RAPORT DE MEDIU REACTUALIZARE PLAN URBANISITIC ...apmgl-old.anpm.ro/files/ARPM Galati/AVIZE/RM_EA/28.02... · supraexploatarea resurselor naturale, gestionarea, folosirea sau planificarea

RAPORT DE MEDIU REACTUALIZARE PLAN URBANISITIC

GENERALCOMUNA GHERĂSENI, JUDEŢUL BUZĂU

Beneficiar:

Consiliul Local al Comunei Gherăseni

Elaborator:

prof. dr. ing. Georgescu Lucian

Pagina 2 din 113

Raport de Mediu – Reactualizare PUG comuna Gherăseni

PFA. Prof. dr. ing. Georgescu Lucian

Pagina 2 din 113

RAPORT DE MEDIU

REACTUALIZARE PLAN URBANISITIC

GENERAL

COMUNA GHERĂSENI, JUDEŢUL BUZĂU

BENEFICIAR: Consiliul local al comunei Gher ăseni

Autorul atestat al raportului de mediu: prof. dr. ing. Georgescu Lucian

2010

Pagina 3 din 113



Pagina 3 din 113

1 INTRODUCERE

1.1. Legisla ţie româneasc ă privind evaluarea impactului asupra mediului pentr u

proiecte, planuri şi programe

Evaluarea impactului asupra mediului este o procedura prin care se evaluează

potenţialele efecte negative pe care un proiect, public sau privat, un plan sau program le

poate avea asupra mediului prin natura, dimensiunea sau localizarea lui.

Evaluarea impactului asupra mediului a fost introdusa în legislaţia naţionala prin:

Ordonan ţa de Urgenta a Guvernului nr. 195/2005 privind protecţia mediului,

modificată şi completată de Legea Nr. 265 din 29 iunie 2006.

Legea nr. 22 din 22/02/2001 de ratificare a Convenţiei privind evaluarea impactului de

mediu în context transfrontieră, adoptată la Espo la 25 februarie 1991 (M.Of., Partea I nr.105

din 01/03/ 2001), cu modificările şi completările ulterioare.

HG nr. 445/2009 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice si private

asupra mediului (abrog ă HG 1213/2006)

ORDIN nr. 135/76/84/1284 din 10 februarie 2010 privind aprobarea Metodologiei de

aplicare a evaluării impactului asupra mediului pentru proiecte publice si private (abrog ă

Ord. 860/2002)

Ordinul MAPM nr. 863/2002 privind aprobarea ghidurilor metodologice aplicabile

etapelor procedurii-cadru de evaluare a impactului asupra mediului (M. Of. 52 din

31/01/2003);

Ordinul MAPM nr. 864/26.09.2002 pentru aprobarea Procedurii de evaluare a

impactului asupra mediului în context transfrontalieră şi de participare a publicului la luarea

deciziei în cazul proiectelor cu impact transfrontalieră (M.Of., Partea I nr. 397 din

09/06/2003), cu modificările şi completările ulterioare.

Hotărârea de Guvern nr.1076 din 08.07.2004 privind stabilirea procedurii de realizare a

evaluării de mediu pentru planuri şi programe (M. Of., Partea I nr. 707 din 05/08/2004).

OM nr. 117/2006 (MO nr. 186/27.02.2006) pentru aprobarea Manualului privind

aplicarea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri si programe;

OM nr. 995/2006 (MO nr. 812/03.10.2006) pentru aprobarea listei planurilor si

programelor care intră sub incidenta HG nr. 1076/2004 (MO nr. 707/05.08.2004) privind

stabilirea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri si programe.

In ceea ce priveste protectia naturii armonizarea legislatiei nationale cu Directivele si

Regulamentele Europene privind protectia naturii s-a realizat prin:

Pagina 4 din 113



Pagina 4 din 113

� OUG 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor

naturale, a florei si faunei salbatice. Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 442 din 29/06

/2007, modificată si completată prin OUG 154/2008;

� HG 1284/2007 privind declararea ariilor de protectie specială avifaunistică ca parte

integrantă a retelei ecologice europene Natura 2000 în România;

� ORDIN nr. 19/2010 pentru aprobarea Ghidului metodologic privind evaluarea

adecvată a efectelor potentiale ale planurilor sau proiectelor asupra ariilor naturale protejate

de interes comunitar;

� H.G. nr. 230/2003 privind delimitarea rezervatiilor biosferei, parcurilor nationale si

parcurilor naturale si constituirea administratiilor acestora, modificată prin HOTARAREA nr.

1.529 din 1 noiembrie 2006;

� H.G. nr. 2151/2004 privind instituirea regimului de arii naturale protejate pentru noi

zone;

� H.G. 1581/2005 privind instituirea regimului de arie naturala protejata pentru noi zone;

� Ord. nr. 552/2003 privind aprobarea zonarii interioare a parcurilor nationale si a

parcurilor naturale, din punct de vedere al necesitatii de conservare a diversitatii biologice;

� Ord. 1533/2008 privind aprobarea Metodologiei de atribuire a administrării ariilor

naturale protejate care necesită constituirea de structuri de administrare si a Metodologiei de

atribuire a custodiei ariilor naturale protejate care nu necesită constituirea de structuri de

administrare;

� Ord. nr. 207/2006 privind aprobarea continutului Formularului Standard Natura 2000

si a manualului de completare al acestuia;

� Legea nr. 13/1993 (M.Of. nr. 62/25.03.1993) pentru aderarea Romaniei la Conventia

privind conservarea vietii salbatice si a habitatelor naturale din Europa, adoptata la Berna la

19 septembrie 1979;

� Legea nr. 58/13.07.1994 (M.Of. nr. 199/02.08.1994) pentru ratificarea Conventiei

privind diversitatea biologica, semnata la Rio de Janeiro la 5 iunie 1992;

� Legea nr. 13/1998 (M.Of. nr. 24/26.01.1998) pentru aderarea Romaniei la Conventia

privind conservarea speciilor migratoare de animale salbatice, adoptata la Bonn la 23 iunie

1979;

� Legea nr. 89/2000 (M.Of. nr. 236/30.05.2000) pentru ratificarea Acordului privind

conservarea pasarilor de apa migratoare african-eurasiatice, adoptat la Haga la 16 iunie

1995;

Pagina 5 din 113



Pagina 5 din 113

� Legea nr. 90/2000 (M.Of. nr. 228/23.05.2000) pentru aderarea Romaniei la Acordul

privind conservarea liliecilor in Europa, adoptat la Londra la 4 decembrie 1991.

Legislaţia naţională prevede ca evaluarea impactului asupra mediului să fie realizată cât

mai devreme posibil, în faza de pregătire a documentaţiei care fundamentează fezabilitatea

proiectului, astfel încât, pe de o parte să existe toate premizele că nu se vor irosii resurse

materiale şi de timp pentru proiectarea unei activităţi, iar pe de alta parte, să existe informaţii

suficiente pentru realizarea evaluării de mediu.

Evaluarea de mediu se efectuează pentru anumite planuri şi programe prevăzute în

legislaţia de mediu, din domeniile: agricultura, industria extractive a a petrolului, gazelor

naturale, cărbunelui şi turbei, industria energetica, producerea şi prelucrarea metalelor,

industria materialelor minerale de construcţii, industria chimică şi petrochimica, industria

lemnului şi hârtiei, proiecte de infrastructura precum şi proiecte din domeniul managementul

apei şi al deşeurilor.

Glosar de termeni conform legisla ţiei de mediu (HG 1076/2004):

Raport de mediu - parte a documentaţiei planurilor sau programelor care identifica,

descrie şi evaluează efectele posibile semnificative asupra mediului ale aplicării acestora şi

alternativele lor raţionale, luând în considerare obiectivele şi aria geografica aferentă.

Planuri şi programe - planurile şi programele, inclusiv cele cofinanţate de Comunitatea

Europeana, ca şi orice modificări ale acestora, care: - se elaborează şi/sau se adoptă de

către o autoritate la nivel naţional, regional sau local ori care sunt pregătite de o autoritate

pentru adoptarea, printr-o procedura legislativa, de către Parlament sau Guvern; - sunt

cerute prin prevederi legislative, de reglementare sau administrative;

Titularul planului sau programului - orice autoritate publica, precum şi orice persoana

fizica sau juridica care promovează un plan sau un program.

Autoritate competenta - autoritate de mediu, de ape, sănătate sau altă autoritate

împuternicita potrivit competentelor legale sa execute controlul reglementarilor în vigoare

privind protecţia aerului, apelor, solului şi ecosistemelor acvatice sau terestre.

Public - una sau mai multe persoane fizice ori juridice si, în concordanta cu legislaţia

sau cu practica naţională, asociaţiile, organizaţiile ori grupurile acestora;

Evaluare de mediu - elaborarea raportului de mediu, consultarea publicului şi a

autoritarilor publice interesate de efectele implementării planurilor şi programelor, luarea în

considerare a raportului de mediu şi a rezultatelor acestor consultări în procesul decizional şi

asigurarea informării asupra deciziei luate;

Pagina 6 din 113



Pagina 6 din 113

Aviz de mediu pentru planuri şi programe - act tehnico-juridic scris, emis de către

autoritatea competenta pentru protecţia mediului, care confirmă integrarea aspectelor privind

protecţia mediului în planul sau în programul supus adoptării;

Impact de mediu - modificarea negativa considerabila a caracteristicilor fizice, chimice

şi structurale ale elementelor şi factorilor de mediu naturali; diminuarea diversităţii biologice;

modificarea negativa considerabila a productivităţii ecosistemelor naturale şi antropizate;

deteriorarea echilibrului ecologic, reducerea considerabila a calităţii vieţii sau deteriorarea

structurilor antropizate, cauzata, în principal, de poluarea apelor, a aerului şi a solului;

supraexploatarea resurselor naturale, gestionarea, folosirea sau planificarea teritoriala

necorespunzătoare a acestora; un astfel de impact poate fi identificat în prezent sau poate

avea o probabilitate de manifestare în viitor, considerata inacceptabila de către autorităţile

competente.

Determinare – reprezintă metoda utilizata pentru a calcula, previziona, estima sau

măsura valoarea unui indicator sau a efectului dăunător relaţionat;

Poluare poten ţial semnificativ ă - concentraţii de poluanţi în mediu, ce depăşesc

pragurile de alertă prevăzute în reglementările privind evaluarea poluării mediului. Aceste

valori definesc nivelul poluării la care autorităţile competente consideră ca un amplasament

poate avea un impact asupra mediului şi stabilesc necesitatea unor studii suplimentare şi a

masurilor de reducere a concentraţiilor de poluanţi în emisii/evacuări.

Poluare semnificativ ă - concentraţii de poluanţi în mediu, ce depăşesc pragurile de

intervenţie prevăzute în reglementările privind evaluarea poluării mediului.

Prag de alert ă - concentraţii de poluanţi în aer, apa, sol sau în emisii/evacuări, care au

rolul de a avertiza autorităţile competente asupra unui impact potenţial asupra mediului şi

care determina declanşarea unei monitorizări suplimentare si/sau reducerea concentraţiilor

de poluanţi din emisii/evacuări.

Prag de interven ţie - concentraţii de poluanţi în aer, apa, sol sau în emisii/evacuări, la

care autorităţile competente vor dispune executarea studiilor de evaluare a riscului şi

reducerea concentraţiilor de poluanţi din emisii/evacuări.

Proba de referin ţa - proba materială produsă de un institut specializat, ce poate fi

utilizata pentru a identifica precizia şi acurateţea tehnicilor de analiza chimica a solurilor.

Obiective de remediere - concentraţii de poluanţi, stabilite de autoritatea competenta,

privind reducerea poluării solului, şi care vor reprezenta concentraţiile maxime ale poluanţilor

din sol după operaţiunile de depoluare. Aceste valori se vor situa sub nivelurile de alerta sau

Pagina 7 din 113



Pagina 7 din 113

intervenţie ale agenţilor contaminanţi, în funcţie de rezultatele şi recomandările studiului de

evaluare a riscului.

Plan de ac ţiune – reprezintă planul realizat de autoritatea competenta cu scopul de a

controla problema analizata şi a efectelor acesteia indicându-se metoda de reducere.

Aer ambiental - aer la care sunt expuse persoanele, plantele, animalele si bunurile

materiale, în spatii deschise din afara perimetrului uzinal.

Emisie de poluan ţi/emisie - descărcare în atmosfera a poluanţilor proveniţi din surse

staţionare sau mobile.

Zgomotul ambiental – este zgomotul nedorit, dăunător, creat de activităţile umane,

cum ar fi traficul rutier, feroviar, aerian, precum şi de industrie;

Indicator de zgomot – reprezintă scara fizică folosită pentru descrierea zgomotului

ambiental relaţionat cu efectul dăunător;

Evacuare de ape uzate/evacuare - descărcare directă sau indirectă în receptori

acvatici a apelor uzate conţinând poluanţi sau reziduuri care alterează caracteristicile fizice,

chimice şi bacteriologice iniţiale ale apei utilizate, precum şi a apelor de ploaie ce se scurg de

pe terenuri contaminate:

Folosinţa sensibilă şi mai puţin sensibilă - tipuri de folosinţe ale terenurilor, care

implica o anumita calitate a solurilor, caracterizata printr-un nivel maxim acceptat al

poluanţilor.

Glosar de termeni conform legisla ţiei de urbanism (legea 350/2001 actualizat ă,

legea 168/2007).

Aprobare - opţiunea forului deliberativ al autoritarilor competente de încuviinţare a

propunerilor cuprinse în documentaţiile prezentate şi susţinute de avizele tehnice favorabile,

emise în prealabil. Prin actul de aprobare (lege, hotărâre a Guvernului, hotărâre a consiliilor

judeţene sau locale, după caz) se conferă documentaţiilor putere de aplicare, constituindu-se

astfel ca temei juridic în vederea realizării programelor de amenajare teritoriala şi dezvoltare

urbanistică, precum şi a autorizării lucrărilor de execuţie a obiectivelor de investiţii.

Avizare - procedura de analiza şi exprimare a punctului de vedere al unei comisii

tehnice din structura ministerelor, administraţiei publice locale ori a altor organisme centrale

sau teritoriale interesate, având ca obiect analiza soluţiilor funcţionale, a indicatorilor tehnico-

economici şi sociali ori a altor elemente prezentate prin documentaţiile de amenajare a

teritoriului şi de urbanism. Avizarea se concretizează printr-un act (aviz favorabil sau

nefavorabil) cu caracter tehnic si obligatoriu.

Pagina 8 din 113



Pagina 8 din 113

Caracter director - însuşirea unei documentaţii aprobate de a stabili cadrul general de

amenajare a teritoriului şi de dezvoltare urbanistica a localităţilor, prin coordonarea acţiunilor

specifice. Caracterul director este specific documentaţiilor de amenajare a teritoriului.

Caracter de reglementare - însuşirea unei documentaţii aprobate de a impune anumiţi

parametri soluţiilor promovate. Caracterul de reglementare este specific documentaţiilor de

urbanism.

Circula ţia terenurilor - schimbarea titularilor dreptului de proprietate sau de exploatare

asupra terenurilor prin acte de vânzare-cumpărare, donaţie, concesiune, arendare etc.

Competenta de avizare/aprobare - abilitarea legala a unei instituţii publice si

capacitatea tehnica de a emite avize/aprobări.

Dezvoltare durabil ă - satisfacerea necesitaţilor prezentului, fără a se compromite

dreptul generaţiilor viitoare la existenta şi dezvoltare.

Dezvoltare regional ă - ansamblul politicilor autorităţilor administraţiei publice centrale şi

locale, elaborate în scopul armonizării strategiilor, politicilor si programelor de dezvoltare

sectoriala pe arii geografice, constituite în "regiuni de dezvoltare", şi care beneficiază de

sprijinul Guvernului, al Uniunii Europene şi al altor instituţii şi autorităţi naţionale şi

internaţionale interesate.

Documenta ţie de amenajare a teritoriului şi de urbanism - ansamblu de piese scrise

şi desenate, referitoare la un teritoriu determinat, prin care se analizează situaţia existenta şi

se stabilesc obiectivele, acţiunile şi măsurile de amenajare a teritoriului şi de dezvoltare

urbanistica a localităţilor pe o perioada determinata.

Parcelare - acţiunea urbana prin care o suprafaţa de teren este divizata în loturi mai

mici, destinate construirii sau altor tipuri de utilizare. De regula este legata de realizarea unor

locuinţe individuale, de mică înălţime.

Regimul juridic al terenurilor - totalitatea prevederilor legale prin care se definesc

drepturile şi obligaţiile legate de deţinerea sau exploatarea terenurilor.

Reţea de localit ăţi - totalitatea localităţilor de pe un teritoriu (naţional, judeţean, zona

funcţionala) ale căror existentă şi dezvoltare sunt caracterizate printr-un ansamblu de relaţii

desfăşurate pe multiple planuri (economice, demografice, de servicii, politico-administrative

etc.). Reţeaua de localităţi este constituită din localităţi urbane si rurale.

Teritoriu administrativ - suprafaţa delimitata de lege, pe trepte de organizare

administrativa a teritoriului: naţional, judeţean şi al unităţilor administrativ teritoriale

(municipiu, oraş, comuna).

Pagina 9 din 113



Pagina 9 din 113

Teritoriu intravilan - totalitatea suprafeţelor construite şi amenajate ale localităţilor ce

compun unitatea administrativ-teritoriala de baza, delimitate prin planul urbanistic general

aprobat şi în cadrul cărora se poate autoriza execuţia de construcţii şi amenajări. De regula

intravilanul se compune din mai multe trupuri (sate sau localităţi suburbane componente).

Teritoriu extravilan - suprafaţa cuprinsa intre limita administrativ-teritoriala a unităţii de

baza (municipiu, oraş, comuna) şi limita teritoriului intravilan.

Zona func ţional ă - parte din teritoriul unei localităţi în care, prin documentaţiile de

amenajare a teritoriului şi de urbanism, se determina funcţiunea dominantă existentă şi

viitoare. Zona funcţională poate rezulta din mai multe părţi cu aceeaşi funcţiune dominantă

(zona de locuit, zona activităţilor industriale, zona spatiilor verzi etc.).

Zonificarea func ţional ă este acţiunea împărţirii teritoriului în zone funcţionale.

Zona de protec ţie - suprafeţe în jurul sau în preajma unor surse de nocivitate, care

impun protecţia zonelor învecinate (staţii de epurare, platforme pentru depozitarea controlata

a deşeurilor, puţuri seci, cimitire, noxe industriale, circulaţie intensă etc.).

Zona de risc natural - areal delimitat geografic, în interiorul căruia există un potenţial

de producere a unor fenomene naturale distructive care pot afecta populaţia, activităţile

umane, mediul natural şi cel construit şi pot produce pagube şi victime umane.

Zona protejat ă - suprafaţa delimitată în jurul unor bunuri de patrimoniu, construit sau

natural, a unor resurse ale subsolului, în jurul sau în lungul unor oglinzi de apa etc. şi în care,

prin documentaţiile de amenajare a teritoriului şi de urbanism, se impun măsuri restrictive de

protecţie a acestora prin distanta, funcţionalitate, înălţime şi volumetrie.

1.2 Considera ţii generale

Conform HG 1076/2004, raportul de mediu trebuie să identifice, descrie şi evalueze

potenţialele efecte semnificative asupra mediului ale implementării planului sau programului,

precum şi alternativele rezonabile ale acestuia, luând în considerare obiectivele şi aria

geografică ale planului sau programului.

Planurile urbanistice generale (P.U.G.) au caracter de reglementare (caracter

operaţional) şi răspund programului de amenajare spaţială a teritoriului şi de dezvoltare a

localităţilor ce compun unitatea teritorial – administrativă de bază.

Scopul raportului de mediu este reprezentat de:

� Stabilirea direcţiilor, priorităţilor şi reglementărilor de amenajare a teritoriului şi

dezvoltare urbanistică a localităţilor;

Pagina 10 din 113



Pagina 10 din 113

� Utilizarea raţională şi echilibrată a terenurilor necesare funcţiunilor urbanistice;

� Precizarea zonelor cu riscuri naturale (alunecări de teren, inundaţii, neomogenităţi

geologice, reducerea vulnerabilităţii fondului construit existent);

� Evidenţierea fondului valoros şi a modului de valorificare a acestuia în folosul

localităţii;

� Creşterea calităţii vieţii, cu precădere în domeniile locuirii, dotărilor aferente locuirii

şi serviciilor;

� Fundamentarea realizării unor investiţii de utilitate publică;

� Asigurarea suportului reglementar (operaţional) pentru eliberarea certificatelor de

urbanism şi autorizaţiilor de construire;

� Corelarea intereselor colective cu cele individuale în ocuparea spaţiului.

Grupul de lucru constituit pentru definitivarea Planului Urbanistic General –

„Actualizarea PUG comuna Gherăseni” a consultat autorităţile publice responsabile cu

protecţia mediului (Agenţia Regională de Protecţie a Mediului Galaţi, Agenţia Locala de

Protecţie a Mediului, Garda de Mediu şi Consiliul Judeţean), a autorităţilor publice

responsabile cu sănătatea umană (Direcţii Judeţene de Sănătate Publică) cu privire la

următoarele aspecte:

� conţinutul raportului de mediu;

� relaţia planului cu alte planuri şi programe;

� problemele de mediu existente în zonă;

� factorii/aspectele de mediu cu relevanţă pentru plan;

� obiectivele de mediu relevante pentru plan, ţintele şi indicatorii;

� criteriile pentru determinarea efectelor semnificative potenţiale ale planului asupra

mediului;

� categoriile de impact, formatul şi conţinutul matricei de evaluare a efectelor

semnificative potenţiale asupra mediului ale prevederilor planului;

� nivelul de extindere şi de detaliere a evaluării de mediu, respectiv, a raportului de

mediu;

� evaluarea alternativelor şi selectarea celor mai bune opţiuni pentru protecţia mediului;

� concluziile cu privire la rezultatele evaluării de mediu;

� propunerile pentru reducerea/eliminarea impactului planului asupra mediului;

� propunerile privind monitorizarea prevederilor planului cu privire la

reducerea/eliminarea efectelor negative asupra mediului şi monitorizarea efectelor

Pagina 11 din 113



Pagina 11 din 113

planului asupra mediului

1.3. Informa ţii generale

Reactualizarea Planului Urbanistic General, a fost întocmită în baza unei analize

multicriterale a situaţiei existente a anului 2009 şi a strategiilor de dezvoltare care stabilesc

obiectivele, acţiunile şi măsurile de dezvoltare a comunei Gherăseni în următorii 10 ani.

Raportul de Mediu vizează:

� stabilirea problemelor cheie care trebuie luate în considerare în cadrul evaluării

proiectului Actualizare PUG comuna Gherăseni;

� analiza posibilelor efecte în cazul în care PUG - actualizat nu este implementat;

� identificarea unui set optim de obiective şi priorităţi de dezvoltare specifice;

� identificarea măsurilor optime care duc la îndeplinirea acestor obiective de mediu

stabilite prin PUG;

� propune un sistem viabil de monitorizare şi gestionare;

� asigură consultări în timp util şi eficiente cu autorităţile implicate şi publicul interesat,

inclusiv cu cetăţenii şi grupuri organizate interesate;

� informează factorii de decizie cu privire la obiectivele PUG şi posibilele impacturi ale

acestuia;

� notifică autorităţile implicate şi publicul interesat cu privire la forma finală a PUG -

actualizat şi motivele adoptării acestuia.

1.4. Beneficiarul proiectului

Consiliul Local al Comunei Gherăseni, judeţul Buzău, cod 127245, telefon 0238-

583331, 0238-583190, fax 0238-583331, e-mail [email protected].

1.5. Autorul atestat al raportului de mediu


1.6. Denumirea proiectului

Reactualizarea Plan Urbanistic General Comuna Gherăseni, judeţul Buzău.

Pagina 12 din 113



Pagina 12 din 113

1.7. Localizarea geografic ă şi administrativ ă

Centrul administrativ al comunei Gherăseni este satul Gherăseni. Comuna are două sate

component:

• Gherăseni;

• Sudiţi.

Comuna Gherăseni are o suprafaţă a teritoriului administrativ de 5141,97 ha,şi este

amplasata la 18,00 Km, în partea de Sud – Est a judeţului Buzău, având următoarele

comune limitrofe:

- la N-V comuna Costeşti;

- la S comuna Mihăileşti;

- la S-V comuna Movila Banului;

- la S-E comuna Smeeni;

- La N-E comuna Tinteşti.

Figura nr. 1 – Planul Jude ţului Buz ău şi încadrarea în teritoriul a Comunei

Gherăseni

Pagina 13 din 113



Pagina 13 din 113

Figura nr. 2 – Plan de încadrare în teritoriu a Com unei Gher ăseni

Modul de folosin ţă a terenurilor pe teritoriul administrativ al comun ei

Bilanţul teritorial al suprafeţelor cuprinse în limita teritoriului administrativ are

structura:

Tabel nr. 1 Bilan ţul suprafe ţelor zonelor func ţionale din intravilanul existent

BILANŢ TERITORIAL EXISTENT INTRAVILAN SAT GHER ĂSENI Nr crt. ZONE FUNCTIONALE

EXISTENT Suprafa ţă (Ha) Procent %

1 Zonă locuinţe şi funcţiuni complementare 162,93 74,09 % 2 Zonă instituţii şi servicii de interes public, comerţ 2,50 1,14 % 3 Zonă unităţi industriale depozitare 1,13 0,51 %

Pagina 14 din 113



Pagina 14 din 113

Nr crt .

ZONE FUNCTIONALE EXISTENT 4 Zonă unităţi agro-zootehnice 26,08 11,86 % 5 Zonă gospodărire comunală biserică + cimitir 1,05 0,48 % 6 Spaţii verzi agrement sport 0,60 0,27 % 7 Zonă căii de comunicaţii rutiere 25,63 11,65 %

Total teritoriu zon ă studiat ă 219,92 100,00 %

BILANT TERITORIAL EXISTENT INTRAVILAN SAT SUDITI Nr crt. ZONE FUNCTIONALE

EXISTENT Suprafa ţă (Ha) Procent %

1 Zonă locuinţe şi funcţiuni complementare 57.74 84.51% 2 Zonă instituţii şi servicii de interes public, comerţ 0.46 0.70 % 3 Zonă gospodărie comunală biserică+cimitir 1.09 1.60% 4 Zonă terenuri sub apă 1.17 1.71 % 5 Zonă căi de comunicaţii 7.86 11.48 %

Total teritoriu zona studiata 68.32 100 ,00 %

Figura nr. 3 Bilan ţul teritorial al suprafe ţelor cuprinse în limita teritoriului

administrativ

2 EXPUNEREA CONŢINUTULUI ŞI A OBIECTIVELOR PLANULUI DE URBANISM

GENERAL, PRECUM ŞI A RELAŢIEI CU ALTE PLANURI ŞI PROGRAME RELEVANTE

2.1 Structura Planului de Urbanism General

România ca Stat Membru al Uniunii Europene trebuie să atingă un nivel de dezvoltare

egal cu cel al Statelor Membre şi să realizeze obiectivele europene de coeziune economică

şi socială.

Plecând de la această premisă, priorităţile şi măsurile incluse în Planul Naţional de

Pagina 15 din 113



Pagina 15 din 113

Dezvoltare (P.N.D.) 2007 - 2013 pentru Coeziune Economică şi Socială (C.E.S.) au rolul de a

sprijini dezvoltarea economică şi socială a României.

De asemeni, acestea sunt argumentate şi justificate în politicile de dezvoltare sectoriale

şi regionale dar şi în strategiile elaborate de ministerele de resort, precum şi în Planurile

Regionale de Dezvoltare (P.R.D.), elaborate sub coordonarea Agenţiilor de Dezvoltare

Regionala (A.D.R.).

Planul de Urbanism General elaborat şi aprobat potrivit legii constituie un instrument de

aplicarea a politicii de dezvoltare a localităţilor.

Prin intermediul Planul Urbanistic General au fost stabilite obiectivele şi determinate

direcţiile generale de dezvoltare ale localităţilor aflate pe teritoriul administrative al Comunei

Gherăseni, dar şi strategia, priorităţile şi reglementările cu privire la dezvoltarea pe o

perioadă determinată de 10 ani.

Conţinutul P.U.G. - ului răspunde unor cerinţe referitoare la:

� analiza situaţiei existente şi evidenţierea disfuncţionalităţilor la nivelul teritoriului

comunei Gherăseni;

� relaţionarea localităţilor în teritoriul administrativ;

� determină principalele direcţii de dezvoltare a comunei, precum şi metodele de

intervenţie – unde este cazul;

� analiza potenţialului uman, al volumului şi structurii acestuia, a dinamicii populaţiei şi a

resurselor de muncă;

� zonificarea funcţională a localităţii;

� prezentarea tipului de proprietate asupra terenului şi a circulaţiei acestuia în funcţie de

necesităţi;

� organizarea transportului şi a circulaţiei, având prognoza traficului şi relaţiilor localităţii

în teritoriu;

� propuneri de dezvoltare a echipării edilitare corelate cu direcţiile de dezvoltare ale

localităţii şi capacităţile necesare;

� protecţia mediului, prin respectarea principiilor dezvoltării durabile pe termen lung a

localităţii;

� posibilităţile şi condiţiile de realizare a obiectivelor de utilitate publică la nivelul

localităţii, rezervând suprafeţele de teren necesare acestora.

Pagina 16 din 113



Pagina 16 din 113

2.2 Obiectivele Planului de Urbanism General

Prin PUG se doreşte stabilirea direcţiilor de dezvoltare ale comunei Gherăseni, în

corelare cu potenţialul economic şi uman cu aspiraţiile de ordin social şi cultural ale

populaţiei.

Obiectivele pe termen mediu (10 ani) de dezvoltare ale administraţiei comunale

prevăd:

• Introducerea în intravilan a unor terenuri în vederea construirii;

• Realizarea unor noi drumuri şi reabilitarea căilor de comunicaţie rutieră existente;

• Extinderea reţelelor de apă existente şi realizarea unor reţele de canalizare

centralizate şi a unei staţii de epurare a apelor menajere;

• Realizarea reţelei de alimentare cu gaze a celor două sate ale comunei Gherăseni;

• Extindere şi amenajare teren de sport şi spaţii verzi;

• Propunerea şi implementarea unor măsuri de sistematizare verticală a cotei terenurilor

cu risc de băltire şi executarea unui sistem de drenaj a apelor pluviale;

• Diminuarea impactului negativ asupra zonelor protejate prin monitorizarea activităţilor

de păşunat, utilizarea pesticidelor în agricultură, depozitarea conformă a deşeurilor

menajere.

2.3 Relaţia Planului de Urbanism General cu alte planuri si programe relevante

Directiva S.E.A. 2001/42/CE privind procedura de realizare a evaluării de mediu pentru

planuri şi programe, transpusă în legislaţia românească prin H.G. 1706/2004 privind

stabilirea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri şi programe, impune ca

în Raportul de mediu să fie incluse informaţii cu privire la alte planuri relevante pentru planul

evaluat, pentru a verifica măsura în care s-a ţinut cont de obiectivele de protecţie a mediului

la nivel naţional, dar şi a modului în care aceste obiective au fost luate în considerare la

elaborarea planului de urbanism.

Prin urmare, dezvoltarea obiectivelor strategice care formează cadrul de evaluare nu se

limitează la situaţia curenta a mediului la nivelul teritoriului analizat, fiind necesar să se

evidenţieze cadrul în care obiectivele strategice vor fi implementate, respectiv obligaţiile de

mediu ce trebuiesc realizate ca urmare a implementării prevederilor planului de urbanism.

Din Planul de Urbanism General şi regulamentul local aferent acestuia întocmit de SC

PROFESIONAL AT URBAN PROJECT- BUZAU SA, a rezultat că pentru întocmirea

documentaţiei de urbanism a fost analizat Planul de Amenajare a

Pagina 17 din 113



Pagina 17 din 113

Teritoriului Naţional, Planul de Amenajare a Teritoriului Judeţului Buzău şi Planul de

Urbanism General al comunei Gherăseni elaborate în anul 1998.

Conţinutul PUG corespunde obiectivelor europene de coeziune economică şi socială

prevăzute în Planul Naţional pentru Aderarea României la Uniunea Europeana, Planul

Naţional de Dezvoltare al României, Planul Naţional pentru Transport, Strategia Naţională

pentru Dezvoltarea Resurselor Umane.

De asemenea, în P.U.G.-ul comunei Gherăseni sunt prevăzute obiective care se

regăsesc în Planul Naţional de Acţiune pentru Protecţia Mediului, Strategia Naţională de

Gestionare a Deşeurilor, Planul Naţional de Gestionare a Deşeurilor, Planul Regional de

Gestionare a Deşeurilor pentru Regiunea 2 S-E şi Planul Judeţean de Gestionare a

Deşeurilor al Judeţului Buzău.

3 ASPECTELE RELEVANTE ALE ST ĂRII ACTUALE A MEDIULUI ŞI ALE

EVOLUŢIEI SALE PROBABILE ÎN SITUA ŢIA NEIMPLEMENTĂRII PLANULUI DE

URBANISM GENERAL

Conform prevederilor HG nr. 1076/2004 şi ale Anexei I la Directiva 2001/42/CE,

factorii/aspectele de mediu ce trebuie avuţi în vedere în cadrul evaluării de mediu pentru

planuri şi programe, sunt:

� apă

� aer;

� sol;

� biodiversitate;

� sănătatea umană;

� patrimoniul cultural arheologic şi arhitectonic;

� transport;

� turism.

Problemele de mediu actuale relevante pentru plan Reactualizare PUG –comuna

Gherăseni au fost identificate pentru fiecare dintre factorii/aspectele de mediu care s-au

prezentat mai sus. A fost adoptat acest mod de abordare pentru a asigura tratarea unitară a

tuturor elementelor pe care le presupune evaluarea de mediu.

Pagina 18 din 113



Pagina 18 din 113

3.1 Aspecte relevante ale st ării actuale a mediului

3.1.1 Apa

Principalul curs de apă din arealul comunei Gherăseni este pârâul Călmăţui care

traversează comuna Gherăseni de la vest la est.

Figura nr. 4 Harta hidrologic ă a Comunei Gher ăseni

Apa freatică se află la adâncime de 6 m, 7 m de la terenul natural care urcă în

anotimpurile ploioase şi coboară în timpul secetei. Pentru alimentarea cu apă potabilă s-a

realizat un sistem centralizat de alimentare cu apă obţinută din 3 foraje.

Pagina 19 din 113



Pagina 19 din 113

3.1.2 Aer

Regiunea are un climat blând datorită efectelor de fohn caracteristice Subcarpaţilor de

Curbură. Totodată, relieful local de depresiune, închisă de jur împrejur de dealuri înalte 300-

475 m altitudine, a creat condiţii topoclimatice de adăpost faţă de climatul de nuanţă

continentală din Câmpia Română.

Radiaţia solară este de circa 125 kcal/mp an, din care aproximativ 90 Kcal/cmp se

repartizează în sezonul cald.

Valorile extreme ale temperaturii sunt cuprinse între minime absolute care pot coborî

iarna până la –15°C şi chiar -25°C şi maximele absolute, care urcă la 30°C vara şi mai rar la

35°-38°C.

Amplitudinea termică medie este de 28°C. Umezeala relativ ă este destul de redusă

comparativ cu alte regiuni depresionare ale judeţului, sub influenţa circulaţiei continentale din

est şi a efectelor descendenţei aerului peste culmile Carpaţilor.

Nebulozitatea totală medie anuală, ca efect al aceloraşi condiţii menţionate mai sus

este de 5,0 zecimi, mai redusă decât în câmpia învecinată. Iarna, când se înregistrează

maximul de nebulozitate, valorile lunare sunt în medie 6,0 - 7,0 zecimi.

Stratul de zăpadă anual este prezent aproximativ 42 zile - noiembrie - aprilie, cu o

grosime medie de 10 cm şi numai în anii excepţionali poate ajunge la 50 cm.

3.1.3 Sol şi subsol

Sub aspect geologic fundamentul regiunii este de vârstă Pliocen, alcătuită din nisipuri

fine – grosiere, cu orizonturi grezoase şi argile marnoase cenuşii. Formaţiunile Pliocene sunt

acoperite de formaţiuni mai noi, cuaternare, reprezentate prin nisipuri cu intercalaţii argiloase,

peste care s-au depus depozitele loessoide, iar pe văi nisipuri, argile şi pietrişuri.

Pagina 20 din 113



Pagina 20 din 113

Figura nr. 5 Harta solurilor a Comunei Gher ăseni

Solurile sunt reprezentate de cernoziomuri tipice, iar pe văile râurilor sunt întâlnite soluri

aluviale, predominând fiind solurile de calitate, clasele I şi II.

Din bilanţul teritorial rezultă că:

Comuna Gherăseni deţine o suprafaţă agricolă de 4658 ha din care 3554 ha o

reprezintă terenul arabil. Terenurile agricole sunt cultivate în mare parte cu cereale, grâu şi

porumb, care constituie hrana pentru sectorul zootehnic, ce va cunoaşte în continuare o

deosebită dezvoltare. O parte din aceste terenuri este destinată cultivării viţei de vie hibridă

50 ha şi păşuni reprezentate de 954 ha.

Pădurile în suprafaţă de 50 ha aduc un aport benefic potenţialului climatic. Acestea sunt

alcătuite din arbori specifici câmpiei, salcâm, stejar, anin , salcie, tei, carpen, ulm şi frasin. De

asemenea pe teritoriul comunei există suprafeţe de spaţii verzi aferente fiecărui sat, respectiv

8,40 ha pentru Gherăseni şi 1,85 ha pentru Sudiţi.

Pagina 21 din 113



Pagina 21 din 113

Din punct de vedere geotehnic, terenul este format dintr-un praf argilos sau nisipos

macroporic din grupa A a P.S.U. cu o grosime de 2,50 – 3,00 m care necesită măsuri

speciale la proiectarea fundaţiilor. De asemenea şi fundarea construcţiilor la adâncimi mai

mari de 3,00 m necesită măsuri speciale, aici întâlnindu-se un nisip afânat impropriu pentru

fundarea directă.

Astfel, se poate concluziona că zona activă a fundaţiilor este alcatuită din următoarele

tipuri de roci:

1. eoliene – alcătuite din prafuri şi nisipuri prăfoase loesscide;

2. aluvionare – de vârstă recentă (cuaternare) constituite din pietrişuri, nisipuri

grosiere şi bolovănişuri.

Figura nr. 6 Utilizarea terenurilor – Comuna Gher ăseni

3.1.4 Biodiversitate

Flora şi fauna judeţului Buzău este foarte diversificată, deoarece teritoriul judeţului se

suprapune peste trei zone biogeografice (alpină, continentală şi stepică).

În stepă vegetaţia a fost puternic antropizată prin cultivarea terenurilor si păşunat.

Pagina 22 din 113



Pagina 22 din 113

Terenurile, cu excepţia islazurilor, văilor şi sărăturilor, sunt cultivate cu cereale, floarea

soarelui, leguminoase şi, mai puţin, cu pomi fructiferi şi viţă de vie.

Vegetaţia naturală este reprezentată de specii ierboase comune: peliniţa (Artemisia

austriacă), pălămida, pelinul, ciulinul, coada şoricelului, colilia (Stipa capillata), scaietele,

spinul, brusturul. Prin şi pe lângă terenurile cultivate cresc şi plante cu flori frumoase: macul,

neghina, cicoarea, muşeţelul, păpădia, codiţa-şoricelului, unele dintre ele având virtuţi

terapeutice. Foarte răspândite sunt loboda şi traista ciobanului.

În silvostepă, pe lângă terenurile ocupate de culturi, apar păduri limitate la arii mai

restrânse, rămăşiţe ale codrilor de altădată, cum sunt cele de la Ruşeţu, Brădeanu,

Văleanca, Crângul Buzăului, Frasinu, Spătaru şi cele de la nord-est de oraşul Râmnicu

Sărat.

La sud-vest de municipiul Buzău, în câmpie, se află pădurea Spătaru, rezervaţie

floristică cu o suprafaţă de 165 ha. Aici predomină frasinul pufos (Fraxinus pallisae). Alături

de el vegetează stejarul (Quercus robur), stejarul pedunculat (Quercus pedunculiflora),

jugastrul (Acer campestre), părul pădureţ (Pirus piraster), arţarul tătăresc (Acer tataricum).

2/3 din totalul suprafeţei, este constituit teren arabil. Terenul arabil este cultivat în mare parte

cu cereale (grâu, porumb şi floarea soarelui). În Nordul comunei se întind pajişti cu mlaştini

sărăturate panonice şi pontosarmatice.

Pădurile în suprafaţă de 50 ha aduc un aport benefic mediului, acestea sunt alcătuite

din arbori specifici câmpiei ,salcâm, stejar, anin, salcie, tei, carpen, ulm şi frasin.

Pe teritoriul administrativ al comunei Gherăseni se află sit-ul Natura 2000, ROSCI0259

– Valea Călmăţuiului, sit de interes comunitar conform Ordin nr. 1964 din 13 decembrie 2007

privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanţă comunitară, ca

parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România, care ocupă 14 % din

teritoriul administrativ al comunei.

Pagina 23 din 113



Pagina 23 din 113

Figura nr. 7 – Localizarea

zonei protejate fa ţă de

teri toriul administrativ al

comun ei Gherăseni

3.1.5 Relief

Comuna Gherăseni aparţine unităţii majore de relief reprezentată de câmpia Română

caracterizată printr-o suprafaţă relativ plană cu zone largi ridicate sau coborâte, provocate de

depunerile eoliene caracteristice zonelor de câmpie.

Relieful local de depresiune, închisă de jur împrejur de dealuri înalte 300-475 m

altitudine, a creat condiţii topoclimatice de adăpost faţă de climatul de nuanţă continentală

din Câmpia Română.

Pagina 24 din 113



Pagina 24 din 113

Figura nr. 8 – Harta unit ăţilor de relief a comunei Gher ăseni, jude ţul Buz ău

3.1.6 Sănătatea popula ţiei

Popula ţie - elemente demografice şi sociale

Numărul şi evolu ţia popula ţiei

Numărul locuitorilor şi repartiţia lor în teritoriu a variat în decursul ultimilor ani, datorită

indicatorilor demografici determinanţi: mişcarea natural şi mişcarea migratorie.

Tabel nr. 2 Num ărul locuitorilor şi reparti ţia lor în teritoriu

Localitate 1998 2009

Gherăseni locuitori 3243 3150

gospod ării 1380 1094

Sudi ţi locuitori 640 711 gospod ării 295 248

Total comun ă locuitori 3883 3861

gospod ării 1679 1342

Pagina 25 din 113



Pagina 25 din 113

Mişcarea natural ă şi migratorie a popula ţiei

Aşezarea geografică a comunei Gherăseni la 20 km faţă de municipiul Buzău şi

oportunităţile de deplasare cu mijloacele de transport în comun determină deplasarea zilnică

a locuitorilor din satele comunei Gherăseni spre locurile de muncă la societăţile economice

din Buzău.

Populaţia comunei Gherăseni este de 3861 din care 1853 bărbaţi şi 2008 femei.

Relaţia localit ăţii cu zona de influen ţă

Drumul naţional DN 2C care străbate comuna Gherăseni, precum şi celelalte drumuri

comunale permite relaţii facile cu zona de influenţă a comunei stabilind relaţii în special

economice.

Relaţiile cu zona de influenţă constau în schimbul produselor agricole realizate în zonă

cu produsele industriale realizate de societăţi comerciale din oraşele învecinate.

Deplasarea forţei de muncă în zonele limitrofe comunei Gherăseni este benefică prin

influenţa zonelor învecinate asupra populaţiei comunei, oferind o deschidere privind

concepţiile de dezvoltare.

O relaţie economică cu zona de influenţă este aportul adus de producătorii de produse

agroalimentare de lapte, brânzeturi, ouă, carne, fructe şi legume către pieţele agroalimentare

a oraşelor învecinate în schimbul produselor industriale.

3.1.7 Activit ăţi economice

Activităţile economice specifice ale comunei Gherăseni sunt îndeosebi de tip agricol,

comercial şi a prestărilor de servicii ce sunt realizate prin societăţi comerciale, regii

autonome, societăţi agricole, asociaţii familiale şi întreprinzători particulari.

Zona este cunoscută în deosebi pentru activitatea sa agricolă de cultivare a terenului şi

creşterea animalelor. Comuna Gherăseni deţine o suprafaţă agricolă de 4658 ha, din care

3554 ha o reprezintă terenul arabil. Terenurile agricole sunt cultivate în mare parte cu

cereale, grâu şi porumb, care constituie hrana pentru sectorul zootehnic, ce va cunoaşte în

continuare o deosebită dezvoltare.

Creşterea animalelor de carne şi lapte în cadrul gospodăriilor individuale, păsări

pentru carne şi ouă, bovine şi ovine pentru carne şi produse din lapte în gospodăriile

oamenilor; de asemenea porcinele în cadrul gospodăriilor particulare.

Pe o suprafaţa de 50 ha se cultivă viţă de vie hibridă iar în partea de Nord a comunei

Gherăseni sunt 954 ha de păşune şi fâneaţă pe care pasc animalele.

Pagina 26 din 113



Pagina 26 din 113

Activitatea industrială este reprezentată de societatea SC Petromar Comart SRL şi cele

3 mori particulare, care prestează servicii pentru populaţie.

Agricultură

Zona este cunoscută în deosebi pentru activitatea sa agricolă de cultivare a terenului

şi creşterea animalelor. În nordul comunei Gherăseni sunt prezente păşuni pe care pasc

animalele. Activităţile agricole în cadrul asociaţiilor agricole şi în gospodăriile individuale

constau în:

• cultivarea cerealelor şi în mare parte a grâului, porumbului şi floarea soarelui;

• cultivarea viţei de vie hibridă;

• creşterea animalelor bovine şi ovine pentru carne şi lapte;

• creşterea păsărilor pentru carne şi ouă;

• creşterea porcinelor pentru carne;

3.1.8 Patrimoniul cultural arheologic sau arhitecto nic

Conform listei Monumentelor Istorice, Ansamblurilor şi Siturilor Istorice întocmită de

Comisia Naţională a Monumentelor, Ansamblurilor şi Siturilor Istorice, pentru judeţul Buzău,

în comuna Gherăseni figurează următoarele monumente istorice:

Tabel nr. 3 – Lista monumentelor monumente istorice

Nr. crt Cod LMI 2004 Denumire Localitate Adres ă Datare

1 BZ-I-s-B-02231

Situl arheologic de la Gherăseni, punct, "Movila

Cremenea” sat GHERĂSENI,

comuna GHERĂSENI

"Movila Cremenea” şi în jurul ei, în colţul de N al localităţii Cremenea, pe malul drept al pârâului

Călmăţui

-

2 BZ-I-m-B-02231.01 Necropolă sec. XV - XVII

3 BZ-I-m-B-02231.02 Necropolă sec. II - IV p. Chr.

4 BZ-I-m-B-02231.03 Aşezare tip tell mil. IV Eneolitic

5 BZ-I-s-B-02232

Situl arheologic de la Gherăseni,

punct "Lacul Frâncului”

sat GHERĂSENI;

comuna GHERĂSENI

"Lacul Frâncului” -

6 BZ-I-m-B-02232.01 Necropolă

sat GHERĂSENI;

comuna GHERĂSENI

"Lacul Frâncului”, la NNE de sat, între pârâul Săngărău şi drumul

Cremenea-Budişteni şi S de fosta baltă

sec. XV - XVII Epoca medievală

7 BZ-I-m-B-02232.02 Necropolă sec. V p. Chr.

Epoca migraţiilor


9 BZ-I-m-B-02232.04 Necropolă sec. XII - V a.

Chr. Hallstatt

Pagina 27 din 113



Pagina 27 din 113


10 BZ-I-m-B-02232.05 Necropolă mil. V Eneolitic

11 BZ-I-s-B-02233 Situl arheologic de la Gherăseni

sat GHERĂSENI;

comuna GHERĂSENI

În colţul de N al fostului sat Cremenea

-

12 BZ-I-m-B-02233.01 Necropolă sec. XV - XVII

Epoca medievală

13 BZ-I-m-B-02233.02 Aşezare mil. III - II Epoca

Bronzului


3.1.9 Transport

Principala artera de circulaţie rutieră care străbate comuna de la Nord-Vest la sud- est

şi traversează cele două localităţi ale comunei Gherăseni este drumul naţional DN2C, care

face legătura zonei cu municipiul Buzău şi municipiul Slobozia.

Drumul DC241 face legătura comunei Gherăseni cu comuna Ţinteşti. Drumul comunal

DC156 face legătura comunei cu partea de Est a comunei Costeşti, iar drumul comunal

DC29 asigură accesul la unităţile agricole din sudul localităţii Gherăseni.

Transportul în comun este asigurat de societăţi deţinătoare de autoturisme proprietate

personală, maxi-taxi care efectuează curse zilnice după un program stabilit.

3.2 Evolu ţia probabil ă a mediului în cazul neimplement ării Planului de Urbanism

General

Această parte a raportului prezintă principalele subiecte abordate şi identifică

problemele legate de mediu şi sănătate publică. Analiza situaţiei de mediu a fost realizată

pentru toate aspectele de mediu identificate în etapa în care s-a stabilit aria de acoperire a

proiectului. Aceste aspecte sunt următoarele: apă, aer, sol, biodiversitate, sănătatea

populaţiei, patrimoniul arhitectonic, arheologic şi cultural, peisajul, mediul social şi economic.

Analiza situaţiei actuale privind calitatea şi starea mediului natural, precum şi a

situaţiei economice şi sociale a relevat o serie de aspecte semnificative privind evoluţia

probabilă a acestor componente. În aprecierea evoluţiei diferitelor componente ale mediului

trebuie luat în considerare faptul ca un Plan Urbanistic General creează un cadru pentru

dezvoltarea şi modernizarea zonei prin mijloace specifice. Acest tip de plan poate, pe de o

parte, genera presiuni asupra unor componente ale mediului, iar pe de alta parte, poate

soluţiona anumite probleme de mediu existente. De asemenea, trebuie luat în considerare că

un plan urbanistic general, prin specificul său, nu se poate adresa tuturor

Pagina 28 din 113



Pagina 28 din 113

problemelor de mediu existente, ci doar celor care pot fi soluţionate prin mijloace urbanistice.

Pe de alta parte, propunerile privind planificarea şi regulamentul local de urbanism

aferent iau în considerare criteriile de protecţie atât a sănătăţii umane, cât şi a mediului

natural şi construit.

În continuare este prezentată sub formă tabelară evoluţia factorilor de mediu ca: apă,

aer, sol, biodiversitate, sănătatea populaţiei, patrimoniul arhitectonic, arheologic şi cultural,

peisajul, mediul social şi economic, în situaţia neimplementării PUG al comunei Gherăseni.

Pagina 29 din 113



Pagina 29 din 113

Tabelul nr. 4 Evolu ţia factorilor de mediu în situa ţia neimplement ării m ăsurilor din Planul Urbanistic General

Factori de mediu Aspect identificat Propuneri PUG Efecte în cazul neimplement ării

obiectivelor din PUG

Apă

Sursa de apă existentă este formată din 3 foraje cu adâncimea de 60 m. Conducta de aducţiune este executat din ţeavă din PEID cu următoarele diametre: De 90 mm şi 160 mm, Pn 6 atm. Gospodăria de apă are în componenţă un rezervor de apă cu capacitate de 400 mc, o staţie de clorinare echipată corespunzător şi staţie de pompare. Staţia de pompare este echipată cu un grup de 3 agregate, având următoarele caracteristici: Q = 14,8l/s şi H = 25 mCA. Reţelele de distribuţie a apei în localităţile Gherăseni şi Sudiţi De asemenea nu există un sistem centralizat de canalizare a apelor uzate menajere şi a celor pluviale cuplat la o staţie de epurare

Pentru alimentarea cu apă a locuitorilor din zonele de extindere a intravilanului, se propune extinderea reţelelor de apă pe toate uliţele. Pe conductele de apă propuse se vor monta hidranţi subterani de incendiu, cişmele stradale şi cămine de vane. Pentru evacuarea apelor uzate menajere în sistem centralizat de la locuinţe şi dotările aferente, s–a elaborat un studiu de fezabilitate. Gherăseni şi Sudiţi este propus un sistem centralizat de canalizare comun. Realizarea unui sistem de colectare ape uzate pentru întreaga comună, care va fi prevăzut cu staţie de epurare prevăzută cu treaptă mecano–biologică cu debit mediu zilnic de 150 mc/zi.

Neimplementarea PUG al comunei va conduce în continuare la degradarea calităţii apelor de suprafaţă şi adâncime, în proces continuu de degradare datorită exploatării intensive a resurselor de apă freatică şi a lipsei unui sistem centralizat de alimentare care să aibă capacitatea de a deservi efectivul de gospodării al întregii comune şi evacuare/tratare ape uzate.

Pagina 30 din 113



Pagina 30 din 113



Aer

Infrastructură rutieră necorespunzătoare calitativ Încălzirea locuinţelor se realizează în prezent cu sobe pe combustibil solid sau centrale termice proprii cu combustibil lichid sau solid. Toate gospodăriile posedă contract cu firme specializate pentru ridicarea deşeurilor menajere pentru a evita depozitarea necontrolată a acestora.

Extinderea intravilanului în lungul drumului DN2C de la km 4+650 la km 5+050, respectiv de la km 5+050 la km 7+155. Amenajarea de trotuare de 1,50 m de ambele părţi ale drumului DN2C. Modernizarea intersecţiilor DN2C cu DC29 şi DC241. Bornarea traseelor drumurilor comunale. Zonele de siguranţă la DC vor fi de min. 1,50 m. Străzile racordate la DN2 se vor moderniza pe o lungime de 50 m de la intersecţia cu acesta. Modernizarea străzilor aflate pe traseele drumurilor comunale DC29, DC241 şi DC156 cu realizarea de şanţuri sau rigole şi trotuare. Repararea şi modernizarea tuturor străzile localităţilor. Se propune alimentarea cu gaze a localităţilor Gherăseni şi Sudiţi printr-o reţea de medie presiune.

Gradul de degradare al drumurilor va creşte. Relaţiile de comunicare dintre localităţi vor fi din ce în ce mai restrânse. Consumul de combustibil va creşte şi implicit emisiile de gaze cu efect de seră. Nemulţumirea populaţiei şi creşterea fenomenului migrator.

Sol Lipsa sistemului de colectare şi tratare a apelor uzate.

Realizarea reţelei de canalizare a apelor menajere.

Degradarea solului având în vedere că în prezent se confruntă cu probleme privind lipsa unui sistem centralizat de colectare a apelor menajere.

Pagina 31 din 113



Pagina 31 din 113



Managementul deşeurilor

Poluarea generată de depozitarea necontrolată a deşeurilor menajere Gestionarea eficientă a deşeurilor reciclabile se face prin cele 11 platforme existente de colectare selectivă a deşeurilor (2 în satul Sudiţi şi 9 în satul Gherăseni)

Externalizarea serviciului de gospodărie comunală – colectarea şi transportul deşeurilor la depozitul ecologic Gălbinaşi către un operator autorizat. Realizarea a două platforme de depozitare şi gospodărire a gunoiului de grajd.

Degradarea solului şi a apei, neîndeplinirea obiectivelor de mediu privind gestionarea deşeurilor asumate la nivel judeţean

Sănătatea popula ţiei

Lipsa sistemului de colectare şi tratare a apelor uzate menajere. Sistem de alimentare cu apă potabilă subdimensionat şi neechipat cu sisteme de tratare moderne şi la standarde europene.

Extinderea sistemului de alimentare cu apă asigurând un grad de acoperire de peste 90 %. Realizarea unui sistem de colectare ape uzate pentru întreaga comună, care va fi prevăzut cu staţie de epurare mecano-biologică. Realizarea a două platforme de depozitare a deşeurilor şi gospodărire a gunoiului de grajd

Înrăutăţirea stării de sănătate şi confort a populaţiei, apariţia unor boli specifice, având în vedere lipsa dotărilor de utilitate publică precum: alimentare cu apă, sistem centralizat de canalizate/tratare ape uzate, spaţii verzi şi de recreere, etc

Riscuri naturale

Băltirile de apă în timpul ploilor torenţiale fenomen întâlnit între satele Gherăseni şi Sudiţi.

Execuţia de lucrări de sistematizare verticală de ridicare a cotei terenului peste cota de băltire şi executare a unui sistem de drenaj a apelor pluviale. Delimitarea zonei cu riscuri naturale Structura de rezistenţă a noilor construcţii vor respecta în proiectare şi execuţie normele de stabilitate, siguranţă în construcţii şi studiul geotehnic.

Mărirea suprafeţelor afectate de fenomenele de băltire.

Pagina 32 din 113



Pagina 32 din 113



Biodiversitate

14 % din teritoriul administrativ al comunei Gherăseni are statut de zonă protejată – face parte din ROSCI0259 – Valea Călmăţuiului

Amenajarea zonelor protejate pentru dezvoltarea unui turism durabil în zonă Realizarea facilităţilor necesare pentru transportul deşeurilor, care vor conduce la eliminarea depozitelor de deşeuri care vor diminua dezvoltarea speciilor invazive.

Degradarea stării de sănătate a ecosistemelor din interiorul sitului.

Patrimoniul arhitectonic, arheologic şi

cultural

Pe teritoriul comunei Gherăseni există un număr de 14 situri arheologice.

Conservarea şi protejarea obiectivelor de patrimoniu naţional – monumente şi situri istorice.

Neimplementarea PUG şi a măsurilor propuse pentru protecţia siturilor va conduce la degradarea stării de conservare si la distrugerea acestora.

Peisajul

Introducerea în intravilan a unei suprafeţe de 28,23 ha cu destinaţie de curţi construcţii Satul Sudiţi are 1,85 ha spaţiu verde, satul Gherăseni are 8,4 ha reprezentând mai mult de 26 mp /locuitor.

Realizarea facilităţilor necesare pentru transportul deşeurilor la depozit ecologic Gălbinaşi.

Neimplementarea obiectivelor PUG va conduce la degradarea peisajului prin neamenajarea spaţiilor verzi sau inexistenţa acestora, construirea fără a respecta regulamentul de urbanism local

Pagina 33 din 113



Pagina 33 din 113



Mediul social şi economic

Infrastructură rutieră necorespunzătoare calitativ Neacoperirea cu servicii de utilitate publică

Consolidarea şi refacerea infrastructurii rutiere ce traversează teritoriul administrativ al comunei Introducerea în intravilan a unei suprafeţe de 28,23 ha cu destinaţie de curţi construcţii Realizarea facilităţilor necesare transportul deşeurilor la depozitul ecologic Gălbinaşi. Extinderea sistemului de alimentare cu apă pe teritoriul întregii comune. Realizarea unui sistem de colectare a apelor uzate pentru întreaga comună, care va fi prevăzut cu trei staţii de epurare

Diminuarea în continuare a standardului de viaţă al cetăţenilor din comună, datorită lipsei locurilor de muncă, a infrastructurii, etc

Pagina 34 din 113



Pagina 34 din 113

4 CARACTERISTICILE DE MEDIU ALE ZONEI POSIBIL A FI AF ECTATĂ

SEMNIFICATIV

Având în vedere suprafaţa teritoriului administrativ al comunei pe care se va interveni

pentru realizarea obiectivelor prevăzute în P.U.G. se apreciază că impactul asupra mediului

rezultat în urma implementării planului se vor resimţi numai la nivel local şi în imediata

vecinătate a acestuia atât datorită lucrărilor de construcţii ce se vor efectua şi care implică

amenajarea unor organizări de şantier, excavări de material şi lucrări de realizare propriu-

zisă a clădirilor cât şi datorită amplasării noilor clădiri faţă de cele existente.

Pot fi evidenţiate următoarele aspecte cu privire la caracteristicile de mediu ale zonei

studiate şi a celei imediat învecinate.

Din analiza critică făcută în teren se pot desprinde o serie de alţi factori care prin

problemele ce le ridică, pot influenţa la nivel punctual sau zonal starea calităţii factorilor de

mediu, respectiv:

� starea mediocră a căilor de comunicaţie rutieră;

� necesitatea creării unor noi drumuri de acces;

� necesitatea stabilirii intravilanului satelor Gherăseni şi Sudiţi prin extinderea

vetrelor;

� starea precară a căilor de transport aferente comunei Gherăseni;

� slaba echipare edilitară.

Inexistenţa unor sisteme de canalizare stradală pentru apele uzate menajere, folosirea

fertilizanţilor în agricultură, surse de alimentare cu apă este reprezentată de cele trei foraje şi

fântâni incorect construite şi amplasate, lipsite de protecţie sanitară, determină, prin spălări,

scurgeri neorganizate şi infiltraţii de ape meteorice, impurificări ale apelor de suprafaţă şi mai

ales a celor subterane cu substanţe chimice şi bacteriologice peste limite admise, acestea

pot duce la un disconfort atât populaţiei din zonă, cat şi factorilor de mediu implicaţi, în

special apă şi sol.

4.1 APA

A. Reţeaua de alimentare cu ap ă potabil ă

În comuna Gherăseni nu sunt în prezent surse majore de poluare a apelor. Cele două

sate componente ale comunei Gherăseni (sat Gherăseni şi Sudiţi), sunt racordate la sistemul

centralizat de alimentare cu apă.

Pagina 35 din 113



Pagina 35 din 113

Alimentarea se realizează din trei puţuri forate la adâncimi de 60 m amplasate în satul

Gherăseni poziţionate astfel:

� un foraj în incinta gospodăriei de apă;

� 2 foraje sunt amplasate de a lungul drumului de exploatare DE 295 (spre Centrul de

producţie), la distanţă de cca. 200 m unul de celălalt.

Fiecare foraj este echipat cu electropompa submersibilă având următoarele caracteristici:

� Q = 3,5l/s şi H = 40 m CA.

Conducta de aducţiune este executată din ţeavă din Peid având următoarele diametre:

� De 90 mm şi 160 mm, Pn 6 atm.

Gospodăria de apă are în componenţă un rezervor de apă cu capacitate de 400 mc, o

staţie de clorinare echipată corespunzător plus o staţie de pompare. Staţia de pompare este

echipata cu un grup de 3 agregate (2 active + 1 rezerva), având următoarele caracteristici:

� Q = 14,8 l/s şi H = 25 m CA

În ceea ce priveşte reţele de distribuţie a apei potabile în satele Gherăseni şi Sudiţi,

acestea sunt executate din ţeavă din PEID, cu următoarele diametre:

� Ø 63 mm, 75 mm, 90 mm, 110 mm, 125 mm şi 160 mm;

� Pn 6 atm.

Reţeaua de alimentare cu apă beneficiază de cămine de vizitare şi hidranţi de

incendiu.

Sistemul de distribuţie a apei potabile respectă cerinţele impuse de legislaţia în

vigoare, respectiv Ordinul nr. 88 din 20 martie 2007 pentru aprobarea Regulamentului - cadru

al serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare.

Zona de captare şi cea a gospodăriei de apă respectă prevederile HG 930/2005

pentru aprobarea Normelor speciale privind caracterul şi mărimea zonelor de protecţie

sanitară şi hidrogeologică, cu modificările şi completările ulterioare. Aceste zone sunt

împrejmuite cu gard pentru asigurarea zonei de protecţie sanitară.

B. Reţeaua de canalizare

Comuna Gherăseni nu dispune de un sistem centralizat de canalizare a apelor uzate

menajere şi a celor pluviale, după care apoi să fie dirijate într-o staţie de epurare, pentru

tratare.

Colectarea apelor uzate se face în bazine vidanjabile, haznale, sau puţuri absorbante,

care construite un factor important în poluarea bacteriologică a apei din freatic.

Pagina 36 din 113



Pagina 36 din 113

Apele pluviale din zonele locuite, dotări social-culturale şi economice se scurg

gravitaţional prin şanţurile drumurilor spre văile învecinate din zonă. Unele străzi nu sunt

prevăzute cu şanţuri de scurgere, sau acestea prezintă o secţiune obturată, acest lucru

împiedecând scurgerea corespunzătoare a apelor.

4.2 AER Principalele surse de impurificare/poluare a aerului în zona care face obiectul

prezentei evaluări sunt reprezentate de:

� numărul mare de autovehicule ce tranzitează zona;

� surse fixe reprezentate de procese de ardere a combustibililor gazoşi, lichizi, solizi

pentru încălzirea locuinţelor şi activităţile economice desfăşurate pe teritoriul comunei

(trei mori şi o societate SC PETROMAR COMART SRL).

Poluanţii de interes sunt reprezentaţi prin:

� pulberi în suspensie;

� oxizii de azot (exprimaţi în NO2);

� oxizii de sulf (exprimaţi în SO2);

� oxizi de carbon (CO, CO2).

Aceştia sunt caracteristici atât arealelor cu densitate mare a locuinţelor, cât şi celor din

lungul principalelor artere de circulaţie (DN 2C, DC 156 şi DC 29) şi sunt reprezentaţi prin

hidrocarburi nearse şi produşi de oxidare.

Poluanţii principali asociaţi acestor surse se încadrează în limitele impuse de STAS

12574/1998 – Aer din zonele protejate şi Ordinul nr. 462/1993 pentru aprobarea Condiţiilor

tehnice privind protecţia atmosferică şi Normelor metodologice privind determinarea emisiilor

de poluanţi atmosferici produşi de surse staţionare.

Distribuţia spaţială a concentraţiilor de poluanţi este variabilă fiind în strânsă corelare

cu tipul surselor, amplasarea acestora, nivelul emisiilor şi condiţiile topoclimatice.

Din punctul de vedere a calităţii aerului în zonă se poate aprecia că aceasta este

”bună” deoarece nu sunt surse majore de poluare a aerului. Având în vedere specificul

localităţii, capacităţile productive industriale şi ocupaţia majorităţii populaţiei, în principal în

sectorul agricol, principalele surse antropice de poluare a aerului care pot fi luate în

consideraţie sunt:

� arderea combustibililor solizi pentru încălzirea locuinţelor şi activităţile din comună

(dioxid de carbon, monoxid de carbon, oxizi de sulf, oxizi de azot);

Pagina 37 din 113



Pagina 37 din 113

� surse mobile (autoturisme, maşini de transport şi utilaje agricole) generatoare de

oxizi de carbon, oxizi de sulf şi oxizi de azot ;

� depozitările necontrolate de deşeuri, generatoare de emisii specifice de gaze de

depozit (oxizi de carbon, compuşi organici volatili, metan, etc).

Amploarea mică a acestor activităţi a determinat ca în Ordinul nr. 1269/2008 privind

încadrarea localităţilor în cadrul Regiunii 2, potrivit prevederilor Ordinului ministrului apelor şi

protecţiei mediului nr. 745/2002 privind stabilirea aglomerărilor urbane şi clasificarea

aglomerărilor şi zonelor pentru evaluarea calităţii aerului în România, localitatea Gherăseni

din judeţul Buzău să fie încadrată în lista 3 – unde nivelurile concentraţiilor unuia sau mai

multor poluanţi sunt mai mici decât valoarea limită stabilită conform Ordinului 592/2002:

Tabelul nr. 5 Încadrarea provizorie potrivit prevederilor OMAPM n r. 745/2002

Încadrarea provizorie potrivit prevederilor OMAPM n r. 745/2002

Încadrare

comuna

Gherăseni

LISTA 1. - Zonele unde nivelurile concentraţiilor unuia sau mai multor poluanţi sunt mai mari decât valoarea-

limită plus marja de toleranţă sau mai mari decât valoarea-limită, în caz că nu a fost fixată şi o marjă de

toleranţă

1.1. Pentru dioxid de sulf (SO2)

1.2. Pentru dioxid de azot (NO2)

1.3. Pentru pulberi în suspensie (PM10)

LISTA 2. - Zonele unde nivelurile concentraţiilor unuia sau mai multor poluanţi sunt între valoarea-limită şi

valoarea-limită plus marja de toleranţă

2.1. Pentru dioxid de sulf (SO2)

2.2. Pentru dioxid de azot (NO2)

2.3. Pentru pulberi în suspensie (PM10)

2.4. Pentru plumb (Pb) Judeţul Galaţi - localitatea Galaţi

LISTA 3. - Alcătuită din 3 subliste cuprinzând zonele unde nivelurile concentraţiilor unuia sau mai multor

poluanţi sunt mai mici decât valoarea-limită

SUBLISTA 3.1. - Zonele unde nivelurile concentraţiilor unuia sau mai multor poluanţi sunt mai mici decât

valoarea-limită, dar se situează între aceasta şi pragul superior de evaluare

3.1.1. Pentru dioxid de sulf (SO2)

3.1.2. Pentru dioxid de azot (NO2)

3.1.3. Pentru pulberi în suspensie (PM10)

Pagina 38 din 113



Pagina 38 din 113

Încadrarea provizorie potrivit prevederilor OMAPM n r. 745/2002

Încadrare

comuna

Gherăseni

SUBLISTA 3.2 . - Zonele unde nivelurile concentraţiilor unuia sau mai multor poluanţi sunt mai mici decât

valoarea-limită, dar se situează între pragul superior de evaluare şi pragul inferior de evaluare.



SUBLISTA 3.3. - Zonele unde nivelurile concentraţiilor unuia sau mai multor poluanţi sunt mai mici decât

valoarea limită, dar nu depăşesc pragul inferior de evaluare



3.3.3. Pentru plumb (Pb)

3.3.4. Pentru monoxid de carbon (CO)

3.3.5. Pentru benzen (C6H6)

4.3 SOL

Poluarea solului în zonă este determinată de activităţile agricole şi zootehnice, ca

urmarea a utilizării unor tehnologii de fertilizare inadecvate tipului de sol din zonă, respectiv

utilizarea unor doze mai mari de fertilizanţi fără să fie realizate studii pedologice şi

agrochimice, depozitarea gunoiului de grajd pe platforme neamenajate (platforme

neimpermeabilizate prevăzute cu sistem de colectare a levigatului). Depozitarea deşeurilor

menajere în depozite neconforme din punct de vedere al legislaţiei de mediu au contribuit la

poluarea solului în zonele aferente amplasamentelor acestora.

Lipsa unui sistem de canalizare centralizat şi utilizarea unor sisteme tip latrină

neimpermeabilizate contribuie atât la contaminarea solului şi subsolului, cât şi a apei freatice.

Conform prevederilor Ordinului 1552/743 din 2008 emis de MMDD şi MADR pentru

aprobarea listei localităţilor pe judeţe unde există surse de nitraţi din activităţi agricole,

comuna Gherăseni este nominalizată în lista zonelor vulnerabile la poluarea cu nitraţi.

4.4 BIODIVERSITATE

Pagina 39 din 113



Pagina 39 din 113

4.4.1 Date privind aria natural ă protejat ă de interes comunitar: suprafa ţă, tipuri

de ecosisteme, tipuri de habitate şi speciile care pot fi afectate prin implementarea

planului etc

Pe teritoriul comunei se află un sit de importanţă comunitară care se întinde pe

teritoriul a două judeţe (Brăila şi Buzău), având suprafaţa totală de 17.363 ha, ocupând 14 %

din teritoriul administrativ al comunei Gherăseni. Situl de importanţă comunitară ROSCI 0259

– Valea Călmăţuiului a fost desemnat ca făcând parte integrantă din reţeaua Natura 2000

conform Ordinului nr. 1964 din 13 decembrie 2007 privind instituirea regimului de arie

naturală protejată a siturilor de importanţă comunitară, ca parte integrantă a reţelei ecologice

europene Natura 2000 în România.

Distribu ţia ariei naturale protejate la nivelul jude ţului Buz ău şi Br ăila

� Judeţul Brăila: Bordei Verde (7%), Cireşu (18%), Însurăţei (12%), Surdila-Greci (3%),

Ulmu (16%), Zăvoaia (15%);

� Judeţul Buzău: C.A. Rosetti (2%), Cilibia (12%), Costeşti (16%), Gălbinaşi (2%),

Gherăseni (14%), Largu (21%), Luciu (34%), Ruşeţu (11%), Smeeni (15%), Ţinteşti (6%).

Caracteristici ale sitului

Tabel nr. 6 Caracteristici generale ale sitului

Cod % CLC Clase de habitate N12 76 211 - 213 Culturi (teren arabil) N14 20 231 Păşuni N15 4 242 – 243 Alte terenuri arabile

Alte caracteristici ale sitului : Soluri moderat sărăturate, cu exces de umiditate,

terenuri plane.

Specii edificatoare: Plantago maritima, Camphorosma annua, Scorzonera laciniata dar

şi rare, precum Chartolepis glatifolia.

Calitate şi importan ţă:

Speciile de plante: Triglochin maritima, Aster tripolium ssp. pannonicum, Scorzonera

parviflora, Peucedanum latifolium au o valoare conservativă mare atât pe plan naţional cât şi

comunitar.

Există o suprafaţă răzleaţă de 1-2 ha unde este prezentă specia Marsilea quadrifolia.

Vulnerabilitate: Ideea de păşunat poate duce la arderea sau desţelenirea suprafeţei

Pagina 40 din 113



Pagina 40 din 113

pentru eliminarea speciilor existente şi înlocuirea lor cu altele.

Tip de proprietate: Terenurile din judeţul Buzău aparţin primăriilor din comunele

Costeşti, Gherăseni, Smeeni, Luciu, Largu şi Ruşeţu în proporţie de peste 90% şi o mică

parte sunt suprafeţe proprietate privată particulară.

4.4.2 Date despre prezen ţa, localizarea, popula ţia şi ecologia speciilor şi/sau

habitatelor de interes comunitar prezente, men ţionate în formularul standard al ariei

naturale protejate de interes comunitar

Habitate prezente în sit conform clasific ării dup ă Directiva Habitate:

Sit-ul de importanţă comunitară Valea Călmăţuiului este desemnat pentru prezenta

unui număr restrâns de specii de mamifere, nevertebrate şi plante enumerate în anexa II a

Directivei Consiliului 92/43/CEE.

Conform Ord. 1964/2007, Anexei 4 - Lista tipurilor de habitate şi a speciilor de interes

comunitar pentru care a fost declarat fiecare sit de importanţă comunitară, habitatele şi

speciile care au stat la baza includerii ariei pe lista siturilor de importanţă comunitară, sunt:

Tabel nr.7 – Clasificarea habitatelor prezente în s it

Cod Denumir e habitat % Reprez. Supr. rel. Conserv Global

1530* Pajişti şi mlaştini sărăturate panonice şi ponto sarmatice 90 A A B A

Specii de mamifere enumerate în anexa II a Directiv ei Consiliului 92/43/CEE Cod Specie Popula ţie: Rezidenta Reproducere Iernat Pasaj Sit Pop. Conserv. Izolare Global 1335 Spermophilus citellus C C B C B

Specii de nevertebrate enumerate în anexa II a Dire ctivei Consiliului 92/43/CEE Cod Specie Populatie: Rezidenta Reproducere Iernat Pasaj Sit Pop. Conserv. Izolare Global 1060 Lycaena dispar P - D - - -

4.4.3 Alte specii importante de flora şi fauna prezente în aria naturala protejata

Valea Călmăţuiului

In aria naturală protejată analizată sunt prezente şi alte specii importante de floră şi

faună cu date privind populaţia acestora în sit, precum şi motivul pentru care s-a inclus în

lista fiecare specie, respectiv:

� Lista roşie de date naţionale;

� Convenţii internaţionale (inclusiv cele de la Berna, Bonn şi cea privind biodiversitatea).

Pagina 41 din 113



Pagina 41 din 113

Tabel nr. 8 Specii de flora şi fauna prezente în ROSCI 0259

Cat Denumirea specie Date privind popula ţia Motivul înscrierii

P Artemisia santonicum P C P Camphorosma annua P C P Juncus gerardi P C P Scorzonera parviflora P A P Suaeda maritima P A P Triglochin maritima P C P Aster tripolium C C P Cyperus pannonicus P A P Puccinellia distans P C P Spergularia marina C A P Trifolium fragiferum C A P Triglochin palustris P A

Tabel nr. 9 Clasificarea habitatelor prezente în ar ia naturala protejata ROSCI 0259dup ă

nomenclatorul romanesc

Directiva Habitate, Anexa I Sistemul romanesc de cl asificare a habitatelor Cod Denumire Cod Denumire

1530* Pajişti şi mlaştini

sărăturate panonice şi ponto-sarmatice

R1508 Comunitati vest-pontice cu Camphorosma annua si Kochia laniflora

R1509 Comunitati vest-pontice cu Petrosimonia triandra si Artemisia santonicum

R1512 Comunitati vest-pontice cu Nitraria schoberi si Artemisia santonicum

R1513 Pajisti vest-pontice de Beckmannia eruciformis si Zingeria pisidica

R1514 Comunitati vest-pontice cu Trifolium fragiferum, Cynodon dactylon si Ranunculus sardous

R1516 Comunitati vest-pontice cu Pholiurus pannonicus si Plantago tenuiflora

R1517 Pajisti vest-pontice de Agropyron elongatum

R1519 Comunitati ponto-sarmatice cu Halimione (Obione) verrucifera

R1521 Comunitati ponto-sarmatice cu Puccinellia limosa si

Plantago maritima

R1522 Comunitati ponto-sarmatice cu Plantago maritima si Limonium gmelini

R1524 Comunitati ponto-sarmatice cu Iris halofila R1525 Pajisti ponto-sarmatice de Juncus gerardii

R1526 Comunitati ponto-sarmatice cu Triglochin maritima,

Aster tripolium ssp. pannonicum, Scorzonera parviflora si Peucedanum latifolium

R1529 Pajisti ponto-panonice de Hordeum hystrix

Pagina 42 din 113



Pagina 42 din 113

Directiva Habitate, Anexa I Sistemul romanesc de clasificare a habitatelor Cod Denumire Cod Denumire

R1530 Pajisti ponto-panonice de Festuca pseudovina,

Peucedanum officinale si Artemisia santonicum ssp. patens

R1531 Pajisti ponto-panonice de Festuca pseudovina si

Achillea collina

4.4.4 Descrierea func ţiilor ecologice ale speciilor şi habitatelor de interes

comunitar afectate (suprafa ţa, loca ţia, speciile caracteristice) şi a rela ţiei acestora cu

ariile naturale protejate de interes comunitar înve cinate şi distribu ţia acestora

Monitorizarea speciilor sau habitatelor prezente în perimetrul implicat în dezvoltarea

Planului Urbanistic General şi în zona învecinată a planului, pe lângă informaţiile pe care le

oferă despre starea lor de conservare sau despre rezultatul diferitelor măsuri de

management activ, face posibilă şi identificarea timpurie a unor tendinţe dinamice având un

rol important în predicţia modificărilor structurale şi funcţionale, fapt ce permite luarea unor

masuri, în timp util, pentru conservarea acestora. Cunoaşterea bazata pe informaţiile obţinute

în cadrul programelor de monitorizare asigura o mai bună înţelegere a problematicii

analizate, fapt ce determină o îmbunătăţire a şanselor ca deciziile luate să fie bine

documentate şi corecte. Pe lângă aplicaţiile practice, monitorizarea ecologică are şi o

importanţă teoretică, informaţiile obţinute având un rol deosebit de important în descifrarea

legităţilor care determină structura, funcţiile şi dinamica ecosistemelor.

Acţiunile de monitorizare a habitatelor nu s-au făcut la întâmplare, ci s-au realizat într-

o manieră standardizată. Planificarea acţiunilor de monitorizare a reprezentat o etapă

importantă a programului de monitorizare

Monitorizarea habitatelor s-a realizat pe baza unor protocoale (planuri) de monitorizare

care permit colectarea şi analiza datelor într-o forma standardizată, astfel încât datele

colectate de persoane diferite la intervale de timp diferite să fie comparabile între ele şi să

aibă aceeaşi valoare informaţională.

Obiectivele urmărite au constat în:

� monitorizarea parametrilor şi indicilor care caracterizează fitocenozele din cele mai

reprezentative ecosisteme, decelarea pe termen lung a eventualelor modificări ale factorilor

de mediu globali (schimbări climatice, modificări ale factorilor de mediu (apa, aer, sol) prin

aportul proiectului de investiţie);

Pagina 43 din 113



Pagina 43 din 113

� cunoaşterea mai bună a biodiversităţii floristice a regiunii ecologice, asociaţii

vegetale, tipuri de ecosistem şi speciile determinante ale ecosistemelor prezente;

� schimbările pe termen lung a factorilor globali şi locali de mediu;

� evidenţierea prezentei şi evoluţiei florei endemice din ecosistemele prezente.

Tabel nr. 10 Perioade favorabile pentru monitorizar e

Ian Feb Martie Aprilie Mai Iunie Iulie August Sept Oct Nov Dec Flora Păsări

cuib ăritoare

Păsări sedentare

Păsări de pasaj Păsări care

ierneaz ă

Amfibieni, reptile

Mamifere Nevertebrate

terestre

Analiza asociaţiilor vegetale, habitatelor, florei şi faunei din perimetrul implicat

A. Analiza florei şi vegeta ţiei

Metoda de lucru

Studiul de monitorizare a habitatului a presupus ca mărimea suprafeţelor de probă să fie

direct proporţională cu complexitatea structurii habitatului studiat. Astfel alegerea suprafeţei

eşantioanelor s-a bazat pe conceptul de areal minim care este definit ca suprafaţa minimă pe

care trebuie efectuat releveul de vegetaţie pentru a surprinde majoritatea speciilor care intră

în compoziţia fitocenozelor (Cristea et al. 2004). Astfel aplicând metoda clasica de estimare a

mărimii suprafeţei de proba, s-a reuşit o oarecare standardizare a mărimii eşantioanelor,

stabilindu-se limitele intre care pot sa varieze în funcţie de tipul de vegetaţie (tabel nr 11).

Tabel nr. 10- M ărimea suprafe ţelor de prob ă pentru diverse tipuri de vegeta ţie

(Cristea et al. 2004)

Tip de vegeta ţie Suprafa ţa de proba (mp)

Păduri 1000-10000 Tufărişuri 100

Pajişti 20-200 Mlaştini oligotrofe 5 Mlaştini eutrofe 50 Grupări ruderale -

Pagina 44 din 113



Pagina 44 din 113

Tip de vegeta ţie Suprafa ţa de proba (mp)

Grupări segetale 100-200 Stâncării -

B. Perioada optim ă de colectare a datelor

Alegerea perioadei optime pentru colectarea datelor pe teren trebuie să ţină cont de

obiectivele propuse şi atributele şi variabilele care trebuie măsurate. În tabelul 11 sunt redate

perioadele optime pentru monitorizarea compoziţiei floristice a principalelor tipuri de habitate

din zona temperată (Ivan et Spiridon, 1983 modificat Cristea, 1993) (Cristea et al. 2004).

Tabel nr. 11 – Perioadele recomandate pentru efectu area releveelor floristice in diferite tipuri de fitocenoze

FORMAŢIA VEGETAL Ă TIPUL DE FITOCENOZĂ

ASPECTUL SURPRINS

PERIOADA OPTIMĂ

PĂDURI

de silvostepă vernal III-IV estival V-VI

de stejar şi gorun vernal IV-V estival VI-VII

de fag şi amestec vernal V estival VII

de molid estival VII-VIII de luncă şi zăvoaie estival VI-VII

PAJIŞTI

de step ă şi silvostep ă vernal III-IV estival V-VI

de dealuri şi coline vernal III-IV estival VI-VII

de muncei şi munţi vernal V estival VII

subalpine şi alpine vernal V-VI estival VII-VIII

halofile şi de luncă estival VII-VIII

MLAŞTINI oligotrofe estival VI-IX eutrofe estival VI-VIII

BURUIENIŞURI

din culturi de păioase estival V-VI din culturi de prăşinoase estival VII-IX

din locuri ruderale vernal V estival VII-VIII

alpine estival VII-IX

Metodele de studiu al numărului de exemplare ca şi al evoluţiei fenologice a florei din

habitatul perimetrului implicat, identificat pe amplasamentul analizat sunt: metoda Braun-

Blanquet, numită şi metoda releveelor pătrate de 100 mp.

Cercetările s-au efectuat prin metoda observaţiei, în cadrul perimetrelor permanente

(quadrant), având punctele de contur determinate pe teren prin

Pagina 45 din 113



Pagina 45 din 113

pozitionare GPS (s-a determinat cu ajutorul GPS GARMIN, coordonatele fiind înregistrate în

sistem de proiecţie geografică). Datele observaţiilor pe teren au fost consemnate în releveuri

fitocenologice.

Stabilirea numărului de exemplare al speciilor de plante din flora spontană identificate în

perimetru şi în exteriorul acestuia s-a făcut prin metoda Braun- Blanquet delimitându-se un

număr de 5 de cuadrate a cate 100 mp dispersate pe laturile şi în interiorul perimetrului pe de

o parte şi de alta, a unui cuadrat a câte 100 mp în exteriorul zonei solicitate pentru zona

analizată (introducere intravilan).

Pagina 46 din 113



Pagina 46 din 113

Figura nr. 9 Distribu ţia releveelor în perimetrul de monitorizare

Pagina 47 din 113



Pagina 47 din 113

Speciile de plante prezente în perimetru au fost stabilite după recoltarea clasificarea şi

determinarea unor exemplare reprezentative.

Cercetările asupra florei au cuprins două etape:

� etapa de teren;

� etapa de laborator.

Etapa de teren a presupus deplasări pe amplasamentul propus implementării planului

în două perioade ale anului pentru a identifica specii în diferite faze fenologice.

Pentru a identifica toate speciile vernale, estivale, inventarierea florei s-a realizat pe

decursul a 2 luni: 23 - 24 martie 2010 şi 16 - 17 septembrie 2010.

Rezultatele programului de monitorizare

În vederea analizei florei şi vegetaţiei s-au efectuat deplasări în perimetrul de referinţă

în perioada martie – septembrie 2010 şi inventarieri floristice în habitatele zonei pentru a

surprinde diversitatea floristică, evaluarea populaţiilor de plante, identificarea asociaţiilor

vegetale pe baza analizei speciilor edificatoare, caracteristice şi diferenţiale. Studiul

vegetaţiei s-a axat pe identificarea şi analiza asociaţiilor vegetale ale căror fitocenoze sunt

prezente în teritoriul cercetat. S-a utilizat metoda lui J. Braun – Blanquet adaptată de către

Al. Borza şi N. Boşcaiu la particularităţile covorului vegetal din ţara noastră.

Perimetrul supus programului de monitorizare este situat în partea de E a satului

Sudiţi, comuna Gherăseni, de-a lungul drumului DN2C. Din totalul de 8,36 ha teren propus a

se introduce în intravilanul satului Sudiţi conform PUG, o suprafaţă de aproximativ 2,4 ha se

suprapune cu ROSCI0259.

Ca urmare a observaţiilor efectuate în teren şi a analizei morfologice şi fiziologice a

exemplarelor reprezentative de plante recoltate din teren s-au stabilit:

� speciile prezente în perimetrul analizat;

� speciile prezente în exteriorul perimetrului analizat;

� gradul de corespondenţă între speciile din interiorul perimetrului şi cele din

exteriorul perimetrului.

Aceste date au fost obţinute prin analiza pătratelor delimitate în interiorul perimetrului

şi în exteriorul acestuia, pe cele 5 zone stabilite.

Zonele delimitate în interiorul şi în exteriorul perimetrului de studiu au fost următoarele:

zona mediana, zona estică, zona sudică, zona nordică, zona vestică.

Pagina 48 din 113



Pagina 48 din 113

Speciile de plante care au fost identificate pe suprafaţa care face obiectul prezentului

plan sunt prezentate în tabelul de mai jos.

Tabelul nr. 12 Specii de plante identificate pe suprafaţa perimetrului analizat - 2010 Nr. Crt. Specia Denumire

popular ă 1 Suaeda maritime Ghirinul 2 Hordeum marinum Orz 3 Puccinellia distans Iarbă sărată 4 Festuca pseudovina Păiuş 5 Camphorosma annua Ciulei 6 Artemisia santonicum Pelin 7 Trifolium fragiferum Trifoi frăguţ 8 Halimione verrucifera - 9 Taraxacum bessarabicum Păpădia 10 Aster tripolium ssp. pannonicum Albăstrica 11 Matricaria chamomilla Muşeţel 12 Polygonum aviculare Troscotel

Concluzii:

Prin observarea populaţiilor şi înregistrarea datelor ca şi prin recoltarea probelor de

plante reprezentative s-au putut stabili: gradul de acoperire cu vegetaţie şi dinamica

populaţiilor pe parcursul perioadei de efectuare a studiului, aspectele fenologice ale

exemplarelor din speciile identificate în teren.

Tipul de habitat prezent în perimetrul analizat şi din zona adiacenta este: comunit ăţi

ponto sarmatice cu mici influen ţe de paji şti panonice şi ponto sarmatice şi cu

puternice influen ţe de comunit ăţi ruderale antropice cu o valoare conservativ ă redus ă

în mare parte , formată din populaţii de plante care prezintă o variabilitate fenotipica scăzută

ca urmare a acţiunii constante a temperaturilor excesive şi a precipitaţiilor reduse, dar şi ca

urmare a păşunatului excesiv în zonă şi a lucrărilor agricole.

Resursele genetice din zona observata sunt reduse, biodiversitatea zonei este

caracteristică solurilor sărăturate cu un deficit de umiditate accentuat, în special datorita

climatului secetos dominant în ultimii ani şi a temperaturilor excesive din timpul verii, care au

determinat o accentuare a selecţiei unor exemplare rezistente din speciile definitorii ale

habitatului: Artemisia santonicum, Hordeum marinum, Festuca pseudovina, care sunt într-un

număr redus.

Având în vedere structura vegetaţiei de pe perimetrul analizat (păşune, înconjurată de

terenuri agricole), precum şi componenţa floristică (în special, specii comune), apreciem că

impactul asupra biodiversităţii va fi redus.

Pagina 49 din 113



Pagina 49 din 113

În concluzie considerăm că impactul produs asupra biodiversităţii prin introducerea în

intravilan a unei suprafeţe de 2,4 ha suprafaţă ce se suprapune cu situl de importanţă

comunitară ROSCI 0259, prin implementarea obiectivului de investiţie este nesemnificativ,

fără urmări grave pe termen lung asupra florei şi faunei locale. Prin implementarea planului

din totalul de 17.363 ha, cât are situl de importanţă comunitară ROSCI0259, suprafaţa de 2,4

ha, va restrânge suprafaţa totală a sitului cu 0,013%.

În urma monitorizării efectuate în perioada 23 - 24 martie 2010 şi 16 - 17 septembrie

2010, s-a constatat ca habitatele şi speciile prezente pe perimetrul analizat nu sunt de interes

comunitar şi nu constituie elemente rare cu areale restrânse. De asemenea speciile prezente

în perimetrul destinat, marea majoritate au o valoare conservativă redusă cu posibilităţi de

regenerare în scurt timp.

Figura nr. 10

Delimitarea intravilanului

Propus Fa ţă de zona

protejat ă

Pagina 50 din 113



Pagina 50 din 113

Analiza faunei

Metoda de lucru

Metode de monitorizare a Nevertebratelor

Monitorizarea populaţiilor de nevertebrate s-a făcut prin observaţii directe ale speciilor

de nevertebrate, perimetrul împărţindu-se în transecte pentru fiecare grup sistematic şi s-au

calculat indicii structurali ai populaţiilor urmărite.

S-a acordat o atenţie deosebita populaţiilor de gasteropode terestre cu rol de

bioindicatori, dar şi altor grupe de nevertebrate cu caracteristici similare din acest punct de

vedere (trichoptere, plecoptere, efemeroptere, chironomide, odonate, etc.).

Metoda de colectare a informaţiilor pentru entomofauna este reprezentată prin

observaţia directă (marsrut) în perimetrul destinat implementării planului.

Rezultate:

Entomofauna prezentă este specifică zonelor cu vegetaţie de stepă.

Fauna de insecte a zonei este deosebit de bogată în special datorită caracteristicilor

habitatului de pajişte cu ierburi semi-înalte (20-50 cm), unde domină populaţiile de orthoptere

(lăcuste, cosaşi), alături de specii comune.

Lepidoptera (Fluturi) este reprezentată prin specia Lycaena dispar (3 exemplare).

� Lycaena dispar - Fluturele de foc

Specie protejată cu risc al micşorării efectivului clasificată ca aproape periclitată (near

threatned) NT fiind inclusă în lista roşie a speciilor periclitate – IUCN.

Specie comuna trăieşte în zonele umede, fiind periclitat datorită distrugerii habitatelor

naturale prin desecarea bălţilor şi a mlaştinilor. Distribuţia speciei este mare, fiind întâlnită în

centrul şi estul Europei.

Prin implementarea planului speciile de Lycaena dispar nu vor avea de suferit, deoarece

în zona analizată sunt identificaţi ca fiind într-un număr restrăns (3 exemplare).

Metoda de monitorizare a Herpetofaunei:

Pentru monitorizarea herpetofaunei perimetrului implicat în realizarea proiectului s-a

utilizat metoda observaţiei directe (marsrut) pe relevee de 100 mp dispuse de-a lungul unor

transecte pe lungimea perimetrului implicat.

Principiul acestei metode constă în faptul că, în ecosisteme deschise sau acoperite, în

tot cursul anului, pe o fâşie (transect), de o lungime şi o lăţime dinainte stabilite, se numără

Pagina 51 din 113



Pagina 51 din 113

indivizii unei singure specii sau indivizii mai multor specii, care trăiesc, cuibăresc sau se afla

în trecere pe suprafaţa acestui biotop.

Rezutate:

În perimetrul studiat a fost identificată specii de animale aparţinând unei clase mari şi

anume: Reptile: Lacerta viridis: 3 ex.;

Ecologia speciilor prezente

REPTILE

� Lacerta viridis (guşterul)

Specie comuna este inclusă în categoria risc redus cu preocupare de conservare

minima conform IUCN Red List, consemnată în anexa II a Convenţiei de la Berna şi anexa IV

a Directivei Habitate. Această specie nu este consemnată în cartea roşi a vertebratelor din

România.

AMFIBIENI

Pe amplasamentul analizat nu au fost identificate specii de amfibieni.

Metoda de monitorizare a Avifaunei

Observarea şi evaluarea populaţiilor avifaunei s-a efectuat prin observaţii directe şi

observaţii asupra locurilor de cuibărit şi de hrănire. Pentru monitorizarea avifaunei locale

perimetrului implicat în realizarea proiectului s-a utilizat metoda observaţiei directe (marsrut)

pe relevee de 100 mp dispuse de-a lungul unor transecte pe lungimea perimetrului implicat.

Metoda transectelor este mai utilă pentru densităţi mici ale speciilor, specii mai mobile şi

ecosisteme omogene.

Pentru determinarea speciilor s-au folosit determinatoarele de teren realizându-se fişa

de observaţie pe baza datelor meteorologice (temperatura, direcţia şi intensitatea vântului,

vizibilitatea, proporţia acoperirii cerului, precipitaţia), specia şi numărul de exemplare

observat.

Rezultate:

� Passer domesticus;

� Corvus frugilegus;

� Pica pica;

� Streptopelia decaocto

� Sturnus vulgaris;

� Corvus monedula;

Pagina 52 din 113



Pagina 52 din 113

� Ciconia ciconia.

In perimetrul desemnat nu s-au semnalat cuiburi de păsări şi habitate de cuibărit pentru

păsările observate în zonă.

Tabelul nr. 12 Lista taxonomic ă, fenologia şi originea geografic ă a speciilor de p ăsări

identificate în perimetrul analizat

Specia

Modul de observare Categoria fenologic ă Originea geografic ă

(după Vouss)

Regim trofic Zbor Cuibărire Hrănire S-E OV P OI

Passer domesticus

◙ - - *** - - - PAL MIXT

Corvus frugilegus

◙ - - *** - - - PAL MIXT

Streptopelia decaocto

◙ - - ** - - - IN-AF VEG

Sturnus vulgaris ◙ - - *** - - - EU-TK MIXT Corvus

monedula ◙ - - *** - - - PAL MIXT

Pica pica ◙ - - *** - - PAL ZOO Ciconia ciconia ◙ - - *** ** PAL ZOO

Legenda:

Categoria fenologica: S - E – specie sedentara sau sedentar eratica; OV – oaspete de vara, P –

specie de pasaj, OI – oaspete de iarna; ** apariţie comună; *** efective numeroase;

Regimul trofic: MIXT – specie omnivora; ZOO – specie zoofaga (considerând aici cele care se

hrănesc cu diferite nevertebrate, nespecializate, VEG – specie vegetariană.

Originea geografică: PAL – specie cu raspandire palearctica; EU-TK – specii de tip

europeoturkestanic; EU – specii de tip european; IN-AF – specii de tip indo-african.

Concluziile observa ţiilor ornitologice:

� numărul speciilor observate este mic, cu o importanţă scăzută din punct de vedere al

biodiversităţii;

� nu au fost observate locuri preferate pentru păsări, acestea fiind dispersate neuniform;

� a fost observata o singura specie citate în anexa 1 a directivei păsări: Ciconia ciconia;

� din cauza activităţilor puternic antropizate, printre care agricultura intensivă şi de

păşunat intensiv păsările din zonă au fost observate doar în tranzit, fără urme de

cuiburi, ele retrăgându-se în zonele vecine, departe de zonele locuibile;

� datorita lipsei habitatelor de hrănire şi cuibărire în perimetrul analizat, se estimează un

impact nesemnificativ asupra păsărilor din zonă.

Pagina 53 din 113



Pagina 53 din 113

Metode de monitorizare a mamiferelor

Monitorizarea populaţiilor de nevertebrate s-a făcut prin observaţii directe ale speciilor,

perimetrul împărţindu-se în transecte. Pentru monitorizarea mamiferelor metoda observaţiei

directe (marsrut) s-a făcut pe transecte dispuse pe lungimea perimetrului implicat. Metoda

transectelor este mai utila pentru densităţi mici ale speciilor, specii mai mobile şi ecosisteme

omogene.

Rezultate:

� Lepus europaeus (iepurele de camp) - 10 ex;

Specie comuna este inclusă în categoria risc redus cu preocupare de conservare

minima conform IUCN Red List.

Prin implementarea PUG, nu se va genera un impact negativ, asupra speciei de Lepus

europaeus, deoarece fiind în imediata vecinătate a DN2C, datorită traficului din zonă, a

lucrărilor agricole şi a supra păşunatului, zona analizată nu este un habitat propice pentru

această specie.

În urma monitorizării nu au fost observate specii de Spermophilus citellus în zona de

implementare a PUG, în special în zona de introducere în intravilan.

Situaţia actuală – conform observaţiilor din teren:

- Zona este puternic antropizată (păşunat şi agricultură intensivă);

- Vecinătatea cu DN 2C;

- Vecinătatea acesteia cu zona locuită;

- Nu au fost identificate galerii care să indice prezenţa unor colonii de popândăi in

zona ce urmează a fi introdusă în intravilan;

- Nu s-au identificat urme ale unor galerii părăsite care să fi semnalat în trecut

prezenţa unor colonii;

- Zona analizată care se va introduce în intravilan se află în extremitatea sud-

vestica a sitului Valea Călmăţuiului şi afectează situl în proporţie de 0,0138 % din

suprafaţa totală a sitului;

Putem afirma că impactul generat de introducerea în intravilan a celor aproximativ 2,4

ha nu va fi unul semnificativ asupra populaţiei de popândăi.

Pagina 54 din 113



Pagina 54 din 113

4.4.5 Modific ări fizice ce decurg din planul propus (din excavare , consolidare,

dragare etc.) si care vor avea loc pe durata diferi telor etape de implementare a planului

Implementarea planului propus are ca obiectiv introducerea în intravilan a unei

suprafeţe de 2,4 ha, suprafaţă ce se suprapune cu situl de importanţă comunitară

ROSCI0259. Modificările fizice ce decurg din implementarea planului prin excavarea solului

sunt reprezentate de decopertarea solului în vederea realizării fundaţiilor ce vor sta la baza

construcţiilor (imobile, unităţi comerciale, instituţii publice, zone verzi etc), infrastructurii

adiacente, pământul excavat va fi ulterior refolosit în lucrări de sistematizarea pe verticală a

terenului amenajarea spaţiului verde, refacerea zonelor de păşunat distruse.

În cadrul organizărilor de şantier şi în lucrările aferente care vor fi realizate vor

angrena un număr diferit de lucrători în funcţie de natura şi mărimea investiţiei ce urmează a

se implementa.

Solul va fi afectat doar pe perioada de construcţie, în măsura în care acesta poate fi

influenţat negativ de către lucrările organizării de şantier, însă aceste potenţialele efecte

negative vor fi diminuate şi ulterior îmbunătăţite prin efectele benefice generate de

implementarea Planului Urbanistic General aferent Comunei Gherăseni, judeţul Buzău.

Organizările de şantier vor trebui sa fie reduse ca suprafaţă, fără a afecta zonele

limitrofe; lucrările de construcţie vor presupune un interval de timp redus în funcţie de natura

şi mărimea investiţie ce se va implementa.

4.4.6 Resursele naturale necesare implement ării planului

Nu sunt implicate în cadrul lucrărilor de construcţie şi ulterior a celor de funcţionare

resurse naturale, care ar putea fi afectate ulterior printr-o gestionare necorespunzătoare.

4.4.7 Resursele naturale ce vor fi exploatate din c adrul ariei naturale protejate de

interes comunitar pentru a fi utilizate la implemen tarea planului

Nu se vor utiliza resurse naturale provenite din cadrul ariei naturale protejate pentru a fi

utilizate la implementarea planului.

Pagina 55 din 113



Pagina 55 din 113

4.4.8 Caracteristicile PP existente, propuse sau ap robate, ce pot genera impact

cumulativ cu PP care este în procedur ă de evaluare şi care poate afecta aria natural ă

protejat ă de interes comunitar

Zona ce urmează a fi introdusă în intravilan va fi destinată unor imobile, unităţi

comerciale, instituţii publice, zone verzi etc, având un caracter preponderent rezidenţial; nu

există planuri sau proiecte existente/propuse/aprobate, care să poată genera un impact

cumulativ cu obiectivele PUG aflate în procedură de evaluare. La emiterea tuturor

autorizaţiilor de construire din acest perimetru se va ţine seama de specificul şi restricţiile

zonei.

4.4.9 Statutul de conservare a speciilor şi habitatelor de interes comunitar

Nu exista habitate şi specii de interes comunitar în perimetrul destinat implementării

planului. Habitatul identificat nu conţine specii edificatoare, speciile identificate nu sunt de

interes comunitar, iar abundenţa acestora prezintă un grad de acoperire redus.

Speciile de flora şi fauna identificate în zona de implementare a planului şi în

vecinătatea acesteia nu sunt cuprinse în anexele OUG nr. 57/2007 privind regimul ariilor

naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice.

Luând în considerare gradul de conservare al structurilor şi funcţiile tipului de habitat

prezent în zona de implementare a PUG precum şi posibilităţile de refacere se poate

considera ca asupra zonei studiate (perimetrul necesar implementării planului) nu se

preconizează un impact negativ asupra florei din zonă.

Habitatele prezente în Valea Călmăţuiului, sunt încadrate în formularul standard

Natura 2000 la stadiul de conservare B – conservare bună. Luând în considerare gradul de

conservare al structurilor şi funcţiile tipului de habitat precum şi posibilităţile de refacere se

poate considera că în zona studiată, situl are structura mediu/parţial degradată, dar cu

perspective bune sau excelente şi restaurare uşoară sau posibilă cu efort mediu.

Specii de mamifere, amfibieni, reptile, nevertebrat e şi plante enumerate în anexa

II a Directivei Consiliului 92/43/CEE

Speciile de mamifere, amfibieni, reptile, nevertebrate şi plante enumerate în anexa II a

Directivei Consiliului 92/43/CEE din situl ROSCI0259 Valea Călmăţuiului din punct de vedere

al gradului de conservare, a posibilităţilor de refacere a populaţiilor şi trăsăturilor habitatului

în care se regăsesc în fişa sitului se încadrează în categoria:

Pagina 56 din 113



Pagina 56 din 113

� B – conservare buna pentru speciile:

Mamifere: Seprmophilus citellus;

Figura nr. 11 Delimitarea intravilanului propus fa ţă de zonele protejate

4.4.10 Relaţiile structurale şi func ţionale care creeaz ă şi men ţin integritatea ariei

naturale protejate de interes comunitar

Având în vedere că în acest moment nu există custode, planuri de management, sau

documentaţie publică relevantă pentru aria protejată de interes comunitar, singurele date

referitoare la Aria Naturala Protejată sunt informaţiile din Formularul Standard Natura 2000.

O dată cu realizarea prezentului raport de mediu, pentru planul analizat, plan ce se află

amplasat la extremitatea vestică a sitului ROSCI0259 Valea Călmăţuiului, s-au elaborat o

Pagina 57 din 113



Pagina 57 din 113

serie de observaţii în teren relevante pentru amplasamentul analizat. De remarcat este faptul

că amplasamentul analizat ce se suprapune cu situl ROSCI0259, reprezintă un procent infim

(0,0138% din sit), iar o raportare a suprafeţei analizate la întreaga suprafaţă a ariilor naturale

protejate de interes comunitar nu este relevantă, cu atât mai mult cu cât condiţiile de mediu

biotic variază pe întreaga suprafaţa a acestora.

Obiectivele definite în prezentul plan, sunt o necesitate pentru dezvoltarea durabilă a

comunei, venind astfel în sprijinul cetăţenilor. Prin urmare, introducerea în intravilan a unei

suprafeţe de 2,4 ha ce se va suprapune cu situl de importanţă comunitară, va genera un

impact punctiform la scara sitului, însă nu va genera o fragmentare a habitatului prezent şi nu

va distruge relaţiile structurale sau funcţionale din cadrul sitului şi nu va periclita integritatea

acestuia. Echilibrul sitului este generat de mozaicul de habitate determinat de o mare

varietate staţională. Prin urmare introducerea în intravilan, nu va afecta integritatea şi

stabilitatea sitului natural.

4.4.11 Obiectivele de conservare a ariei naturale protejat e de interes comunitar,

acolo unde au fost stabilite prin planuri de management

Pentru situl Natura 2000 ROSCI 0259 – Valea Călmăţuiului, nu există până în prezent

un plan de management ce stabileşte obiective de conservare şi măsurile ce se vor lua

pentru integritatea ariei naturale protejate.

În aceste condiţii, măsurile pentru protecţia ariei de interes comunitar care sunt avute

în vedere pentru implementarea planului vor avea ca scop conservarea habitatelor şi

speciilor de floră şi faună prioritare de interes comunitar pentru care a fost instituita aria

natural protejată.

4.4.12 Descrierea st ării actuale de conservare a ariei naturale protejat e de

interes comunitar, inclusiv evolu ţii/schimb ări care se pot produce în viitor

In cazul habitatului natural, starea sa de conservare este dată de totalitatea factorilor

ce acţionează asupra sa şi asupra speciilor caracteristice şi care îi poate afecta pe termen

lung răspândirea, structura şi funcţiile, precum şi supravieţuirea speciilor caracteristice.

Aceasta stare se consideră „favorabilă” atunci când sunt îndeplinite condiţiile:

� arealul natural al habitatului şi suprafeţele pe care le acoperă în cadrul acestui

areal sunt stabile sau în creştere;

Pagina 58 din 113



Pagina 58 din 113

� habitatul are structura şi funcţiile specifice necesare pentru conservarea sa pe

termen lung, iar probabilitatea menţinerii acestora în viitorul previzibil este mare;

� speciile care îi sunt caracteristice se afla într-o stare de conservare favorabilă (aşa

cum aceasta este definită în continuare).

Pentru menţinerea, refacerea sau îmbunătăţirea stării de conservare favorabilă, se vor

lua cele mai potrivite măsuri respectând însă realităţile economice, sociale şi culturale

specifice zonei.

În urma monitorizării arealului implicat în implementarea planului propus şi a

habitatelor învecinate specifice ariei naturale protejata se constată o stare de conservare

bună a speciilor şi lipsa factorilor ce acţionează asupra integrităţii ariei naturale protejate şi

care pot influenţa pe termen lung răspândirea şi abundenţa populaţiilor speciei respective la

nivel comunitar.

Starea se consideră „favorabilă” deoarece sunt îndeplinite condiţiile:

� datele privind dinamica populaţiilor speciei indică faptul că aceasta se menţine şi

are şanse să se menţină pe termen lung, ca o componentă viabilă a habitatului natural;

� arealul natural al speciilor nu se reduce şi nu există riscul să se reducă în viitorul

apropiat;

� exista un areal suficient de vast pentru ca populaţiile speciilor caracteristice să se

menţină pe termen lung.

Putem concluziona astfel că implementarea planului nu va avea un efect direct asupra

habitatelor prioritare din compoziţia sitului. De asemenea amplasarea perimetrului analizat la

extremitatea vestică a ariei naturale protejate nu va produce fragmentari ale habitatelor.

Toate speciile prezente pe amplasament cât şi în imediata vecinătate nu prezintă risc redus

sau preocupare de conservare minimă. Habitatul prezent, are o valoare de conservare

redusă şi o capacitate de regenerare mare datorită suprafeţei mari.

4.4.13 Alte aspecte relevante pentru aria natural ă protejat ă de interes comunitar

Integritatea ariilor naturale de interes comunitar nu va fi afectată de realizarea

obiectivelor prevăzute în PUG având în vedere complexitatea lucrărilor şi suprafaţa afectată

de proiect şi structurile asociate care reprezintă doar o pondere infimă de 0,0138% din

suprafaţa totală a sitului ROSCI 0259 – Valea Călmăţuiului (17.363 ha).

De asemenea integritatea ariei naturale protejate de interes comunitar nu va fi afectată

Pagina 59 din 113



Pagina 59 din 113

chiar dacă implementarea proiectului va reduce suprafaţa sitului cu suprafaţă de 2,4 ha,

deoarece în urma monitorizărilor făcute pe amplasament nu s-au identificat habitate prioritare

sau de interes comunitar, indivizi de floră sau fauna aparţinând unor specii protejate listate in

anexele OUG 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor

naturale, a florei şi faunei sălbatice, nu sunt supuse unui regim de protecţie special.

Realizarea PUG nu conduce la fragmentarea habitatelor datorită unor aspecte atât

tehnologice cât şi spaţiale:

- suprafaţa implicată este mica: 2,04 ha;

- amplasarea în imediata apropiere a căilor de acces;

- nu se constituie într-o barieră în mobilitatea faunei din zonă (nu se limitează

accesul speciilor spre zonele de hrană si cuibărit);

- nu izolează corpuri de apă;

- nu produce schimbări climatologice;

4.4.14 Identificarea şi evaluarea impactului

Acest subcapitol descrie condiţiile fizice şi biologice, culturale şi resursele socio-

economice existente în zona de impact a planului (zonele afectate) şi analizează impactul

direct şi indirect a surselor asociate implementării planului urbanistic general. Consecinţele

asupra mediului în situaţia alternativei de neimplementare vor fi de asemeni analizate.

Pagina 60 din 113



Pagina 60 din 113

Impactul prognozat Tipul impactului Faza de implementare a unor obiective din Planului Urbanistic General

Impactul proiectului asupra ariei naturale protejate şi a integrit ăţii

sitului

Impact direct pe termen lung: • restrângerea suprafeţei ariei protejate cu 2,4 ha; • modificări ale populaţiilor de floră, dar fără reducerea/afectarea unor specii de interes comunitar sau a unor

specii cu regenerare dificilă precum a rezultat din monitorizarea din teren când nu au fost identificare specii de interes comunitar sau valoare conservativa mare;

Impact pe termen scurt: • efect de deranj si restrângere a faunei specifice zonei datorită implementării obiectivelor din PUG; Impact rezidual: • reducerea suprafeţei habitatului cu suprafaţa de 2,4 ha, suprafaţa destinata introducerii în intravilan; • deranjul speciilor de mamifere, păsări, reptile şi nevertebrate din cauza disconfortului creat de implementare a

obiectivelor din PUG; Impact cumulativ: • zona ce urmează a fi introdusă în intravilan va fi destinată exclusiv având un caracter preponderent rezidenţial

(imobile, unităţi comerciale, instituţii publice, zone verzi etc); • nu există planuri sau proiecte existente/propuse/aprobate, care să poată genera un impact cumulativ cu

obiectivele PUG aflate în procedură de evaluare; • In intravilanul existent mai exista o suprafaţă de suprapunere cu aria protejata de ~ 3,5 ha.

Nevertebrate

Impact direct pe termen scur t: • în faza de amenajare a organizărilor de şantier aferentă fiecărei investiţii, se va înregistra un impact negativ

minor asupra nevertebratelor, deoarece microhabitatele din sol vor fi afectate total prin lucrări de decopertare a stratului de sol vegetal pentru sistematizarea pe verticală a terenului, realizarea fundaţiilor, a căilor de acces, etc;

• impactul negativ direct este local asupra nevertebratelor, în special asupra celor nezburătoare sau a celor cu mobilitate redusă va fi punctual, nu va afecta decât o mică fracţiune a populaţiilor, care de altfel aparţin unor specii comune cu valoare conservativă redusă şi capacitate de înmulţire mare a indivizilor. Cum populaţiile mari de nevertebrate nu sunt strict localizate în zona de impact sau dependente de un habitat ce se va restrânge la nivel local, impactul va fi doar punctual fără să determine pierderi iremediabile de biodiversitate.

Pagina 61 din 113



Pagina 61 din 113

Impactul prognozat Tipul impactului

Vertebrate reptile

Impactul direct pe termen scurt: • aceste specii se vor refugia odată cu începerea organizărilor de şantier aferentă fiecărei investiţii fiind afectate

de zgomot, de vibraţii prin urmare eventualele pierderi vor fi nesemnificative. În urma observaţiilor din teren speciile de reptile identificate aparţin unor specii comune, fără interes conservativ şi nu necesită acţiuni de relocare.

Impactul indirect • restrângere a habitatului existent cu efect în migrarea speciilor de reptile către zonele din jur cu habitate care

oferă condiţii mai bune de hrănire şi reproducere, numite habitate „receptori”;

Vertebrate Păsări

Impact direct: • crearea unui disconfort în perioada de reproducere şi creştere a puilor, care sunt strâns legate de locurile de

cuibărit, însă în zona amplasamentului analizat, în urma perioadei de monitorizare nu au fost semnalate astfel de zone;

• disconfort creat asupra speciilor din cauza zgomotului şi prafului, rezultat în urma activităţilor/utilajelor ce vor deservi amplasamentul în faza de implementare a obiectivelor PUG; Impactul indirect

• prognozat printr-o restrângere a habitatului cu efect în migrarea speciilor de păsări către zonele din jur cu habitate care oferă condiţii mai bune de hrănire şi cuibărire, numite habitate „receptori”.

Vertebrate Mamifere

Impactul direct pe termen scurt: • mamiferele de talie medie şi mică, (ex. iepure, rozătoare) au o mobilitate mare şi vor părăsi zona de influenţă a

proiectului stabilindu-se în zonele din jurul amplasamentului care conţin acelaşi tip de habitat; • liliecii pot fi afectaţi în special de distrugerea habitatelor de hrănire şi reproducere dar în urma observaţiilor din

teren zona de referinţă nu prezintă habitate specifice populaţiilor de lilieci, ci dimpotrivă zonele rezidenţiale pot constitui habitate prielnice liliecilor;

Pagina 62 din 113



Pagina 62 din 113

Impactul prognozat Tipul impactului

Impactul implement ării proiectului asupra st ării de conservare

Impact direct pe termen l ung: • riscul datorat restrângerii suprafeţei ariei protejate; • apariţia unor fenomene de eutrofizare a habitatelor existente, datorită creşterii numărului de specii comune cu

posibilităţi de înmulţire şi creştere rapidă; • afectarea populaţiilor de floră şi faună Impact pe termen scurt: • efect de deranj si restrângere a faunei specifice zonei datorită extinderii intravilanului existent; Impact rezidual: • reducerea suprafeţei habitatului cu suprafaţa de 2,4 ha, suprafaţa destinată introducerii în intravilan (0,0138%

in cazul ROSCI 0259); • deranjul speciilor de mamifere, păsări, reptile şi nevertebrate din cauza disconfortului creat de extinderea căilor

de circulaţie/reţelelor de apa/energie electrică/canalizare etc, ce va deservi zona analizată; Impact cumulativ: • existenţa unor activităţi agricole în imediata apropiere precum şi activităţile de păşunat intensiv în interiorul

sitului conduc la degradarea ariei; • în intravilanul existent mai exista o suprafaţă de suprapunere cu aria protejata de ~ 3,5 ha.

Pagina 63 din 113



Pagina 63 din 113

4.4.15 Evaluarea semnifica ţiei impactului

Evaluarea semnificaţiei impactului se face pe baza indicatorilor cheie cuantificabili

prezenţi în cele ce urmează.

4.4.15.1 Procentul din suprafa ţa habitatului care va fi pierdut

Reducerea suprafeţei ariei protejate cu suprafaţa de 2,4 ha, suprafaţa destinată

introducerii în intravilan, respectiv 0,0138% in cazul ROSCI 0259.

4.4.15.2 Procentul ce va fi pierdut din suprafe ţele habitatelor folosite pentru

necesit ăţile de hran ă, odihn ă şi reproducere ale speciilor de interes comunitar

În urma monitorizărilor efectuate pe amplasament şi interpretarea releveelor s-a

constatat că densitatea speciilor identificate în sit este diferită predominând specii de plante

specific solurilor sărăturate (Suaeda maritime, Camphorosma annua) care nu constituie

habitate propice pentru cuibărit, hrănire şi odihnă.

După implementarea planului, respectiv realizarea facilităţilor de gospodărie comunală,

suprafaţa habitatului se va diminua cu un procent nesemnificativ (0,0138%), astfel această

diminuare va genera un impact nesemnificativ asupra speciilor de interes comunitar, asupra

necesităţilor de hrana ale acestora pentru care există in zonele alăturate areal de

vânătoare/hrănire suficient.

4.4.15.3 Durata sau persisten ţa perturb ării speciilor de interes comunitar,

distan ţa faţă de aria natural ă protejat ă de interes comunitar

Perturbarea speciilor de mamifere, păsări, reptile şi nevertebrate se va resimţi atât în

perioadele de construcţie (organizarea de şantier) specifice fiecărei investiţii cât şi după

implementarea obiectivelor PUG.

4.4.15.4 Schimb ări în densitatea popula ţiilor (nr. de indivizi/suprafa ţă)

Datorită diminuării suprafeţei ariei protejate cu 2,4 ha se vor produce schimbări

nesemnificative în densitatea populaţiilor identificate, prin restrângerea habitatului existent cu

efect în migrarea speciilor de reptile către zonele din jur cu habitate care oferă condiţii mai

bune de hrănire şi reproducere, numite habitate „receptori”.

Pagina 64 din 113



Pagina 64 din 113

4.4.15.5 Indicatorii chimici-cheie care pot determi na modific ări legate de

resursele de ap ă sau de alte resurse naturale, care pot determina m odificarea

func ţiilor ecologice ale unei arii naturale protejate de interes comunitar

Prin implementarea proiectului şi a măsurilor constructive nu se generează poluanţi

care pot determina modificări legate de resursele de apa sau alte resurse natural şi nu

necesită stabilirea indicatorilor chimici-cheie.

4.4.16 Evaluarea impactului cauzat de plan f ără a lua în considerare m ăsurile de

reducere a impactului

Impactul generat de implementarea planului este direct şi nesemnificativ datorită

faptului că aduce modificări populaţiilor de floră, dar fără reducerea/afectarea unor specii de

interes comunitar sau a unor specii cu regenerare dificilă, de asemenea conduce la creşterea

numărului de specii comune fără statut de conservare.

4.4.17 Evaluarea impactului rezidual care va r ămâne dup ă implementarea

măsurilor de reducere a impactului

După implementarea măsurilor de reducere a impactului negativ se pot identifica

următoarele forme de impact rezidual:

� reducerea suprafeţei habitatului cu suprafaţa de 2,4 ha, suprafaţa ce va fi

introdusă în intravilan ce se va suprapune cu aria naturala protejată (0,0138% din suprafaţa

totală a ROSCI 0259 Valea Călmăţui). Ţinând cont de suprafaţa redusă în comparaţie cu

suprafaţa totală a ariei protejate, impactul asupra sitului a fost evaluat ca fiind nesemnificativ.

4.4.18 Evaluarea impactului cumulative al planului propus cu alte planuri şi

proiecte f ără a lua în considerare m ăsurile de reducere a impactului

Impactul cumulativ poate apărea în situaţii în care mai multe activităţi au efecte

individuale nesemnificative, dar împreuna pot genera un impact semnificativ sau, atunci când

mai multe efecte individuale ale planului generează un efect combinat.

Pentru analiza impactului cumulativ s-au luat in calcul zona studiată prin PUG precum

si zona din imediata vecinătate a acesteia. În zona de implementare a planului propus prin

PUG nu se va genera un impact cumulativ negativ, deoarece în satul Sudiţi, nu sunt

identificate unităţi industriale cu impact semnificativ asupra mediului.

Pagina 65 din 113



Pagina 65 din 113

Impactul cumulat generat de implementarea PUG al comunei Gherăseni asupra ariei

protejate în special în zona studiata va constă în:

� ocuparea definitiva a unor suprafeţe de teren, menţionăm însă că suprafaţa de teren

ocupată de către locuitorii din zonă cât şi de instituţiile publice nu este în totalitate o pierdere

de suprafaţa din aria protejata prin faptul ca zona analizată va beneficia de spaţii verzi, iar pe

de alta parte suprafeţele implicate nu prezintă habitate specifice.

� impactul cumulativ asupra speciilor de faună identificate, care frecventează habitatul

din zona va fi de asemenea, nesemnificativ întrucât activităţile ce se vor desfăşura în zona

analizată nu vor genera poluanţi în mediu care ar putea afecta fauna locală, iar din datele de

monitorizare culese nu au rezultat elemente din care sa reiasă ca fauna este afectata.

Nu se prevăd alte elemente ale impactului cumulativ care să afecteze aria protejată.

4.4.19 Evaluarea impactului rezidual care r ămâne dup ă implementarea m ăsurilor

de reducere a impactului pentru planul propus cu al te planuri şi proiecte

Ca urmare a implementării măsurilor de reducere a impactului asupra factorilor de

mediu, şi implicit asupra biodiversităţii din perimetrul studiat şi imediata vecinătate a acestuia,

dar şi prin respectarea legislaţiei de mediu, nu se preconizează un impact rezidual

semnificativ datorat implementării planului. Acest impact este de tipul local si nesemnificativ

şi este reprezentat prin:

• reducerea suprafeţei habitatului cu suprafaţa de 2,4 ha, suprafaţă destinată introducerii în

intravilan ce se va suprapune cu zona protejată (0,0138% in cazul ROSCI 0259);

• deranjul speciilor de mamifere, păsări, reptile şi nevertebrate din cauza disconfortului creat

de infrastructurii adiacente ce se va implementa în interiorul perimetrului analizat;

4.5 MEDIUL SOCIAL ŞI ECONOMIC Din analiza situaţiei existente la nivelul teritoriului administrativ al comunei Gherăseni,

au rezultat o serie de disfuncţionalităţi ale zonelor funcţionale, impunându-se eliminarea sau

ameliorarea acestora.

Fiind o localitate aşezată într-o zonă de câmpie, comuna Gherăseni nu este expusă

riscurilor de alunecări de teren.

În cazul ploilor torenţiale în zona dintre cele două sate Gherăseni şi Sudiţi la drumul

naţional DN 2C este prezent fenomenul de băltire a apelor. Această zonă este propusă

pentru a fi introdusă în intravilan. Construirea clădirilor în zona va fi posibilă numai după

Pagina 66 din 113



Pagina 66 din 113

luarea unor măsurii de ridicare a cotei terenurilor prin executarea amenajărilor verticale ăi

ridicarea cotei terenului pană la cota de îndepărtare fenomenului de băltire.

Acest perimetru, situat într-o zona mai joasă faţă de nivelul comunei, permite

staţionarea apelor din precipitaţii în anotimpurile ploioase. Pentru includerea acestui

perimetru în intravilanul comunei se propune executarea unui sistem de drenuri în zona care

sa preia apele provenite din precipitaţii şi ridicarea cotei terenului prin sistematizare verticala.

Celelalte zone propuse a fi incluse în intravilanul comunei nu pun probleme din punct de

vedere al zonelor de risc natural.

Pe lângă fenomenele de băltire, ca disfuncţionalităţi la nivelul teritoriului analizat sunt

evidenţiate cele cu privire la starea precară a drumurilor publice de pe raza comunei,

redimensionarea reţelelor de alimentare cu energie electrică, lipsa unui sistem centralizat de

colectare şi epurare a apelor uzate generate de pe raza comunei Gherăseni, lipsa sistemului

de alimentare cu gaze, subdimensionarea intravilanului.

4.6 PATRIMONIUL ARHITECTONIC, ARHEOLOGIC ŞI CULTURAL

Conform listei Monumentelor Istorice, Ansamblurilor şi Siturilor Istorice întocmita de

Comisia Naţionala a Monumentelor, Ansamblurilor şi Siturilor Istorice, pentru judeţul Buzău,

în comuna Gherăseni figurează următoarele monumente istorice:

Tabel nr. 12 – Lista monumentelor monumente istoric e


1 BZ-I-s-B-02231

Situl arheologic de la Gherăseni, punct, "Movila

Cremenea” sat

GHERĂSENI, comuna

GHERĂSENI

"Movila Cremenea” şi în jurul ei, în colţul de N al localităţii Cremenea, pe malul drept al

pârâului Călmăţui

-

2 BZ-I-m-B-02231.01 Necropolă sec. XV - XVII 3 BZ-I-m-B-02231.02 Necropolă sec. II - IV p. Chr. 4 BZ-I-m-B-02231.03 Aşezare tip tell mil. IV Eneolitic

5 BZ-I-s-B-02232

Situl arheologic de la Gherăseni, punct "Lacul Frâncului”

sat GHERĂSENI;

comuna GHERĂSENI

"Lacul Frâncului” -

6 BZ-I-m-B-02232.01 Necropolă sat

GHERĂSENI; comuna

GHERĂSENI

"Lacul Frâncului”, la NNE de sat, între pârâul Săngărău şi

drumul Cremenea-Budişteni şi S de fosta baltă

sec. XV - XVII Epoca medievală

7 BZ-I-m-B-02232.02 Necropolă sec. V p. Chr. Epoca migraţiilor


9 BZ-I-m-B-02232.04 Necropolă sec. XII - V a. Chr. Hallstatt

10 BZ-I-m-B-02232.05 Necropolă mil. V Eneolitic

11 BZ-I-s-B-02233 Situl arheologic de la Gherăseni

sat GHERĂSENI;

comuna GHERĂSENI

În colţul de N al fostului sat Cremenea

-

12 BZ-I-m-B-02233.01 Necropolă sec. XV - XVII Epoca medievală

Pagina 67 din 113



Pagina 67 din 113


13 BZ-I-m-B-02233.02 Aşezare mil. III - II Epoca Bronzului


4.7 ZGOMOT ŞI VIBRAŢII

Există şase caracteristici de sunet care descriu zgomotul, aşa cum îl percepe un

ascultător: intensitate, frecvenţă, durată, tărie sonoră, discordanţă şi iritabilitate. Dintre aceste

şase caracteristici, cele care pot fi măsurate fizic sunt intensitatea, frecvenţa şi durata. Tăria

sonoră (intensitatea audibilă a zgomotului), discordanţa şi iritabilitatea sunt caracteristici

subiective care diferă mult în funcţie de percepţia ascultătorului.

În prezent, principala sursă de zgomot şi de vibraţii din zonă este reprezentată de

traficul rutier existent pe drumurile ce traversează comuna.

Nivelurile de zgomot generate de traficul rutier, determinate prin modelare matematică

pe baza datelor de trafic, indică valori care se încadrează în valorile limită pentru protecţia

populaţiei. Vibraţiile induse de trafic sunt imperceptibile.

4.8 PEISAJUL

În vederea unei ocupări cât mai raţionale a teritoriului, suprafeţele agricole incluse în

intravilan vor fi scoase din circuitul agricol etapizat, în funcţie de solicitări şi eliberarea de

autorizaţii de construire, numai pe baza întocmirii de documentaţii de urbanism (PUD, PUZ)

şi a Regulamentului Local de Urbanism.

În PUG-ul comunei Gherăseni este prevăzută necesitatea înfiinţării spaţiilor verzi şi

plantaţiilor de protecţie.

Menţinerea şi protecţia pădurilor şi plantaţiilor forestiere din extravilan şi intravilan,

având în vedere rolul lor de protecţie sau de protecţie şi producţie.

În ceea ce priveşte zonele propuse pentru refacerea peisagistică, acestea se referă în

principal la terenurile neproductive afectate de băltiri, terenuri ocupate cu depuneri de

deşeuri. Acestea vor trebui recuperate prin crearea de peisaje forestiere, prin revenirea la

peisajul iniţial, sau prin amenajări de agrement.

Unul din obiectivele PUG este creşterea suprafeţelor spaţiilor verzi din comună şi

apropierea mărimii acestora, pe cap de locuitor, de standardele europene, prin dezvoltarea şi

modernizarea spaţiilor verzi din cadrul localităţilor componente şi înfiinţarea de noi parcuri,

scuaruri şi aliniamente plantate ori reabilitarea celor existente.

Pagina 68 din 113



Pagina 68 din 113

În conformitate cu Art. 2 din O.U.G. nr. 114/2007 pentru modificarea O.U.G. nr.

195/2005 privind protecţia mediului, administraţia locală are obligaţia de a asigura până la 31

decembrie 2010 o suprafaţă minimă de 20 mp spaţiu verde pe cap de locuitor şi de minimum

26 mp/locuitor, până la data de 31 decembrie 2013.

Suprafaţa totală propusă prin prezentul P.U.G. pentru spaţii verzi, sport şi agrement

este de 10,25 ha din teritoriul intravilan propus.

Tabelul nr. 13 Spa ţiilor verzi comuna Gher ăseni

Nr. crt. Func ţiunea Gherăseni [ha] Sudi ţi [ha]

1. teren sport 0,95 -

2. spaţiu verde pe lungimea drumului naţional DN 2C 2,40 0,78

3. spaţiu verde pe lungimea străzi şi drumurilor comunale 3,20 0,87

4. spatii verzi in spatiile instituţiilor şi serviciilor comunale 1,85 0,20

5 TOTAL 8,4 1,85

10,25 ha

Ţinând cont de numărul de locuitori existent în comuna Gherăseni (3150 locuitori),

suprafaţă de 10,25 ha spaţii verzi propusa prin Reactualizarea Planului Urbanistic General,

asigura cu mult prin ţintele impuse de legislaţia în vigoare (O.U.G. nr. 114/2007 pentru

modificarea O.U.G. nr. 195/2005 privind protecţia mediului), respectiv 32,53 mp/cap de

locuitor.

Pentru eliminarea disconfortului vizual se vor prevedea perdele de protecţie către

zonele care ridică acest tip de probleme.

Menţinerea calităţii mediului între limitele acceptabile, cu tendinţa de aducere la

parametrii naturali, constituie o linie strategică esenţială a unui program de management al

mediului (reconstrucţie ecologică, asigurarea dezvoltării sale durabile) cu efecte benefice

asupra sănătăţii populaţiei.

Pagina 69 din 113



Pagina 69 din 113

5 PROBLEME DE MEDIU EXISTENTE, RELEVANTE PENTRU PLANU L DE

URBANISM GENERAL, INCLUSIV ÎN PARTICULAR, CELE LEGA TE DE ORICE ZONĂ

CARE PREZINTĂ O IMPORTANŢĂ SPECIALĂ PENTRU MEDIU CUM AR FI: ARIILE DE

PROTECŢIE SPECIALĂ AVIFAUNISTICĂ SI ARIILE SPECIALE DE CONSERVARE

Calitatea globală a mediului înconjurător din teritoriul administrativ al comunei

Gherăseni este apreciată ca fiind bună, calificativ rezultat din însumarea valorilor calităţii

apei, aerului, solului, fondului forestier.

Pentru viitor se propune conservarea şi îmbunătăţirea calităţii mediului, ţinându-se

seama de problemele specifice ale obiectivelor economice din zonă, existente sau viitoare.

Din teritoriul administrativ al comunei Gherăseni un procent de 14% figurează ca zonă

protejată (ROSCI0259 – Valea Călmăţuiului), conform Ordin nr. 1964 din 13 decembrie 2007

privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanţă comunitară, ca

parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România.

6 BIECTIVELE DE PROTECŢIE A MEDIULUI, STABILITE LA NIVEL NA ŢIONAL,

COMUNITAR SAU INTERNAŢIONAL, CARE SUNT RELEVANTE PENTRU PLANUL DE

URBANISM GENERAL

6.1 Obiective de protec ţia mediului, stabilite la nivel na ţional, comunitar sau

interna ţional

Aderarea României la UE a impus transpunerea în legislaţia română a aquis–ului

comunitar, implementarea şi controlul implementării legislaţiei specifice. Politica Uniunii

Europene şi acţiunea sa asupra mediului pot fi schiţate prin programele sale de acţiune

asupra mediului începute în 1973.

Decretul unic european şi Tratatul Maastricht au stabilit obiectivele fundamentale: de

protecţie şi îmbunătăţire a calităţii mediului, de contribuire la protejarea sănătăţii umane,

respectiv de asigurare a unei utilizări prudente şi raţionale a resurselor naţionale.

Sub Tratatul de la Maastricht, Curtea Europeana poate impune amenzi unui stat membru

care nu a reuşit implementarea directivelor UE şi punerea în vigoare în întregime a acestora.

De asemenea, principiile “poluatorul plăteşte” şi “pagubele asupra mediului trebuie sa

fie rectificate la sursă” sunt identificate în articolul 130 din Decretul Unic European. Al

şaselea program de acţiune în domeniul mediului al UE “Mediu 2000: Viitorul nostru comun,

şansa noastră”, pune accentul pe prevenirea poluării factorilor de mediu, în special a apelor,

realizarea unui plan de gestiune a deşeurilor, utilizarea durabilă a

Pagina 70 din 113



Pagina 70 din 113

resurselor naturale. Programul este parte integrantă a strategiei de dezvoltare durabilă a

Comunităţii Europene.

Obiective la nivel local şi na ţional

Planul Na ţional pentru aderarea României la Uniunea European ă

În conformitate cu Planul Naţional pentru Aderarea României la Uniunea Europeană şi a

prevederilor Legii nr. 151/1998 privind Dezvoltarea Regională, a fost elaborat în luna

octombrie 1999 Planul Naţional de Dezvoltare al României, care a fost revizuit la jumătatea

anului 2000.

Acest document corelează şi integrează următoarele documente:

- Planul Regional de Dezvoltare;

- Planul Naţional pentru Agricultura şi Dezvoltare Rurală;

- Planul Naţional pentru Transport;

- Planul Naţional de Acţiune pentru Protecţia Mediului;

- Strategia Naţională pentru Dezvoltarea Resurselor Umane.

Din acest punct de vedere, dezvoltarea regionala a României va ţine seama de

considerentele privind protecţia şi conservarea mediului. Strategia propusă s-a axat pe

următoarele domenii importante: îmbunătăţirea calităţii apei, reducerea emisiilor în aer (în

special a celor de dioxizi de sulf şi azot), reciclarea deşeurilor şi depozitarea deşeurilor

municipale în condiţii ecologice.

Planul Na ţional de Ac ţiune pentru Protec ţia Mediului (PNAPM)

Planul Naţional de Acţiune pentru Protecţia Mediului (PNAPM) a fost elaborat în 1995

(ultima dată fiind revizuit în 1999) şi a fost actualizat în concordanţa cu Planul Naţional pentru

Adoptarea Acquis-ului Comunitar, în scopul furnizării unui instrument cheie pentru stabilirea

măsurilor în cadrul procesului de integrare europeană, plan ce necesită integrarea politicilor

de mediu în cadrul celorlalte sectoare (industrie, agricultură, transporturi, amenajarea

teritoriului şi sănătate). în luna noiembrie 1999 a fost pregătită noua versiune a PNAPM;

selectarea, analiza şi implementarea proiectelor din cadrul PNAPM s-a făcut în concordanţă

cu următoarele criterii:

- domenii majore de activitate;

- abordarea pe anumite nivele (local, regional, naţional);

- perioada de implementare: termen scurt şi mediu;

- problemele generale abordate: protecţia calităţii apelor, protecţia calităţii aerului şi a

Pagina 71 din 113



Pagina 71 din 113

atmosferei, protecţia calităţii solului, conservarea biodiversităţii, silvicultura,

managementul deşeurilor, planificare urbană şi transporturi;

- legislaţie şi reglementări, dezvoltare instituţională.

Strategia Na ţional ă de Gestionare a De şeurilor

În anul 2004, în conformitate cu Directiva Cadru privind deşeurile nr. 75/442/EEC

Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor a elaborat şi aprobat prin hotărâre a Guvernului,

Strategia Naţională de Gestionare a Deşeurilor cu scopul de a crea cadrul necesar pentru

dezvoltarea şi implementarea unui sistem integrat de gestionare a deşeurilor, eficient din

punct de vedere ecologic şi economic. Conform acestei strategii, responsabilitatea pentru

activităţile de gestionare a deşeurilor revine generatorilor acestora în conformitate cu

principiul “poluatorul plăteşte” sau, după caz, producătorilor în conformitate cu principiul

“responsabilitatea producătorului”.

Planul Na ţional de Gestionare a De şeurilor

Acest plan naţional de etapă, a fost adoptat prin HG 123/2003 fiind elaborat pentru

perioadă 2003-2013 în baza prevederilor legislaţiei europene şi naţionale în domeniu şi are

ca scop crearea cadrului necesar pentru dezvoltarea şi implementarea unui sistem integrat

de gestionare a deşeurilor municipale, eficient din punct de vedere ecologic şi economic.

Planul cuprinde obiective strategice pe care trebuie să le îndeplinească România, ţinte şi

măsuri pe termen scurt şi mediu în domeniul gestionării deşeurilor, precum şi unele acţiuni cu

termen pentru anul 2020.

Planul Regional de Gestionare a De şeurilor pentru Regiunea 2 S-E Planul

Jude ţean de Gestionare a De şeurilor pentru Jude ţul Buz ău

Aceste planuri sunt elaborate pentru perioada de 10 ani (2004 – 2013, cu posibilitatea

de revizuire după 5 ani, respectiv în anul 2009) în baza prevederilor Strategiei Naţionale de

Gestionare a Deşeurilor, a Planului Naţional de Gestionare a Deşeurilor, a legislaţiei

europene şi naţionale în domeniu şi au ca obiectiv crearea cadrului necesar pentru

dezvoltarea şi implementarea unui sistem integrat de gestionare a deşeurilor municipale

solide, eficient din punct de vedere ecologic şi economic.

De asemenea, planul cuprinde obiective, ţinte şi măsuri pe termen scurt şi mediu,

precum şi unele acţiuni pentru perioada 2004 - 2013.

Relevan ţa Planului pentru integrarea obiectivelor de mediu şi implementarea

legisla ţiei de mediu

În Planul de Urbanism General al comunei Gherăseni sunt prevăzute măsuri şi lucrări

Pagina 72 din 113



Pagina 72 din 113

referitoare la:

� realizarea unor sisteme centralizate de canalizare şi staţiile de epurare, în toate satele

componente;

� extinderea şi modernizarea sistemului de alimentare cu apă potabilă a comunei;

� realizarea unor rampe destinate depozitării deşeurilor de grajd;

� modernizarea reţelei stradale şi asfaltării drumurilor comunale;

� extinderea/redimensionarea reţelei de energie electrică;

� racordarea comunei la reţeaua de alimentare cu gaze;

� extinderea teritoriului intravilan al comunei Gherăseni cu 28,23 ha;

� realizarea unor noi unităţi de prestări servicii – comerţ;

� menţinerea spaţiilor verzi existente şi realizarea de noi suprafeţe plantate, plantaţii

joase şi înalte în incintele instituţiilor şi celorlalte clădiri, amenajarea terenului de sport

existent şi dezvoltarea scuarelor din jurul monumentelor comemorative din localităţi,

întreţinerea şi crearea de noi spaţii verzi în lungul străzilor din cele 2 intravilane ale

comunei Gherăseni.

Prin realizarea acestor lucrări se asigură implementarea obiectivelor de mediu stabilite

la nivel naţional şi local, a prevederilor directivelor U.E. precum şi a obligaţiilor asumate de

România în capitolul 22 Mediu a tratatului de aderare la U.E. Referitor la implementarea

prevederilor legislaţiei naţionale şi a directivelor comunitare de mediu, P.U.G.–ul asigură

implementarea prevederilor actelor normative menţionate în prezentul raport, şi în mod

special a următoarelor acte normative:

• Ordonanţa de Urgenta a Guvernului nr. 195/2005 privind protecţia mediului, aprobată

prin Legea 265/2006;

• H.G. 349/2005 privind depozitarea deşeurilor, cu modificările şi completările ulterioare;

• Ordonanţa de Urgenta a Guvernului nr. 78/2000 privind regimul deşeurilor, aprobată

prin Legea nr. 426/2001, ordonanţă modificată prin O.U.G. nr. 61/2006, aprobată cu

completări prin Legea nr. 27/2007, act normativ care transpune Directiva Cadru privind

Deşeurile nr. 75/442/EEC, amendată de Directiva nr. 91/156/EEC şi Directiva nr.

91/689/EEC privind deşeurile periculoase;

• Legea nr. 458/2002 privind calitatea apei potabile modificată prin Legea nr. 311/2004;

• Legea apelor 107/1996, modificată şi completată de Legea 310/2004;

• Hotărârea de Guvern 188/2002 privind aprobarea unor norme privind condiţiile de

Pagina 73 din 113



Pagina 73 din 113

descărcare în mediul acvatic a apelor uzate modificat prin Hotărârea de Guvern nr.

352/2005 şi prin HG 210/2007;

• O.U.G. 243/2000, privind protecţia atmosferei, aprobata prin Legea 655/2001

modificata ulterior cu O.U.G. 12/2007;

• Ordinul Ministerului Sănătăţii nr. 536/1997 pentru aprobarea Normelor de igienă şi a

recomandărilor privind mediul de viaţă a populaţiei, modificat şi completat cu Ordinul

Ministerului Sănătăţii 1028/2004;

• Ordinul M.A.P.P.M. 756/1997, pentru aprobarea Reglementării privind evaluarea

poluării mediului.

6.2 Modul de îndeplinire a obiectivelor de protec ţie a mediului

Pagina 74 din 113



Pagina 74 din 113

Tabelul nr. 14 Obiective, ţinte şi indicatori

Factor/aspect de mediu

Obiective strategice de mediu Obiective specifice de mediu Ţinte Indicatori

Apa

Reducerea impactului datorat evacuării apelor

uzate menajere direct pe sol fără a fi tratate în prealabil

Respectarea valorilor limită legale pentru concentraţiile de

poluanţi în apele reziduale

Indicatori de calitate ai apelor uzate menajere vor trebui să respecte limitele stabilite în

NTPA 001/2002

pH, CBO5 , CCOCr, materii în suspensie, detergenţi

sintetici, etc.

Aer

Limitarea emisiilor în aer la niveluri care să nu genereze

un impact semnificativ asupra calităţii aerului în

zonele cu receptori sensibili

Respectarea valorilor limită legale pentru concentraţiile de

poluanţi la emisie (surse staţionare dirijate, mobile)

Managementul eficient pentru toate etapele planului cu respectarea prevederilor: STAS

12574/87, respectiv Ordin 592/2002

Emisii poluanţi specifici NOx, SOx, Pulberi, CO,

etc.

Sol/ Utilizarea terenului

Limitarea impactului negativ asupra solului

Reducerea degradării solului ca urmare a activităţilor

desfăşurate în etapele de implementare ale planului

Respectarea măsurilor privind poluarea şi degradare solului şi subsolului cu

respectarea prevederilor: Ordin 756/1997 ; Ordin 344/2004, HG

1403/2007

Indicatori de observaţie ai calităţii solului: pH,

hidrocarburi, metale grele, grad de eroziune etc.

Managementul deşeurilor

Respectarea legislaţiei privind colectarea,

depozitarea şi eliminarea deşeurilor

Colectarea şi depozitarea deşeurilor în conformitate cu

prevederile legale şi in strânsă corelaţie cu strategia cuprinsă în

PJGD Buzău.

Implementarea obiectivelor privind modul de gestionare al deşeurilor, precum şi

reducerea/eliminarea efectelor asupra mediului în condiţiile respectării legislaţiei în

vigoare. Ord. 636/2008, HG 349/2005, OUG 78/2000,

HG 448/2005 cu modificările ulterioare, Ordonanţa 47/2005, Legea 426/2001, Ord.

2//211/118 /2004, HG 128/2002, HG 621/2005, Ord. 927/2005,

Tipuri deşeuri conform HG 856/2002 Cantităţi deşeuri

Zgomotul şi vibraţiile

Limitarea, la surse, a poluării fonice în zonele cu receptori

sensibili la zgomot Limitarea nivelurilor de

vibraţii

Respectarea valorilor limită legale pentru protejarea

receptorilor sensibili la poluarea fonică

Protejarea receptorilor sensibili la vibraţii

Respectarea limitelor maxime admisibile pentru zgomot şi vibraţii

H.G. 321/2005, H.G. 674/2007, STAS 10009 – 88

Nivel zgomot : Limita incintei <65 dB Zone de locuit < 50 dB

Pagina 75 din 113



Pagina 75 din 113

Factor/aspect de mediu

Obiective strategice de mediu

Obiective specifice de mediu Ţinte Indicatori

Peisajul Minimizarea impactului asupra peisajului

Menţinerea, în măsura posibilului, a trăsăturilor de

continuitate a formelor terenului şi minimizarea schimbărilor

topografice

Reducerea impactului asupra peisajului în etapele de implementare a obiectivelor

planului. -

Biodiversitatea Respectarea legislaţiei cu privire la ariile protejate

Menţinerea stării de sănătate a ecosistemelor existente pe

teritoriul administrativ al comunei (ROSCI0259 Valea

Călmăţuiului)

Minimizarea impactului asupra biodiversităţii în etapele de implementare a obiectivelor

planului. -

Pagina 76 din 113



Pagina 76 din 113

7 POTENŢIALELE EFECTE SEMNIFICATIVE ASUPRA MEDIULUI

Implementarea obiectivelor Planului Urbanistic General al comunei Gherăseni, va avea

efecte pozitive asupra dezvoltării comunei atât din punct de vedere socio-economic cât şi din

punct de vedere al protecţiei mediului şi al sănătăţii cetăţenilor. În continuare este prezentată

evaluarea implementarea PUG asupra factorilor de mediu, care are ca scop identificarea

acelor potenţiale neconcordanţe dintre obiectivele propuse pentru dezvoltarea comunei

Gherăseni cu obiectivele de referinţă pentru protecţia mediului.

PUG-ul are ca scop stabilirea direcţiilor de dezvoltare a comunei Gherăseni, în corelare

cu prevederile de amenajare a teritoriului naţional şi judeţean şi în condiţiile respectării

dreptului de proprietate şi a interesului public, şi nu în ultimul rând ţinând cont de

reglementările de protecţie a mediului înconjurător.

7.1 Metodologia de evaluare utilizata in cadrul Pl anului de Urbanism General

Evaluarea a fost efectuată ţinând cont de criteriile recomandate de HG 1076/2004 în

anexa 1 iar pentru cuantificarea nivelului prognozat al impactului (amploarea acestuia) s-au

avut în vedere atât efectele directe cât şi cele secundare, cumulative sau sinergice. Totodată

s-a ţinut cont de durata prognozată a impactului (pe termen scurt , mediu sau lung).

Evaluarea constă în acordarea unor note de bonitate pentru fiecare formă de impact

(pozitiv sau negativ) identificată , utilizând următoarea scară:

� + 2: impact pozitiv semnificativ;

� + 1: impact pozitiv nesemnificativ;

� 0: nici un impact;

� - 1: impact negativ nesemnificativ;

� - 2: impact negativ semnificativ.

În continuare se prezintă formele de impact identificate ca fiind relevante pentru

reactualizare PUG propus, grupate pe categorii de factori sau aspecte de mediu. Au fost

acordate note de bonitate atât pentru impactul prognozat în lipsa aplicării unor măsuri

specifice de prevenire, reducere sau compensare (prezentate detailat în cap. 9) cât şi pentru

impactul prognozat după implementarea măsurilor propuse prin plan.

În urma evaluării au fost considerate acele efecte negative pentru care media a fost

cuprinsă în intervalul (-2;0).

Pagina 77 din 113



Pagina 77 din 113

7.2 Efecte asupra mediului generate de implementare a Planului de Urbanism

General

Principalele obiective din planul Reactualizare PUG comuna Gherăseni asupra cărora

s-a efectuat în Raportul de Mediu o analiză detaliată sunt:

O1 Introducerea în intravilan a unor terenuri în vederea construirii;

O2 Realizarea unor noi drumuri şi reabilitarea căilor de comunicaţie rutieră existente;

O3 Extinderea reţelelor de apă existente şi realizarea unor reţele de canalizare centralizate şi

a unei staţii de epurare a apelor menajere;

O4 Realizarea reţelei de alimentare cu gaze a celor două sate ale comunei Gherăseni;

O5 Extindere şi amenajare teren de sport şi spaţii verzi;

O6 Propunerea şi implementarea unor măsuri de sistematizare verticală a cotei terenurilor cu

risc de băltire şi executarea unui sistem de drenaj a apelor pluviale;

O7 Diminuarea impactului negativ asupra zonelor protejate prin monitorizarea activităţilor de

păşunat, utilizarea pesticidelor în agricultură, depozitarea deşeurilor menajere.

Tabelul nr. 11 Evaluarea obiectivelor din PUG relat ive la obiectivele de mediu

Obiectivul O1. Introducerea în intravilan a unor terenuri în vederea construirii

Factor de mediu Obiective de mediu relevante Nivel

impact Justificarea încadr ării

Aer OR1

îmbun ătăţirea calit ăţii aerului 0 Nici un efect

diminuarea emisiilor de GES

Apă OR2 îmbun ătăţirea calit ăţii apelor de suprafa ţă şi subterane; 0 Nici un efect

Sol OR3 îmbun ătăţirea calit ăţii solului -1

Impact negativ datorat: � schimbării tipului de folosinţă al

terenului � dezvoltării economice pe viitor a

comunei; Sănătatea populaţiei

OR4 îmbun ătăţirea calit ăţii vie ţii, creşterea confortului +1 Impact pozitiv datorat creşterii gradului

de confort al cetăţenilor comunei

Riscuri naturale OR5 protec ţia popula ţiei prin diminuarea/eliminarea efectelor alunec ărilor de teren/inunda ţii.

+1 Impact pozitiv datorit: � combaterii fenomenelor

geomorfologice (băltiri)


OR6

dezvoltarea sistemului de infrastructur ă rutier ă şi utilit ăţi +2

Impact pozitiv major datorat: � Extinderii intravilanului comunei şi

posibilităţi de dezvoltare economice şi sociale Conservarea resurselor

Pagina 78 din 113



Pagina 78 din 113



Biodiversitate OR7 Asigurarea protec ţiei peisajului natural, a

biodiversit ăţii 0 Nici un efect

TOTAL 3

Obiectivul O2 Realizarea unor noi drumuri şi reabilitarea căilor de comunicaţie rutieră

existente



Aer OR1

îmbun ătăţirea calit ăţii aerului

+2

Impact pozitiv major datorat: � lucrărilor de modernizarea a

drumurilor care vor diminua cu mult emisiile datorită traficului (se reduc emisiile de gaze prin reducerea consumului de carburant);

� lucrărilor de amenajare şi întreţinere a spaţiilor verzi de-a lungul drumurilor din comună;


Apă OR2 îmbun ătăţirea calit ăţii apelor de suprafa ţă şi subterane 0 Nici un efect

Sol OR3 îmbun ătăţirea calit ăţii solului +1

Impact pozitiv datorat: � realizării şi modernizării sistemelor

de rigole pentru colectarea apelor pluviale;

Sănătatea populaţiei

OR4 îmbun ătăţirea calit ăţii vie ţii, creşterea confortului +1

Impact pozitiv datorat: � siguranţei în trafic, confortului

deplasărilor şi posibilităţile de comunicare


0 Nici un efect


OR6

dezvoltarea sistemului de infrastructur ă rutier ă şi utilit ăţi +2

Impact pozitiv datorat: � accesibilităţii rapide în zonă

Conservarea resurselor


biodiversit ăţii -1

Posibil impact negativ ce va avea loc pe perioada de organizarea de şantier ţinând cont de imediata vecinătate a

sitului ROSCI0259 TOTAL 5

Pagina 79 din 113



Pagina 79 din 113

Obiectivul O3 Extinderea reţelelor de apă existente şi realizarea unor reţele de canalizare

centralizate şi a unei staţii de epurare a apelor menajere



Aer OR1 îmbun ătăţirea calit ăţii aerului

0 Nici un efect diminuarea emisiilor de GES

Apă OR2 îmbun ătăţirea calit ăţii apelor de suprafa ţă şi subterane +2

Impact pozitiv major datorat: � extinderii sistemului de alimentare

apă potabilă; � creşterea gradului de confort al

populaţiei. Impact pozitiv major datorat: � desfiinţării puţurilor absorbante şi

deversări necontrolate de ape poluate în receptori naturali; � încadrării indicatorilor de calitate ai

apelor uzate menajere în normativele în vigoare datorită construcţiei staţiei de epurare.


Impact pozitiv major datorat: � desfiinţării puţurilor absorbante; � eliminării deversărilor necontrolate

de ape poluate.


OR4 îmbun ătăţirea calit ăţii vie ţii, creşterea confortului +2

Impact pozitiv major datorat: � asigurării calităţii apei potabile în

reţea; � îmbunătăţirii confortului şi a igienei; � creşterea gradului de confort al

populaţiei;

Riscuri naturale OR5 protec ţia popula ţiei prin

diminuarea/eliminarea efectelor alunec ărilor de teren/inunda ţii

+1

Impact pozitiv datorat: • eliminarea puţurilor absorbante din

gospodăriile săteşti, conduce la eliminarea umidităţii excesive din sol, umiditate ce poate produce procese geomorfologice (alunecări de teren, surpări, ravenări, etc) deja întâlnite în partea de est a comunei


OR6

dezvoltarea sistemului de infrastructur ă rutier ă şi

utilit ăţi +1 Impact pozitiv datorat: � posibilităţilor de dezvoltare ale

comunei Conservarea resurselor



TOTAL 7

Pagina 80 din 113



Pagina 80 din 113

Obiectivul O4. Realizarea reţelei de alimentare cu gaze a celor două sate ale comunei

Gherăseni



Aer OR1


+2

Impact pozitiv datorită înlocuirii combustibilului convenţional cu gazele naturale, asociate diminuării cantităţilor de emisii poluante



Sol OR3 îmbun ătăţirea calit ăţii solului 0 Nici un efect





0 Nici un efect


OR6

dezvoltarea sistemului de infrastructur ă rutier ă şi utilit ăţi 0 Nici un efect




TOTAL 4

Obiectivul O5. Extindere şi amenajare teren de sport şi spaţii verzi



Aer OR1


+2

Impact pozitiv datorită capacităţii plantelor de absorbţie a CO2 şi folosirea acestora ca perdele de protecţie împotriva emisiilor poluante şi a zgomotului datorat traficului auto


Apă OR2 îmbun ătăţirea calit ăţii ape lor de suprafa ţă şi subterane; 0 Nici un efect

Sol OR3 îmbun ătăţirea calit ăţii solului 0 Nici un efect





+1 Impact pozitiv datorită combaterii fenomenelor de băltire


OR6 dezvoltarea sistemului de infrastructur ă rutier ă şi utilit ăţi

0 Nici un efect

Pagina 81 din 113



Pagina 81 din 113





biodiversit ăţii +2

Impact pozitiv datorat îmbunătăţirii semnificative a peisajului şi a măririi

zonelor de spaţii verzi, posibile areale propice de dezvoltare a faunei locale

TOTAL 7

Obiectivul O6 Propunerea şi implementarea unor măsuri de sistematizare verticală a cotei

terenurilor cu risc de băltire şi executarea unui sistem de drenaj a apelor pluviale






Sol OR3 îmbun ătăţirea calit ăţii solului +1 Impact pozitiv generat prin consolidarea stabilităţii solurilor





+2 Impact pozitiv datorită combaterii fenomenelor de băltire


OR6

dezvoltarea sistemului de infrastructur ă rutier ă şi utilit ăţi +1 Impact pozitiv datorat utilizării zonei

cu destinaţie curţi construcţii Conservarea resurselor


biodiversit ăţii 0 Nici un efect.

TOTAL 6

Obiectivul O7 Diminuarea impactului negativ asupra zonelor protejate prin monitorizarea

activităţilor de păşunat, utilizarea pesticidelor în agricultură, depozitarea conformă a

deşeurilor menajere





Apă OR2 îmbun ătăţirea calit ăţii apelor de suprafa ţă şi subterane; +1 Impact pozitiv datorat eliminării sursei

de poluări accidentale cu pesticide

Pagina 82 din 113



Pagina 82 din 113




Impact pozitiv generat prin monitorizarea fenomenului de păşunat intensiv şi a utilizării unei cantităţi ridicate de pesticide





0 Nici un efect.


OR6

dezvoltarea sistemului de infrastructur ă rutier ă şi utilit ăţi 0 Nici un efect.



biodiversit ăţii +2

Impact pozitiv semnificativ prin conservarea în condiţii optime a

ROSCI0259 şi evitarea degradării acestuia prin măsurile propuse.

TOTAL 6

7.3 Evaluarea efectelor de mediu cumulative ale imp lement ării Planului de

Urbanism General asupra obiectivelor de mediu relev ante

Evaluarea efectului cumulativ al implementării PUG Gherăseni, s-a realizat pe baza

însumării punctajului acordat pentru fiecare obiectiv relevant asupra obiectivelor de mediu.

Tabelul nr. 15 Evaluarea efectului cumulativ al imp lement ării PUG Gher ăseni

Obiectivul stabilite prin PUG

Obiective relevante

OR1 OR2 OR3 OR4 OR5 OR6 OR7 Total

O1 0 0 -1 +1 +1 +2 0 3 O2 +2 0 +1 +1 0 +2 -1 5 O3 0 +2 +1 +2 +1 +1 0 7 O4 +2 0 0 +2 0 0 0 4 O5 +2 0 0 +2 +1 0 +2 7 O6 0 0 +1 +2 +2 +1 0 6 O7 0 +1 +1 +2 0 0 +2 6

TOTAL 6 3 3 12 5 6 3

Din evaluarea cumulativă a implementării obiectivelor PUG Gherăseni rezultă un efect

majoritar pozitiv asupra obiectivelor de mediu ceea ce va asigura respectarea standardelor

Pagina 83 din 113



Pagina 83 din 113

de mediu.

Impactul generat de implementarea obiectivelor din PUG pe termen mediu şi lung se va

concretiza în respectarea ţintelor propuse în politicile de mediu adoptate de legislaţie pe

factori de mediu. Imaginea de ansamblu a impactului generat de acest plan este prezentată

în figura de mai jos.

Figura nr. 12 Impactul generat de implementarea PUG

Evaluarea global ă a impactului generat de implementarea PUG Gher ăseni

Analiza rezultatelor evaluării pune în evidenţă faptul că implementarea PUG-ului

generează un impact preponderent pozitiv.

Reconstrucţia zonelor protejate

Măsuri de sistematizare verticală a cotei terenurilor cu risc de

băltire

Extindere şi amenajare teren de sport şi spaţii verzi

Realizare reţea de alimentare cu gaze a celor două sate ale

comunei Gherăseni

Extinderea reţelelor de apă existente/realizarea unor reţele

de canalizare centralizate/a unei staţii de epurare a apelor

menajere

Realizarea unor noi drumuri şi reabilitarea căilor de comunicaţie

rutieră

Introducerea în intravilan a unor terenuri în vederea construirii

Pagina 84 din 113



Pagina 84 din 113

Figura nr. 13 Evaluarea global ă a impactului generat de implementarea PUG

Gherăseni

Ponderea poten ţialului impact de mediu generat de implementarea PU G Gherăseni

Analiza globală a impactului generat de implementarea PUG Gherăseni permite

clasificarea obiectivelor relevante de mediu în funcţie de punctajul obţinut. Astfel, se poate

concluziona că implementarea PUG va contribui în principal la limitarea poluării apelor de

suprafaţă şi subterane, la îmbunătăţirea calităţii solului, protejarea şi îmbunătăţirea condiţiilor

şi funcţiilor ecosistemelor terestre şi acvatice împotriva degradării antropice, fragmentării

habitatelor şi defrişării şi protecţia populaţiei prin diminuarea/eliminarea efectelor de băltire.

Figura nr. 14 Clasificarea contribu ţiei PUG Gher ăseni la atingerea obiectivelor

relevante de mediu

Pagina 85 din 113



Pagina 85 din 113

OR1 îmbunătăţirea calităţii aerului; diminuarea emisiilor de GES

OR2 îmbunătăţirea calităţii apelor de suprafaţă şi subterane; OR3 îmbunătăţirea calităţii solului

OR4 îmbunătăţirea calităţii vieţii, creşterea confortului

OR5 protecţia populaţiei prin diminuarea/eliminarea efectelor alunecărilor de teren/inundaţii.

OR6 dezvoltarea sistemului de infrastructură rutieră şi utilităţi Conservarea resurselor

OR7 asigurarea protecţiei peisajului natural, a biodiversităţii

8 POSIBILELE EFECTE SEMNIFICATIVE ASUPRA MEDIULUI, IN CLUSIV

ASUPRA SĂNĂTĂŢII, ÎN CONTEXT TRANSFRONTIERĂ

Prin promovarea şi Reactualizarea Planului de Urbanism General, se urmăreşte o

îmbunătăţire a condiţiilor de viaţă ale populaţiei din zona administrativ teritorială a comunei

Gherăseni.

De asemenea, promovarea obiectivelor cuprinse în Reactualizarea Planului de

Urbanism General al comunei nu poate genera efecte semnificative asupra mediului în

context transfrontier, ipoteză argumentată de lipsa unor activităţi care ar putea genera impact

semnificativ asupra mediului.

9 MĂSURILE PROPUSE PENTRU A PREVENI, REDUCE ŞI COMPENSA CÂT

DE COMPLET POSIBIL ORICE EFECT ADVERS ASUPRA MEDIUL UI AL

IMPLEMENTĂRII PLANULUI DE URBANISM GENERAL

Cu toate că, din analiza evaluării obiectivelor Planului Urbanistic General rezultă că

obiectivele de mediu vor fi atinse, este necesar să se stabilească măsuri preventive pentru

compensarea oricărui efect negativ şi pentru întărirea efectelor pozitive. Aşa cum reiese din

analiza impactului măsurilor propuse de proiect – „Reactualizare PUG comuna Gherăseni” o

parte din acestea vor avea o influenţă negativă asupra factorilor de mediu. Prevenirea şi

reducerea efectelor adverse asupra mediului se poate face numai prin evaluarea de mediu în

toate etapele de pregătire şi implementare a proiectelor.

În cazul concret, al implementării prevederilor din PUG pentru comuna Gherăseni se

recomandă următoarele măsuri de compensare a efectelor aplicării proiectului.

9.1 Măsuri de prevenire şi reducere a polu ării apei

Planul Urbanistic General al comunei Gher ăseni prevede următoarele măsuri de

asigurare a protecţiei surselor de apă împotriva poluării, degradării şi epurării lor, respectiv:

Pagina 86 din 113



Pagina 86 din 113

� realizarea unui sistem centralizat de colectare ape uzate prevăzut cu o staţie de

epurare a apelor uzate menajere şi deversarea lor în pârăul Călmăţui. Staţia de

epurare va fi amplasată în partea de NV a comunei Gherăseni;

� evitarea deversării în râuri şi pâraie a apelor uzate menajere, fără a fi epurate în

prealabil în staţia de epurare, menţinându-se astfel o calitate corespunzătoare a

cursurilor de apă;

� evitarea poluării pânzei de apă freatică utilizată pentru alimentări cu apă, prin

eliminarea toaletelor tip latrină şi a foselor cu fund nebetonat utilizate în mediul rural

� renunţarea la exploatarea pânzei de apă freatică şi a izvoarelor în scopuri potabile în

favoarea utilizării apei din straturile subterane de mare adâncime;

Măsurile prev ăzute prin PUG cu privire la alimentarea cu ap ă

Prin prezentul PUG se propune extinderea reţelei de distribuţie pe toate străzile, care să

formeze un sistem inelar şi ramificat, cu conducte de polietilenă de înaltă densitate. Pe

traseul conductelor se vor monta armăturile necesare, vane şi hidranţi de incendiu pentru

stingerea din exterior a unui eventual incendiu. Reţeaua de distribuţie a apei se va realiza din

conducte polietilenă de înaltă densitate, având diametre între 63-160 mm.

Traseul şi dimensiunile conductelor de aducţiune şi de distribuţie propuse prin plan au

caracter informativ, ele urmând a se stabili cu exactitate în cadrul fazelor ulterioare de

proiectare de specialitate.

Dezvoltarea reţelei de distribuţie se va realiza în concordanţă cu prevederile din plan

astfel vor fi racordate la reţeaua de distribuţie apă potabilă întreaga comună, inclusiv noile

lotizări.

Pentru o siguranţă şi eficacitate cât mai mare a gospodăriilor de apă din comuna

Gherăseni se impun următoarele măsuri:

� se vor respecta zonele de protecţie aferente fiecărui puţ forat;

� se va asigura un debit optim continuu, având în vedere variaţiile zilnice şi

sezoniere ale necesarului de apă;

� împrejmuirea zonelor de protecţie sanitară se vor întreţine pentru a limita accesul

persoanelor neautorizate şi al animalelor;

� se vor întreţine instalaţiile de tratare şi filtrare a apei potabile;

� se vor întreţine şi igieniza bazinele de decantarea a apei potabile extrase din

puţurile forate, ori de câte ori este nevoie;

� procentul de probe necorespunzătoare microbiologic, în reţeaua de distribuţie nu

Pagina 87 din 113



Pagina 87 din 113

trebuie să depăşească 5% din totalul probelor recoltate într-un an calendaristic.

Măsurile prev ăzute prin PUG cu privire la canalizarea şi epurarea apelor uzate

Pentru preluarea apelor uzate menajere generate la nivelul întregii comune Gherăseni,

se va realiza un sistem centralizat de canalizare.

Pentru evacuarea apelor uzate menajere în sistem centralizat de la locuinţe şi dotările

aferente, se propune un sistem de canalizare pentru comuna Gherăseni, format din:

� reţele de canalizare cu funcţionare gravitaţională;

� staţii de pompare;

� reţele de canalizare prin pompare;

� staţie de epurare ape uzate.

Reţelele de canalizare, se vor executa din tuburi din PVC tip KG, cu următoarele

diametre: De 200mm, 250mm şi 315mm.

Staţiile de pompare, vor fi construcţii îngropate, amplasate pe domeniul public aferent

comunei Gherăseni. Fiecare staţie de pompare, se va echipa cu 2 electropompe pentru ape

uzate (1a+1r) şi se va împrejmui pe toate laturile, pentru asigurarea zonei de protecţie

sanitară. Reţelele de canalizare forţată, se vor executa din tuburi din PEID, cu următoarele

diametre: De 75mm şi 110mm.

Staţia de epurare a apelor uzate menajere, prevăzută pentru etapa I, poate trata în

sistem mecano – biologic un debit mediu zilnic de 150 mc/zi.

Pentru racordarea colectoarelor de canalizare propuse în satul Sudiţi, la ieşirea din sat,

se va executa o staţie de pompare, care va pompa apele uzate în staţia de epurare din satul

Gherăseni. În satul Sudiţi, s-au propus colectoare de canalizare pe toate uliţele.

Staţia de epurare mecano – biologica, va avea în componenţă următoarele:

� cămin cu vană stavilar by – pass;

� staţie de pompare ape uzate;

� canal cu grătar;

� deznisipator – separator grăsimi;

� staţie egalizare, omogenizare, pompare ape uzate;

� unitate epurare mecano – biologică;

� unitate dezinfecţie cu ultraviolete;

� bazin colectare – pompare nămol stabilizat;

� container pentru instalaţia de încărcat nămol;

Pagina 88 din 113



Pagina 88 din 113

� platformă depozitare – deshidratare saci nămol;

� platforma depozitare saci nămol;

� sediu personal întreţinere.

Pe conductele de canalizare se vor executa cămine de vizitare. Evacuarea apelor uzate

de la consumatori se va face prin racorduri individuale.

În jurul staţiei de epurare se va realiza o zonă de protecţie de cca 300 m care va

beneficia de plantaţii specifice pentru reducerea poluării zonelor de locuinţe.

Amplasarea staţiei de epurare se va amplasa în partea de NE a satului Gherăseni, iar

apele epurate vor fi deversate în râul Călmăţui.

Evacuarea apelor pluviale din zona locuită, se va face în continuare prin şanţurile

prevăzute pe marginea drumului, întreţinute astfel ca apele să se scurgă continuu, în afara

localităţii.

Protecţia apelor de suprafaţă şi subterane şi a ecosistemelor acvatice are ca obiect

menţinerea şi îmbunătăţirea calităţii şi productivităţii biologice ale acestora, în scopul evitării

unor efecte negative asupra mediului, sănătăţii umane şi bunurilor materiale.

Fiind un factor de mediu fundamental, apa conferă posibilităţi de utilizare pentru orice fel

de necesităţi. Supravegherea calităţii apelor are ca scop protecţia împotriva efectelor nocive

ale poluării şi implică două etape: cunoaşterea calităţii şi măsuri de protecţie a acesteia.

Aceasta include monitorizarea apelor de suprafaţă, a precipitaţiilor şi a apelor subterane.

Execuţia reţelelor de canalizare şi a staţiilor de epurare a apelor menajere necesare

pentru protecţia calităţii apelor de suprafaţă şi subterane impun următoarele măsuri:

� instituirea zonelor de protecţie ale apelor de suprafaţă, interzicerea oricăror deversări

necontrolate de ape uzate, reziduuri şi depuneri de deşeuri în cursurile de apă şi pe

malurile acestora o atenţie deosebită acordându-se obiectivelor cu posibile riscuri

accidentale de poluare;

� realizarea şi funcţionarea la capacitate maximă şi exploatarea corespunzătoare a

staţiilor de epurare a apelor uzate;

� monitorizarea apelor uzate pentru un control strict al calităţii apelor uzate epurate

evacuate din staţia de epurare astfel încât să se încadreze în limitele impuse de

Normativul privind stabilirea limitelor de încărcare cu poluanţi a apelor uzate

orăşeneşti şi industriale la evacuarea în receptori naturali;

� se va implementa un sistem de verificare periodică a integrităţii sistemelor de

canalizare;

Pagina 89 din 113



Pagina 89 din 113

� în timpul executării lucrărilor de construcţii, indiferent de natura lor sau a proprietarului,

se va interzice depozitarea materialelor pe malurile cursurilor de apă sau în albiile

acestora;

� deşeurile rezultate în timpul lucrărilor de construcţii vor fi gestionate cu respectarea

legislaţiei în vigoare.

9.2 Măsuri de prevenire şi reducere a polu ării aerului

În PUG sunt prevăzute măsuri al căror efect ar putea afecta calitatea acestuia.

Dezvoltarea urbanistică a localităţii impune execuţia de lucrări pentru: refacerea şi

modernizarea infrastructurii rutiere, depozitarea controlată a deşeurilor, dezvoltarea

activităţilor economice. Ca măsuri de compensare se prevăd:

1. pe durata modernizării reţelei rutiere, sau a execuţiei de construcţii de noi obiective

de interes economic sau gospodăresc se vor lua măsuri pentru a diminua, până la eliminare,

emisiile de praf, zgomot şi vibraţii (devierea şi fluidizarea traficului), curăţenia pe drumurile

publice;

2. deoarece, volumul de transport rutier creşte se recomandă mărirea suprafeţelor din

intravilan destinate spaţiilor verzi;

3. depozitarea deşeurilor se va face în recipiente închise; operatorul de transport va

trebui să respecte programul de ridicare şi transport, pe timp de iarnă sau de vară, a

deşeurilor pentru a se evita descompunerea acestora şi generarea de mirosuri sau noxe;

4. pentru reducerea emisiilor de gaze provenite din arderea combustibililor pentru

încălzirea locuinţelor se recomandă utilizarea de echipamente de producere a energiei cu

randamente ridicate;

5. în cadrul procesului de avizare a amplasării unei activităţi economice este necesară

impunerea măsurilor de protecţie a aerului împotriva emisiilor de poluanţi atmosferici.

Maximele de concentraţie ale poluanţilor vor trebui să se situeze sub CMA – STAS 12

574/1987 şi Ordinul nr. 592/2002 pentru aprobarea Normativului privind stabilirea valorilor

limită, a valorilor de prag şi a criteriilor şi metodelor de evaluare a dioxidului de sulf, dioxidului

de azot şi oxizilor de azot, pulberilor în suspensie (PM10 şi PM2,5), plumbului, benzenului,

monoxidului de carbon şi ozonului în aerul înconjurător.

9.3 Măsuri de prevenire şi reducere a polu ării solului

Măsurile prevăzute în PUG pentru diminuarea impactului asupra solului şi subsolului

Pagina 90 din 113



Pagina 90 din 113

sunt:

� Sistematizarea pe verticală a zonelor inundabile din partea de E a comunei

Gherăseni;

� realizarea sistemului de colectare/tratare a apelor uzate pentru diminuarea

impactului generat de evacuarea apelor uzate neepurate direct pe sol;

� la nivelul comunei Gherăseni s-a implementat un sistem integrat de gestionare a

deşeurilor menajere, care prevede realizarea facilităţilor necesare pentru colectarea

selectivă şi transportul deşeurilor la depozitul ecologic Gălbinaşi, facilităţi care vin

să diminueze impactul generat de depozitarea haotica a deşeurilor, în depozite

neconforme;

� în ceea ce priveşte deşeurile menajere, acestea sunt colectate săptămânal de SC

RER ECOLOGIC SERVICE BUZĂU S.A în baza contractului de concesiune

încheiat cu CL Gherăseni, colectarea realizându-se din Uşa în Uşă;

� pentru preluarea deşeurilor reciclabile (plastic), CL a implementat un program de

valorificare a lor, prin amplasarea a 11 platforme de colectare (9 în satul Gherăseni

şi 2 în satul Sudiţi) şi valorificarea lor cu SC GREENTECH SA Buzău;

� deşeurile de animale moarte, vor fi depozitate într-o ladă frigorifică (existentă, aflată

în administrarea primăriei) şi eliminate de o firmă specializată/autorizată (SC

PROTAN SA);

� deşeurile inerte, vor fi depozitate în zona de E a satului Gherăseni, în zona expusa

băltirilor în urma ploilor torenţiale, aferentă DN2C, teren ce va avea ca destinaţie

curţi - construcţii;

� deşeurile de origine animală vor fi depozitate pe una din cele două

platforme de compostare, amplasate în fiecare sat, apoi vor fi folosite ca

amendamente în agricultură.

Pagina 91 din 113



Pagina 91 din 113

Figura nr. 14 Managementul gospod ărie comunale – Comuna Gher ăseni

Pagina 92 din 113



Pagina 92 din 113

Teritoriul administrativ al comunei Gherăseni se găseşte în lista localităţilor pe judeţe

unde există surse de nitraţi din activităţile agricole.

Vulnerabilitatea zonei analizate a fost diferenţiată în funcţie de tipul surselor de nitraţi:

� surse actuale: activităţile agricole prezente produc un surplus de nitraţi ca urmare a

densităţii mari de animale (din gospodării individuale şi/sau complexe zootehnice);

� surse istorice: complexe zootehnice care au funcţionat în trecut şi acum sunt

dezafectate.

Ţinând cont de cele prezentate mai sus, pentru limitarea/diminuarea cantităţii de nitraţi

atât în sol cât şi în pânza freatică, se/sau impus următoarele măsuri:

� apele subterane din zonele de câmpie şi in special din mediul rural sunt cele mai

vulnerabile la poluarea cu nitraţi, însă prin asigurarea sistemului centralizat de

alimentare cu apă a comunei Gherăseni, se va limita consumul de apă din pânza

freatică de mică adâncime (fântâni);

� implementarea sistemului de canalizare şi realizarea staţiei de epurare a apelor

uzate, va elimina în mod treptat deversarea apelor uzate în bazine proprii, cea mai

mare parte în regim absorbant;

� aplicarea practicilor de cultivare pentru reducerea utilizării/poluării cu produse

fitosanitare şi aplicarea acestora în asistenţa unor persoane specializate/autorizate;

� descărcarea sau depozitarea gunoiului în apropierea surselor de apă, golirea sau

spălarea buncărelor şi rezervoarelor utilajelor de administrare a îngrăşămintelor de

orice fel în apele de suprafaţă sau în apropierea lor va fi interzisă;

� în zona captărilor de apă se va interzice administrarea îngrăşămintelor

organice/chimice în perimetrul de protecţie sanitară;

� se va evita administrarea gunoiului, ca şi a oricărui tip de îngrăşământ, pe timp de

ploaie, ninsoare şi soare putemic şi pe terenurile cu exces de apă sau acoperite cu

zăpadă. În plus faţă de cele arătate mai sus, nu se recomandă să fie aplicate dacă:

� solul este puternic îngheţat;

� solul este crăpat (fisurat) în adâncime, sau săpat în vederea instalării unor

drenuri sau pentru a servi la depunerea unor materiale de umplutură;

� câmpul a fost prevăzut cu drenuri sau a suporat lucrări de subsolaj în

ultimele 12 luni.

� gunoiului de grajd se va depozita pe cele două platforme de compostare a gunoiului

de grajd, iar împrăştierea lui pe terenurile agricole se va aplica după următorul

Pagina 93 din 113



Pagina 93 din 113

grafic:

Conform Ordinului nr. 536/23. 06.1997 pentru aprobarea Normelor de igienă şi a

recomandărilor privind mediul de viaţă al populaţiei, deşeurile zootehnice, rezultate din

amenajări în gospodării particulare, care nu se asimilează cu fermele zootehnice, se

colectează şi se neutralizează prin compostare în instalaţii care nu poluează mediul şi nu

produc disconfort, amplasate la cel puţin 10 m de ferestrele locuinţelor.

Pagina 94 din 113



Pagina 94 din 113

Tabelul nr. 15 Calendarul de interdic ţie pentru împr ăştierea îngr ăşămintelor, conform codului de bune practice agricole

Stadiul ocup ării terenului

Îngr

ăşă

mân

t LUNA I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII

1 15 31 1 15 31 1 15 31 1 15 31 1 15 31 1 15 31 1 15 31 1 15 31 1 15 31 1 15 31 1 15 31 1 15 31

Soluri necultivate*

G M L

Culturi înfiin ţate toamna

G M L

Culturi înfiin ţate

prim ăvara

G M L

Culturi de ierburi

perene**

G M L

*cu excepţia pajiştilor, păşunilor şi fâneţelor **înfiinţate de peste 6 luni G - gunoi de grajd M – mraniţă L – dejecţii lichide - perioadă interzisă pentru împrăştierea îngrăşămintelor

Pagina 95 din 113



Pagina 95 din 113

9.4 Măsuri de prevenire şi reducere a impactului asupra biodiversit ăţii;

O suprafaţă de 14 % din teritoriul administrativ al comunei Gherăseni are statut de sit

Natura 2000, respectiv ROSCI0259 – Valea Călmăţuiului, sit de interes comunitar conform

Ordin nr. 1964 din 13 decembrie 2007 privind instituirea regimului de arie naturală protejată a

siturilor de importanţă comunitară, ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura

2000 în România.

În urma implementării obiectivelor prevăzute în PUG al comunei Gherăseni se

consideră că respectând situl stabilit, investiţiile ce vor urma să se desfăşoare nu vor afecta

semnificativ asupra speciilor de flor ă şi faun ă, dacă se vor respecta următoarele

recomandări:

� Se recomandă respectarea legislaţiei în vigoare cu privire la ariile protejate;

� In ceea ce priveşte organizările de şantier, acestea vor fi semnalizate corespunzător,

se vor evita deversări de produse petroliere, sau ape uzate, etc;

� Deşeurile menajere şi cele generate din organizarea de şantier, vor fi

colectate/eliminate/valorificate de societăţi specializate/autorizate.

Proiectul nu prevede modificări ale suprafeţelor de păduri, mlaştini, zone umede,

corpuri de apă (lacuri, râuri, etc.), plaje, etc.

Proiectul nu presupune modificarea suprafeţei zonelor împădurite, schimbări asupra

vârstei, compoziţiei speciilor şi a tipului de pădure. Proiectul nu presupune

modificarea/distrugerea populaţiei de plante, modificarea compoziţiei speciilor: specii locale

sau aclimatizate, răspândirea speciilor invadatoare, modificări ale resurselor speciilor de

plante cu importanţă economică.

Implementarea PUG-ului propus nu vor conduce la degradarea florei din cauza

factorilor fizici (grad scăzut de însorire, compactarea solului, modificarea condiţiilor

hidrologice, etc), în zona adiacentă. De asemenea nu va conduce la alterarea speciilor şi

populaţiilor de păsări, mamifere, peşti, amfibii, reptile, nevertebrate.

Implementarea proiectului şi operarea lui pe arealul analizat nu va influenţa dinamica

resurselor de specii de vânat şi a speciilor rare de peşti; dinamica resurselor animale, nu va

modifica/distruge rutele de migrare.

Amplasamentul propus nu va determina modificarea/reducerea spaţiilor pentru

adăposturi, de odihnă, hrană, creştere, etc.

Amplasamentul, prin natura activităţii, capacitatea proiectată şi zona de amplasare

aleasă nu prezintă risc de poluare transfrontalieră. Nu sunt necesare măsuri suplimentare de

Pagina 96 din 113



Pagina 96 din 113

protecţie a biodiversităţii având în vedere specificul acesteia în zona amplasamentului.

9.4.1 Identificarea şi descrierea măsurilor de reducere care vor fi implementate pentru

fiecare specie şi/sau tip de habitat afectat de plan şi modul în care acestea vor reduce/elimina

impactul negativ asupra ariei naturale protejate de interes comunitar

Pentru menţinerea stării de conservare favorabile a speciilor de interes comunitar din

ROSCI0259 Valea Călmăţuiului, recomandăm ca măsuri de reducere a impactului:

Pagina 97 din 113



Pagina 97 din 113

Nr. crt Specia Denumirea

popular ă Stadiul de

conservare Impactul posibil prognozat asupra

mediului Măsuri de diminuare a impactului prin planul

propus spre implementare Specii de plante identificate în urma monitoriz ării amplasamentului analizat

1 Suaeda maritime Ghirinul

Specii comune, neconsemnate

în OUG 57/2007

În urma implementării obiectivelor din PUG se va genera un potenţial impact negativ direct local asupra zonei analizate prin: � modificarea suprafeţelor

biotopurilor de pe amplasament; � modificări ale populaţiilor de plante,

care nu implică afectarea unor specii de interes comunitar sau a unor specii cu regenerare dificilă; � păşunatul de tip intensiv practicat

de către animalele care aparţin locuitorilor din zona amplasamentului analizat generează un impact negativ asupra vegetaţiei din zonă.

Considerăm că suprafaţa afectată este foarte restrânsă în raport cu întreaga suprafaţă a fitocenozei, neadăpostind specii de plante de interes comunitar, prin urmare implementarea planului nu va afecta major resursele de biodiversitate. Ca şi măsuri de diminuare a impactului prognozat recomandăm: � limitarea traseelor autovehiculelor şi utilizarea

reţelei de căi de acces existente pentru evitarea poluării cu particule în suspensie a habitatelor din imediata proximitate precum şi a diminuării deranjului unor specii; � plantarea unor specii de arbuşti specifici florei

locale pentru diversificarea nişelor ecologice; � respectarea legislaţiei de mediu în vigoare.

2 Hordeum marinum Orz 3 Puccinellia distans Iarbă sărată 4 Festuca pseudovina Păiuş 5 Camphorosma annua Ciulei 6 Artemisia santonicum Pelin 7 Trifolium fragiferum Trifoi frăguţ

8 Halimione verrucifera Limba

mielului

9 Taraxacum bessarabicum Păpădia

10 Aster tripolium ssp. pannonicum Albăstrica

11 Matricaria chamomilla Muşeţel

12 Polygonum aviculare Troscotel

Specii de faun ă identificate în urma monitoriz ării amplasamentului analizat Specii de mamifere

13 Lepus europaeus Iepurele de câmp Specie comună

În urma monitorizării, au fost observate mai multe exemplare de mamifere, tranzitând amplasamentul de la N-S. De asemenea nu au fost semnalate galerii/vizuini/ specifice pentru speciile de roz ătoare. În urma perioadei de monitorizare nu au fost observa ţi indivizi apar ţinând speciei Spermophilus Citellus.

Este interzisă capturarea/omorârea acestor specii. În cazul în care vor fi

identificaţi indivizi răniţi/morţi, beneficiarii au obligaţia de a anunţa instituţiile competente.

În situaţia capturării involuntare în perioadele de construcţie a unor astfel de specii li se va asigura

preventiv un culoar de trecere către habitatele limitrofe.

Specii de reptile

Pagina 98 din 113



Pagina 98 din 113





propus spre implementare

14 Lacerta viridis Guşterul

Specie consemnată în OUG 57/2007,

Anexa 4A

Deoarece mobilitatea acestora este scăzută, impactul asupra acestor specii va fi unul negativ, local şi direct. Speciile de amfibieni se vor refugia odată cu începerea OS existând posibilitatea dezvoltării în condiţii mai bune de hrănire şi reproducere. Impactul negativ indirect poate fi prognozat printr-o restrângere a zonei de implementare a planului cu efect în migrarea speciilor de reptile către zonele din jur cu habitate care oferă condiţii mai bune de hrănire şi reproducere, numite habitate „receptori”. De asemenea se poate prognoza un impact negativ asupra speciilor menţionate in situaţia capturării involuntare în gropi, sau apariţia unor false locuri de reproducere (gropi, şanţuri, canale temporare inundate) .

Interzicerea capturării, izgonirii şi distrugerii speciilor de reptile de către personalul angrenat în implementarea planului; Inspectarea periodică a amplasamentului pentru depistarea exemplarelor speciilor de reptile identificate în zonă; Desfăşurarea activităţilor din cadrul perimetrului analizat pe suprafeţele strict necesare; Respectarea căilor de acces stabilite (existente sau nou create); În cazul în care se vor observa specii de reptile în interiorul amplasamentului analizat, beneficiarii au obligaţia de a reloca indivizii în afara zonei de implementare a planului. Se va realiza o inspecţie periodică a amplasamentului în faza OS pentru a fi semnalaţi eventualii indivizi captivi involuntar.

Specii de nevertebrate

15 Lycaena dispar

Fluturele de foc


Anexa 3

În perimetrul analizat, în perioada de monitorizare s-au identificat indivizi ai speciei Lycaena dispar. Nu se prognozează un impact negativ asupra speciilor în faza de OS. Având o mobilitate mare, această specie se poate deplasa cu uşurinţă, evitând zonele intens exploatate.

Interzicerea capturării şi distrugerii speciilor de nevertebrate de către personalul ce va deservi zona analizată. Respectarea căilor de acces stabilite (existente sau nou create).

Specii de păsări

Pagina 99 din 113



Pagina 99 din 113





propus spre implementare

16 Passer domesticus Vrabia de

casă

Specie comună nemenţionată în OUG 57/2007

În urma monitorizării au fost observate în zbor speciile de păsări menţionate, tranzitând perimetrul analizat. Lipsa unui habitat prielnic pentru cuibărire, face ca amplasamentul analizat să nu fie favorabil pentru speciile de păsări din zonă. O dată cu implementarea planului se va genera un impact negativ direct prognozat în faza de OS datorată în special deranjării speciilor din cauza zgomotului şi prafului. Impact negativ indirect poate fi prognozat printr-o restrângere a zonei analizate cu efect în migrarea speciilor de păsări către zonele din jur cu habitate care oferă condiţii mai bune de hrănire şi cuibărire, numite habitate „receptori”. Nu vor fi influenţate culoarele de zbor, planul propus neconstituind o bariera în tranzitul avifaunei. Obiectivele planului şi natura lucrărilor efectuate nu prognozează un impact semnificativ cuantificabil prin scăderea numărului de indivizi, deranjarea zonelor de cuibărire, de hrănire, de zbor asupra speciilor menţionate în anexele OUG 57/2007. Măsurile luate pentru limitarea impactului prognozat implică toate speciile de avifaună existente.

Pentru speciile de păsări identificate în perimetrul şi vecinătatea planului se impun următoarele măsuri: � Interzicerea capturării, izgonirii şi distrugerii speciilor de păsări de către personalul angrenat în implementarea/exploatarea planului; � Respectarea căilor de acces stabilite pe perimetrul planului; � Reducerea perturbării avifaunei prin emisii de zgomot şi vibraţii (zgomotul provenit de la utilajele de construcţie (ex: camioane, betoniere, excavatoare); � Reducerea impactului antropic ce poate genera disconfort sau acţiuni privind deranjarea cuiburilor, colectarea ouălor şi /sau a puilor etc. din arealul analizat). � Un management eficace a deşeurilor menajere şi a gunoiului de grajd, şi direcţionarea lor spre zone special amenajate va limita atragerea efectivelor de păsări pe platforma de compostare.

17 Corvus frugilegus Cioară de semănătură

18 Streptopelia decaocto Guguştiuc

19 Sturnus vulgaris Graurul comun

20 Corvus monedula Stăncuţa 21 Pica pica Coţofana

22 Ciconia ciconia Barza albă


Anexa 3, inclusa in Lista Roşie a

pasărilor din Romania

Pagina 100 din 113



Pagina 100 din 113

9.5 Măsuri de prevenire şi reducere a impactului asupra mediului social şi

economic

Măsurile prev ăzute prin PUG pentru diminuarea impactului generat de

disfuncţionalităţile mai sus menţionate, acestea sunt menite să îmbunătăţească standardul

de viaţă al cetăţenilor comunei Gherăseni, reabilitarea infrastructurii existente şi crearea de

noi locuri de muncă:

� reabilitarea/asfaltarea drumurilor adiacente comunei Gherăseni acolo unde se impune;

� refacerea parapeţilor a marcajelor şi indicatoarelor în zonele în care lipsesc;

� amplasarea de parapeţi direcţionali şi parapeţi deformabil de tip semigreu din

elemente metalice adiacenţi podurilor, pentru protecţia culeelor;

� modernizarea sistemului de alimentare cu apă şi realizarea sistemului centralizat de

canalizare cuplat cu staţie de epurare ape uzate;

� se vor efectua lucrări de sistematizare pe verticală a unor terenuri afectate de

fenomene de băltire;

� în ceea ce priveşte alimentarea cu energie electrică se vor înlocui posturile de

transformare care prezintă un gard ridicat de uzură, înlocuirea reţelelor de joasă

tensiune şi extinderea acestora cu 2200 m pentru racordarea noilor consumatori;

� realizarea facilităţilor necesare pentru colectarea selectivă şi transportul deşeurilor

menajere la depozitul ecologic Gălbinaşi;

� se vor respecta distanţele minime de protecţie sanitară impuse prin legislaţia în

vigoare;

Realizarea obiectivelor prevăzute în P.U.G. vor avea un impact pozitiv asupra mediului

social şi economic al comunei. Pentru realizarea acestor obiective se intenţionează ca forţa

de muncă disponibilă la nivel local să fie utilizată pentru realizarea lucrărilor prevăzute în

planul de urbanism.

Sprijinirea iniţiativelor private la nivel local, pentru realizarea unor activităţi economice în

comună vor contribui la crearea unor noi locuri de muncă pentru populaţie dar şi

îmbunătăţirea nivelului de trai.

De asemenea, ca urmare a modernizării infrastructurii rutiere, se doreşte îmbunătăţirea

condiţiilor de transport şi a creşterii gradului de siguranţă al circulaţiei.

Pentru satisfacerea cererilor populaţiei, intravilanul propus se ridică la 316,47 ha pe

total comună, adăugându-se suprafaţă de 28,23 ha, la cele 288,24 ha existente în intravilan.

Pagina 101 din 113



Pagina 101 din 113

Tabelul nr. 16 Bilan ţul teritorial al suprafe ţelor cuprinse în intravilanul existent –

propus

Zone func ţionale Existent Propus

Suprafa ţa (ha)

Procent % din intravilan

Suprafa ţa (ha)

Procent % din intravilan

Satul Gher ăseni Zona locuinţe si funcţiuni complementare 162,93 74,09 % 178.97 74.63%

zona instituţii si servicii de interes public, comerţ 2,50 1,14 % 2.50 1.04 % Zona unităţi industriale depozitare 1,13 0,51 % 1.13 0.47 %

Zona unităţi agro-zootehnice 26,08 11,86 % 26.08 10.88 % Zona gospodărire comunala biserica + cimitir 1,05 0,48 % 2.89 1.21%

Spatii verzi agrement sport 0,60 0,27 % 0.95 0.40% Zona caii de comunicaţii rutiere 25,63 11,65 % 27.26 11.37% Total teritoriu zona studiat ă 219,92 100,00 % 239.78 100 ,00 %

Satul Sudi ţi Zona locuinţe si funcţiuni complementare 57.74 84.51% 64.79 84.48 %

Zona instituţii si servicii de interes public, comerţ 0.46 0.70 % 0.46 0.60 % Zona gospodărie comunala biserica+cimitir 1.09 1.60% 1.58 2.06%

Zona terenuri sub apa 1.17 1.71 % 1.17 1.53 % Zona cai de comunicaţii 7.86 11.48 % 8.69 11.33 %

Total teritoriu zona studiat ă 68,32 100,00 % 76.69 100 ,00 % Suprafa ţă introdus ă în intravilan ha 28,23

Figura nr. 14 Delimitarea intravilanului propus fa ţă de cel existent

Pagina 102 din 113



Pagina 102 din 113

Potenţialul economic al comunei Gherăseni va trebui exploatat prin stimularea iniţiativei

private în sensul valorificării produselor agricole dar şi pentru înfiinţarea unor noi activităţi

economice.

Pentru lansarea economiei se recomandă înfiinţarea unor activităţi de mică industrie,

pentru valorificarea produselor agricole locale sau asigurarea serviciilor pentru populaţie:

• ateliere de tâmplărie, de reparaţii (reparaţii aparate electrocasnice), croitorie, cizmărie

etc;

• atragerea firmelor capabile să desfăşoare activităţi productive generatoare de

produse cu valoare adăugată mare.

Pentru dezvoltarea unei economii performante şi creşterea nivelului de viaţă al

locuitorilor comunei se propune mobilizarea tuturor resurselor fizice şi umane, în corelaţie cu

conservarea mediului şi a patrimoniului.

9.6 Măsuri de prevenire şi reducere a impactului asupra patrimoniul

arhitectonic, arheologic şi cultural

Conform Listei Naţionale a Monumentelor Istorice aprobată în 2004, pe teritoriul

comunei Gherăseni , sunt identificate mai multe situri arheologice pentru care sau instituit

zonă de protecţie necesară 500,00 m (extravilan) şi 200,00 m în intravilan pe contur, care să

asigure conservarea integrată a monumentelor istorice şi a cadrului său natural sau construit.

Orice intervenţie asupra sitului arheologic din comuna Gherăseni, se va face numai în

condiţiile stabilite de Legea 422/24 iulie 2001 “Legea privind protejarea monumentelor

istorice” şi a Listei Monumentelor Istorice actualizate şi a listei monumentelor istorice

dispărute publicată în publicată în M.O. 646 bis din 16.07.2004.

10 EXPUNEREA MOTIVELOR CARE AU CONDUS LA SELECTAREA

VARIANTELOR ALESE ŞI O DESCRIERE A MODULUI ÎN CARE S-A EFECTUAT

EVALUAREA, INCLUSIV ORICE DIFICULT ĂŢI ÎNTÂMPINATE ÎN PRELUCRAREA

INFORMAŢIILOR CERUTE

10.1 ANALIZA ALTERNATIVELOR/VARIANTELOR

În situaţia neimplementării obiectivelor propuse în Reactualizarea Planului de Urbanism

General, o evoluţie probabilă a mediului la nivelul teritoriului administrativ al comunei

Gherăseni ar putea genera o degradare evidentă a factorilor de mediu şi a calităţii vieţii

populaţiei având în vedere, lipsa dotărilor de utilitate publică (sistem

Pagina 103 din 113



Pagina 103 din 113

centralizat de canalizare, tratarea apelor uzate menajere, lipsa unui sistem eficient de

eliminare al deşeurilor menajere etc). Aceste disfuncţionalităţi vor conduce la impurificarea

apelor de suprafaţă cât şi a celor freatice ca urmare a depozitării necontrolate şi în condiţii de

nesiguranţă a deşeurilor în depozite neamenajate, conform prevederilor legislaţiei de mediu

în vigoare. Proiectele de dezvoltare urbană generează modificări asupra stării factorilor de

mediu, acestea fiind mai mult sau mai puţin vizibile. A fost analizat şi s-a luat în calcul

impactul implementării obiectivelor prevăzute în P.U.G. asupra factorilor de mediu apă, aer,

sol şi subsol, biodiversitate, dar şi impactul asupra aşezărilor umane şi sănătatea populaţiei.

10.2 DIFICULTĂŢI

Pe parcursul realizării Raportului de mediu pentru P.U.G. comuna Gherăseni, nu au fost

întâmpinate dificultăţi.

Pagina 104 din 113



Pagina 104 din 113

11 MĂSURILE AVUTE ÎN VEDERE PENTRU MONITORIZAREA EFECTEL OR SEMNIFICATIVE ALE IMPLEMENT ĂRII PLANULUI DE URBANISM GENERAL

Tabelul nr. 17 Program de monitorizare a efectelor semnificative ale implement ării planului Reactualizare P.U.G. –

Comuna Gher ăseni Nr. crt.

Obiectivul relevant pentru mediu Indicator Frecven ţa Surse de informare Responsabilitate

1 Protecţia calităţii aerului Poluanţi atmosferici

specifici: pulberi, noxe, miros

anual

Ord. 462/1993 pentru aprobarea condiţiilor tehnice privind protecţia

atmosferei si Normelor metodologice privind determinarea emisiilor de

poluanţi atmosferici produşi de surse staţionare

Primăria Gherăseni Operatori economici (lista

operatorilor economici este anexată la prezenta lucrare)

2 Asigurarea calităţii apelor de suprafaţă şi subterane

Parametri de calitate a apelor uzate evacuate

Se va face monitorizare regulată conform autorizaţiei

de gospodărire a apelor

Rezultatele analizelor de laborator prin comparaţie cu prevederile din HG 352/2005 pentru apa epurată

evacuată în receptori naturali – NTPA 001/2002.

Operatorul de servicii de gospodărie

comunală

3

Protecţia solului şi reducerea suprafeţelor afectate de

depozitarea necontrolată a deşeurilor

Cantitatea de deşeuri colectate şi predate lunar Evidenţa gestiunii deşeurilor la nivel

localitate Primăria Gherăseni a

Operatorul de salubritate

4 Protecţia şi conservarea biodiversităţii

Monitorizarea degradării speciilor de floră şi faună aferentă SCI-ului Valea

Călmăţuiului

În perioadele de pasaj şi cuibărit şi pe

perioada de realizarea a

obiectivelor prevăzute în plan

P.V. pe faze de executare a lucrărilor Primăria Gherăseni APM Buzău

Pagina 105 din 113



Pagina 105 din 113

Nr. crt.

Obiectivul relevant pentru mediu Indicator Frecven ţa Surse de informare Responsabilitate

5 Îmbunătăţirea calităţii vieţii;

creşterea confortului populaţiei.

Parametri de calitate ai apei potabile

Conform legislaţiei în domeniul sanitar se

va face o monitorizare regulată

Rezultate conform prevederilor HG nr. 974/2004 pentru aprobarea

Normelor de supraveghere, inspecţie sanitară şi monitorizare a calităţii apei

potabile

Primăria Gherăseni Operatorul de servicii de

gospodărie comunală

6 Zonarea teritorială Număr Certificate de

urbanism şi Autorizaţii de construire eliberate

anual Registru hotărâri ale consiliului local; Evidenţele serviciului de urbanism. Primăria Gherăseni

7 Creşterea responsabilităţii publicului faţă de mediu

Număr de beneficiari ai programelor de instruire pe probleme de mediu

anual Calendarul evenimentelor;

Registru de hotărâri ale consiliului local;

Primăria Gherăseni Unităţi şcolare, Organizaţii

neguvernamentale

Pagina 106 din 113



Pagina 106 din 113

12 REZUMAT FĂRĂ CARACTER TEHNIC AL INFORMA ŢIEI FURNIZATE ÎN

RAPORTUL DE MEDIU

Raportul de mediu pentru Reactualizare P.U.G. comuna Gherăseni a fost realizat

conform prevederilor H.G. nr. 1076/2004 care transpune Directiva S.E.A. 2001/42/CE privind

procedura de realizare a evaluării de mediu pentru planuri şi programe, şi care impune ca în

Raportul de mediu să fie identificate, descrise şi evaluate efectele semnificative asupra

mediului ca urmare a implementării obiectivelor prevăzute în planul de urbanism, dar şi

alternativele prevăzute pentru implementarea acestora.

Centrul administrativ al comunei Gherăseni este satul Gherăseni. Comuna are două sate

component:

• Gherăseni;

• Sudiţi.

Comuna Gherăseni are o suprafaţă a teritoriului administrativ de 5141,97 ha, şi este

amplasata la 18,00 Km, în partea de Sud – Est a judeţului Buzău, având comune limitrofe:

� la N-V comuna Costeşti;

� la S comuna Mihăileşti;

� la S-V comuna Movila Banului;

� la S-E comuna Smeeni;

� La N-E comuna Tinteşti.

Prin intermediul Planul Urbanistic General şi Regulamentul aferent planului de urbanism

au fost stabilite şi prevăzute reglementările din piesele desenate la nivelul teritoriului

administrativ al comunei Gherăseni.

Consiliul Local al comunei Gherăseni prin intermediul P.U.G. îşi propune:

• Introducerea în intravilan a unor terenuri în vederea construirii 28,23 ha;

• Realizarea unor noi drumuri şi reabilitarea căilor de comunicaţie rutieră existente;

• Extinderea reţelelor de apă existente şi realizarea unor reţele de canalizare

centralizate şi a unei staţii de epurare a apelor menajere;

• Realizarea reţelei de alimentare cu gaze a celor două sate ale comunei Gherăseni;

• Extindere şi amenajare teren de sport şi spaţii verzi;

• Propunerea şi implementarea unor măsuri de sistematizare verticală a cotei terenurilor

cu risc de băltire şi executarea unui sistem de drenaj a apelor pluviale;

• Diminuarea impactului negativ asupra zonelor protejate prin monitorizarea activităţilor

Pagina 107 din 113



Pagina 107 din 113

de păşunat, utilizarea pesticidelor în agricultură, depozitarea conformă a deşeurilor

menajere.

În etapa de realizare a obiectivelor, impactul asupra factorilor de mediu va fi

reprezentat de scurgerile potenţiale de produse petroliere de la utilajele şi mijloacele auto

implicate, de materiale purverulente de construcţie şi în plus asupra solului se va manifesta şi

un impact fizic reprezentat de realizarea fundaţiilor, acolo unde este cazul.

Ca urmare, în timpul realizării construcţiilor propuse în P.U.G. se impune cu necesitate

izolarea zonelor în care se lucrează.

În cazul aerului, impactul va fi determinat de emisia gazelor de eşapament şi de

antrenarea potenţială a pulberilor prin acţiunea curenţilor de aer.

Dimensionarea viitoarelor construcţii trebuie să ţină cont de specificul terenurilor şi de

regimul pluvial din zona comunei Gherăseni.

În perioada ulterioară etapei de realizare a obiectivelor din P.U.G., în special a

utilităţilor, este de aşteptat o îmbunătăţire a factorilor de mediu apă, aer, sol.

Considerăm că implementarea noului P.U.G., respectându-se legislaţia în vigoare

privind protecţia mediului, nu va avea efecte negative asupra mediului.

Dimpotrivă, obiectivele acestuia au rolul de a îmbunătăţi situaţia factorilor de mediu şi

starea de sănătate a populaţiei. Măsurile propuse în prezentul raport de mediu au ca scop

reducerea la minim a efectelor realizării/implementării P.U.G. asupra factorilor de mediu.

Pentru realizarea în viitor a unor proiecte cu potenţial impact asupra mediului de

teritoriul comunei Gherăseni va fi necesar, înainte de a începe construirea acestora, să se

solicite Agenţiei de Protecţia Mediului/Agenţia Regională pentru Protecţia Mediului

Buzău/Galaţi emiterea avizului şi/sau acordului de mediu.

Pagina 108 din 113



Pagina 108 din 113

13 BIBLIOGRAFIE

1. Ministerul Apelor, Pădurilor şi Protecţia Mediului, Strategia protecţiei mediului în

România pe perioada 2000-2020, Bucureşti, 1999;

2. Institutul Naţional de Statistica Anuarul statistic al României 2005;

3. Arhiva REPERTORIUL ARHEOLOGIC AL ROMÂNIEI a Institutului de Arheologie

"Vasile Parvan”

4. Institutul Pentru Cercetarea Patrimoniului Cultural Transilvănean în Context European,

Acta Terrae Septemcastrensis I, Sudul Moldovei în cadrul sistemului defensiv roman

contribuţii la cunoaşterea valurilor de pământ, Autor: Costin Croitoru, pag. 107-120,

Editura Economica – Sibiu 2002 - ISSN 1583-1817;

5. Guvernul României, Planul Naţional de Dezvoltare 2007-2013, Decembrie 2005;

6. Ministerul Apelor, Pădurilor şi Protecţia Mediului, Strategia Naţionala de Gestionare a

Deşeurilor;

7. Ministerul Apelor, Pădurilor şi Protecţia Mediului, Plan Naţional de Gestionare a

Deşeurilor;

8. O.U.G. nr. 195/2005, privind protecţia mediului aprobata prin Legea 265/2006;

9. H.G. nr. 1076/2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluării de mediu

pentru planuri şi programe;

10. Ordinul nr. 117/2006 pentru aprobarea Manualului privind aplicarea procedurii de

realizare a evaluării de mediu pentru planuri şi programe;

11. Legea 350/2001 privind amenajarea teritoriului şi urbanismului, modificata prin O.U.G.

69/2004, aprobata prin Legea nr. 263/200 şi modificata prin Legea 289/2006,

completată de OUG 27/2008;

12. Legea nr. 351/2001 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional -

Secţiunea a IV-a - Reţeaua de localităţi, cu modificările şi completările ulterioare;

13. Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii, modificată de

Legea 101/2008;

14. H.G. 188/2002 privind aprobarea unor norme privind condiţiile de descărcare în mediul

acvatic a apelor uzate modificat prin H.G. nr. 352/2005;

15. O.U.G. nr. 78/2000 privind regimul deşeurilor aprobata prin legea 426/2001, ordonanţa

modificata prin O.U.G. 61/2006, modificată de Legea 27/2007, act care transpune

Directiva Cadru privind Deşeurile nr. 75/442/EEC, amendata de Directiva nr.

Pagina 109 din 113



Pagina 109 din 113

91/156/EEC şi Directiva nr. 91/689/EEC privind deşeurile periculoase;

16. H.G. nr. 349/2005 privind depozitarea deşeurilor, cu modificările şi completările

ulterioare;

17. Ordinul nr. 536/1997 pentru aprobarea Normelor de igiena şi a recomandărilor privind

mediul de viata al populatiei, cu modificările şi completările ulterioare;

18. Ordinul M.A.P.P.M. nr. 462/1993 privind aprobarea Condiţiilor tehnice privind protecţia

atmosferei şi Normelor metodologice privind determinarea emisiilor de poluanţi

atmosferici produşi de surse staţionare, modificata de Ordinul M.A.P.M. 592/2002 şi

Hotărârea de Guvern 128/2002;

19. STAS 12574/1987 –Privind aerul din zonele protejate.

14 ABREVIERI

P.U.G. PLAN DE URBANISM GENERAL

P.U.Z. PLAN DE URBANISM ZONAL

P.U.D. PLAN DE URBANISM DE DETALIU

H.G. HOTARARE DE GUVERN

O.U.G. ORDONANTA DE URGENTA

C.L. CONSILIUL LOCAL

U.T.R. UNITATE TERITORIALA

U.E. UNIUNEA EUROPEANA

S.E.A. EVALUARE STRATEGICA DE MEDIU

P.N.D. PLAN NATIONAL DE DEZVOLTARE

E.I.A. EVALUAREA IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI (EVALUAREA

LA NIVEL DE PROIECT A EFECTELOR DE MEDIU)

I.N.C.D. INSTITUTUL NATIONAL D E CERCETARE DEZVOLAT ARE

P.A.T.J. PLANUL DE AMENAJARE A TERITORIULUI JUDETEA N

A.D.R. AGENTIILOR DE DEZVOLTARE REGIONALA

C.E.S. COEZIUNE ECONOMICA ŞI SOCIALA

Pagina 110 din 113



Pagina 110 din 113

CUPRINS:

1 INTRODUCERE ............................................................................................................... 3

1.2 Consideraţii generale ......................................................................................................... 9

1.3. Informaţii generale .......................................................................................................... 11

1.4. Beneficiarul proiectului .................................................................................................... 11

1.5. Autorul atestat al raportului de mediu ............................................................................. 11

1.6. Denumirea proiectului ..................................................................................................... 11

1.7. Localizarea geografică şi administrativă ......................................................................... 12

2 EXPUNEREA CONŢINUTULUI ŞI A OBIECTIVELOR PLANULUI DE URBANISM

GENERAL, PRECUM ŞI A RELAŢIEI CU ALTE PLANURI ŞI PROGRAME RELEVANTE 14

2.1 Structura Planului de Urbanism General .................................................................. 14

2.2 Obiectivele Planului de Urbanism General ............................................................... 16

2.3 Relaţia Planului de Urbanism General cu alte planuri si programe relevante ........... 16

3 ASPECTELE RELEVANTE ALE ST ĂRII ACTUALE A MEDIULUI ŞI ALE EVOLUŢIEI

SALE PROBABILE ÎN SITUA ŢIA NEIMPLEMENTĂRII PLANULUI DE URBANISM

GENERAL ............................................................................................................................. 17

3.1 Aspecte relevante ale stării actuale a mediului ......................................................... 18

3.1.1 Apa ..................................................................................................................... 18

3.1.2 Aer ..................................................................................................................... 19

3.1.3 Sol şi subsol ....................................................................................................... 19

3.1.4 Biodiversitate...................................................................................................... 21

3.1.5 Relief .................................................................................................................. 23

3.1.6 Sănătatea populaţiei .......................................................................................... 24

3.1.7 Activităţi economice ........................................................................................... 25

3.1.8 Patrimoniul cultural arheologic sau arhitectonic ................................................. 26

3.1.9 Transport ............................................................................................................ 27

3.2 Evoluţia probabilă a mediului în cazul neimplementării Planului de Urbanism General

27

4 CARACTERISTICILE DE MEDIU ALE ZONEI POSIBIL A FI A FECTATĂ

SEMNIFICATIV ..................................................................................................................... 34

4.1 APA .......................................................................................................................... 34

4.2 AER .......................................................................................................................... 36

4.3 SOL .......................................................................................................................... 38

Pagina 111 din 113



Pagina 111 din 113

4.4 BIODIVERSITATE .................................................................................................... 38

4.4.1 Date privind aria naturală protejată de interes comunitar: suprafaţă, tipuri de

ecosisteme, tipuri de habitate şi speciile care pot fi afectate prin implementarea planului etc

39

4.4.2 Date despre prezenţa, localizarea, populaţia şi ecologia speciilor şi/sau

habitatelor de interes comunitar prezente, menţionate în formularul standard al ariei naturale

protejate de interes comunitar ............................................................................................... 40

4.4.3 Alte specii importante de flora şi fauna prezente în aria naturala protejata Valea

Călmăţuiului ........................................................................................................................... 40

4.4.4 Descrierea funcţiilor ecologice ale speciilor şi habitatelor de interes comunitar

afectate (suprafaţa, locaţia, speciile caracteristice) şi a relaţiei acestora cu ariile naturale

protejate de interes comunitar învecinate şi distribuţia acestora ........................................... 42

4.4.5 Modificări fizice ce decurg din planul propus (din excavare, consolidare, dragare

etc.) si care vor avea loc pe durata diferitelor etape de implementare a planului .................. 54

4.4.6 Resursele naturale necesare implementării planului .......................................... 54

4.4.7 Resursele naturale ce vor fi exploatate din cadrul ariei naturale protejate de

interes comunitar pentru a fi utilizate la implementarea planului............................................ 54

4.4.8 Caracteristicile PP existente, propuse sau aprobate, ce pot genera impact

cumulativ cu PP care este în procedură de evaluare şi care poate afecta aria naturală

protejată de interes comunitar ............................................................................................... 55

4.4.9 Statutul de conservare a speciilor şi habitatelor de interes comunitar................ 55

4.4.10 Relaţiile structurale şi funcţionale care creează şi menţin integritatea ariei

naturale protejate de interes comunitar ................................................................................. 56

4.4.11 Obiectivele de conservare a ariei naturale protejate de interes comunitar, acolo

unde au fost stabilite prin planuri de management ................................................................ 57

4.4.12 Descrierea stării actuale de conservare a ariei naturale protejate de interes

comunitar, inclusiv evoluţii/schimbări care se pot produce în viitor ........................................ 57

4.4.13 Alte aspecte relevante pentru aria naturală protejată de interes comunitar .... 58

4.4.14 Identificarea şi evaluarea impactului ............................................................... 59

4.4.15 Evaluarea semnificaţiei impactului .................................................................. 63

4.4.16 Evaluarea impactului cauzat de plan fără a lua în considerare măsurile de

reducere a impactului ............................................................................................................ 64

4.4.17 Evaluarea impactului rezidual care va rămâne după implementarea măsurilor

Pagina 112 din 113



Pagina 112 din 113

de reducere a impactului ....................................................................................................... 64

4.4.18 Evaluarea impactului cumulative al planului propus cu alte planuri şi proiecte

fără a lua în considerare măsurile de reducere a impactului ................................................. 64

4.4.19 Evaluarea impactului rezidual care rămâne după implementarea măsurilor de

reducere a impactului pentru planul propus cu alte planuri şi proiecte .................................. 65

4.5 MEDIUL SOCIAL ŞI ECONOMIC ............................................................................. 65

4.6 PATRIMONIUL ARHITECTONIC, ARHEOLOGIC ŞI CULTURAL ........................... 66

4.7 ZGOMOT ŞI VIBRAŢII .............................................................................................. 67

4.8 PEISAJUL ................................................................................................................. 67

5 PROBLEME DE MEDIU EXISTENTE, RELEVANTE PENTRU PLAN UL DE

URBANISM GENERAL, INCLUSIV ÎN PARTICULAR, CELE LEGA TE DE ORICE ZONĂ

CARE PREZINTĂ O IMPORTANŢĂ SPECIALĂ PENTRU MEDIU CUM AR FI: ARIILE DE

PROTECŢIE SPECIALĂ AVIFAUNISTICĂ SI ARIILE SPECIALE DE CONSERVARE ...... 69

6 BIECTIVELE DE PROTECŢIE A MEDIULUI, STABILITE LA NIVEL NA ŢIONAL,

COMUNITAR SAU INTERNAŢIONAL, CARE SUNT RELEVANTE PENTRU PLANUL DE

URBANISM GENERAL ......................................................................................................... 69

6.1 Obiective de protecţia mediului, stabilite la nivel naţional, comunitar sau internaţional

69

6.2 Modul de îndeplinire a obiectivelor de protecţie a mediului ...................................... 73

7 POTENŢIALELE EFECTE SEMNIFICATIVE ASUPRA MEDIULUI .............................. 76

7.1 Metodologia de evaluare utilizata in cadrul Planului de Urbanism General .............. 76

7.2 Efecte asupra mediului generate de implementarea Planului de Urbanism General 77

7.3 Evaluarea efectelor de mediu cumulative ale implementării Planului de Urbanism

General asupra obiectivelor de mediu relevante .................................................................... 82

8 POSIBILELE EFECTE SEMNIFICATIVE ASUPRA MEDIULUI, I NCLUSIV ASUPRA

SĂNĂTĂŢII, ÎN CONTEXT TRANSFRONTIERĂ .................................................................. 85

9 MĂSURILE PROPUSE PENTRU A PREVENI, REDUCE ŞI COMPENSA CÂT DE

COMPLET POSIBIL ORICE EFECT ADVERS ASUPRA MEDIULUI AL IMPLEMENTĂRII

PLANULUI DE URBANISM GENERAL ................................................................................ 85

9.1 Măsuri de prevenire şi reducere a poluării apei ........................................................ 85

9.2 Măsuri de prevenire şi reducere a poluării aerului .................................................... 89

9.3 Măsuri de prevenire şi reducere a poluării solului ..................................................... 89

Pagina 113 din 113



Pagina 113 din 113

9.4 Măsuri de prevenire şi reducere a impactului asupra biodiversităţii; ......................... 95

9.5 Măsuri de prevenire şi reducere a impactului asupra mediului social şi economic . 100

9.6 Măsuri de prevenire şi reducere a impactului asupra patrimoniul arhitectonic,

arheologic şi cultural ............................................................................................................ 102

10 EXPUNEREA MOTIVELOR CARE AU CONDUS LA SELECTAREA V ARIANTELOR

ALESE ŞI O DESCRIERE A MODULUI ÎN CARE S-A EFECTUAT EVALUA REA,

INCLUSIV ORICE DIFICULTĂŢI ÎNTÂMPINATE ÎN PRELUCRAREA INFORMA ŢIILOR

CERUTE .............................................................................................................................. 102

10.1 ANALIZA ALTERNATIVELOR/VARIANTELOR .................................................. 102

10.2 DIFICULTĂŢI ....................................................................................................... 103

11 MĂSURILE AVUTE ÎN VEDERE PENTRU MONITORIZAREA EFECTEL OR

SEMNIFICATIVE ALE IMPLEMENT ĂRII PLANULUI DE URBANISM GENERAL ............ 104

12 REZUMAT FĂRĂ CARACTER TEHNIC AL INFORMA ŢIEI FURNIZATE ÎN

RAPORTUL DE MEDIU ...................................................................................................... 106

13 BIBLIOGRAFIE ......................................................................................................... 108

14 ABREVIERI ............................................................................................................... 109

Documents

RAPORT DE MEDIU REACTUALIZARE PLAN URBANISITIC ...apmgl-old.anpm.ro/files/ARPM Galati/AVIZE/RM_EA/28.02... · supraexploatarea resurselor naturale, gestionarea, folosirea sau planificarea