îi pedepseşti pe cei care încalcă? Se-ntâmplă lucrul ăsta. Răspunsul nu-l ştiu. Ce-aş mai vrea pe de altă parte; sincer mi se pare util pentru oameni şi pentru mine Eu ştiu Bun. Ce pot, cum pot să fac să câştig bani şi să trăiesc civilizat, într-un sat ca Viscri, beneficiind de faptul că sunt parte dintr-o zonă protejată” (Buneşti) ”De exemplu, prima şi prima conştientizare a populaţiei despre Natura 2000 ar fi un oarecare avantaj din partea acestei acţiuni. Deci dacă să zicem domne uite noi suntem în Natura 2000, ar veni Hochland-ul şi ar zice „Domne’ noi preluam lapte din sit Natura 2000, avem lapte dintr-o zonă bogată din punct de vedere al speciilor, deci vaca nu mănâncă numai [...], mănâncă şi [...] sau alte”. Noi dăm pe lapte 12 mii, de mâine. De poimâine toata lumea ştie că suntem în Natura 2000. Dacă puneţi 5 afişe la fiecare poartă mâine o rupe, că nici nu ştie s-o citească cei mai mulţi. Deci aşa ai putea conştientiza lumea, deci dacă în sfârşit, după atâţia ani ar începea oamenii să simtă că într-adevăr şi atunci vă garantez că o să se facă şi mai mult legătura asta între protecţia mediului, viaţa noastră de zi cu zi, bunăstarea într-un fel sau altul, că ştiţi cum e, fericirea mere prin stomac, degeaba îi tot explicăm la ăla că e aşa şi aşa, dacă la sfârşit când trage linia tot trebuie să mai cheltuie ceva.” (Laslea)

”Deci nu, nu conştientizează lucrul ăsta, tocmai aici cred că ar trebui un pic lucrat şi accentuat aşa ca oamenii să conştientizeze lucrurile astea şi să înţeleagă, pentru că majoritatea unde am fost la întâlniri pe tema asta, no bun! Şi ce ne dau? Suntem în sit Natura, bun, şi ce ne dau? Deci trebuie văzut, oamenii încearcă să vadă beneficiile materiale în prima fază şi pe urmă să vedem dacă putem proteja mediul, puse puţin invers. … Eu cred că ar trebui să primească informaţii nu neapărat pe ceea ce înseamnă beneficiile imediate ci cred că ar trebui să primească informaţii cu obligaţiile imediate ale oamenilor, adică ce ar trebui să facem noi ca lucrurile să meargă bine în zonă. (Albeşti)

Tot în categoria beneficiilor, un interes ridicat îl prezintă informaţiile despre proiecte ce pot/vor fi finanţate sau surse de finanţare ce pot fi accesate. Legat de restricţiile ce vor fi stabilite pentru aceste zone, ar fi important să fie discutate şi soluţii alternative, exemplificate cu cazuri de bună practică din zonă. De exemplu, legat de agricultură, o dată cu interzicerea pesticidelor, ierbicidelor şi a îngrăşămintelor chimice să fie prezentate alte modalităţi prin care se poate creşte productivitatea în agricultură şi rezultatele care s-au obţinut până acum folosind aceste modalităţi. Agricultura ecologică şi agroturismul trebuie promovate în primul rând prin cazuri de succes.

”Cum este pe agricultură, v-am zis, să se conştientizeze oamenii că se poate trăi şi din agricultura ecologică, se poate trăi şi din promovarea turismului, agroturismului, dar numai cu puterea exemplului se poate face, adică nu spunând poveşti, ci efectiv realizând nişte proiecte pilot prin care să se selecţioneze nişte tineri care vor să promoveze şi care să vadă că se poate trăi din activitatea asta.” (Albeşti)

12.2.2 Implicarea autorităţilor locale Primăriile sunt considerate instituţii cheie în procesul de transmitere a informaţiilor către actorii locali şi către populaţie. Acestea sunt percepute a avea autoritatea necesară pentru a organiza dezbateri locale sau a distribui materiale informative, chiar dacă resursele financiare pentru a realiza aceste activităţi vor veni din afara comunităţii.

”Da, primăria este conducătoarea comunităţii în care stăm. La căminul cultural, în şedinţă, să facă public, să trimită la fiecare acasă câte un pliant aşa cum primim în campanii electorale. Dar asta ţine şi de fonduri nu se pot face benevol.” (Biertan) ”În primul rând ONG-urile astea care se ocupă şi sunt interesate de păstrarea şi respectarea regulilor în zona protejată, trebuie să se aibă foarte bine cu administraţia publică. Indiferent dacă nu mai sunt eu mâine,



79

nu există o comunicare directă cu administraţia publică şi nu putem fi stat în stat, înţelegeţi? Că eu cred că sunt ONG, dar trebuie să mă duc să vorbesc cu primarul!” (Laslea)

Pe termen lung, primăria sau alte autorităţi locale ar trebui să constituie o sursă de informaţii cu privire la Natura 2000.

”O facem noi, o facem. După ce se face la Consiliul Local o informare. După aceea informăm noi. În cămin avem întâlniri cu cetăţenii cu toate. S-anunţă cetăţenii, discutăm, dezbatem. Se miră lumea când încep dezbaterile Dar când ne ducem în faţa comunităţii, noi trebuie să ştim sută la sută tot absolut şi să fie corect. Verificată informaţia care ne-o dă şi cei care ar trebui să ne-o deie în „Natura 2000” (Buneşti) ”Ar trebui de la autorităţi. Autorităţile trebuie să vină să spună că vor să vină să încurajeze, iar cei care se luptă pentru a promova asemenea instrumente ar trebui să facă lobby la autorităţi. Din câte am înţeles sunt bani, sunt fonduri care sunt gestionate prin nişte proiecte de către fundaţii, asociaţii, organizaţii de toate felurile şi care să nu aibă importanţă numai cât ţine proiectul în sine, ci să lase în urmă o rezultantă, o activitate benefică pentru zona, de protecţie a sitului şi de a putea să, lumea să convieţuiască uşor cu ceea ce are.” (Albeşti)

12.2.3 Canale de comunicare Abordarea comunităţilor din zona de interes în cadrul unor campanii de informare trebuie să se realizeze prin intermediul mai multor canale de comunicare, etapizat şi cu tipuri de informaţii adaptate fiecărui grup ţintă.

Prima etapă trebuie să ţintească primăriile prin intermediul unor seminarii, prezentări sau dezbateri astfel încât persoanele cheie de la nivelul acestor instituţii să fie în primul rând sensibilizate cu privire la Natura 2000. Aşa cum a fost menţionat anterior, primăriile sunt percepute drept instituţiile cheie care pot întări legitimitatea unor astfel de campanii la nivel local, de aceea trebuie cooptate şi cointeresate. Al doilea obiectiv trebuie să vizeze asimilarea unor informaţii relevante de către reprezentanţii primăriilor, informaţii care pot constitui baza unor măsuri adoptate la nivel local sau pot fi diseminate mai departe în comunitate.

”R: În primul rând dvs. cu sprijinul primăriei, că doar informaţii despre Natura 2000 mai multe decât dvs nu poate să transmită nimeni, că dvs. ştiţi cu ce se ocupă, ce proiecte sunt, ce perspective sunt. I: Dar în asociere cu primăria, cu autorităţile locale. R: Păi bineînţeles, că nu văd niciun impediment să nu se poată face cu primăria, că doar primăria e organul administrativ de conducere! Te duci la cineva ca ce chestie? Nu că nu s-ar putea întruni, se adună lumea, dar un anunţ frumos la primărie sau pe gardul comunal care încă se practică, se bate toba, se suflă în trompetă şi atunci se anunţă.” (Apold)

Autorități locale

Seminarii, prezentări

Comunitate în ansamblu

Evenimente publice, afișe

Antreprenori

Seminarii, prezentări

Distribuire brosuri detaliate

Gospodării

Distribuire pliante Generația tânără

Activități de mediu organizate la școală și în aer liber



80

Următorul pas l-ar putea constitui sensibilizarea comunităţii în ansamblu cu privire la rolul Natura 2000. Comunicarea faţă în faţă este percepută a fi cea mai eficientă în a conştientiza statutul zonei şi necesitatea respectării unor reguli pentru protecţia mediului. Totuşi există câteva aspecte care trebuie avute în vedere în planificarea unor astfel de evenimente sau dezbateri: alegerea momentului, beneficiile imediate pe care le au participanţii, mijloacele de promovare a evenimentelor. Modalitatea considerată a suscita interesul cel mai mare la nivelul populaţiei generale o reprezintă organizarea unor evenimente publice care să aibă şi o componentă de divertisment.

”Eu cred în informarea prin viu grai, de la om la om. Prin discuţii. Dar asta e consumatoare de timp. E devoratoare de timp. E cronofagă. Să stai cu fiecare, sau cu un număr de … şi asta ar fi cea mai eficientă din punct de vedere al transmiterii mesajului direct la ţintă. Dar e dificil de realizat. Şi-atunci cred că prin „mass media”, prin televiziune. Şi prin întâlniri publice, şi discuţii de la nivelul de comună sau de sat chiar. Ziarele nu se mai prea citesc, La televizor marea majoritate se uită la telenovele, ca post, din percepţia mea, OTV-ul este cel mai vizionat” (Saschiz) ”R: Deci nu există informare în sensul ăsta, informarea trebuie să facă primăria, şcoala, fundaţia Adept, nişte şedinţe. Dar ştiţi care e chestia şi pe oameni îi adună greu la şedinţele astea. I: De ce? Nu sunt interesaţi? R: Dacă nu au un beneficiu cât de mic, eu am văzut, s-o făcut, dacă nu e un pic de tombolă, să fie ceva să fie interesant, nu se duc, nu au interes oamenii să se ducă, ăştia suntem noi.” (Saschiz) R: E foarte greu să-i strângi pe oameni pentru ca sunt foarte decepţionaţi, adică s-au plâns oamenii, au discutat şi în majoritatea cazurilor rezultatele n-au fost, sau ceea ce li s-a spus nu s-a întâmplat şi atunci lumea zice „de ce să mai venim dacă nu are nici un rost”, una la mana şi doi la mână, contează foarte mult şi perioada anului când se face treaba asta. De exemplu acum este destul de greu să-i mobilizezi pe oameni, sa-i aduci la întâlniri pentru ca majoritatea au şi activităţi agricole şi sunt pe câmp. Şi chiar dacă omul este bine intenţionat şi ar vrea să vină mă o manifestare, nu vine pentru ca mai are de treierat, mai are de.. I: Care ar fi perioada cea mai bună? R: Perioada de iarna când nu trebuie să iasă în câmp, iarna sunt cele mai bune momente să zicem aşa. Sau în zilele de sărbătoare. I: Dar este acela un moment propice pentru dezbaterea unor probleme de agricultură sau de mediu? R: Poate să fie dacă există puţina abilitate în a mai pune şi nişte cântăreţi acolo. Dacă i-ai dus pe oameni, aduci 2 cântăreţi de muzică populară, nu faimoşi, aşa să fie, sau ansamblul asta din zonă, să le şi cânte ceva, să nu vină doar... şi o discuţie eu cred că într-o pauză a concertului ăstuia ar putea lumea să şi discute şi probleme astea, dacă chiar vrem să-i mobilizăm cumva, altfel e mai greu.” (Albeşti)

Momentele cele mai potrivite pentru organizarea unor dezbateri publice ar fi în zilele de sărbătoare sau în afara sezonului agricol, respectiv sfârşitul toamnei şi iarna. Sărbătorile locale s-au împuţinat dată fiind criza economică şi scăderea bugetelor locale. Din cele 6 comune vizitate doar în Saschiz se mai organizează pe 15 august ziua comunei numită ”Fiii satului”. Alte sărbători importante care reunesc oamenii din localitate sunt cele religioase: Paşti, Rusalii, Sf. Mărie, Sf. Petru şi Pavel.

”Am avut până anul trecut, am avut zilele Biertanului care au mers 10 ani de zile, acuma au fost nişte greutăţi la primărie şi s-a întrerupt festivalul. Pot să spun că primăria s-a implicat în acest festival şi a fost un festival de succes, au venit, în afară de Bănică, toate trupele româneşti, în afară de Bănică care probabil urma să vină, au fost toate trupele bune, toţi cântăreţii buni, de la Asia pana la Iris, deci asta a fost un succes. Altceva ce-o mai fost, deci aveau şi saşii o sărbătoare, a treia săptămâna din septembrie, tot aşa o ţinut cam 15 ediţii, după care s-a mutat la Sibiu, dar asta nu va putem spune de ce, pentru că o fost hotărârea bisericii evanghelice.” (Biertan) ”Păi cam toamna, după ce gată oamenii de recoltat, sau într-o sărbătoare, într-o duminică, că duminica majoritatea sunt pe acasă, dimineaţa merg la biserică, după masa pe acasă şi dacă anunţă cineva că „uite în data cutare vrem să facem o adunare să discutam”, toată lumea care sunt sănătoşi participă la adunare” (Laslea)

Deşi afişele utilizate până în acest moment au produs un efect de conştientizare la nivelul intervievaţilor (menţionează acvila ţipătoare mică atunci când sunt întrebaţi de Natura 2000), acestea sunt considerate de a avea un impact scăzut la nivel de informare. Afişele sunt percepute a fi eficiente dacă anunţă o întâlnire



81

sau eveniment public. Pentru a asigura vizibilitatea afişelor, există câteva locuri în comună unde trebuie aşezate afişele:

- primărie - centrele de colectare a laptelui - poştă - baruri.

Pentru transmiterea unor informaţii mai detaliate care să contribuie la învăţarea unor noţiuni, reguli şi practici, la nivelul antreprenorilor pot fi organizate prezentări în care să se discute despre reglementări dar şi oportunităţi şi alternative. Aceste prezentări pot fi însoţite şi de distribuirea unor broşuri mai detaliate. În ceea ce primeşte gospodăriile, după ce acestea au fost conştientizate asupra statutului Natura 2000, se poate trece la o altă modalitate de transmitere a informaţiilor prin intermediul unor pliante care să prezinte schematic informaţiile de bază. Cei mai activi care doresc mai multe informaţii vor căuta mai departe informaţii suplimentare la nivelul instituţiilor locale.

”Să ştiţi că la noi oamenii se informează foarte uşor, deci n-ar fi o problemă informatul pentru că avem aparatura cu ce să multiplicăm şi omul citeşte şi dacă trimiţi în toată comuna 1000 de formulare, puse la fiecare la căsuţa poştală şi omul şi-o citeşte şi dacă are nedumeriri el vine şi întreabă. Şi atunci desemnezi 2 oameni care răspund la întrebările lor, pe care îi pregăteşti, ei vin şi le pun la dispoziţie şi le spun „puteţi face asta, asta şi asta şi primiţi atâta.” (Biertan)

O componentă foarte importantă subliniată de liderii de opinie este educarea generaţiei tinere, unde se pot crea valori şi atitudini ce favorizează protecţia şi respectarea mediului. Această educaţie trebuie să fie continuă, de la grădiniţă şi până la liceu, şi bine ancorată în realitatea înconjurătoare astfel încât copiii şi tinerii să cunoască şi să preţuiască resursele naturale locale.

”În primul rând în şcoli. Grupul poate fi adunat şi primi informaţii .Copii sunt atraşi de flori şi animale, sunt receptivi, ascultă şi le place, şi transmit şi acasă. Tot ce ţine de natură.” (Biertan) ”Eu cred că ar trebui de la şcoli început, acuma la şcoală în localitate v-am spus, deja există înainte să fie inclusă zona în Natura 2000, copiii deja s-au întâlnit cu lucrurile astea, însă o dată ieşiţi din şcoală, se produce o ruptură. Deci în şcoală se discută frumos, de mediu, de protecţie, de... când copiii scapă de clasa a VIII-a, nu se mai întâlnesc cu nicio noţiune legată de protecţia mediului. E o ruptură fantastică între ceea ce se întâmplă la şcoală şi ceea ce se întâmplă în viaţa de zi cu zi. Nu există o continuitate a lucrurilor, şi asta nu face decât să fie o muncă în zadar, şi pentru profesorii de la şcoală, hai nu chiar în zadar, că sunt convins că copilul îşi aduce aminte, dar nu există continuitatea... Trebuie să existe o continuitate a învăţării permanente a protecţiei mediului, deci trebuie cumva să se lege lucrurile între ele.” (Albeşti)

Sintetizând, lipsa de informaţii concrete şi detaliate este recunoscută atât la nivelul populaţiei cât şi la nivelul liderilor de opinie. Informaţiile trebuie transmise adaptate fiecărui grup ţintă, pornind de la autorităţile locale care pot constitui ulterior surse de informare pentru comunitate, antreprenorii locali, gospodării şi noua generaţie - copiii. Primăriile sunt percepute drept instituţiile cheie care pot întări legitimitatea unor astfel de campanii la nivel local, dar sunt şi sursele cele mai importante de informare despre evenimente locale. Pentru fiecare grup ţintă ar trebui astfel stabilite obiective specifice şi conţinuturi adaptate. În ceea ce priveşte conţinutul campaniei, există câteva întrebări cheie:

- Ce este Natura 2000? Cum funcţionează? - De ce a fost inclusă localitatea? Ce trebuie protejat? - Care sunt compensaţiile pentru locuitori şi investitori?

- Care sunt regulile ce trebuie respectate? -

Copiii trebuie să constituie un grup ţintă distinct deoarece sunt consideraţi a fi mai receptivi, iar pe termen lung ar aduce o schimbare a relaţiei oameni – mediu în această zonă.



82

13. Concluzii Studiul privind Evaluarea nivelului de informare şi înţelegere al populaţiei privind Reţeaua Ecologică Natura 2000 oferă o imagine detaliată despre populația care locuiește în regiunea Hârtibaciu - Târnava Mare - Olt, despre condițiile de viață ale acesteia, dar mai ales despre percepțiile, atitudinile și problemele cu care se confruntă aceasta. Totodată, studiul aprofundează modul de raportare a acestei populații la problemele de mediu cu accent asupra protejării biodiversității, dar și modul în care liderii comunităților din această zonă se raportează la Programul Natura 2000. Cercetarea calitativă la nivelul liderilor comunitari confirmă în mare parte rezultatele cercetării cantitative la nivelul publicului general din regiune. Folosind două metode de cercetare am obținut practic două fotografii ale aceleiași comunități, dar din două perspective: cea a populației și cea liderilor, iar cele două imagini nu se suprapun perfect, ci mai degrabă sunt complementare. O primă concluzie uitându-ne la cele două ”fotografii”se referă la contextul social. Istoria socială a populației din regiune este în primul rând o istorie a migrației, migrație care a condus direct la restructurarea etnică a populației și în consecință la restructurarea din perspectivă demografică. Migrația continuă să modeleze și în prezent structura populației din regiune și chiar dacă datele oficiale nu surprind această realitate, cel mai probabil multe comunități sunt profund îmbătrânite. Sunt comunități sărace, lipsite de infrastructură modernă, cu acces limitat la piețe, fie că vorbim de piața muncii sau de piețe de desfacere, financiare etc. Sunt comunități în care minoritatea romă reprezintă în fapt o majoritate. Sunt comunități tradiționale în care biserica și religia încă joacă un rol foarte important, dar din care tradițiile au început de mult să dispară pe măsură ce oamenii au emigrat. Resursele oamenilor și gospodăriilor sunt foarte reduse, atât din perspectiva capitalului uman (nivel redus de educație, lipsa de forță de muncă calificată), cât și a celui material (lipsa infrastructurii, proprietăți agricole de dimensiuni mici, sub-dezvoltarea șeptelului etc.) cu consecințe negative imediate asupra capitalului economic al populației – venituri extrem de mici, practicarea unei agriculturi de subzistență, munca cu ziua ca strategie răspândită de câștigare a existenței. Și în ce privește capitalul social comunitar, relațiile inter-umane, participarea civică, încrederea în ceilalți și în instituții, se observă tot sărăcie. O a doua concluzie în strânsă legătură cu prima vizează cum se raportează oamenii la mediu și la problemele de mediu. Lipsa dezvoltării care a condus la o bună prezervare a mediului natural face ca majoritatea oamenilor să nu fie prea sensibili la temele de mediu. Deprivarea în zona nevoilor de bază face ca interesul și preocuparea oamenilor de a proteja mediul să fie destul de mici și legat de acestea cunoștințele oamenilor despre problemele de mediu sunt foarte limitate. La fel și în cazul cunoștințelor despre arii protejate sau despre Natura 2000, care sunt puțin răspândite la nivelul populației din regiune. Există îngrijorări legate de problemele de mediu însă nu și preocuparea necesară pentru a antrena poziții active în acest domeniu din partea populației, iar protejarea biodiversității nu este nici pe departe una din cele mai mari îngrijorări ale oamenilor din această regiune. Totodată mediul apare ca un domeniu complex în care specialiștii sunt cei mai în măsură să se pronunțe și să acționeze. O ultimă concluzie este de ordin pragmatic și vizează comunicarea cu publicul larg din zonă despre problemele de mediu și Programul Natura 2000. Din perspectiva datelor, probabil că cea mai importantă cale de comunicare cu o astfel de populație într-un asemenea context este cea directă, nemediată prin intermediul organizării de evenimente ”de masă” la care să participe specialiști. Bineînțeles, conținutul comunicării trebuie să fie adaptat la nivelul de educație al oamenilor, iar forma trebuie să țină seama de deprivarea uriașă în ce privește nevoile de socializare și petrecere a timpului liber. Un al doilea ”front de comunicare” ar trebui să-l reprezinte copiii, pe de o parte pentru că sunt mai ușor de ”atins”, în sensul în care în cadrul școlilor pot fi organizate mai ușor diverse evenimente pe teme ecologice, iar receptivitatea în rândul lor este de așteptat să fie ridicată, pe de altă parte pentru că aceștia se pot transforma în vectori de persuasiune la nivelul părinților. Sigur, nu trebuie omise nevoile de informare la nivelul autorităților unde există așteptări și un interes ridicat față de ce reprezintă Programul Natura 2000 și față de consecințele pe care le va avea apartenența la o asemenea arie protejată pentru comunitățile pe care le conduc.

Documents

Raport de cercetare Ecologică Natura 2000 · În cazul cercetărilor calitative putem vorbi mai degrabă despre semnificaţii, despre interpretare, despre tendinţe. Eşantionarea