RAPORT DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA ...arpmdj.anpm.ro/upload/24051_raportrim-madiul dolj - 2011.pdfRAPORT DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI GENERAT DE CONSTRUIREA UNUI COMPLEX

RAPORT DE EVALUARE A IMPACTULUI

ASUPRA MEDIULUI GENERAT DE

CONSTRUIREA UNUI COMPLEX ZOOTEHNIC

DE PORCI LA INGRASAT,

IN COMUNA MACESU DE JOS, JUDETUL DOLJ

EXPERT EVALUATOR PRINCIPAL

EURO ENVIROTECH PLOIESTI

Atestat nr. R-EIM-07-62/2008

Contract: C184/03.12.2010

Cod: EE-422-E/2010

Beneficiar:

S.C. MADIUL 2009 S.R.L.

Judetul DOLJ

DECEMBRIE 2010

Ploiesti, Sos. Ploiesti-Targoviste km 8 Tel/Fax: (0244) 597 109; Mobil: 0722 314 686

www.euroenvirotech.ro e-mail: [email protected]

Cod de Inregistrare Fiscala: RO 14506092 Cont: RO13 RNCB 0205 0448 6620 0001, BCR Prahova

Raport de evaluare a impactului asupra mediului, generat de construirea unui complex zootehnic de porci la ingrasat, in comuna Macesu de Jos, judetul Dolj

.

Decembrie 2010 EURO ENVIROTECH Ploiesti Contract: C 184/03.12.2010; Cod: EE-422-E/2010

2

Echipa de elaboratori: Gheorghe NICULAE

Rodica RUSEN

Rodica GHIMICI

Adrian AVRAM

Cornelia NICULAE

Mihai NICULAE

Nela ZAMBILA


.


3

CUPRINS

1 INFORMATII GENERALE------------------------------------------------------------------------------------------------------------7

1.1 Titularul proiectului------------------------------------------------------------------------------------------------------------------8

1.2 Autorul atestat al studiului---------------------------------------------------------------------------------------------------------8

1.3 Denumirea proiectului ---------------------------------------------------------------------------------------------------------------8

1.4 Descri erea proiectului----------------------------------------------------------------------------------------------------------------9

1.4.1 Necesitate, scop, oportunitate-------------------------------------------------------------------------------------------------9

1.4.2 Amplasament -------------------------------------------------------------------------------------------------------------------- 13

1.4.3 Descrierea caracteristicilor constructiei ---------------------------------------------------------------------------------- 14

1.4.4 Principalele constructii ale obiectivului ---------------------------------------------------------------------------------- 17

1.4.5 Drum de acces------------------------------------------------------------------------------------------------------------------- 34

1.4.6 Amenajare amplasament ------------------------------------------------------------------------------------------------------ 36

1.5 Durata de functionare-------------------------------------------------------------------------------------------------------------- 37

1.5.1 Consumuri de resurse energetice si termice ----------------------------------------------------------------------------- 37

1.5.2 Principalele categorii de materiale utilizate in procesul de ingrasare a suinelor ------------------------------- 43

Materii prime ------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------ 45

1.6 Informatii despre poluanti fizici si biologici, care afecteaza mediul, generati de activitatea propusa-- 51

1.7 Informatii despre modalitati propuse, proiectate, pentru conectare la infrastructura existenta--------- 52

1.7.1 Conectare la cai de acces ----------------------------------------------------------------------------------------------------- 52

1.7.2 Conectare la magistrale electrice ------------------------------------------------------------------------------------------- 53

2 PROCES TEHNOLOGIC -----------------------------------------------------------------------------------------------------------54

2.1 Descri erea procesului tehnologic propus------------------------------------------------------------------------------------ 54

2.2 Activitati de dezafectare, la sfarsitul procesului tehnologic propus------------------------------------------------ 68

2.3 Valori limita atinse prin tehnica propusa----------------------------------------------------------------------------------- 69

2.3.1 Compararea cu prevederile BAT/BREF pentru cresterea intensiva a pasarilor si porcilor referitoare la stocarea temporara a dejectiilor in vederea mineralizarii-------------------------------------------------------------------------- 69

2.3.2 Modul de indeplinire a cerintelor BAT/BREF cu privire la masurile de reducere a emisiilor de amoniac 80

3 DESEURI--------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------82

3.1. Deseuri rezultate din activitatea fermei -------------------------------------------------------------------------------------- 82

3.2. Stationarea si realizarea amestecului de dejectii necesar imprastierii pe terenul agricol------------------- 84


.


4

3.3. Calculul necesarului de teren agricol pentru fertilizare---------------------------------------------------------------- 88

4. IMPACTUL POTENTIAL, INCLUSIV CEL TRANSFRONTIER, ASUPRA COMPONENTELOR MEDIULUI SI MASURI DE REDUCERE A ACESTORA---------------------------------------------------------------------90

4.1. Ape---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------- 91

4.1.1.Conditiile hidrogeologice ale amplasamentului------------------------------------------------------------------------------ 91

4.1.2. Alimentarea cu apa------------------------------------------------------------------------------------------------------------- 93

4.1.3. Managementul apelor uzate-------------------------------------------------------------------------------------------------103

4.1.4. Prognoza impactului ----------------------------------------------------------------------------------------------------------106

4.1.5. Masuri de diminuare a impactului ----------------------------------------------------------------------------------------107

4.2. Aerul ------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------108

4.2.1. Date generale -------------------------------------------------------------------------------------------------------------------108

4.2.2. Surse si poluanti generati ----------------------------------------------------------------------------------------------------109

4.2.3. Prognozarea impactului ------------------------------------------------------------------------------------------------------112


4.3. Zgomotul si vibratiile--------------------------------------------------------------------------------------------------------------118

4.3.1. Surse si protectia impotriva zgomotului si a vibratiilor-------------------------------------------------------------118


4.4. Surse si protectia impotriva radiatiilor -------------------------------------------------------------------------------------119

4.5. Solul-------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------119

4.5.1. Generalitati ----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------119

4.5.2. Surse de poluare a solului ---------------------------------------------------------------------------------------------------121

4.5.3. Prognoza impactului ----------------------------------------------------------------------------------------------------------123


4.6. Gospodarirea substantelor toxice si periculoase-------------------------------------------------------------------------126

4.7. Biodiversitatea-----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------126

4.7.1. Generalitati ----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------126

4.7.2. Impactul asupra biodiversitatii ---------------------------------------------------------------------------------------------129


4.8. Elemente de evaluare adecvata ------------------------------------------------------------------------------------------------133

4.8.1. Generalitati ----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------133

4.8.2. Elemente speci fice studiului de evaluare edecvata -------------------------------------------------------------------133

4.8.3. Arii protejate--------------------------------------------------------------------------------------------------------------------134

4.8.4. Date suplimentare de evaluare adecvata---------------------------------------------------------------------------------144

4.8.4.1Impactul zgomotului asupra populatiilor speciilor care constituie obiectivele de protectie ----------------144

A. Perturbarea in cursul perioadelor de reproducere, crestere si de migratie -----------------------------------------144

B. Distrugerea sau vatamarea exemplarelor -----------------------------------------------------------------------------------145

C. Deteriorarea locurilor de hranire, de reproducere si a traseelor de migratie---------------------------------------145

D. Deteriorarea vegetatiei din zona inundabila a Dunarii ------------------------------------------------------------------145

4.9. Peisajul ---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------146

4.9.1. Informatii despre peisaj ------------------------------------------------------------------------------------------------------146

4.9.2. Explicarea utilizarii terenului-----------------------------------------------------------------------------------------------148

4.9.3. Suprafata de teren ocupata --------------------------------------------------------------------------------------------------149

4.10. Mediul social si economic-----------------------------------------------------------------------------------------------------150

4.11. Conditii culturale si etnice, patrimoniul cultural---------------------------------------------------------------------151


.


5

5. ANALIZA ALTERNATIVELOR-------------------------------------------------------------------------------------------------151

6. MONITORIZAREA-------------------------------------------------------------------------------------------------------------------155

7. SITUATII DE RISC ------------------------------------------------------------------------------------------------------------------159

7.1. Accidente potentiale ---------------------------------------------------------------------------------------------------------------159

7.2. Masuri de prevenire a accidentelor-------------------------------------------------------------------------------------------161

8. DESCRIEREA DIFICULTATILOR --------------------------------------------------------------------------------------------162

9. REZUMAT FARA CARACTER TEHNIC --------------------------------------------------------------------------------------162

9.1. Amplasament-----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------162

9.2. Descrierea activitatii -------------------------------------------------------------------------------------------------------------------164

9.3. Prognoza impactului-------------------------------------------------------------------------------------------------------------------168

9.3.1 Impactul produs in faza de realizare a investitiei ---------------------------------------------------------------------------168

9.3.1.1 Impactul produs asupra apelor-------------------------------------------------------------------------------------------------169

9.3.1.2 Impactul produs asupra aerului------------------------------------------------------------------------------------------------169

9.3.1.3 Impactul produs asupra vegetatiei si faunei terestre ---------------------------------------------------------------------169

9.3.1.4 Impactul produs asupra solului si subsolului ------------------------------------------------------------------------------171

9.3.1.5 Impactul produs asupra asezarilor umane si altor obiective -----------------------------------------------------------172

9.3.2 Impactul produs dupa punerea in functiune a obiectivului ---------------------------------------------------------------172

9.3.2.1 Impactul produs asupra apelor-------------------------------------------------------------------------------------------------173

9.3.2.2 Impactul produs asupra aerului------------------------------------------------------------------------------------------------173

9.3.2.3 Impactul produs asupra vegetatiei si faunei terestre ---------------------------------------------------------------------174

9.3.2.4 Impactul produs asupra solului si subsolului ------------------------------------------------------------------------------175

9.3.2.5 Impactul produs asupra asezarilor umane si a altor obiective---------------------------------------------------------175

9.4. Gospodarirea deseurilor--------------------------------------------------------------------------------------------------------------176

9.5. Gospodarirea substantelor toxice periculoase --------------------------------------------------------------------------------182

9.6. Masuri de diminuare a impactului------------------------------------------------------------------------------------------------183

9.7. Posibilitatile de diminuare sau eliminare a impactului asupra mediului--------------------------------------------184

9.8. Prognoza asupra calitatii vietii/standardului de viata si asupra conditiilor sociale in comunitatile afectate de impact ----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------185

10. CONCLUZII SI RECOMANDARI -----------------------------------------------------------------------------------------------186

10.1 Concluzii -------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------186

10.2 Recomandari---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------190

11. MATERIAL BIBLIOGRAFIC UTILIZAT--------------------------------------------------------------------------------------191

12. ANEXE------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------196


.


6

LIMITARI PRIVIND RAPORTUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI

IMPORTANT: Recomandarile si concluziile din Raportul de evaluare a impactului asupra mediului generat de construirea unui complex zootehnic de porci la ingrasat, in comuna Macesu de Jos, judetul Dolj, vor fi luate in considerare avand in vedere cele mentionate mai jos. a) Raportul de evaluare a impactului asupra mediului generat de construirea unui complex zootehnic de porci la ingrasat, in comuna Macesu de Jos, judetul Dolj, a fost intocmit la cererea S.C. MADIUL 2009 S.R.L. (Beneficiar), in baza angajarii societatii EURO ENVIROTECH Ploiesti, in pozitia de Consultant (Elaborator). b) EURO ENVIROTECH Ploiesti isi asuma responsabilitatea doar in fata Beneficiarului si Autoritatii de Protectia Mediului si isi declina orice responsabilitate fata de o terta parte, in ceea ce priveste recomandarile si concluziile prezentate in raport. c) Raportul de evaluare a impactului asupra mediului generat de construirea unui complex zootehnic de porci la ingrasat, in comuna Macesu de Jos, judetul Dolj, trebuie analizat avand in vedere Termenii din contractul incheiat intre S.C. MADIUL 2009 S.R.L., in calitate de beneficiar, si EURO ENVIROTECH Ploiesti, in calitate de elaborator. d) Intreaga activitate desfasurata pentru intocmirea Raportului de evaluare a impactului asupra mediului s-a bazat pe capacitatea de expertiza profesionala si cunoasterea de catre personalul EURO ENVIROTECH Ploiesti a legislatiei de mediu actuale in Romania si din tarile Uniunii Europene. e) Toate informatiile furnizate catre EURO ENVIROTECH Ploiesti au fost analizate si interpretate in conformitate cu pregatirea si experienta profesionala de care dispune, totodata avandu-se in vedere toate informatiile in domeniu aflate in posesia EURO ENVIROTECH Ploiesti in momentul intocmirii lucrarii. In masura, in care, date si informatiile puse la dispozitie de catre Beneficiar nu s-au dovedit contradictorii la momentul intocmirii raportului, EURO ENVIROTECH Ploiesti isi asuma dreptul de a se baza pe aceste date si informatii si a le considera exacte si complete, fara a avea obligatia de a le verifica in mod independent exactitatea si complexitatea. EURO ENVIROTECH Ploiesti nu este responsabil pentru exactitatea si corectitudinea oricaror astfel de date si informatii. In Capitolul 10 – Concluzii si Recomandari, EURO ENVIROTECH Ploiesti a prezentat rezultatele investigatiilor si a evidentiat concluziile si recomandarile facute. Pe de alta parte, se mentioneaza ca in alte capitole ale raportului pot exista limitari in ceea ce priveste informatiile puse la dispozitia EURO ENVIROTECH Ploiesti. Ca urmare, toate concluziile si recomandarile prezentate in Raportul de evaluare a impactului asupra mediului trebuie analizate in contextul intregii lucrari.


.


7

1 INFORMATII GENERALE

Prezenta lucrare, reprezinta Raportul de evaluare a impactului asupra mediului,

generat de construirea unei ferme pentru ingrasarea suinelor, in comuna Macesu

de Jos, judetul Dolj. Raportul de evaluare a impactului asupra mediului a fost

efectuat in baza contractului incheiat intre parti: EURO ENVIROTECH Ploiesti,

in calitate de consultant (elaborator), si S.C MADIUL 2009 S.R.L, in calitate de

beneficiar.

Prezentul “Raport de evaluare a impactului asupra mediului”, a fost elaborat in

conformitate cu Ordinul Ministrului Mediului si Padurilor, Ministrului

Administratiei si Internelor, Ministrului Agriculturii si Dezvoltarii Rurale si

Ministrului Dezvoltarii Regionale si Turismului nr. 135/10.02.2010, privind

aprobarea Metodologiei de aplicare a evaluarii impactului asupra mediului pentru

proiecte publice si private si Ordinul Ministrului Apelor si Protectiei Mediului nr.

863/26.09.2002, privind aprobarea ghidurilor metodologice aplicabile etapelor

procedurii-cadru de evaluare a impactului asupra mediului.

Se urmaresc probleme semnificative de mediu, inclusiv starea mediului si evolutia

acestuia in absenta, precum si in cazul implementarii programului. S-au stabilit

masurile de reducere si monitorizare a efectelor semnificative ale impactului

asupra mediului facandu-se recomandari specifice. Prin raportul de evaluare a

impactului asupra mediului s-au identif icat, descris si evaluat, potentialele efecte

semnificative asupra mediului ale implementarii programului, luand in

considerare obiectivele si aria geografica de amplasare.


.


8

1.1 Titularul proiectului

S.C MADIUL 2009 S.R.L

Localitatea Craiova, Aleea 2 Toamnei, numarul 6, judetul Dolj.

1.2 Autorul atestat al studiului

EXPERT EVALUATOR PRINCIPAL

S.C. EURO ENVIROTECH S.R.L.

Atestat nr. R-EIM-07-62/2008

e-mail: [email protected]

[email protected]

www.euroenvirotech.ro

Telefon/Fax: 0244 597 109

Telefon mobil: 0722 314 686; 0730 051 151

1.3 Denumirea proiectului

CONSTRUIREA UNUI COMPLEX ZOOTEHNIC DE PORCI LA INGRASAT,

IN COMUNA MACESU DE JOS, JUDETUL DOLJ


.


9

1.4 Descrierea proiectului 1.4.1 Necesitate, scop, oportunitate

Construirea de complexe zootehnice destinate cresterii porcilor va contribui direct

la reducerea importurilor de carne de porc si de aici, cresterea consumului de

furaje rezultate din productia agricola autohtona. Indirect, veniturile

agricultorilor romani pot creste, iar fonduri destinate acestora pot f i directionate

catre alte destinatii economice deficitare.

Activitatea pricipala ce va fi desfasurata de catre S.C MADIUL 2009 S.R.L este:

� cresterea porcinelor – cod CAEN 0146;

� cultivarea cerealelor, a plantelor oleaginoase exclusiv cultivarea orezului –

cod CAEN 0111;

� fabricarea preparatelor pentru hrana animalelor de ferma – cod CAEN

1091.

Terenul este liber de constructii, f iind in prezent utilizat ca teren agricol, f iind

eliberat de orice sarcini si nu face obiectul vreunui litigiu, executari de orice

natura, f iind in proprietatea beneficiarului.

Prin proiectul propus, se va construi un complex zootehnic de porci la ingrasat cu

o capacitate maxima de 2000 capete/ciclu. In sistemul propus se realizeaza 3

cicluri de productie pe an, corespunzator unui numar de 2 hale si a cate 1000

animale/hala.

Importanta acestui proiect este data de:

� valorif icarea productiei vegetale, obtinuta de beneficiar de pe terenurile pe

care le administreaza si cultiva;


.


10

� producerea de carne de porc in Romania, in conditiile in care anual

importurile sunt de circa 2,5 milioane capete;

� efectele benefice asupra balantei de plati prin reducerea importurilor

genereaza la nivel macroeconomic resurse financiare ce pot f i

redirectionate catre alte sectoare economice sau sociale vitregite de lipsa de

fonduri.

Se urmareste aplicarea unor tehnologii de crestere care sa asigure respectarea

conditiilor de igiena si de intretinere a animalelor, care sa permita obtinerea unor

produse agricole de calitate competitive, care sa asigure reducerea pierderilor de

productie si implicit cresterea eficientei exploatatiilor agricole. Exploatarea

porcinelor se va realiza in spatii special concepute in acest sens ce vor fi dotate cu

toate instalatiile corespunzatoare. Halele de crestere sunt proiectate si utilate

astfel incat vor asigura spatii conforme de crestere a porcinelor pentru ingrasat,

f iind respectata legislatia Uniunii Europene si cea nationala referitoare la

protectia porcinelor.

Investitia are in vedere asigurarea tuturor conditiilor necesare unei exploatatii

pentru cresterea porcinelor moderne respectandu-se normele legislative in vigoare

pentru domeniu zootehniei si protectiei mediului.

Obiectivele propuse prin investitie se incadreaza in obiectivele generale propuse

in cadrul Programului National de Dezvoltare Rurala, Axa I – Cresterea

competivitatii sectorului agricol si forestier, masura 121 „Modernizarea

exploatatilor agricole”.

Obiective principale:

� cresterea competivitatii sectorului zootehnic printr-o buna utilizare a

factorilor de productie existenti.


.


11

Investitia va contribui la imbunatatirea sectorului zootehnic din tara noastra prin

construirea unei ferme de porcine pentru ingrasare, dotata corespunzator pentru o

exploatare eficienta in conditiile respectarii standardelor in domeniu.

Obiective specifice:

� cresterea calitatii produselor agricole oferite prin aplicarea unor tehnologii

competitive si care ar putea limita poluarea asupra mediului inconjurator,

conform standardelor europene;

� cresterea viabilitatii economice a exploatatiei agricole detinute de S.C

MADIUL 2009 S.R.L;

� imbunatatirea calitatii produselor agricole din zona;

� respectarea conditiilor de igiena si intretinere a animalelor conform

cerintelor Uniunii Europene;

� introducerea de tehnologii performante care sa reduca costurile si sa nu

polueze mediul;

� cresterea gradului de utilizare a energiei regenerabile;

� asigurarea unei valorif icari eficiente a potentialului agricol al zonei in care

este amplasata ferma;

� imbunatatirea conditiilor de munca pentru personalul fermei.

Obiective operationale:

� construirea unei ferme pentru ingrasarea suinelor, capacitatea maxima

proiectata fiind de 2000 capete/ciclu;

� dotarea si utilarea corespunzatoare a spatiilor de productie si pentru

desfasurarea celorlalte activitati derulate in cadrul fermei;

� asigurarea tuturor utilitatilor pentru obiectivul ales;

� achizitia unor echipamente specifice pentru producerea si utilizarea

energiei regenerabile;


.


12

� aplicarea tuturor masurilor pentru asigurarea sanatatii si securitatii

suinelor si pentru evitatarea poluarii mediului inconjurator.

Implementarea investitiei se va materializa in construirea unei noi ferme

zootehnice cu o capacitate de 2000 capete/ciclu. Folosindu-se de tehnologii

moderne si utilaje noi, beneficiarul va putea obtine o productie superioara atat din

punct de vedere calitativ, cat si cantitativ, evitandu-se poluarea mediului,

valorif icand astfel la un nivel superior capitalul investit. Aplicarea tehnologiilor

de productie moderne sunt in masura sa reduca pierderile de productie, sa

imbunatateasca conditiile de lucru si implicit a costurilor de productie contribuind

astfel la eficientizarea activitatilor desfasurate.

Necesitatea efectuarii investitiilor:

� oportunitatile oferite de piata interna reflectate in cresterea puterii de

cumparare a consumatorilor si cresterea consumului de carne si preparate

din carne de porc;

� stimularea concurentei in zona de actiune a fermei;

� crearea unor conditii imbunatatite pentru personal ceea ce va conduce la

utilizarea mai buna a fortei de munca;

� sistemul de exploatare aplicat permite producatorului agricol sa depaseasca

potentialul agricol al zonei si sa obtina venituri ridicate;

� sunt reduse pierderile survenite pe parcursul proceselor desfasurate in

ferma;

� contribuie la imbunatatirea veniturilor producatorului agricol.


.


13

1.4.2 Amplasament

Careul necesar pentru construirea complexului zootehnic de porci este amplasat in

extravilanul comunei Macesu de Jos, judetul Dolj, la o distanta de peste 1000 m de

cea mai apropiata casa a localitatii. Terenul se afla in perimetrul T24, P1, Lotul 1

si are o suprafata de 18 225 m2 (inscrisa in Cartea funciara cu numarul cadastral

570/1), f iind in proprietata S.C. MADIUL 2009 S.R.L. conform Contractului de

vanzare – cumparare nr. 3254/22.12.2009. Destinatia terenului este aceea de teren

agricol.

Beneficiarul detine in exploatare si terenuri arabile in baza unor contracte de

arenda, suprafata totala arendata fiind de 61,74 ha, pe care le va cultiva cu

cereale.

Amplasamentul are urmatoarele vecinatati:

� nord: drum de exploatare nr. 37, pe o lungime de circa de 202,31 m;

� sud: fara imprejmuire - in acest moment - S.C. FERMALIS S.R.L., pe o

lungime de circa de 160,92 m;

� est : fara imprejmuire - in acest moment - drum judetean 3 (fost DE 256),

pe o lungime de circa de 100,00 m;

� vest: fara imprejmuire - in acest moment - Draniceanu Constantin, teren

liber de constructii, pe o lungime de circa de 110,03 m.

Accesul la complexul zootehnic de porci se va face prin partea estica a obiectivului

din drumul judetean DJ 3 (fost DE 256), unde vor fi postate niste bariere.

Parcela are forma cvasidreptunghiulara, cu latimea maxima de 110,03 m si

lungimea maxima de 202,31 m.


.


14

Prin caracteristicile sale geometrice, parcela este construibila din punct de vedere

legal.

Parcela nu este afectata de riscuri naturale si nu se afla in zona de protectie a

vreunui monument istoric si/sau sit arheologic.

1.4.3 Descrierea caracteristicilor constructiei

Investitia consta in construirea unui complex de hale metalice, cu functiune de

ferma pentru ingrasarea suinelor cu regim de inaltime parter, ce contine si spatiile

anexe aferente acesteia: birouri, vestiare si grupuri sanitare, birou veterinar,

magazie si depozite.

Intreaga structura constructiva are prevazute spatii corespunzatoare pentru

desfasurarea normala a activitatilor, conform standardelor. Ansamblul

complexului zootehnic este compus din corpuri de cladire, in functie de destinatia

prevazuta.

Suprafata parcelei este de 18 225 m2, din care:

� suprafata totala construita (SC): 2698,34 m2;

� circulatia carosabila pe parcela, platforme, trotuare, alei pietruite parcaje:

2353,96 m2;

� spatii verzi: 12 015,78 m2.

Indici urbanistici sunt: P.O.T 14,81 % si C.U.T 0,15.

Se propune construirea urmatoarelor corpuri de cladiri principale, avand

caracteristicile:

1. Corpurile M01, M01” (hale pentru ingrasarea suinelor) – regim de inaltime

parter, dimensiuni in plan 16,00 x 62,60 m.


.


15

� S construita hala = 1001,60 m2 (16,00 x 62,60 m);

� S construita hala M01 = S construita hala M02 = 1001,60 m2;

� S construita totala = 2003,20 m2 (1001,60 m2/hala x 2 hale);

� Volum = 5610,00 m3;

� H coama = + 4,85 m;

� H streasina = + 3,25 m.

2. Corp C01 (Pavilion administrare si Filtru Personal), regim de inaltime

Parter, cu dimensiunile in plan de 12,50 x 10,10 m:

� S construita = 126,25 m2;

� Volum = 530,25 m3;

� Hcoama = + 4,95 m;

� Hstreasina = + 2,90 m.

Acest corp este alcatuit din:

� Hol = 7,18 m2;

� grupuri sanitare diferentiate pe sexe = 8,99 m2;

� vestiar 1 = 7,67 m2;

� vestiar 2 = 8,22 m2;

� sala mese personal ferma = 16,65 m2;

� hol = 10,58 m2;

� birou inginer = 11,65 m2;

� grup sanitar = 4,01 m2;

� depozit medicamente = 6,05 m2;

� medic veterinar = 16,65 m2.

3. Corpul C02 (Pavilion necropsie), regim de inaltime Parter, cu dimensiunile

in plan de 8,50 x 10,10 m:

� S construita= 85,85 m2;


.


16

� Volum = 338,25 m3;

� Hcoama = + 4,95 m;


Acest spatiu este compus din:

� camera necropsie = 16,65 m2;

� depozit frigorif ic = 15,05 m2;

� sterilizare echipament = 5,55 m2;

� spatiu tehnic = 10,62 m2;

� centrala termica = 16,65 m2.

4. Corp C03 – Sisteme de silozuri cilindrice pe platfome betonate, dimensiuni

in plan de 8,80 x 18,30 m:

� S construita = 161 m2.

5. Corp C04 - Remiza utilaje, dimensiuni in plan de 8,00 x 20,00 m:

� Sconstruita = 160 m2.

6. Corpul C05 - Bucatarie furajera, dimensiuni in plan de 18,00 x 9,00 m:

� S construita = 162 m2.

Corpuri anexe:

� Corp C06 – Put forat cu statie de pompare, Sconstruita = 16 m2 (4,00 x 4,00

m);

� Corp C07 – Bazin rezerva intangibila incendiu, Sconstruita = 25,00 m2 (5 x

5 m);

� Corp C08 – Filtru sanitar auto;

� Corp C09 - Cantar auto;

� Corpul C10 – Cuva cereale, Sconstruita = 11,53 m2 (3,00 x 3,84 m);


.


17

� Corpul C11 – Generator/Turbina eoliana;

� Corpul C12 – Platforma beton pubele deseuri menajere, Sconstruita=16,00

m2 (8,00 x 2,00 m);

� Corp C13 – Platforma de beton, Sconstruita= 243,39 m2 (18,3 x 13,3 m);

� Corp C14 - Bazin vidanjabil de stocare si sedimentare dejectii,

Sconstruita=840 m2 (42,00 x 20,00 m);

� Corp C15 – Statie de epurare biologica, vidanjabila.

Sconstruita totala = Sdesfasurata = 2698,34 m2

S teren = 18 225 m2

POT propus = 14,81 %

CUT propus = 0,15.

1.4.4 Principalele constructii ale obiectivului

Sistem constructiv

Infrastructura halelor va fi realizata din fundatii izolate sub stalpi de tip cuzinet,

rigidizate intre ele cu grinzi de echilibrare. Suprastructura halelor consta in

travei de 3,75 x 18,00 m si este realizata din stalpi si grinzi metalice din otel

galvanizat, din profile “C” indoite la rece. Structura acoperisului este realizata

din pane metalice ce sprijina pe grinzi, cu contravantuiri la fiecare 3 travei. Placa

parterului este realizata din beton armat cu grosimea de 15 cm, armata cu plase

sudate si asezata pe o umplutura din pamant local bine compactat si pe un strat de

pietris drenant.

Infrastructura pavilioanelor este realizata din fundatii continue sub stalpi,

rigidizate intre ele cu grinzi de echilibrare. Suprastructura este mixta, din cadre

formate din stalpi, grinzi, pereti de caramida si plansee din beton armat. Cladirea


.


18

este acoperita cu acoperis in sarpanta pe structura de lemn. Placa parterului este

realizata din beton slab armat cu grosimea de 15 cm, armata cu plase sudate si

asezata pe o umplutura din pamant local bine compactat si pe un strat de pietris

drenant.

Inchideri exterioare si compartimentari interioare

Inchiderile exterioare ale halelor vor fi realizate din panouri termoizolante de tip

stratif icat, cu autosustinere, din spuma ignifugata poliuretanica rigida, expandata

intre 2 placi din tabla de otel zincat grosime 50 mm, vopsit in camp electrostatic.

Peretii exteriori propusi pentru cele doua pavilioane C01 si C02 sunt realizati din

blocuri ceramice cu goluri verticale si termosistem conform metodei Baumit – GV

(290 x 240 x 188 mm) si 100 mm polistiren expandat peste care se va aplica o

tencuiala armata cu plasa din fibra de sticla. Pereti interiori vor fi pereti de

compartimentare fara rol structural, din blocuri caramida cu goluri verticale GV

(290 x 240 x 188 mm) sau placaj gips-carton pe structura metalica cu fonoizolatie

interioara din vata minerala. Tamplaria din aluminiu cu ferestre cu ochiuri

mobile, cu grosime profil 50 mm si rupere de punte termica, geam dublu

termoizolant.

Finisaje interioare

Pardoselile halelor sunt realizate din gratare prefabricate din beton, in restul

spatiilor f iind prevazute pardoseli din mortar de ciment durif icat, elicopterizat,

100 mm si placi ceramice.

In restul spatiilor se vor utiliza: faianta (grupuri sanitare) h=2,10 m si vopsitorii

lavabile pe tencuieli gletuite pe suport placaj gips - carton pe structura metalica.

Tavanele halelor – panou termoizolant de tip stratif icat, cu autosustinere, din

spuma poliuretanica rigida expandata intre 2 placi din tabla de otel zincat. La


.


19

tavanele spatiilor de birouri si anexe se vor utiliza gleturi si zugraveli cu vopsea

alba, lavabila, pe baza de dispersie, pe tavane din gips carton.

Acoperisul si invelitoarea

Constructiile halelor vor fi acoperite cu sarpanta metalica, cu structura de

sustinere din profile laminate tip C din otel, protejate contra coroziunii si focului

si invelitoarea din panou termoizolant de tip stratif icat, cu autosustinere, din

spuma poliuretanica rigida expandata intre 2 placi din tabla de otel zincat grosime

50 - 60 mm.

Apele pluviale se vor colecta in jgeaburi din tabla zincata prevazute cu scurgeri pe

verticala cu burlane din tabla.

In privinta celorlalte corpuri, caracteristici le constructive se prezinta

astfel:

Sistem silozuri si bucataria furajera regim de inaltime parter, silozurile au

structura metalica, grinzi si stalpi din profi le metalice pe fundatii din beton

armat. Infrastructura va f i realizata din f undatii izolate sub stalpi de tip

cuzinet, rigidizate intre ele cu grinzi de echil ibrare. Pentru descarcarea

cerealelor s-a prevazut o cuva pentru cereale confectionata din beton, pentru

efecturarea manevrelor de incarcare, descarcare a cerealelor zona din jurul cuvei

de cereale va fi betonata, rezultand platforma cu suprafata de 243,39 m2.

Remiza utilaje – regim de inaltime parter, cu dimensiunile de 20,8 x 8,88 m.

Infrastructura va fi realizata din fundatii izolate sub stalpi de tip cuzinet.

Suprastructura consta in 6 travei de 4 x 8 m si este realizata din stalpi si

grinzi metalice din otel galvanizat, din profile Z indoite la rece, cu

contravantuiri la fiecare 4 travei. Structura acoperisului este realizata din


.


20

pane metalice din profi le Z indoite la rece, ce se sprijina pe grinzi, cu

contravantuiri la fiecare 4 travei. Placa parterului este realizata din beton

armat cu grosimea de 10 cm.

Cantarul auto este o platforma din otel, acoperita cu un strat de uzura din

cauciuc, ingropata in carosabil, cu dimensiunile de 3 x 15 m. Sistemul de

cantarire este automat si conectat la o interfata de control amplasata in

spatiul tehnic din pavilionul de necropsie.

Bazinul de dejectii este realizat prin saparea in pamantul natural astfel incat sa se

obtina, cu dimensiunile in plan de 42,00 x 20 m. Malurile se vor taluza dupa un

profil cu o geometrie trapezoidala si se vor proteja cu membrana termosudabila,

aplicata direct pe maluri, in minim 2 straturi. La colturi si la racordurile dintre

suprafete se vor lua masuri speciale de izolare care sa previna infiltratiile. Se vor

prevedea rampe pentru acces auto pe fundul bazinului. Malurile se vor proteja cu

garduri metalice pentru evitarea accidentelor. S-a prevazut un acoperis din

structura metalica si panouri tip sandwich cu grosime de 50 mm.

Pe toate laturile incintei se vor realize inchideri din panouri din plasa de sarma

plastif iata electrosudata, cu ochiuri de 100/50 mm, Ø 5mm, fixate pe montanti de

gard din teava rectangulara, vopsita in camp eletrostatic, f ixat prin sudare de

armatura fundatiei (conform detalii) – 80 x 80 x 2 mm. Stalpii de gard se vor fixa

intr-un soclu din beton armat C8/10, decofrat si lasat aparent - 15 x 35 cm.

Inaltimea gardului este de 2,20 m. Poarta de acces in incinta este culisanta si este

realizata din tevi patrate de otel pe sina de rulare din otel f ixata pe longrine din

beton armat, cu actionare electrica si manuala, cu sistem de inchidere incorporat

in cadru si incuietoare de inalta securitate. Cadrul de glisare din teava patrata va

fi realizat de otel.


.


21

Sistemul constructiv al cladirilor propus va fi unul din profile laminate tip "Ipe" din

otel, protejate contra coroziunii si focului.

Structurile metalice vor fi alcatuite din cadre realizate din otel galvanizat cu

inalta l imita elastica, antiseismica si anticiclonica. Extensiile sunt realizabile pe

travee in lungime si in latime. Structura metalica propusa:

� structura din otel galvanizat;

� pane din otel galvanizat pentru fixarea inchiderilor;

� coama suprainaltata pentru ventilarea aerului;

� jgheaburi laterale din otel galvanizat si burlane PVC;

� buloane de ancoraj pentru legatura cu fundatia;

� inchideri la acoperis si la pereti din panouri;

� accesorii (coama superioara, interioara, sorturi si borduri de inchidere).

Caracteristicile minimale ale utilajelor si echipamentelor prevazute a fi

achizitionate in cadrul proiectului sunt prezentate mai jos:

Sistemul de furajare - este prevazut cu/si tubulatura din structura metalica,

pentru livrarea in hala de crestere a porcilor la hranitoarele aflate in boxe. Acest

sistem este programat si comandat de la un tablou de comanda unde se poate

seta cantitatea de furaje, durata si ora cand sa se faca alimentarea porcilor.

Componente minimale sistem furajare:

� sistem de preluare furaj si antrenare instalatie de furajare;

� lant de antrenare furaj 71,5 x 48 m;

� teava de ghidare lant si transport furaj 60 x 1,5 mm;

� zale de inchidere circuit lant;

� rola unghi 90° / metalica, zincata, pentru furajare uscate;

� teava transparenta de control;

� suport de sustinere teava, vertical, din teava zincata;


.


22

� eclise dubla U din zincate 1 x 1;

� senzor de decuplare automata la finalizarea furajarii;

� sistem electronic de comanda;

� ventil de deversare furaje (inclinare teava telescopica).

Pe culoarul central al halelor este pozitionat sistemul suspendat de hranire

automata, f iecare boxa fiind dotata cu o hranitoare circulara din otel galvanizat.

Hrana este transportata din silozurile de cap de grajd automat in hranitoare, pe

masura ce acestea se golesc.

Hrana este constituita din furaje combinate pe care beneficiarul le produce in

ferma proprie.

Din punct de vedere teoretic, compozitia chimica a aerului din hala difera de

aceea a atmosferei exterioare, datorita prezentei animalelor si a dejectiilor. In

adaposturi, pe langa modificarea compozitiei aerului datorita proceselor

metabolice si respiratorii, prin fermentatia si descompunerea dejectiilor rezulta

gaze si mirosuri cu efecte nocive asupra animalelor.

Prin respiratie, din oxigenul atmosferic care este 20-21% se retine circa 5-6 %

eliberandu-se in schimb bioxid de carbon. Daca in adapost ventilatia nu

functioneaza corect, continutul in oxigen al aerului – in hala - poate sa scada pana

la concentratii de 17-18 %, concentratii la care porcinele reactioneaza prin

respiratie dispneica si reducerea performantelor de crestere. Concomitent cu

scaderea oxigenului din aer, are loc cresterea continutului de gaze nocive: bioxid

de carbon, amoniac si hidrogen sulfurat. Bioxidul de carbon nu trebuie sa

depaseasca concentratia de 0,3 % in adapostul pentru porcine.

Teoretic, amoniacul din adaposturi nu trebuie sa depaseasca valoarea de 0,002 %.

Amoniacul face parte din toxicele cumulative, incat, chiar in concentratii

relativ reduse, duce la scaderea rezistentei naturale putand favoriza aparitia


.


23

diferitelor boli.

Teoretic, hidrogenul sulfurat apare in aer ca urmare a descompunerii substantei

organice care contine sulf. Teoretic, concentratia maxima admisa de hidrogen

sulfurat in adapost este de 0,01 %. La concentrati i mici, dar permanente de

hidrogen sulfurat, se produc o serie de tulburari manifestate prin astenie,

anemie, ameteli, iritabilitate, inapetenta si scaderea performantelor productive.

Instalatia de climatizare si aerisire - prevede 2 solutii: una cu ventilatoare, iar

cealalta cu ferestre actionate electric pentru crearea unui microclimat propice

cresterii si dezvoltarii in graficele impuse a suinelor. Actionarea acestor ferestre

se face electric si presupune inchiderea sau deschiderea lor in functie de

temperatura din interior.

Caracteristici minimale:

� sistem electronic de reglare SPA 6,3 E AHK 230V/50Hz;

� temperatura, buton de reglaj: debit minim aer;

� ventilator axial FC 063 - 4ET;

� sigurante decuplare automata ventilator;

� clapeta reglare debit de aer complet cablu d= 65;

� transformator;

� sistem de alarma cu declansare cu sistem de acumulatori integrat, cu

sistem de oprire si testare, cuplare pana la 6 sisteme de control a

temperaturii;

� ventilator administrare, distributie aer.

Adapatoarele - sunt cu pipa, in acelasi agregat cu hranitoarele.

Boxele in care se vor creste purceii au structura metalica fiind formate din

suporturi si bare din otel galvanizat; intr-o boxa se pot adaposti 35-50 capete

porcine in functie de varsta si greutate.


.


24

Componente minimale boxe colective:

� placa DIN polimer-beton 110 cm inaltime, pentru perete 60 cm latime;

� coltar pentru fixare capat panou;

� profil U din inox, pentru placa din polimer-beton, pentru perete despartitor;

� rama poarta, cu carlige de prindere;

� panou despartitor P.V.C;

� stabilizator lungime 1020 mm;

� sina inox, profit U pentru perete despartitor;

� stabilizator inox S110 cu prindere pe gratar din beton, cu eclise U din inox, carlig

de prindere de gratar si suruburi, din inox.

Hala este pavata cu gratare confectionate din beton, prin orificiile acestora

dejectiile sunt transferate sub hala de unde sunt transferate in bazinul de

colectare aflat in vecinatatea halelor. Dimensiuni gratar:

� lungime 3-5 m;

� latime 0,5-1 m;

� grosime 0,1 - 0,3 m.

Instalatie de spalare-dezinfectie - instalatie de spalare sub presiune cu debit de

450-900 l/ora, reglabila.

Dotari:

� furtun de presiune;

� duze cu 3 pozitii;

� piston de reglare.

Camera frigorifica prevazuta pentru incaperea in care vor fi pastrate cadavrele

pana la sosirea PROTAN-ului pentru ridicare, prezinta urmatoarele

caracteristici:


.


25

� dimensiuni : 4,0 x 2,2 x 2,5 (L x l x h)(m).

� volum util : 22,0 m3.

Proces refigerare / mentinere in stare refrigerate in domeniul (-2 / +2 )20C.

Instalatie frigorif ica - sistem split format din compresor frigorif ic ermetic si

vaporizator suflat; agregat / compresor frigorif ic: 3.66 kW/ -10°C t vap/ +45°C t.

Realizare izolatie frigorif ica pereti si tavan: panou poliuretan 60 mm sau

echivalent.

Generator de energie electrica propriu (sursa de rezerva, utilizabila in cazul

avariilor in reteaua de alimentare cu energie electrica) alimentat cu motorina,

va fi amplasat in incinta fermei si va fi utilizat pentru producerea curentului

electric in momentele in care aprovizionarea de la sursa principala nu este

posibila (caderi/intreruperi de curent).

Caracteristici orientative sunt:

� capacitate minima 15,5 CP (trifazic);

� putere maxima 8,8 kW;

� frecventa 50 Hz;

� pornire automata rezervor 18 litri;

� autonomie circa 9 h;

� consum circa 230 g/kwh.

Bucataria furajera - este un sistem complex pentru pregatirea furajelor, cu ajutorul

careia se pot obtine productivitati de pana la 800 t/h, cu o mare precizie de dozare a

componentelor.

Bucataria furajera este amplasata pe o suprafata betonata intr-o constructie

avand si urmatoarele componente: spatii tehnologice, f iltru sanitar-personal,

camera comanda computerizata, sala echipamentelor (moara, amestecator,

silozuri).


.


26

In cadrul bucatariei furajere sunt silozurile pentru cereale.

Tot in cadrul bucatariei furajere este situata o moara folosita pentru macinarea

componentelor furajere, la care se adauga premix. Acest amestec este transportat

din bucataria furajera catre hale.

Bucataria furajera pregateste retete furajere pentru ferma si este astfel

conceputa si realizata incat sa se incadreze in normele europene de mediu.

Produsele macinate prin moara ajung in amestecatorul care este prevazut cu o

baterie de filtrare cu saci de desprafuire. Prin intermediul ciclonetului pe care

sunt fixati acesti saci de desprafuire (cu o suprafate de filtrare de peste 15 m2)

se recupereaza in amestecator pulberile fine de macinis.

Elementele de legatura intre utilaje pentru transportul materiilor prime si

materialelor macinate sunt prevazute cu coliere si garnituri de etansare, astfel

incat sa fie evitate pierderile de material si emisiile de praf.

Nivelul de zgomot produs de utilajele componente ale bucatariei furajere se

incadreaza in valori de sub 60 dB.

Bucataria furajera este prevazuta cu un spatiu destinat supravegherii intregii

activitati, format dintr-o incapere in care va sta un supraveghetor, care va tine

sub control computerizat intreaga activitate. Tot aici mai este prevazut un spatiu

sanitar destinat acestui supraveghetor.

Pentru depozitarea furajelor necesare hranei porcilor este propus achizitia

unui sistem de silozuri, capacitatea de depozitare a acestuia permitand

asigurarea materiei prime pentru o perioada mai mare de timp ceea ce aduce un

plus de eficienta activitatii de aprovizionare. Cantitatea estimata de hrana

administrata porcinelor este de 1500 tone/an.

Depozit de cereale cu capacitatea de circa 450 tone (2 x 225 tone)

Componentele minimale ale sistemului:


.


27

� siloz cilindric de exterior, cu scara de acoperis, cu usita de vizitare, cu

tubulatura de protectie pentru transportorul melcat, cu racord in "Y"

pentru aerare;

� precuratitor cereale;

� transportor melcat in jgheab cu guri de alimentare, gura de golire;

� transportor inclinat cu alimentator gratar, cu motor electric, gura de

evacuare la 45°, pentru descarcare din silozuri;

� elevator cu raclep de fabricatie germana;

� gratar cu capac pentru groapa de receptie;

� ventilator pentru aerare, sistem de masurare temperatura;

� panou electric;

� scara de urcare pentru silozuri exterioare;

� platforme de serviciu intermediare cu suporti, balustrade si podea

antiderapanta;

� sistemul de silozuri este compus din: 2 silozuri exterioare pentru

depozitare cereale (grau, porumb, orz).

Capacitatea acestora permite depozitarea cerealelor folosite pentru

prepararea furajelor combinate ce sunt apoi administrate porcilor.

In medie, anual sunt necesare pentru hrana porcilor aproximativ 1463 tone

nutreturi.

Pentru prepararea de furaje combinate se va achizitiona un micro-FNC ale

carui componente minimale sunt:

Componentele sistemului:

� siloz cilindric (4 bucati x 36 tone) din tabla zincata pentru interior, cu

picioare; cu tubulatura de preluare pentru si cadru de fixare; cu usita de

vizitare intarita pentru siloz;

� platforma de interventie transportor orizontal si scara deservire

silozuri interioare;


.


28

� sonda de aspiratie refulare, doze tensiometrice de cantarire 1 tona;

� deviatoare si tubulatura, componente montaj;

� tubulatura de aspiratie;

� moara cu ciocanele 22 - 37 kW (capacitate 800 kg/ora);

� amestecator vertical;

� instalatie de dozare cu melc pentru premixuri;

� transportator melcat si de premixuri;

� computer de cantarire si dozare;

� stabilizator de tensiune;

� tabloul electric cu ampermetru; cu intrerupatorul principal si unitatile de

comanda si protectie pentru transportorul melcat in jgheab de

colectare, pentru ventilatoare; pentru transportoarele melcate de

golire din silozuri; inclusiv interconditionare transportor orizontal-

transportoare melcate;

� 2 silozuri/hala din fibra de sticla pentru produs finit cu 3 picioare

capacitate 7-9 tone. Aceste silozuri servesc pentru a depozita produsul

f init (furaje combinate produse in cadrul bucatariei furajere sau

achizitionate de pe piata) in hale.

Cantar auto cu o capacitate totala de 60 – 80 tone, dimensiuni 3 x 18 m, dotat cu

microsistem de calcul cu imprimanta laser constructie receptori de sarcina

confectionat complet din otel. Achizitia sa este necesara pentru activitatea de

aprovizionare a fermei, autovehiculele incarcate find cantarite la intrarea in

ferma.

Pentru producerea energiei electrice folosind surse regenerabile vom achizitiona o

turbina eoliana/generator eolian cu o capacitate de 20-25 kw ale carei

caracteristici tehnice minimale sunt:


.


29

� puterea nominala 10 kw -20 kw;

� o putere maxima 14 kw -25kw;

� o tensiune la iesire dc 280 v – 420 v;

� o viteza minima 3,4 m/s – 4 m/s;

� o viteza nominala a vantului 10 m/s – 12 m/s;

� o viteza maxima a vantului admisa 45 m/s -45 m/s;

� o temperatura functionare - 40 t +70°C -40 t +70°C;

� o diametrul rotorului 8 m - 12 m;

� o viteza rotorului 200 rpm - 160 rpm;

� o numarul de pale 3 – 3;

� o materialul palelor f ibra de sticla armata;

� o inaltimea stalpului 12 m – 18 m;

� o generator generator trifazat;

� o invertor sinusoidal AC 110/380V 50Hz/60Hz.

Alimentarea cu energie termica se realizeaza din surse proprii, utilizand

combustibil lemnos.

Incalzirea spatiilor si apa calda menajera vor fi asigurate prin intermediul unei

centrale termice pe combustibil lemnos.

Centrala termica pe combustibil lemnos (lemn sau paleti) va asigura alimentarea

cu energie termica a instalatiilor pentru incalzire centrala si preparare apa calda

menajera. Aceasta are un arzator pe baza de lemn normal cu urmatoarele

caracteristici:

� putere nominala 49KW;

� randament cazan 92%;

� temperatura maxima a cazanului – 75-95° C;

� temperatura gazelor de ardere maxim 183° C (la incarcare maxima);


.


30

� consum orar maxim – 0,025 kg/s.

Surse de emisie ale acestei centrale:

� cos din inox izolat;

� are o inaltime de minim 0,5 m deasupra coamei acoperisului cladirii si o

inaltime de la nivelul solului de aproximativ 10 m.

Spatiul celor doua ferme pentru ingrasarea porcinelor (corpurile M01 si M02) nu se

va incalzi.

Distributia apei calde la punctele de consum se va face prin sisteme de conducte

din polietilena reticulata.

Utilajele agricole propuse pentru acest proiect sunt specifice prelucrarii terenului

agricol si vor servi pentru efectuarea lucrarilor agricole din cadrul fermei.

Necesitatea achizitiei de utilaje porneste de la urmatoarele premise:

� asigurarea mecanizarii procesului tehnologic de cultivare cerealelor -

indeplinirea la timp si calitativ a operatiilor tehnologice;

� sa se asigure pastrarea si cresterea fertilitatii pamantului;

� sa contribuie la micsorarea consumurilor de munca vie;

� sa amelioreze conditiile de munca;

� sa sporeasca productivitatea muncii;

� sa corespunda particularitatile bilogice si agrotehnice ale culturilor

agricole.

Prin achizitionarea utilajelor prevazute se va asigura toata gama de utilaje

necesara pentru producerea cerealelor utilizate pentru prepararea de nutreturi

combinate, materia prima pentru procesare cereale in ferma proprie. Utilajele se

vor adaposti intr-o cladire special amenajata ce va contribui la mentinerea

corespunzatoare a utilajelor si la prelungirea duratei de viata a acestora.


.


31

Sunt propuse asadar utilaje pentru prelucrarea terenurilor agricole ( tractor, plug,

grapa), infiintarea si intretinerea culturilor de cereale (semanatoare, cultivator),

fertilizarea terenurilor si erbicidarea culturilor (cisterna vidanjoare, masina de

fertilizat, masina de erbicidat) si pentru recoltarea si transportul recoltelor

(combina si remorca). Caracteristicile minimale ale utilajelor agricole sunt

prezentate mai jos:

Tractor agricol


� cabina cu vizibilitate 360 grade;

� transmisie 40 km/h;

� motor cu 6 cilindrii, peste 6000 cm3;

� frana pneumatica pentru remorca;

� pompa hidraulica cu debit variabil;

� capacitate de ridicare peste 7000 kg;

� putere 120-160 CP.

Plug


� reglare individuala a trupitei pentru latime de lucru (4-5 pozitii);

� 4 trupite, distant intre trupite 60-95 cm;

� dimensiuni cadru 120/120/10 mm.

Semanatoare pneumatica paioase


� distributie continuu variabila;

� ventilator marimi mari si ambriej centrifugal;

� latime de lucru minim 4 m;


.


32

� roata metalica de transmisie;

� buncar semninte 1400 l;

� putere 100-150 CP.

Grapa cu discuri purtata


� distanta intre discuri 12,5 cm;

� suportii de disc sa fie montati individual.

Cultivator


� randuri de elemente active cu reglare central;

� grapa cu discuri incorporata

� adancimea intre 5-30 cm.

Remorca


� basculare pe 3 parti;

� masa totala maxima pana la 18 t, sarcina utila maxima 13,5 t.

Masina de fertilizat


� sistem de prindere;

� aparatori noroi;

� discuri din otel inoxidabil;

� capac buncar;

� putere90-150 CP.


.


33

Masina erbicidat


� masina erbicidat tractate;

� rezervor umplere substante chimice;

� control electronic capacitate 2200-2900 l;

� sistem de umplere rapida.

Vidanja


� Vidanja cu 2 axe;

� Capacitate 15000-19000 l;

� Sistem de protective la supraumplere.

Presa de balotat baloti paralelipipedici


� putere 35-55 CP;

� presa de balotat mica pentru baloti paralelipipedici.

Combina


� cabina cu aer conditionat si incalzire, levier multifunctional, coloana

volanului reglabila;

� capacitate rezervor 300-500 l;

� putere 200-300 CP;

� trapa de pietre cu golire rapida;

� capacitate buncar 5000-7000 l;

� viteza de descarcate minim 60 l/s.


.


34

1.4.5 Drum de acces


din DJ 3 (fost DE 256), unde vor fi postate niste bariere. Accesul autovehiculelor

se face prin intermediul unui f iltru auto.

Accesul auto si pietonal sunt situate de o parte si cealalta a incintei fermei si tin

seama de natura si intensitatea traficului.

Sistemele rutiere adoptate corespund valorilor de trafic:

� drumuri grele (alei pentru circulatia vehiculelor grele si platforme

stationare) - clasa de trafic – greu;

� drumuri usoare (alei si parcaje pentru autoturisme) - clasa de traffic -

usor.

Sistem rutier A - se aplica pe drumul de acces si aprovizionare si se realizeaza

astfel:

� 15 m piatra sparta pentru drumuri (STAS 667/1984) – macadam

penetrat cu suspensie de bitum filerizat;

� 30 cm balast compactat de Prahova (sort 0 - 71 mm);

� 8 mm geotextil din fir de poliester tesut (f ibre de polipropilena 300

g/m2);

� 10 cm strat de pamant compactat;

� strat de pamant natural.

Sistem rutier B - se aplica pe platforme carosabile si este realizat astfel:

� 20 cm beton C25/30 (B400), armat cu 2 randuri de plase Ø 6,5 x

100/ Ø 6,5 x 100;


.


35

� Hartie Kraft (folie de polietilena);

� 2 cm nisip;


� 8 mm geotextil din fir de poliester tesut (f ibre de polipropilena 300

g/m2);



Sistem rutier C - se aplica pe trotuare si este realizat astfel:

� 10 cm beton C12/15, armat cu 1 rand de plase Ø 6,5 x 100/Ø 6,5 x

100;




Incadrari (STAS 1139 si 1598/1):

� platformele carosabile si parcajele se incadreaza cu borduri de tip mare

10 x 25 cm, denivelate cu 5-15 cm fata de carosabil;

� delimitarea locurilor de parcare se face prin pavele beton albe;

� accesele pietonale si sensurile de circulatie se vor marca prin vopsire pe

platformele carosabile;

� spatiile verzi se delimiteaza cu borduri de beton (20 x 25 cm) montate

denivelat;

� la executia imbracamintilor de beton sau a fundatiei de beton se vor

executa rosturi de contractie si rosturi de contact longitudinale si

transversale la distante cuprinse intre 4,00 – 6,00 m;

� rosturile de contact se vor executa obligatoriu pe linia de muchie sau

casiu.


.


36

Pentru personalul administrativ, in pavilionul C01 sunt prevazute doua accese

distincte. Cota de intrare este pozitionata mai sus decat cota trotuarului

inconjurator, accesul se realizeaza prin scari cu suprafata tratata antiderapant.

Accesul pentru personal in pavilionul C02 se face pe una din laturile scurte ale

acestuia si este prevazut cu trepte cu suprafata tratata antiderapant. Pe fatada

opusa acestuia se va prevedea un acces separat in spatiul destinat spatiului tehnic

care va adaposti centrala termica si celelalte utilaje, printr-o usa din tamplarie

metalica, intr-un canat.

Accesul se va realiza prin sistem tip filtru, controlat, dotat cu vestiare pentru haine

curate si murdare si grupuri sanitare pentru cele doua zone, amplasat in

pavilionul C01 pe unde se va realiza accesul in intreaga incinta.

Accesul in halele de crestere M01 si M02 se va realiza pe fatadele scurte

personalul de serviciu, care va avea un caracter periodic, doar de control, accesul

in spatiul de productie in mod curent fiind evitat. Pe fatadele lungi sunt prevazute

usi pentru introducerea animalelor vii si evacuarea corpurilor moarte, daca este

cazul, printr-un filtru de sanitarizare, cu acces direct in exterior, in containere

special facute pentru acest scop.

1.4.6 Amenajare amplasament





.


37


570/1), f iind in proprietata S.C. MADIUL 2009 S.R.L. conform contractului de

vanzare – cumparare nr. 3254/22.12.2009. Destinatia terenului este aceea de teren

agricol.

In continuare, este prezentat tabelul cu proprietarii terenurilor agricole care au

fost achizitionate si vor fi scoase din circuitul agricol pentru a fi puse la dispozitia

noului obiectiv economic.

Tabel cu proprietarii terenurilor agricole destinate constructiei

Nr. crt.

Proprietarul Domiciliul

proprietarului Amplasarea terenului

Suprafata ocupata de constructie

(m2)

Suprafata ocupata de

trotuare si alei pietruite (m2)

1. S.C. MADIUL 2009 S.R.L.

Municipiul Craiova, Aleea 2 Toamnei, nr. 6, judetul Dolj

Extravilan 2698,34 2353,96

Teren agricol 18 225 Total (extravilan – teren agricol) = 18 225 m2

1.5 Durata de functionare

Perioada de existenta a fermei de ingrasare a suinelor se considera a fi de 25 ani.

Perioada de executie propusa este de 36 de luni.

1.5.1 Consumuri de resurse energetice si termice

Alimentarea cu energie electrica se face din 3 surse distincte:


.


38

1. avand in vedere ca zona respectiva este la o distanta semnificativa

de zonele de locuit, specificul zonei de campie unde vanturile isi

fac simtita prezenta si deoarece se doreste reducerea la maxim a

costurilor de exploatare s-a prevazut ca principala sursa de

energie electrica o turbina eoliana, capacitate de 20 – 22 kW.

Aceasta va functiona impreuna cu energia electrica preluata de la

reteaua electrica din zona. Racordurile se vor realiza cu cabluri

ingropate;

2. reteaua de inalta tensiune din zona in care este amplasata ferma –

in baza contractului de furnizare cu Filiala de Distributie si

Furnizare a Energiei Electrice, se va utiliza un transformator tip

anvelopa cu o putere ce se va stabili ulterior. Va fi amplasat in

exteriorul cladirilor si va fi montat intr-o cuva de beton pentru

eventuale scurgeri accidentale. Energia electrica preluata de la

reteaua electrica zonala doar in situatia in care energia electrica

produsa cu ajutorul turbinei eoliene nu este suficienta pentru

necesarul de energie consumat. Bransarea cu energie electrica de

la reteaua de electricitate a zonei va fi realizata prin grija

beneficiarului, acesta asumandu-si integral realizarea acestor

lucrari situate in afara incintei amplasamentului propus, aceste

lucrari nu fac obiectul proiectului propus;

3. generator de energie electrica propriu (sursa de rezerva,

utilizabila in cazul avariilor in reteaua de alimentare cu energie

electrica) alimentat cu motorina, va fi amplasat in proximitatea

bucatariei furajere. Se considera aceasta sursa avand in vedere

eventualele avarii ce ar putea afecta principala sursa de

distribuire a energiei (turbina eoliana, reteaua electrica zonala).

Iluminatul exterior se va realiza cu corpuri de iluminat exterior, montati pe


.


39

stalpi metalici in fundatie turnata, alimentati cu energie electrica subterana.

Alimentarea cu energie electrica se face dintr-un post de transformare.

La tabloul electric general “TG” circuitul electric este format dintr-un racord

trifazat format din cablu de energie in executie armata cu conductoare de cupru

de tip YAbY3 x 240 + 120 mm2. Din tabloul general de distributie "TG" se

alimenteaza celelalte tablouri secundare.

Carcasele acestor tablouri vor fi metalice. Tablourile electrice sunt pravazute

cu disjunctoare. Amplasarea contorului de energie electrica si punctul de

separatie vor fi stabilite cu S .C ELECTRICA S. A.

Tablourile electrice secundare pentru fiecare compartiment al incintei se vor

alimenta din "TG".

Iluminatul general se face cu corpuri de iluminat atarnate de tavan in hale si

incastrate in plafonul fals la birouri. Aparatele electrice se vor monta in

conformitate cu planul de instalatii electrice. Toate prizele se vor lega suplimentar

la panoul de protectie.

Prizele se vor monta la minim 0,3 m fata de pardoseala finita la birouri si la 1,5

m fata de pardoseala finita in hale. Actionarea iluminatului se face local de la

un comutator sau intrerupator amplasat la 1,5 m fata de pardoseala finita.

Toate corpurile de iluminat amplasate mai jos de 2,5 m se vor lega suplimentar la

panoul de protectie. Pentru circuitele de iluminat si prize s-au prevazut cabluri

de energie in executie nearmata cu conductoare de cupru montate in plafonul fals

sau aparent pe pod de cabluri.

In grupurile sanitare corpurile de iluminat se vor lega la panoul de protectie.

In gupurile sanitare corpurile de iluminat si aparatajul electric va avea gradul de

protectie IP23.

Pentru circuitele de forta s-au prevazut cabluri de energie in executie

nearmata cu conductoare de cupru montate in plafonul fals sau aparent pe poduri

de cabluri tip CYY.


.


40

Circuitele pozate in exterior sunt din cablu de energie in executie armata cu

conductoare de cupru tip CYAbY montat ingropat in pamant la adancimea de

0,8 m fata de nivelul terenului amenajat.

Toate corpurile de iluminat amplasate mai jos de 2,5 m se vor lega suplimentar la

panoul de protectie. Pentru protectia impotriva tensiunilor accidentale de

atingere toate elementele metalice care pot ajunge accidental sub tensiune se

vor lega la priza de pamant. Pentru hale aparatajul electric si corpurile de

iluminat vor avea gradul de protectie IP54.

Iluminatul de siguranta se va realiza conform Normativului 17/2002 astfel:

� iluminatul de siguranta de evacuare se va realiza atat prin montajul,

deasupra usilor si pe caile de evacuare, lampilor pentru iluminatul de

siguranta cu panouri opale rezistente la foc cu pictograme, grad de

protectie corespunzator locului de montaj, cu acumulator inclus avand

autonomie 1h, cat si in hala cu corpuri de iluminat prevazute cu

invertor si acumulator inclus avand autonomie 1h.

� iluminatul de siguranta pentru continuarea lucrului si interventii se

va realiza acolo unde nu se poate intrerupe lucrul si acolo unde este

necesara interventia in cazul caderii tensiunii (statia de pompe de

incendiu, tablouri electrice, incaperea centralei de semnalizare

incendiu - administratie/paza etc).

� iluminatul de siguranta pentru continuarea lucrului se va realiza cu

corpuri de iluminat prevazute cu invertor si acumulator. Circuitele

pentru iluminatul de siguranta vor fi din cabluri de energie in executie

nearmata cu intarziere la propagarea flacarii cu conductoare din cupru de

tip CYY-F.

Tabloul electric general "TG" si se va lega cu o platbanda OL Zn 40 x 4 mm2 prin

intermediul unei piese de separatie la priza de pamant. Rolul pieselor de separatie

este de a separa instalatia de paratrasnet de priza de pamant pentru a se putea


.


41

realiza masurarea prizei de pamant.

Tablourile secundare se vor lega la panoul de protectie din "TG". Instalatia de

paratrasnet este formata din cate un dispozitiv amorsare a trasnetului montat pe

acoperisul unei cladiri, doua coborari, priza de pamant, legatura de egalizare a

potentialului. Paratrasnetul este de tipul PDA si va fi montat pe acoperisul

cladirii in punctul de mijloc, in varful unui catarg de otel galvanizat destinat

special acestui scop. Catargul se va inalta deasupra acoperisului si se fixeaza ferm

de acoperisul cladirii cu ajutorul unui dispozitiv de fixare.

La conductoarele de coborare se vor evita cotiturile bruste sau intoarcerile si se

va alege traseul cel mai scurt pana la priza de pamant. Toate elementele metalice

situate mai aproape de 1 m de conductorul de coborare vor fi legate la acesta.

Aceste legaturi se realizeaza cu ajutorul pieselor de racordare plat-plat si bucati de

platbanda fara a se gauri conductoarele de coborare. Toate obiectele metalice

situate mai aproape de 1 m de conductorul de coborare vor fi legate la acesta.

Elementele metalice se vor lega la conductorul de protectie (PE). Carcasele

metalice, toate elementele metalice care pot ajunge accidental sub tensiune se vor

lega suplimentar la instalatia de legare la pamant de protectie.

Lungime bransament la reteaua electrica interioara: aproximativ 315 m.

Dimensiunile pot varia dupa finalizarea proiectului tehnic de instalatii electrice,

unde se vor stabili exact pozitiile si puterile consumatorilor f inali.

Alimentarea cu energie termica se realizeaza din surse proprii printr-o centrala

termica amplasata in pavilionul de necropsie, utilizand drept combustibil lemnul

(paleti sau lemn).

Aceasta va asigura alimentarea cu energie termica a instalatiilor pentru incalzire

centrala si preparare apa calda menajera. Ea are un arzator pe baza de lemn

normal cu urmatoarele caracteristici:

� putere nominala 49 kW;


.


42

� randament cazan 92 %;




Pentru evaluarea necesarului de caldura s-a avut in vedere numarul de grade-zile

de calcul stabilit conform STAS 4839/1980, tinand cont de incadrarea in zona I a

temperaturii exterioara medie anuale ta=100C si prevederile standardului SR1907-

1/1997 utilizand metoda de calcul pe baza de indici, care asigura o buna

aproximatie.

Relatia de calcul folosita in mod curent este :

( )eiT ttqbVQ −××= 0 (W) in care:

VT - volumul total al spatiului (m3) ;

q0 - caracteristica termica a cladirii ( W

m grd3 );

b - coeficient care tine seama de variatia lui q0 in functie de

temperatura exterioara de calcul;

te - temperatura exterioara de calcul; te= -18oC ;

ti - temperatura interioara necesara pentru fiecare spatiu

Confortul va fi asigurat prin respectarea unor temperaturi interioare, diferentiate

pe incaperi, specifice fiecarei functiuni, dupa cum urmeaza:

A. Camera paznic, Birou veterinar, Sala mese - 22ºC;

B. Grupuri sanitare, Vestiare - 18ºC;

C. Coridoare, Holuri - 15ºC.

rezultand un Q total incalzire = 31,3 KW.


.


43

1.5.2 Principalele categorii de materiale utilizate in procesul de ingrasare a suinelor

Toate substantele chimice utilizate in procesul de exploatare, respecta prevederile

Hotararii Guvernului Romaniei nr. 1408 din 4 noiembrie 2008 privind

clasificarea, etichetarea si ambalarea substantelor periculoase.

Substantele chimice utilizate, nu sunt regasite in «Lista substantelor periculoase»

din Hotararea Guvernului Romaniei nr. 1408 din 4 noiembrie 2008 privind

clasificarea, etichetarea si ambalarea substantelor periculoase.

In procesul tehnologic de ingrasare a suinelor, nu sunt utilizate substante, care

intra sub incidenta Ordinului Ministrului Sanatatii nr. 43/07.02.1980, privind

aprobarea listei substantelor toxice si a plantelor care contin substante toxice.

In procesul tehnologic de ingrasare a suinelor sunt nominalizate urmatoarele

produse necesare la prepararea hranei, conditionarea balegarului de porc, pentru

dezinfectarea spatiilor de productie:

� proteina cruda;

� grasimi crude;

� f ibra cruda;

� lizina;

� metionina;

� cistina;

� triptofan;

� substante continand calciu asimilabil;

� substante continand fosfor asimilabil;

� aditivi diversi etc.

In denumirea generala a aditivilor – utilizabili pentru balegarul de porc -, se are

in vedere ca acestia constituie un grup de produse formate din diferite elemente,


.


44

care reactioneaza cu balegarul, schimband caracteristicile si proprietatile

acestuia. Acesti aditivi, aplicati la balegarul de porc, in gropile de descarcare,

imprima urmatoarele efecte:

� reducere a emisiilor de compusi gazosi (NH3 si H2S);

� reducere a mirosurilor neplacute;

� schimbare in proprietatile fizice pentru a-i face mai usor de

folosit;

� crestere a valorii de fertilizare;

� stabilizare a microorganismelor patogene.

In mod obisnuit, reducerea mirosurilor neplacute si schimbarea in proprietatile

fizice ale balegarului de porc pentru a-l face mai usor de folosit constituie

principalele motive pentru folosirea lor la nivel de ferma.

Pentru productia de ingrasare a suinelor se utilizeaza resurse energetice si

materiale din categoriile tabelate:

Tabelul nr. 1.5.2.-1. Productia Resurse folosite in scopul asigurarii productiei

Denumirea Cantitatea Denumirea Cantitate Furnizor

Suine 2000 *) Orz 77,25 t/an Din ferma proprie + necesar asigurat de pe piata

Porumb 361,5 t/an Din ferma proprie + necesar asigurat de pe piata

Grau 52,5 t/an Din ferma proprie + necesar asigurat de pe piata

Srot de soia 193,875 t/an Necesar asigurat de pe piata Tarate 168,375 t/an Necesar asigurat de pe piata

Concentrat PVM

181,5 t/an Necesar asigurat de pe piata

Energie electrica

320 kWh Turbina eoliana,

ELECTRICA, generator electric

*) = numar de suine/serie.


.


45

Materii prime

O activitate de aprovizionare buna in cadrul fermei asigura desfasurarea in

conditii normale si eficiente a activitatii generale a fermei.

Principala materie prima o constituie efectivele de purcei de circa 2000 capete.

Purcei cu varsta de 8 saptamani si greutate de 22-25 kg sunt achizitionati de

la furnizori pe baza de contract si instalati in halele de productie, in boxe

colective. Durata completa a unui ciclu de productie este de 118 -120 de zile

dupa care urmeaza depopularea halelor si pregatirea pentru urmatorul ciclu.

Cantitate materie prima (purcei) anuala - purcei din rase specializate pentru

productia de carne (Marele Alb, Pietrain, Landrace, Bazna etc).

Hrana porcilor este reprezentata de furaje amestecate pe care beneficiarul si le

prepara atat in ferma proprie, dar si prin achizitie de pe piata.

Pentru prepararea furajelor in ferma proprie este prevazut un micro-FNC cu

sistem de depozitare a materiei prime prin intermediul caruia se proceseaza

cereale tranformandu-le in furaje combinate ce sunt administrate sub forma de

ratii porcilor.

Cantitatea de furaje combinate ce nu poate fi asigurata in ferma proprie se

achizitioneaza de pe piata de la producatori specializati.

Cantitatea anuala de furaje administrata porcinelor si sursele de provenienta

este prezentata in cele ce urmeaza:

Anul 1 Anul 2 Anul 3 Anul 4 Anul 5

Total Hrana

Necesara (t) 1500 1500 1500 1500 1500

Produse in ferma

proprie (t) 744 744 744 744 744

Achizitionate pe

piata (t) 756 756 756 756 756

Capacitatea de procesare anuala a micro-FNC in ferma proprie este de


.


46

aproximativ 744 tone produs finit/an, cu ajutorul unei bucatarii furajere cu

capacitatea de 800 kg/ora, obtinut din urmatoarele materii prime si materiale:

Nr. crt. Materii prime si materiale Total anual (kg)

1. Orz 156 600

2. Porumb 261 600

3. Sroturi (soia, floarea soarelui) 139 800

4. Tarate 74 400

5. Concentrat PVM 111 600

Total 744 000

Pentru fabricarea furajelor combinate exista 2 surse de aprovizionare:

� materii prime produse in ferma proprie;

� materii prime si materiale achizitionate de pe piata.

Materia prima necesara pentru producerea furajelor folosite provin atat din

ferma proprie cat si de la terti, beneficiarul detinand suprafate arabile – 61,74 ha

pe care le va cultiva cu porumb, orz. Avantajul utilizarii acestei metode are la

baza principiul eficientei, aceasta hrana este mai ieftina decat nutretul combinat

procurat de la tertii si chiar decat hrana alcatuita din cereale si concentrat PVM,

asigurand in acelasi timp toate componentele unei hraniri corespunzatoare a

porcinelor.

Activitatea de procesare a furajelor este o activitate asociata, considerata

impreuna cu activitatea principala de ingrasare a porcinelor, deoarece deserveste

numai ferma proprie. Aprovizionarea bucatariei furajere cu materii prime se face

cu cereale provenite din ferma proprie, dar si de producatori specializati de pe

piata (premixuri, sroturi de soia/floarea soarelui).

Bilant de materii prime pentru procesare este prezentat in tabelul de mai jos:


.


47

Denumire materie prima U.M Materie prima

procesata

Din ferma proprie

% din total

Necesar de asigurat de pe

piata Porumb boabe Kg 261600 108000 25,82% 153600

Orz Kg 156600 111168 26,58% 45432 TOTAL Kg 418200 219168 52,41% 199032

Materialele ce intra in compozitia furajelor vor fi asigurate de la producatori de

profil de pe piata: sroturi, tarate, concentrate minerale.

Avand in vedere ca beneficiarul nu va produce toata cantitatea de furaje

combinate necesara anual se vor achizitiona de pe piata direct de la

producatori/furnizori specializati furaje gata preparate, cantitatea estimata fiind

de aproximativ 756,00 tone.

Acestea vor fi transportate in ferma cu autovehicule apartinand tertilor si se vor

depozita in silozurile de capat urmand sa fie administrate porcilor.

Selectia materiilor prime

Se realizeaza cu respectarea recomandarilor BAT:

� beneficiarul va mentine o lista a materiilor prime si materialelor utilizate

si o evidenta lunara a consumurilor de materii prime si materiale

auxiliare;

� furajele pentru hranirea porcilor sunt achizitionate, respectand cele

mai bune tehnici de nutritie disponibile;

� hranirea porcilor se face astfel incat sa se asigure o eficienta maxima

de transformare furaj/greutate;

� se vor studia permanent noile dezvoltari in domeniu, pentru utilizarea

acelor materiale si tehnici care sunt mai putin poluante.


.


48

Materiale consumabile

� vaccinuri, medicamente - sunt adapostite in incaperile speciale

destinate acestui scop dupa ce sunt comercializate de la punctele

veterinare din judet sunt depozitate in magazii speciale, sub gestiune si

administrate conform prescriptiilor sanitar-veterinare;

� materiale pentru igienizarea halei: solutii dezinfectie necesare pentru

efectuarea operatiilor de dezinfectie desfasurate in cadrul fermei;

Utilitati:

� apa potabila folosita pentru scopuri tehnologice (adapare porci,

igienizare hale, consum menajer). Apa necesara este preluata din sursa

proprie, ferma fiind racordata la un put forat din apropiere. Sistemul

modern de adapostire care urmeaza a se instala in ferma va fi insotit

si de un sistem corespunzator de asigurare a apei de baut pentru

porcine;

� energie electrica, se preia din reteaua publica de distributie a

curentului electric, cat si de la turbina eoliana ce se gaseste in

apropierea obiectivului, pentru:

� iluminat interior/exterior;

� actionarea utilajelor si instalatiilor din ferma;

� combustibili auto (benzina, motorina) - utilizata pentru functionarea

generatorului electric din cadrul fermei, pentru functionarea utilajelor

agricole, etc;

� combustibil (lemn sau paleti) - utilizat pentru functionarea centralei

termice cu care este dotata unitatea.


.


49

Modalitatea de asigurare

Se va opta pentru stabilirea de relatii comerciale cu firmele furnizoare de

materii prime constante pe perioade lungi de timp. Volumul tranzactiilor cu

majoritatea firmelor furnizoare de materii prime vor fi create pe masura

desfasurarii activitatii. Aprovizionarea se face pe contracte si comenzi ferme.

Transportul materiilor prime sau materialelor va fi asigurat prin grija

beneficiarului pentru acele care nu necesita un volum mare (medicamente,

materiale igienizare etc), iar pentru cele cu un volum mare se va apela la serviciile

tertilor (de exemplu pentru cereale, furaje combinate). Transportul purceilor se va

face cu mijloace de transport specializate asigurate de furnizor.

Intreaga activitate a S.C MADIUL 2009 S.R.L va fi subordonata nevoilor clientilor care

se manifesta in cererea de piata. Aceste nevoi vor fi satisfacute prompt, cu seriozitate

si la cel mai malt nivel calitativ. In general, livrarea porcinelor se face pe baza de

comenzi care imbraca forma unor contracte ferme, incheiate intre societate si

categorii de clienti: abatoare, fabrici de carne. Societatea livreaza productia de la

poarta fermei.

Produsele comercializate pe piata sunt porci in viu, f iecare ciclu de productie

incheindu-se cu vanzarea in viu a porcilor, ciclu reluandu-se, rezultand anual, in

medie, 3 cicluri de productie complete. Ferma va produce animale cu

particularitati deosebite ale carcasei ceea ce va permite ca in continuare

procesatorul sa obtina la randul lui produse de calitate destinate

consumatorului final.

Investitia ce se doreste a fi realizata de solicitant, prin conditii create va permite

obtinerea unor produse de calitate ceea ce este un avantaj atat pentru firma, dar in

primul rand pentru client. Purtand o sigla de calitate la nivelul standardelor


.


50

europene firma isi va permite obtinerea unui pret de comercializare competitiv

ceea ce va conduce la obtinerea unei cifre de afaceri ridicate. Carnea de porc,

datorita valorii ei hranitoare, suculentei si fragezimii, usurintei cu care se prepara

intr-un bogat sortiment de preparate culinare, posibilitatii de conservare sub

diferite forme si pe timp indelungat etc, numara printre alimentele de baza pe care

oamenii le consuma in cantitati importante, ceea ce ii confera o importanta mare.

Prin continutul sau superior de proteine si grasimi, valoarea energetica a carnii

de porc (exprimata in Kcal/kg) este superioara celorlalte specii: 2700 Kcal. - la

carnea de porc; 1600 Kcal. - la carnea de taurine; 1400 Kcal. - la carnea de

ovine; 1050 Kcal. - la carnea de pasare; 750 Kcal. - la un ou de 50 grame etc.

Desfacerea productiei se va face in mare proportie direct, de catre beneficiar

catre abatoarele din judetul Dolj. Capacitatea mare de productie a fermei va

permite rapid extinderea si cucerirea unor piete noi in alte judete invecinate: Caras-

Severin, Gorj, Olt, Valcea etc.

In ceea ce priveste aria de desfasurare pe piata, firma va actiona pentru inceput

pe piata locala, precum si pe pietele din judetele invecinate - Valcea, Hunedoara,

Olt.


.


51

1.6 Informatii despre poluanti fizici si biologici, care afecteaza mediul, generati de activitatea propusa

Materialele si utilajele folosite, in procesul de construire si exploatare a

complexului zootehnic de porci la ingrasat, nu reprezinta surse de poluare fizica si

biologica a factorilor de mediu.

Tabelul nr. 1.6.-1

Poluare calculata produsa de activitate si masuri de eliminare /reducere

Pe zone rezidentiale, de recreere sau alte zone protejate cu luarea in considerare a poluarii de fond

Tip

ul p

olu

arii

Sur

sa d

e po

luar

e

Num

ar s

urse

de

polu

are

Pol

uare

max

ima

adm

isa

(lim

ita m

axim

a ad

mis

a

pent

ru o

m s

i med

iu)

Pol

uare

de

fond

Pe

zona

obi

ect

ivu

lui

Pe

zone

de

pr

ote

ctie

/res

tric

tie

afer

ente

ob

iect

ivul

ui,

conf

orm

le

gisl

atie

i in

vigo

are

Far

a m

asur

i de

el

imin

are

/ re

duce

re

a

polu

arii

Cu

impl

em

enta

rea

m

asur

ilor

de

elim

inar

e

/ red

ucer

e a

polu

arii

Mas

uri d

e el

imin

are

/red

uce

re a

pol

uari

i

FIZ

ICA

Zgomot: doar pe perioada lucrarii de executare a investitiei, in strict aria de lucru a utilajelor mecanizate, situata la distanta fata de zona locuita

BIO

LOG

ICA

Aerosoli continand si celule ale microorganismelor nepatogene, provenite din depozitul de dejectii antrenati de tirajul fortat al ventilatoarelor


.


52

1.7 Informatii despre modalitati propuse, proiectate, pentru conectare la infrastructura existenta

1.7.1 Conectare la cai de acces

Accesul pe parcela se face din drumul judetean situat pe latura de est a parcelei,

prin intermediul unor bariere. Accesul auto și pietonal sunt alaturate, cel auto

fiind dotat cu filtru sanitar pentru autovehicule.

Pentru personalul administrativ, in pavilionul C01 sunt prevazute doua accese

distincte. Cota de intrare este pozitionata mai sus decat cota trotuarului

inconjurator, accesul se realizeaza prin scari cu suprafata tratata antiderapant.

Accesul pentru personal in pavilionul C02 se face pe una din laturile scurte ale

acestuia si este prevazut cu trepte cu suprafata tratata antiderapant. Pe fatada

opusa acestuia se va prevedea un acces separat in spatiul care va adaposti

centrala termica si celelalte utilaje, printr-o usa din tamplarie metalica, intr-un

canat.

Accesul se va realiza prin sistem tip filtru, controlat, dotat cu vestiare pentru haine

curate si murdare si grupuri sanitare pentru cele doua zone, amplasat in

pavilionul C01 pe unde se va realiza accesul in intreaga incinta.

Accesul in halele de crestere M01, M02 se va realiza pe fatadele scurte personalul

de serviciu, care va avea un caracter periodic, doar de control, accesul in spatiul

de productie in mod curent fiind evitat. Pe fatadele lungi sunt prevazute usi pentru

introducerea animalelor vii si evacuarea corpurilor moarte, daca este cazul,

printr-un filtru de sanitarizare, cu acces direct in exterior, in containere special

facute pentru acest scop.

S trotuare beton = 312,12 m2;

S alei p ietru ite = 2041,84 m2.


.


53

1.7.2 Conectare la magistrale electrice

Pentru desfasurarea activitatilor curente ale complexului zootehnic de porci

acesta va fi racordat la un distribuitor autorizat de energie electrica (este preluata

din reteaua S.C ELECTRICA S.A.), dar si de la o turbina eoliana prevazuta in

incinta obiectivului.

Aceasta se va monta pe o platforma de beton si va fi formata din:

� pale - forma si conceptia lor este esentiala pentru a asigura forta de

rotatie necesara;

� nacela - contine generatorul electric asigurand si o protectie mecanica;

� pilon - asigura strucura de sustinere si rezistenta a asamblului superior;

� fundatie - asigura rezistenta mecanica a generatorului eolian.

In echiparea standard a oricarei turbine eoliene intra si bateriile/acumulatorii

impreuna cu invertorul care transforma corespunzator curentul la voltajul

echipamentelor.

Principiu de functionare se poate transpune astfel:

� vantul pune in miscare palele care la randul lor actioneaza generatorul

electric. Sistemul mecanic are in componenta si un multiplicator de

viteza care actioneza direct axul central al generatorului electric.

Curentul electric obtinut este, f ie transmis spre inmagazinare in baterii

si folosit apoi cu ajutorul unui invertor DC-AC, fie livrat direct retelei de

curent alternativ ( AC) spre distribuitori.


.


54

Suplimentar s-a prevazut si o sursa de rezerva in cazul aparitiei avariilor la sursa

principala de electricitate (caderi/intreruperi de curent) reprezentata de un

generator electric. Acesta este alimentat cu motorina.

Caracteristici orientative ale generatorului sunt:

� capacitate minima 15,5 CP (trifazic);

� putere maxima 8,8 kW;

� frecventa 50 Hz;

� pornire automata rezervor 18 litri;

� autonomie circa 9 h;

� consum circa 230 g/kwh.

2 PROCES TEHNOLOGIC

2.1 Descrierea procesului tehnologic propus

In procesul de productie dintr-o ferma de crestere a suinelor cu circuit inchis,

ingrasarea porcilor constituie faza finala a fluxului tehnologic, care se incheie cu

livrarea animalelor catre abator.

In ferma de ingrasare - f inisare a porcilor se preia tineretul porcin la o greutate

corporala medie de 22 - 25 kg si se finiseaza (ingrasa) pana la greutatea corporala

planificata pentru livrare la abator: 100 - 110 kg.

In ferma este necesara aplicarea cu atentie a tehnologiei de hranire, a asigurarii

conditiilor de microclimat, a respectarii programului tehnologic, astfel incat sa

se realizeze maximum de spor in greutate cu un consum minim de furaje.

Etapele fluxului tehnologic intr-o ferma de ingrasare a porcilor, cum este cea

prezentata in acest proiect, sunt:

1. aprovizionarea cu purcei (grasuni) de 22-25 kg;


.


55

2. aprovizionarea cu furaje;

3. aprovizionarea cu premixuri si medicamente;

4. crestere - ingrijire zilnica animale:

� supraveghere activitate curenta bucatarie furajera;

� hranire/administrare corecta reteta furajare in concordanta cu stadiul de

dezvoltare a animalelor;

� adapare hala;

� supraveghere stare generala de sanatate a suinelor;

� administrare medicamente curative/preventive suine;

� supraveghere sistem ventilatie hala;

� supraveghere evacuare dejectii in bazinul de stocare;

� pregatire depopulare hala.

5. transport animale 100 -110 kg catre abator;

6. pregatire hala pentru un nou ciclu de productie:

� curatare, decontaminare;

� verif icare functionare instalatii.

La populare, halele de ingrasare trebuie sa fie curatate, uscate si dezinfectate,

toate instalatiile trebuie sa fie in stare de functionare. Purceii sunt grupati in

loturi uniforme ca marime, sex si sanatate generala. In vederea diminuarii

stresului provocat suinelor prin populare se recomanda:

� sa aibe acces la o zona de odihna confortabila din punct de vedere fizic si

termic, drenata si curatata corespunzator, care sa permita tuturor

animalelor sa se odihneasca in acelasi timp;

� sa se odihneasca si sa se ridice normal;

� sa vada alti porci;

� atunci cand vor aparea semne de lupta violenta, cauzele vor fi

cercetate imediat si vor fi luate masuri corespunzatoare. Utilizarea de

medicamente tranchilizante va fi limita la conditii exceptionale si numai


.


56

dupa consultarea medicului veterinar;

� pentru porcii agresivi, atacati de alti porci, bolnavi sau raniti au fost

rezervate doua boxe de izolare individuale;

� se va evita in partea de cladire in care porcii sunt tinuti in mod continuu

niveluri de zgomot ridicat. Va fi evitat zgomotul constant sau brusc.

� porcii vor fi tinuti in conditii de iluminat de cel putin 40 lucsi, pentru o

perioada de minimum 8 ore pe zi.

Marimea boxelor depinde de numarul de purcei, greutatea, tipul de

pardoseala sau asternut sau forma boxei. In tabelul de mai jos sunt prezentate

cateva recomandari pentru densitatea optima folosita la pardoseala cu gratare de

beton.

Ghidul densitatii porcinelor in functie de greutatea corporala

Greutate corporala(kg) Suprafata

(m) Greutate porci/ suprafata boxa

(kg/m2)

5 0,09 55 10 0,15 66 20 0,2 100

30 0,3 100 40 0,34 115 50 0,4 125 60 0,45 133 70 0,5 140 80 0,55 145 90 0,6 150

100 0,65 153

Animalele sunt cazate in ferma circa 14 saptamani, timp in care ele ajung la

greutatea de 100 - 110 kg. In fermele de ingrasare, distribuirea hranei si adaparea

se executa automatizat.


.


57

Sarcina personalului din ferma este ca - zilnic - sa controleze fiecare boxa, starea

de sanatate a animalelor, functionarea instalatiei de administrare a hranei,

functionarea adapatorilor, inchiderea usilor boxelor, pastrarea nivelului la canalul

cu perne de apa, mentinerea nivelului constant in bazinele cu flotor pentru

adapatori, controlul functionarii corecte a instalatiei de ventilatie.

Constatarea unei defectiuni la instalatii sau depistarea unor animale bolnave

trebuie sa fie insotita de masuri corespunzatoare.

Depopularea halelor se face in conformitate cu fluxul tehnologic, atunci cand a

expirat timpul de stationare in ingrasatorie si cand porcii au atins varsta de

livrare si greutatea planificata.

Depopularea se face pentru intreg compartimentul, indiferent de greutatea

corporala realizata de unele animale ramase in urma cu cresterea, deoarece

conform fluxului tehnologic - dupa 5 zile hala urmeaza sa fie repopulata cu o noua

serie de grasuni.

Depopularea fermei se face in 2 - 4 zile.

Transportul suinelor

Operatia de transport constituie un element de stres pentru suine, uneori cu

efecte nedorite. Statisticile scot in evidenta pierderile iregistrate la transport.

In timpul transportului animalele suporta o serie de manipulari, ritmul si modul

lor de viata fiind, pe moment, perturbat profund. Operatiunile de incarcare -

descarcare, in si din mijloacele de transport, produc animalelor o serie de

socuri, resimtite cu o intensitate mai mare sau mai mica.

De aceea, cei care efectueaza transportul trebuie se fie instruiti in legatura cu

conditiile de transport, factorii de confort si manevrarea corecta a animalelor

la incarcare, pe timpul transportului si la descarcare.

Mijloacele de transport trebuie sa fie corespunzator amenajate sau construite

pentru transportul suinelor:


.


58

� sa aiba accesorii sigure;

� sa protejeze porcii de efectul daunator al climei;

� sa asigure ventilatia corespunzatoare in cazul vehiculelor inchise.

Dupa fiecare transport, mijloacele de transport trebuie sa fie curatate si

dezinfectate pentru a preveni raspandirea bolilor.

Hranirea porcilor

Principalul obiectiv al alimentatiei porcului este de a stabili cat mai precis

aportul de nutrienti si tehnologia de utilizare cat mai eficienta a nutrientilor, care sa

permita realizarea unor performante superioare.

La animalele in crestere, aceste performante se refera in principal la sporul

mediu zilnic, indicele de consum sau consumul specific si continutul carcasei in

carne macra.

Cele doua aporturi principale, considerate ca cele mai importante, sunt energia

si proteinele, deoarece:

� energia reprezinta costurile cele mai importante in cadrul hranei;

� carentele in proteine limiteaza performantele, in timp ce un exces este

respins si se asociaza cu probleme de mediu.

Porcul este un animal care poate produce carne multa si de calitate, la un pret de

cost rezonabil. El creste repede, valorif ica bine furajele si poate produce carcase

cu carne macra, asa cum sunt cerute pe piata carnii, asigurand beneficii importante

crescatoriilor.

Dintre factorii tehnici, alimentatia are rolul cel mai important, deoarece numai

printr-o alimentatie corecta se poate pune in evidenta intreaga capacitate

productiva a animalelor.

Rentabilitatea cresterii porcilor este determinata de hranirea rationala o atentie

deosebita fiind acordata utilizarii cu maxim de eficienta a furajelor.

Porcii sunt alimentati in concordanta cu greutatea lor corporala, in sistemul de


.


59

hranire permanenta. Ingestia furajera este strans legata de rata de crestere,

conversia hranei, valoarea si calitatea carcasei, rezultatul f i ind

prof itabil itatea. Este important pentru nutritionisti estimarea cu acuratete a

cantitati i de furaj ingerat, astfel determinandu-se nivelul optim de substante

nutritive din retetele furajere.

O furajare economica si eficienta se face cu programe de furajare specializate (pe

sexe, faze de furajare, furajare pe potential genetic).

Cantitatea de furaj ingerata este afectata de mai multi factori:

� tipul animalului:

� particularitatile morfo-fiziologice ale aparatului digestiv;

� potentialul genetic al animalului;

� individualizarea, sexul, varsta;

� starea fiziologica;

� starea de sanatate.

� caracteristicile furajului:

� densitatea energetica din furaj;

� dezechilibrul de substante nutritive din furaj;

� calitatea organoleptica si gustul furajelor;

� procesarea si forma furajului.

� microclimatul:

� temperatura si umiditatea relativa a mediului;

� densitatea porcilor pe m2 si conditiile de cazare;

� designul si pozitionarea trocului;

� sistemul de hranire;

� sistemul de crestere si exploatare;

� stresul.

Dintre factorii mai sus mentionati, cei mai importanti sunt cei care afecteaza

consumul zilnic de furaj: potentialul genetic, sexul, varsta, starea de sanatate,


.


60

calitatea organoleptica si sanitara a furajelor, temperatura si umiditatatea relativa

din mediu ambiant.

Pentru aducerea porcilor de la greutatea de 22-25 kg la 110 kg greutate in viu, este

consumata aproximativ 240 kg de hrana.

Nivelele de nutrienti din hrana animalelor au o importanta deosebita. Cerinte medii

ale nivelelor de nuntrienti pentru fiecare categorie de greutate sunt stabilite, dupa

cum se vede in tabelul de mai jos.

Perioada de asimilare de la 25 kg si greutatea finala este divizata in 2 sau 3 faze de

hranire. In aceste faze continutul de nutrienti din hrana variaza pentru a satisface

necesarul variabil de hranire a porcului. Sfarsitul primei faze de crestere se

plaseaza intre 45 si 60 kg greutate in viu, iar faza a doua este intre 80 si 110 kg.

Necesarul de calciu si fosfor din hrana porcilor la ingrasat si f inisat este prezentat

in tabelul urmator:

Parametrii nutritionali Porci

35 - 90 kg Porci

90 - 110 kg

Proteina cruda (CP, %) 15 - 17 14 - 16 Grasimi crude 4-5 <5 Fibre crude 4,5-6 <4,5 Total lizina 0,75-0,90 0,65-0,75

Total metionina+cistina 0,45-0,58 0,42-0,50 Total trionina 0,42-0,63 0,50 Total triptofan 0,15 0,15

Calciu 0,75-0,90 0,75-0,90 Total fosfor 0,62-0,70 0,50-0,70

Energie digestibila (MJ/kg) >13 >13

Prepararea hranei se face in bucataria furajera, in urmatoarele etape:

� prepararea unui amestec de porumb, orz, srot de soia, srot de

floarea soarelui la care se adauga premix;

� macinarea amestecului in moara situata in cadrul bucatariei


.


61

furajere;

� omogenizarea amestecului macinat intr-un amestecator situat tot

in cadrul bucatariei furajere;

� transportarea mecanica a amestecului, prin conducte, in buncarul

care alimenteaza linia automata de hranire a animalelor.

Prima problema care trebuie rezolvata din punct de vedere nutritional este

asigurarea unei cantitati suficiente de hrana pentru ingrasarea suinelor. Aceasta

este una din cele mai importante probleme in alimentatia porcinelor.

Subfurajarea, pe perioade mai scurte sau mai lungi, are serioase implicatii

asupra rezultatelor tehnice si economice ale fermei.

Suprafurajarea porcinelor este de asemenea de nedorit, deoarece influenteaza

negativ valorif icarea furajelor si starea de sanatate a animalelor. Este cunoscut

faptul ca porcii au tendinta de a consuma mai multa hrana decat le este necesar,

de a se suprahrani. Atunci cand animalele sunt suprafurajate, se constata pierderi

mari de furaje consumate si tulburari digestive.

Cantitatea de hrana consumata zilnic depinde de varsta si starea

fiziologica a animalului, respectiv de capacitatea de ingestie a acestuia, iar pe

de alta parte de calitatea, volumul si densitatea ratiei.

Porcii in perioada de ingrasare consuma 2,7 kg furaje pentru 1 kg spor. Ingrasarea

incepe la o varsta tanara si la o greutate corporala mica, adica la 20 - 30 kg, cand

animalul este inca in perioada de crestere. In realitate nu este vorba de

ingrasare in intelesul propriu-zis al cuvantului, ci de o crestere-ingrasare, cele 2

procese confundandu-se.

La actualele cerinte ale pietii pentru o carcasa cu cat mai putina grasime si cu o

pondere mare a masei musculare fata de grasime, intereseaza stimularea

cresterii musculaturii si limitarea depunerilor de grasime.

In structura sporului, dupa greutatea de 50 - 60 kg devin predominante depunerile

de grasime. Ca urmare, la aceasta greutate schimbandu-se cerintele fata de hrana,


.


62

trebuie schimbata structura ratiei.

Rezultatele ingrasarii sunt influentate, pe langa furaj, de o serie de factori cum ar fi

originea genetica (rasa, linie etc.), sexul si conditiile de mediu.

In vederea ingrasarii porcilor pentru productia de carne destinata consumului in

stare proaspata se pot folosi diferite furaje. Alegerea unuia sau altuia dintre furaje

este impusa in primul rand de considerente economice.

In structura retetelor cele mai economice sunt cerealele, in special porumbul si

orzul, care asigura energia, la care se adauga reziduuri industriale (srotul de

floarea soarelui)care asigura nivelul proteic. Cunoscand ca aceste doua

categorii de furaje nu pot echilibra ratiile, sub aspectul continutului de lizine este

obligatorie adaugarea acesteia prin furaje proteice de origine animala sau

leguminoase si sroturi de soia.

Adaparea porcilor

Necesarul de apa in hrana porcinelor este strans corelat in primul rand cu hrana

consumata, cu felul hranei si cu sistemul de furajare. Necesarul de apa este

influentat in acelasi timp si de o serie de factori, cum ar fi: sistemul de crestere,

zona geoclimatica, anotimpul, rasa, categoria de varsta, sistemul de furajare,

compozitia ratiei etc.

Apa are un rol important in desfasurarea proceselor fiziologice din organism,

creand mediul pentru digestie, absorbtie si transportul tuturor substantelor

nutritive in intregul corp si pentru eliminarea subproduselor de dezasimilatie si

digestie. In plus, ea joaca un rol important in reglarea temperaturii corpului.

Lipsa sau insuficienta apei in alimentatia porcinelor duce la scaderea apetitului,

reducerea consumului de hrana si a eficientei folosirii furajelor, la perturbarea

tuturor proceselor din organism si, implicit, la scaderea performantelor.

In medie, un porc consuma pentru 1 kg hrana uscata aproximativ 2,5 l apa, iar in

conditii de temperatura ridicata pana la 4,0 - 4,5 l.


.


63

Pentru 100 kg greutate vie se recomanda 7 l la porcii adulti si 20 l la tineretul

porcin in varsta de 5 - 8 saptamani. Necesarul de apa la tineretul porcin raportat

la 100 kg greutate vie este, in general, mai mare decat la porcii in finisare, ca o

consecinta a ritmului de crestere si a compozitiei organismului lor. Pe masura ce

porcii cresc in greutate, necesarul de apa pentru 1 kg substanta uscata in ratie,

scade.

Accesul liber si asigurarea permenenta a apei se recomanda pentru toate

categoriile de porcine, indiferent de sistemul de furajare.

Valorile normale ale substantelor continute de apa potabila sunt:

Substanta din apa Unitatea de masura Continutul

Fier (Fe) (mg/L) <0,2

Nitriti (N02-) (mg/L) <50

Amoniu (NH4+) (mg/L) <0,5

Sulfat (S022+) (mg/L) <100

Cloruri (Cl-) (mg/L) <250 Phosphat (P04

3+) (mg/L) <0,5

Gradul de oxidare (KMn04) (mg/L) <15

PH unitati >6,5

Examen microbiologic Numar de colonii la 20°C

<1000

Escherichia coli in 100 mL 0

Daca apa contine un nivel ridicat de minerale, poate deveni periculoasa, de

aceea apa trebuie analizata pentru continutul de saruri minerale. Apa cu o duritate

de peste 5000 ppm poate de asemenea creea probleme animalelor. Cand apar

probleme care nu pot fi diagnosticate, sursa de apa ar trebui suspectata. Daca

nivelul de saruri din apa este prea mare atunci se va reduce continutul de saruri din

retetele furajere.

Calitatea apei trebuie sa fie identica cu cea a apei pentru consumul uman.


.


64

In hala de ingrasare apa este distribuita in fiecare boxa prin conducte. Boxele sunt

dotate cu suzete de adapare situate pe peretii laterali. Pe conducta principala

de alimentare cu apa, in interiorul halei, este amplasat si un dozator de

medicamente pentru aplicarea tratamentelor sanitar - veterinare curative sau

preventive.

Apa potabila va fi distribuita animalelor printr-o pipa de sugere. Pipa

aprovizioneaza animalul cu apa in momentul in care este supta, pentru aceasta

deschizandu-se o valva/supapa. Capacitatea unei asemenea pipe este intre 0,5 - 1,5

l/min.

Activitatea de procesare in cadrul fermei

Se realizeaza in spatiul special amenajat in cadrul bucatariei furajere, utilizandu-se

moara cu ciocanele, componenta a echipamentelor bucatariei furajere.

Pentru realizarea sporului mediu zilnic propus, ratia furajera trebuie echilibrata din

punct de vedere al unitatilor nutritive, proteinei digestibile si substantei uscate.

Structura ratiei de nutret concentrat: pentru categoria 30-50

kg/cap pentru categoria 50-110

kg/cap

Felul furajului Amestec in %

Porumb 20 40 Orz 40 15

Sroturi de soia si f loarea soarelui

15 20

Tarate 10 10 Concentrat PVM 15 15

Total 100 100

Cantitatea de furaje procesate in cadrul fermei este de 744 tone/an, situatia

materiei prime si a materialelor ce intra in compozitia acestora fiind:


.


65

Nr. crt.

Materii prime si materiale U.M

35-60 zile

60-85 zile

85-125 zile

125-170 zile

TOTAL - 1 CICLU

TOTAL ANUAL

1. Orz Kg 8000 16000 12000 16200 52200 156600 2. Porumb Kg 4000 8000 32000 43200 87200 261600 3. Grau Kg 0 0 0 0 0 0

4. Sroturi (soia,

floarea soarelui) Kg 3000 6000 16000 21600 46600 1398 00

5. Tarate Kg 2000 4000 8000 10800 24800 74400

6. Concentrat

PVM Kg 3000 6000 12000 16200 37200 111600

Igienizarea incintelor, Dezinsectia si Deratizarea

Actiunile de igienizare, dezinsectie si deratizare, au drept scop distrugerea

partiala sau totala a microorganismelor patogene, conditionat patogene si

saprofite si a vectorilor acestora (insecte si rozatoare).

A. Igienizarea inicintelor

Igienizarea se va realiza in trei etape, necesare si obligatorii, respectiv: curatirea

mecanica, curatirea hidromecanica (sanitara, spalarea), aplicarea agentului

microbicid.

a. Curatirea mecanica (uscata)

Curatirea mecanica va consta in indepartarea de pe suprafetele care urmeaza a fi

spalate si supuse actiunii substantelor microbicide a murdariei depuse pe acestea

in timpul procesului tehnologic, a resturilor de dejectii existente la nivelul

gratarelor si a restului de nutreturi/apa din frontul de furajare/adapare. Curatarea

se va face cu ajutorul razurilor, a periilor de sarma sau de radacini a masinilor

abrazive si a altor mijloace. Activitatea nu se executa daca spalarea ulterioara se

face cu jet de apa de inalta presiune.

b. Curatirea hidromecanica


.


66

Curatirea hidromecanica va consta in spalarea diferitelor suprafete cu apa.

Folosirea solutiilor de agenti de curatire biodegradabili favorizeaza inmuierea,

dizolvarea, dispersarea si suspendarea particulelor de murdarie, in vederea

desavarsirii curatirii mecanice a suprafetelor pe care urmeaza a fi aplicate

substantele microbicide.

Obtinerea jetului de apa se va face prin utilizarea de pompe de foarte inalta

presiune care dezvolta un jet sub forma de lama cu grosimea de cativa mm, care

asigura dislocarea eficienta a murdariei.

Folosirea pompelor de foarte inalta presiune reduce pretul de cost al actiunii de

decontaminare prin reducerea de cateva ori a consumului de apa fata de pompele

clasice, precum si cresterea eficientei decontaminarii.

In cazul folosirii acestui sistem nu se va mai apela la curatarea mecanica.

c. Aplicarea agentului microbicid

Aplicarea de substante microbicide se va face pe suprafetele pregatite prin

curatirea mecanica si hidromecanica a acestora.

Vor fi utilizate mijloacele specifice de decontaminare microbiana, cele mai

frecvent folosite, f iind dispersate sub forma gasoaza sau de aerosoli. Substantele

utilizate vor fi selectate specific f iecarei investitii dintr-o lista acceptata la nivelul

Uniunii Europene si aprobata a fi utilizate pe teritoriul Romaniei. Compusii

utilizati nu au impact negativ asupra factorilor de mediu, nu au efecte negative

asupra sanatatii animalelor sau a personalului exploatatiei, nu modifica calitatea

dejectiilor.

B. Dezinsectia


.


67

Dezinsectia este definita ca ansamblul metodelor si mijloacelor si de combatere a

insectelor si acarienilor, care vehiculeaza si transmit boli infectocontagioase si

parazitare la animale. Conform prevederilor legislative, dezinsectia este o actiune

obligatorie de a carei executie raspund proprietarii animalelor. Dezinsectia se va

face in functie de intensitatea invaziilor, prin terti, unitati specializate si

autorizate, pe baza de contract economic.

Insecticidele aplicate vor avea forma gazoasa sau de aerosoli. Compozitia

insecticidelor utilizate va fi in conformitate cu normativele nationale si europene

in vigoare si nu vor avea impact negativ asupra factorilor de mediu, nu vor avea

efecte negative asupra sanatatii animalelor sau a personalului exploatatiei, nu vor

modifica calitatea dejectiilor.

C. Deratizarea

Deratizarea cuprinde complexul metodelor si mijloacelor de prevenire si

combatere a rozatoarelor.

Conform prevederilor legislative in vigoare, deratizarea este o actiune obligatorie,

care se executa de 2 ori pe an - primavara si toamna -, inainte de executarea

decontaminarilor microbiene profilactice in: sectoarele zootehnice, locurile de

depozitare a furajelor si la alte obiective din zona. In cursul anului se executa

deratizari de intretinere – daca este necesar.

Deratizarea se va face sub supravegherea stricta a medicului veterinar si vor fi

executate de catre terti autorizati, pe baza de contract. Aplicarea acestor

tratamente nu va pune in pericol sanatatea animalelor sau a personalului

exploatatiei, nu vor avea impact negativ asupra factorilor de mediu si nu vor

modifica calitatea dejectiilor.


.


68

2.2 Activitati de dezafectare, la sfarsitul procesului tehnologic propus

In conditii extreme, in care, ca urmare a unui accident tehnic, ale carui consecinte

vor fi potentiale pericole de afectare a componentelor de mediu - apa si sol -, se

vor lua masurile necesare de indepartare a surselor de poluare.

Dupa inchiderea finala a activitatii fermei de ingrasare a suinelor, refacerea

amplasamentului fermei va consta in demolarea si dezafectarea instalatiilor si

redarea suprafetei ocupate de ferma, circuitului agricol.

Activitatea de inchidere a activitatii complexului zootehnic trebuie sa urmeze

urmatoarele etape:

� sa protejeze sanatatea si siguranta publica;

� sa reduca si unde este posibil sa elimine daunele ecologice si

� sa redea terenul intr-o stare potrivita utilizarii lui initiale sau acceptabila

pentru o alta utilizare.

Ingrijirea pasiva impusa imediat dupa incetarea operatiunilor, trebuie sa

indeplineasca trei conditii:

� stabilitate fizica - toate structurile ramase nu trebuie sa prezinte

pericol neacceptabil pentru siguranta si sanatatea publica sau mediul

inconjurator;

� stabilitate chimica - toate materialele ramase nu trebuie sa prezinte

un pericol pentru viitorii utilizatori ai amplasamentului, sanatatea

publica sau mediul inconjurator;

� amplasamentul reecologizat trebuie sa fie adecvat pentru o folosinta

corespunzatoare a terenului, considerata compatibila cu zona

inconjuratoare.

La sfarsitul perioadei de functionare, amplasamentul va fi eliberat de toate

materialele si constructiile supra si subterane si va fi redat folosintei initiale: teren


.


69

agricol, f ie unei folosinte din aceeasi categorie cu cea care se va executa conform

actualului proiect.

Materialele rezultate din demolari fac parte din categoriile urmatoare:

� Lemn = se valorif ica prin vanzare directa la beneficiari;

� Materiale feroase neutilizabile in alte activitati = se valorif ica prin terti

autorizati;

� Betoane sfaramate = se valorif ica ca material de umplutura in zone care

au deficit, sau la structura drumurilor comunale;

� Utilaje = se valorif ica direct sau se reutilizeaza in alte proiecte.

2.3 Valori limita atinse prin tehnica propusa

2.3.1 Compararea cu prevederile BAT/BREF pentru cresterea intensiva a pasarilor si porcilor referitoare la stocarea temporara a dejectiilor in vederea mineralizarii

Despre importanta documentelor BAT, pe prima pagina a site-ului oficial al

Agentiei Nationale de Protectie a Mediului, la expunerea: “Directiva IPPC si

schimbul de informatii referitor la BAT”, subcapitolul: “Importanta documentelor

BAT” se face urmatoarea afirmatie:

Chiar daca documentele BAT nu sunt obligatorii din punct de vedere legal, se

porneste de la ideea ca vor avea o importanta factica mare, deoarece informatiile

continute in ele vor forma baza pentru stabilirea BAT in decizia de autorizare.


.


70

In continuare se afirma ca:

Nu se cunoaste insa cat de intens vor utiliza in viitor statele membre factic

documentele BAT in cadrul practicii nationale de reglementare, deoarece

Directiva IPPC permite un anume spatiu de manevra la transpunerea ei. Dupa

stadiul actual de cunoastere, cele mai multe state membre UE elaboreaza ghiduri

nationale asupra luarii in considerare a documentelor BAT, iar altele preiau

informatiile din documentele BAT in normativele de reglementare nationale. Se

asteapta astfel un efect intarziat, deoarece Comisia Europeana in stadiul actual va

da spre traducere in toate limbile UE oficiale doar circa 20 de pagini ce rezuma

documentele BAT, astfel ca versiunile complete si cumprinzatoare deocamdata

exista doar in limba engleza. Pe de alta parte, accesul simplu pe internet si

structura unitara, sistematica a documentelor BAT pentru toate sectoarele

industriale relevante simplif ica utilizarea lor si in afara UE, fiind "vocea UE

referitoare la BAT".

In spiritul celor mentionate si al tehnologiei care va fi utilizata prin aplicarea

proiectului, putem afirma ca noua investitie se incadreaza pe linia celor mai noi

aplicatii in domeniu. In sprijinul afirmatiei se fac precizarile urmatoare.

Luand in considerare specificatiile din “Prevenirea si Controlul Integrat al

Poluarii (IPPC). Documentul de Referinta asupra Celor mai bune tehnici

disponibile in cresterea intensiva a pasarilor si porcilor”, editia din iulie 2003, in

rezumatul lucrarii, la subcapitolul privitor la “Tehnicile aplicate si BAT asupra

cresterii intensive de animale - Cresterea pasarilor si porcilor” si anume la

pagina X din REZUMAT, paragraful care trateaza “Sistemele de adapostire

pentru porci; scroafele de imperechere/gestante” se specifica urmatoarele:


.


71

� In determinarea BAT asupra sistemelor de adapostire, tehnicile sunt

comparate fata de sistemul de referinta utilizat pentru adapostirea

scroafelor de imperechere si gestante, acesta fiind o groapa adanca

aflata sub o podea complet perforata cu grilaj de beton. Namolul este

indepartat in intervaluri frecvente sau nefrecvente.

La pagina XI-XII din REZUMAT, paragraful care trateaza: “Sistemele de

adapostire pentru porci; ingrasare/sacrif icare” se specifica:

� Porcii de ingrasare/sacrif icare sunt mereu adapostiti in grup, iar cele

mai multe sisteme pentru adapostirea in grup a scroafelor se aplica si

aici. In evaluarea BAT a sistemelor de adapostire, tehnicile sunt

comparate fata de sistemul de referinta utilizat pentru adapostirea

porcilor de ingrasare/sacrif icare, care este podeaua complet

perforata cu bazin adanc pentru dejectii amplasat la baza si ventilatie

mecanica.

Si la pagina XIII din REZUMAT: “Sistemele de adapostire pentru porci, scroafele

cu purcei” sunt:

� boxa cu podea complet perforata cu bazin de colectare adanc, pe sub

podea (fiind referinta).

In subcapitolul: “Depozitarea dejectiilor de la porci si pasari”, la paginile XVI-

XVII-XVIII din REZUMAT, se mai specifica:

� BAT inseamna instalatiile de stocare pentru dejectiile de porci si

pasari cu capacitate suficienta pana cand se poate realiza urmatorul

tratament sau aplicatie pe teren. Capacitatea solicitata depinde de

climatul si de perioadele in care aplicatia pe teren nu este posibila.

Pentru dejectiile de porci, de exemplu, capacitatea poate diferi de la


.


72

dejectiile produse intr-o ferma intr-o perioada de 4 – 5 luni, in climat

mediteranean, intr-o perioada de 7 – 8 luni in conditii atlantice sau

continentale, intr-o perioada de 9 -12 luni in ariile boreale.

La pagina XIX din REZUMAT, “Imprastierea pe teren a dejectiilor de la porci si

gaini” se precizeaza ca:

BAT este de a minimiza emisiile de la dejectii in sol si panza freatica pentru

omogenizarea cantitatii de deseuri cu cerinte previzibile ale cerealelor (azot si

fosfor, si aportul mineral la cereale din sol si din fertilizator). Instrumentele

diferite sunt disponibile pentru a omogeniza nutrientii totali preluati de sol si

vegetatie fata de cantitatea totala de nutrient din dejectii, ca de exemplu pentru

omogenizarea nutrientilor in sol sau prin evaluarea numarului de animale fata de

terenul disponibil.

BAT ia in considerare caracteristicile terenului respectiv atunci cand se aplica

dejectiile;

BAT este reducerea poluarii apei prin abordarea in special a urmatoarelor:

� dejectiile nu se vor aplica pe teren atunci cand terenul este:

o saturat de apa ;

o inundat ;

o inghetat ;

o acoperit cu zapada.

BAT este administrarea imprastierii dejectiilor pentru a reduce disturbarea prin

miros, acolo unde vecinatatea este pasibila a fi deranjata, facand urmatoarele in

special:

� imprastierea in timpul zilei cand este mai putin probabil ca oamenii

sunt acasa si


.


73

� evitand sfarsiturile de saptamana,

� sarbatorile oficiale si

� luand in considerare directia vantului fata de casele vecinatatii.

Fiecare tehnica isi are limitarile ei si nu este aplicabila in toate circumstantele

si/sau toate tipurile de teren. Tehnicile care injecteaza namol arata reducerea cea

mai ridicata, insa tehnicile care imprastie namol la suprafata solului urmate de

integrare imediat dupa aceea, pot atinge acelasi grad de reducere.

Pagina 125, Capitolul 2 “SISTEME SI TEHNICI DE PRODUCTIE APLICATE”,

subcapitolul: 2.6 “Procesarea gunoiului pe amplasamentul fermei” punctul 2:

Reduce emisiile odorizante din timpul stocarii sau imprastierii pe sol, se

precizeaza ca gunoiul poate degaja si alte neplaceri legate de mirosuri. Acestea

pot fi in unele situatii reduse prin tratament anaerobic sau prin aditivi.

BAT asupra depozitarii namolului de porc intr-un rezervor de beton sau otel

cuprinde toate cele ce urmeaza:

� Un rezervor stabil care poate sa reziste adecvat la influentele

mecanice, termice si chimice;

� Baza si peretii rezervorului sunt impermeabile si protejate impotriva

coroziunii;

� Depozitul este golit periodic pentru inspectia si mentenanta, de

preferat in fiecare an;

� Namolul este omogenizat doar inainte de golirea rezervorului de

exemplu pentru aplicarea pe teren.

Fapt intarit si de afirmatiile din capitolul “5 Cele mai bune tehnici disponibile”,

subcapitolul: 5.2.5 Depozitarea dejectiilor.


.


74

� BAT este a concepe instalatii pentru dejectiile de porci cu capacitate

suficienta pana cand se va face alta tratare sau aplicatie pe teren.

Capacitatea solicitata depinde de climatul si de perioadele in care

aplicatia pe teren este realizata. Capacitatea solicitata depinde de

climat si de perioadele in care aplicatia pe teren nu mai este posibila.

De exemplu, capacitatea poate diferi de la dejectiile produse in ferma

de la 4 – 5 luni in climat mediteranean, 7 -8 luni in conditii atlantice

sau continentale, pana la 9 – 12 luni in arii boreale. Un bazin de

stocare a namolului este la fel de viabil si ca un rezervor de namol, cu

conditia sa aiba baza si pereti impermeabili.

La subcapitolul: “Tratarea pe amplasamentul fermei a dejectiilor porcilor sau

pasarilor” se mentioneaza ca tehnicile aplicate pentru tratarea pe amplasamentul

fermei a dejectiilor porcilor si pasarilor, sunt:

� tratarea biologica a namolului de la porci;

� aplicarea aditivilor in dejectii.

La subcapitolul: “2.6.6 Aditivi pentru gunoiul de porc” si in subcapitolul “4.9.10

Aditivi pentru dejectiile de porci” se aminteste de utilizarea aditivilor.

Descriere: Dintre toti aditivii descrisi in Sectiunea 2.6.6, numai cei pentru

schimbarea proprietatilor f izice ale dejectiilor pentru a-i face mai usor de

manipulat, cum ar fi agentii biologici, sunt folositi in mod curent la nivelul fermei,

si in cele mai multe cazuri au un efect pozitiv. Acesti aditivi nu sunt nocivi, si nu s-

au semnalat efecte cross - media semnificative.

Acest fapt contribuie si la diminuarea emisiilor odorizante din timpul stocarii sau

imprastierii pe sol. Gunoiul poate degaja si alte neplaceri legate de mirosuri.

Acestea pot fi in unele situatii reduse prin tratament anaerobic sau prin aditivi.


.


75

Pentru imbunatatirea calitatii dejectiilor inainte de a fi utilizate ca ingrasamant pe

terenurile agricole si pentru a impiedica formarea de compusi volatili, care pot

creea disconfort sunt aplicate cateva tehnici de administrare a unor aditivi, functie

de necesitatile care se impun.

Toti aditivii utilizati pentru imbunatatirea calitatii dejectiilor rezultate din

procesul de crestere si ingrasare suine se aleg functie de rezultatele care se obtin

dupa primele serii de animale astfel incat acestia sa isi dezvolte eficienta in

proces. In acest sens nu exista retete prestabilite pentru tipuri si cantitati de

aditivi.

In timpul colectarii dejectiilor - in bazinul destinat acestora -, se folosesc aditivi

care schimba proprietatile fizice, chimice si microbiologice ale dejectiilor

destinate imprastierii pe terenuri agricole. Sunt utilizati aditivii destinati cresterii

valorii de fertilizare, care inhiba procesul metabolic al microorganismelor care au

drept finalitate emisii de NH3, mentinand nivelul concentratiei de azot total, in

balegar favorizand, totodata, cresterea sintezei de celule microbiene si, implicit,

de crestere a masei proteice in amestecul de ape uzate. Se utilizeaza aditivi de

inhibare a microorganismelor patogene, inhibitori ureatici, regulatori de pH,

agenti de oxidare, f loculanti, agenti pentru fluidizare si impotriva formarii

crustelor de suprafata.

Mai jos sunt descrise cateva dintre tehnicile de utilizare ale aditivilor destinati

bioprelucrarii balegarului de porc.

Aditivi pentru emisiile de diversi compusi gazosi

Una din cele mai interesate si controversate chestiuni este descresterea emisiilor

gazoase prin aplicare de aditivi (in special reducerea emisiilor de NH3 si H2S ).


.


76

S-a constatat, pe baze stiintif ice, ca pana la 90 % din azotul produs de porci se

prezinta sub forma de uree. Cand microorganismele prezente in fecale intra in

contact cu ureea, are loc urmatoarea reactie chimica:

CO(NH2)2 + 3 H2O � 2 NH4

+ + HCO3- + OH-

Aceasta reactie este mult influentata prin temperatura si pH, de exemplu, sub 10 0C sau la un pH sub 6,5, sunt provocate stopuri ale reactiei.

Aditivi pentru reducerea mirosurilor neplacute

Mirosurile rezulta din mixtura diferitelor componente in conditii anaerobe, fiind

identif icate peste 200 de substante responsabile pentru odorizarea neplacuta a

aerului, precum:

� acizi grasi volatili;

� alcooli (indol, p-cresol, etc.);

� H2S si derivati;

� amoniac;

� alti compusi ai azotului (amine si mercaptani).

Exista o larga variatie in proportie si in concentratii pentru fiecare substanta

depinzand de tipul fermei, nutritia si organizarea nutritionala, de conditiile

climaterice etc.

Aceasta poate explica de ce in multe imprejurari eficienta acestor compusi

impotriva mirosurilor nu poate fi dovedita, totdeauna, in conditii de ferma.

Aditivi care vizeaza schimbarea proprietatilor fizice ale balegarului

Obiectivul unor astfel de aditivi este acela de a face ca balegarul sa fie mai usor

de manipulat. Acesti aditivi sunt probabil cel mai mult folositi si eficienta acestora


.


77

este bine cunoscuta. Folosirea lor aduce o crestere a curgerii libere a balegarului,

eliminarea principalelor cruste de suprafata, o reducere a solidelor in suspensie si

reducerea stratif icarii balegarului. Aplicarea aditivilor poate folosi la curatirea

mai usoara a gropilor de depozitare si ca atare, la scurtarea timpului de curatire

si permite, economisirea de apa si de energie. In plus, un astfel de balegar este

mult mai omogen si inlesneste folosirea acestuia in agricultura (o mai buna

dozare).

Aditivi pentru cresterea valorii de fertilizare

Exista aditivi pentru reducerea emisiilor de NH3, dar mentinand nivelul

concentratiei de azot total, in balegar (in primul rand prin favorizarea cresterii

sintezei de celule microbiene).

Aditivi pentru inhibarea/blocarea microorganismelor patogene

In balegar exista un complex de microorganisme. Parte dintre acestea contribuie

la emisiile de gaze si mirosuri. Potential, este posibil sa fie identif icate

microorganisme patogene, din categoria Coliforme fecali si Salmonella, precum si

alti agenti patogeni specifici suinelor, virusi, muste, nematode etc.

In mod obisnuit, depozitarea balegarului pe o perioada de timp mai lunga conduce

la o scadere a germenilor patogeni. Pentru dezvoltarea agentilor patogeni este

necesara mentinerea unei anumite temperaturi si a unui pH optim o perioada

suficient de lunga. In timp real, pH-ul descreste in prima luna de stocare - de la

7,5 la 6,5. Aceasta descrestere se datoreaza sintezei microbiene a acizilor grasi

volatili care au un efect negativ asupra supravietuirii agentilor patogeni. Unii

dintre aditivii pentru balegar au fost destinati, cu precadere, combaterii oualelor

de insecte si a mustelor.

Alte tipuri de aditivi pentru balegarul rezultat de la suine:


.


78

Agenti de mascare si neutralizare

Acestia sunt constituiti dintr-o mixtura de compusi aromati (heliotropin, vanilie

etc.), care mascheaza mirosul de balegar. Agentul este, cu usurinta, metabolizat de

catre microorganismele aflate in balegar. Eficienta este, totusi, discutabila.

Absorbanti

Acestia sunt reprezentati, de un mare numar de substante, care au demonstrat ca

absorb cu usurinta amoniacul. S-a constatat ca unele tipuri de zeoliti, numiti

clinoptilotite, au cel mai bun efect, atunci cand sunt adaugati, f ie in balegar, f ie in

amestecurile emitente de amoniac. Acestia au, de asemenea, capacitatea de a

imbunatati structura solului si au calitatea de a nu fi toxice sau vatamatoare.

Inhibitori ureatici

Aceste componente stopeaza reactia descrisa anterior si previne transformarea

ureei in amoniac. Se cunosc trei tipuri de inhibitori ureatici :

1. fosforamidele aplicate direct in sol. Au un bun efect. Se preteaza mai bine

la soluri acide, dar pot afecta microorganismele din sol;

2. extractele de yucca (Y schildiger). In aceasta privinta, s-au facut teste

pentru a ajunge la un nivel optim de actiune, dar informatiile obtinute sunt

controversate, in unele cazuri avand bune rezultate, iar in altele neavand

nici un efect;

3. paiele: sunt considerate a fi un absorbant, in multe privinte. Utilizarea

lor, pe langa efectul de absorbtie, determina si cresterea proportiei C:N.

Rezultatele nu sunt concludente, dat f iind faptul ca in anumite conditii s-au

inregistrat emisii de amoniac.

Regulatori de pH


.


79

Acestia sunt de doua tipuri principale:

1. regulatori acizi: in mod obisnuit, acizi anorganici (fosforici,

hidroclorici, sulfurici). In general au efecte bune, dar costurile

implicate sunt foarte mari, iar substantele utilizate sunt ele insele

periculoase. Folosirea acestora nu este recomandabila pentru folosire

la nivel de ferma;

2. sarurile de Ca si Mg: aceste saruri interactioneaza cu carbonatul

din balegar, descreste pH-ul. Ele pot mari valoarea de fertilizare, dar

pot, de asemenea, mari si salinitatea solului (cloruri). Sunt folosite

uneori singure, dar in principal, in combinatie cu alti aditivi.

Floculantii

Sunt compusi minerali (cloruri ferice sau feroase si altele) sau polimeri organici.

Fosforul este mult redus, dar folosirea lor genereaza risipa si sunt dif icil de

administrat.

Dezinfectanti si biocizi

Sunt constituiti din compusii chimici care inhibeaza activitatea microorganismelor

implicate in generarea odorantilor. Acestia sunt scumpi, necesita dozarea, dar, in

majoritatea lor, sunt eficienti.

Agentii biologici

Acestia pot f i :

1. enzimele, trebuie sa elimine corpurile straine naturale, nedorite in

procesul de fermentare urmarit. Folosirea lor este utilizata, pentru a

reduce materiile organice care produc CH4;

2. microorganisme specifice (corpuri straine). Sistemul consta in

adaugarea de substraturi de carbonat, care determina cresterea ratei


.


80

C:N. Efectul consta in folosirea amoniacului ca nutrient si a

carbonului organic/anorganic, pentru a dezvolta un eficient proces de

sinteza care schimba amoniacul, in alta forma chimica a azotului.

Aceste materiale nu sunt periculoase si nu au nici efecte transmisibile.

2.3.2 Modul de indeplinire a cerintelor BAT/BREF cu privire la masurile de reducere a emisiilor de amoniac

Tinand cont si de cele precizate si in capitolul 5.2., “Cresterea Intensiva a

porcilor”, Subcapitolul 5.2.7: «Tehnicile de imprastiere a dejectiilor de la porci»,

precizeaza:

BAT ia in considerare caracteristicile terenului respectiv atunci cand se aplica

dejectiile; in particular, conditiile solului, tipul solului si inclinatia, conditiile

climatice, irigarea, precipitatiile, utilizarea terenului si practicile agricole inclusiv

rotatia culturii de cereale BAT este reducerea poluarii apei prin abordarea in

special a urmatoarelor aspecte:

� dejectiile nu se vor aplica pe teren atunci cand terenul este:

� saturat de apa;

� inundat;

� inghetat;

� acoperit cu zapada;

� dejectiile nu se vor aplica pe campuri aflate in panta;

� nu se vor aplica dejectii pe cursuri adiacent cursurilor de apa (se va

lasa o fasie netratata de teren).

Fiecare tehnica isi are limitarile sale si nu este aplicabila in toate circumstantele

si/sau toate tipurile de teren. Tehnicile care injecteaza namol arata reducerea cea


.


81

mai ridicata, insa tehnicile care imprastie namol la suprafata solului urmate de

integrare imediat dupa aceea, pot atinge acelasi grad de reducere.

Concluziile BAT sunt aratate in tabel

BAT Reducerea emisiilor

Material utilizat

Aplicabilitate

Imprastierea in banda si integrarea intr-un interval de 4 ore, a dejectiilor,

in teren arabil

80 % dejectii

Integrarea este aplicata pentru teren care poate fi

cultivat usor, in alte situatii BAT este imprastierea in

banda fara integrare

Aplicarea dejectiilor pe teren

Reducerea substantiala a poluarii apei subterane cu H2S, NH3,

NO2- si NO3

-

dejectii Aplicarea se va executa conform prevederilor

capitolului 5.2.7

Capacitatea de stocare a

dejectiilor pe o perioada de un an

Scaderea emisiilor de H2S si NH3

dejectii Depozitare pana la 12 luni,

conform capitolul 5.2.5

Tratament cu aditivi

Reducerea degajarilor de mirosuri

aditivi diversi

Conform precizarilor din capitolul 2.6 si capitolul

4.9.10

Ventilarea naturala a halelor de productie

Reducerea energiei electrice destinate

ventilarii cu circa 70%

Energie electrica

Conform capitolului 5.2.4

Programul de crestere/ingrasare a suinelor a fost alcatuit pe baza datelor din

tema de proiectare si a informatiilor privind tehnologiile similare.


.


82

Dupa intrarea in exploatare a obiectivului se pot realiza comparatii cantitative ale

reducerilor de energie, materiale, poluanti etc. prin compararea cu tehnicile cele

mai avansate si care se afla in exploatare curenta.

3 DESEURI

3.1.Deseuri rezultate din activitatea fermei

In urma activitatilor desfasurate pe amplasament rezulta urmatoarele tipuri de

deseuri:

� Deseuri menajere diverse, deseuri care sunt ridicate periodic de catre

societati de salubritate, specializate; deseurile menajere solide se

colecteaza dif erentiat, in europubele GMT EN 840-1 de pana la

140 l pe platforma betonata, in functie de locul de provenienta si tipul

acestora, de unde se preiau de catre Regia de Salubritate conform cu

contractul de evacuare a deseurilor. Zona de depozitare a deseurilor este

prevazuta la o distanta de minim 5 metri de ferestrele obiectivelor invecinate.

Conform Hotararii Guvernului Romaniei nr. 856/16.08.2002 privind

evidenta gestiunii deseurilor si pentru aprobarea listei cuprinzand deseurile,

inclusiv deseurile periculoase, deseurile menajere se incadreaza in

categoria 20 (produse pe care detinatorul nu le mai utilizeaza) grupa 20 03

01;

� Deseuri de hartie, plastic, metalice, provenite, in principal, de la ambalaje

diverse vor fi valorif icate prin societati de profil;

Evidenta gestiunii deseurilor este tinuta de catre personalul complexului zootehnic

si monitorizata de catre serviciul de protectie a mediului al beneficiarului.


.


83

Managementul deseurilor, in cadrul fermei, este redat, pe scurt, in tabelul

urmator:

Tabelul nr. 3.-1. Managementul deseurilor –

cantitatea prevazuta a fi generata -

Den

umire

a d

eseu

lui

Can

titat

ea

prev

azu

ta a

fi

gene

rata

Sta

rea

fizic

a (S

olid

-S

,Lic

hid

– L,

S

emis

olid

-SS

)

Cod

ul d

eseu

lui

Val

orifi

cata

Elim

inat

a

Ram

asa

in

stoc

1 2 3 4 7 8 9

Deseuri menajere 0,4 t/an

S 20.03.01 0,4 t/an

Ambalaje diverse 19 t/an

S 15.01.01 15.01.02

19 t/an

Deseuri veterinare 1,46 t/an

S 02.01.02 1,46 t/an

Obs. Cantitatile de deseuri calculate, se refera la 365 de zile.

Desi considerat deseu, materialul organic rezultat ca dejectii ale suinelor este, in

realitate, o materie prima, de buna calitate - rezultata din tehnologia de crestere

a suinelor -, utilizabila, cu bune rezultate, pentru fertilizarea terenurilor

agricole.

Teoretic, materialele organice provenite de la animale (gunoiul de grajd, namolul

de la porci etc.) si cele de origine vegetala trebuie aplicate, de regula, pe

terenurile agricole, deoarece sunt o sursa bogata de elemente nutritive pentru

culturile agricole si in acelasi timp constituie o protectie a solului impotriva

degradarii.

Este importanta valoarea ridicata de fertilizare a gunoiului de grajd si a

dejectiilor pe unitatea de volum. Daca acestea sunt bogate in nutrienti, atunci

pentru producatorii agricoli devine rentabila stocarea si utilizarea lor in locul

ingrasamintelor minerale, care sunt mai putin accesibile din cauza preturilor

ridicate. Acest ingrasamant organic este ieftin si la indemana fiecarui producator


.


84

agricol si, in plus, poate fi completat cu ingrasaminte chimice – dupa nevoi -,

pentru a realiza necesarul optim de nutrienti pentru culturile agricole.

3.2.Stationarea si realizarea amestecului de dejectii necesar imprastierii pe terenul agricol

Sistemul de colectare si depozitare a dejectiilor a fost prevazut in vederea

utilizarii lor ca ingrasamant natural. A fost conceput pe principiile codului de bune

practici agricole adoptat in tarile U.E. si recunoscut in prezent si in Romania.

Din activitatea obiectivului vor rezulta urmatoarele tipuri de deseuri:

� dejectii animale;

� pierderi naturale din efectiv;

� deseuri menajere.

Dejectiile se scurg prin fantele gratarului care formeaza pardoseala boxei, in

canalele colectoare, unde se stocheaza o perioada de 20 - 30 de zile, apoi, prin

ridicarea supapelor, dejectiile vor fi trase in sistemul de conducte practicat pe

fundul canalelor de colectare. Printr-o conducta de material plastic, dejectiile sunt

dirijate catre conducta centrala care face legatura cu bazinul de stocare dejectii.

Bazinul de stocare consta dintr-o laguna formata din doua compartimente din

argila compactata in care sunt amplasate doua baloane din panza cauciucata

impermeabila. Baloanele sunt prevazute cu cate doua conducte de insuflare aer

pentru omogenizarea mixturii de dejectii in vederea evitarii depunerilor.

Transportul mixturii dupa perioada de 6 luni de fermentare se face cu ajutorul unui

utilaj special (cisterna) pe suprafetele agricole.


.


85

Transportarea si imprastierea dejectiilor pe terenurile agricole se va face de doua

ori pe an.

Perioadele optime de imprastiere a acestor dejectii sunt: toamna, dupa recoltare,

si primavara, inainte de insamantare.

Aceste dejectii sunt imprastiate pe terenurile agricole ca ingrasamant natural,

neexistand efecte negative asupra componentei de mediu apa (freatica sau de

suprafata).

Stocarea dejectiilor

Conform Ordinului comun al Ministrului Mediului si Gospodaririi Apelor nr.

1182/22.11.2005 si al Ministrului Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale nr.

1270/30.11.2005, privind aprobarea Codului de bune practici agricole pentru

protectia apelor impotriva poluarii cu nitrati din surse agricole, revizuit in

noiembrie 2005 – la Capitolul VIII, articolul 8.1 Consideratii generale privind

exploatatiile agro-zootehnice si a instalatiilor tehnologice, la alineatul 124: „Se

recomanda o perioada de stocare a dejectiilor de 5 luni (23 - 24 saptamani) atunci

cand se evalueaza un risc de poluare in perioada de imprastiere pe teren a

dejectiilor, ca urmare a cresterii debitelor de suprafata sau a infiltratiilor datorita

unui drenaj intern rapid. In aceste circumstante, datorita perioadei mai lungi de

stocare, solului i se da posibilitatea de a se usca si prin urmare de a-i creste

capacitatea de absorbtie a nutrientilor din ingrasamintele organice. Perioada de

stocare mai indelungata a dejectiilor este benefica arealelor cu/fara sisteme de

drenaj, terenurilor in panta, zonelor umede cu precipitatii mai abundente,

precum si arealelor din vecinatatea cursurilor de apa”.

Alineatul 125 precizeaza ca: „In zonele cu risc mare, trebuie asigurate pana la 6

luni de stocare (27 - 28 saptamani). Aceste zone includ regiunile mai reci, cu

precipitatii mai abundente. De asemenea, pot f i incluse in aceasta categorie zonele

cu folosinta agricola din bazinele lacurilor, cu straturi subtiri de soluri aluviale,


.


86

slab drenate, precum si a altor areale unde riscul poluarii apelor de la

imprastierea dejectiilor este major”.

In cazul concret, al proiectului nou de investitii, bazinul de dejectii proiectat este

vidanjabil, golirea facandu-se cel mult de doua ori pe an, dejectiile fiind preluate

si folosite la fertilizarea terenurilor agricole. Dejectiile – in momentul distribuirii

lor pe terenurile agricole -, indeplinesc conditiile impuse in: Ordinul Ministrului

Mediului si Gospodaririi Apelor nr. 344/16.08.2004, pentru aprobarea Normelor

tehnice privind protectia mediului si in special a solurilor, cand se utilizeaza

namolurile de epurare in agricultura, Ordinul comun al Ministrului Mediului si

Gospodaririi Apelor nr. 242/26.03.2005 si Ordinul Ministrului Agriculturii,

Padurilor si Dezvoltarii Rurale nr. 197/07.04.2005, privind aprobarea organizarii

Sistemului national de monitoring integrat al solului, de supraveghere, control,

decizii, pentru reducerea aportului de poluanti proveniti din surse agricole si de

management al reziduurilor organice rezultate din zootehnie, in zone vulnerabile

si potential vulnerabile, la poluarea cu nitrati.

Acestea stabilesc conditiile de evacuare, stocare si aplicare a dejectiilor rezultate

de la fermele de suine pe terenurile agricole, constituind o noua abordare privind

epurarea si utilizarea acestora.

Imprastierea acestora pe teren, se va face de doua ori pe an, primavara si toamna,

cand terenul agricol nu va fi cultivat.

Majoritatea emisiilor din activitatile de la fermele de porci pot fi atribuite la

cantitatea, structura si compozitia balegarului.

Cantitatea anuala de balegar de porc, urina si mixtura de dejectii, sunt produse

care variaza functie de categoria de productie, continutul de nutrienti al hranei si

de sistemul de baut aplicat, ca si de diferite stadii de productie, cu metabolismul

lor tipic. Cu cat sunt mai ridicate stadiile de sacrif icare, cu atat sunt mai ridicate

nivelele de mixtura de dejectii.


.


87

Aceste valori sunt prezentate in urmatorul tabel:

Categorie suine Productie (kg/cap/zi)

Productie in m3/cap

balegar urina Slam

balegar per luna per an

porci la finisat1) 2 1 - 1,2 3 - 7,2 0,09 - 0,13 1,1 - 1,5 porci la finisat

160kg fara date

fara date 10 - 13 fara date fara date

1) greutate de finisat 85 - 100 kg

Conform datelor reale – obtinute teoretic pentru complexul zootehnic care va

functiona -, un porc – prin tehnologia prezentata - elimina o cantitate anuala de

maximum 1,5 m3 de amestec: balegar+urina.

La o hala cu 1000 capete suine, timp de un an, se colecteaza – in bazinul de

stocare circa 1500 m3 de material biologic. Acest material este bun pentru

imprastierea pe terenul agricol el f iind bioprelucrat de catre microorganismele

specifice.

Daca se tine cont de sublinierea existenta - in Ordinul Ministrului Mediului si

Gospodaririi Apelor si a Ministrului Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale

nr. 1182/22.11.2005, privind aprobarea “Codului de bune practici agricole pentru

protectia apelor impotriva poluarii cu nitrati din surse agricole” – articolul 4.2

Ingrasaminte organice, alineatul 68 - si anume ca: “ ingrasamintele organice cu

un raport C/N scazut (<15), cum sunt dejectiile fara asternut de paie, evolueaza

rapid (de exemplu: nitrificarea gunoiului de porc are loc in trei pana la cinci

saptamani”, dejectiile care sunt colectate pe ultimul interval de timp, inainte ca

materialul sa fie imprastiat se afla in amestec omogen cu restul materialului si nu

reprezinta decat cel mult 4% din totalul acestora. Imprastierea materialului pe

camp se va executa cel mai devreme la 4 saptamani de la ultima depopulare a

adapostului. Amestecul biologic – ingrasamantul natural -, astfel pregatit este


.


88

optim pentru a fi introdus in sol, el neafectand – sub nici un aspect -, solul sau

culturile agricole care se vor dezvolta pe aceste sole.

3.3.Calculul necesarului de teren agricol pentru fertilizare

Necesarul de teren agricol. Tinand cont de faptul ca volumul anual de balegar de

porc, urina si mixtura de dejectii, este variabil functie de categoria de productie,

continutul de nutrienti al hranei si de sistemul de baut aplicat, ca si de diferite

stadii de productie, cu metabolismul lor tipic, trebuie sa se execute calcule

specifice privind necesarul de teren agricol destinat fertilizarii cu ingrasamant

natural, in asa fel incat solul sa nu suporte agresiuni chimice.

Bazinul de dejectii este vidanjabil, iar golirea acestuia in vederea utilizarii la

fertilizarea terenurilor agricole se va face de doua ori pe an.

Dejectiile, astfel obtinute, indeplinesc conditiile impuse in Ordinul Ministrului

Mediului si Gospodaririi Apelor nr. 344/16.08.2004, pentru aprobarea Normelor

tehnice privind protectia mediului si in special a solurilor, cand se utilizeaza

namolurile de epurare in agricultura - prin asimilarea dejectiilor cu definitia de la

Capitolul I: Prevederi generale, punctul 3, alineatul b: „namoluri tratate -

namolurile tratate printr-un proces biologic, chimic ori termic, prin stocare pe

termen lung sau prin orice alt procedeu corespunzator care sa reduca in mod

semnificativ puterea acestora de fermentare si riscurile sanitare rezultate prin

utilizarea lor”.

Distribuirea pe teren a dejectiilor respecta, prevederea de la Anexa 2, Capitolul 3,

punctul 3, a Ordinului comun al Ministrului Mediului si Gospodaririi Apelor nr.

242/26.03.2005 si a Ordinului Ministrului Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii

Rurale nr. 197/07.04.2005, privind aprobarea organizarii Sistemului national de


.


89

monitoring integrat al solului, de supraveghere, control, decizii, pentru reducerea

aportului de poluanti proveniti din surse agricole si de management al reziduurilor

organice rezultate din zootehnie, in zone vulnerabile si potential vulnerabile, la

poluarea cu nitrati, privind limitarea incarcarii cu azot provenit de la animalele

crescute in ferme - pentru terenurile arabile -, la 170 kg N/ha, pe an.





noiembrie 2005 – la Anexa 8, Tabel 1: „Productia zilnica si anuala de elemente

nutritive, in dejectii de animale crescute in sistem intensiv” se gaseste specificat

ca: porcii la ingrasat cu o greutate medie de 68 kg, produc dejectii cu un continut

total zilnic de azot de 0,031 kg si anual de 11 kg.

La aceeasi Anexa 8, din Tabel 2: “Incarcatura de animale per ha ce corespunde

unor doze anuale de azot de 210 kg/ha si 170 kg/ha” se consemneaza ca dejectiile

a 15,4 porcii la ingrasat, cu o greutate medie de 68 kg, pot acoperi un ha de teren

agricol pentru a nu depasi concentratia admisa, anuala, de 170 kg N/ha.

In Tabel 3: “Suprafata de teren in (ha) necesara pentru un animal crescut in

sistem intensiv sau gospodaresc” din Anexa 8 se precizeaza ca aceasta suprafata –

corespunzatoare unui porc la ingrasat, in greutate de 68 kg este de 0,0649 ha.

Tinand cont de afirmatiile de mai sus si de faptul ca ferma are 2000 de capete

suine, dejectiile rezultate pot f i distribuite pe un teren agricol cu o suprafata de

130 ha.


.


90

Inaintea fiecarei administrari a ingrasamantului, de pe terenurile destinate acestui

scop, se vor preleva probe de sol – reprezentative si se vor executa determinari ale

compozitiei chimice a solului, de catre unitati pedologice abilitate/specializate, in

vederea respectarii prevederilor Ordinului Ministrului Mediului si Gospodaririi

Apelor nr. 344/16.08.2004, pentru aprobarea Normelor tehnice privind protectia

mediului si in special a solurilor, cand se utilizeaza namolurile de epurare in

agricultura si prevederilor Ordinului comun al Ministrului Mediului si

Gospodaririi Apelor nr. 242/26.03.2005 si al Ministrului Agriculturii, Padurilor si

Dezvoltarii Rurale nr. 197/07.04.2005, pentru aprobarea organizarii Sistemului

national de monitoring integrat al solului, de supraveghere, control si decizii

pentru reducerea aportului de poluanti proveniti din surse agricole si de

management al reziduurilor organice provenite din zootehnie in zone vulnerabile

si potential vulnerabile la poluarea cu nitrati.

Obiectivul Directivei UE 91/676/EEC este de a reduce aceste riscuri prin

reducerea si limitarea aplicarii de azot pe hectarul de teren arabil. In zonele

vulnerabile - la imprastierea balegarului -, imprastierea pe teren este

restrictionata la un nivel maxim de 170 kg N/ha pe an.

Daca se procedeaza corect, aplicarea balegarului are avantajul de a economisi

inrgasamintele minerale, de a imbunatati calitatea solurilor ca o consecinta a

adaugarii de materii organice si de a reduce eroziunea solului.

4. IMPACTUL POTENTIAL, INCLUSIV CEL TRANSFRONTIER, ASUPRA


.


91

COMPONENTELOR MEDIULUI SI MASURI DE REDUCERE A ACESTORA

4.1. Ape

4.1.1.Conditiile hidrogeologice ale amplasamentului

Amplasamentul complexului zootehnic de porci se afla situat:

� la circa 1 km nord fata de comuna Macesu de Jos ;

� la o distanta de circa 3 km, in directia sud, fata de RO SCI 0045 Coridorul

Jiului;

� la odistanta de circa 12 km, in directia est, fata de RO SCI 0045 Coridorul

Jiului ;

� la odistanta de circa 8 km, in directia est, fata de Pajistea halofila

Gighera,Comuna Gighera.

Reteaua hidrografica principala in zona localitatii Macesu de Jos este

reprezentata de Lunca Dunarii, in care exista cateva lacuri si balti de lunca cum ar

fi: lacul Mare, lacul Lipanu, lacul Nedeia, lacul Bistret, lacul Gravita, lacul

Carna, lacul Nasta.

In continuare, sunt redate cateva dintre caracteristicile hidrologice ale bazinului

Dunarea (conform atlasului cadastral al apelor din Romania, 1994):

� lungimea cursului de apa: 1075 km;

� altitudinea:

o amonte: 69 m;

o aval: 0 m;

� suprafata bazinului hidrografic: 33250 km2;

� suprafata fondului forestier: 331 581 ha;


.


92

� suprafata lacuri de acumulare: 59 213 ha;

� volumul lacuri de acumulare: 3 635,66 mil. m3;

� suprafata lacurilor naturale: 110 732 ha.

Dunarea, dupa cum bine se cunoaste isi are izvoarele in muntii Padurea Neagra

(Germania), sub varful Kandel si deverseaza in Marea Neagra (prin delta

formata) apele culese dintr-un bazin de receptie de 805.300 km2. Fluviul isi aduna

afluentii de pe teritoriul a 8 state. Intreg traseul sau este impartit in trei parti:

cursul superior, cursul mijlociu si cursul inferior. De la Bazias, la intrarea pe

teritoriul tarii, pana la varsarea in Marea Neagra este definit cursul inferior al

f luviului (1075 km). Acesta este impartit in cinci sectoare caracteristice din punct

de vedere morfo-hidrografic:

1. Sectorul defileelor carpatice. Se intinde pe 144 km intre Bazias si Gura Vaii si

primeste contributia a doua bazine hidrografice de ordinul 1: Nera si Cerna,

precum si a afluentilor directi dintre acestea. Formeaza granita cu Iugoslavia.

2. Sectorul sud-pontic. Cel mai mare se intinde pe 566 km intre Gura Vaii si

depresiunea Bratului Borcea. In aceasta portiune conflueaza cu patru rauri

importante, care creeaza bazine hidrografice de ordinul 1 - Jiu, Olt, Vedea si

Arges. In cea mai mare parte formeaza granita cu Bulgaria.

3. Sectorul pontic oriental cu balti. Cuprinde Balta Mare a Ialomitei si Balta

Mare a Brailei, deci pana la Braila-Smardan si are o lungime de 195 km. Acest

sector traverseaza teritoriul tarii, despartind Dobrogea de Muntenia. Conflueaza

doar cu un singur rau important care formeaza un bazin de ordinul 1 si anume

raul Ialomita.


.


93

4. Sectorul nord-dobrogean. Cuprinde portiunea dintre Braila si intrarea in Delta

Dunarii, la Ceatal Chilia, in amonte de Tulcea, cu o lungime de 80 km. Sunt

colectate apele din doua bazine hidrografice de ordinul 1 - Siret si Prut.

5. Sectorul deltei. Delta Dunarii, cu cele trei brate principale - Chilia, Sulina si

Sfantul Gheorghe - totalizeaza 5500 km2, din care aproape 80 % situata pe

teritoriul Romaniei.

Dunarea colecteaza indirect apele de pe 32 % din suprafata tarii, prin Ungaria si

Iugoslavia cu ajutorul Tisei din zona nord - vest a tarii, direct de pe 66 % din

suprafata tarii si, pentru numai 2 % din suprafata Romaniei cursurile de apa sunt

tributare direct Marii Negre la sud - est.

In bazinul de receptie al Dunarii (la Delta Dunarii) sunt incluse si lacurile Razim

si Sinoe. Suprafetele de langa albia Dunarii au fost masurate direct pana la

granita (pe firul apei).

4.1.2. Alimentarea cu apa

Alimentarea cu apa, in scop potabil pentru animale si socio-menajer, se face din

subteran, prin foraj propriu. Apa potabila pentru personalul care exploateaza

ferma de ingrasare suine va fi in sistemul de apa ambalata in recipienti de

PET/polietilena returnabili.

Apa potabila va fi extrasa din subteran printr-un foraj executat la mare adancime,

adancime la care apa extrasa sa poata sa se incadreze, din punct de vedere al

calitatii in prevederile din Legea nr. 458/28.06.2002 privind calitatea apei

potabile, modificata prin Legea nr. 311/28.06.2004. Apa potabila extrasa din

subteran nu va suferi prelucrari de potabilizare ulterioare.

Cantitatea totala de apa folosita in ferma este destinata pentru:

� adaparea animalelor;


.


94

� spalare si dezinfectare;

� consumul menajer – scop igienico-sanitar.

Consumul de apa pentru suinele aflate la ingrasat este direct proportional cu

cantitatea de furaje consumate si cu cresterea temperaturii ambientale.

Conform Legii nr. 458/28.06.2002 privind calitatea apei potabile, modificata prin

Legea nr. 311/28.06.2004, calitatea apei trebuie sa fie identica cu acea utilizata in

consumul uman, adica sa aiba certif icat de potabilitate.

Adaparea se va realiza cu ajutorul suzetelor care au un design special pentru a se

reduce pierderile de apa si suplimentarea volumului de dejectii cu apa.

Apa potabila va fi distribuita animalelor prin suzete cu o capacitate de 0,5 – 1,5

l/min.

Alimentarea fermei cu apa potabila si tehnologica necesara desfasurarii

activitatilor de productie, se va realiza din surse subterane de apa captate printr-un

foraj de mare adancime.

Reteaua de apa potabila va fi constituita din conducte de PPR cu diametru de

maxim 50 mm, masurand aproximativ 150 m.

Apa extrasa din subteran va fi directionata spre gospodaria de apa printr-o

conducta din polietilena cu diametru de aproximativ 125 mm. Gospodaria de

apa va avea in dotare o statie hidrofor si un rezervor de stocare a apei. Presiunea

si debitul din instalatie vor fi asigurate de un rezervor tampon deschis, un grup de

pompare cu doua pompe si cu un recipient hidropneumatic cu membrana

(hidrofor). Rezervorul va fi de forma rectangulara de tip Aqua Block Schutz cu

dimensiunile 0,78 x 0,78 x 1,94 m (V=1000 l), din polietilena alimentara. Rezervorul

va fi echipat cu conducta de preaplin de 50 mm si cu robinete de golire de 11/4".

Agregatul de pompare de tip hidrofor va avea urmatorii parametrii Q = 2 x 1,53 1/s,

H=43 m CA, P=2 x 1,7 KW trifazat (pentru consum apa potabila) - agregat

Grundfos.


.


95

Amplasarea ansamblului compus din rezervor tampon si agregat de pompare cu

recipient hidropneumatic cu membrana se va realiza in statia de pompare; se

adauga rezervorul de acumulare pentru rezerva de incendiu (conform masuri

P.S.L).

Rezervorul pentru incendiu este o constructie subterana din beton armat,

monolit. Amplasarea lui se va face pe un radier general din beton armat.

Peretii se vor proteja cu membrane hidroizolante termosudabile, membrane

geotextile si straturi de polistiren.

Rezervorul va fi echipat cu urmatoarele instalatii:

� conducta de alimentare, din teava de otel zincat;

� conducte de aspiratie pentru agregat de pompare pentru incendiu, din

teava de otel;

� conducta de aspiratie pentru gura PSI de tip "A" pentru pompe mobile de

incendiu, din teava de otel zincat;

� conducta de golire, din teava de otel zincat;

� conducta de preaplin, din teava de otel.

Conducta descarca apa in basa cu care este prevazuta statia de pompare.

� conducta pentru incercari agregat incendiu;

� conducta pentru evacuare apa, din teava de otel;

� conducta de aerisire din teava de otel.

Pentru asigurarea debitului si presiunii necesare pentru stingere pentru hidrantii

exteriori s-a prevazut un agregat de pompare.

Pentru evacuarea apelor s-a prevazut o pompa de epuisment de tipul AP

Grundfos, amplasata in basa camerei statiei de pompare.

Alimentarea cu apa a rezervorului se va realiza de la putul forat prin deschiderea

vanei de admisie a apei si prin comanda manuala a pompei din put.

Rezervorul pentru incendiu este prevazut cu instalatie de semnalizare optica si


.


96

acustica pentru rezerva de incendiu.

Se va amenaja o gospodarie de apa compusa din put - foraj de adancime -,

statie de pompare si rezervor de inmagazinare care va asigura si debitul

necesar stingerii unui eventual incendiu. De la gospodaria de apa se va

dezvolta o retea de distruibutie locala pentru alimentarea cu apa care va

deservi halele de ingrasare suine, bucataria furajera si f iltrul sanitar.

Forajul va prezenta urmatoarele caracteristici

Φ= 0,250 m;

M = 5,00 m;

K = 5,00 m/zi;

Q max = 2,00 l/sec.

Gospodaria de apa este compusa din:

� Grup de pompare pentru apa potabila (Q=10 l/s; H=45 mH2O)

compus din doua pompe centrifuge verticale (una activa si una de

rezerva), de inalta presiune, normal aspirante, din otel inox, cu

rotoarele, difuzoarele si toate in contact cu fluidul vehiculat din otel

inoxidabil, etansare mecanica bidirectionala si motor trifazat.

Fiecare pompa este prevazuta cu robinet sferic cu motor pe

aspiratie si pe refulare si clapeta de retinere pe refulare, rezervor

sub presiune cu membrane, armatura de traversare conform DIN

4807, doua manometre si traductor de presiune (4 - 20 mA).

Rezervor tampon cu capacitatea de 20-30 m3 cu toate racordurile

necesare, inclusiv armaturi complete de nivel, plutitor cu

contacte electrice ca traductor de semnal lipsa apa si robinet

de golire.


.


97

� Doua rezervoare de hidrofor sub presiune, avand volumul de 1000

litri f iecare, cu membrane din cauciuc butil, lipsit de nocivitate in

sensul legislatiei alimentare.

Conducta din polietilena, se va monta pe un pat de nisip de 10 cm, la adancimea

de 1,0 m, fiind mai mare decat adancimea de inghet specifica zonei.

Pe conducta de apa potabila din incinta, in zona halelor de ingrasare suine se

va amplasa un hidrant de incendiu. Se instituie zona de protectie sanitara cu

regim sever conform Hotararii Guvernului Romaniei nr. 930 din 11 august 2005

pentru aprobarea Normelor speciale privind caracterul si marimea zonelor de

protectie sanitara si hidrogeologica, astfel:

� 10 m raza din centrul forajului pentru ape subterane - cazul putului

forat;

� 20 m de la zidurile exterioare rezervorului;

� 10 m de la zidurile exterioare ale stati ilor de pompare.

Terenurile agricole cuprinse in zona de protectie sanitara cu regim de

restrictie vor fi exploatate in conditii le cuprinse in Hotararea Guvernului

Romaniei nr. 930 din 11 august 2005 pentru aprobarea Normelor speciale

privind caracterul si marimea zonelor de protectie sanitara si hidrogeologica.

Pentru contorizarea apei captate, in cabina putului va fi prevazut un apometru,

cu certif icat de metrologie in termen de valabilitate.

Breviar de calcul in ceea ce priveste alimentarea cu apa:

Suprafata totala teren: 18 225 m2

Regim de inaltime al constructii lor: S+P (adapostul pentru cresterea si


.


98

ingrasarea suinelor).

Numar angajati: 4 persoane

Suprafata constructii: 2698,34 m2

Suprafata drumuri, platforme betonate: 2353,96 m2

Suprafata spatii verzi: 12 015,78 m2.

Alimentarea cu apa

Investitia necesita apa pentru nevoile igienico-sanitare ale personalului, pentru

introducerea ei in procesul tehnologic si pentru stingerea incendiilor.

Necesarul de apa

Se determina conform prevederilor SR 1343-1/2006.

Necesar de apa pentru nevoi igienico-sanitare

Cladirea se incadreaza conform STAS 1478/1990 – tabel nr. 4, poz. 19, in categoria

“intreprinderi industriale cu procese tehnologice din grupa a III –a” si are un

necesar specific de apa de 60 l pentru un angajat productiv pe zi.

Ns – necesarul total de apa, din care:

Necesarul de apa potabila pentru 4 persoane:

N. sl = 4 persoane * 60 l/zi/pers = 240 l/zi = 0,0027 l/sec

Necesar de apa potabila pentru alimentareaa a 2000 suine supusi ingrasarii

timp de 320 zile

Ns2 = 2000 suine * 10 l/zi = 20 000 l/zi = 0,231 l/sec

Necesar de apa potabila pentru curatenie Ns3 = 20 000 l/zi timp de 45 zile / an


.


99

Necesar de apa mediu /an: Nsmed = 20000 * 320 + 20000 * 45 = 6400000 + 900000= 20000 l/zi = 365 365 0,231 l/sec Calculul debitelor

Qn, zimed = 1/ 1000 ∑ [ ∑N(i) * q [ m3/zi], unde:

Qn zi med - debitul mediu zilnic, reprezentand media volumelor de apa utilizate

zilnic in cursul unui an, [ m3/zi];

N( j) - numarul de utilizatori

q( i ) - debitul specific, reprezentand cantitatea medie zilnica de apa necesara unui

consumator

Q zi med = 0,0027+ 0,2000 = 0,2027 l/sec =17,5132 m3/zi

Q zi max = ∑ [∑N(i) * q(i) kzi (I)] k [ m3 / zi] , unde:

Q, zi max = 1,35 * 0,2000 = 0,27 l/sec =23,328 m3/zi

Qn zi max - debitul maxim zilnic, reprezentand valoarea maxima a volumelor de

apa utilizate zilnic in cursul unui an;

Kzi(I) - valoarea maxima a abaterii consumului zilnic,

Qn0 max = 1/1000 * T ∑ [∑N( i) * q( I ) * k0( I) * k zi ( I )] ( k) [m3/h], unde,

Qn0 max - debitul orar maxim, reprezentand valoarea maxima a debitului orar

de. apa din ziua de consum maxim


.


100

Qn0 max = 1/ 24 (2,8 * 17,5132) = 2,017 m3/h = 0,56 l/s

T - numaral de ore de folosinta ape zi

T = 16 h corespunzator consumatoritor la personalul productiv din ferma

ko( I) - valoarea maxima a abaterii valori i consumului orar.

kzi( I) - valoarea maxima a abaterii consumului zilnic

k- indice referitor la categoria de necesar de apa (nevoi gospodaresti, nevoi

publice etc.);

i - indice referitor la tipul de consumatori si debitul specificat de apa in cadrul

categoriei de consum.

Kz i ( I )= 1,3 - conform tabel 1, Sr 1343-1,

ko( I) = 2,8- conform tabel 2, SR 1343-1

Cerinta de apa

Determinarea cerintei de apa in situatia de avarie (refacerea rezervei intangibile de

apa)

QC = ks * kp * Qn unde:

kp = 1,07 - coeficient referitor la pierderile admisibile ale retelei de apa

kS = 1,02 - coeficient referitor la acoperirea necesitati lor proprii ale sistemului

de alimentare de apa

Debitul la sursa de alimentare este conform SR 1343-1.

Qs= K's * Kp * Qzi.max


.


101

Debitul la sursa

QS = 1,02 * 1,07 * 17,5132 = 19,1139 m3/zi = 5,30 l/s

Cerinta de apa pentru debitele evacuate in fosa septica vidanjabila

Qn zi med = 0,0027 l/sec = 0,240 m3/zi

Qc z i m ed = 1,02 * 1,07 *0,240 = 0,261 m3/zi = 0,0032 l/sec

Qc zi max= 1,3 * 0,261 = 0,339 m3/zi = 0,0039 l/s

Qc 0 zi max = 1/24* 0,339 = 0,0393 m3/ h = 0, 0112 l/sec


.


102

Bilantul consumului de apa – exprimat in m3/zi si m3/an - este redat in tabelul de

mai jos:

Tabelul nr. 4.1.2.-1.

Apa prelevata din sursa, m3/zi// m3/an

Apa

re

circ

ula

ta /

Reu

tiliz

ata

,m

3

Consum industrial

Pen

tru

com

pens

are

a pi

erde

rilo

r cu

ci

rcui

t inc

his

Pro

ces

tehn

olog

ic

Sur

sa d

e ap

a (f

urni

zor)

Con

sum

tota

l de

apa

m3 /an

Con

sum

men

ajer

Apa

sub

tera

na

Apa

de

supr

afat

a

Apa

su

bter

ana

Apa

de

supr

afat

a

Apa

de

la p

ropr

iul o

bie

ctiv

Apa

de

la a

lte o

bie

ctiv

e

Com

enta

rii

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11

Adapost suine

Retea proprie 6391,15

0,26 94,9

17,51

6391,15

- - - - - -

Obs. Cantitatile teoretice de apa, calculate, se refera la 365 zile.

Alimentarea cu apa calda

Alimentarea se realizeaza din surse proprii printr-o centrala termica amplasata in

pavilionul de necropsie, utilizand drept combustibil lemnul (peleti sau lemn).

Aceasta va asigura alimentarea cu energie termica a instalatiilor pentru incalzire

centrala si preparare apa calda menajera. Ea are un arzator pe baza de lemn

normal cu urmatoarele caracteristici:

� putere nominala 49KW;

� randament cazan 92%;


.


103




4.1.3. Managementul apelor uzate

Calculul debitelor de canalizare

Calculul debitului de apa uzata evacuata la canalizare

Qn= 0,8 * Qs

unde:

Qs=cerinta de calcul din care se scad debitele care nu se evacueaza in canalizarea

interioara.

Calculul debitelor menajere evacuate in bazinul vidanjabil pentru personal :

Qu zi med = 0,8 * 0,458 m3/zi = 0,3664 m3/zi = 0,0042 l/s

Qu zi max = 0,8 * 0,595 m3 /zi = 0,476 m3/zi = 0,0055 l/s

Qu 0 max = 0,8 * 0,0694 m3/h = 0,0555 m3/h = 0,0154 1/s

Ape pluviale

Suprafata totala a incintei de pe care se colecteaza apa de ploaie este de 0,505

ha.

Debitul de ape meteorice se stabileste luandu-se in considerare numai debitul

ploii de calcul, conform STAS 1846/1990 si se calculeaza cu relatia:

Q pl = S* i * O*m

unde:


.


104

S = aria suprafetei (ha ); S= 5052,3 m2 = 0,505 ha

i = intensitatea ploii de calcul l/s.ha; i =120 1 / s.ha

Ø = coeficientul mediu de scurgere

m = 0,8 pentru zona 7 si clasa II-IV si t =15 min.

Natura suprafetelor Suprafata S (m2) Ø S*Ø

Suprafata construita 2698,34 0,95 2563,423

Platforme betonate 2353,96 0,90 2118,56

Total 5052,3 4681,98

Qmed=S*O/S=0,92

Q p1= 0,505 * 120 * 0,92 * 0,8 = 44,60 1/s

Acest debit va fi preluat de jgheaburi si burlane si deversate pe terenurile inerbate.

Apele uzate menajere provenite de la grupurile sanitare, f iltru sanitar si sala de

mese vor fi colectate intr-o retea proprie de canalizare menajera, separat de apele

rezultate din activitatile de productie. Aceasta retea va fi racordata la o statie de

epurare mecano-biologica, f iind amplasata subteran intr-o cuva din beton pentru

prevenirea poluarii solului si a apei freatice.

Apele epurate rezultate vor indeplini conditiile NTPA 001/2002 si vor vi evacuate,

prin vidanjare, de catre un tert autorizat, pe baza de contract.

Statia de epurare confectionata din inox este perfect etansa si nu permite infiltrații

in sol.

Zonele de protectie sanitara de pe acest amplasament, conform Hotararii

Guvernului Romaniei nr. 101/03.04.1997, pentru aprobarea Normelor speciale

privind caracterul si marimea zonelor de protectie sanitara, publicata in Monitorul

Oficial, Partea I, nr. 62 /10.04.1997 sunt:


.


105

� zona de protectie a bazinului de retentie ingropat și zona de protectie a

stației de epurare vor avea o raza de 20 m;

� zonele de protectie vor f i imprejmuite si marcate prin borne sau semne

vizibile, cu mentiunea: zona de protectie sanitara.

Apele uzate tehnologic sunt apele uzate rezultate de la igienizarea spatiilor de

productie fiind colectate impreuna cu dejectiile animalelor, rezultand o tulbureala.

Tulbureala va fi colectata prin canale construite sub pardoseala boxelor si va fi

evacuata gravitational prin intermediul unor conducte de PVC, subterane, in

bazinul de dejectii. Dupa o perioada corespunzatoare de fermentare partial

anaeroba, tulbureala din laguna se va utiliza la irigarea si fertilizarea terenurilor

agricole.

Preluarea apelor pluviale de pe trotuare si terasele din parter se va face prin

pantele prevazute spre un sistem de rigole amplasat perimetral acestora legate la

sistemul de evacuare a apelor pluviale din zona.

Apa este potabila in parametri normali.

Canalizarea menajera (de la spatiile administrative) dirijeaza apele uzate spre

o statie de epurare compacta ce contine intreg lantul de tratare ape uzate

(treapta mecanica, treapta chimica, treapta biologica).

Caracteristici statie de epurare: capacitate 2,4 m3/zi, 8-13 persoane, functionare

automata, materiale integral din inox.

Apele epurate rezultate vor indeplini conditiile NTPA 001/2002 si vor fi

evacuate periodic prin vidanjare, pe baza unui contract incheiat cu o firma

acreditata. Conductele de canalizare exterioara sunt din PVC-KG cu diametrul

intre 110 mm si 400 mm.

Lungimile instalatiilor de colectare ape pluviale se vor stabili pe baza breviarului


.


106

de calcul din proiectul tehnic de instalatii, ele fiind corelate cu proiectul de

sistematizare verticala si cel de drumuri si platforme care se vor efectua in faza PT.

4.1.4.Prognoza impactului

Complexul zootehnic de porci la ingrasat nu emite, atunci cand se respecta

tehnologia de lucru, substante poluante care sa afecteze calitatea apelor din panza

freatica si a celor de suprafata. Se poate aprecia ca impactul acestei activitati

asupra apelor de suprafata si subterane este nesemnificativ.

Surse potentiale de poluare a apelor pot f i:

� deversari necontrolate de balegar, care pot aparea numai in unele situatii

accidentale;

� aparitia unor fisuri pe traseul conductelor de refulare a dejectiilor;

� neetanseitati ale unor zone de racord;

� depasirea capacitatii de inmagazinare a bazinului de colectare, avand ca

rezultat deversarea apelor reziduale, care prin infiltrare in sol, pot ajunge

in apele freatice.

In prezent fermele de suine nu mai reprezinta un pericol major de poluare a

apelor de suprafata sau a panzei de apa freatica, datorita solutiilor constructive

performante si a tehnologiilor avansate aplicate la izolarea bazinului de

colectare a dejectiilor. In consecinta exploatatia ce urmeaza a se infiinta nu

prezinta pericol de poluare a componentei de mediu - apa. Nu se fac evacuari

de ape in receptor natural, apele uzate provenind din procesele specifice

cresterii si ingrasarii suinelor fiind depozitate si utilizate ca ingrasamant

natural, dupa o perioada corespunzatoare de biodegradare microbiologica a

acestora.


.


107

Evacuarea si imprastierea pe terenurile agricole a dejectiilor de la suine se poate

considera ca o solutie de ingrediente complexe cu rol de fertilizant de inalta

valoare.

Pentru a stabili inalta calitate a compozitiei materialului semilichid care se

distribuie pe terenurile agricole, enumeram cateva dintre componentele principale

care se regasesc in acest amestec.

Nr curent Compus Concentratie (%) 1 Apa 72 2 Materii organice diverse 25 3 Azot total (N) 0,45 4 Fosfor (P2O5) 0,19 5 Potasiu (K2O) 0,60 6 Calciu (CaO) 0,15

Daca ne referim la apele subterane, calitatea acestora se va urmari semestrial.

Pentru aceasta, se vor executa 3 foraje de observatie:

� un foraj de observare in amonte de crescatoria de suine;

� doua foraje, in aval fata de halele cu suine, situate pe directia

de curgere a apei subterane.

4.1.5.Masuri de diminuare a impactului

Amenajarea terenului pe amplasament se va face astfel incat sa permita evacuarea

rapida a apelor din precipitatii.

Se vor lua masuri pentru excluderea infiltratiilor de apa in terenul de fundare atat

in timpul executiei, cat si pe toata durata exploatarii constructiei, prin colectarea


.


108

si indepartarea apelor de suprafata si prin amplasarea si alcatuirea adecvata a

retelelor purtatoare de apa.

In cazul in care datorita neetanseitatii la lucru sau din alte cauze, se poate

produce – potential -, poluarea apelor de suprafata, trebuie luate urmatoarele

masuri:

� inchiderea imediata a sursei de poluare, pentru limitarea intinderii zonei

poluate;

� colectarea poluantului, in masura in care aceasta este posibil;

� limitarea intinderii poluarii, prin mijloace specifice.

Se poate concluziona si aprecia, ca in cazul unei exploatari normale, in care se

respecta procesul tehnologic si ansamblul de masuri de protectie, impactul acestei

activitati asupra acestui factor de mediu este nesemnificativ.

Se pastreaza situatia existenta, a starii de calitate a apei si nu vor exista surse

dirijate de poluare a apei, iar in caz de avarii, probabilitatea de poluare a apelor

este extrem de redusa.

4.2. Aerul 4.2.1. Date generale

Clima perimetrului cercetat este temperat-continentala, caracterizata de urmatorii

parametri:

� temperatura medie anuala + 11,5 °C;

� temperatura minima absoluta – 29,2 °C;

� temperatura maxim absoluta + 41,5 °C.


.


109

Precipitatiile medii anuale au valoarea de 523 mm/m2 si reprezinta media

valorilor inregistrate de-a lungul a 10 ani.

Repartitia precipitatiilor pe anotimpuri se poate prezenta astfel:

� iarna 104,6 mm;

� primavara 132,9 mm;

� vara 164,7 mm;

� toamna 120,8 mm.

Sunt considerate “cu precipitatii” toate zilele in care apa cazuta sub forma de

ploaie, lapovita, grindina, ninsoare, etc., a totalizat mai mult de 0,1 mm.

Un alt factor important al climei il reprezenta determinarea marimii si directiei

vanturilor. Astfel putem concluziona ca directia predominanta a vanturilor este

cea estica (24,6 %) si vestica (18,7 %). Calmul inregistreaza valoarea procentuala

de 26,3 %, iar intensitatea medie a vanturilor la scara Beaufort are valoarea de

1,2– 4,3 m/s.

Adancimea maxima la inghet este de 0,85 m, iar frecventa medie a zilelor cu

inghet cu T≤ 0 °C este de 83,5 zile/an.

4.2.2. Surse si poluanti generati

Utilizarea surselor termice de incalzire baza de combustibil solid (lemn sau peleti)

in procesul de ingrasare a suinelor – pentru realizarea necesarului de apa calda

menajera, incalzirea filtrului sanitar si a bucatariei furajere -, determina aparitia

de emisii poluante gaze arse.


.


110

Din tabelele urmatoare se pot urmari valorile surselor stationare dirijate – tabel

nr.4.2.2.-1. -, surselor stationare nedirijate - tabel nr.4.2.2.-2. - si a surselor

mobile - tabel nr.4.2.2.-3.:

Tabel nr. 4.2.2.-1

Denumirea sursei

Poluant Debit

masic (g/h)

Debit gaze/aer

impurificat(Nm3/h) (m3/h)

Concentratia in emisie

(mg/Nm3) (mg/m3)

Prag de alerta

(mg/Nm3) (mg/m3)

Limita la emisie = prag de

interventie (mg/Nm3) (mg/m3)

1 2 3 4 5 6 7 Nu este cazul, in acest moment al investitiei. Se vor executa determinari ale emisiilor la cos,

dupa intrarea in functiune a obiectivului

Tabel nr. 4.2.2.-2.

Denumirea sursei Poluant Debit masic(g/h) 1 2 3

Nu este cazul. Pe teritoriul investitiei nu vor exista surse de gaze nocive cu emanare continua si in cantitati masurabile.

Tabel nr. 4.2.2.-3.

Denumirea sursei Amestec gaze esapament

� Particule 46,8 � SOx 97,2 � CO 810 � Hidrocarburi 133,2 � NOx 1332 � Aldehide 10,8

Poluanti si debite masice (g/h)

� Acizi organici 10,8

Principalele surse de poluare ale aerului in perioada de executie a lucrarilor vor fi

reprezentate de utilajele angrenate la realizarea investitiei: camioane, buldozere,

excavatoare, compactoare. Aceste surse de poluare ale aerului - gazele arse de la

esapament - se constituie ca surse mobile de poluare.


.


111

Pentru determinarea emisiilor provenite de la esapamentele motoarelor s-au

utilizat factorii de emisie pentru motoarele Diesel specificati in anexa la Ordinul

Ministrului Apelor, Padurilor si Protectiei Mediului nr. 462/01.07.1993, pentru

aprobarea Conditiilor tehnice privind protectia atmosferica si Normelor

metodologice privind determinarea emisiilor de poluanti atmosferici produsi de

surse stationare.

Astfel, pentru motoarele Diesel, specifice autovehiculelor grele, factorii de emisie

sunt (exprimate in kg/1000 litri):

� particule 1,560;

� SOx 3,240;

� CO 27,000;

� hidrocarburi 4,440;

� NOx 44,400;

� aldehide 0,360;

� acizi organici 0,360.

In cele ce urmeaza, au fost evaluate emisiile rezultate, tinandu-se cont de

consumul de motorina specific (30 L/h - la functionarea concomitenta a trei

utilaje) si s-au comparat aceste emisii, cu limitele maxime admise in Ordinul

Ministrului Apelor, Padurilor si Protectiei Mediului nr. 462/01.07.1993, pentru

aprobarea Conditiilor tehnice privind protectia atmosferica si Normelor

metodologice privind determinarea emisiilor de poluanti atmosferici produsi de

surse stationare:

� particule: 46,8 g/h fata de 500 g/h, conform pct. 4.1., anexa 1;

� SOx: 97,2 g/h fata de 5000 g/h, conform tabel 6.1, clasa 4;

� CO: 810,0 g/h limita nespecificata;

� hidrocarburi: 133,2 g/h fata de 3000 g/h, conform tabel 7.1, clasa 3;

� NOx: 1332,0 g/h fata de 5000 g/h, conform tabel 6.1., clasa 4;

� aldehide: 10,8 g/h fata de 100 g/h, conform tabel 7.1, clasa 1;


.


112

� acizi organici:10.8 g/h fata de 200g/h, conform tabel 7.1, clasa 2.

In timpul functionarii investitiei, emisiile amintite, mai sus, nu mai exista.

Potential pot exista emisii fugitive de compusi volatili degajati din dejectiile

depozitate in bazinul de stocare:

� hidrogen sulfurat, care se va situa sub 0,01%;

� amoniac, sub limita de 0,002%;

� dioxid de carbon, sub 0,3%.

4.2.3. Prognozarea impactului

Emisiile rezultate de la esapamentele utilajelor folosite la realizarea investitiei,

vor determina o crestere locala a concentratiei de poluanti atmosferici, pe

amplasamentul lucrarilor.

Intensificarea activitatii de transport, in cadrul terenurilor aferente executiei

obiectivului, nu va determina afectarea calitatii aerului.

Pentru perioada de exploatare a investitiei emisia de gaze arse datorate

motoarelor cu ardere interna vor exista, exclusiv, in perioadele de golire a

bazinelor de dejectii destinate aplicarii pe terenurile agricole, de la vidanjele de

transport si in perioadele de depopulare/populare a halelor cu suine, de la

camioanele de transport.

Emisii specifice activitatilor complexului zootehnic de porci, care pot aparea – in

cantitati greu decelabile/recoltabile cu mijloacele clasice – precum si activitatea

din care rezulta acestea, sunt descrise in urmatorul tabel:


.


113

Activitatea principala din ferma Emisie potentiala

Adapostire animale Emisii de amoniac, miros, praf, CO2

Depozitarea hranei Praf

Depozitare balegar in bazin de dejectie Emisii de amoniac, miros, H2S

Depozitarea altor deseuri decat balegar Miros

Aplicare balegar pe camp Miros, H2S

Tocare si macinare nutret Praf

Emisiile de gaze avand in compozitie azot

Amoniacul gaz (NH3) are un miros iute si patrunzator si in concentratii mari poate

irita ochii, gatul si mucoasele oamenilor si animalelor. Se ridica usor din balegar

si se imprastie prin cladiri si este eventual eliminat de sistemele de ventilatie.

Factori ca temperatura, ventilatia, umiditatea, procentul de stocare, calitatea

halelor si compozitia hranei (proteine brute), pot, de asemenea, sa afecteze nivelul

emisiei de amoniac. Factorii care arata procentul de emisii de amoniac sunt

prezentati in tabelul de mai jos. De exemplu, la dejectiile de porc, azotul din uree

reprezinta mai mult de 95 % din totalul de azot din urina. In urma activitatii

microbiene, aceasta uree se transforma repede in amoniac volatil.

Proces Compusi cu azot Pot afecta

Fecale Acid uric / uree (70%)

+ proteine nedigerate (30%)

Animale si hrana

Degradare Amoniac / amoniac in

balegar

Conditiile procesului (balegar): T pH, Aw

Volatilizare Amoniac in aer Conditiile procesului si

climatul local

Emisii Amoniac in mediu Curatarea aerului


.


114

Nota:T-temperatura, pH - aciditate, Aw - activitatea apelor, r.h.-umiditate relativa

Alte gaze

Mult mai putin se cunoaste despre emisiile de alte gaze, dar recent au fost facute

unele cercetari, in special pentru metan si protoxid de azot. Cresterea nivelului de

protoxid de azot poate aparea prin procesul de tratare a balegarului lichid, dar si

la cel solid. Dioxidul de carbon rezultat din respiratia animalelor, se poate

acumula in hale, daca acestea nu sunt ventilate corespunzator.

Procesele microbiene din sol (denitrif icarea) produc protoxid de azot (N2O) si azot

gaz (N2). Protoxidul de azot este unul din gazele responsabile de apartitia efectului

de sera, in timp ce azotul gaz este daunator mediului. Ambele pot fi produse prin

descompunerea de nitrati in sol, f ie derivati din balegar, f ie din fertilizatori

anorganici sau chiar din sol, dar prezenta balegarului favorizeaza acest proces.

Praful

S-a constatat ca praful rezultat din activitatea de ingrasare a suinelor nu se

constituie intr-o problema de mediu pentru imprejurimile fermelor, dar poate

cauza neplaceri, atunci cand bate vantul.

Generarea de substante gazoase in halele de animale influenteaza calitatea

aerului din interior si poate afecta sanatatea animalelor.

In incinta halelor, aeratia se va face corespunzator prin sistem de ventilatie care

sa asigure eliminarea gazelor din interiorul halelor.

Cerintele calitative minime sunt statuate prin Directiva 91/630/EEC[132, EC,

1991] pentru controlul climatului din adaposturile de suine.

Temperatura si umiditatea aerului, nivelele de praf, circulatia aerului si

concentratiile de gaz trebuie sa fie sub nivelele daunatoare. De exemplu,

concentratiile valorilor limita prevazute sunt prezentate in tabelul de mai jos. In


.


115

Directiva valorile sunt prezentate cu titlu obligatoriu, dar aceste valori pot varia

pe teritoriul statelor membre.

Factori din mediile interne

Nivel/eveniment

CO Sub valoarea masurabila

H2S Sub valoarea masurabila Porci pana la 25 kg: 60 - 80 %

H - umiditate relativa Porci mai mari de 25 kg: 50 - 60 %

NH3 Max. 10 ppm CO2 Volum max. 0,20%

O mai buna atmosfera, in adapostul animalelor, poate fi obtinuta prin:

� izolarea cladirilor;

� incalzire;

� ventilare.

Pulberile generate de activitatea intreprinsa in cadrul fermei de ingrasare a

suinelor sunt rapid depuse fara a avea efecte negative semnificative asupra

mediului.

Caracteristicile fizice ale mixturii de dejectii porcine cauzeaza, in general, o

emisie scazuta de compusi cu azot. Nu se formeaza crusta pe mixtura de dejectii.

La inceput este emis NH3, in cantitate mica, din stratul de la suprafata, dar mai

apoi stratul de suprafata saracit blocheaza evaporarea. Este emis relativ putin N

(5-15%), evaporare din straturile mai adanci.

Transportul animalelor de la furnizor pana la ferma nu prezinta un pericol de

poluare. Transportul animalelor se face de trei ori pe an. Nu sunt posibile efecte

negative asupra mediului.

In cadrul fermelor de porci un factor de poluare nenormat este mirosul.

Mirosul poate fi emanat de surse stationare, cum ar fi bazinul de dejectii, si in

timpul imprastierii pe teren. Impactul acestuia creste cu marimea fermei.


.


116

Emisiile de mirosuri provenite din activitatile descrise in sectiunea anterioara

contribuie ca surse individuale la totalul emisiilor odorizante dintr-o ferma si

depind si de factori precum activitatile de intretinere si organizare a fermei,

compozitia balegarului si tehnicile folosite pentru manevrarea si depozitarea

balegarului. Emisiile odorizante sunt masurate in Uniunea Europeana prin unitati

(Oue).

Complexul zootehnic de porci, care constituie obiectul acestei documentatii, este

situata la o distanta de aproximativ 1000 m, fata de cele mai apropriate locuinte si

intruneste conditiile impuse pentru a fi construita, avand in vedere ca distanta la

care se afla amplasarea obiectivulului economic este mai mare decat distanta

minima recomandata: 500 m, conform Ordinului Ministrului Sanatatii nr.

536/23.06.1997, pentru aprobarea Normelor de igiena si a recomandarilor privind

mediul de viata al populatiei – capitolul I „Norme de igiena referitoare la zonele

de locuit”, articolul 11 al „Normelor”. Mirosurile nu reprezinta un pericol pentru

populatia aflata in intravilanul localitatii Macesu de Jos.

4.2.4. Masuri de diminuare a impactului

Pentru evitarea contactului direct cu substantele volatile sau cu pulberile si pentru

prevenirea efectelor asupra sanatatii personalului angrenat in exploatarea

tehnologiei, precum si a locuitorilor aflati in cea mai apropiata localitate –

Macesu de Jos – se vor lua o serie de masuri, care cuprind:

� utilizarea, in halele de productie, a detectoarelor de amoniac pentru a

executa avertizari optice si a declansa aeririrea naturala a halelor prin

roluirea peretilor laterali confectionati din materiale plastice usoare;

� utilizarea de procedee de productie si mijloace tehnice adecvate

(automatizari, etanseizari, echipamente individuale de protectie);


.


117

� masuri organizatorice (intretinerea in buna stare de functionare a

utilajelor si instalatiilor tehnologice si de ventilatie, evitarea imprastierii

pulberilor);

� pentru protectia populatiei aflate in intravilanul localitatii impotriva

emisiilor potentiale de mirosuri si pulberi in atmosfera vor fi constituite

perdele de salcami – minim 2 randuri, situate in interiorul

aplasamentului fermei, in lungul gardului de protectie -, pe toate laturile

fermei;

� realizarea de prelevari de probe de aer, ori de cate ori exista suspiciuni

asupra emanatiilor anormale, sau la detectia organoleptica a unor noi

componente in aerul din incinta halelor si din apropierea lor.

Se vor respecta restrictiile privind utilizarea dejectiilor ca ingrasamant natural cu

avizul beneficiarilor de teren si al organelor sanitare si sanitar veterinare conform

prevederilor Hotararii Guvernului Romaniei nr. 964/2000 privind aprobarea

Planului de actiune pentru protectia apelor impotriva poluarii cu nitrati din surse

agricole si Ordinul Ministrului Mediului si Gospodaririi Apelor nr. 1234/2006 –

Codul de bune practici in ferma.

Se vor depozita deseurile menajere si asimilabil menajere in containere amplasate

pe platforma betonata, in vederea eliminarii f inale prin depozitare printr-un

operator autorizat pe baza de contract.

Transportul apelor menajere se va realiza prin retele de canalizare etanse, iar

statia de epurare din inox este perfect etansa pentru prevenirea infiltrarii apelor

uzate in sol.

La aplicarea dejectiilor pe sol se vor avea in vedere urmatoarele:

� caracteristicile terenului pe care se aplica dejectiile: conditiile solului, tipul

de sol si panta;


.


118

� conditiile climatice, regimul precipitatiilor si de irigare;

� utilizarea terenului si practicile agricole, incluzand rotatia culturilor;

� aplicarea dejectiilor in intervale de timp cat mai apropriate de perioadele

de crestere maxima a culturii, cand are loc preluarea nutrientului;

� verif icarea periodica a echipamentelor de distributie si de administrare a

tulburelii.

4.3. Zgomotul si vibratiile

4.3.1. Surse si protectia impotriva zgomotului si a vibratiilor

Ca posibila sursa de producere a zgomotului si vibratiilor mentionam bucataria

furajera in care se produce hrana necesara ingrasarii porcilor.

Nivelul de zgomot produs de utilajele componente ale bucatariei furajere cu

capacitatea de 800 kg/h se incadreaza in valori de sub 60 dB(A).

In cadrul complexului zootehnic de porci la ingrasat nu sunt proiectate instalatii

care sa depaseasca nivelul de zgomot si de vibratii impus prin lege.


Pentru reducerea actiunii nocive a zgomotului la locurile de munca sunt

obligatorii urmatoarele masuri tehnice care vizeaza:

� reducerea zgomotului la sursa prin modificari constructive aduse

echipamentului tehnic sau adaptarea de dizpozitive atenuatoare;

� masuri de izolare a surselor de zgomot (ecrane fonoizolante sau

montarea echipamentelor in carcase fonoizolante);


.


119

� combaterea zgomotului la receptor (cabine fonoizolante);

� utilizarea mijloacelor individuale de protectie impotriva zgomotului

atunci cand masurile tehnice nu permit reducerea zgomotului pana sub

limita la care acesta constituie factor de risc.

4.4. Surse si protectia impotriva radiatiilor

Complexul zootehnic de porci la ingrasat nu dispune de surse radioactive si nici

produsele utilizate ca materii prime nu sunt supuse tratamentelor cu surse de

emisii radioactive.

4.5. Solul 4.5.1. Generalitati

Amplasamentul cercetat este situat in comuna Macesu de Jos.

Din punct de vedere geomorfologic, comuna Macesu de Jos este situata la zona de

contact dintre Campia Bailestilor (subdiviziune a Campiei Olteniei) si Lunca

Dunarii. Aceasta zona este expusa procesului de desertif icare, proces ce se

manifesta in aproape toata Campia Olteniei si care a condus la formarea unor

microreliefuri cu dune de nisip mobile sau semimobile. Acestea acopera in

intregime terasele mai joase ale Dunarii patrunzand si in lunca raului.

Terasele Dunarii sunt predispuse procesului de inundabilitate, de eroziune si

acumulare de aluviuni. Mai mult reversarile fluviului au condus la formarea mai

multor lacuri cu forme tentaculare, care completeaza relieful acestei zone,

oferindu-i unicitate si varietate peisagistica si biopedoclimatica.


.


120

Campia Bailestilor apartine in intregime judetului Dolj si prezinta cea mai tipica

insiruire de trepte de relief, ca urmare a faptului ca aici se desfasoara tot sistemul

de 8 terase ale Dunarii. Are altitudini cuprinse intre 35 si 180 m si se devide in

patru subunitati principale de relief, excluzand lunca Dunarii.

Prima subunitate este situata in nord-est si are aspectul unui camp intins (Campul

Salcutei) foarte putin fragmentat si terminat printr-o panta pronuntata spre sud,

spre terasele Dunarii. La sud de aceasta, respectiv la sud de linia localitatilor

Segarcea-Dragnic, intre vaile Desnatuiului si Jiului, se gaseste cea de-a doua

subunitate, alcatuita din terase ale Dunarii, Jiului si Desnatuiului. Intinderea mai

mare a teraselor mai vechi ii da aspectul de campie inalta, iar ca urmare a lipsei

dunelor si a unor vai mai importante, netezimea initiala a podului teraselor a

ramas aproape complet nederanjata.

Celelalte doua subunitati se gasesc la vest de Desnatui, una in nord si alta in sud,

separate de o linie ce strabate teritoriul localitatilor Cetate, Motatei, Silistea

Crucii si Giurgita. Subunitatea nordica include terasele mai vechi si mai inalte

ale Dunarii. Subunitatea sudica include primele trei terase mai noi ale Dunarii,

dintre care terasa a III-a (terasa Bailestilor) are cea mai larga extindere. Cu toate

ca nu este strabatuta decat de doua vai (Balasanul si Baboia), caracteristica cea

mai de seama a acestei campii consta tocmai in neregularitatea reliefului, cauzata

de multimea dunelor de nisip care paraziteaza podurile tuturor celor trei terase.

Lunca Dunarii reprezinta treapta cea mai joasa a reliefului si se desfasoara in

lungul f luviului, prezentand o intrerupere intre Basarabi si Calafat, unde albia ia

contact direct cu terasa a III-a. Pe langa actiunea fluviului, la formarea reliefului

luncii a avut aici o contributie importanta si vantul. Dupa aspectele diferite ale

microreliefului, se pot separa 5 sectoare de lunca: Cetate-Basarabi, Calafat- Rast,

Rast-Gighera, Gighera-Bechet si Bechet-Dabuleni. Sectorul Cetate-Basarabi are o

latime de 4-5 km. Aici lunca este cuprinsa intre cursul actual al Dunarii si un

vechi meandru al acesteia, pe locul caruia au ramas lacurile Fantana Banului,


.


121

Maglavit si Golenti. Prezinta un microrelief puternic influentat de depuneri de

nisipuri, unele inca mobile. Sectorul Calafat-Rast are latime mai mare (pana la 10

km), dar specificul reliefului de lunca este total modificat de acumularile eoliene

masive de nisipuri mobile si semimobile, care se continua si pe terasa inferioara si

fac ca linia de separatie dintre aceasta si lunca sa dispara. Sectorul dintre Rast si

Gighera prezinta latimea cea mai mare la est de gura Desnatuiului (circa 11 km)

si include cel mai mare lac ramas dupa amenajarea luncii (lacul Bistret). Intre

Gighera si Bechet, lunca este ceva mai inalta si prezinta un vast con de dejectii al

Jiului, pastrand urmele cateorva albii mai vechi ale acestuia. In sfarsit, sectorul

dintre Bechet si Dabuleni prezinta caracter de lunca mai inalta, in care terenurile

netede sunt mai extinse decat cele cu dune si grinduri sau decat cele depresionare

cu garle si balti.

Amplasamentul este reprezentat de un PL 00 din punct de vedere morfologic.

Suprafata terenului este lipsita de denivelari naturale, f iind aproape plana.

Forma de relief cu energie redusa ii confera terenului o stabilitate asigurata.

Stratul de pamant prospectat de la suprafata (0 – 3 m) este bun si este constituit

din:

� nisipuri prafoase cu indesare cu compresabilitate medie umede la 2,6 –

2,9 m;

� nisip fin cafeniu inchis cu indesare medie, cu compresabilitate medie

umed de la 0,8 m pana la 2 m.

4.5.2. Surse de poluare a solului

Procesul tehnologic de ingrasare a suinelor, potential/accidental, poate conduce

la poluarea solului, cu diverse fluide:


.


122

� f luid din bazinul de stocare dejectii;

� reziduuri menajere diverse;

� substante medicamentoase vehiculate.

Imprastierea – neatenta sau neprofesionala – a dejectiilor, pe terenurile agricole

este activitatea responsabila pentru emisiile de numerosi compusi in sol si subsol.

Balegarul este un bun fertilizator, dar acolo unde este aplicat in exces fata de

capacitatea solului si de necesarul recoltelor, acesta devine o sursa majora de

emisii poluante.

Emisiile pe terenurile agricole sunt constituite din emisii reziduale de compusi cu

azot si fosfor. Procesele implicate in distributia de N si P pot fi urmatoarele:

� pentru N - scurgeri, denitrif icare (NO2, NO, N2) si infiltrarea;

� pentru P - scurgeri si infiltrarea;

� acumularea de N si P in sol.


scop, se vor preleva probe si executa determinari ale compozitiei chimice a

solului, de catre unitati pedologice abilitate/specializate, in vederea respectarii

Ordinului comun al Ministerului Mediului si Gospodaririi Apelor nr.

242/26.03.2005 si Ordinul Ministrului Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale

nr. 197/07.04.2005, pentru aprobarea organizarii Sistemului national de

monitoring integrat al solului, de supraveghere, control si decizii pentru reducerea


organice provenite din zootehnie in zone vulnerabile si potential vulnerabile la

poluarea cu nitrati.



vulnerabile (la imprastierea balegarului) imprastierea pe teren este restrictionata

la un nivel maxim de 170 kg N/ha pe an.


.


123


ingrasamintele minerale – costisitoare -, de a imbunatati calitatea solurilor ca o

consecinta a adaugarii de materii organice si de a reduce eroziunea solului.




protectia apelor impotriva poluarii cu nitrati din surse agricole” – si anume ca

ingrasamintele organice cu un raport C/N scazut (<15), cum sunt dejectiile fara

asternut de paie, evolueaza rapid (de exemplu: nitrif icarea gunoiului de porc are

loc in trei pana la cinci saptamani), dejectiile care sunt colectate pe ultimul

interval de timp, inainte ca materialul sa fie imprastiat se afla in amestec omogen

cu restul materialului si nu reprezinta decat cel mult 4 % din totalul acestora.

Amestecul biologic – ingrasamantul natural -, astfel pregatit este optim pentru a

fi introdus in sol, el neafectand – sub niciun aspect -, solul sau culturile agricole

care se vor cultiva pe aceste soluri.

4.5.3. Prognoza impactului

In urma celor prezentate mai sus putem considera ca impactul asupra solului si

subsolului este minim.

Un impact slab, in faza de executie, se va inregistra asupra solului. Stratul vegetal

va fi decopertat si prezervat, pentru refacerea zonei decopertate sau a altor zone

adiacente, mai putin fertile.

In cazul unei exploatari normale - fara avarii -, nu vor exista surse dirijate de

poluare a solului si subsolului.


.


124


Pentru protectia solului si a subsolului, in cadrul fermei se vor efectua lucrari

de hidroizolare, astfel incat sa se face practic imposibila infiltrarea in sol si

subsol a posibililor poluanti. Masurile propuse pentru reducerea la maximum a

impactului activitatii obiectivului de investitii asupra solului sunt:

� inierbarea si irigarea sistematica a tuturor suprafetelor libere din

incinta;

� plantarea de copaci perimetral - perdele de protectie;

� folosirea ca fertilizant a dejecti ilor fermentate in bazinul de stocare a

dejecti ilor pe terenuri agricole se va realiza in baza cartarii

pedologice si agrochimice a solurilor. Aceasta solutie este practicata

si in UE conform legislatiei;

� executarea a trei foraje de control in incinta fermei, unul in amonte si

doua in aval de hale, in sensul cursului apei freatice pentru

supravegherea calitatii mediului subteran.

In cazul in care se produc poluari accidentale ale mediului, pot f i afectate, in afara

de sol si subsol, in totalitate sau partial, urmatorii factori de mediu: vegetatia

forestiera, apele de suprafata, apele subterane si aerul.

In vederea diminuarii sau eliminarii impactului produs asupra mediului de

aparitia unor astfel de situatii, proiectantul a prevazut, pentru protectia solului si

a subsolului, betonarea intregii suprafete ocupate.

In acest fel, se face practic imposibila infiltrarea in sol si subsol a posibililor

poluanti, care ar putea afecta mediul subteran.

Se vor lua masuri active de protectie a solului, in vederea reducerii la maximum a

impactului activitatii analizate asupra acestui factor de mediu:


.


125

� inierbarea (cultivarea speciala de plante de protectie) si irigarea

sistematica a tuturor suprafetelor libere din jurul complexului cu efect in

retinerea prafului;

� plantarea de arbori perimetral amplasamentului;

� namolul (dejectiile) fermentat in bazinul de stocare a dejectiilor, se va

folosi, cu rezultate foarte bune ca fertilizant pentru terenurile agricole din

zona; aceasta solutie este practicata in Uniunea Europeana, conform

prevederilor din BAT, precum si de Ordinul comun al Ministrului Mediului

si Gospodaririi Apelor nr. 242/26.03.2005 si Ordinul Ministrului

Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale nr. 197/07.04.2005, privind

aprobarea organizarii Sistemului national de monitoring integrat al solului,

de supraveghere, control si decizii pentru reducerea aportului de poluanti

proveniti din surse agricole si de management al reziduurilor organice

provenite din zootehnie in zone vulnerabile la poluarea cu nitrati.

� inainte de retrocedarea terenului, catre proprietari, se vor efectua

urmatoarele operatii:

� scarif icare;

� doua araturi adanci pe directii perpendiculare;

� raspandirea uniforma a stratului de sol vegetal;

� discuire;

� fertilizare cu ingrasaminte naturale.

Se mentioneaza faptul ca materialul organic rezultat de la suine va fi prelucrat,

natural, in bazinul de stocare dejectii, dupa care va fi imprastiat cu utilaje

specializate, pe terenurile aflate in folosinta S.C. MADIUL 2009 S.R.L – aflate

in afara zonelor de protectie hidrogeologica -, restabilizandu-se in acest fel si

productia vegetala. Calitatea solurilor aflate pe aceste terenuri permite, conform

uzantelor UE, imprastierea amestecului organic obtinut de la ferma de ingrasare a

suinelor, pe aceste suprafete.


.


126

4.6. Gospodarirea substantelor toxice si

periculoase

Nu este cazul.

Substantele care intra sub incidenta tratamentelor veterinare sunt asigurate de

terti autorizati care nu depoziteaza medicamente in incinta complexului zootehnic.

Suplimentele alimentare-medicamentoase care sunt administrate “per os” sunt

introduse in amestecul de nutritie, ele prezentandu-se sub forma solida

pulverulenta si netoxice.

4.7. Biodiversitatea 4.7.1. Generalitati

Peisajul vegetal si faunistic a fost puternic saracit in ultimele doua secole datorita

interventiei omului, fapt ce a determinat transformarea zonei forestiere intr-o

stepa antropica, vegetatia naturala fiind inlocuita de culturi agricole, datorita

faptului ca solurile din zona sunt predominant din categoria cerniziomurilor

cambice, relativ fertile, din clasa I si II de pretabilitate.

Flora

In aceasta zona distingem o vegetatie caracteristica zonelor de lunca si una de

stepa, cu unele elemente specifice determinate de existenta pe mari intinderi a

terenurilor nisipoase. Aspectul acestor tinuturi nu ar fi deloc placut fara padurile


.


127

de salcam, care nu numai ca au infrumusetat peisajul, dar prezinta si o deosebita

importanta economica si geografica, f ixand nisipul dunelor. Vegetatia spontana a

suferit in ultimele doua secole modificarii insemnate, ca urmare a interventiei

omului care a defrisat padurile de pe suprafete intinse, determinand despadurirea

campiei in scopul transformarii lor in zone pentru practicarea agriculturii sau

pasunarii animalelor. Lunca Dunarii a fost de asemenea afectata de marile

transformari precum indiguirile, desecarile si irigatiile.

Fauna

Fauna este bogata in reprezentanti, care isi duc viata in zavoaie sau tufarisuri,

cautandu-si hrana la marginea baltilor si a Dunarii. In lunca se intalneste vidra,

vulpea, iepurele si mai cu seama pasarile zise "de balta": cormoranul, rata si

gasca salbatica, garlita, barza alba, starcul, tiganusul, corcodelul, harta, gainusa

de balta, pitigoiul de stuf, pescarelul si altele. In afara de acestea mai intalnim

broasca testoasa, sarpele de apa, broasca de lac, broscuta de smarc sau buhaiul

de balta, scoici, crustacei, melci de balta etc.

Desecarile au redus considerabil suprafetele ocupate de apa, astfel ca numai

cursul Dunarii si cateva lacuri au ramas ca mediu piscicol. Bogatia faunei

piscicole este reprezentata printr-o mare varietate de pesti intre care amintim:

somnul, crapul, salaul, stiuca, platica, carasul, linul, obletul, tiparul, ghigortul si,

mai rar, chiar cega. Cat priveste animalele de stepa mai frecvent intalnite sunt:

popandaul comun, dihorul, sobolanul si soarecele de camp, iepurele, prepelita

migratoare de vara, gainusa de stepa, potarnichia, nagatul de stepa, ciocarlia de

camp, soparla etc.

Asociate cu ecosistemul dominant, apar si ecosistemele amenajate. Cerintele

umanitatii nu au putut f i limitate la ce ofera natura. De pe o anumita treapta a


.


128

dezvoltarii sale istorice, de altfel foarte veche, omul a incercat noi solutii din punct

de vedere ecologic. Astfel, in zona de amplasament a fermei, se pot evidentia:

� ecosistemul agrotehnic;

� ecosistemul legat de asezarile umane.

Ecosistemul agrotehnic este reprezentat de culturile agricole, reprezentand

ecosistemul amenajat in scopul exploatarii producatorilor primari.

Producatorii primari mentionati sunt supusi concurentei din partea unor plante

spontane, de tipul buruienilor. Mediul de cultura imbogatit in azotati si fosfati este

astfel disputat intre cele doua categorii de plante, la care se mai adauga si o alta

categorie de factori ecologici dezavantajosi pentru producatorii primari cultivati,

si anume cea datorata consumatorilor de ordinul unu, desemnati cu numele de

daunatori: insecte, ciuperci.

Ecosistemul legat de asezarile umane a aparut odata cu formarea unor aglomerari

a populatiei in spatii mici. O asezare umana, redusa numeric in privinta

locuitorilor, cu inerente influente asupra mediului nu se individualizeaza ca sistem

ecologic. Numai o grupare umana de tip urban, implicand preluarea unui spatiu

destul de mare din natura, modificand specificul mediului prin constructii,

conduce la individualizarea unui sistem ecologic specific. Locuintele constituie

locuri predilecte pentru existenta si proliferarea unui numar de specii, mai ales

microbiologice – bacterii, drojdii si fungi -, caracterizate prin specificitati

geografice. Depozitele sedimentare, de la silozuri pana la magazine alimentare,

existente in localitate sau in afara sa, au atras o serie de organisme care

alcatuiesc comunitati specifice.


.


129

4.7.2. Impactul asupra biodiversitatii

In perioada de executie a investitiei, vegetatia va fi afectata exclusiv in zona de

lucru –actualmente teren agricol. Pe aceasta suprafata de teren, vegetatia va fi

eliminata in totalitate, dar se va reface, pe intreaga suprafata, ramasa neacoperita

de constructii - dupa reabilitarea suprafetelor afectate -, dupa perioada de

vegetatie.

Toata incinta, cu exceptia spatiilor verzi amenajate se betoneaza. Se bordeaza

perimetral cu spatii verzi intreaga incinta si se planteaza arbori cu rol de protectie

si ambiental. Suprafata ocupata cu spatii verzi va fi de 12 015,78 m2.

Amplasamentul complexului zootehnic de porci se afla situat:

� la circa 1 km nord fata de comuna Macesu de Jos ;

� la o distanta de circa 3 km, in directia sud, fata de RO SCI 0045 Coridorul

Jiului;

� la odistanta de circa 12 km, in directia est, fata de RO SCI 0045 Coridorul

Jiului ;

� la odistanta de circa 8 km, in directia est, fata de Pajistea halofila

Gighera,Comuna Gighera.

Situarea amplasamentului destinat construirii fermei de crestere a suinelor la o

distanta de 3, respectiv 12 km distanta fata de aria protejata: Coridorul Jiului,

definitata prin Ordinul Ministrului Mediului si Dezvoltarii Durabile nr.

1964/13.12.2007, privind instituirea regimului de arie naturala protejata a

siturilor de importanta comunitara, ca parte integranta a retelei ecologice

europene Natura 2000 in Romania – nu implica si nici nu determina – direct sau

indirect – nici un impact asupra florei si faunei existente in aceasta zona.


.


130


distanta de 8 km distanta fata de rezervatia naturala: Pajistea halofila Gighera,

Comuna Gighera, mentionata in Anexa I: zone naturale protejate de interes

national si monumente ale naturii, paragraful 2: rezervatii şi monumente ale

naturii, in judetul Dolj, la punctul 2.387, cu o suprafata de 4,00 ha, a Legii nr.

5/06.03.2000, privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului national -

Sectiunea a III-a - zone protejate – nu implica si nici nu determina – direct sau


Activitatile de constructie si cele de exploatare ale complexului zootehnic de

porci la ingrasat nu au ca efect distrugerea sau modificarea habitatelor speciilor

de plante si nu altereaza populatiile de pasari, mamifere, pesti, amfibieni, reptile,

nevertebrate protejate sau nu.

Investitia nu modifica dinamica resurselor speciilor de pesti si nu afecteaza

spatiile pentru adaposturi, de odihna, crestere, reproducere sau rutele de migrare

ale pasarilor.

Actvitatea industriala se va desfasura numai in incinta amplasamentului aprobat,

neafectand zonele limitrofe, impactul produs asupra vegetatiei si faunei terestre si

acvatice fiind nesemnificativ.

Deoarece impactul generat asupra biodiversitatii - de lucrarile de constructie si de

exploatare, prevazute a fi executate -, este redus, nu se impun ca fiind necesare

masuri suplimentare de protectie a factorilor de mediu.


Punct de vedere al evaluatorului

Observatiile facute de catre specialistii EURO ENVIROTECH au condus la

urmatoarele concluzii:


.


131

� Constructia va fi amplasata dincolo de drumul judetean DJ 3 (fost DE 256).

In acest context impactul constructiei, din punct de vedere al zgomotului nu

va afecta populatiile de pasari cuibaritoare in zona aflata la distanta;

� Inaltimea maxima a silozurilor, care se vor construi, va fi mai mica decat a

perdelei de salcami care va margini complexul zootehnic de porci. Astfel

pasarile vor traversa zona pe deasupra perdelei de salcami, deci influenta

silozurilor, prin inaltimea acestora, va fi redusa;

� Personalul redus ca numar, care va deservi adapostul, determina ca

deranjul produs de prezenta umana, in zona, sa fie limitat;

� Adapostul nu va contribui la dezvoltarea traseelor magistrale aeriene pentru

transportul energiei electrice - de pe teritoriul acestuia -, pentru ca intreaga

retea de cabluri electrice va fi ingropata;

� In procesul tehnologic nu vor exista pierderi de materii prime, sau de

deseuri, care pot atrage rozatoare sau pasari salbatice. In acest fel vor fi

evitate riscurile privind accidentele pasarilor salbatice in zona adapostului.

Dupa executia lucrarilor, vegetatia va repopula in mod sistemic zona necesara

agriculturii, prin lucrarile specifice agricole.

Masurile de diminuare a impactului asupra biodiversitatii trebuie sa aiba

urmatoarele scopuri:

� protectia si reconstructia speciilor protejate national si international;

� protectia si restaurarea rutelor de migratie.

Masuri propuse si de care se va tine cont la executarea lucrarilor de constructie si

amenajare:

� antreprenorul va delimita zona de lucru pentru a preveni/minimiza

distrugerea florei;

� pentru a imbunatati parametrii de protectie a mediului se propune

realizarea unei duble perdele de salcami.


.


132



Apele de pe platformele betonate sunt preepurate prin separator de hidrocarburi

cu filtru coalescent si decantor de namol si colectate in bazin de retentie, apoi

folosite la udarea spatiilor verzi. Nu rezulta poluanti pentru ecosistemele terestre

si acvatice.

Pentru protectia ecosistemelor acvatice, apele uzate menajere provenite de la

grupurile sanitare, f iltru sanitar si sala de mese vor fi colectate intr-o retea

proprie de canalizare menajera, separata de apele rezultate din activitatile de

productie. Aceasta retea va fi racordata la o statie de epurare din inox pentru

prevenirea poluarii solului si a apei freatice. Apele epurate vor fi evacuate

periodic prin vidanjare, pe baza unui contract incheiat cu o firma autorizata in

acest sens.

Protectia ecosistemelor terestre se va realiza prin amenajarea lagunei de stocare a

tulburelii conform specificatiilor si normelor tehnice in vigoare prevenind astfel

infiltrarea acesteia in sol. Prin elaborarea si implementarea unui plan corect de

injectare a amestecului de ape uzate tehnologice si dejectii, se va preveni afectarea

proprietatilor f izico-chimice ale solului si infiltrarea acestora in apele subterane.

Bazinul de dejectii va fi prevazut cu un acoperis usor ce va impiedica acumularea

apei pluviale.


.


133

4.8. Elemente de evaluare adecvata

4.8.1. Generalitati

Capitolul cuprinde elementele care nu sunt cuprinse, in mod curent de “Raportul

de evaluare a impactului asupra mediului”.

Precizarile urmatoare sunt facute in spiritul Ghidului metodologic privind

evaluarea adecvata a efectelor potentiale ale planurilor sau proiectelor asupra

ariilor naturale protejate de interes comunitar aprobat prin Ordinul Ministrului

Mediului si padurilor nr. 19/13.01.2010.

4.8.2. Elemente specifice studiului de evaluare edecvata

In etapa de executie a investitiei pe amplasamentul destinat dezvoltarii proiectului

propus se vor executa excavari de sol pentru fundarea constructiilor: hale,

depozite de dejectii, bloc administrativ. Solul excavat este de folosinta agricola si

va fi repartizat pe alte suprafete de teren apartinand aceluiasi proprietar.

Unele modificarile fizice ce decurg din PP (din excavare, consolidare, dragare

etc.) si care vor avea loc pe durata diferitelor etape de implementare a PP.

Activitatea care se va desvasura pe amplasamentul proiectului propus nu va

genera impact negativ asupra nici unui factor de mediu, activitatea care se va

desfasura pe amplasament fiind situata la mare distanta fata de alte activitati

economice, altele decat cele agricole.


.


134

Prin urmare:

� aria naturala protejata RO SCI 0045 Coridorul Jiului, situata la o distanta

de circa 3 km, in directia est si la 12 km, in directia est, fata de viitoarea

activitate;

� rezervatia naturala Pajistea halofila Gighera,Comuna Gighera, situata la o

distanta de circa 8 km, in directia est, fata de viitoarea activitate,

nu pot f i afectate.

4.8.3. Arii protejate

Atat activitatea propusa a se desfasura – ferma pentru ingrasarea suinelor –, cat si

amplasamentul pe care se propune a se realiza constructia fermei, nu se

incadreaza in zona de protectie hidrogeologica la art. 19, aliniatul (1): „In

perimetrele de protectie hidrogeologica masurile de protectie au drept scop

pastrarea regimului de alimentare a acviferelor cat mai aproape de cel natural,

precum si evitarea poluarii apelor subterane si a lacurilor si namolurilor

terapeutice cu substante radioactive si cu substante periculoase si prioritar

periculoase prevazute in anexa A la Programul de eliminare treptata a

evacuarilor, emisiilor si pierderilor de substante prioritar periculoase, aprobat

prin Hotararea Guvernului Romaniei nr. 351/2005”, conform Capitolului V:

Masuri referitoare la utilizarea terenurilor cuprinse in perimetrele de protectie

hidrogeologica, al Hotararii Guvernului Romaniei nr. 930/11.08.2005, pentru

aprobarea Normelor speciale privind caracterul si marimea zonelor de protectie

sanitara si hidrogeologica.


.


135

In tratarea specifica a biodiversitatii existente in zona cercetatata s-a tinut cont de

prevederile Ordinului Ministrului Mediului si Dezvltarii Durabile nr.



europene Natura 2000, in Romania.

Conform acestuia, suprafata unitatii administrativ-teritoriale Macesu de Jos,

cuprinsa in situl ROSCI0045 Coridorul Jiului (in procente) este de 41 %.

Elementele de caracterizare - ale sitului RO SCI 0045 - sunt redate, in continuare.

ROSCI0045 Coridorul Jiului

Tip sit: SCI

Extindere sit

� xmin: 359907,0;

� ymin: 243759,0;;

� xmax: 432341,0;

� ymax: 384402,0.

Suprafata: 71394,0 ha

Informatii generale

� Tip: K

� Respondent: Grupul de lucru Natura 2000

� Manager: Pentru administrarea sitului nu exista structuri legal

constituite.

� Coordonatele caracteristice: 44°19"9', 23°43"3'


.


136

� Altitudine med/max/min: 68,0/332,0/6,0

� Calitate: Cercetarile in derulare releva apartenenta arealului la

teritoriile prioritare pentru conservarea biodiversitatii

continentale cu o valoare foarte inalta a acestuia. Astfel, desi

ocupa abia 0,5 % din suprafata padurilor tarii si 0,6 % din

suprafata nationala, totusi concentreaza 9 (91E0*, 91F0, 91I0*,

91M0, 91Y0, 9130, 91V0, 9170, 92A0), respectiv 32 % din cele 28

tipuri de habitate naturale forestiere protejate de legislatia

romana si comunitara, din care 2 (91E0*, 91I0*), respectiv 33 %,

din cele 6 prioritar protejate, dispuse in 4, respectiv 36 %, din cele

11 etaje fitoclimatice ale tarii (Etajul deluros de cvercete –

gorunete, cerete, garnitete, amestecuri dintre acestea – si sleauri

de deal; Etajul deluros de cvercete cu stejar – si cu cer, garnita,

gorun, amestecuri ale acestora; Campie forestiera; Silvostepa); 56

(26 %) din cele 212 tipuri de statiune forestiera identif icate in

Romania; 22 (44 %) din cele 50 formatii forestiere, cu 97 (32 %)

din cele 306 tipuri de padure evidentiate in tara. Valea Jiului este

unul dintre principalele culoare transbalcanice de migratie a

pasarilor (drumul centro-european-bulgar) urmat de un numar

impresionat de pasari. Impreuna cu cele sedentare, in Coridorul

Jiului au fost identificate 135 (33 %) din cele 406 specii

avifaunistice semnalate in Romania, din care 114 (84 %) protejate

prin legi romane si comunitare. Cantonarea unor contingente

relevante din inventarul viu al tarii, din care multe elemente

submediteraneene rare, altele endemice, parte protejate, confera

teritoriului o specificitate remarcabila, evidentiata prin: -

concentrarea unor asociatii vegetale de mare valoare bioistorica

ce reflecta interferenta elementelor termofile sudice cu cele


.


137

central-europene; - conservarea unor fragmente relictare

nealterate ale structurilor forestiere arhetipale situate la margine

de areale biogeografice sau chiar disjunct (insulele de fag de la

Dalga, Tuglui, Bucovat) sau insularizate antropic (stejarul

brumariu din Padurea Branistea Bistretului etc.); - adapostirea

unor populatii durabile de specii animale si vegetale a caror

conservare necesita, conform legii, desemnarea ariilor speciale de

conservare, ariilor de protectie speciala avifaunistica si o

protectie stricta etc. Valorif icarea durabila a acestui patrimoniu

natural de exceptie justif ica si impune: - utilizarea padurii

naturale ca etalon de gestiune pentru silvicultura practica

apropiata de natura; - conservarea vietii salbatice, a unor habitate

naturale relictare si a unui rezervor local de gene valoroase; -

gestionarea responsabila a intregului patrimoniu natural local, in

general si a celui forestier, in special; - mentinerea unor unitati

peisagistice silvestre, rare si insolite, cu mare forta de seductie ; -

oficializarea unui parc natural care, prin functiile sale multiple, va

asigura baza pentru reconversia fortei de munca locale si locuri

de munca intr-un domeniu de mare interes national si

international; - asigurarea unui spatiu natural de educatie si

instruire ecologica; - promovarea ecoturismului, sursa de valuta

nepoluanta, prin perpetuarea activitatilor traditionale locale;-

optimizarea deciziei, protectia mediului, protectia vietii si sanatatii

si cresterea calitatii vietii.

� Vulnerabilitate: Amplasarea teritoriului in trei judete si in

apropierea municipiului Craiova impune elaborarea unui plan

judicios de amenajarea teritoriului (P.A.T.) in baza caruia sa

poata fi actualizat, decenal, planul de urbanism general (P.U.G.)


.


138

al tuturor localitatilor aferente. P.U.G., odata actualizat, permite

elaborarea planului urbanistic zonal (P.U.Z.), din care deriva

planul urbanistic de detaliu (P.U.D.). Elaborarea P.A.T., reclama

armonizarea tuturor intereselor prezente si viitoare din acest

spatiu extrem de mozaicat, in care ponderea fondului forestier (34

%) si a padurii (33 %) nu pot sa scada, la fel ca si a altor categorii

funciare care focalizeaza habitate naturale protejate prin legi

romane si comunitare. In acest fel, poluarea, urbanizarea,

agriculturalizarea si alte impacturi antropice ecodistructive pot f i

conciliate cu imperativele majore ale dezvoltarii durabile si ale

conservarii biodiversitatii in fruntea carora e insusi omul.

� Desemnarea: Situl nu a fost desemnat prin legislatia nationala

zona protejata.

� Proprietari/Administratori: Conglomerat de proprietati private si

proprietati de stat.

� Caracterizare: Teritoriul, situat de-a lungul cursului mijlociu si

inferior al Jiului, include unul dintre cele mai rare si mai

reprezentative esantioane relictare de lunca europeana putin

alterata in disparitie vertiginoasa. Amplasat intre 23030’02’’ si

24014’ 05’’ longitudine estica si intre 43042’01’’ si 44054’55’’

latitudine nordica, cu lungimea pe directia NNV-SSE de circa 129

km, acest areal traverseaza 4, respectiv 27 % din cele 15

ecoregiuni (Podisul Getic, Campiile Gavanu-Burdea, Silvostepa

Campiei Romane, Lunca Dunarii) ale regiunii biogeografice

continentale din Romania, pe o diferenta de nivel de 355 m,

dispusa intre 50 si 405 m alt. Din suprafata totala de 147,540 ha,

34,979 ha (24 %) revin fondului forestier, din care padurile detin

33,543 ha (23 %) si concentreaza un complex de ecosisteme


.


139

preponderent naturale, cu o diversitate considerabila si o

abundenta locala de 764 – 5.000 ori superioara valorilor medii

specifice padurii romanesti, ceea ce-i confera o personalitate

biogeografica de exceptie.

� Plan de management: Nu exista plan de management al sitului.

Specii prioritare: 20 inregistrari pentru ROSCI0045

Specname Anexa II

Residenta Inmultire Iernat Pasaj Populatia Conservare Izolare Global

Lutra lutra Y P C B C B

Spermophilus citellus Y P C B C B

Emys orbicularis Y P C B C B

Bombina bombina Y P B B C B

Sabanejewia aurata Y P C B C B

Cobitis taenia Y P C B C B

Gymnocephalus schraetzer Y P C B B B

Zingel zingel Y P B B C B

Zingel streber Y P B B C B

Alosa pontica Y R C B B

Gobio albipinnatus Y P C B C B

Gymnocephalus baloni Y P?

Pelecus cultratus Y P C B C B

Aspius aspius Y P B B C B

Rhodeus sericeus amarus Y P C B C B

Misgurnus fossilis Y P C B C B

Coenagrion ornatum

Y R B B C B

Carabus hungaricus Y R C B B B

Coenagrion mercuriale Y R B B C B

Leucorrhinia pectoralis Y P A B C B

Habitate prioritare: 14 inregistrari pentru ROSCI0045

Cod hab.

Nume Acoperire Reprez. Supr.rel. Conservare Global

9130 Paduri de fag de tip Asperulo-Fagetum 1.7 B C B B


.


140

Asperulo-Fagetum beech forests

91I0*

Vegetatie de silvostepa eurosiberiana cu Quercus spp. Euro-Siberian steppic woods with Quercus spp.

1.0 A B B B

3130

Ape statatoare oligotrofe pana la mezotrofe cu vegetatie din Littorelletea uniflorae si/sau Isoëto-Nanojuncetea Oligotrophic to mesotrophic standing waters with vegetation of the Littorelletea uniflorae and/or of the Isoëto-Nanojuncetea

0.5 B C B B

6440 Pajisti aluviale din Cnidion dubii Alluvial meadows of river valleys of the Cnidion dubii

1.0 B B B B

3270

Rauri cu maluri namoloase cu vegetatie de Chenopodion rubri si Bidention Rivers with muddy banks with Chenopodion rubri p.p. and Bidention p.p. vegetation

0.1 B C B B

91Y0 Paduri dacice de stejar si carpen Dacian oak & hornbeam forests

3.0 A C A A

9170 Pãduri de stejar cu carpen de tip Galio-Carpinetum Galio-Carpinetum oak-hornbeam forests

0.4 B B B B

92A0 Zavoaie cu Salix alba si Populus alba Salix alba and Populus alba galleries 3.7 A B B B

6260* Pajisti panonice si vest-pontice pe nisipuri Pannonic sand steppes 0.1 B B B B

91E0*

Paduri aluviale cu Alnus glutinosa si Fraxinus excelsior (Alno-Padion, Alnion incanae, Salicion albae) Alluvial forests with Alnus glutinosa and Fraxinus excelsior (Alno-Padion Alnion incanae Salicion albae)

0.1 A B B A

91F0

Paduri ripariene mixte cu Quercus robur, Ulmus laevis, Fraxinus excelsior sau Fraxinus angustifolia, din lungul marilor rauri (Ulmenion minoris) Riparian mixed forest of Quercus robur Ulmus laevis and Ulmus minor Fraxinus excelsior or Fraxinus angustifolia along the great rivers (Ulmenion minoris)

0.5 A B B B

91M0 Paduri balcano-panonice de cer si gorun Pannonian-Balkanic turkey oak-sessile oak forests

6.8 A B B B

6510

Pajisti de altitudine joasa (Alopecurus pratensis Sanguisorba offi cinalis) Lowland hay meadows (Alopecurus pratensis Sanguisorba offi cinalis)

1.0 B C B B

1530* Pajisti si mlastini saraturate panonice si ponto-sarmatice Pannonic salt steppes and salt marshes

3.0 B B B B


.


141

Specii prioritar: 0 inregistrari pentru ROSCI0045

Speciile de vegetatie - amintite in fisa de mai sus, nu sunt prezente pe

amplasament si nici in vecinatatea sa. Terenul pe care se va dezvolta investitia a

fost – din vechime -, teren agricol, la fel ca si terenurile aflate in jurul acestui

amplasament.

La vizita efectuata, in teren – pe viitorul amplasament -, nu au fost identificati

indivizi ai speciilor - din flora si fauna -, enumerate in tabelele de mai sus.

Habitate, ca cele tabelate, nu au fost identificate in arealul cercetat.

Pe parcursul cercetarii amplasamentului destinat potentialului proiect nu au

fost identificati membrii ai speciilor faunei nominalizate in tabele si nici

cuiburi care ar putea fi indicatoare ale existentei acestora, in acest areal.

Probabilitatea de a se identifica existenta speciilor din cele amintite - in fisa ariei

protejate -, pe terenul viitoarei investitii este extrem de mica, daca ne referim la

amplasamentul investitiei si a vecinatatilor sale.

Situarea amplasamentului in exteriorul zonei definite – in termenii Ordinului

Ministrului Mediului si Dezvoltarii Durabile nr. 1964/13.12.2007 – ca arie

naturala protejata, nu implica si nici nu determina – direct sau indirect - , niciun

impact asupra faunei si florei existente in aceasta arie.

Situarea amplasamentului in exteriorul zonei definite – in termenii Legii nr.



.


142

Sectiunea a III-a - zone protejate Ordinului Ministrului Mediului si Dezvoltarii

Durabile nr. 1964/13.12.2007 – ca rezervatie naturala, nu implica si nici nu

determina – direct sau indirect - , niciun impact asupra faunei si florei existente

in aceasta arie.

Dezvoltarea investitiei – potential -, nu poate determina modificari ale

compozitiilor de specii sau ale resurselor speciilor de plante si animale cu/fara

importanta economica.

Amenajarile prevazute nu influenteaza dinamica speciilor de pesti.

Investitia nu afecteaza nici rutele de migrare ale pasarilor.

Pe parcursul executarii lucrarilor de investitie si dupa realizarea acesteia se va

avea in vedere respectarea tuturor conditiilor impuse prin Ordonanta de Urgenta

a Guvernului Romaniei nr. 57/20.06.2007 privind regimul ariilor naturale

protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice, si anume:

A. Pentru speciile de plante si animale salbatice terestre, acvatice si subterane,

sunt interzise:

� orice forma de recoltare, capturare, ucidere, distrugere sau vatamare a

exemplarelor aflate in mediul lor natural, in oricare dintre stadiile

ciclului lor biologic;

� perturbarea intentionata in cursul perioadei de reproducere, de crestere,

de hibernare si de migratie;

� deteriorarea, distrugerea si/sau culegerea intentionata a cuiburilor

si/sau oualor din natura;

� deteriorarea si/sau distrugerea locurilor de reproducere ori de odihna;


.


143

� recoltarea florilor si a fructelor, culegerea, taierea, dezradacinarea sau

distrugerea cu intentie a acestor plante in habitatele lor naturale, in

oricare dintre stadiile ciclului lor biologic;

� detinerea, transportul, comertul sau schimburile in orice scop ale

exemplarelor luate din natura, in oricare dintre stadiile ciclului lor

biologic.

B. Pentru toate speciile de pasari, sunt interzise:

� uciderea sau capturarea intentionata, indiferent de metoda utilizata;

� deteriorarea, distrugerea si/sau culegerea intentionata a cuiburilor

si/sau oualor din natura;

� culegerea oualor din natura si pastrarea acestora, chiar daca sunt

goale;

� perturbarea intentionata, in special in cursul perioadei de reproducere,

de crestere si de migratie;

� detinerea exemplarelor din speciile pentru care sunt interzise, vanarea si

capturarea;

� comercializarea, detinerea si/sau transportul in scopul comercializarii

acestora in stare vie ori moarta sau a oricaror parti ori produse

provenite de la acestea, usor de identif icat.

Excavarea mineralelor se va desfasura strict in perimetrul aprobat. Se interzice

executarea de drumuri noi prin teritoriul ariei protejate.

Se interzice defrisarea vegetatiei spontane de pe suprafetele invecinate

amplasamentului aprobat pentru toate activitatile specifice: exploatarea investitiei

se va desfasura strict in perimetrul aprobat.


.


144

4.8.4. Date suplimentare de evaluare adecvata

4.8.4.1Impactul zgomotului asupra populatiilor speciilor care

constituie obiectivele de protectie

A. Perturbarea in cursul perioadelor de reproducere, crestere si de migratie

Pe amplasamentul investitiei, pe parcursul desfasurarii activitatilor curente de

exploatare curenta, zgomotul produs se situeaza sub nivelul curent de 40 dB(A) –

la limita adapostului pentru suine -, pe amplasament neaflandu-se utilaje care sa

produca zgomot.

Se poate concluziona ca pe tot parcursul anului calendaristic - inclusiv in

perioadele de reproducere, crestere si migratie a populatiilor speciilor care

constituie, sau nu, obiective ale protectiei, prin lege -, nivelul zgomotului produs

de activitatea de crestere si ingrasare a suinelor, nu are nici un fel de consecinte

asupra florei si faunei situate in vecinatatea adapostului pentru suine.

Pe amplasamentul crescatoriei de suine, pe parcursul desfasurarii activitatilor

curente de transport suine in si din adapost, precum si transportul de furaje cu

autovehicule, nivelul de zgomot creste pana la 65 dB(A) datorita motoarelor cu

ardere interna ale vehiculelor.

Zgomotul produs este de durata a 1-5 ore total/interventie. Activitatile

desfasuransu-se strict in interiorul perimetrului adapostului pentru suine,

zgomotele acestora neproducand consecinte asupra florei si faunei situate in

vecinatatea crescatoriei de suine.


.


145

B. Distrugerea sau vatamarea exemplarelor

Nivelul zgomotelor produse pe parcursul desfasurarii activitatilor curente de

exploatare curenta, de intretinere si interventie, nu pot conduce la distrugerea sau

vatamarea exemplarelor populatiilor speciilor care constituie, sau nu, obiective

ale protectiei, prin lege

C. Deteriorarea locurilor de hranire, de reproducere si a traseelor de migratie

Nivelul zgomotelor produse pe parcursul desfasurarii activitatilor curente de

exploatare curenta, de intretinere si interventie, nu pot conduce la deteriorarea

locurilor de hranire, de reproducere a exemplarelor populatiilor speciilor care

constituie, sau nu, obiective ale protectiei, prin lege, deoarece toate acestea nu se

afla in interiorul amplasamentului crescatoriei de suine.

Traseele de migratie ale exemplarelor populatiilor speciilor care constituie, sau

nu, obiective ale protectiei, prin lege nu sunt afectate, deoarece instalatiile

adapostului pentru cresterea si ingrasarea suinelor au inaltimi mici.

D. Deteriorarea vegetatiei din zona inundabila a Dunarii

Tinand cont ca activitatile de crestere si ingrasare a suinelor are loc pe un

amplasament aflat la cativa km distanta fata de zona inundabila a Dunarii se

poate afirma ca posibilitatea de a ajunge posibili poluanti – componenti ai


.


146

dejectiilor -, in zona inundabila a Dunarii si a distruge vegetatia acestei zone –

pe parcursul desfasurarii activitatilor curente - este, practic, nula.

4.9. Peisajul 4.9.1. Informatii despre peisaj

Comuna Macesu de Jos este situata la zona de contact dintre Campia Bailestilor

(subdiviziune a Campiei Olteniei) si Lunca Dunarii. Aceasta zona este expusa

procesului de desertif icare, proces ce se manifesta in aproape toata Campia

Olteniei si care a condus la formarea unor microreliefuri cu dune de nisip mobile

sau semimobile. Acestea acopera in intregime terasele mai joase ale Dunarii

patrunzand si in lunca raului.

Terasele Dunarii sunt predispuse procesului de inundabilitate, de eroziune si

acumulare de aluviuni. Mai mult reversarile fluviului au condus la formarea mai

multor lacuri cu forme tentaculare, care completeaza relieful acestei zone,

oferindu-i unicitate si varietate peisagistica si biopedoclimatica.

Campia Bailestilor apartine in intregime judetului Dolj si prezinta cea mai tipica

insiruire de trepte de relief, ca urmare a faptului ca aici se desfasoara tot sistemul

de 8 terase ale Dunarii. Are altitudini cuprinse intre 35 si 180 m si se devide in

patru subunitati principale de relief, excluzand lunca Dunarii.

Prima subunitate este situata in nord-est si are aspectul unui camp intins (Campul

Salcutei) foarte putin fragmentat si terminat printr-o panta pronuntata spre sud,

spre terasele Dunarii. La sud de aceasta, respectiv la sud de linia localitatilor

Segarcea-Dragnic, intre vaile Desnatuiului si Jiului, se gaseste cea de-a doua

subunitate, alcatuita din terase ale Dunarii, Jiului si Desnatuiului. Intinderea mai

mare a teraselor mai vechi ii da aspectul de campie inalta, iar ca urmare a lipsei


.


147

dunelor si a unor vai mai importante, netezimea initiala a podului teraselor a

ramas aproape complet nederanjata.

Celelalte doua subunitati se gasesc la vest de Desnatui, una in nord si alta in sud,

separate de o linie ce strabate teritoriul localitatilor Cetate, Motatei, Silistea

Crucii si Giurgita. Subunitatea nordica include terasele mai vechi si mai inalte

ale Dunarii. Subunitatea sudica include primele trei terase mai noi ale Dunarii,

dintre care terasa a III-a (terasa Bailestilor) are cea mai larga extindere. Cu toate

ca nu este strabatuta decat de doua vai (Balasanul si Baboia), caracteristica cea

mai de seama a acestei campii consta tocmai in neregularitatea reliefului, cauzata

de multimea dunelor de nisip care paraziteaza podurile tuturor celor trei terase.

Lunca Dunarii reprezinta treapta cea mai joasa a reliefului si se desfasoara in

lungul f luviului, prezentand o intrerupere intre Basarabi si Calafat, unde albia ia

contact direct cu terasa a III-a. Pe langa actiunea fluviului, la formarea reliefului

luncii a avut aici o contributie importanta si vantul. Dupa aspectele diferite ale

microreliefului, se pot separa 5 sectoare de lunca: Cetate-Basarabi, Calafat- Rast,

Rast-Gighera, Gighera-Bechet si Bechet-Dabuleni. Sectorul Cetate-Basarabi are o

latime de 4-5 km. Aici lunca este cuprinsa intre cursul actual al Dunarii si un

vechi meandru al acesteia, pe locul caruia au ramas lacurile Fantana Banului,

Maglavit si Golenti. Prezinta un microrelief puternic influentat de depuneri de

nisipuri, unele inca mobile. Sectorul Calafat-Rast are latime mai mare (pana la 10

km), dar specificul reliefului de lunca este total modificat de acumularile eoliene

masive de nisipuri mobile si semimobile, care se continua si pe terasa inferioara si

fac ca linia de separatie dintre aceasta si lunca sa dispara. Sectorul dintre Rast si

Gighera prezinta latimea cea mai mare la est de gura Desnatuiului (circa 11 km)

si include cel mai mare lac ramas dupa amenajarea luncii (lacul Bistret). Intre

Gighera si Bechet, lunca este ceva mai inalta si prezinta un vast con de dejectii al

Jiului, pastrand urmele cateorva albii mai vechi ale acestuia. In sfarsit, sectorul

dintre Bechet si Dabuleni prezinta caracter de lunca mai inalta, in care terenurile


.


148

netede sunt mai extinse decat cele cu dune si grinduri sau decat cele depresionare

cu garle si balti.

Judetul Dolj, prin frumusetea si originalitatea peisajului natural, prin

monumentele istorice si prin elementele etnografice, ofera turistilor variate si

bogate posibilitati de recreere si instruire. Accesul la frumusetile naturale ale

judetului este facilitat de existenta unor artere de circulatie bine intretinute,

precum si a unor cabane in care drumetul poate gasi loc de odihna. Din punct de

vedere turistic deosebim in judet o serie de zone amenajate, inzestrate cu cai de

comunicatii, cabane, marcaje etc., pe langa care mai exista o sumedenie de zone

de interes turistic, ale caror frumuseti reclama intrarea lor neintarziata in

circuitul turistic al tarii.

4.9.2. Explicarea utilizarii terenului

Tabel cu situatia terenului aferent complexului zootehnic de porci la ingrasat

Suprafata (m2)

Utilizarea terenului Inainte de punerea in

aplicare a proiectului

Dupa punerea in

aplicare a proiectului

Recultivata

(dupa redare)

1 2 3 4 In agricultura:

� teren arabil

� gradini

� pasuni

18 225

-

18 225

Paduri - - -

Drumuri + utilitati - 2353,96 -

Zone construite (curti,

suprafata construita) - 2698,34 -

Teren ocupat cu alte - 1156,92 -


.


149

obiective ale fermei

Ape - - -

Alte terenuri:

� spatii verzi

� zone umede

� teren deteriorat

� teren nefolosit

-

12015,78

-

TOTAL 18 225 18 225 18 225

4.9.3. Suprafata de teren ocupata

Suprafata totala de teren disponibila investitiei pentru construirea complexului

zootehnic de porci la ingrasat este de 18 225 m2.

Suprafata de teren disponibila pentru complexul zootehnic de porci la ingrasat Tabelul nr.4.6.3.-1

Nr. crt. Denumirea obiectivului

Dimensiuni (m)

Suprafata de teren necesara

(m2) Suprafata ocupata de

obiectivele fermei - 2698,34

Suprafata incinta ferma neocupata cu obiectivele

fermei 12015,78

Suprafata betonata alei, trotuare si drum carosabil

- 2353,96

Suprafata ocupata cu alte obiective ale fermei

- 1156,92

TOTAL (arabil) 18 225


.


150

4.10. Mediul social si economic

Existenta in zona a unui complex zootehnic de porci la ingrasat nu va conduce la

modificarea structurii activitatii economice locale, traditionale, dar va atrage

forta de munca in zona.

Complexul zootehnic de porci la ingrasat, bine administrat, prin amplasamentul

lui, nu afecteaza in niciun fel asezarile umane.

Comuna Macesu de Jos nu va fi afectata, in nicio directie, de existenta si

functionarea crescatoriei de suine proiectate.

Avand in vedere ca distantele la care se afla amplasarea obiectivulului economic

fata de cele mai apropriate locuinte sunt de peste 1000 m (distantele fiind mai

mari decat distanta minima impusa – 500 m, conform Ordinului Ministrului

Sanatatii nr. 536/23.06.1997, pentru aprobarea Normelor de igiena si a

recomandarilor privind mediul de viata al populatiei) si ca in procesul de

ingrasare a suinelor nu se folosesc substante radioactive sau microbiene, se

considera ca securitatea asezarilor umane, nu este afectata.

Desfasurarea normala a procesului de ingrasare a suinelor nu conduce la

poluarea semnificativa a mediului. Se estimeaza ca impactul produs asupra

asezarilor umane sau a obiectivelor industriale din zona adiacenta, precum si a

starii de sanatate a populatiei este nesemnificativ.


.


151

4.11. Conditii culturale si etnice, patrimoniul cultural

Nu este cazul, deoarece zona este lipsita total de vecinatati care ar putea fi

incadrate sau care ar putea apartine uneia din categoriile: cultura, patrimoniu

cultural sau tezaur etnic.



5. ANALIZA ALTERNATIVELOR

Dat fiind specificul activitatii care se va desfasura – ingrasarea suinelor – au fost

luate in calcul 3 variante:

A. Varianta zero, care ar consta in neconstruirea actualei investitii, care

prezinta urmatoarele:

avantaje:

� permite o conservare a terenului la actualul nivel: teren agricol slab

valorif icat economic;

� asigura o probabilitate redusa de poluare a solului si/sau a apelor

subterane.

dezavantaje:

� valoarea economica a terenului ramane scazuta;

� nu sunt create – direct si indirect -, locuri de munca pentru localnici;


.


152

� masa vegetala produsa in zona risca sa ramana nevalorif icata.

B. Varianta 1 construirea obiectivului si a unui bazin de stocare a intregii

cantitati de dejectii produse pe platforma pentru o perioada de cel putin 6

luni – izolat hidrofob -, care prezinta urmatoarele:

avantaje:

� permite crearea de noi locuri de munca;

� determina cresterea terenurilor din zona;

� permite valorif icarea superioara si superioara a masei vegetale

cultivate in zona;

� permite o depozitare a intregii cantitati de dejectii;

� asigura timpul necesar fermentarii naturale a materialului organic

colectat, inainte de a fi dispersat pe terenurile agricole ca

ingrasamant natural;

� asigura un acces facil la incarcarea materialului final in utilajele

destinate transportului si imprastierii lui in brazda;

� se inlatura posibilitatea de a se produce accidente prin scurgerea

dejectiilor din rezervoare metalice supraterane corodate;

� nu exista potentiale poluari ale solului si a le apelor subterane prin

scaparile accidentale de dejectii, din rezervoarele situate subteran;

� consumuri de energie electrica scazute.

dezavantaje:

� lucratorii care vor exploata investitia noua vor trebui sa fie instruiti

periodic si specific;

� necesita pompe de tocat si ridicat dejectiile in rezervoare;

� trebuie impusa disciplina privind respectarea stricta a intregului


.


153

proces tehnologic.

C. Varianta 2 construirea obiectivului a unei lagune bicompartimentata, de

stocare a intregii cantitati de dejectii produse pe platforma pentru o

perioada de cel putin 6 luni, si care sa functioneze alternativ, prezinta

urmatoarele:

avantaje:

� permite crearea de noi locuri de munca;

� determina cresterea terenurilor din zona;

� permite valorif icarea superioara si prelucrarea superioara a masei

vegetale cultivate in zona;

� permite o depozitare a intregii cantitati de dejectii;

� asigura timpul necesar fermentarii naturale a materialului organic

colectat, inainte de a fi dispersat pe terenurile agricole ca

ingrasamant natural;

� asigura un acces facil la incarcarea materialului final in utilajele

destinate transportului si imprastierii lui in brazda.

dezavantaje:

� necesita volume foarte mari de stocare, dat f iind numarul mare de

suine care sunt crescute si ingrasate pe amplasamentul fermei – circa

2000 de capete/ciclu de ingrasare;

� necesita pompe de tocat si ridicat dejectiile in rezervoare;

� potentiale poluari ale solului si a le apelor subterane prin scaparile

accidentale de dejectii, din depozitul suprateran.


.


154

In concluzie apreciem ca Varianta 2 este cea care, potential, protejeaza mediul

inconjurator cel mai eficace si prezinta solutia cea mai putin costisitoare si mai

sigura in exploatare.

Pentru o privire sintetica asupra alegerii alternativei celei mai bune vom tabela

toate aspectele de unde vom putea viziona concluzia.

Nr crt Factor de mediu

Marimea impactului

Durata impactului

Reversibilitatea impactului

Viabilitatea si eficienta

masurilor de ameliorare

Total punctaj

Varianta zero 1 Apa 10 10 10 10 40 2 Sol 10 10 10 7 37 3 Aer 10 10 10 10 40 4 Flora si fauna 10 10 10 10 40 5 Mediu social si

economic 2 1 1 2 6

6 Sanatatea populatiei 10 10 10 10 40 TOTAL 203

Varianta unu 1 Apa 10 10 10 10 40 2 Sol 2 2 3 7 14 3 Aer 3 3 3 5 14 4 Flora si fauna 2 3 2 2 9 5 Mediu social si

economic 10 10 10 10 40


Varianta doi 1 Apa 10 10 10 10 40 2 Sol 2 4 4 8 18 3 Aer 5 4 5 7 21 4 Flora si fauna 6 7 8 6 27 5 Mediu social si

economic 10 10 10 10 40


Scala de apreciere este de la 1 la 10, nota 1 contand ca efect negativ maxim, iar nota 10 reprezentand impact zero asupra factorului de mediu

S-a ales varianta 3 care prezinta cel mai ridicat punctaj: 178, fata de varianta

zero(0), care a prezentat un punctaj superior: 203. In cazul alegerii variantei zero

se considera ca terenul care un potential vegetal scazut, acesta se va degrada prin


.


155

neutilizare, deoarece va fi necesara o interventie drastica asupra lui pentru a-l

ridica la un nivel acceptabil de productivitate prin:

� Fertilizare chimica masiva;

� Fertilizare naturala masiva;

� Irigare permanenta.

Prin urmare alegerea variantei zero inseamna costuri nerecuperabile in timp si

alternativa continuarii degradarii solului sub actiunea factorilor climaterici.

6. MONITORIZAREA

Se recomanda ca Acordul/Autorizatia sa contina cerinte corespunzatoare pentru

exceptare de monitorizare, specificand metodologia de masurare si frecventa,

procedura de evaluare si o obligatie pentru furnizare de date catre autoritatea

competenta cu data pentru verif icarea conformitatii cu autorizatia, astfel incat

costurile monitorizarilor sa aiba o pondere suportabila in costurile de exploatare.

Vor exista inregistrari ale tuturor articolelor achizitionate.

In cadrul tehnologiei se vor urmari cu atentie si precizie inregistrarile pentru:

� toate componentele de nutritie a suinelor;

� electricitate;

� apa potabila.

Din moment ce apa si hrana sunt intrarile primare pentru sistemele de

crestere/ingrasare a animalelor, utilizarea lor poate fi monitorizata in interiorul

complexului zootehnic. Vor fi utilizate contoare de apa, contoare electrice si

computere pentru controlul climatului interior.

Regulat se va face si controlul bazinului de stocare a dejectiilor, pentru orice

semne de coroziune sau scurgere si pentru a gasi orice defectiune, care trebuie


.


156

remediata. Verif icarea va avea loc dupa fiecare golire completa a bazinului de

stocare.

In mod curent nu se face monitorizarea emisiilor de aer, dar daca este necesar

trebuie facuta, in mod specific, ca rezultat al reclamatiilor provenite din

vecinatati. Pentru prelevarea probelor de aer va trebui sa se utilizeze tehnicile de

adsorbtie-desorbtie cu determinarea componentelor cu ajutorul HPLC si a GC

cuplate cu spectrometre de masa.

Se va urmari identificarea si determinarea cantitativa de:

� Monoxid de carbon (CO);

� Amoniac (NH3);

� Hidrogen sulfurat (H2S);

� Substante organice volatile (uleiuri volatile).

Se vor executa:

� un foraj de observare in amonte de crescatorie;

� doua in aval de crescatorie,

toate, situate pe directia de curgere a apei subterane.

Calitatea apelor din acviferul freatic se va urmari pentru parametrii mentionati in

tabelul urmator. Frecventa prelevarilor va fi realizata, in conformitate cu

succesiunea mentionata, in continuare:

Indicatori propusi

Punct de prelevare proba

Frecventa

prelevarilor

pH Foraj de monitorizare Semestrial

Reziduu filtrabil uscat la 1050 C Foraj de monitorizare Anual Sodiu (Na+) Foraj de monitorizare Anual Cloruri (Cl-) Foraj de monitorizare Anual Hidrocarburi petroliere Foraj de monitorizare Semestrial Fenoli Foraj de monitorizare Semestrial Sulfati (SO4

2-) Foraj de monitorizare Anual Magneziu (Mg2+) Foraj de monitorizare Anual


.


157

Indicatori propusi

Punct de prelevare proba

Frecventa

prelevarilor Calciu (Ca2+-) Foraj de monitorizare Anual Bicarbonati (HCO3

-) Foraj de monitorizare Anual CBO5 Foraj de monitorizare Anual CCO-Cr Foraj de monitorizare Anual Nivelul apei subterane Foraj de monitorizare Semestrial

Calitatea apei potabile extrase, din forajul – propriu -, de mare adancime, va fi

confirmata prin determinari specifice executate de catre unitatile de sanatate

publica judetene. Probele prelevate trebuie sa respecte prevederile Legii nr.

458/28.06.2002, privind calitatea apei potabile, modificata prin Legea nr.

311/28.06.2004.

Se vor monitoriza apele epurate – la iesirea lor din statie -, prin vidanjare in

concordanta cu prevederile NTPA 001.

Nr. crt. Indicatorul de calitate U.M. Valorile limita

admisibile Metoda de analiza

4)

1. pH unitati pH 6,5-8,5 SR ISO 10523-97

2. Materii in suspensie (MS)2) mg/dm

3 35,0 (60,0) STAS 6953-81

3. Consum biochimic de oxigen la 5 zile (CBO5)

2)

mg O2/dm3 25,0 SR EN 1899-2/2002

4. Consum chimic de oxigen - metoda cu

dicromat de potasiu (CCOCr-)2

mg O2/dm3 125,0 SR ISO 6060-96

5. Azot amoniacal (NH4+)6) mg/dm

3 2,0(3,0)

SR ISO 5664:2001 SR ISO 7150-1/2001

6. Azot total (N)6) mg/dm

3 10,0(15,0) SR EN ISO 13395:2002

7. Azotati (NO3-)6) mg/dm

3 25,0(37,0)

SR ISO 7890-2:2000; SR ISO 7890-3:2000

SR ISO 7890/1-98 pentru apa

de mare: STAS 12999-91

8. Azotiti (NO2-)6) mg/dm

3 1 (2,0)

SR EN 26777:2002 pentru apa de mare: STAS 12754-89

9. Sulfuri si hidrogen sulfurat (S2-) mg/dm

3 0,5

SR ISO 10530-97

SR 7510-97

10. Fosfor total (P)6) mg/dm3 1,0(2,0) SR EN 1189-2000

11. Detergenti sintetici mg/dm3 0,5

SR EN 903:2003

SR ISO 7875/2-1996

12. Reziduu filtrat la 105°C mg/dm3 2.000,0 STAS 9187-84 ;

*) analizele se vor determina semestrial


.


158

Recomandarile privind monitorizarea imprastierii pe terenurile agricole se vor

executa, in mod special, tinind cont de:

� Ordinul comun al Ministrului Mediului si Gospodaririi Apelor si al

Ministrului Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale nr.

242/26.03.2005, pentru aprobarea organizarii Sistemului national de

monitoring integrat al solului, de supraveghere, control si decizii

pentru reducerea aportului de poluanti proveniti din surse agricole si

de management al reziduurilor organice provenite din zootehnie in

zone vulnerabile si potential vulnerabile la poluarea cu nitrati si

pentru aprobarea Programului de organizare a Sistemului national

de monitoring integrat al solului, de supraveghere, control si decizii

pentru reducerea aportului de poluanti proveniti din surse agricole si

de management al reziduurilor organice provenite din zootehnie in

zone vulnerabile si potential vulnerabile la poluarea cu nitrati;

� Ordinul Ministrului Mediului si Gospodaririi Apelor nr.

296/11.04.2005, privind aprobarea Programului-cadru de actiune

tehnic, pentru elaborarea programelor de actiune in zone vulnerabile

la poluarea cu nitrati din surse agricole.

Activitatea de construire a unui complex zootehnic de porci la ingrasat, in conditii

normale de functionare, nu va genera un impact negativ asupra calitatii factorilor

de mediu, care sa necesite monitorizare.


.


159

7. SITUATII DE RISC

7.1. Accidente potentiale

In situatia normala de executare a lucrarilor de constructie si de productie, nu

apar efecte poluante asupra mediului inconjurator. Acest fapt se realizeaza in

conditiile dotarii corespunzatoare a fermei si a unei organizari si discipline

riguroase a muncii.

Potential, in timpul desfasurarii procesului tehnologic de ingrasare a porcilor este

posibil sa apara si incidente – ca urmare a neglijentei umane -, cu posibil impact

asupra mediului, prin infestarea solului si a subsolului cu deseuri lichide, care se

pot produce datorita urmatoarelor cauze:

� descarcarea intregii cantitati de solutie de balegar intr-o arie agricola

restransa:

� baltirea apelor uzate pe terenul agricol va scoate din circuitul

agricol, cel putin un sezon, aria de teren afectata;

� formarea unei cruste compacte deasupra ariei afectate;

� necunoasterea manevrarii sau manevrarea gresita a echipamentului de

imprastiere a balegarului pe terenurile agricole;

� existenta unui echipament de transport neadecvat sau care prezinta

defectiuni tehnice.


.


160

Sintetic, acest tip de accident se poate reprezenta astfel:

Teoretic, – ca efect al unor cutremure puternice -, ca urmare a aparitiei unor

fisuri in structura bazinelor de stocare a dejectiilor, acestea pot sa polueze solul,

subsolul si apa freatica, din imediata apropiere a amplasamentului.

Obiectivul general al evaluarii riscului este acela de a controla riscurile provenite

de la desfasurarea unei activitati pe un amplasament, prin identif icarea:

� agentilor poluanti sau a pericolelor cele mai importante;

� resurselor si receptorilor expusi riscului;

� mecanismelor prin care se realizeaza riscul;

� riscurilor importante, care apar pe un amplasament;

� masurilor generale, care permit a se reduce gradul de risc, la un nivel

acceptabil.

Agent

poluant Pericol Sursa Cale Tinte

Atinge-

rea

tintei

Impor-

tanta

riscului

Necesitatea

lucrarilor de

remediere

Dej

ectii

Distrugerea

capacitatii

solului de a

sustine

culturi

agricole Util

aje

de im

pras

tiere

Dev

ersa

re d

irect

a

Aer

Sol

Ape de

supra-

fata

Flora

Fauna

Da

Da

Da/Nu

Da

Da

Major

Major

Major

Major

Major

Nu

Da

Da

Da

Nu


.


161

Zona destinata amplasamentului obiectivului investitional este ferita de riscuri

naturale – care sa aibe drept consecinte afectarea unora dintre factorii de mediu -,

din categoriile:

� inundatii ale amplasamentului;

� alunecari de teren.

Seceta nu poate conduce la modificarea procesului tehnologic astfel incat sa aibe

drept consecinta afectarea unora dintre factorii de mediu.

Situarea amplasamentului departe de zone limitrofe cu alte state, face ca sa nu

existe riscul ca activitatea desfasurata de noua investitie sa aibe efecte asupra

factorilor de mediu, dincolo de granitele tarii.

7.2. Masuri de prevenire a accidentelor

Pentru a preveni orice forma de accidente avand ca urmare afectarea factorilor de

mediu este necesar a se lua o serie de masuri obligatorii:

� pastrarea curateniei in perimetrul fermei pentru evitarea formarii - in

timpul ploilor -, a solutiilor poluante, din materiale imprastiate

accidental;

� efectuarea probelor de etanseitate a bazinului de dejectii, inainte de

inceperea exploatarii, ca parte a procesului tehnologic;

� efectuarea probelor de etanseitate a bazinului de dejectii, la intervale

de 3-5 ani, ca parte a procesului tehnologic;

� transportul dejectiilor la terenurile vizate a fi fertilizate cu

ingrasaminte naturale sa fie executate de personal calif icat si

pregatit, in prealabil, pentru aceasta activitate;


.


162

� distributia materialului fertilizant, pe terenurile agricole se va

executa numai dupa ce s-a executat:

� analiza compozitiei solului din terenul care urmeaza a fi

fertilizat;

� stabilirea cantitatii de fertilizant care se va distribui pe unitatea

de teren;

� un prealabil instructaj al personalului participant la activitatea

de fertilizare;

� alegerea utilajelor adecvate modului de inglobare a

fertilizantului in sol.

8. DESCRIEREA DIFICULTATILOR

Pana la acest moment, beneficiarul nu a intampinat niciun fel de dificultati privind

alcatuirea/intocmirea Raportului de evaluare a impactului asupra mediului,

generat de construirea unui complex zootehnic de porci la ingrasat, in comuna

Macesu de Jos, judetul Dolj.

9. REZUMAT FARA CARACTER TEHNIC

9.1. Amplasament






.


163

570/1), f iind in proprietata S.C. MADIUL 2009 S.R.L. conform contractului de

vanzare – cumparare numarul 3254/22.12.2009. Destinatia terenului este aceea de

teren agricol.

Beneficiarul detine in exploatare si terenuri arabile in baza unor contracte de

arenda, suprafata totala arendata fiind de 61,74 ha, pe care le va cultiva cu

cereale.

Amplasamentul are urmatoarele vecinatati:

� Nord: Drum de exploatare Nr. 37, pe o lungime de circa de 202,31 m;

� Sud: fara imprejmuire - in acest moment - S.C. FERMALIS S.R.L., pe o

lungime de circa de 160,92 m;

� Est : fara imprejmuire - in acest moment -Drum judetean 3 (fost DE

256), pe o lungime de circa de 100,00 m;

� Vest: fara imprejmuire - in acest moment -Draniceanu Constantin, teren

liber de constructii, pe o lungime de circa de 110,03 m.


din drumul judetean DJ 3 (fost DE 256), unde vor fi postate bariere.

Parcela are forma cvasidreptunghiulara, cu latimea maxima de 110,03 m si

lungimea maxima de 202,31 m.

Prin caracteristicile sale geometrice, parcela este construibila din punct de vedere

legal.




.


164

9.2. Descrierea activitatii

Investitia consta in construirea unui complex de hale metalice, cu functiune de

complex zootehnic de porci la ingrasat cu regim de inaltime parter, ce contine si

spatiile anexe aferente acesteia: birouri, vestiare si grupuri sanitare, birou

veterinar, magazie si depozite.

Intreaga structura constructiva are prevazute spatii corespunzatoare pentru

desfasurarea normala a activitatilor, conform standardelor.

Se propune construirea urmatoarelor corpuri de cladiri principale, avand

caracteristicile:

1. Corpurile M01, M01” (hale pentru ingrasarea suinelor) – regim de inaltime

parter, dimensiuni in plan 16,00 x 62,60 m.

� Sconstruita hala = 1001,60 m2 (16,00 x 62,60 m);

� Sconstruita hala M01 = Sconstruita hala M02 = 1001,60 m2;

� Sconstruita totala = 2003,20 m2 (1001,60 m2/hala x 2 hale);

� Volum = 5610,00 m3;

� Hcoama = + 4,85 m;


2. Corp C01 (Pavilion administrare si Filtru Personal), regim de inaltime

Parter, cu dimensiunile in plan de 12,50 x 10,10 m:

� S construita = 126,25 m2;

� Volum = 530,25 m3;

� Hcoama = + 4,95 m;


Acest corp este alcatuit din:


.


165

� Hol = 7,18 m2;

� grupuri sanitare diferentiate pe sexe = 8,99 m2;

� vestiar 1 = 7,67 m2;

� vestiar 2 = 8,22 m2;

� sala mese personal ferma = 16,65 m2;

� hol = 10,58 m2;

� birou inginer = 11,65 m2;

� grup sanitar = 4,01 m2;

� depozit medicamente = 6,05 m2;

� medic veterinar = 16,65 m2.

3. Corpul C02 (Pavilion necropsie), regim de inaltime Parter, cu dimensiunile

in plan de 8,50 x 10,10 m:

� S construita= 85,85 m2;

� Volum = 338,25 m3;

� Hcoama = + 4,95 m;


Acest spatiu este compus din:

� camera necropsie = 16,65 m2;

� depozit frigorif ic = 15,05 m2;

� sterilizare echipament = 5,55 m2;

� spatiu tehnic = 10,62 m2;

� centrala termica = 16,65 m2.

4. Corp C03 – Sisteme de silozuri cilindrice pe platfome betonate, dimensiuni

in plan de 8,80 x 18,30 m:

� Sconstruita = 161, m2.


.


166

5. Corp C04 - Remiza utilaje , dimensiuni in plan de 8 x 20,00 m:


6. Corpul C05 - Bucatarie furajera, dimensiuni in plan de 18 x 9,00 m:


Corpuri anexe:

� Corp C06 – Put forat cu statie de pompare, S construita = 16 m2 (4,00 x

4,00 m);

� Corp C07 – Bazin rezerva intangibila incendiu, Sconstruita = 25,00 m2 (5 x

5 m);

� Corp C08 – Filtru sanitar auto;

� Corp C09 - Cantar auto;

� Corpul C10 – Cuva cereale, Sconstruita = 11,53 m2 (3,00 x 3,84 m);

� Corpul C11 – Generator/Turbina eoliana;

� Corpul C12 – Platforma beton pubele deseuri menajere, Sconstruita=16,00

m2 (8,00 x 2,00 m);

� Corp C13 – Platforma de beton Sconstruita= 243,39 m2 (18,3 x 13,3 m);

� Corp C14 - Bazin vidanjabil de stocare si sedimentare dejectii,

Sconstruita=840 m2 (42,00 x 20,00 m);

� Corp C15 – Statie de epurare biologica, vidanjabila.

S construita totala = S desfasurata = 2698,34 m2

S teren = 18225m2

POT propus = 14,81 %

CUT propus = 0,15.

In procesul de productie dintr-o ferma de crestere a suinelor cu circuit inchis,


.


167

ingrasarea porcilor constituie faza finala a fluxului tehnologic, care se incheie cu

livrarea animalelor catre abator.

In ferma de ingrasare - f inisare a porcilor se preia tineretul porcin la o greutate

corporala medie de 22 - 25 kg si se finiseaza (ingrasa) pana la greutatea corporala

planificata pentru livrare la abator: 100 - 110 kg.

In ferma este necesara aplicarea cu atentie a tehnologiei de hranire, a asigurarii

conditiilor de microclimat, a respectarii programului tehnologic, astfel incat sa

se realizeze maximum de spor in greutate cu un consum minim de furaje.

Etapele fluxului tehnologic intr-o ferma de ingrasare a porcilor, cum este cea

prezentata in acest proiect, sunt:

1. aprovizionarea cu purcei (grasuni) de 22-25 kg;

2. aprovizionarea cu furaje;

3. aprovizionarea cu premixuri si medicamente;

4. crestere - ingrijire zilnica animale:

� supraveghere activitate curenta bucatarie furajera;

� hranire/administrare corecta reteta furajare in concordanta cu stadiul de

dezvoltare a animalelor;

� adapare hala;

� supraveghere stare generala de sanatate a suinelor;

� administrare medicamente curative/preventive suine;

� supraveghere sistem ventilatie hala;

� supraveghere evacuare dejectii in bazinul de stocare;

� pregatire depopulare hala.

5. transport animale 100 -110 kg catre abator;

6. pregatire hala pentru un nou ciclu de productie:

� curatare, decontaminare;

� verif icare functionare instalatii.

La populare, halele de ingrasare trebuie sa fie curatate, uscate si dezinfectate,


.


168

toate instalatiile trebuie sa fie in stare de functionare. Purceii sunt grupati in

loturi uniforme ca marime, sex si sanatate generala. In vederea diminuarii

stresului provocat suinelor prin populare se recomanda:

� sa aibe acces la o zona de odihna confortabila din punct de vedere fizic si

termic, drenata si curatata corespunzator, care sa permita tuturor

animalelor sa se odihneasca in acelasi timp;

� sa se odihneasca si sa se ridice normal;

� sa vada alti porci;

� atunci cand vor aparea semne de lupta violenta, cauzele vor fi

cercetate imediat si vor fi luate masuri corespunzatoare. Utilizarea de

medicamente tranchilizante va fi limita la conditii exceptionale si numai

dupa consultarea medicului veterinar;

� pentru porcii agresivi, atacati de alti porci, bolnavi sau raniti au fost

rezervate doua boxe de izolare individuale;

� se va evita in partea de cladire in care porcii sunt tinuti in mod continuu

niveluri de zgomot ridicat. Va fi evitat zgomotul constant sau brusc;

� porcii vor fi tinuti in conditii de iluminat de cel putin 40 lucsi, pentru o

perioada de minimum 8 ore pe zi.

9.3. Prognoza impactului

9.3.1 Impactul produs in faza de realizare a investitiei

Etapa de realizare a investitiei, prin activitatile ce le implica: executarea

excavatiilor, betonari etc., reprezinta perioada de timp in care impactul asupra

mediului este maxim. Complexitatea lucrarilor, volumul mare de munca,

multitudinea utilajelor angrenate, in activitate, si modalitatile de realizare a


.


169

lucrarilor: excavatii, suduri, montaj confectii metalice, betonari, etc., implica un

grad ridicat de afectare a factorilor de mediu. Deoarece obiectivul va fi executat

in extravilanul comunei Macesu de Jos populatia din zonele invecinate nu va fi

afectata de zgomotele inerente produse in timpul lucrarilor.

9.3.1.1 Impactul produs asupra apelor

In timpul executarii lucrarilor, daca se respecta tehnologia de lucru, nu se emit

substante poluante care sa afecteze calitatea apelor din panza freatica si a celor

de suprafata. Se poate aprecia ca impactul acestei activitati asupra apelor de

suprafata si subterane este nesemnificativ.

9.3.1.2 Impactul produs asupra aerului

Emisiile rezultate de la esapamentele utilajelor folosite la realizarea investitiei,

vor determina o crestere a concentratiei de poluanti atmosferici, pe

amplasamentul lucrarilor.

Intensificarea activitatii de transport, in cadrul terenurilor aferente executiei

obiectivului, nu va determina afectarea calitatii aerului.

9.3.1.3 Impactul produs asupra vegetatiei si faunei terestre




.


170






De asemenea, situarea amplasamentului destinat construirii fermei de crestere a

suinelor la o distanta de 8 km distanta fata de rezervatia naturala: Pajistea

halofila Gighera, Comuna Gighera, mentionata in Anexa I: zone naturale

protejate de interes national si monumente ale naturii, paragraful 2: rezervatii şi

monumente ale naturii, in judetul Dolj, la punctul 2.387, cu o suprafata de 4,00 ha,

a Legii nr. 5/06.03.2000, privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului

national - Sectiunea a III-a - zone protejate – nu implica si nici nu determina –

direct sau indirect – nici un impact asupra florei si faunei existente in aceasta

zona.

Activitatile de construire ale fermei de crestere a suinelor nu au ca efect

distrugerea sau modificarea habitatelor speciilor de plante si nu altereaza

populatiile de pasari, mamifere, pesti, amfibieni, reptile, nevertebrate protejate

sau nu.



ale pasarilor.

Vegetatia va fi afectata exclusiv in zona de executie a investitiei. Pe aceasta

suprafata de teren, vegetatia va fi eliminata in totalitate, dar se va reface dupa

perioada de vegetatie, dupa reabilitarea suprafetelor afectate.


.


171

Intrucat impactul generat asupra biodiversitatii prin lucrarile prevazute este

redus, nu au reiesit - ca necesare -, aplicarea de masuri suplimentare de protectie

a factorilor de mediu.

9.3.1.4 Impactul produs asupra solului si subsolului

In general, prin procesul tehnologic de ingrasarea suinelor, nu se produc

degradari ale solului si subsolului. La amenajarea suprafetei de teren, care se va

ocupa temporar, se va avea in vedere, conservarea stratului vegetal, care va fi

utilizat la redarea altor suprafete de teren, dupa terminarea lucrarilor.

Se vor lua masuri active de protectie a solului, in vederea reducerii la maximum a

impactului activitatii analizate asupra acestui factor de mediu:

� inerbarea (cultivarea speciala de plante de protectie) si irigarea

sistematica a tuturor suprafetelor libere din jurul complexului cu efect in

retinerea prafului;

� plantarea de arbori perimetral amplasamentului;

� namolul (dejectiile) fermentat in bazinul de stocare a dejectiilor, se va

folosi, ca fertilizant pentru terenurile agricole din zona. Aceasta solutie

este o practica curenta in Uniunea Europeana, conform prevederilor din

BAT, precum si prevederilor cuprinse de Ordinul comun al Ministrului

Mediului si Gospodaririi Apelor nr. 242/26.03.2005 si Ordinul

Ministrului Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale nr.

197/07.04.2005, privind aprobarea organizarii Sistemului national de

monitoring integrat al solului, de supraveghere, control si decizii pentru

reducerea aportului de poluanti proveniti din surse agricole si de


.


172

management al reziduurilor organice provenite din zootehnie in zone

vulnerabile la poluarea cu nitrati.

In urma celor prezentate mai sus putem considera ca impactul asupra solului si

subsolului este minim.

Un impact slab, in faza de executie, se va inregistra asupra solului. Stratul vegetal

va fi decopertat si prezervat, pentru refacerea zonei decopertate sau a altor zone

adiacente, mai putin fertile.

9.3.1.5 Impactul produs asupra asezarilor umane si altor obiective

Perioada de realizare a investitiei se va caracteriza prin intensificarea circulatiei

rutiere pe drumurile de acces, catre terenurile vizate din zona.

De asemenea, lucrarile necesare realizarii obiectivului nu vor stanjeni circulatia

rutiera din zona, desi aceasta este foarte slaba pe terenurile vizate. Lucrarile

aferente realizarii excavatiilor si umpluturilor compactate vor determina cresterea

nivelului de zgomot din zona, lucru care nu va determina si afectarea gradului de

confort a populatiei.

9.3.2 Impactul produs dupa punerea in functiune a obiectivului

In perioada de exploatare a complexului zootehnic de porci nu vor exista surse de

poluare pentru niciunul dintre factorii de mediu, care vor fi analizati in cele ce

urmeaza. Impactul negativ asupra mediului, rezultat in faza de constructie a

obiectivului, se va diminua pana la a deveni nul. Utilajele comasate, in zona

lucrarii, vor fi retrase, vor incepe lucrarile de reamplasare a stratului vegetal din


.


173

zonele de unde acesta a fost decopertat, iar mediul va reveni catre starea initiala,

in lipsa elementelor perturbatoare.

9.3.2.1 Impactul produs asupra apelor

Complexul zootehnic de porci la ingrasat nu emite, atunci cand se respecta

tehnologia de lucru, substante poluante care sa afecteze calitatea apelor din panza

freatica si a celor de suprafata. Se poate aprecia ca impactul acestei activitati

asupra apelor de suprafata si subterane este nesemnificativ.

Se poate concluziona, ca in cazul unei exploatari normale nu vor exista surse

dirijate de poluare a apei, iar in caz de avarii, probabilitatea de poluare a apelor

este extrem de redusa.

9.3.2.2 Impactul produs asupra aerului

Din procesul tehnologic de ingrasare a suinelor rezulta emanatii de gaze care pot

deranja olfactiv, in cazul in care nu sunt utilizati aditivii corespunzatori pentru

diminuarea acestei stari de disconfort. Pentru stoparea eventualelor degajari de

mirosuri provenite de la complexul zootehnic de porci, perimetral

amplasamentului fermei, se va constitui o perdea de arbori.


.


174

9.3.2.3 Impactul produs asupra vegetatiei si faunei terestre
















Activitatile de exploatare ale fermei de crestere a suinelor nu au ca efect

distrugerea sau modificarea habitatelor speciilor de plante si nu altereaza

populatiile de pasari, mamifere, pesti, amfibieni, reptile, nevertebrate protejate

sau nu.



ale pasarilor.


.


175

Activitatea fermei se desfasoara numai in incinta amplasamentului aprobat,

neafectand zonele limitrofe, impactul produs asupra vegetatiei si faunei terestre si

acvatice este nesemnificativ.



9.3.2.4 Impactul produs asupra solului si subsolului

In cazul unei exploatari normale - fara avarii -, nu vor exista surse dirijate de

poluare a solului si subsolului. In caz de avarii, se pot produce scurgeri de

material din bazinul de stocare a dejectiilor, in cantitati care pot atinge valori de

ordinul sutelor de m3. Aceste scurgeri pot determina afectarea grava a solului, pe

suprafete mari. De asemenea, operatiile de interventie si de reparatie vor implica

lucrari, care vor determina, pentru perioade scurte de timp, modificarea

configuratiei solului in amplasament.

9.3.2.5 Impactul produs asupra asezarilor umane si a altor obiective

Functionarea complexului zootehnic nu va determina afectarea asezarilor umane

sau a obiectivelor industriale din zona adiacenta, acestea fiind indepartate de zona

aflata in atentie.







.


176



9.4. Gospodarirea deseurilor

In urma activitatilor desfasurate pe amplasament rezulta urmatoarele tipuri de

deseuri:

� Deseuri menajere diverse, deseuri care sunt ridicate periodic de catre

societati de salubritate, specializate; deseurile menajere solide se

colecteaza dif erentiat, in europubele GMT EN 840-1 de pana la

140 l pe platforma betonata, in functie de locul de proveninta si tipul

acestora, de unde se preiau de catre Regia de Salubritate conform cu

contractul de evacuare a deseurilor. Zona de depozitare a deseurilor este

prevazuta la o distanta de minim 5 metri de ferestrele obiectivelor invecinate.

Conform Hotararii Guvernului Romaniei nr. 856/16.08.2002 privind

evidenta gestiunii deseurilor si pentru aprobarea listei cuprinzand deseurile,

inclusiv deseurile periculoase, deseurile menajere se incadreaza in

categoria 20 (produse pe care detinatorul nu le mai utilizeaza) grupa 20 03

01;

� Deseuri de hartie, plastic, metalice, provenite, in principal, de la ambalaje

diverse vor fi valorif icate prin societati de profil;

� Deseurile veterinare (Cadavrele) vor fi depozitate pe perioda sederii in

ferma intr-o camera prevazuta cu o lada frigorif ica. Pe baza de contract,

acestea vor fi preluate din ferma de catre o societate specializata, f ie vor fi

transportate la un incinerator autorizat aflat pe raza judetului Dolj.

Eliminarea acestui tip de deseu se supune prevederilor Legii nr.

73/23.03.2006, pentru aprobarea Ordonantei Guvernului Romaniei nr.


.


177

47/11.08.2005, privind reglementari de neutralizare a deseurilor de origine

animala;

Evidenta gestiunii deseurilor este tinuta de catre personalul fermei si monitorizata

de catre serviciul de protectie a mediului al beneficiarului.

Desi considerat deseu, materialul organic rezultat din dejectiile suinelor este, in

realitate, o materie prima secundara - rezultata din tehnologia de crestere a

suinelor -, utilizabila, cu bune rezultate, pentru fertilizarea terenurilor agricole.

Materialele organice reziduale provenite de la animale (gunoiul de grajd,

namolul de la porci, etc.) si cele de origine vegetala trebuie aplicate, de regula,

pe terenurile agricole, deoarece sunt o sursa bogata de elemente nutritive pentru

culturi si in acelasi timp o protectie a solului impotriva degradarii.

Este importanta valoarea ridicata de fertilizare a gunoiului de grajd si a

dejectiilor pe unitatea de volum. Daca acestea sunt bogate in nutrienti, atunci

pentru producatorii agricoli devine rentabila stocarea si utilizarea lor in locul

ingrasamintelor minerale, care sunt mai putin accesibile din cauza preturilor

ridicate. Acest ingrasamant organic este ieftin si la indemana fiecarui producator

agricol si, in plus, poate fi completat cu ingrasaminte chimice pentru a realiza

necesarul optim de nutrienti pentru culturile agricole.

Gunoiul de grajd si dejectiile din ferma de porci au o valoare de fertilizare ridicata.

Daca acestea sunt bogate in nutrienti, pentru producatorii agricoli devine rentabila

stocarea si utilizarea lor in locul ingrasamintelor minerale (avand in vedere pretul

ridicat al acestora).

Acest ingrasamant organic, ieftin si la indemana fiecarui fermier, poate fi

completat cu ingrasaminte chimice pentru realizarea necesarului optim de nutrienti

pentru culturile agricole. Dejectiile de porc pot fi procesate si transformate in

substante concentrate care poate fi valorif icata prin comercializare ca


.


178

ingrasamant, rezolvandu-se astfel si problema deseurilor in excces.

Este recomandat sa se aplice o hranire rationala a porcilor, care sa diminueze

cantitatea de dejectii. De asemenea este necesare stabilirea unui echilibru intre

cantitatea de dejectii care urmeaza sa fie imprastiata si terenul disponibil.

Imprastierea dejectiilor pe sol se va face numai conform “BAT - Cele mai bune

tehnici disponibile”, pentru a nu perturba echilibrul ecologic al zonei.

Aplicarea dejectiilor pe terenurile agricole se va face respectand prevederile

BAT, tinand cont de:

� tipul de sol;

� conditii climatice;

� precipitatii si sistem de irigatii;

� cartarea pedologica si agrochimica;

� rotatia culturilor.

Nu se vor aplica dejectii pe teren in urmatoarele situatii:

� pe terenurile in panta;

� in apropierea cursurilor de apa sau a lacurilor (se vor lasa benzi

nefertil izate cu latimea de 8-10 m);

� pe terenuri acoperite cu zapada, inghetate, inundate sau cu excces de

umiditate.

Aplicarea dejectiilor pe terenurile agricole se va face dupa ce au parcurs o

perioada de fermentare si corectare a pH-ului de minim 6 luni, in fosa de colectare.

Aplicarea dejectiilor pe terenurile agricole sa va face tinandu-se cont de directia

vantului raportata la zonele de locuinte.

Conform "Codului bunelor practici agricole” se recomanda o perioada de stocare

de 5 luni (23-24 saptamani), atunci cand se evalueaza un risc de poluare in

perioada de imprastiere pe teren a dejectiilor.


.


179

Perioada de stocare mai indelungata a dejectiilor este benefica arealelor cu/fara

sisteme de drenaj, terenurilor in panta si a celor din vecinatatea cursurilor de apa.

In zonele cu risc mare, trebuie asigurate pana la 6 luni de stocare (27-28

saptamani).

Aceste zone includ regiunile mai reci, cu precipitatii abundente. Se includ in

aceasta categorie terenurile agricole din zona bazinelor lacurilor, cu straturi

subtiri aluvionare, slab drenate sau acolo unde riscul poluarii apelor de suprafata

este major.

Bazinul de stocare a dejectiilor este vidanjabil, golirea facandu-se de doua ori

pe an, dejectiile fiind preluate si folosite la fertilizarea terenurilor agricole,

conform conditiilor impuse de: Ordinul comun al Ministrului Mediului si

Gospodaririi Apelor nr. 242/26.03.2005 si Ordinul Ministrului Agriculturii,

Padurilor si Dezvoltarii Rurale nr. 197/07.04.2005, privind aprobarea organizarii

Sistemului national de monitoring integrat al solului, de supraveghere, control,

decizii, pentru reducerea aportului de poluanti proveniti din surse agricole si de

management al reziduurilor organice rezultate din zootehnie, in zone vulnerabile

si potential vulnerabile, la poluarea cu nitrati.

Acestea stabilesc conditiile de evacuare, stocare si aplicare a dejectiilor rezultate

de la fermele de suine pe terenurile agricole.

Emisiile semnificative din activitatile din ferma de porci sunt atribuite cantitatii,

structurii si compozitiei balegarului. Din punct de vedere al protectiei mediului,

balegarul este cel mai important reziduu ce este administrat de ferma. Cantitatea

anuala de balegar de porc, urina si mixtura de dejectii care se produc variaza cu

categoria de productie, continutul de nutrienti al hranei si de sistemul de adapare

aplicat, ca si de diferitele stadii de productie cu metabolismul lor tipic. Cu cat sunt

mai avansate stadiile de sacrif icare, cu atat sunt mai ridicate cantitatile de

dejectii.


.


180

Dejectiile acumulate in bazinul de stocare ale lagunei vor fermenta,

schimbandu-si pH-ul initial, datorita continutului si a enzimelor adaugate,

precum si datorita faptului ca pe parcursul unui ciclu de ingrasare bazinul de

dejecti i nu va fi vidanjat. Dejecti ile rezultate devin astfel un bun

ingrasamant, ele fiind imprastiate pe terenurile aflate in folosinta S.C.

MADIUL 2009 S.R.L, restabilizandu-se in acest fel si productia vegetala.

Gunoiul este un ingrasamant organic complet continand toate elementele

nutritive necesare dezvoltarii plantelor.

Dupa sacrif icarea animalelor si decontaminarea halei va incepe un nou

ciclu de ingrasare a porcilor. Bazinul de stocare a dejectiilor va fi vidanjat

de doua ori pe an dupa cel de-al doilea ciclu de ingrasare, timp in care

dejectiile stocate aici prin reactii biochimice, cat si prin adaugarea de enzime,

vor indeplini conditiile de calitate necesare pentru a fi imprastiate pe teren

agricol. Capacitatea bazinului de stocare poate acoperi colectarea dejectiilor

rezultate din doua cicluri de ingrasare.

Imprastierea acestora pe teren, se va face de doua ori pe an, primavara si toamna,

cand terenul agricol nu va fi cultivat.





noiembrie 2005 – la Anexa 8, Tabel 1: „Productia zilnica si anuala de elemente

nutritive, in dejectii de animale crescute in sistem intensiv” se gaseste specificat

ca: porcii la ingrasat cu o greutate medie de 68 kg, produc dejectii cu un continut

total zilnic de azot de 0,031 kg si anual de 11 kg.


.


181

La aceeasi Anexa 8, din Tabel 2: “Incarcatura de animale per ha ce corespunde

unor doze anuale de azot de 210 kg/ha si 170 kg/ha” se consemneaza ca dejectiile

a 15,4 porcii la ingrasat, cu o greutate medie de 68 kg, pot acoperi un ha de teren

agricol pentru a nu depasi concentratia admisa, anuala, de 170 kg N/ha.

In Tabel 3: “Suprafata de teren in (ha) necesara pentru un animal crescut in

sistem intensiv sau gospodaresc” din Anexa 8 se precizeaza ca aceasta suprafata –

corespunzatoare unui porc la ingrasat, in greutate de 68 kg este de 0,0649 ha.

Tinand cont de afirmatiile de mai sus si de faptul ca complexul zootehnic are 2000

de capete suine, dejectiile rezultate pot f i distribuite pe un teren agricol cu o

suprafata de 130 ha.


scop, se vor preleva probe si executa determinari ale compozitiei chimice a

solului, de catre unitati pedologice abilitate/specializate, in vederea respectarii

Ordinului comun al Ministerului Mediului si Gospodaririi Apelor nr.

242/26.03.2005 si Ordinul Ministrului Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale

nr. 197/07.04.2005, pentru aprobarea organizarii Sistemului national de

monitoring integrat al solului, de supraveghere, control si decizii pentru reducerea


organice provenite din zootehnie in zone vulnerabile si potential vulnerabile la

poluarea cu nitrati.



vulnerabile (la imprastierea balegarului) imprastierea pe teren este restrictionata

la un nivel maxim de 170 kg N/ha pe an.


.


182


ingrasamintele minerale, de a imbunatati calitatea solurilor ca o consecinta a

adaugarii de materii organice si de a reduce eroziunea solului.




protectia apelor impotriva poluarii cu nitrati din surse agricole” – si anume ca

ingrasamintele organice cu un raport C/N scazut (<15), cum sunt dejectiile fara

asternut de paie, evolueaza rapid (de exemplu: nitrif icarea gunoiului de porc are

loc in trei pana la cinci saptamani).

Amestecul biologic – ingrasamantul natural -, astfel pregatit este optim pentru a

fi introdus in sol, el neafectand – sub niciun aspect -, solul sau culturile agricole

care se vor cultiva pe aceste soluri.

Pentru protectia preventiva a intravilanului localitatii impotriva potentialelor

mirosuri si a emisii in atmosfera vor fi constituite perdele de salcami, pe 2 randuri

pe intreg perimetrul fermei.

9.5. Gospodarirea substantelor toxice periculoase

Nu este cazul.

Substantele care intra sub incidenta tratamentelor veterinare sunt asigurate de

terti autorizati care nu depoziteaza medicamente in incinta complexului zootehnic

de porci. Suplimentele alimentare-medicamentoase care sunt administrate “per

os” sunt introduse in amestecul de nutritie, ele prezentandu-se sub forma solida

pulverulenta si netoxice.


.


183

9.6. Masuri de diminuare a impactului

In situatia normala de executare a lucrarilor de constructie si de productie, nu

apar efecte poluante asupra mediului inconjurator. Acest fapt se realizeaza in

conditiile dotarii corespunzatoare a fermei si a unei organizari si discipline

riguroase a muncii.

Potential, in timpul desfasurarii procesului tehnologic de ingrasare a suinelor este

posibil sa apara si incidente, cu posibil impact asupra mediului, prin infestarea

solului si a subsolului cu deseuri lichide, care se pot produce datorita

urmatoarelor cauze:

� descarcarea intregii cantitati de solutie de balegar intr-o arie agricola

restransa:

� baltirea apelor uzate pe terenul agricol va scoate din circuitul

agricol, cel putin un sezon, aria de teren afectata;

� formarea unei cruste compacte deasupra ariei afectate;

� necunoasterea manevrarii sau manevrarea gresita a echipamentului de

imprastiere a balegarului pe terenurile agricole;

� existenta unui echipament de transport neadecvat sau care prezinta

defectiuni tehnice.

Impactul ecologic al unui accident de inundare a unei arii agricole cu dejectii

rezultate de la suine se manifesta prin deversarea in mediu ambiant a unor

cantitati importante de fluid.

Toate deversarile si emisiile de produsi rezultate in urma unei activitati

necontrolate conduc la poluarea solului, a apelor de suprafata, a aerului.


.


184

9.7. Posibilitatile de diminuare sau eliminare a impactului asupra mediului

Pentru a preveni orice forma de accidente avand ca urmare afectarea factorilor de

mediu este necesar a se lua o serie de masuri obligatorii:

� pastrarea curateniei in perimetrul complexului zootehnic pentru

evitarea formarii - in timpul ploilor -, a solutiilor poluante, din

materiale imprastiate accidental;

� efectuarea probelor de etanseitate a bazinului de stocare a dejectiilor,

inainte de inceperea exploatarii, ca parte a procesului tehnologic;

� efectuarea probelor de etanseitate a bazinului de dejectii, la intervale

de 3-5 ani, ca parte a procesului tehnologic;

� transportul dejectiilor la terenurile vizate a fi fertilizate cu

ingrasaminte naturale sa fie executate de personal calif icat si

pregatit, in prealabil, pentru aceasta activitate;

� distributia materialului fertilizant, pe terenurile agricole se va

executa numai dupa ce s-a executat:

� analiza compozitiei solului din terenul care urmeaza a fi

fertilizat;

� stabilirea cantitatii de fertilizant care se va distribui pe

unitatea de teren;

� un prealabil instructaj al personalului participant la

activitatea de fertilizare;

� alegerea utilajelor adecvate modului de inglobare a

fertilizantului in sol.


.


185

9.8. Prognoza asupra calitatii vietii/standardului de viata si asupra conditiilor sociale in comunitatile afectate de impact

Existenta in zona a unui complex zootehnic de porci la ingrasat nu va conduce la

modificarea structurii activitatii economice locale, traditionale, dar va atrage

forta de munca in zona.

Complexul zootehnic de porci, bine administrat, prin amplasamentul lui, nu

afecteaza in niciun fel asezarile umane.

Comuna Macesu de Jos nu va fi afectata, in nicio directie, de existenta si

functionarea crescatoriei de suine proiectate.








Desfasurarea normala a procesului de ingrasare a suinelor nu conduce la

poluarea semnificativa a mediului. Se estimeaza ca impactul produs asupra

asezarilor umane sau a obiectivelor industriale din zona adiacenta, precum si a

starii de sanatate a populatiei este nesemnificativ.


.


186

10. Concluzii si recomandari

10.1 Concluzii

1. Factor de mediu: apa

In conditiile in care se respecta procesul tehnologic si ansamblul de masuri de

protectie prezentate, se poate aprecia ca impactul acestei activitati asupra acestui

factor de mediu este nesemnificativ.

Se pastreaza situatia existenta a starii de calitate.

2.Factor de mediu: aerul

In conditiile utilizarii si administrarii corecte a aditivilor specifici tehnologiei de

manipulare a dejectiilor colectate in bazinele lagunei, aplicate, ulterior, pe

terenuri agricole, se pastreaza starea de calitate a aerului, la cote bune.

3. Factori de mediu: solul si subsolul

Activitatea complexului zootehnic, de ingrasare a suinelor, potential, poate

produce un impact major asupra solului si subsolului, prin poluarea acestora, cu

diverse fluide – dejectiile -, daca nu se iau masurile de protectie necesare, si prin

executarea necorespunzatoare a lucrarilor de dispersie a ingrasamantului natural,

obtinut in bazinul de stocare a dejectiilor, pe suprafetele agricole destinate acestui

tip de imbunatatire.


.


187

Se mentioneaza faptul ca materialul organic rezultat de la suine va fi prelucrat,

natural, in bazinul de stocare a dejectiilor, dupa care va fi imprastiat cu utilaje

specializate, pe terenurile aflate in folosinta S.C. MADIUL 2009 S.R.L,

restabilizandu-se in acest fel si productia vegetala.

Se vor executa foraje de observare si monitorizare: unul in amonte de crescatorie

si doua in aval, situate pe directia de curgere a apei subterane.

In conditiile respectarii stricte a masurilor stabilite anterior, se poate considera ca

impactul produs asupra solului si subsolului este minim.

4. Factori de mediu: flora si fauna

Activitatea fermei pentru ingrasarea suinelor se va desfasura numai in incinta

amplasamentului aprobat, neafectand zonele limitrofe, fapt care face ca influenta

acesteia, asupra ecosistemelor terestre si acvatice, sa fie nesemnificativa.















.


188



Activitatile de constructie si cele de exploatare ale fermei de crestere a suinelor

nu au ca efect distrugerea sau modificarea habitatelor speciilor de plante si nu

altereaza populatiile de pasari, mamifere, pesti, amfibieni, reptile, nevertebrate

protejate sau nu.



ale pasarilor.

Activitatea de crestere si ingrasare a suinelor se va desfasura numai in incinta

amplasamentului autorizat, neafectand zonele limitrofe, fapt care face ca influenta

acesteia, asupra biodiversitatii zonei, sa fie nesemnificativa.

� Se subliniaza faptul ca amplasamentul destinat exploatarii investitiei nu se

afla in interiorul zonei definite – in termenii Ordinului Ministrului

Mediului si Dezvoltarii Durabile nr. 1964/13.12.2007 – ca arie naturala

protejata si nici in interiorul zonei definite in termenii Legii nr.

5/06.03.2000, privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului

national - Sectiunea a III-a - zone protejate, ci se situeaza intr-o zona

agricola care se exploateaza in vederea obtinerii de culturi vegetale, de

mai multe decenii;

� Pe intreg amplasamentul destinat exploatarii investitiei nu au fost

identificate nici una din speciile de plante sau animale cuprinse in listele

specifice sitului “Coridorul Jiului”, din Natura 2000;


.


189

� Exploatarea investitiei – potential -, nu poate determina modificari ale

compozitiilor de specii sau ale resurselor speciilor de plante/animale

cu/fara importanta economica;

� Exploatarea investitiei nu va avea impact asupra florei acvatice si nici a

faunei acvatice, deoarece amplasamentul acesteia se afla la cativa km

distanta fata de zona umeda, deci nu va impiedica nici miscarea libera a

exemplarelor faunei acvatice;

� Amenajarile - prevazute a fi realizate pentru dezvoltarea activitatii de

crestere si ingrasare a suinelor - nu influenteaza dinamica dezvoltarii si

migrarii speciilor de pesti;

� Investitia nu afecteaza nici rutele de migrare ale pasarilor;

� Pe parcursul executarii si exploatarii investitiei se va avea in vedere

respectarea tuturor conditiilor impuse prin Ordonanta de Urgenta a

Guvernului Romaniei nr. 57/20.06.2007 privind regimul ariilor naturale

protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice;

� Executarea si exploatarea investitiei se va desfasura strict in perimetrul

aprobat. Se interzice executarea de drumuri noi prin teritoriul ariei

protejate;

� Se interzice defrisarea vegetatiei spontane de pe suprafetele invecinate

amplasamentului aprobat pentru toate activitatile specifice, care se vor

desfasura strict in perimetrul aprobat.


.


190

5. Sanatatea populatiei


fata de cele mai apropriate locuinte sunt de 1000 m (distantele fiind mai mari

decat distanta minima impusa – 500 m, conform Ordinului Ministrului Sanatatii

nr. 536/23.06.1997, pentru aprobarea Normelor de igiena si a recomandarilor

privind mediul de viata al populatiei) si ca in procesul de ingrasare a suinelor nu

se folosesc substante radioactive sau microbiene, se considera ca securitatea

asezarilor umane, nu este afectata.

Pentru protectia intravilanului localitatii impotriva mirosurilor si a emisiilor in

atmosfera vor fi construite perdele de salcami intre ferma si aceasta.

10.2 Recomandari

Pentru respectarea normelor si standardelor in vigoare, necesare protectiei

factorilor de mediu, trebuie organizate programe educationale, la nivel de

colective, in vederea atingerii gradului de cultura ecologica, necesara respectarii

normelor de protectie a mediului inconjurator. Prin aceste programe, trebuie sa se

indice modul de actiune, a fiecarei persoane, la locul ei de munca, pentru a se

evita poluarea accidentala sau voita, a factorilor de mediu. Sedintele de educatie

ecologica trebuie sa se desfasoare periodic, la fel ca si instructajele de protectie a

muncii sau chiar concomitent cu acestea.

A actiona in scopul prevenirii poluarii factorilor de mediu este mai usor decat a

trece la masuri ameliorative sau de remediere ulterioara.

Intreaga suprafata de sol accitental afectata, poate reintra in circuitul agricol si

prin tratare specifica „in situ”, cu microorganisme specializate.


.


191

Pe intreaga perioada de tratament – 6 pana la 12 luni -, vor fi prelevate probe de

sol de la adancimi diferite, pana la adancimea maxima afectata, la intervale de 2

luni, pentru monitorizarea evolutiei procesului de ecologizare a solului afectat.

Se fac urmatoarele recomandari pentru constructor:

� respectarea stricta a tehnologiei de executie si a proiectului;

� respectarea stricta a calitatii executiei si a proiectului;

� folosirea de utilaje performante, care nu produc pierderi de substante

poluante in timpul functionarii si care nu genereaza zgomot, peste limitele

admise.

11. MATERIAL BIBLIOGRAFIC UTILIZAT

1. STAS 6054/1977, Teren de fundare. Adancimi maxime de inghet.

Zonarea teritoriului Romaniei;

2. STAS 1243/1988, Teren fundare. Clasificarea si identif icarea pamanturilor;

3. STAS 1478/1990, Alimentarea cu apa la constructii civile si industriale -

Prescriptii fundamentale de proiectare;

4. Directiva Consiliului 91/630/CEE, care stabileste standarde minime

pentru protectia porcinelor, publicata in Jurnalul Oficial al

Comunitatilor Europene (JOCE) nr. L 340/11.12.1991;

5. STAS 11100-1/1993,zonarea seismica a Romaniei;

6. Ordinul Ministrului Apelor, Padurilor si Protectiei mediului nr.

462/01.07.1993, pentru aprobarea Conditiilor tehnice privind

protectia atmosferica si Normelor metodologice privind

determinarea emisiilor de poluanti atmosferici produsi de surse

stationare;


.


192

7. Legea apelor nr. 107/25.09.1996, modificata si completata de Legea nr.

310/28.06.2004;

8. Ordinului Ministrului Sanatatii nr. 536/23.06.1997, pentru aprobarea

Normelor de igiena si a recomandarilor privind mediul de viata

al populatiei;

9. Protocolul de la Gotheborg din 1999, referitor la reducerea acidifierii,

eutrofizarii si nivelului de ozon troposferic;

10. Legea nr. 5/06.03.2000, privind aprobarea Planului de amenajare a

teritoriului national - Sectiunea a III-a - zone protejate;

11. Legea nr. 458/28.06.2002, privind calitatea apei potabile, modificata

prin Legea nr. 311/28.06.2004;

12. Ordinul Ministrului Apelor si Protectiei Mediului nr. 863/26.09.2002,

privind aprobarea ghidurilor metodologice aplicabile etapelor

procedurii-cadru de evaluare a impactului asupra mediului;

13. Prevenirea si controlul integrat al poluarii (IPPC). Documentul de

referinta asupra celor mai bune tehnici disponibile in cresterea

intensiva a pasarilor si porcilor, Ministerul Apelor si Protectiei

Mediului, editia iulie 2003;

14. Regulamentul Consiliului 806/2003/CE, publicat in Jurnalul Oficial al

Comunitatilor Europene (JOCE) nr. L 122/16.05.2003;

15. Legea nr. 271/2003, pentru ratif icarea protocoalelor conventiei asupra

poluarii atmosferice;

16. Codul de Proiectare NP 082-2004, Bazele proiectarii si actiunii asupra

constructiilor;

17. Hotararea Guvernului Romaniei nr. 1076/08.07.2004, privind stabilirea

procedurii de realizare a evaluarii de mediu pentru planuri si

programe;


.


193

18. Codul de Proiectare CR 1-1-3/2005, cu privire la evaluarea actiunii

zapezii asupra constructiilor;

19. Ordinul comun al Ministrului Mediului si Gospodaririi Apelor nr.

242/26.03.2005 si Ordinul Ministrului Agriculturii, Padurilor si

Dezvoltarii Rurale nr 197/07.04.2005, pentru aprobarea

organizarii Sistemului national de monitoring integrat al

solului, de supraveghere, control si decizii pentru reducerea

aportului de poluanti proveniti din surse agricole si de

management al reziduurilor organice provenite din zootehnie in

zone vulnerabile si potential vulnerabile la poluarea cu nitrati

si pentru aprobarea Programului de organizare a Sistemului

national de monitoring integrat al solului, de supraveghere,

control si decizii pentru reducerea aportului de poluanti

proveniti din surse agricole si de management al reziduurilor

organice provenite din zootehnie in zone vulnerabile si

potential vulnerabile la poluarea cu nitrati;

20. Ordinului comun al Ministerului Mediului si Gospodaririi Apelor nr.


Dezvoltarii Rurale nr. 197/07.04.2005, pentru aprobarea

organizarii Sistemului national de monitoring integrat al

solului, de supraveghere, control si decizii pentru reducerea

aportului de poluanti proveniti din surse agricole si de

management al reziduurilor organice provenite din zootehnie in

zone vulnerabile si potential vulnerabile la poluarea cu nitrati;



Dezvoltarii Rurale nr 216/13.04.2005, privind aprobarea

Programului-cadru de actiune tehnic pentru elaborarea


.


194

programelor de actiune in zone vulnerabile la poluarea cu

nitrati din surse agricole;

22. Hotararea GuvernuluiRomaniei nr. 351/21.04.2005, privind aprobarea

Programului de eliminare treptata a evacuarilor, emisiilor si

pierderilor de substante prioritar periculoase;

23. Ordonanta Guvernului Romaniei nr. 47/11.08.2005, privind reglementari

de neutralizare a deseurilor de origine animala;

24. Hotararea Guvernului Romaniei nr. 930/11.08.2005, pentru aprobarea

Normelor speciale privind caracterul si marimea zonelor de

protectie sanitara si hidrogeologica;

25. Ordinul Ministrului Mediului si Gospodaririi Apelor si a Ministrului

Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale nr.

1182/22.11.2005, privind aprobarea “Codului de bune practici

agricole pentru protectia apelor impotriva poluarii cu nitrati

din surse agricole”;

26. SR 1343-1/2006, Alimentari cu apa. Determinarea cantitatii de apa

potabila pentru localitati;

27. SR 1846-1/2006 Canalizari exterioare. Determinarea debitelor de apa de

canalizare. Prescriptii de proiectare;

28. Legea nr. 73/23.03.2006, pentru aprobarea Ordonantei Guvernului

Romaniei nr. 47/11.08.2005, privind reglementari de

neutralizare a deseurilor de origine animala;


1182/22.11.2005 si Ordinul Ministrului Agriculturii, Padurilor

si Dezvoltarii Rurale nr 1270/30.11.2005, privind aprobarea

Codului de bune practici agricole pentru protectia apelor

impotriva poluarii cu nitrati din surse agricole – Revizuit in

luna noiembrie 2005;


.


195

30. Cod de proiectare seismica - Partea I - Prevederi de proiectare pentru

cladiri, indicativ P 100-1/2006;

31. Ordinul Presedintelui Autoritatii Nationale Sanitare Veterinare si pentru

Siguranta Alimentelor nr. 202/25.08.2006, pentru aprobarea

Normei sanitare veterinare care stabileste standarde minime

pentru protectia porcinelor;

32. Ordinul Ministrul Mediului si Gospodaririi Apelor nr. 1234/14.11.2006,

privind aprobarea Codului de bune practici in ferma;

33. Ordinul Ministrului Mediului si Dezvoltarii Durabile nr.

1964/13.12.2007, privind instituirea regimului de arie naturala

protejata a siturilor de importanta comunitara, ca parte

integranta a retelei ecologice europene Natura 2000 in

Romania;

34. Ordinul Ministrului Mediului si Padurilor, Ministrului Administratiei si

Internelor, Ministrului Agriculturii si Dezvoltarii Rurale si

Ministrului Dezvoltarii Regionale si Turismului nr.

135/10.02.2010, privind aprobarea Metodologiei de aplicare a

evaluarii impactului asupra mediului pentru proiecte publice si

private;

35. Technology solvs odour problems in swine operation, Pig Pogress net.,

nr 325/13.04.2010;

36. Site-ul oficial al Agentiei Nationale de Protectie a Mediului, Ce

reprezinta BAT, aprilie 2010.


.


196

12. ANEXE

a) CERTIFICAT DE ATESTARE

� R-EIM-07-62/2008;

� Situatia solicitarilor depuse la RN al elaboratorilor de studii pentru

protectia mediului, din 10.01.2011

b) ACTE, PLANURI SI PLANSE

� Certif icat de inregistrare seria B nr. 2133376 – CUI 26144832,

J16/1353/26.10.2009;

� Certif icat constatator/19.11.2010;

� Plan de situatie;

� Plan pavilion C01 (pavilion administratie si f iltru personal, scara

1:1000;

� Plan de situatie – retele si utilitati;

� Plan C04 – remiza utilaje;

� Plan situatie – retele pentru utilitati si plan amplasamente pavilioane;

� Plan RO SCI 0045 Coridorul Jiului (pagina II).

Documents

RAPORT DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA ...arpmdj.anpm.ro/upload/24051_raportrim-madiul dolj - 2011.pdfRAPORT DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI GENERAT DE CONSTRUIREA UNUI COMPLEX