Raport de Evaluare Intermediara a Strategiei Nationale HIV ... · Centrul de Supraveghere si Control al Bolilor Transmisibile CDI Consumatori de Droguri Injectabile CEDU 2000+ Centrul

Raport de Evaluare Intermediara a Strategiei Nationale HIV/SIDA 2004-2007

Martie 2006

RRaappoorrtt ddee EEvvaalluuaarree IInntteerrmmeeddiiaarraa aa SSttrraatteeggiieeii NNaattiioonnaallee HHIIVV//SSIIDDAA 22000044--22000077,, MMaarrttiiee 22000066

2

Raport elaborat de catre Romanian Angel Appeal cu suportul tehnic si financiar al UNAIDS, sub patronajul Comisiei Nationale Multisectoriale HIV/SIDA.


3

Cuprins

Lista abrevierilor .................................................................................................................. 3

INTRODUCERE .................................................................................................................. 6

1. Prevenirea transmiterii HIV .................................................................................................... 8

1.1. Prevenirea transmiterii HIV in randul tinerilor ................................................................... 8

1.2. Prevenirea transmiterii HIV asociata cu sexul comercial .................................................. 24

1.3. Prevenirea transmiterii HIV in randul utilizatorilor de droguri injectabile ........................ 30

1.4. Prevenirea transmiterii HIV in sistemul penitenciar ...........................................................38

1.5. Prevenirea HIV/SIDA in colectivitatile de copii, tineri care traiesc pe strada ................... 44

1.6. Prevenirea transmiterii HIV in randul barbatilor care au activitate sexuala cu alti barbati ................................................................................................................ 49

1.7. Prevenirea transmiterii verticale ........................................................................................ 54

1.8. Prevenirea transmiterii HIV in randul comunitatilor roma ................................................ 62

1.9. Prevenirea transmiterii HIV in sistemul medical si la locul de munca .............................. 70

2. Accesul la servicii de tratament, ingrijire, suport psihologic si social pentru persoanele infectate HIV sau bolnave de SIDA precum si pentru grupurile vulnerabile ............................76

2.1. Dezvoltarea sistemului de ingrijiri medicale destinate persoanelor cu HIV/SIDA ........... 76

2.2 Dezvoltarea sistemului de asistenta sociala si psihosociala ............................................... 86

2.3. Dezvoltarea sistemului de asistenta medicala pentru infectiile cu transmitere sexuala ............................................................................................................... 94

2.4. Dezvoltarea sistemului de asistenta medicala si reintegrare pentru utilizatorii de droguri ..................................................................................................... 97

3. Supravegherea evolutiei infectiei HIV si a factorilor de risc asociati .................................. 100

3.1. Supravegherea transmiterii HIV......................................................................................... 100

3.2. Supravegherea infectiilor cu transmitere sexuala............................................................. 104

3.3. Supravegherea si controlul consumului de substante ilegale ...........................................106

Bibliografie ..........................................................................................................................109

Anexa 1 ..........................................................................................................................112

Anexa 2 ..........................................................................................................................114


4

LISTA ABREVIERILOR

ADV Fundatia Alaturi de Voi AJDM Asociatia Jurnalistilor din Domeniul Medical ALIAT Asociatia de Lupta Impotriva Alcoolismului si Toxicomaniilor ANA Agentia Nationala Antidrog ANP Administratia Nationala a Penitenciarelor, Directia Generala a

Penitenciarelor ANPDC Agentia Nationala pentru Protectia Drepturilor Copilului ANPH Agentia Nationala pentru Persoane cu Handicap ANR Agentia Nationala pentru Romi ARAS Asociatia Romana Anti-SIDA ARV Antiretroviral BCC Behavioural Change Communication CCT Centre de Consiliere si Testare Voluntara CDC Center for Disease Control and Prevention (traducere in limba romana:

Centrul de Supraveghere si Control al Bolilor Transmisibile CDI Consumatori de Droguri Injectabile CEDU 2000+ Centrul Educatia 2000+ CEPCA Centre de Evaluare Prevenire si Consiliere Antidrog CMR Colegiul Medicilor din Romania CMDR Colegiul Medicilor Dentisti din Romania CNASS Casa Nationala de Asigurari Sociale de Sanatate CNCD Consiliul National pentru Combaterea Discriminarii CNLAS Comisia Nationala de Lupta Anti-SIDA CR Centre Regionale CSW Commercial Sex Workers (traducere in limba romana: persoane care practica

sexul comercial) DGASPC Directia Generala de Asistenta Sociala si Protectie a Copilului DSP Directia de Sanatate Publica DV Dermato- Venerologie EVF Educatie pentru Viata de Familie EMC Educatie Medicala Continua EJAF Elton John AIDS Foundation FG/ Fondul Global Fondul Global de Combatere a HIV/SIDA, Tuberculozei si Malariei FDPSR Fundatia Dezvoltarea Popoarelor prin Sustinere Reciproca HICS Holt International Children’s Services I.B.I Institutul de Boli Infectioase „Prof. Dr. Matei Bals” Bucuresti IEC Informare, Educare, Comunicare INCDS Institutul National de Cercetare – Dezvoltare in Sanatate IOCC Organizatia Internationala pentru Caritatea Crestin Ortodoxa ISP Institutul de Sanatate Publica ITS Infectii cu Transmitere Sexuala JSI /JSI R&T John Snow Inc. Institut for Training- Institutul de Cercetare si Formare John

Snow, Inc. KAPB Knowledge, Attitudes, Practices and Behaviours (traducere in limba romana:

Cunostinte, Atitudini, Practici si Comportamente)


5

LGBT Lesbian, Gay, Bisexual and Transgendered (traducere in limba romana: Lesbiene, Gay, Bisexuali si Transsexuali)

MAI Ministerul Administratiei si Internelor MApN Ministerul Apararii Nationale MEdC Ministerul Educatiei si Cercetarii M&E Monitorizare si Evaluare MS Ministerul Sanatatii MSM Men having Sex with Men (traducere in limba romana: barbati care au

activitate sexuala cu barbati) OAMMR Ordinul Asistentilor Medicali si Moaselor din Romania ONG Organizatie neguvernamentala ORDT Observatorul Roman de Droguri si Toxicomanie PMTCT Prevention of Mother to Child Transmission RENAR Asociatia de acreditare RENAR- Organism national de acreditare pentru

infrastructura de evaluare a conformitatii din Romania RHRN Romanian Harm Reduction Network PU Precautii universale PSI Population Services International- Romania RAA Fundatia Romanian Angel Appeal SAM Scoli de Arte si Meserii SECS Societatea de Educatie Contraceptiva si Sexuala SRR Sanatatea Reproducerii in Romania TBC Tuberculoza TnT Fundatia Tineri pentru Tineri UMP FG Unitatea de Management a Proiectului Fondului Global si Bancii Mondiale UNAIDS Joint United Nations Programme on HIV/AIDS UNDP United Nations Development ProgrammeUNFPA United Nations Population Fund UNICEF The United Nations Children's Fund USAID United States Agency for International Development WHO World Health Organisation WVR World Vision Romania UNOPA Uniunea Nationala a Organizatiilor Persoanelor Afectate de HIV/SIDA


6

Introducere Prezentul raport contine rezultatele monitorizarii progreselor inregistrate in 2004 si 2005 in cele trei arii de actiune indicate de Strategia Nationala pentru Supravegherea, Controlul si Prevenirea Cazurilor de Infectie HIV/SIDA1: 1. Prevenirea transmiterii HIV; 2. Accesul la servicii de tratament, ingrijire, suport psihologic si social pentru persoanele infectate HIV sau bolnave de SIDA precum si pentru grupurile vulnerabile; 3. Supravegherea evolutiei infectiei HIV si a factorilor de risc asociati. Acest document isi propune: Sa informeze factorii de decizie si implementatorii de programe cu privire la activitatile

derulate in perioada 2004 – 2005 in aria HIV/SIDA Sa identifice progresele inregistrate in diferite arii de actiune HIV/SIDA Sa semnaleze obstacolele si dificultatile aparute in aplicarea strategiei Sa faciliteze revizuirea obiectivelor enuntate in documentul Strategia Nationala Sa recomande noi directii de actiune pentru atingerea obiectivelor strategiei Sa faciliteze elaborarea unor instrumente de lucru pentru managementul actiunilor

HIV/SIDA

Monitorizarea Strategiei Nationale este un proces evolutiv care urmareste identificarea unor obiective realiste si masurabile pentru dezvoltarea unor programe eficiente de combatere a HIV/SIDA in Romania. Pentru elaborarea acestui raport, informatiile privind rezultatele programelor HIV/SIDA implementate in perioada 2004 – 20052 au fost colectate din rapoartele de activitate ale organizatiilor guvernamentale si neguvernamentale active in domeniu, prin interviuri fata in fata, interviuri telefonice sau solicitare de date prin intermediul postei electronice. Tuturor colaboratorilor li s-a solicitat sa mentioneze si sa descrie activitatile desfasurate si rezultatele atinse in perioada considerata, in acord cu obiectivele si recomandarile Strategiei National HIV/SIDA. Respondentii au fost de asemenea solicitati sa indice dificultatile cu care s-au confruntat in derularea programelor, oportunitatile si recomandarile pe care le intrevad pentru imbunatatirea performantelor implementatorilor in aria combaterii HIV/SIDA. Datele culese au fost prelucrate si incluse in raportul de fata, evidentiindu-se caracteristicile situatiei actuale in fiecare arie prioritara a Strategiei Nationale, progresele inregistrate („Analiza impactului”), descrierea activitatilor/programelor derulate conform cu strategiile recomandate pentru atinderea obiectivelor, identificarea dificultatilor intampinate in implementarea programelor si, nu in ultimul rand, identificarea de oportunitati si recomandari pentru dezvoltarea si eficientizarea programelor HIV/SIDA in Romania. Raportul este rezultatul unui proces de evaluare rapida desfasurat pe o perioada de 2,5 luni (ianuarie – martie 2006) ce urmareste sa reflecte activitatile si programele de combatere a

1 Strategia Nationala HIV/SIDA 2004-2007 a fost elaborata si propusa spre aprobare Guvernului de catre Comisia Nationala pentru Supravegherea, Controlul si Prevenirea Cazurilor de Infectie HIV/SIDA, infiintata ca organism interministerial fara personalitate juridica, sub autoritatea primului-ministru, pe langa Secretariatul General al Guvernului, condusa de catre consilierul primului-ministru cu atributii in domeniul asigurarii sanatatii populatiei, in conformitate cu prevederile Legii nr. 584 din 2002 privind masurile de prevenire a raspandirii maladiei SIDA in Romania si de protectie a persoanelor infectate cu HIV sau bolnave de SIDA 2 Date despre programele HIV/SIDA din perioada 2004 – 2005 au fost colectate in lunile februarie si martie 2006.


7

HIV/SIDA, in primul rand ca raspunsuri strategice nationale si apoi ca realizari ale fiecarui implementator in parte.


8

1. Prevenirea transmiterii HIV

1.1. Prevenirea transmiterii HIV in randul tinerilor SITUATIA ACTUALA „Ponderea tinerelor femei care si-au inceput viata sexuala inaintea varstei de 15 ani este de 2,8%, iar a celor care si-au inceput activitatea sexuala inaintea varstei de 16 ani este de 7,9%, valoare comparabila cu cea obtinuta in studiul din 1999 (7,1%). Se observa o intarziere a inceperii vietii sexuale fata de rezultatele din 1999 si la varstele mai mari: inainte de 18 ani (28,4% in 1999, fata de 26,1% in 2004) si inainte de 20 de ani (56,3% in 1999, fata de 40,5% in 2004). In contrast, barbatii tineri isi incep mult mai devreme viata sexuala decat femeile. Mai multi baieti decat fete raporteaza inceperea vietii sexuale inainte de 15 ani (13,2%), iar inainte de 16 ani deja 21% raporteaza activitate sexuala, valoare mai mica decat in 1999 (26,7%). Aproximativ de 2 ori mai multe tinere femei din mediul rural (4,2%) decat din mediul urban (1,8%) raporteaza experienta sexuala inaintea varstei de 15 ani. In general, fetele din rural isi incep mai devreme activitatea sexuala decat cele din urban, lucru valabil pana la varsta de 18 ani, dupa care situatia se echilibreaza, acest lucru reflectand probabil modelul marital mai timpuriu din mediul rural. Situatia se inverseaza complet pentru barbatii tineri, cei din urban incepandu-si viata sexuala mai devreme decat cei din rural pentru toate categoriile de varsta”3. Programele pentru prevenirea transmiterii HIV in randul tinerilor, implementate de organizatiile guvernamentale si neguvernamentale in 2004 si 2005 au luat in considerare rezultatele studiilor realizate in domeniu cu privire la nivelul de cunostinte privind HIV/SIDA/ITS in randul tinerilor, debutul activitatii sexuale a tinerilor, comportamentele la risc si au incercat sa le aplice in interventii prin metode si tehnici complementare specifice. Proiectele de promovare a unor comportamente fara risc HIV/SIDA/ITS pentru populatia generala, in special pentru tinerii 15-24 de ani au cuprins 22 de judete din tara prin actiuni la nivel local. Interventiile de prevenire a transmiterii HIV in randul tinerilor au constat in: organizarea de campanii locale IEC, campanii nationale in mass-media, formarea de educatori intre egali, activitati outreach, produse multimedia si pagini web, linie telefonica de informare, educatie pentru sanatate in scoli, licee si institutii militare. Majoritatea proiectelor in domeniu au fost realizate de catre organizatii neguvernamentale si institutii guvernamentale care au desfasurat actiuni de prevenire a HIV/SIDA/ITS in cadrul unor parteneriate: ARAS, S.E.C.S., Tineri pentru tineri, Salvati Copiii, INCDS, ISP Bucuresti-UIP, Centrul pentru politici de sanatate si servicii, Centrul Educatia 2000+, Fundatia Concept, Asociatia Jurnalistilor din Domeniul Medical, RAA, World Vision Romania, Crucea Rosie, MEdC, ISPB, MAI si MApN. In principal, aceste proiecte au fost realizate prin programul national „Combaterea HIV/SIDA: un raspuns cuprinzator, coordonat, multisectorial in Romania” finantat de Fondul Global de Combatere a HIV/SIDA, TB si Malarei, prin Ministerul Sanatatii, dar exista si proiecte finantate de la bugetul de stat sau finantatori internationali cum ar fi: UNFPA, USAID, UNICEF, JSI, EJAF.

3 “Studiul Sanatatii Reproducerii: Romania, 2004. Raport sintetic”, Ministerul Sanatatii, Banca Mondiala, UNFPA, USAID, UNICEF, 2005


9

In 2005, PSI Romania a dezvoltat un nou concept de interventie de tip BCC4 pentru tineri, care urmareste printr-o abordare integrata5 sa creasca normele de grup favorabile folosirii corecte si constante a prezervativului, dar si normele favorabile testarii pentru ITS/HIV. Mesajele au fost dezvoltate pornind de la rezultatele cercetarii „Cunostintele, atitudinile si practicile tinerilor cu varsta cuprinsa intre 15 si 24 ani legate de infectarea si transmiterea ITS/HIV/SIDA si de consecintele practicarii sexului neprotejat”6, 2004 dar au vizat mai multi determinanti ai schimbarii. Obiective specifice prioritatii 1.1 sunt urmatoarele: O1: Inducerea unor comportamente fara risc la cel putin 80% din tinerii cu varste intre 15 si 25 de ani. O2: Cresterea folosirii prezervativului la primul contact sexual cu cel putin 50% in randul tinerilor de 15-25 ani si a folosirii prezervativului in relatiile sexuale cu parteneri ocazionali pana la 65%. O3: Accesul universal al tinerilor care urmeaza o forma de invatamant la cunostintele necesare despre HIV/SIDA, metodele de prevenire si riscurile asociate, precum si notiuni despre protectia sociala si medicala a persoanelor afectate, notiuni legate de reducerea stigmatizarii si discriminarii. O4: Asigurarea accesului universal la informare si educare precum si la servicii de prevenire HIV/SIDA si ITS in cadrul serviciilor militare. Rezultatele planificate conform cu indicatorii din Cadrul de Monitorizare si Evaluare a Strategiei Nationale: 1.1.1. Cresterea procentajului de tineri intre 15 – 25 de ani care identifica corect mijloacele de prevenire a transmiterii virusului HIV de la 40% in 2000 la 60% in 2005 si 80% pana in 2007. 1.1.2. Cresterea procentului de tineri intre 15 – 25 de ani care raporteaza folosirea prezervativului la primul contact sexual de la 32% (1999) la 45% in 2005 si la 50% in 2007. 1.1.3. Cresterea procentajului de tineri intre 15 – 25 de ani care raporteaza folosirea prezervativului cu un partener ocazional de la 29% in 1999 la 50% in 2005 si 60% in 2007. 1.1.4. Cresterea procentului copiilor si tinerilor care au acces la informatii despre prevenirea HIV/ITS si a consumului de droguri in cadrul formei de scolarizare pe care o urmeaza de la 3% in 2002 la 43% in 2005 si 100% in 2007. 1.1.5. Cresterea procentului recrutilor si cadrelor militare din Ministerul Apararii Nationale si Ministerul Administratiei si Internelor care au access la informatii si mijloace de prevenire HIV/ITS la 40% in 2005 si 90% in 2007. 4 Behavioural Change Communication 5 Strategia integreaza mai multe componente care urmaresc comunicarea cu tinerii cu varste intre 15-24 pe mai multe niveluri: TV, presa si media de interior, multe modele interactive (jocuri, concursuri si oferirea de premii castigatorilor) si de comunicare interpersonala – folosind doua modele de comunicare. Unul din modele este bazat pe educatie prin distractie („edutainment”), iar celalalt este bazat pe lucrul cu lideri de opinie pentru a raspandi mesajele cheie in randul prietenilor lor. 6 Realizat de INCDS, TOTEM Communication si Wellcare Farma

ANALIZA IMPACTULUI Rezultatele atinse: 1.1.1. Deoarece Cadrul de Monitorizare si Evaluare a Strategiei Nationale nu prevede informatii privind construirea indicatorului „procentajul de tineri intre 15 – 25 de ani care identifica corect mijloacele de prevenire a transmiterii virusului HIV”, s-a considerat ca fiind identificate in mod corect ca mijloace de prevenire a trasnmiterii HIV prezervativul si fidelitatea. - „82,8% din tinerele femei si 86,8% din barbati (15-24 ani) au identificat prezervativele si fidelitatea ca mijloace de prevenire a transmiterii HIV”7. Informatii cuprinzatoare si complete despre HIV/SIDA detin doar 3,3% dintre femei si 1,3% dintre barbatii din Romania (15-24 de ani)8.

Indicator 1.1.1. Procent de tineri intre 15 – 25 de ani care identifica corect mijloacele de prevenire a transmiterii HIV

Sursa: Studiul Sanatatii Reproducerii in Romania 2004

40,0%60,0%

82,8% 86,8% 80,0%

0,0%20,0%40,0%60,0%80,0%

100,0%

Baseline(2000)

Rezultatprognozat

2005

Rezultat atins2005 (Femei

care auidentificat

prezervativulsi fidelitatea)

Rezultat atins2005 (Barbati

care auidentificat

prezervativulsi fidelitatea)

Rezultatprognozat

2007

1.1.2. Folosirea prezervativului la primul contact sexual9 a fost declarata de 62,9% din barbati si 40,8% din femei (15- 24 ani).

Indicator 1.1.2: Procent de tineri intre 15-24 de ani care raporteaza folosirea prezervativului la primul contact sexual

Sursa: Studiul Sanatatii Reproducerii in Romania 2004

45,0%40,8%

62,9%

32,0%

50,0%

0,0%10,0%20,0%30,0%40,0%50,0%60,0%70,0%

Baseline (1999) Rezultat atins2005 (barbati)

Rezultat atins2005 (femei)

Rezultatprognozat 2005


7 “Studiul Sanatatii Reproducerii: Romania, 2004. Raport sintetic”, Ministerul Sanatatii, Banca Mondiala, UNFPA, USAID, UNICEF, 2005 (SRR 2004) 8 Cf. SRR 2004, acest indicator masoara procentul de respondenti care „identifica corect doua modalitati de prevenire a transmiterii HIV (utilizarea prezervativului si relatii sexuale cu un singur partener, care nu mai are alte partenere) si dezaproba doua afirmatii gresite, stiind ca o persoana nu se poate infecta mancand din aceleasi vase cu o persoana infectata cu HIV si ca o persoana infectata cu HIV poate sa nu arate nici un semn de boala”. 9 Comparativ cu rezultatele SRR 1999 cf. caruia numai 32% din tineri au utilizat prezervativul la primul contact sexual.


10

Dupa cum se reiese si din graficul de mai sus, se constata aproape o dublare a tinerilor barbati care au declarat utilizarea prezervativului la primul contact sexual comparativ cu 1999. Exista o diferenta de 9,6 procente intre barbatii din mediul urban si cei din mediul rural privind utilizarea prezervativului la primul contact sexual, respectiv 66,6% din urban fata de 56,9% din mediul rural. O diferenta semnificativa (22 de procente) se observa la distributia pe sexe, utilizarea prezervativului fiind declarata de numai 40,8% femei fata de 62,9% barbati. Folosirea de catre femei a prezervativului la primul contact sexual raportata la mediul de rezidenta al acestora este cu 31,5 procente mai mare in mediul urban (21,7% rural comparativ cu 53,2% din mediul urban). Desi indicatorul 1.1.2. al Cadrului de M&E a Strategiei Nationale nu diferentiaza rezultatele planificate pe sexe, se observa in cazul barbatilor depasirea planificarii cu 18 procente pentru 2005 (si cu 12,9 procente depasite pentru 2007). In cazul femeilor, rezultatul atins este mai mic cu 4,2 procente fata de rezultatul planificat pentru anul 2005. Neatingerea rezultatelor planificate in cazul femeilor si diferentele semnificative ale rezultatelor din mediul rural fata de urban sugereaza necesitatea luarii in considerare a acestor categorii in implementarea programelor viitoare de prevenire a transmiterii HIV in randul tinerilor. 1.1.3. Indicatorul privind „procentajul de tineri intre 15 – 25 de ani care raporteaza folosirea prezervativului cu un partener ocazional” nu a fost urmarit in nici unul din studiile realizate. 1.1.4. La sfarsitul anului 2005 un procent de 48,78%10 din totalul elevilor inscrisi in invatamantul preuniversitar au avut informatii privind HIV/SIDA/ITS, consum de droguri, nondiscriminare.

Indicator 1.1.4: Procentul copiilor si tinerilor care au acces la informatii despre prevenirea HIV/ITS si a consumului de droguri in cadrul formei de scolarizare pe

care o urmeaza.Sursa: MS UMP-FG 2005

3,0%

48,8% 43,0%

100,0%

0,0%20,0%40,0%60,0%80,0%

100,0%120,0%

Baseline (2002) Rezultat atins 2005(Clasele I-XII)

Rezultat prognozat 2005(in cadrul formei descolarizare urmata)

Rezultat prognozat 2007


11

10 Acest rezultat reflecta procentul tinerilor care au beneficiat de programa de „Educatie pentru santatate” ca activitate curriculara, extracurriculara si extrascolara elaborata de MEdC. Acestui procent i se adauga elevii care au beneficiat de sesiunile IEC desfasurate prin unitatile de invatamant de organizatiile neguvernamentale in colaborare cu MEdC prin inspectoratele scolare judetene.


12

1.1.5. Valoarea indicatorului privind „procentul recrutilor si cadrelor militare din Ministerul Apararii Nationale si Ministerul Administratiei si Internelor care au access la informatii si mijloace de prevenire HIV/ITS” nu a putut fi stabilita procentual. Rezultatele brute ale actiunilor realizate arata o acoperire a:

- 20 de unitati militare ale MApN in care au fost oferite informatii si mijloace de prevenire HIV/ITS, de care au beneficiat 9.815 recruti si cadre militare.

- 16 unitati militare ale MAI (8 institutii militare de invatamant11 si 8 unitati militare) in care au fost organizate actiuni de informare si prevenire HIV/ITS la care au participat 1.977 elevi si studenti si 1.919 militari in termen si militari angajati pe baza de contract. Obiectiv 1: Inducerea unor comportamente fara risc la cel putin 80% din tinerii cu varste intre 15 si 25 de ani. Pentru atingerea acestui obiectiv au fost recomandate urmatoarele strategii:

- Initierea si sustinerea unor campanii de Informare, Educare, Comunicare multianuale care sa adreseze determinantii comportamentelor la risc;

- Folosirea canalelor conventionale: mass media precum si a canalelor neconventionale de comunicare pentru a transmite informatia la cat mai multi tineri;

- Implicarea tinerilor in elaborarea si implementarea programelor care le sunt destinate;

- Crearea si dezvoltarea de parteneriate intre parteneri guvernamentali, neguvernamentali si privati.

Toate strategiile de mai sus au fost aplicate in campaniile derulate la nivel national si local de organizatiile neguvernamentale si institutiile guvernamentale pentru modificarea comportamentului individual si a normelor de grup ale tinerilor cu varste cuprinse intre 15-25 de ani. Au fost realizate 2 campanii nationale care au transmis mesaje privind prevenirea HIV, anume: campania „Esti dotat” (desfasurata in parteneriat intre mai multe institutii si organizatii, consortiu coordonat de CPSS) si campania „Simti numai placerea” (PSI Romania). Cele doua mesaje ale campaniilor au fost create plecand de la rezultatele studiului national KAPB realizat de INCDS in 2004, care arata ca persista ideea ca procurarea prezervativului este datoria barbatului si ca principala bariera identificata in folosirea prezervativului este prejudecata cu privire la reducerea placerii. Printre alte campanii desfasurate in 2004 si 2005 putem cita campaniile: „Adevarul despre SIDA. Transmite-l mai departe...", 2004 realizata de Crucea Rosie Romania, „HIV nu se vede dar exista. Testeaza-te!” organizata de RAA pentru promovarea testarii HIV in randul tinerilor in 16 judete, 2004-2005, „Nu e interzis sa intrebi”-2004 organizata de Tineri pentru Tineri pe litoral si campania media „Fii cool! Fii inspirat! Fii tu insuti!”- 2005 in scopul promovarii in randul tinerilor a serviciilor oferite de fundatie si de popularizare a unor mesaje privind comportamentele sanatoase.

11 Reprezentand toate institutiile de invatamant militare ale MAI


13

Prin actiuni la nivel local, diverse organizatii neguvernamentale si Directiile de Sanatate Publica Judetene au organizat campanii de prevenire a infectiei HIV si campanii de combatere a discriminarii persoanelor infectate ocazionate de Ziua Mondiala de Lupta Anti-SIDA. La sfarsitul anului 2005 a fost lansata campania nationala impotriva discriminarii si stigmatizarii persoanelor care traiesc cu HIV/SIDA „Deschide-ti inima!” care are doua componente principale: a) componenta media12 - include difuzarea de spoturi sociale radio si de televiziune, articole in presa, conferinte de presa si evenimente nationale si b) componenta de activitati organizate la nivel local13 care are ca obiective: 1.cresterea constientizarii in randul populatiei ca discriminarea fata de persoanele care traiesc cu HIV/SIDA exista in variate forme si 2. dezvoltarea unei atitudini pozitive fata de persoanele care traiesc cu HIV/SIDA. Campania este intiata si coordonata de Grupul de Informare Educare si Comunicare14 in domeniul HIV/SIDA care include ministere, organizatii neguvernamentale, organizatii ale persoanelor infectate si afectate, organizatii internationale si agentii ale ONU. Implicarea Mass-media: Pentru campania „Esti dotat” a fost realizata informarea presei

medicale nationale (AJDM), dar si a presei locale cu privire la infectiile cu transmitere sexuala si HIV/SIDA, modul de utilizare corecta a prezervativului, comportamentul sexual preventiv. Rezultate ale campaniei: 150 advertoriale15 aparute in presa locala, 150 difuzari ale spotului radio „Fii dotat” in fiecare judet la nivel national prin reteaua National FM, dar si prin intermediul posturilor de radio cu audienta crescuta in randul tinerilor din cele 14 judete16 si din Bucuresti. Numarul total al persoanelor expuse a fost de cca. 16 milioane de persoane conform raportului de monitorizare. Spotul a fost realizat de INCDS pe baza rezultatelor studiului de la inceputul proiectului. Evaluarea modului in care populatia tinta a perceput mesajele cheie ale campaniei a fost realizata prin doua studii calitative de evaluare a proiectului (CPSS). Conform acestor studii, tinerii au retinut in mod corect informatiile care le-au fost transmise, atat prin intermediul mass-media, cat si prin activitatile de outreach. Campania PSI „Simti numai placerea” s-a desfasurat in doua valuri de media (primavara si toamna) si a avut o evaluare initiala si o evaluare de impact la final. In fiecare val de campanie TV cel putin 60% din tinerii intre 15-24 ani au vazut cel putin o data oricare din cele doua reclame. Acest procent este obtinut prin masurarea audientei TV de catre consortiul TNS/AGB. Pentru estimarea numarului beneficiarilor atinsi prin presa si indoor rezultatele au fost oferite de masuratorile audientei de presa (SNA – Studiul National de Audienta) si indica un procent de 48% din grupul tinta. La nivel de recall (persoane care declara ca isi amintesc sa fi vazut reclama) ratele atinse de campanie sunt in ambele valuri peste 45% din grupul tinta (15-29).

12 Campania media este finantata de Agentiile Organizatiei Natiunilor Unite din Romania, respectiv: UNICEF, UNDP, UNFPA, UNAIDS si de contributia pro-bono a Cohn & Jansen Advertising. 13 Campania locala este finantata de Guvernul SUA prin USAID implementata de JSI R&T si realizata in parteneriat cu organizatii neguvernamentale. 14 Grupul este coordonat de Ministerul Sanatatii si alcatuit din : MS, ISP, UNOPA, ARAS, RAA, TnT, AJDM, Salvati Copiii, FDPSR, SECS, Fundatia Terre des Hommes, Centrul Informt HIV, PSI, JSI, USAID, Agentiile ONU: UNAIDS, UNFPA, UNICEF, UNDP. 15 Articole aparute in spatiile publicitare ale presei 16 Arad, Bacau, Bihor, Brasov, Constanta, Dambovita, Dolj, Galati, Giurgiu, Hunedoara, Iasi, Prahova, Sibiu, Timis.


14

Pentru campania de combatere a discriminarii 2005-2006 „Deschide-ti inima!”, partenerul principal al campaniei este Televiziunea Romana prin intermediul emisiunii „Surprize – Surprize” si al producatoarei si prezentatoarei acestei emisiuni, Andreea Marin. Obiectivele componentei media sunt: 1. constientizarea populatiei generale cu concentrare pe publicul adult ca discriminarea persoanelor care traiesc cu HIV/SIDA exista si se manifesta in cele mai variate forme si 2. formarea unei atitudini pozitive fata de persoanele care traiesc cu HIV/SIDA prin promovarea unor modele de comportament.

Website si multimedia: Cele mai cunoscute si accesate site-uri au fost: www.prezervativ.ro (Concept), www.faccevreau.ro (PSI) si www.5pm.ro (RAA), www.sexdex.ro (SECS), www.venerix.ro (TnT), www.informatHIV.ro (ISPB). Primele trei site-uri au avut fiecare intre 13.103 si 40.000 de vizitatori unici. Paginile web ofera informatii despre: HIV/SIDA/ITS, utilizarea corecta a prezervativului, consumul de droguri si forumuri de discutii. Exista si o varianta pe CD a jocului educational interactiv „5pm” care a fost distribuit in 10.000 de exemplare, in 21 de locatii tinerilor cu varste cuprinse intre 15-24 de ani.

Implicarea unor personalitati din viata artistica: In cadrul campaniei „Esti dotat”, au fost

organizate 10 concerte in care s-au implicat trupe sau artisti de succes in randul tinerilor (Kripton, Directia 5, Voltaj, HiQ, Stefan Banica Jr.). Aceste trupe si-au asumat mesajul campaniei, vorbind in fata a circa 6.500 de spectatori despre sexul protejat si despre importanta folosirii prezervativului (AJDM). Pentru 2006, este planificat un turneu al formatiei „Glasul Inimii” impreuna cu „Vita de Vie” in cadrul campaniei de combatere a discriminarii.

Activitati de outreach (informare, educare, comunicare in baruri, cluburi, discoteci,

comunitati rurale, evenimente stradale etc.) prin care 69.400 de persoane au fost informate in cadrul evenimentelor organizate prin campania „Esti dotat”. Alte 84.105 de persoane au fost informate in anii 2004-2005 de SECS care a desfasurat programe de schimbare de comportament prin comunicare interpersonala in mediul rural, destinate tinerilor din zone izolate, in 130 comunitati rurale, in tabere scolare sau cu ocazia diferitelor sarbatori specifice zonelor si traditiilor in 5 judetele: Alba, Brasov, Constanta, Cluj si Mures. S-au folosit metode de tip «edutainment», avand ca suport pachetul de 6 jocuri special create de SECS si unul achizitionat de la PSI. Cu ocazia acestor sesiuni de comunicare interpersonala s-au distribuit urmatoarele materiale : 129000 materiale informative, 12.438 premii , 125.000 prezervative din donatia USAID. ADV a informat 18.786 de tineri si alte persoane din comunitate in cadrul unor actiuni desfasurate in 2004 si 2005. Astfel de activitati au fost organizate si de alte organizatii: ARAS, PSI, RAA, World Vision, SECS, etc. Componenta de activitati locale a campaniei „Deschide-ti inima!” va include: realizarea unui material video cu marturii ale persoanelor care traiesc cu HIV/SIDA, un concurs de fotografii, un turneu muzical, activitati de informare si educare in scoli, spitale, biserici si comunitati.

Linia telefonica SIDA Helpline-ARAS (martie 2004 - decembrie 2005) a inregistrat 7.443 apeluri – solicitari de servicii in domeniul HIV/SIDA, infectii cu transmitere sexuala, educatie pentru sanatate (informatii, consiliere, referiri). Serviciul a fost deservit de 26 operatori instruiti (personal angajat si voluntari), cu abilitati in comunicare si consiliere.

http://www.faccevreau.ro/

http://www.5pm.ro/

http://www.sexdex.ro/

http://www.venerix.ro/


15

Serviciul detine o baza de date cu 1.400 de referinte pentru servicii medico-psiho-sociale din toata tara.

Alte strategii utilizate pentru obiectivul 1:

- Realizarea unui centru de resurse si distributie a materialelor IEC pentru tineri. In 2005 s-a deschis centrul de informare „InformatHIV” in cadrul Institutului de Sanatate Publica Bucuresti, accesibil publicului larg si organizatiilor si institutiilor interesate de domeniul HIV/SIDA. Centrul a fost dotat cu publicatii specifice HIV/SIDA, computere, acces Internet, baza de date medicale Proquest. Numarul de vizitatori ai centrului de la deschiderea sa pana la sfarsitul anului 2005 a fost de 2.446 vizitatori la centru si 22.362 vizitatori ai paginii web. Centrul „InformatHIV” gazduieste periodic grupul de lucru format din reprezentatii institutiilor care desfasoara activitati IEC pentru populatia generala, alte seminarii si workshop-uri, iar lunar este realizat un newsletter cu informatii actualizate in domeniu.

- Utilizarea retelei de medicina primara pentru transmiterea de mesaje si inducerea de comportamente sanatoase.

Ministerul Sanatatii a extins proiectul „Cresterea accesului la servicii de sanatatea reproducerii” prin furnizarea serviciilor la nivelul asistentei medicale primare17. Din anul 2001, JSI Romania, cu finantare USAID, coordoneaza implementarea parteneriatului „Initiativa pentru Sanatatea Familiei in Romania”, avand ca obiective imbunatatirea cadrului legislativ pentru sprijinirea furnizarii serviciilor de sanatatea reproducerii, cresterea capacitatii furnizorilor de servicii din asistenta primara pentru a oferi servicii de calitate orientate catre nevoile populatiei, si imbunatatirea gradului de informare a populatiei cu privire la comportamente si atitudini sanatoase in domeniul sanatatii reproducerii. De asemnea, UNFPA a dezvoltat doua programe nationale cu aceleasi obiective: „Sprijin pentru Programul National de Sanatate a Reproducerii in 2004” si „Programul de tara 2005-2009”. Printre realizarile cele mai importante se numara:

o Instruirea, de catre SECS, a 4.313 medici de familie si 2.421 de asistente medicale, majoritatea din zone rurale. Acest efort de formare a facut ca la sfarsitul anului 2005 sa existe un furnizor de servicii de planificare familiala in 75% din comunitatile rurale din Romania (la acest nivel realizandu-se inclusiv distributie de prezervative si contraceptive gratuite). La nivel de comportamente, acoperirea cu furnizori de planificare familiala se traduce prin cresterea semnificativa a utilizarii de contraceptive moderne in mediul rural: 33% in anul 2004, fata de 20,9% in 1999 (sursa: SSR 2004). In cadrul formarii acestor furnizori de servicii, o componenta este dedicata prevenirii ITS si promovarii unui comportament sexual mai sigur.

o Sustinerea Programului National nr.3- Sanatatea Mamei si Copilului- al MS, in cadrul caruia o componenta importanta o constituie distribuirea de prezervative si alte contraceptive gratuite catre populatia saraca, in special cea din zonele rurale. Distributia de prezervative se face promovand nu numai aspectele legate de contraceptie, dar si necesitatea protectiei fata de ITS, protectie care nu este asigurata de celelalte metode contraceptive.

o Dezvoltarea unui sistem electronic de raportare intre departamentele de promovare a sanatatii la nivel judetean si nivelul central al MS, in cadrul Programului National 1.5. Software-ul de raportare este menit sa faciliteze comunicarea dar si monitorizarea si

17 Extinderea programului a fost posibila si datorita sprijinului sustinut si continuu al donatorilor USAID, UNFPA, sprijinului tehnic asigurat de JSI&T la nivel national si de SECS la nivel local.


16

evaluarea activitatilor de promovare a sanatatii, a tuturor campaniilor, inclusiv cele HIV/SIDA.

o Fundatia Tineri pentru Tineri deruleaza un proiect de informare a tinerilor si de promovare a unor comportamente sanatoase, inclusiv a utilizarii metodelor contraceptive moderne, avand ca rezultat scaderea riscului aparitiei sarcinilor nedorite, dar si celui de infectare cu HIV/ITS18. In acest sens, in cadrul spatiului special amenajat, numit „Zona de Informare a Tinerilor”, fundatia ofera servicii de planificare familiala si distribuire de prezervative si alte mijloace contraceptive moderne, precum si informare cu privire la transmiterea HIV/ITS.

O.2. Cresterea folosirii prezervativului la primul contact sexual cu cel putin 50% in randul tinerilor de 15-25 ani si a folosirii prezervativului in relatiile sexuale cu parteneri ocazionali pana la 65%. Pentru atingerea acestui obiectiv au fost recomandate urmatoarele strategii:

- Cresterea accesibilitatii in termen de pret si locatie a prezervativelor, cu accent pe cresterea numarului de puncte de vanzare si distributie in zona rurala;

- Transformarea utilizarii prezervativului in norma sociala; - Promovarea utilizarii prezervativului prin mijloace de informare, educare,

comunicare; - Promovarea utilizarii prezervativului de catre reteaua de medicina primara si de

reteaua de clinici de planificare familiala. Promovarea utilizarii prezervativului s-a realizat atat prin campanile locale si nationale, cat si prin sesiunile IEC desfasurate in institutii de invatamant, unitati militare si actiuni stradale adresate in mod specific tinerilor cu comportament la risc. A fost continuata activitatea de distributie gratuita a prezervativelor prin reteaua de clinici de planificare familiala, dar si in cadrul campaniilor locale sau a sesiunilor IEC desfasurate de organizatiile neguvernamentale. In cadrul Campaniei „Esti dotat” au fost instalate 45 de automate de distribuire a prezervativelor (CPSS) in 13 dintre judetele proiectului, fiind amplasate in zone cu o concentrare crescuta a populatiei tinta (discoteci, campusuri universitare etc.). Vanzarile de prezervative s-au dublat in 2004 si 2005 cand volumul total al pietei nationale era in jur de 33 milioane de unitati anual19, comparativ cu 15 milioane de unitati in 2001. JSI a distribuit gratuit 6.360.000 de prezervative (donatie USAID) catre organizatii neguvernamentale si alte institutii implicate in proiecte desfasurate pentru prevenirea HIV/ITS in 2004 si 2005 (3.390.000 prin Programul national 3 al Ministerului Sanatatii - Sanatatea Copilului si Familiei si 2.970.000 prezervative catre ONG).

18 finantare USAID/JSI 19 Estimare interna a PSI pe baza cotei de piata furnizate de studiul de retail AC Nielsen si propriile rapoarte de vanzari. Datele provin din evaluarea realizata la finalul lunii octombrie 2005. Principalele produse de pe piata sunt: Durex (32%), Love Plus (28%), Erotica (11%) si Kamasutra (5%). Cotele de piata sunt calculate pe baza volumului de vanzari (AC Nielsen). Produsele Love Plus sunt vandute la preturi reduse in cadrul programului de marketing social, iar veniturile realizate de vanzarile de Love Plus sunt directionate in sustinerea programelor PSI pentru grupuri cu grad ridicat de risc (tineri, MSM si Roma).


17

Obiectiv 3. Accesul universal al tinerilor care urmeaza o forma de invatamant la cunostintele necesare despre HIV/SIDA, metodele de prevenire si riscurile asociate. Strategiile recomandate si actiunile realizate pentru atingerea obiectivului au fost urmatoarele:

- Introducerea in curriculum-ul obligatoriu, diferentiat pe cicluri de educatie, a pachetului de educatie pentru sanatate care sa includa, intre altele, capitole distincte legate de educatie sexuala si a reproducerii, igiena, prevenirea consumului si abuzului de substante.

Prin Ordinul Ministrului Educatiei si Cercetarii nr. 4496/2004 au fost aprobate programele scolare revizuite pentru disciplina optionala „Educatie pentru sanatate”, clasele I-XII20. Prin elaborarea acestei programe s-a urmarit promovarea cunostintelor corecte privind diverse aspecte ale sanatatii si formarea de atitudini si deprinderi indispensabile unui comportament responsabil si sanatos in randul elevilor. In scopul prevenirii transmiterii HIV in randul tinerilor MEdC recomanda cadrelor didactice temele cu privire la HIV/SIDA, la solidaritatea cu persoanele afectate si infectate HIV/SIDA si abordarea acestora in concordanta cu capitolele legate de legislatie, igiena, sanatate mintala, prevenire a consumului de substante toxice, violenta etc.

- Introducerea elementelor privind sanatatea si dezvoltarea tinerilor in programa de pregatire si de perfectionare a cadrelor didactice.

Un numar de aproximativ 8.800 de cadre didactice au fost instruite pentru a preda acest optional pe parcursul a 40 de ore de formare prin sistemul de perfectionare al cadrelor didactice. Aceste cadre didactice au fost instruite de 400 de formatori nationali (in general inspectori scolari, formati pentru prevenirea HIV de Fundatia Tineri pentru Tineri). Optionalul „Educatie pentru sanatate” a fost predat in 2004-2005 de 13.000 de cadre didactice, in principal invatatori si profesori de biologie, dar si de profesori ai altor discipline.

- Cresterea capacitatii retelei de medicina scolara pentru a acorda consiliere in domeniul educatiei pentru sanatate.

Instruirea personalului medical al cabinetelor scolare s-a realizat prin programele „Initiativa pentru sanatatea familiei in Romania”21, „Servicii Prietenoase pentru Tineri” si „Programul de tara 2005-2009”22. Astfel, 214 medici scolari si 94 de asistente medicale din cabinetele scolare au fost instruiti de SECS privind consilierea pentru adolescenti si planificare familiala in judetele: Arad, Bistrita Nasaud, Bihor, Braila, Brasov, Cluj, Covasna, Dolj, Galati, Giurgiu, Hunedoara, Maramures, Mehedinti, Olt, Salaj, Satu Mare, Timis, Tulcea,Valcea. De asemenea, prin programul „Servicii Prietenoase pentru Tineri”, SECS cu asistenta tehnica UNFPA a testat modulele de instruire pentru furnizorii de servicii medicale din Programul de Orientare al Organizatiei Modiale a Sanatatii privind sanatatea adolescentului care includ urmatoarele tematici: Adolescenta si implicatii in sanatatea publica; Sanatatea Sexuala si a

20 Programa „Educatie pentru sanatate” cuprinde module diferentiate ale tematicii pentru clasele I-a/II-a; clasele a III-a/a IV-a; clasele a V-a/a VI-a; clasele a VII-a/a VIII-a; clasele a IX-a/a X-a; clasele a XI-a/ a XII-a (Ex. notiuni elementare de anatomie si fiziologie; igiena personala – incluzand teme legate de HIV si SIDA; activitate si odihna; sanatatea mediului; sanatate mintala; sanatatea alimentatiei; sanatatea reproducerii si a familiei incluzand infectii cu transmitere sexuala - comportamente cu risc in transmiterea HIV/SIDA, consumul si abuzul de substante toxice; accidente, violenta, abuz, valori umanitare; bioetica). 21 Program finantat de USAID- JSI 22 Programe finantate de UNFPA


18

Reproducerii la Adolescenti; Servicii prietenoase pentru adolescenti; ITS; prevenirea sarcinii. Testarea a avut loc in 2005, in conformitate cu termenii de referinta, cu doua grupuri de medici de familie, asistenti medicali din doua judete (Alba si Tulcea). In continuare, se urmareste acreditarea acestui manual de catre Centrul National de Perfectionare in Domeniul Sanitar si includerea lui in oferta de instruire a medicilor si asistentilor medicali, inclusiv scolari. Alte rezultate ale actiunilor de prevenire HIV, care nu au fost mentionate in strategiile recomandate mai sus: Conform statisticilor MEdC, in 2005 erau inscrisi in invatamantul primar, gimnazial, liceal si SAM 2.804.747 de elevi din totalul de 3.420.775 inscrisi in toate formele de invatamant preuniversitar, inclusiv in invatamantul pre-primar23. La nivel national exista 12.833 de institutii de invatamant preuniversitar cu personalitate juridica (exceptand unitatile din invatamantul pre-primar). Din acestea, 6.316 institutii au raportat actiuni curriculare, extracurriculare si extrascolare de educatie pentru sanatate reprezentand 49,19% din institutiile de invatamant preuniversitar. Ministerul Educatiei si Cercetarii raporteaza pentru anii scolari 2004–2005 si 2005–2006 un numar de 1.463.544 de elevi din clasele I-XII care au beneficiat de informatii despre HIV/SIDA/ITS si consumul de droguri, in cadrul activitatilor curriculare, extracurriculare si extrascolare. Campanii IEC in randul elevilor din scoli si licee pe tematica HIV/SIDA/ITS si droguri au fost sustinute si de organizatii neguvernamentele cu activitate in acest domeniu cu acordul MEdC si/sau al Inspectoratelor scolare judetene. Aceste rezultate nu sunt incluse in cele raportate de MEdC. Astfel: Salvati Copiii a desfasurat in perioada 2004-2005 un numar de 6.329 de sesiuni

informative in 110 unitati de invatamant beneficiari fiind 20.024 elevi din clasele V-XII. Sesiunile IEC au fost desfasurate de tineri voluntari care au participat si la elaborarea materialelor (brosuri, pliante, CD multimedia), astfel incat acestea sa raspunda nevoilor de informare ale tinerilor.

CEDU 2000+ a desfasurat prin 225 de educatori intre egali un numar de 2.200 de sesiuni

de peer education de care au beneficiat peste 15.000 de tineri. In cadrul proiectului „Cresterea accesului tinerilor la educatie in Sanatatea

Reproducerii”24 desfasurat desfasurat de Fundatia Tineri pentru Tineri in 7 sucursale (Ilfov, Dambovita, Maramures, Vaslui, Teleorman, Tulcea, Mehedinti), pentru primul an de proiect, s-au obtinut urmatorele rezultate: 9.603 elevi au beneficiat de programul Educatie pentru Viata de Familie (EVF), in scoala; 9.115 tineri au beneficiat de activitati in afara scolii, 391 de educatori peer au fost instruiti in EVF, 153 de cadre didactice au fost instruite in EVF, in 64 de unitati scolare, la 382 de clase s-a desfasurat programul de EVF.

23 Conform cu. „Strategia MEdC pentru perioada 2006-2008. Estimari 2005”, Ministerul Educatiei si Cercetarii 24 Proiect finantat de UNFPA


19

Fundatia Alaturi de Voi - ADV a instruit un numar de 103 cadre didactice din judetele Iasi, Constanta si Mures25. Acestia au fost pregatiti in detinerea de competente pentru a derula actiuni de informare in randul elevilor in cadrul programului national "Educatie pentru sanatate in scoala romaneasca". In cadrul aceluiasi proiect, ADV a derulat campanii IEC/BCC in institutii preuniversitare si universitare care au avut ca rezultat informarea a 9.923 elevi, 652 cadre didactice, 339 de parinti si 4153 de studenti din judetele Iasi, Constanta si Mures. Campaniile au vizat in functie de grupul tinta urmatoarele aspecte: - prevenirea transmiterii HIV; prevenirea consumului de droguri; combaterea stigmei si discriminarii; incurajarea folosirii prezervativului; incurajarea testarii voluntare. Sesiunile IEC/BCC au fost derulate de 45 de tineri voluntari care au fost formati in prealabil. Ei au participat si la elaborarea materialelor informative - pliante, brosuri, spoturi video. In cadrul proiectului "Integrarea scolara si sociala a tinerilor seropozitivi HIV din Romania" finantat de UNICEF si "Scoala de Vara", finantat de Fondul Global au fost formati in "educatia intre egali" un numar de 187 de tineri infectati HIV si sanatosi din tara. Scopul acestor formari a fost de a dezvolta competente in educatia intre egali in vederea cresterii gradul de implicare a tinerilor in prevenirea transmiterii infectiei cu HIV.

Fundatia Baylor Marea Neagra a instruit 136 de cadre didactice din judetul Constanta

privind infectia HIV/SIDA, nondiscrimiare si integrarea adolescentilor seropozitivi in scoala si comunitate. De asemenea, 2.661 elevi din 16 scoli din localitati indepartate de resedinta de judet au beneficiat de sesiuni IEC in 3 luni de activitate.

Organizatia World Vision Romania (WVR) a sustinut in 2004 si 2005 sesiuni IEC in

scoli, licee si universitati din Constanta, Cluj, Iasi, Craiova, Valcea, Ilfov si Bucuresti26. De aceste sesiuni IEC au beneficiat 22.349 persoane: 40% copii (10-14 ani), 20% adolescenti (15-18 ani) si 40% tineri (19-24 ani). Un numar de 1.207 profesori au fost instruiti privind infectia HIV, din care 336 au fost acreditati ca formatori. In sustinerea sesiunilor in scoli, licee si universitati au fost implicati 87 de voluntari instruiti de WVR. Un studiu efectuat de World Vision in 2004 asupra cunostintelor, atitudinilor, practicilor si comportamentelor despre infectia HIV, efectuat pe 4.114 subiecti din 47 comunitati din 6 judete, 76% din mediul rural, 88% fiind elevi si studenti si 7% profesori, a relevat ca 26% dintre cei 4.114 persoane care au completat chestionarul nu cunosc nici macar o cale de transmitere a infectiei HIV. 97% din participanti nu cunosc nici o metoda de prevenire a trasmiterii de la mama la copil. Nu au mentionat nici o cale de transmitere HIV prin sange infectat sau instrumente penetrante ale pielii contaminate cu sange infectat HIV. 31% din respondenti nu cunosc metodele de reducerea a riscului de infectie HIV.

RAA a desfasurat sesiuni IEC de prevenire a HIV-ITS si consum de droguri in Bucuresti

si pe litoral (in perioada iulie-august 2004 si 2005). Acestea au fost sustinute de 34 de voluntari pregatiti ca educatori intre egali. Ca rezultate ale actiunilor, 4.000 de beneficiari

25 Actiuni realizate in cadrul proiectelui "Impreuna pentru viitor" derulat cu sprijin tehnic si financiar al Reprezentantei UNICEF in Romania in parteneriat cu Ministerul Educatiei si Cercetarii 26 Aceste sesiuni IEC s-au desfasurat in stransa legatura cu programele WVR de dezvoltare comunitara in cele peste 100 comunitati si care au ca principali beneficiari copilul si familia sa. Aceste programe au patru componente: educatie, sanatate, economic si dezvoltare spirituala. Asistentii sociali, psihologii si cadrele medicale ale WVR care lucreaza in aceste proiecte au integrat HIV si SIDA in componenta de sanatate a acestor programe.


20

au primit informatii, materiale informative si prezervative in cadrul activitatilor desfasurate in parcuri, discoteci si la festivalul Stuff Stock 2004 si 2005; 3.000 elevi au beneficiat de informatiile oferite de tinerii voluntari si au primit materiale informative si prezervative in timpul „Saptamanii Sanatatii” organizate in 3 licee. O parte din acestia au participat la concursurile organizate de echipa RAA pentru care au fost oferite premii. La solicitarea conducerii a trei licee din Bucuresti au fost sustinute ore de informare HIV/ ITS prin metode interactive la care au participat peste 200 de elevi.

In perioada 2004 – 2005, Federatia UNOPA a fost implicata in derularea de activitati de

prevenire a transmiterii HIV si de prevenire/combatere a discriminarii in scoli, licee, pe litoral, in sate si orasele in care exista organizatii inscrise in Federatie. Aceste activitati s-au derulat sub umbrela campaniilor nationale HIV/SIDA.

Activitati de prevenire HIV care nu au fost cuprinse in strategiile descrise mai sus: Implicarea activa a preotilor si a profesorilor de religie in activitati de prevenire a HIV/SIDA se realizeaza incepand cu 2005 pentru o perioada de trei ani in 15 judete Iasi, Neamt, Bacau, Constanta, Ialomita, Mehedinti, Dolj, Timisoara, Bucuresti, Vaslui, Galati, Brasov, Alba, Cluj si Bistrita Nasaud. Acestea se realizeaza in cadrul programului „Consolidarea initiativelor comunitare de prevenire a HIV/SIDA si a violentei in familie, in Romania” in parteneriat cu Patrarhia Romana, USAID, MEdC si IOCC. Scopul acestui program este de prevenire a problemelor legate de HIV/SIDA si de fenomenul violentei in familie, prin intermediul preotilor, al membrilor comunitatilor parohiale ortodoxe si al profesorilor de religie din scoli. Implicarea preotilor in prevenirea HIV a fost realizata si de organizatia World Vision Romania prin proiectele desfasurate. Obiectiv 4. Asigurarea accesului universal la informare si educare precum si la servicii de prevenire HIV/SIDA si ITS in cadrul serviciilor militare. Strategii recomandate pentru atingerea obiectivului:

- Elaborarea si implementarea unui curriculum de pregatire privind prevenirea HIV/SIDA si ITS in unitatile militare.

- Desfasurarea de actiuni de informare, educare si comunicare in unitatile militare. - Distribuirea gratuita de prezervative in unitatile militare. - Desfasurarea de actiuni de informare, educare si comunicare, precum si dezvoltarea

unui protocol si a unui kit de prevenire HIV/SIDA pentru militarii care participa la misiuni militare in afara Romaniei.

In concordata cu acest obiectiv au fost derulate proiectele: „Prevenirea ITS si a HIV/SIDA in scoli si unitati militare ale M.A.I.” si „Prevenirea ITS si HIV/SIDA in unitatile militare M.Ap.N.”27. Proiectele au fost implementate de MAI si MApN in parteneriat cu TnT, care au avut ca obiectiv formarea personalului medical si non medical din aceste unitati care la randul lor sa desfasoare activitati de informare cu elevii scolilor militare, cadrele militare si tinerii recruti. In acest sens s-a realizat un curriculum de pregatire a personalului medical din Ministerul Apararii Nationale si Ministerul Administratiei si Internelor. 27 Proiecte finantate de Fondul Global.


21

In cadrul programului dezvoltat in parteneriat MAI – TnT, Fundatia Tineri pentru Tineri a format pana la sfarsitul anului 2005 un numar de 21 de formatori nationali care au instruit apoi 156 de persoane apartinand personalului medical si nemedical din cadrul MAI pentru a sustine sesiuni IEC privind prevenirea HIV/SIDA si ITS. Pana la sfarsitul anului 2005 s-au organizat sesiuni IEC in toate institutiile de invatamant apartinand MAI (8), dar si in 8 unitati militare pilot, fiind astfel instruiti un numar de 1.977 elevi si studenti si 1.919 militari in termen si militari angajati pe baza de contract, care au parcurs toate cele 8 teme propuse pentru a fi prezentate. De asemenea, militarii care participa in misiuni militare in afara tarii au fost informati privind metodele de prevenire HIV/ITS. Sesiunile de instruire au fost sustinute si de materialele IEC elaborate de TnT (brosuri, pliante, film cu marturii ale persoanelor infectate HIV) si au fost distribuite 200.000 prezervative ca donatie JSI. Impactul actiunilor s-a evaluat printr-o cercetare cantitativa si calitativa realizata de INCDS. In cadrul MApN s-au desfasurat activitati de prevenire HIV/SIDA in 20 de unitati militare prin proiectul „Prevenirea ITS si HIV/SIDA in unitatile militare M.Ap.N.” . Fundatia Tineri pentru Tineri a format pana la sfarsitul anului 2005 un numar de 217 cadre militare si 85 de cadre nemedicale pentru a sustine sesiuni IEC privind prevenirea HIV/SIDA si ITS in randul militarilor. Pana la sfarsitul anului 2005 au fost instruiti 9.815 militari din cele 20 de unitati incluse28 in program, depasind numarul total de 8.500 militari inclusi la inceputul proiectului, situatie data de fluctuatia de tineri militari in termen din cadrul unitatilor. Testarea cunostintelor privitoare la HIV/SIDA releva o imbunatatire substantiala a acestora in anul 200529. Astfel, la intrebarea privitoare la recunoasterea unei persoane infectata cu HIV dupa aspectul fizic, a crescut procentul celor care au dat raspunsul corect de la 52% in 2004, la 65% in 2005. Aceasta analiza s-a facut in ambii ani de studiu si a inclus doar respondentii care au auzit de HIV/SIDA. O crestere substantiala procentuala s-a inregistrat in anul 2005, pentru respondentii care au indicat raspunsul corect pentru tipul de contact sexual protejat impotriva ITS – de la 76% in 2004, la 85% in 2005. Daca in 2004 un procent de 58,3% au declarat ca au folosit prezervativul la ultimul contact sexual, in 2005, dintre cei care au declarat ca au avut contacte sexuale in ultimele trei luni, un procent de 80,1% au declarat ca informatiile primite cu ocazia cursului i-au determinat sa foloseasca mai des prezervativul. Procentul celor care au cunostinte despre riscurile sexului neprotejat a crescut cu 30% comparativ cu 2004. Evolutia utilizarii prezervativului la ultimul contact sexual in randul beneficiarilor sesiunilor de informare HIV din unitatile MApN este reprezentata grafic mai jos:

28 Unitatile incluse in proiect au fost dotate cu televizoare, calculatoare, imprimante si DVD playere, asigurandu-se, de asemenea, consumabilele necesare desfasurarii activitatilor. In cadrul acestor sesiuni IEC s-au distribuit aproximativ 170.000 de prezervative prin sprijinul USAID. 29 Evaluarea impactului s-a realizat prin Cercetarea socio-medicala cantitativa si calitativa de tip KAP (cunostinte, atitudini, practici) privind „Prevenirea ITS & HIV/SIDA in unitatile militare ale Ministerului Apararii Nationale din Romania” realizat de INCDS.

Utilizarea prezervativului la ultimul contact sexualSursa: Studiu comparativ 2004-2005, realizat in unitatile MApN

58,3%

80,1%

0,0%10,0%20,0%30,0%40,0%50,0%60,0%70,0%80,0%90,0%

Folosirea prezevativului la ultimulcontact sexual- rezultate in 2004

Respondeti cu contact sexual in ultimele3 luni care au folosit mai des

prezervativul 2005

DIFICULTATI

- Reducerea finantarii pentru urmatorii ani ar putea determina scaderi in actiunile de prevenire HIV/ITS si a consumului de droguri.

- In ceea ce priveste evaluarea impactului activitatilor de prevenire HIV.ITS in randul tinerilor, lipsa definirii clare a indicatorilor privind cunostintele si comportamentele tinerilor a condus la neincluderea acestora in studiile de evaluare a impactului proiectelor implementate.

OPORTUNITATI

- Realizarea de parteneriate intre organizatiile negivernamentele si institutiile guvernamentale sau private care au facut posibila atingerea unui numar mare de tineri ca beneficiari ai interventiilor de prevenire HIV/ITS si consum de droguri.

- Raspunsul pozitiv al mass-media in transmiterea mesajelor de prevenire a HIV/ITS - Implicarea activa a tinerilor ca educatori intre egali in crearea si transmiterea mesajelor de

prevenire a HIV/ITS - Realizarea studiilor privind cunostintele, atitudinile si comportamentele tinerilor la nivel

national care au oferit informatiile necesare crearii de mesaje pornind de la nevoile identificate ale tinerilor cat si a utilizarii de interventii adaptate beneficiarilor.

- Intrarea in vigoare, incepand cu 1 martie 2006, a Ordinului Ministrului Apararii Nationale care prevede obligatia unitatilor MApN de a organiza actiuni de informare privind infectia HIV si ITS conform Strategiei Nationale HIV/SIDA 2004-2007

- Includerea in programa pentru dispciplina de dirigintie a unor ore obligatorii privind educatia pentru sanatate, inclusiv HIV/ITS si consum de droguri

RECOMANDARI

- Mentinerea parteneriatelor formate si largirea acestora pentru realizarea campaniilor nationale de promovare a comportamentelor sanatoase pentru transmiterea de mesaje unitare

- Dezvoltarea de strategii pentru educatia adolescentilor care nu sunt cuprinsi in sistemul de invatamant


22


23

- Proiectarea unui sistem de monitorizare locala/regionala a programelor HIV/SIDA derulate, care sa includa descrierea detaliata a programelor, specificarea indicatorilor utilizati, stabilirea ariei de acoperire (geografica, pe grupuri tinta) etc.

- Clarificarea indicatorilor din Cadrul de monitorizare si evaluare a Strategiei care se refera la cunostinte, atitudini si comportamente ale tinerilor privind HIV/SIDA/ITS prin realizarea unor criterii specifice care sa fie aduse la cunostinta tuturor implementatorilor pentru includerea acestora in studiile realizate

- Introducerea ca indicator a folosirii constante a prezervativului - Promovarea abstinentei ca masura de prevenire a transmiterii HIV in randul tinerilor - Redefinirea indicatorului privind nr. de recruti si cadre militare formate prin inlocuire cu nr.

de cadre militare angajate pe baza de contract si separarea rezultatelor pentru MAI si MApN.


24

1.2. Prevenirea transmiterii HIV asociata cu sexul comercial SITUATIA ACTUALA O descriere a situatiei la nivelul anului 2005 privind transmiterea infectiei HIV asociata sexului comercial este realizata de ARAS cu sprijin tehnic al UNAIDS Romania si CNLAS in cadrul “Cercetarii privind cunostintele, comportamentul si determinantii acestuia in randul femeilor care practica sexul comercial in Romania, mai-iunie 2005”. Studiul a fost realizat pe un esantion de 395 de CSW femei, in 12 orase din Romania30 in zone in care a fost implementat un program de prevenire a transmiterii HIV in randul CSW de ARAS in scopul masurarii impactului acestui program cat si a proiectarii unor interventii viitoare. Rezultate nepublicate ale acestei cercetari arata ca „aproximativ 90% dintre CSW intervievate si-au inceput viata sexuala inainte de 18 ani, iar 60% incepusera deja sa practice sexul comercial inainte de a deveni majore. (...) Rata de utilizare a prezervativului la ultimul contact sexual cu clientii este de 85,1%, iar rata de utilizare constanta a prezervativului in 2005 cu toti partenerii sexuali (clienti si partener de viata) este de 20%. Comportamentul sexual al minorelor este diferit de cel al CSW majore, proportia minorelor care nu folosesc niciodata prezervativul la sexul oral fiind de doua ori mai mare. Unul din elementele cheie care contrazic ratele declarative mari de utilizare a prezervativului este incidenta ridicata a semnelor si simptomelor unor ITS. Peste 60% dintre CSW declara ca au avut anterior astfel de manifestari, 15,5% dintre acestea tratandu-se singure sau dupa ce s-au consultat cu prietenii/prietenele, in timp ce 9% nu s-au tratat deloc. O amenintare importanta la adresa sanatatii publice decurge din asocierea intre numarul mare de CSW care doneaza regulat sange (10,63% din lot) din comportamenele cu risc mare de infectare cu HIV pe care acestea le adopta (sex neprotejat si utilizarea in comun a echipamentelor de injectare). Desi peste 90% dintre CSW incluse in studiu au auzit de HIV/SIDA, doar 48,6% dintre CSW stiu ca HIV/SIDA se poate transmite atat prin contactul sexual vaginal cat si prin cel oral sau anal. Peste 43% din totalitatea CSW intervievate recunosc principalele cai de transmitere a HIV (contact sexual vaginal, oral, anal, transfuzii de sange, instrumente taioase si utilizarea in comun a seringilor). Aproximativ 13% dintre cele testate pentru HIV au fost duse la testare de catre politie fara sa li se explice despre ce e vorba. Mai mult de 11% dintre CSW declara ca au consumat heroina injectabila. Trebuie subliniata incidenta mare a consumului in Bucuresti (33% din total CSW intervievate). Ingrijorator este faptul ca aproximativ 40% dintre consumatoarele de heroina decalra ca in ultima luna au utilizat in comun cu alte persoane echipamente de injectare. Alte rezultate ale acestei cercetari se refera la CSW si traficul de fiinte umane si anume, aproximativ 30% dintre CSW declara ca au fost vandute/cumparate. Traficul de femei este o realitate ingrijoratoare in special in orasele Bucuresti (45% din total intervievate denunta traficul) si Constanta (52% din total CSW intervievate afirma ca au fost vandute /cumparate). Legislatia actuala si modul in care ea se aplica nu favorizeaza programele de reducere a riscurilor asociate practicarii sexului comercial. Legislatia punitiva determina de asemenea si un mare grad de mobilitate a fetelor si asocierea frecventa a proxenetismului cu forme grave de trafic de persoane. La nivel national s-a creat un grup de lucru interministerial pentru prevenirea traficului de persoane, Oficiul National de Prevenire a Traficului de Persoane si Asistare a Monitorizarii

30 Arad, Bacau, Bucuresti, Cluj-Napoca, Constanta, Drobeta-Turnu Severin, Filiasi, Iasi, Piatra Neamt, Targu-Jiu, Timisoara.


25

Victimelor din cadrul Institutului pentru Cercetarea si Prevenirea Criminalitati si a fost elaborata Strategia Nationala Antitrafic 2006-2010, precum si Planul National de Actiune 2006-2008. Prin Legea nr. 678 din 21 noiembrie 2001 privind prevenirea si combaterea traficului de persoane este asigurat accesul la servicii sociale, medicale si de integrare sociala a personelor traficate. In proiectele realizate de institutiile care formeaza grupul interministerial de lucru sunt asistate persoanele traficate in afara tarii pentru repatrierea voluntara a acestora si se incearca reintegrarea sociala prin parteneriate cu autoritati locale si alte institutii. Singurul program de prevenire HIV in randul CSW se bazeaza pe interventia de teren (pe strada) pentru reducerea riscurilor asociate practicarii sexului comercial [0]atat pentru femei, cat si pentru barbati a fost initiat de ARAS in 1999 in Bucuresti si a fost extins in 2004 si 2005 in: Constanta, Timis, Dolj, Iasi, Cluj, Ilfov, Arad, Bacau si Neamt31. Activitatile sunt desfasurate exclusiv pe teren prin intermediul echipelor locale ARAS. Membrii acestora au fost formati in cadrul a 15 sesiuni de training si schimb de experienta. In Bucuresti programul dispune de o Unitate Mobila (ambulanta) dotata si echipata special pentru oferirea de asistenta psiho-medico-sociala. Actiuni de prevenire adresate CSW barbati au fost realizate si de organizatiile ACCEPT si PSI in cadrul asistentei oferite MSM prin interventiile realizate in locuri publice care sunt frecventate si de barbati CSW. Au fost desfasurate astfel de activitati de prevenire pe teren in orasele: Bucuresti, Arad, Cluj, Constanta, Craiova, Deva, Galati, Iasi, Sibiu, Suceava, Timisoara (ACCEPT) si in Brasov si Constanta (PSI prin colaboratorii locali). Conform asociatiei ACCEPT, monitorizarea barbatilor CSW este dificila, deoarece sunt putini cei care practica sexul comercial ca sursa de venit constanta (o persoana poate practica doar ocazional sexul comercial) iar de cele mai multe ori acestia lucreaza pe cont propriu. Asistenta oferita a constat in: sesiuni individuale IEC pentru prevenirea ITS, distributie de articole pentru sex protejat si materiale informative, referire catre serviciile de testare pentru ITS si HIV gratuite, existente la nivel local (cabinete de planificare familiala SECS, centre de consiliere si testare infiintate de RAA, ARAS). La cerere, clientii au fost insotiti la testare de catre lucratorul local ACCEPT. Obiectivele pentru aceasta prioritate sunt urmatoarele: O1: Eliminarea barierelor legislative, institutionale si financiare care limiteaza dezvoltarea programelor. O2: Dezvoltarea de programe de prevenire HIV/SIDA, ITS si a altor consecinte asociate sexului comercial in toate unitatile administrativ teritoriale. O3: Asigurarea de modalitati prin care lucratorii sexuali sa stie cum sa evite infectarea cu HIV si ITS si sa aiba mijloacele si motivarea sa puna in aplicare aceste cunostinte intr-un mediu care sa le sprijine. Rezultate planificate conform indicatorilor din Cadrul de M&E al Strategiei: 1.2.1. Cresterea numarului de judete unde se desfasoara programe de prevenire a transmiterii HIV/ITS asociate sexului comercial de la 4 judete in 2003 la 20 judete in 2005 si 42 judete in 2007

31 Distributia geografica este prezentata in Anexa 2, Harta 1.


26

1.2.2. Cresterea procentuala a lucratorilor sexuali care declara folosirea prezervativului cu toti clientii in zonele in care se desfasoara interventii de prevenire cu 10% in 2005 si 20% in 2007. ANALIZA IMPACTULUI Rezultate atinse: 1. Numarul judetelor in care se desfasoara programe de prevenire a transmiterii HIV/ITS asociate sexului comercial a crescut de la 4 judete in 2003 la 10 judete in 200532. Rezultatul preconizat pentru 2005 a fost realizat in proportie de 50%. In 2004 si 2005 a existat un singur proiect care a avut activitate specifica adresata CSW, realizat de ARAS. Pentru atingerea in 2007 a rezultatului preconizat este necesara implicarea mai multor institutii guvernamentale si organizatii in prevenirea transmiterii HIV asociata cu sexul comercial.

Indicator 1.2.1 Nr. de judete unde se desfasoara programe de prevenire a transmiterii HIV/ITS asociate sexului comercial

410

20

40

05

1015202530354045

Baseline (2003) Rezultat atins 2005 Rezultat prognozat2005

Rezultat prognozat2007

2. 22,22% din fetele care practica sexul comercial (vaginal, anal si oral) folosesc intotdeauna prezervativul33. Obiectiv 1: Eliminarea barierelor legislative, institutionale si financiare care limiteaza dezvoltarea programelor. Strategii recomandate si actiuni desfasurate pentru atingerea obiectivului:

- Revizuirea legislatiei in vederea cresterii accesului persoanelor care practica prostitutia la servicii de sanatate si sociale

Nu au fost identificate modificari ale legislatiei in vigoare privind practicarea prostitutiei pana la sfarsitul anului 2005.

32 Sursa: Rezultatele proiectului „Seara de seara” implementat de ARAS. 33 Cf. rezultatelor studiului realizat de ARAS in 2005 in 12 locatii in care s-au implementat actiuni de prevenire pentru CSW


27

- Asigurarea accesului nediscriminatoriu la toate programele de asistenta sociala pentru persoanele care practica sexul comercial.

Persoanele care practica sexul comercial, implicate in programul de asistenta in teren desfasurat de ARAS au beneficiat de: consiliere pentru evaluarea si reducerea riscurilor, asistenta pentru demersuri in vederea obtinerii actelor de identitate si referiri catre alte servicii sociale. In sensul cresterii accesului la servicii medicale si sociale a fost incheiat un protocol de colaborare cu Directia Generala de Asistenta Sociala Bucuresti. Obiectiv 2. Dezvoltarea de programe de prevenire HIV/SIDA, ITS si a altor consecinte asociate sexului comercial in toate unitatile administrativ teritoriale. Strategii recomandate si actiuni desfasurate pentru atingerea obiectivului:

- Identificarea modelelor de buna practica in domeniu. Proiectul desfasurat de ARAS in 1999 in randul persoanelor din Bucuresti care practica sexul comercial a fost identificat ca model de buna practica. Pe baza acestuia s-au adaptat modele locale pentru acordarea asistentei pe teren in functie de resursele existente si tipologia sexului comercial.

- Intarirea capacitatii organizatiilor si institutiilor deja implicate pentru a extinde numarul de programe si aria acestora de acoperire. Programul „Seara de seara” implementat de ARAS prin finantarea Fondului Global s-a extins in judetele: Arad, Timis, Cluj, Mehedinti, Dolj, Gorj, Neamt, Bacau, Iasi, Constanta si Ilfov. Obiectiv 3: Sa se asigure modalitati prin care lucratorii sexuali sa stie cum sa evite infectarea cu HIV si ITS si sa aiba mijloacele si motivarea de a pune in aplicare aceste cunostinte. Strategii recomandate si actiuni desfasurate pentru atingerea obiectivului:

- Initierea de campanii de informare, educare, comunicare, adaptate contextului local, care sa se adreseze atat persoanelor care practica sexul comercial, cat si clientilor acestora.

Pana la 31 decembrie 2005 un numar de 5.189 de CSW, clienti ai acestora si alte persoane din comunitate au fost expuse interventiilor ARAS. In Bucuresti, Unitatea mobila are un spatiu destinat consilierii, iar la fiecare vizita asistentul social, membru al echipei de teren, desfasoara sesiuni de consiliere cu lucratoarele sexuale sau cu clientii acestora. La fiecare vizita se distribuie gratuit consumabile sanitare, prezervative si acolo unde se lucreaza cu CDI se realizeaza schimb de seringi.

- Extinderea proiectelor care acorda asistenta pe teren persoanelor care practica sexul comercial. ARAS a extins activitatile adresate persoanelor implicate in sexul comercial in alte 9 judete din tara. Modelul de interventie a fost cel utilizat in Bucuresti, dar adaptat situatiei locale.

- Stabilirea de parteneriate cu autoritatile locale, inclusiv cu politia pentru ca acestea sa sprijine si sa fie implicate in interventiile de prevenire.

ARAS a incheiat protocoale de colaborare cu trei inspectorate de politie: Politia Capitalei, Politia Neamt si Bacau. Pentru aprox. 150 de oficiali ai politiei Bucuresti au fost sustinute sesiuni de


28

formare cu privire la modalitatile de asistare a CSW si consumatorilor de droguri in sensul colaborarii in interventiile de prevenire din teren.

- Dezvoltarea unui sistem simplu de referire la serviciile medicale care sa asigure accesul universal al persoanelor care practica sexul comercial la servicii de testare si tratament HIV, ITS si alte boli transmisibile.

Singurul program in care s-a asigurat accesul egal la servicii complete pentru CSW s-a desfasurat in 5 cabinete de planificare familiala ale SECS din: Bucuresti, Iasi, Cluj, Constanta si Timisoara. In aceste cabinete, personalul medical a fost instruit in consilierea CSW, includerea protectiei duale in consiliere, tehnica tratamentelor sindromice in ITS , consiliere pre si post testare HIV si comunicare. Clientii au fost referiti acestor cabinete SECS de catre alte organizatii neguvernamentale care desfasoara programe adresate CSW si persoanelor traficate: ARAS, PSI, OIM34, ACCEPT, s.a . Gama de servicii a inclus: consulatii medicina generala, consiliere PF, consultatii ginecologice si dermato- venerologice, examene laborator (secretie vaginala, teste sarcina, teste Babes- Papanicolau), examene colposcopice, teste rapide pentru HIV, gonoree, sifilis, hepatite B si C, tratamente sindromice gratuite pentru ITS (293 cazuri), tratamente generale gratuite ale unor altor boli transmisibile sau afectiuni intercurente si asigurarea gratuita a metodelor contraceptive moderne acelor cliente care au decis utilizarea unei metode. Rezultatele furnizate de asociatia SECS din 2004 si 2005 arata ca un numar de 1949 CSW au accesat aceste servicii complexe si au beneficiat de 11.777 servicii la cele 5 cabinete de planificare familiala SECS din judetele incluse in proiect. Rezultatele pozitive ale testarilor s-au inscris in tendinta de tara: 91 cazuri sifilis (4,7%), 52 cazuri de hepatita C (2,7%), 48 cazuri Chlamidiaza (2,5%), 41 cazuri gonoree(2,1%), 40 cazuri hepatita B (2%), 5 cazuri HIV (0,25%). Servicii medicale au fost furnizate si in teren prin unitatea mobila (ARAS), acestea constand in: evaluari si interventii primare (ex. pentru victime ale agresiunilor: tratarea ranilor, eliminarea riscurilor de infectare a ranilor, vaccinari pentru Hepatita A si B), distribuire de prezervative, apa distilata iar pentru CSW consumatori de droguri injectabile s-a realizat si schimb seringi. Organizatiile ACCEPT si PSI, care au desfasurat activitati de prevenire in randul barbatilor CSW din zonele de interventie frecventate in mod specific de MSM, au distribuit prezervative si lubrificanti pentru sex protejat si au facut referiri catre serviciile medicale si sociale gratuite existente la nivel local: cabinete SECS, centre de consiliere si testare infiintate de RAA si ARAS. La cerere, clientii au fost insotiti la testare de catre lucratorii locali. DIFICULTATI

- Imposibilitatea deplasarii CSW la centre medicale si centre de planificare familiala, datorita proxenetilor si pierderilor financiare in urma timpului pierdut neproductiv.

- Monitorizarea dificila a CSW barbati OPORTUNITATI

- Rezultatele pozitive ale programelor de teren pentru persoanele care practica sexul comercial in strada constitutie argumente pentru continuarea si extinderea acestui tip de interventie

34 Organizatia Internationala pentru Migratie – Misiunea in Romania


29

- Extinderea interventiei de tip „lideri de opinie”35 in randul grupului MSM CSW incepand cu vara anului 2006, in Bucuresti de catre PSI

RECOMANDARI

- Realizarea de campanii de lobby si advocacy pentru legiferarea sexului comercial - Dezincriminarea/ legalizarea prostitutiei in scopul asigurarii unui mediu favorabil

implementarii activitatilor de prevenire, in special in zona sanatatii publice. Adoptarea unei astfel de legislatii ar permite si o mai buna monitorizare si solutionare a cazurilor de abuz/trafic.

- Realizarea de colaborari intre ONG si institutii publice in scopul extinderii programului de prevenire in teren initiat de ARAS si a cresterii accesului la servicii medicale si sociale pentru CSW

- Finantarea programelor adresate persoanelor implicate in sexul comercial din resurse publice

- Introducerea unor indicatori in documentul Cadrul de Monitorizare si Evaluare a Strategiei Nationale care sa reflecte accesul la servicii de testare HIV/ITS si tratament ITS

- Dezvoltarea de programe de prevenire adresate MSM implicati in sexul comercial. - Intensificarea activitatilor de prevenire a consumului de droguri injectabile si a celor care

vizeaza reducerea riscurilor asociate injectarii datorita incidentei mari a consumului de droguri injectabile in randul CSW36

35 Liderii de opinie sunt persone apartin unei anumite comunitati instruite privind HIV/ITS care sa transmita mesajele in cadrul comunitatii respective. 36 Cf. rezultatelor nepublicate ale “Cercetarii privind cunostintele, comportamentul si denterminantii acestuia in randul femeilor care practica sexul comercial in Romania, mai-iunie 2005”, realizat de ARAS, UNAIDS si CNLAS, aproximativ o treime dintre CSW intervievate in BUCURESTI isi injecteaza heroina.


30

1.3. Prevenirea transmiterii HIV in randul utilizatorilor de droguri injectabile

SITUATIA ACTUALA Incepand cu 2004, interventiile de prevenire a transmiterii HIV, ITS si hepatitei in randul consumatorilor de droguri injectabile (UDI) s-au inscris in doua directii de actiune: reducerea cererii de droguri si reducerea riscurilor asociate consumului de droguri. Adoptarea celor doua directii pleaca de la urmatoarele premise: Proliferarea consumului de droguri legale si ilegale. Studiul international ESPAD37 2003

indica o crestere, fata de 1999, a prevalentei consumului de droguri in randul tinerilor romani. La nivelul anului 2003, numarul adolescentilor de 15-16 ani care fumau crescuse cu 11%, consumul de marijuana se dublase, cel de ecstasy se triplase, iar numarul celor care raportau consum de droguri injectabile crescuse cu 50% in grupa de varsta indicata.

Consumul de substante stupefiante legale si ilegale usoare (ex.: marijuana, ecstasy etc.) deschide calea spre consumul de substante de mare risc (ex.: heroina, cocaina etc.) – teoria „stepping - stone”

Conform inregistrarilor politiei si a rapoartelor privind crima organizata, in ultimii ani Romania a devenit si o tara „de consum” a drogurilor, nu numai „de tranzit”

Comportamentele cu risc de infectare cu HIV, ITS si hepatita sunt raspandite in randul consumatorilor de droguri injectabile (CDI). Conform unui studiu RHRN din iulie 200438, 97,6% dintre CDI intervievati folosisera in comun cel putin una dintre piesele de injectare. De asemenea, dintre respondentii activi sexual in luna premergatoare studiului, numai 2% au declarat ca au folosit prezervativ la ultimul contact sexual si nu au utilizat echipamentul de injectare in comun cu alte persoane.

Studiul39, efectuat in 2004 sub coordonarea ANA in randul populatiei generale, indica faptul ca 1% din populatia Bucurestiului consuma droguri prin administrare intravenoasa. Conform estimarilor, numai in Bucuresti traiesc cca 24.000 de CDI, 90% fiind consumatori de heroina. Cu toate acestea, doar 8,5% dintre CDI estimati participau in 2004 la programele de schimb de seringi si mai putin de 5% erau inclusi in programe de tratament (substitutiv sau non substitutiv). Accesul scazut al CDI la programe de reducerea riscurilor si/sau de tratament, determina perpetuarea practicilor de utilizare in comun a echipamentelor de injectare si conduce la cresterea riscurilor de infectare cu HIV nu numai in randul consumatorilor de droguri, ci si in randul populatiei generale.

Dezvoltarea si sustinerea programelor de reducere a riscurilor asociate consumului de droguri au fost incluse ca prioritati atat in Strategia Nationala HIV/SIDA 2004 – 2007, cat si in Strategia Nationala Antidrog 2005-2012. Alaturi de cele 2 documente, programele de harm reduction au fost introduse si definite in noua legislatie antidrog adoptata in 2004 (Legea nr. 522/2004).

37 European School Survey Project on Alcohol and Other Drugs a fost efectuat pentru prima data prima data in Romania in 1999. In 2003, studiul a inclus 35 de tari europene, in Romania datele colectandu-se de la un esantion de 4.371 elevi de 15 si 16 ani. 38 RHRN, Consumatorii de droguri: comportamentul de injectare si comportamentul sexual, iulie 2004. Studiul a fost realizat pe un esantion de 500 UDI, clienti ai programelor RHRN derulate in Bucuresti. 39 ANA, Prevalenta consumului de droguri in Romania. Studiu in populatia generala, 2004, disponibil pe www.ana.gov.ro.

Obiectivele pentru aceasta prioritate sunt urmatoarele: R

A

R

Ppvfiecci

AC

O1: Reducerea cererii, prin reducerea numarului de noi utilizatori de droguri

O2: Dezvoltarea programelor si a serviciilor de reducere a riscurilor asociate, astfel incatacestea sa poata asigura accesul a cel putin 60% dintre consumatorii de droguri injectabile.

ezultate planificate conform indicatorilor din Cadrul de M&E al Strategiei Nationale:

NALIZA IMPACTULUI

ezultate atinse:

entru a stabili masura in care a fost atins indicatorul 1.3.1 („procent de UDI care participa la rograme de reducere a riscurilor, inclusiv schimb de seringi”) au fost luate in considerare doua alori ale acestuia si aceasta deoarece Cadrul de M&E al strategiei nu specifica daca indicatorul ace referire la utilizarea in comun a echipamentelor de injectare in ultima luna sau la ultima njectare. Daca se ia in considerare valoarea indicatorului pe dimensiunea „utilizare in comun de chipament de injectare in ultima luna”, se constata ca la nivelul anului 2005, procentul de CDI are raporteaza practici riscante de injectare ramane in continuare ridicat, depasind chiar cu ateva procente valoarea de baseline a indicatorului. Daca, in schimb, se adopta varianta „ultima njectare”, se observa o depasire a planificarii pentru 2005 (24,6% fata de 40% prognozate).

Indicator 1.3.1: Procent de UDI activi in ultima luna care au utilizat in comun echipament de injectare (la injectarile din ultima luna/la ultima injectare)

52,0% 55,3%

24,6%

40,0%30,0%

0,0%10,0%20,0%30,0%40,0%50,0%60,0%

Baseline (2002) Rezultat atins2005 (pentruinjectarile dinultima luna)

Rezultat atins2005 (pentru

ultima injectare)

Rezultatplanificat 2005


ceasta situatie sugereaza necesitatea reformularii si specificarii indicatorului 1.3.1 definit in adrul de M&E.

Sursa: RHRN, raport de cercetare, Consumatorii de droguri: comportamentul de injectare si comportamentul sexual, iulie 2004

1.3.1. Scaderea de la 52% (2002) la 40% in 2005 si la 30% in 2007 a procentului de UDIactivi in ultima luna care raporteaza ca au utilizat in comun echipamentul de injectare.

1.3.2. Cresterea de la 10% (2002) la 30% in 2005 si la 60% in 2007 a procentului de UDI careparticipa la programe de reducere a riscurilor, inclusiv schimb de seringi.


31

Valoarea indicatorului 1.3.2 („procent de CDI care participa la programe de reducere a riscurilor asociate, inclusiv schimb de seringi”)reflecta in mod exclusiv acoperirea programelor de schimb de seringi derulate in Bucuresti.

Indicator 1.3.2: Procent de UDI care participa la programe de reducere a riscurilor asociate, inclusiv schimb de seringi

Sursa: Centralizator indicatori UMP - Fondul Global, februarie 2006

10,0%24,7% 30,0%

60,0%

0,0%10,0%20,0%30,0%40,0%50,0%60,0%70,0%

Baseline (2002) Rezultat atins2005 (schimb de

seringi)

Rezultat planificat2005


Atat indicatorul 1.3.1 cat si indicatorul 1.3.2 reflecta indirect si nespecific progresele inregistrate in prevenirea transmiterii HIV in randul CDI. 1.3.2 indica doar acoperirea programelor de schimb de seringi, fara a furniza vreo informatie despre impactul acestora. In acelasi timp, 1.3.1 reflecta partial raspandirea practicilor riscante in randul CDI, facand referire doar la utilizarea in comun a echipamentelor de injectare, nu si la folosirea prezervativului.40

In vederea evaluarii eficiente a progreselor inregistrate in cadrul acestei prioritati, se recomanda reformularea si redefinirea indicatorilor 1.3.1 si 1.3.2.

Obiectiv 1: Reducerea cererii, prin reducerea numarului de noi utilizatori de droguri

Strategii recomandate si actiuni realizate pentru atingerea obiectivului:

- Actiuni IEC cu scopul de a reduce cererea de droguri in randul tinerilor din populatia generala si a celor apartind grupurilor vulnerabile. Cele mai multe actiuni IEC dezvoltate in perioada 2004 – 2005 s-au adresat in special tinerilor (14 – 25 de ani) din populatia generala. Actiunile au constat in sesiuni de informare organizate cu ocazia unor evenimente singulare ce implicau tineri (ex.: manifestari culturale, sportive si de divertisment) sau au fost incluse in campanii integrate, de durata, desfasurate la nivel local sau national. Coordonate de institutii guvernamentale si neguvernamentale41, actiunile IEC s-au bazat pe instrumente si strategii variate de comunicare a mesajelor de prevenire a consumului de droguri (ex.: activitati de outreach, activitati de peer education, campanii

40 Recomandarea UNGASS este pentru culegerea indicatorului “procent de UDI care in ultima luna nu au folosit in comun echipamente de injectare si au folosit prezervative in timpul contactului sexual”.


32

41 ANA, Salvati Copiii, RAA, organizatii neguvernamentale locale.


33

mass media, campanii pe Internet, comunicare si distribuire de materiale informative in cadrul activitatilor scolare si extrascolare, linie telefonica gratuita – Help Line42 etc.). Pentru persoanele apartinand grupurilor vulnerabile (ex.: consumatori de droguri injectabile, persoane care practica sexul comercial, detinuti etc.), institutiile guvernamentale si neguvernamentale active in domeniu43 au elaborat actiuni IEC specifice, care au vizat atat reducerea cererii, cat si a riscurilor asociate consumului de droguri. De exemplu, in 2004 prin Directia Generala a Penitenciarelor s-a derulat un proiect ce a constat in: formarea de educatori intre egali din randul detinutilor, organizarea de actiuni IEC in penitenciare (cu ajutorul educatorilor)44 si distribuire de prezervative catre detinuti la momentul eliberarii din penitenciar.

- Integrarea in curriculum-ul de educatie pentru sanatate a elementelor privind prevenirea uzului si abuzului de substante ilegale. In 2004 - 2005, organizatia neguvernamentala Salvati Copiii in parteneriat cu MEdC a elaborat programa scolara, pentru clasele I – XII, privind uzul si abuzul de substante ilegale.

- Implicarea in campaniile de prevenire a tinerilor si a persoanelor publice identificate ca modele de catre tineri. In perioada noiembrie – decembrie 2005, Salvati Copiii a initiat, in parteneriat cu revista „Bravo” si casa de discuri „ROTON”, campania Don’t be a „HERO” de prevenire a consumului de heroina in randul adolescentilor din Romania. Implicand peste 10 vedete din muzica romaneasca, Don’t be a „HERO” a urmarit nu doar informarea tinerilor, ci si strangerea de fonduri pentru sustinerea unui centru detox din Bucuresti.

Obiectiv 2: Dezvoltarea programelor si a serviciilor de reducere a riscurilor asociate, astfel incat acestea sa poata deservi cel putin 60% dintre consumatorii de droguri injectabile Strategii recomandate si actiuni realizate pentru atingerea obiectivului:

- Legislatie. Legea nr. 522, adoptata la 24 noiembrie 2004, modifica Legea nr. 143/2000 privind combaterea traficului si a consumului ilicit de droguri, stabilind premisele pentru formularea si acreditarea standardelor nationale de asistenta medicala, psihologica si sociala a consumatorilor de droguri. Noua lege face distinctie intre calitatea de „consumator” si aceea de „consumator dependent”, introduce si defineste notiuni precum „program terapeutic”, „evaluare psihologica si sociala a consumatorului”, „program/circuit integrat de asistenta a consumatorilor si a consumatorilor dependenti de droguri”.

- Definirea standardelor pentru servicii integrate de asistenta a consumatorilor de

droguri. In 2005, sub coordonarea ANA, au fost elaborate „Standardele sistemului national

42 Linia telefonica gratuita (Help-line) a fost pusa in functiune cu consultanta tehnica oferita de UNICEF si Canadian Public Health Association. In cadrul proiectului a fost asigurata instruirea pesonalului ANA cu privire la managementul unui serviciu de tip Help-line. 43 RHRN, ANA. 44 Finantare JSI/USAID si Fondul Global.


34

de asistenta medicala, psihologica si sociala a consumatorilor de droguri”45, document ce urmeaza a fi supus aprobarii Guvernului Romaniei sub forma regulamentului de aplicare a Legii 522/2004. „Standardele…” stabilesc trei niveluri de interventie in asistenta consumatorilor de droguri: 1) servicii de identificare si informare a consumatorilor, asistenta de urgenta, servicii de reducere a riscurilor asociate consumului si de referire a consumatorilor catre nivelul al doilea; 2) evaluarea bio-psiho-sociala a consumatorilor si elaborarea planurilor individualizate de asistenta si tratament – servicii oferite de institutii publice de sanatate, in colaborare cu Centrele de Evaluare, Prevenire si Consiliere Antidrog (CEPCA); 3) reinsertia sociala a consumatorului de droguri, prin includerea acestuia in programe de dezintoxicare, in grupuri si comunitati terapeutice sau in programe de mentinere prin substitutie. Dupa cum se precizeaza insa si in preambulul documentului, „Standardele…” nu vizeaza asistenta integrata pentru cazurile de abuz de alcool, pentru consumatorii de droguri aflati in detentie, pentru cei care abuzeaza de medicamente cu prescriptie sau pentru consumatorii minori (sub 18 ani).

- Formarea specialistilor. In vederea instituirii sistemului integrat de servicii psihosociale si

terapeutice pentru consumatorii de droguri, ANA a organizat concurs pentru angajarea de personal pentru cele 47 de CEPCA din tara.46 CEPCA au la baza echipe multidisciplinare – formate din medici, psihologi, asistenti sociali, specialisti in educatie si specialisti in prevenirea criminalitatii – care au rolul de a asigura evaluarea si managementul de caz pentru consumatorii de droguri care se adreseaza centrelor. 36 dintre specialistii ANA si ai CEPCA-urilor au beneficiat de instruire cu privire la programele de reducere a riscurilor asociate consumului de droguri (organizarea de servicii bazate pe principiul reducerii riscurilor asociate consumului de droguri, managementul acestor servicii si programe etc) in cadrul programului „Informare/educare/comunicare pentru consumatorii de droguri injectabile” (RHRN).47 In 2004 – 2005, in contextul unor parteneriate dintre ANA, Ministerul Sanatatii si institutii reprezentand societatea civila din Romania si din strainatate, au fost derulate mai multe activitati de formare a specialistilor in prevenirea, evaluarea si tratamentul adictiilor. In baza curriculelor elaborate de ANA si parteneri au fost asigurate cursuri de instruire pentru specialisti in domeniul prevenirii si consilierii antidrog (11 specialisti – Confederatia Caritas, 8 specialisti – personal ANA) si sesiune de formare de formatori in domeniul prevenirii si consilierii antidrog (30 de formatori) si al asistentei integrate pentru consumatorii de droguri (20 de formatori). Formatorii – proveniti din institutii guvernamentale si neguvernamentale – urmeaza sa instruiasca cca 300 de profesionisti ce vor fi implicati in asigurarea serviciilor din sistemul national de asistenta medicala, psihologica si sociala a consumatorilor de droguri.

- Furnizarea serviciilor de schimb de seringi. Organizatiile neguvernamentale membre ale

RHRN (ARAS, ALIAT, Open Doors) raman in continuare singurii furnizori de programe de schimb de seringi si de IEC destinate reducerii riscurilor asociate injectarii. La finalul

45 “Standardele…” au fost elaborate in cadrul proiectului Intarirea managementului programului national de droguri finantat de Fondul Global. 46 41 de judete si 6 sectoare in Bucuresti. 47 Suport tehnic si finantare UNICEF.


35

anului 2005, 24,7% dintre consumatorii de droguri injectabile estimati in Bucuresti fusesera integrati in programe de schimb de seringi.

- Includerea programelor de reducere a riscurilor in agenda institutiilor publice. In

vederea asigurarii continuitatii si sustenabilitatii programelor de harm reduction, ARAS si RHRN au initiat o campanie de advocacy adresata deopotriva autoritatilor locale, centrale si comunitatii farmacistilor, acestia din urma fiind actori cu un rol important in asigurarea accesului CDI la echipamente de injectare sterile.48 Campania a constat in: organizarea de intalniri cu reprezentanti ai autoritatilor locale, centrale si cu reprezentanti ai farmacistilor; elaborarea unor documente de pozitie care sustin necesitatea programelor de harm reduction si inaintarea acestora catre autoritatile centrale; instruirea angajatilor din Directiile General de Asistenta Sociala cu privirea la programele de harm reduction; distribuirea a 2.000 de manuale de management al serviciilor de schimb de seringi catre actorii institutionali (potential) implicati in dezvoltarea programelor de reducere a riscurilor.

- Substitutia cu metadona. In momentul de fata capacitatea serviciului de substitutie este de

aproximativ 650 persoane/an, singurele centre de substitutie functionand in Bucuresti. Planul de actiune al Strategiei Nationale Antidrog isi propune infiintarea mai multor centre de substitutie, cu extinderea lor la inca 4 locatii: Cluj, Iasi, Timisoara si Constanta.

- Servicii de reintegrare sociala. In perioada 2004 – 2005, au fost puse bazele unor

parteneriate public – privat pentru infiintarea unor comunitati terapeutice care sa asigure fostilor consumatori de droguri premisele reinsertiei sociale: asistenta psihologica si sociala, formare/recalificare si orientare profesionala, asistenta educationala, asistenta juridica si reconectarea la servicii comunitare de asistenta sociala – toate acestea intr-un cadru rezidential, pentru o perioada de minim 6 luni. In martie 2005, Fundatia pentru Ingrijiri Comunitare a infiintat primul Centru de Zi (ambulatoriu) pentru reinsertia sociala a toxicodependentilor, oferind clientilor sai servicii de asistenta psihologica (ex.: grupuri de suport, terapie individuala si de grup), servicii de consiliere si orientare vocationala si de asistenta educationala. In afara Centrului de Zi, reinsertia sociala a fostilor consumatori se realizeaza in cadrul unor servicii cu caracter neintegrat – cel mai adesea medico-psihologice – oferite de unitati spitalicesti specializate in tratamentul adictiilor (ex.: Centrul post-cura Balaceanca, Socola etc.).

DIFICULTATI

- Masurarea impactului actiunilor IEC si efectuarea analizelor cost- eficienta nu sunt inca practici curente si generalizate in randul implementatorilor de programe din Romania, lucru care face dificila evaluarea eficientei celor mai multe actiuni IEC (mai ales cele nationale, destinate populatiei generale)

- Programele de harm reduction, precum si cele tratament substitutiv si nesubstitutiv au in continuare capacitate si acoperire redusa (majoritatea sunt concentrate in Bucuresti). De exemplu, in capitala, la finalul lui 2005 doar 24,7% dintre cei 24,000 CDI estimati erau inclusi in programe de schimb de seringi si de reducere a riscurilor asociate injectarii.

48 RHRN, 2004, studiu Consumatorii de droguri injectabile – perspectiva farmacistilor.


36

- Lipsa fondurilor de la bugetul de stat sau necoordonarea acestora intr-o maniera integrata ameninta sustenabilitatea programelor de reducere a riscurilor implementate in 2004 si 2005, cu finantare de la Fondul Global. Desi sunt definite ca prioritati in strategiile nationale HIV/SIDA si antidrog, programele de schimb de seringi nu sunt incluse la acest moment pe agenda bugetului de stat.

- Desi au fost elaborate „Standardele sistemului national de asistenta medicala, psihologica si sociala a consumatorilor de droguri”, serviciile existente nu au inca capacitatea de a asigura consumatorilor care le acceseaza un circuit terapeutic integrat. Serviciile existente sunt insuficiente (2 centre de metadona si 3 centre specializate dezintoxicare in Romania), suprasolicitate (prea putin personal in comparatie cu numarul de clienti) sau nu sunt adaptate nevoilor consumatorilor.49

- In prezent nu exista programe care sa adreseze riscurile asociate consumului de droguri sintetice.

- Persistenta si gradul mare de raspandire al practicii de a utiliza in comun instrumentele de injectare. Acest fenomen este intretinut, in principal de: accesul limitat al consumatorilor la echipamente de injectare sterile; capacitatea redusa si acoperirea limitata a programelor de schimb de seringi; nivelul scazut de cunostinte al CDI despre transmiterea HIV si a hepatitelor. Organizatiile active in domeniu semnaleaza50 ca CDI inregistreaza in continuare un nivel scazut de cunostinte cu privire la transmiterea hepatitelor (B,C), la necesitatea testarii si la serviciile pe care le pot accesa pentru diagnosticare si tratament. Desi in randul CDI se inregistreaza o rata ridicata a cazurilor de hepatita C, managementul de caz al unui consumator de droguri purtator de virus hepatic C nu este clar definit.

- Desi multi CDI sunt implicati in practicarea sexului comercial, serviciile socio-medicale care sa se adreseze acestor grupuri sunt aproape inexistente.

OPORTUNITATI

- Datorita experientei acumulate, ONG-urile active in aria reducerii riscurilor asociate consumului de droguri constituie o resursa importanta de formare pentru personalul din institutii guvernamentale sau neguvernamentale care desfasoara programe similare.

- In baza modulelor de curs elaborate, ANA preconizeaza ca pana la sfarsitul lui 2006 vor fi instruiti cca 300 de formatori specializati atat in prevenirea si consilierea antidrog, cat si in tratamentul adictiilor.

- Reteaua centrelor de consiliere si testare voluntara HIV poate asigura cresterea accesului CDI la testare HIV gratuita, la informare cu privire la HIV, ITS si hepatite si la referire

49 De exemplu, centrele de dezintoxicare nu sunt legate de servicii conexe care sa asigure reinsertia sociala a consumatorilor dependenti. De asemenea, reinsertia sociala a consumatorilor este afectata prin chiar maniera de organizare a centrelor de metadona : acestea sunt deschise doar intre orele 10.00 si 14.00, astfel incat clientii care nu primesc retete trebuie sa lipseasca zilnic de la lucru sau aleg sa renunte la un loc de munca pentru a-si primi tratamentul. 50 ARAS/RHRN, Raport intalnire advocacy – Factorii de decizie de la nivel politic, Octombrie 2004.


37

catre servicii conexe, in special datorita gradului ridicat de acoperire (16 judete) si de adresabilitate51.

- Actiunile de lobby orientate catre institutii neguvernamentale si mai ales catre actori privati pot pune bazele unor parteneriate care sa asigure daca nu dezvoltarea, cel putin sustinerea programelor de schimb de seringi existente la nivelul anului 2005.

RECOMANDARI

- Continuarea si extinderea colaborarii dintre institutii publice si private in urmatoarele arii: formarea de personal specializat; organizarea programelor de prevenire a consumului de droguri; dezvoltarea programelor de harm reduction si a celor de tratament al adictiilor.

- Continuarea si extinderea parteneriatelor cu farmacii si lanturi farmaceutice, pentru prevenirea infectiei cu HIV, a hepatitelor B si C prin comercializarea fara restrictie a echipamentelor de injectare. Identificarea si atragerea si altor actori privati care ar putea contribui la sustinerea si extinderea programelor de reducere a riscurilor.

- Sustinerea si extinderea programelor de schimb de seringi ca si servicii de prevenire a infectiei cu HIV, la nivel local si regional

- Continuarea si extinderea colaborarii dintre organizatiile care deservesc CDI, CCT-uri si alte servicii de testare si diagnosticare a HIV si a hepatitelor

- Dezvoltarea unei strategii IEC adecvate CDI (din punct de vedere informational, comportamental si cultural) in vederea prevenirii transmiterii infectiei cu HIV, a hepatitelor B si C

- Extinderea programelor de outreach pentru CDI care fac parte din grupurile vulnerabile precum MSM, CSW, rroma. La acest moment, interventiile de outreach sunt principalul instrument de prevenire a transmiterii HIV in randul acestei populatii. Criminalizarea anumitor practici (ex.: prostitutie, consum de droguri), stigma asociata apartenentei la un anumit grup, precum si accesul redus la servicii medicale, transforma aceasta categorie de CDI intr-un grup „invizibil” pentru interventiile de prevenire utilizate in mod obisnuit in populatia generala.

- Infiintarea unor noi centre de metadona, care sa satisfaca nevoia de tratament substitutiv nu doar in Bucuresti ci si in orasele care inregistreaza un numar mare de consumatori de heroina.

- Adaptarea ghidurilor terapeutice de tratament substitutiv la recomandarile internationale.

- Reformularea/redefinirea indicatorilor 1.3.1 si 1.3.2 din Cadrul de M&E pentru ca acestia sa surprinda in mod corect si specific progresele din aria prevenirii transmiterii HIV in randul CDI.

51 Centrele de consiliere si testare HIV (CCT) se adreseaza atat populatiei generale cat si grupurilor vulnerabile. Promovarea constanta a CCT-urilor si colaborarea dintre CCT-uri si organizatiile care deservesc grupuri vulnerabile (inclusiv IDU), constituie premise pentru cresterea accesibilitatii centrelor in randul acestor grupuri.


38

1.4. Prevenirea transmiterii HIV in sistemul penitenciar SITUATIA ACTUALA Ministerul Justitiei are in subordinea sa 44 de penitenciare din care 6 sunt spitale. In fiecare penitenciar exista un cabinet medical care are in organigrama: medic, asistenta medicala, asistent de farmacie, stomatolog si asistent de stomatologie, iar in unele unitati si asistent de igiena. In octombrie 2004 in penitenciarele din Romania se aflau circa 40.000 de detinuti. Conform HG 232/2005 privind aprobarea Strategiei de reforma a sistemului judiciar pe perioada 2005-2007 si a Planului de actiune pentru implementarea acestei strategii, una din prioritati este „consolidarea sistemului penitenciar potrivit standardelor europene”52. Prin aceasta se vizeaza alinierea conditiilor de detentie la standardele europene, cu respectarea stricta a drepturilor omului. Administratia Nationala a Penitenciarelor desfasoara proiecte de prevenire a HIV/ITS consum de droguri adresate detinutilor inca din 2000. Oferirea de prezervative nu a fost inca acceptata pentru perioada detentiei, ci numai la eliberare, iar in cadrul penitenciarelor nu exista camere speciale pentru vizitele conjugale. Incepand cu 2004 ANP a implementat 3 proiecte53 care au avut ca obiective asigurarea durabilitatii programelor de prevenire in scopul reducerii transmiterii infectiei HIV/ITS si a prevalentei abuzului de droguri, promovarea comportamentului sigur in institutia penitenciara; dezvoltarea si intarirea sistemului de asistenta medicala si suport psihosocial privind dependenta de droguri si extinderea capacitatii de consiliere si testare voluntara. Activitatile au fost realizate de echipele multidisciplinare la nivelul fiecarui penitenciar, formate din personal medical, socio-educativ (psiholog, asistent social) si in cateva unitati si din personalul de paza, intr-un cadru coordonat pentru pregatirea educatorilor intre egali din randul detinutilor si a realizarii activitatilor de prevenire HIV/SIDA54. Rezultatele studiului55 realizat in 2005 pe un esantion de 480 persoane aflate in detentie, din 16 penitenciare arata ca: „95% din respondenti au auzit despre HIV/SIDA; 12,3% dintre detinuti au aflat de HIV/SIDA in perioada de detentie iar sursele de informare sunt: personalul de ingrijire medicala si psihologica si colegii de camera, indicand utilitatea metodei de informare prin educatori intre egali. Observatia este intarita si de faptul ca 58% din detinuti afirma ca vorbesc in camera cu colegii despre infectia HIV. Faptul ca infectia cu HIV/SIDA se poate preveni era cunoscut afirmativ de 83,1% dintre detinuti. Doar 11,7% din respondenti utilizeaza permanent prezervativele in relatiile sexuale, 47% ocazional, iar 26,5% afirma ca nu le place sa le utilizeze. Recunoasterea practicarii relatiilor sexuale pentru bani sau diferite favoruri nu pare a fi o problema, chiar si fortarea sau practicarea relatiilor sexuale in penitenciar. In schimb

52 In acest scop, va fi elaborat un plan pe termen lung de construire a unor penitenciare noi si de renovare si modernizare a spatiilor de detentie la penitenciarele existente. O atentie deosebita este acordata reinsertiei sociale a detinutilor dar si imbunatatirea asistentei medicale, prevenirea si combaterea consumului de droguri in penitenciare constituie obiective strategice importante. In planul resurselor umane disponibile, va fi continuat procesul de demilitarizare a sistemului administratiei penitenciare, urmarindu-se suplimentarea schemelor de personal si ocuparea posturilor vacante, in scopul atingerii unui nivel optim al raportului detinut/personal de supraveghere si paza. 53 Prin finantarea Fondului Global de Combatere HIV/SIDA, TBC si Malariei 54 Formarea de peer educators si distributia de prezervative la eliberare au fost finantate de JSI/USAID in 2004 pana la inceperea finantarii Fondului Global. 55 „Studiu privind cunostintele, atitudinile, comportamentele si obiceiurile persoanelor aflate in detentie in legatura cu infectia HIV”, Dr. Florin Popovici, ANP, 2005

intrebarea despre utilizarea prezervativului in prezent, in detentie, induce o rata de non-raspuns de 95%”. Obiectivele pentru aceasta prioritate sunt urmatoarele: O1: Inlaturarea barierelor institutionale si constientizarea administratiei si a factorilor de decizie asupra necesitatii introducerii de masuri pentru diminuarea transmiterii HIV, ITS si hepatitelor virale. O2: Extinderea programelor IEC de prevenire HIV/SIDA, ITS si hepatitelor virale pentru a asigura pana la nivelul anului 2005 pregatirea a cel putin 60% din cadre si pregatirea a cel putin 400 de educatori intre egali din randul detinutilor in paralel cu distribuirea de prezervative si dezvoltarea serviciilor de tratament pentru dependentii de droguri. Rezultate planificate conform indicatorilor din Cadrul de M&E al Strategiei: 1.4.1. Cresterea procentuala a cadrelor medicale si nemedicale din sistemul penitenciar pregatite pentru prevenirea HIV/ITS cu 60% in 2005 si cu 80% in 2007 fata de 10 % in 2002. 1.4.2: Cresterea numarului de educatori intre egali din randul detinutilor la 400 in 2005 si 500 in 2007, fata de 90 educatori intre egali din randul detinutilor in 2002. ANALIZA IMPACTULUI Rezultate atinse: 1. 79,65% din cadrele medicale din sistemul penitenciar au fost instruite pentru prevenirea HIV/ITS.56

Indicator 1.4.1: Procent de cadre medicale si nemedicale din sistemul penitenciar care au fost pregatite pentru prevenirea HIV/ITS

79,65%

60,0%

80,0%

0,00%10,00%20,00%30,00%40,00%50,00%60,00%70,00%80,00%90,00%

Rezultat atins 2005 (cadremedicale)

Rezultat prognozat 2005 (cadremedicale si nemedicale)

Rezultat prognozat 2007 (cadremedicale si nemedicale)

2. Pana la sfarsitul anului 2005, numarul de educatori intre egali din randul detinutilor era de 4.432.


39

56 La 30 septembrie 2005, erau 226 de cadre medicale angajate; din acestea, 180 de cadre medicale au fost instruite. Datele au fost furnizate de Directia Generala a Penitenciarelor.

Formularea acestui indicator nu reflecta in mod clar daca se urmareste numai formarea detinutilor ca educatori intre egali sau si numarul celor care sustin activitati de prevenire. Astfel incat programul de prevenire a transmiterii HIV in penitenciare prin intermediul detinutilor ca educatori intre egali sa aiba o continuitate, este important sa existe permanent educatori intre egali activi. Din cei 4432 de educatori intre egali formati au sustinut trimestrial activitati IEC intre 497 si 848 de detinuti activi. Rezultatele preconizate pentru 2005 si 2007 au fost depasite indiferent de numarul de referinta (detinuti formati sau activi).

Indicator 1.4.2: Nr. de educatori intre egali din randul detinutilor pregatiti

90

4432

848400 500

0500

100015002000250030003500400045005000

Baseline (2002) Rezultat atins2005 (educatori

intre egaliformati)

Rezultat atins2005 (educatori

intre egaliactivi)



Obiectiv 1. Inlaturarea barierelor institutionale si constientizarea administratiei si factorilor de decizie asupra necesitatii introducerii de masuri pentru diminuarea transmiterii HIV, ITS si hepatitelor virale. Strategii recomandate si actiuni realizate pentru atingerea obiectivului:

- Introducerea planului de sanatate publica care sa includa prevenirea HIV/SIDA la nivelul DGP57 cu buget distinct in conformitate cu Legea nr. 584/2002.

La nivelul ANP au fost implementate proiecte de informare si prevenire HIV/SIDA/ITS si consum de droguri prin finantari externe. Continuarea unor actiuni este prevazuta in Strategia de reforma a sistemului judiciar pe perioada 2005-2007 si a Planului de actiune pentru implementarea Strategiei de reforma a sistemului judiciar pe perioada 2005-2007.

- Intalniri periodice cu factorii de decizie din DGP si Ministerul Justitiei pentru a evalua situatia programelor de sanatate publica.

Au fost organizate intalniri periodice cu personalul de conducere din penitenciare in care s-a discutat importanta realizarii de actiuni de prevenire in unitatile penitenciare atat pentru personalul anagajat, cat si pentru detinuti. La aceste intalniri formale, periodice, au participat in total 177 factori de decizie.

- Ralierea programelor de sanatate publica din sistemul penitenciar la cele desfasurate si recomandate de catre sistemul civil de sanatate publica.


40

57 Incepand cu 2005 DGP devine ANP, Administratia Nationala a Penitenciarelor.


41

Realizarea de programe pentru promovarea sanatatii, imbunatatirea asistentei medicale, precum si prevenirea si combaterea consumului de droguri in penitenciare sunt cuprinse in Strategia de reforma a sistemului judiciar pe perioada 2005-2007 si a Planului de actiune pentru implementarea acestei Strategii. In cadrul penitenciarelor exista servicii de prevenire, depistare si tratament al infectiilor cu transmitere sexuala in cadrul inchisorilor spital sau prin cabinetele medicale penitenciarelor. Testare HIV

In sistemul de penitenciare exista 9 centre de testare si consiliere voluntara, din care 6 se gasesc in inchisorile spital. Acestea functioneaza din anul 2005, testarile efectuate anterior fiind facute in sistemul DSP-urilor. Fiecare penitenciar este arondat unui centru pentru testarea HIV. Consilierea pre si post testare HIV este efectuata de unul din membrii echipei multidisciplinare, 129 de profesionisti (personal medical si nemedical) fiind instruiti pentru a furniza consiliere pentru testarea HIV. 3.599 detinuti au fost testati HIV in 2005 (pana la 30 septembrie 2005), din care 3.043 (84,55%) au beneficiat si de consiliere post test. Diferenta este data de decalajul dintre testare si comunicarea rezultatului de la Centrul VCT la unitatea de unde provine detinutul testat, turismul penitenciar al detinutilor si eliberarea sau intenarea / externarea inainte de realizarea consilierii post-testare. Tratamentul ARV

Dupa diagnosticarea seropozitivitatii, detinutii sunt trimisi la penitenciarul spital de la Jilava unde se face confirmarea cazului si se stabileste terapia ARV (in cazul in care se califica pentru tratament) in colaborare cu Institutul Prof. Dr.Matei Bals. Dupa perioada de monitorizare si stabilizare a tratamentului, detinutul este transferat inapoi in penitenciarul din care provine. O data la trei luni detinutul este transferat pentru monitorizare la Jilava. In perioada 1 ianuarie 2005 – 30 septembrie 2005 prin penitenciarul Jilava au trecut 33 de detinuti seropozitivi si 6 care se aflau in stadiu SIDA. Dintre acestia 30 sunt in tratament ARV. Exista insa si detinuti care isi urmeaza tratamentul sub coordonarea spitalului de boli infectioase de la nivel local. La iesirea din penitenciar detinutii aflati in tratament ARV primesc o scrisoare medicala pe baza careia acestia pot continua tratamentul prin luarea in evidenta la Centrul Regional la care este arondat. Depistarea si tratarea ITS-urilor

La intrarea in penitenciar detinutilor li se face testul VDRL. In cazul prezentarii unor simptome ale unor ITS-uri, se repeta aceasta testare si pe durata detentiei. In 2004 au fost 316 detinuti depistati pozitiv si tratati, iar in 2005 (pana la 01.09.2005) au fost 134 testati pozitiv ITS care au primit si tratament. Obiectiv 2: Extinderea programelor IEC de prevenire HIV/SIDA, ITS si hepatitelor virale pentru a asigura pana la nivelul anului 2005 pregatirea a cel putin 60% din cadre si pregatirea a cel putin 400 de educatori intre egali din randul detinutilor in paralel cu distribuirea de prezervative si dezvoltarea serviciilor de tratament pentru dependentii de droguri. Strategii recomandate si actiuni desfasurate pentru atingerea obiectivului:

- Elaborarea si implementarea unor module de pregatire pentru diversele categorii de personal si pentru educatorii intre egali din randul detinutilor.


42

Pana la sfarsitul anului 2005 au fost instruiti pentru prevenirea HIV/SIDA 180 de medici, reprezentand 79,65% din totalul celor angajati. Personalul a participat si la alte cursuri, astfel 84 persoane, apartinand personalului medical si non-medical, au fost instruite pentru aplicatia WATCH HIV; 88 medici instruiti la cursuri de formare in sfera consumului de droguri; 20 medici participanti la follow up pe consumul de droguri; 129 persoane din personalul medical si non-medical au fost instruite prin cursuri de formare in consiliere si testarea HIV voluntara. 47 persoane au participat la follow-up. De asemenea, au fost elaborate module de training si pentru formarea detinutilor ca educatori intre egali.

- Introducerea modulelor de pregatire pentru prevenirea HIV, ITS, hepatite in curricula institutiei care asigura pregatirea continua a personalului de paza.

Personalul de paza a participat la sesiuni de instruire in domeniul HIV/SIDA in cadrul unor proiecte desfasurate de ANP pana in anul 2004. In 2004 si 2005 personalul medical al ANP a fost instruit in domeniul HIV/ITS in cadrul proiectelor desfasurate in aceasta perioada. Acesta a diseminat informatiile in randul personalului de paza.

- Folosirea mijloacelor audio-video disponibile in penitenciare pentru difuzarea de mesaje.

In cadrul penitenciarelor exista aparatura audio-video prin care sunt transmise mesaje educative detinutilor prin programele cu circuit inchis.

- Selectarea, pregatirea si cointeresarea detinutilor care vor deveni educatori intre egali.

In toate unitatile penitenciare ale sistemului s-a realizat formarea educatorilor intre egali si s-a desfasurat un program de educatie HIV/SIDA a detinutilor prin intermediul acestora. Educatorii intre egali au fost instruiti de personalul din penitenciare sau de echipa centrala.

- Introducerea de servicii de tratament pentru dependenta de droguri, inclusiv a mentinerii prin substitutie si pregatirea pentru eventualitatea programelor de schimb de seringi.

De la sfarsitul anului 2006, detinutii vor avea acces la tratamentul de substitutie cu metadona in penitenciarele spital. In momentul de fata, dezintoxicarea se poate face numai in Penitenciarul Spital Rahova care include Sectia Detox operationala din 2005 si care a raportat servicii de acest tip pentru 108 detinuti in ultimele 9 luni (30 septembrie 2005). In 2005 au beneficiat de sevicii de suport psiho-social si de tratament 38,54% din detinuti. Din 9.687 detinuti nou intrati autodeclarati consumatori de droguri, 3.733 au primit servicii. Din raportarile unitatilor, 135 au declarat cura de dezintoxicare pe anul 2005, dar majoritatea au facut-o in libertate, inainte de incarcerare. Testarea anti-drog pentru heroina, cocaina, metadona si marihuana este disponibila doar in penitenciarul Rahova. Autodeclararea ca si consumator de droguri permite detinutului includerea in serviciul de suport psiho-social. Spre sfarsitul anului 2006 va fi posibila testarea anti-drog (saliva/sange/urina) si pe teste rapide. Detinutii sunt testati in mod voluntar; testarea devine obligatorie numai dupa ce detinutul intra pe baza de contract in programul de substitutie.

- Distributia de prezervative in toate penitenciarele, insotita de o minima consiliere.


43

In 2004 si 2005 s-au distribuit 85.112 de prezervative numai la eliberare, plecarea in invoiri sau la intreruperea temporara a pedepsei. Consilierea este realizata de personalul pregatit pentru consiliere si testare. Pentru reducerea riscurilor de infectare HIV in penitenciare se distribuie aparate de ras (din plastic) si materiale IEC (pliante, brosuri). Alte actiuni: Actiuni IEC in randul detinutilor au avut loc la Targu Mures prin care 159 de detinuti au fost informati de Fundatia Alaturi de Voi. DIFICULTATI

- Imposibilitatea realizarii de vizite conjugale pentru detinuti in cadrul penitenciarelor. - Distribuirea prezervativelor detinutilor numai la eliberare si nu si in detentie.

OPORTUNITATI

- Acces la tratamentul de substitutie cu metadona in spitale incepand cu 2006 - Existenta Planului de actiune pentru implementarea Strategiei de reforma a sistemului

judiciar pe perioada 2005-2007 care include promovarea sanatatii in penitenciare si alinierea conditiilor de detentie la standardele europene, cu respectarea stricta a drepturilor omului.

RECOMANDARI

- Formarea continua a personalului si a educatorilor intre egali astfel incat sa existe detinuti educatori intre egali care sa sustina actiuni de prevenire HIV si sa fie inlocuiti detinutii care parasesc penitenciarele.

- Din rezultatele studiului realizat in 2005 in penitenciare reiese existenta relatiilor sexuale intre detinuti. De aceea, introducerea vizitelor conjugale si distribuirea prezervativelor reprezinta o necesitare.


44

1.5. Prevenirea HIV/SIDA in colectivitatile de copii, tineri care traiesc pe strada

SITUATIA ACTUALA Legea privind promovarea si protectia drepturilor copilului a fost actualizata in 2004 prin Legea 272/2004 care prevede sanctiuni si pedepse pentru parinti pentru neglijenta, abuz, exploarea copiilor, indemnuri sau constrangeri pentru cersetorie, dar si masuri de protectie speciala a copiilor. Conform estimarilor lucratorilor sociali stradali si a evidentelor Politiei, la finele anului 2004 in Bucuresti existau aproximativ 400 de copii ai strazii58, iar la nivelul intregii tari aproximativ 1.50059. O evaluare cantitativa precisa a „copiilor strazii” este dificil de facut, tinand cont de fluctuatiile mari in ceea ce priveste numarul lor. Aceste fluctuatii sunt determinate de mobilitatea si dinamica specifica grupurilor de copii fara adapost si totodata, de contextele diferite de viata create de alternanta anotimpurilor. Principala sursa de venit pentru copiii intervievati este reprezentata de cersit (48,3% dintre ei o mentioneaza), urmata de munci diverse (de la munca cu ziua, la spalat masini, colectat deseuri, incarcat/descarcat marfa, vanzare de diverse bunuri), dar si furturi sau prostitutie60. In ceea ce priveste institutiile de protectie a copilului, la 31 iunie 2005 existau 1.407 centre de plasament publice si private (apartamente sociale, case de tip familial, institutii modulate si institutii clasice. In acest numar sunt incluse si centrele de plasament in care locuiesc beneficiari cu dizabilitati61. Proiectele desfasurate in perioada 2004–2005 au avut ca obiective principale formarea personalului din institutiile de protectie a copilului si administratiei locale cu privire la educatia pentru sanatate, HIV/SIDA si alte ITS-uri pentru desfasurarea de programe in acest domeniu, precum si sesiuni IEC si insotire la serviciile medico-sociale pentru copiii si tinerii din strada. In 32 de judete din tara s-au realizat sesiuni de instruire pentru personalul din DGASPC judetene, primarii locale si organizatii neguvernamentale prin proiectele implementate62 de ARAS, Federatia ProChild si organizatia Salvati Copiii. Cercetari specifice privind cunostintele si comportamentele copiilor si tinerilor din strada au fost realizate la inceputul si la finalul proiectelor pentru a urmari modificarile survenite in urma activitatilor de informare si constientizare. ANPDC raporteaza actiuni privind insusirea unor comportamente sanatoase, prevenirea HIV/SIDA/ITS si a consumului de droguri desfasurate prin DGASPC judetene de la bugetul de local.

58 Copiii strazii pot fi incadrati in unul dintre grupurile tinta urmatoare, acceptate de specialisti ca fiind cele mai frecvent intalnite: a) familii cu copii in strada; b) copiii strazii - cei care traiesc permanent in strada si nu intretin nici un fel de legaturi cu familia; c) copii in strada – cei care se afla circumstantial in strada si care pastreaza legaturi ocazionale cu familia; d) copii pe strada – cei care se afla permanent pe strada trimisi de familie pentru a castiga bani prin diverse munci, cersit sau mici furturi. 59 Conform „Planului cadru de actiuni pentru reintegrarea sociala a copiilor strazii din Bucuresti”, MMSSF, ANPDC, 2005 60 Conform cercetarii realizate de organizatia Salvati Copiii pe un esantion format din copiii ai strazii din Bucuresti, Galati, Iasi, Pitesti, Suceava, Targu Mures si Timisoara la sfarsitul anului 2005. 61 Conform Statisticii ANPDC la 31 iunie 2005; http://www.copii.ro/protect.htm 62 Finantare prin Fondul Global de Combatere a HIV/SIDA, TBC si Malariei.

Obiectivul pentru aceasta prioritate: Asigurarea accesului la informare si educare, precum si la servicii de prevenire HIV/SIDA si ITS. Rezultat planificat conform indicatorilor Cadrului de M&E a Strategiei Nationale: 1.5.1. Cresterea numarului de institutii de protectie a copilului si de autoritati locale de protectie a copilului care au personal pregatit pentru prevenirea HIV/ITS si desfasoara programe in acest domeniu de la 6 institutii in 2002 la 50 in 2005 si 100 in 2007. ANALIZA IMPACTULUI Rezultate atinse: In 233 de institutii de protectie a copilului si de autoritati locale de protectie a copilului exista personal pregatit pentru prevenirea HIV/ITS din care in 203 institutii s-au desfasurat programe in acest domeniu63.

Indicator 1.5.1: Nr. de institutii de protectie a copilului si de autoritati locale de protectie a copilului care au personal pregatit pentru prevenirea HIV/ITS si

desfasoara programe in acest domeniu

6

233203

50100

050

100

150200250

Baseline (2002) Rezultat atins2005 (institutii cupersonal pregatit)

Rezultat atins2005 (institutii

care desfasoaraprograme)



Institutiile de protectie a copilului care au personal instruit reprezinta 16,56% din totalul centrelor rezidentiale existente in Romania (233/1.407). Asa cum reiese si din reprezentarea grafica, la nivelul anului 2005 rezultatul planificat a fost depasit inclusiv pentru 2007. Avand in vedere numarul mare de institutii de protectie a copilului existente, rezultatul planificat pentru 2007 ar trebui fi reevaluat. In 165 de centre informarea copiilor s-a realizat de catre personalul instruit in prevenire HIV//ITS si consum de droguri, iar in 38 de centre sesiunile IEC au fost organizate de educatorii pentru sanatate ai ARAS. Deoarece nu toate institutiile au organizat sustinerea de sesiuni de prevenire este recomandata monitorizarea activitatii in domeniu a acestora in perioada urmatoare. 63 Au fost incluse institutiile de protectie a copilului care au avut profesionistii pregatiti de ARAS si Salvati Copiii.


45


46

Strategii recomandate pentru atingerea obiectivului:

- Elaborarea si implementarea unui curriculum de training privind prevenirea HIV/SIDA si ITS pentru personalul care lucreaza cu copiii, tinerii din strada;

- Dezvoltarea retelei de asistenti stradali in vederea desfasurarii de actiuni de informare, educare;

- Dezvoltarea de parteneriate intre institutiile guvernamentale, neguvernamentale si private in vederea facilitarii accesului la serviciile medicale de tratament, la serviciile de testare HIV, hepatite si vaccinare contra hepatitelor virale de tip A si B.

Strategiile recomandate au fost aplicate in actiunile intreprinse de organizatiile neguvernamentale care au desfasurat proiecte de prevenire a HIV/SIDA in institutiile de protectie a copilului si prevenirea HIV/SIDA/ITS in randul copiilor si tinerilor „din strada”. Prevenirea HIV in institutile de protectie ale copilului: Organizatiile Salvati Copiii si ARAS au desfasurat doua proiecte de prevenirea HIV-SIDA in institutile de protectie ale copilului, in parteneriat cu Autoritatea Nationala pentru Protectia Copilului si DGASPC in 32 de judete si Bucuresti64. Nevoile de formare si informare ale profesionistilor si copiilor/adolescentilor in dificultate au fost evaluate la inceputul proiectelor prin realizarea unor cercetari. Programele de curs pentru instruirea personalului realizate de cele doua organizatii au fost avizate de MS si ANPDC si au avut tematici similare cuprinzand: nevoile copilului, abuzul aspura copilului, prevenirea ITS-rilor, metode contraceptive, aspecte legislative privind protectia copilului, discriminarea copiilor cu nevoie speciale. Rezultatele cantitative ale proiectelor sunt urmatoarele: Au fost instruiti 435 de profesionisti (educatori, asistenti sociali, psihologi, asistenti

medicali) care lucreaza cu copiii si tinerii din 23365 institutii de protectie a copilului si autoritati locale.

De sesiunile de informare in randul adolescentilor si tinerilor din centrele de protectie realizate de personalul pregatit au beneficiat 6.949 de copii si tineri din 203 centre rezidentiale.

Autoritatea Nationala de Protectie a Drepturilor Copilului raporteaza programe locale prin care s-a efectuat informarea si educarea copiiilor si tinerilor aflati in sistemul de protectie a copilului privind insusirea unor comportamente sanatoase, prevenirea transmiterii infectiei HIV, alte ITS-uri si a consumului de droguri, promovarea utilizarii prezervativului. Acestea au fost realizate prin DGASPC judetene. Prin programe locale pentru pregatirea personalului din sistemul de protectie s-a realizat educatia initiala si continua a specialistilor din sistem.

64 Organizatia Salvati Copiii in 19 judete (finantare de la Fondul Global): Suceava, Botosani, Braila, Galati, Vrancea, Brasov, Covasna, Harghita, Hunedoara, Mures, Caras-Severin Dambovita, Tulcea, Olt, Dolj, Ialomita, Giurgiu, Arges, Teleorman si ARAS in 14 judete si 4 sectoare din Bucuresti (finantare de la Fondul Global si USAID/JSI- prezervative): Alba, Bacau, Bihor, Bucuresti, Buzau, Iasi, Ilfov, Ialomita, Maramures, Neamt, Prahova, Salaj, Satu Mare, Vaslui, Vrancea. Distributia geografica a judetelor este prezentata in Anexa 2, Harta 2. 65 165 de institutii au organizat sesiunile cu personalul instruit, in 38 de institutii sesiunile pentru copii si tineri au fost sustinute de educatorii ARAS si 27 de institutii au avut persoanalul instruit in luna decembrie 2005, rezultatele urmand a se vedea in 2006.


47

Prevenirea transmiterii HIV in randul copiilor si tinerilor strazii In 2004 si 2005 au fost realizate interventii care au avut ca grup tinta copiii si tinerii strazii, in cadrul a trei proiecte derulate de organizatii neguvernamentale adresate si copiilor si tinerilor de etnie roma. De aceea, unele rezultate nu au putut fi cuantificate pentru copiii strazii sau pentru personalul care lucreaza in domeniu in mod specific. Proiectul „Prevenirea transmiterii HIV/ SIDA in randul copiilor strazii si comunitatilor de romi”66, realizat de organizatia Salvati Copiii s-a desfasurat in judetele: Bucuresti, Iasi, Galati, Arges, Mures, Timis si Suceava. Un numar de 198 de copii ai strazii au beneficiat de servicii de interventii complexe de

informare, educare, asistenta sociala si acompanierea la servicii medicale. Au fost realizate 35 de parteneriate cu unitati sanitare, autoritati locale, ONG-uri si scoli

in care au fost instruite 377 de persoane. Pentru instruirea personalului a fost elaborata o curricula de formare care a cuprins: aspecte medicale si psiho-sociale privind infectia cu HIV si alte infectii cu transmitere sexuala, prevenire, strategii de reducere a riscurilor si comunicare, toxicomania, prevenire consum de droguri.

Rezultatele evaluarii intermediare a proiectului comparativ cu rezultatele de la inceputul proiectului arata ca nivelul de informare in randul copiilor strazii cu privire la infectiile transmise pe cale sexuala, cele mai cunoscute sunt HIV/SIDA si sifilis (mentionat de 90,8%). Se observa cresterea cu aproximativ 25 procente de cunoastere a sifilisului ca urmare a programului de informare desfasurat. In ceea ce priveste HIV/SIDA, 13,3% dintre subiecti mentioneaza distinct HIV (o crestere de 5 procente fata de evaluarea initiala), 57,5% mentioneaza SIDA in timp ce 25% cunosc HIV/SIDA. Per total, aproape toti copiii chestionati cunosc la finalul primei faze a programului, HIV/SIDA ca o infectie cu transmitere sexuala (95.8%). Un alt efect pozitiv al programului este ca nu mai sunt mentionate alte infectii care nu se transmit pe cale sexuala cum se intampla la inceputul programului, iar procentul celor care nu cunosc nici o ITS a scazut de la 15,6% la 0,8% (1 singur raspuns). O alta crestere importanta este identificarea hepatitei ca ITS de la 8,1% initial la 38,3% ulterior.

Prin proiectul care a avut ca grup tinta tinerii din strada derulat de ARAS au fost organizate 4.066 activitati in teren pentru 2.294 tineri fara adapost din Bucuresti, Bacau, Constanta, Craiova, Iasi, Piatra Neamt, Timis. S-au realizat 751 testari HIV cu consiliere pre si post testare si 21 consilieri fara

efectuarea testului HIV datorita varstei sub 18 ani a persoanelor care s-au prezentat la testare.

Au fost organizate sesiuni de instruire pentru 54 educatori de sanatate si parteneri din alte organizatii in domeniu si 78 de educatori comunitari (tineri fara adapost, romi si persoane recomandate de organizatiile cu care se colaboreaza). In cadrul actiunilor s-au distribuit materiale informative constand in: pliante „Riscuri Riscuri”, ghiduri educationale pentru educatorii comunitari tiparite, ghiduri educationale pentru educatorii de sanatate, tiparite si CD-uri editate.

Federatia ProChild a desfasurat proiectul Prevenirea infectiei HIV/SIDA printre copiii strazii si copiii romi, finantat de Fondul Global, prin Ministerul Sanatatii. Acesta s-a realizat in cadrul a

66 Finantare: Fondul Global


48

23 de parteneriate cu DGASPC judetene (din Arad, Bacau, Brasov, Bucuresti Sector 3, 5 si 6, Buzau, Caras Severin, Cluj, Dambovita, Dolj, Galati, Gorj, Hunedoara, Ialomita, Iasi, Neamt, Olt, Prahova, Satu Mare, Sibiu, Suceava si Timis). Au fost organizate 70 de sesiuni de training prin care au fost instruite 882 de persoane de

catre cei 70 formatori formati de ProChild. Nu toate personele instruite apartin institutiilor de protectie a copilului fiind invitati reprezentanti ai scolii, ai spitalelor, bisericii, politiei, cluburi de recreere si socializare, etc. Unul din obiectivele proiectului a constat in crearea de retele de specialisti la nivel local. Scopul acestui proiect a fost imbunatatire a cunostintelor specialistilor si ale copiilor strazii si copiilor romi despre HIV/SIDA. Ca urmare, s-a constatat o crestere de peste 75 % a cunostintelor personalului instruit.

In cadrul acestul proiect nu s-a realizat o urmarire a organizarii de sesiuni IEC in randul copiilor de catre specialistii instruiti de ProChild. DIFICULTATI

- Urmarirea realizarii actiunilor de promovare a unor comportamente sanatoase in randul copiilor si tinerilor de catre personalul instruit in cadrul proiectelor.

- Din follow-up-ul realizat de organizatiile implementatoare reiese ca nu toti profesionistii formati pentru a transmite informatii privind HIV/SIDA/ITS si consum de droguri au realizat sesiuni de informare cu copiii si tinerii din centre.

OPORTUNITATI

- Implicarea asistentilor medicali comunitari si a mediatorilor comunitari in actiuni IEC adresate copiilor si tinerilor din strada.

- Infiintarea si operationalizarea serviciului social stradal, conform prevederilor Ordinului nr.132/2005 pentru aprobarea standardelor minime obligatorii privind serviciile destinate protectiei copiilor strazii.

- Existenta Planului cadru de actiune in vederea reintegrarii sociale a copiilor strazii din Municipiul Bucuresti de ANPDC si MMSSF si finantarea acestuia.

RECOMANDARI

- Intensificarea actiunilor IEC in randul copiilor din strada. - Formarea retelei de lucratori stradali - Extinderea instruirii personalului privind HIV/SIDA/ITS si in randul asistentilor maternali - Extinderea programelor de formare a personalului si in instituitiile de protectie ale ANPH - Realizarea de schimburi de experienta intre DGASPC judetene pentru formarea

personalului din institutiile care nu au fost cuprinse in proiectele implementate in 2004 si 2005

- Includerea in programa de instruire a personalului din institutiile de protectie a copilului a aspectelor legate de vulnerabilitate (MSM, CSW, fenomenul stradal)

- Monitorizarea implementarii actiunilor IEC cu privire la HIV/SIDA/ITS in institutii si servicii alternative prin ANPDC.


49

1.6. Prevenirea transmiterii HIV in randul MSM67

SITUATIA ACTUALA Ca si in alte regiuni, in Romania nu exista informatii oficiale despre dimensiunea si caracteristicile demografice sau generale ale populatiei LGBT68. In 2004 si 2005 proiectele specifice de prevenire HIV//ITS si de crestere a accesului MSM la servicii medico-sociale implementate sunt „Prevenirea HIV in randul MSM” 69 desfasurat de organizatia ACCEPT si proiectul Campania „kaMANsutra” desfasurat de PSI. Interventiile de prevenire in randul MSM s-au realizat in general in cluburi, baruri, dar si in alte locatii frecventate de MSM din: Bucuresti, Brasov, Cluj, Constanta, Craiova, Galati, Iasi si Sibiu70. Aceste actiuni au constat in: consiliere pentru prevenirea ITS, recomandari privind testarea HIV/ITS si insotire la centrele de testare, consiliere psihologica, realizarea unor activitati constante de outreach, realizarea unor sesiuni de informare adresate MSM in scopul promovarii sanatatii, dar si promovarea sanatatii prin comunicare virtuala. Pentru sensibilizarea fata de problemele MSM, organizatia ACCEPT a sustinut sesiuni de informare adresate medicilor, asistentilor sociali, psihologilor si consilierilor scolari si a colaborat cu factorii cheie in elaborarea politicilor publice in domeniul educatiei privind nevoile de sanatate specifice ale MSM. Conform cercetarii „Bariere sociale in viata persoanelor LGBT”, realizata de ACCEPT in 2005 prin interviuri individuale fata in fata, pe baza unui chestionar (392 de chestionare fiind valide), 68,2% dintre respondenti au suferit diverse acte de discriminare sau excludere din cauza orientarii sau identitatii lor sexuale. Acesta este un procent extrem de mare, avand in vedere ca majoritatea respondentilor nu isi dezvaluie cu usurinta orientarea/identitatea sexuala, deci evita sa se expuna la situatii in care pot fi discriminati sau exclusi. Mai mult de jumatate au fost insultati, aproape o treime au fost amenintati cu violenta fizica, un sfert au fost exclusi sau evitati intentionat si aproape un sfert hartuiti sexual. Proportia femeilor care au fost hartuite sexual este mai mare decat a barbatilor, in timp ce hartuirea de catre politie apare intr-o proportie mai mare in cazul MSM. Alte rezultate ale cercetarii: Din cele 46,2% din persoanele intervievate care au raspuns ca au fost testate pentru ITS (altele decat HIV si Hepatite) 35,3% au declarat rezultat pozitiv pentru sifilis si 54% pentru gonoree. Nu a fost inregistrat nici un rezultat pozitiv in cazul celor 38% din persoane care au declarat ca au fost testate pentru hepatita C. In ceea ce priveste testul HIV, 57,1% dintre respondenti si-au facut testul, 1,8% dintre respondenti au declarat un rezultat pozitiv, iar alti 5,3% nu isi cunosc sau nu vor sa dezvaluie rezultatul. Referitor la utilizarea protectiei pentru sexul penetrativ, mai putin de un sfert dintre respondenti (24,2%) au afirmat ferm ca folosesc intotdeauna mijloace de protectie, in timp ce 8,7 % spun ca nu folosesc niciodata si 8,2% din respondenti utilizeaza protectia numai cu partenerii ocazionali. Principalul motiv pentru care nu au fost folosite mijloace de protectie in cazul sexului penetrativ este renuntarea la sex protejat in cadrul cuplului stabil, dar exista si motive care arata lipsa de preocupare proactiva pentru sex protejat.

67 Barbati care au activitate sexuala cu alti barbati 68 LGBT- lesbiene, gay, bisexuali, persoane transgender 69 Proiect finantat de Fondul Global 70 Distributia geografica a judetelor este prezentata in Anexa 2, Harta 3.

Obiectivele specifice ale prioritatii 1.6 sunt urmatoarele: O.1: Reducerea nivelului de discriminare in paralel cu implicarea mai activa a persoanelor de orientare homosexuala in elaborarea si implementarea de strategii si programe. O.2: Consolidarea organizatiilor comunitare si replicarea lor pentru a putea desfasura activitati la nivel national care sa atinga cel putin 60% din populatia de orientare homosexuala. Rezultate planificate, conform Cadrului de M&E a Strategiei Nationale: 1.6.1. Cresterea numarului de persoane autoidentificate ca facand parte din aceasta minoritate sexuala care sunt cuprinse in programe de prevenire HIV/ITS de la 100 in 2001 la 5.000 persoane in 2005 si 7.000 persoane in 2007. 1.6.2. Cresterea procentului de MSM din zonele de interventie care declara folosirea prezervativului cu partenerii ocazionali de la 30% in 1999, la 45% in 2005 si 55% in 2007. ANALIZA IMPACTULUI Rezultate atinse: 1.6.1. La sfarsitul anului 2005, au fost raportate actiuni care au atins 2.180 MSM prin interventiile realizate de ACCEPT si aprox. 1.700 de MSM prin interveniile realizate de PSI. Rezultatele nu pot fi cumulative deoarece este posibil ca unii dintre beneficiari sa fi participat in ambele proiecte. Acest indicator a fost dificil de urmarit deoarece nu a putut fi realizata in fiecare actiune de prevenire o evidenta clara a beneficiarilor unici.

Indicator 1.6.1: Nr de persoane autoidentificate ca facand parte din aceasta minoritate sexuala (MSM) care sunt cuprinse in programe de

prevenire HIV/ITS

100

21801700

5000

7000

0

1000

2000

3000

4000

5000

6000

7000

8000

Baseline (2001) Rezultat atins2005 (ACCEPT)

Rezultat atins2005 (PSI)




50

1.6.2. 32,4% din respondentii implicati in studiul realizat de ACCEPT au afirmat ferm ca folosesc intotdeauna mijloace de protectie cu partenerii ocazionali. Rezultatul planificat pentru anul 2005 nu a fost atins pentru acest indicator.

Indicator 1.6.2: Procent de MSM din zonele de interventie care declara folosirea prezervativului cu partenerii ocazionali

30,0% 32,4%

45,0%

55,0%

0,0%

10,0%

20,0%

30,0%

40,0%

50,0%

60,0%

Baseline (1999) Rezultat atins 2005 Rezultat prognozat2005


Obiectiv 1: Reducerea nivelului de discriminare in paralel cu implicarea mai activa a persoanelor de orientare homosexuala in elaborarea si implementarea de strategii si programe. Strategii recomadate si actiuni intreprinse pentru atingerea obiectivului 1:

- Continuarea campaniei de reducere a discriminarii inclusiv prin folosirea instrumentelor institutionale precum Consiliul National pentru Combaterea Discriminarii si Comisia Nationala pentru Supravegherea, Controlul si Prevenirea Cazurilor de Infectie HIV/SIDA.

Organizatia ACCEPT a desfasurat actiuni in scopul de: a informa beneficiarii cu privire la drepturi si mecanismele de protectie legala pentru combaterea discriminarii pe criteriile orientarii sexuale, varstei si dizabilitatii; a mari capacitatea institutionala a actorilor cheie care ii asista pe indivizi pentru a actiona in instanta agentii discriminarii; a echipa actorii cheie pentru a recunoaste si a folosi diferentele dintre legislatia nationala anti-discriminare si cea europeana. Conform cercetarii realizate de ACCEPT in cadrul comunitatii LGBT in 200571 rezultatele privind activitatea de investigare, constatare si sanctionare a faptelor de discriminare a CNCD arata ca „acest organism raspunde la sesizarile facute de catre comunitatea LGBT, desi in numeroase cazuri, fara a respecta termenele legale de solutionare a petitiilor. ACCEPT considera ca un aspect ingrijorator este faptul ca CNCD si-a manifestat aceste atributii fara a avea o procedura clara de efectuare a investigatiei, ceea ce a dus la impiedicarea crearii unei linii jurisprudentiale coerente. Acest inconvenient procedural este argumentul pe baza caruia hotararile CNCD au o anumita vulnerabilitate in fata instantelor judecatoresti care in numeroase randuri le-a desfiintat, creand noi probleme victimelor discriminarii”.


51

71 Bariere sociale in viata persoanelor LGBT”, ACCEPT, 2006


52

- Stabilirea de parteneriate intre programele publice si organizatiile de persoane de orientare homosexuala pentru desfasurarea de programe.

Atat ACCEPT, cat si PSI realizeaza interventiile in comunitatile LGBT si prin intermediul educatorilor intre egali, formati la nivelul judetelor de interventie. Peste 200 de MSM au participat la cursuri de prevenire ITS pentru educatori intre egali organizate de ACCEPT. Obiectiv 2: Consolidarea organizatiilor comunitare si replicarea lor pentru a putea desfasura activitati la nivel national care sa atinga cel putin 60% din populatia de orientare homosexuala. Proiectele realizate in acest domeniu au urmarit in general recomandarile date de Strategia Nationala si anume:

- Initierea de parteneriate ale organizatiilor comunitare cu autoritatile locale pentru cresterea eficientei si acoperirii programelor.

- Cresterea numarului de organizatii care desfasoara activitati de prevenire in acest grup si crearea cadrului pentru colaborarea intre ele.

- Extinderea programelor pilot, pe baza cercetarilor/evaluarilor si in zonele care necesita astfel de programe.

- Extinderea folosirii educatorilor intre egali din randul persoanelor de orientare homosexuala.

- Promovarea accesului la servicii de prevenire si sanatate. - Introducerea pe scara larga a prezervativelor si a lubrifiantilor adecvati.

In cadrul campaniei de vara 2005, ACCEPT a distribuit 52.574 de prezervative, 19.419 de pliante informative, tricouri inscriptionate cu sloganul campaniei si au organizat ateliere interactive despre modalitatile de transmitere si prevenire a infectiilor cu transmitere sexuala. In cadrul campaniei „kaMANsutra” desfasurate de PSI au fost utilizate doua modalitati de interventie: un website cu informatii despre ITS-uri, un editorial, forum de discutii, galerie de poze de

la diverse evenimente din comunitatea LGBT, informatii extensive cu privire la ITS-uri, centre de testare, sugestii pentru comunicarea intre parteneri si prieteni, legata de ITS-uri.

abordare directa de tip outreach, care s-a desfasurat in comunitatea LGBT din Cluj, Brasov, Constanta, Bucuresti. S-au realizat actiuni de informare interpersonala conduse de facilitatori locali; petreceri cu caracter educativ; distribuirea de materiale informative; distribuirea de prezervative si lubrifianti; interventii in zonele frecventate de MSM; referirea la servicii de testare si consiliere, editarea si diseminarea unui buletin informativ cu materiale despre sanatatea sexuala.

Toate sesiunile de comunicare interpersonala au fost conduse de persoane MSM, in general lideri in grupurile informale locale. De asemenea, participantii la sesiuni au beneficiat de instruire in aptitudini de comunicare cu cei din anturajul lor. Aprox. 1.700 de persoane din grupul tinta au fost informate in cadrul proiectului desfasurat de PSI. DIFICULTATI

- Pastrarea unei evidente a MSM beneficiari ai actiunilor de prevenire din cauza mobilitatii acestora, dar si din cauza faptului ca acestia nu doresc sa isi lase datele personale.


53

OPORTUNITATI

- Derularea pana in noiembrie 2006, de catre organizatia ACCEPT72

, a proiectului „Acces la justitie” care prevede organizarea de sesiuni de instruire, seminarii si intalniri cu actorii cheie in scopul combaterii discriminarii a LGBT.

- Implementarea incepand cu 2006 in Bucuresti a programului „Liderii de opinie” care promoveaza practici sexuale fara risc in randul retelelor sociale LGBT de catre PSI.

RECOMANDARI

- Cresterea acoperirii la nivelul tarii a judetelor in care se desfasoara activitati de prevenire adresate MSM/LGBT

- Instruirea grupurilor profesionale care ofera servicii MSM din sectoarele: educatie, sanatate, administratie si interne, justitie, penitenciare privind abordarea nondiscriminatorie a MSM si alte probleme specifice

- Reevaluarea indicatorului privind numarul de persoane autoidentificate ca apartinand minoritatii sexuale MSM

72 Proiect finantat de Comisia Europeana prin „Community Action Programme to Combat Discrimination”


54

1.7. Prevenirea transmiterii verticale SITUATIA ACTUALA 94% din femeile care au nascut la termen in perioada 1999-septembrie 2004, au primit ingrijiri prenatale si aproape 74% au beneficiat de prima consultatie prenatala in primul trimestru de sarcina73. Femeile din mediul urban beneficiaza in mai mare masura de ingrijire prenatala in primul trimestru de sarcina (83%), comparativ cu femeile din mediul rural (66%). Astfel, 51% din femeile din mediul rural au avut ca sursa de ingrijiri prenatale medicul de familie, in comparatie cu numai 28% din femeile din urban. Aproape o treime din femeile care au primit consultatii prenatale pe parcursul sarcinii au declarat faptul ca li s-a recomandat efectuarea unui test HIV si acelasi procentaj a declarat efectuarea testarii HIV. Cu toate acestea, mai putin de o treime din femeile testate pentru HIV au fost consiliate despre HIV/SIDA la momentul testarii. Numai 10% din femeile insarcinate au fost si consiliate in momentul testarii HIV. 67% din femeile care au primit ingrijiri prenatale nu au fost testate HIV. Cand au fost intrebate asupra motivului pentru care nu au fost testate, majoritatea au raspuns ca nu li s-a recomandat testarea HIV (57%). 4% au raportat ca nu au dorit sa efectueze testarea, iar 3% au spus ca testarea fie nu a fost gratuita fie nu a fost usor de accesat. Aceste date se refera la toate sarcinile terminate prin nastere incepand cu 1999 si este posibil ca rezultatele sa fie mai mici fata de acoperirea curenta cu servicii. Aproape jumatate din femeile intervievate cunosc toate caile de transmitere verticala a HIV - sarcina; nastere; alaptat. Procentul barbatilor care cunosc toate cele trei cai de transmitere verticala a HIV a fost de 54%. Studiul de prevalenta si analiza factorilor de risc realizat de Romanian Angel Appeal si colaboratorii74 sai din Constanta in perioada 2000-200275 arata ca indicele de seroprevalenta a fost de 1,75%o. Din 12 gravide care au dus sarcina la termen, sapte au primit terapie antiretrovirala antenatala, cinci au nascut prin cezariana electiva si toti nou nascutii au primit profilaxia ARV. Ca rezultat trei nou nascuti au fost declarati HIV pozitiv, rata transmiterii verticale fiind de 25%. Acesta s-a datorat faptului ca trei din mame au fost identificate ca seropozitive la nastere si de aceea nu au primit terapia ARV antenatal. Indicele de seroprevalenta coroborat cu factorii de risc identificati au dus la concluzia ca transmiterea infectiei HIV pe cale materno-fetala este o realitate si ca trebuie luate mai multe masuri decat cele legislative. Alte date privind transmiterea materno-fetala sunt disponible in studiul „Observatii asupra transmiterii materno-fetale a infectiei HIV la un lot de copii asistati la I.B.I „Prof. Dr. Matei Bals”, realizat de un colectiv de specialisti din Institutul „Prof. Dr. Matei Bals” in perioada 2000-200476. Un numar de 62 de copii au fost supravegheati si evaluati clinic si biologic pana la implinirea varstei de 18 luni. In cazul mamelor care au primit TARV sau profilaxie, nici un copil

73 Conform Studiului „Sanatatea Reproducerii in Romania, 2004”, referitor la utilizarea serviciilor de ingrijire prenatala de catre gravidele care au nascut la termen (atat nascuti vii, cat si morti) in perioada 1999 – septembrie 2004. 74 DSPJ Constanta, Spitalul judetean Constanta, Spitalul Municipal Constanta, Asociatia Speranta a bolnavilor de SIDA, CNLAS, Universitatea din Padova, Departamentul de Pediatrie 75 “Transmiterea verticala a infectiei HIV in Romania –Rezultatele unui program de educatie si prevenire in judetul Constanta”, RAA (colectiv de autori) publicat in AIDS CARE (Ianuarie 2005), Vol. 17, Nr b. 1, pp. 76_/84 76 Studiul este publicat pe website-ul CNLAS www.cnlas.ro

http://www.cnlas.ro/


55

nu prezinta un grad sever de supresie imuna, la sfarsitul perioadei de supraveghere. S-a constatat ca 71% dintre mame nu au beneficiat de profilaxie ARV in timpul sarcinii. S-a considerat a fi infectati la implinirea varstei de 18 luni 45,2% din copii77, cauzele cele mai frecvente fiind lipsa TARV sau a profilaxiei la mama, nasterea naturala, lipsa profilaxiei nou nascutului si alimentatia la san a acestuia. Concluziile acestui studiul sunt urmatoarele: „Riscul de transmitere materno-fetala este de 6,5 ori mai mare la copiii pentru care nu s-

a luat nici o masura profilactica fata de cei la care s-au respectat toate aceste masuri. Riscul de infectare pentru copiii proveniti din mame HIV+ care au nascut pe cale

naturala este de 1,6 ori mai mare decat cel al copiilor proveniti din mame seropozitive care au nascut prin cezariana, iar pentru copiii alimentati la san, riscul de a fi infectati este de 4,6 ori mai mare decat cel al copiilor expusi, alimentati artificial.

Ingrijirea corecta a gravidei HIV+ trebuie efectuata intr-o echipa multidisciplinara; medicul de familie este cel care trebuie sa recomande gravidelor aflate in evidenta sa testarea HIV voluntara alaturi de consiliere pre- si post-testare. El trebuie sa tina permanent legatura cu specialistii echipei multidisciplinare.

Rata transmiterii materno-fetale a infectiei HIV, poate fi redusa la mai putin de 2% daca sunt respectate recomandarile specialistilor”.

In perioada ianuarie 2004 - iulie 2005, RAA a implementat proiectul de Prevenire a transmiterii HIV de la mama la fat –interventie la nivelul comunitatii rurale78 din Prahova, Dolj, Giurgiu. Acesta a acoperit 12 comunitati rurale prin intermediul a 12 medici de familie si 12 asistenti medicali instruiti de RAA pentru interventii specifice PMTCT. Incepand cu octombrie 2004 pana la sfarsitul anului 2005, femeile gravide din 18 de judete79 si Bucuresti au avut acces la consiliere pre si post si testare HIV gratuita si la serviciile specializate prin programele de prevenire a transmiterii verticale a infectiei cu HIV realizate de RAA, ADV si ARAS80. Proiectele au fost implementate in parteneriat cu Ministerul Sanatatii, Directiile de Sanatate Publica Judetene si maternitati locale81. Consilierea specifica PMTCT a fost realizata de personalul instruit de cele trei organizatii si de personalul medical care a absolvit cursurile EMC, iar testarea HIV a fost realizata de laboratoatele DSPJ partenere (pentru testele Elisa) si maternitati (pentru testele rapide puse la dispozitie in carul proiectului). Actiunile s-au desfasurat complementar prin: promovarea inscrierii pe listele medicului de familie in: mass-media, activitati de outrech in mediul rural prin intermediul medicilor de familie, maternitati si cu ocazia unor evenimente organizate in comunitate. Obiectivele specifice ale prioritatii 1.7 sunt: O1: Cresterea pana la cel putin 60% a numarului de gravide consiliate si testate HIV si includerea in protocolul de consiliere si tratament a tuturor gravidelor seropozitive identificate. O2: Cresterea pana la 85% la nivelul anului 2007 a procentului de gravide care se prezinta la medic in primul trimestru al sarcinii.

77 din cei 62 de copii supravegheati 78 Finantat de Banca Mondiala 79 Program PMTCT realizat de RAA in : Bacau, Brasov, Bucuresti, Cluj, Constanta, Dambovita, Dolj, Galati, Suceava, Timis, Braila, Hunedoara, Olt, Caras Severin, Sibiu, Bihor, Prahova; PMTCT-ARAS in : Bucuresti, Constanta, Iasi; PMTCT -ADV in: Constanta, Iasi si Mures.80 Proiecte realizate de ADV si RAA au fost finantate de Ministerul Sanatatii si Fondul Global, iar cel realizat de ARAS de USAID, JSI si UNICEF 81 Proiectul finantat de Fondul Global

Rezultate planificate conform indicatorilor din Cadrul de M&E al Strategiei: 1.7.1. Cresterea procentului de femei gravide care au acces la serviciile de prevenire a transmiterii verticale ca parte a pachetului de beneficii prenatale de la 20% in 2002, la 60% in 2005 si 75% in 2007. 1.7.2. Cresterea numarului de judete in care interventiile de prevenire a transmiterii verticale acopera 90% din femeile gravide, de la 2 judete in 2003 la 16 judete in 2005 si 20 judete in 2007 . ANALIZA IMPACTULUI Rezultatele atinse: 1.7.1. a) In 44% din judetele din Romania si in municipiul Bucuresti femeile gravide au avut acces la servicii de prevenire a transmiterii verticale ca parte a pachetului de beneficii prenatale prin proiectele implementate de RAA, ADV si ARAS.

b) 59,6%82 din femeile gravide luate in evidenta in 18 judete83 au beneficiat de servicii de prevenire a transmiterii verticale constand in: consiliere specifica PMTCT centrata pe caz si pe reducerea riscurilor, testare HIV, referiri catre serviciile de planificare familiala si catre alte servicii medicale si sociale. 1.7.2. In doua din cele 18 judete din tara in care s-au implementat programe PMTCT au beneficiat de servicii specifice peste 90% din gravidele inregistrate, respectiv 97% in Constanta si 94% in Iasi.

82 gravide beneficare ale PMTCT prin RAA, ARAS, ADV raportat la numarul total de femei gravide luate in evidenta furnizate de furnizate de DSP judetene.


56

83 Municipiul Bucuresti nu a fost inclus, neexistand datele necesare compararii rezultatelor, respective nr. de femei gravide luate in evidenta.


57

Distributia procentuala a gravidelor care au beneficiat de serviciile PMTCT, raportate la totalul femeilor gravide luate in evidenta prin medicii de familie in celelalte judete in care au fost implementate programe specifice este urmatoarea: - 78-81% in Brasov, Timis, Dambovita, Sibiu si Olt. - 55-67% gravide in Hunedoara Dolj si Galati. - 36-49% gravide in Caras-Severin, Bacau, Cluj, Suceava, Braila . - 15-23% gravide in Prahova, Mures si Bihor. Accesul relativ redus de femei care au accesat acest serviciu in ultimele doua judete este datorat implementarii acestor servicii incepand cu luna august 2005, lipsa kit-urilor de testare in perioada aprilie - august 2005. Strategiile recomandate si actiunile realizate pentru obiectivele prioritatii 1.7 sunt urmatoarele: Obiectiv 1: Cresterea pana la cel putin 60% a numarului de gravide consiliate si testate HIV si includerea in protocolul de consiliere si tratament a tuturor gravidelor seropozitive identificate.

- Cresterea capacitatii locale prin infiintarea de echipe multidisciplinare si multisectoriale care sa dezvolte programele de prevenire verticala conform cu ghidurile nationale.

In cadrul proiectului PMTCT derulat de Fundatia RAA s-au format echipe de interventie locale formate din urmatoarele categorii de personal: Asistenti medicali consilieri HIV/SIDA – 35 de persone care au deservit ulterior centrele

de consiliere si testare din cele 16 judete si Bucuresti 16 medici cu diferite specializari, desemnati de DSPJ din fiecare judet in calitate de

coordonatori local ai CCT 16 echipe multidisciplinare formate din medic obstetrician/ginecolog, infectionist,

neonatolog, epidemiolog, medic de familie, asistent social si psiholog.

- Cresterea numarului de medici de familie care au competenta in consiliere HIV si ITS.

In 2004 si 2005 au fost organizate cursuri de pregatire a medicilor de familie pentru consilierea HIV si ITS. Aceste cursuri nu ofera competenta in consiliere, ci informatii si tehnici pentru imbunatatirea abilitatilor in consilierea HIV. Prin programul de Educatie Medicala Continua la distanta implementat de RAA

(www.hivability.ro), 1.138 medici de familie au absolvit cursul „Consilierea pentru testarea HIV”; 1.153 medici de familie au absolvit cursul „Consilierea la gravida” si 1.081 medici de familie au absolvit cursul „Rolul medicului de familie in prevenirea transmiterii verticale a infectiei cu HIV”. Cursurile au fost realizate de RAA si IBI Prof. Dr. Matei Bals si alti specialisti din domeniu si au fost creditate de CMR.

ARAS a organizat cursul rezidential „Consilierea pre si post testare HIV” 84pentru 57 de

medici de familie. Scopul cursului a fost acumularea de cunostinte privind procesul de consiliere si testare HIV si dezvoltarea de abilitati necesare practicarii consilierii HIV.

84 Cu sprijin tehnic si financiar al UNICEF


58

Diplomele obtinute de participanti au fost eliberate de Centrul National de Perfectionare Postuniversitara a Medicilor, Farmacistilor, altui Personal cu Studii Superioare si Asistentilor Medicali.

ADV a organizat sesiuni de instruire un numar de 1082 de medici de familie din judetele

Iasi, Constanta si Mures au beneficiat de formare privind "Rolul medicului de familie in prevenirea transmiterii infectiei cu HIV", curs acreditat de Colegiul Medicilor din Romania si derulat in parteneriat cu Universitatea de Medicina, DSP-urile, Spitalele de Boli Infectioase din cele trei judete si RAA. In cadrul aceluiasi proiect, in perioada 2004-2005 au fost implicati prin activitatile outreach un numar de 1168 medici de familie.

In cadrul proiectului „Formarea medicilor de familie si a personalului retelei de

diagnosticare, tratare si urmarire a Infectiilor cu Transmitere Sexuala (ITS), pentru intarirea sistemului de monitorizare a ITS”, CPSS a format85 un numar de 4.185 medici de familie in conformitate cu cele mai recente practici si standarde internationale (OMS) in domeniu, in vederea cresterii capacitatii personalului din asistenta medicala primara de a furniza servicii adecvate de diagnosticare, tratare si management pacientilor cu ITS si partenerilor lor in cadrul a 194 cursuri rezidentiale de educatie medicala continua adresate medicilor de familie.

- Cresterea cu cel putin 100% in urmatorii 2 ani a capacitatii de consiliere si testare voluntara.

La sfarsitul anului 2005 existau 21 de centre de consiliere si testare in 18 judete din tara si Bucuresti, prin care se asigura consiliere pre si post test HIV (18 centre infiintate de RAA si 3 centre infiintate de ARAS). Testarea HIV se realizeaza prin laboratoarele DSPJ si prin laboratoarele spitalelor in care functioneaza centrele, iar consilierea pre si post testare HIV a fost asigurata prin personalul organizatiilor neguvernamentale ARAS, ADV si RAA sau de personalul medical care a absolvit cursurile EMC referitoare la consiliere puse la dispozitie pe internet de RAA.

- Instituirea accesului universal si gratuit la consiliere si testare HIV pentru femeia gravida.

Consilierea si testarea HIV a femeii gravide au fost instituite prin Ordinul MS 889/1998. Acestea sunt incluse ca activitati in cadrul Subprogramului National 1.2 –Supravegherea si controlul infectiei HIV. Ministerul Sanatatii raporteaza aprox. 97.500 de teste efectuate la gravide pentru depistarea infectiei HIV/SIDA in cadrul programului national 1.2 de supraveghere a bolilor transmisibile in anul 2005. Raportul MS nu contine informatii privind consilierea femeii gravide. Statistica CNLAS, Compartimentul pentru Monitorizarea si Evaluarea Infectiei HIV/SIDA in Romania, raporteaza pentru anul 2005 un numar de 63.494 testari HIV lucrate la gravide, din care 63 de teste sunt pozitive. Conform statisticii CNLAS, la 31 decembrie 2004 au fost 72.802 teste, din care 40 de teste au fost pozitive. Prin programul derulat de RAA, 45767 de gravide reprezentand 61,6% din totalul celor luate in evidenta in 16 judete (Mun. Bucuresti nu a fost inclus in procent -3994 gravide) au beneficiat de servicii de prevenire a transmiterii verticale constand in: consiliere specifica PMTCT centrata pe

85 finantare din partea Fondului Global


59

caz si pe reducerea riscurilor, testare HIV, referiri catre serviciile de planificare familiala si catre alte servicii medicale si sociale. Din cele 45.163 gravide testate HIV, 63 de gravide au avut un rezultat pozitiv (19 din acestea fiind cazuri nou depistate). Toate gravidele seropozitive HIV au fost referite echipelor locale multidisciplinare de interventie PMTCT pentru care s-a instituit protocolul specific. In cadrul proiectului desfasurat de ADV in Iasi, Constanta (in alte zone decat RAA) si Mures au beneficiat 6.532 de gravide de consiliere pre-testare, testare HIV si oferire de informatii. Activitatile s-au desfasurat in cadrul proiectului „Prevenirea transmiterii verticale”86 si a fost implementat impreuna cu DSPJ Iasi, Constanta, Mures si Fundatia RAA. Pentru cele 11 gravide cu rezultat HIV+ s-a asigurat asistenta psiho-sociala si medicala specifica. 4599 gravide au fost consiliate si testate HIV prin cele 3 centre de consiliere si testare ARAS din Bucuresti, Constanta si Iasi, din care 1 test a fost pozitiv. Programul PMTCT implementat de ARAS face parte dintr-un proiect de consiliere si testare HIV realizat in colaborare cu Directiile de Sanatate Publica Locale87.

- Asigurarea accesului universal la control medical anual si al luarii in evidenta a femeilor gravide aflate pe lista medicului de familie.

In conformitate cu Metodologia PMTCT dezvoltata de RAA si aprobata de MS-Directia Generala de Sanatate Publica, o componenta importanta a prevenirii transmiterii verticale o reprezinta implicarea medicilor de familie in procesul de implementare a proiectului datorita adresabilitatii scazute a gravidelor din mediul rural la serviciile de asistenta prenatala. Consilierea si testarea HIV a gravidelor au fost promovate gravidelor in mediul rural prin de catre medicii de familie, ca parte integranta a pachetului de servicii prenatale. In acest sens asistentii medicali consiliere HIV au realizat interventii de tip outreach in comunitatile rurale realizand consilierea specifica PMTCT si recoltarea sangelui pentru testare prin cabinetele medicilor de familie. Ca rezultat al proiectului 47,7% din gravidele consiliate pentru testul HIV in 2004 si 2005 provin din mediul rural. Implicarea medicilor de familie in prevenirea transmiterii verticale a fost realizata si de personalul Fundatiei Alaturi de Voi care a realizat consilierea specifica PMTCT in cadrul cabinetelor medicilor de familie prin activitati de tip outreach in care s-a lucrat cu 1.168 medici de familie din Iasi, Mures, Constanta.

- Dezvoltarea unui sistem eficient de monitorizare a gravidelor diagnosticate seropozitive.

Avand la baza Ord. 889/1998, a fost creata o Metodologie cadru de monitorizare a femeii gravide revizuita si avizata de MS (DGSP nr. 23979/28.05.2004). In sprijinul Metodologiei a fost realizat si Manualul pentru ingrijirea femeii gravide HIV pozitive actualizat in 2004 (RAA si IBI „Prof. Dr. M.Bals”). Conform Metodologiei realizate de RAA, femeia gravida seropozitiva beneficiaza de asistenta diferentiata in functie de momentul diagnosticarii pentru: luarea unei decizii informate in ceea ce priveste continuarea sau intreruperea sarcinii referirea catre serviciile de tratament si ingrijire

86 Program finantat de Fondul Global 87 Finantare USAID, JSI si UNICEF


60

planificarea interventiilor medicale in functie de decizia gravidei (intreruperea sarcinii pe cale chirurgicala sau planificarea a cezarienei in cazul in care gravida decide pastrarea sarcinii si nasterea prin cezariana)

instituirea profilaxiei specifice prevenirii transmiterii infectiei cu HIV asistenta psihologica si suport social urmarirea clinica si de laborator a nou nascutului.

- Asigurarea unui pachet de servicii psiho-socio-medicale pentru gravidele

diagnosticate seropozitive. Abordarea multidisciplinara a gravidelor seropozitive este realizata prin echipele de interventie formate in 16 judete de RAA. Gravidele depistate infectate HIV sunt luate in evidenta de medicul infectionist, obtetrician, asistent social si psiholog. Referirea initiala catre specialisti a gravidei este realizata de asistentii medicali consiliere HIV/SIDA din CCT infiintate in cadrul DSP judetene. Obiectiv 2: Cresterea pana la 85% la nivelului anului 2007 a procentului de gravide care se prezinta la medic in primul trimestru al sarcinii.

- Cresterea accesului gravidelor din mediul rural sau din comunitati defavorizate prin utilizarea serviciilor organizatiilor comunitare sau a mediatorilor comunitari.

Prin programul M.S. un numar de 36.846 femei de femei de varsta reproductiva (15-45 ani) au fost luate in evidenta prin interventia mediatorilor sanitari romi si 22.691 femei la varsta reproductiva prin interventia asistentilor medicali comunitari88.

- Initierea de campanii pentru inscrierea tuturor femeilor aflate in perioada reproductiva pe listele medicilor de familie.

RAA a organizat in 2005 doua campanii pentru inscrierea femeilor (aflate in perioada reproductiva) pe listele medicilor de familie si realizarea testului HIV cu consiliere. Aceste campanii89 au avut ca mesaje: „Protejeaza-ti copilul inca din prima luna de sarcina! Mergi la medicul de familie” si “Alege ce fel de viata va avea copilul tau !” (Fa-ti gratuit testul HIV in primele 3 luni de sarcina)” si au inclus realizarea unui film educativ, 3 spoturi TV, 1 spot radio, postere, brosuri si pliante. Campaniile s-au desfasurat la nivel national prin implicarea mass-media (radio si TV) si la nivel local in 18 judete: Arad, Bacau, Bihor, Brasov, Bucuresti, Cluj, Constanta, Giurgiu, Hunedoara, Iasi, Ilfov, Maramures, Mures, Neamt, Sibiu, Suceava, Timis, Valcea. Campaniile au fost promovate prin: 22 de maternitati care au fost dotate cu echipamente video pentru rularea filmului educativ, o linie telefonica de informare si distribuire de materiale informative. In cadrul campaniilor au fost atinse 25.000 de femei internate in maternitati, aproximativ 1.631.000 femei au vazut cele 3 spoturi TV pe 6 canale de televiziune, la care se adauga femeile care au auzit spotul radio in 20 de statii radio. Pentru campania media s-a estimat o audienta de 3.441.000 femei la varsta fertila, atat din mediul urban, cat si din cel rural. Distributia materialelor a acoperit spitale, cabinete de planificare familiara, cabinete medici individuali, centre de consiliere, clinici de zi din cele 18 judete.

- Cresterea gradului de constientizare a populatiei generale in ceea ce priveste beneficiile consultatiei prenatale atat pentru mama, cat si pentru copil.

88 Raport MS, 2005 89 Campanii finantate de Fondul Global si UNICEF


61

Mesajele campaniilor au urmarit constientizarea femeilor la varsta reproductiva privind importanta consultatiei prenatale si au fost realizate in urma rezultatelor unor focus-gupuri cu femei gravide. RAA si ARAS, in parteneriat cu UNICEF, au realizat 2 seturi de materiale informative HIV/SIDA adresate femeilor. Fiecare dintre aceste seturi consta in brosura/pliant si material video (film educativ/spoturi video). Materialele au fost distribuite in maternitati, cabinete ale medicilor de familie, cabinete de planificare familiala, centre de consiliere si testare HIV etc. Studiul SRR realizat in 2004 arata ca 74% din gravide au beneficiat de prima consultatie prenatala in primul trimestru de sarcina. DIFICULTATI

- Desi testarea HIV este recomandata de MS cu efectuarea consilierii pre si post test HIV, nu exista date privind realizarea consilierii in afara centrelor de consiliere si testare infiintate de organizatiile neguvernamentale in Directiile de Sanatate Publica Judetene si spitale.

- Lipsa personalului instruit pentru consilierea pre si post test HIV si managementul gravidei seropozitive in afara centrelor de consiliere si testare infiintate de organizatiile neguvernamentale in partenereriat cu DSP judetene si unele spitale.

- Exista modalitati diferite de raportare ale institutiilor implicate in PMTCT; unele institutii raporteaza numar de gravide iar altele raporteaza numar de teste efectuate.

OPORTUNITATI

- Continuarea programului de prevenire a transmiterii verticale prin asistentii medicali consiliere HIV/SIDA instruiti in sesiuni centrate pe dezvoltarea abilitatilor de consiliere si reducerea riscurilor, prin includerea serviciilor in structura unitatilor sanitare sub coordonarea Directiilor de Sanatate Publica Judetene sau subcontractarea acestora de ONG.

- Experienta dobandita de specialistii in domeniu pentru lucrul in echipe multidisciplinare in ingrijirea gravidei seropozitive

- Existenta metodologiei de lucru pentru prevenirea transmiterii verticale conform cu recomandarile internationale in domeniu.

RECOMANDARI

- Recunoasterea ca model de buna practica a programului de prevenire a transmiterii verticale asa cum este specificat in metodologia de lucru a RAA prin interventii la nivelul comunitatilor rurale, centre de consiliere si testare si maternitati. Mentinerea si extinderea programului la nivelul intregii tari si finantarea acestuia de la bugetul de stat.

- Mentinerea calitatii serviciilor in programele de prevenire a transmiterii verticale implementate in 2004.

- Instruirea personalului privind consilierea pre si post testare HIV in toate centrele de testare HIV publice si private


62

1.8. Prevenirea transmiterii HIV in randul comunitatilor roma SITUATIA ACTUALA Agentia Nationala pentru Romi (ANR) este autoritatea care aplica, coordoneaza, monitorizeaza si evalueaza domeniile de interventie sociala, cuprinse in Strategia Guvernului Romaniei de Imbunatatire a Situatiei Romilor 2001-2005. Planul General de Masuri (PGM) al Strategiei Guvernului Romaniei de imbunatatire a situatiei romilor a fost reactualizat pentru perioada 2006-2008. Proiectele sunt in curs de implementare, iar rolul ANR este de monitorizare a activitatilor. Agentia Nationala pentru Romi s-a constituit ca un organism de sine statator, cu personalitate juridica, specializat in elaborarea si monitorizarea politicilor publice pentru romi, ordonator tertiar de credite, cu o structura complexa, specifica unei institutii guvernamentale. Unul din rolurile Agentiei Nationale pentru Romi este acela de initiere, participare si promovare, impreuna cu institutiile si organizatiile neguvernamentale specializate, a unor actiuni si programe sectoriale, destinate imbunatatirii situatiei romilor, criteriu politic de aderare a Romaniei la Uniunea Europeana. ANR detine si functia de administrare a fondurilor bugetare pentru elaborarea programelor de dezvoltare a comunitatii de romi. La nivelul celor 41 de judete ale tarii exista Birouri Judetene pentru Romi organizate ca servicii deconcentrate, in subordinea Prefectilor. Ministerul Sanatatii a instituit sistemul de promovare a sanatatii in comunitatile roma prin angajarea de mediatori sanitari comunitari in comunitatile de romi, coordonati de Directiile de Sanatate Publica. Formarea mediatorilor sanitari comunitari a fost realizata de Centrul Romilor pentru Interventie Sociala si Studii „Romani CRISS” si incepand cu noiembrie 2004 pentru o perioada de doi ani si de JSI prin proiectul “Cresterea nivelului de informare si a accesului populatiei roma la serviciile de sanatatea reproducerii” 90 in cadrul programului “Initiativa pentru Sanatatea Familiei in Romania”. Prin acest proiect, JSI acorda suport tehnic si financiar pentru implementarea Interventiei 18 din cadrul Programului National nr. 391. In 2004 si 2005 au fost implementate proiecte care au vizat pe de o parte formarea/ instruirea privind HIV/SIDA/ITS a personalului din cadrul autoritatilor locale si din organizatiile neguvernamentale care desfasoara activitati in comunitatile roma cat si organizarea de actiuni de informare, educare si comunicare direct in comunitatile roma. Proiectele au fost implementate de ARAS92, Salvati Copiii, Federatia ProChild 93, PSI si s-au desfasurat in 25 de judete din tara (Arad, Arges, Bucuresti, Bacau, Brasov, Buzau, Caras Severin, Cluj, Constanta, Craiova, Dambovita, Dolj, Galati, Gorj, Hunedoara, Ialomita, Iasi, Mures, Neamt, Olt, Prahova, Suceava, Satu Mare, Sibiu, Timis). Actiuni directe adresate populatiei roma s-au realizat in 12 din judetele enumerate si in Bucuresti. Obiectiv general: Extinderea interventiilor consistente de prevenire HIV si ITS in cel putin 25 de comunitati roma pana in anul 2005.

90 Finantare USAID 91 Programului national 3 al Ministerului Sanatatii - Sanatatea femeii si copilului, Interventia 18- Dezvoltarea sistemului de mediatori sanitari comunitari din cadrul comunitatilor de romi. 92 Finantare Fondul Global 93 Idem

Obiectivele specifice ale prioritatii 1.8 sunt: O1.: Dezvoltarea de interventii integrate multidisciplinare care sa implice simultan determinantii decizionali economici, sociali si culturali care limiteaza accesul la informatii, educatie si servicii. O2: Sa se asigure ca membrii comunitatilor dezavantajate sa stie cum sa evite infectarea cu HIV, sa aiba puterea, mijloacele si dorinta de a transforma aceste cunostinte in actiune, intr-un mediu propice. O3: Consolidarea capacitatii organizatiilor roma de la nivel national si comunitar. Rezultate planificate conform indicatorilor din Cadrul de M&E al Strategiei: 1.8.1. 40 % de persoane roma, active sexual, din zonele de interventie, identifica corect mijloacele de prevenire a transmiterii HIV la sfarsitul anului 2005 si 50% la sfarsitul anului 2007 comparativ cu 28% in 2002. 1.8.2. Cresterea numarului de comunitati roma unde se desfasoara activitati de prevenire HIV/ITS de la 5 comunitati in 2002 la 26 de comunitati in 2005 si 40 in 2007. ANALIZA IMPACTULUI Rezultate atinse: 1.8.1 Indicatorul privind „procentul de persoane roma, active sexual, din zonele de interventie care identifica corect mijloacele de prevenire” a fost urmarit partial in studiile de impact realizate de organizatiile care au implementat proiecte de prevenire HIV in comunitatile de romi, rezultatele nefiind intotdeauna specifice persoanelor active sexual. Rezultatele evaluarii realizate de ARAS94 pentru proiectul „Prevenirea infectiei cu HIV/SIDA in randul grupurilor vulnerabile: persoane care locuiesc pe strada si romi” sunt urmatoarele: prezervativul este cunoscut ca mijloc de prevenire de 95% din respondenti; folosirea obiectelor de igiena personala, individual este identificata ca metoda de prevenire de 36% din respondenti; abstinenta de 81%. In acordarea de prim-ajutor, la locul unui accident 44% din respondenti au identificat ca mijloace pentru prevenirea HIV folosirea unei bariere (manusi de latex, material plastic), 9% spalarea pe maini cu apa calda si sapun si 13% dezinfectarea cu cloramina:13%.


63

94 studiu de impact realizat prin aplicarea de chestionare 139 persoane de etnie roma cu varsta cuprinsa intre 13 si 58 de ani (77 de fete si 62 de baieti) din Bucuresti, Piatra Neamt, Iasi, Bacau, Constanta, Timisoara, Craiova.

Rezultatele celorlalte doua studii realizate in 2005 de organizatiile care au realizat proiecte de prevenire HIV in comunitati roma si in randul tinerilor barbati dintr-o comunitate din Bucuresti arata ca peste 90% de persoane roma, active sexual, din zonele de interventie, identifica corect prezervativul ca mijloc de prevenire a transmiterii HIV si anume: - 96,1% din persoanele intervievate95 din zonele in care au fost realizate interventii de prevenire HIV/ITS de PSI identifica prezervativul ca mijloc de prevenire a transmiterii HIV. - raspunsurile copiilor romi activi sexual96 (35 din 120 respondenti) privind protejarea impotriva ITS (intrebare cu raspunsuri deschise): 30 stiu despre folosirea prezervativului (90.9%), 9.09% despre abstinenta, 12.1% mentioneaza evitarea contactului cu sangele altei persoane, 12.1% sa cunosti bine partenerul, 12.1% mentioneaza relatie stabila. 1.8.2. Numarul de comunitati cu majoritate populatie roma in care s-au realizat interventii de prevenire HIV/ITS a crescut atingand un maximum de 195 de comunitati97 intr-un singur proiect implementat.

Indicator 1.8.2: Numar de comunitati rroma in care se desfasoara activitati de prevenire HIV/ITS

5

195

2640

0

50

100

150

200

250

Baseline (2002) Rezultat atins 2005(ARAS)



ARAS: 6 judete + Bucuresti (18 orase si 15 sate; aprox. 195 de comunitati) Salvati Copiii: 6 judete + Bucuresti (15 comunitati urbane si 4 comunitati rurale). PSI: Bucuresti, 1 comunitate in sector 5, Bucuresti. Este posibil ca unele locatii de interventie ale organizatiilor sa se suprapuna, de aceea numarul de comunitati nu poate fi exprimat cumulativ. Obiectiv 1: Dezvoltarea de interventii integrate multidisciplinare care sa implice simultan determinantii decizionali economici, sociali si culturali care limiteaza accesul la informatii, educatie si servicii. Strategii recomandate si actiuni desfasurate pentru atingerea obiectivului:

95 Rezultat al studiului realizat de PSI in randul tinerilor barbati din comunitatea Valtoare, Bucuresti 96 Rezultat al studiului realizat de Salvati Copiii in randul copiilor din 7 judete in care au fost realizate actiuni de prevenire HIV


64

97 Comunitatile difera dpdv socio-economic, cultural, al numarul de gospodarii etc


65

- Integrarea tuturor strategiilor care privesc dezvoltarea comunitatilor roma.

Ministerul Sanatatii a instituit programul de dezvoltare a sistemului de mediatori sanitari comunitari in cadrul comunitatilor de romi prin Ord. 619/2002. In cadrul acestui program s-a urmarit implementarea sistemului de mediatori sanitari comunitari in comunitatile de romi, formarea mediatorilor sanitari comunitari. Din raportului MS pentru anul 2005 reiese ca interventiile mediatorilor sanitari comunitari se deruleaza in 36 de judete, inclusiv in municipiul Bucuresti. In cadrul proiectului “Cresterea nivelului de informare si a accesului populatiei roma la serviciile de sanatate a reproducerii” implementat de JSI s-a organizat Grupul de lucru pentru sanatatea romilor (la care sunt invitate organizatii guvernamentale si non-guvernamentale precum si finantatori ce activeaza in domeniul populatiei roma), suport profesional pentru mediatorii sanitari in scopul de a consolida sistemul de mediere sanitara.

- Implicarea liderilor comunitari in procesul de elaborare si implementare a interventiilor si

- Abordarea diferentiata a problemelor diverselor comunitati roma. Organizatiile neguvernamentale care au desfasurat actiuni de prevenire si informare HIV in 2004 si 2005 au colaborat cu organizatii comunitare roma, lideri comunitari sau profesionisti de etnie roma pentru adaptarea interventiilor la contextul socio-cultural al comunitatilor roma.

- Depasirea barierelor care decurg din rolurile diferite ale barbatului si femeii roma si schimbarea patternului cultural rom privind statutul social al femeii.

In unele zone in care s-au realizat actiuni de prevenire au fost intampinate dificultati legate de imposibilitatea consilierii femeilor roma in conditii de confidentialitate, fara prezenta altor membri ai familiei. Obiectiv 2: Sa se asigure ca membrii comunitatilor dezavantajate stiu cum sa evite infectarea cu HIV, sa aiba puterea, mijloacele si dorinta de a transforma aceste cunostinte in actiune, intr-un mediu propice. Strategii recomandate si actiuni desfasurate pentru atingerea obiectivului:

- Elaborarea de mijloace pentru promovarea unor stiluri de viata sanatoase in contextul specific al limbii, educatiei si mediului socio-cultural.

Metodele de transmitere a mesajelor de prevenire HIV in comunitatile de romi utilizate in cele trei proiecte implementate in 2004 si 2005 au fost adaptate astfel incat informatiile transmise sa fie intelese de beneficiari.

- Imbunatatirea accesului la servicii specializate si dezvoltarea acestor servicii (medicale, de testare si consiliere) pentru a satisface nevoile unice ale comunitatilor dezavantajate.

Acces la informatii privind HIV/SIDA/ITS au avut 21.078 de persoane de etnie roma, prin proiectul realizat de ARAS in aprox. 195 de zone din Bacau, Constanta, Craiova, Iasi, Piatra Neamt, Timis si Bucuresti. 1.145 tineri au beneficiat de testare HIV gratuita cu consiliere pre si post test. S-au realizat 21 de consilieri pre test HIV fara efectuarea testului, datorita varstei sub 18 ani a unor tineri care s-au prezintat neinsotiti de un tutore la centrul de consiliere si testare. Au fost distribuite materiale de informare pentru copiii si tinerii din comunitatile roma si materiale educationale pentru educatorii comunitari.


66

179 de copii de etnie roma au beneficiat activitati de informare, educare, asistenta sociala si insotire la servicii medicale prin lucratorii sociali ai organizatiei Salvati Copiii in cadrul proiectului „Prevenirea transmiterii HIV/SIDA in randul copiilor strazii si comunitatilor de romi”98 desfasurat in Bucuresti, Mures, Arges, Galati, Timis, Iasi, Suceava. In 2005 JSI a derulat un proiect de informare, educare si comunicare adresat elevilor roma din 2 scoli din Cluj – in acest sens, 160 de elevi au participat la sesiuni IEC pe teme de sanatatea reproducerii, cu focus pe educatia sexuala. Rezultatele proiectului au arata o crestere a cunostintelor acestor elevi in vederea adoptarii unor comportamente sexuale fara risc. Aproximativ 450 de tineri (barbati) de etnie roma din Bucuresti au beneficiat de activitati de tip „edutainment” care integreaza doua jocuri ce puteau folosi mai mult imagini pentru a transmite mesajele de prevenire a transmiterii HIV prin proiectul realizat de PSI.

- Implicarea directa a liderilor si membrilor comunitatilor dezavantajate in cercetare si in analiza si aplicarea rezultatelor cercetarilor si

- Crearea capacitatii de cercetare in interiorul comunitatilor dezavantajate pentru identificarea factorilor determinanti ai comportamentului cu risc HIV/SIDA si ITS la aceste grupuri, pentru gasirea punctelor si metodelor de acces cele mai eficace in vederea educarii comunitatilor.

Organizatiile neguvernamentale care au desfasurat actiuni de prevenire HIV/ITS in comunitatile roma au realizat studii comparative de evaluare a nivelului cunostintelor acestora cu privire la HIV/ITS inainte de implementarea proiectelor si la finalul acestora. Cercetarea realizata de organizatia Salvati Copiii cu privire la incidenta HIV si BTS pe strada si in comunitatile de romi99 la sfarsitul anului 2005 pentru evaluarea impactului, are urmatoarele rezultate: „O mare parte a copiilor romi intervievati au inteles ca principala modalitate de protectie impotriva ITS/HIV este folosirea prezervativului, procentul celor care afirma acest lucru crescand de la 54,8% la 83,3%. Unii copii romi se bazeaza in continuare pe stereotipurile existente, considerand ca se pot proteja pastrand distanta fata de alte persoane. Procentul celor care mentioneaza abstinenta a ramas constant la 6,7%. Procentul celor care nu stiu cum se pot proteja este mult mai mic, acesta scazand de la 23,7% la 6,7%. Raspunsurile copiilor romi activi sexual (35 din 120 respondenti) privind protejarea impotriva ITS (intrebare cu raspunsuri deschise): 30 stiu despre folosirea prezervativului (90.9%), 9.09% despre abstinenta, 12.1% mentioneaza evitarea contactului cu sangele altei persoane, 12.1% sa cunosti bine partenerul, 12.1% mentioneaza relatie stabila. Procentul celor care stiu ca ITS se transmit prin contact sexual a crescut de la 66,7% initial, la 90% la finalul primei faze a programului, in timp ce cunoasterea faptului ca ITS se transmit prin sange a crescut spectaculos, de la 11,8% la 72,5%. Fata de situatia initiala este mentionata si transmiterea de la mama la fat (de 11,7%) care nu era cunoscuta initial. Toate acestea indica rezultatele pozitive ale programului derulat in comunitatile defavorizate de romi in ceea ce priveste cunoasterea cailor de transmitere a ITS/HIV. Desi mai sunt prezente unele stereotipuri legate de transmiterea ITS/HIV prin atingere ori prin

98 Finantare Fondul Global 99 Copiii romi chestionati provin din comunitati urbane - unii declarandu-se „romi romanizati” - comunitati in cadrul carora nu s-au pastrat toate traditiile culturale specifice etniei.


67

folosirea in comun a veselei, putem afirma ca programul a imbunatatit intr-o foarte mare masura nivelul de cunostinte al copiilor romi in ceea ce priveste caile de transmitere a ITS/HIV”. Conform rezultatelor cercetarii realizate la finalul anului 2005 de catre ARAS la nivelul unor comunitati selectate din sapte judete in care s-au realizat activitati de prevenire HIV, in care au fost intervievate 139 de persoane cu varste cuprinse intre 13 si 58 de ani, „24% din respondenti declara ca utilizeaza prezervativul intotdeauna cu toti partenerii sexuali, 8% utilizeaza prezervativul intotdeauna in cuplu si 32% utilizeaza prezervativul intotdeuna cu toti partenerii ocazionali. In ceea ce priveste identificarea riscurilor proprii, 74% dintre femei au mentionat ca riscuri proprii de infectare cu HIV urmatoarele: contactul sexual neprotejat (40%), 29% – contactul cu sange (atingere, folosirea seringilor si instrumentarului medical nesterilizate, folosirea in comun a instrumentelor de igiena personala, donarea de sange, transfuzia de sange), iar 9% considera ca nu au nici un risc de infectare. 74% dintre barbatii intervievati au mentionat unul sau mai multe din riscurile personale de infectare cu HIV: 45% au considerat ca se pot infecta in cazul contactelor sexuale neprotejate, 26 % – prin sange; 8% au considerat ca nu au situatii cu risc de infectare; 6% au considerat ca au risc minim de infectare cu HIV pentru ca se protejeaza”. Din rezultatele studiului realizat PSI intr-o singura comunitate din Bucuresti (369 respondenti barbati) la finalul implementarii proiectului reiese ca 27,3% au declarat utilizarea prezervativului in ultima luna cu partenera stabila, 94,5% au utilizat prezervativul in ultima luna cu partenerele ocazionale sau CSW; 54,3% din respondenti identifica in mod corect caile de transmitere ale ITS si 73,2% identifica in mod corect caile de transmitere ale HIV. Obiectiv 3: Consolidarea capacitatii organizatiilor roma de la nivel national si comunitar. Actiuni realizate conform cu strategiile recomandate pentru atingerea obiectivului:

- Elaborarea unui program de instruire pentru organizatiile cu baza in comunitate pentru a intari capacitatea lor de a se ocupa de prevenirea, ingrijirea, tratamentul si serviciile de sprijin in domeniul HIV/SIDA.

Organizatiile Salvati Copiii, ARAS si Federatia Prochild au realizat programe de instruire privind HIV/SIDA si au organiat sesiuni de instruire la care au participat lideri ai unor comunitati roma si membri ai personalului care lucreaza cu comunitatile roma din cadrul autoritatilor locale . In cadrul programului “Initiativa pentru Sanatatea Familiei in Romania” implementat de JSI cu finantare USAID, se deruleaza proiectul “Cresterea nivelului de informare si a accesului populatiei roma la serviciile de sanatatea reproducerii”. Prin acest proiect, initiat in noiembrie 2004 si avand o durata de 2 ani, JSI acorda suport tehnic si financiar pentru implementarea interventiei 18100 din cadrul Programului National nr. 3. Rezultatele cu privire la programele de instruire la finele anului 2005 sunt urmatoarele: Elaborarea, tiparirea si distribuirea “Manualului mediatorului sanitar pentru sanatatea

familiei si comunitatii”; Dezvoltarea unei curricule de formare in sanatatea reproducerii, ce contine teme privind

planificarea familiala, ITS (cu accent pe problematica HIV/SIDA), ingrijirea pre si post natala, ingrijirea nou-nascutului, prevenirea cancerului, precum si elemente de

100 Interventia 18- Dezvoltarea sistemului de mediatori sanitari comunitari din cadrul comunitatilor de romi


68

comunicare, schimbarea comportamentului si implementare a sesiunilor de educatie in grup;

Formarea a 13 formatori in sanatatea reproducerii (din randul mediatorilor sanitari) care vor sustine la randul lor cursuri pentru mediatorii sanitari;

Instruirea mediatorilor sanitari si implementarea de catre acestia de activitati specifice: in 2005, au fost instruiti 27 mediatori sanitari din 5 judete, acoperind aprox. 60 comunitati; conform rapoartelor de monitorizare, 1 mediator sanitar sustine lunar, in medie, 20 sesiuni de informare in SR, la care participa aprox. 140 persoane, dintre care 60 sunt indrumate catre serviciile de specialitate (servicii PF, servicii de depistare /tratare ITS, etc). De asemenea, in cadrul acestor sesiuni sunt distribuite materiale IEC.

Conform Raportului MS, pentru anul 2005 sunt 339 de comunitati in care activeaza mediatori sanitari romi, 192 mediatori sanitari comunitari romi angajati, 36.846 de femei de varsta reproductiva (15-45 ani) si 47.083 copii 0-18 ani au fost luati in evidenta.

- Imbunatatirea schimbului de informatii intre asociatiile roma care se ocupa de problematica HIV/SIDA .

Schimbul de informatii intre asociatiile roma se realizeaza prin intermediul Grupului de lucru pentru sanatatea romilor (organizatii guvernamentale si non-guvernamentale, finantatori ce activeaza in domeniul populatiei roma) in cadrul proiectului “Cresterea nivelului de informare si a accesului populatiei roma la serviciile de sanatatea reproducerii” implementat de JSI. Grupul de lucru curpinde si organizatii care se ocupa de problematica HIV/SIDA.

- Asigurarea finantarii pe termen mediu si lung a organizatiilor comunitare. In prezent exista finantari nerambursabile pentru programe nationale realizate in acord cu Strategia Guvernului Romaniei pentru Imbunatatirea Situatiei Romilor si a Planului de actiune care cuprind si componenta de sanatate. Nu au fost identificate insa programe de finantare care sa cuprinda in mod specific prevenirea HIV in comunitatile roma in afara programului finantat prin Fondul Global. Ministerul Sanatatii finanteaza din bugetul de stat implementarea sistemului de mediatori sanitari comunitari in comunitatile de romi, formarea acestora si realizarea de actiuni de promovarea sanatatii. Pentru aceasta interventie JSI cu finantare USAID, acorda suport tehnic si financiar incepand cu noiembrie 2004 pentru o perioada de 2 ani. DIFICULTATI

- Proiectele de prevenire HIV/ITS implementate direct in comunitatile roma de organizatiile neguvernamentale nu au implicat in toate locatiile organizatii roma la nivel comunitar sau structurile guvernamentale existente care desfasoara programe pentru imbunatatire situatiei romilor.

- Inexistenta unor criterii comune de descriere a comunitatilor roma incluse in proiectele de prevenire HIV/SIDA desfasurate.

OPORTUNITATI

- Implementarea programului de mediatori sanitari in comunitatile roma de la bugetul de stat prin Programul National 3 al M.S101 si instruirea mediatorilor sanitari in sanatatea reproducerii, inclusiv HIV/SIDA prin JSI102 cu finantare USAID.

101 Programul national nr. 3 de sanatate a copilului si familiei


69

- Derularea proiectului Evaluarea starii de sanatate a romilor si accesul la ingrijiri medicale de Ministerul Sanatatii si Agentia Nationala pentru Romi (cf. Raport MS, 2005).

- Existenta unor cercetari in comunitatile roma: o Studiile realizate in 2004 si 2005 privind sanatatea reproducerii si a celor privind

atitudinile, practicile si comportamentele persoanelor de etnie roma privind HIV/ITS. Acestea pot oferi informatiile necesare crearii de noi programe de prevenire adaptate contextului socio-cultural al comunitatilor roma.

o Ghidul de implementare a interventiilor pentru tinerii de etnie roma (“Roma Youth -STI/HIV/AIDS Prevention Intervention Implementation Guide“), realizat de PSI Romania.

- Existenta structurilor guvernamentale specifice care actioneaza pentru imbunatatirea situatiei comunitatilor roma- Agentia Nationala pentru Romi, Birourile judetene pentru romi.

RECOMANDARI

- Elaborarea si implementarea proiectelor in colaborare cu asociatii/ comunitati roma - Consultarea Agentiei Nationale pentru Romi si a Comisiei Anti-saracie si promovarea

incluziunii sociale in realizarea si implementarea proiectelor - Realizarea de cercetari privind tipurile de interventie care au succes si utilizarea acestora in

proiecte - Utilizarea medicilor de familie pentru transmiterea de informatii HIV/ITS ca urmare a

cresterii inscrierilor pe listele medicilor de familie a femeilor prin interventiile mediatorilor comunitari coordonati de DSPJ.

- Includerea programelor de prevenire specifice HIV/ITS in programele nationale derulate de Ministerul Sanatatii si in Strategiile de imbunatatire a situatiei romilor.

- Extinderea metodelor de interventie adaptate contextului socio-cultural al persoanelor de etnie roma cat si a programelor de instruire a mediatorilor sanitari in prevenirea HIV/ITS.

- Definirea unor criterii comune de includere a comunitatilor roma in care sa se realizeze actiuni de prevenire HIV.

102 JSI continua acest proiect pana in sepetembrie 2006 si se preconizeaza instruirea in sanatatea reproducerii a cel putin 100 mediatori sanitari din 25 judete (acoperind cel putin 200 comunitati roma), dezvoltarea de materiale IEC atat pentru mediatoare (materiale ce le vor ajuta in desfasurarea de sesiuni de educatie), cat si pentru comunitate. Aceste materiale vor avea la baza modelul cultural al populatiei roma, fiind pretestate in cadrul sesiunilor de formare derulate cu mediatoarele sanitare.


70

1.9. Prevenirea transmiterii HIV in sistemul medical si la locul de munca SITUATIA ACTUALA Reglementarile privind precautiile universale sunt prevazute in cadrul anexei 5 a Ordinului M.S 994/2004 privind aprobarea Normelor de supraveghere si control a infectiilor nosocomiale in unitatile sanitare. Scopul acestor precautii universale este de „prevenire a infectiilor cu cale de transmitere sanguina, la locul de munca al personalului”. Ordinul M.S prevede reguli de utilizare a echipamentelor de protectie adecvate, prevenirea accidentelor si a altor tipuri de expunere profesionala, actiuni in caz de accident si masuri de protejare a personalului infectat. Instruirea personalului privind precautiile universale din unitatile sanitare s-a desfasurat la nivel national printr-un proiect103 realizat de Institutul de Sanatate Publica. Personalul din Serviciile de Prevenire si Control a Infectiilor Nozocomiale104 a 311 spitale din tara a fost instruit privind precautiile universale si proceduri post expunere si au organizat la randul lor sesiuni de instruire pentru personalul din aceste unitati spitalicesti. O alta metoda de instruire a personalului medical din unitatile sanitare cat si a personalului din unitatile de asistenta sociala a constat in studiul unor module de curs de educatie medicala continua la distanta creditate de organismele profesionale abilitate. Cursurile au fost realizate de fundatia Romanian Angel Appeal in parteneriat cu IBI „Prof. Dr. M. Bals” si specialisti in domeniu disponibile online pe www.hivability.ro si in format tiparit. Un ghid de prevenire HIV in practica stomatologica a fost realizat si distribuit de ARAS. Obiectiv general: Eliminarea oricarei posibilitati de transmitere HIV in sistemul medical si in institutiile care ofera servicii sociale si introducerea la nivel national a politicilor de prevenire a transmiterii HIV la locul de munca. Obiectivele specifice ale prioritatii 1.9 sunt: O1. Sa se asigure respectarea normelor privind precautiile universale in toate unitatile sanitare si sociale. O2. Intregul personal sanitar, precum si cel care lucreaza in institutiile de asistenta sociala trebuie sa fie constient si responsabil in privinta precautiilor universale, sa fie motivat sa le aplice si sa dispuna de resurse pentru a face acest lucru. O3. Asigurarea aplicarii corespunzatoare a precautiilor universale si instituirea unui sistem de analiza periodica pentru fiecare unitate sanitara publica si privata. O4. Identificarea tipurilor de politici pentru prevenirea transmiterii HIV la locul de munca si initierea de programe pilot in colaborare cu organizatiile sindicale si patronale. Rezultat planificat conform indicatorilor din Cadrul de M&E al Strategiei Nationale: 1.9.1. Cresterea procentului de unitati sanitare care au stabilite proceduri de precautiuni universale si post expunere, operationale si personal pregatit pentru aplicarea lor de la 20% in 2002 la 60% in 2005 si 100% in 2007. 103 finantat prin Ministerul Sanatatii de Fondul Global de Combatere a HIV, Tuberculozei si Malarei 104 Infiintarea sectiei de prevenire si control a infectiilor nozocomiale in toate spitalele de stat si private a fost prevazuta intr-un ordin al M.S din 1994. Desi nu in toate unitatile sanitare exista astfel de servicii, a fost numit un medic delegat cu responsabilitati in prevenirea si combaterea infectiilor nozocomiale, inclusiv cu promovarea precautiilor universale. Aceste servicii sunt numite in continuare SPCIN.

http://www.hivability.ro/

ANALIZA IMPACTULUI Rezultat atins: 1.9.1. Personalul din 73,7% din spitalele105 din Romania a fost informat privind precautiile universale si procedurile post expunere.

Indicator 1.9.1: Procent de unitati sanitare care au stabilite proceduri de precautiuni universale si post expunere, operationale si personal pregatit pentru

aplicarea lor

20,0%

73,7%60,0%

100,0%

0,0%20,0%40,0%60,0%80,0%

100,0%120,0%

Baseline (2002) Rezultat atins 2005 (unitati sanitare

informate privind PU siPEP)



Obiectiv 1: Sa se asigure respectarea normelor privind precautiile universale in toate unitatile sanitare si sociale. Strategii recomandate si actiuni realizate pentru atingerea obiectivului:

- Sprijin pentru elaborarea si distribuirea normelor de precautii universale. Normele de precautii universale au fost actualizate prin Ord. MS 994/2004, anexa V. In cadrul fiecarui spital exista Servicii de Prevenire si Control a Infectiilor Nozocomiale (SPCIN) sau un medic delegat cu responsabilitati in prevenirea si combaterea infectiilor nozocomiale. In 2004 si 2005 un numar de 1900 de persoane din aceste servicii au fost instruite prin programul implementat de ISP106. De asemenea, aceste norme au fost detaliate in manualele si ghidurile realizate in cadrul aceluiasi program si distribuite in 311 unitati sanitare din tara.

- Asigurarea de resurse pentru a sprijini respectarea precautiilor universale, definirea mijloacelor necesare si alocarea respectivelor resurse.

Alocarea resursele pentru respectarea precautiilor universale se realizeaza la nivelul fiecarei unitati sanitare prin contractele cu Casa Nationala de Asigurari pentru Sanatate. MS a asigurat finantarea necesara pentru dezifectante, materiale sanitare, teste si reactivi pentru laborator, cat si pentru instruirea personalului medical privind precautiunile universale si prevenirea infectiilor nosocomiale. In acest program au fost cuprinse 45 de spitale107.

105 311 de spitale din cele 422 din tara. Date furnizate de ISP, 2005. 106 Program finantat de Fondul Global


71

107 Cf. Raport MS, 2005


72

Pentru unele programe realizate in parteneriat cu MS, materialele necesare respectarii precautiilor universale au fost acoperite de organizatiile neguvernamentale, exemplu fiind proiectul de prevenire a transmiterii verticale derulat in 16 judete prin care, parte din materialele specifice interventiilor obstetricale pentru femeia gravida seropozitiva fiind asigurate108 de fundatia RAA. Instruirea personalului pentru respecarea precautiilor universale prin programe de educatie medicala continua la distanta au fost oferite gratuit de RAA si ISP prin finantarea Fondului Global cat si din resurse proprii ale unitatilor sanitare (SPCIN de la nivelul a 311 unitati sanitare au instruit personalul unitatilor sanitare).

- Crearea unui mecanism de evaluare a masurii in care sunt respectate precautiile universale ca element din contractul individual semnat de orice furnizor de servicii de sanatate cu sistemul de asigurari de sanatate.

Acesta evaluare se realizeaza de SPCIN sau persoana responsabila cu prevenirea infectiilor nozocomiale din fiecare unitate sanitara, de Directiile Judetene de Sanatate Publica si de Inspectia Sanitara de Stat. Obiectiv 2: Intregul personal sanitar precum si cel care lucreaza in institutiile de asistenta sociala trebuie sa fie constient si responsabil in privinta precautiilor universale, sa fie motivat sa le aplice si sa dispuna de resurse pentru a face acest lucru. Strategii recomandate si actiuni realizate pentru atingerea obiectivului:

- Sprijin pentru elaborarea si distribuirea materialelor de informare-educare-comunicare privind precautiile universale.

ISP a realizat si distribuit in 311 unitati unitatile sanitare incluse in program urmatoarele materiale: Ghid practic de management al expunerii accidentale la produse biologice; Prevenirea Infectiilor Nozocomiale- Antiseptice si dezinfectante chimice cu utilizare in unitati sanitare; Managementul accidentului post expunere la produse biologice; Metodologia de supraveghere si control la produse biologice la personalul care lucreaza in domeniul sanitar. RAA a realizat impreuna cu Institut Prof. Dr. Matei Bals – partener academic – cursul la distanta „Prevenirea transmiterii HIV in practica medicala”, cat si alte cursuri in care sunt incluse informatii privind precautiile universale. Acestea sunt cuprinse ca sectiuni si in cursurile privind rolurile specifice ale medicului infectionst, neonatolog, obstetrician si rolul moasei in prevenirea transmiterii verticale a infectiei HIV.

- Desfasurarea de campanii periodice pentru promovarea donarii voluntare de sange. „Donarea de sange este un act voluntar, anonim si neremunerat” conform legii nr.282/2005 privind privind organizarea activitatii de transfuzie sanguina, donarea de sange si componente sanguine de origine umana, precum si asigurarea calitatii si securitatii sanitare, in vederea utilizarii lor terapeutice, cf. art. 4l lit.c. Infiintarea Comitetul Consultativ pentru Promovarea Donarii de Sange care functioneza pe langa Ministerul Sanatatii. Acesta are in resposabilitati si elaborarea Strategiei Nationale pentru Promovarea Donarii de Sange si organizarea la nivel national a unui sistem pentru recrutarea donatorilor de sange voluntari, fidelizati pe baza unor criterii riguroase de selectare. 108 finantare Fondul Global.


73

In 2004-2005 a fost organizata o campanie109 privind donarea voluntara de sange de Fundatia Donatorilor Benevoli de Sange (FDBS) ca initiator si Centrul pentru Politici si Servicii de Sanatate (CPSS). Activitatile celor doua institutii au fost complementare, in scopul cresterii nivelului de constientizare a ideii de donare voluntara si neremunerata de sange, motivarii tinerilor si cultivarii spiritul voluntar. Mesajul campaniei "Doneaza si salveaza” a fost transmis concomitent de cele doua institutii prin promovarea in mass-media si organizarea unor evenimente locale. CPSS a realizat un clip TV, un spot radio, o macheta de presa continand mesajul campaniei. Clipul TV a fost difuzat de peste 600 de ori incepand cu luna octombrie 2004 pe posturi, iar spotul radio a avut peste 1000 difuzari in reteaua nationala; macheta de presa – 16 aparitii. De asemenea, au fost realizate trei studii de evaluare a proiectului. Primul studiu s-a realizat la inceputul proiectului (februarie 2004) ca instrument de referinta pentru evaluarea rezultatelor proiectului. Urmatoarele doua studii au fost realizate inaintea lansarii campaniei media (octombrie 2004) si la sfarsitul proiectului (iunie 2005) pentru evaluarea impactului campaniei media asupra populatiei tinta si asupra populatiei generale. Rezultatele studiilor au aratat ca 51% din populatia Romaniei a citit/ vazut/ auzit articole, stiri si reclame despre donarea de sange in ultimile 6 luni, iar 73% dintre respondenti au mentionat ca principalul mesaj pe care l-au retinut a fost mesajul campaniei mass-media „Doneaza si salveaza”. FDBS a organizat evenimente de promovare a campaniei (3 concerte, expozitii, mese rotunde, conferinte de presa, 1 tabera si o excursie pentru 120 de donatori) in randul studentilor din opt centre Universitare din tara: Bucuresti, Timisoara, Cluj, Sibiu, Iasi, Constanta, Brasov. Rezultatul campaniei de promovarea a donarii voluntare de sange a fost recoltarea de 36.403 unitati de sange donate fata de cele 10.000 propuse in proiect.

- Crearea unui mecanism pentru instruirea intregului personal sanitar si a celui care lucreaza in institutiile de asistenta sociala, privind precautiile universale.

Perfectionarea continua a personalului medical se realizeaza centralizat prin Centrul National de Perfectionare in Domeniul Sanitar (www.perfmed.ro) si la nivel local prin universitatile de medicina si farmacie. Un alt mecanism de instruire a personalului sanitar il reprezinta cursurile de educatie medicala continua organizate de alte institutii cu activitate in domeniu si organizatii neguvernamentale. Cursuri de educatie medicala continua la distanta de prevenire a transmiterii HIV, care contin sectiuni de precautii universale au fost realizate de RAA, CNLAS si specialisti in domeniu. Acestea au fost creditate de CMR, CMDR, OAMMR. Pentru obtinerea certificatelor de absolvire a cursurilor este obligatorie testarea online a fiecarui utilizator pentru verificarea cunostintelor acumulate in urma studierii modulelor. RAA a realizat un sistem de randomizare a intrebarilor si raspunsurilor testelor de verificare a cunostintelor astfel incat fiecare test sa fie unic. Situatia privind absolvirea cursurilor de EMC la distanta de personalul medical la sfarsitul anului 2005: 25134 asistenti medicali, 2703 medici si 88 de asistenti sociali, psihologi si educatori au

promovat cursul “Prevenirea transmiterii HIV in practica medicala” 2335 asistenti medicali si 645 medici au absolvit promovat „Rolul moasei in prevenirea

transmiterii verticale a infectiei cu HIV” 2027 medici au promovat cursul „Rolul medicului de familie in prevenirea transmiterii

verticale a infectiei cu HIV”

109 Campanie finantata de Fondul Global

http://www.perfmed.ro/


74

1419 medici au promovat cursul „Rolul medicului infectionist in prevenirea transmiterii verticale a infectiei cu HIV”

1370 medici au promovat cursul „Rolul medicului neonatolog in prevenirea transmiterii verticale a infectiei cu HIV”

1355 medici au promovat cursul „Rolul medicului obstetrician in prevenirea transmiterii verticale a infectiei cu HIV”.

Prin proiectul implementat de ISP-UIP 4 epidemiologi au fost instruiti privind precautiile universale si proceduri post expunere la Institut de Veille Sanitaire Paris. Acestia care au instruit apoi 1900 de persoane apartinand SPCIN din tara care au avut responsabilitatea de a organiza sesiuni de instruire pentru personalul din unitatile sanitare si au organizat sesiuni de instruire. Obiectiv 3. Asigurarea aplicarii corespunzatoare a precautiilor universale si instituirea unui sistem de analiza periodica pentru fiecare unitate sanitara publica si privata. Strategii recomandate si actiuni realizate pentru atingerea obiectivului:

- Crearea standardelor de calitate specifice HIV/SIDA in cadrul serviciilor spitalicesti si a celor de asistenta sociala.

Precautiile universale si procedurile post expunere la accidente in sistemul medico-sanitar sunt cuprinse in legislatia, in cursuri si materiale infomative si contin informatii specifice prevenirii transmiterii HIV in sistemul sanitar.

- Punerea in aplicare a unui sistem de descalificare si/sau penalizare pentru persoanele sau conducerile spitalelor care incalca precautiile universale.

Aplicarea sistemului de descalificare/penalizare este realizata de echipele Directiilor de Sanatate Publica a nivel local, de Directia Generala de Sanatate Publica din cadrul Ministerului Sanatatii si de Inspectoratele Teritoriale de Munca pe baza constatarilor efectuate in urma unor controale in unitatile sanitare. Obiectiv 4: Identificarea tipurilor de politici pentru prevenirea transmiterii HIV la locul de munca si initierea de programe pilot in colaborare cu organizatiile sindicale si patronale. Strategii recomandate si actiuni realizate pentru atingerea obiectivului:

- Includerea organizatiilor patronale si sindicale in mecanismele nationale de coordonare pentru HIV/SIDA.

Nu au fost identificate date disponibile.

- Dezvoltarea si promovarea de politici de prevenire a transmiterii HIV la locurile de munca cu potential risc ocupational.

Normele generale de protectie a muncii110 cuprind principii generale de prevenire a accidentelor si a bolilor profesionale si constituie cadrul general care sta baza elaborarii normelor specifice de protectie a muncii. In cadrul normelor generale de protectie a muncii sunt prevazute obligatiile si atributiile tuturor partilor implicate in procesul muncii (angajatori, angajati) privind conditiile locului de munca, in vederea asigurarii securitatii si sanatatii in munca. Un element important in cadrul acestor norme il constituie analizele medicale ale angajatilor care trebuie efectuate la angajare si apoi periodic, fiind specificate pentru diferite domenii de activitate. Intre analizele medicale obligatorii solicitate la angajare, este inclus si testul HIV 110 Ordinul Ministerul Muncii si Solidaritatii Sociale nr.508/ 20 noiembrie 2002 si Ordinul Ministerului Sanatatii si Familiei nr 933/25 noiembrie 2002 privind aprobarea Normelor generale de protectie a muncii.


75

pentru: personalul din unitatile de coafura, frizerie si cosmetica; personalul sanitar elementar si personalul de ingrijire; personalul sanitar superior si mediu, personalul medico-sanitar din unitati spitalicesti sau ambulatoriu. Controlul medical la angajare al angajatului cat si cel periodic se realizeaza de medicul de medicina muncii din cadrul fiecarei unitati, iar unul din scopurile acestora este de depistare a bolilor care ar constitui risc pentru viata si sanatatea celorlalti angajati sau pentru populatia cu care acesta vine in contact. Pentru fiecare domeniu de activitate exista norme specifice de protectie a muncii. Astfel, Normele specifice de protectie a muncii pentru activitati in domeniul sanitar111 cuprind cerintele necesare pentru asigurarea securitatii si sanatatii in munca a personalului angajat in activitatea de ingrijire si ocrotire a sanatatii publice. Instruirea personalului, dotarea cu echipament individual de protectie, prevenirea contaminarii cu agenti nocivi, sterilizarea, denocivizarea, neutralizarea si evacuarea reziduurilor sunt obligatorii. Prevederile acestor norme specifice se aplica persoanelor juridice sau fizice care desfasoara activitati in domeniul sanatatii indiferent de forma de proprietate sau modul de organizare a acestor activitati. Cf. art 14, persoanele juridice sau fizice au obligatia de a elabora, prin efort propriu sau in colaborare cu institutii specializate, instructiuni proprii de securitate a muncii (...). Aceste instructiuni trebuie sa fie afisate la loc vizibil, iar in cazul expunerii la agenti biologici, instructiunile trebuie sa cuprinda si modul de interventie in cazul producerii unui accident sau incident grav care implica manipularea unui agent biologic. Normele specifice de protectie a muncii se aplica cumulativ cu prevederile Normelor generale de protectie a muncii. DIFICULTATI

- Nu au fost identificate actiuni de promovare a politicilor de prevenire HIV la locurile de munca cu risc potential ocupational in afara celor din domeniul medical

- Nu exista studii realizate la nivel national privind aplicarea PU de personalul medical in unitatile medico-sanitare

OPORTUNITATI

- existenta SPCIN sau a responsabililor privind prevenirea transmiterii nozocomiale in fiecare unitare sanitara.

- Posibilitatea organizarii in viitor a unui sistem pentru recrutarea donatorilor de sange voluntari prin Comitetul Consultativ pentru Promovarea Donarii de Sange, Ministerul Sanatatii.

- Experienta unor cursuri privind prevenirea transmiterii HIV in practica medicala, inclusiv PU, a ghidurilor privind profilaxia post expunere la accidente si a institutiilor care realizeza pregatirea continua a personalului medical in domeniul HIV/ITS.

RECOMANDARI

- Realizarea de evaluari la nivel national privind respectarea precautiilor universale in unitatile sanitare si medico-sociale

- Continuarea pregatirii personalului medical privind precautiile universale si a procedurilor post expunere accidentala la produse biologice

- Includerea normelor specifice post-expunere si a profilaxiei post expunere in cadrul legislativ specific.

- Stabilirea de parteneriate cu organizatiile sindicale si patronale

111 Aprobate prin Ordinul nr. 411/22.07.1998 al Ministerului Muncii si Protectiei Sociale.

2. Accesul la servicii de tratament, ingrijire, suport psihologic si social pentru persoanele infectate HIV sau bolnave de SIDA

precum si pentru grupurile vulnerabile

2.1. Dezvoltarea sistemului de ingrijiri medicale destinate persoanelor cu HIV/SIDA

SITUATIA ACTUALA In Romania, monitorizarea clinica si paraclinica a pacientilor cu HIV/SIDA se face in spitalele sau sectiile de boli infectioase, in timp ce monitorizarea biologica este asigurata prin infrastructura celor 9 Centre Regionale (CR) de tratament.112 Infiintate incepand cu 1999, CR sunt institutii care functioneaza pe langa centre universitare. CR initiaza terapia ARV - conform Ghidului Terapeutic in Infectia HIV/SIDA – pentru pacientii din judetele arondate si efectueaza in laboratoare proprii evaluarea imunologica si virologica a pacientilor inregistrati. Mai mult, CR Bucuresti dispune de singura linie de evaluare a rezistentei la tratament ARV din sud – estul Europei. Datele privind evolutia clinica si tratamentul persoanelor cu HIV/SIDA sunt colectate de la CR in Baza Nationala de date HIV/SIDA, administrata de CNLAS, prin Institutul National de Boli Infectioase „Prof. Dr. Matei Bals”. Conform legii113, persoanele seropozitive au acces gratuit si nediscriminatoriu la monitorizare, tratament antiretroviral si tratament pentru infectiile oportuniste. Cu toate acestea, dificultati legate de gestionarea fondurilor alocate, de functionarea sistemului de achizitii sau alocarea insuficienta de fonduri, au provocat uneori intarzieri sau intreruperi in administrarea terapiilor ARV114 si non-ARV destinate persoanelor cu HIV/SIDA. In unele arii medicale (stomatologie, dermatologie), programele dezvoltate de institutii neguvernamentale contribuie la asigurarea accesului nediscriminatoriu si gratuit al persoanelor infectate la servicii medicale de calitate. Obiectivele specifice ale prioritatii 2.1 sunt urmatoarele:

1

N1

p

O1: Introducerea in tratament antiretroviral a tuturor pacientilor eligibili conform Ghidului Terapeutic in Infectia HIV/SIDA.

O2: Asigurarea accesului universal si nediscriminatoriu al persoanelor care traiesc cu HIV/SIDA la tratamentul si prevenirea infectiilor si maladiilor oportuniste.

O3: Asigurarea accesului universal al persoanelor care traiesc cu HIV/SIDA la programe de sprijin nutritional.

O4: Asigurarea celei mai economice si accesibile combinatii de servicii.


76

12 Centrele Regionale sunt localizate in Bucuresti (2), Iasi, Constanta, Timisoara, Brasov, Targu Mures, Cluj apoca, Craiova.

13 Legea nr. 584/2002 privind masurile de prevenire a raspandirii maladiei SIDA in Romania si de protectie a ersoanelor infectate cu HIV sau bolnave de SIDA.

Rezultate planificate, conform indicatorilor din Cadrul de M&E al Strategiei Nationale:

A

Ic„Dp

1

f

2.1.1. Cresterea, de la 5.550 in 2003, la 6.500 la finalul lui 2005 si la 8.000 la finalul lui 2007,a numarului de pacienti HIV/SIDA care primesc tratament antiretroviral conform standardelor.

2.1.2. Cresterea de la 7.770 in 2003, la 8.500 la finalul lui 2005 si la 9.000 la finalul lui 2007,a numarului de pacienti HIV/SIDA care sunt inclusi in programul national de monitorizare.

NALIZA IMPACTULUI

n Cadrul de M&E al strategiei, indicatorul 2.1.1 este definit ca „numar de pacienti HIV/SIDA are primesc tratament antiretroviral (ARV) conform standardelor”, in timp ce 2.1.2 reprezinta numarul pacientilor HIV/SIDA care sunt inclusi in programul national de monitorizare”. atele disponibile arata ca nici unul dintre cei doi indicatori nu a atins in 2005 valoare lanificata.

Indicator 2.1.1: Numar de pacienti HIV/SIDA care primesc tratament antiretroviral conform standardelor

Sursa: CNLAS, Date statistice HIV/SIDA in Romania la 31 decembrie 2005

5550 6400 65008000

02000400060008000

10000

Baseline (2003) Rezultat atins 2005(tratament ARV &

non-ARV)




77

14 Finantarea TARV se face de catre Casa Nationala de Asigurari Sociale de Sanatate (CNASS) pe baza datelor urnizate de CR, iar achizitia ARV-urilor se face centralizat, in comun, de catre Ministerul Sanatatii si CNASS.

Indicator 2.1.2: Numar de pacienti HIV/SIDA care sunt inclusi in planul national de monitorizare

Sursa: CNLAS, Date statistice HIV/SIDA in Romania la 31 decembrie 2005

7770 7623

85009000

6500700075008000850090009500

Baseline (2003) Rezultat atins 2005 Rezultat planificat2005


Subrealizarea celor 2 indicatori poate fi insa aparenta sau reala. Aparenta, deoarece este posibil ca in 2005, numarul pacientilor HIV/SIDA eligibili pentru tratament ARV sau care necesita monitorizare sa nu fi depasit, intr-adevar, 6.400, respectiv 7.623 de persoane. Totusi subrealizarea poate fi reala, determinata partial sau in intregime de dificultatile cu care s-au confruntat spitalele in prescrierea de tratamente gratuite pentru infectii oportuniste (din cauza fondurilor insuficiente) si laboratoarele CR in achizitionarea kiturilor pentru reactivii de monitorizare (din cauza gestionarii defectuoase a sistemului de achizitii, a fondurilor insuficiente). Pentru atingerea obiectivelor acestei prioritati, au fost derulate urmatoarele actiuni: O1: Introducerea in tratament antiretroviral a tuturor pacientilor eligibili conform Ghidului Terapeutic in Infectia HIV/SIDA si O2: Asigurarea accesului universal si nediscriminatoriu al persoanelor care traiesc cu HIV/SIDA la tratamentul si prevenirea infectiilor si maladiilor oportuniste Strategii recomandate si actiuni realizate pentru atingerea obiectivelor:

- Monitorizarea adecvata a pacientilor HIV/SIDA in Centrele Regionale. In 2004 – 2005, CR s-au confruntat cu dificultati in asigurarea monitorizarii adecvate, regulate, pentru toti pacienti inregistrati: fondurile insuficiente au pus laboratoarele CR in imposibilitatea de a achizitiona cantitatea necesara de kituri de reactivi pentru efectuarea regulata a evaluarilor imunologice si virologice, conform standardelor prevazute in ghidul terapeutic national pentru HIV/SIDA.115

- Asigurarea resurselor financiare pentru tratamentul ARV si tratamentul infectiilor

oportuniste. Conform legii 584/2002, accesul pacientilor cu HIV/SIDA la tratamentul ARV ar trebui sa fie gratuit, nedisciriminatoriu si fara intrerupere. Tratamentul ARV este finantat din fondul national unic de asigurari de sanatate (prin Casa Nationala de Asigurari Sociale de Sanatate - CNAS), prin Subprogramul National 1.2 al Ministerului Sanatatii. De-a lungul anilor, cresterea accesului pacientilor la tratament ARV a fost sustinuta de cresterea fondurilor


78

115 CNLAS, 2001 (1998), Ghidul Terapeutic in Infectia HIV/SIDA.


79

guvernamentale alocate, de donatiile si reducerile (pana la aproape 90% la unele medicamente ARV) oferite de companiile farmaceutice. Cu toate acestea, atat in 2004, cat si in 2005, unele spitale/sectii de boli infectioase s-au confruntat cu dificultati116 in asigurarea necesarului de tratament ARV, la timp, pentru toti pacientii. Dificultatile au fost determinate, in principal, de gestionarea defectuoasa (la nivel de spital, CNAS, MS) a sistemului de achizitii de medicamente. Pe de alta parte insa, fondurile insuficiente alocate de la bugetul de stat au constituit principala piedica in asigurarea accesului gratuit al pacientilor HIV/SIDA la tratament pentru infectiile oportuniste.

- Continuarea negocierilor cu firmele farmaceutice pentru extinderea reducerilor si facilitatilor de pret la antiretrovirale si medicamente pentru maladiile oportuniste. Ultimele licitatii de achizitionare a medicamentelor ARV au avut loc in 2003. De atunci, statul roman nu a mai initiat negocieri cu firmele farmaceutice pentru obtinerea de facilitati la achizitionarea acestor medicamente si nici nu a adus modificari la legislatia in domeniu. In 2005, achizitiile de ARV s-au facut in continuare in baza legislatiei din 2003, pretul medicamentelor fiind incarcat cu diferite costuri de tip margini de distributie, TVA, taxe vamale, adaosuri comerciale. Aceeasi situatie caracterizeaza si achizitiile de medicamente pentru maladiile oportuniste.

- Mentinerea si dezvoltarea bazei de date privind evolutia clinica si istoria tratamentului pacientilor HIV/SIDA. Incepand cu 2004, rapoartele periodice continand date statistice generale despre evolutia infectiei cu HIV pot fi accesate pe site-ul CNLAS (www.cnlas.ro). La 31 decembrie 2005, 68,1% dintre cazurile HIV/SIDA in viata erau monitorizate prin Baza Nationala de date. In 2005, in cadrul CNLAS a inceput modernizarea retelei informatice de colectare a datelor HIV/SIDA, prin implementarea unui nou soft – AIDSoft care sa permita comunicarea in timp real a Institutului cu toate Centrele Regionale117. AIDSoft va deveni functional pana la sfarsitul lui 2006 si va permite atat monitorizarea medicala a pacientilor, cat si estimarea costurilor terapiilor specifice.

- Pregatirea continua a personalului medical implicat in tratamentul antiretroviral HIV/SIDA. In 2004 si 2005, personalul implicat in aplicarea terapiei ARV pacientilor cu HIV/SIDA a beneficiat de pregatire continua rezidentiala (cursuri, simpozioane, congrese organizate de Institutul de Boli Infectioase „Matei Bals” in colaborare cu cele 9 CR), la distanta (cursurile HIVability118 ale RAA, acreditate de Colegiul Medicilor din Romania si de Ordinul Asistentilor Medicali din Romania) si integrata (cursurile HIV Academy119, RAA). Conform ultimelor rapoarte RAA120, in perioada 2004 – 2005, modulul Rolul medicului infectionist in prevenirea transmiterii verticale a infectiei cu HIV a fost absolvit de 47 de medici

116 Raportul de monitorizare UNOPA (aprilie – septembrie 2005) care,5 judete, din cca 1.200 de persoane cu HIV/SIDA, 21% au declarat intreruperi/intarzieri in administrarea terapiei, ca urmare a lipsei medicamentelor. 117 Finantare Fondul Global. 118 HIVability (www.hivability.ro), program dezvoltat de RAA care ofera EMC la distanta on line, adresandu-se tuturor categoriilor de medici, stomatologilor, asistenţilor sociali, psihologilor, biochimistilor, biologilor si chimistilor care lucreaza in sistemul de servicii medicale si asistentilor medicali. 119 HIV Academy (www.hivacademy.ro) este un program de Educatie Medicala Continua Integrata dezvoltat de RAA, imbinand formula cursurilor la distanta on line si a celor rezidentiale (instruire cu tutor). HIV Academy se adreseaza in principal personalului medical si psihosocial din reteaua clinicilor de zi Floarea Soarelui – Smile. 120 In perioada 2004 – 2005, s-au acordat 18.000 de certificate de promovare a cursurilor EMC pentru medici si 124.360 pentru asistenti medicali. Certificatele se obtin in urma testarii cursantilor, on line, fiecare varianta de test fiind generata aleator.

http://www.hivability.ro/


80

infectionisti. De asemenea, 170 de obstetricieni si 24 de neonatologi au urmat cursurile privind rolul obstetricianului, respectiv neonatologului in prevenirea transmiterii verticale a infectiei HIV. 4,575 de certificate s-au acordat medicilor de alte specialitati pentru absolvirea a cel putin unuia dintre cele 3 module mentionate mai sus. Modulele abordeaza chestiuni specifice legate de instituirea si supravegherea terapiei ARV la gravida infectata, dar ofera informatii si cu privire la monitorizare paraclinica a acesteia odata instituita terapia.

- Pregatirea continua a personalului medical atat de la nivelul spitalelor, cat si de la nivelul medicinei primare pentru imbunatatirea calitatii ingrijirilor pentru infectiile oportuniste. Instruirea de tip EMC pe tema infectiilor oportuniste a fost furnizata atat de Institutul de Boli Infectioase „Prof. Dr. Matei Bals”, in colaborare cu cele 9 CR cat si de RAA, prin cele doua programe HIVability si HIV Academy. Cursurile privind managementul infectiilor oportuniste la 51,1% dintre ei fiind medici de familie/de medicina generala.

- Extinderea numarului si capacitatilor clinicilor de zi. In 2004 – 2005, RAA a infiintat, in parteneriat spitalele de boli infectioase si cu MS, 8 noi clinici de zi Floarea Soarelui – Smile121, extinzand reteaua nationala de clinici la 16 unitati. In clinicile de zi, pacientii HIV/SIDA – copii sau adulti – beneficiaza de servicii gratuite, medicale si psihosociale, asigurate de echipe multidisciplinare constituite din medici, personal medical mediu (asistenti medicali), personal auxiliar (infirmiere) si personal psihosocial (asistent social si psiholog). In prezent, serviciile medicale din retea sunt furnizate de 203 medici, asistenti si infirmiere. La inceputul lui 2006, prin decizie a MS si in acord cu termenii programului RAA, cele 8 noi clinici au fost preluate de catre spitalele de boli infectioase pe langa care au fost infiintate. Asemenea primelor 8 clinici, deschise inainte de 2004, noile unitati au trecut de sub administrarea RAA, sub coordonarea integrala a MS si a spitalelor. Pana in 2008 insa, reteaua va beneficia in continuare de suportul tehnic si logistic al RAA.122 Eficacitatea si sustenabilitatea serviciilor multidisciplinare oferite de clinicile de zi va depinde in mare masura de capacitatea unitatilor spitalicesti de a sustine aceste servicii (intretinerea dotarilor, asigurarea materialelor consumabile, plata personalului psihosocial si instruirea continua a echipelor multidisciplinare) din fonduri proprii, cel putin la standardele de calitate din prezent.

- Revizuirea periodica a ghidurilor de tratament. Initierea si monitorizarea terapiei ARV se face conform Ghidului Terapeutic in Infectia HIV/SIDA, elaborat de CNLAS si editat ultima oara in 2001. In 2004, au fost insa revizuite si re-editate123 editiile din 2001 ale manualelor elaborate de RAA (cu partener academic CNLAS – Institutul de Boli Infectioase „Prof. Dr, Matei Bals”): Manual pentru ingrijirea copilului infectat HIV si Manual pentru ingrijirea femeii

121 Intre 1991 – 2003, RAA a pus bazele retelei Floarea Soarelui – Smile deschizand in 8 judete, 8 clinici de zi care asigura asistenta multidisciplinara (medicala si psihosociala) copiilor si adultilor infectati si afectati de HIV/SIDA. Finantarea Fondului Global a adus oportunitatea extinderii retelei, astfel incat in perioada 2004 – 2005 RAA a infiintat 8 noi clinici de zi. In prezent, reteaua acopera aproape toate regiunile tarii, cele 16 clinici de zi functionand in urmatoarele orase: Suceava, Bacau, Galati, Braila, Bucuresti (2), Slatina, Craiova, Targoviste, Resita, Petrosani, Brasov, Deva, Medias, Cluj, Timisoara. La 31 decembrie 2005, datele aratau ca reteaua Floarea Soarelui a fost accesata de 32,8% din totalul pacientilor HIV/SIDA inregistrati in viata si monitorizati in perioada ianuarie – decembrie 2005. 122 In perioada 2006 – 2008, RAA va asigura pentru clinicile de zi o parte din necesarul de consumabile de birou, plata cheltuielilor de comunicatii, instruirea personalului medical si psihosocial, achizitionarea de carti si reviste de specialitate, monitorizarea si evaluarea activitatii psihosociale. 123 Finantare Fondul Global.


81

gravide seropozitive. Cele doua manuale sunt dedicate medicilor infectionisti, obstetricieni si neonatologi implicati in ingrijirea mamei si a copilului seropozitivi.

- Includerea tuturor pacientilor si a apartinatorilor acestora in programe de consiliere privind tratamentul antiretroviral si extinderea programelor de dezvaluire a diagnosticului la nivel national. In clinicile de zi, consilierea privind tratamentul antiretroviral este asigurata de o echipa multidisciplinara constituita din personal medical, psiholog si asistent social. In locatiile in care nu exista astfel de clinici, responsabilitatea consilierii revine personalului medical de la sectia/spitalul de boli infectioase. In clinicile de zi, dezvaluirea diagnosticului a fost initiata in 2001 de RAA, prin proiectul „Dreptul la adolescenta” care urmareste sa faciliteze comunicarea diagnosticului de infectie cu HIV al copilui/adolescentului, de catre parinti. Conceptul abordat este acela de dezvaluire stadiala a diagnosticului, incepand cu sesiuni de consiliere pregatitoare (cu copiii si cu parintii) si incheind cu sesiuni de consiliere post-dezvaluire si activitati de suport psihosocial. In 2004 – 2005, in cadrul proiectului si-au aflat diagnosticul 331 de copii (reprezentand 39,9% din totalul de cazuri de dezvaluire inregistrate incepand cu 2002). De asemenea, pentru a asigura suport psihosocial post-dezvaluire si a sustine integrarea sociala a copilului/adolescentului seropozitiv, au fost continuate taberele de vara pentru beneficiari care isi cunosc diagnosticul (4 tabere in 2004) si au fost organizate 2 cursuri de peer- education (in 2005). In afara clinicilor de zi, dezvaluirea diagnosticului este asigurata prin servicii de asistenta psihologica si sociala dezvoltate de organizatii neguvernamentale. Un exemplu este proiectul ADV „Sprijin si suport pentru persoanele infectate si afectate de HIV/SIDA”124 in cadrul caruia 605 de beneficiari (mai ales copii si adolescenti) din judetele Iasi, Constanta si Mures au aflat diagnosticul de infectie cu HIV.

- Consilierea obligatorie a pacientilor si apartinatorilor acestora cu privire la infectiile oportuniste. Consilierea cu privire la riscul infectiilor oportuniste la pacientul seropozitiv este realizata de personalul medical in spitalele/sectiile de boli infectioase. O3: Asigurarea accesului universal al persoanelor care traiesc cu HIV/SIDA la programe de sprijin nutritional. Strategii recomandate si actiuni realizate pentru atingerea obiectivului:

- Extinderea la nivel national a programelor de suport nutritional. MMSSF a emis Ordinul nr.73/2004, punand astfel in aplicare dreptul la indemnizatia de hrana pentru persoanele cu HIV/SIDA din Romania, drept stipulat in Legea 584/2002. Cuantumul indemnizatiei variaza intre 252 – 279 RON/luna pentru adulti si 212 – 233 RON/luna pentru copii. In unele zone rurale si urbane, copiii si adultii cu HIV/SIDA beneficiaza si de suport sub forma de alimente si suplimente nutritionale, asigurate prin programe derulate de organizatii neguvernamentale (ex.: Federatia Caritas), prin initiative comunitare (ex.: donatii din partea institutiilor comunitare) sau private, individuale (ex.: donatii individuale, donatii ale firmelor etc.). 124 Finantare UNICEF si Fondul Global.


82

- Elaborarea si diseminarea de ghiduri privind nutritia persoanei seropozitive. Recomandari privind nutritia au fost incluse in brosura informativa „Nutritia si HIV/SIDA”, editata in 2005 de Fundatia Terre des Hommes, sub supervizarea CNLAS si distribuita persoanelor infectate in 1,500 de exemplare, prin intermediul CR.

O4: Asigurarea celei mai economice si accesibile combinatii de servicii


- Crearea pachetului de servicii specializate prestate la domiciliul persoanelor infectate HIV sau bolnave de SIDA. In prezent, in Romania functioneaza cateva centre de tip hospice in care sunt tratate (si) persoane infectate cu HIV125, insa nu s-au dezvoltat inca servicii de asistenta paleativa la domiciliu dedicate bolnavilor SIDA aflati in faza terminala.

- Sprijin pentru dezvoltarea capacitatii ONG-urilor de a asigura asistenta alternativa si servicii de sprijin pentru persoanele cu HIV/SIDA. Documentul Strategiei Nationale nu contine o definitie a conceptului de „asistenta alternativa”, de aceea a fost dificila identificarea activitatilor si initiativelor orientate catre dezvoltarea capacitatii ONG-urilor de a furniza astfel de servicii. Acceptand ca ingrijirile paleative si asistenta comunitara constituie formule de ingrijire alternativa, putem spune ca in 2004 – 2005 au existat finantatori care au acordat importanta dezvoltarii acestei arii si au investit in instruirea personalului si in extinderea unor modele de servicii specifice de ingrijire alternativa.

- Dezvoltarea capacitatii medicilor generalisti de a asigura servicii medicale de baza si servicii de consiliere persoanelor cu HIV/SIDA in cadrul programelor de asistenta alternativa. In 2004, Centrul de Studii pentru Medicina Paleativa al fundatiei Hospice „Casa Sperantei” a fost acreditat de Colegiul Medicilor din Romania, devenind furnizor de educatie medicala continua. Prin colaborarea cu Centrul de National de Perfectionare Sanitara (Bucuresti), pana la finalul anului 2005 urmau sa obtina calificari in medicina paleativa 83 de medici (dintre care 19 pediatri). In 2004 si 2005 fundatia Hospice a continuat proiectul educational finantat prin Programul „Phare Societatea Civila 2001/ACCESS”, asigurand cursuri de ingrijiri paleative pentru 305 persoane (109 medici, 74 asistenti medicali, 12 psihologi, 18 asistenti sociali, 2 terapeuti prin joc, 7 clerici, 28 farmacisti, 46 voluntari si 9 absolventi de managementul unui hospice. De asemenea, au fost acordate diplome de formatori in ingrijiri paliative pentru 20 de cursanti.

In proiectul „Prevenirea transmiteri hiv de la mama la fat – intervenite la nivelul comunitatii rurale“126 derulat de RAA in 2004 – 2005, au fost instruiti 12 medici de familie si 12 asistenti medicali din 12 comunitati rurale din judetele Prahova, Dolj, Giurgiu, cu privire la informarea si consilierea HIV in comunitate. Spre finalul proiectului, RAA a organizat pentru 8 dintre cele 12 echipe medicale un curs pe tema „Managementul voluntarilor”. Intorsi in comunitatile lor,

125 Datele disponibile indica faptul ca centre hospice functioneaza in urmatoarele judete: Brasov, Bucuresti, Constanta, Cluj, Oradea, Targu Mures, Iasi si Constanta. In afara unor centre din Iasi si Constanta care gazduiesc doar persoane seropozitive, in celelalte judete hospice-urile nu sunt dedicate exclusiv acestora. 126 Finantare Banca Mondiala.


83

medicii si asistentii au recrutat 46 de voluntari care au participat la un curs RAA de comunicare si de informare despre HIV/ SIDA si ITS.

- Asigurarea nediscriminatorie a accesului la orice serviciu medico-social necesar, inclusiv la servicii de ingrijire a sanatatii mintale. In prezent, exista doua organizatii care prin programele lor asigura accesul nediscriminatoriu al persoanelor seropozitive la servicii medicale. Debutand in 2000, proiectul Unitatea Mobila (UM) al RAA a fost implementat pana in prezent in 26 de locatii127. 3.161 de pacienti cu HIV/SIDA128 au beneficiat pana in prezent de servicii stomatologice si dermatologice si s-au efectuat 9.649 de interventii stomatologice si 4.625 dermatologice. In Bucuresti, persoanele cu HIV/SIDA pot accesa serviciile permanente de asistenta stomatologica generala oferite de ARAS in cadrul unui cabinet autofinantat, deschis atat persoanelor seropozitive, cat si populatiei generale.129 Acoperirea serviciilor medicale oferite de RAA si ARAS este infatisata in Anexa 2, Harta nr.4.

Cazuri de incalcare a drepturilor persoanelor seropozitive sub forma limitarii accesului la servicii medicale au fost semnalate atat de UNOPA cat si de alte organizatii active in domeniu. In 2005, rezultatele unui studiu RAA semnaleaza ca 12% dintre beneficiarii UM au declarat ca li se refuzase asistenta stomatologica in sistemul sanitar public/privat130, iar Health Aid Romania semnala accesul limitat la tratament psihiatric al pacientilor HIV/SIDA.

- Crearea/dezvoltarea de servicii specializate de protectie pentru tinerii seropozitivi

proveniti din sistemul de protectie al copilului. In Romania, tinerii seropozitivi proveniti din sistemul de protectie a copilului pot beneficia de servicii de asistenta maternala sau de plasament in case de tip familial dezvoltate in principal de organizatiile neguvernamentale131, dar si de institutii guvernamentale implicate in protectia copilului.132

Conform datelor furnizate de ANPDC, la 31 Martie 2005, situatia celor 3.390 de copii aflati in evidenta DGASPC-urilor era urmatoarea:

Copii aflati… N % la asistenti maternali profesionisti 55 1,6% in centre de plasament publice 244 7,2% in centre de plasament private 290 8,6% la familii persoane, inclusiv rude pana la gr. IV 121 3,6% in familia biologica 2680 79,1%

127 Numarul de locatii a crescut anual: de la 9 in 2000, a ajuns la 26 in 2005, acoperind judeţe cu rată ridicată a prevalenţei infecţiei cu HIV din toate regiunile istorice ale Romaniei (Moldova, Muntenia, Banat – Crişana, Transilvania, Dobrogea). 128 656 pacienti in 2000, 1,292 in 2001, 960 in 2002, 864 in 2003, 1,051 in 2004 si 1,033 in 2005. 129 In perioada octombrie 2004 – iunie 2005, in cabinetul ARAS s-au efectuat 800 de consultatii si tratamente stomatologice. 130 RAA, UNITATEA MOBILĂ – Asistenţă stomatologică şi dermatologică pentru copiii şi tinerii care trăiesc cu HIV/SIDA Analiza datelor din perioada 2000 – 2005, ianuarie 2006. 131 Cateva dintre organizatiile neguvernamentale care ofera servicii de asistenta maternala si/sau de plasament in case de tip familial: Health AID Romania,Fundatia “Alaturi de Voi”, Fundatia pentru Dezvoltarea Popoarelor prin Sustinere Reciproca, Fundatia Baylor-Marea Neagra- Casa Florilor, Fundatia MGH - Casa Speranta, Asociatia Speranta- Casa Astanoe, Fundatia Copiii in dificultate - Centrul de copii “Sf. Laurentiu”, Fundatia Nightingales Children's Project, Fundatia Osana- Casa Laura, Fundatia CHI-RO- Casa de Viata Noua. 132 Agentia Nationala pentru Protectia si Drepturile Copilului.


84

- Incurajarea si sprijinirea parteneriatului public-privat pentru serviciile medico-sociale destinate persoanelor afectate/infectate. Toate serviciile medico-sociale oferite de organizatii neguvernamentale sunt dezvoltate in baza unor parteneriate public – privat la nivel central sau local.133

DIFICULTATI

- Gestionarea defectuoasa a sistemului de achizitii de medicamente si fondurile insuficiente alocate de la bugetul de stat pentru asigurarea accesului universal, gratuit si nediscriminatoriu al persoanelor cu HIV/SIDA la tratament antiretroviral si la tratament pentru infectiile oportuniste au afectat negativ accesul gratuit si universal al pacientilor la tratament ARV si non-ARV.

- Fondurile insuficiente pentru achizitionarea kiturilor de reactivi afecteaza negativ monitorizarea regulata imunologica si virologica a tuturor pacientilor inclusi in planul national de monitorizare.

- In 2004 si 2005 au fost inregistrate in continuare cazuri de discriminare a pacientilor seropozitivi de catre personalul medical - prin refuzul de a oferi tratament sau prin incalcarea confidentialitatii. Lipsa informatiilor despre HIV/SIDA si ignorarea precautiilor universale privind prevenirea transmiterii HIV in practica medicala sunt principalii factori care alimenteaza atitudinea discriminatorie a personalului medical fata de persoanele seropozitive.

- Din experienta clinicilor de zi, accesul universal al pacientilor seropozitivi la serviciile de asistenta medicala este uneori limitat si de factori fizici (ex.: distanta, accesibilitate prin mijloacele de transport existente) sau de statusul socio-economic al pacientului (venit, educatie, varsta)

- Dezvoltarea serviciilor de asistenta paleativa, inclusiv a asistentei la domiciliu pentru persoanele cu HIV/SIDA, este un proces de durata, necesitand in primul rand identificarea nevoilor de asistenta si apoi formarea de personal specializat.

OPORTUNITATI

- Existenta liniilor de laborator pentru evaluarea imunologica si virologica constituie premisa pentru asigurarea unei monitorizari clinice si biologice adecvate a pacientului cu HIV/SIDA.

- Existenta a unui furnizor acreditat de cursuri de medicina paleativa (Centrul de Studii pentru Medicina Paleativa) cu experienta indelungata in formarea specialistilor in ingrijire paleativa

- In septembrie 2005, RAA a efectuat primul studiu de evaluare a activitatii psihosociale din clinicile de zi, din perspectiva beneficiarului si a personalului. A fost dezvoltata o

133 Partenerii publici in dezvoltarea serviciilor medico-psihosociale sunt MS , MMSF si dezmembraminte ale acestora in teritoriu, CNLAS, MEdC etc.


85

metodologie de culegere a datelor (instrument de masurare a satisfactiei beneficiarului, a satisfactiei personalului psihosociala, instrument de evaluare a protocolului de lucru in echipa multidisciplinara) si de interpretare a acestora.

RECOMANDARI

- Evaluarea periodica a activitatii medicale si psihosociale in reteaua clinicilor de zi (studii de satisfactie a beneficiarului, analize cost-eficienta). Elaborarea de instrumente noi de evaluare (ex.: pentru analiza cost-eficienta) si dezvoltarea celor deja existente (ex.: chestionar/ghid de interviu privind satisfactia beneficiarului).

- Evaluarea nevoilor de asistenta paleativa de tip hospice si la domiciliu in randul persoanelor cu HIV/SIDA.

- Revizuirea sistemului de achizitii pentru tratamentul ARV si tratamentul maladiilor oportuniste in urma unor consultari intre institutiile centrale (ex.: MS, CNAS), furnizorii de medicamente si prestatorii de servicii de sanatate implicati.

- Revizuirea, redefinirea si reprioritizarea strategiilor propuse pentru dezvoltarea serviciilor de ingrijire medicala si de asistenta alternativa.

- Includerea in Cadrul de M&E si a unor indicatori de eficienta pentru prioritatea 2.1 (dezvoltarea serviciilor de asistenta medicala), nu doar a unor indicatori descriptivi.

2.2 Dezvoltarea sistemului de asistenta sociala si psihosociala

SITUATIA ACTUALA In perioada 2004 – 2005, accesul la servicii psihosociale al persoanelor afectate de HIV/SIDA a fost facilitat de extinderea retelei clinicilor de zi (cu echipe multidisciplinare medico-psiho-sociale), precum si de dezvoltarea de servicii de asistenta psihologica si sociala in cadrul unor programe neguvernamentale. In acelasi timp, s-au stabilit premisele pentru imbunatatirea calitatii serviciilor publice psihosociale prin inmultirea parteneriatelor public – neguvernamental in asistarea persoanelor seropozitive si prin cresterea accesului la cursuri de specialitate a personalului din serviciile publice.

Instrumentele de suport social pentru persoanele afectate de HIV/SIDA, sub forma beneficiilor si a ajutoarelor, sunt reglementate prin legislatie specifica. Cu toate acestea dificultatile de administrare a bugetelor locale si centrale (intarzieri, lipsa fondurilor) afecteaza uneori regularitatea acordarii acestor beneficii.

In baza legislatiei privind protectia copilului (elaborata in 2004), situatia copiilor din institutii a continuat sa se imbunatateasca: s-au dezvoltat si extins programele de asistenta maternala, cele de plasament in case de tip familial, precum si serviciile de tip rezidential destinate tinerilor si adultilor seropozitivi.

In prezent, integrarea sociala a persoanelor afectate de HIV/SIDA este sustinuta prin programe dezvoltate atat de institutii neguvernamentale cat si guvernamentale. Astfel de programe urmaresc, de exemplu, asigurarea accesului nediscriminatoriu la educatie, formare profesionala, dezvoltarea abilitatilor de viata independenta, mai ales pentru tinerii proventi din institutii etc. In aceeasi directie, de facilitare a integrarii sociale, se inscriu si actiunile de monitorizare si combatere a cazurilor de discriminare, de promovare, in randul comunitatilor, a unei atitudini nediscriminatorii fata de persoanele seropozitive, de lobby in vederea modificarii legislatiei privind combaterea discriminarii.

Obiectivele acestei prioritati sunt urmatoarele:

O1: Asigurarea accesului universal al persoanelor infectate si afectate HIV/SIDA la serviciiintegrate de asistenta sociala

O2: Asigurarea accesului universal, continuu, facil si nediscriminatoriu la toate formele legalede suport social aplicabile persoanelor infectate si afectate

O3: Asigurarea integrarii sociale depline a persoanelor infectate HIV/bolnave de SIDAprecum si a grupurilor vulnerabile


2.2.1. Atingerea in 2005 a numarului de 8.500 de beneficiari ai pachetului integrat de suportsocial, asa cum este stipulat in legea 584/2002. Cresterea numarului de beneficiari la 9.000 in2007.

2.2.2. Cresterea procentului de copii seropozitivi care urmeaza o scoala publica de la 59% in2002 la 70% in 2005 si 80% in 2007.


86

ANALIZA IMPACTULUI

Valoarea indicatorului 2.2.1 („numarul persoanelor cu HIV/SIDA care beneficiaza de pachetul integrat de suport social”)134, asa cum este el definit in Cadrul de M&E al strategiei nu este disponibila. Desi persoanele cu HIV/SIDA pot beneficia la un moment dat de una sau mai multe forme de suport social, nu am identificat insa statistici care sa indice numarul persoanelor care primesc in acelasi timp de TOATE categoriile de beneficii disponibile.

Exista insa date disponibile care prezinta distributia numarului de persoane seropozitive pe diverse tipuri de beneficii. Astfel, conform statisticilor MMSF:

- numarul de beneficiarilor de indemnizatii de hrana a crescut de la 4,792 in 2004 la 5,000 in 2005

- numarul beneficiarilor Legii 34/1998135 a crescut de la 560 in 2004 la 648 in 2005

De asemenea, pentru 2005 ANPH raporteaza ca numarul copiilor beneficiaza de alocatie de hrana si alocatie dubla a fost de 3,108.

Conform datelor furnizate de RAA136 si ANPDC137, valoarea indicatorului 2.2.2 („procent de copii si adolescenti seropozitivi care urmeaza o scoala publica”) din Cadrul de M&E nu a inregistrat o schimbare semnificativa fata de 2002, fiind inca departe de valoarea planificata pentru 2005 (70%). Este insa de asteptat ca procentul sa nu creasca semnificativ nici in urmatorii ani. Abandonul scolar timpuriu (ex.: scoala primara), perioadele lungi de abandon inregistrate si cresterea in varsta a beneficiarilor sunt factori care conjugati vor face probabil extrem de dificila reintegrarea scolara a multora dintre adolescentii seropozitivi.

Indicator 2.2.2: Procent de copii si adolescenti seropozitivi care urmeaza o scoala publica

Sursa: ANPDC, RAA

59% 59,9% 57,1%70%

80%

0%

20%

40%

60%

80%

100%

Baseline (2002) Rezultat atins2005 (RAA)

Rezultat atins2005 (ANPDC)



134 Procentul RAA este calculat ca “numar de copii si adolescenti scolarizati la nivelul lunii septembrie 2005”/”numar de copiii si adolescenti inregistrati in reteaua clinicilor de zi Floarea Soarelui – Smile la aceeasi data”. 135 Legea nr. 34/1998 privind acordarea unor subventii Asociatiilor si Fundatiilor Romane cu personalitate juridica, care infiinteaza unitati de asistenta socială. 136 Raport de activitate ANPDC 2005 („numar de copii HIV/SIDA care frecventeaza scoala/numar total de copii HIV/SIDA aflati in evidenta DGASPC-urilor” = 1,937/3,390).


87

137 Procent inregistrat in randul pacientilor activi in luna septembrie 2005 in reteaua clinicilor de zi „Floarea Soarelui – Smile”.


88

O1: Asigurarea accesului universal al persoanelor infectate si afectate HIV/SIDA la servicii integrate de asistenta sociala


- Extinderea numarului de clinici si de centre de zi si intarirea capacitatii acestora de a oferi servicii integrate. In 2004 – 2005, RAA a infiintat, in parteneriat spitalele de boli infectioase si cu MS, 8 noi clinici de zi Floarea Soarelui – Smile138, extinzand reteaua nationala de clinici la 16 unitati. In clinicile de zi, pacientii HIV/SIDA – copii sau adulti – beneficiaza de servicii gratuite, medicale si psihosociale, asigurate de echipe multidisciplinare, constituite din personal medical si psihosocial. In prezent, serviciile psihosociale in retea sunt furnizate de 16 psihologi si 31 asistenti sociali, modelul unei echipe integrand un psiholog si doi asistenti sociali.

- Asigurarea pregatirii continue a echipelor multidisciplinare din centrele de zi. In fiecare an, RAA, cu colaborarea unor instructori specializati (de la Asociatia Romana de Terapie Cognitiva si Comportamentala), organizeaza pentru asistentii sociali si psihologii din clinicile de zi cursuri de formare pe teme privind suportul psihosocial al beneficiarilor cu HIV/SIDA. De asemenea, toti membrii echipei multidisciplinare au avut posibilitatea de accesa fie cursurile EMC on line HIVability139, fie modulele EMC integrata (cursuri rezidentiale, cu tutor si cursuri la distanta) HIV Academy140, ambele programe dezvoltate de RAA. In 2005, 73 de membri ai echipelor multidisciplinare din reteaua clinicilor de zi au absolvit cel putin unul dintre modulele HIV Academy care abordeaza managementul medical si psihosocial al cazurilor de infectie cu HIV. Institutul National de Boli Infectioase „Prof. Dr. Matei Bals” in colaborare cu CR contribuie de asemenea la instruirea continua a echipelor multidisciplinare, organizand anual cursuri rezidentiale, simpozioane, conferinte la care participa atat specialisti din spitale de boli infectioase, cat si personal medical din clinicile de zi.

- Pregatirea personalului din cadrul serviciilor publice de asistenta sociala din localitatile cele mai afectate pentru a putea dezvolta programe adecvate pentru sprijinul persoanelor infectate HIV/bolnave de SIDA precum si pentru grupurile afectate. Programul HIVability de EMC on line al RAA pune la dispozitia specialistilor din servicii publice de asistenta sociala cursuri priviind notiuni generale despre HIV/SIDA, consilierea pentru testarea HIV, consilierea HIV pentru femeia gravida si dezvaluirea diagnosticului de infectie cu HIV. La sfarsitul anului 2005, 72 de asistenti sociali si 31 de psihologi absolvisera cel putin unul dintre cursurile on line oferite de RAA.

- Cresterea numarului de copii seropozitivi HIV care isi cunosc diagnosticul si implicatiile bolii. In 2004 si 2005, in cadrul programului „Dreptul la adolescenta” al RAA, 331 de copii si-au aflat diagnosticul de infectie cu HIV, numarul lor reprezentand 39,9% din totalul de

138 Intre 1991 – 2003, RAA a pus bazele retelei Floarea Soarelui – Smile deschizand in 8 judete, 8 clinici de zi care asigura asistenta multidisciplinara (medicala si psihosociala) copiilor si adultilor infectati si afectati de HIV/SIDA. Finantarea Fondului Global a adus oportunitatea extinderii retelei, astfel incat in perioada 2004 – 2005 RAA a infiintat 8 noi clinici de zi. In prezent, reteaua acopera aproape toate regiunile tarii, cele 16 clinici de zi functionand in urmatoarele orase: Suceava, Bacau, Galati, Braila, Bucuresti, Slatina, Craiova, Targoviste, Resita, Petrosani, Brasov, Deva, Medias, Cluj, Timisoara. 139 RAA, www.hivability.ro. 140 RAA, www,hivacademy.ro.


89

cazuri de dezvaluire inregistrate incepand cu 2002 in reteaua clinicilor de zi. In afara clinicilor de zi, dezvaluirea diagnosticului s-a realizat in cadrul serviciilor de asistenta psihosociala dezvoltate de organizatii neguvernamentale.141

- Monitorizarea constanta a situatiei sociale a persoanelor infectate si afectate. In reteaua celor 16 clinici de zi, monitorizarea situatiei psihologice si sociale a beneficiarilor cu HIV/SIDA este asigurata prin actualizarea constanta a fiselor psihosociale (la fiecare noua vizita a beneficiarului). In fiecare clinica, datele din fise sunt inregistrate electronic, intr-o baza de, permitand generarea periodica a unor rapoarte privind situatia psihosociala a beneficiarilor. La 30 decembrie 2005, in baza de date electronica erau inregistrati 2,357 beneficiari, dintre care 2,007 fusesera activi (vizitasera cel putin 1 data clinica de zi) in luna considerata. In afara clinicilor de zi, situatia psihosociala a copilului si adultului HIV/SIDA este monitorizata de aproape toate organizatiile care furnizeaza servicii psihosociale prin vizite la domiciliu sau doar prin completarea unor instrumente/fise psihosociale.

- Intarirea capacitatii organizatiilor persoanelor infectate HIV/bolnave de SIDA pentru a asigura servicii de sprijin reciproc. Uniunea Nationala a Organizatiilor Persoanelor Afectate de HIV/SIDA (UNOPA), este singura federatie neguvernamentala din Romania formata din organizatii ale persoanelor afectate de HIV/SIDA, axata pe advocacy pentru promovarea si apararea drepturilor persoanelor infectate si afectate de HIV/SIDA din Romania. Incepand cu anul 2004, in cadrul proiectului “Initiativa pentru promovarea si apararea eficienta a drepturilor persoanelor care traiesc cu HIV/SIDA"142, UNOPA a editat 4 rapoarte periodice de monitorizare a respectarii drepturilor persoanelor afectate de HIV/SIDA din cele 22 de organizatii membre ale federatiei. In 2005, au fost promovate activitatile federatiei (prin site, webforum, distribuire de materiale promotionale), a fost organizata o conferinta nationale de educare a parintilor pentru prevenirea abandonului copiilor cu HIV/SIDA si a fost derulat un proiect care urmareste implicarea adolescentilor care traiesc cu HIV/SIDA in promovarea drepturilor copiilor si adolescentilor afectati.143 De asemenea, "Fundatia Alaturi de Voi - ADV prin programul "Sprijin si suport pentru persoanele infectate si afectate HIV/SIDA din Romania"144, a organizat un curs de formare psihosociala pentru un numar de 91 de persoane angajate in module de tip familial si centre de zi pentru copiii seropozitivi HIV din Iasi, Vaslui, Prahova si Bucuresti - Sector 3. In 2004 – 2005 RAA a derulat sau initiat mai multe proiecte145 dedicate intaririi capacitatii tinerilor care traiesc cu HIV/SIDA de a-si asigura suport reciproc, de promova drepturile persoanelor seropozitive si de a initia actiuni de advocacy in beneficiul acestora. In acest scop, fundatia a facilitat consultari intre tineri infectati, prin organizarea de discutii fata in fata sau on line; a oferit oportunitatea de formare in peer- education si a incurajat formarea unor nuclee incipiente de organizatii ale tinerilor infectati si afectati de HIV/SIDA. Proiect similar – de

141 Ex. : ADV a asigurat dezvaluirea diagnosticului pentru 605 persoane, majoritatea copii (finantare UNICEF, Fondul Global). 142 Finantare Fondul Global. 143 Finantari USAID, IPHD, Caritas, UNAIDS, UNICEF. 144 Finantare Fondul Global. 145 SEYPA – Combaterea Excluderii Sociale a Tinerilor care traiesc cu HIV/SIDA (www.seypa.ro); site informativ & forum de discutii destinat tinerilor (www.forumtineri.ro); site informativ si de responsabilizare sociala a mass media (www.vreausastiu.ro).

http://www.seypa.ro/

http://www.forumtineri.ro/


90

capacitare a adolescentilor seropozitivi in vederea promovarii si respectarii copiilor si adolescentilor afectati de HIV/SIDA a fost derulat in 2005 si de catre UNOPA.146

O2: Asigurarea accesului universal, continuu, facil si nediscriminatoriu la toate formele legale de suport social aplicabile persoanelor infectate si afectate Strategii recomandate si actiuni realizate pentru atingerea obiectivului:

- Elaborarea de ghiduri de asistenta sociala a persoanelor infectate si afectate si de prevenire si eliminare a discriminarii. Cu ocazia extinderii retelei clinicilor de zi, RAA a revizuit si Ghidul Practic al Sectiilor de Zi “Floarea Soarelui – Smile”, editat pentru prima data in 2001. Ghidul stabileste protocolul de lucru in clinicile de zi privind asistarea psihologica si sociala a beneficiarului cu HIV/SIDA, in cadrul echipei multidisciplinare. Un alt document reeditat in 2004 si destinat mai ales personalului psihosocial este cursul de dezvaluire a diagnosticului de infectie cu HIV, disponibil in cadrul programului de educatie continua la distanta al RAA. In 2004, ghiduri de asistenta sociala si psihologica au fost editate si de Fundatia „Alaturi de Voi” - ADV care ofera servicii psihosociale prin cabinete ce functioneaza in clinicine de boli infectioase din Iasi, Constanta, Targu Mures. Pentru a veni in sprijinul parintilor in dezvaluirea diagnosticului de infectie cu HIV, ADV a creat ghidul "Curajul de a spune adevarul" distribuit in 3,000 de exemplare in reteaua asociatiilor de parinti membre UNOPA cat si prin cabinetele de consiliere ale fundatiei.147

In 2005, prin programul international SEYPA – Combaterea Excluderii Sociale a Tinerilor afectati de HIV/SIDA, RAA a editat in urma consultarilor cu 35 de tineri din 5 tari (Romania. Rusia, Italia, Spania, Portugalia), ghiduri de combatere a discriminarii persoanele seropozitive. Ghidurile sunt dedicate personalului medical, jurnalistilor, educatorilor, familiilor si reprezentantilor comunitatilor si identifica modalitati concrete de combatere a discriminarii tinerilor afectati de HIV/SIDA. In 2006, ghidurile vor deveni disponibile pe Internet, in 6 limbi si vor promovate atat in Romania cat si la nivel european.

- Elaborarea si integrarea legislatiei secundare necesare aplicarii Legii nr. 584/2002. In 2004 au fost adoptate urmatoarele ordine si hotarari de guvern care completeaza metodologia aplicarii legii 584/2002: Ordin nr. 73/2004 al ministrului muncii, solidaritatii sociale si familiei pentru aprobarea Metodologiei de acordare a indemnizatiei lunare de hrana cuvenite adultilor si copiilor infectati cu HIV sau bolnavi de SIDA si de control al utilizarii de catre cei in drept a acesteia; H.G. nr. 2108/2004 pentru aprobarea Regulamentului de aplicare a Legii nr.584/2002; H.G. nr.839/2004 privind nivelul alocatiilor de hrana pentru consumurile colective din unitatile sanitare publice si din crese si HG nr. 1342/2004 privind aprobarea Strategiei nationale pentru supravegherea, controlul si prevenirea cazurilor de infectie cu HIV/SIDA in perioada 2004 – 2007.

- Monitorizarea aplicarii legislatiei in domeniu de catre institutiile si persoanele responsabile. Monitorizarea discriminarii. Din 2004 pana la finalul lui 2005, prin finantarea Fondului Global, UNOPA a elaborat si editat 4 rapoarte periodice de monitorizare a respectarii drepturilor persoanelor afectate de HIV/SIDA. Rapoartele, disponibile pe www.unopa.ro,

146 Finantare UNICEF. 147 Finantare si suport tehnic UNICEF.

http://www.unopa.ro/


91

informeaza cu privire la aplicarea legislatiei in domeniu si la cazurile de incalcare a drepturilor persoanele care traiesc cu HIV/SIDA.

- Implicarea mass-media in promovarea si apararea drepturilor persoanelor cu HIV/SIDA si grupurilor vulnerabile. In 2005, RAA a derulat proiectul “Responsabilitate Sociala in Mass Media”148 al carui obiectiv a fost imbunatatirea relatarilor jurnalistice despre HIV/SIDA prin informarea si instruirea a 120 de jurnalisti din 12 orase din Romania din zonele cu incidenta ridicata HIV. Pentru a se evalua impactul proiectului, au fost realizate doua activitati de monitorizare a presei inainte si dupa instruirea jurnalistilor. In prelungirea proiectului, s-a dezvoltat pagina de internet www.vreausastiu.com, o resursa on line care ofera jurnalistilor informatii la zi despre evolutia infectiei cu HIV in Romania si posibilitatea de contacta pe forumul electronic de discutii, in conditii de stricta confidentialitate, tineri care traiesc cu HIV/SIDA. Implicarea mass media in apararea si promovarea drepturilor persoanelor seropozitive a fost abordata si in proiectul SEYPA al RAA, in urma caruia a fost editat un instrument de lucru destinat O3: Asigurarea integrarii sociale depline a persoanelor infectate HIV/bolnave de SIDA precum si a grupurilor vulnerabile Strategii recomandate si actiuni realizate pentru atingerea obiectivului:

- Asigurarea accesului nediscriminatoriu al copiilor si adolescentilor care traiesc cu HIV/SIDA la formele de invatamant public. Conform Art.1 din Ordinului MEdC Nr. 4615 bis/06.09.2004, programul „A doua sansa pentru invatamantul primar” are ca scop sprijinirea copiilor/tinerilor/adultilor pentru recuperarea invatamantului primar, fiind deschis tuturor celor care nu au finalizat acest nivel de studii si care au depasit cu cel putin 4 ani varsta de scolarizare corespunzatoare invatamantului primar. Programul, finantat de Uniunea Europeana si Guvernul Romaniei, a fost initiat in varianta pilot incepand cu anul scolar 2005 – 2006 si functioneaza doar in judetele in care se deruleaza programul Phare „Acces la educatie al grupurilor dezavantajate”. In urma evaluarii si monitorizarii programului, se va considera replicarea lui in toate judetele incepand cu anul scolar 2006 - 2007 sau intreruperea lui. La data elaborarii acestui raport nu erau disponibile date privind rezultatele inregistrate in cadrul acestui program. Atat in 2004 cat si in 2005, organizatii neguvernamentale si agentii internationale care activeaza in domeniul HIV/SIDA au semnalat in cadrul unor informari publice sau al unor actiuni de advocacy, cazuri concrete de incalcare a dreptului copiilor seropozitivi de a accesa scolile publice. De asemenea, unele organizatii au s-au implicat in medierea si prevenirea unor conflicte ce aveau la baza discriminarea persoanelor seropozitive (ex.: in comunitati locale, in scoli etc.).

- Corelarea programelor de sprijin pentru copii cu cele pentru tineri pentru a asigura continuitatea sprijinului in momentul cand acestia implinesc varsta de 18 ani. Pentru a veni in intimpinarea nevoilor adolescentilor seropozitivi care devin adulti, cele mai multe organizatii care activeaza in domeniu (ex.: ADV, UNOPA, Salvati Copii, RAA, Inima de Copil) si-au dezvoltat in ultimii ani programe specializate de tipul consiliere/calificare profesionala, ateliere protejate, educatie pentru viata de familie (mai ales educatie sexuala si contraceptiva) sau au

148 Finantare OSI Ungaria.

http://www.vreausastiu.com/


92

transformat/adaptat programe mai vechi (ex.: taberele de vara RAA pentru copii seropozitivi au devenit tabere de peer education pentru tineri infectati – din 2004). Organizatiile neguvernamentale fac eforturi sa-si adapteze programele schimbarilor prin care trec adolescentii seropozitivi; cu toate acestea sistemul public de asistenta si suport pentru persoanele cu HIV/SIDA nu are inca capacitatea de a corela serviciile si beneficiile oferite copiilor cu disponibile adultilor seropozitivi.

- Asigurarea participarii scolare in conditii nediscriminatorii a copiilor infectati HIV/bolnavi de SIDA, in functie de starea de sanatate fizica si psihica. Unele organizatii non guvernamentale au dezvoltat propriile actiuni de suport educational pentru copiii si tinerii seropozitivi (in case de tip familial, in clinicile de zi, prin personalul psihosocial), pentru a veni in ajutorul tinerilor neintegrati in sistemul scolar. Conform datelor in 2005 intre 57,1%149 si 59,9%150 dintre copiii si adolescentii sub 18 ani erau cuprinsi intr-o forma de invatamant.

- Dezvoltarea abilitatilor de viata independenta la tinerii infectati HIV abandonati cat si la cei din familii. In perioada 2004 – 2005, programele de dezvoltare a abilitatilor de viata independenta la tinerii cu HIV/SIDA au fost initiate de organizatii nonguvernamentale si au oferit beneficiarilor: grupuri de suport, suport educational, consiliere si orientare profesionala, facilitarea accesului la cursuri de calificare/recalificare, intalniri cu profesionisti din diverse domenii (ex.: jurnalisti) in vederea dezvoltarii unor activitati specifice (ex.: editarea unei reviste), ateliere protejate.151

In perioada 2004-2005, ADV a dezvoltat 2 Cluburi ale Tinerilor (in Bucuresti si Constanta)152, unde tineri seropozitivi si seronegativi se pot intalni si pot derula impreuna diverse activitati (ex. activitati educative, de socializare, de informare HIV/SIDA etc). Aceste cluburi constituie medii prin care se faciliteaza integrarea in comunitate a tinerilor seropozitivi. DIFICULTATI

- Pana in prezent nu s-au facut studii care sa identifice dinamica nevoilor psihosociale ale persoanelor seropozitive astfel incat serviciile sa fie adaptate in permanenta acestor nevoi.

- In prezent, nu exista date complete despre situatia scolara a copiilor si tinerilor seropozitivi inclusi in sistemul national de monitorizare HIV/SIDA (nu doar a beneficiarilor clinicilor de zi sau a persoanelor luate in evidenta DGASPC/ANPDC). Lipsa acestor date face dificila proiectarea actiunilor care faciliteaza integrarea scolara si sociala a copiilor si tinerilor infectati.

- Programele de dezvoltare vocationala si integrare profesionala a tinerilor seropozitivi sunt putine si au capacitate redusa.

149 Sursa: ANPDC. 150 Sursa: RAA, raport la 30 septembrie 2005. 151 Asociatia “Alaturi de Voi”, Asociatia “Inima de Copil” (Galati), ARAS sunt cateva dintre organizatiile care ofera programe de dezvoltare a abilitatilor de viata independenta. 152 Finantare UNICEF.


93

RECOMANDARI - Elaborarea unor standarde nationale de asistenta psihosociala a persoanelor seropozitive.

Standardele vor contribui la identificarea modelelor de buna practica care merita sustinute si replicate.

- Efectuarea unor studii privind nevoile psihosociale ale tinerilor si adultilor cu HIV/SIDA. Datele obtinute din astfel de studii vor ajuta la proiectarea unor actiuni psihosociale al caror specific respecta dinamica nevoilor persoanelor seropozitive.

- Concesionarea serviciilor psihosociale pentru persoane seropozitive catre institutiile private care au experienta in oferirea unor astfel de servicii, dispun de resurse umane calificate si fac dovada unor modele de buna practica recunoscute.

- Institutiile publice responsabile cu asistenta persoanelor seropozitive trebuie sa-si revizuiasca si sa-si adapteze strategiile de integrare ale adolescentului seropozitiv in viata adulta la nevoile acestuia.

2.3. Dezvoltarea sistemului de asistenta medicala pentru infectiile cu transmitere sexuala

SITUATIA ACTUALA In prezent, Strategia Nationala pentru Prevenirea si Controlul Infectiilor cu Transmitere Sexuala este instrumentul care indica directiile de actiune in vederea supravegherii ITS si a cresterii accesului populatii la servicii de diagnosticare, testare si tratament pentru ITS. Principalele probleme in aceasta arie de sanatate publica sunt legate de necesitatea asigurarii unor servicii de calitate de consiliere si testare ITS, de monitorizarea adecvata a cazurilor ITS, de integrarea datelor privind testarea ITS obtinute de la laboratoarele publice si cele private, de acreditare a laboratoarelor care efectueaza teste ITS si de implementare a unui sistem de control al calitatii pentru activitatea de testare. Obiectivele specifice ale prioritatii 2.3 sunt urmatoarele:

R

AIpsc

1

d

O1: Dezvoltarea si imbunatatirea performantelor sistemului national de sanatate pentru adeveni capabil sa planifice si sa furnizeze servicii de sanatate complexe si complete pentrupersoanele infectate si afectate.

O2: Scaderea cu cel putin 10% a incidentei sifilisului in populatia de varsta fertila pana in2006, comparativ cu anul 2002. Pana la sfarsitul anului 2006, 50% din serviciile de asistentaprimara vor oferi servicii de depistare precoce si management de caz adecvat ITS-urilor.

O3: Realizarea pana la sfarsitul anului 2006 a diagnosticarii ITS numai in laboratoareacreditate.

ezultate planificate, conform indicatorilor din Cadrul de M&E al Strategiei Nationale:

2.3.1. Scaderea incidentei sifilisului de la 56 de cazuri la 100.000 de locuitori in 2002 la 50de cazuri in 2005 si la 40 de cazuri in 2007

2.3.2. Procentului serviciilor de asistenta primara care ofera servicii de depistare precoce simanagement de caz adecvat al ITS sa ajunga la 50% in 2005 si la 60% in 2007

2.3.3. Procentul laboratoarelor acreditate care fac depistare ITS sa ajunga la 80% in 2005 sila 100% in 2007

NALIZA IMPACTULUI ncidenta sifilisului in 2005 (indicatorul 2.3.1 din Cadrul de M&E) a fost singurul indicator al rioritatii 2.3 disponibil153 la data elaborarii acestui raport. Conform datelor de la centrul de tatistica al MS, la 30 septembrie 2005 incidenta sifilisului era in scadere, inregistrand 33.41 azuri la 100,000 de locuitori fata de cele 50 de cazuri planificate pentru 2005.


94

53 Indicatori nedisponibili : 2.3.1 (Procent de servicii de asistenta primara ce ofera depistare precoce si management e caz adecvat al ITS) si 2.3.2 (Procent de laboratoare acreditate care fac depistarea ITS).

Indicator 2.3.1: Incidenta sifilis (numar de cazuri la 100,000 locuitori)

Sursa: MS

56

33,41

5040

0102030405060



Strategii recomandate si actiuni realizate pentru atingerea obiectivelor O1 – O3:

- Instruirea personalului medical in vederea acordarii de ingrijiri si consiliere. In perioada Septembrie 2004 – Decembrie 2005, Centrul pentru Politici si Servicii de Sanatate(CPSS) a derulat un Program de formare in domeniul Infectiilor cu Transmitere Sexuala (ITS) in parteneriat cu Ministerul Sanatatii, in cadrul unui proiect finantat de GFATM. Cursul s-a adresat medicilor de familie, medicilor dermatovenerologi si asistentilor medicali din reteaua de dermatovenerologie si a urmarit pregatirea personalului medical specializat in vederea cresterii capacitatii sale de a furniza servicii adecvate de diagnosticare, tratament si management al pacientilor cu ITS (conforme cu practicile si standardele internationale), urmate de scaderea incidentei bolilor care cresc riscul infectarii cu HIV (sifilis, herpes genital etc) si de imbunatatirea diagnosticarii si tratarii cazurilor de sifilis din stadii incipiente. 4.185 medici de familie (36,6% din totalul MF), 564 medici dermatovenerologi (88,9% din totalul DV) si 251 asistenti medicali au participat in cadrul celor 212 cursuri rezidentiale de educatie medicala continua. Medicii au primit un pachet de curs (incluzand un manual de curs, un CD cu legislatia ITS in vigoare si editia 2004 a Ghidului de diagnostic si tratament) si credite EMC din partea Colegiului Medicilor din Romania.

- Cresterea accesibilitatii serviciilor de testare si consiliere voluntara ITS. Instituirea si functionarea sistemului de referire ARAS-SECS (centre de planificare familiala) si ARAS – RAA (centre de consiliere si testare HIV) a favorizat accesul persoanelor apartinand grupurilor la risc (prostituate, consumatori de droguri injectabile, MSM) si al tinerilor la consiliere si informare ITS precum si la serviciile de testare. De asemenea, programul MS pentru incurajarea testarii gravidelor si persoanelor neasigurate s-a soldat cu dublarea numarului de gravide testate pentru ITS in 2005 fata de 2004 si cu facilitarea testarii gratuite ITS pentru 4.053 de persoane neasigurate 2005.

- Planificarea si implementarea sistematica de activitati IEC adresate populatiei generale. Institutiile neguvernamentale au organizat pe toata perioada 2004 – 2005 campanii locale sau nationale (outreach, informare in scoli, peer education, comunicare multimedia etc.) de prevenire a transmiterii ITS in randul populatiei generale si a grupurilor vulnerabile. De


95


96

asemenea, actiuni de promovare a testarii gratuite si voluntare ITS au fost derulate prin programul national al MS la nivelul fiecarei DSP.

- Infiintarea de laboratoare de referinta nationale/regionale pentru ITS. Au fost acreditate 4 laboratoare de referinta pentru ITS (unul in Bucuresti si alte 3 in provincie).

- Integrarea ingrijirilor unora dintre ITS in cadrul ingrijirilor de sanatate primara si a cabinetelor de planificare familiala. Formarea medicilor de familie in domeniul ITS s-a realizat conform curriculei dezvoltate si aprobate de catre Comisia Nationala de Dermatovenerologie a MS. Corespunzator pregatirii furnizate, personalul medical din reteaua de asistenta primara este capabil sa acorde servicii adecvate de tratament si consiliere pacientilor cu ITS si partenerilor lor, integrandu-si astfel in activitatea proprie si furnizarea de ingrijiri medicale in domeniul ITS. Prin proiectul implementat de Centrul pentru Politici si Servicii de Sanatate (CPSS) a fost intarita colaborarea dintre medicii dermatovenerologi si medicii de familie si s-a reglementat nivelul de interventie al asistentei medicale primare in tratarea cazurilor de ITS (in conformitate cu legislatia ITS in vigoare).

- Definirea si implementarea standardelor de calitate pentru serviciile adresate ITS. In cadrul proiectului finantat prin Fondul Global si implementat de Centrul pentru Politici si Servicii de Sanatate (CPSS), membrii Comisiei Nationale de Dermatovenerologie si ai Societatii Nationale de Medicina familiei au lucrat in parteneriat cu reprezentanti ai Ministerul Sanatatii la reactualizarea Ghidului de diagnostic si tratament al infectiilor transmisibile sexual, in conformitate cu cele mai recente recomandari OMS. Noua versiune a fost reeditata si distribuita celor 564 medici dermatovenerologi participanti la cursurile de formare.

- Acordarea de ingrijiri medicale in ambulatoriu pentru ITS care anterior se tratau exclusiv in spital. Prin introducerea schemei de tratament al sifilisului prin 2 doze injectabile de benzantin penicilina, s-a obtinut atat reducerea considerabila a duratei tratamentului, cat si posibilitatea acordarii acestuia in ambulator si in cadrul asistentei medicale primare. DIFICULTATI

- Lipsa unei monitorizari integrate a activitatilor de testare si diagnosticare ITS efectuate de laboratoare publice si private.

- Lipsa unei metodologii/a unor reglementari privind regimul confidentialitatii in cazul testarii ITS.

- Capacitatea redusa a serviciilor de consiliere la testarea ITS (in pofida progreselor inregistrate prin programul national al MS si prin programele ONG-urilor).

- Intarzieri in procesul de acreditare al laboratoarelor care ofera testare ITS. OPORTUNITATI

- Existenta unei programe de curs privind diagnosticarea si tratamentul precoce ITS. - Experienta serviciilor de consiliere HIV si ITS poate folosi dezvoltarii capacitatii de

consiliere in laboratoarele ce ofera testare ITS. RECOMANDARI

- Extinderea activitatilor de formare in vederea depistarii si tratarii precoce a ITS. - Auditarea periodica a laboratorarelor care ofera testare ITS (inclusiv a calitatii consilierii). - Furnizarea de cursuri EMC privind consilierea si testarea pentru ITS.

2.4. Dezvoltarea sistemului de asistenta medicala si reintegrare pentru utilizatorii de droguri

SITUATIA ACTUALA Conform ultimului raport ANA privind situatia consumului de droguri in Romania154, asistenta medicala pentru persoanele toxico-dependente este asigurata in 14 spitale din 12 judete (inclusiv sectorul agricol Ilfov). Cel mai accesibil serviciu pentru CDI este cel de reducere a riscurilor, programele de schimb de seringi fiind dezvoltate in Bucuresti unde se estimeaza ca traiesc cca 24,000 de CDI. La acest moment, doar 2 spitale ofera programe de substitutie pe termen lung pentru consumatorii de droguri injectabile si un singur centru de post-cura si reabilitare sociala, cu o capacitate de 25 de paturi, gazduieste in fiecare an cca. 50 – 60 de consumatori dependenti de heroina si benzodiazepine. De asemenea, exista programe de mica capacitate initiate de ONG-uri pentru a asigura asistenta psihosociala si reinsertia sociala a consumatorilor de droguri. Se preconizeaza ca la inceputul anului 2006 va fi finalizata schema de personal din cele 47 de centre de monitorizare, evaluare si consiliere antidrog (CEPCA) care vor functiona sub coordonarea ANA (41 in judete si 6 in Bucuresti). De asemenea, la finalului 2005, prin incheierea unor parteneriate public – privat, au fost facuti primii pasi spre infiintarea primelor comunitati terapeutice din Romania destinate CDI: formarea de specialisti, alegerea locatiilor, dezvoltarea ghidului de servicii integrate de asistenta medicala si psihosociala pentru adultii consumatori de droguri. Obiectivele specifice ale prioritatii 2.4 sunt urmatoarele:

O1: Asigurarea accesului universal al UDI la servicii de tratament prin dezintoxicare(substitutiva si non-substitutiva).

O2: Asigurarea accesului universal al UDI la servicii de consiliere si psihoterapie oferite deunitati medicale acreditate.

Rezultate planificate conform indicatorilor din Cadrul de M&E al Strategiei Nationale:

AItfsc

1

2.4.1. Cresterea de la 5% la 20% in 2005 si la 30% in 2007 a procentului de UDI care au accesla servicii integrate de tratament si reabilitare.

2.4.2. Cresterea procentului de persoane dependente de droguri care beneficiaza de programe dementinere prin substitutie de la 2 – 5% la 20% din totalul celor eligibili in 2005 si la 25% in2007.

NALIZA IMPACTULUI ndicatorul 2.4.1 („procent de utilizatori de droguri care au acces la servicii integrate de ratament si reabilitare”) nu s-a inregistrat in 2005, intrucat in prezent nu exista un sistem unctional de servicii integrate de tratament si reabilitare a consumatorilor de droguri. Aceasta ituatie atrage atentia asupra necesitatii definirii atat in strategie cat si in cadrul de M&E a onceptului de „serviciu integrat”.


97

54 Raport din 2005, continand date de la sfarsitul anului 2004.

Indicatorul 2.4.2 prevazut in Cadrul de M&E (procent de persoane dependente de droguri care beneficiaza de programme de mentinere prin substitutie, din numarul celor eligibili) a inregistrat in 2005 valoarea de 20,8%, valoare apropiata de cea planificata pentru 2005. Trebuie precizat faptul ca aceasta valoare rezulta din raportarea numarului de persoane incluse in programme de substitutie la numarul de cereri de tratament inregistrate in 2005.

Indicator 2.4.2: Procent de persoane dependente de droguri care beneficiaza de programe de mentinere prin substituie, din numarul celor eligibili

Sursa: ANA, Rapor de Evaluare al Planului de Actiune, 2005, Sem I

1500 1199

50006000

01000200030004000500060007000



Strategii recomandate si actiuni realizate pentru atingerea obiectivelor O1 si O2:

- Elaborarea ghidului „Standardele sistemului national de asistenta medicala, psihologica si sociala a consumatorilor de droguri” (ANA, in parteneriat cu specialisti din domeniul medical si cu reprezentanti din ONG-uri de profil). Standardele stabilesc structura sistemului national de asistenta integrata a consumatorilor de droguri, definesc procedurile de lucru in cadrul fiecarei componente a sistemului si ariile de responsabilitate ale actorilor institutionali implicati (ex.: CEPCA, organizatii neguvernamentale, unitati spitalicesti etc.)

- Cresterea capacitatii de asistenta psihologica si sociala a persoanelor afectate de consumul de droguri prin organizarea de catre actori neguvernamentali (ARAS, Salvati Copiii) a unor de sesiuni de instruire destinate in special personalului psihosocial din institutii publice (ANA, CEPCA, directii de asistenta sociala)

- Sensibilizarea comunitatii farmacistilor cu privire la riscurile asociate consumului de droguri injectabile si identificarea posibilitatilor de sustinere/eficientizare a programelor de schimb de seringi. In 2004, RHRN a initiat o campanie de implicare a sectorului privat, reprezentat de farmacii si de lanturile farmaceutice, in dezvoltarea programelor de harm reduction155. Pentru a identifica atitudinile si practicile farmacistilor din Bucuresti fata de clientii consumatorii de droguri, RHRN a realizat in septembrie 2004 studiul Consumatorii de droguri injectabile – perspectiva farmacistilor, rezultatele obtinute semnaland accesul scazut al CDI din Bucuresti la echipamentele de injectare sterile comercializate in farmacii. Mai mult, studiul a


98

155 Finantare si suport tehnic UNICEF.


99

relevat faptul ca cei mai multi farmacisti nu au cunostinte despre administrarea intravenoasa a drogurilor si despre riscurile socio-medicale asociate acesteia. In baza recomandarilor acestui studiu, RHRN a dezvoltat si implementat in 2004 si 2005 o strategie care sa creasca implicarea farmacistilor in sustinerea programelor de harm reduction. Strategia a presupus organizarea unor intalniri de informare si advocacy cu reprezentanti ai Patronatului Farmacistilor din Romania, ai Colegiului National al Farmacistilor, manageri de farmacii si de lanturi farmaceutice; organizarea a 3 cursuri pentru farmacisti, acreditate de Colegiu; implicarea reprezentantilor farmacistilor in elaborarea unor documente de pozitie, adresate autoritatilor centrale, sustinand cauza programelor de harm reduction; dezvoltarea unui logo al programelor de schimb de seringi si promovarea lui atat in activitatile de teren, cat si in farmacii. Farmacistilor le-a fost distribuit si manualul „Managementul programelor de schimb de seringi”, material elaborat de ARAS/RHRN156 bazat pe experienta implementarii programelor de schimb de seringi din Romania. Manualul se adreseaza profesionistilor din domeniul public si privat care intentioneaza sa deruleze programe de reducere a riscurilor asociate consumului de droguri. DIFICULTATI

- Serviciile de tratament pentru dependenta de droguri au capacitate si accesibilitate redusa la nivel national.

- Legislatia curenta impiedica dezvoltarea si multiplicarea centrelor/programelor de tratament substitutiv in acord cu necesitatile.

- Comunitatea terapeutica este un serviciu de reinsertie si reabilitare sociala foarte costisitor - Lipsa fondurilor pentru sustinerea programelor deja existente de reducere a riscurilor.

OPORTUNITATI

- Formularea standardelor de asistenta integrata medicala si psihosociala pentru consumatorul de droguri.

- Existenta unor formatori in prevenirea si consilierea antidrog, reducerea riscurilor asociate si tratamentul adictiilor.

RECOMANDARI

- Alocarea de fonduri de la bugetul de stat pentru continuarea programelor de reducere a riscurilor asociate si dezvoltarea programelor de tratament substitutiv si non-substitutiv pentru CDI.

- Estimarea/re-evaluarea costurilor si a beneficiilor pe care le implica infiintarea unor comunitati terapeutice in Romania.

- Dezvoltarea unor programe specifice (IEC, BCC) de prevenire a policonsumului, a supradozelor si a recaderilor.

- Dezvoltarea si cresterea capacitatii serviciilor medicale destinate consumatorilor de droguri injectabile.

- Analiza critica a indicatorilor prevazuti pentru aceasta prioritate si modificarea lor, daca este cazul.

156 Program derulat in parteneriat cu UNICEF.

3. Supravegherea evolutiei infectiei HIV si a factorilor de risc asociati

3.1. Supravegherea transmiterii HIV SITUATIA ACTUALA Incepand cu 2004, prin proiectul PHARE Restructurarea retelei Centrelor Regionale HIV/SIDA din Romania in vederea imbunatatirii activitatilor de prevenire si a accesului la servicii de ingrijire a persoanelor cu HIV/SIDA s-a initiat un program de supraveghere activa a infectiei cu HIV. Pentru derularea programului, au fost dezvoltate metodologia si instrumentele de supraveghere (inclusiv supraveghere de generatia a doua)157, s-a asigurat instruirea personalului din laboratoarele Centrelor Regionale, a angajatilor DSP-urilor si ISP-urilor din 6 judete pilot si a fost initiat procesul de acreditare al laboratoarelor din Centre. Derularea studiilor de supraveghere de generatia a doua in cele 6 judete pilot a inceput in primele lui ale anului 2006, la data editarii acestui raport fiind deja finalizata colectarea datelor in 3 judete. Informatiile obtinute vor fi prelucrate si analizate de catre specialisti din ISP-urile locale. Durabilitatea progreselor inregistrate in aria supravegherii transmiterii HIV va depinde in primul rand de alocarea fondurilor care sa permita efectuarea periodica a anchetelor serologice si comportamentale in toate judetele in care se identifica grupuri la risc. Obiectivele specifice ale prioritatii 3.1 sunt urmatoarele:

O1: Cresterea accesului populatiei generale si a populatiilor vulnerabile la consiliere si testareHIV/SIDA.

O2: Introducerea din 2004 a supravegherii periodice a comportamentelor de risc asociatetransmiterii infectiei HIV/SIDA.

O3: Elaborarea, incepand cu 2004, de rapoarte periodice care sa ofere informatii integrateprivind incidenta HIV/SIDA, evolutia calitatii si accesului la tratament, comportamente larisc, accesul la informare si educatie privind prevenirea transmiterii infectiei HIV/SIDA.


1

sta

3.1.1. Cresterea de la 78.000 in 2003, la 150.000 in 2005 si ulterior la 200.000 in 2007 anumarului de teste voluntare si confidentiale efectuate in randul populatiei generale.

3.1.2. Cresterea de la 1.500 in 2003 la 5.000 in 2005 si la 6.000 in 2007 a numarului de testevoluntare efectuate in randul grupurilor vulnerabile (lucratori sexuali, utilizatori de droguriinjectabile, MSM, detinuti)

3.1.3. Cresterea de la 80% la 90% in 2005 si la 100% in 2007 a procentului de cazuri pozitivedepistate si incluse in sistemul de raportare al Ministerului Sanatatii.


100

57 Supravegherea HIV de generatie a doua (engl. Second Generation HIV Surveillance) este o metodologie de upraveghere care combina monitorizarea epidemiologica a infectiei cu monitorizarea comportamentelor cu risc de ransmitere HIV in populatia generala (pentru ariile cu epidemie generalizata) sau in grupurile vulnerabile (pentru riile cu incidenta scazuta HIV).

ANALIZA IMPACTULUI La data realizarii acestui raport, valoarea indicatorului 3.1.3 („procent de cazuri pozitive depistate si incluse in sistemul de raportare al MS”) din Cadrul de M&E al strategiei HIV/SIDA era necunoscuta. Au fost insa identificate valorile, pentru anul 2005, pentru indicatorii 3.1.1 („numar de teste voluntare si confidentiale efectuate in randul populatiei generale”)

Indicator 3.1.: Numar de teste voluntare si confidentiale efectuate in randul populatiei generale

Sursa: CNLAS, Date Statistice HIV/SIDA in Romania la 31 decembrie 2005

78000

187080150000

200000

0

50000

100000

150000

200000

250000

Baseline (2003) Rezultat atins2005



si 3.1.2 („numar de teste voluntare efectuate in randul grupurilor vulnerabile -lucratori sexuali, utilizatori de droguri injectabile, MSM, detinuti”):

Indicator 3.2.: Numar de teste voluntare efectuate in randul grupurilor vulnerabile -lucratori sexuali, utilizatori de droguri injectabile, BSB, detinuti

Sursa: CNLAS, Date Statistice HIV/SIDA in Romania la 31 decembrie 2005

1500 1199

50006000

01000200030004000500060007000



Strategii recomandate si actiuni intreprinse pentru atingerea obiectivelor O1 – O3:

- Dezvoltarea capacitatii pentru a asigura accesul universal la consiliere si testare a femeii gravide. Spre deosebire de 2003, in 2004 si 2005, testarea si consilierea HIV gratuita pentru gravide a fost asigurata prin programul Ministerului Sanatatii (pachetul de servicii prenatale: 196.720 gravide testate in 2004-2005, sursa: MS, CDC) si prin programele de prevenire a transmiterii HIV de la mama la copil dezvoltate de organizatii neguvernamentale in


101


102

18 judete din tara unde functioneaza centre de consiliere si testare voluntara (CCT)158 sau sunt active echipe de consilieri HIV (RAA159, ADV160, ARAS161). O alta initiativa de crestere a accesului populatiei in special din zona rurala la consilierea si testarea HIV o reprezinta caravana „Fundita Rosie”- serviciu itinerant, realizata de organizatia World Vision Romania.

- Efectuarea periodica de studii sentinela de estimare a incidentei HIV in grupuri populationale la risc. In perioada 2004 – 2005, in cadrul proiectului PHARE Restructurarea retelei Centrelor Regionale HIV/SIDA din Romania in vederea imbunatatirii activitatilor de prevenire si a accesului la servicii de ingrijire a persoanelor cu HIV/SIDA a fost elaborat ghidul metodologic pentru supravegherea incidentei infectiei cu HIV la nivel national (inclusiv pentru efectuarea supravegherii de generatia a doua a HIV) si au fost concepute chestionare pentru anchete comportamentale si serologice in randul grupurilor de risc162. In baza acestor instrumente, in ianuarie 2006 au fost initiate anchete serologice si comportamentale in 3 judete, urmand ca pana la finalul proiectului sa fie incluse alte 3 dintre cele 6 judete – pilot163 ale proiectului.

- Crearea capacitatii in sistemul guvernamental si neguvernamental pentru a efectua studii calitative si cantitative privind comportamentele la risc in diverse grupuri populationale. In cadrul proiectului PHARE Restructurarea retelei Centrelor Regionale, a fost dezvoltat un suport de curs intitulat Principii privind supravegherea HIV/SIDA si managementul datelor si au fost organizate sesiuni de instruire/informare (16 cursuri – 388 participanti, 7 conferinte – 352 participanti), unele abordand inclusiv tema elaborarii si utilizarii metodologiei de cercetare a comportamentelor la risc.

- Consolidarea sistemului national de supraveghere a infectiei HIV/SIDA. In cadrul proiectului PHARE Restructurarea retelei Centrelor Regionale au fost elaborate ghidurile de implementare si control a activitatilor de supraveghere HIV al nivel national, instrumentele de ancheta serologica si comportamentala; a fost inceputa instruirea personalului din laboratoarele celor 9 Centre Regionale cu privire la controlul calitatii, consiliere pentru testarea HIV si confidentialitate; au fost initiate procedurile pentru acreditarea celor 9 laboratoare prin RENAR.

- Elaborarea de rapoarte trimestriale si anuale privind evolutia epidemiei si a factorilor de risc care sa includa si recomandari specifice de actiune nationala si locala. In prezent, CNLAS prin Institutul de Boli Infectioase „Prof. Dr. Matei Bals” constituie principala sursa de date privind evolutia infectiei cu HIV in Romania. Datele, colectate de la Centrele Regionale sunt inregistrate in sistemul electronic al Bazei Nationale de Date si fac referire la caracteristici socio-demografice, caracteristici epidemiologice si clinice ale persoanei. Incepand cu 2004, rapoartele trimestriale si anuale ale CNLAS, continand parametri generali ai infectiei cu HIV, sunt disponibile si pe pagina de Internet a Comisiei. Monitorizarea curenta a epidemiei HIV in Romania asigura doar stabilirea ponderii grupelor de risc in totalul persoanelor testate, dar nu

158 Centrele de consiliere si testare voluntara HIV se adreseaza atat populatiei generale cat si grupurilor vulnerabile. Locatiile si implementatorii centrelor de consiliere sunt prezentate in Anexa 2, Harta nr.5. 159 16 judete, 49.761 gravide consiliate si 45.163 gravide testate HIV in perioada 2004 – 2005. 160 3 judete, 6.532 gravide consiliate pentru testarea HIV in perioada 2004 – 2005. 161 3 judete, 5.617 gravide consiliate si testate HIV in perioada 2004 – 2005. 162 CDI, CSW, MSM, pacienti ITS, tineri cu varste cuprinse intre 15 si 24 de ani. 163 Dolj, Galati, Braila, Vaslui, Harghita si Timis.


103

ofera informatii cu privire la cunostintele, atitudinile sau comportamentele indivizilor apartinand grupurilor de risc. DIFICULTATI

- Lipsa fondurilor pentru extinderea sistemului de supraveghere HIV de generatia a doua. La acest moment, lipsa fondurilor face incerta posibilitatea de a replica in toate judetele tarii activitatile de supraveghere a transmiterii HIV initiate in cele 6 judete ale programului PHARE. De asemenea, fara finantare, este putin probabil ca studiile comportamentale si anchetele serologice sa fie repetate in cele 6 judete.

- Dificultatile in relatia public – privat au afectat implementarea strategiilor privind supravegherea transmiterii HIV. Raportul proiectului PHARE Restructurarea retelei Centrelor Regionale mentioneaza ca realizarea obiectivelor conform planificarii initiale a fost afectata de lentoarea procesului decizional de la nivelul Ministerului Sanatatii (partener in proiect) si al Unitatii Centrale de Contracte si Finante.

- Lipsa integrarii datelor despre HIV/SIDA din sistemul public si privat. Exemple: Laboratoarele private nu raporteaza Directiilor de Sanatate Publica numarul de testari HIV efectuate. Nu exista date integrate privind programele dedicate persoanele seropozitive, furnizate de institutii guvernamentale si neguvernamentale. Lipsa integrarii face dificila, stabilirea zonelor/grupurilor de interventie neacoperite de programele existente, evaluarea cost-eficienta a programelor si stabilirea eficacitatii lor.

- Lipsa unui sistem unic de monitorizare si evaluare a implementarii Strategiei Nationale HIV/SIDA face dificila centralizarea progreselor si dificultatilor inregistrate in implementarea strategiei la nivel national.

- Evaluarea progreselor in programele de testare si consiliere voluntara este uneori dificila datorita faptului ca institutii publice si private utilizeaza uneori indicatori diferiti de raportare (ex.: CNALS raporteaza numar de teste, institutiile private si MS raporteaza numar de persoane testate).

- Lipsa resurselor pentru introducerea serviciului de consiliere la testarea HIV in toate judetele.

OPORTUNITATI

- Existenta personalului instruit in vederea implementarii supravegherii HIV de generatie a doua in cele 6 judete pilot din proiectul PHARE.

- Definitivarea metodologiei de supraveghere a infectiei cu HIV (inclusiv supraveghere de generatia a doua) si a suportului de curs Principii privind supravegherea HIV/SIDA si managementul datelor (prin programul Restructurarea Retelei Centrelor Regionale).

- Culegerea si raportarea pentru prima oara in Romania a unor date epidemiologice si comportamentale (prin studiile pilot derulate in cadrul proiectului PHARE).

RECOMANDARI

- Initierea unui program de formare privind supravegherea infectiei cu HIV, utilizand ca formatori persoanele ce au beneficiat de instruire in cadrul proiectului PHARE.

- Utilizarea datelor epidemiologice si comportamentale din proiectul pilot PHARE la elaborarea de noi programe.

- Proiectarea unui sistem de monitorizare locala/regionala a programelor HIV/SIDA derulate de institutii private, care sa includa descrierea detaliata a programelor, specificarea indicatorilor utilizati, stabilirea ariei de acoperire (geografica, pe grupuri tinta) etc.

3.2. Supravegherea infectiilor cu transmitere sexuala SITUATIA ACTUALA In 2004 s-au pus bazele sistemului de supraveghere activa a infectiilor cu transmitere sexuala, in cadrul proiectului PHARE Restructurarea retelei Centrelor Regionale HIV/SIDA din Romania in vederea imbunatatirii activitatilor de prevenire si a accesului la servicii de ingrijire a persoanelor cu HIV/SIDA, care a oferit atat ocazia elaborarii ghidului privind supravegherea HIV/SIDA la nivel national cat si posibilitatea dezvoltarii unor chestionare destinate supravegherii serologice si comportamentale legate de ITS in randul grupurilor vulnerabile. In ciuda progreselor inregistrate in ultimi ani, sistemul de supraveghere ITS se confrunta in continuare cu chestiuni problematice precum stabilirea unei legaturi cu sistemul de supraveghere HIV164, eficienta scazuta a sistemului de colectare a datelor si respectarea confidentialitatii.165

Obiectivele specifice ale prioritatii 3.2 sunt urmatoarele:

A CpSaa S

cMdc

p

c

1

1

dp

O1: Dezvoltarea sistemului national de supraveghere epidemiologica a infectiilor cutransmitere sexuala in conformitate cu normele Uniunii Europene.

O2: Asigurarea accesului la testari ITS intr-un sistem de servicii de calitate, orientate catreclient si cu respectarea stricta a confidentialitatii.

NALIZA IMPACTULUI

a si in cazul prioritatii 3.3 (Supravegherea si controlul consumului de droguri), indicatorii entru prioritatea 3.2 sunt prevazuti si urmariti prin cadrul de monitorizare si evaluare al trategiei Nationale pentru Prevenirea si Controlul Infectiilor cu Transmitere Sexuala. De aceea naliza impactului strategiilor acestei prioritati se va axa doar pe identificarea si evaluarea ctiunilor derulate si nu a indicatorilor atinsi. trategii recomandate si actiuni desfasurate pentru atingerea obiectivelor O1 si O2:

- Infiintarea unei unitati de coordonare si monitorizare a programului national de ontrol a ITS care sa elaboreze rapoarte periodice privind situatia ITS in Romania. Ordinul S 1070/2004 aproba programul de supraveghere si control al infectiilor cu transmitere sexuala,

esemnand CDC Romania ca unitate de coordonare metodologica a activitatii de supraveghere si u responsabilitatea raporta periodic indicatorii atinsi in programul national.

- Raportarea pentru fiecare caz de ITS a fost initiata in 2004 prin introducerea fisei de caz entru ITS.

- Raportarea cazurilor de ITS de la cabinetele DV a fost initiata in 2004 si s-a bazat pe olaborarea dintre clinicianul DV si specialistul in epidemiologie de la Directia de Sanatate


104

64 Fisa de caz ITS nu inregistreaza daca subiectul a fost testat inainte si pentru HIV, hepatita B sau C. 65 Fisele de caz ITS contin date de identificare complete ale persoanelor testate si sunt introduce in system electronic e catre un serviciu extern Directiilor de Sanatate Publica (centrele de calcul), respectarea confidentialitatii fiind usa astfel la indoiala.


105

Publica. Aceasta colaborare a fost facilitata de introducerea fisei de caz ITS si de investirea DSP-urilor cu rolul de puncte focale responsabile cu coordonarea activitatilor de supraveghere ITS la nivel judetean. In continuare exista dificultati in integrarea in sistemul de national de supraveghere a datelor provenite de la laboratoarele private.

- Cresterea rolului si a capacitatii tehnice a Institutelor de Sanatate publica in supravegherea ITS. In baza Ordinului MS 1070/2004, ISP-urile primesc copii ale fiselor ITS (originalele fiind trimise la DSP), devin responsabile cu prelucrarea statistica datelor si cu elaborarea de sinteze trimestriale privind situatia ITS intr-o regiune.

- Instituirea de sisteme de supraveghere santinela pentru anumite ITS. Programul PHARE a facilitat dezvoltarea metodologiei si a instrumentelor privind supravegherea sentinela pentru ITS.

- Multiplicarea la nivel national a programelor care faciliteaza accesul la testare si tratament ITS pentru diverse grupuri la risc. In cadrul programului MS, in 2005 DSP-urile au derulat 886 de actiuni de promovare a testarii gratuite la gravide, au testat 59.243 de gravide pentru sifilis si 4.053 de persoane fara asigurare, dintre care 3.909 au primit tratament corect si complet. De asemenea, consumatorii de droguri injectabile, persoanele care practica sexul comercial sau BSB beneficiari au fost referiti catre servicii de testare si consiliere ITS in judetele in care activeaza ONG-uri ce dezvolta programe pentru grupuri la risc. Referirea publicului (inclusiv a grupurilor vulnerabile) catre servicii de consiliere si testare ITS se face si prin serviciile consiliere si testare voluntara HIV, infiintate de organizatii neguvernamentale si functionand in 18 judete.166

DIFICULTATI

- Lipsa integrarii sistemelor de supraveghere ITS existente la nivelul diverselor institutii. - Lipsa integrarii intre sistemul de supraveghere HIV si ITS. - Lipsa fondurilor pentru implementarea la nivel national a sistemelor sentinela pentru

supravegherea periodica a incidentei ITS in randul grupurilor vulnerabile. - Teama de discriminare si stigmatizare (cauzata de criminalizarea consumului de droguri si

a prostitutie) ii face adesea pe membrii grupurilor vulnerabile sa nu acceseze serviciile de consiliere si testare ITS.

OPORTUNITATI

- In 2005 a fost elaborata o metodologie pentru supravegherea si controlul ITS in randul grupurilor vulnerabile, metodologie ce poate fi testate si imbunatatita daca este cazul.

RECOMANDARI

- Incurajarea colaborarii public – privat in vederea dezvoltatii unui sistem integrat de supraveghere ITS.

- Colaborarea intre specialistii HIV si ITS in vederea elaborarii unor instrumente de culegere a datelor care sa permita identificarea cazurilor de HIV/ITS in fiecare dintre cele doua sisteme de supraveghere.

- Identificarea unor metode de crestere a ratei de accesare a serviciilor de testare ITS de catre membrii grupurilor vulnerabile.

166 RAA, ARAS, ADV.

3.3. Supravegherea si controlul consumului de substante ilegale SITUATIA ACTUALA In prezent, Agentia Nationala Antidrog (ANA) – coordonata de Ministerul Apararii Interne – detine responsabilitatea elaborarii strategiei nationale antidrog si a planului ei de actiune, a monitorizarii performantelor inregistrate de programele nationale de combatere a consumului de droguri (prevenire, servicii de tratament si reinsertie, reducerea ofertei), a formularii indicatorilor specifici domeniului si, nu in ultimul rand, a efectuarii de studii, cercetari si analize legate de fenomenul consumului de droguri in Romania. Alaturi de ANA, organizatiile neguvernamentale care deruleaza programe in aria prevenirii consumului de droguri si a reducerii riscurilor asociate, au realizat in ultimii ani atat studii calitative cat si cantitative, in vederea fundamentarii sau evaluarii propriilor interventii. Principala dificultate cu care se confrunta implementatorii de programe (publice sau private) este lipsa unor date concrete privind numarul total de consumatori de droguri, caracteristicile lor socio-demografice si prevalenta comportamentelor la risc in randul acestei populatii. De exemplu, numarul consumatorilor de droguri injectabile – principala categorie de interventie in Romania – este in prezent necunoscut. Incepand cu 2004 insa s-a facut o estimare a numarului consumatorilor de heroina din Bucuresti (cca 24.000), in baza datelor privind cazurile de captura – recaptura si a celor furnizate de unitatile spitalicesti specializate in tratamentul adictiilor. Obiectivele specifice ale prioritatii 3.3 sunt urmatoarele:

A CpApo S

MGaitpIs

1

O1: Dezvoltarea unui sistem integrat de raportare privind consumul si abuzul de substanteilegale.

O2: Cunoasterea in timp real a comportamentelor la risc legate de transmiterea HIV in randulconsumatorilor de droguri.

NALIZA IMPACTULUI

adrul de M&E al strategiei nationale HIV/SIDA nu specifica indicatorii corespunzatori rioritatii 3.3, dar indica faptul ca acestia sunt cuprinsi in planul de actiuni al Strategiei Nationale ntidrog 2005 – 2008. Astfel, analiza impactului in cazul acestei prioritati va identifica rogresele inregistrate in aceasta arie din perspectiva actiunilor desfasurate pentru atingerea biectivelor O1 si O2 si nu din perspectiva gradului de indeplinire al indicatorilor.

trategii recomandate si actiuni desfasurate pentru atingerea obiectivelor O1 si O2:

- Sprijin pentru dezvoltarea institutionala a componentei de supraveghere din cadrul S si a Agentiei Nationale Anti-Drog. ANA a beneficiat in 2004 de un grant prin Fondul lobal pentru consolidarea sistemului de supraveghere si monitorizare a consumului de droguri si

comportamentelor la risc asociate. Actiunile s-au materializat in crearea unui sistem unitar de nregistrare si transmitere a datelor referitoare la consumatorii de droguri admisi in programe de ratamen (in conformitate cu Protocolul European) si in efectuarea primului studiu national in opulatia generala, privind cunostintele, atitudinile si practicile legate de consumul de droguri.167

mplementarea sistemului de inregistrare si transmitere a datelor a implicat elaborarea unui oftware specializat, extinderea retelei de colectare a datelor de la 8 la 11 unitati medicale


106

67 Datele studiului sunt disponibile in Raport National privind Situatia Drogurilor 2005 al ANA.


107

(inclusiv cele din penitenciare si cele aflate in subordinea MApN), dotarea unitatilor cu echipamente de transmitere a datelor, instruirea personalului in vederea utilizarii fisei electronice de inregistrare. Principalele avantaje ale acestui sistem sunt: protejarea datelor personale conform normelor europene, evitarea dublei numarari a cazurilor (prin utilizarea unui cod anonim asociat fiecarei persoane), inregistrarea datelor caz cu caz (nu agregate) si pe tip de tratament accesat (ambulatoriu, internare). Baza de date centrala, cu inregistrari de la fiecare unitate medicala, este gestionata de Observatorul Roman pentru Droguri si Toxicomanie (ORDT). Pentru inceput, sistemul urmeaza a fi testat si va functiona in sistem pilot pentru unitatile spitalicesti din Bucuresti, urmand ca apoi sa fie extins la nivel national.

- Implicarea in supraveghere si raportare a tuturor serviciilor sau proiectelor care au ca beneficiari consumatorii de droguri. Incepand cu 2004, ANA inregistreaza intr-o baza de date proprie parametrii proiectelor dezvoltate de institutii private si destinate combaterii consumului de droguri. Baza de date este actualizata in fiecare an, utilizandu-se o fisa standardizata trimisa spre completare tuturor institutiilor identificate de ANA. Completarea acestei fise este voluntara, de aceea colectarea completa si in timp util a datelor este dificila. De asemenea, intre organizatiile care dezvolta programe similare nu exista o colaborare in vederea corelarii indicatorilor de activitate, astfel incat compararea programelor chiar in baza fisei ANA devine dificila. Oferind servicii de asistenta medicala pentru CDI, asigurandu-le acces gratuit la testare HIV si referire pentru testare ITS si hepatite, Centrul Open Doors (Fundatia „Prof. Dr. Matei Bals) din Bucuresti asigura premisele primului program – sentinela pentru HIV/ITS/HVB/HVC in randul consumatorilor de droguri injectabile.

- Dezvoltarea capacitatii de cercetare calitativa. In 2004 si 2005, studii calitative au fost efectuate doar de organizatii neguvernamentale, in special pentru identificarea ariilor de interventie si evaluare eficacitatii propriilor programe. Activitatile de cercetare au fost comisionate in cea mai mare parte de catre institute de cercetare specializate, cele mai multe organizatii nedispunand de suficient personal specializat pentru derularea unor studii.

- Dezvoltarea componentei de supraveghere a riscurilor asociate consumului de droguri a fost introdusa inca din 2004 in cadrul RHRN prin derularea a doua studii pe CDI integrati in programele RHRN de reducere a riscurilor injectarii: Evaluarea riscurilor de infectare cu HIV prin comportamente de injectare in randul consumatorilor de droguri168 si Consumatorii de droguri: Comportamentul de injectare si comportamentul sexual.

- Facilitarea accesului la testare pentru infectia HIV si hepatitele virale si vaccinare in scopul prevenirii aparitiei hepatitelor de tip A si B la consumatorii de droguri injectabile. Programele dezvoltate de organizatiile neguvernamentale si destinate CDI, asigura un circuit in care consumatorii de droguri injectabile sunt identificati (prin activitati de outreach), integrati in programe de reducere a riscurilor (informare, schimb de seringi) si apoi referiti catre servicii de planificare familiala, de testare si consiliere pentru HIV, ITS, de vaccinare impotriva hepatitelor. In 2004, ISPB, in parteneriat cu ANA si ORDT, a procurat 4,032 kituri pentru a asigura testarea HIV, HVB si HVC a consumatorilor de droguri169 ce acceseaza centre de tratament (inclusiv

168 Finantare International Harm Reduction Development. 169 Finantare Fondul Global.


108

sectii de urgenta din spitalele judetene). In randul celor 342 de persoane testate pana la finalul lui 2004, prevalentele inregistrate pentru HIV, HVB si HVC au fost 0,3%, 4,38%, respectiv 19,6% . DIFICULTATI

- Elaborarea studiilor de impact a programelor pentru consumatori de droguri sau a studiilor KAP in randul unor grupuri tinta, implica adesea un efort financiar prea mare pentru organizatiile neguvernamentale active in domeniul combaterii consumului de droguri.

- Lipsa capacitatii interne (mai ales resurse umane) a organizatiilor neguvernamentale de a efectua propriile cercetari calitative.

- Implicarea redusa a institutiilor private in furnizarea de date pentru monitorizarea programelor nationale si locale de combatere a consumului de droguri.

OPORTUNITATI

- Expertiza dobandita de organizatii guvernamentale si neguvernamentale in derularea de cercetari calitative si cantitative poate fi comunicata si altor actori interesati, prin sesiuni de formare/materiale informative etc.

- Coexistenta mai multor metodologii de supraveghere a consumului de droguri si de monitorizare a programelor. Acestea pot fi comparate si discutate, pentru ca apoi sa fie agreata o metodologie comuna mai multor implementatori sau sa fie stabiliti putin cativa indicatori centrali comuni.

RECOMANDARI

- Dezvoltarea capacitatii organizatiilor neguvernamentale de a efectua propriile cercetari calitative. Acestea nu furnizeaza rezultate reprezentative pentru un grup tinta, insa sunt mai putin costisitoare si pot constitui instrumente utile de identificare a unor arii noi de interventie si de evaluare a progresului sau rezultatelor unor programe.

- Dezvoltarea de parteneriate intre ANA si organizatiile neguvernamentale in vederea cresterii capacitatii ONG-urilor de supraveghere a fenomenului consumului de droguri

- Instituirea unor consortii public – privat pentru efectuarea de cercetari periodice privind prevalenta consumului de droguri si a comportamentelor la risc in populatia generala sau in grupuri populationale delimitate (ex.: tinerii cu varste intre 15 – 24 de ani, comunitati studentesti, comunitati profesionale etc.)

- Elaborarea unui sistem integrat public – privat eficient de monitorizare a programelor nationale si locale destinate combaterii consumului de droguri (designul unei baze de date, agrearea unor indicatori comuni etc.).


109

BIBLIOGRAFIE

1 Cercetare cu privire la incidenta HIV/SIDA si a infectiilor cu transmitere sexuala pe strada si in comunitatile de rromi, Salvati Copiii, 2005 si 2006

2 Cercetarea socio-medicala cantitativa si calitativa de tip KAP privind „Prevenirea ITS & HIV/SIDA in unitatile militare ale Ministerului Apararii Nationale din Romania”, INCDS si Tineri pentru Tineri, 2005

3 Cercetare privind cunostintele, comportamentul si determinantii acestuia in randul femeilor care practica sexul comercial in Romania, mai-iunie 2005, nepublicata, ARAS, UNAIDS, CNLAS.

4 Consumatorii de droguri: comportamentul de injectare si comportamentul sexual, Studiu UNICEF, 2004

5 Cunostintele, atitudinile si practicile tinerilor cu varsta cuprinsa intre 15 si 24 de ani legate de infectarea si transmiterea ITS/HIV/SIDA si de consecintele practicarii sexului neprotejat, INCDS, TOTEM Communication si Wellcare Farma, 2004.

6 Statistica principalelor activitati desfasurate de Politia Romana in perioada 2002-2005; http://www.politiaromana.ro/statistici_2002_2005.htm

7 Date statistice HIV/SIDA in Romania la 31 decembrie 2004, M.S. C.N.L.A.S., I.B.I “Prof. Dr. Matei Bals”, 2005; http://www.cnlas.ro/hiv/statistica.htm

8 Date statistice HIV/SIDA in Romania la 31 decembrie 2005, M.S., C.N.L.A.S., I.B.I “Prof. Dr. Matei Bals”, 2006, http://www.cnlas.ro/hiv/statistica.htm

9 Evaluation of a Sexual Health Edutainment Project Among Young Roma Males in Bucharest, Romania, PSI, 2005

10 Ghid practic de management al expunerii accidentale la produse biologice, ISP, 2005 11 H.G. 232/2005 privind aprobarea Strategiei de reforma a sistemului judiciar pe

perioada 2005-2007 si a Planului de actiune pentru implementarea Strategiei de reforma a sistemului judiciar pe perioada 2005-2007

12 Infectiile cu transmitere sexuala – conduita medicului de familie, CPSS, 2004

13 Legea 272/2004 privind promovarea si protectia drepturilor copilului 14 Legea nr. 522/2004 privind modificarea Legii nr. 143/2000 privind combaterea

traficului si a consumului ilicit de droguri

15 Legea nr. 678 din 21 noiembrie 2001 privind prevenirea si combaterea traficului de persoane

16 Managementul accidentului post expunere la produse biologice, ISP UIP, 2005

17 Manual pentru ingrijirea copilului infectat HIV, IBI "Prof. Dr. Matei Bals", RAA, colectiv de autori, 2004

18 Manual pentru ingrijirea femeii gravide seropozitive, IBI "Prof. Dr. Matei Bals", RAA& colaboratori, 2004


110

19 Metodologia de supraveghere si control la produse biologice la personalul care lucreaza in domeniul sanitar, ISP UIP, 2005

20 Observatii asupra transmiterii materno-fetale a infectiei HIV la un lot de copii asistati la I.B.I “Prof. Dr. Matei Bals” Colectiv de autori, Bucuresti, 2005

21 Ordinul Ministrului Educatiei si Cercetarii nr. 4496/2004 pentru aprobarea programelor scolare revizuite pentru disciplina optionala „Educatie pentru sanatate”, clasele I-XII

22 Ordinul MS 994/2004 privind aprobarea Normelor de supraveghere si control a infectiilor nosocomiale in unitatile sanitare

23 Ordinul nr.132/2005 pentru aprobarea standardelor minime obligatorii privind serviciile destinate protectiei copiilor strazii.

24 Plan cadru de actiuni pentu reintegrarea sociala a copiilor strazii din Bucuresti, MMSSF, ANPDC, 2005; http://www.copii.ro/

25 Prevenirea Infectiilor Nozocomiale- Antiseptice si dezinfectante chimice cu utilizare in unitati sanitare, ISP UIP, 2005

26 Raport de activitate al Ministerul Sanatatii pentru anul 2005; http://www.ms.ro/a_ms/ms.asp

27 Raport de activitate, Agentia Nationala pentru Romi, 2005; http://www.anr.gov.ro/rapoarte-anr/

28 Raport de cercetare, „Bariere sociale in viata persoanelor LGBT”, 2006

29 Raport de Evaluare a Planului de actiune pentru implementarea Strategiei Nationala Antidrog 2005 – 2008, Semestrul I/2005, ANA, 2005

30 Raport de cercetare/evaluare pentru proiectul „Prevenirea infectiei cu HIV/SIDA in randul grupurilor vulnerabile: persoane care locuiesc pe strada si romi” 2006, ARAS

31 Raport privind proiectul PHARE “Restructurarea retelei Centrelor Regionale HIV/SIDA din Romania in vederea imbunatatirii activitatilor de prevenire si a accesului la servicii de ingrijire a persoanelor cu HIV/SIDA”, 2006

32 Rolul medicului de familie in prevenirea transmiterii verticale a infectiei cu HIV, IBI „Prof. Dr. Matei Bals”, RAA, 2004

33 Rolul medicului infectionist in prevenirea transmiterii verticale a infectiei cu HIV, Institutul de Boli Infectioase „Prof. Dr. Matei Bals”, RAA, 2004

34 Rolul medicului neonatolog in prevenirea transmiterii verticale a infectiei cu HIV, IBI „Prof. Dr. Matei Bals”, RAA, 2004

35 Rolul medicului obstetrician in prevenirea transmiterii verticale a infectiei cu HIV, IBI „Prof. Dr. Matei Bals”, RAA, 2004

36 Rolul moasei in prevenirea transmiterii verticale a infectiei cu HIV, IBI „Prof. Dr. Matei Bals”, RAA, 2004

37 Roma Youth -STI/HIV/AIDS Prevention Intervention Implementation Guide, PSI Romania, 2005

38 Statistica ANPDC la 31 iunie 2005; http://www.copii.ro/protect.htm


111

39 Strategia MEdC pentru perioada 2006-2008, Estimari 2005; http://www.edu.ro/index.php/articles/c481/

40 Studiu „Consumatorii de droguri injectabile – perspectiva farmacistilor” , RHRN, 2004

41 Studiu de evaluare a cunostintelor personalului din unitatile sanitare cu privire la precautiunile universale, Cercetare cantitativa, Mercury Research, ISPB UIP, 2005

42 Studiul International ESPAD- European School Survey Project on Alcohol and Other Drugs, 2003

43 Studiu privind cunostintele, atitudinile, comportamentele si obiceiurile persoanelor aflate in detentie in legatura cu infectia HIV, Dr. Florin Popovici, 2005

44 Studiul Sanatatii Reproducerii: Romania, 2004. Raport sintetic, Ministerul Sanatatii, Banca Mondiala, UNFPA, USAID, UNICEF, 2005

45 Toolkits SEYPA, www.seypa.net, editate de RAA in cadrul proiectului SEYPA – Combating the Social Exclusion of Young People living with AIDS

46 Transmiterea verticala a infectiei HIV in Romania –Rezultatele unui program de educatie si prevenire in judetul Constanta”, RAA (colectiv de autori) publicat in AIDSCare (Ianuarie 2005), Vol. 17, Nr b. 1, pp. 76_/84

Alte date privind activitatea desfasurata in linie cu Strategia Nationala au fost furnizate de institutiile mentionate in Anexa 1 a acestui Raport.

http://www.seypa.net/


112

ANEXA 1 Lista institutiilor si a persoanelor consultate si care au furnizat rapoarte de activitate Institutia Persoanele intervievate (telefon, fata in fata,

furnizare de date prin posta electronica)

ACCEPT Irina Nita

A.D.V Angela Achitei

A.N.A Ruxandra Iliescu

A.N.P Dr. Afrodita Qaramah

A.N.P.D.C Ali Cranta

A.R.A.S Marian Ursan, Monica Dan, Liana Velica, Adrian Caraboi, Catalina Iliuta, Galina Musat, Dr. Maria Georgescu

Centrul Open Doors-, Fundatia IBI. Prof Dr. Matei Bals Odette Chirila

C.N.L.A.S, IBI Prof. Dr. Matei Bals Dr. Mariana Mardarescu, Dr. Sorin Petrea

C.P.S.S Dr. Diana Folescu, Dr. Andreea Lavorv

F.D.B.S Aimee Bugner

Federatia Prochild Oana Livia Stere, Cristina Parleteanu

Fundatia Baylor-Marea Neagra Ana Maria Schweitzer

Fundatia Terres des Hommes Lucia Stirbu

H.A.R Tina Rotariu

I.S.P.B, CDC Dr. Adriana Pistol

I.S.P-UIP Dr. Carmen Berindan, Greti Ionica, Dr. Mioara Predescu

J.S.I R&T Costin Tanase, Dr. Narcisa Murgea

M.A.I Ltd. Col.Dr. Dorinela Ursuleanu


113

M.Ap.N Dr. Gabriela Dutescu

M.Ed.C Daniela Calugaru

M.S, Centrul de Statistica

M.M.S.S.F Manuela Mandroviceanu

P.S.I Dragos Gavlilescu, Tudor Kovacs

R.A.A Dr. Silvia Asandi, Dr. Mihaela Stefanescu, Nicoleta Manescu, Claudia Catana, Loredana Paclisan, Camelia Raita, Iulia Sirbu

Salvati Copiii Simona Zamfir, Anca Bojaru

S.E.C.S Dr. Violeta Horhoianu

Tineri pentru Tineri Adina Manea, Amelia Dumitrescu, Anca Pascariu, Mihai Baciu, Mihaela Mocanu

Universitatea de Medicina „Carol Davila” Dr. Daniela Pitigoi

U.N.I.C.E.F Dr. Tania Goldner

U.N.O.P.A Cristina Bucata

U.S.A.I.D Alina Panait

World Vision Romania Dr. Laurentiu Zolotusca

ANEXA 2 Harta nr. 1


114

Harta nr. 2


115

Harta nr. 3

Harta nr. 4


116

Harta nr. 5

Documents

Raport de Evaluare Intermediara a Strategiei Nationale HIV ... · Centrul de Supraveghere si Control al Bolilor Transmisibile CDI Consumatori de Droguri Injectabile CEDU 2000+ Centrul