Upload
others
View
7
Download
0
Embed Size (px)
Citation preview
Proiect ESTHR – pachet integrat de acţiuni pentru dezvoltarea rolului femeii în societatea românească
Blocul Naţional Sindical
BLOCUL NAŢIONAL SINDICAL
2009
Raport de cercetare privind discriminarea de gen în piaţa muncii
Blocul Naţional Sindical
Proiect ESTHR – pachet integrat de acţiuni pentru dezvoltarea rolului femeii în societatea românească
BUCUREȘTI 2009
CUPRINS
Capitolul 1 – Introducere. 2
Capitolul 2 - Principalele evoluții în piaţa muncii cu incidenţă în politica de
gen; Tipuri de discriminare identificate în piaţa muncii din România.
Capitolul 3 – Prezentarea tipurilor de discriminare rezultate din cercetare
şi a principalele cauze ce au generat şi alimentează discriminarea.
Capitolul 4 – Concluzii. Provocări și orientări strategice.
Anexe:
- Date rezultate din cercetare.
- Prezentare metodologie.
- Chestionare.
- Definiţii.
- Concepte utilizate.
- Eşantionul de cercetare.
CONTENTS
3
Chapter 1 - Introduction.
Chapter 2 - Key developments in the labor market concerning the gender
policy; types of discrimination identified in the Romanian labor market.
Chapter 3 - Introducing the types of discrimination arising from the
research and the main causes generating and supplying discrimination.
Chapter 4 - Conclusions. Challenges and strategic orientations.
Annexes.
4
Este imposibil ca o persoană să nu se fi confruntat la un anumit moment cu
diferitele faţete ale discriminării şi asta deoarece cadrul social, educaţia, caracteristicile
individuale fizice şi morale, religia, au generat întotdeauna reacţii cât se poate de
diferite în cadrul societăţii.
Discriminarea reprezintă tratamentul diferenţiat aplicat unei persoane în virtutea
apartenenţei acesteia, reale sau presupuse, la un anumit grup social. Discriminarea
este o acţiune individuală, dar dacă membrii aceluiaşi grup sunt trataţi sistematic în mod
similar, aceasta constituie şi un patern social de comportament agregat. În ştiinţele
sociale termenul face trimitere, în general, la un tratament prejudiciant, cu efecte
negative asupra celui vizat.
În timp ce discriminarea reprezintă o formă de manifestare comportamentală,
prejudecata reprezintă o atitudine negativă faţă de fiecare individ membru al unui grup,
care este motivată doar de apartenenţa acestuia la grup. Discriminarea este legată de
stereotipuri, care reprezintă componenta negativă a prejudecăţii. Acestea reprezentând
o structură cognitivă stabilă şi relativ rigidă, ajută la menţinerea atitudinii negative şi la
perpetuarea comportamentelor diferenţiate bazate acestea. Un alt fenomen cu care
este relaţionată discriminarea este stigmatizarea, cei stigmatizaţi devenind mai uşor
ţinta tratamentelor diferenţiate.
Ştiinţele sociale au oferit explicaţii alternative pentru practicarea discriminării.
Teoriile care pun accentul pe stratificarea socială arată că discriminarea este produsul
stratificării sociale bazată pe distribuţia inegală a puterii, statusului şi bogăţiei între
grupuri. Grupurile dominante încercă să îşi menţină poziţia apelând la practici de
discriminare. Cercetările de psihologie socială au relevat faptul că membrii grupurilor cu
status superior au tendinţa să discrimineze mai mult decât cei ai grupurilor subordonate.
Teoria conflictelor reale (Sherif 1956) susţine că discriminarea apare în condiţiile 5
competiţiei pentru resurse limitate care există între două grupuri. În acest context
indivizii tind să favorizeze membrii propriului grup.
O altă serie de explicaţii oferite pentru discriminare leagă tratamentul diferenţiat
aplicat anumitor persoane / grupuri de identitatea socială. Teoria identităţii sociale
(Henry Tajfel 1981) arată că indivizii au tendinţa să discrimineze în favoarea grupului
din care fac parte pentru ca acest grup să obţină o poziţie superioară altor grupuri.
Acest fapt conduce la dobândirea unei identităţii sociale pozitive la nivel individual.
Grupurile supuse cel mai adesea discriminării şi asupra cărora s-au centrat cele
mai multe studii sunt minorităţile etnice, rasiale, religioase, grupurile de imigranţi. O
preocupare aparte a existat pentru discriminarea practicată la adresa femeilor. În ultima
perioadă un interes special este acordat studiilor referitoare la discriminarea
minorităţilor sexuale, a persoanelor cu necesităţi speciale, precum şi a vârstnicilor.
Aceste grupuri vulnerabile din punct de vedere social devin vulnerabile şi din puncte de
vedere economic. Cei care sunt ţinta prejudecăţilor şi a discriminării într-o societate
anume vor întâmpina dificultăţi de integrare pe piaţa muncii (nu îşi vor găsi locuri de
muncă pe măsura calificării sau vor fi plătiţi la nivel inferior celor care aparţin grupurilor
favorizate), vor avea dificultăţi în obţinerea beneficiilor publice. Toate aceste îi fac
vulnerabili din punct de vedere economic şi îi includ în categoria grupurilor cu risc ridicat
de sărăcie.
Pentru reducerea discriminării au fost dezvoltate o serie de strategii (numite în
SUA Acţiune Afirmativă, în timp ce în Europa sunt cunoscute sub denumirea de
Discriminare Pozitivă) menite să asigure egalitatea de şanse (acolo unde sunt în mod
sistematic subreprezentate) persoanelor care fac parte din grupuri supuse în mod
tradiţional discriminării. Aceste strategii au menirea să asigure egalitatea de şanse
pentru toţi cetăţenii, indiferent de grupul căruia îi aparţin. Discriminarea Pozitivă şi
Acţiunea Afirmativă presupun pe de o parte recunoaşterea dezavantajelor acumulate de
grupurile respective, precum şi dezvoltarea de politici şi de practici care ajută la
6
depăşirea dificultăţilor. Domeniile principale în care s-au focalizat acţiunile strategiilor de
eliminare a discriminării sunt piaţa muncii şi educaţia.
Persoanele care aparţin unor grupuri vulnerabile din societate se confruntă cu
discriminarea atât în demersurile de găsire a unui loc de muncă, cât şi la locul de
muncă. Printre aceste grupuri se numără femeile, lucrătorii în vârstă, minorităţile şi
imigranţi din UE. Mamele care caută un loc de muncă după ce au născut, dar ale căror
îndatoriri privind îngrijirea copiilor sunt de nedorit de către angajatori; persoane în vârstă
foarte calificate care au fost ocolite de la promovare în favoarea unor candidaţi mai
tineri; imigranţi care sunt discriminaţi de către potenţialii angajatori, angajatori sau
colegi. Acestea sunt câteva exemple de grupuri de persoane care suferă de pe urma
discriminării de pe piaţa muncii în obţinerea şi păstrarea unui loc de muncă, precum şi
în promovarea la locul de muncă.
Există două motive pentru combaterea discriminării la accesul şi la menţinerea
pe piaţa muncii. Primul motiv este de natură socială: discriminarea pe astfel de motive
este împotriva valorilor europene şi a dreptului comunitar. Cel de-al doilea motiv este
unul economic: UE, confruntată cu o populaţie care îmbătrâneşte, trebuie să aibă cât
mai multe persoane active pe piaţa muncii pentru a putea garanta creşterea economică
şi prosperitatea viitoare.
În cercetările de specialitate se deosebesc doua forme principale de discriminare
a femeii în domeniul muncii: discriminare în ceea ce priveşte nivelul salariului, când
pentru prestarea unei munci similare din punct de vedere cantitativ şi calitativ, femeile
primesc o remunerare diferenţiata, şi segregarea profesională, când femeile au acces
mai limitat la anumite profesii (de regulă, mai prestigioase şi mai bine plătite).
Motivele principale ale discriminării femeilor sunt:
a) Atitudinile preconcepute ale ofertantului locului de muncă faţă de angajarea
femeilor, pe care le consideră forţă de muncă inferioară;
7
b) Preferinţa angajatorului, care este de regulă bărbat, pentru lucrători de sex
masculin din considerente de socializare sau solidaritate bărbătească, dorind să
lucreze mai mult cu un colectiv de bărbaţi, decât cu un grup de femei sau
crezând că un conducător bărbat este mai eficient;
c) Previziunile angajatorului referitoare la productivitatea probabilă a candidatului
femeie, întrucât prestaţia acesteia poate fi întreruptă de căsătorie, naşterea şi
îngrijirea copiilor. De aceea, ofertantul acordă prioritate unui solicitant de sex
masculin sau, în cazul când angajează totuşi o femeie, aceasta este plătită mai
puţin.
Discriminările des întâlnite sunt legate de vârstă şi etnie. Un criteriu de selecţie al
angajatorilor este ca aplicantul pentru un post să nu aibă familie, pentru a fi disponibil
oricând şi la orice oră. Sănătatea este un alt criteriu de selecţie, pentru că angajatorii
vor salariaţi sănătoşi, fără probleme care ar putea să creeze absenţe de la locul de
muncă. Persoanele care au o singură calificare nu se numără pe lista de preferinţe a
angajatorilor. În ceea ce priveşte discriminările legate de rasă, o mare problemă se
resimte în rândul etniei rrome, din cauza unei percepţii negative generale. Un procent
destul de mic al cazurilor de discriminări la angajare se regăseşte şi în rândul
homosexualilor, al persoanelor infectate cu HIV/SIDA, dar şi al persoanelor cu
dizabilităţi. Estimările pe termen mediu ale specialiştilor arată că, în România, odată cu
scăderea numărului de persoane active în câmpul muncii, angajatorii vor fi obligaţi de
situaţie să accepte mai uşor persoanele trecute de vârsta tinereţii, ale căror atuuri sunt
loialitatea şi o mai mare determinare pentru muncă.
Toate aceste tipuri de discriminare au condus la derularea prezentei cercetări,
având ca scop identificarea percepţiei lucrătorilor asupra tipurilor de discriminări
existente în piaţa muncii precum şi asupra cauzelor ce determină apariţia şi
perpetuarea discriminării.
8
9
Tipuri de discriminare identificate în piaţa muncii din România.
În această perioadă este mai important ca niciodată să se investească în
capitalul uman și infrastructura socială, permițându-le atât femeilor, cât și bărbaților să
își utilizeze întregul potențial. Egalitatea de șanse între femei și bărbați constituie un
factor cheie pentru succesul Strategiei Lisabona, precum și o contribuție necesară la
adoptarea unei poziții privind penuria de forță de muncă și necesitățile de noi calificări.
Astăzi, femeile reprezintă aproximativ 60% din totalul absolvenților de universități din
UE, dar ponderea lor în diplome de știință și tehnologie rămâne scăzută. Cu toate
acestea, există în continuare obstacole care împiedică femeile să își utilizeze întregul
potențial și să aibă acces la locuri de muncă și poziții pentru care sunt înalt calificate.
Dificultatea menținerii unui echilibru între profesie și viața de familie constituie
unul dintre principalele obstacole în calea avansării femeilor la locul de muncă și în
carieră. Persistența stereotipurilor legate de gen restrânge opțiunile femeilor și
bărbaților privind educația și cariera, ducând la o segregare bazată pe gen a pieței forței
de muncă. În plus, încetinirea economică ar putea afecta femeile într-o proporție mai
mare decât în cazul bărbaților, deoarece femeile ocupă mai des locuri de muncă ce au
precare.
Deși contextul s-a schimbat ca urmare a încetinirii creşterii economice, este
important ca politicile în materie de egalitate de șanse între femei și bărbați să fie în
continuare consolidate. Decenii de eforturi comune au contribuit nu doar la
10
îmbunătățirea situației și drepturilor femeilor, ci au sprijinit și dezvoltarea economică și
socială a societăților în care trăim.
Egalitatea între femei și bărbați nu constituie doar un scop în sine: este o condiție
prealabilă pentru îndeplinirea obiectivelor generale ale UE, de dezvoltare, ocupare a
forței de muncă și coeziune socială. Participarea sporită a femeilor pe piața forței de
muncă oferă deopotrivă o garanție a independenței lor economice și o contribuție
substanțială la dezvoltarea economică și durabilitatea sistemelor de protecție socială.
Deoarece femeile sunt suprareprezentate în locuri de muncă precare bazate pe
contracte de muncă pe termen scurt, este probabil ca acestea să fie mai afectate de
recesiunea economică ce influenţează piața forței de muncă. Urmărirea realizării și
întăririi abordării integratoare a egalității de șanse pentru femei și bărbați în domeniul
ocupării forței de muncă și politicilor sociale, inclusiv sistemele de flexicuritate, precum
și continuarea eforturilor de eliminare a obstacolelor din calea participării neîngrădite a
femeilor și bărbaților pe piața muncii sunt cruciale.
Integrarea în
muncă a femeilor în
UE se apropie acum
de obiectivul de la
Lisabona de 60%
până în 2010,
crescând de la
51,1%, în 1997,
până la 58,3%, în
2007. Cu toate
acestea, între
statele membre
există diferențe 11
UngariaRomania
PoloniaBulgaria
BelgiaFranta
ItaliaUE 27
SpaniaPortugalia
IrlandaGreciaCehia
GermaniaMarea Britanie
AustriaOlanda
0 10 20 30 40 50 60 70 80 90
Rata ocuparii
2008 femei2008 barbati
majore, cu cifre variind între 36,9% și 73,2%. Diferența medie în privința ratelor de
încadrare în muncă între femei și bărbați se reduce, și a scăzut de la 17,1 puncte
procentuale în 2000, până la 14,2 puncte în 2007.
În ultimii ani, indiferent de creşterea economică susţinută, nivelul ocupării a
rămas relativ neschimbat, iar nivelul extrem de ridicat al populaţiei ocupate în locuri de
muncă fără remuneraţie a accentuat precaritatea locurilor de muncă, afectând în special
grupurile vulnerabile – tinerii şi persoanele vârstnice.
Reforma modelului social românesc se impune, având ca ţintă asigurarea şi
întărirea valorilor asociate cu modelul social european, precum: egalitate, solidaritate,
drepturi individuale şi responsabilitate, non discriminare şi redistribuire, cu asigurarea
accesului tuturor cetăţenilor la servicii publice de calitate şi standarde sociale ridicate.
Schimbările demografice şi şomajul care afectează anumite grupuri sociale trebuie să
fie abordate utilizând politici care să asigure accesul egal la locuri de muncă de calitate.
Creşterea ocupării, a capacităţii de a găsi un loc de muncă, protecţia venitului şi
politici în piaţa muncii au rămas «sărace» pentru România, acestea fiind şi motivele
pentru care liberalizarea pieţei muncii din ultimii ani nu a condus la crearea de noi locuri
de muncă. În urma analizelor efectuate de OIM în 2006 a rezultat că legislaţia în
domeniul protecţiei locurilor de muncă nu a avut un impact semnificativ asupra ratei
şomajului în ţările CEE, din contră s-a observat că o mai bună protecţie poate contribui
la o creştere a ratei de activitate şi implicit a ratei ocupării.
Rata redusă a ocupării în condiţiile unui nivel redus al şomajului, aşa cum
experimentează în acest moment România, conduce la o creştere a riscului de
marginalizare şi excluziune socială datorită faptului că lucrătorii sunt de obicei
necalificaţi şi au o experienţă redusă. Ceea ce este însă cu atât mai mult îngrijorător,
12
este faptul că, nivelul persoanelor ocupate pe cont propriu în România, ca procent în
total persoane ocupate a atins nivelul de 46.5% în 2005, în condiţiile în care media
europeană era în jur de 14.8%.
În fapt o mare parte din aceştia sunt fermieri ocupaţi într-o agricultură de
subzistenţă. O altă caracteristică a evoluţiei pieţei muncii din ultimii ani este apariţia
lucrătorilor în poziţia de « furnizori independenţi de servicii » - în fapt persoane aflate în
raporturi de muncă deghizate - ceea ce îi scoate în afara sferei de acoperire a
sistemului de securitate socială permiţând angajatorilor să evite plata obligaţiilor ce le
revin.
Mai mult promovarea flexibilităţii prin stimularea persoanelor să desfăşoare
activităţi independente în condiţiile în care nu se reuseşte reglementarea şi asigurarea
unui sistem de securitate pentru cei ce desfăşoară astfel de activităţi considerăm a fi o
eroare.
Această zonă a ocupării independente este încă în România o zonă nefiscalizată
şi generatoare de sărăcie.
Măsurile active de ocupare deţin încă o pondere foarte mică în bugetul fondului
de şomaj iar pe de altă parte acestea au fost orientate cu precădere spre
subvenţionarea angajatorilor pentru a crea noi locuri de muncă. Din păcate însă
eficienţa şi eficacitatea fiecărei măsuri active de ocupare nu este cunoscută sau nu este
facută publică.
13
Dacă probabilitatea pentru o femeie de a fi şomeră este mai redusă decât în
cazul bărbaţilor, probabilitatea ca acestea să rămână în afara pieţei muncii este cu 50%
mai mare în România, situaţia îmbunătăţindu-se pe măsură ce nivelul de pregătire al
femeilor creşte.
A fi femeie în România înseamnă o şansă mai mică la un loc de muncă, cu 8,1
puncte procentuale faţă
de bărbaţi şi cu 5,8
puncte procentuale mai
mică pentru a avea acces
la o poziţie de angajator
sau persoană ocupată pe
cont propriu.
Cu cât sunt mai
bine pregătite femeile
sunt mai dispuse în a
ocupa un loc de muncă
decât în a-şi deschide o
afacere pe cont propriu.
Femeile şi bărbaţii au aceleaşi şanse în a obţine un loc de muncă în agricultură.
În mod surprinzător, în România, un procent însemnat de femei sunt ocupate în
sectoare de activitate care necesită un nivel înalt de calificare. Dacă avem în vedere că
în general femeile au o rată de ocupare mai redusă decât bărbaţii, iar un procent ridicat
din femei sunt ocupate în locuri de muncă înalt calificate, putem concluziona că în piaţa
muncii femeile se plasează spre extreme, femeile cu un nivel ridicat de pregătire care
ocupă locuri de muncă de calitate şi femei care nu participă deloc în piaţa muncii.
14
OlandaAustria
Romania
Bulgaria
Cehia
Irlanda
Germania
UE 27Belgia
Polonia
Ungaria
Italia
Franta
Portugalia
Grecia
Spania
0
10
20
Rata somajului pentru barbati si femei
barbatifemei
Vulnerabilităţile
în piaţa muncii din
România s-au accentuat
după anul 2003. Cei mai
expuşi acestor
vulnerabilităţi sunt tinerii
care se confruntă cu cel
mai mare risc de
sărăcie. Polarizarea în
piaţa muncii între
lucrători slab calificaţi
sau necalificaţi şi
respectiv cei calificaţi s-a accentuat de asemenea după anul 2003. Rata sărăciei pentru
persoane care nu au absolvit o formă de învăţământ era în 2003 de 16 ori mai mare
decât în cazul celor cu studii superioare. In 2006 această diferenţă a crescut la 27.
Situaţia este similară şi în cazul celor care au absolvit şcoala primară pentru care rata
sărăciei este de la 12 până la 19 ori mai mare decât în cazul celor ce sunt absolvenţi de
studii superioare.
În majoritatea ţărilor CEE începând cu anul 2000 s-a înregistrat o creştere a
incidenţei contractelor pe perioadă determinată care au afectat în special tinerii şi
persoanele cu pregătire profesională redusă. Problema majoră este faptul ca aceste
persoane au rămas « blocate » în acest tip de ocupare. Contractele de muncă part time
nu sunt foarte populare datorită faptului că există o inflexibilitate a programului de lucru.
Conform datelor statistice un român lucrează în medie într-o săptămână mai multe ore
decât oricare alt european în special în ceea ce priveşte persoanele ocupate pe cont
propriu. Dacă avem în vedere numărul de ore lucrate, inclusiv la alte locuri de muncă
15
BulgariaRomania
GreciaUngariaPolonia
PortugaliaItalia
BelgiaFranta
GermaniaCehiaUE 27
SpaniaIrlandaAustriaOlanda
0 2 4 6 8 10 12 14 16 18
Procentul persoanelor intre 25 si 64 participante la cursuri de pregatire
2008 barbati2008 femei
%
sau în gospodărie ca ore de muncă neplătite, timpul de lucru în România este mai mare
decât acelaşi indicator din oricare ţară europeană.
Procentul angajaților de sex feminin care lucrează cu fracțiune de normă era de
31,2% în 2007, de patru ori mai mare decât cel al bărbaților. Deși fracțiunea de normă
și alte formule de lucru flexibile pot reflecta preferințe personale, distribuția inegală a
responsabilităților casnice și familiale determină mai multe femei decât bărbați să
opteze pentru astfel de formule. În UE, peste 6 milioane de femei din grupul de vârstă
între 25 – 49 de ani afirmă că sunt obligate să nu lucreze sau să lucreze doar cu
fracțiune de normă, ca urmare a responsabilităților familiale.
Proporţia redusă a contractelor de muncă part time in România reprezintă un
contrast în Europa, unde ocuparea cu timp parţial este extrem de bine reprezentată în
special în cazul femeilor. Reglementările restrictive în ceea ce priveşte munca în timp
parţial pot avea un impact disproporţionat asupra femeilor datorită faptului că în general
femeile sunt cele ce îşi asumă responsabilităţile gospodăriilor.
Dacă avem în vedere procentul salariaţilor ce au primit o formă de pregătire la
locul de muncă platită de angajator sau angajat, România se află pe penultimul loc din
ţările membre ale UE. Cursuril de formare profesională plasează lucrătorii ce le
urmează ceva mai aproape de cei cu studii superioare, fiind mai puţin expuşi riscului de
sărăcie.
O mai bună reconciliere a vieții profesionale și private, pentru femei și bărbați
deopotrivă, este esențială nu doar pentru obținerea egalității de șanse între bărbați și
femei, ci și pentru îndeplinirea obiectivelor de la Lisabona. Dezvoltarea unor structuri
pentru îngrijirea copiilor abordabile din punct de vedere financiar și de calitate este
esențială pentru a permite ambilor părinți să combine viața profesională și cea de
familie. Pentru a întruni obiectivele stabilite de statele membre privind dezvoltarea
structurilor de îngrijire a copiilor, așa-numitele obiective de la Barcelona, sunt necesare
16
eforturi în continuare pentru obținerea unor niveluri satisfăcătoare ale îngrijirii copiilor, în
special în cazul celor sub vârsta de 3 ani. Politicile de reconciliere sunt, de asemenea,
importante din punctul de vedere al răspunsului la provocărilor demografice. Statele
membre cu cea mai mare rată a natalității sunt în prezent cele care au obținut cele mai
multe rezultate în ameliorarea echilibrului dintre viața profesională și cea privată și au o
rată înaltă a încadrării în muncă în rândul femeilor.
În general conceptul de locuri de muncă decente abordează probleme precum:
salarii corecte; protecţia împotriva riscurilor în ceea ce priveşte sănătatea la locul de
muncă, dreptul lucrătorilor de a-şi apăra interesele şi de a participa activ în politica
companiilor; asigurarea unor condiţii de muncă care să favorizeze o prezenţă activă în
viaţa de familie, locuri de muncă suficiente. Totodată conceptul de locuri de muncă de
calitate trebuie să includă reglementarea adecvată a formelor de ocupare noi şi atipice
pentru a evita segmentarea în piaţa muncii.
Ocuparea forţei de muncă în economia subterană, caracterizată de salarii mici,
condiţii precare de muncă, puternică nesiguranţă a locului de muncă şi un nivel redus al
protecţiei angajaţilor în ceea ce priveşte durata zilei de muncă necesită o mai mare
atenţie şi nevoie de intervenţie prin intermediul politicilor în acest sens.
Calitatea percepută a locurilor de muncă în România măsurată prin nivelul
salariilor, gradul de autonomie în muncă şi perspectivele de avansare – este mai
scăzută decât cea existentă în medie în cele mai slabe şase state europene şi mult mai
scăzută decât media UE25. În plus nivelul perceput de nesiguranţă a locului de muncă
este foarte ridicat, 18% din angajaţii din România consideră că şi-ar putea pierde locul
de muncă în următoarele 6 luni.
Deţinerea unui loc de muncă nu este întotdeauna suficient pentru a scăpa de
sărăcie: o structură familială particulară cu două sau mai multe persoane dependente şi
doar un singur salariat sau cu niveluri reduse ale salariilor, ce rezultă dintr-o serie de
probleme cu care se confruntă piaţa muncii, inclusiv şomajul; incapacitatea de a găsi un
17
loc de muncă cu normă întreagă, sau niveluri reduse ale salariilor, sunt probleme care
stau la baza conceptului de sărăcie a celor ce muncesc.
Una dintre consecințele segregării între bărbați și femei pe piața forței de muncă
este persistența diferenței de remunerare între femei și bărbați (17,4 % în medie în UE),
în parte ca urmare a faptului că femeile sunt concentrate în locuri de muncă și posturi
mai puțin apreciate decât bărbații. Deoarece sunt mai multe șanse ca femeile să
lucreze cu fracțiune de normă și să își întrerupă cariera din motive familiale, sunt mai
înclinate spre a cunoaște consecințe negative în ceea ce privește remunerarea,
avansarea în carieră și acumularea drepturilor de pensie. Aceasta poate influența și
riscul de sărăcie, în special în cazul părinților singuri care, în majoritatea cazurilor, sunt
femei.
Datorită transformărilor din perioada de tranziţie România a înregistrat o creştere
a inechităţilor sociale şi s-a accentuat nevoia de a îmbunătăţi rata ocupării. În acelaşi
timp însă procesul de convergenţă pune presiune pe politica fiscală pentru respectarea
criteriilor legate de deficitul bugetar şi inflaţie. Cu toate acestea dacă avem în vedere
principiile modelului social european şi prevederile strategiei de la Lisabona devine
evident faptul că există o contradicţie între obiectivele stabilite de agenda Lisabona şi
criteriile de la Maastricht. Contradicţia vine şi din îngrijorarea exprimată de vechile state
membre cu privire la dumpingul social promovat de noile state membre, deşi aplicarea
strictă a criteriilor de la Maastricht impun constrângeri suplimentare, conservând
distorsiunele în preţuri şi costuri şi disproporţionalităţile între evoluţia productivităţii şi
salariilor.
Creşterea economică, creşterea veniturilor, precum şi stabilitatea economică
trebuie să se materializeze în condiţii de viaţă mai bune şi în dezvoltarea durabilă a
resursei umane. Reducerea sărăciei depinde de rata de creştere a venitului mediu, de
nivelul iniţial al inegalităţii şi de evoluţia acesteia, existând o legătură puternică între
nivelul iniţial al inegalităţii şi creşterea economică.
18
Cu toate că România a beneficiar de 8 ani consecutiv de creştere economică
decalajul dintre România şi UE 25 s-a redus în mod nesemnificativ. Indicele sărăciei
umane ce are în vedere: longevitatea, cunoaşterea, nivelul de trai şi excluziunea
socială, a cunoscut o foarte mică îmbunătăţire din 1998 pana în 2006, modificarea fiind
de doar 1,3 puncte procentuale, evoluţie datorată în special creşterii incidenţei sărăciei
relative. Acest lucru este datorat şi faptului ca într-o proporţie importantă consumul se
bazează pe creşterea creditelor de consum pentru anumite categorii de populaţie aflate
în partea de jos a grilei veniturilor şi de asemenea pe faptul că veniturile populaţiei tind
să devină din ce în ce mai inegale.
Categoriile cele mai afectate de sărăcie au fost tinerii şi şomerii în special şomerii
pe termen lung. Acestea sunt categorii pentru care nu s-a făcut prea mult în ultimii ani,
cel puţin nu sub aspectul
rezultatelor. 78,5% din
someri nu au putut face faţă
în 2006 cheltuielilor, 44%
dintre aceştia neputând să-
şi acopere nici măcar
cheltuielile de întreţinere a
locuinţei.
Ratele înalte de
inactivitate înregistrate precum şi nivelul neatractiv al salariilor vor accentua deficitele
de forţă de muncă pentru anumite sectoare în perioada următoare.
19
UE 27
Belgia
Bulgaria Cehia
Germania
Irlanda
GrciaSpania
Franta Ital
ia
Ungaria
Olanda
Austria
Polonia
Portugal
ia
Romania
Marea B
ritanie
0
5
10
15
20
25
Gospodarii fara venituri din munca - ponderea persoanelor intre 18 si 59 ani
2007 barbati2007 femei
%
Convergenţa
salariilor este un
factor esenţial în
procesul de
convergenţă, fiind
un element
important şi nu
neapărat un factor
de risc iar această
convergenţă ar
trebui abordată în
spiritul strategiei
Lisabona şi a
principiilor modelului social european.
Diferenţa de venit între femei şi bărbaţi în România este una semnificativă, deşi
se încadrează în media ţărilor din regiune. Surprinzător, diferenţa este mai mare în
sectorul public. Locurile de muncă în sectorul public, cu cerinţe similare în ceea ce
priveşte educaţia şi pregătire profesională, oferă salarii diferite iar femeile par a fi
afectate în mod disproporţionat de aceste diferenţe.
Cea mai mare provocare constă în găsirea unor răspunsuri eficiente și durabile
la încetinirea economică și reducerea multiplelor consecințe pe termen scurt și lung,
inclusiv pe piața muncii. Încadrarea în muncă a femeilor a fost stimulată în UE după
lansarea strategiei de la Lisabona. Prin urmare, aspectele privind egalitatea de șanse
între femei și bărbați trebuie să fie integrate în răspunsurile la aceste provocări,
deoarece femeile și bărbații pot fi afectați în mod diferit. Politicile privind egalitatea de
șanse între femei și bărbați s-au dovedit a fi răspunsuri eficiente la aceste provocări, iar
statele membre ar trebui să continue să investească într-o mai bună utilizare a
20
Italia
Polonia
Portugal
iaBelg
ia
Bulgaria
RomaniaUngar
iaFra
ntaIrla
ndaUE 2
7Spania
Grecia
Marea B
ritanie
Germania Cehia
Olanda
Austria
0
5
10
15
20
25
30
Diferente de gen in salariile platite
20062007
%
calificărilor și resurselor femeilor și bărbaților, inclusiv în consolidarea politicilor de
flexicuritate din punctul de vedere al egalității între femei și bărbați.
Persistența diferențelor între femei și bărbați confirmă importanța eliminării
obstacolelor din calea participării neîngrădite a femeilor pe piața muncii. Este
importantă combaterea stereotipurilor de gen adânc înrădăcinate care definesc rolurile
femeilor și bărbaților în societate și influențează dezechilibrele între sexe în ceea ce
privește munca remunerată și neremunerată. Distribuirea inegală a responsabilităților
familiale poate determina femeile, în măsură mai mare decât bărbații, să opteze pentru
formule de lucru flexibile și să își întrerupă cariera, putând avea astfel un efect negativ
asupra dezvoltării acesteia, a veniturilor, drepturilor la pensie și independenței
economice. Prin urmare,
politicile de promovare a
participării femeilor pe
piața muncii trebuie să
beneficieze de o
abordare integrată și să
includă strategii de
eliminare a stereotipurilor
masculine și feminine și
măsuri de ameliorare a
echilibrului între viața
profesională și cea
personală atât pentru
femei, cât și pentru bărbați.
Femeile sunt mai expuse riscului în perioade cu șomaj în creștere, deoarece
lucrează pe bază de contract cu perioadă determinată în proporție mai mare decât
bărbații (15%, comparativ cu 13,9%).21
OlandaCehia
Austria
Grecia
Bulgaria
Italia
PoloniaBelgi
a
Romania
Portugalia
Germania
UE (27)
Franta
Ungaria
Irlanda
Spania
0
2
4
6
8
10
12
14
16
18
Evolutia ratei somajului - barbati
%
Rata şomajului
pentru femei în România
este încă redusă,
indicatorul fiind însă viciat
de femeile ocupate în
gospodărie care nu au
nici un fel de remuneraţie.
În primul trimestru al
anului 2009 70,9% din
numărul lucrătorilor
neremuneraţi erau femei. Cea mai mare discrepanţă între sexe se constată în rândul
patronilor, numărul femeilor ce ocupă această poziţie fiind de 2,5 ori mai mici decât
bărbaţii.
Un echilibru mai bun între viața profesională și cea familială, atât pentru femei,
cât și pentru bărbați impune împărțirea mai echitabilă a timpului consacrat activității
remunerate și neremunerate. Timpul femeilor este dedicat în proporție mai mare
responsabilităților casnice și familiale decât cel al bărbaților. Măsurile de reconciliere
trebuie să vizeze și bărbații deoarece încurajarea egalității de șanse între femei și
bărbați presupune schimbări și noi oportunități pentru ambele sexe.
Femeile au şanse egale cu bărbaţii de a intra pe piaţa muncii, doar dacă au studii
superioare, altfel şansele lor sunt semnificativ mai reduse. Intrarea pe piaţa muncii nu
este însă sinonimă cu independenţa economică. Aproape trei sferturi din lucrătorii
familiali neremuneraţi sunt femei, în timp ce proporţia femeilor în rândul lucrătorilor pe
cont propriu este de sub 30%. Mai mult, în rândul patronilor, numărul femeilor este de
aproape 4 ori mai mic decât al bărbaţilor, iar în rândul conducătorilor şi funcţionarilor
superiori din administraţia publică şi din unităţile economico-sociale, numărul femeilor
este de 2.5 ori mai mic decât al bărbaţilor. Femeile predomină în schimb în populaţia 22
OlandaAustria
RomaniaBulgaria
Marea BritanieCehia
IrlandaGermania
UE 27Belgia
PoloniaUngaria
ItaliaFranta
PortugaliaGreciaSpania
0 2 4 6 8 10 12 14 16 18 20
Rata somajului - femei
2009m03
2009m02
2009m01
%
ocupată în sectorul public, în grupele de ocupaţii de funcţionari administrativi (72%),
lucrători operativi în servicii şi comerţ (65%), tehnicieni şi maiştrii (61%), specialişti cu
ocupaţii intelectuale şi ştiinţifice (51%), precum şi în sectoarele sănătate şi asistenţă
socială (78%), învăţământ (74%), intermedieri financiare (70%), hoteluri şi restaurante
(66%) şi comerţ (54%). Femeile predomină în populaţia ocupată în sectorul
gospodăriilor, într-o proporţie de 55%. Persoanele de 65 ani şi peste sunt
suprareprezentate în sectorul gospodăriilor, dar reprezintă doar în jur de o treime din
întreaga populaţie ocupată în acest sector. Aşadar, din cele 2.5-3 milioane de persoane
care îşi duc traiul doar din agricultura de subzistenţă aproape două treimi – 1.65-2
milioane persoane – sunt în vârstă de muncă (15-64 ani). În plus, la nivelul populaţiei în
vârstă de muncă, riscul cel mai ridicat de a fi ocupat în sectorul gospodăriilor aparţine
persoanelor de 55-64 ani şi tinerilor 15-24 ani.
O participare egală a femeilor și bărbaților la procesele decizionale constituie o
necesitate democratică și economică. Mobilizarea tuturor talentelor este cu atât mai
importantă în contextul economic actual. Nu este momentul irosirii competențelor și
potențialului productiv ca urmare a percepțiilor învechite despre rolul femeilor și
bărbaților și capacitățile lor de conducere. Angajamentul politic în favoarea egalității de
șanse între femei și bărbați a sporit în ultimii ani atât la nivelul UE, cât și la nivelul
statelor membre. Totuși, acest angajament trebuie să se transforme în acțiune și
progres în direcția egalității de șanse între femei și bărbați în toate statele membre.
Existența resurselor și structurilor adecvate este esențială, iar capacitățile de abordare
integratoare a egalității între bărbați și femei trebuie să fie îmbunătățite. Comunicarea
mai frecventă și mai eficientă ar trebui să crească gradul de informare și să sporească
vizibilitatea și înțelegerea aspectelor referitoare la bărbați și femei la toate nivelurile
societății.
23
Rata de participare a femeilor în vârstă este în general mai scăzută decât în
cazul barbaţilor. În timp ce în cazul bărbaţilor a existat o politică activă de reţinere a
acestora în piaţa muncii acesta nu a fost şi cazul femeilor. Femeile în vârstă care
lucrează timp parţial sau ocupă poziţii sezoniere, cele care lucrează fără a fi remunerate
sau cele care lucrează în gospodării nu sunt evidenţiate în unele cazuri în indicatorii ce
caracterizează piaţa muncii.
Îmbătrânirea populaţiei şi schimbările din piaţa muncii pun şi ele la încercare
sistemul de protecţie socială, principala preocupare fiind în general aceea de
sustenabilitate financiară a acestor sisteme.
Cea mai
importantă problemă
a sistemului de
securitate socială
din România, o
constituie asigurarea
unui nivel adecvat al
beneficiilor oferite de
sistem. Acesta
trebuie să reprezinte
un obiectiv prioritar
pentru perioada următoare.
Un calcul efectuat de Comisia Europeana, pe actualul sistem de indexare al
veniturilor din pensii arată că rata netă de înlocuire pentru pensionarii din România
după 10 ani de la pensionare, estimata pentru 2046, înregistrează cea mai mare
pierdere în valoare netă – 23%. Acelaşi document precizează că în România pauza
făcută de femei pentru creşterea copilului este mai puţin protejată decât în toate
celelate ţări europene.
24
Netherl
ands
Austria
Cehia Ita
lyGrec
ia
Romania
Bulgaria
United Kingd
omPolan
dBelg
iaFra
nceUE 2
7
German
ia
Portugal
Hungary
Irlanda
Spain0%
10%
20%
30%
40%
50%
60%
70%
80%
90%
100%
Rata somajului pentru categoria de varsta 25 - 74 ani
barbati femei
%
Rata de înlocuire a salariului cu pensia pentru o persoană ce a întrerupt cariera
pentru creşterea copilului pentru 2 ani este cu 5% mai mică decât în cazul unei femei ce
nu a făcut o astfel de pauză, în cazul în care perioada de întrerupere este de 3 ani,
pierderea este de 7%.
Aceeaşi situaţie se înregistrează şi în cazul perioadei de şomaj, pentru o
persoană ce a stat 3 ani în şomaj pierderea în rata de înlocuire e de 7%, mai mult decât
în orice altă ţară europeană. Pentru femei ar trebui reglementată situaţia perioadei în
care îşi creşte
copilul într-o
manieră
favorabilă, de
asemenea
perioada de
şomaj nu
trebuie să
determine o
penalizare
substanţială
sub aspectul
venitului din
pensie. Mărirea varstei de pensionare va conduce la o creştere a şomajului nu numai
pentru tineri ci şi pentru cei în varsta care în acest moment sunt cei mai discriminaţi pe
piata muncii.
În estimările Băncii Mondiale, efectuate la începutul anului 2009 erau identificate
33 de ţări în care femeile din gospodăriile sărace erau expuse în mod semnificativ
riscurilor generate de criza economică globală. Având în vedere că femeile fac parte din
25
UE 27
Bulgaria Cehia
Germania
Irlanda
GreciaSpania
Franta
Italia
OlandaAustr
ia
Romania
Marea B
ritania
56
57
58
59
60
61
62
63
64
65
Varsta de iesire din piata muncii 2006 femei
2006 barbati
ani
grupul cel mai afectat de criză este important să se identifice măsuri care să contribuie
la protecţia acestora. Tendinţa promovată de Banca Mondială este de a utiliza femeile
ca agenţi ai schimbării, considerându-i actori economici importanţi în care se poate
investi pentu a stimula reconstrucţia economiei.
Veniturile femeilor sunt afectate în mod direct de criză ca urmare a pierderilor
unui număr însemnat de locuri de muncă în sectoarele economice orientate spre export
sau cele a căroa activitate era finanţată prin microcredite. Pierderile în veniturile
femeilor vor avea un efect negativ pe termen lung pentru bunăstarea gospodăriilor
sărace datorită lipsei
resurselor necesare pentru
investiţii în educaţia
copiilor şi în viitorul acestor
familii.
Pentru a compensa
efectul negativ generat de
criză asupra situaţiei
femeilor în societate şi în
piaţa muncii se impune
elaborarea unor politici
care să aibă ca element central utilizarea femeilor ca agenţi de stimulare a creşterii
economice sustenabile asigurând totodată resurse pentru furnizarea bunăstării copiilor
pe termen lung. Promovarea unor oportunităţi economice pentru femei, în special
pentru cele cu o situaţie economică precară, trebuie să fie o temă centrală a politicilor
publice în domeniul securităţii sociale sau în domeniul financiar. Instituţiile ce furnizează
microcredite ar trebui sprijinite astfel încât acestea să poată continua să ofere surse de
finanţare pentru micile afaceri, în special cele gestionate de femei.
26
Tarile cele mai expuse
Capitolul 3
27
I. Consideraţii generale:
Cercetarea reprezintă o încercare de a identifica caracteristicile şi sursele
discriminării în piaţa muncii, atât la nivel naţional cât şi la nivel regional, şi se doreşte a
fi o sursă de informaţii pentru elaborarea politicilor de gen şi antidiscriminarea în piaţa
muncii.
Trebuie menţionat totuşi că informaţiile furnizate trebuie utilizate având în vedere
faptul că această cercetare a intenţionat identificarea percepţiei populaţiei asupra
tipurilor de discriminare. Această cercetare nu a urmărit a realiza o analiză detaliată a
diverselor grupuri sau subgrupuri ale populației care sunt afectate discriminare ci a
încercat să obțină o imagine generală asupra pieței muncii la nivel național și regional.
Cercetarea a vizat calitatea locurilor de muncă din România, nu numai sub
aspectul condițiilor de muncă și al salariilor și totodată și-a propus promovarea
drepturilor și libertăților lucrătorilor în piața muncii în context european.
La elaborarea cerinţelor pentru prelucrarea electronică a datelor s-a pornit de la
necesitatea valorificării la maximum a informaţiilor obţinute şi totodata de la necesitatea
asigurării datelor de sinteză necesare obiectivelor prevăzute.
Prin urmare, datele obţinute prin intermediul tabelelor de ieşire oferă informaţii
privind sursele generatoare de discriminare la locul de muncă precum şi privind tipurile
de discriminări cu impact semnificativ pe piata muncii.
Principalii indicatori urmăriți în anchetă au vizat:28
- tipuri de discriminări, la nivel naţional şi regional,
- impactul diferitelor tipuri de discriminării asupra evoluţiei în piaţa muncii pentru
femei şi barbaţi,
- tipuri de măsuri şi politici antidiscriminare promovate în prezent în piaţa muncii.
Cercetarea s-a desfăşurat în peste 200 de entităţi, companii şi unităţi de
administraţie publică.
Au fost intervievaţi 100.786 lucratori si 214 manageri. 49,85% din lucrătorii
intervievaţi au fost femei, 73,63% din respondenţi fiind persoane căsătorite. Din totalul
lucrătorilor 79,88% provin din mediul urban şi în proporţie de 97,39% sunt salariaţi.
24,21% din total se încadrau într-o categorie de persoane considerate discriminate pe
piaţa muncii sau în societate, cea mai mare parte din persoanele ce s-au considerat că
aparţin unui grup vulnerabil erau femei.
În ceea ce priveşte nivelul de pregătire al lucrătorilor, există o reprezentare a
tuturor categoriilor de studii, 26,2% sunt persoane cu studii superioare, 70,12% sunt
persoane cu studii medii, diferenţa de 3,76% fiind persoane cu studii primare sau fără
studii.
Au fost vizate de cercetare toate ramurile economiei naţionale, fără a se impune
o structură în ceea ce priveşte reprezentarea pe cod CAEN, s-a urmărit ca toate
ramurile economiei au reprezentare în cadrul cercetării.
Cea mai mare parte a lucrătorilor supuşi cercetării sunt persoane cu experienţă
în piaţa muncii, 82% având vechime în muncă peste 5 ani, vechime care în cele mai
multe cazuri este similară şi în cazul vechimii la actualul loc de muncă.
97% din lucrătorii intervievaţi lucrau cu normă întreagă, 11% din lucrătorii
precizând că lucrează mai mult decât şi-ar dori. 95,77% din lucrători aveau contracte de
muncă pe perioadă nedeterminată. 94,96% deţineau la momentul interviului funcţii de
execuţie, 67,16% din persoanele supuse analizei aveau ca superior un bărbat.
29
48,14% din lucrători sunt membri de sindicat, 56,7% din aceştia declarând că
sunt mulţumiţi sau foarte mulţumiţi de protecţia pe care le-o oferă sindicatul.
În ceea ce priveşte categoria manageri, 34,4% din persoanele intervievate în
această categorie sunt femei.
Caracteristicile eşantionului de manageri sunt următoarerele :
- 77,06% din manageri sunt persoane căsătorite;
- 97,71% provin din mediul urban;
- 93,12% au încheiate contracte de muncă, fiind salariaţi,
- Cea mai mare parte a managerilor nu fac parte din nici o categorie de persoane
vulnerabile;
- 96,79% sunt absolvenţi de studii superioare;
- 87,15% au vechime în muncă mai mare de 5 ani, doar 42,66% au vechime la
actualul loc de muncă mai mare de 5 ani;
- 24,77% din manageri conduc companii care au mai puţin de 10 angajaţi, 35,78%
cunt manageri în companii cu un număr de salariaţi între 10 şi 50 , 27,98%
pentru companii cu un număr de salariaţi între 50 şi 100, doar 11,47% au în
subordine mai mult de 100 de salariaţi.
Eşantionul vizat a fost realizat în proporţie de 100%, deşi din motive obiective
structura eşantionului nu a fost respectată în totalitate, cu toate acestea rezultatele
cercetării pot fi utilizate ca instrument de analiză pentru a identifica tendinţele în piaţa
muncii din România.
Răspunsurile persoanelor intervievate în ceea ce priveşte gradul de satisfacţie la
locul de muncă reflectă situaţia existentă în piaţa muncii, situaţia fiind similară atât în
cazul bărbaţilor câ şi în cazul femeilor.
30
Aprox 50% din lucrătorii intervievaţi consideră că sunt : foarte nemulţumiţi,
nemulţumiţi şi « aşa şi aşa » în ceea ce priveşte locul de muncă, în timp ce
oportunităţile în carieră oferă motive de nemulţumire pentru 58%.
Cei care sunt în general foarte mulţumiţi pentru locul de muncă deţinut şi
oportunităţile în carieră
sunt în jur de 15%.
Oricum majoritatea
femeilor şi bărbaţilor
intervievaţi consideră că
locurile lor de muncă
sunt adecvate, deşi în
general s-a păstrat
viziunea tradiţională cu
privire la locurile de
muncă potrivite pentru
femei şi cele alocate
bărbaţilor. Acest lucru
este evident dacă avem
în vedere ocuparea pe sectoare de activitate, femeile ocupă în general locuri de muncă
în sectorul serviciilor, în principal în sănătate, educaţie sau comerţ. În mod tradiţional
bărbaţii ocupă locurile de muncă de natură tehnică, poziţiile der management de top dar
şi locurile de muncă ce presupune muncă grea.
Surprinzător de mare este numărul celor care gravitează în zona celor nehotărâţi
sau care nu-şi pot identifica în mod cert opţiunile.
31
maniera de apreciere a capacitatii profe-
sionale
Locul de munca oportunitati in cariera nivelul securitatii locurilor de munca
0%
10%
20%
30%
40%
50%
60%
70%
80%
90%
100%
2.80% 2.76% 5.89% 4.64%11.25% 11.45%
16.47% 13.41%
36.69% 34.88%35.69%
32.96%
34.14% 34.57%29.60%
31.62%
15.12% 16.34% 12.35% 18.27%
Gradul de satisfactie la locul de munca
foarte multumit
multumit
asa si asa
Ne-mul-tumit
Foarte ne-mul-tumit
Situaţia este
vizibilă şi în cazul
răspunsurilor oferite la
întrebarea dacă există
reglementări împotriva
discriminării în
compania în care îşi
desfăşoară activitatea.
Un procent însemnat,
43% au răspuns că nu
au cunoştinţă despre
existenţa unor astfel
de reglementări. Dacă avem în vedere faptul că reglementare internă îşi dovedeşte pe
deplin utilitatea doar în măsura în care ea este cunoscută de cei cărora le este
adresată, putem considera
că, în fapt doar în cazul a
30% din companiile în care
au fost intervievaţi lucrătorii
putem vorbi de reglementări
interne ce pot fi accesate de
cei ce se confruntă cu situaţii
de discriminare la locul de
muncă. Din cei 30% care
spun că au cunoştinţă
despre existenţa unor
reglementări interne privind
32
da30%
nu27%
nu stiu43%
Există reglementari impotriva discriminarii în compania dvs?
24.71%
24.67%
39.47%
11.14%
Existenta unei proceduri clare de reactie in cazul discriminarii
danunu stiunu e cazul
discriminarea la locul de muncă doar pentru 80% din aceşti lucrători consideră că
aceste reglementări sunt clare.
În general nu există o percepţie clară asupra tipurilor de discriminare şi a
modalităţilor de combatere a acestora.
Doar 3,8% din persoanele intervievate, respectiv aprox 7% din femei declară că
a avut
probleme la
locul de
muncă pentru
că este
femeie. În
cazul tuturor
celorlalte
categorii de
persoane
considerate
discriminate pe piaţa muncii, situaţia este similară.
Deşi femeile nu se consideră decât în foarte mică măsură că sunt discriminate la
locul de muncă, 37% din persoanele intervievate au declarat că nu dispun de facilităţi la
nivel de companie pentru creşterea copilului, sau de facilităţi pentru reconcilierea vieţii
de familie cu viaţa profesioanală.
Întreruperea carierei este unul din factorii importanţi care determină poziţia şi
câştigurile unei femei de-a lungul vieţii active. Nu numai femeile sunt cele ce-şi întrerup
cariera însă în cazul lor această întrerupere pare a fi mai indelungată.
Atât femeile cât şi bărbaţii sunt îndreptăţiţi la concediul pentru creştere copilului
însă în cele mai multe cazuri fie că vorbim de mediul privat sau sectorul public, acesta
este apanajul femeilor.
33
femeie barbat insarcinata mai in varsta etnic minoritar persoana cu handicap
0%
10%
20%
30%
40%
50%
60%
70%
80%
90%
100%
3.80% 0.74% 1.42% 1.27% 1.16% 0.43%
50.48% 52.24%
28.17% 26.01%18.04% 15.71%
45.72% 47.02%
70.41% 72.71%80.81% 83.87%
Ati vut vreodata probleme pentru ca sunteti?
da nu nu e cazul
Acesta
este unul din
factorii care pun
femeile pe o
poziţie de
dezavantaj
datorită faptului
că în această
perioadă femeile
pierd oportunităţi
de pregătire
profesională sau de promovare în carieră. În acest caz femeile au de ales între
întoarcerea mai devreme în piaţa muncii sau a-şi aloca timp pentru creşterea şi
educarea copiilor. Dreptul mamelor de a beneficia de concediu de maternitate şi pentru
creşterea copilului este crucial pentru protejarea sănătăţii mamei şi copilului. Protecţia
muncii este de asemena crucială pentru a asigura mamei sau tatălui care lucrează
posibilitatea să nu îşi neglijeze familiile.
Accesul la serviciile universale de educaţie, formare profesională, dezvoltarea
cunoştinţelor şi pregătirea
profesională sunt esenţiale
pentru indivizi şi pentru
societate în ansamblu.
Această asistenţă este
crucială pentru îmbunătăţirea
şi susţinerea competitivităţii şi
a oportunităţilor de creştere a
veniturilor.
34
danu
nu e cazul
0.00%
10.00%
20.00%
30.00%
40.00%
50.00%
60.00% 51.41%
35.71%
13.42%
Vi s-a oferit posibilitatea de a participa la cursuri de formare profesionala?
Facilitati disponibile pentru ingri -jirea copiilor
facilitati pentru reconcilierea vietii de familie cu viata profesionala
faciliati pentru plata cheltuielilor0%
10%20%30%40%50%60%70%80%90%
100%
23.46% 14.04% 16.05%
37.91%30.63%
39.61%
30.87%44.34%
35.91%
7.76% 10.99% 8.44%
Modalitati de sprijin pentru integrarea femeilor
da nu nu stiu nu e cazul
Femeile pot nega lipsa unui tratament egal datorită stereotipurilor existente în
ceea ce priveşte calificările, abilităţile, angajamentele la locul de muncă şi tratamentul
personal. În cercurile de afaceri se mai consideră încă, că femeile îi determină pe
bărbaţi să se simtă inconfortabil, să aibă dificultăţi în reconcilierea cererilor familiei cu
cele venite de la locul de muncă.
O forţă de muncă pregătită este o condiţie necesară pentru o dezvoltare durabilă
şi sustenabilă. Este se pare şi percepţia celor care au considerat că stabilirea unor
criterii de formare profesională constituie o prioritate ce trebuie avută în vedere în cadrul
procesului de negociere
colectivă. Asigurarea
pentru bătrâneţe,
îngrijirea medicală dar
şi măsuri pentru
îngrijirea membrilor
familiei completează
lista priorităţilor ce se
consdieră de către cei
intervievaţi că ar trebui
să figureze pe agenda
partenerilor ce negociază contractele colective de muncă.
Femeile vin în general în piaţa muncii cu aşteptări, calificări şi experienţă diferită
de cea a bărbaţilor. De asemenea de regulă ele sunt mai puţin dispuse să investească
în pregătire, căutarea unui loc de muncă sau educaţie formală. Aceşti factori determină
o oarecare justificare a diferenţelor de salarii între bărbaţi şi femei, atunci când această
diferenţă se regăseşte sub forma unui nivel mai redus de pregătire, nivel mai redus de
calificare sau o experienţă mai redusă în piaţa muncii. Acest set de elemente explică
doar parţial diferenţa de nivel în ceea ce priveşte veniturile salariale între bărbaţi şi
35
ingrijire pentru membri familiei
ingrijire medicala
asigurare pentru pensie
criterii pentru formare profesionala
0% 2% 4% 6% 8% 10% 12% 14%
Ce fel de masuri de reconciliere doriti sa fie incluse in negocierile colective?
femei, fiind o consecinţă directă o constrângerilor şi responsabilităţilor pe care femeile le
au datorită aşteptărilor culturale şi sociale la care sunt expuse.
Experienţa mai redusă, întreruperea carierei şi o durată mai redusă în piaţa
muncii au un impact semnificativ asupra salariilor dar şi asupra pensiilor viitoare. În
România pauza făcută de femei pentru creşterea copilului este mai puţin protejată decât
în toate celelate ţări europene. Rata de înlocuire a salariului cu pensia pentru o
persoană ce a întrerupt cariera pentru creşterea copilului pentru 2 ani este cu 5% mai
mică decat în cazul unei femei ce nu a făcut o astfel de pauză, în cazul în care perioada
este de 3 ani, pierderea este de 7%.
Pe de altă parte în unele cazuri femeile nu primesc un salariu mai mic decât
bărbaţii doar pentru că sunt mai puţin productive sau mai puţin pregătite ci pur şi simplu
pentru că sunt femei.
Locurile de muncă care sunt în general dominate de femei oferă în general
recompense
salariale ceva mai
reduse decât în
general.
Doar 40,39%
din persoanele
intervievate au
considerat că în
general salariile
sunt transparente şi
egale pentru muncă
egală, un procent
însemnat – 19,21% fiind şi cei care au considerat că nu este cazul unei astfel de
analize.
36
danu
nu stiunu e cazul
40.39%
34.32%
5.54%19.21%
Salariile sunt transparente și egale pentru munca egala in compania dvs?
salariile sunt transparente si egale pentru munca egala in compania dvs?
Statisticile spun că în România există discrepanţe între salariile femeilor şi cele
ale bărbaţilor, cu toate acestea doar 34,32% din lucrătorii incluşi în cercetare au
considerat că există un tratament discriminatoriu în ceea ce priveşte nivelul salariilor.
O astfel de atitudine poate fi rezultatul lipsei de standarde în ceea ce priveşte
importanţa muncii sau în definirea politicii salarială, standarde care să permită o analiză
pertinentă sau care să dea posibilitatea celor implicaţi în piaţa muncii sa-şi poată forma
o opinie fundamentată. Pe de altă parte dacă avem în vedere că aprox 34% au
considerat că politica salarială şi criteriile ce stau la baza construcţiei salariale nu sunt
transparente aceasta justifică şi răspunsul că salariile sunt egale pentru muncă egală.
Aceeaşi concluzie se poate trage dacă avem în vedere faptul că una din cele trei
cele mai importante priorităţi pentru lucrătorii intervievaţi a fost - plata egală pentru
muncă egală, 21%
fiind cei ce au
susţinut această
prioritate.
Celelalte
două priorităţi au fost
considerate a fi
salariu mai mare şi
oportunităţi de
promovare - 21% din
cei intervievaţi au
considerat că au această prioritate şi mediul de lucru sigur fiind prioritate pentru 23%
din persoanele implicate în cercetare.
Priorităţile lucrătorilor sunt şi elementele care îi motivează în activitatea
profesională.
37
23% 21% 21%
Prioritati pentru salariati
mediul de lucru sigur plata egala pentru munca egalasalariu mai mare si oportunitati de promovare
Pasiunea pentru muncă pare a fi cel mai motivant element pentru lucrători, peste
57% considerând că au
o motivaţie ridicată sau
foarte ridicată generată
de pasiunea pentru
muncă.
Un procent
asemănător, 53,82%
consideră că salariul
este un factor de
motivare important şi
foarte important.
Diferenţele de gen sunt vizibile şi în cazul elementelor cate îi motivează. În timp
ce pentru femei elementele de motivaţie cele mai puternice sunt: pentru 58,5% –
pasiunea pentru muncă, pentru 56,74% - salariul şi 44,95% - oportunităţi în carieră,
pentru bărbaţi – cel mai motivant element este pasiunea pentru muncă 57,36%,
50,92% consideră motivant salariul, 41,1% consideră oportunităţile în carieră ca fiind
motivante, 57,36% consideră pasiunea pentru muncă ca fiind motivantă (fiecare
persoană a ales nivelul de motivare între 1 – cel mai scăzut nivel şi 5 – nivelul cel mai
înalt, pentru toate cele 3 categorii + salariul, oportunităţi în carieră şi pasiune pentru
munca).
Cauzele inegalităţilor între bărbaţi şi femei vin parţial din piaţa muncii şi parţial
din afara acesteia.
Atingerea unui nivel acceptabil în ceea ce priveşte tratamentul egal între bărbaţi
şi femei este condiţionată atât de circumstanţe ocupaţionale cât şi de poziţia femeilor şi
bărbaţilor în societate.
38
salariul
oportunitati in cariera
pasiune pentru munca
4.87%
6.87%
3.48%
10.53%
16.61%
10.86%
30.78%
33.49%
27.69%
29.73%
28.97%
33.20%
24.09%
14.06%
24.77%
Elemente de motivatie pentru salariati
foarte scazut scazut asa si asa ridicat foarte ridicat
În mod tradiţional
femeile au fost dedicate
activităţilor în gospodărie
şi în ciuda evoluţiei din
ultimii douăzeci de ani
foarte mulţi asociază încă
femeile cu activitatea în
gospodărie, mai degrabă
decât cu activităţi în piaţa
muncii.
Ca rezultat chiar femeile consideră adesea că nu merită să investească în
pregătire şi promovare şi în
multe cazuri nu percep în mod real diferenţele de tratament aplicate în piaţa muncii.
Aşa se poate explica răspunsurile furnizate de persoanele intervievate în ceea ce
priveşte tratamentul egal la locul de muncă. 68,48% din lucrători consideră că femeile şi
bărbaţii sunt trataţi în mod egal la locul de muncă, doar 21,3% consideră că nu există
un tratament egal între cele două categorii.
Femeile consideră într-o proporţie mult mai mare decât bărbaţii că există o
egalitate de tratament în piaţa muncii. 70,66% din femei consideră că există o egalitate
de tratament în timp ce doar 66,32% din bărbaţi consideră că femeile şi bărbaţii sunt
trataţi în mod egal la locul de muncă.
Negarea realităţii în ceea ce priveşte existenţa discriminării, deşi datele statistice
existente în acest moment relevă faptul că există un tratament inegal şi discriminare pe
piaţa muncii este vizibilă şi în răspunsurile date la întrebarea – „Aţi fost vreodată victimă
a hărţuirii?”.
39
68.48%
21.30%0.12%
Credeti ca femeile si barbatii sunt tratati egal la locul de munca?
danunu stiu
da
nu
nu stiu
0.00% 20.00% 40.00% 60.00% 80.00% 100.00%
Ati fost vreodata victima a hartuirii?
În medie doar 8,43% au răspuns că au fost cel puţin o dată victimă a hărţuirii în
timp ce 10,64% nu ştiu dacă s-au confruntat sau nu cu o astfel de situaţie.
Cei care s-au confruntat însă mai des cu situaţii de hărţuire sunt, conform
răspunsurilor date, bărbaţii, 9,72% din bărbaţi au declarat că au fost hărţuiţi la locul de
muncă, în timp ce doar 7,31% din femei au declarat s-au confruntat cu o astfel de
problemă la locul de muncă. Răspunsurile date pot fi puse pe seama, pe de o parte
lipsei de cunoaştere iar pe de altă parte datorită existenţei unui sentiment de teamă sau
de jenă în a recunoaşte o astfel de experienţă, sentimente cu care se confruntă în
general femeile. Accesul la ocupare, formarea profesională, comunicarea şi relaţiile
interpersonale precum şi repartizarea în diverse departamente sunt principalele domenii
în care persoanele intervievate au considerat că se manifestă discriminarea în mod mai
pregnant. Chiar dacă atât în cazul bărbaţilor cât şi în cazul femeilor primele patru
domenii sunt cele specificate mai sus, ordinea acestora este însă diferită. Femeile
consideră că discriminarea se manifestă în special în ceea ce priveşte accesul la
formare
profesională şi
oportunităţi în
carieră, în timp
ce pentru bărbaţi
gradul de
discriminare este
ridicat şi foarte
ridicat în special
în ceea ce
priveşte accesul
la ocupare.
40
acces l
a ocupare
contracte d
e munca s
i statu
t...
reparti
zare in
diverse d
epartamen...
formare profes
ionala, car
iera...
securita
tea locului de m
...
comunicare si
relatii in
terpe... diver
se
0.00%
20.00%
40.00%
60.00%
80.00%
100.00%
120.00% Forme si nivel de discriminare la locul de munca
statut marital
membru de sindicat
mediu economic
gen
obligatii familiale
origine
orientare religioasa
culoarea pielii
nationalitate
starea de sanatate
varsta
0.00% 20.00% 40.00% 60.00% 80.00% 100.00% 120.00%
56.33%
60.04%
54.73%
52.29%
51.28%
43.25%
40.73%
37.42%
33.34%
31.87%
30.17%
35.60%
31.72%
36.05%
38.44%
37.13%
40.13%
41.63%
40.24%
42.43%
40.16%
39.12%
8.07%
8.24%
9.23%
9.27%
11.59%
16.62%
17.63%
22.34%
24.22%
27.96%
30.71%
Credeti ca oamenii sunt discriminati in piata muncii pentru?
nu sunt rar frecvent
Deşi în general atât bărbaţii cât şi femeile consideră că în cazul lor particular
nivelul discriminării este foarte scăzut, în ceea mai mare parte a domeniilor de
manifestare, invitaţia la o analiză generalizată a situaţiei discriminării pe piaţa muncii
arată o cu totul altă imagine. În general se consideră că starea de sănătate şi vârsta
sunt principalele motive de discriminare. Aproximativ 70% din persoanele intervievate
consideră că oamenii sunt discriminaţi rar sau frecvent pe motiv de vârstă şi aproximativ
acelaşi procent consideră că starea de sănătate este motiv de discriminare în piaţa
muncii. Generalizarea analizei a permis celor intervievaţi posibilitatea de a elimina
eventuale consideraţii particulare, eliminând astfel tendinţa de a „cosmetiza” informaţia
furnizată.
În timpul cercetării operatorii de teren s-au confruntat frecvent cu refuzul sau
teama celor intervievaţi de a nu furniza date concrete în ceea ce priveşte situaţiile cu
care s-a confruntat la locul de muncă. Acesta este încă un motiv pentru instituţiile
abilitate în vederea luării măsurilor necesare pentru asigurarea reglementărilor legale
sau prevederilor administrative care să contribuie la informarea şi conştientizarea în
rândul lucrătorilor asupra drepturilor pe care le au. Lipsa de informaţie este cea care
generează lipsă de încredere şi menţine o situaţie de incertitudine în rândul lucrătorilor.
În cele mai multe cazuri informaţia pe care ei sunt dispuşi să o ofere este una generală,
existând reticenţa în a oferi detalii, în special atunci când detaliile se referă în mod
concret la o anumită persoană.
Se impune totodată a se adopta măsuri concrete care să conducă la
reconcilierea activităţii profesionale cu viaţa privată şi cea de familie, iar bărbaţii trebuie
încurajaţi astfel încât să preia o parte din sarcinile vieţii de familie.
II. Abordări regionale în politicile de gen:
Reducerea disparităţilor existente la nivel regional este un obiectiv cheie al UE.
44% din bugetul Uniunii este consacrat măsurilor de stimulare a competitivităţii 41
regionale. Există proiecte special create pentru a ajuta regiunile mai sărace din UE să
atingă nivelul de dezvoltare al regiunilor învecinate. Acestea vizează, printre altele,
ameliorarea calificării forţei de muncă locale, încurajarea spiritului antreprenorial,
îmbunătăţirea infrastructurii sau protecţia mediului.
România este una din ţările membre ale Uniunii Europene care se confruntă cu
discrepanţe importante între regiuni în special dacă avem în vedere indicatorii pieţei
muncii şi cei ce caracterizează nivelul de trai. Există serioase ingrijorări pentru unele
regiuni care se confruntă cu unele probleme legate de ajustarea pe termen scurt a
pieţei muncii şi care pot cauza unele probleme.
În acest moment conform datelor furnizate de Institutul Naţional de Statistică
pentru trimestrul 1 din anul 2009 raportul de dependenţă economică (numărul
persoanelor inactive şi în şomaj la 1000 persoane ocupate) variază între 1612 ‰ în
regiunea Nord Vest şi 1111‰ în regiunea Bucureşti Ilfov. Rata de activitate a populaţiei
în vârstă de muncă a înregistrat cele mai mici valori în regiunile Nord Vest (55,2%) şi
Sud Est (59,9%) iar cele mai mari pentru regiunile Sud Vest (65,2%) şi Bucureşti
(67,3%). Cel mai mare nivel de activitate se înregistrează în cazul persoanelor cu un
nivel de instruire superior. Persoanele de sex masculin au deţinut rate de activitate mai
ridicate faţă de cele de sex feminin în toate regiunile ţării, cele mai mari diferenţe
înregistrându-se în regiunile Sud Muntenia (21,9 puncte procentuale), Sud Est (19,4
puncte procentuale) şi Centru (17,6 puncte procentuale).
Indiferent de regiune rata de ocupate a bărbaţilor în vârstă de muncă a fost mai
mare decât cea a femeilor, diferenţa dintre cele două rate avea valori cuprinse între
20,3 puncte procentuale în regiunea Sud Muntenia şi 9,1 puncte procentuale în
regiunea Nord Est.
Analizând structura populaţiei ocupate după statutul profesional se constată că
salariaţii deţineau ponderile cele mai mari în Bucureşti Ilfov (94,4%) şi Centru (82,1%)
iar cele mai mici în regiunile Nord Est (50,8%) şi Sud Vest Oltenia (52,1%).
42
Regiunile în care lucrătorii pe cont propriu deţineau ponderi semnificative în
totalul populaţiei ocupate au fost în general regiunile sărace, respectiv Nord Est 28,7%,
Sud Vest Oltenia (23,3%) şi Sud Muntenia (23,2%).
Lucrătorii familiali neremuneraţi au reprezentat 23,6% din populaţia ocupată din
Regiunea Sud Vest Oltenia şi 18,9% din Regiunea Nord Est.
Rata şomajului a atins valorile cele mai ridicate în regiunile Centru (10,2%), Sud
Muntenia (8,9%) şi Sud Est (8%), iar cele mai mici în regiunile Sud Vest Oltenia (5,8%),
Nord Vest (5%) şi Bucureşti Ilfov (4,1%).
Disparităţile regionale vizibile în analiza indicatorilor prezentaţi mai sus ne-au
determinat să procedăm la analiza nivelului discriminării şi a formelor de discriminare la
nivelul fiecărei regiuni.
Rezultatele cercetării prezentate sub formă grafică relevă o relaţie directă între
precaritatea relaţiilor de muncă şi nivelul discriminării. Atunci când vorbim de
precaritatea locurilor de muncă nu ne referim exclusiv la nivelul ratei ocupării sau al
ratei şomajului ci mai degrabă avem în vedere statutul profesional, tipul relaţiilor de
muncă, nivelul securităţii locului de muncă, nivelul salariului sau raportul de dependenţă
economică.
Regiunile cu un nivel redus de discriminare sunt cele cu un nivel de trai ridicat,
iar acestea au în general o pondere a salariaţilor în total persoane ocupate foarte mare,
aşa cum este cazul regiunii Bucureşti Ilfov.
Rezultatele cercetării au confirmat diferenţele între regiuni, tipurile de diferenţe
îmbrăcând forme diverse, începând cu priorităţi diferite şi terminând cu percepţia
discriminării într-un mod specific.
Profilul regional al răspunsurilor acordate în cadrul cercetării se poate defini prin
următorii indicatori:
43
1. Regiunea Bucureşti Ilfov: 50,32% din persoanele intervievate consideră că
sunt mulţumite şi foarte mulţumite de locul de muncă actual iar 50,95% sunt
mulţumite şi foarte mulţumite de nivelul securităţii locului de muncă. 48,36% din
respondenţi au avut posibilitatea de a urma un curs de formare profesională.
37,63 % consideră că salariile sunt transparente şi egale pentru muncă egală, în
timp ce 5,6% declară că cel puţin o dată a fost victimă a hărţuirii la locul de
muncă. 22% din persoanele intervievate în regiune consideră salariul ca fiind
elementul cel mai important care îi motivează. 27,5% sunt de părere că nivelul
cel mai ridicat de discriminare cu care s-au confruntat se manifestă în acesul la
ocupare, motivul de discriminare cel mai des întâlnit, conform declaraţiilor a
30,4% din respondenţi este vârsta. Cu toate acestea 63,64% consideră că
femeile şi bărbaţii sunt trataţi egal în piaţa muncii.
2. Regiunea Vest: 40,79% din persoanele care au participat în cadrul cercetării
declară că sunt mulţumiţi şi foarte mulţumiţi de locul de muncă actual,
aproximativ acelaşi procent declară că sunt mulţumiţi de nivelul de securitate a
locului de muncă. 73,9% au avut posibilitatea de a participa la un curs de
formare profesională, în timp ce 58,8% consideră că salariile sunt transparente şi
egale pentru muncă egală. 19,85% au fost cel puţin o dată victimă a hărţuirii la
locul de muncă, procent cu mult mai mare faţă de restul regiunilor. 26%
consideră ca prioritate locul de muncă mai sigur, iar pentru 40,83% elementul de
motivaţie este salariul. 27,78% consideră formarea profesională ca fiind domeniul
în care discriminarea se manifestă mai pregnant, în timp ce motivul discriminării
este cel mai adesea vârsta, 24,07% considerând acest lucru. 76,55 % consideră
însă că bărbaţii şi femeile sunt trataţi egal la locul de muncă.
44
3. Regiunea Sud Est: 54,79% consideră că sunt mulţumiţi sau foarte mulţumiţi de
locul de muncă, în timp ce doar 34% se declară mulţumiţi de nivelul de securitate
a locului de muncă. 49,59% au avut posibilitatea de a participa la un curs de
formare, în timp ce 38,43% consideră că salariile sunt transparente şi egale
pentru muncă egală. 6,99% din persoanele intervievate au fost cel puţin o dată
victimă a hărţuirii la locul de muncă, probabil acesta este şi unul din motivele
pentru care prioritatea majorităţii celor intervievaţi este mediul de lucru sigur.
29,84% consideră comunicarea şi relaţiile interpersonale ca fiind domeniul în
care în mod frecvent se confruntă cu discriminarea iar 32,52% consideră că în
piaţa muncii cel mai adesea oamenii sunt discriminaţi pe criterii de vârstă.
68,08% consideră că la locul de muncă femeile şi bărbaţii sunt trataţi în mod
egal.
4. Regiunea Sud: 53,71% consideră că sunt mulţumiţi şi foarte mulţumiţi de nivelul
securităţii locului de muncă, iar 41,6% au primit cel puţin o dată oferta de a
participa la un curs de formare profesională. 28,1% consideră că salariile sunt
transparente şi egale pentru muncă egală. 6,06% s-au confruntat cel puţin o dată
cu o situaţie de hărţuire la locul de muncă. 22% consideră salariul şi
oportunităţile de promovare ca fiind priorităţile pe care le vizează, salariul fiind
elementul care îi motivează pe 53,86% din cei intervievaţi. 31,05% consideră că
se confruntă în mod frecvent cu situaţii de discriminare în ceea ce priveşte
accesul la ocupare. 37,95% consideră că în piaţa muncii cele mai frecvente
situaţii de discriminare au legătură cu vârsta persoanei, 71,43% consideră că
femeile şi bărbaţii sunt trataţi în mod egal.
5. Regiunea Nord Vest: 51,83% din persoanele intervievate din această regiune
sunt mulţumite şi foarte mulţumite de locul de muncă iar 50,39% de modul în
care le sunt apreciate capacităţile profesionale. 43,55% au primit propunerea de 45
a participa la un curs de formare iar 40,22% consideră că salariile sunt
transparente şi egale pentru muncă egală. 9,75% au fost victime ale hărţuirii cel
puţin o dată la locul de muncă, motiv pentru care principala prioritate a celor
intervievaţi este mediul de lucru sigur, 25% au această prioritate, elementul care
îi motivează în general fiind pasiunea pentru muncă, aşa cum au declarat
63,51% din persoanele intervievate. 27,72% consideră că repartizarea în diverse
departamente funcţionale este principalul domeniu în care se confruntă cu
discriminarea, 28,61% consideră că în piaţa muncii vârsta este principalul motiv
de discriminare, aşa cum au declarat 28,16% din respondenţi. 73,3% consideră
că femeile şi bărbaţii sunt trataţi egal la locul de muncă.
6. Regiunea Nord Est: 54,07% sunt mulţumiţi şi foarte mulţumiţi de nivelul de
securitate la locul de muncă, 57,35% din persoanele incluse în cercetare
decalrând că au avut prosibilitatea de a urma un curs de formare profesională.
47,07% consideră că salariile sunt transparente şi egale pentru muncă egală,
7,42% s-au confruntat cel puţin o dată cu o situaţie de discriminare la locul de
muncă. Pentru 25% din persoanele intervievate din regiune prioritar este mediul
de lucru sigur, elementul care îi motivează în 62,25% din cazuri fiind pasiunea
pentru muncă. 25,21% consideră că un nivel ridicat şi foarte ridicat de
discriminare se înregistrează în ceea ce priveşte securitatea locului de muncă,
24,64% consideră că vârsta este principalul motiv de discriminare în piaţa
muncii. 68,39% consideră că la locul de muncă femeile şi bărbaţii sunt traţi în
mod egal.
7. Regiunea Sud Vest: Pentru 51,86% maniera de apreciere la locul de muncă
este elementul de care sunt mulţumiţi şi foarte mulţumiţi. 49,38% declară că au
avut posibilitatea de a participa la un curs de formare profesională. 40,92% din
persoanele intervievate consideră că salariile sunt transparente şi egale pentru 46
muncă egală, 5,63% declară că au fost cel puţin o dată victimă a hărţuirii la locul
de muncă. 23% au ca priorităţi mediul de lucru sigur şi plata egală pentru muncă
egală, elementele de motivare pentru 56,77% fiind salariul şi pasiunea pentru
muncă. 25,83% consideră că se confruntă cu un nivel ridicat şi foarte ridicat de
discriminare în ceea ce priveşte accesul la ocupare. 46,46% consideră că
oamenii sunt discriminaţi în piaţa muncii în mod frecvent pe motiv de vârstă.
62,54% consideră că bărbaţii şi femeile sunt trataţi în mod egal la locul de
muncă.
8. Regiunea Centru: 57,08% sunt mulţumiţi şi foarte mulţumiţi de maniera de
apreciere a capacităţii profesionale şi 56,83% declară că sunt mulţumiţi de locul
de muncă pe care îl deţin. 52,51% au avut cel putţin o dată posibiliatea de a
urma un curs de formare profesională.41,75% consideră că salariile sunt
transparente şi egale pentru muncă egală, în timpă ce 8,78% au declarat că au
fost cel puţin o dată victime ale hărţuirii la locul de muncă. 24% consideră că au
ca prioritate mediul de lucru sigur, pentru 62,94% din cazuri elementul care îi
motivează într-un grad ridicat şi foarte ridicat fiind pasiunea pentru muncă.
27,55% consideră că ecistă un nivel ridicat şi foarte ridicat de discriminare în
ceea ce priveşte accesul la ocupare, iar 30,71% consideră că vârsta este cel mai
frecvent motivul discriminării. 67,74% consideră că femeile şi bărbaţii sunt trataţi
egal la locul de muncă.
47
48
maniera de apreciere a capaci-
tatii profesionale
Locul de munca oportunitati in cariera
nivelul securitatii locurilor de munca
0%
10%
20%
30%
40%
50%
60%
70%
80%
90%
100%
Gradul de satisfactie la locul de munca - regiunea Sud Vest
maniera de apreciere a capaci-
tatii profesionale
Locul de munca oportunitati in cariera
nivelul securitatii locurilor de munca
0%
10%
20%
30%
40%
50%
60%
70%
80%
90%
100%
Gradul de satisfactie la locul de munca - regiunea Centru
maniera de apreciere a capaci-
tatii profesionale
Locul de munca oportunitati in cariera
nivelul securitatii locurilor de munca
0%
10%
20%
30%
40%
50%
60%
70%
80%
90%
100%
Gradul de satisfactie la locul de munca - regiunea Sud
maniera de apreciere a capaci-
tatii profesionale
Locul de munca oportunitati in cariera
nivelul securitatii locurilor de munca
0%
10%
20%
30%
40%
50%
60%
70%
80%
90%
100%Gradul de satisfactie la locul de munca - Nord Est
maniera de apreciere a capaci-
tatii profesionale
Locul de munca oportunitati in cariera
nivelul securitatii locurilor de munca
0%
10%
20%
30%
40%
50%
60%
70%
80%
90%
100%
Gradul de satisfactie la locul de munca regiune Vest
26%
26%
48%
Are compania dvs reglementari impotriva discriminarii - regiunea Bucuresti - Ilfov
danunu stiu
da34%
nu24%
nu stiu42%
Reglementari impotriva discriminarii in companii - regiunea Sud Est
da27%
nu28%
nu stiu44%
Reglementari impotriva discriminarii in companii - regiunea Nord Vest
da28%
nu32%
nu stiu40%
Reglementari impotriva discriminarii in companii - regiunea Nord Est
da21%
nu30%
nu stiu48%
Reglementari impotriva discriminarii in companii - regiunea Sud
da49%
nu23%
nu stiu28%
Reglementari impotriva discriminarii in companii in regiunea Vest
da27%
nu31%
nu stiu42%
Reglementari impotriva discriminarii in companii - regiunea Sud Vest
19.45%
25.22%44.76%
10.57%
Existenta unei proceduri clare de reactie in cazul discriminarii - regiunea Bucuresti Ilfov
danunu stiunu e cazul
26.94%
20.97%
39.10%
12.99%
Existenta unei proceduri clare de reactie in cazul discriminarii - regiunea Sud Est
danunu stiunu e cazul
50
17.58%
28.84%43.76%
9.82%
Existenta unei proceduri clare de reactie in cazul discriminarii - regiunea Sud
danunu stiunu e cazul
46.42%
20.19%
25.20%
8.19%
Existenta unei proceduri clare de reactie in cazul discriminarii in regiunea Vest
danunu stiunu e cazul
da36%
nu24%
nu stiu39%
Reglementari impotriva discriminarii in companii - regiunea Centru
24.58%
25.55%
39.86%
10.01%
Existenta unei proceduri clare de reactie in cazul discriminarii - regiunea Nord Vest
danunu stiunu e cazul
17.49%
27.82%43.33%
11.36%
Existenta unei proceduri clare de reactie in cazul discriminarii- regiunea Sud Vest
danunu stiunu e cazul
51Facil
itati disp
onibile
pentru
...
facili
tati pen
tru re
concil
ierea v
iet...
facili
ati pen
tru plat
a che..
.0%
10%
20%
30%
40%
50%
60%
70%
80%
90%
100%
18.41%8.76% 12.06%
36.65%37.79% 37.88%
37.54%43.13% 42.02%
7.41% 10.32% 8.04%
Modalitati de sprijin pentru integrarea femeilor - regiunea Bucuresti Ilfov
da nu nu stiu nu e cazul
30.97%
19.91%
34.50%
14.61%
Existenta unei proceduri clare de reactie in cazul discriminarii - regiunea Centru
danunu stiunu e cazul
15.99%
31.24%41.56%
11.21%
Existenta unei proceduri clare de reactie in cazul discriminarii - regiunea Nord Est
danunu stiunu e cazul
Facilitati disponibile pentru ingrijirea copiilor facilitati pentru reconcilierea vietii de familie cu viata profesionala
faciliati pentru plata cheltuielilor0%
10%
20%
30%
40%
50%
60%
70%
80%
90%
100%
48.61%
11.51%
44.09%
32.18%
21.05%
33.07%
15.41%
62.30%
19.45%
3.80% 5.13% 3.39%
Modalitati de sprijin pentru integrarea femeilor in regiunea Vest
da nu nu stiu nu e cazul
Facilitati disponibile pentru ingrijirea copiilor
facilitati pentru reconcilierea vietii de familie cu viata profesionala
faciliati pentru plata cheltuielilor0%
10%
20%
30%
40%
50%
60%
70%
80%
90%
100%
27.07% 22.09% 20.60%
33.23%27.97% 36.35%
27.22%34.54%
31.74%
12.48% 15.40% 11.31%
Modalitati de sprijin pentru integrarea femeilor - regiunea Sud Est
da nu nu stiu nu e cazul
Facilitati disponibile pentru ingrijirea copiilor
facilitati pentru reconcilierea vietii de familie cu viata profesionala
faciliati pentru plata cheltuielilor0%
10%
20%
30%
40%
50%
60%
70%
80%
90%
100%
15.60% 11.79% 7.41%
46.90%
31.17%50.01%
32.49%
47.93%35.81%
5.01% 9.11% 6.77%
Modalitati de sprijin pentru integrarea femeilor - regiunea Sud
da nu nu stiu nu e cazul
52
Facilitati disponibile pentru ingrijirea copiilor
facilitati pentru reconcilierea vietii de familie cu viata profesionala
faciliati pentru plata cheltuielilor0%
10%
20%
30%
40%
50%
60%
70%
80%
90%
100%
18.49% 13.08% 8.44%
36.92%30.61% 39.70%
38.25%45.71% 44.03%
6.34% 10.60% 7.83%
Modalitati de sprijin pentru integrarea femeilor - regiunea Nord Vest
da nu nu stiu nu e cazul
Facilitati disponibile pentru ingrijirea copiilor
facilitati pentru reconcilierea vietii de familie cu viata profesionala
faciliati pentru plata cheltuielilor0%
10%
20%
30%
40%
50%
60%
70%
80%
90%
100%
14.29% 15.07% 8.90%
44.16% 36.99% 44.87%
33.84%35.59% 38.62%
7.72% 12.35% 7.61%
Modalitati de sprijin pentru integrarea femeilor - regiunea Nord Est
da nu nu stiu nu e cazul
Facilitati disponibile pentru ingrijirea copiilor
facilitati pentru reconcilierea vietii de familie cu viata profesionala
faciliati pentru plata cheltuielilor0%
10%
20%
30%
40%
50%
60%
70%
80%
90%
100%
22.37% 24.01%13.69%
45.05%22.85% 43.39%
26.64%
41.42%31.17%
5.94% 11.72% 11.75%
Modalitati de sprijin pentru integrarea femeilor - regiunea Sud Vest
da nu nu stiu nu e cazul
53
Facilitati disponibile pentru ingrijirea copiilor
facilitati pentru reconcilierea vietii de familie cu viata profesionala
faciliati pentru plata cheltuielilor0%
10%
20%
30%
40%
50%
60%
70%
80%
90%
100%
26.86%13.98% 16.50%
33.60%
27.64%35.84%
27.91%
45.19%36.50%
11.63% 13.19% 11.15%
Modalitati de sprijin pentru integrarea femeilor - regiunea Centru
da nu nu stiu nu e cazul
ingrijire pentru membri familiei
ingrijire medicala
asigurare pentru pensie
criterii pentru formare profesionala
0% 2% 4% 6% 8% 10% 12% 14% 16%
Ce fel de masuri de reconciliere doriti sa fie incluse in negocierile colective? - regiunea Bucuresti Ilfov
ingrijire pentru membri familiei
ingrijire medicala
asigurare pentru pensie
criterii pentru formare profesionala
0% 5% 10% 15% 20% 25%
Ce fel de masuri de reconciliere doriti sa fie incluse in negocierile colective?regiunea Vest
54
ingrijire pentru membri familiei
ingrijire medicala
asigurare pentru pensie
criterii pentru formare profesionala
0% 5% 10% 15% 20% 25%
Ce fel de masuri de reconciliere doriti sa fie incluse in negocierile colective?regiunea Sud Est
ingrijire pentru membri familiei
ingrijire medicala
asigurare pentru pensie
transport la lucru
0% 5% 10% 15% 20% 25%
Ce fel de masuri de reconciliere doriti sa fie incluse in negocierile colective? - regiunea Sud
ingrijire pentru membri familiei
ingrijire medicala
asigurare pentru pensie
ingrijirea prescolara a copilului
0% 5% 10% 15% 20% 25%
Ce fel de masuri de reconciliere doriti sa fie incluse in negocierile colective?regiunea Nord Vest
55
ingrijire pentru membri familiei
ingrijire medicala
asigurare pentru pensie
criterii pentru formare profesionala
0% 5% 10% 15% 20% 25%
Ce fel de masuri de reconciliere doriti sa fie incluse in negocierile colective? - regiunea Nord Est
ingrijire pentru membri familiei
ingrijire medicala
asigurare pentru pensie
criterii pentru formare profesionala
0% 5% 10% 15% 20% 25%
Ce fel de masuri de reconciliere doriti sa fie incluse in negocierile colective? - regiunea Sud Vest
ingrijire pentru membri familiei
ingrijire medicala
asigurare pentru pensie
criterii pentru formare profesionala
0% 5% 10% 15% 20% 25%
Ce fel de masuri de reconciliere doriti sa fie incluse in negocierile colective? - regiunea Centru
56
da
nu
nu e cazul
0.00%
10.00%
20.00%
30.00%
40.00%
50.00%
60.00% 51.41%
35.71%
13.42%
Oportunitati de formare in regiunea Bucuresti Ilfov
Vi s-a oferit posibilitatea de a participa la cursuri de formare profesionala?
da
nu
nu e cazul
0.00%
5.00%
10.00%
15.00%
20.00%
25.00%
30.00%
35.00%
40.00%
45.00%
50.00%
49.59%
32.52%
17.89%
Oportunitati de formare in regiunea Sud Est
Vi s-a oferit posibilitatea de a participa la cursuri de formare profesionala?
da
nu
nu e cazul
0.00%
5.00%
10.00%
15.00%
20.00%
25.00%
30.00%
35.00%
40.00%
45.00%
43.35%
39.73%
16.92%
Oportunitati de formare in regiunea Nord Vest
Vi s-a oferit posibilitatea de a participa la cursuri de formare profesionala?
57
da
nunu e cazul
0.00%
10.00%
20.00%
30.00%
40.00%
50.00%
60.00%57.35%
32.86%
9.79%
Oportunitati de formare in regiunea Nord Est
Vi s-a oferit posibilitatea de a participa la cursuri de formare profesionala?
danu
nu e cazul
0.00%
5.00%
10.00%
15.00%
20.00%
25.00%
30.00%
35.00%
40.00%
45.00%41.60% 44.95%
13.45%
Oportunitati de formare in regiunea Sud
Vi s-a oferit posibilitatea de a participa la cursuri de formare profesionala?
da
nu
nu e cazul
0.00%
10.00%
20.00%
30.00%
40.00%
50.00%
60.00%
70.00%
80.00%73.90%
21.74%
5.07%
Oportunitati de formare profesionala in regiunea Vest
Vi s-a oferit posibilitatea de a participa la cursuri de formare profesionala?
danu
nu e cazul
0.00%
5.00%
10.00%
15.00%
20.00%
25.00%
30.00%
35.00%
40.00%
45.00%
50.00%
49.83%
38.69%
11.48%
Oportunitati de formare in regiunea Sud Vest
Vi s-a oferit posibilitatea de a participa la cursuri de formare profesionala?
danu
nu stiunu e cazul
37.63%
33.66%
4.49%
24.21%
Salariile sunt transparente si egale pentru munca egala in compania dvs? - regiunea Bucuresti Ilfov
salariile sunt transparente si egale pentru munca egala in compania dvs?
danu
nu stiunu e cazul
38.43%
32.96%
11.24% 17.37%
Salariile sunt transparente si egale pentru munca egala in compania dvs? - regiunea Sud Est
salariile sunt transparente si egale pentru munca egala in compania dvs?
58
danu
nu stiunu e cazul
28.10%
49.69%
3.87%18.35%
Salariile sunt transparente si egale pentru munca egala in compania dvs? - regiunea Sud
salariile sunt transparente si egale pentru munca egala in compania dvs?
danu
nu stiunu e cazul
58.80%
25.48%
1.83% 13.89%
Salariile sunt transparente si egale pentru munca egala in compania dvs? - regiunea Vest
salariile sunt transparente si egale pentru munca egala in compania dvs?
da
nu
nu e cazul
0.00%
10.00%
20.00%
30.00%
40.00%
50.00%
60.00% 52.51%
35.25%
12.23%
Oportunitati de formare in regiunea Centru
Vi s-a oferit posibilitatea de a participa la cursuri de formare profesionala?
danu
nu stiunu e cazul
40.22%
31.15%
6.65%21.97%
Salariile sunt transparente si egale pentru munca egala in compania dvs? - regiunea Nord Vest
salariile sunt transparente si egale pentru munca egala in compania dvs?
danu
nu stiunu e cazul
40.92%38.88%
5.08% 15.12%
Salariile sunt transparente si egale pentru munca egala in compania dvs? - regiunea Sud Vest
salariile sunt transparente si egale pentru munca egala in compania dvs?
da
nu
nu stiu
0.00% 10.00% 20.00% 30.00% 40.00% 50.00% 60.00% 70.00% 80.00% 90.00%
Ati fost vreodata victima a hartuirii? - regiunea Bucuresti Ilfov
59
da
nu
nu stiu
0.00% 10.00% 20.00% 30.00% 40.00% 50.00% 60.00% 70.00% 80.00%
Ati fost vreodata victima a hartuirii?regiunea Vest
danu
nu stiunu e cazul
41.75%
31.58%
5.90%20.77%
Salariile sunt transparente si egale pentru munca egala in compania dvs? - regiunea Centru
salariile sunt transparente si egale pentru munca egala in compania dvs?
danu
nu stiunu e cazul
47.07%
33.04%
5.24% 14.65%
Salariile sunt transparente si egale pentru munca egala in compania dvs? - regiunea Nord Est
salariile sunt transparente si egale pentru munca egala in compania dvs?
da
nu
nu stiu
0.00% 10.00% 20.00% 30.00% 40.00% 50.00% 60.00% 70.00% 80.00%
Ati fost vreodata victima a hartuirii? - regiunea Sud Est
da
nu
nu stiu
0.00% 10.00% 20.00% 30.00% 40.00% 50.00% 60.00% 70.00% 80.00%
Ati fost vreodata victima a hartuirii? - regiunea Nord Vest
da
nu
nu stiu
0.00% 10.00% 20.00% 30.00% 40.00% 50.00% 60.00% 70.00% 80.00% 90.00%
Ati fost vreodata victima a hartuirii? - regiunea Sud Vest
60
da
nu
nu stiu
0.00% 10.00% 20.00% 30.00% 40.00% 50.00% 60.00% 70.00% 80.00%
Ati fost vreodata victima a hartuirii? - regiunea Centru
da
nu
nu stiu
0.00% 10.00% 20.00% 30.00% 40.00% 50.00% 60.00% 70.00% 80.00% 90.00%
Ati fost vreodata victima a hartuirii? - regiunea Nord Est
da
nu
nu stiu
0.00% 10.00% 20.00% 30.00% 40.00% 50.00% 60.00% 70.00% 80.00% 90.00%
Ati fost vreodata victima a hartuirii? - regiunea Sud
20% 19% 22%
Prioritati pentru salariati in regiunea Bucuresti ilfov
mediul de lucru sigur plata egala pentru munca egala salariu mai mare si oportunitati de promovare
25% 24% 19%
Prioritati pentru salariati in regiunea Sud Est
mediul de lucru sigur plata egala pentru munca egala salariu mai mare si oportunitati de promovare
25% 19% 21%
Prioritati pentru salariati - regiunea Nord Vest
mediul de lucru sigur plata egala pentru munca egala salariu mai mare si oportunitati de promovare
61
26% 24% 20%
Prioritati pentru salariati regiunea Vest
mediul de lucru sigur plata egala pentru munca egala salariu mai mare si oportunitati de promovare
21% 20% 22%
Prioritati pentru salariati - regiunea Sud
mediul de lucru sigur plata egala pentru munca egala salariu mai mare si oportunitati de promovare
25% 22% 21%
Prioritati pentru salariati - regiunea Nord Est
mediul de lucru sigur plata egala pentru munca egala salariu mai mare si oportunitati de promovare
23% 23% 21%
Prioritati pentru salariati - regiunea Sud Vest
mediul de lucru sigur plata egala pentru munca egala salariu mai mare si oportunitati de promovare
salariul
oportunitati in cariera
pasiune pentru munca
3.68%
5.48%
3.91%
9.30%
14.48%
11.28%
24.44%
28.39%
26.23%
35.77%
33.83%
33.08%
26.81%
17.82%
25.50%
Elemente de motivatie pentru salariati - regiunea Bucuresti Ilfov
foarte scazut scazut asa si asa ridicat foarte ridicat
salariul
oportunitati in cariera
pasiune pentru munca
3.85%
8.90%
3.62%
5.93%
11.84%
9.16%
49.39%
50.87%
43.25%
17.63%
20.47%
27.29%
23.20%
7.91%
16.68%
Elemente de motivatie pentru salariati - regiunea Vest
foarte scazut scazut asa si asa ridicat foarte ridicat
62
24% 21% 23%
Prioritati pentru salariati - regiunea Centru
mediul de lucru sigur plata egala pentru munca egala salariu mai mare si oportunitati de promovare
salariul
oportunitati in cariera
pasiune pentru munca
5.80%
7.28%
3.08%
14.23%
19.08%
10.44%
28.32%
31.60%
26.02%
25.37%
24.38%
30.63%
26.28%
17.65%
29.83%
Elemente de motivatie pentru salariati - regiunea Sud Est
foarte scazut scazut asa si asa ridicat foarte ridicat
salariul
oportunitati in cariera
pasiune pentru munca
4.92%
9.82%
4.33%
13.66%
19.46%
13.68%
27.56%
32.14%
28.63%
30.15%
28.37%
32.69%
23.71%
10.21%
20.67%
Elemente de motivatie pentru salariati - regiunea Sud
foarte scazut scazut asa si asa ridicat foarte ridicat
salariul
oportunitati in cariera
pasiune pentru munca
6.86%
4.80%
2.21%
12.64%
18.30%
10.18%
26.61%
31.07%
24.09%
31.18%
32.68%
39.10%
22.71%
13.16%
24.41%
Elemente de motivatie pentru salariati - regiunea Nord Vest
foarte scazut scazut asa si asa ridicat foarte ridicat
63
salariul
oportunitati in cariera
pasiune pentru munca
7.81%
7.29%
3.01%
11.47%
16.27%
7.43%
30.71%
33.87%
27.31%
30.61%
27.98%
35.03%
19.40%
14.59%
27.22%
Elemente de motivatie pentru salariati - regiunea Nord Est
foarte scazut scazut asa si asa ridicat foarte ridicat
salariul
oportunitati in cariera
pasiune pentru munca
2.40%
6.33%
4.19%
10.68%
19.84%
13.68%
30.15%
33.99%
25.20%
31.41%
26.82%
28.65%
25.36%
13.02%
27.56%
Elemente de motivatie pentru salariati - regiunea Sud Vest
foarte scazut scazut asa si asa ridicat foarte ridicat
salariul
oportunitati in cariera
pasiune pentru munca
4.32%
6.37%
2.87%
7.62%
16.38%
11.02%
35.67%
32.70%
23.17%
30.04%
31.17%
37.26%
22.34%
13.39%
25.68%
Elemente de motivatie pentru salariati - regiunea Centru
foarte scazut scazut asa si asa ridicat foarte ridicat
64
femeie barbat insarcinata mai in varsta etnic minoritar persoana cu handicap0%
10%
20%
30%
40%
50%
60%
70%
80%
90%
100%
3.97% 1.53% 2.32% 1.59% 1.30% 0.92%
47.19% 50.11%
21.62%17.37%
11.26% 10.78%
48.84% 48.36%
76.06% 81.04%87.44% 88.31%
Ati vut vreodata probleme pentru ca sunteti? - regiunea Bucuresti Ilfov
nu e cazul
nu
da
femeie barbat insarcinata mai in varsta etnic minoritar persoana cu handicap0%
10%
20%
30%
40%
50%
60%
70%
80%
90%
100%
3.90% 0.44% 0.56% 0.81% 0.30% 0.12%
55.85% 58.02%
34.38% 34.65%29.14% 27.30%
40.25% 41.53%
65.06% 64.54%70.56% 72.58%
Ati vut vreodata probleme pentru ca sunteti?Regiunea Vest
nu e cazul
nu
da
femeie barbat insarcinata mai in varsta etnic minoritar persoana cu handicap
0%
10%
20%
30%
40%
50%
60%
70%
80%
90%
100%
2.25% 0.55% 1.17% 1.14% 0.87% 0.32%
48.76% 54.93%
24.65% 26.00%16.00% 14.21%
48.99% 44.51%
74.18% 72.86%83.14% 85.47%
Ati vut vreodata probleme pentru ca sunteti?regiunea Sud Est
nu e cazul
nu
da
65
femeie barbat insarcinata mai in varsta etnic minoritar persoana cu handicap0%
10%
20%
30%
40%
50%
60%
70%
80%
90%
100%
2.05% 0.46% 0.69% 1.50% 0.24% 0.25%
52.15% 50.51%
27.17% 22.32%12.36% 12.36%
45.80% 49.03%
72.13% 76.18%87.40% 87.40%
Ati vut vreodata probleme pentru ca sunteti? - regiunea Sud
nu e cazul
nu
da
femeie barbat insarcinata mai in varsta etnic minoritar persoana cu handicap0%
10%
20%
30%
40%
50%
60%
70%
80%
90%
100%
5.52% 0.63% 1.50% 1.23% 1.18% 0.38%
53.74%50.24%
35.33% 30.56%20.21% 17.35%
40.73%49.13%
63.17% 68.21%78.60% 82.27%
Ati vut vreodata probleme pentru ca sunteti? - regiunea Nord Vest
nu e cazul
nu
da
femeie barbat insarcinata mai in varsta etnic minoritar persoana cu handicap0%
10%
20%
30%
40%
50%
60%
70%
80%
90%
100%
3.21% 0.47% 1.15% 1.34% 0.44% 0.18%
49.38% 52.21%
27.90% 26.85%16.03% 15.73%
47.40% 47.32%
70.95% 71.82%83.53% 84.09%
Ati vut vreodata probleme pentru ca sunteti? - regiunea Nord Est
nu e cazul
nu
da
66
femeie barbat insarcinata mai in varsta etnic minoritar persoana cu handicap0%
10%
20%
30%
40%
50%
60%
70%
80%
90%
100%
7.51%0.62% 2.75% 1.18% 1.15% 0.51%
43.76% 55.30%
29.87%25.82%
17.30% 16.30%
48.73% 44.09%
67.38%73.00%
81.55% 83.19%
Ati vut vreodata probleme pentru ca sunteti? - regiunea Sud Vest
nu e cazul
nu
da
femeie barbat insarcinata mai in varsta etnic minoritar persoana cu handicap0%
10%
20%
30%
40%
50%
60%
70%
80%
90%
100%
3.39% 0.42% 0.86% 1.10% 3.18% 0.26%
53.81%50.21%
31.91% 32.80% 27.63%
18.26%
42.80%49.37%
67.23% 66.11% 69.19%81.48%
Ati vut vreodata probleme pentru ca sunteti? -regiunea Centru
nu e cazul
nu
da
67
acce
s la o
cupare
contra
cte de m
unca si
statu
tul lo
r
reparti
zare
in diverse
depart
amen
te la
locul d
e m...
form
are pro
fesionala
, cari
era, p
romova
re
secu
ritate
a locu
lui de m
unca
comunica
re si
relati
i inter
personale
diverse
0.00%
20.00%
40.00%
60.00%
80.00%
100.00%
Forme si nivel de discriminare la locul de munca regiunea Bucuresti Ilfov
foarte ridicatridicatasa si asascazutfoarte scazut
acces
la ocu
pare
contra
cte de m
unca si s
tatut...
reparti
zare in
diverse
depart
amen
...
formare
profesionala
, carie
ra...
securita
tea lo
cului d
e m...
comunica
re si r
elatii in
terpe...
diverse
0.00%
20.00%
40.00%
60.00%
80.00%
100.00%
120.00%Forme si nivel de discriminare la locul de munca - regiunea Vest
foarte ridicat
ridicat
asa si asa
scazut
foarte scazut
68
acce
s la o
cupare
contra
cte de m
unca si
statu
t...
reparti
zare
in diverse
depart
amen
...
form
are pro
fesionala
, cari
era...
secu
ritate
a locu
lui de m
...
comunica
re si
relati
i inter
pe...
diverse
0.00%
20.00%
40.00%
60.00%
80.00%
100.00%
120.00%Forme si nivel de discriminare la locul de munca - regiunea Sud Est
foarte ridicat
ridicat
asa si asa
scazut
foarte scazut
acces
la ocu
pare
contra
cte de m
unca si s
tatut...
reparti
zare in
diverse
depart
amen
...
formare
profesionala
, carie
ra...
securita
tea lo
cului d
e m...
comunica
re si r
elatii in
terpe...
diverse
0.00%
20.00%
40.00%
60.00%
80.00%
100.00%
120.00%Forme si nivel de discriminare la locul de munca - regiunea Sud
foarte ridicat
ridicat
asa si asa
scazut
foarte scazut
69
acce
s la o
cupare
contra
cte de m
unca si
statu
t...
reparti
zare
in diverse
depart
amen
...
form
are pro
fesionala
, cari
era...
secu
ritate
a locu
lui de m
...
comunica
re si
relati
i inter
pe...
diverse
0.00%
20.00%
40.00%
60.00%
80.00%
100.00%
120.00%Forme si nivel de discriminare la locul de munca - regiunea Nord Vest
foarte ridicatridicatasa si asascazutfoarte scazut
acces
la ocu
pare
contra
cte de m
unca si s
tatut...
reparti
zare in
diverse
depart
amen
...
formare
profesionala
, carie
ra...
securita
tea lo
cului d
e m...
comunica
re si r
elatii in
terpe...
diverse
0.00%
20.00%
40.00%
60.00%
80.00%
100.00%
120.00%Forme si nivel de discriminare la locul de munca- regiunea Nord Est
foarte ridicat
ridicat
asa si asa
scazut
foarte scazut
70
acce
s la o
cupare
contra
cte de m
unca si
statu
t...
reparti
zare
in diverse
depart
amen
...
form
are pro
fesionala
, cari
era...
secu
ritate
a locu
lui de m
...
comunica
re si
relati
i inter
pe...
diverse
0.00%
20.00%
40.00%
60.00%
80.00%
100.00%
120.00%Forme si nivel de discriminare la locul de munca regiunea Sud Vest
foarte ridicat
ridicat
asa si asa
scazut
foarte scazut
acces
la ocu
pare
contra
cte de m
unca si s
tatut...
reparti
zare
in diverse
depart
amen
...
formare
profes
ionala, c
ariera
...
securit
atea lo
cului d
e m...
comunica
re si r
elatii in
terpe..
.
diverse
0.00%
20.00%
40.00%
60.00%
80.00%
100.00%
120.00%Forme si nivel de discriminare la locul de munca - regiunea Centru
foarte ridicat
ridicat
asa si asa
scazut
foarte scazut
71
membru de sindicat
statut marital
mediu economic
gen
obligatii familiale
orientare religioasa
origine
starea de sanatate
culoarea pielii
varsta
nationalitate, etnie
0.00% 20.00% 40.00% 60.00% 80.00% 100.00% 120.00%
56.24%
50.83%
52.65%
50.08%
48.38%
37.92%
35.69%
31.34%
27.90%
29.79%
24.33%
34.94%
39.66%
37.83%
39.82%
40.08%
42.12%
43.40%
42.64%
43.98%
41.85%
45.28%
8.82%
9.51%
9.52%
10.11%
11.54%
19.96%
20.91%
26.02%
28.12%
28.36%
30.40%
Credeti ca oamenii sunt discriminati in piata muncii pentru? - regiunea Bucuresti Ilfov
nu suntrarfrecvent
statut marital
membru de sindicat
mediu economic
gen
obligatii familiale
origine
orientare religioasa
culoarea pielii
nationalitate
starea de sanatate
varsta
0.00% 20.00% 40.00% 60.00% 80.00% 100.00%
69.92%
70.31%
66.47%
67.28%
61.66%
61.80%
60.91%
59.84%
57.67%
51.69%
50.42%
24.91%
23.33%
26.43%
25.74%
28.48%
30.13%
30.18%
26.44%
28.96%
25.95%
25.51%
5.17%
6.36%
7.10%
6.98%
9.86%
8.06%
8.91%
13.71%
13.37%
22.36%
24.07%
Credeti ca oamenii sunt discriminati in piata muncii pentru?regiunea Vest
nu suntrarfrecvent
72
statut marital
membru de sindicat
mediu economic
gen
obligatii familiale
origine
orientare religioasa
culoarea pielii
nationalitate
starea de sanatate
varsta
0.00% 20.00% 40.00% 60.00% 80.00% 100.00%
57.81%
61.77%
53.42%
56.13%
50.15%
43.49%
42.41%
34.94%
31.63%
33.51%
32.49%
34.24%
29.06%
36.14%
34.55%
34.44%
39.05%
39.14%
41.35%
42.64%
38.25%
34.99%
7.95%
9.17%
10.44%
9.31%
15.41%
17.46%
18.45%
23.70%
25.73%
28.24%
32.52%
Credeti ca oamenii sunt discriminati in piata muncii pentru? - regiunea Sud Est
nu suntrarfrecvent
statut marital
membru de sindicat
mediu economic
gen
obligatii familiale
origine
orientare religioasa
culoarea pielii
nationalitate
starea de sanatate
varsta
0.00% 20.00% 40.00% 60.00% 80.00% 100.00% 120.00%
60.45%
65.96%
60.83%
55.90%
55.68%
48.01%
38.50%
34.57%
32.59%
26.34%
24.88%
34.44%
27.39%
31.41%
38.29%
35.07%
37.63%
43.44%
40.54%
44.03%
41.41%
37.17%
5.12%
6.65%
7.76%
5.81%
9.25%
14.36%
18.07%
24.88%
23.38%
32.26%
37.95%
Credeti ca oamenii sunt discriminati in piata muncii pentru? - regiunea Sud
nu suntrarfrecvent
73
statut marital
membru de sindicat
mediu economic
gen
obligatii familiale
origine
orientare religioasa
culoarea pielii
nationalitate
starea de sanatate
varsta
0.00% 20.00% 40.00% 60.00% 80.00% 100.00% 120.00%
47.63%
50.12%
45.73%
43.85%
42.52%
35.62%
33.12%
33.25%
28.23%
25.51%
23.93%
41.47%
42.27%
44.35%
45.71%
45.23%
45.50%
47.58%
47.11%
47.22%
48.03%
47.91%
10.90%
7.61%
9.92%
10.44%
12.26%
18.88%
19.29%
19.64%
24.55%
26.46%
28.16%
Credeti ca oamenii sunt discriminati in piata muncii pentru? - regiunea Nord Vest
nu suntrarfrecvent
statut marital
membru de sindicat
mediu economic
gen
obligatii familiale
origine
orientare religioasa
culoarea pielii
nationalitate
starea de sanatate
varsta
0.00% 20.00% 40.00% 60.00% 80.00% 100.00% 120.00%
57.74%
61.08%
53.23%
49.25%
50.40%
49.32%
44.93%
47.96%
37.95%
31.91%
29.25%
34.56%
32.43%
37.82%
42.10%
38.71%
39.36%
43.71%
40.08%
46.81%
44.56%
46.11%
7.70%
6.49%
8.95%
8.65%
10.89%
11.33%
11.36%
11.96%
15.25%
23.52%
24.64%
Credeti ca oamenii sunt discriminati in piata muncii pentru? - regiunea Nord Est
nu suntrarfrecvent
74
statut marital
membru de sindicat
mediu economic
gen
obligatii familiale
origine
orientare religioasa
culoarea pielii
nationalitate
starea de sanatate
varsta
0.00% 20.00% 40.00% 60.00% 80.00% 100.00% 120.00%
44.97%
55.79%
46.14%
43.05%
48.87%
31.02%
26.88%
28.57%
25.56%
21.86%
21.89%
42.89%
26.48%
40.72%
45.48%
35.65%
41.79%
41.20%
38.05%
40.22%
33.19%
31.65%
12.14%
17.73%
13.14%
11.47%
15.48%
27.19%
31.92%
33.83%
34.21%
44.94%
46.46%
Credeti ca oamenii sunt discriminati in piata muncii pentru? - regiunea Sud Vest
nu suntrarfrecvent
statut marital
membru de sindicat
mediu economic
gen
obligatii familiale
origine
orientare religioasa
culoarea pielii
nationalitate
starea de sanatate
varsta
0.00% 20.00% 40.00% 60.00% 80.00% 100.00% 120.00%
56.33%
60.04%
54.73%
52.29%
51.28%
43.25%
40.73%
37.42%
33.34%
31.87%
30.17%
35.60%
31.72%
36.05%
38.44%
37.13%
40.13%
41.63%
40.24%
42.43%
40.16%
39.12%
8.07%
8.24%
9.23%
9.27%
11.59%
16.62%
17.63%
22.34%
24.22%
27.96%
30.71%
Credeti ca oamenii sunt discriminati in piata muncii pentru? - regiunea Centru
nu suntrarfrecvent
75
63.64%
23.08%
13.13%
Credeti ca femeile si barbatii sunt tratati egal la locul de munca? - regiunea Bucuresti Ilfov
danunu stiu
68.08%
20.93%
10.92%
Credeti ca femeile si barbatii sunt tratati egal la locul de munca? - regiunea Sud Est
danunu stiu
73.30%
18.93%8.02%
Credeti ca femeile si barbatii sunt tratati egal la locul de munca? - regiunea Nord Vest
danunu stiu
76
76.55%
15.59%7.84%
Credeti ca femeile si barbatii sunt tratati egal la locul de munca?regiunea Vest
danunu stiu
71.43%
18.80%
9.68%
Credeti ca femeile si barbatii sunt tratati egal la locul de munca? - regiunea Sud
danunu stiu
68.39%
22.41%
9.06%
Credeti ca femeile si barbatii sunt tratati egal la locul de munca? - regiunea Nord Est
danunu stiu
62.54%
28.96%
8.37%
Credeti ca femeile si barbatii sunt tratati egal la locul de munca? - regiunea Sud Vest
danunu stiu
III. Diferenţe în tratamentul egalităţii de şanse între sectorul public şi cel privat
Statisticile, atât pentru România dar şi pentru ţările europene, arată diferenţe de
abordare între sectorul public şi cel privat în ceea ce priveşte piaţa muncii. Crearea şi
dezvoltarea serviciilor publice s-a realizat în jurul ideei că, a avea un loc de muncă în
sistemul administraţiei publice este diferit de a avea un loc de muncă în sectorul privat,
solicitând un anumit set de reguli şi cerinţe speciale în cazul sectorului public. În general
condiţiile de acces, sistemul de salarizare, dar şi de evoluţie în sistemul public sunt total
diferite faţă de cele din sistemul privat. Accesul iniţial în sistemul public se face în
baza evaluării pregătirii dar şi a examinării cunoştinţelor teoretice şi practice, evaluăriile
fiind mult mai drastice decât în sistemul privat şi mult mai inflexibile. De asemenea
evoluţia profesională în sistemul public şi promovarea se fac în baza unei grile bine
stabilite respectând criterii concrete, spre deosebire de sistemul privat în care evoluţia
poate fi mult mai rapidă fără a aştepta perioadele de evaluare. Restricţiile impuse
funcţionarilor publice printr-un set de incompatibilităţi ca şi cele ce privesc organizarea
şi utilizarea tuturor mecanismelor şi instrumentelor de natură sindicală sunt elemente
care pot justifica unele diferenţe de poziţie şi nivel de salarizare din sectorul public. În
77
67.74%
22.22%
9.92%
Credeti ca femeile si barbatii sunt tratati egal la locul de munca? - regiunea Centru
danunu stiu
fapt cea mai importantă distincţie între sectorul public şi cel privat provine din faptul ca
în timp ce lucrătorii din sistemul public sunt supuşi legislaţiei publice, în sectorul privat
lucrătorii sunt supuşi reglementărilor private.
Tocmai având în vedere aceste câteva consideraţii am avut în vedere analiza
distinctă a percepţiei lucrătorilor asupra situaţiei pieţei muncii în cele două sectoare.
Analiza comparativă a vizat urmatorii indicatori:
1. Gradul de satisfacţie oferit de câteva elemente considerate definitorii pentru piaţa
muncii: Aşa cum se poate constata în sectorul administraţiei publice ponderea
celor care sunt mulţumiţi şi foarte mulţumiţi în ceea ce priveşte: locul de muncă,
maniera în care sunt apreciaţi, oportunităţi în carieră şi nivelul securităţii locului
de muncă, este mult mai mare decât în mediul privat, diferenţa cea mai
semnificativă înregistrându-se în ceea ce priveste nivelul securităţii locului de
muncă, lucru explicabil dacă avem în vedere perioada de criză şi riscul de
pierdere a locului de muncă la care sunt expuşi lucrătorii în mediul privat.
mediul privat Foarte nemultumit
Nemultumit
asa si asa
multumit
foarte multumit
maniera de apreciere a capacitatii profesionale
2.80% 11.59% 37.67% 33.83%
14.10%
Locul de munca 2.85% 11.90% 35.72% 34.27%
15.26%
oportunitati in cariera 5.99% 16.88% 36.32% 29.16%
11.64%
nivelul securitatii locurilor de munca 4.73% 13.73% 32.74% 31.40%
17.40%
administratie publica Foarte nemultumit
Nemultumit
asa si asa
multumit
foarte multumit
maniera de apreciere a capacitatii profesionale
2.80% 8.67% 29.30% 36.41%
22.83%
Locul de munca 2.10% 8.00% 28.56% 36.84%
24.49%
oportunitati in cariera 5.10% 13.34% 30.95% 32.90%
17.71%
nivelul securitatii locurilor de munca 3.96% 11.05% 26.94% 33.29%
24.76%
78
2. Existenţa unor reglementări interne care să prevină şi să gestioneze situaţiile de
discriminare la locul de muncă. Aşa cum era de aşteptat sectorul administraţiei
publice dispune într-o proporţie mai mare de reglementări interne în domeniul
discriminării, aceasta şi datorită faptului că în general în administraţia publică
modul de funcţionare instituţional este mult mai standardizat spre deosebire de
sectorul privat, totodată trebuie avut în vedere faptul că în special în cazul
companiilor mici funcţionarea este mai degrabă una care nu se desfăşoară după
reguli instituite în prealabil, fiind în principal o opţiune izvorâtă din necesitatea de
a ţine costurile sub control.
mediul privat da nu nu stiuReglementari impotriva discriminarii in companii
30.11% 26.99% 43%
administratie publica da nu nu stiuReglementari impotriva discriminarii in companii
33.23% 23.00% 44%
mediul privat da nu nu stiu nu e cazulExistenta unei proceduri clare de reactie in cazul discriminarii
24.74% 25.20% 39.25% 10.81%
administratie publica da nu nu stiu nu e cazulExistenta unei proceduri clare de reactie in cazul discriminarii
24.52% 20.72% 41.15% 13.61%
3. Existenţa unor facilităţi în ceea ce priveşte reconcilierea vieţii profesionale cu cea
de familie: În acest caz situaţia este oarecum similară, o pondere redusă a
persoanelor intervievate în ambele sectoare au avut cunoştinţă de existenţa unor
astfel de facilităţi.
mediul privat da nu nu stiu nu e cazulFacilitati disponibile pentru ingrijirea copiilor 23.40% 37.67% 31.40% 7.53%facilitati pentru reconcilierea vietii de familie cu viata profesionala
14.23% 31.03% 44.07% 10.67%
faciliati pentru plata cheltuielilor 16.05% 39.35% 36.32% 8.27%
79
administratie publica da nu nu stiu nu e cazulFacilitati disponibile pentru ingrijirea copiilor 23.87% 39.76% 26.86% 9.52%facilitati pentru reconcilierea vietii de familie cu viata profesionala
12.65% 27.57% 46.35% 13.43%
faciliati pentru plata cheltuielilor 16.01% 41.51% 32.78% 9.69%
4. Priorităţile identificate de cele 2 sectoare: Îngrijirea medicală este o prioritate
pentru ambele sectoare, priorităţile fiind în general aceleaşi în cazul ambelor
sectoare. În timp ce pentru lucrătorii din sectorul privat prioritară este securitatea
locului de muncă în cazul lucrătorilor din administraţia privată prioritatea
principală o constituie salariul mai mare şi oportunităţile de promovare.
mediul privatingrijire pentru membri familiei 15%ingrijire medicala 21%asigurare pentru pensie 19%criterii pentru formare profesionala 15%
administratie publicaingrijire pentru membri familiei 16%ingrijire medicala 20%asigurare pentru pensie 17%criterii pentru formare profesionala 17%
prioritati in mediul privat Column2mediul de lucru sigur 23%plata egala pentru munca egala 21%salariu mai mare si oportunitati de promovare
21%
prioritati in administratie publica Column2mediul de lucru sigur 21%plata egala pentru munca egala 19%salariu mai mare si oportunitati de promovare
23%
5. Oportunitatea de a participa la cursuri de pregătire: Aşa cum era de aşteptat în
cazul sectorului administraţiei publice lucrătorii au beneficiat în mai mare măsură
80
de posibilitatea de a participa la cursuri de formare profesională, fiind în acest
context un avantaj pentru salariaţii din sectorul public.
mediul privat da nu nu e cazulVi s-a oferit posibilitatea de a participa la cursuri de formare profesionala?
50.02% 36.13% 13.86%
administratie publica da nu nu e cazulVi s-a oferit posibilitatea de a participa la cursuri de formare profesionala?
61.88% 27.95% 10.17%
6. Transparenţa salariilor şi modul în care acestea respectă principiul plată egală
pentru muncă egală: Deşi în repetate rânduri sistemul de salarizare în sectorul
public a fost blamat ca fiind unul opac se pare că sistemul de salarizare în
sistemul privat este unul care nu se poate caracteriza prin transparenţă.
Lucrătorii din administraţia publică intervievaţi au considerat în mai mare măsură
decât cei din sectorul privat că sistemul de stabilire a salariilor este unul
transparent.
mediul privat da nu nu stiu nu e cazulsalariile sunt transparente si egale pentru munca egala in compania dvs?
40.31% 34.76% 5.56% 19.37%
administratie publica da nu nu stiu nu e cazul
salariile sunt transparente si egale pentru munca egala in compania dvs?
45.62% 30.99% 5.40% 17.99%
7. Victimă a hărţuirii: 10,99% din lucrătorii din administraţie publică au declarat că
au fost victime ale hărţuirii la locul de muncă în timp ce în sectorul privat doar
8,09% au declarat că s-au confruntat cu o astfel de situaţie. Existenţa unor cazuri
mai frecvente de discriminare poate fi şi rezultatul faptului că în sectorul public
există reglementări interne care pot fi utilizate în caz de discriminare, acest lucru
contribuind la o creştere a transparenţei în gestionarea cazurilor de hărţuire.
81
mediul privat da nu nu stiuati fost vreodata victima a hartuirii? 8.09% 81.34% 10.57%
administratie publica da nu nu stiuati fost vreodata victima a hartuirii? 10.99% 77.82% 11.19%
8. Elementele ce motivează lucrătorii în cele două sectoare: Pentru ambele
sectoare persoanele intervievate au declara că principalul elementul motivant îl
constituie pasiunea pentru muncă, salariul fiind următorul element de motivare ca
importanţă în ambele cazuri.
elemente de motivatie in mediul privat
foarte scazut
scazut asa si asa ridicat foarte ridicat
salariul 4.50% 10.38% 31.09% 29.93% 24.10%oportunitati in cariera 6.98% 16.84% 33.90% 28.71% 13.57%pasiune pentru munca 3.61% 11.38% 28.46% 33.26% 23.28%
elemente de motivatie in administratie publica
foarte scazut scazut asa si asa ridicat foarte ridicat
salariul 7.61% 11.69% 28.48% 28.22% 24.01%oportunitati in cariera 6.04% 14.91% 30.41% 30.92% 17.72%pasiune pentru munca 2.46% 6.93% 21.89% 32.72% 36.00%
9. Forme de manifestare a discriminării: Pentru sectorul public cel mai ridicat grad
de discriminare a fost identificat ca provenind din domeniul formării profesionale,
carieră şi promovare, în timp ce pentru sectorul privat cel mai ridicat grad de
discriminare se manifestă în ceea ce priveşte accesul la ocupare.
forme si nivel de discriminare in mediul privat
foarte scazut scazut asa si asa ridicat foarte ridicat
acces la ocupare 14.40% 24.00% 36.29% 18% 7.49%contracte de munca si statutul lor 15.64% 25.74% 36.01% 17.06% 5.56%repartizare in diverse departamente la locul de munca
14.98% 25.66% 34.60% 18.54% 6.23%
formare profesionala, cariera, promovare
15.38% 25.23% 33.98% 18.64% 6.78%
securitatea locului de munca 14.72% 26.29% 36.08% 15.74% 7.17%comunicare si relatii interpersonale
15.32% 26.14% 33.62% 17.83% 7.09%
diverse 21.87% 24.68% 27.82% 15.98% 9.65%
82
forme si nivel de discriminare in administratie publica
foarte scazut scazut asa si asa ridicat foarte ridicat
acces la ocupare 16.79% 21.40% 33.58% 19% 8.95%contracte de munca si statutul lor 17.81% 23.21% 34.61% 17.81% 6.57%repartizare in diverse departamente la locul de munca
15.42% 23.87% 32.77% 19.94% 8.00%
formare profesionala, cariera, promovare
16.06% 23.01% 32.65% 19.72% 8.55%
securitatea locului de munca 18.63% 24.67% 31.67% 16.86% 8.17%comunicare si relatii interpersonale
17.39% 23.76% 31.05% 18.67% 9.14%
diverse 24.46% 22.91% 25.12% 16.56% 10.94%
10. Motive de discriminare în piaţa muncii : În primul rând trebuie menţionat că în
cazul ambelor sectoare principalul motiv de discriminare este perceput a fi
vârsta, ar trebui reţinut însă faptul că salariaţii din sectorul public consideră că
frecvenţa discriminării este mult mai mare decât nivelul perceput de sectorul
privat.
motive de discriminare in mediul privat
nu sunt rar frecvent
varsta 30.50% 39.39% 29.98%starea de sanatate 31.90% 40.71% 27.39%nationalitate 33.72% 42.93% 23.35%culoarea pielii 37.73% 40.67% 21.60%orientare religioasa 41.31% 41.56% 17.13%origine 43.52% 40.22% 16.26%obligatii familiale 51.12% 37.27% 11.61%gen 52.07% 38.51% 9.42%mediu economic 54.95% 35.98% 9.16%statut marital 54.68% 35.36% 8.15%membru de sindicat 59.75% 32.28% 7.97%
motive de discriminare in administratie publica
nu sunt rar frecvent
statut marital 55.18% 37.34% 7.49%membru de sindicat 62.27% 27.52% 10.21%mediu economic 53.00% 37.26% 9.74%gen 53.91% 37.92% 8.17%obligatii familiale 52.45% 36.09% 11.46%origine 41.17% 39.49% 19.34%
83
orientare religioasa 36.41% 42.20% 21.39%culoarea pielii 35.07% 37.02% 27.91%nationalitate 30.54% 38.71% 30.75%starea de sanatate 31.72% 36.02% 32.27%varsta 27.72% 35.64% 36.64%
11.Egalitatea de tratament la locul de muncă: Deşi respondenţii din sectorul privat
consideră că frecvenţa cazurilor de discriminare în piaţa muncii este mai mare
decât frecvenţa percepută de mediul privat, discriminarea pe criterii de gen nu
pare a fi atât de des întâlnită. Pecepţia persoanelor intervievate din mediul
administraţiei publice este că, femeile şi bărbaţii sunt trataţi în mod egal a locul
de muncă.
mediul privat da nu nu stiuCredeti ca femeile si barbatii sunt tratati egal la locul de munca?
67.90% 21.87% 10.25%
administratie publica da nu nu stiuCredeti ca femeile si barbatii sunt tratati egal la locul de munca?
73.71% 17.02% 9.19%
IV. Rezulatele cercetării pentru manageri:
Cercetarea a vizat un numar de 214
manageri, 34,4% femei şi 65,6% bărbaţi. 2,29% din
manageri provin din mediul rural, restul fiind din
mediul urban. În 93% din cazuri managerii au
încheiat un contract de muncă cu unitatea pe care o
administrează, declarând că au statut de salariat.
Aprox 70% din manageri cu considerat că în
piaţa muncii femeile sunt tratate în mod egal.
84
70.18%
24.31%
1.83% 3.67%
credeti ca femeile si barbatii sunt tratati egal la locul de munca?
danu nu stiunu e cazul
În 40% din cazuri managerii declară că au o politică care tratează tema egalităţii
şanselor şi a nondiscriminării privind forţa de muncă însă în 50% din cazurile în care
această politică există managerii au declarat că nu au considerat necesar aceasta să fie
promovată prin intermediul unei campanii de promovare.
În ceea ce priveşte politica stabilită pentru abordarea discriminării în domeniile în
care aceasta se manifestă de regulă managerii au declarat în 43% din cazuri că au ca
elemente centrale evitarea discriminării în ceea ce priveşte accesul la ocupare şi modul
de stabilire a salariilor şi beneficiilor suplimentare.
acces la promovare
plata sau obtinerea de beneficii
perioada de sarcina si nastere
angajarea in munca
acces la ocupare
acees la formare
criteriul varstei
hartuire
acces la transferuri
in cazul concedierilor
in anunturile pentru locurile de munca
impotriva femeilor maritate
0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80% 90% 100%
43.12%
43.12%
43.12%
41.28%
40.37%
38.07%
37.16%
36.70%
33.49%
32.57%
30.73%
29.36%
29.82%
29.36%
29.36%
31.19%
31.19%
34.40%
34.40%
32.57%
34.40%
38.53%
38.07%
39.45%
27.06%
27.52%
27.52%
27.52%
28.44%
27.52%
28.44%
30.73%
32.11%
28.90%
31.19%
31.19%
Aveti stabilita o politica in domeniul discriminarii pentru?
danunu e cazul
În cele mai multe cazuri managerii au declarat că sanţionarea cazurilor de
discriminare se face prin avertisment - 71,56%, 10,55% au declarat că utilizează
sancţiuni pecuniare pentru cazurile de discriminare, în timp ce 17,8% au declarat că
sancţionează cazurile de hărţuire cu desfacerea contractului de muncă.
69,27% din manageri au declarat că au proceduri clare de promovare
profesională, cu toate acestea 43,58% au declarat că în ultimii doi ani au promovat mai
mulţi barbaţi de cât femei, doar 21% din manageri au declarat că numărul persoanelor
promovate a fost mai mare în cazul femeilor.
85
65,6% din manageri au declarat că au stabilite în organizaţie criterii clare în ceea
ce priveşte accesul la ocupare, în 61% din cazuri aceste informaţii fiind făcute publice
prin afişare într-un loc vizibil, iar în 56,4% din cazuri aceste criterii vizează egalitatea de
şanse.
Doar 38% din manageri au adoptate proceduri de reconciliere a vieţii de familie
cu cea profesională, chiar şi în aceste cazuri 84% au declarat că au stabilit aceste
proceduri în mod unilateral, fără consultarea salariaţilor sau a sindicatului. Doar 34% din
manageri au declarat că au o colaborare cu sindicatul pe teme de egalitate de şanse.
Pentru manageri domeniul în care se manifestă cel mai pregnant discriminarea
este formarea profesională, cariera şi promovarea.
Modul în care managerii înţeleg şi aplică principiile egalităţii de şanse şi politicile
antidiscriminare determină reacţii în percepţiile lucrătorilor. Maniera de abordare a
deciziilor ce vizează viaţa profesională sau privată a lucrătorilor este una
netransparentă şi care concepe cu greu ideea colaborării sau cooperării pentru a
identifica cea mai bună soluţie.
86
Capitolul 4
În linii mari considerăm că cercetarea şi-a atins obiectivul vizat şi anume acela
de a identifica formele şi motivele discriminării în piaţa muncii. Modul de derulare al
cercetării dar şi rezultatele acesteia au condus spre o concluzie principală şi anume că
în general există foarte puţină informaţie disponibilă cu privire la discriminare şi modul
de manifestare al acesteia.
Principalele concluzii ale cercetării, aşa cum au fost subliniate din textul
raportului, sunt următoarele:
1. Majoritatea femeilor şi bărbaţilor intervievaţi consideră că locurile lor de muncă sunt
adecvate, deşi în general s-a păstrat viziunea tradiţională cu privire la locurile de
muncă potrivite pentru femei şi cele alocate bărbaţilor.
2. În mod frecvent, indiferent de categoria de persoane intervievate, au fost identificate
ca fiind motive de discriminare vârsta şi starea de sănătate. Acestea sunt
principalele două elemenente care indiferent de regiune, categorie de lucrător sau
sector de activitate au fost precizate ca avînd cea mai mare frecvenţă în cazurile de
discriminare la locul de muncă.
87
3. În general femeile sunt extrem de reţinute în a comunica cazurile în care s-au simţit
discriminate sau hărţuite la locul de muncă considerând că acestea sunt experienţe
pe care trebuie să le păstreze doar pentru ele.
4. Doar în puţine cazuri companiile au reglementări interne în ceea ce priveşte
discriminarea la locul de muncă, chiar şi acolo unde există aceste reglementări
acestea nu sunt totdeauna cunoscute de salariaţi sau în unele cazuri nu sunt
suficient de clare sau nu sunt suficient explicate şi promovate. În plus de regulă
managerii elaborează aceste reglementări fără consultarea sindicatului sau a
salariaţilor, fiind, aşa cum au declarat o decizie unilaterală.
5. În general caracteristicile şi formele de manifestare ale discriminării sunt diferite
pentru bărbați și femei dovadă fiind faptul că deşi femeile nu se consideră decât în
foarte mică măsură discriminate la locul de muncă, 37% din persoanele intervievate
au declarat că nu dispun de facilităţi la nivel de companie pentru creşterea copilului,
sau de facilităţi pentru reconcilierea vieţii de familie cu viaţa profesioanală.
6. Lipsa standardelor în piaţa muncii în ceea ce priveşte organizarea muncii, relaţiilor
de muncă sau politica salarială conduce la aprecieri subiective în ceea ce priveşte
situaţia unui individ sau grup de indivizi în relaţie cu întregul. Doar 34,32% din
lucrătorii incluşi în cercetare au considerat că există un tratament discriminatoriu în
ceea ce priveşte nivelul salariilor. Lipsa de transparenţă în modul în care se
elaborează şi se aplică politicile în piaţa muncii, la nivel naţional sau de companie, la
care se adaugă lipsa statisticilor oficiale în ceea ce priveşte unele componente sau
caracteristici ale pieţei muncii justifică răspunsul că, salariile sunt egale pentru
muncă egală, deşi statisticile oficiale au altă concluzie.
7. Diferenţele între bărbaţi şi femei în piaţa muncii sunt diverse, începând cu
elementele care îi motivează sau priorităţi pe care le au şi terminând cu domeniile în
care se consideră că sunt cel mai frecvent discriminaţi. Femeile consideră că
discriminarea se manifestă în special în ceea ce priveşte accesul la formare
88
profesională şi oportunităţi în carieră, în timp ce pentru bărbaţi gradul de discriminare
este ridicat şi foarte ridicat în special în ceea ce priveşte accesul la ocupare.
8. Şi din punct de vedere regional există discrepanţe în ceea ce priveşte percepţia celor
intervievaţi asupra discriminării la locul de muncă, sau asupra calităţii sau
oportunităţilor pe care le au în acest moment. De aceea considerăm că politicile în
domeniu ar trebui să includă şi o componentă regională având în vedere premiza că
fiecare regiune are un alt punct de plecare.
9. Începutul în demersul de conştientizare a aspectelor discriminării poate fi făcut în
schimbarea mentalităţii şi comportamentului managerilor. Luarea deciziilor unilateral
şi lipsa instrumentelor de comunicare a deciziilor luate sunt doar două aspecte care
trebuie corectate.
Având în vedere cele menţionate mai sus considerăm că se impune dezvoltarea
unor campanii de conştientizare a publicului, în special a agenţilor economici şi
instituţiilor, asupra principalelor aspecte şi modalităţi de manifestare a discriminării în
piaţa muncii.
Deşi discriminarea de gen a fost în mică măsură identificată ca fiind prezentă în
piaţa muncii considerăm că trebuie avut în vedere promovarea unor masuri care să
vizeze:
a) Asigurarea accesului femeilor la politicile active în piaţa muncii în aceeaşi proporţie în
care ele fac parte din persoanele şomere;
b) Asigurarea unor prevederi minime privind protecţia sănătăţii femeilor la locul de
muncă;
c) Asigurarea punerii în aplicare a principiului plăţii egale pentru muncă egala sau valorii
muncii echivalente;
89
d) Acordarea unei atenţii deosebite obstacolelor care împiedică femeile să-şi
desfăşoare propriile afaceri sau să devină liber profesioniste;
e) Asigurarea condiţiilor ca femeile să poată beneficia de forme flexibile de organizare a
muncii pe bază voluntară şi fără pierderea calităţii muncii;
f) Implementarea prevederilor legislaţiei în vigoare cu privire la egalitatea de şanse
între femei şi bărbaţi;
g) Dezvoltarea de servicii de calitate de îngrijire a copilului accesibile astfel încât ambii
parinţi să-şi poată permite să fie angajaţi.
Dialogul social este un element fundamental în asigurarea unei participări
echitabile în piaţa muncii, care poate conduce la condiţii de muncă decente şi
productive, la libertate, egalitate, securitate şi demnitate umană. În această perioadă de
criză globală construirea consensului şi implicarea democratică a tuturor factorilor
implicaţi sunt mai importante ca niciodată.
Provocarea în ceea ce priveşte promovarea egalităţii de şanse prin utilizarea
dialogului social vizează 2 aspecte majore: pe de o parte are în vedere creşterea
participării femeilor în acest proces şi pe de altă parte introducerea perspectivei de gen
în toate politicile promovate astfel încât să reflecte schimbările intervenite în piaţa
muncii.
Participarea echitabilă a femeilor este un element cheie în promovarea egalităţii
de şanse prin intermediul dialogului social.
90
Regiune Bucuresti Ilfov
Foarte nemultumit
Nemultumit
asa si asa
multumit
foarte multumit
maniera de apreciere a capacitatii profesionale 2.93% 11.75% 37.13% 35.25% 12.95%Locul de munca 2.89% 11.56% 35.23% 35.03% 15.29%oportunitati in cariera 4.91% 16.04% 33.26% 32.04% 13.76%nivelul securitatii locurilor de munca 4.42% 13.19% 31.44% 32.30% 18.65%
Regiune Bucuresti Ilfov Column2ingrijire pentru membri familiei 9%ingrijire medicala 14%asigurare pentru pensie 14%criterii pentru formare profesionala 11%
Regiune Bucuresti Ilfov da nunu e cazul
Vi s-a oferit posibilitatea de a participa la cursuri de formare profesionala? 48.36% 35.58% 16.06%
Regiune Bucuresti Ilfov da nu nu stiunu e cazul
salariile sunt transparente si egale pentru munca egala in compania dvs? 37.63% 33.66% 4.49% 24.21%
Regiune Bucuresti Ilfov da nu nu stiuati fost vreodata victima a hartuirii? 5.60% 82.42% 11.98%
Regiune Bucuresti Ilfovprioritati Column2salariu mai mare si oportunitati de promovare 22%mediul de lucru sigur 20%plata egala pentru munca egala 19%
Regiune Bucuresti Ilfov
91
elemente de motivatiefoarte scazut scazut
asa si asa ridicat
foarte ridicat
salariul 3.68% 9.30% 24.44% 35.77% 26.81%oportunitati in cariera 5.48% 14.48% 28.39% 33.83% 17.82%pasiune pentru munca 3.91% 11.28% 26.23% 33.08% 25.50%
Regiune Bucuresti Ilfovforme si nivel de discriminare foarte
scazutscazut asa si
asaridicat foarte
ridicatacces la ocupare 11.17% 26.79% 34.54% 19.77% 7.73%contracte de munca si statutul lor 11.66% 31.11% 33.47% 17.49% 6.26%repartizare in diverse departamente la locul de munca 12.18% 29.33% 33.23% 18.24% 7.02%formare profesionala, cariera, promovare 12.33% 29.84% 31.57% 18.35% 7.91%securitatea locului de munca 13.56% 29.29% 33.93% 16.59% 6.62%comunicare si relatii interpersonale 12.86% 27.82% 33.01% 19.16% 7.15%
Regiune Bucuresti IlfovCredeti ca oamenii sunt discriminati in piata muncii pentru?
nu sunt rar frecvent
nationalitate, etnie 24.33% 45.28% 30.40%varsta 29.79% 41.85% 28.36%culoarea pielii 27.90% 43.98% 28.12%starea de sanatate 31.34% 42.64% 26.02%origine 35.69% 43.40% 20.91%orientare religioasa 37.92% 42.12% 19.96%obligatii familiale 48.38% 40.08% 11.54%gen 50.08% 39.82% 10.11%mediu economic 52.65% 37.83% 9.52%statut marital 50.83% 39.66% 9.51%membru de sindicat 56.24% 34.94% 8.82%
Regiune Bucuresti Ilfov da nu nu stiuCredeti ca femeile si barbatii sunt tratati egal la locul de munca?
63.64% 23.08% 13.13%
Regiunea Vest
Foarte nemultumit
Nemultumit
asa si asa
multumit
foarte multumit
maniera de apreciere a capacitatii profesionale 2.15% 7.50% 50.60% 27.53% 12.23%Locul de munca 3.40% 7.74% 48.06% 28.46% 12.33%oportunitati in cariera 7.38% 12.36% 46.61% 25.79% 7.86%nivelul securitatii locurilor de munca 5.45% 10.22% 44.16% 28.00% 12.18%
Regiunea Vest da nu nu stiu
92
Reglementari impotriva discriminarii in companii 49.09% 22.76% 28%
v Regiunea Vest da nu nu stiunu e cazul
Existenta unei proceduri clare de reactie in cazul discriminarii 46.42% 20.19% 25.20% 8.19%
Regiunea Vest da nu nu stiunu e cazul
Facilitati disponibile pentru ingrijirea copiilor 48.61% 32.18% 15.41% 3.80%facilitati pentru reconcilierea vietii de familie cu viata profesionala 11.51% 21.05% 62.30% 5.13%faciliati pentru plata cheltuielilor 44.09% 33.07% 19.45% 3.39%
Regiunea Vest Column2ingrijire pentru membri familiei 12%ingrijire medicala 13%asigurare pentru pensie 16%criterii pentru formare profesionala 22%
Regiunea Vest da nunu e cazul
Vi s-a oferit posibilitatea de a participa la cursuri de formare profesionala? 73.90% 21.74% 5.07%
Regiunea Vest da nu nu stiunu e cazul
salariile sunt transparente si egale pentru munca egala in compania dvs? 58.80% 25.48% 1.83% 13.89%
Regiunea Vest da nu nu stiuati fost vreodata victima a hartuirii? 19.85% 74.73% 5.42%
Regiunea Vestprioritati Column2mediul de lucru sigur 26%plata egala pentru munca egala 24%salariu mai mare si oportunitati de promovare 20%
Regiunea Vest
elemente de motivatiefoarte scazut scazut
asa si asa ridicat
foarte ridicat
salariul 3.85% 5.93% 49.39% 17.63% 23.20%oportunitati in cariera 8.90% 11.84% 50.87% 20.47% 7.91%pasiune pentru munca 3.62% 9.16% 43.25% 27.29% 16.68%
Regiunea Vestat avut vreodata probleme la serviciu pentru ca sunteti? da nu nu e
93
cazulfemeie 3.90% 55.85% 40.25%barbat 0.44% 58.02% 41.53%insarcinata 0.56% 34.38% 65.06%mai in varsta 0.81% 34.65% 64.54%etnic minoritar 0.30% 29.14% 70.56%persoana cu handicap 0.12% 27.30% 72.58%
Regiunea Vest
forme si nivel de discriminarefoarte scazut scazut
asa si asa ridicat
foarte ridicat
acces la ocupare 12.39% 15.03% 53.41% 14% 5.45%contracte de munca si statutul lor 12.33% 15.93% 52.26% 15.07% 4.40%repartizare in diverse departamente la locul de munca 11.18% 15.23% 49.87% 17.86% 5.86%formare profesionala, cariera, promovare 10.65% 12.79% 48.78% 20.23% 7.55%securitatea locului de munca 10.52% 15.26% 55.44% 13.21% 5.57%comunicare si relatii interpersonale 10.67% 15.56% 53.63% 14.41% 5.73%diverse 14.62% 11.21% 49.09% 15.85% 9.24%
Regiunea VestCredeti ca oamenii sunt discriminati in piata muncii pentru? nu sunt rar frecventvarsta 50.42% 25.51% 24.07%starea de sanatate 51.69% 25.95% 22.36%culoarea pielii 59.84% 26.44% 13.71%nationalitate 57.67% 28.96% 13.37%obligatii familiale 61.66% 28.48% 9.86%orientare religioasa 60.91% 30.18% 8.91%origine 61.80% 30.13% 8.06%mediu economic 66.47% 26.43% 7.10%gen 67.28% 25.74% 6.98%membru de sindicat 70.31% 23.33% 6.36%statut marital 69.92% 24.91% 5.17%
Regiunea Vest da nu nu stiuCredeti ca femeile si barbatii sunt tratati egal la locul de munca? 76.55% 15.59% 7.84%
Regiunea Sud Est
Foarte nemultumit
Nemultumit
asa si asa
multumit
foarte multumit
Locul de munca 3.58% 11.69% 29.94% 32.45% 22.34%maniera de apreciere a capacitatii profesionale 3.88% 12.77% 30.01% 35.71% 17.64%oportunitati in cariera 7.65% 17.03% 31.28% 26.43% 17.60%nivelul securitatii locurilor de munca 5.33% 14.31% 26.84% 31.67% 2.84%
94
Regiunea Sud Est da nu nu stiuReglementari impotriva discriminarii in companii 33.81% 23.73% 42%
Regiunea Sud Est da nu nu stiunu e cazul
Existenta unei proceduri clare de reactie in cazul discriminarii 26.94% 20.97% 39.10% 12.99%
Regiunea Sud Est da nu nu stiunu e cazul
Facilitati disponibile pentru ingrijirea copiilor 27.07% 33.23% 27.22% 12.48%facilitati pentru reconcilierea vietii de familie cu viata profesionala 22.09% 27.97% 34.54% 15.40%faciliati pentru plata cheltuielilor 20.60% 36.35% 31.74% 11.31%
Regiunea Sud Est Column2ingrijire pentru membri familiei 14%ingrijire medicala 21%asigurare pentru pensie 17%criterii pentru formare profesionala 12%
Regiunea Sud Est da nunu e cazul
Vi s-a oferit posibilitatea de a participa la cursuri de formare profesionala? 49.59% 32.52% 17.89%
Regiunea Sud Est da nu nu stiunu e cazul
salariile sunt transparente si egale pentru munca egala in compania dvs? 38.43% 32.96% 11.24% 17.37%
Regiunea Sud Est da nu nu stiuati fost vreodata victima a hartuirii? 6.99% 78.05% 14.96%
Regiunea Sud Estprioritati Column2mediul de lucru sigur 25%plata egala pentru munca egala 24%salariu mai mare si oportunitati de promovare 19%
Regiunea Sud Est
elemente de motivatiefoarte scazut scazut
asa si asa ridicat
foarte ridicat
95
salariul 5.80% 14.23% 28.32% 25.37% 26.28%oportunitati in cariera 7.28% 19.08% 31.60% 24.38% 17.65%pasiune pentru munca 3.08% 10.44% 26.02% 30.63% 29.83%
Regiunea Sud Est
at avut vreodata probleme la serviciu pentru ca sunteti? da nunu e cazul
femeie 2.25% 48.76% 48.99%barbat 0.55% 54.93% 44.51%insarcinata 1.17% 24.65% 74.18%mai in varsta 1.14% 26.00% 72.86%etnic minoritar 0.87% 16.00% 83.14%persoana cu handicap 0.32% 14.21% 85.47%
Regiunea Sud Est
forme si nivel de discriminarefoarte scazut scazut
asa si asa ridicat
foarte ridicat
diverse 24.84% 22.81% 21.31% 15.86% 15.18%comunicare si relatii interpersonale 17.79% 23.01% 29.37% 18.09% 11.75%formare profesionala, cariera, promovare 19.53% 20.83% 32.62% 18.57% 8.45%securitatea locului de munca 19.80% 24.51% 29.49% 14.79% 11.40%acces la ocupare 17.29% 26.79% 30.41% 18% 7.93%repartizare in diverse departamente la locul de munca 18.86% 22.85% 32.86% 17.67% 7.75%contracte de munca si statutul lor 18.60% 25.01% 33.49% 15.51% 7.39%
Regiunea Sud EstCredeti ca oamenii sunt discriminati in piata muncii pentru? nu sunt rar frecventvarsta 32.49% 34.99% 32.52%starea de sanatate 33.51% 38.25% 28.24%nationalitate 31.63% 42.64% 25.73%culoarea pielii 34.94% 41.35% 23.70%orientare religioasa 42.41% 39.14% 18.45%origine 43.49% 39.05% 17.46%obligatii familiale 50.15% 34.44% 15.41%mediu economic 53.42% 36.14% 10.44%gen 56.13% 34.55% 9.31%membru de sindicat 61.77% 29.06% 9.17%statut marital 57.81% 34.24% 7.95%
Regiunea Sud Est da nu nu stiuCredeti ca femeile si barbatii sunt tratati egal la locul de munca? 68.08% 20.93% 10.92%
Regiunea Sud Muntenia
Foarte nemultumit
Nemultumit
asa si asa
multumit
foarte multumit
96
nivelul securitatii locurilor de munca 3.18% 12.77% 30.34% 34.77% 18.94%maniera de apreciere a capacitatii profesionale 2.69% 11.18% 35.91% 37.68% 12.54%Locul de munca 2.18% 12.57% 36.14% 34.63% 14.48%oportunitati in cariera 7.37% 20.25% 37.07% 26.74% 8.56%
Regiunea Sud Muntenia da nu nu stiuReglementari impotriva discriminarii in companii 21.47% 30.17% 48%
Regiunea Sud Muntenia da nu nu stiunu e cazul
Existenta unei proceduri clare de reactie in cazul discriminarii 17.58% 28.84% 43.76% 9.82%
Regiunea Sud Muntenia da nu nu stiunu e cazul
Facilitati disponibile pentru ingrijirea copiilor 15.60% 46.90% 32.49% 5.01%facilitati pentru reconcilierea vietii de familie cu viata profesionala 11.79% 31.17% 47.93% 9.11%faciliati pentru plata cheltuielilor 7.41% 50.01% 35.81% 6.77%
Regiunea Sud Muntenia Column2ingrijire pentru membri familiei 24%ingrijire medicala 20%asigurare pentru pensie 17%transport la lucru 14%
Regiunea Sud Muntenia da nunu e cazul
Vi s-a oferit posibilitatea de a participa la cursuri de formare profesionala? 41.60% 44.95% 13.45%
Regiunea Sud Muntenia da nu nu stiunu e cazul
salariile sunt transparente si egale pentru munca egala in compania dvs? 28.10% 49.69% 3.87% 18.35%
Regiunea Sud Muntenia da nu nu stiuati fost vreodata victima a hartuirii? 6.06% 88.23% 5.71%
Regiunea Sud Munteniaprioritati Column2mediul de lucru sigur 21%
97
plata egala pentru munca egala 20%salariu mai mare si oportunitati de promovare 22%
Regiunea Sud Muntenia
elemente de motivatiefoarte scazut scazut
asa si asa ridicat
foarte ridicat
salariul 4.92% 13.66% 27.56% 30.15% 23.71%oportunitati in cariera 9.82% 19.46% 32.14% 28.37% 10.21%pasiune pentru munca 4.33% 13.68% 28.63% 32.69% 20.67%
Regiunea Sud Muntenia
at avut vreodata probleme la serviciu pentru ca sunteti? da nunu e cazul
femeie 2.05% 52.15% 45.80%barbat 0.46% 50.51% 49.03%insarcinata 0.69% 27.17% 72.13%mai in varsta 1.50% 22.32% 76.18%etnic minoritar 0.24% 12.36% 87.40%persoana cu handicap 0.25% 12.36% 87.40%
Regiunea Sud Muntenia
forme si nivel de discriminarefoarte scazut scazut
asa si asa ridicat
foarte ridicat
acces la ocupare 13.76% 23.40% 31.79% 20% 11.47%diverse 23.42% 23.07% 24.51% 17.70% 11.30%repartizare in diverse departamente la locul de munca 16.00% 24.16% 32.51% 20.09% 7.24%formare profesionala, cariera, promovare 15.69% 24.34% 33.03% 19.95% 7.00%contracte de munca si statutul lor 18.47% 22.80% 32.67% 18.39% 7.67%comunicare si relatii interpersonale 20.78% 24.45% 29.24% 19.42% 6.11%securitatea locului de munca 16.41% 28.25% 31.95% 16.42% 6.97%
Regiunea Sud MunteniaCredeti ca oamenii sunt discriminati in piata muncii pentru? nu sunt rar frecventvarsta 24.88% 37.17% 37.95%starea de sanatate 26.34% 41.41% 32.26%culoarea pielii 34.57% 40.54% 24.88%nationalitate 32.59% 44.03% 23.38%orientare religioasa 38.50% 43.44% 18.07%origine 48.01% 37.63% 14.36%obligatii familiale 55.68% 35.07% 9.25%mediu economic 60.83% 31.41% 7.76%membru de sindicat 65.96% 27.39% 6.65%gen 55.90% 38.29% 5.81%statut marital 60.45% 34.44% 5.12%
98
Regiunea Sud Muntenia da nu nu stiuCredeti ca femeile si barbatii sunt tratati egal la locul de munca? 71.43% 18.80% 9.68%
Regiunea Nord Vest
Foarte nemultumit
Nemultumit
asa si asa
multumit
foarte multumit
maniera de apreciere a capacitatii profesionale 2.62% 12.87% 34.12% 33.34% 17.05%Locul de munca 2.96% 13.07% 32.14% 35.41% 16.42%oportunitati in cariera 5.73% 17.97% 33.97% 30.98% 11.35%nivelul securitatii locurilor de munca 6.70% 14.63% 32.20% 31.98% 14.49%
Regiunea Nord Vest da nu nu stiuReglementari impotriva discriminarii in companii 27.32% 28.47% 44%
Regiunea Nord Vest da nu nu stiunu e cazul
Existenta unei proceduri clare de reactie in cazul discriminarii 24.58% 25.55% 39.86% 10.01%
Regiunea Nord Vest da nu nu stiunu e cazul
Facilitati disponibile pentru ingrijirea copiilor 18.49% 36.92% 38.25% 6.34%facilitati pentru reconcilierea vietii de familie cu viata profesionala 13.08% 30.61% 45.71% 10.60%faciliati pentru plata cheltuielilor 8.44% 39.70% 44.03% 7.83%
Regiunea Nord Vest Column2ingrijire pentru membri familiei 16%ingrijire medicala 23%asigurare pentru pensie 20%ingrijirea prescolara a copilului 13%
Regiunea Nord Vest da nunu e cazul
Vi s-a oferit posibilitatea de a participa la cursuri de formare profesionala? 43.35% 39.73% 16.92%
Regiunea Nord Vest da nu nu stiunu e cazul
salariile sunt transparente si egale pentru munca egala in compania dvs? 40.22% 31.15% 6.65% 21.97%
Regiunea Nord Vest da nu nu stiu
99
ati fost vreodata victima a hartuirii? 9.75% 79.02% 11.23%
Regiunea Nord Vestprioritati Column2mediul de lucru sigur 25%plata egala pentru munca egala 19%salariu mai mare si oportunitati de promovare 21%
Regiunea Nord Vest
elemente de motivatiefoarte scazut scazut
asa si asa ridicat
foarte ridicat
salariul 6.86% 12.64% 26.61% 31.18% 22.71%oportunitati in cariera 4.80% 18.30% 31.07% 32.68% 13.16%pasiune pentru munca 2.21% 10.18% 24.09% 39.10% 24.41%
Regiunea Nord Vest
at avut vreodata probleme la serviciu pentru ca sunteti? da nunu e cazul
femeie 5.52% 53.74% 40.73%barbat 0.63% 50.24% 49.13%insarcinata 1.50% 35.33% 63.17%mai in varsta 1.23% 30.56% 68.21%etnic minoritar 1.18% 20.21% 78.60%persoana cu handicap 0.38% 17.35% 82.27%
Regiunea Nord Vest
forme si nivel de discriminarefoarte scazut scazut
asa si asa ridicat
foarte ridicat
repartizare in diverse departamente la locul de munca 13.93% 27.34% 31.01% 21.41% 6.31%comunicare si relatii interpersonale 14.05% 29.09% 29.29% 18.61% 8.96%acces la ocupare 14.32% 23.39% 35.56% 18% 8.59%contracte de munca si statutul lor 14.52% 26.13% 33.32% 21.24% 4.79%diverse 21.26% 27.32% 25.66% 16.45% 9.30%formare profesionala, cariera, promovare 15.10% 27.55% 32.23% 18.45% 6.67%securitatea locului de munca 14.54% 29.94% 30.76% 15.31% 9.45%
Regiunea Nord VestCredeti ca oamenii sunt discriminati in piata muncii pentru? nu sunt rar frecventvarsta 23.93% 47.91% 28.16%starea de sanatate 25.51% 48.03% 26.46%nationalitate 28.23% 47.22% 24.55%culoarea pielii 33.25% 47.11% 19.64%orientare religioasa 33.12% 47.58% 19.29%origine 35.62% 45.50% 18.88%obligatii familiale 42.52% 45.23% 12.26%
100
statut marital 47.63% 41.47% 10.90%gen 43.85% 45.71% 10.44%mediu economic 45.73% 44.35% 9.92%membru de sindicat 50.12% 42.27% 7.61%
Regiunea Nord Vest da nu nu stiuCredeti ca femeile si barbatii sunt tratati egal la locul de munca? 73.30% 18.93% 8.02%
Regiunea Nord Est
Foarte nemultumit
Nemultumit
asa si asa
multumit
foarte multumit
nivelul securitatii locurilor de munca 4.36% 9.82% 31.76% 31.38% 22.69%Locul de munca 2.73% 8.55% 36.05% 36.83% 15.84%maniera de apreciere a capacitatii profesionale 2.81% 9.71% 39.03% 34.85% 13.60%oportunitati in cariera 6.02% 14.58% 38.75% 29.14% 11.51%
Regiunea Nord Est da nu nu stiuReglementari impotriva discriminarii in companii 25.41% 28.72% 36%
Regiunea Nord Est da nu nu stiunu e cazul
Existenta unei proceduri clare de reactie in cazul discriminarii 15.99% 31.24% 41.56% 11.21%
Regiunea Nord Est da nu nu stiunu e cazul
Facilitati disponibile pentru ingrijirea copiilor 14.29% 44.16% 33.84% 7.72%facilitati pentru reconcilierea vietii de familie cu viata profesionala 15.07% 36.99% 35.59% 12.35%faciliati pentru plata cheltuielilor 8.90% 44.87% 38.62% 7.61%
Regiunea Nord Est Column2ingrijire pentru membri familiei 18%ingrijire medicala 23%asigurare pentru pensie 23%criterii pentru formare profesionala 14%
Regiunea Nord Est da nunu e cazul
Vi s-a oferit posibilitatea de a participa la cursuri de formare profesionala? 57.35% 32.86% 9.79%
101
Regiunea Nord Est da nu nu stiunu e cazul
salariile sunt transparente si egale pentru munca egala in compania dvs? 47.07% 33.04% 5.24% 14.65%
Regiunea Nord Est da nu nu stiuati fost vreodata victima a hartuirii? 7.42% 83.65% 8.93%
Regiunea Nord Estprioritati Column2mediul de lucru sigur 25%plata egala pentru munca egala 22%salariu mai mare si oportunitati de promovare 21%
Regiunea Nord Est
elemente de motivatiefoarte scazut scazut
asa si asa ridicat
foarte ridicat
pasiune pentru munca 3.01% 7.43% 27.31% 35.03% 27.22%salariul 7.81% 11.47% 30.71% 30.61% 19.40%oportunitati in cariera 7.29% 16.27% 33.87% 27.98% 14.59%
Regiunea Nord Est
at avut vreodata probleme la serviciu pentru ca sunteti? da nunu e cazul
femeie 3.21% 49.38% 47.40%barbat 0.47% 52.21% 47.32%insarcinata 1.15% 27.90% 70.95%mai in varsta 1.34% 26.85% 71.82%etnic minoritar 0.44% 16.03% 83.53%persoana cu handicap 0.18% 15.73% 84.09%
Regiunea Nord Est
forme si nivel de discriminarefoarte scazut scazut
asa si asa ridicat
foarte ridicat
securitatea locului de munca 16.64% 23.47% 34.68% 19.03% 6.18%comunicare si relatii interpersonale 19.69% 24.73% 33.18% 16.84% 5.56%repartizare in diverse departamente la locul de munca 19.00% 27.89% 31.28% 16.31% 5.53%formare profesionala, cariera, promovare 18.65% 29.85% 30.01% 15.55% 5.94%acces la ocupare 17.16% 26.54% 36.47% 15% 5.26%contracte de munca si statutul lor 20.54% 25.22% 35.42% 14.45% 4.38%diverse 31.70% 25.37% 24.19% 11.62% 7.13%
Regiunea Nord Est
102
Credeti ca oamenii sunt discriminati in piata muncii pentru? nu sunt rar frecventvarsta 29.25% 46.11% 24.64%starea de sanatate 31.91% 44.56% 23.52%nationalitate 37.95% 46.81% 15.25%culoarea pielii 47.96% 40.08% 11.96%orientare religioasa 44.93% 43.71% 11.36%origine 49.32% 39.36% 11.33%obligatii familiale 50.40% 38.71% 10.89%mediu economic 53.23% 37.82% 8.95%gen 49.25% 42.10% 8.65%statut marital 57.74% 34.56% 7.70%membru de sindicat 61.08% 32.43% 6.49%
Regiunea Nord Est da nu nu stiuCredeti ca femeile si barbatii sunt tratati egal la locul de munca? 68.39% 22.41% 9.06%
Regiunea Sud Vest
Foarte nemultumit
Nemultumit
asa si asa
multumit
foarte multumit
maniera de apreciere a capacitatii profesionale 2.72% 11.67% 33.74% 31.02% 20.84%Locul de munca 2.19% 14.97% 33.83% 33.60% 15.42%oportunitati in cariera 3.92% 21.53% 34.40% 27.20% 12.94%nivelul securitatii locurilor de munca 4.09% 22.33% 28.58% 27.29% 17.70%
Regiunea Sud Vest da nu nu stiuReglementari impotriva discriminarii in companii 27.25% 30.67% 42%
Regiunea Sud Vest da nu nu stiunu e cazul
Existenta unei proceduri clare de reactie in cazul discriminarii 17.49% 27.82% 43.33% 11.36%
Regiunea Sud Vest da nu nu stiunu e cazul
Facilitati disponibile pentru ingrijirea copiilor 22.37% 45.05% 26.64% 5.94%facilitati pentru reconcilierea vietii de familie cu viata profesionala 24.01% 22.85% 41.42% 11.72%faciliati pentru plata cheltuielilor 13.69% 43.39% 31.17% 11.75%
Regiunea Sud Vest Column2ingrijire pentru membri familiei 17%ingrijire medicala 21%asigurare pentru pensie 16%criterii pentru formare profesionala 15%
103
Regiunea Sud Vest da nunu e cazul
Vi s-a oferit posibilitatea de a participa la cursuri de formare profesionala? 49.83% 38.69% 11.48%
Regiunea Sud Vest da nu nu stiunu e cazul
salariile sunt transparente si egale pentru munca egala in compania dvs? 40.92% 38.88% 5.08% 15.12%
Regiunea Sud Vest da nu nu stiuati fost vreodata victima a hartuirii? 5.63% 81.60% 12.77%
Regiunea Sud Vestprioritati Column2mediul de lucru sigur 23%plata egala pentru munca egala 23%salariu mai mare si oportunitati de promovare 21%
Regiunea Sud Vest
elemente de motivatiefoarte scazut scazut
asa si asa ridicat
foarte ridicat
salariul 2.40% 10.68% 30.15% 31.41% 25.36%oportunitati in cariera 6.33% 19.84% 33.99% 26.82% 13.02%pasiune pentru munca 4.19% 13.68% 25.20% 28.65% 27.56%
Regiunea Sud Vest
at avut vreodata probleme la serviciu pentru ca sunteti? da nunu e cazul
femeie 7.51% 43.76% 48.73%barbat 0.62% 55.30% 44.09%insarcinata 2.75% 29.87% 67.38%mai in varsta 1.18% 25.82% 73.00%etnic minoritar 1.15% 17.30% 81.55%persoana cu handicap 0.51% 16.30% 83.19%
Regiunea Sud Vest
forme si nivel de discriminarefoarte scazut scazut
asa si asa ridicat
foarte ridicat
acces la ocupare 17.42% 24.96% 31.79% 21% 5.11%contracte de munca si statutul lor 18.96% 25.08% 35.30% 16.58% 4.08%repartizare in diverse departamente la locul de munca 19.49% 25.40% 34.86% 15.21% 5.04%formare profesionala, cariera, promovare 21.16% 25.23% 32.08% 15.79% 5.74%securitatea locului de munca 15.75% 31.95% 33.83% 14.04% 4.44%comunicare si relatii interpersonale 18.11% 32.27% 25.82% 18.21% 5.59%diverse 27.03% 28.70% 22.09% 14.87% 7.31%
Regiunea Sud Vest104
Credeti ca oamenii sunt discriminati in piata muncii pentru? nu sunt rar frecventvarsta 21.89% 31.65% 46.46%starea de sanatate 21.86% 33.19% 44.94%nationalitate 25.56% 40.22% 34.21%culoarea pielii 28.57% 38.05% 33.83%orientare religioasa 26.88% 41.20% 31.92%origine 31.02% 41.79% 27.19%membru de sindicat 55.79% 26.48% 17.73%obligatii familiale 48.87% 35.65% 15.48%mediu economic 46.14% 40.72% 13.14%statut marital 44.97% 42.89% 12.14%gen 43.05% 45.48% 11.47%
Regiunea Sud Vest da nu nu stiuCredeti ca femeile si barbatii sunt tratati egal la locul de munca? 62.54% 28.96% 8.37%
Regiunea Centru
Foarte nemultumit
Nemultumit
asa si asa
multumit
foarte multumit
maniera de apreciere a capacitatii profesionale 2.38% 6.61% 34.56% 35.84% 21.24%Locul de munca 1.93% 11.89% 29.35% 38.75% 18.08%oportunitati in cariera 4.55% 14.08% 33.96% 34.44% 12.97%nivelul securitatii locurilor de munca 3.80% 12.80% 31.92% 32.84% 18.64%
Regiunea Centru da nu nu stiuReglementari impotriva discriminarii in companii 36.38% 24.13% 40%
Regiunea Centru da nu nu stiunu e cazul
Existenta unei proceduri clare de reactie in cazul discriminarii 30.97% 19.91% 34.50% 14.61%
Regiunea Centru da nu nu stiunu e cazul
Facilitati disponibile pentru ingrijirea copiilor 26.86% 33.60% 27.91% 11.63%facilitati pentru reconcilierea vietii de familie cu viata profesionala 13.98% 27.64% 45.19% 13.19%faciliati pentru plata cheltuielilor 16.50% 35.84% 36.50% 11.15%
Regiunea Centru Column2ingrijire pentru membri familiei 12%
105
ingrijire medicala 21%asigurare pentru pensie 21%criterii pentru formare profesionala 15%
Regiunea Centru da nunu e cazul
Vi s-a oferit posibilitatea de a participa la cursuri de formare profesionala? 52.51% 35.25% 12.23%
Regiunea Centru da nu nu stiunu e cazul
salariile sunt transparente si egale pentru munca egala in compania dvs? 41.75% 31.58% 5.90% 20.77%
Regiunea Centru da nu nu stiuati fost vreodata victima a hartuirii? 8.78% 78.93% 12.28%
Regiunea Centruprioritati Column2mediul de lucru sigur 24%plata egala pentru munca egala 21%salariu mai mare si oportunitati de promovare 23%
Regiunea Centru
elemente de motivatiefoarte scazut scazut
asa si asa ridicat
foarte ridicat
pasiune pentru munca 2.87% 11.02% 23.17% 37.26% 25.68%salariul 4.32% 7.62% 35.67% 30.04% 22.34%oportunitati in cariera 6.37% 16.38% 32.70% 31.17% 13.39%
Regiunea Centru
at avut vreodata probleme la serviciu pentru ca sunteti? da nunu e cazul
femeie 3.39% 53.81% 42.80%barbat 0.42% 50.21% 49.37%insarcinata 0.86% 31.91% 67.23%mai in varsta 1.10% 32.80% 66.11%etnic minoritar 3.18% 27.63% 69.19%persoana cu handicap 0.26% 18.26% 81.48%
Regiunea Centru
forme si nivel de discriminarefoarte scazut scazut
asa si asa ridicat
foarte ridicat
106
acces la ocupare 17.77% 20.03% 35.65% 18% 9.17%contracte de munca si statutul lor 17.16% 25.81% 34.49% 17.61% 4.93%repartizare in diverse departamente la locul de munca 14.00% 27.16% 31.91% 21.41% 5.52%formare profesionala, cariera, promovare 15.35% 24.96% 32.67% 21.76% 5.26%securitatea locului de munca 15.38% 24.50% 36.90% 16.44% 6.78%comunicare si relatii interpersonale 14.23% 29.26% 32.46% 17.32% 6.73%diverse 22.23% 24.10% 27.95% 16.73% 9.00%
Regiunea Centru nu sunt rar frecventvarsta 27.42% 39.12% 30.71%starea de sanatate 30.94% 42.08% 26.98%nationalitate 36.68% 40.78% 22.54%culoarea pielii 41.03% 39.21% 19.76%orientare religioasa 40.55% 44.53% 14.91%origine 45.50% 40.97% 13.53%gen 51.63% 37.45% 10.92%obligatii familiale 54.40% 36.30% 9.31%mediu economic 58.10% 33.87% 8.03%statut marital 62.28% 31.40% 6.31%membru de sindicat 61.34% 32.84% 5.81%
Regiunea Centru da nu nu stiuCredeti ca femeile si barbatii sunt tratati egal la locul de munca? 67.74% 22.22% 9.92%
Filtru 1: femei / barbati:
107
Femei
Filtru 2: Administratie privata/de stat:
Filtru 3: Regiuni:
Filtru 4: Nivel instruire:
Filtru 5: Vechime totala in munca: (intrebarea 17)
Filtru 6: Vechime in actualul loc de munca (intrebarea 18) :
Filtru 7: Tipul contractului (intrebarea 20) :
Filtru 8: Pozitie detinuta (intrebarea 21) :
Nr de rezultate filtrate: 50244
Intrebarea nr 2: Genul
50244 (100%) Femei0 (0%) Barbati
Intrebarea nr 5: Starea civila
37502 (74.64%) Casatorit/a12230 (24.34%) Necasatorit/a
512 (1.02%) Vaduv/a
Intrebarea nr 9: Mediul rural / urban
9941 (19.79%) mediul rural40303 (80.21%) mediul urban
108
Indiferent
Indiferent
Indiferent
Indiferent
Indiferent
Indiferent
Indiferent
Intrebarea nr 10: Statutul pe piata muncii
48740 (97.01%) Salariat/a (angajata/a)653 (1.3%) Intreprinzator privat (patron/patroana)366 (0.73%) Lucrator/lucratoare pe cont propriu
27 (0.05%) Lucrator/lucratoare familial(a) neremunerata(a)284 (0.57%) Somer(a) inregistrat(a)/neinregistrat(a)
174 (0.35%) Alta situatie
Intrebarea nr 11: Apartenenta la un grup vulnerabil
293 (0.58%) Persoane de etnie roma170 (0.34%) Persoane cu dizabilitati
804 (1.6%) Familii care au mai mult de doi copii213 (0.42%) Familii monoparentale
332 (0.66%) Femei38 (0.08%) Persoane dependente de droguri201 (0.4%) Persoane dependente de alcool32 (0.06%) Persoane cu dizabilitati mentale89 (0.18%) Victime ale violentei in familie
40 (0.08%) Persoane afectate de boli gen SIDA5 (0.01%) Imigranti
26 (0.05%) Refugiati617 (1.23%) Persoane care traiesc din venitul minim garantat
55 (0.11%) Persoane care traiesc in comunitati izolate9 (0.02%) Victime ale traficului de persoane
143 (0.28%) Persoane afectate de boli ocupationale454 (0.9%) Altele
47145 (93.83%) Nu e cazul
Intrebarea nr 12: Nivel instruire
8007 (15.94%) universitar de lunga durata1221 (2.43%) masterat
2215 (4.41%) universitar de scurta durata
4244 (8.45%) post liceal de specialitate2040 (4.06%) postliceal tehnic de maistri
18278 (36.38%) liceal9637 (19.18%) profesional459 (0.91%) complementar
387 (0.77%) ucenici2005 (3.99%) treapta I liceala
109
1190 (2.37%) gimnazial462 (0.92%) primar
99 (0.2%) fara scoala absolvita
Intrebarea nr 16: Domeniul de activitate al angajatorului:
754 (1.5%) A1062 (2.11%) B
6364 (12.67%) C2415 (4.81%) D447 (0.89%) E3833 (7.63%) F1187 (2.36%) G4688 (9.33%) H543 (1.08%) I
4936 (9.82%) J377 (0.75%) K126 (0.25%) L
1385 (2.76%) M1390 (2.77%) N2656 (5.29%) O681 (1.36%) P544 (1.08%) Q229 (0.46%) R
16270 (32.38%) S348 (0.69%) T9 (0.02%) U
Intrebarea nr 17: Vechimea totala in munca
1155 (2.3%) Pana la 1 an7012 (13.96%) Intre 1-5 ani
11466 (22.82%) Intre 5-10 ani30611 (60.92%) Peste 10 ani
Intrebarea nr 18: Vechimea la actualul loc de munca
3832 (7.63%) Pana la 1 an13753 (27.37%) Intre 1-5 ani
13160 (26.19%) Intre 5-10 ani19499 (38.81%) Peste 10 ani
110
Intrebarea nr 19: Orar de lucru
48908 (97.34%) Norma intreaga1336 (2.66%) Timp partial de lucru
5277 (10.5%) Lucreaza mai multe ore decit ar dori1107 (2.2%) Lucreaza mai putine ore decit ar dori
Intrebarea nr 20: Tipul de contract de munca
48315 (96.16%) Permanent1421 (2.83%) Temporar
508 (1.01%) Altele
Intrebarea nr 21: Pozitia detinuta la locul de munca
2929 (5.83%) Conducere47315 (94.17%) Executie
Intrebarea nr 22: In mediul dvs de munca sunt mai multe/multi
9187 (18.28%) Femei decit barbati34929 (69.52%) Barbati decit femei
6128 (12.2%) Egali
Intrebarea nr 23: Superiorul dvs imediat este:
42581 (84.75%) Un barbat7663 (15.25%) O femeie
Intrebarea nr 24: Apartineti grupului etnic:
48075 (95.68%) Majoritar2169 (4.32%) Minoritar
Intrebarea nr 25: Parerea dvs cu privire la locul de munca
1. Relatii interpersonale:
1182 (2.35%) Au raspuns 1 (grad scazut de satisfactie)4310 (8.58%) Au raspuns 2
17734 (35.3%) Au raspuns 3
111
18083 (35.99%) Au raspuns 48935 (17.78%) Au raspuns 5 (cel mai inalt grad de satisfactie)
2. Maniera in care sunt apreciate capacitatile si eforturile dvs profesionale:
1365 (2.72%) Au raspuns 1 (cel mai scazut grad)5215 (10.38%) Au raspuns 218468 (36.76%) Au raspuns 317672 (35.17%) Au raspuns 4
7524 (14.97%) Au raspuns 5 (cel mai inalt grad)
3. Locul de munca in sine:
1412 (2.81%) Au raspuns 1 (cel mai scazut )5449 (10.85%) Au raspuns 217793 (35.41%) Au raspuns 317902 (35.63%) Au raspuns 4
7688 (15.3%) Au raspuns 5 (cel mai inalt)
4. Oportunitati curente privind cariera profesionala:
2831 (5.63%) Au raspuns 1 (cel mai scazut)7959 (15.84%) Au raspuns 217862 (35.55%) Au raspuns 315482 (30.81%) Au raspuns 4
6110 (12.16%) Au raspuns 5 (cel mai inalt)
5. Nivelul securitatii locului de munca:
2382 (4.74%) Au raspuns 1 (cel mai scazut)6605 (13.15%) Au raspuns 216693 (33.22%) Au raspuns 316439 (32.72%) Au raspuns 4
8125 (16.17%) Au raspuns 5 (cel mai inalt)
112
Intrebarea 26a: Are compania dvs reglementari impotriva discriminarii la locul de munca?
16269 (32.38%) Au raspuns Da12690 (25.26%) Au raspuns Nu
21285 (42.36%) Au raspuns Nu stiu
Intrebarea 26b: Daca are, sunt afisate/publicate?
12512 (38.47%) Au raspuns Da8832 (27.16%) Au raspuns Nu
11177 (34.37%) Au raspuns Nu stiu
Intrebarea 26c: Credeti ca sunt cunoscute de majoritatea colegilor dvs de munca?
12144 (37.36%) Au raspuns Da7866 (24.2%) Au raspuns Nu
12498 (38.45%) Au raspuns Nu stiu
Intrebarea 27: Exista o procedura clara de reactie, in compania dvs, atunci cind un lucrator se confrunta cu discriminare?
13469 (26.81%) Au raspuns Da11626 (23.14%) Au raspuns Nu
19929 (39.66%) Au raspuns Nu stiu5220 (10.39%) Au raspuns Nu e cazul
Intrebarea 28: Sunt disponibile facilitati de ingrijire a copilului?
11585 (23.06%) Au raspuns Da18362 (36.55%) Au raspuns Nu
16417 (32.67%) Au raspuns Nu stiu3880 (7.72%) Au raspuns Nu e cazul
Intrebarea 29: Compania dvs prevede facilitati pentru angjati precum plata integrala / partiala a cheltuielilor?
113
8265 (16.45%) Au raspuns Da19200 (38.21%) Au raspuns Nu
18608 (37.04%) Au raspuns Nu stiu4171 (8.3%) Au raspuns Nu e cazul
Intrebarea 30: Exista prevederi in contractul colectiv de munca referitoare la reconcilierea intre viata profesionala si viatza de familie?
7180 (14.29%) Au raspuns Da15349 (30.55%) Au raspuns Nu
22350 (44.48%) Au raspuns Nu stiu5365 (10.68%) Au raspuns Nu e cazul
Intrebarea nr 31: Ce fel de masuri/politici in domeniul reconcilierii ati dori sa fie incluse in negocierile colective?
Ingrijirea prescolara a copilului: 10235 (20.37%)
Ingrijire pentru virstnici: 9693 (19.29%)
Ingrijire pentru membrii familiei: 14970 (29.79%)
Ingrijire medicala, asigurari private: 20737 (41.27%)
Transport la lucru: 11387 (22.66%)
Programul de lucru: 11362 (22.61%)
Asigurare pentru pensie: 19553 (38.92%)
Criterii pentru formare si promovare: 15314 (30.48%)
Perioada prenatala si maternitate: 3960 (7.88%)
Combaterea hartuirii sexuale si a altor forme de violenta: 5020 (9.99%)
Calitatea locuintelor: 3983 (7.93%)
114
Protejarea categoriilor vulnerabile de lucratori: 6955 (13.84%)
Intrebarea 32: Exista criterii transparente?
21797 (43.38%) Au raspuns Da10368 (20.64%) Au raspuns Nu
14143 (28.15%) Au raspuns Nu stiu3936 (7.83%) Au raspuns Nu e cazul
Intrebarea 33a: Exista proceduri / criterii transparente privind participarea la cursuri de formare profesionala?
23724 (47.22%) Au raspuns Da10861 (21.62%) Au raspuns Nu
11712 (23.31%) Au raspuns Nu stiu3947 (7.86%) Au raspuns Nu e cazul
Intrebarea 33b: Daca exista, sunt suficient de cunoscute?
18779 (51.55%) Au raspuns Da6630 (18.2%) Au raspuns Nu
8743 (24%) Au raspuns Nu stiu2278 (6.25%) Au raspuns Nu e cazul
Intrebarea 34: Vi s-a oferit posibilitatea de a participa la cursuri de formare profesionala?
26426 (52.6%) Au raspuns Da16788 (33.41%) Au raspuns Nu
7030 (13.99%) Au raspuns Nu e cazul
115
Intrebarea 35: Salariile sunt transparente si egale pentru munca egala in compania dvs.?
21687 (43.16%) Au raspuns Da16322 (32.49%) Au raspuns Nu
2986 (5.94%) Au raspuns Nu stiu9249 (18.41%) Au raspuns Nu e cazul
Intrebarea 36: Ati fost vreodata dvs. personal o victima a hartuirii? Ati fost tinta...
3584 (7.13%) Au raspuns Da40823 (81.25%) Au raspuns Nu
5837 (11.62%) Au raspuns Nu stiu0 (0%) Au raspuns Nu e cazul
Intrebarea 37: Comportament inadecvat si hartuire ...
1957 (3.9%) Au raspuns Da40240 (80.1%) Au raspuns Nu
8042 (16.01%) Au raspuns Nu e cazul
Intrebarea nr 38: Maxim 3 prioritati...
36255 (72.17%) Mediul de lucru sigur si securitatea locului de munca31704 (63.11%) Plata egala pt munca egala
21999 (43.79%) Concediu medical si pt prb familiale platit31924 (63.54%) Salariu mai mare si promovare
14137 (28.14%) Cursuri de specialitate8563 (17.04%) Control sau flexibilitate mai mare
4316 (8.59%) Plata corecta si beneficii pt lucratorii partial
Intrebarea nr 39: Elementele motivatoare
a. salariul:
116
1993 (3.97%) Au raspuns 1 (cel mai scazut nivel)4660 (9.27%) Au raspuns 2
15084 (30.02%) Au raspuns 315815 (31.48%) Au raspuns 4
12692 (25.26%) Au raspuns 5 (cel mai inalt nivel)
b. oportunitati de cariera:
3413 (6.79%) Au raspuns 1 (cel mai scazut nivel)7679 (15.28%) Au raspuns 216557 (32.95%) Au raspuns 315602 (31.05%) Au raspuns 4
6993 (13.92%) Au raspuns 5 (cel mai inalt nivel)
c. pasiune pt munca:
1836 (3.65%) Au raspuns 1 (cel mai scazut nivel)4984 (9.92%) Au raspuns 2
13987 (27.84%) Au raspuns 317683 (35.19%) Au raspuns 4
11754 (23.39%) Au raspuns 5 (cel mai inalt nivel)
Intrebarea 40: Ati avut vreodata probleme la serviciu pentru ca sunteti:
a. Femeie:
282 (0.56%) Au raspuns Da7677 (15.28%) Au raspuns Nu
42285 (84.16%) Au raspuns Nu e cazul
b. Barbat:
562 (1.12%) Au raspuns Da45183 (89.93%) Au raspuns Nu
4499 (8.95%) Au raspuns Nu e cazul
c. Insarcinata:
223 (0.44%) Au raspuns Da
117
7382 (14.69%) Au raspuns Nu42639 (84.86%) Au raspuns Nu e cazul
d. Mai in varsta:
544 (1.08%) Au raspuns Da11683 (23.25%) Au raspuns Nu
38017 (75.66%) Au raspuns Nu e cazul
e. Etnic minoritar:
395 (0.79%) Au raspuns Da8580 (17.08%) Au raspuns Nu
41269 (82.14%) Au raspuns Nu e cazul
f. Persoana cu handicap, invalida:
201 (0.4%) Au raspuns Da7619 (15.16%) Au raspuns Nu
42424 (84.44%) Au raspuns Nu e cazul
g. Alt fel de probleme:
298 (0.59%) Au raspuns Alt fel de probleme
Intrebarea 41: Sunteti membru de sindicat?
23353 (46.48%) Au raspuns Da26891 (53.52%) Au raspuns Nu
Intrebarea nr 42: Cat de multumit sunteti de serviciile/protectia oferita de sindicat?
2692 (5.36%) Au raspuns Foarte multumit10855 (21.6%) Au raspuns Multumit
9635 (19.18%) Au raspuns Ar putea fi si mai bine2035 (4.05%) Au raspuns Nemultumit
25027 (49.81%) Au raspuns Nu e cazul
118
Intrebarea nr 43: Se ocupa sindicatul dvs de protectia lucratorilor impotriva discriminarii?
12570 (25.02%) Au raspuns Da2565 (5.11%) Au raspuns Nu
9896 (19.7%) Au raspuns Nu stiu25213 (50.18%) Au raspuns Nu e cazul
Intrebarea nr 44: Formele de discriminare
a. Access la ocuparea unui loc de munca:
7909 (15.74%) Au raspuns 1 (cel mai scazut nivel de discriminare)12336 (24.55%) Au raspuns 217473 (34.78%) Au raspuns 38763 (17.44%) Au raspuns 4
3763 (7.49%) Au raspuns 5 (cel mai inalt nivel de discriminare)
b. Contracte de munca si statutul lor:
8299 (16.52%) Au raspuns 1 (cel mai scazut nivel de discriminare)13247 (26.37%) Au raspuns 217482 (34.79%) Au raspuns 38446 (16.81%) Au raspuns 4
2770 (5.51%) Au raspuns 5 (cel mai inalt nivel de discriminare)
c. Repartizare in diferite departamente in cadrul locului de munca:
7929 (15.78%) Au raspuns 1 (cel mai scazut nivel de discriminare)13204 (26.28%) Au raspuns 216850 (33.54%) Au raspuns 39065 (18.04%) Au raspuns 4
3196 (6.36%) Au raspuns 5 (cel mai inalt nivel de discriminare)
d. Formare profesionala, cariera, promovare profesionala:
119
8018 (15.96%) Au raspuns 1 (cel mai scazut nivel de discriminare)13286 (26.44%) Au raspuns 216272 (32.39%) Au raspuns 39192 (18.29%) Au raspuns 4
3476 (6.92%) Au raspuns 5 (cel mai inalt nivel de discriminare)
e. Securitatea locului de munca:
7719 (15.36%) Au raspuns 1 (cel mai scazut nivel de discriminare)13699 (27.26%) Au raspuns 217447 (34.72%) Au raspuns 37672 (15.27%) Au raspuns 4
3707 (7.38%) Au raspuns 5 (cel mai inalt nivel de discriminare)
f. Comunicare si relatii personale dintre angajator si lucrator:
8063 (16.05%) Au raspuns 1 (cel mai scazut nivel de discriminare)13518 (26.9%) Au raspuns 216449 (32.74%) Au raspuns 38663 (17.24%) Au raspuns 4
3551 (7.07%) Au raspuns 5 (cel mai inalt nivel de discriminare)
g. Diverse:
11279 (22.45%) Au raspuns 1 (cel mai scazut nivel de discriminare)12713 (25.3%) Au raspuns 213497 (26.86%) Au raspuns 37795 (15.51%) Au raspuns 4
4960 (9.87%) Au raspuns 5 (cel mai inalt nivel de discriminare)
Intrebarea nr 45: In piata muncii credeti ca oamenii sunt discriminati pentru urmatoarele motive?
a. Culoarea pielii:
19745 (39.3%) Au raspuns Nu sunt19548 (38.91%) Au raspuns Rar
10951 (21.8%) Au raspuns Frecvent120
b. Nationalitate, etnie:
17801 (35.43%) Au raspuns Nu sunt21033 (41.86%) Au raspuns Rar
11410 (22.71%) Au raspuns Frecvent
c. Origine: mediu regional / cultural / social :
22520 (44.82%) Au raspuns Nu sunt19617 (39.04%) Au raspuns Rar
8107 (16.14%) Au raspuns Frecvent
d. Orientare religioasa, politica, sexuala:
21188 (42.17%) Au raspuns Nu sunt20502 (40.8%) Au raspuns Rar
8554 (17.02%) Au raspuns Frecvent
e. Statut marital:
29180 (58.08%) Au raspuns Nu sunt17129 (34.09%) Au raspuns Rar
3935 (7.83%) Au raspuns Frecvent
f. Gen:
27279 (54.29%) Au raspuns Nu sunt18715 (37.25%) Au raspuns Rar
4250 (8.46%) Au raspuns Frecvent
g. Mediu economic:
28281 (56.29%) Au raspuns Nu sunt
121
17587 (35%) Au raspuns Rar4376 (8.71%) Au raspuns Frecvent
h. Obligatii familiale:
26773 (53.29%) Au raspuns Nu sunt18113 (36.05%) Au raspuns Rar
5358 (10.66%) Au raspuns Frecvent
i. Varsta:
16059 (31.96%) Au raspuns Nu sunt20093 (39.99%) Au raspuns Rar
14092 (28.05%) Au raspuns Frecvent
j. Starea de sanatate:
16868 (33.57%) Au raspuns Nu sunt20324 (40.45%) Au raspuns Rar
13052 (25.98%) Au raspuns Frecvent
k. Membru/membra de sindicat:
29984 (59.68%) Au raspuns Nu sunt16015 (31.87%) Au raspuns Rar
4245 (8.45%) Au raspuns Frecvent
Intrebarea nr 46: In care din grupuri sunt cele mai discriminate persoane?
persoane tinere: 14877 (29.61%)
persoane mai in virsta: 33720 (67.11%)
persoane cu dizabilitati: 31456 (62.61%)
migranti: 12826 (25.53%)122
grupuri minoritare: 18856 (37.53%)
persoane cu orientare sexuala diferita: 16800 (33.44%)
religii minoritare: 3992 (7.95%)
altele: 1128 (2.25%)
Intrebarea 47: Credeti ca femeile si barbatii sunt tratati egali la locul de munca?
35501 (70.66%) Au raspuns Da9576 (19.06%) Au raspuns Nu
5120 (10.19%) Au raspuns Nu stiu
123
Filtru 1: femei / barbati:
Filtru 2: Administratie privata/de stat:
Filtru 3: Regiuni:
Filtru 4: Nivel instruire:
Filtru 5: Vechime totala in munca: (intrebarea 17)
Filtru 6: Vechime in actualul loc de munca (intrebarea 18) :
Filtru 7: Tipul contractului (intrebarea 20) :
Filtru 8: Pozitie detinuta (intrebarea 21) :
Nr de rezultate filtrate: 50542
Intrebarea nr 2: Genul
0 (0%) Femei50542 (100%) Barbati
Intrebarea nr 5: Starea civila
36705 (72.62%) Casatorit/a12197 (24.13%) Necasatorit/a
1640 (3.24%) Vaduv/a
124
Barbati
Indiferent
Indiferent
Indiferent
Indiferent
Indiferent
Indiferent
Indiferent
Intrebarea nr 9: Mediul rural / urban
10335 (20.45%) mediul rural40207 (79.55%) mediul urban
Intrebarea nr 10: Statutul pe piata muncii
49419 (97.78%) Salariat/a (angajata/a)348 (0.69%) Intreprinzator privat (patron/patroana)
249 (0.49%) Lucrator/lucratoare pe cont propriu34 (0.07%) Lucrator/lucratoare familial(a) neremunerata(a)
211 (0.42%) Somer(a) inregistrat(a)/neinregistrat(a)281 (0.56%) Alta situatie
Intrebarea nr 11: Apartenenta la un grup vulnerabil
223 (0.44%) Persoane de etnie roma195 (0.39%) Persoane cu dizabilitati
813 (1.61%) Familii care au mai mult de doi copii790 (1.56%) Familii monoparentale
19322 (38.23%) Femei32 (0.06%) Persoane dependente de droguri67 (0.13%) Persoane dependente de alcool43 (0.09%) Persoane cu dizabilitati mentale110 (0.22%) Victime ale violentei in familie
48 (0.09%) Persoane afectate de boli gen SIDA11 (0.02%) Imigranti37 (0.07%) Refugiati
251 (0.5%) Persoane care traiesc din venitul minim garantat23 (0.05%) Persoane care traiesc in comunitati izolate
12 (0.02%) Victime ale traficului de persoane103 (0.2%) Persoane afectate de boli ocupationale
386 (0.76%) Altele29239 (57.85%) Nu e cazul
Intrebarea nr 12: Nivel instruire
9786 (19.36%) universitar de lunga durata2142 (4.24%) masterat
3037 (6.01%) universitar de scurta durata
6013 (11.9%) post liceal de specialitate
125
394 (0.78%) postliceal tehnic de maistri20692 (40.94%) liceal
4092 (8.1%) profesional431 (0.85%) complementar
232 (0.46%) ucenici1761 (3.48%) treapta I liceala
1489 (2.95%) gimnazial405 (0.8%) primar
68 (0.13%) fara scoala absolvita
Intrebarea nr 16: Domeniul de activitate al angajatorului:
338 (0.67%) A313 (0.62%) B
3713 (7.35%) C1155 (2.29%) D294 (0.58%) E1203 (2.38%) F2083 (4.12%) G1151 (2.28%) H784 (1.55%) I
7927 (15.68%) J729 (1.44%) K144 (0.28%) L1215 (2.4%) M1761 (3.48%) N3586 (7.1%) O1985 (3.93%) P1691 (3.35%) Q461 (0.91%) R
19307 (38.2%) S691 (1.37%) T11 (0.02%) U
Intrebarea nr 17: Vechimea totala in munca
1479 (2.93%) Pana la 1 an8481 (16.78%) Intre 1-5 ani11677 (23.1%) Intre 5-10 ani28905 (57.19%) Peste 10 ani
Intrebarea nr 18: Vechimea la actualul loc de munca
126
4418 (8.74%) Pana la 1 an15991 (31.64%) Intre 1-5 ani
12520 (24.77%) Intre 5-10 ani17613 (34.85%) Peste 10 ani
Intrebarea nr 19: Orar de lucru
48966 (96.88%) Norma intreaga1576 (3.12%) Timp partial de lucru
5817 (11.51%) Lucreaza mai multe ore decit ar dori815 (1.61%) Lucreaza mai putine ore decit ar dori
Intrebarea nr 20: Tipul de contract de munca
48206 (95.38%) Permanent1807 (3.58%) Temporar
529 (1.05%) Altele
Intrebarea nr 21: Pozitia detinuta la locul de munca
2150 (4.25%) Conducere48392 (95.75%) Executie
Intrebarea nr 22: In mediul dvs de munca sunt mai multe/multi
30736 (60.81%) Femei decit barbati11683 (23.12%) Barbati decit femei
8123 (16.07%) Egali
Intrebarea nr 23: Superiorul dvs imediat este:
25108 (49.68%) Un barbat25434 (50.32%) O femeie
Intrebarea nr 24: Apartineti grupului etnic:
47819 (94.61%) Majoritar2723 (5.39%) Minoritar
Intrebarea nr 25: Parerea dvs cu privire la locul de munca
127
1. Relatii interpersonale:
1193 (2.36%) Au raspuns 1 (grad scazut de satisfactie)4815 (9.53%) Au raspuns 2
17459 (34.54%) Au raspuns 317176 (33.98%) Au raspuns 4
9899 (19.59%) Au raspuns 5 (cel mai inalt grad de satisfactie)
2. Maniera in care sunt apreciate capacitatile si eforturile dvs profesionale:
1460 (2.89%) Au raspuns 1 (cel mai scazut grad)6120 (12.11%) Au raspuns 218511 (36.62%) Au raspuns 316732 (33.11%) Au raspuns 4
7719 (15.27%) Au raspuns 5 (cel mai inalt grad)
3. Locul de munca in sine:
1371 (2.71%) Au raspuns 1 (cel mai scazut )6086 (12.04%) Au raspuns 217363 (34.35%) Au raspuns 316939 (33.51%) Au raspuns 4
8783 (17.38%) Au raspuns 5 (cel mai inalt)
4. Oportunitati curente privind cariera profesionala:
3104 (6.14%) Au raspuns 1 (cel mai scazut)8639 (17.09%) Au raspuns 218108 (35.83%) Au raspuns 314349 (28.39%) Au raspuns 4
6342 (12.55%) Au raspuns 5 (cel mai inalt)
5. Nivelul securitatii locului de munca:
2295 (4.54%) Au raspuns 1 (cel mai scazut)6912 (13.68%) Au raspuns 215621 (30.91%) Au raspuns 3
128
15428 (30.53%) Au raspuns 410286 (20.35%) Au raspuns 5 (cel mai inalt)
Intrebarea 26a: Are compania dvs reglementari impotriva discriminarii la locul de munca?
14448 (28.59%) Au raspuns Da14039 (27.78%) Au raspuns Nu
22055 (43.64%) Au raspuns Nu stiu
Intrebarea 26b: Daca are, sunt afisate/publicate?
11213 (35.12%) Au raspuns Da8985 (28.14%) Au raspuns Nu
11732 (36.74%) Au raspuns Nu stiu
Intrebarea 26c: Credeti ca sunt cunoscute de majoritatea colegilor dvs de munca?
10687 (33.51%) Au raspuns Da7783 (24.4%) Au raspuns Nu
13426 (42.09%) Au raspuns Nu stiu
Intrebarea 27: Exista o procedura clara de reactie, in compania dvs, atunci cind un lucrator se confrunta cu discriminare?
11438 (22.63%) Au raspuns Da13242 (26.2%) Au raspuns Nu
19852 (39.28%) Au raspuns Nu stiu6010 (11.89%) Au raspuns Nu e cazul
Intrebarea 28: Sunt disponibile facilitati de ingrijire a copilului?
12055 (23.85%) Au raspuns Da19850 (39.27%) Au raspuns Nu
14694 (29.07%) Au raspuns Nu stiu3943 (7.8%) Au raspuns Nu e cazul
129
Intrebarea 29: Compania dvs prevede facilitati pentru angjati precum plata integrala / partiala a cheltuielilor?
7908 (15.65%) Au raspuns Da20719 (40.99%) Au raspuns Nu
17581 (34.78%) Au raspuns Nu stiu4334 (8.58%) Au raspuns Nu e cazul
Intrebarea 30: Exista prevederi in contractul colectiv de munca referitoare la reconcilierea intre viata profesionala si viatza de familie?
6975 (13.8%) Au raspuns Da15518 (30.7%) Au raspuns Nu
22334 (44.19%) Au raspuns Nu stiu5715 (11.31%) Au raspuns Nu e cazul
Intrebarea nr 31: Ce fel de masuri/politici in domeniul reconcilierii ati dori sa fie incluse in negocierile colective?
Ingrijirea prescolara a copilului: 12815 (25.36%)
Ingrijire pentru virstnici: 10117 (20.02%)
Ingrijire pentru membrii familiei: 15493 (30.65%)
Ingrijire medicala, asigurari private: 20820 (41.19%)
Transport la lucru: 12238 (24.21%)
Programul de lucru: 10551 (20.88%)
Asigurare pentru pensie: 18800 (37.2%)
Criterii pentru formare si promovare: 15279 (30.23%)
Perioada prenatala si maternitate: 6034 (11.94%)
130
Combaterea hartuirii sexuale si a altor forme de violenta: 5632 (11.14%)
Calitatea locuintelor: 3630 (7.18%)
Protejarea categoriilor vulnerabile de lucratori: 6417 (12.7%)
Intrebarea 32: Exista criterii transparente?
20448 (40.46%) Au raspuns Da11617 (22.98%) Au raspuns Nu
14602 (28.89%) Au raspuns Nu stiu3875 (7.67%) Au raspuns Nu e cazul
Intrebarea 33a: Exista proceduri / criterii transparente privind participarea la cursuri de formare profesionala?
22182 (43.89%) Au raspuns Da12514 (24.76%) Au raspuns Nu
12027 (23.8%) Au raspuns Nu stiu3819 (7.56%) Au raspuns Nu e cazul
Intrebarea 33b: Daca exista, sunt suficient de cunoscute?
17207 (48.11%) Au raspuns Da7379 (20.63%) Au raspuns Nu
9014 (25.2%) Au raspuns Nu stiu2168 (6.06%) Au raspuns Nu e cazul
Intrebarea 34: Vi s-a oferit posibilitatea de a participa la cursuri de formare profesionala?
25389 (50.23%) Au raspuns Da18654 (36.91%) Au raspuns Nu
6499 (12.86%) Au raspuns Nu e cazul
131
Intrebarea 35: Salariile sunt transparente si egale pentru munca egala in compania dvs.?
19565 (38.71%) Au raspuns Da18267 (36.14%) Au raspuns Nu
2597 (5.14%) Au raspuns Nu stiu10113 (20.01%) Au raspuns Nu e cazul
Intrebarea 36: Ati fost vreodata dvs. personal o victima a hartuirii? Ati fost tinta...
4915 (9.72%) Au raspuns Da40741 (80.61%) Au raspuns Nu
4886 (9.67%) Au raspuns Nu stiu0 (0%) Au raspuns Nu e cazul
Intrebarea 37: Comportament inadecvat si hartuire ...
2952 (5.84%) Au raspuns Da40373 (79.89%) Au raspuns Nu
7212 (14.27%) Au raspuns Nu e cazul
Intrebarea nr 38: Maxim 3 prioritati...
33733 (66.75%) Mediul de lucru sigur si securitatea locului de munca31493 (62.32%) Plata egala pt munca egala
23855 (47.2%) Concediu medical si pt prb familiale platit32257 (63.83%) Salariu mai mare si promovare
15573 (30.82%) Cursuri de specialitate8573 (16.96%) Control sau flexibilitate mai mare
3834 (7.59%) Plata corecta si beneficii pt lucratorii partial
Intrebarea nr 39: Elementele motivatoare
132
a. salariul:
2914 (5.77%) Au raspuns 1 (cel mai scazut nivel)5955 (11.78%) Au raspuns 215938 (31.53%) Au raspuns 314148 (27.99%) Au raspuns 4
11587 (22.93%) Au raspuns 5 (cel mai inalt nivel)
b. oportunitati de cariera:
3509 (6.94%) Au raspuns 1 (cel mai scazut nivel)9066 (17.94%) Au raspuns 217192 (34.02%) Au raspuns 313597 (26.9%) Au raspuns 4
7178 (14.2%) Au raspuns 5 (cel mai inalt nivel)
c. pasiune pt munca:
1667 (3.3%) Au raspuns 1 (cel mai scazut nivel)5961 (11.79%) Au raspuns 213921 (27.54%) Au raspuns 315779 (31.22%) Au raspuns 4
13214 (26.14%) Au raspuns 5 (cel mai inalt nivel)
Intrebarea 40: Ati avut vreodata probleme la serviciu pentru ca sunteti:
a. Femeie:
3551 (7.03%) Au raspuns Da43198 (85.47%) Au raspuns Nu
3793 (7.5%) Au raspuns Nu e cazul
b. Barbat:
185 (0.37%) Au raspuns Da7470 (14.78%) Au raspuns Nu
42887 (84.85%) Au raspuns Nu e cazul
c. Insarcinata:
133
1211 (2.4%) Au raspuns Da21005 (41.56%) Au raspuns Nu
28326 (56.04%) Au raspuns Nu e cazul
d. Mai in varsta:
741 (1.47%) Au raspuns Da14535 (28.76%) Au raspuns Nu
35266 (69.78%) Au raspuns Nu e cazul
e. Etnic minoritar:
770 (1.52%) Au raspuns Da9598 (18.99%) Au raspuns Nu
40174 (79.49%) Au raspuns Nu e cazul
f. Persoana cu handicap, invalida:
228 (0.45%) Au raspuns Da8210 (16.24%) Au raspuns Nu
42104 (83.3%) Au raspuns Nu e cazul
g. Alt fel de probleme:
250 (0.49%) Au raspuns Alt fel de probleme
Intrebarea 41: Sunteti membru de sindicat?
25162 (49.78%) Au raspuns Da25380 (50.22%) Au raspuns Nu
Intrebarea nr 42: Cat de multumit sunteti de serviciile/protectia oferita de sindicat?
2843 (5.63%) Au raspuns Foarte multumit11140 (22.04%) Au raspuns Multumit
11318 (22.39%) Au raspuns Ar putea fi si mai bine
134
1945 (3.85%) Au raspuns Nemultumit23296 (46.09%) Au raspuns Nu e cazul
Intrebarea nr 43: Se ocupa sindicatul dvs de protectia lucratorilor impotriva discriminarii?
11071 (21.9%) Au raspuns Da3023 (5.98%) Au raspuns Nu
12689 (25.11%) Au raspuns Nu stiu23759 (47.01%) Au raspuns Nu e cazul
Intrebarea nr 44: Formele de discriminare
a. Access la ocuparea unui loc de munca:
6888 (13.63%) Au raspuns 1 (cel mai scazut nivel de discriminare)11536 (22.82%) Au raspuns 218782 (37.16%) Au raspuns 39381 (18.56%) Au raspuns 4
3955 (7.83%) Au raspuns 5 (cel mai inalt nivel de discriminare)
b. Contracte de munca si statutul lor:
7719 (15.27%) Au raspuns 1 (cel mai scazut nivel de discriminare)12392 (24.52%) Au raspuns 218648 (36.9%) Au raspuns 38832 (17.47%) Au raspuns 4
2951 (5.84%) Au raspuns 5 (cel mai inalt nivel de discriminare)
c. Repartizare in diferite departamente in cadrul locului de munca:
7217 (14.28%) Au raspuns 1 (cel mai scazut nivel de discriminare)12441 (24.62%) Au raspuns 217807 (35.23%) Au raspuns 39785 (19.36%) Au raspuns 4
3292 (6.51%) Au raspuns 5 (cel mai inalt nivel de discriminare)
135
d. Formare profesionala, cariera, promovare profesionala:
7559 (14.96%) Au raspuns 1 (cel mai scazut nivel de discriminare)11883 (23.51%) Au raspuns 217818 (35.25%) Au raspuns 39721 (19.23%) Au raspuns 4
3561 (7.05%) Au raspuns 5 (cel mai inalt nivel de discriminare)
e. Securitatea locului de munca:
7582 (15%) Au raspuns 1 (cel mai scazut nivel de discriminare)12603 (24.94%) Au raspuns 218394 (36.39%) Au raspuns 38326 (16.47%) Au raspuns 4
3637 (7.2%) Au raspuns 5 (cel mai inalt nivel de discriminare)
f. Comunicare si relatii personale dintre angajator si lucrator:
7619 (15.07%) Au raspuns 1 (cel mai scazut nivel de discriminare)12541 (24.81%) Au raspuns 217135 (33.9%) Au raspuns 39410 (18.62%) Au raspuns 4
3837 (7.59%) Au raspuns 5 (cel mai inalt nivel de discriminare)
g. Diverse:
11071 (21.9%) Au raspuns 1 (cel mai scazut nivel de discriminare)11950 (23.64%) Au raspuns 214222 (28.14%) Au raspuns 38378 (16.58%) Au raspuns 4
4921 (9.74%) Au raspuns 5 (cel mai inalt nivel de discriminare)
Intrebarea nr 45: In piata muncii credeti ca oamenii sunt discriminati pentru urmatoarele motive?
a. Culoarea pielii:
17968 (35.55%) Au raspuns Nu sunt136
21008 (41.57%) Au raspuns Rar11566 (22.88%) Au raspuns Frecvent
b. Nationalitate, etnie:
15806 (31.27%) Au raspuns Nu sunt21735 (43%) Au raspuns Rar
13001 (25.72%) Au raspuns Frecvent
c. Origine: mediu regional / cultural / social :
21068 (41.68%) Au raspuns Nu sunt20833 (41.22%) Au raspuns Rar
8641 (17.1%) Au raspuns Frecvent
d. Orientare religioasa, politica, sexuala:
19866 (39.31%) Au raspuns Nu sunt21459 (42.46%) Au raspuns Rar
9217 (18.24%) Au raspuns Frecvent
e. Statut marital:
27594 (54.6%) Au raspuns Nu sunt18747 (37.09%) Au raspuns Rar
4201 (8.31%) Au raspuns Frecvent
f. Gen:
25417 (50.29%) Au raspuns Nu sunt20029 (39.63%) Au raspuns Rar
5096 (10.08%) Au raspuns Frecvent
137
g. Mediu economic:
26875 (53.17%) Au raspuns Nu sunt18744 (37.09%) Au raspuns Rar
4923 (9.74%) Au raspuns Frecvent
h. Obligatii familiale:
24908 (49.28%) Au raspuns Nu sunt19310 (38.21%) Au raspuns Rar
6324 (12.51%) Au raspuns Frecvent
i. Varsta:
14348 (28.39%) Au raspuns Nu sunt19339 (38.26%) Au raspuns Rar
16855 (33.35%) Au raspuns Frecvent
j. Starea de sanatate:
15257 (30.19%) Au raspuns Nu sunt20155 (39.88%) Au raspuns Rar
15130 (29.94%) Au raspuns Frecvent
k. Membru/membra de sindicat:
30529 (60.4%) Au raspuns Nu sunt15958 (31.57%) Au raspuns Rar
4055 (8.02%) Au raspuns Frecvent
Intrebarea nr 46: In care din grupuri sunt cele mai discriminate persoane?
persoane tinere: 14271 (28.24%)
persoane mai in virsta: 35039 (69.33%)
138
persoane cu dizabilitati: 34160 (67.59%)
migranti: 12401 (24.54%)
grupuri minoritare: 17867 (35.35%)
persoane cu orientare sexuala diferita: 17218 (34.07%)
religii minoritare: 3879 (7.67%)
altele: 1306 (2.58%)
Intrebarea 47: Credeti ca femeile si barbatii sunt tratati egali la locul de munca?
33520 (66.32%) Au raspuns Da11889 (23.52%) Au raspuns Nu
5081 (10.05%) Au raspuns Nu stiu
139
Anexa 1
METODOLOGIE
Grup ţintă: aprox 101.000 persoane cu vârstă peste 18 ani, intervievaţi faţă în
faţă. Grupul ţintă a fost reprezentat de lucrători în companii şi administraţie publică,
femei şi bărbaţi şi manageri, după cum urmează: 19,16% lucrători în administraţie
publică, 80,66% lucrători în companii şi 0,18% manageri. 50% din eşantion s-a urmărit
a fi femei şi 50% bărbaţi.
Culegerea s-a realizat la nivel de regiune şi judeţ, numărul chestionarelor culese
în fiecare regiune şi judeţ stabilindu-se în funcţie de structura indicatorului total salariaţi.
Chestionarul a fost elaborat pentru a fi completat, prin metoda interviului, în
aprox 15 minute şi acoperă o sferă largă de aspecte ce caracterizează egalitatea de
şanse, oferind informaţii în special în ceea ce priveşte percepţia lucrătorilor asupra
egalităţii de şanse şi asupra discriminării de orice fel.
Se consideră lucrători în cadrul prezentei cercetări următoarele categorii:
- persoanele care desfăşoară activităţi pe bază de contract individual de muncă şi
funcţionarii publici;
- administratori sau manageri care au încheiat contract de administrare sau de
management;
Au fost utilizate două categorii de chestionare, unul pentru lucrători, indiferent
dacă aceştia îşi desfăşoară activitatea în companii sau în administraţie publică şi unul
140
pentru manageri. O parte din întrebările adresate respondenţilor au fost aceleaşi
indiferent dacă era lucrător sau manager.
În urma prelucrării informaţiilor s-a urmărit obţinerea unei baze de date care să
confere posibilitatea analizei pieţei muncii sub aspectul egalităţii de şanse şi
discriminării.
Colectarea datelor s-a realizat de către Blocul Naţional Sindical, prin intermediul
a 93 de operatori de teren distribuiţi în toate judeţele ţării.
Verificarea calităţii s-a realizat prin verificarea răspunsurilor date atât din punct
de vedere cantitativ cât şi calitativ. Au fost supuse verificării 3% din numărul total de
chestionare. Colectarea datelor s-a realizat in perioada aprilie – septembrie 2009.
Cercetarea a urmărit cu prioritate indicatorii menționați în metodologia de
cercetare, respectiv :
1. Segregarea de gen pe ocupaţii – răspunsul intrebărilor 15, 16, 20 si 47 :
(a) numărul persoanelor ce au răspuns da la întrebarea 47 pe cod CAEN
(intrebarea 16),
(b) numărul persoanelor ce au răspuns da la ntrebarea 47 pe ocupatii (intrebarea
14)
(c) numărul persoanelor ce au răspuns da la ntrebarea 47 pe sectoare de
activitate (intrebarea 15),
(d) răspunsurile la întrebarea intrebarea 2 cu întrebarea 20 – ponderea femeilor
în total persoane ce au contracte de muncă cu contract permanent sau
temporar.
2. Diferenţe de venit în funcţie de gen, - numarul persoanelor ce au răspuns nu la
întrebarea 35 raportat la total persoane intervievate.
3. Impactul apartanenţei la un grup vulnerabil asupra poziţiei pe piaţa muncii :
(a) Procentul persoanelor incadrate la intrebarea 11, pe categorii de grupuri
vulnerabile şi care au poziţii de conducere în companii (întrebarea 21)
141
(b) Procentul persoanelor incadrate la intrebarea 11, pe categorii de grupuri
vulnerabile şi care au normă întreagă de muncă (întrebarea 19)
4. Gradul de satisfacţie la locul de muncă – răspunsul la întrebarea 25.
5. Tipuri de contracte de muncă pentru bărbaţi şi femei – răspunsul întrebării 20,
6. Timpul alocat activităţilor în gospodărie pentru femei şi bărbaţi – răspunsul la
intrebarea 10, punctul b) pe categorii de gen.
7. Accesul femeilor la funcţii de conducere – răspunsurile întrebărilor 21 , 23 şi
îmtrebarea 32.
8. Nivelul de pregătire profesională pentru femei şi bărbaţi – răspunsul întrebării 12
si 33 .
9. Impactul facilităţilor pentru îngrijirea persoanelor aflate în întreţinere asupra
evoluţiei în piaţa muncii - răsunsul întrebărilor 28, 29, 30, 31 şi întrebarea 45.
10.Existenţa unor măsuri pentru reconcilierea vieţii profesionale cu cea personală –
28, 29, 30, 31.
11.Discriminarea de gen în participarea la formare profesională – răspunsul la
întrebarea 44 lit d),
12.Elemente de motivare la locul de muncă pentru femei şi bărbaţi – răspunsurile la
întrebarea 39,
13.Forme de discriminarea pe piaţa muncii – răspunsurile la întrebarea 45.
142
Anexa 2
CHESTIONAR PENTRU LUCRĂTORI/LUCRĂTOARE
1. Nume : …………………… Prenume : …………………………………..
2 Sex : F □ M □
3. Naţionalitatea .......................…… 4.Cetăţenia ….....................................
5. Starea civilă: Casătorit/ă □ Necăsătorit/ă □ Văduv/ă □
6. Numărul persoanelor aflate în întreţinere (fără venit): Copii .... Părinţi ....
Alţii … Nu e cazul □
7. Numărul total al membrilor de familie: ……………………….
8. Telefon: acasă………………mobil………………..adresă de email : ……..…
9. Locuinţa: mediul rural □ mediul urban □
Adresă (se completează de persoanele care nu au telefon fix, mobil sau email) :
Str………………….…. Nr...... Bloc…... Sc….... Ap…..Et….. Sector/Judeţ…..............
Localitate…..............…...... Cod poştal...........…
10. Statutul pe piaţa muncii* :
a. Salariat/ă (angajat/ă) □
b. Întreprinzător privat (patron/patroană) □
c. Lucrător/lucrătoare pe cont propriu □
143
d. Lucrător/lucrătoare familial(ă) neremunerat(ă) □
e. Şomer/ă (înregistrat(ă)/neînregistrat(ă)) □
f. Altă situaţie : □
11. Apartenenţă la un grup vulnerabil :
Persoane de etnie romă □ Persoane cu dizabilităţi □ Familii care au mai mult de
doi copii □ Familii monoparentale □ Femei □ Persoane dependente de droguri
□ Persoane dependente de alcool □ Persoane cu dizabilităţi mintale □ Victime ale
violenţei în familie □ Persoane afectate de boli care le influenţeaza viaţa profesională
şi socială (HIV/SIDA, etc) □ Imigranţi* □ Refugiaţi* □ Persoane care trăiesc din
venitul minim garantat □ Persoane care trăiesc în comunităţi izolate* □ Victime ale
traficului de persoane* □ Persoane afectate de boli ocupaţionale □ Altele □ Nu
e cazul □
47. Nivelul de instruire
Superior : universitar de lungă durată □ masterat □ universitar de scurtă durată □
Mediu : postliceal de specialitate □ postliceal tehnic de maiştri □ liceal □
profesional □ complementar □ ucenici □ treapta I liceală □
Scăzut : Gimnazial □ primar □ fără şcoală absolvită □
13. Profesia : ........................................... 14. Ocupaţia: …………………………..
15. Sectorul în care lucraţi este:
Public (de stat): □ Proprietate de stat: integrală □ majoritară □
Privat: □ Proprietate privată: integrală □ majoritară □
16. Domeniul de activitate al angajatorului (vezi lista cod CAEN) …………………
17. Vechimea totală în muncă
Până la 1 an □ Între 1-5 ani □ Între 5-10 ani □ Peste 10 ani □
18. Vechimea la actualul loc de muncă
Până la 1 an □ Între 1-5 ani □ Între 5-10 ani □ Peste 10 ani □
144
19. Orar de lucru:
Normă întreagă □ Timp parţial de lucru □
Lucraţi mai multe ore decât aţi dori □ Lucraţi mai puţine ore decât aţi dori □
20. Tipul de contract de muncă:
Cu regim de lucru permanent □ Cu regim de lucru temporar □ Altele: □
21. Poziţia deţinută de dvs la locul de muncă: Conducere □ Execuţie □
22. În mediul dvs de muncă sunt mai multe/mulţi:
femei decât bărbaţi □ bărbaţi decât femei □ egali □
23. Superiorul dvs. Imediat este:
Un bărbat □ O femeie □
24. Aparţineţi:
Grupului etnic majoritar □ Grupului etnic minoritar □
25. Părerea dvs cu privire la locul de muncă (Încercuiţi numărul potrivit, de la 1 –
desemnând cel mai scăzut grad de satisfacţie, până la 5 – cel mai înalt grad de
satisfacţie)
1. Relaţii interpersonale :
Grad scăzut de satisfacţie 1 2 3 4 5 grad înalt de satisfacţie
2. Maniera în care sunt apreciate capacităţile şi eforturile dumneavoastră profesionale:
Grad scăzut de satisfacţie 1 2 3 4 5 grad înalt de satisfacţie
3. Locul de muncă în sine :
Grad scăzut de satisfacţie 1 2 3 4 5 grad înalt de satisfacţie
4. Oportunităţi curente privind cariera profesională:
Grad scăzut de satisfacţie 1 2 3 4 5 grad înalt de satisfacţie
5. Nivelul securităţii locului de muncă :
Grad scăzut de satisfacţie 1 2 3 4 5 grad înalt de satisfacţie
145
26. a. Are compania dvs. Reglementări împotriva discriminării la locul de muncă* ?
Da □ Nu □ Nu ştiu □ Dacă are :
b. Reglementările acestea sunt afişate/publicate undeva ?
Da □ Nu □ Nu ştiu □
c. Credeţi că aceste reglementări sunt cunoscute de majoritatea colegilor dvs. De muncă? Da □ Nu □ Nu ştiu □
27. Există o procedură clară de reacţie, în compania dvs., atunci când un lucrător se confruntă cu discriminare de orice fel?
Da □ Nu □ Nu ştiu □ Nu e cazul □
28. Pentru lucrătorii cu copii, sunt disponibile facilităţi de îngrijire a copilului (în cadrul companiei sau comunităţii locale)?
Da □ Nu □ Nu ştiu □ Nu e cazul □
29. Compania dvs. Prevede facilităţi pentru angajaţi precum plata integrală/parţială a cheltuielilor ce ţin de îngrijirea vârstnicilor, persoanelor cu handicap sau a copiilor?
Da □ Nu □ Nu ştiu □ Nu e cazul □
30.Există prevederi în contractul colectiv de muncă referitoare la probleme privind reconcilierea dintre viaţa profesională şi viaţa de familie?
Da □ Nu □ Nu ştiu □ Nu e cazul □
31. Ce fel de măsuri/politici în domeniul reconcilierii dintre viata profesionala cu cea de familie ati dori să fie incluse în negocierile colective sau în reglementările companiei?
Îngrijirea preşcolară a copilului □ Îngrijire pentru vârstnici (pentru cei aflaţi în
întreţinerea angajaţilor) □ Îngrijire pentru membrii familiei □ Îngrijire medicală
(asigurări private de sănătate) □ Transport la lucru □ Programul de lucru □ Asigurare
pentru pensie □ Criterii pentru formare şi promovare □ Perioada prenatală şi
146
maternitate □ Combaterea hărţuirii sexuale şi a altor forme de violenţă □ Calitatea
locuinţelor □ Protejarea categoriilor vulnerabile de lucrători □ Altele:………………
32. Există în compania dvs. Criterii transparente privind procedurile de promovare profesională?
Da □ Nu □ Nu ştiu □ Nu e cazul □
33. a. Există proceduri/criterii transparente privind participarea la formarea profesională la locul de muncă? Da □ Nu □ Nu ştiu □ Nu e cazul □
b. Dacă există, sunt ele suficient de cunoscute?
Da □ Nu □ Nu ştiu □ Nu e cazul □
34. Vi s-a oferit vreodată posibilitatea de a participa la cursuri de formare profesională?
Da □ Nu □ Nu e cazul □
35. Salariile (politica salarială) sunt transparente şi egale pentru muncă egală în compania dvs.?
Da □ Nu □ Nu ştiu □ Nu e cazul □
36. Aţi fost vreodată dvs. Personal, o victimă a hărţuirii? Aţi fost ţinta vreunui comportament indezirabil la locul de muncă, pe care l-aţi resimţit ca pe o insultă adusă demnităţii dvs. Din partea colegilor de sex masculin/feminin sau a superiorilor dvs, având ca rezultat un mediu de lucru ostil, umilitor sau ofensator?
Da □ Nu □ Nu e cazul □
37. Aţi fost expuşi sau aţi fost martori la forme de comportament inadecvat şi hărţuire la locul de muncă sau într-o călătorie de afaceri, etc. (gesturi sau atingeri
fizice nedorite; întrebări, oferte nedorite, glume, comentarii sau insinuări de natură
sexuală; întrebări sau comentarii deranjante, referitoare la viaţa dvs. Privată, la modul în
care arătaţi, mediu sau obiceiuri; expunere la materiale pornografice, postere, desene,
graffiti, calendare; invitaţii nedorite la întâlniri, băuturi, cină; insultă sau bârfă de natură
147
sexuală; şantaj din partea superiorului, vizând favoruri sexuale în schimbul promovării
în muncă sau unui salariu mai mare, păstrării locului de muncă sau creşterea salariului;
diverse forme de comportament nedorit, din partea clienţilor, cumpărătorilor, furnizorilor,
partenerilor de afaceri; umilire şi retrogradare în muncă datorită neacceptării relaţiilor
intime)?: Da □ Nu □ Nu e cazul □
Dacă da, specificaţi care a fost situaţia
respectivă ...............................................................
38. Vă rugăm să citiţi lista de mai jos şi să bifaţi DOAR 3 priorităţi ale dvs., care să fie introduse în cadrul companiei dvs:
1. Mediu de lucru sigur şi securitatea locului de muncă □
2. Plată egală pentru muncă egală □
3. Concediu medical şi pentru probleme familiale plătit □
4. Salariu mai mare şi promovare profesională □
5. Cursuri de specialitate plătite □
6. Control sau flexibilitate mai mare a programului de lucru □
7. Plata corectă şi beneficii pentru lucrătorii cu timp parţial de muncă □
Altele: ………………………………………………………………….
39. Care sunt elementele care vă motivează la locul de muncă (încercuiţi numărul
potrivit, de la 1 – care desemnează cel mai scăzut nivel, la 5 – cel mai înalt nivel):
a) salariul
1 2 3 4 5
b) oportunităţi de carieră (poziţie, beneficii,etc)
1 2 3 4 5
c) pasiune pentru muncă
1 2 3 4 5
d) altele : .......................................................
40. Aţi avut vreodată probleme la serviciu pentru că sunteţi:
148
a. Femeie: Da □ Nu □ Nu e cazul □
b. Bărbat Da □ Nu □ Nu e cazul □
c. Însărcinată: Da □ Nu □ Nu e cazul □
d. Mai în vârstă: Da □ Nu □ Nu e cazul □
e. Etnic minoritar: Da □ Nu □ Nu e cazul □
f. Persoană cu handicap, invalidă: Da □ Nu □ Nu e cazul □
g. Alt fel de probleme: ……………………………………………..
41. Sunteţi membră/membru de sindicat? Da □ Nu □
42. Cât de mulţumită/mulţumit sunteţi de serviciile/protecţia oferită de sindicatul dvs., din toate punctele de vedere?
Foarte mulţumită/mulţumit □ Mulţumită/mulţumit □ Ar putea fi mai bine □
Nemulţumită/nemulţumit □ Nu e cazul □
43. Se ocupă sindicatul dvs. De protecţia lucrătorilor împotriva discriminării?
Da □ Nu □ Nu ştiu □ Nu e cazul □
44. În opinia dvs, cât de frecvent sunt întâlnite forme de discriminare, pe piaţa muncii/la locul de muncă în ceea ce priveşte următoarele: (încercuiţi numărul
potrivit, de la 1- care desemnează cel mai scăzut nivel de discriminare, la 5- cel mai
înalt nivel de discriminare)
a. Acces la ocuparea unui loc de muncă (recrutare, anunţuri publice privind locurile de
muncă, procedura din timpul procesului de selecţie etc.):
1 2 3 4 5
b. Contracte de muncă şi statutul lor (pe termen scurt, timp parţial de lucru, reînnoirea
contractului, etc.):
1 2 3 4 5
c. Repartizare în diferite departamente în cadrul locului de muncă; promovare, plată,
alte condiţii de lucru (timp de lucru, posibilitatea de a lucra ore suplimentare, etc.);
1 2 3 4 5
149
d. Formare profesională; carieră; promovare profesională;
1 2 3 4 5
e. Securitatea locului de muncă, concedieri, disponibilizări sau încheierea angajării:
1 2 3 4 5
f. Comunicare şi relaţii personale dintre angajator/supraveghetor şi lucrător:
1 2 3 4 5
g. Diverse (beneficii speciale, bonusuri, locuinţă, maşină de serviciu, etc.)
1 2 3 4 5
45. În piaţa muncii credeţi că oamenii sunt discriminaţi pentru următoarele motive?
Culoarea pielii: Nu sunt □ Rar □ Frecvent □
Naţionalitate, etnie: Nu sunt □ Rar □ Frecvent □
Origine: mediu regional/ cultural/ social : Nu sunt □ Rar □ Frecvent □
Orientare religioasă, politica, sexuala : Nu sunt □ Rar □ Frecvent □
Statut marital : Nu sunt □ Rar □ Frecvent □
Gen: Nu sunt □ Rar □ Frecvent □
Mediu economic : Nu sunt □ Rar □ Frecvent □
Obligaţii familiale : Nu sunt □ Rar □ Frecvent □
Vârsta: Nu sunt □ Rar □ Frecvent □
Starea de sănătate : Nu sunt □ Rar □ Frecvent □
Membru/membră de sindicat: Nu sunt □ Rar □ Frecvent □
46. În care dintre grupuri sunt cele mai discriminate persoane – bifaţi doar 3 opţiuni: persoane tinere □ persoane mai în vârstă □ persoane cu dizabilităţi □
migranţi □ persoane care aparţin grupurilor minoritare □ persoane cu orientare
sexuală diferită □ persoane care aparţin unor religii diferite de cea majoritară □
altele: ..................................
47. Credeţi că femeile şi bărbaţii sunt trataţi în mod egal la locul dvs. De muncă? 150
Da □ Nu □ Nu ştiu □
Nota: Explicaţiile şi definiţiile termenilor marcaţi cu asterisc (*) se găsesc în documentul numit <Lista de termeni şi definiţii>.Operatorul este Blocul Naţional Sindical, confederaţie sindicală reprezentativă la nivel naţional, cu sediul în Splaiul Independenţei, nr.202 A, et.4, sector 6, Bucureşti.Scopul prezentului sondaj este acela al colectării unor date cu caracter personal în scopul efectuării unei cercetări cu privire la cauzele şi tipurile de discriminări în piaţa muncii, cercetare desfăşurată în cadrul proiectului ESTHR – Pachet integrat de acţiuni şi dezvoltarea rolului femeii în societatea românească. Semnarea şi completarea prezentului chestionar reprezintă consimţământul dumneavoastră de a face parte din această cercetare.
Este obligatorie completarea datelor din prezentul chestionar pentru toate punctele. În cazul în care refuzaţi completarea acestor date, chestionarul va fi considerat incorect completat urmând a fi anulat şi nu va fi prelucrat în prezentul proiect. Datele personale din chestionar vor fi anonimizate după efectuarea verificărilor de către operator şi AMPOSDRU.În cadrul prezentului sondaj operatorul (BNS) se obligă să respecte prevederile Legii 677/2001, referitoare la protecţia datelor personale cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal şi libera circulaţie a acestor date, precum şi legislaţia în materie. Potrivit legii, garantează şi protejează drepturile şi libertăţile fundamentale ale persoanelor fizice, în special dreptul la viaţa intimă, familială şi privată cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal. În acest sens dumneavoastră, ca persoană intervievată aveţi următoarele drepturi: - dreptul la informare al persoanei vizate; - dreptul de acces la date; - dreptul la intervenţie asupra datelor; - dreptul de opoziţie; - dreptul de a nu fi supus unei decizii individuale; - dreptul de a se adresa justiţiei. Toate aceste drepturi fiind definite şi dezvoltate conform art.12 – din Legea 677/2001, mai sus citată.Precizăm de asemenea, că rezultatele cercetării nu conţin date care să permită identificarea persoanei intervievate, întrucât în raportările la Comisia Europeană vor fi utilizate date anonime, acestea fiind şi cele ce sunt dezvăluite şi partenerilor Blocului Naţional Sindical la realizarea proiectului ce face obiectul cercetării.Datele dumneavoastră personale sunt prelucrate de Blocul Naţional Sindical, înscris în registrul de evidenţă al Autorităţii Naţionale de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal sub nr. 10570. Vă puteţi exercita drepturile de acces, de intervenţie şi de opoziţie în condiţiile prevăzute de Legea 677/2001, printr-o cerere scrisă, semnată şi datată trimisă la adresa BNS din Splaiul Independenţei, nr. 202 A, et.4, sector 6, Bucureşti.
151
Faţă de datele pe care le-am completat prin prezentul chestionar îmi dau acordul în mod expres pentru prelucrarea datelor precum şi pentru dezvăluirea lor către AMPOSDRU în vederea verificării informaţiilor din chestionar şi a verificării identităţii persoanelor informate, urmând ca aceste date să fie anonimizate după verificarea lor atât de către operator cât şi de către AMPOSDRU.Prin prezenta, îmi dau acordul deplin şi neechivoc ca datele pe care le-am completat în prezentul chestionar legate de originea etnică şi de apartenenţa sindicală, adresă (domiciliu/reşedinţă) să fie prelucrate de operator conform celor specificate mai sus.
Semnătură Data completării:
Anexa 3
CHESTIONAR PENTRU MANAGERI
1. Nume : ……………………………. Prenume : …………………………..
2 Sex : F □ M □
3. Naţionalitatea ……………… 4. Cetăţenia …………………
5. Starea civilă Casătorit/ă □ Necăsătorit/ă □ Văduv/ă □6. Numărul persoanelor aflate în întreţinere (fără venit) Copii ..… Părinţi ..... Alţii ….
Nu e cazul □7. Numărul total al membrilor de familie ……………………….
8. Telefon: acasă………………mobil…………………..adresă de email : ………
9. Locuinţa: mediul rural □ mediul urban □
Adresă (se completează de persoanele care nu au telefon fix, mobil sau email):
Str…………………….............. Nr….. Bloc….... Sc….... Ap… Et...
Sector/Judeţ…………… Localitate…….....………. Cod poştal………
10. Statutul pe piaţa muncii* :a. Salariat/ă (angajat/ă) □b. Întreprinzător privat (patron/patroană) □c. Lucrător/lucrătoare pe cont propriu □
152
d. Lucrător/lucrătoare familial(ă) neremunerat(ă) □e. Şomer/ă (înregistrat(ă)/neînregistrat(ă)) □f. Altă situaţie : □
11. Apartenenţă la un grup vulnerabil : Persoane de etnie romă Persoane cu
dizabilităţi □ Familii care au mai mult de doi copii □ Familii monoparentale □ Femei □ Persoane dependente de droguri □ Persoane dependente de alcool □ Persoane cu
dizabilităţi mintale □ Victime ale violenţei în familie □ Persoane afectate de boli care le
influenţeaza viaţa profesională şi socială (HIV/SIDA, etc) □ Imigranţi* □ Refugiaţi* □ Persoane care trăiesc din venitul minim garantat □ Persoane care trăiesc în comunităţi
izolate* □ Victime ale traficului de persoane* □ Persoane afectate de boli ocupaţionale □ Altele □ Nu e cazul □12. Nivelul de instruireSuperior : universitar de lungă durată □ masterat □ universitar de scurtă durată □Mediu : postliceal de specialitate □ postliceal tehnic de maiştri □ liceal □ profesional
□ complementar □ ucenici □ treapta I liceală □ Scazut : Gimnazial □ primar □ fără şcoală absolvită □13. Profesia: ..................................
14. Ocupaţia: …………………………..
15. Sectorul în care lucraţi este: Public (de stat): Proprietate de stat: integrală □ majoritară □
Privat: Proprietate privată: integrală □ majoritară □
16. Domeniul de activitate al angajatorului (vezi lista cod CAEN)……………
17. Vechimea totală în muncăPână la 1 an □ Între 1-5 ani □ Între 5-10 ani □ Peste 10 ani □18. Vechimea la actualul loc de muncă Până la 1 an □ Între 1-5 ani □ Între 5-10 ani □ Peste 10 ani □19. La locul dvs. de muncă/în compania dvs. sunt mai multe/mulţi:femei decât bărbaţi □ bărbaţi decât femei □ egali □
153
20. Care este responsabilitatea dvs. de supraveghere: de câţi lucrători răspundeţi ?Sub 10 □ 10-50 □ 50-100 □ peste 100 □
21. Arătaţi/estimaţi procentajul femeilor în rândul managerilor din compania dumneavoastră ......%.22. Are compania dvs o politică - scrisă - care să trateze tema şanselor egale şi nondiscriminării privind forţa de muncă? Da □ Nu □ Nu e cazul □
23. Faceţi campanii de informare a lucrătorilor cu privire la această politică ? Da □ Nu □ Nu e cazul □
Dacă răspunsul este da, în ce mod ? ………..........………………………
24. Dacă aveţi o politică privind tema şanselor egale şi a nondiscriminării, obiectivele acesteia vizează prevenirea următoarelor aspecte?a. discriminare cu privire la accesul la calificare profesională Da □ Nu □ Nu e cazul □
b. discriminare în cazul angajării în muncă Da □ Nu □ Nu e cazul □
c. discriminare în accesul la promovare Da □ Nu □ Nu e cazul □
d. discriminare în accesul la transferuri Da □ Nu □ Nu e cazul □
e. discriminare în accesul la formare şi educaţie Da □ Nu □ Nu e cazul □
f. discriminare în cazul concedierilor Da □ Nu □ Nu e cazul □
g. discriminare împotriva femeilor măritate Da □ Nu □ Nu e cazul □
h. discriminare în anunţurile pentru locurile de muncă Da □ Nu □ Nu e cazul □
i. hărţuire şi hărţuire sexuală Da □ Nu □ Nu e cazul □
j. discriminare privind plata sau obţinerea de beneficii Da □ Nu □Nu e cazul □
k. discriminări în perioada de sarcină şi naştere Da □ Nu □ Nu e cazul □
l. discriminare pe criteriul vârstei Da □ Nu □ Nu e cazul □
25. Dacă sunt încălcate aceste prevederi, ce tip de măsuri aplicaţi?a. avertismente □ b. sancţiuni pecuniare □ c. terminarea angajării □
154
26. Dacă sunt incluse măsuri disciplinare, cine/ce organism determină dacă a avut loc o încălcare a politicii, iar dacă aceasta a fost încălcată, cine/ce organism determină ce măsuri disciplinare se vor lua (conducere autocrată, comitet paritar
nondiscriminare format din reprezentanţi ai managementului şi ai
sindicatului/lucrătorilor,etc) ? …………..............................................................
27. Recrutare de personala.În procesul de recrutare se ţine cont de: etnie □ vârstă □ sex □ graviditate □ orientare
politică sau religioasă □ stare de sănătate □ obligaţii familiale □ altele □
b. Dacă există criterii clare de recrutare, în opinia dvs. se acordă şanse egale atât
pentru femei cât şi pentru bărbaţi? Da □ Nu □ Nu e cazul □
28. Are compania dvs. criterii clare privind procedurile de promovare profesională?
Da □ Nu □ Nu e cazul □
29. În ultimii 2 ani, au fost promovate mai multe femei sau au fost promovaţi mai multi bărbaţi în posturi de conducere ? Mai mulţi bărbaţi □ Egal □ Mai multe femei □
30. a. Are compania dvs. proceduri/criterii clare privind participarea la formarea profesională? Da □ Nu □ Nu e cazul □
b. Dacă are, sunt aceste criterii:- transparente/afişate în loc vizibil
Da □ Nu □Nu e cazul □
- conţin elemente referitoare la egalitatea de şanse
Da □ Nu □ Nu e cazul □
31. Compania dvs. prevede facilităţi precum plată integrală/parţială a cheltuielilor ce ţin de îngrijirea vârstnicilor, persoanelor cu handicap sau a copiilor? Da □ Nu □ Nu ştiu □ Nu e cazul □
155
34. Aveţi în compania dvs. politici speciale referitoare la aspecte privind reconcilierea între viaţa profesională şi cea familială?
Da □ Nu □ Nu ştiu □ Nu e cazul □
35. Dacă aveţi, cum sunt stabilite aceste politici ?
Unilateral, de către manageri □
Cu consultarea partenerilor sociali din companie □ Nu e cazul □
36. Aveţi vreo sugestie cu privire la ce ar putea/ar trebui compania să facă pentru a îmbunătăţi situaţia lucrătorilor cu responsabilităţi familiale sau ceea ce ar putea să facă mai pe larg în privinţa combaterii discriminării ?..............................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................37. În compania dvs, bărbaţii şi femeile sunt plătiţi în mod egal pentru muncă prestată egală?
Da □ Nu □ Nu ştiu □ Nu e cazul □
38. Aţi fost martor personal sau aţi fost supus/ă (chiar şi la cea mai uşoară formă) la vreo formă de comportament indezirabil, hărţuire sexuală sau violenţă la locul de muncă, pe baza criteriului de gen?
Da □ Nu □ Nu e cazul □
40. Aţi fost expuşi sau aţi fost martori la forme de comportament inadecvat şi hărţuire la locul de muncă/sau într-o călătorie de afaceri, etc., (gesturi sau atingeri
fizice nedorite; întrebări, oferte nedorite, glume, comentarii sau insinuări de natură
sexuală; întrebări sau comentarii deranjante, referitoare la viaţa dvs. privată, la modul în
care arătaţi, mediu sau obiceiuri; expunere la materiale pornografice, postere, desene,
graffiti, calendare; invitaţii nedorite la întâlniri, băuturi, cină; insultă sau bârfă de natură
sexuală; şantaj din partea superiorului, vizând favoruri sexuale în schimbul promovării
156
în muncă sau unui salariu mai mare, păstrării locului de muncă sau creşterea salariului;
diverse forme de comportament nedorit, din partea clienţilor, cumpărătorilor, furnizorilor,
partenerilor de afaceri; umilire şi retrogradare în muncă datorită neacceptării relaţiilor
intime).
Da □ Nu □ Nu e cazul □
Dacă da, specificaţi care a fost situaţia respectivă .............................................
41. În opinia dvs, cât de obişnuite/frecvente sunt formele de discriminare, în cadrul companiei, în ceea ce priveşte următoarele: (încercuiţi numărul potrivit, de la
1- care desemnează cel mai scăzut nivel de discriminare, la 5 - cel mai înalt nivel de
discriminare):
a. Accesul la un loc de muncă (recrutare, anunţuri pentru locuri de muncă, proceduri în
timpul procesului de selecţie etc.),
1 2 3 4 5
b. Contracte de muncă şi statutul lor (pe termen scurt, timp parţial de lucru, reînnoirea
contractului, etc.)
1 2 3 4 5
c. Repartizare pe departamente în cadrul locului de muncă; promovare, plată, alte
condiţii de lucru (timp de lucru, posibilitatea de a lucra ore suplimentare, etc.)
1 2 3 4 5
d. Formare profesională, carieră, promovare profesională;
1 2 3 4 5
e. Securitatea locului de muncă, concedieri, diponibilizări sau încheierea angajării
1 2 3 4 5
f. Comunicare şi relaţii personale dintre angajator/supraveghetor şi lucrător
1 2 3 4 5
g. Diverse (beneficii speciale, bonusuri, locuinţă, maşina de serviciu, etc.)
1 2 3 4 5
157
42. În care dintre grupuri sunt cele mai discriminate persoane - bifaţi doar 3 opţiuni: Persoane mai în vârstă □ Persoane tinere □ Persoane cu handicap □
Persoane care aparţin grupurilor minoritare □ Persoane care aparţin unor religii
diferite de cea majoritară □ Persoane cu orientare sexuală diferită □ Migranţi □
Altele □
43. Cooperaţi cu sindicatul în privinţa chestiunilor referitoare la egalitatea de şanse şi nondiscriminare, în compania dvs.? Da □ Nu □ Nu este treaba sindicatului □ Altele:……………
44. Care este atitudinea tipică a sindicatului cu privire la discriminare, în compania dvs.? Nu este interesat □ Este parţial interesat □ Este foarte interesat □
Altele……………………………
45. Credeţi că femeile şi bărbaţii sunt trataţi în mod egal la locul dvs. de muncă? Da □ Nu □ Nu ştiu □ Nu e cazul □
Nota: Explicaţiile şi definiţiile termenilor marcaţi cu asterisc (*) se găsesc în documentul numit <Lista de termeni şi definiţii>._______________________________________
Operatorul este Blocul Naţional Sindical, confederaţie sindicală reprezentativă la nivel
naţional, cu sediul în Splaiul Independenţei, nr.202 A, et.4, sector 6, Bucureşti.
Scopul prezentului sondaj este acela al colectării unor date cu caracter personal în
scopul efectuării unei cercetări cu privire la cauzele şi tipurile de discriminări în piaţa
muncii, cercetare desfăşurată în cadrul proiectului ESTHR - Pachet integrat de acţiuni şi
dezvoltarea rolului femeii în societatea românească.
Semnarea şi completarea prezentului chestionar reprezintă consimţământul dumneavoastră de a face parte din această cercetare.
158
Este obligatorie completarea datelor din prezentul chestionar pentru toate punctele. În cazul în care refuzaţi completarea acestor date, chestionarul va fi considerat incorect completat urmând a fi anulat şi nu va fi prelucrat în prezentul proiect. Datele personale din chestionar vor fi anonimizate după efectuarea verificărilor de către operator şi AMPOSDRU.
În cadrul prezentului sondaj operatorul (BNS) se obligă să respecte prevederile Legii
677/2001, referitoare la protecţia datelor personale cu privire la prelucrarea datelor cu
caracter personal şi libera circulaţie a acestor date, precum şi legislaţia în materie.
Potrivit legii, garantează şi protejează drepturile şi libertăţile fundamentale ale
persoanelor fizice, în special dreptul la viaţa intimă, familială şi privată cu privire la
prelucrarea datelor cu caracter personal. În acest sens dumneavoastră, ca persoană
intervievată aveţi următoarele drepturi: - dreptul la informare al persoanei vizate; -
dreptul de acces la date; - dreptul la intervenţie asupra datelor; - dreptul de opoziţie; - dreptul de a nu fi supus unei decizii individuale; - dreptul de a se adresa justiţiei. Toate aceste drepturi fiind definite şi dezvoltate conform art.12 - din
Legea 677/2001, mai sus citată.
Precizăm de asemenea, că rezultatele cercetării nu conţin date care să permită
identificarea persoanei intervievate, întrucât în raportările la Comisia Europeană vor fi
utilizate date anonime, acestea fiind şi cele ce sunt dezvăluite şi partenerilor Blocului
Naţional Sindical la realizarea proiectului ce face obiectul cercetării.
Datele dumneavoastră personale sunt prelucrate de Blocul Naţional Sindical, înscris în
registrul de evidenţă al Autorităţii Naţionale de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu
Caracter Personal sub nr. 10570. Vă puteţi exercita drepturile de acces, de intervenţie
159
şi de opoziţie în condiţiile prevăzute de Legea 677/2001, printr-o cerere scrisă,
semnată şi datată trimisă la adresa BNS din Splaiul Independenţei, nr. 202 A, et.4,
sector 6, Bucureşti.
Faţă de datele pe care le-am completat prin prezentul chestionar îmi dau acordul în mod expres pentru prelucrarea datelor precum şi pentru dezvăluirea lor către AMPOSDRU în vederea verificării informaţiilor din chestionar şi a verificării identităţii persoanelor informate, urmând ca aceste date să fie anonimizate după verificarea lor atât de către operator cât şi de către AMPOSDRU.
Prin prezenta, îmi dau acordul deplin şi neechivoc ca datele pe care le-am completat în
prezentul chestionar legate de originea etnică şi de apartenenţa sindicală, adresă
(domiciliu/reşedinţă) să fie prelucrate de operator conform celor specificate mai sus.
Semnătură Data completării:
160
Anexa 4
DICŢIONAR
AAbordarea integratoare a egalităţii de şanse pentru femei şi bărbaţi (gender mainstreaming)ONU: “Guvernele şi alţi actori trebuie să promoveze o politică activă şi vizibilă de
integrare a perspectivei de gen în toate politicile şi programele, astfel încât să se
realizeze o analiză a efectelor lor asupra femeilor şi respectiv bărbaţilor, înaintea luării
deciziilor." http://www.sdnp.undp.org/gender/capacity/gm_intro.html .
Consiliul Economic şi Social al Naţiunilor Unite (ECOSOC): " Abordarea integratoare a
perspectivei de gen în procesul de evaluare a implicaţiilor pentru femei şi bărbaţi în
orice acţiune planificată, inclusiv legislaţie, politici sau programe, în toate domeniile şi la
toate nivelele. Aceasta este o strategie pentru a îngloba nevoile (preocupările) şi
experienţele femeilor şi bărbaţilor în planificarea, implementarea, monitorizarea şi
evaluarea politicilor şi programelor în toate sferele societale, politice şi economice,
astfel încât femeile şi bărbaţii să beneficieze în mod egal, iar inegalităţile să nu fie
perpetuate. Scopul final al abordării integratoare este realizarea egalităţii de gen."
http://www.sdnp.undp.org/gender/capacity/gm_intro.html#main
Programului Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare: "Luarea în consideraţie a preocupărilor
pentru egalitatea de gen în toate politicile, programele, activităţile administrative şi 161
financiare, precum şi în procedurile organizaţionale, contribuind astfel la o transformare
organizaţionala profundă. În mod specific:Integrarea rezultatelor analizei socio-
economice şi politice în toate procesele decizionale ale organizaţiei, şi urmărirea
rezultatelor. Acest lucru include atât deciziile principale de politică a organizaţiei, cât şi
deciziile cotidiene, de implementare a politicilor."
http://www.sdnp.undp.org/gender/capacity/gm_intro.html
Uniunea Europeană: "Abordarea integratoare consta în (re)organizarea, ameliorarea şi
evaluarea proceselor de luare a deciziilor în scopul incorporării perspectivei egalităţii
între femei şi bărbaţi în toate domeniile şi la toate nivelurile, de către factorii implicaţi în
mod obişnuit în aplicarea în practică a politicilor."
Acţiune pozitivăUn termen generic pentru programele care aplica iniţiative, fie în mod voluntar, fie
obligate de lege, pentru a creşte, menţine sau pentru a îmbunătăţi statutul unui anume
grup de persoane definit de obicei prin rasa sau gen, din cadrul unui grup mai mare.
Acţiunile pozitive sunt permise în conformitate cu legislaţia privitoare la sex şi la rasa
pentru a ajuta la eliminarea obstacolelor din calea unei egalităţi complete a şanselor.
Are ca grup-tinta un grup specific şi ca scop eliminarea şi prevenire discriminării sau
compensarea dezavantajelor care rezultă din atitudini, comportamente şi structuri.
Analiza impactului de genExaminarea propunerilor de politici/strategii pentru a vedea dacă vor afecta femeile şi
bărbaţii în mod diferit, în scopul de a le adapta pentru a neutraliza efectele
discriminatorii şi a promova egalitatea de gen. Este unul din instrumentele folosite în
metoda "gender proofing".
Analiza de gen 162
Studiul diferenţelor între femei şi bărbaţi în asumarea rolurilor de gen referitor la:
condiţii, nevoi, rata participării, acces la resurse şi dezvoltare, luarea deciziilor etc.
BBariere invizibileAtitudini bazate pe prejudecăţi, norme şi valori tradiţionale, care împiedică
responsabilizarea/ deplină participare a femeilor în societate.
DDate segregate pe genuri/statistici segregate pe genuriCulegerea şi separarea datelor şi informaţiilor statistice pe genuri pentru a uşura
analizele comparative/de gen. Deşi termenul de "date segregate pe sexe" este mai
corect, în publicaţii se foloseşte "date segregate pe genuri" ca fiind termenul acceptat în
documentele UE.
Desegregare pe piaţa munciiPolitici privind reducerea sau eliminarea segregării/discriminării (verticale/orizontale) pe
piaţa muncii.
Diferenţa dintre genuri - "Gender gap"Termen care desemnează diferenţele dintre bărbaţi şi femei din punctul de vedere a trei
dimensiuni:
1. Accesul la viaţa politică;
2. Accesul la piaţa forţei de muncă salarizate;
3. Domeniul bunăstării umane în sens larg;
Pentru a vorbi de o restrângere a "diferenţei de gen" sunt necesare o serie de
schimbări, dintre care cele mai importante ar fi: redefinirea diviziunii muncii casnice şi
163
restructurarea modalităţilor concrete de distribuire a recompenselor şi oportunităţilor de
progres ale femeilor şi bărbaţilor pe piaţa muncii plătite.
Discriminarea Orice deosebire, excludere, restricţie sau preferinţă, pe bază de rasă, naţionalitate,
etnie, limba, religie, categorie socială, convingeri, sex, orientare sexuală, vârsta,
handicap, boala cronica necontagioasă, infectare HIV, apartenenţa la o categorie
defavorizata, precum şi orice alt criteriu care are ca scop sau efect restrângerea,
înlăturarea recunoaşterii, folosinţei sau exercitării în condiţii de egalitate, a drepturilor
omului şi a libertăţilor fundamentale sau a drepturilor recunoscute de lege, în domeniul
politic, economic, social şi cultural sau în orice alte domenii ale vieţii publice.
Discriminarea poate avea diverse aspecte, precum :
(a) hărţuirea şi hărţuirea sexuală, precum şi orice tratament mai puţin favorabil cauzat
de respingerea unor astfel de comportamente de către persoana respectivă sau de
supunerea sa la acestea;
(b) îndemnul de a practica faţă de persoane discriminarea pe criteriul sexului;
(c) orice tratament mai puţin favorabil aplicat unei femei şi determinat de sarcină sau de
concediul de maternitate, în sensul Directivei 92/85/CEE.
Discriminare directăSituaţia în care o persoană este tratată într-un mod mai puţin favorabil din cauza
sexului în comparaţie cu o altă persoană care este, a fost sau ar fi într-o situaţie
comparabilă;
Discriminare indirectăSituaţia în care o dispoziţie, un criteriu sau o practică aparent neutră ar dezavantaja în
special persoanele de un anumit sex în raport cu persoane de celălalt sex, în afară de
cazul în care această dispoziţie, acest criteriu sau această practică este justificată în
164
mod obiectiv de un scop legitim, iar mijloacele pentru a atinge acest scop sunt
corespunzătoare şi necesare;
Discriminare pozitivăFavorizarea activă a unei categorii de oameni în detrimentul altora pentru că sunt
actualmente dezavantajaţi
EEchilibru de gen - "Gender balance"Participarea unui număr egal de femei şi bărbaţi într-o activitate sau organizaţie.
Exemplele sunt reprezentarea în comisii sau în structurile de luare a deciziei.
Echitate de genCorectitudinea tratamentului în funcţie de gen, care poate fi tratament egal sau un
tratament diferit, dar considerat echivalent în ceea ce priveşte drepturile, obligaţiile şi
oportunităţile.
Egalitate între femei şi bărbaţi: Principiul drepturilor egale şi al tratamentului egal pentru femei şi bărbaţi.
Egalitatea de genConceptul conform căruia toate fiinţele umane sunt libere să-şi dezvolte capacităţile
personale şi să aleagă fără limitări impuse de roluri stricte de gen; faptul ca diferitele
comportamente, aspiraţii şi necesităţi ale femeilor şi bărbaţilor sunt luate în considerare,
evaluate şi favorizate în mod egal. Înseamnă că femeile şi bărbaţii se bucura de
aceeaşi libertate de a-şi realiza aspiraţiile.
G165
Gen social (Gender) Concept care se referă la diferenţele sociale între femei şi bărbaţi care au fost învăţate,
sunt modificabile în timp şi sunt diferite în interiorul culturilor şi între culturi (feminitate/
masculinitate).
HHărţuireSituaţia în care se manifestă un comportament indezirabil legat de sexul unei persoane,
având ca obiect sau ca efect prejudicierea demnităţii unei persoane şi crearea unui
cadru intimidant, ostil, degradant, umilitor sau ofensator;
Hărţuire sexualăSituaţia în care un comportament indezirabil cu conotaţie sexuală se manifestă în
mod fizic, verbal sau nonverbal, având ca obiect sau ca efect prejudicierea demnităţii
unei persoane şi în special crearea unui cadru intimidant, ostil, degradant, umilitor sau
ofensator;
IInsensibilitate la gen - "Gender blând" Ignorarea sau incapacitatea de a lua în considerare dimensiunea de gen (antonim al
sintagmei "sensibil la gen" sau "neutru din punct de vedere al genului"). Intervenţii care
par neutre fiind exprimate prin categorii abstracte, generice dar care, implicit sunt
bazate pe prejudecăţi masculine.
NNeutru din punct de vedere al genului - "Gender neutral"Care nu are impact diferit - pozitiv sau negativ - asupra relaţiilor de gen sau a egalităţii
de şanse între femei şi bărbaţi.
166
OOportunităţi egaleOferirea de şanse egale pentru a intra într-un anumit domeniu său mediu social
indiferent de rasă, sex, religie etc.
PPerspectiva de genAtenţia şi consideraţia acordată, în orice activitate său domeniu, diferenţelor de gen.
Putere de genNoţiunea "Politica de gen" se aplică acţiunilor, comportamentelor, atitudinilor, practicilor
persoanelor. Una dintre chestiunile cele mai importante care se pune în legătură cu
relaţiile de gen, derivă din valorizarea genurilor, respectiv valorizarea feminităţii şi a
masculinităţii într-un context dat, şi a modurilor în care aranjamentele instituţionale
recompensează cele doua genuri. Relaţiile de gen sunt relaţii de putere de gen.
Dacă societatea valorizează comportamentele şi atitudinile masculine într-un anumit
domeniu, atunci relaţiile de gen din acel domeniu sunt dezechilibrate în favoarea
genului masculin.
RRelaţii de gen - "Gender relations"Modalităţile în care o cultură sau o societate prescrie drepturile, rolurile,
responsabilităţile şi identităţile femeilor şi bărbaţilor în relaţia dintre ei.
Relevantă în problemele de genPunerea în discuţie a relevantei unei politici sau a unei acţiuni cu privire la relaţiile de
gen, a egalităţii dintre femei şi bărbaţi.
167
RemuneraţieSalariu sau plată obişnuită de bază sau minimă şi orice alt avantaj, plătite direct sau
indirect, în numerar sau în natură, de către angajator lucrătorului pe motivul încadrării în
muncă a acestuia din urmă;
Roluri de genAtitudinile şi comportamentele dominante pe care societatea le asociază cu fiecare sex.
Acestea includ drepturile şi responsabilităţile normative pentru bărbaţi şi femei într-o
anumită societate. Rolurile de gen presupun un amestec de comportamente
psihologice, atitudini, norme şi valori pe care societatea le desemnează ca fiind
masculine sau feminine.
SŞanse egale pentru femei şi bărbaţi Absenţa barierelor la participarea economică, politica şi socială.
Sensibilitate la gen - "Gender sensitive"Recunoaşterea diferenţelor şi inechităţilor existente intre nevoile, rolurile,
responsabilităţile şi identităţile bărbaţilor şi ale femeilor.
TTratament egal pentru femei şi bărbaţiAsigurarea absenţei discriminării de gen, directă sau indirectă.
Tratament preferenţialTratarea unei persoane sau grup de persoane într-o manieră care este posibil să ducă
la beneficii, acces, drepturi, oportunităţi sau status mai bune decât ale altor persoane
168
sau grup de persoane. Poate fi folosit într-un mod pozitiv când implica o acţiune
pozitivă care intenţionează să elimine practici discriminatorii anterioare sau într-un mod
negativ când intenţionează să menţină diferenţele sau avantajele unei persoane sau
grup de persoane.
Trafic cu fiinţe umaneComerţ cu persoane, în mod special femei şi copii, cu scopul sclaviei pentru forţa de
muncă ieftină sau exploatare sexuală.
VViolenţa domesticăOrice formă de violenţă fizică, sexuală sau psihică care supune unui risc siguranţă
întregii familii sau a unui membru şi/sau folosirea forţei fizice sau emoţionale, inclusiv
violenta sexuală în familie. Inclusiv abuzul copilului, incest, abuzul sexual al soţiei sau
orice abuz asupra unui membru al familiei.
169
Anexa 5
CONCEPTE ŞI DEFINIŢII DE BAZĂ PENTRU PIAŢA MUNCII
Prin gospodărie se înţelege grupul de două sau mai multe persoane care locuiesc
împreună în mod obişnuit, având, în general, legături de rudenie şi care se gospodăresc
(fac menajul) în comun, participând în totalitate sau parţial la formarea veniturilor şi la
cheltuirea lor.
Persoana care nu aparţine de o gospodărie şi care declară că locuieşte şi se
gospodăreşte singură se consideră gospodărie formată dintr-o singură persoană.
Populaţia activă din punct de vedere economic cuprinde toate persoanele care
furnizează forţa de muncă disponibilă pentru producţia de bunuri şi servicii în timpul
perioadei de referinţă, incluzând populaţia ocupată şi şomerii.Încadrarea populaţiei pe categorii, după participarea la activitatea economică, se face
conform principiului priorităţii ocupării faţă de şomaj şi şomajului faţă de inactivitate.
Rata globală de activitate reprezintă proporţia populaţiei active în populaţia totală a
ţării.
Rata de activitate a populaţiei de 15 ani şi peste reprezintă proporţia populaţiei
active de 15 ani şi peste în populaţia totală în vârstă de 15 ani şi peste.
Raportul de dependenţă economică exprimă numărul persoanelor neocupate
(inactive sau în şomaj) ce revin la 1000 persoane ocupate.
Populaţia ocupată cuprinde toate persoanele de 15 ani şi peste care au desfăşurat o
activitate economică sau socială producătoare de bunuri sau servicii de cel puţin o oră1) în perioada de referinţă (o săptămână), în scopul obţinerii unor venituri sub formă
de salarii, plată în natură sau alte beneficii. S-a adoptat criteriul standard recomandat
de Biroul Internaţional al Muncii (BIM) "de cel puţin o oră" în definirea populaţiei ocupate 170
pentru asigurarea comparabilităţii datelor la nivel internaţional, precum şi din
următoarele considerente:
- cuprinderea activităţilor desfăşurate în timp redus, ocazionale sau sezoniere;
- asigurarea corelaţiei între timpul lucrat şi volumul producţiei;
- definirea şomajului ca lipsă totală a muncii;
- evaluarea dimensiunilor subocu- pării forţei de muncă.
În afara persoanelor aflate la lucru, care au un loc de muncă şi care în cursul
săptămânii de referinţă au lucrat ca salariaţi, ca lucrători pe cont propriu sau lucrători
familiali neremuneraţi, se consideră persoane ocupate:
- persoanele temporar absente de la lucru în cursul săptămânii de referinţă care îşi
păstrează legătura formală cu locul de muncă, motivele de absenţă putând fi:
concediul de odihnă, de boală, de maternitate (în limita unei perioade prevăzute
prin lege), fără plată, de studii, pentru incapacitate temporară de muncă, conflict
de muncă sau grevă, cursuri de perfecţionare sau profesionale, suspendarea
temporară a lucrului datorită condiţiilor meteorolo- gice, conjuncturii economice
nefavorabile, penuriei de materii prime sau energie, incidentelor tehnice;
- persoanele care, temporar sau pe o durată nedefinită, nu sunt remunerate, dar
cărora nu li s-a desfăcut contractul de muncă .
- persoanele care au un loc de muncă (în regim de lucru complet sau parţial),
aflate în căutarea altui loc de muncă;
- persoanele care în cursul săptămânii de referinţă au desfăşurat o muncă
oarecare, plătită sau aducătoare de venit, chiar dacă erau în curs de pregătire şcolară obligatorie, erau la pensie sau beneficiau de pensie, erau înscrise la Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă (ANOFM), primind sau nu ajutor de şomaj;
- lucrătorii familiali neremuneraţi, inclusiv cei temporar absenţi în cursul săptămânii
de referinţă;
171
- ucenicii şi stagiarii remuneraţi, care lucrează cu program de lucru complet sau
parţial;
- membrii forţelor armate (cadre active şi militari în termen).
Rata globală de ocupare reprezintă proporţia populaţiei ocupate în populaţia totală a
ţării.
Rata de ocupare a populaţiei de 15 ani şi peste reprezintă proporţia populaţiei
ocupate de 15 ani şi peste în populaţia totală în vârstă de 15 ani şi peste.
Programul obişnuit de lucru al persoanelor ocupate s-a definit ca fiind complet sau
parţial conform declaraţiei acestora. În general, pentru salariaţi se consideră "complet"
programul aferent unei norme întregi, aşa cum este prevăzută prin contractul colectiv de
muncă (durata normală) şi "parţial" programul a cărui durată prevăzută prin contractul
individual de muncă este semnificativ mai mică decât durata normală.
Durata obişnuită a săptămânii de lucru se consideră durata săptămânii tipice de lucru,
nu cea prevăzută în contractul colectiv de muncă sau alte convenţii sau înţelegeri. În
această durată sunt cuprinse şi orele suplimentare, dacă acestea sunt efectuate
sistematic.
Durata efectivă a săptămânii de lucru cuprinde numărul orelor efectiv lucrate în cursul
săptămânii de referinţă, indiferent de durata obişnuită a săptămânii de lucru prevăzută
în contractul colectiv de muncă sau alte convenţii sau înţelegeri. În această durată sunt
cuprinse şi orele suplimentare sau cele lucrate sâmbăta ori duminica, indiferent de
faptul că au fost sau nu plătite.
Se consideră subocupate persoanele care au un loc de muncă (sunt ocupate), dar au
lucrat independent de voinţa lor mai puţin decât durata obişnuită de lucru şi care
doresc, caută şi sunt disponibile în următoarele 15 zile să lucreze mai multe ore.
Şomerii în sens BIM1) sunt persoanele de 15 ani şi peste care în cursul perioadei de
referinţă îndeplinesc simultan următoarele condiţii:
172
- nu au un loc de muncă şi nu desfăşoară o activitate în scopul obţinerii unor
venituri;
- sunt în căutarea unui loc de muncă, utilizând în ultimele 4 săptămâni diferite
metode pentru a-l găsi: înscrierea la agenţia pentru ocuparea forţei de muncă
sau la agenţii particulare de plasare, demersuri pentru a începe o activitate pe
cont propriu, publicarea de anunţuri şi răspunsuri la anunţuri, apel la prieteni,
rude, colegi, sindicate etc;
- sunt disponibile să înceapă lucrul în următoarele 15 zile, dacă s-ar găsi imediat
un loc de muncă.
- Sunt incluse, de asemenea: persoanele fără loc de muncă, disponibile să
ucreze, care aşteaptă să fie rechemate la lucru sau care au găsit un loc de
muncă şi urmează să înceapă lucrul la o dată ulterioară perioadei de referinţă;
persoanele care în mod obişnuit fac parte din populaţia inactivă (elevi, studenţi,
pensionari), dar care au declarat că sunt în căutarea unui loc de muncă şi sunt
disponibile să înceapă lucrul.
Rata şomajului în sens BIM reprezintă proporţia şomerilor BIM în populaţia activă.
Şomerii înregistraţi sunt persoanele care au declarat că în perioada de referinţă erau
înscrise la agenţiile pentru ocuparea forţei de muncă (AOFM), indiferent dacă primeau
sau nu ajutor de şomaj, alocaţie de sprijin sau alte forme de protecţie socială.
Populaţia ocupată se grupează după activitatea economică a locului de muncă,
statutul profesional şi ocupaţie.
Populaţia se repartizează pe grupe de activităţi utilizându-se Clasificarea Activităţilor
Economiei Naţionale (CAEN1) în vigoare.
Statutul profesional reprezintă situaţia deţinută de o persoană în funcţie de modul de
obţinere a veniturilor prin activitatea exercitată şi anume:
- Salariat - este considerată persoana care-şi exercită activitatea pe baza unui
contract de muncă într-o unitate economică sau socială - indiferent de forma ei
de proprietate - sau la persoane particulare, în schimbul unei remuneraţii sub
173
formă de salariu, în bani sau în natură, sub formă de comision etc. Prin
convenţie, cu acest statut au fost înregistraţi şi militarii în termen. Salariaţii au
fost grupaţi după regimul de lucru, considerându-se angajat permanent salariatul cu contract de muncă pe o perioadă nedeterminată de timp şi
temporar cel cu contract de muncă pe perioadă determinată (limitată).
- Patron - este persoana care-şi exercită ocupaţia (meseria) în propria sa unitate
(întreprindere, agenţie, atelier, magazin, birou, fermă etc.), pentru a cărei
activitate are angajaţi unul sau mai mulţi salariaţi. În această categorie sunt
incluşi şi patronii care sunt, în acelaşi timp, salariaţi în întreprinderea proprie ca
şi titularii de contracte de locaţie de gestiune sau de concesiune care folosesc
salariaţi.
- Lucrător pe cont propriu -este persoana care-şi exercită activitatea în unitatea
proprie sau într-o afacere individuală, fără a angaja nici un salariat, fiind ajutat sau
nu de membrii familiei neremuneraţi. Sunt încadraţi la acest statut întreprinzătorii
independenţi (vânzătorii ambulanţi, meditatorii, femeile care îngrijesc copii, cărăuşii,
taximetriştii particulari etc.), liber profesioniştii (muzicanţii ambulanţi, artiştii plastici,
avocaţii), zilierii ocazionali, colaboratorii care lucrează - în unităţile de stat sau
private - pe baza unei convenţii civile de prestări servicii sau a unei înţelegeri, titularii
de contracte de gestiune sau de concesiune care nu folosesc salariaţi, agricultorii
ndividuali sau care lucrează în asociaţii agricole.
- Lucrător familial neremunerat - este persoana care-şi exercită activitatea într-o
unitate economică familială condusă de un membru al familiei sau o rudă, pentru
care nu primeşte remuneraţie sub formă de salariu sau plată în natură. Gospodăria
ţărănească (agricolă) este considerată o astfel de unitate. Dacă mai multe persoane
dintr-o gospodărie lucrează în gospodăria agricolă proprie, una dintre acestea – în
general capul gospodăriei - este considerat lucrător pe cont propriu, iar ceilalţi,
lucrători familiali neremuneraţi.
174
- Membru al unei societăţi agricole sau al unei cooperative - este considerată
persoana care a lucrat fie ca proprietar de teren agricol într-o societate agricolă
constituită conform Legii 36/1991, fie ca membru al unei cooperative
meşteşugăreşti, de consum sau de credit.
Gruparea populaţiei după ocupaţie a avut în vedere funcţia sau meseria persoanelor
active efectiv exercitată, prin ocupaţie înţelegându-se activitatea utilă, aducătoare de
venit (în bani sau în natură) pe care o desfăşoară o persoană, în general într-o unitate
economico- socială.
Populaţia în vârstă de muncă, în sensul anchetei, include toate persoanele cu vârsta
cuprinsă între 15-64 ani. Pentru asigurarea comparabilităţii, la definirea acestei categorii
de populaţie s-au folosit limitele de vârstă utilizate pe plan internaţional.
Rata de participare la forţa de muncă reprezintă ponderea populaţiei active în vârstă
de muncă (15-64 ani) în populaţia totală în vârstă de muncă.
Rata de ocupare a populaţiei în vârstă de muncă reprezintă ponderea populaţiei
ocupate în vârstă de muncă (15-64 ani) în populaţia totală în vârstă de muncă.
Populaţia inactivă din punct de vedere economic cuprinde, în accepţiunea anchetei,
toate persoanele care n-au lucrat nici cel puţin o oră şi nici nu erau şomeri în perioada
de referinţă, aflându-se în una din următoarele situaţii:
- elevi sau studenţi;
- pensionari (de toate categoriile);
- casnice (care desfăşoară numai activităţi casnice în gospodărie);
- persoane întreţinute de alte persoane ori de stat sau care se întreţin din alte
venituri (chirii, dobânzi, rente etc.).
Gruparea după nivelul şcolii de cel mai înalt grad absolvite (cu sau fără diplomă sau
certificat de absolvire) s-a făcut având în vedere tipul instituţiei de învăţământ şi anume:
1. Învăţământ universitar:
- de lungă durată,
175
- de scurtă durată (colegii),
2. Învăţământ liceal:
- Liceal,
- treapta I-a liceală,
3. Învăţământ profesional:
- postliceal de specialitate sau tehnic de maiştri,
- profesional, complementar sau de ucenici,
4. Învăţământ primar (elementar):
- Gimnazial,
- Primar,
5. Fără şcoală absolvită.
176
177
Anexa 6Eşantionul de cercetare
Regiunea Numar de chestionare Adm
publica Companii chestionar
e mng chestionar lucratori
esantion realizat esantion realizat esantion realizat esantion realizat esantion realizat
Sud Est 11,812 12,850 2,259 1,311 9,553 11,539 22 29 11,790 12,821Sud Vest 8,574 7,468 1,901 1,022 6,673 6,446 13 12 8,561 7,456
Vest 10,820 10,828 1,855 1,068 8,965 9,760 20 13 10,800 10,815Bucuresti Ilfov 20,067 23,191 2,915 2,387 17,152 20,804 39 42 20,028 23,149
Centru 12,589 13,642 2,314 1,488 10,275 12,154 22 38 12,567 13,604
Sud 12,214 11,717 2,437 1,516 9,777 10,201 22 26 12,192 11,691
Nord Vest 13,003 11,201 2,642 1,300 10,361 9,901 23 31 12,980 11,170
Nord Est 11,921 10,107 3,022 1,321 8,899 8,786 22 27 11,899 10,080
Total 101,000 101,004 19,345 11,413 81,655 89,591 183 214 100,817 100,790
Anexa 7
Bibliografie :- Publicaţii statistice ale EUROSTAT şi Institutul Naţional de Statistică,
- « Measuring Gender (in)Equality : Introducing the Gender, Institutions and
Development Data Base (GID)” – OECD,
- “High job satisfaction but insecurity about pay and retirement” – European
Foundation for the Improvement of Living and Working Conditions,
- “Global Employment Trends for Women “ – ILO,
- “Gender balance in work and family life” - European Foundation for the
Improvement of Living and Working Conditions,
- “Women and men in OECD countries” – OECD,
- “Romania Poverty Monitoring Analytical and Advisory Assistance Program” –
World Bank.