Raport de Mediu PUZ SENDRENI

RAPORT DE MEDIU PLAN URBANISTIC ZONAL ANSAMBLU DE LOCUINTE CU DOTARILE SI SPATIILE VERZI AFERENTEBeneficiar:Consiliul Local Sendreni

RAPORT DE MEDIUPENTRU

PLAN URBANISTIC ZONALANSAMBLU DE LOCUINTE CU DOTARILE SI SPATIILE

VERZI AFERENTET76/P428/1,COM.SENDRENI,jud.Galati

Realizat de : SC ECOEXPERTIS SRL – responsabil lucrare Ing. Eni Lidia Biolog Garleanu IoanTel/fax:0237612011;mobil :0754060992

În colaborare cu:Drd. ing. Fănel APOSTU b-dul Independenţei nr.13, bl.A1-4, sc.D,ap.18, Iaşitel./fax: 0232212385; Mobil: 0743552313Certificat de atestare pentru efectuarea Studiilor de evaluare a impactului asupra mediuluiÎn domeniile 1, 6, 9, 12, nr. EIM-04-33/11.04.2008Emis de Ministerul Mediului şi Dezvoltării Durabile

Beneficiar:CONSILIUL LOCAL AL COMUNEI SENDRENI

================================================================== 1


CUPRINS

DATE GENERALE

CAPITOLUL 1

CARACTERISTICILE PUZ-ULUI

1.1Scopul si obiectivele principale ale PUZ

1.2 Propuneri de organizare urbanistica

1.3Relatia cu alte planuri si programe

CAPITOLUL 2

STAREA ACTUALA A MEDIULUI. ASPECTE RELEVANTE

2.1 Calitatea factorilor de mediu

2.2 Evolutia probabila in situatia neimplementarii PUZ

CAPITOLUL 3

CARACTERISTICILE DE MEDIU ALE ZONEI POSIBIL A FI AFECTATA

3.1 Relief

3.2 Geologie

3.3 Hidrografia si hidrogeologia

3.4 Clima

3.5 Flora si fauna

3.6 Solurile

3.7 Patrimoniul cultural

CAPITOLUL 4

PROBLEME DE MEDIU RELEVANTE PENTRU PUZ

CAPITOLUL 5

OBIECTIVE DE PROTECTIE A MEDIULUI

5.1 Corelarea PUZ cu obiectivele de protectie a mediului stabilite la nivel national,

comunitar sau international

5.2 Varianta propusa

================================================================== 2


CAPITOLUL 6

EFECTE SEMNIFICATIVE ASUPRA MEDIULUI

A. Nivelul calitativ al factorilor de mediu rezultat din implementarea PUZ

1. Factor de mediu aer

2. Factor de mediu apa

3. Eliminare deseuri

B. Impact si efecte rezultate prin implementarea PUZ

C. Evaluarea impactului – Matrice de evaluare

CAPITOLUL 7

EFECTE SEMNIFICATIVE ASUPRA MEDIULUI IN CONTEXT

TRANSFRONTIERA

CAPITOLUL 8

MASURI DE PREVENIRE REDUCERE SI COMPENSARE

A EFECTELOR ADVERSE REZULTATE DIN IMPLEMENTAREA PUZ-ULUI

8.1 Masuri pentru protejarea factorului de mediu aer

8.2 Masuri pentru protejarea factorului de mediu apa

8.3 Masuri pentru protejarea factorului de mediu sol

8.4 Masuri de protectie privind vegetatia, calitatea peisajului si fauna

8.5 Masuri de protectie impotriva riscurilor naturale

8.6 Masuri de protectie impotriva riscurilor antropice

CAPITOLUL 9

EXPUNEREA MOTIVELOR CARE AU DUS LA SELECTAREA VARIANTEI

OPTIME

CAPITOLUL 10

MASURILE AVUTE IN VEDERE PENTRU MONITORIZAREA EFECTELOR

SEMNIFICATIVE ALE IMPLEMENTARII PUZ-ULUI

CAPITOLUL 11

REZUMAT FARA CARACTER TEHNIC

================================================================== 3


INTRODUCERE

Actele normative principale care asigura cadrul legislativ pentru protecţia

si managementul mediului au constituit elementul fundamental in evaluarea problemelor

de mediu si in elaborarea Raportului de mediu.

S-a elaborat prezentul Raport de Mediu, ca urmare a solicitarii Consiliului Local al

Primariei Comunei Sendreni - judetul Galati, in vederea obtinerii Avizului de Mediu

pentru PUZ –Ansamblu de locuinte cu dotarile si spatiile verzi aferente

T76/P428/1,T75/P427/1 - Comuna Sendreni, jud.Galati

Documentatia PUZ a fost elaborata de catre Cabinet individual de arhitectura Gheorghiu

Roxana .

Prezentul raport vizeaza analiza efectelor semnificative ale planului

asupra mediului. Se urmaresc problemele semnificative de mediu, inclusiv

starea mediului si evolutia acestuia in absenta, precum si in cazul

implementarii planului. Se determina obiectivele de mediu relevante pentru activitate ,

raportat la obiectivele specifice ale PUZ.

S-au analizat alternativele propuse de titularul de proiect Consiliul Local al

Primariei Comunei Sendreni - judetul Galati, folosind criteriile recomandate in anexa 1

la HG 1076/2004 si s-a respectat continutul cadru indicat in anexa 2.

S-au stabilit masurile de reducere si monitorizare a efectelor semnificative ale impactului

asupra mediului pentru fiecare alternativa a PUZ. S-au facut recomandari in acest sens.

Prin Raportul de Mediu s-au identificat, descris si evaluat, potentialele efecte semnificative

asupra mediului ale implementarii PUZ, luand in considerare obiectivele si aria geografica

de amplasare.

CRITERII pentru determinarea efectelor semnificative potenţiale asupra mediului

a. Caracteristicile planurilor şi programelor cu privire, în special, la:

- gradul în care planul sau programul creează un cadru pentru proiecte şi alte

activităţi viitoare fie în ceea ce priveşte amplasamentul, natura, mărimea şi condiţiile

de funcţionare, fie în privinţa alocării resurselor;

================================================================== 4


- gradul în care planul sau programul influenţează alte planuri şi programe, inclusiv

pe cele în care se integrează sau care derivă din ele;

- relevanţa planului sau programului în/pentru integrarea consideraţiilor de mediu,

mai ales din perspectiva promovării dezvoltării durabile;

- problemele de mediu relevante pentru plan sau program;

- relevanţa planului sau programului pentru implementarea legislaţiei naţionale şi

comunitare de mediu

b. Caracteristicile efectelor şi ale zonei posibil a fi afectate cu privire, în special, la:

- probabilitatea, durata, frecvenţa şi reversibilitatea efectelor;

- natura cumulativă a efectelor;

- riscul pentru sănătatea umană sau pentru mediu ;

- mărimea şi spaţialitatea efectelor (zona geografică şi mărimea populaţiei potenţial

afectate);

- valoarea şi vulnerabilitatea arealului posibil a fi afectat, date de:

(i) caracteristicile naturale speciale sau patrimoniul cultural;

(ii) depăşirea standardelor sau a valorilor limită de calitate a mediului;

(iii) folosirea terenului în mod intensiv;

- efectele asupra zonelor sau peisajelor care au un statut de protejare recunoscut pe

plan naţional, comunitar sau internaţional.

================================================================== 5


DATE GENERALE

PUZ – ANSAMBLU DE LOCUINTE CU DOTARILE SI

Denumire proiect: SPATIILE VERZI AFERENTE,com.Sendreni, jud.Galati

Titular/Beneficiar: CONSILIUL LOCAL AL COMUNEI SENDRENI

Proiectant general PUZ: CABINET INDIVIDUAL DE ARHITECTURA –

GHEORGHIU ROXANA MARIA

Realizator documentatie mediu: SC ECOEXPERTIS SRL – responsabil lucrare

Ing. Eni Lidia

Tel/fax:0237612011;mobil :0754060992

In colaborare cu:

Drd. ing. Fănel APOSTU

b-dul Independenţei nr.13, bl.A1-4, sc.D,ap.18, Iaşi

tel./fax: 0232212385; Mobil: 0743552313

Certificat de atestare pentru efectuarea Studiilor de

evaluare a impactului asupra mediului in domeniile 1, 6, 9, 12, nr. EIM-04 33/11.04.2008

Emis de Ministerul Mediului şi Dezvoltării Durabile

Evaluarea de mediu s-a realizat conform Directivei SEA (respectiv HG 1076/2004)

implicand intocmirea RAPORTULUI DE MEDIU si procesul de consultare cu publicul si cu

autoritatile cu responsabilitati in domeniul protectiei mediului.

Amplasare:

Arealul care face obiectul PUZ „Ansamblu de locuinte cu dotarile si spatiile

verzi aferente „se afla situat in extravilanul agricol al Comunei Sendreni, judetul Galati,

Tarlaua 76, P 428/1, Tarlaua 75, P 427/1 cu o suprafata de 27,769 ha.

Terenul este amplasat la nord de satul Sendreni si se invecineaza cu:

- la Vest – teren intravilan Sendreni;

- la Nord – teren extravilan Sendreni;

- la Est – teren intravilan Sendreni;

================================================================== 6


- la Sud – teren intraviloan Sendreni.

CAPITOLUL 1

CARACTERISTICILE PUZ-ULUI1.1. SCOPUL SI OBIECTIVELE PRINCIPALE ALE PUZContinutul PUZ-ului

Proiectul Ansamblu de locuinte cu dotarile si spatiile verzi aferente al Comunei

Sendreni a fost realizat de Cabinet Individual de Arhitectura Gheorghiu Roxana Maria si

cuprinde un numar de 4 capitole cu numeroase subpuncte in care sunt tratate atat

aspectele actuale cat si cele viitoare din toate domeniile de dezvoltarea a comunei.

PUG-ul debuteaza cu o INTRODUCERE in care se prezinta:

• Date de recunoastere a documentatiei

• Obiectul P.U.Z.

• Baza si sursele de documentare

In capitolul 2 - STADIUL ACTUAL AL DEZVOLTARII se prezinta:

• Evolutia zonei

• Elemente de identificare si caractersistici semnificative ale zonei

• Incadrarea în teritoriu

• Elemente ale cadrului natural

• Reteaua rutiera

• Ocuparea terenurilor

• Echiparea tehnico - edilitara a teritoriului

• Probleme de protectia mediului

• Necesitati si oportunitati ale populatiei

Capitolul 3 cuprinde PROPUNERI DE ORGANIZARE URBANISTICA fiind prezentate:

• Concluzii ale studiilor de fundamentare

• Evolutie posibila, prioritati================================================================== 7


• Optimizarea relatiilor în teritoriu

• Evolutia populatiei

• Organizarea circulatiei

• Intravilan propus. Zonificare functionala. Bilant teritorial

• Masuri in zonele cu riscuri naturale

• Dezvoltarea echiparii edilitare

• Protectia mediului

• Reglementari urbanistice

• Obiective de utilitate publica

Capitolul 4 –Concluzii -Masuri in continuare

La toate capitolele si subcapitole este tratata situatia existenta si viitoare precum si

disfunctionalitatile existente.

Sunt dezvoltate aspecte legate de populatie si evolutia acesteia in raport cu

dezvoltarea viitoare a zonei din punct de vedere economic. Sunt prezentate retelele si

dezvoltarea acestora in urma implementarii PUZ din punct de vedere al locuirii, dotarilor

tehnico edilitare si social culturale, transport, al serviciilor atât cele existente cat si cele ce

urmeaza a fi realizate din diferite surse de finantare.

Obiective ale PUZ

Obiectul lucrarii PUZ –Ansamblu de locuinte cu dotarile si spatiile verzi aferente,T76

P428/1, T75 P427/1 com. Sendreni , jud.Galati consta in rezolvarea complexa a

problemelor functionale , tehnice si estetice din zona, privind reconversia functionala a

unui teren in suprafata de 27,769 ha din teren arabil extravilan in teren cu posibilitatea de

amplasare a locuintelor ,institutiilor si serviciilor , spatii verzi si modificarea P.O.T-ului

rezultat din noua functiune , in conditiile respectarii dreptului de proprietate si a interesului

public.

Planul Urbanistic Zonal este instrumentul de planificare urbana de reglementare

specifica, prin care se coordoneaza dezvoltarea urbanistica integrata a unor zone din

localitate , caracterizate printr-un grad ridicat de complexitate sau printr-o dinamica urbana

================================================================== 8


accentuata.P.U.Z asigura corelarea programelor de dezvoltare urbana integrata a zonei cu

Planul Urbanistic General.

In functie de noua politica de dezvoltare rurala a administratiei locale , se considera

necesar a se rezolva in cadrul PUZ-ului problemele impuse de tema solicitata de

beneficiar.

Suprafata totala de teren care se rezolva este de 27,769 ha, conform ridicarii

topografice si ea urmeaza a fi trecuta in intravilanul comunei Sendreni, pentru amplasarea

unor construcţii avand functiuni de: locuinţe cu regim de înălţime mic

(P ÷ P+2) institutii - servicii si spaţii verzi.

Obiectivele generale ale proiectului vizeaza:

- Valorificarea potentialului existent ;

- Stabilirea structurii morfo-functionale si configurativ-spatiale

Strategii de interventie:

- realizarea unei dotari optime cu servicii si functii conexe locuirii;

- stabilirea unei structuri rezidentiale clar definite;

- valorificarea potentialului zonei de dezvoltare ca zona rezidentiala;

- utilizarea functionala eficienta;

- ridicarea calitatii estetico-functionala si de accesibilitate, repartitie si

relationare facila a dotarilor propuse;

- stoparea degradarii ecologice a zonei si amenajarea peisagistica-

ambientala.

Proiectul PUZ a fost intocmit in baza certificatului de urbanism anexat documentatiei.

REGIM JURIDIC

Terenul avut in vedere in cadrul acestui PUZ, in suprafata totala de 27,769 ha , se

afla in extravilanul Comunei Sendreni, jud. Galati, T76 P 428/1 si T 75 P 427/1 si este

proprietatea privata a Consililului Local al comunei Sendreni, prin cele doua Ordine ale

Prefectului cu nr. 43,44/04.02.2009. Se propune introducerea terenului in intravilan si

================================================================== 9


stabilirea relatiilor de indiviziune pentru amplasarea cailor de acces comune, a

constructiilor pentru echiparea tehnico-edilitara si amplasarea de locuinte si constructii

aferente.

SITUATIA EXISTENTA

Comuna Sendreni este amplasata în partea de sud a judetului Galati fiind limitrofa

municipilui Galati (la o distanta de 10 km) ,teritoriul administrativ are urmatoarele

vecinatati :

- la est – municipiul Galati

- la nord comuna Smardan

- la nord vest comuna Schela

- la vest – comuna Branistea

- la sud – judetul Braila

Amplasamentul analizat prin prezenta lucrare se regaseste in partea de nord a satului

Sendreni , in extravilan si are ca vecinatati :

- la nord :teren extravilan al comunei Sendreni ;

- la sud, est si vest :teren intravilan al comunei Sendreni.

Accesul la amplasament se face perimetral prin drumurile existente , ce urmeaza a se

moderniza , pentru a satisface indicele de motorizare rezultat prin lotizare.

Zona studiata , in suprafata de 27,769 ha , pentru care se face reconversia functionala ,

este adiacenta conturului intravilanului probat prin PUG , pe laturile de sud , est si vest.

OCUPAREA TERENULUI

In prezent terenul este liber de constructii, neamenajat si are functiunea de teren

agricol.

Disfunctionalitati:

Din analiza situatiei existente , prin reconversia functionala a unei suprafete de

teren arabil in intravilan pentru functiunile :locuinte,institutii si servicii , spatii verzi

amenajate , se desprind urmatoarele probleme ce necesita rezolvare :

• asigurarea unui parcelar coerent , cu suprafete sensibil egale, avand asigurat acces

================================================================== 10


direct si orientare corespunzatoare functiunii de locuire ;

• rezolvarea unei trame stradale care sa asigure accesul la toate parcelele ;

• rezolvarea sistemului de alimentare cu apa, canalizare , energie electrica , telefonie

si gaze pentru asigurarea bunei functionari a zonei ;

• stabilirea regulamentului local de urbanism aferent PUZ ca instrument de lucru in

aplicarea prezentelor categorii de interventii.

ECHIPAREA TEHNICO - EDILITARA

⇒ Cai de comunicatie si transport

Teritoriul comunei este traversat de drumurile nationale DN 2B si DN 25 prin care

comuna este legata spre est de Galati, la sud de Braila , iar spre vest de comuna

Branistea.Un alt element structurat il constituie si calea ferata , situata la sud de satele

Sendreni si Movileni si la nord de satul Serbestii Vechi.

Ansamblul nou propus de locuinte , este amplasat in partea de nord a satului

Sendreni(limitrof intravilanului).

Reteaua de strazi , croita liniar si ordonat prin prezentul PUZ va fi cu profil in doua

pante iar accesul auto la loturile nou create se va face facil.Latimea partii carosabile va fi

de 5,5, m cu doua benzi de circulatie , iar distanta dintre imprejmuirile proprietatilor de 12,5

m.

Apele de pe platforma drumului vor fi dirijate si evacuate prin pante transversale si

longitudinale spre emisari din zona (rigole de o parte si de alta a carosabilului cu latimea

de 1,0 m).

Circulatia pietonala se va face prin amenajarea de trotuare cu latimi de 1,00 m ,

adiacente zonei verzi de protectie (0,75 m) ce flancheaza drumul.

Alimentarea cu apa potabila

Gospodarirea apelor

In prezent in comuna exista o retea de apa ce deserveste consumatorii existenti.

Aceasta retea nu este dimensionata corespunzator pentru a prelua noii consumatori din

zona.

================================================================== 11


La aproximativ 200 m de amplasamentul studiat se afla conducta de alimentare cu

apa Dn 1000 mm amplasata paralel cu DN 25.

Canalizarea apelor uzate

Zona studiata nu dispune de un sistem centralizat de canalizare a apelor uzate

menajere.Apele pluviale se scurg gravitational in functie de configuratia terenului.

Principalele disfunctionalitati constatate sunt:

• Lipsa unui sistem centralizat de canalizare a apelor uzate menajere;

• Lipsa rigolelor si santurilor de scurgere.

Alimentarea cu energie termica si gaze naturale

In comuna Sendreni nu exista sisteme centralizate de producere si distributie a

energiei termice.

Alimentarea cu energie electrica

In prezent pe amplasamentul studiat exista retele electrice aeriene de medie

tensiune (20 kV).Aceste retele de medie tensiune sunt dimensionate din punct de vedere

electric pentru a asigura o densitate economica de curent, precum si pentru a raspunde la

o serie de solicitari diverse(scurtcircuit, curent maxim admis, verificare la caderea de

tensiune).In zona nu exista retele de telefonie.

1.1PROPUNERI DE ORGANIZARE URBANISTICA

Zonificarea si bilantul teritorial propus

Zona studiata este libera de constructii si are functiunea de teren agricol. Prin

realizarea amenajarilor si constructiilor propuse se va obtine o zona de locuinte ca zona

dominanta.

Intravilanul aprobat al comunei Sendreni este de 482,99 ha , la aceasta suprafata

se va adauga terenul studiat de 27,769 ha , care va deveni un UTR la o reactualizare a

PUG-ului comunei Sendreni.

================================================================== 12


In urma reconversiei functionale , zona studiata va avea functiunile de :locuinte si

servicii, spatii verzi amenajate.

Se propune amplasarea a 279 loturi pentru locuinţe, instituţii publice, servicii şi spaţii verzi

amenajate.

Bilant teritorial general

DENUMIRE ZONASuprafata

(ha)Ac(mp)

Ad(mp)

Loturi locuinte 19,884 59652,00 119304,00Lacas cult 0,490 1860,00 1860,00Spatii verzi amenajate 1,630 - -Suprafata apa 0,525 - -Carosabil si trotuare 5,240

52400,0052400,00

TOTAL 27,769 113912,00 173564,00

P.O.T :41,02

C.U.T: 0,625

Regim de inaltime maxim: P+2E

Obiective de utilitate publica

• modernizarea cailor de comunicatie rutiera, amenajarea intersectiilor,

modificarea traseelor unor circulatii, realizarea de noi circulatii in zonele de dezvoltare

si realizarea de parcaje publice;

• lucrarile de infrastructura legate de imbunatatirea si dezvoltarea retelelor

tehnico – edilitare;

• amenajarea de spatii plantate cu rol de protectie si agrement;

• dezvoltarea zonei de gospodariei comunale si echipare hidroedilitara.

1.2RELATIA CU ALTE PLANURI SI PROGRAME

Planul urbanistic zonal are la baza urmatoarele documentatii:

• Strategia de dezvoltare la nivel judetean si local;

• Discutii cu reprezentantii principalilor actori implicati in dezvoltarea localitatii;

================================================================== 13


• Discutii la nivelul administratiei publice locale;

• Consultari cu specialisti in domeniu din cadrul administratiei;

• Studiu geotehnic;

● Legislatia de urbanism si cea complementara acesteia.

CAPITOLUL 2

STAREA ACTUALA A MEDIULUI. ASPECTE RELEVANTE

2.1.Calitatea factorilor de mediu

Factor de mediu apa

Principala apa de suprafata care traverseaza teritoriul comunei Sendreni este

raul Siret, care conform STAS 4706/1988, se incadreaza in categoria a III-a de calitate,

ceea ce nu corespunde necesitatilor consumatorilor din zona.Pe ultimul tronson al raului

Siret, principala sursa de poluare o constituie SIDEX –ul , care evacueaza apele uzate

direct in Siret prin intermediul baltilor Catusa si Malina.Acestea reprezinta un bazin

decantor al apelor uzate de pe platforma combinatului.Apele uzate sunt evacuate in iazuri

decantoare, iar din iaz, dupa decantare , apa trece in baltile Malina si Catusa.Decantarea

se face pe teritoriul administrativ al comunei Sendreni.

Fata de limitele admise prin autorizatia de mediu, s-au inregistrat usoare

depasiri in balta Malina, dupa cum urmeaza :pH-ul pe toata perioada anului cu exceptia

lunilor aprilie, mai, septembrie, si cianuri-izolat in luna august(0.08mg/l)

In prezent , in comuna Sendreni exista sistem centralizat de alimentare cu

apa, insa nu exista canalizare.Apele uzate sunt evacuate necontrolat in mediu, contribuind

la poluarea cursurilor de apa si a apelor subterane.

Apa freatică nu a fost analizată chimic şi bacteriologic în zona de amplasare a

obiectivului însă datorită inexistenţei pe amplasament a unor surse de poluare pentru

acest factor de mediu, se considera că aceasta nu este poluată.

================================================================== 14


Prin realizarea P.U.Z. şi dotarea cu fose septice ecologice individuale, se evită

deversarea necontrolată a unor ape reziduale provenite de la noile construcţii în emisar

sau în sol.

Factor de mediu aer

In zona comunei poluantii specifici sunt monoxid de carbon (CO), dioxid de carbon

(CO2), pulberi in suspensie, praf, substante organice volatile, pulberi organice si

anorganice.

Procese de combustie

Sursele specifice proceselor de combustie sunt fixe (sistem incalzire) sau mobile

(trafic rutier).

Surse fixe: - sisteme de incalzire : procese de ardere combustibil solid (lemn,

carbune) si lichid (motorina);

- poluanti de interes : monoxid de carbon, oxizi de azot, oxizi de sulf,

pulberi in suspensie.

Sursele de poluare sunt dispersate in lungul arterei principale de circulatie si se

caracterizeaza prin functionare zilnica intermitenta, indeosebi in sezonul rece. Evacuarea

poluantilor in atmosfera se face dirijat prin cosuri de inaltime variabila.

O posibila sursa de poluare intermitenta cu pulberi organice, gaze nocive, fum,

mirosuri dezagreabile, o poate reprezenta combustia neautorizata, in aer liber a unor

deseuri din perimetrul localitatii, neintretinerea salubritatii domeniului public, depozitarea

necontrolata a deseurilor menajere.

Surse mobile: - circulatia pe DN25 si DN2B (E87) si pe drumurile locale

(autovehicule de diferite tipuri si tonaje, utilaje agricole, transport in

comun).

Din procesele de ardere a carburantilor (benzine, motorine) si a combustibililor

rezulta emisii de: monoxid de carbon, oxizi de azot, oxizi de sulf, aldehide, substante

organice volatile, pulberi, plumb, hidrocarburi. ================================================================== 15


O alta sursa de poluare a atmosferei in comuna Sendreni o constituie

Combinatul Siderurgic Galati, aflat in imediata vecinatate a comunei .Principalele tipuri de

poluanti evacuati sunt :poluanti iritanti(SO2,NO2,pulberi),asfixianti(CO,H2S)sau

cancerigeni(HAP,3-4 benzopiren).

Calitatea factorului de mediu aer la nivelul judetului Galati este monitorizata

permanent de Agentia de Protectia Mediului Galati prin reteaua de supraveghere a calitatii

factorilor de mediu.Prin reteaua de supraveghere APM Galati are puncte de prelevare a

probelor si la nivelul comunei Sendreni, respectiv :un punct de prelevare a poluantilor

gazosi in incinta SC AGROMEC S.A. Sendreni, 2 puncte de control a pulberilor

sedimentabile la nivelul comunei, un punct de prelevare a pulberilor in suspensie (SC

AGROMEC S.A. Sendreni), un punct de recoltare a precipitatiilor atmosferice .

Concluziile cuprinse in « Raportul asupra calitatii factorilor de mediu –luna

decembrie 2008» sustin ca nu s-au semnalat depasiri ale valorilor maxime admise, in

punctele de monitorizare si nu s-au semnalat ploi acide. Precipitaţiile au avut caracter

neutru spre slab alcalin şi încărcări ionice mari .

În vecinătatea amplasamentului nu există în prezent surse majore de poluare a

aerului.

Nivel zgomot

Precizam ca in zona analizata, precum si in vecinatate nu sunt surse importante

generatoare de zgomot, singura sursa fiind circulatia rutiera.

Factor de mediu sol

Poluarea solului inseamna orice actiune care produce dereglarea functionarii

normale a acestuia ca suport si mediu de viata in cadrul diferitelor ecosisteme naturale sau

create de om, dereglare manifestata prin degradarea fizica, chimica sau biologica.

Poluarea solului este considerata ca o consecinta a unor obiceiuri neigienice sau

practici necorespunzatoare, datorata indepartarii si depozitarii la intamplare a reziduurilor

rezultate din activitatea omului, a deseurilor industriale sau utilizarii necorespunzatoare a

unor substante chimice in practica agricola.

Printre cauzele potentiale de poluare a solului din arealul studiat mentionam:

================================================================== 16


- fertilizarea solului timp indelungat cu produse chimice cu continut de: compusi azotici –

NH4+, NO2, NO3; fosfati; pesticide;

- combaterea daunatorilor cu produse chimice aplicate in toate etapele vegetative;

- manipularea si depozitarea defectuoasa a substantelor chimice;

- manipularea si depozitarea defectuoasa a combustibililor lichizi, lubrifianti, folositi la

alimentarea utilajelor agricole (tractoare, combine, etc.);

- depozitarea defectuoasa a deseurilor menajere rezultate.

2.2 Evolutia probabila in situatia neimplementarii PUZ

Dezvoltarea durabila inseamna folosirea resurselor naturale pentru activitatile

economice cu mentinerea in stare de functionare a ecosistemelor in regim natural ca

sisteme de suport al vietii, conservarea biodiversitatii, sub toate formele ei, apelul la

resursele regenerabile fara depasirea capacitatii de suport a sistemelor ce ofera aceste

resurse, diminuarea folosirii resurselor neregenerabile, micsorarea presiunii exercitate

asupra ecosferei prin poluare. Dezvoltare durabila inseamna depasirea fazelor de

„stapanire a naturii de catre om” si „divortul dintre om si natura” specifice dezvoltarii

industriale si „reconcilierii omului cu natura”.

La data intocmirii raportului ,in zona amplasamentului studiat , s-a constatat faptul

că nu există surse de poluare majoră .

Neimplementarea programului propus va conduce la o degradare a zonei studiate,

relevand o serie de efecte negative:

- organizare incoerenta din punct de vedere arhitectural, peisagistic si

urbanistic;

- nedistribuirea echilibrata si eficienta a activitatilor in zona, nefiind in

concordanta cu functiunea urbanistica determinata, cu vocatia zonei si inserarea sa

in contextul spatial – functional al comunei;

- neutilizarea spatiilor adiacente apelor de suprafata si a terenurilor degradate,

de tipul zone verzi de protectie, agrement, sport, parcuri;

- mentinerea disfunctionalitatilor privind dezvoltarea durabila, interrelationate

pe cele 4 mari categorii de factori:

================================================================== 17


• cauzate de factori de natura fizico-geografica;

• cauzate de factori de natura spatial-ecologica;

• cauzate de factori de natura spatial-functionala;

• cauzate de factori de natura socio-spatiala.

CAPITOLUL 3

CARACTERISTICILE DE MEDIU ALE ZONEI POSIBIL A FI AFECTATA

Descrierea zonei de amplasament

Amplasamentul analizat prin prezenta lucrare se regaseste in partea de nord a satului

Sendreni , in extravilan si are ca vecinatati :

- la nord :teren extravilan al comunei Sendreni ;

- la sud, est si vest :teren intravilan al comunei Sendreni.

Cele doua parcele din tarlalele 75 si 76 sunt situate de o parte si alta a paraului

Rusca Mare, fiind despartite intre ele de drumurile de acces in zona , cu directiile

aproximative nord-sud si est-vest, care constituie conturul acestor parcele.

Terenul este arabil si are o suprafata aproximativ plana , cu slabe denivelari locale

si inclinari generale de la nord la sud , dar si inspre vest in tarlaua 75 parcela 427/1 si

inspre est in tarlaua 76 parcela 428 /1 catre paraul Rusca Mare.

3.1 Relieful si caracteristicile geotehnice ale amplasamentului

Comuna Sendreni este situata la limita de sud a teritoriului judetului Galati, fiind

limitrofa municipiului Galati(la o distanta de 10 Km) si are o suprafata totala de 4733.55 ha.

Aceasta unitate administrativa se învecineaza la nord cu comuna Smardan, la sud

cu Jud. Braila, la nord-vest cu comuna Schela, iar la vest cu comuna Branistea si la est cu

municipiul Galati .

Satele componente sunt Sendreni, Movileni si Serbestii Vechi .

Comuna Sendreni este situata de-a lungul drumului national DN2B(E87)(Galati-

Braila) si DN25 (Galati-Tecuci), intersectia acestor artere fiind pe teritoriul comunei .

================================================================== 18


In privinta retelei nationale feroviare, comuna are acces imediat la linia dubla Galati-

Tecuci si Bucuresti-Galati prin intermediul garii din satul Sendreni si halta din satul

Serbestii Vechi.

Asezarea geografica

Teritoriul comunei Sendreni se afla in zona de campie a judetului Galati , campia

Covurlui situata intre Prut, Siret si Dunare, ocupand partea sudica a acesteia.

Comuna are o suprafata totala de 4733.55 ha si cuprinde 3 localitati:Sendreni, Serbestii

Vechi si Movileni.

Câmpia Covurluiului se întinde la sud de culmile deluroase ale podisului

Covurluiului si se desfãsoarã pânã la lunca Prutului. Este o zonã de terase cu podisuri

largi, acoperite cu straturi de loess, nisipuri si luturi argiloase. Campia Covurlui este

formata dintr-o asociere de campuri cu altitudine de 80-200 m , coborand in evantai de

curburi si platouri ce scad in altitudine spre sud.

================================================================== 19

http://ro.wikipedia.org/wiki/Fi%C5%9Fier:Sendreni_jud_Galati.png


Fig nr 1. Asezarea geografica a comunei Sendreni

Geomorfologic amplasamentul studiat este situat in zona de terasa a Siretului,

traversata in aceasta zona de paraul Rusca Mare , cu apa permanenta , cu debit mare in

perioadele cu precipitatii abundente si cu zona de inundare in vecinatatea drumului

judetean , unde tuburile de scurgere nu pot prelua toata cantitatea de apa pluviala.Practic

tarlaua 75 parcela 427/1 este situata pe malul stang al paraului Rusca Mare si tarlaua 76

parcela 428/1 pe malul drept al aceluiasi parau.

3.2 Geologia

Incadrat în partea de sud-est a bazinului hidrografic al râului Siret, structural,

perimetrul analizat face parte din Platforma Valahă. Peste soclul cristalin urmează o

cuvertură sedimentară, care se încheie catre suprafata cu depozite cuaternare alcătuite

din nisipuri, pietrisuri, argile, nisipuri argiloase, loessuri si depozite loessoide, ale căror

grosimi depăsesc câteva sute de metri, ca urmare a intensitătii deosebite a miscărilor de

lăsare din cuaternar. Grosimea depozitelor loessoide creste cu inaintarea catre sud est.

Unitatile de Vorland, respectiv Platforma Moldoveneasca (sectorul sud vestic al Platformei

Est- europene) si Platforma Valaha (parte a platformei Moesice) intre care se interpune

Orogenul Nord Dobrogean, reprezinta unitatile geostructurale majore care au conditionat

evolutia ulterioara a spatiului de la exteriorul Curburii Carpatilor.

Campia Siretului Inferior are in fundament formatiuni ce apartin atat Soclului

baikalian cat si Orogenului nord – dobrogean, structuri fragmentate de faliile Galati – Sf.

Gheorghe si Peceneaga - Camena. Soclul compartimentat de falii profunde in blocuri ce

s-au deplasat independent pe verticala, a dus la sedimentari mai active si implicit la

diferente mari ale cuverturii de la un sector la altul.

Soclul este alcatuit din formatiunea sisturilor verzi, prelungire a aceleiasi formatiuni

care apare la zi in Masivul Central Dobrogean, slab consolidata si metamorfozata in faza

baikaliana.

================================================================== 20


Ulterior consolidarii fundamentului au avut loc miscari de basculare, ce au

determinat transgresiuni si regresiuni marine, astfel incat in succesiunea depozitelor

acumulate s-au putut separa patru cicluri de sedimentare: Cambrian –Westphalian,

Permian final-Triasic, Dogger – Cretacic si Badenian –Pleistocen. Fazele de exondare au

fost considerate ca reprezentand ecoul paroxismelor tectogenetice ale fazelor finale ale

orogenezei hercinice (faza paleokimerica si laramica).

Din punct de vedere geologic, regiunea, ca parte a Campiei Siretului Inferior,

reprezinta un sector al Depresiunii Predobrogene in care mantaua este alcatuita din

formatiuni loessoide, pietrisuri si nisipuri, din depuneri torentiale situate peste o succesiune

groasa de strate de argile si nisipuri. Fundamentul ce sustine cuvertura sedimentara este

reprezentat prin calcare de varsta cretacica, jurasica si triasica.

Se disting trei zone geomorfologice pentru satele Şendreni, Movileni şi Şerbeştii Vechi :

• zona de terasa inalta

-nu sunt restrictii constructive si de inaltime;

-distanta minima fata de cornisele versantului este de minim 50m;

- presiunea conventionala Pconv=150kPa

-adancimea de fundare 1.20 m de la suprafata terenului pe stratul de loess

• zona de terasa medie

-fundare in stratul de loess la h=1,20-1,50 m

-presiunea de fundare Pconv =120-150 kPa pentru grupari fundamentale de calcul

pentru constructii mai mici de P+4

-pentru constructiile mai mari de P+4, fundarea se va face pe perne de pamant,

piloti, radiere, functie de incarcari constructive si de sistemul static adoptat.

• zona de lunca

-constructii usoare P sau P+1

-fundare sub adancimea de inghet cu incastrare 0,2-0,3 m si presiuni mici de fundare

restrictii la subsol

================================================================== 21


Harta geologica cu zona de referinta Com Sendreni

Geologic zona este constituita in suprafata din depozite cuaternare de natura

eoliana(loessuri) si aluvionara (prafuri, argile , nisipuri)

Tectonica

Tectonic comuna Sendreni se afla in partea de nord a liniei de fractura Focsani-

Namoloasa-Galati, fapt ce face sa se resimta cutremurele de pamant ce au loc in muntii

Vrancei.

Seismic comuna Sendreni prezinta gradul VIII de intensitate seismica, conform

STAS 11100/1/1993 , o perioada de colt de Tc= 1,0 sec si o acceleratie orizontala a g

=0,24 g pentru o perioada IMR de 100 ani , conform Cod de proiectare seismica –Partea I

– Prevederi de proiectare pentru cladiri , indicativ P-100-1/2006 .

Adancimea de inghet pentru Sendreni este de 1,00 m conform STAS 6054/1977.

Zone interzise constructiv sunt zonele instabile ca versantii terasei superioare, vaile de

eroziune si zona de margine a baltilor.

================================================================== 22


Intreaga regiune, ca parte a Campiei Siretului Inferior, este implicit, si in prezent

afectata de un proces de scufudare lenta si continua.

Caracteristica tectonica a estului Campiei Romane si implicit a Campiei de

subsidenta a Siretului inferior este prezenta sistemului de falii de varste diferite, unele

reactivate ulterior, dispuse in sistem rectangular si orientate nord-sud si est-vest, separa

intreaga platforma in horsturi si grabene ingropate sub o cuvertura sedimentara de grosimi

diferite. Unele dintre aceste falii sunt falii crustale care separa sectoare de socluri cu

constitutii, origini si varste diferite, altele au amploare mai redusa, sunt mai recente si

marcheaza compartimente mai ridicate separate de zone depresionare. La nivelul

suprafetei topografice, diferentele de pozitie a blocurilor din fundament sunt puternic

estompate de grosimea depozitelor cuverturii sedimentare.

Resursele naturale

Resursele naturale ale comunei Sendreni sunt în rezerve foarte reduse, sub limita

exploatabilitatii rentabile economic. Local si cu totul ocazional se exploateaza argilele

prafoase loessoide pentru necesitati locale aleatorii.

Relieful

Unitatea de relief careia i se suprapune teritoriul administrativ al comunei Sendreni

este reprezentata de sectorul extrem sudic al Campiei Covurluiului, respectiv Campia

Lozovei. Câmpia Covurlui este formată dintr-o asociere de câmpuri cu altitudine de 80-

200 m, coborând în evantai de curburi şi platouri ce scad în altitudine spre sud. Aspectul

genearal al reliefului este usor valurit, definit de prelungirile digitate ale Dealurilor

Cornetului, Obreja, Rusca Mica si Spanului catre sud, definind interfluviile dintre vaile lui

Manolache, Rusca si Rusca Mare. Orientarea generala a culmilor interfluviale si a vailor

este pe directie nord vest – sud est, directie in care scade si altitudinea. Regiunea extrem

nord vestica, situata in apropierea drumului ce leaga localitatile Schela si Smardan, se

afla in zona de maxima altitudine (80m). In extremitatea sud estica, la est de Movileni, in

imediata apropiere a luncii Dunarii, altitudinea coboara pana la 20m. In lungul

aliniamentului sudic al arealului se produce racordul dintre subunitatea Cimpiei Lozovei si

================================================================== 23


cea a Campiei Siretului Inferior respectiv intre unitatile Podisului Moldovei, de la nord si

Campia Romana, situata la sud.

Caracteristica reliefului în aceasta zonă, o constituie prezenţa unor interfluvii cu suprafeţe

cvasiorizontale racordate prin versanţi frământaţi şi expuşi fenomenului de eroziune.

Caracterul friabil al depozitelor din constituţia acestei regiuni favorizează dezvoltarea

proceselor deluviale pe versanţi.

Subunitatile individualizate la nivelul regiunii, marcate de diferente majore, sunt:

• Sectorul inferior al Culoarului Siretului,

• paleo-albiile puternic meandrate, transformate in balti ,belciuge si suprafete

inmlastinite situate majoritaea pe dreapta cursului actual .

Sectorul inferior al Culoarului Siretului, cuprinde albia minora, ocupata de cursul

principal al Siretului, si bratele secundare, garlele, meandrate din albia majora. Siretelul

sunt brate secundare ale Siretului, dezvoltate pe o albie mai veche a raului, si toate

deopotriva reprezinta elemente insemnate in peisajul regiunii dar mai cu seama in

echilibrul ecologic al acesteia. Toponime si hidronime ca Potcoava, Bratul Mort, Cotul

Mare sustin evolutia continua a albiei Siretului.

Astfel se diferentiaza doua subunitati distincte impuse de altitudine: regiunile

joase, provenite din sectoare ale vechii albii minore si regiunile inalte astazi exploatate ca

terenuri agricole.

Altitudinea absoluta a reliefului, dominat de suprafete cvasiorizontale scade usor

catre sud si est Altitudinea maxima este in nord-vest si masoara pe Siret, in timp ce in

extremitatea sud-estica, la Sendreni ajunge la 7m. Arealul nordic inregistreaza un ecart

mai mare de 100 de metri, in timp ce diferentele dintre altitudinea maxima si cea minima

din arealul sudic sunt de doar 15m. In cadrul arealului sudic diferentele intre cele doua

trepte - regiunile joase si cele inalte ale campiei- sunt de maxim 1,7m. Exceptand malurile

cursurilor de apa, pantele sunt in jurul valorii de 5º.

Relieful minor include deasemeni crovuri, unele ocupate de vegetatie de lunca si

estompate in peisaj, popine si martori ale paleoalbiilor, microdepresiuni de albie, maluri

de albie.

================================================================== 24


Pentru determinarea stratificatiei terenului in zona indicata s-au executat 7 foraje cu

sondeuza de 2 ’’ duse pana la adancimi de 6,5 m fata de cota terenului .

Deasemenea s-a tinut cont si de stratificatia terenului intalnita in forajele executate

anterior in vecinatate pentru diverse obiective (locuinte individuale din partea de vest a

zonei studiate, sala de sport )

Din forajele executate , rezulta urmatoarele :

1. In zona inalta a versantilor sub solul vegetal de 0,70-1,00 m grosime , se intalneste

un strat de loess galben macroporic , sensibil la umezire , grupa B pana adancimi

cuprinse intre 1,5- 5,00 m fata de cota terenului ;In continuare pana la adancimea

de 5,20 m se intalneste un strat de nisip prafos-mediu galben , cu indesare medie si

rar pietris pe alocuri.Urmeaza pana la adancimea de -6,50 m , unde s-au oprit

forajele un strat de argila nisipoasa galbena , vartoasa.

Apa subterana nu a fost intalnita in forajele executate , nivelul hidrostatic fiind situat

la adancimea de 9,50 m -12 m fata de cota terenului (din fantanile din zona)================================================================== 25


2. In zona joasa a versantilor sub solul vegetal cu grosime de 1,2-2,3 m se intalneste

un strat de praf argilos loessoid galben-cafeniu vartos , putin sensibil la umezire

grupa A cu calcar , pana la adncimi de 5,3-5,5, m.Urmeaza pana la adancimi de 6,5

m unde s-au oprit forajele executate , un strat de praf argilos cafeniu consistent.Din

forajul de adancime executat anterior pentru moara de grau SC ARCADA S.A. ,

rezulta ca praful argilos cafeniu se intalaneste pana la 10 m , unde s-a oprit forajul

executat, iar de la adancimea de 8,0 m devine moale.

Apa subterana n-a fost interceptata in forajele executate , nivelul hidrostatic fiind

intalnit la adancimi variabile , cuprinse intre 6,5-8,2 m , in functie de cotele terenului, din

fantinile si forajele executate in zona.

3.3 Hidrografia

Reţeaua hidrografică a comunei Şendreni este parte componenta a bazinului

hidrografic Siret. Reteaua apelor de suprafata cuprinde un sector (de cca. 7 km) al

cursului inferior al Siretului situat in sudul regiunii, orientat pe directie est – vest, si

sectoarele inferioare ale cursurilor vailor Rusca Mica – Rusca(9 km);, Obreja si Valea lui

Odobescu (3 km). Vaile afluente Siretului au cursuri cvasiparalele cu orientare generala

nord – sud, cu usoare devieri catre est, incrustate intre prelungirile extrem sudice ale

Colinelor Tutovei.

Acestora li se adauga lacul Mălina (176 km2) alimentat de paraiele Valea lui Manolache,

Coada Malina si Valea Movileni.

Siretul este una dintre principalele artere hidrografice ale Romaniei, cu debitul cel

mai mare dintre raurile interne, suprafaţa bazinului hidrografic este de 42890 km2, si o

lungime totală a cursului de 559 Km,

Debitul mediu multianual al râului Siret înregistrat în aval de Ciuslea este de 179

mc/s, distributia scurgerii anuale pe sezoane calendaristice evidentiind o valoare medie de

42% primăvara, 13% toamna, iar în sezonul de iarnă 10-18%.

Cele mai evidente diferente se observă la sezoanele cu scurgere medie cea mai scăzută,

aceasta realizându-se toamna datorită conditiilor fizico-geografice din bazinul hidrologic.

================================================================== 26


Nivelul hidrostatic al pânzei de apă freatică se găseşte cantonat în nisipuri şi

pietrişuri, el fiind interceptat de foraje la adâncimea de 20 – 30 m pe terasa superioară, 10

– 15 m pe terasa inferioară şi la circa 2 – 3 m în zona de luncă. Peisajul este dominat de

cele doua componente hidrografice majore: Balta Malina si sectorul de curs al Siretului.

Din intreaga suprafata a Baltii Malina, cca. ¾ se suprapun teritoriului administrativ al

comunei Sendreni.

Alimentarea apelor din reteaua hidrografica este predominant pluviala, regimul hidrologic

caracterizandu-se prin absenta viiturilor de iarna, prin faptul ca apele mari de primavara

incep in martie si tin pana in mai si prin existenta viiturilor in iulie –august.

Se impune insa a fi precizat faptul ca marea parte a peisajului si in special reteaua

hidrografica si microrelieful regiunii au fost puternic transformate de interventia antropica,

materializata in balti al caror nivel hidrografic este controlat, diguri de directionare a

apelor, dar si excavatii sau. depozite haotice de materiale. Gradul de interventie asupra

luncii este din ce in ce mai accentuat catre aval. Trupul sudic comparativ cu cel nordic, al

Ariei de protectie speciala avifaunistica Lunca Siretului Inferior se caracterizeaza printr-un

grad mai ridicat de antropizare, aproape intreaga albie majora fiind marcata de

numeroase canale si balti amenajate. Reteaua amenajata de canale are structura majora

orientata pe directia naturala a pantei generale a reliefului, respectiv nord-vest sud-est.

Din aceste axe majore se desprind perpendicular canale.

3.4 Clima

Teritoriul comunei Şendreni, ca şi întreg teritoriul judeţului Galaţi, aparţine sectorului

de clima continentală, specifică ţinuturilor cu clima de câmpie şi podiş.

Zona de nord a comunei beneficiază de un topoclimat de terase bine însorite,

cu dinamica atmosferei activă, cu mai puţina umezeala decât zonele din apropierea bălţii

Mălina cu un topoclimat de baltă - luncă, cu mai multa umezeală şi temperaturi ceva mai

coborâte.

Se poate spune că, din punct de vedere climatic, atât oraşul Galaţi, cât şi zona lui

înconjurătoare din care face parte şi comuna Şendreni, este caracterizată printr-o

amplitudine mare a variaţiilor de temperatura şi prin precipitaţii cantitative reduse.

================================================================== 27


Conditiile climatice din perimetrul analizat sunt rezultatul direct al interactiunii dintre

radiatia solară, circulatia generală a atmosferei si suprafata activă subiacentă, la care se

adaugă influenta tot mai accentuată a activitătilor antropice.

Pozitia geografica la nivel global si regional impune tipul general de clima temperat-

continental moderat. Regiunea apartine, conform zonarii climatice specifica climei

continentale, climatului de campie si de padure.

Radiatia solară constituie sursa energetică primară pentru majoritatea proceselor

geofizice si biologice dintr-un sistem si are pentru acest areal,valori între 125 si 127,5 kcal/

cmp.

Circulatia generală a atmosferei este factorul climatogen care stă la baza tuturor

variatilor neperiodice ce se înregistrează atât pe parcursul celor patru anotimpuri cât si de

la un an la altul.

Deasupra bazinului Siretului, vara cât si în cele două anotimpuri de tranzitie sunt

frecvente advectiile de aer temperat - oceanic. Desi puternic transformate la trecerea

Carpatilor, ele dau totusi ploi abundente în sezonul cald si ninsori viscolite iarna. În

sezonul rece predominante sunt masele de aer temperat-continental, care pătrund dinspre

nord-est si est, ele provocând geruri puternice care persistă zile în sir. Masele de aer

tropical-continental sunt frecvente vara, când pătrund dinspre sud si sud-est, determinând

încălziri excesive.

Temperatura aerului. Este caracteristica climatică cea mai importantă, de ea

depinzând numeroase procese fizice (înghetul si dezghetul, evaporatia si condensarea,

dilatarea si contractarea materialelor), biologice si chimice, cu consecinte directe asupra

unui mare număr de activităti.

Temperatura aerului este un factor climatic deosebit de important pentru

ecosistemele forestiere din lunca Siretului, având un rol limitativ pentru elementele biotice

ale acestora. Temperatura aerului acţionează asociat cu regimul precipitaţiilor şi cu ceilalţi

factori abiotici, astfel încât trebuie analizată din toate punctele de vedere.

Observaţii asupra distribuţiei spaţiale şi temporale s-au făcut prin analiza

histofenogramei şi a graficului cu temperaturi medii lunare multianuale. Pentru perimetrul

studiat media multianuală este de 9,5°C, valoare ce pune în evidentă rolul hotărâtor al

suprafetei active-subiacente. Aflată în strânsă dependentă de bilantul radiativ-caloric si

================================================================== 28


implicit de radiatia globală, temperatura aerului are o evolutie anuală foarte asemănătoare

cu evolutia acestora. Astfel valorile termice cresc din ianuarie (luna cu media cea mai

coborâtă: - 3,8°C) până în iulie (21,6°C), după care scad din nou până în ianuarie.

Regimul temperaturilor aerului la staţia meteo Galati

LUNAI II III IV V VI VII VIII IX X XI XII

-3,7 1,8 5,6 14,1 18,1 21,1 23,5 23,3 15,8 10,8 8,7 2,4

Diferentele termice de la o lună la alta sunt mici între ianuarie si februarie -3,8°C si

respectiv -1,8°C, cresc substantial între februarie si martie si au valori maxime între martie

si aprilie (3,5°C si 10, 0°C).

Valorile temperaturilor medii pe anotimpuri sunt: 9,9 ºC – primavara, 20,9ºC- vara,

10,9ºC- toamna si –1,9ºC, iarna. In perioada de vegetatie temperatura medie este de

13,3ºC.

Amplitudinea termica anuala este 24ºC. Temperaturile extreme inregistrate in zona

au fost de 39,3ºC (maxima absoluta, inregistrata la 10.08.1951) si -33,0 ºC (minima

absoluta inregistrata la 25.01.1942).

Fenofazele plantelor se produc sub directa influenta a conditiilor climatice din

perioada de vegetatie. Trecerea valorilor temperaturilor prin anumite praguri si in deosebi

prin cel de 10 oC constituie inceputul si sfarsitul perioadei de vegetatie.

In urma observarii directe a fenofazelor pentru cateva specii de plante din acest areal s-a

putul constata ca regimul termic este favorabil dezvoltarii unei vegetatii mezofile.

================================================================== 29


Histofenograma multianuala

-10

-5

0

5

10

15

20

25

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12

luna

To

C

Evapotranspiratia potentiala (valori medii lunare)


-- -- 25 60 95 105 100 80 50 25 5 -

Umiditatea relativa a aerului in luna iulie are valori de 60-70%. Importante pentru

componentele biogeografice, sunt urmatoarele momente:

• data medie a primei ninsori 20 octombrie;

• data medie a ultimei ninsori 15 aprilie;

• data medie a instalarii primului strat de zapada 1 noiembrie

Pentru arealul analizat indicele de ariditate De Martonne:are valoarea 38.

Precipitatiile atmosferice reprezintă alături de temperatură, o caracteristică esentială a

climei, întrucât influentează hotărâtor celelalte elemente meteorologice si are o importantă

deosebită în activitatea practică.

Regimul precipitaţiilor


28,4 29,2 27,9 47,0 59,3 69,5 50,7 45,2 31,9 41,2 37,1 35,7

Cele mai mari cantităti, medii lunare de precipitatii cad în lunile mai, iunie si iulie, când

intensificarea activităti din Oceanul Atlantic, determină pătrunderea aerului oceanic umed

si când temperaturile ridicate amplifică miscările termo- convective.

================================================================== 30


Grafic privind regimul precipitatiilor

01020304050607080

I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII

luna

mm

Numarul zilelor cu precipitatii dintr-un an este de cca.120, dar exista variatii

notabile, iregistrandu-se perioade mai bogate in precipitatii (ani ploiosi) urmate de

perioade cu precipitatii in cantitati mici, ori chiar perioade de seceta.

Regimul eolian suferă în general o influentă generată de pătrunderea maselor de

aer. În linii generale, frecventa cea mai mare o au vânturile din directia nord si nord-est,

urmate de cele care bat din directia sud si sud-est.

directia generala a vantului

-30

20ì

$

8

$

ì

¬ �

¬ �

Alte fenomene meteorologice

================================================================== 31


Printre fenomenele meteorologice deosebite de iarnă, viscolele sunt cele mai

frecvente, iar vara sunt destul de frecvente secetele, care pot dura mai mult de 30 de zile.

Desfasurarea spatiala redusa, uniformizeaza aspectele climatice pentru intreaga regiune.

Se pot sesiza insa microclimate de adapost in cazul trupurilor de padure si de circulatie

mai intensa a maselor de aer in cazul culoarelor cursurilor de apa, majoritatea orientate pe

directie nord – sud.

Datorita artificializarii vegetatiei din acest areal si a inlocuirii speciilor autohtone cu o

cultura intensiva de plop american, in perioadele cu viscole se produc numeroase

doboraturi de vant. Se justifica in acest fel reintroducerea a speciilor de arbori

caracteristice biocenozelor din lunca Siretului.

3.5 Flora, fauna si rezervatii naturale

Natura 2000 este o retea ecologica de arii naturale protejate ce are scopul sa

mentina intr-o stare de conservare favorabila o selectie a celor mai importante tipuri

de habitate (enumerate in Anexa I a Directivei Habitate) si specii ale Europei

(enumerate in Anexa II a Directivei Habitate si in Anexa I a Directivei Pasari .

Directiva asupra Conservarii Pasarilor si Directiva asupra Conservarii Habitatelor Naturale

si a Faunei si Florei Salbatice asigura un cadru pentru desfasurarea politicilor in domeniul

conservarii naturii de catre Statele membre UE si reprezinta cele mai semnificative

angajamente internationale luate de aceste State in directia conservarii naturii. Printre

acestea: se adreseaza unei game variate de probleme si contin obligatii concrete, in

special referitor la realizarea unei retele coerente de arii protejate. Aceste doua Directive

stabilesc nivelul minim de standarde pentru conservarea biodiversitatii adoptate de catre

Statele membre si care reprezinta o parte esentiala a Celui de al Cincilea program de

Actiune in domeniul Mediului. Mai mult decat atat, conform Tratatului de la Roma (Articolul

130 r), amendat de Actul European Unic si ulterior de catre Tratatul de la Maastricht,

masurile UE in domeniul mediului trebuie sa fie integrate in alte politici ale UE. Aceasta

inseamna ca toate politicile si instrumentele UE trebuie sa fie conforme cu cadrul juridic al

UE in domeniul mediului, lucru aplicabil si acestor doua directive.

================================================================== 32


Reteaua Natura 2000 este formata din:

- arii speciale de conservare (Special Areas of Conservation) - constituite conform

Directivei Habitate (Directiva 92/43 din 1992 privind Conservarea Habitatelor Naturale si a

Faunei si Florei Salbatice) si

- arii de protectie speciala avifaunistica (Special Protected Areas) - constituite conform

Directivei Pasari (Directiva 79/409 din 1979 referitoare la conservarea pasarilor salbatice).

Scopul Reţelei Natura 2000 este oprească declinul biodiversităţii prin conservarea pe

termen lung a celor mai valoroase şi periclitate specii şi habitate de interes european.

Natura 2000 are ca obiective identificarea, menţinerea şi refacerea arealelor cheie pentru

protejarea speciilor de faună şi floră sălbatică, precum şi a coridoarelor de legătură dintre

acestea, ce fac posibilă migraţia şi schimbul între populaţiile diferitelor habitate.

Activităţile economice pot continua într-un sit Natura 2000, cu condiţia evitării activităţilor

care ar putea afecta speciile sau habitatele pentru care a fost desemnată zona.

Zona suprapusa luncii Siretului este declarata arie de protectie speciala

avifaunistica prin HG 1284/2007, avand codul ROSPA0071 Lunca Siretului Inferior.

Situl este declarat pentru protectia speciilor de pasari, multe dintre ele fiind

enumerate in anexa I a Directivei Consiliului 79/409/CEE: conform fisei standard pentru

ariile de protectie speciala.Situl prezinta importanta atat pentru populatiile cuibaritoare,

migratoare, dar si pentru oaspetii de iarna.

71. ROSPA0071 Lunca Siretului InferiorJudeţul Brăila: Măxineni (4%), Siliştea (4%), Vădeni (5%)Judeţul Vrancea: Adjud (31%), Bilieşti (35%), Garoafa (18%), Homocea (18%), Mărăşeşti (16%), Năneşti (10%),Ploscuţeni (30%), Pufeşti (17%), Rugineşti (4%), Suraia (21%), Vânători (12%), Vulturu (6%)Judeţul Galaţi: Brăniştea (58%), Cosmeşti (28%), Fundeni (79%), Independenţa (46%), Iveşti (4%), Lieşti (5%),Movileni (30%), Nămoloasa (40%), Nicoreşti (15%), Piscu (33%), Poiana (39%), Schela (2%), Slobozia Conachi(<1%), Şendreni (3%), Tudor Vladimirescu (59%), Umbrăreşti (15%)

================================================================== 33


================================================================== 34


================================================================== 35


================================================================== 36


Biodiversitatea reprezinta insaşi fundamentul existentei umane. Astfel diversitatea

ecologica reprezinta variabilitatea totala a vieţii pe Pamant şi se refera de fapt la

variabilitatea plantelor, animalelor, microorganismelor şi a ecosistemelor in care acestea

apar. Plecand de la ecologie (studiul relaţiilor dintre organisme şi mediul inconjurator, atat

biotic cat şi abiotic), s-a trecut şi la studiul diversitaţii ecologice, care se refera la numarul

de specii dintr-o anumita zona, rolurile ecologice pe care aceasta specie le joaca, felul in

care compoziţia speciei se schimba şi se mişca in cadrul regiunii, şi gruparea speciilor

(ecosistemele) care apar intr-o anumita zona, impreuna cu procesele şi interacţiunile care

au loc intre şi in interiorul acestor sisteme.

Biodiversitatea inseamna variabilitatea organismelor vii provenite din orice sursa şi

sistemele ecologice din care fac parte, aceasta incluzand diversitatea in interiorul speciilor,

intre specii şi diversitatea ecosistemelor. Biodiversitatea poate fi partiţionata, astfel ca

putem vorbi de biodiversitatea unei tari, a unei regiuni, a unui ecosistem, sau a unui grup

de organisme, dar şi chiar a unei singure specii.

================================================================== 37


VEGETAŢIA

Plantele, dintre toate componentele biotice ale mediului inconjurator sunt cele mai

in masura sa reflecte conditiile de mediu dintr-un anumit spatiu. Analizând modificarile

principalelor componente ale mediului abiotic, putem constata ca o data cu acestea, se

modifica structura si compozitia invelisului biotic. Tipul de vegetatie reprezinta de altfel si o

insumare a mersului multianual al factorilor climatici, nefiind afectat in esenta sa de

variatiile anuale sau sezoniere. Pe de alta parte, vegetatia reactioneaza sensibil si la

modificarile mediului aparute in urma activitatilor antropice.

In ceea ce priveste compozitia floristica, cerintele ecologice ale speciilor dominante, care

definesc tipul de vegetatie, indica caracterele ecologice de baza, respectiv cantitatea de

caldura si de apa disponibile intr-un ciclu anual si care situeaza unitatea respectiva intr-o

anumita zona sau etaj de vegetatie.

Analizele areal-geografice executate de diversi specialisti prezinta deosebiri in

clasarea speciilor pe categorii. Aceste nepotriviri nu provin numai din studiul incomplet al

florei din care se poate stabili arealul speciilor, ci si din cauza ca arealul unor specii este

inca insuficient studiat. Fiind expresia anumitor conditii climatice, categoriile de elemente

fitogeografice servesc in primul rand la delimitarea marilor zone de vegetatie si a marilor

unitati floristice. Elementul endemic joaca un rol important in delimitarea circumscriptiilor

floristice (Borza & Boscaiu, 1965). Al. Borza a stabilit in 1960 ca teritoriul Romaniei

apartine la 3 regiuni floristice: euro-siberiana, irano-turaniana, mediteraneana. Regiunea

eurosiberiana ocupa cea mai mare suprafata, fiind reprezentata pe teritoriul tarii noastre

prin 3 provincii floristice: central-europeana est carpatica, daco-ilirica si balcano-moesica.

Dupa acesta impartire, zona studiata de noi, apartine in cea mai mare parte regiunii euro-

siberiene. Zona montana si subcarpatica se incadreaza in provincia central europeana est

carpatica, circumscriptia flisului transilvano-moldovean. Zona de campie se incadreaza in

provincia balcano-moesica, circumscriptia Moldovei de Sud.

V. Ciocarlan (1996) considera ca impartirea Romaniei in provincii floristice trebuie

facuta dupa urmatoarele criterii:

- floristic, care consta in cunoasterea exacta a arealului speciilor spontane, mai ales a

celor dominante dar si a celor lemnoase care caracterizeza cel mai fidel conditiile

pedoclimatice;

================================================================== 38


-pedologic, datorita relatiei stranse intre planta si sol si pentru ca tipul de sol se schimba

mult mai greu decat covorul vegetal;

- climatic, caracterizat din punct de vedere al regimului termic si al umezelii;

- geomorfologic, relieful determinand indirect repartitia invelisului biotic;

- ecologic, existand o anumita suprapunere intre teritoriile ecologice omogene si provinciile

floristice.

0 5 10 15 20 25 30 35 40

circumpolare

eurasiatice

eurasiatice continentale

europene

europene continentale

europene centrale

endemice

carpato-balcanice

alpino-carpatice

pontic-balcanice

pontice

pontic-mediteraneene

atlantic-mediteraneene

submediteraneene

mediteraneene

cosmopolite

adventive

%

Poderea elementelor fitogeografice in zona comunei Sendreni

Caracteristici generale ale vegetatiei zonei de stepa

Conditiile impuse de potentialul ecologic sunt favorabile dezvoltatii unei vegetatii

forestiere (paduri de sleau si zavoaie) in special in lungul unor cursuri de apa. Nota

specifica a acestor formatiuni vegetale este data de existenta unor trupuri de padure

================================================================== 39


izolate, formate in special din specii cu frunze cazatoare si o vegetatie ierboasa de tip

mezofil. Aceste paduri de sleau sunt formate dintr-un amestec de specii din genul

Quercus si numeroase specii forestiere termofile : tei (Tilia cordata), tei pufos (Tilia

tomentosa), salcam (Robinia pseudoacacia) , carpen (Carpinus betulus), ulm(Ulmus

campestris), jugastru (Acer campestris), frasin (Fraxinus excelsior). Vegetatia arbustiva

este reprezentata de specii cu raspandire mai larga: paducelul (Crataegus monogyna),

porumbarul (Prunus spinosa), macesul (Rosa canina), lemn cainesc (Lygustrum vulgare),

vornicelul (Evonymus europaea).

In acesta zona de vegetatie, in afara culturilor agricole, care domina peisajul, sunt

intalnite pasuni si fanete alcatuite predominant din: Festuca pseudovina, Festuca

vallesiaca, Poa bulbosa, Artemisia austriaca, Andropogon ischaemum, Cynodon dactylon,

Bromus mollis, Stipa Lessingiana, Chrysopogon gryllus, la care se mai adauga o serie de

elemente mediteraneene caracteristice acestei zone: Crocus moesiacus, Aegilops

cylindrica, Vulpia myuros. Pe islazuri creste masiv pelinita de stepa (Arthemisia austriaca),

holera (Xanthium spinosum), firuta de livada (Poa pratensis), paiusul (Festuca sulcata) si

umbra iepurelui (Asparagus officinalis).

Potenţialul ecologic şi altitudinile relativ coborâte din cadrul teritoriului administrativ

al comunei Şendreni permit existenţa unor unităţi de vegetaţie bine individualizate în cadrul

zonalităţii latitudinale.

Caracteristicile vegetatiei din teritoriul administrativ al comunei Sendreni

Arealul aflat in vecinatatea terenului studiat este caracterizat de o vegetatie

specifica cursului inferior al Siretului cu puternice tendinte de artificializare in scopul creerii

unor arborete cu o valoare economica mai ridicata.

Factorul ecologic hotarator care a contribuit la imprimarea caracteristicilor

vegetatiei din acest areal il constituiau inundatiile periodice, apropierea panzelor de ape

freatice si umezeala ridicata a aerului.

Reminescentele a zavoaielor inundabile care acopereau odinioara intreaga lunca a

Siretului, sunt caracterizate de existenta unor asociatii vegetale specifice conditiilor impuse

de cadrul natural.

================================================================== 40


Analizand spectrul fitogeografic se poate remarca ca dominante sunt speciile cu

origini eurasiatice, circumpolare, cosmopolite, europene si, mai rar, central europene.

In imediata vecinatate a bratelor secundare ale Siretului, acolo unde panza de apa

freatica este la o adancime mica, intalnim numeroase specii higrofile sau mezofile

adaptate unor inundatii cu durata variabila.

Speciile lemnoase caracteristice acestui sector de lunca sunt dominate de salcii, rachite

(Salix alba, S. fragilis, S. cinerea) si plopi ( Populus alba, P. nigra) iar in imediata

vecinatate a raului Siret si pe malurile bratelor secundare apare arinul negru (Alnus

glutinosa).

Artificializarea intensa a vegetatiei cu scopul de a impadurii zonele defrisate de

catre proprietarii de terenuri si de a creste productivitatea se remarca astazi prin prezenta

unor areale compacte dominate de salcam (Robinia pseudoacacia),nuc (Juglans regia) si

pe alocuri otetar (Rhus toxicodendron).

Stratul arborescent este bine dezvoltat mai ales in arboretele de plop ( mai permisive din

punct de vedere al luminozitatii ). In acest areal arbustii sunt reprezentati de paducel

(Crataegus monogyna), mur (Rubus idaeus), soc (Sambucus nigra), lemn cainesc

(Ligustrum vulgare), corn (Cornus mas,) maces ( Rosa canina), porumbar ( Prunus

spinosa).

In sectoarele de lunca lipsite de vegetatie forestiera sunt prezente catina alba

(Hippophae rhamnoides) si catina rosie (Tamarix ramosissima).

Pe suprafete insemnate au fost infiintate plantatii de maces si catina alba astfel

incat potentialul economic scazut al padurilor din acest areal sa poata fi compensat prin

obtinerea unor cantitati importante de fructe de padure.

Vegetatia ierbacee este variata si bogata datorita conditiilor ecologice care au

favorizat formarea unor asociatii vegetale caracteristice acestor biotopuri. Conditiile

ecologice diferentiate au contribuit la dezvoltatea unor asociatii vegetale de diferite tipuri:

• tip higrofil: Carex acutiformis, Carex riparia, Carex melanostachya, Equisetum

hiemale, Mentha aquatica, iar in imediata vecinatate a zonelor de baltire a apei pot

fi intalnite: Agrostis stolonifera, Glyceria aquata, Phragmites communis, Mentha

arvensis, Ranunculus repens, Aster tripolium, Juncus articulatus, Juncus

================================================================== 41


compressus, Carex vulpina, Atriplex litorale, Lactuca saligna, Lepidium ruderale,

Symphythum officinale, Iris pseudacorum

• tip hidrofil: Potamogetton pusillus, Potamogetton perfoliatus, Potamogetton

crispus, Zannichelia palustris, Typha latifolia, Sparganium erectum, Lemna minor

• tip mezofil si xerofil: Poa pratensis, Poa trivialis, Trifolium fragigerum,

Alopercus pratensis, , Festuca pratensis, Agropyrum repens, Cirsium canum, Adonis

vernalis, Isats praecox, Inula germanica, Salvia verticillata, Centaurea spinulosa, Veronica

prostrata, Vicia hirsuta, Thymus serphylium, Aster tripolium, Saponaria officinalis, Allium

rotundum, Muscaria racemosum, Xeranthemum annum.

FAUNA

Fauna terestră şi acvatică aparţine biotopului stepei şi silvostepei (care este săracă

şi are cel mai mult de suferit de pe urma activităţii umane), precum şi celui de luncă şi

baltă.

Cyprinus carpioTinca tinca Abramis bramaLeuscius cephalusScardinius erythrophtalamus I Perca fluviatilis

Sorex araneus Linnaeus, 1758 Neomys fodiens ScranckCrocidura leucodon

Triturus vulgaris Linnaeus, 1758

Lepus europaeus Linnaeus, 1758

Bombina bombina Linnaeus, 1761

Sciurus vulgaris Linaeus, 1758Citellus citellus

Bufo bufo Linnaeus 1758Bufo viridis Laurenti, 1768

Apodemus sylvaticus L.Micromis minutusApodemus agrarius

Hyla arborea Linnaeus, 1758

Arvicola terrestrisOndrata zibethica

Rana ridibunda Pallas, 1711Rana esculenta Linnaeus, 1789Rana dalmatina Bonaparte,1839

Cricetus cricetus

Lacerta agilis Linnaeus, 1758Lacerta viridis Laurenti, 1768Lacerta muralis Laurenti, 1768Anguis fragilis colchicus Nordmann, 1840

Nyctalus noctulaMyotis mystacinus

Emys orbicularis Capreolus capreolus Linnaeus, 1758

================================================================== 42


Natrix natrix Linnaeus, 1758Natrix tesellata Laurenti, 1768Coronella austriaca Laurenti, 1768Elaphe longissima Laurenti, 1768

Sus scrofa Linnaeus 1758

Talpa europaea Vulpes vulpes Linnaeus 1758

Erinaceus europaeus

Meles meles Linnaeus 1758Martes martes Linnaeus Putorius putoriusMustela nivalis

Specii de pasari enumerate în anexa I a Directivei Consiliului 79/409/CEE care sunt declarate in Formularul Standard al SPA Lunca Siretului Inferior(HG 1284/2007

privind declararea Ariilor Speciale de Protectie Avifaunistica ca parte integranta a retelei ecologice Natura 2000)

Cod Specie Cuibarit

Iernat Pasaj

A229 Alcedo atthis 15-25 pA029 Ardea purpurea 5-12 pA024 Ardeola ralloides 5-10 pA060 Aythya nyroca 20-25 p 100-150 iA196 Chlidonias hybridus 80-100 p 380-450 iA031 Ciconia ciconia 300-500 iA081 Circus aeruginosus 6-12 pA038 Cygnus cygnus 4-10 iA027 Egretta alba 15-30 p 50-160 iA026 Egretta garzetta 20-45 p 80-180 iA189 Gelochelidon nilotica 5-10 iA135 Glareola pratincola 10-14 iA022 Ixobrychus minutus 10-15 pA338 Lanius collurio 15-25 pA339 Lanius minor 20-35 pA177 Larus minutus 20-35 iA023 Nycticorax nycticorax 20-30 pA019 Pelecanus onocrotalus 60-75 iA034 Platalea leucorodia 5-20 pA132 Recurvirostra avosetta 5-12 p 25-30 iA193 Sterna hirundo 3-5 p 30-50 i



================================================================== 43




ariile de protectie speciala.Situl prezinta importanta atat pentru populatiile cuibaritoare,

migratoare, dar si pentru oaspetii de iarna.

3.6 Solul

Relieful comunei Sendreni are aspectul unei câmpii joase, usor ondulate, acoperită

de depozite aluviale deosebite ca varsta. Solurile predominante pe teritoriul comunei sunt

cele zonale, aparţinând tipurilor cernozomice, alături de care apar soluri cenuşii, soluri

brune, podzolice, iar dintre cele azonale se întîlnesc solurile aluviale. Pe aceste depozitle

de origine aluviala au extindere maximă solurile de tip aluvial, cu continut carbonatic diferit,

pe alocuri cu gleizare profundă sau salinizare. În imediata apropiere a râurilor se pot întâlni

si aluviuni recente cu procese incipiente de solificare. Sub zonele acoperite de padure

sunt soluri brune podzolite.

Gradul mare de permeabilitate al acestui tip de sol este diferentiat dupa cum

urmeaza:

-pentru nisip 2- 50 m / zi;

-pentru pietris în masa de nisip 20- 100 m / zi;

-pentru pietrisuri 100 m / zi.

Cel mai frecvent tip de sol intalnit este cernoziomul agroiluvial pseudorendzinic, a

carui caracteristici sunt prezentate in cele care urmeaza.

Cernoziom argiloiluvial pseudorendzinic (1404) cu profil Am-Bt-Cpr este format pe

depozite loessoide si marne, in campii.

• slab alcalin la suprafata, pH = 7.8 si moderat alcalin in profunzime cu pH = 8.2

• foarte humifer cu un continut de hummus pe grosimea 27 cm. de 4.1%.

• slab la moderat carbonatic (1.1-9.1%), foarte bine aprovizionat in azot total (0.24g

%)

Soluri sunt afectate de diversi factori degenerativi, între care se remarca gradul mare de

compactitate, excesul de umiditate, eroziunea de suprafata si de adâncime, alunecarile de

teren, aciditatea.

================================================================== 44


3.7 Patrimoniul cultural

In zona studiata prin prezenta lucrare, conform Listei Monumentelor Istorice 2004,

nu figureaza monumente si situri arheologice.

CAPITOLUL 4

PROBLEME DE MEDIU RELEVANTE PENTRU PUZ

4.1 Rezervatii naturale

Context national

Localizarea geografica a Romaniei, diversitatea reliefului, care implica totodata si o

diversitate litologica, pedologica si nu in ultimul rand climatologica, au ca rezultat direct o

biodiversitate specifica extraordinara, atat calitativ, cat si cantitativ. Numarul de specii este

foarte mare raportat la suprafata tarii, iar prin comparatie cu unele tarii europene, Romania

este net superioara.

In conformitate cu precizarile legislative, un numar de peste 700 de specii de flora şi

fauna se bucura de un anume regim de protecţie, pentru unele de natura stricta, iar pentru

altele acest statut ramanand doar unul teoretic.

Odata cu cresterea exploziva a populatiei umane la nivel global si mai ales ca urmare a

dezvoltarii economice intensive in anumite zone aleTerrei, efectele negative asupra

ecosistemelor au devenit evidente. Astfel, s-a vazut necesar sa se ia atitudine, eliberandu-

se numeroase acte legislative pentru protejarea mediului si utilizarea rationala a resurselor

naturale.

Concluzionandu-se ca protejarea efectiva a naturii nu se poate face decat pe baza

unei strategii cuprinzatoare fundamentala pe principiile gospodaririi durabile, statele

membre Uniunii Europene au decis sa ia masuri efective de oprire a declinului

biodiversitatii. Pentru atingerea acestui deziderat s-a considerat necesara conservarea

speciilor vulnerabile de plante si animale si a habitatelor acestora in zonele cele mai

reprezentative ale arealului lor natural. Astfel s-a constituit Reteaua Ecologica Natura

2000, formata din totalitatea ariilor naturale protejate existente pe continentul european.

================================================================== 45


Prin aceasta reţea, creata pe criterii ştiinţifice, se urmareşte conservarea biodiversitaţii

naturale pe termen lung, respectiv a faunei, florei şi a habitatelor naturale.

La baza dezvoltarii programului Reţeaua Natura 2000 se afla implementarea a doua

directive ale Uniunii Europene şi anume: Directiva Habitate (Directiva privind Conservarea

habitatelor naturale şi speciile de plante si animale salbatice CE 92/43) şi Directiva Pasari

(Directiva privind conservarea pasarilor salbatice CE 79/409).

In Romania punerea in aplicare a programului Reţeaua Natura 2000 a dus la desemnarea

a doua tipuri de arii protejate:

• situri de importanţa comunitara (SCI) - constituite conform Directivei Habitate

• arii de protecţie speciala avifaunistica (SPA) - constituite conform Directivei Pasari

Siturile de importanța comunitara in Romania au fost desemnate prin OM 1964/ 2007.

Iar ariile de protecție avifaunistica prin HG 1284/2007. Prin Reţeaua Natura 2000 se

doreşte dezvoltarea şi consolidarea relaţiilor de coexistenţa a oamenilor cu natura,

nefiind un sistem restrictiv care sa elimine populaţiile locale şi activitaţile

tradiţionale.

La baza dezvoltarii programului Reţeaua Natura 2000 se afla implementarea a doua

directive ale Uniunii Europene şi anume: Directiva Habitate (Directiva privind Conservarea

habitatelor naturale şi speciile de plante si animale salbatice CE 92/43) şi Directiva Pasari

(Directiva privind conservarea pasarilor salbatice CE 79/409).

Context regional

La nivelul Romaniei se intrepatrund numeroase limite de raspandire ale arealelor

unor plante şi animale cu mare valoare bioindicatoare. Astfel, Romania se plaseaza şi la

interferenţa unor importante domenii biogeografice, fiind evidenta o regionare neta in

cadrul careia Carpaţii joaca un rol esenţial. Partea de sud, favorizata de prezența apelor

Dunarii, dar si a unor alfluenti foarte importanti ai acesteia, reprezinta unul din punctele

fierbinti ale tarii din punct de vedere floristic si faunistic, un procent de 30% din aceasta

regiune fiind declarata arie protejata, in contextul in care media pe țara este de 18%.

Context local

================================================================== 46






ariile de protectie speciala, situl gazduieste efective importante ale unor specii de pasari

protejate. Situl prezinta importanta atat pentru populatiile cuibaritoare, migratoare, dar si

pentru oaspetii de iarna.

Pe langa aceste specii de apa, mai sunt prezente si numeroase specii sedentare.

Prin prezentul PUZ nu sunt prevazute areale in care habitate naturale se vor distruge.

Zona in care destinatia terenurilor va fi schimbata nu este suprapusa,amplasamentul se

afla in vecinatatea zonei declarata arie de protectie avifaunistica.

4.2 Zone specifice de risc

Riscurile de alunecare si inundatii sunt date de :relief, hidrologie si clima .

Teritoriul comunei este format din campie si lunca caracterizate de existenta

cernoziomurilor carbonatice si a solurilor aluviale.

Pe teritoriul comunei se desfasoara un proces de eroziune de suprafata a

carei activitate maxima se inregistreaza in lunile de la inceputul verii, cand precipitatiile si

apa scursa pe versanti transporta , pe suprafete lipsite de vegetatie , mari cantitati de sol.

Malurile abrupte ale Malinei si versantii terminali abrupti, prin care Campia

Covurluiului domina Campia Siretului, sunt afectati de procese de sufoziune, care au

generat ravene, hrube, canale subterane.

Campia Siretului Inferior se gaseste sub actiunea periodica a inundatiilor,

predominante fiind procesele de colmatare a albiei minore a luncilor, puse in evidenta si

prin instabilitatea cursului de apa pe sectoare neindiguite.La acestea se mai adauga

eroziunea de mal, mai ale la colturile meandrelor.

In zonele potential inundabile se vor lua urmatoarele masuri:================================================================== 47


Asigurarea evacuarii apelor prin intermediul santurilor si, acolo unde exista, a

canalelor de desecare; obligatia creerii santurilor in lungul drumurilor.

Se vor executa lucrari de decolmatare si inlocuire a tuburilor din zona de

traversare a DN 25 de catre Valea Rusca, cu tuburi cu sectiune corespunzatoare

pentru preluarea apelor la precipitatii abundente.

Autorizarea constructiilor in zone cu risc potential de inundare(intre cele doua

parcele exista paraul Rusca Mare , cu apa permanenta si debite mari in perioadele cu

precipitatii abundente si posibilitate de inundare in vecinatatea DN25) , sa se faca la o

distanta minima de 15 m fata de albia paraului si numai daca proiectul de autorizare

cuprinde toate masurile necesare asigurarii protectiei maxime:

a. proiectare pe baza de studii geotehnice;

b. verificarea proiectului la cerintele: rezistenta si stabilitate; siguranta in exploatare;

igiena, sanatatea oamenilor, refacerea si protectia mediului; izolatie termica,

hidrofuga si economie de energie;

c. neexecutarea de subsoluri/demisoluri;

d. ridicarea nivelului parterului, hidroizolare adecvata;

e. sistematizarea terenului astfel incat, fara incalcarea codului civil, sa se asigure

drenarea apei si protejarea constructiei.

Se interzice astuparea canalelor de desecare si, acolo unde acest lucru s-a

produs se vor lua masuri de refunctionalizare a acestora.

Se interzice orice incalcare a codului civil privitoare la scurgerea naturala a

apelor.

Se interzice executarea de constructii in zonele cu exces de umiditare.

In zonele potential inundabile datorita cresterii nivelului apei, construirea devine

potential posibila numai in urma unor studii de specialitate (definitivarea hartilor de risc,

proiect de indiguire aprobat in conditiile legii).

Proiectul de fata se fundamenteaza pe principiul dezvoltarii durabile, pe protejarea

mediului si priveste activitati care sa aiba in vedere o dezvoltare economica si urbana

================================================================== 48


armonioasa. In cadrul proiectului se vor utiliza tehnologii conforme cu legislatia de mediu in

vigoare.

Administrarea eficienta a proiectului va contribui la dezvoltarea sociala si economica

a regiunii, prin cresterea calitatii vietii, isi va aduce contributia la existenta unui mediu mai

protejat, mai bine manageriat, prin promovarea conceptului de durabilitate in gestionarea

resurselor zonei.

Proiectul nu are impact negativ asupra mediului.

Atat in timpul realizarii proiectului, cat si in perioada de exploatare se vor urmari in

permanenta evolutia factorilor de mediu, avandu-se in vedere si afluenta permanenta a

publicului.

Calitatea globala a factorilor de mediu din zona studiata, este apreciata ca fiind

buna, pe amplasament nu exista surse de poluare a apei, aerului sau solului.

Zona studiata este libera de constructii, fiind in prezent teren agricol.

Zona studiata nu are un sistem centralizat de alimentare cu apa.

De asemenea nu dispune de un sistem de canalizare.

Pentru viitor se propune conservarea si imbunatatirea calitatii mediului, tinandu-se

seama de problemele specifice ale obiectivelor economice din zona, existente sau viitoare.

CAPITOLUL 5

OBIECTIVE DE PROTECTIE A MEDIULUI

5.1 Corelarea PUZ cu obiectivele de protectie a mediului stabilite

la nivel national, comunitar sau international

La elaborarea Raportului de mediu s-au luat in considerare actele normative in

vigoare cu referire la protectia mediului: legi, hotarâri de guvern, ordine ministeriale. Actele

normative principale care asigura cadrul legislativ pentru protectia si managementul

mediului si care au constituit elementul fundamental in evaluarea problemelor de mediu si

in elaborarea Raportului de mediu sunt:

1. OUG nr. 195/2005 privind protectia mediului modificata prin OUG nr.164/2008;

================================================================== 49


2. HOTĂRÂRE nr.1.756/2006 privind limitarea nivelului emisiilor de zgomot în mediu

produs de echipamente destinate utilizării în exteriorul clădirilor publicat in M.Of. nr.

1048/25 noi. 2005;

3. HOTĂRÂRE nr.674/2007 pentru modificarea și completarea Hotărârii Guvernului nr.

321/2005 privind evaluarea și gestionarea zgomotului ambiental publicat in M.Of. nr.

485/19 iul. 2007;

4. Legea nr. 310/2004 pentru modificarea si completarea Legii Apelor nr. 107/25.09.1996

publicata in M.Of. nr. 584/30 iun. 2004;

5. Hotarâre nr. 352 din 21/04/2005 privind modificarea si completarea Hotarârii Guvernului

nr. 188/2002 pentru aprobarea unor norme privind conditiile de descarcare în mediul

acvatic a apelor uzate publicata in M.Of. nr. 398/11 mai. 2005;

6. Legea nr. 458/08.06.2002 privind calitatea apelor potabile, modificata si completata cu

Legea nr.311/2004;

7. ORDIN nr.161/ 2006 al ministrului mediului şi gospodăririi apelor pentru aprobarea

Normativului privind clasificarea calităţii apelor de suprafaţă în vederea stabilirii stării

ecologice a corpurilor de apă publicat in M.Of. nr. 511/13 iun. 2006;

8. Ordin nr. 756/1997 pentru aprobarea Reglementarii privind evaluarea poluarii mediului

modificat prin Ordinul nr.1.144/2002;

9. Ord. 462/1993 - Conditiile tehnice privind atmosfera şi Normelor metodologice privind

determinarea emisiilor de poluanti atmosferici produsi de surse stationare, modificat;

10. Ord. nr. 592/25.06.2002 pentru aprobarea Normativului privind stabilirea valorilor limita,

a valorilor de prag si a criteriilor si metodelor de evaluare a SO2, NO2, NOx, pulberilor în

suspensie (PM10 si PM 2,5), plumbului, benzenului, CO si ozonului în aerul înconjurator,

modificat;

11. Hotarâre nr. 856/2002 privind evidenta gestiunii deseurilor si pentru aprobarea listei

cuprinzând deseurile, inclusiv deseurile periculoase, modificata;

12. Lege nr. 426 /2001 pentru aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 78/2000

privind regimul deseurilor;

13. OUG nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor

naturale, a florei si faunei, modificata;

================================================================== 50

http://www.cdep.ro/pls/legis/legis_pck.htp_act?ida=41341

http://www.cdep.ro/pls/legis/legis_pck.lista_mof?idp=15875








14. Legea nr. 171 /1997 privind aprobarea Planului de Amenajare a Teritoriului National -

sectiunea a ll-a – Apa, modificata;

15. Legile pentru ratificarea conventiilor internationale la care România este parte;

16. Strategia Naţională pentru Dezvoltare Durabilă a României Orizonturi 2013-2020-2030

si Planul National de Actiune pentru Protectia Mediului.

Printe obiectivele tintã si modalitãtile de actiune pentru perioada 2013, 2020, 2030 conform

orientãrilor strategice ale UE prevazute in partea a III-a a Strategiei Naţionale pentru

Dezvoltare Durabilă a României sunt urmatoarele:

1. Schimbãrile climatice si energia curatã

Obiectiv general SDD/UE: Prevenirea schimbãrilor climatice prin limitarea emisiilor de

gaze cu efect de serã, precum si a efectelor negative ale acestora asupra societãtii si

mediului.

Pentru România, ca stat membru al Uniunii Europene, este deosebit de importantã

racordarea la cadrul general al politicii energetice comunitare care are patru obiective

majore pe termen mediu si lung: cresterea securitãtii alimentãrii cu energie si a

infrastructurii critice; cresterea competitivitãtii în domeniul energiei, reducerea impactului

asupra mediului si integrarea în piata regionalã de energie.

Orizont 2013. Obiectiv national: Satisfacerea necesarului de energie pe termen scurt si

mediu si crearea premiselor pentru securitatea energeticã a tãrii pe termen lung conform

cerintelor unei economii moderne de piatã, în conditii de sigurantã si competitivitate;

îndeplinirea obligatiilor asumate în baza Protocolului de la Kyoto privind reducerea cu 8%

a emisiilor de gaze cu efect de serã; promovarea si aplicarea unor masuri de adaptare la

efectele schimbãrilor climatice si respectarea principiilor dezvoltãrii durabile.

2. Transport durabil

Obiectiv general SDD/UE: Asigurarea ca sistemele de transport sã satisfacã nevoile

economice, sociale si de mediu ale societatii, reducând în acelasi timp, la minimum

impactul lor nedorit asupra economiei, societãtii si mediului.

================================================================== 51


Orizont 2013. Obiectiv national: Promovarea unui sistem de transporturi în România care

sã faciliteze miscarea în sigurantã, rapida si eficienta a persoanelor si marfurilor la nivel

national si international, în conformitate cu standardele europene.

3. Productie si consum durabile

Obiectiv general SDD/UE: Promovarea unor practici de consum si productie sustenabile.

Orizont 2013. Obiectiv national: Gestionarea eco-eficientã a consumului de resurse si

valorificarea maximalã a acestora prin promovarea unui model de consum si productie

care sã permitã o crestere economicã sustenabilã pe termen lung si apropierea treptatã de

nivelul mediu de performantã al tarilor UE.

Se apreciaza ca se va introduce treptat sistemul de achizitii publice ecologice în vederea

apropierii, pâna în 2013, de obiectivul stabilit al UE de a se situa în 2010 la nivelul mediu

atins în 2006 de statele membre cele mai performante. În acest

scop se vor întreprinde mãsuri concrete pentru:

• Dezvoltarea unei piete a produselor si serviciilor ecologice care sã conducã la

îmbunãtãtirea performantelor de mediu si a tehnologiilor folosite;

• Modernizarea sistemelor utilizate de autoritãtile si institutiile publice pentru achizitionarea

de produse, servicii si lucrãri care sã includa, atunci când este posibil, criterii ecologice în

documentatia de atribuire;

• Considerarea posibilitãtii de a elabora, împreunã cu patronatele, reguli si obiective

convenite voluntar pentru introducerea criteriilor ecologice în achizitiile operatorilor

economici din sectorul privat;

• Accelerarea procesului de încurajare a participarii voluntare a organizatiilor si operatorilor

economici la sistemul comunitar de eco-management si audit (EMAS).

4. Conservarea si gestionarea resurselor naturale

Obiectiv general SDD/UE: Îmbunãtãtirea gestionãrii resurselor naturale si evitarea

exploatãrii lor excesive, recunoasterea valorii serviciilor furnizate de ecosisteme.

Pe ansamblu, strategiile si programele nationale referitoare la mediu corespund

orientarilor Strategiei pentru Dezvoltare Durabilã a UE reînnoite (2006) si vizeaza

realizarea urmãtoarelor obiective specifice:

================================================================== 52


(a) Îmbunãtãtirea calitãtii si accesului la infrastructura de apa si apa uzata prin asigurarea

serviciilor de alimentare cu apã si canalizare în majoritatea zonelor urbane pânã în 2015 si

stabilirea structurilor regionale eficiente pentru managementul serviciilor de apã/apã uzatã.

(b) Dezvoltarea sistemelor de management integrat al deseurilor prin îmbunatatirea

gestionãrii deseurilor si reducerea numãrului de zone poluate istoric în minimum 30 de

judete pânã în 2015.

România a obtinut perioade de tranzitie în vederea conformãrii cu Directivele UE pentru

depozitele de deseuri municipale pânã în 2017; depozitarea temporarã de deseuri

periculoase pânã în 2009; depozitarea de deseuri industriale nepericuloase pânã în 2013.

Un numar de 177 depozite vor trebui sã-si înceteze activitatea si se va asigura reducerea

treptatã a cantitãtilor depuse în cele 101 depozite municipale neconforme. Pânã în anul

2013 se va reduce pânã la 2,4 milioane tone cantitatea anualã a deseurilor biodegradabile

depozitate, reprezentând 50% din totalul produs în 1995, si se vor implementa mãsuri

pentru reducerea considerabilã a depozitãrii deseurilor de ambalaje.

(c) Reducerea impactului negativ asupra mediului si diminuarea schimbãrilor climatice

cauzate de sistemele de încãlzire urbanã în cele mai poluate localitãti pânã în 2015.

România a obtinut perioade de tranzitie pâna în anul 2013, respectiv 2017, pentru

respectarea valorilor limitã de emisii (dioxid de sulf, oxizi de azot si pulberi) în vederea

conformãrii cu Directivele UE privind reducerea emisiilor provenite din instalaþii mari de

ardere.

(d) Conservarea biodiversitãtii si a patrimoniului natural prin sprijinirea managementului

ariilor protejate,inclusiv prin implementarea retelei Natura 2000.

Obiectivul principal în perioada de referintã este implementarea unor sisteme adecvate de

management pentru protectia naturii în vederea conservãrii diversitãtii biologice, a

habitatelor naturale, a speciilor de florã si faunã sãlbaticã. Actiunile prevazute vizeazã

întãrirea capacitãtii institutionale, la nivel national si local, si atragerea participarii publice

(un rol important revenind ONG-urilor) pentru conformarea cu Directivele relevante ale UE,

în special cele referitoare la pasari si habitate, în corelare cu dezvoltarea retelei Natura

2000. Siturile Natura 2000 reprezintã 17,84% din suprafata tãrii, inclusiv 273 de situri de

importanta comunitara (13,21% din suprafatã).

================================================================== 53


(e) Reducerea riscului de producere a dezastrelor naturale cu efect asupra populatiei prin

implementarea mãsurilor preventive în cele mai vulnerabile zone.

Obiectivele principale vizeazã instituirea unui management durabil al inundatiilor în zonele

cele mai expuse la risc si protejarea si reabilitarea litoralului Mãrii Negre.

Orizont 2013. Obiectiv national: Reducerea decalajului existent fatã de alte state membre

ale UE cu privire la infrastructura de mediu, atât din punct de vedere cantitativ cât si

calitativ, prin dezvoltarea unor servicii publice eficiente în domeniu, conforme conceptului

de dezvoltare durabila si cu respectarea principiului “poluatorul plãteste”.

5. Sanatatea publica

Obiectiv general SDD/UE: Promovarea unor servicii medicale de calitate în conditii de

egalitate si îmbunãtãtirea protectiei împotriva amenintãrilor la adresa sanatatii.

Orizont 2013. Obiectiv national: Îmbunãtãtirea structurii sistemului de sanatate, a calitãtii

actului medical si a îngrijirilor furnizate în cadrul serviciilor de sãnãtate; ameliorarea stãrii

de sãnãtate a populatiei si cresterea performantei sistemului de sãnãtate.

6. Incluziunea socialã, demografia si migratia

Obiectiv general SDD/UE: Crearea unei societãti bazate pe incluziunea socialã prin luarea

în considerare a solidaritãtii între generatii si în interiorul lor si asigurarea cresterii calitãtii

vietii cetãtenilor ca o conditie a bunãstãrii individuale durabile.

Orizont 2013. Obiectiv naþional: Crearea unui cadru legislativ, institutional si participativ

modern pentru reducerea riscurilor de sãrãcie si excluziune socialã, promovarea coeziunii

sociale, egalitãtii de sanse si diversitãtii culturale, precum si pentru gestionarea

responsabilã a fenomenelor demografice si migratiei.

7. Saracia globalã si sfidãrile dezvoltãrii durabile

Obiectiv general SDD/UE: Promovarea activã a dezvoltãrii durabile la nivel global si

asigurarea punerii de acord a politicilor interne si externe ale Uniunii Europene cu

principiile dezvoltãrii durabile si angajamentele sale în aceastã privintã.

Orizont 2013. Obiectiv national: Implementarea instrumentelor legislative si institutionale

aferente statutului României de tarã donatoare de asistentã pentru dezvoltare, conform

obligatiilor de stat membru al UE; stabilirea prioritãtilor si modalitãtilor de actiune, si

================================================================== 54


alocarea în acest scop a circa 0,25% din venitul national brut (VNB) în 2013 si 0,33% în

2015, cu tinta intermediarã de 0,17% din VNB în 2010.

Planul urbanistic zonal are la baza urmatoarele documentatii:

• Strategia de dezvoltare la nivel judetean si local;

• Discutii cu reprezentantii principalilor actori implicati in dezvoltarea localitatii;

• Discutii la nivelul administratiei publice locale;

• Consultari cu specialisti in domeniu din cadrul administratiei;

• Studiu geotehnic;

● Legislatia de urbanism si cea complementara acesteia.

5.2. Varianta propusa

Conform cerintelor stipulate in “Directiva SEA”, care se refera la evaluarea anumitor

planuri si programe asupra mediului s-a intocmit urmatoarea varianta la PUZ, astfel:

5.2.1 Zonificare

Zona studiata este libera de constructii, neamenajata. Prin realizarea amenajarilor si

constructiilor propuse se va obtine o zona de locuinte ca zona dominanta. Zona destinata

locuintelor are o pondere de 71% din totalul terenului supus studiului.

O alta pondere importanta in bilantul teritorial o reprezinta zona destinata spatiilor

verzi, care ocupa 1,63 ha, ceea ce reprezinta 5,9 % din totalul terenului supus studiului.

BILANT TERITORIAL PROPUS

Zonificarea teritoriului Suprafata

(ha)Procent

(%)Loturi locuinte 19,884 71,61Lacas cult 0,49 1,76Spatii verzi 1,63 5,87Suprafata apa 0,525 1,89Circulatii: carosabil si pietonal

5,24 18,87

TOTAL 27,769 100,0

================================================================== 55


5.2.2 Prescriptii pe zone, subzone si unitati teritoriale de referinta

Regulamentul urbanistic a fost elaborat pe baza Legii nr. 50/1991 si a Ordinului

Ministerului Lucurarilor Publice si Amenajarii Teritoriului nr. 91/1991.

Pentru realizarea in timp a investitiilor din zona studiata , amplasamentul a fost

impartit in doua subzone cu functiuni apropiate , delimitate prin limite fizice propuse in

teren (axul paraului Rusca Mare) astfel:

Z1- LOCUINTE , SERVICII SI SPATII VERZI AMENAJATE


(ha)Teren pentru locuinte 13,191Spatii verzi amenajate 0,78Suprafata apa 0,263Carosabil si trotuare 3,545

TOTAL 17,779

Z2- LOCUINTE , INSTITUTII PUBLICE SI SERVICII SI SPATII VERZI AMENAJATE


(ha)Teren pentru locuinte 6,693Teren lacas cult 0,490Spatii verzi amenajate 0,85Suprafata apa 0,263Carosabil si trotuare 1,695

TOTAL 9,991

P.O.T = 41,02%

C.U.T. =0, 625

Regim de inaltime maxim :P+2E

Pentru ca ansamblu de locuinte sa functioneze , s-au prevazut rezervarea unor

spatii pentru comert , alimentatie publica, prestari servicii si institutii publice , cu spatii verzi

amenajate aferente, retelele edilitare si caile de circulatii.

================================================================== 56


Totodata a fost rezervat in partea de vest un teren pentru lacas de cult si opus

acestuia a fost prevazuta o sala de sport cu o capacitate de 153 locuri.

Utilizari interzise

Se interzice localizarea sau continuarea functionarii in zona de locuit a oricaror activitati

care prin natura lor si prin modul lor de functionare produc poluare, zgomot, transporturi

grele (baze de transport, statii service, depozite de substante periculoase, cluburi si

restaurante cu program de noapte); depozitare en-gros; platforme de colectare a

deseurilor urbane, autobaze si statii de intretinere auto.

Se interzic lucrarile de terasement de natura sa afecteze amenajarile din spatiile publice si

constructiile de pe parcelele adiacente, precum si orice lucrari de terasament care pot sa

provoace scurgerea apelor pe parcelelor vecine sau care impiedica evacuarea si

colectarea rapida a apelor meteorice.

Amplasarea cladirilor fata de limitele laterale si de cea posterioara ale parcelelor

– este permis regimul de construire cuplat si izolat.

– pentru toate cladirile se impune o distanta minima obligatorie fata de limitele parcelei

egala cu jumatate din inaltimea la cornise a cladirii dar nu mai putin de 5,0 m.

– pentru toate cladirile se impune o distanta minima obligatorie fata de limitele

posterioare ale parcelei egala cu jumatate din inaltimea la cornise a cladirii dar nu mai

putin de 5,0 m, exceptie facand locuintele cuplate cate 4 (limita posterioara a parcelei

fiind limita edificabil).

Amplasarea cladirilor unele fata de altele pe aceeasi parcela

– in cazul construirii mai multor corpuri distincte de cladiri pe aceeasi parcela, distantele

minime dintre acestea vor fi egale cu jumatate din inaltimea la cornise dar nu mai putin de

3,0 m.

Ţinând seama că între cele două parcele există pârâul Rusca Mare, cu apă permanentă şi

debite mari în perioadele cu precipitaţii abundente şi posibilitate de inundare în vecinătatea

================================================================== 57


DN 25, amplasarea viitoarelor construcţii să se facă la o distanţă minimă de 15,00m faţă

de albia pârâului (de o parte şi alta a pârâului).

De asemeni, se vor executa lucrări de decolmatare şi înlocuire a tuburilor din zona

de traversare a DN 25 de către Valea Ruscă, cu tuburi cu secţiune corespunzătoare pentru

preluarea apelor la precipitaţii abundente.

Fundarea viitoarelor construcţii se va face astfel:

A. În zona superioară a versanţilor construcţiile Parter – Parter + 1Etaj se vor

funda direct pe stratul de loess galben la adâncimea impusă constructiv

(h=1,10m faţă de cota cea mai joasă a terenului în pantă sau faţă de cota

platformei de construcţie creată, cu o încastrare corespunzătoare în terenul

natural) cu respectarea adâncimii de îngheţ de 1,00m pentru Şendreni.

• Presiunea conventionala ce se va lua in calcul va fi de Pconv = 100Kpa de

la gruparile fundamentale;

• Se vatine seama de indicatiile P-7-2000 privind fundarea pe pamanturi

sensibile la umezire grupa “B”,cu grosimi mici, considerate dificile;

• Se vor prevedea trotuare de 1,00 m latime in jurul cladirilor , prevazandu-

se hidroizolatii impotriva infiltratiilor apelor de precipitaii in zona

fundatiilor;

B. În zona joasă a versanţilor fundarea construcţiilor Parter – Parter + 1Etaj se va

face astfel:

a. direct pe stratul de praf argilos loessoid galben – cafeniu vârtos, puţin sensibil la

umezire grupa „A” la adâncimea de h=1,20m faţă de cota terenului, sub solul vegetal negru

(în zonele cu sol vegetal cu grosimi de 1,20m).

- presiunea conventionala ce se va lua in calcul va fi de Pconv = 70 – 80 kPa la

gruparile fundamentale

b. pe o pernă de balast de 1,00m grosime sub cota de fundare impusă constructiv,

(de minim h=1,00m), în zonele unde grosimea solului vegetal este de 2,00 – 2,30.

• Se va tine seama ca terenul prezinta in unele zone pante , catre Valea Rusca

Mare (de la est la vest in parcela 427/1 si de la vest la est in parcela 428/1)

================================================================== 58


prevazandu-se platforme de constructii pentru amplasarea viitoarelor cladiri,

acolo unde este cazul

• Se va face o sistematizare corespunzatoare , astfel incat apele de precipitatii

sa nu stagneze langa cladiri .

Circulatii si accese

Circulatia pietonala se va face prin amenajarea de trotuare cu latimea de 1,00 m ,

adiacente zonei verzi de protectie(0,75m)ce flacheaza drumul.

Latimea partii carosabile va fi de 5,5 m , cu doua benzi de circulatie .

Apele de pe platforma drumului vor fi dirijate si evacuate prin pante transversale si

longitudinale spre emisarii din zona (rigole de o parte si alta a carosabilului cu latimea de

1,00 m)

Aspectul exterior al cladirilor

Constructiile realizate in zonele existente vor tine seama de vecinatatile imediate si

de caracterul viitor al zonei in cazul zonelor de tranzitie.

Constructiile din zonele noi vor tine seama de prevederile P.U.G. si de caracterul

dominant rezidential al zonei.

Se interzice folosirea azbocimentului pentru acoperirea cladirilor si anexelor.

Conditii de echipare edilitara

Toate cladirile vor fi racordate la toate tipurile de retele publice tehnico-edilitare

existente si vor avea prevazuta posibilitatea de racordarea la viitoarele retele tehnico-

edilitare proiectate.

Spatii libere si spatii plantate

Se recomanda ca spatiile neocupate cu cladiri, circulatii si platforme pentru diferite

activitati sa fie inierbate si plantate cu cel putin un arbore la fiecare 100,00 mp de teren

liber.

Spatiile dintre aliniament si linia de retragere a cladirilor va fi amenajata ca gradina

de fatada decorativa.

Imprejmuiri================================================================== 59


Se recomanda ca fiecare cladire sau grup de cladiri care au amenajari comune sa

aiba marcata limita terenului aferent catre strada prin imprejmuiri construite si/sau gard viu

compact.

Fata de caracterul general al localitatii se recomanda ca gardul spre strada sa aiba

partea inferioara opaca pana la inaltimea de 0,40 m (pentru protejarea trotuarelor

circulatiei publice de pamantul adus de precipitatii) si o parte transparenta pana la

inaltimea totala de 1,20 m.

Gardurile dintre proprietati se recomanda sa aiba inaltimea de minim 2,00 m.

Se recomanda ca administratia locala sa stabileasca modele de imprejmuiri pentru

orientarea locuitorilor si asigurarea unei imagini de calitate, spre spatiile publice.

Echipare tehnico-edilitara

Gospodarirea apelor

• Alimentarea cu apa potabila

Alimentarea cu apa potabila pentru:

- consumul menajer si igienico-sanitar;

- combaterea incendiului din exterior;

- stropit spatii verzi,

se va face din conducta existenta Dn 1000 mm.

Retelele de alimentare cu apa potabila si incendiu se vor amplasa sub trotuar si

se vor dota cu hidranti de incendiu subterani, hidranti de gradina pentru udat spatiu verde

si bransamente pentru locuinte.

Pentru asigurarea apei potabile la consumatori si la hidrantii de incendiu, retelele de

alimentare cu apa se vor executa inelare, din teava de polietilena de inalta

densitate(PEHD) .Conductele se vor monta in pamant la adancimea de inghet , pe un strat

de nisip de 10 cm grosime si se vor acoperi cu 10 cm nisip si apoi pamant rezultat din

sapaturi. Adancimea de pozare a retelelor de apa va fi de -1,25 m fata de cota finita

trotuar.

================================================================== 60


• Canalizarea apelor uzate

Pentru colectarea apelor uzate se propune instalarea de fose septice

individuale ecologice.Aceste fose sunt unitati de tratare primara a apelor uzate, gen

anaerob .Principala caracteristica a acestor fose septice este ca asigura in mod natural,

fara substante chimice , epurarea apelor uzate pana la parametrii prevazuti de

legislatia in vigoare, functie de numarul de utilizatori.Sunt confectionate din polietilena

liniara , material de inalta rezistenta, reciclabil integral.

Ele sunt alcatuite dintr-un bazin principal , denumit bazin de sedimentare, si un

bazin de fermentare.Principiul de functionare este de tip anaerob cu descompunerea si

fermentarea substantelor poluante , prin intermediul bacteriilor ce se formeaza in lipsa

oxigenului.Apele tratate rezultate se evacueaza pe principiul vaselor comunicante , in

puturi absorbante sau drenuri subterane.

Fosele septice vor fi amplasate astfel incat sa permita accesul usor pentru

vidanjare.Ele vor fi pozitionate la cel putin un metru de fundatie si la cel putin 10 m de

orice sursa de apa potabila.

Conductele de colectare a apelor uzate de la locuinte si spatii comerciale vor fi

din tuburi de polipropilena si tuburi PVC , dimensionate corespunzator.Acestea vor fi

pozate ingropat cu pante ce vor asigura viteza de autocuratire.

Apele meteorice din zona studiata vor fi colectate prin intermediul rigolelor.

Retea canalizare pluviala

Apa pluviala colectata de pe acoperisul cladirilor se va evacua la nivelul trotuarului

prin burlane si jgheaburi, apa urmand a se infiltra in spatiul verde adiacent.

Apa pluviala colectata pe caile de acces se va dirija prin rigole marginale spre

spatiile verzi sau emisar.

Proiectul detine Aviz de gospodarire a apelor nr. 145/24 iunie 2009 , emis de

Administratia Nationala „Apele Romane” – Directia Apelor Prut Iasi.

Alimentare cu energie electrica si telecomunicatii

================================================================== 61


• Alimentare cu energie electrica

Alimentarea cu energie electrica a noilor consumatori se va face din reteaua

electrica de medie tensiune existenta (LEA 20kV)prin intermediul unui post de

transformare aeriene amplasate in centrele de greutate ale zonei studiate.Din reteaua

electrica aeriana de 20 kV existenta se vor realiza mai multe derivatii de tip LEA 20Kv

pana la posturile de transformare propuse.Solutia definitiva pentru alimentarea cu energie

elctrica se va stabili de catre SC ELECTRICA SA , la solicitarea beneficiarului , intr-o faza

ulterioara de proiectare.

In concordanta cu programul de dezvoltare al SC FDFEE ELECTRICA SA –

SDFEE Galati , se propune ca liniile electrice sa fie pozate pe strazile principale pe stalpii

din beton armat , respectand distantele fata de toate tipurile de retele.

Alimentare cu energie termica

Pentru obtinerea energiei termice , necesara incalzirii si obtinerii apei calde menajere se

propun centrale termice alimentate cu combustibil solid pentru fiecare locuinta sau spatiu

comercial.

Gospodarie comunala

Colectarea deseurilor menajere se va face individual in fiecare gospodarie, in

pubele ecologice ce se vor evacua, prin intermediul unui agent economic specializat , cu o

frecventa ce se va stabili.Consiliul local are incheiat un contract de salubritate cu SC

ECOSAL Galati de preluare a deseurilor menajere.

CAPITOLUL 6

EFECTE SEMNIFICATIVE ASUPRA MEDIULUI

A.NIVELUL CALITATIV AL FACTORILOR DE MEDIU REZULTAT DIN

IMPLEMENTAREA PUZ

================================================================== 62


Pentru amplasamentul luat in studiu se propune rezolvarea aspectelor legate de

asimilarea unui teritoriu nedezvoltat, fara infrastructura, neechipat edilitar.

Prezenta documentatie prevede echiparea acestui teritoriu cu elementele unei

structuri urbane, stabilirea-detalierea mai explicita a utilizarilor functionale posibile

impreuna cu regulamentul aferent acestor functiuni, stabilirea circulatiilor optime in zona si

a unor posibile parcelari care sa excluda in viitor rezolvarea acceselor la loturi prin

intermediul servitutilor de trecere, echiparea edilitara a zonei.

Folosinta actuala a terenului ce face obiectul Planului Urbanistic Zonal este teren

agricol.

Teritoriul studiat are o pozitie care il face apt pentru constructii cu caracter public

operate privat/public.

Functiunile propuse:

- locuinte ;

- lacas de cult;

- spatii verzi amenajate.

Posibilul impact al investitiei asupra mediului se imparte in :

• impact care are loc in timpul implementarii proiectului;

o impact care are loc in timpul exploatarii acestuia.

Prima faza este limitata la perioada de executie si va exercita un impact asupra

aerului prin emisii de pulberi cu continut variat si prin emisii de vibratii si zgomot.

Efectele au caracter temporar si discontinuu si actioneaza in special asupra

personalului muncitor .

Pentru perioada de exploatare efectele principale pe termen mediu si lung vor fi

estimate si incadrate in limitele impuse conform normativelor in vigoare, pentru fiecare

factor de mediu.

o 1. Factor de mediu aer

Faza de constructie a cladirilor si a obiectivelor tehnico-edilitare

================================================================== 63


Lucrările desfăşurate în perioada de constructie a cladirilor pot avea un impact

negativ asupra calităţii atmosferei din zonele de lucru şi din zonele adiacente datorită

emisiilor de praf şi a gazelor de eşapament din motoarele utilajelor necesare efectuării

acestor lucrări, cât şi ale mijloacelor de transport folosite.

Prin aplicarea pe durata executiei obiectivelor din program a unor masuri obligatorii

de protejare a factorilor de mediu, cumulat cu specificul de dispersie a emisiilor in teritoriu,

va rezulta un nivel de poluare/impurificare mai redus care va conduce la efecte minore,

incadrate in tipul “efecte nedecelabile cazuistic”.

Totuşi, fiind lucrări de mică anvergură, care se desfăşoară în perioade scurte de

timp, se estimează că vor avea un impact nesemnificativ asupra atmosferei.

Printre masurile de protejare a factorului de mediu aer mentionam:

- masuri de reducere a nivelului incarcarii atmosferice cu pulberi in suspensie

sedimentabile;

- materialele de constructii pulverulente se vor manipula in asa fel incat sa se reduca la

minim nivelul particulelor ce pot fi antrenate de curentii atmosferici;

- masuri pentru evitarea disiparii de pamant si materiale de constructii pe carosabilul

drumurilor de acces;

- se interzice depozitarea de pamant excavat sau materiale de constructii in afara

amplasamentului obiectivelor si in locuri neautorizate;

- pamantul excavat va putea fi folosit pentru reamenajare, restaurarea terenului.

Faza de exploatare a obiectivelor propuse prin PUZ

Sursele principale de impurificare/poluare a aerului:

- sistemele de incalzire ;

- mijloace auto – surse mobile.

• Ordinul 462/1993 al MAPPM – stabileste valorile limita la emisie (VLE);

• Ordinul 756/1997 al MAPPM – „Reglementare privind evaluarea poluarii

mediului”:

================================================================== 64


- prag de interventie: depasirea VLE;

- prag de alerta: 70 % din VLE.

Valorile limita la emisii (VLE) pentru focare alimentate cu combustibil solid

Trafic auto

Emisiile de poluanti (gaze esapament) provin din arderea carburantilor (benzina,

motorina) in diverse tipuri de motoare.

Elemente luate in consideratie:

- viteza de circulatie (5 – 10 km/h);

- compozitia traficului (93% autoturisme; 7% autovehicule de tonaj mediu);

- elemente geometrice (aliniament; benzi de circulatie; flux continuu).

Din procesul de ardere a carburantului lichid tip motorina si benzina in motoarele cu

aprindere prin scanteie sau compresie ale autovehiculelor, rezulta: monoxid de carbon

(CO), oxizi de azot (NOx, exprimati prin NO2, ce reprezinta proportia dominanta), oxizi de

sulf (exprimati prin SO2), pulberi in suspensie (PST), hidrocarburi nearse (COV – compusi

organici volatili).

Emisiile de poluanti sunt necontrolate si au caracter discontiuu; se produc intr-un interval

scurt de timp.

Nivelul acestora depinde de o serie de factori:

• tipul de motor (cu aprindere prin scanteie sau compresie): gazele de

esapament au un continut diferit de poluanti, in functie de carburant, implicit de

tipul arderii;

==================================================================

SubstantaConcentratia (mg/mc)

VLE-Ord.462/93 Prag alerta-Ord. 756/97

Oxizi de sulf (exprimati SO2) 2000 24,5Oxizi de azot (exprimati NO2) 500 245

Monoxid de carbon (CO) 250 70Pulberi in suspensie 100 3,5

Marime de referinta: valorile limita se raporteaza la un continut in O2 al efl. gazosi de 6% vol.

65


• regimul de functionare;

• distanta parcursa ;

• timpii de deplasare si manevre;

• frecventa traficului.

Prin Ordinul MAPM nr. 592/25.06.2002 sunt stabilite valorile limita si valorile de prag

pentru nivelul imisiilor. Acestea sunt prezentate in tabelul urmator:

Valori limita, marje de toleranta, praguri de alerta

POLUANTMODUL DELIMITARE

PERIOADADE

MEDIERE

VALOAREA

LIMITA

MARJA DETOLERANT

A

NO2 si NOx

Valoare limita orarapentru protectiasanatatii umane

1 h 200 µg/mc NO2

17 µg/mc

Valoare limita anualapentru protectiasanatatii umane

Ancalendaristic

40 µg/mc NO2

4 µg/mc

SO2

Valoare limita orarapentru protectiasanatatii umane

1 h 350 µg/mc -

Valoare limita anualapentru protectiasanatatii umane

24 h 125 µg/mc Nu

COValoare limita pentru

protectia sanatatii umane

Valoarea maxima zilnica a mediilor pe

8 ore

10 mg/mc -

Prag alerta pentru concentratii masurate consecutiv timp de 3 ore :

- NO2 – 400 µg / mc;

- SO2 – 500 µg / mc.

2. Factor de mediu apa

• Alimentarea cu apa potabila pentru: ================================================================== 66


- consumul menajer si igienico-sanitar;

- combaterea incendiului din exterior;

- stropit spatii verzi,

se va face din conducta existenta Dn 1000 mm.

• Canalizarea apelor uzate


individuale ecologice.Aceste fose sunt unitati de tratare primara a apelor uzate, gen

anaerob .Principala caracteristica a acestor fose septice este ca asigura in mod

natural, fara substante chimice , epurarea apelor uzate pana la parametrii prevazuti de

legislatia in vigoare, functie de numarul de utilizatori.Sunt confectionate din polietilena

liniara , material de inalta rezistenta, reciclabil integral.

Ele sunt alcatuite dintr-un bazin principal , denumit bazin de sedimentare, si un

bazin de fermentare.Principiul de functionare este de tip anaerob cu descompunerea si

fermentarea substantelor poluante , prin intermediul bacteriilor ce se formeaza in lipsa

oxigenului.Apele tratate rezultate se evacueaza pe principiul vaselor comunicante , in

puturi absorbante sau drenuri subterane.


vidanjare.Ele vor fi pozitionate la cel putin un metru de fundatie si la cel putin 10 m de

orice sursa de apa potabila.

Conductele de colectare a apelor uzate de la locuinte si spatii comerciale vor fi din

tuburi de polipropilena si tuburi PVC , dimensionate corespunzator.Acestea vor fi

pozate ingropat cu pante ce vor asigura viteza de autocuratire.


Necesarul de apa – Breviar de calcul

Necesarul de apa va asigura:

• alimentarea cu apa potabila a locuintelor;

• udatul spatiilor verzi;

• necesarul de apa pentru stingerea incendiilor.

================================================================== 67


Determinarea necesarului de apă s-a făcut în conformitate cu STAS 1343/1-

2006 ,P66/2000 şi STAS 1478/94

N loc = 1100- numărul de locuitori estimat

Consum apă– 50 l/om zi.

Debitul specific de apa pentru nevoi gospodaresti pentru zone in care apa se

distribuie prin cismele amplasate in curti fara canalizare, conform STAS SR 1343/1-2006:

qs = 50 l/persoana,zi

Qc = Kzi( Ko x Q orar med.) mc/h- debitul de calcul

Q orar med. = N loc. X qs/24 x 0,001 =[(1100 loc. X 50 l/omzi) /24]x0,001 =2,29

mc/h- debitul orar mediu

Qc = 1,5x(2 x 2,29) = 6,87mc/h

Kzi = 1,5- coeficient zilnic

Ko = 2- coeficient orar

Q nevoi proprii sistem – 0,011 mc/h- debit pentru nevoi proprii in sistem

Q pierderi sistem – 0,68 mc/h- debitul pierderilor din sistem

Qtotal = Qc+Q nevoi sistem+Q pierderi sistem

Qc = 7,56mc/h = 2,1 l/s

Reţeaua de distribuţie se va realiza din ţeavă polietilenă de înaltă densitate (PEHD),

PE 80 ;SDR 11.

Conductele se vor monta în pământ la adâncimea de îngheţ, pe un strat de nisip de

10 cm grosime şi se vor acoperi cu 10 cm nisip şi apoi pământ rezultat din săpătură.

Pe traseul conductei de distribuţie se vor monta hidranţi de incendiu exterior

conform normativelor în vigoare .

Tipurile de ape uzate rezultate ca urmare a functiunilor propuse in PUZ intra in

categoriile:

o ape uzate menajere care prezinta incarcari:

- din gospodarii individuale: materii in suspensie, detergenti, substante

extractibile in eter de petrol, substante organice;

================================================================== 68


- din activitatile specifice unitatilor de deservire publica: baruri, bufet,

rezulta incarcari cu substante organice, suspensii, substante

extractibile cu solventi organici;

o ape meteorice:

- apele meteorice directe prezinta incarcare cu azot, fosfor, suspensii si

substante organice (CBO, CCO);

- apele de scurgere colectate din zona locuita in special de pe zona

carosabila si de pe acoperisuri, incarcate cu substante organice, COT,

suspensii, extractibile cu solventi organici, cloruri, azot total, nitriti,

nitrati, amoniac, fosfor, potasiu, produse petroliere.

3. Eliminarea deseurilor

Pentru investitia propusa, deseurile specifice se incadreaza in tipurile:

- deseuri rezultate din constructii – cod 17 si sunt specifice fazei de constructie;

- deseuri asimilabile cu cele municipale – cod 20 care sunt specifice perioadei de

exploatare a investitiei.

Faza de constructie

In timpul acestei faze o mare cantitate de deseuri va rezulta din constructii, precum

si din materialele de constructii ramase.

In aceasta faza deseurile vor fi de tipul:

Cod 17.01.07 – amestecuri de beton, caramizi, tigle, materiale ceramice

Cod 17.02.01 – lemn

Cod 17.02.02 – sticla

Cod 17.05.08 – resturi de balast

Aceste deseuri se vor colecta in incinta de santier de unde vor fi preluate si

transportate de un operator autorizat; eliminarea deseurilor se va realiza pe baza unui

contract ferm care va fi insotit de o programare, responsabil cu aceasta operatie fiind

constructorul, organizator de santier.

Faza de exploatare

================================================================== 69


In faza de exploatare deseurile specifice se incadreaza in tipul celor asimilabile cu

deseurile municipale si vor consta in:

Cod 20.01 – fractiuni colectate separat

1.1 – hartie si carton

1.2 – sticla

01.08 – deseuri biodegradabile de la bucatarii si cantine

01.10 – imbracaminte

01.11 – textile

01.39 – materiale plastice

01.41 – deseuri de la curatatul cosurilor

Cod 20.02 – deseuri din gradini si parcuri

02.01 – deseuri biodegradabile

02.02 – pamant

02.03 – alte deseuri nebiodegradabile

In ceea ce priveste compozitia chimica a deseurilor menajere aceasta variaza in

limite largi insa, in principiu, substantele componente sunt reprezentate de:

substante celulozice ;

substante albuminoide si proteinice ;

substante grase ;

materiale plastice.

Compozitia chimica – deseuri menajere

Grupele de substante %

================================================================== 70


CeluloziceAlbuminoide

ProteineSubstante grase, rasini

LigninaSubstante minerale incinerabile

Substante minerale neincinerabileMateriale plastice

TOTAL

48,05,03,04,012,05,021,02,0

100,0

Deseurile stradale si din constructii

In ceea ce priveste compozitia deseurilor stradale si a celor din constructii,

compozitia estimata este de :

praf, pamant – 60 – 80 % din greutate;

frunze, lemne – 5 – 4 % ;

hartie, cartoane – 2 – 4 % ;

resturi de la santierele de constructii (moloz, piatra, caramizi, var,etc) – 3 – 5

%;

resturi vegetale si minerale aruncate intamplator pe strazi si alei – 0,1 - 0,2 %;

alte materiale 3 – 6 %.

Greutatea specifica estimata este cuprinsa intre 700 - 800 kg/mc.

Colectare, transport, depozitare

Colectarea deseurilor menajere se va face in pubele ecologice si se vor evacua,

prin intermediul unui agent economic specializat, cu o frecventa ce se va stabili in

conformitate cu normele in vigoare.

Planul Judetean de Gestionare a deseurilor recomanda colectarea selectiva a deseurilor

pe cel putin 3 categorii :

- deseuri organice (zootehnice si fractia organica din deseurile menajere care au

ca destinatie Depozitul ecologic Tirighina

- deseuri valorificabile :sticla plastic, hartie care vor fi colectate si transportate la

unitatile de valorificare

================================================================== 71


- deseuri nevalorificabile care vor fi transportate la Depozitul ecologic Tirighina

B. IMPACT SI EFECTE REZULTATE PRIN IMPLEMENTAREA PUZ

Evaluarea strategica de mediu – SEA – reprezinta o tehnica de evaluare a

impactului asupra mediului in stadiul de propunere aplicata politicilor de planuri si

programe. Aceasta tehnica asigura mai multe tipuri pentru evaluarea aspectelor privitoare

la consecintele asupra sanatatii si mediului, punand accent deosebit pe aspectele legate

de sanatatea umana.

Evaluarea impactului asupra sanatatii

Sanatatea, definita de OMS ca ”starea de bine fizic, psihic si social si nu numai

absenta bolii sau infirmitatii”, este, fara indoiala, rezultatul interactiunii unei multitudini de

factori biologici, de mediu, sociali, si ai sectorului de sanatate, in continua interactiune,

greu de cuantificat ca pondere in determinismul concret al starii de sanatate.

Mediul in contextul sanatatii

Generic mediul include totalitatea factorilor fizici, chimici si biologici, naturali sau

rezultati ai actiunii antropizante a omului asuprea mediului natural, care constituie cadrul

inconjurator in care indivizii traiesc si care, de cele mai multe ori, este greu influentabil sau

inaccesibil actiunii individuale. Acesta include astfel o multitudine de aspecte de la

calitatea aerului, apei, alimentului, solului, poluarea sonora, nivelul radiatiilor, calitatea

locuirii, transporturilor, care, impreuna contribuie si influenteaza starea de sanatate.

Sanatatea in relatie cu mediul

Definitia OMS a sanatatii in relatie cu mediul, cea care inglobeaza “atat efectele

directe ale agentilor fizici, chimici si biologici din mediu asupra sanatatii si starii de bine

fizic, psihic si social, cat si efectele (de multe ori indirecte) mediul psihologic, social si

================================================================== 72


estetic, (inclusiv aspectele legate de locuire, dezvoltare urbana si transporturi)”, ne ofera o

imagine a complexitatii domeniului, si, implicit a necesitatii colaborarii coerente,

coordonate si unitare la nivelul politicilor si programelor internationale si comunitare in

vederea interventiei eficiente.

Domeniul sanatatii in relatie cu mediul

Sanatatea in relatie cu mediul este acea componenta a sanatatii publice al carei

scop il constituie prevenirea imbolnavirilor si promovarea sanatatii populatiei in relatie cu

factorii din mediu. Domeniul sanatatii in relatie cu mediul include toate aspectele teoretice

si practice, de la politici si pana la metode si instrumente legate de identificarea, evaluarea,

prevenirea, reducerea si combaterea efectelor factorilor de mediu asupra sanatatii

populatiei. Astfel, domeniul de interventie al sanatatii in relatie cu mediul este unul

multidisciplinar, complex, care presupune colaborarea intersectoriala si interinstitutionala a

echipelor de specialisti si a managerilor acestora, pentru intelegerea, descrierea,

cuantificarea si controlul actiunii factorilor de mediu asupra sanatatii.

1. Impact si efecte asociate poluarii aerului

Efectele poluarii aerului asupra sanatatii depind de o serie de procese fizice,

chimice, fiziologice si comportamentale, care se determina si se influenteaza reciproc.

Expunerea la aerul poluat inconjurator este asociata unui numar de efecte asupra

sanatatii, incepand cu simptome trecatoare la nivelul tractului respirator si pana la

reducerea functiilor pulmonare, limitarea functionalitatii si a performantelor generale ale

organismului.

De asemenea efectele adverse ale aerului poluant influenteaza nu numai sistemul

respirator dar si pe cel cardiovascular, traduse in cresteri ale morbiditatii si mortalitatii

pentru aceste grupe de boli si reducerea sperantei de viata sanatoase a populatiei zonelor

poluate. Calitatea aerului este considerata in literatura de specialitate ca un indicator al

expunerii populationale.

Principalele efecte asociate expunerii la poluantii ubicuitari atmosferici, rezultati ai

proceselor de combustie fie industriala, de trafic sau considerati ca relevanti pentru

impactul in conformitate cu studiile OMS sunt prezentate in continuare:

================================================================== 73


Efectele asociate poluarii aerului

POLUANTEFECTELE EXPUNERII DE

SCURTA DURATAEFECTELE EXPUNERII

CRONICE

Particule in suspensie

reactii inflamatoriisimptome respiratoriiefecte adverse ale sistemului cardiovascularcresterea utilizarii serviciilor medicalecresterea internarilor in spitalecresterea mortalitatii

cresterea simptomelor respiratoriireducerea functionarii plamanului la copiicresterea frecventei bolilor pulmonarereducerea capacitatii functionale pulmonare la adultireducerea sperantei vietii sanatoase in special datorita mortalitatii cardiopulmonare

Ozon

efecte adverse in functionarea sistemului respiratorreactii inflamatorii ale plamanuluiefecte si simptome respiratoriicresterea utilizarii serviciilor medicalecresterea internarilor in spitalecresterea mortalitatii

reducerea capacitatii functionale pulmonare

Dioxid de azot

afectarea functiei pulmonarecresterea utilizarii serviciilor medicalecresterea internarilor in spitalecresterea mortalitatii

reducerea capacitatii functionale pulmonarecresterea frecventei si severitatii simptomelor respiratorii

1.1 Niveluri de siguranta, efecte asupra sanatatii

Particulele in suspensie

Particulele rezulta din procesul de combustie si din numeroase alte activitati fiind un

poluant ubicuitar al mediului de viata. Efectele acestora depind de marimea lor, cele cu

diametrul > 10 µ, (sedimentabile) fiind retinute la nivelul cailor respiratorii superioare in timp ce

cele cu diametru cuprins intre 1 si 10 µ, (care sedimenteaza dupa legea lui Stokes) raman mai

mult timp in atmosfera si patrund pana la nivelul alveolelor pulmonare. Ajunse in organism prin

inhalare sunt retinute la nivelul cailor respiratorii superioare, la nivelul alveolelor patrunzand

numai cele cu diametre de 2-3 µ. Epurarea are loc la nivelul pneumocitelor, si prin

ascensiunea mucusului datorate aparatului ciliar partial sunt expulzate prin actul de tuse.

================================================================== 74


Aceste particule sunt de multe ori bogate in metale si compusi organici iar

expunerea este ubicuitara. Pe de alta parte anumiti compusi ai particulelor sunt mai putin

daunatori cum ar fi sarea, sulfatii, nitratii, praful etc.

Principalele efecte functionale asupra organismului produse de expunerea de lunga

durata la concentratii mari sau repetate, de PM sunt: bronhoconstrictie a cailor respiratorii cu

cresterea rezistentei cailor respiratorii insotite de tuse, expectoratie, scaderea consecutiva a

modificarilor histologice si biochimice a rezistentei la infectii; scaderea capacitatii de difuzie a

gazelor pe zone insulare din plaman si obstructia bronhiolelor mici. Consecintele clinice

constau in cresterea frecventei si gravitatii afectiunilor rspiratorii acute, a bronsitei cronice, a

emfizemului pulmonar si a astmului bronsic si instalarea in timp a bronsitei cronice obstructive

nespecifice.

Nivelurile recomandate: in contexul studiilor epidemiologice derulate si a datelor

limitate privind nivelurile masurate ale PM10 si PM2,5 nu se pot stabili cu certitudine limite

pentru care sa nu apara efecte observabile. Totusi, s-a observat ca efectele au aparut la

concentratii medii pe 24 de ore de sub 100 µg/m3. Pentru efectele expunerii de lunga durata,

pentru care dovezile epidemiologice sunt inca si mai reduse, s-a observat ca acestea apar

la concentratii medii anuale de sub 20 µg/m3. In aceste conditii valorile expunerii trebuie sa

fie mentinute in limite cat mai mici.

Dioxidul de azot

Poluant rezultat din procesul de combustie care face parte din categoria gazelor cu

efect iritant. Este un gaz solubil in mucusul cailor aeriene superioare si care patrunde

adanc in caile respiratorii.

Efectele functionale si histologice ale acestuia sunt similare cu ale celorlalti poluanti

iritanti, efectul bronhonhoconstrictor fiind mai redus decat al combinatiei cu pulberile in

suspensie. Expunerea la concentratii crescute poate determina edemul tractului respirator

culminand cu edemul pulmonar acut. Expunerea cronica la concentratii relativ crescute

genereaza cresterea incidentei si gravitatii bronsitei, bronsiolitei si pneumoniei. Grupele cu

risc crecut sunt copii, batranii si bolnavii cu astm, bronsita cronica, boli respiratorii cronice.

================================================================== 75


Aparitia efectelor acute si cronice mentionate pentru subiectii sanatosi este

confirmata pentru valori de 400 µg/m3, in consecinta nivelul critic recomandat de OMS este

sa nu fie depasite 200 µg/m3/24 h (0,11 ppm) sau o medie anuala de 40 µg/m3. Ultimele studii

asupra poluarii din combustie, au indicat ca dioxidul de azot a fost cauza principala de

imbolnavire chiar si sub limita legala de 40 µg/m3.

Monoxidul de carbon

Este un poluant habitual al mediului, rezultat din procesele de combustie incompleta.

Gaz fara gust si miros cu o afinitate pentru hemoglobina de 210 ori mai crescuta decat

oxigenul ceea ce face sa intre in competitie cu acesta si sa formeze carboxihemoglobina

(COHb) in proportie de 0,16 % din Hb circulanta pentru fiecare mg/m3 din aer. Efectele

acute, intoxicatiile accidentale apar in cazul combustiei in spatii inchise si se realizeaza la

concentratii crescute de peste 7 % COHb si se manifesta prin semnele hipoxiei cerebrale si

limitarea capacitatii de efort.

Principalele efecte ale expunerii populationale la concentratii moderate dar de lunga

durata de monoxid de carbon se manifesta prin: aparitia unui sistem asteno-vegetativ

consecutiv hipoxiei cronice, lezarea endoteliului arterial si agravarea procesului de

ateroscleroza, afectarea cardiaca; teratogeneza, lezarea fatului si cresterea frecventei

malformatiilor congenitale etc.

Valorile recomandate de catre OMS in scopul evitarii efectelor individuale si

epidemiologice sunt: 100 mg/m3 (90 ppm) /l5 minute, 60 mg/m3 (50 ppm) pentru 30 minute,

30 mg/m3 (25 ppm) / 60 minute, l0 mg/m3 (10 ppm)/ 8 ore.

2. Impact si efecte asociate poluarii apelor

Prin implementarea investitiei care a generat PUZ-ul vor rezulta :

o ape uzate menajere care prezinta incarcari:

- din gospodarii individuale: materii in suspensie, detergenti, substante

extractibile in eter de petrol, substante organice;

================================================================== 76


- din activitatile specifice unitatilor de deservire publica: baruri, bufet,

rezulta incarcari cu substante organice, suspensii, substante

extractibile cu solventi organici;

o ape meteorice:

- apele meteorice directe prezinta incarcare cu azot, fosfor, suspensii si

substante organice (CBO, CCO);

- apele de scurgere colectate din zona locuita in special de pe zona

carosabila si de pe acoperisuri, incarcate cu substante organice, COT,

suspensii, extractibile cu solventi organici, cloruri, azot total, nitriti,

nitrati, amoniac, fosfor, potasiu, produse petroliere.

Pentru colectarea apelor uzate se propune instalarea de fose septice individuale

ecologice.Aceste fose sunt unitati de tratare primara a apelor uzate, gen anaerob

.Principala caracteristica a acestor fose septice este ca asigura in mod natural , fara

substante chimice , epurarea apelor uzate pana la parametrii prevazuti de legislatia in

vigoare, functie de numarul de utilizatori.

3. Poluarea sonora, impact si efecte asociate

Zgomotul este un factor de mediu omniprezent pentru care limita dintre nivelul

necesar si cel nociv, dependent de o multitudine de factori ( fizici ai zgomotului,

personali ai receptorului sau alte variabile externe) este greu de stabilit.

Expunerea ocupationala, la niveluri destul de ridicate de zgomot, pe o perioada relativ

scurta de timp este responsabila de efectele otice, de limitare a acuitatii auditive, precum si

de actiunea ca factor de risc asociat in aparitia si severitatea hipertensiunii arteriale, in

cresterea riscului infarctului de miocard, etc.

Expunerea prelungita la un nivel de zgomot crescut produce tulburari acute si

cronice care conduc la modificari la nivelul intregului organism uman.

Impactul asupra organismului se manifesta prin:

- accelerarea pulsului, cresterea tensiunii arteriale, cresterea frecventei si

amplitudinii respiratorii, etc.;

- impact asupra scoartei cerebrale care reactioneaza concomitent sau

independent prin scaderea atentiei, aparitia insomniei, oboselii rapide, care

================================================================== 77


conduc la diminuarea muncii intelectuale, aparitia cefaleei, asteniei nervoase,

etc.;

- printre maladiile cauzate de zgomot se mai citeaza: nevrozele, psihastenia,

gastrita, ulcerul gastric si duodenal, colita, diabetul, hipertiroidismul, etc.

In cazul expunerii populationale, caracterizate prin niveluri mai reduse dar persistente,

efectele principale sunt cele nespecifice, datorate actiunii de stressor neurotrop a

zgomotului. Acestea se manifesta in sfera psihica, de la simpla reducere a a atentiei si

capacitatilor mnezice si intelectuale, si pana la tulburari psihice si comportamentale si

sunt traduse clinic prin oboseala, iritabilitate, si senzatie de disconfort.

Expunerea la zgomot poate provoca diverse tipuri de raspuns reflex, in special daca

zgomotul este neasteptat sau de natura necunoscuta. Aceste reflexe sunt mediate de

sistemul nervos vegetativ si sunt cumoscute sub demumirea de reactii de stres. Ele

exprima o reactie de aparare a organismului si au un caracter reversibil in cazul

zgomotelor de scurta durata. Repetarea sistematica sau persistenta a zgomotului produc

alterari definitive ale sistemului neurovegetativ, tulburari circulatorii, endocrine, senzoriale,

digestive, etc.

Efectele asupra organismului datorate expunerii cronice la zgomot, listate in

bibliografia de specialitate, sunt prezentate in tabelul urmator:

Nivel expunere critica si efecte

Nivel de zgomot echivalent/dB(A)

Efecte

20 – 45 Reducerea inteligibilitatii vorbirii

35 / interior Afectarea calitatii somnului

42 / exterior Disconfort

55 / interior Treziri

70 / exterior Afectiuni cardiace

75 / interior Afectarea auzului

70 / exterior Hipertensiune

================================================================== 78


Susele de zgomot din zona studiata si din imprejurimi sunt foarte putine,

reprezentate doar de traficul auto .

Pentru perioada in care se vor executa constructiile, nivelul de zgomot variaza

functie de tipul si intensitatea operatiilor, tipul utilajelor in functiune, regim de lucru,

suprapunerea numarului de surse si dispunerea pe suprafata orizontala si/sau verticala,

prezenta obstacolelor naturale sau artificiale cu rol de ecranare, distanta santierelor fata de

zona locuita.

In scopul limitarii posibilului impact al poluarii sonore asupra sanatatii populatiei

se recomanda aplicarea unor masuri de protectie specifice activitatilor de santier.

Masuri de protectie impotriva zgomotului pentru perioada de constructie:

• adaptarea graficului zilnic de desfasurare a lucrarilor la necesitatile de protejare a

receptorilor sensibili din vecinatate;

• oprirea motoarelor vehiculelor de transport in timpul efectuarii operatiilor de incarcare a

pamantului excavat;

• atenuarea zgomotului sau izolarea componentelor care vibreaza;

• amplasarea de atenuatoare de zgomot;

• intretinerea preventiva a utilajelor (pe masura ce piesele componente se uzeaza,

nivelul de zgomot poate creste);

• combaterea zgomotului si vibratiilor care se propaga prin sol prin utilizarea unor masuri

de amortizare (dale flotante).

Pentru perioada de exploatare a investitiei nivelul de zgomot nu va exercita efecte

negative asupra starii de sanatate, sau asupra factorilor de mediului.

4. Impact si efecte asociate poluarii solului

Pentru etapa de executie si amenajare cat si pentru cea de exploatare sunt

prevazute o serie de masuri speciale de protectie a solului si prin aplicarea acestora se

apreciaza ca impactul asupra mediului va fi nesemnificativ.

5. Impact si efecte asociate cu eliminarea deseurilor

================================================================== 79


Prin aplicarea masurilor propuse prin PJGD privind eliminarea deseurilor, impactul

va avea efect pozitiv in rezolvarea prioritatii sectoriale identificate, astfel:

Protectia mediului si a sanatatii oamenilor

• amenajarea unor platforme de precolectare si dotarea acestora corespunzator,

pentru asigurarea colectarii selective;

• sortarea fractiunii de “hartie + carton” si “plastic, PET-uri”, la sursa;

• preluare si transport asigurat de operator autorizat,

Impact social si relevanta pentru dezvoltarea locala si regionala

• imbunatatirea calitatii serviciilor de salubritate, ceea ce va conduce la

imbunatatirea confortului si a calitatii vietii cetatenilor;

• diminuarea cantitatilor de deseuri depozitabile (ultime) prin recuperarea deseurilor

valorificabile (hartie + carton, plastic, PET-uri, ) .

Prin aplicarea masurilor specifice investitiei propuse privind eliminarea deseurilor,

respectiv:

- precolectare la locul generarii (incinta) in mod selectiv in recipienti;

- preluare si transport asigurat de operator autorizat,

se apreciaza ca impactul va fi nesemnificativ.

6. Impact si efecte asociate cu biodiversitatea

Avandu-se in vedere faptul ca activitatea analizata se desfasoara in vecinatatea SPA

Lunca Siretului Inferior, arie protejata infiinta prin Hotararea de Guvern nr. 1284/2007

precizam urmatoarele aspecte:

- sectorul in care se va realiza investitia este lipsit de ecosisteme de interes pentru

hranirea, popasul sau adapostul speciilor de pasari mentionate in Formularul Standard,

fiind situat la distanta fata de albia minora a raului Siret;

- activitatea proiectata nu va afecta avifauna specifica;

================================================================== 80


- speciile de pasari pentru existenta carora s-a propus infiintarea ariei speciale de

protectie sunt intalnite mai ales in zonele umede din amonte (lacurile de acumulare

existente pe raul Siret), in lungul albiei majore, in zonele cu stufarisuri sau in padurile

de sleau si doar temporar isi cauta hrana in zonele cultivate din acest areal;

In acest sens, consideram ca proiectul analizat nu reprezinta un factor de

stress fata de populatiile de pasari si nici nu va afecta starea de conservare

populatiilor acestora.

================================================================== 81

Raport de mediu pentru Planul Urbanistic ZonalAnsamblu de locuinte cu dotarile si spatiile verzi aferente Com.Sendreni, jud.Galati

C. EVALUAREA IMPACTULUI – MATRICE DE EVALUARE

În continuare, se prezintă într-un mod sintetic, evaluarea efectelor potenţiale asupra

componentelor de mediu, pe termen scurt, mediu şi lung, cu explicitarea punctajelor

acordate, luând în consideraţie următoarele semnificaţii ale semnelor:

Legendă:

+ - impact pozitiv

- - impact negativ

X - fără impact

Grad de intensitate a impactului

xxx – mare

xx – medie

x – redusă

Termen:

- scurt

- mediu

- lung

Evaluarea impactului asupra componentelor de mediu

Nr. crt.

Componente de mediu

Efectele impactului asupra mediului pe termen

Observaţii/explicaţii/ caracterizarea impactului

Scurt Mediu Lung

1. Sol /subsol+ ++ +++ Conform explicaţiilor anexate

2. Apă subterană+ ++ +++ Conform explicaţiilor anexate

3. Apă de suprafaţă + ++ +++ Conform explicaţiilor anexate

4. Aer atmosfericx ++ ++ Conform explicaţiilor anexate

5. Climax x x Conform explicaţiilor anexate

6. Floră şi faună terestră

+ + + Conform explicaţiilor anexate

================================================================ 82


7. Sănătatea populaţiei

x x x Conform explicaţiilor anexate

8. Comunitatea locală / Mediul social şi economic /Turism

+ + +++ Conform explicaţiilor anexate

9. Peisaj x x x Conform explicaţiilor anexate

CAPITOLUL 7

EFECTE SEMNIFICATIVE ASUPRA MEDIULUI IN CONTEXT

TRANSFRONTIERA

Obiectul PUZ- ului produce efecte pozitive in zona de amplasament propusa si

nu se pune problema aparitiei unor efecte cu caracter transfrontier.

CAPITOLUL 8

MASURI DE PREVENIRE, REDUCERE SI COMPENSARE A

EFECTELOR ADVERSE REZULTATE DIN IMPLEMENTAREA PUZ-

ULUI

8.1 Masuri pentru protejarea factorului de mediu aer

8.1.1 Faza de executie

In aceasta faza sursele principale de poluare sunt reprezentate de activitatile

specifice organizarii de santier, iar impactul se manifesta in special asupra factorilor

de mediu aer, sol, populatie.

Prin aplicarea pe toata durata executiei obiectivelor din program a unor masuri

obligatorii de protejare a factorilor de mediu, va rezulta un nivel de poluare mai redus

care va conduce la efecte minore, incadrate in tipul “efecte nedecelabile cazuistic”.

Printre masurile de protejare a factorului de mediu aer mentionam:

- masuri de reducere a nivelului incarcarii atmosferice cu pulberi in suspensie

================================================================ 83


sedimentabile;

- materialele de constructii pulverulente se vor manipula in asa fel incat sa se

reduca la minim nivelul particulelor ce pot fi antrenate de curentii atmosferici;

- masuri pentru evitarea disiparii de pamant si materiale de constructii pe

carosabilul drumurilor de acces;

- se interzice depozitarea de pamant excavat sau materiale de constructii in afara

amplasamentului obiectivelor si in locuri neautorizate;

- pamantul excavat va putea fi folosit pentru reamenajare, restaurarea terenului.

8.1.2 Faza de exploatare a obiectivului propus prin PUZ

Pentru evitarea situatiilor de crestere a concentratiilor de poluanti atmosferici se

pot propune o serie de solutii tehnice pentru imisiile rezultate din procesele de ardere

combustibili pentru incalzire si autovehicule :

• Orientarea in viitor pentru implementarea de tehnologii cu

potential cat mai redus de poluare;

• Atenuarea poluarii aerului cu poluanti proveniti de la

autovehicule, prin amenajarea de spatii de protectie plantate cu arbori inalti,

reducerea vitezelor de trafic in zona locuita, amenajarea spatiilor de parcare la cel

putin 10 m de ferestre.

8.2 Masuri pentru protejarea factorului de mediu apa

• Realizarea unui sistem centralizat de alimentare cu apa.

• Interzicerea executarii constructiilor de orice fel in albiile minore ale cursurilor de

apa ;

• Autorizarea lucrarilor va fi permisa numai cu avizul autoritatilor si cu asigurarea

masurilor de prevenire specifice.

================================================================ 84


8.3 Masuri pentru protejarea factorului de mediu sol

• Nu se vor introduce substante poluante in sol si nu se va modifica

structura sau tipul solului.

• In ceea ce priveste colectarea, depozitarea si transportul deseurilor se

va incheia un contract cu un operator de salubritate autorizat.

• Lucrarile care se vor efectua pentru dotarile tehnico-edilitare se vor

executa ingrijit, cu mijloace tehnice adecvate in vederea evitarii pierderilor

accidentale pe sol si in subsol.

• Vor fi luate masuri de reducere a nivelului incarcarii atmosferice cu

pulberi in suspensie sedimentabile.

• Se vor lua masuri pentru evitarea disiparii de pamant si materiale de

constructii pe carosabilul drumurilor de acces.

• Se interzice depozitarea de pamant excavat sau materiale de constructii

in afara amplasamentului obiectivului si in locuri neautorizate.

8.4 Masuri de protectie privind vegetatia, calitatea peisajului si fauna

Proiectul propus nu va produce modificări ale unor suprafeţe împădurite,

corpuri de apă, mlaştini, zone protejate sau habitatele unor specii de plante incluse în

Cartea Roşie. Proiectul nu va avea efecte asupra florei locale, asupra populaţiilor de

păsări, mamifere, peşti sau nevertebrate.

Nu sunt necesare măsuri suplimentare de diminuare a impactului generat de

proiectul evaluat asupra biodiversităţii mediului. Proiectarea şi execuţia obiectivelor

situează impactul asupra biodiversităţii în domeniul NESEMNIFICATIV.

• Pentru imbunatatirea situatiei privind spatiul verde si calitatea peisajului, au

fost propuse functiuni urbane noi, reconversia altora si masuri administrative,

tipuri de exploatare a unor zone, tipuri de utilizare a produselor rezultate,

================================================================ 85


reconformarea circulatiilor majore, lucrari importante pentru ecologizarea unor

zone. De asemenea a fost utilizata ideea de rezolvare a unor probleme privind

imaginea comunei si protectia unor zone functionale cu ajutorul vegetatiei.

• Pentru vegetatie si fauna:

- admiterea prin Regulametul Local de Urbanism, numai a

functiilor urbane ce nu pot strica echilibrul ecologic al acestor zone.

• La amenajarea spatiilor verzi si de recreere se interzice

introducerea de specii ca pradatorii, specii exotice sau OMG si se propune

utilizarea speciilor locale (din pepiniere Romsilva). De asemenea ca masura de

protectie se va elimina aplicarea pesticidelor si ingrasamintelor in spatiile verzi.

8.5 Masuri de protectie impotriva riscurilor naturale

• Unul din cele mai importante riscuri naturale este

legat de structura terenurilor. Pentru a evita distrugerea constructiilor se impun

mai multe categorii de masuri:

- pastrarea terenurilor cu probleme pe cat posibil ca spatii verzi;

- introducerea in Regulamentul Local de Urbanism a prevederilor

necesare pentru terenurile posibil de construit.

• Riscurile naturale privind asigurarea constructiilor pentru un raspuns cat mai bun

in cazul seismelor sunt avute in vedere prin:

- prevederi cuprinse in Regulamentul Local de Urbanism;

- respectarea proiectarii cladirilor pentru urmatoarele caracteristici

conform STAS 11100/1-93 (coeficientul seismic Ks = 0,20, perioada de

colt Tc = 1,0 sec, gradul seismic asimilat = VIII).

In zonele potential inundabile se vor lua urmatoarele masuri:

Asigurarea evacuarii apelor prin intermediul santurilor si, acolo unde

exista, a canalelor de desecare; obligatia creerii santurilor in lungul drumurilor.

================================================================ 86


Se vor executa lucrari de decolmatare si inlocuire a tuburilor din zona

de traversare a DN 25 de catre Valea Rusca, cu tuburi cu sectiune

corespunzatoare pentru preluarea apelor la precipitatii abundente.

Autorizarea constructiilor in zone cu risc potential de inundare(intre cele

doua parcele exista paraul Rusca Mare , cu apa permanenta si debite mari in

perioadele cu precipitatii abundente si posibilitate de inundare in vecinatatea

DN25) , sa se faca la o distanta minima de 15 m fata de albia paraului si numai

daca proiectul de autorizare cuprinde toate masurile necesare asigurarii protectiei

maxime:

a. proiectare pe baza de studii geotehnice;

b. verificarea proiectului la cerintele: rezistenta si stabilitate; siguranta in

exploatare; igiena, sanatatea oamenilor, refacerea si protectia mediului;

izolatie termica, hidrofuga si economie de energie;

c. neexecutarea de subsoluri/demisoluri;

d. ridicarea nivelului parterului, hidroizolare adecvata;

e. sistematizarea terenului astfel incat, fara incalcarea codului civil, sa se

asigure drenarea apei si protejarea constructiei.

Se interzice astuparea canalelor de desecare si, acolo unde acest lucru

s-a produs se vor lua masuri de refunctionalizare a acestora.

Se interzice orice incalcare a codului civil privitoare la scurgerea

naturala a apelor.

Se interzice executarea de constructii in zonele cu exces de umiditare.

In zonele potential inundabile datorita cresterii nivelului apei, construirea

devine potential posibila numai in urma unor studii de specialitate (definitivarea

hartilor de risc, proiect de indiguire aprobat in conditiile legii).

8.6 Masuri de protectie impotriva riscurilor antropice

================================================================ 87


Pentru combaterea partiala a zgomotului produs de traficul pe caile rutiere se

recomanda construirea gardurilor ce delimiteaza proprietatile cu un parapet plin de

minim 1 m si dublarea lor cu vegetatie ce cuprinde toate palierele de inaltime si cu

frunze mari. Aportul adus de vegetatie in stoparea zgomotului este relativ slab, dar

ajuta la diminuarea poluantilor din aer si are un efect psihologic major.

Un procent din suprafata loturilor trebuie puternic plantata in special cu arbori

fructiferi, cu o densitate de minim un arbore la 50 mp/lot. Aportul adus de vegetatie in

stoparea zgomotului este relativ slab, dar ajuta la stoparea poluantilor din aer si sol si

are un efect psihologic major.

Se vor avea in vedere:

o Lucrarile de constructie a obiectivelor vor incepe numai dupa obtinerea

avizelelor necesare;

o Respectarea indicativelor P.O.T. si C.U.T. avizate.

CAPITOLUL 9

EXPUNEREA MOTIVELOR CARE AU DUS LA SELECTAREA

VARIANTEI OPTIME

S-au analizat doua variante la PUZ:

o Varianta 0 – cazul neimplementarii planului;

o Varianta I – varianta in care se va implementa planul.

Neimplementarea programului propus va conduce la o serie de efecte

negative:

- discrepante functionale – zona nu beneficiaza de prezenta retelelor

edilitare ;

- zona destructurata cu disfunctii de imagine, estetica si ambient la

nivelul spatiului in prezent neconstruit;

- nerezolvarea accesibilitatii si circulatiei carosabile pe zona de terenuri

agricole, lipsa infrastructurii;

================================================================ 88


- lipsa unei amenajari sau plantari cu vegetatie inalta, cu rol de perdea de

protectie atat pentru zgomot dar mai ales pentru protectia vizuala;

- lipsa organizarii unui traseu pietonal integrat in sistemul de circulatii si

lipsa tramei de deservire carosabila a teritoriului studiat.

Varianta I conduce la urmatoarele avantaje:

- cresterea economica locala si regionala;

- se vor crea noi locuri de munca;

- furnizarea de noi oportunitati si alternative pentru dezvoltarea si

cresterea competitivitatii regiunii;

- contribuie la existenta unui mediu mai protejat, mai bine manageriat,

prin promovarea conceptului de durabilitate in gestionarea resurselor zonei;

- realizarea unui sistem centralizat de alimentare cu apa;

- se va dezvolta reteaua de alimentare cu energie electrica pentru a

asigura un grad de fiabilitate ridicat si o exploatare de buna calitate;

- aplicarea unui sistem modern si eficient in gestionarea deseurilor.

CAPITOLUL 10

MASURI AVUTE IN VEDERE PENTRU MONITORIZAREA

EFECTELOR SEMNIFICATIVE ALE

IMPLEMENTARII PUZ-ULUI

Activitatea obiectivului în condiţii normale de funcţionare nu va genera un

impact negativ asupra calităţii factorilor de mediu.

Zona amplasamentuluii propus nu este caracterizată prin alunecari de teren,

eroziuni, zone carstice.

================================================================ 89


Nu am identificat efecte semnificative ale implementării P.U.Z. asupra factorilor

de mediu.

Monitorizare privind reducerea impactului asupra mediului

Se vor monitoriza următoarele aspecte:

• Eliminarea poluării solului şi aerului în interiorul amplasamentului şi zonele

adiacente pe timpul lucrărilor de construcţie şi în perioada de exploatare.

Această activitate de monitorizare se referă la modul de gestionare a materialelor de

construcţie şi modul de lucru al utilajelor de construcţie în perioada edificării

constructiilor, în vederea evitării poluări factorului de mediu sol. De asemenea se va

urmări modul de utilizare a stratului de pământ fertil de la suprafaţa solului ce va fi

decopertat, în vederea utilizării lui pe amplasament la crearea de spaţii verzi.

• Eliminarea poluării solului şi apelor de suprafaţă cauzată de depozitarea

necontrolată a deşeurilor menajere.

Se vor monitoriza lucrările de construcţii în vederea evitării poluării factorilor de

mediu apă şi sol prin depozitarea necontrolată a diferitelor deşeuri de materiale de

construcţii.

• Implementarea sistemului de colectare selectivã a deşeurilor, în viitorul

cartier, atât la nivelul populaţiei, cât şi în zonele publice. Se va pune accent

pe colectarea selectivă a diferitelor tipuri de deşeuri menajere provenite de la

locatari.

• Realizarea unei suprafeţe de spaţii verzi suficient de mari, care, in vederea

indeplinirii obiectivului de minimum 20 m2 spatiu verde/locuitor, pana la data

de 31 decembrie 2010, si de minimum 26 m2/locuitor, pana la data de 31

decembrie 2013, stabilit prin OUG nr.114/2007

In cadrul PUZ – analizat este prevăzută realizarea unor suprafeţe de spaţii verzi

şi perdele de protecţie vegetală, ca o măsură importantă în vederea asigurării unui

confort sporit locatarilor. Se va monitoriza realizarea acestei masuri.

================================================================ 90


CAPITOLUL 11

REZUMAT FARA CARACTER TEHNIC

11.1 Descrierea PUZ – Informatii generale

Planul se numeste:

PLANUL URBANISTIC ZONAL – ANSAMBLU DE LOCUINTE CU DOTARILE SI

SPATIILE VERZI AFERENTE T76/P428/1,T75/P427/1

comuna SENDRENI, judet GALATI

Beneficiar :CONSILIUL LOCAL AL COMUNEI SENDRENI

Zona de amplasare:

Arealul care face obiectul PUZ „Ansamblu de locuinte cu dotarile si spatiile

verzi aferente „se afla situat in extravilanul agricol al Comunei Sendreni, judetul

Galati, Tarlaua 76 P 428/1, Tarlaua 75 P 247/1 cu o suprafata de 27,769 ha.

Terenul este amplasat la nord de satul Sendreni si se invecineaza cu:

- la Vest – teren intravilan Sendreni;

- la Nord – teren extravilan Sendreni;

- la Est – teren intravilan Sendreni;

Scopul studiului consta in rezolvarea complexa a problemelor functionale ,

tehnice si estetice din zona, privind reconversia functionala a unui teren in suprafata

================================================================ 91


de 27,769 ha din teren arabil extravilan in teren cu posibilitatea de amplasare a

locuintelor ,institutiilor si serviciilor , spatii verzi si modificarea P.O.T-ului rezultat din

noua functiune , in conditiile respectarii dreptului de proprietate si a interselui public.

Obiectivele generale ale proiectului vizeaza:

- Valorificarea potentialului existent

- Stabilirea structurii morfo-functionale si configurativ-spatiale zona de

nord a Comunei Sendreni.

Strategii de interventie:

- realizarea unei dotari optime cu servicii si functii conexe locuirii;

- stabilirea unei structuri rezidentiale clar definite;

- valorificarea potentialului zonei de dezvoltare ca zona

rezidentiala;

- utilizarea functionala eficienta;

- ridicarea calitatii estetico-functionala si de accesibilitate, repartitie

si relationare facila a dotarilor propuse;

- stoparea degradarii ecologice a zonei si amenajarea

peisagistica-ambientala.

Proiectul PUZ a fost intocmit in baza certificatului de urbanism.

In prezent terenul este liber de constructii, neamenajat si are functiunea de

teren agricol. Prin realizarea amenajarilor si constructiilor propuse se va obtine o

zona de locuinte ca zona dominanta.

Intravilanul aprobat al comunei Sendreni este de 482,99 ha , la aceasta

suprafata se va adauga terenul studiat de 27,769 ha , care va deveni un UTR la o

reactualizare a PUG-ului comunei Sendreni.

In urma reconversiei functionale , zona studiata va avea functiunile de :locuinte

si servicii, spatii verzi amenajate.

================================================================ 92


Bilant teritorial general


(ha)Ac(mp)

Ad(mp)

Loturi locuinte 19,884 59652,00 119304,00Lacas cult 0,490 1860,00 1860,00Spatii verzi amenajate 1,630 - -Suprafata apa 0,525 - -Carosabil si trotuare 5,240

52400,0052400,00

TOTAL 27,769 113912,00 173564,00

P.O.T :41,02

C.U.T: 0,625

Regim de inaltime maxim: P+2E

11.2 Metodologii utilizate in evaluarea impactului

Pentru intocmirea Raportului de Mediu s-au utilizat metodele indicate de

prevederile legislatiei in vigoare si literatura de specialitate.

Nu s-au identificat probleme relevante privind realizarea proiectului.

11.3 Impactul prognozat asupra mediului si masuri de

diminuare a impactului

Protectia apelor


individuale ecologice.Aceste fose sunt unitati de tratare primara a apelor uzate,

gen anaerob.Principala caracteristica a acestor fose septice este ca asigura in

mod natural , fara substante chimice , epurarea apelor uzate pana la parametrii

prevazuti de legislatia in vigoare, functie de numarul de utilizatori.

Ele sunt alcatuite dintr-un bazin principal , denumit bazin de sedimentare,

si un bazin de fermentare.Principiul de functionare este de tip anaerob cu

descompunerea si fermentarea substantelor poluante , prin intermediul bacteriilor

================================================================ 93


ce se formeaza in lipsa oxigenului.Apele tratate rezultate se evacueaza pe

principiul vaselor comunicante , in puturi absorbante sau drenuri subterane.


vidanjare.Ele vor fi pozitionate la cel putin un metru de fundatie si la cel putin 10 m


Protectia aerului

Nivelul emisiilor atmosferice rezultate atat in faza de constructie cat si in faza

de exploatare a obiectivelor propuse prin PUZ, se vor situa sub valorile limita stabilite

prin Ordinele nr. 462/93 si 756/97.

Se va asigura controlul si verificarea tehnica periodica a centralelor termice si

a instalatiilor anexe, suprainaltarea cosurilor de evacuare a gazelor arse fata de

cladirile din jur, optimizarea programului de desfasurare a proceselor de ardere.

Protectia solului

Constructiile si amenajarile care vor fi realizate pe acest amplasament, prin

specificul lor (locuinte si dotari aferente) nu vor evacua noxe care sa polueze solul si

subsolul din perimetrul incintei si din vecinatati.

Nu apar probleme deosebite legate de poluarea solului pe amplasament, cu

exceptia unor cazuri accidentale.

Nu se vor introduce substante poluante in sol si nu se va modifica structura

solului.

In ceea ce priveste colectarea, depozitarea si transportul deseurilor se impun o

serie de masuri:

================================================================ 94


- realizarea in unitatile economice si unitati publice, de puncte

(platforme) special amenajate in vederea colectarii si depozitarii

temporare a deseurilor;

- se va implementa sistem de colectare selectiva a deseurilor la

sursa;

- serviciul de colectare si transport se va realiza printr-un operator

de salubritate autorizat.

Concluzii si Recomandari

In urma evaluarii de mediu a PUZ Sendreni s-a constatat ca efectele pozitive

asupra mediului si a sanatatii umane sunt mult mai numeroase decat aspectele

negative.

Ca efecte negative s-au identificat:

- scoaterea din circuitul agricol al unor suprafete care vor fi introduse in

intravilan;Suprafata introdusa in intravilan , de 27,769 ha va fi repartizata in cea mai

mare parte zonei pentru locuinte.Aceasta suprafata va ramane in continuare in

circuitul agricol, pana la emiterea autorizatiilor de constructie pe amplasamentele

respective.

Consideram ca extinderea intravilanului in acest sector aflat in vecinatatea

ariei protejate Lunca Siretului Inferior, nu afecteaza obiectivele de conservare

stabilite si nu duc la o degradare a statutului de conservare al speciilor de

pasari pentru existenta carora s-a declarat ROSPA0071.

In ce priveste aspectele pozitive rezultate in urma implementarii PUZ, acestea

sunt :

================================================================ 95


- Racordarea la sistemul centralizat de alimentare cu apa va contribui la

imbunatatirea starii de sanatate a populatiei;

- Implementarea unui sistem de management al deseurilor care sa aiba la baza

colectarea selectiva a deseurilor – va duce la diminuarea efectelor negative asupra

mediului specifice depozitelor necontrolate de deseuri;

- Extinderea intravilanului si constructia de noi locuite vor duce la marirea spatiului de

locuit pe cap de locuitor.

Recomandari cadru pentru componenta de mediu apa:

Conceptia de gospodarire integrata a apelor imbina aspectele de utilizare a acestora

cu cele de protectie a ecosistemelor naturale. Astfel, se au in vedere urmatoarele

obiective:

a) Asigurarea alimentarii continue cu apa a folosintelor si in special a populatiei prin :

- utilizarea surselor de apa existente prin: extinderea retelei de alimentare cu apa

din acumularile existente;

- utilizarea rationala prin economisirea apei si reducerea pierderilor din sistemele de

transport, retelele de distributie a apei, procese tehnologice si minimalizarea

consumurilor specifice.

b) Imbunatatirea calitatii apelor la evacuare:

- Instituirea ariilor de protectie sanitara în jurul obiectivelor de interes.

Recomandari cadru pentru componenta de mediu sol si gestiunea deseurilor:

- aplicarea planului judetean de gestionare a deseurilor;

- crearea unui sistem de colectare selectiva a deseurilor

- implementarea unor instrumente economice locale a caror aplicare sa stimuleze

activitatea de reciclare si reutilizare a deseurilor.

Intocmit, Ing. Eni Lidia Biolog Garleanu Ionut

================================================================ 96

Documents

Raport de Mediu PUZ SENDRENI