Upload
others
View
9
Download
0
Embed Size (px)
Citation preview
RAPORT DE MONITORIZARE
PENTRU PLANUL
AMPLASARE CENTRALE ENERGETICE EOLIENE – BA III
Extravilan comuna BAIA
Faza PUZ
SC EOLICA DOBROGEA ONE SRL
2011
2 Raport Monitorizare CEE Baia III – Faza PUZ
1. Introducere
“O viaţă sănătoasă şi îmbelşugată, într-o ţară curată şi dezvoltată, este
dorinţa oricărui locuitor al acestei planete, inclusiv a oricărui român”
Poluarea mediului a devenit una din cele mai dezbătute probleme ale
contemporaneităţii şi una de prim ordin pentru conducerea societăţii.
In trecut, densitatea redusă a populaţiei precum şi utilizarea, aproape în
exclusivitate, a produselor naturale, nu diferenţiau mult viaţa omului de modul de
existenţă simplu şi nu se produceau atât de multe reziduuri.Odată cu marile
progrese ştiinţifice, cantitatea şi natura lor s-a schimbat fundamental. În ultimele
decenii, procesul de degradare a factorilor de mediu de pe întinsul planetei noastre
a avut o evoluţie din ce în ce mai îngrijorătoare, cantitatea de poluanţi atingând
cifre ce depăşesc orice imaginaţie. Înlăturarea poluării este o problemă de corectare
a erorilor care o provoacă.
Poluarea aerului şi încălzirea globală sunt două dintre cele mai mari
ameninţări la adresa sănătăţii umane şi animale şi a stabilităţii politice. Insecuritate
energetică şi creşterea preţurilor la sursele convenţionale de energie sunt, de
asemenea ameninţări majore la adresa stabilităţii economice şi politice.
Generarea de energie prin utilizarea unor combustibili fosili sau nucleari
impune costuri de nesuportat asupra mediului, sănătaţii noastre, şi economiei
noastre. În loc de a creşte dependenţa faţă de sursele poluante cum ar fi cărbunele,
gazul natural şi centralele nucleare, va trebui să ne îndreptăm atenţia către resursele
curate, resurse energetice durabile.
Poluarea aerului pe care îl inspirăm, reprezintă o importantă cauză de
deces, cauzand peste 2.4 milioane de decese premature la nivel mondial. Poluarea
aerului creşte, de asemenea riscul de astm bronşic, boli respiratorii, boli
cardiovasculare, cancer.
Încălzirea globală, provocată de emisia de gaze cu efect de seră din arderea
combustibililor fosili reprezintă cel mai mare impact asupra mediului pe care îl are
consumul de energie electrică. În cazul în care emisiile de gaze cu efect de seră nu
sunt dramatic reduse, viaţa pe pământ va fi în mod semnificativ alterată, în secolul
următor.
3 Raport Monitorizare CEE Baia III – Faza PUZ
Creşterea concentraţiei gazelor cu efect de seră în atmosferă echivalentă cu
dublarea concentraţiei de CO2, fenomen prevăzut pentru începutul secolului 21, se
estimează că va produce o încălzire depăşind de 4-5 ori limitele variabilităţii
naturale.
În aceste condiţii se impun câteva obiective majore care duc la reducerea
poluării aerului, cum ar fi:
Promovarea conservării energiei
Economisirea energiei în industrie
Economisirea energiei menajere
Reducerea emisiilor datorate transporturilor
Creşterea gradului de utilizare a tehnologiilor curate
Îmbunătăţirea calităţii aerului urban prin înlocuirea cărbunelui şi a
combustibililor fosili grei (păcură) utilizaţi în centralele termoelectrice
Controlul surselor staţionare de emisie a NOx
Controlul surselor mobile (trafic auto) de emisie a NOx
Reducerea emisiilor provenite din motoarele diesel
Evitarea încălzirii locale cu cărbuni şi lemne.
Evitarea emisiilor de freoni.
Reducerea emisiilor gazelor cu efect de seră prin creşterea eficienţei
utilizării energiei şi a proceselor tehnologice.
Dezvoltarea în cadrul Sistemului de Monitoring Integrat al Mediului
din România a modului de monitorizare şi implementarea sistemului integrat de
inventar al emisiilor şi realizarea prevenirii şi controlui integrat al poluării aerului.
In timpuri in care preturile combustibililor au tendinte de crestere alarmanta,
amenintarile cu schimbarile climaterice ireversibile sunt prezente in mintea
fiecaruia si tot mai des se ridica intrebari asupra costurilor si a riscurilor pe care le
implica energia nucleara, energia eoliana este considerata din ce in ce mai mult ca
un raspuns cheie in rezolvarea acestor probleme.
Aceste probleme sunt foarte importante pentru viitorul omului pe acest
pământ dar pornind de la realitatea că nu există activităţi economice şi/sau sociale
care să nu aibă efecte asupra mediului, politica din domeniul mediului a devenit o
opţiune esenţială pentru promovarea valorilor naţionale şi general umane, în
contextul global al dezvoltării durabile.
4 Raport Monitorizare CEE Baia III – Faza PUZ
Energia eoliana in acest moment reprezinta 5,3% din consumul european
dintr-o capacitate instalata de 84,3 GW. Scenariile de productie propuse de
Asociatia Europeana de Energie Eoliana (EWEA) arata ca productia de energie
eoliana in 2020 trebuie sa atinga 15,7% din cererea de energie electrica a Uniunii
Europene dintr-o putere instalata de 230 GW, iar pana in 2030 – 28,5 % din 400
GW.
În Strategia Nationala pentru Dezvoltare Durabila a Romaniei – Orizonturi
2013-2020-2030 se mentioneaza : “ În ceea ce priveste sursele regenerabile de
energie, conform pachetului legislativ prezentat de Comisia Europeana la 23
ianuarie 2008, România are obligatia sa elaboreze si sa prezinte Comisiei Europene
un Plan National de Actiune cu precizarea obiectivelor privind ponderea energiei
din surse regenerabile în domeniile transporturilor, electricitatii, încalzirii si racirii,
precum si a masurilor care urmeaza sa fie adoptate în vederea atingerii acestor
obiective, pâna la 31 martie 2010.
2. Informaţii privind proiectul analizat
Eolica Dobrogea One şi-a propus să dezvolte un cluster de Centrale
Energetice Eoliene cu puterea de 98 MW pe teritoriul localităţii Baia, jud. Tulcea,
cluster alcatuit din trei proiecte CEE Baia I, CEE Baia II si CEE Baia III.
In cadrul acestui Raport de Monitorizare se analizeaza compozitia
biodiversitatii aferente proiectului CEE Baia III conform Masurilor Impuse in
avizul de mediu nr. 14/26.02.2010, unde se specifica faptul ca programul de
monitorizare incepe cu cel putin un an inaintea inceperii lucrarilor de executie.
Astfel dupa emiterea avizului de mediu si continuarea procedurii de avizare a
proiectelor, s-a continuat monitorizarea zonelor de implementare a proiectului,
monitorizare inceputa de catre specialistii Institutului National de Cercetare si
Dezvoltare Delta Dunarii Tulcea,
Astfel planul avizat de catre ARPM Galati include 17 turbine de tip Gamesa
G90/Gamesa G97, fiecare cu capacitatea de generare de 2 MW, amplasate in
extravilanul comunei Baia, Jud. Tulcea.
5 Raport Monitorizare CEE Baia III – Faza PUZ
Amplasamentul turbinelor se suprapune total cu situl Natura 2000 ROSPA
0031 Delta Dunarii Complexul Razim Sinoe si la cca 1 km est de limita vestică a
Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării, respectiv a sitului ROSCI0065 ”Delta
Dunării” (limita din zona Capului Negru, respectiv malul lacului Zmeica).
Fig.1. Poziţia planului CEE Baia III faţă de situl ROSPA0031.
Notă: linie albă – limita perimetrului reţelei energetice eoliene Baia III; puncte albe – centrale
eoliene; linie galbenă – şosea europeană; linie mov – calea ferată; linie de culoare albastră
închisă – canal de irigare; linie roşie – limita sitului ROSPA0031 (Delta Dunării şi Complexul
Razim – Sinoie).
Accesul în zona se poate face din drumul național DN 22 şi drumurile de
exploatare agricolă din zonă.
Drumul de acces in proiecte sunt urmatoarele: pentru Baia I si Baia III se
desprinde din DN 22 la km 238+250 printr-o curbă la stânga in dreptul turbinei BA
I_9.
Căile de acces la platformele turnurilor vor fi construite direct de la
drumurile şi căile principale de acces, stratul de uzură fiind în conformitate cu
cotele platformelor de amplasament, pantele şi dimensiunile fiind stabilite pentru
fiecare caz în parte.
6 Raport Monitorizare CEE Baia III – Faza PUZ
Drumurile de exploatare din cadrul proiectului care se vor reabilita pe o
lungime de 4395 vor avea o suprafata finala de 30765 mp.
Drumurile noi construite vor avea lungimi de 8785 cu o suprafata finala de
61495 mp
Platformele pentru montaj au rolul de a asigura susţinerea şi stabilitatea
macaralelor utilizate pentru montarea componentelor turbinelor eoliene.
Platformele de montaj sunt de doua feluri: platforme de capat si platforme
intermediare. Dimensiunile sunt asemanatoare ca dimensiuni 25x35 m pentru
fiecare platforma, Astfel pentru proiectul Baia III au o suprafata finala totala de
14875 mp,
Suprafata analizata este reprezentata de suprafata studiata prin PUZ si
anume de aproximativ 1000 ha.
Coordonate Stereo 70 pentru turbinele din cadrul proiectului CEE BAIA III
Turbina eoliana Y X
BA_III-1 794144.855 357605.067
BA_III-2 794523.034 358170.405
BA_III-3 795312.692 358751.541
BA_III-4 795629.000 359266.000
BA_III-5 796186.400 359470.363
BA_III-6 794664.307 357401.999
BA_III-7 795033.956 357799.426
BA_III-8 795377.198 358009.565
BA_III-9 795733.000 358623.000
BA_III-10 796359.505 358484.886
BA_III-11 795169.838 357094.905
BA_III-12 795571.592 356848.954
BA_III-13 795775.426 357477.972
BA_III-14 795911.789 358096.842
BA_III-15 796472.000 359125.000
BA_III-16 796925.458 357621.741
BA_III-17 794376.695 359068.001
7 Raport Monitorizare CEE Baia III – Faza PUZ
Amplasamentul propus pentru construcţia CEE BA-III se învecinează după
cum urmează :
La Nord – terenuri agricole aparţinând comunei Baia, dealul Capul Negru
cu altitudine 82,1m şi la distanţa de aproximativ 1,6 Km de BA_III-5; 150Ha de
pădure de esenţă moale: Tot la Nord , la distanţa de 1,1 Km se găseşte Complexul
Razim-Sinoe
La Sud – terenuri agricole aparţinând comunei Mihai Viteazu si comuna
Sinoe, iar la sud-vest comuna Mihai Viteazu situată la distanţa de 1,8 Km de
arealul CEE ;
La Est – terenuri agricole aparţinând comunei BAIA;
La Vest – terenuri agricole aparţinând comunei BAIA, Şoseaua care leagă
municipiul Tulcea de municipiul Constanţa;
CEE este străbătut de Canalul de irigaţii HCN 1008 de la est la vest.
FOTO Nr.1 Vedere spre est; pădure - 250m de BA_III-5
8 Raport Monitorizare CEE Baia III – Faza PUZ
FOTO Nr.2 Vedere spre nord
FOTO Nr.3 Vedere spre vest
9 Raport Monitorizare CEE Baia III – Faza PUZ
FOTO Nr.4 Vedere spre sud -vest
3. Monitorizarea biodiversitatii din zona
Suprafaţa cuprinsă în planul de monitorizare este reprezentată de
amplasamentul turbinelor si a tuturor elementelor planului – drumuri care se vor
moderniza, amplasare LES, etc, la care se adaugă zonele învecinate care conţin
acelaşi tip de habitate ca şi amplasamentul. Aceste zone învecinate reprezintă de
fapt zonele martor care sunt un punct de referinţă între situaţia iniţială din cadrul
amplasamentului şi cea finală, reprezentată de funcţionarea parcului eolian.
In cadrul deplasarilor pe teren , ghidarea s-a facut cu GPS, iar track-urile au fost
salvate in format .dxf.
Mai jos atasam un exemplu de track (traseu) inregistrat de softul GPS – ului cu
care s-a efectuat monitorizarea, traseu evidentiat cu culoarea rosie, si suprapus cu
proiectul monitorizat si evidentierea siturilor SPA, SCI cu care se suprapune sau se
invecineaza.
Nota: CEE Baia III face parte din clusterul de centrale energetice eoliene Baia, alcătuit din
reţelele Baia I, II şi III pentru care monitorizarea biodiversităţii s-a efectuat unitar,
deplasările pe teren au fost făcute concomitent pentru toată suprafaţa aferentă celor trei
reţele.
Deoarece zonele sunt foarte asemănătoare şi apropiate, datele cantitative de faună şi în
special avifaună nu pot fi separate pe fiecare reţea în parte. Această zonă, după cum am
10 Raport Monitorizare CEE Baia III – Faza PUZ
mai spus, este tratată ca un tot unitar, informaţiile care se regăsesc în acest Raport de
Monitorizare se referă specific la CEE Baia III în masura în care acestea pot fi separate.
Fig. 2. Traseu parcurs in una din zilele de monitorizare
Programul de monitorizare al avifaunei a fost tratat special, deoarece
acest aspect este cel mai important. Această monitorizare trebuie să se desfăşoare
conform studiului efectuat pentru identificarea stării iniţiale şi a potenţialelor
efecte asupra mediului, fiind propriu zis o continuare a acestuia. Ţinând cont de
aceste considerente, s-au utilizat aceleaşi două metode distince de colectareşi
evaluare a datelor, şi anume: metoda transectelor în puncte pentru speciile
cuibăritoare, sedentare şi care iernează, şi metoda punctelor fixe pentru speciile
migratoare. S-a incercat respectarea perioadelor de monitorizare asa cum au fost
acestea propuse prin Raportul de Mediu. Monitorizarea inceputa de specialistii
INCDD Tulcea a fost continuata de specialisti independent: biolog – Catalin
Stanciu, ecology – Raluca Fabian, ingineri – Lavinia Mihai si Andreea
Buhociu, care au alcatuit echipa de monitorizare.
11 Raport Monitorizare CEE Baia III – Faza PUZ
Perioadele favorabile/optime de realizare a monitorizarii
Ian Feb Mar Apr Mai Iun Iul Aug Sep Oct Noi Dec
Păsări cuibăritoare
Păsări sedentare
Păsări de pasaj
Păsări care iernează
Amfibieni
Reptile
Mamifere
Legenda :
Perioada optimă
Perioada favorabilă
Flora si habitatele din zona de studiu
Suprafaţa CEE Baia III este dominată în proporţie de peste 95 % de
culturi agricole (păioase în jumătatea sudică a perimetrului şi rapiţă în jumătatea
nordică a perimetrului). Singurele zone necultivate sunt reprezentate de o movilă
de cca 1 ha (situată la nord-est de centrala eoliana nr. 8 şi sud-vest de centrala
eoliana nr. 9), respectiv de coronamentul şi taluzul canalelor de irigaţie din
perimetrul CEE Baia III. Vegetaţia de pe movila necultivată este dominată de urda
vacii (Cardaria draba), habitatul respectiv nefiind de tipul celor de interes
conservativ nominalizate în O.U.G. 57 / 2007.
12 Raport Monitorizare CEE Baia III – Faza PUZ
Fig. 3. Vedere dinspre movila Hotar dominată de Cardaria draba din CEE Baia III (autor foto:
Zsolt Török).
Movila Hotareste dominată de fitocenoze caracteristice unor pajişti
seminaturale - pajişti stepice secundare degradate (ruderalizate) unde au fost
observate următoarele asociaţii vegetale:
Artemisio austriacae-Poetum bulbosae I. Pop 1970;
Botriochloetum (Andropogonetum) ischaemi (Krist. 1937) I. Pop 1977;
Cynodonto-Poetum angustifoliae (Rapaics 1926) Soo 1957;
Cu urmatoarele specii de plante:
- Cardaria draba –urda vacii
- Artemisia austriaca – pelinita
- Poa bulbosa – firuta bulboasa
- Botriochloa ischaemum - barboasa
- Eryngium campestre - scaiul dracului
- Eryngium planum – scai vanat
- Echium vulgarae – iarba sarpelui
- Cychorium intybus – cicoare
- Chondrilla juncea – salatica zidului,
- Thymus pannonicu - cimbrisor
13 Raport Monitorizare CEE Baia III – Faza PUZ
- Centaurea diffuse – albastrita maturica
- Echium italicum - coada vacii
- Scleranthus perenni - sincerica
- Erysimum diffusum - micsandra salbatica
- Plantago lanceolata - specie de patlagina
- Xeranthemum annuum - imortela
- Setaria viridis – mohor verde; buruiană comună în culturi agricole
- Consolida regalis – nemtisor de camp
- Agropyron cristatum subsp. Pectinatum - pieptanarita
- Medicago minima – trifoi marunt,
- Trifolium campestre - trifoias,
- Reseda lutea – plantă ruderală comună la margini de drumuri,
- Verbena officinalis –sporis; creste pe terenuri virane, pe langa drumuri si
garduri
- Descurainia sophia - voinicica,
- Artemisia annua - nafurica, pelinita
- Lycopsis orientalis
- Papaver rhoeas- macul rosu
După cum se poate observa din lista de specii de mai sus, pajiştile zonale
sunt alcătuite din specii comune, stepice, ruderale (de margini de drumuri) şi
segetale (buruieni de culture agricole). Datorită păşunatului din zonă (in special
ovine) este foarte posibil ca aceste pajişti să se degradeze in anii următori, prin
inlocuirea specii stepice de catre plante ruderale, rezistente la călcat şi la păscut.
Fig.4. Eryngium planum
14 Raport Monitorizare CEE Baia III – Faza PUZ
Deasemenea in nordul turbinei nr. 12 se intalneste pe o suprafata de 2,3 ha o
fosta exploatare de piatra care numai este in exploatare de aprozimativ 50 de ani.
Aceasta exploatare are pe alocuri adancimea de aproximativ 5 m. In interiorul ei se
acumuleaza apa in special primavara, localnicii spunand ca in acea cariera in trecut
era si un izvor de apa, care acum este secat. Asociatiile vegetale din aceasta
exploatare sunt dominate de Phragmites Australis (stuf) si Typh sp. (papura).
Fig. 5. Fosta exploatare de piatra in perimetrul CEE Baia III
Pe marginea culturilor agricole, pe marginea canalelor de irigatii si a
drumurilor au fost observate buruienişuri formate preponderent din următoarele
specii: Cannabis ruderalis (cânepa) - formează de regulă o bordură între drumul de
15 Raport Monitorizare CEE Baia III – Faza PUZ
acces şi culturile agricole, în special cele de orzoaică şi de grâu, Xanthium italicum
– specie invazivă de origine nord-americană comună la margini de drumuri şi
culturi, Tribulus terrestris (colţii babei) – formează pâlcuri întinse la marginea
lanurilor de păioase, Amaranthus retroflexus (ştirul) care se dezvoltă abundent mai
ales la marginea culturilor derapiţă, Conyza canadensis – plantă invazivă prezentă
la marginea culturilor şi a drumurilor de exploataret, Brassica nigra (muştar
negru)-exemplare sălbăticite, Sinapis arvensis (muştar sălbatic), Setaria viridis
(mohor) – buruiană comună în culturi agricole, Reseda lutea – plantă ruderală
comună la margini de drumuri, Avena sativa (ovăz) – plantă infiltrată din culturile
învecinate.
Fauna locală
Perimetrul CEE III este dominat de culturi agricole, singurele locuri care
oferă condiţii propice pentru prezenţa unor populaţii naturale de nevertebrate şi
vertebrate terestre sunt movila din jumătatea sudică a perimetrului, respectiv
coronamentul şi taluzul canalelor de irigaţie. În cursul investigaţiilor de teren nu au
fost identificate specii de nevertebrate de interes conservativ.
Dintre speciile de amfibieni nominalizate în legislaţia de protecţia mediului
în perimetru pot fi prezente Bufo viridis (broască râioasă verde), Pelobates fuscus
(broasca săpătoare brună), Pelobates syriacus (broasca săpătoare verde) – specia a
fost identificata pe amplasament dar si in vecinatatea acestuia, in zone agricole cat
si in zonele cu vegetatie spontana, cat si pe malul Lacului Zmeica, in perioada de
reproducere, in lunile aprilie-mai, si Hyla arborea - specia a fost identificata in
vecinatatea amplasamentului, in padurea de la Capul Negru si in zonele cu stufaris
din Lacurile Ceamurlia si Zmeica, in lunile mai-iulie. De asemenea specia a fost
identificata sonor in canalul de irigatii ce margineste partea sudica a proiectului.
Dintre speciile de reptile, în CEE Baia III sunt prezente şopârle de iarbă
(Podarcis taurica) pe movila necultivată şi pe taluzul canalelor de irigaţie,
respectiv o populaţie de guşteri vărgaţi (Lacerta trilineata) formată din cca 20
exemplare prezente pe movila necultivata -Movila Hotar. Ambele specii sunt strict
protejate conform Legii 13 / 1993. Au fost intalnite de asemena si speciile Natrix
natrix in vecinatatea estica a amplasamentului, pe malul Lacului Zmeica si
Dolichophis caspius (sin. Coluber caspius) - Specia a fost observata in zona
Movila Hotar, din centrul proiectlui, dar si la 750 m sud de aceasta, intr-o zona
unde a fost o exploatare de roci, acum renaturata. Din observatiile facute, se poate
aprecia ca este o populatie viabila, stabila, fiind identificati numerosi masculi,
femele mature si juvenili.
16 Raport Monitorizare CEE Baia III – Faza PUZ
Deoarece monitorizarile au fost efectuate pentru toate cele trei
amplasamente CEE Baia I, II si III baza de date cu speciile de pasari nu paote fi
separata. În perimetrul analizat au fost observate, pe parcursul monitorizarii un
număr de 183 specii de păsări. Dintre acestea 21 de specii cuibăresc în perimetrul
amplasamentului propus. În sezoanele de migraţie au fost identificate 130 de specii
iar în perioada hiemală 60 de specii
Tabel B.2.3 – Specii de pasari observate in zona proiectelor CEE Baia I, II, III
Nr.
Crt.
Denumire
stiintifica Denumire populara
Statut de conservare
conform Legii 49/2011
1 Phalacrocorax
carbo Cormoran mare
2 Pelecanus
onocrotalus Pelican comun 3
3 Pelecanus crispus Pelican cret 3
4 Nycticorax
nycticorax Starc de noapte 3
5 Egretta garzetta Egreta mica 3
6 Casmerodius albus Egreta mare 3
7 Ardea cinerea Starc cenusiu
8 Ciconia nigra Barza neagra 3
9 Ciconia ciconia Barza alba 3
10 Plegadis
falcinellus Tiganus 3
11 Cygnus olor Lebada de vara
12 Cygnus
columbianus Lebada mica
13 Cygnus cygnus Lebada de iarna 3
14 Anser albifrons Garlita mare
15 Anser anser Gasca de vara
16 Branta ruficollis Gasca cu gat rosu 3
17 Tadorna tadorna Califar alb
18 Anas penelope Rata fluieratoare
19 Anas
platyrhynchos Rata nare
20 Pernis apivorus Viespar 3
21 Milvus migrans Gaie neagra 3
22 Haliaeetus
albicilla Codalb 3
17 Raport Monitorizare CEE Baia III – Faza PUZ
23 Circaetus gallicus Serpar 3
24 Circus
aeruginosus Erete de stuf 3
25 Circus cyaneus Erete vanat 3
26 Circus macrourus Erete alb 3
27 Circus pygargus Erete sur 3
28 Accipiter gentilis Uliu porumbar
29 Accipiter nisus Uliu pasarar
30 Accipiter brevipes Uliu cu picioare
scurte 3
31 Buteo buteo Sorecar comun
32 Buteo rufinus Sorecar mare 3
33 Buteo lagopus Sorecar incaltat
34 Aquila pomarina Acvila tipatoare
mica 3
35 Aquila clanga Acvila tipatoare
mare 3
36 Hieraaetus
pennatus Acvila mica 3
37 Pandion haliaetus Uligan pescar 3
38 Falco tinnunculus Vanturel rosu 4b
39 Falco vespertinus Vanturel de seara 3
40 Falco columbarius Soim de iarna
41 Falco subbuteo Soimul
randunelelor 4b
42 Falco cherrug Soim dunarean 3
43 Falco peregrinus Soim calator 3
44 Perdix perdix Potarniche
45 Coturnix coturnix Prepelita
46 Phasianus
colchicus Fazan
47 Crex crex Cristel de camp 3
48 Grus grus Cocor 3, 4b
49 Burhinus
oedicnemus Pasarea ogorului 3
50 Glareola
pratincola Ciovlica ruginie 3
51 Charadrius dubius Prundaras gulerat
mic
18 Raport Monitorizare CEE Baia III – Faza PUZ
52 Pluvialis apricaria Ploier auriu 3
53 Pluvialis
squatarola Ploier argintiu
54 Vanellus vanellus Nagat
55 Philomachus
pugnax Bataus
56 Gallinago
gallinago Becatina comuna
57 Scolopax rusticola Sitar de padure
58 Limosa limosa Sitar de mal
59 Numenius arquata Culic mare
60 Tringa erythropus Fluierar negru
61 Tringa totanus Fluierar cu picioare
rosii
62 Tringa nebularia Fluierar cu picioare
verzi
63 Tringa ochropus Fluierar de zavoi
64 Actitis hypoleucos Fluierar de munte 4b
65 Larus
melanocephalus
Pescarus cu cap
negru 3
66 Larus minutus Pescarus mic 3
67 Larus ridibundus Pescarus razator
68 Larus canus Pescarus sur
69 Larus cachinnans Pescarus caspic
70 Sterna nilotica Pescarita
razatoare 3
71 Sterna caspia Pescarita mare 3
72 Sterna hirundo Chira de balta 3
73 Chlidonias
hybrida
Chirighita cu
obraz alb 3
74 Chlidonias niger Chirighita neagra 3
75 Chlidonias
leucopterus
Chirighita cu aripi
albe
76 Columba palumbus Porumbel gulerat
77 Streptopelia
decaocto Gugustiuc
78 Streptopelia turtur Turturica
79 Cuculus canorus Cuc
80 Otus scops Cius 4b
19 Raport Monitorizare CEE Baia III – Faza PUZ
81 Athene noctua Cucuvea 4b
82 Strix aluco Huhurez mic
83 Asio otus Ciuf de padure
84 Asio flammeus Ciuf de camp 3
85 Caprimulgus
europaeus Caprimulg 3
86 Tachymarptis
melba Drepnea mare
87 Apus apus Drepnea neagra
88 Merops apiaster Prigorie 4b
89 Coracias garrulus Dumbraveanca 3
90 Upupa epops Pupaza 4b
91 Jynx torquilla Capintortura 4b
92 Dendrocopos
major
Ciocanitoare
pestrita mare
93 Dendrocopos
medius
Ciocanitoare de
stejar 3
94 Dendrocopos
minor
Ciocanitoare
pestrita mica
95 Melanocorypha
calandra
Ciocarlie de
baragan 3
96 Calandrella
brachydactyla Ciocarlie de stol 3
97 Galerida cristata Ciocarlan
98 Lullula arborea Ciocarlie de
padure 3
99 Alauda arvensis Ciocarlie de camp
100 Riparia riparia Lastun de mal
101 Hirundo rustica Randunica
102 Hirundo daurica Randunica roscata
103 Delichon urbica Lastun de casa
104 Anthus campestris Fasa de camp 3
105 Anthus trivialis Fasa de padure
106 Anthus pratensis Fasa de lunca
107 Anthus cervinus Fasa rosiatica
108 Motacilla flava Codobatura
galbena 4b
109 Motacilla cinerea Codobatura de
munte 4b
20 Raport Monitorizare CEE Baia III – Faza PUZ
110 Motacilla alba Codobatura alba 4b
111 Troglodytes
troglodytes Ochiuboului
112 Prunella modularis Brumarita de
padure 4b
113 Erithacus rubecula Macaleandru 4b
114 Luscinia luscinia Privighetoare de
zavoi
115 Luscinia
megarhynchos
Privighetoare
roscata
116 Phoenicurus
ochruros Codros de munte 4b
117 Phoenicurus
phoenicurus Codros de padure 4b
118 Saxicola rubetra Maracinar mare
119 Saxicola torquata Maracinar negru
120 Oenanthe
isabellina Pietrar rasaritean
121 Oenanthe oenanthe Pietrar sur
122 Oenanthe
pleschanka Pietrar negru 3
123 Turdus merula Mierla
124 Turdus pilaris Cocosar
125 Turdus philomelos Sturz cantator
126 Turdus iliacus Sturzul viilor
127 Turdus viscivorus Sturz de vasc
128 Acrocephalus
palustris Lacar de mlastina
129 Acrocephalus
scirpaceus Lacar de stuf
130 Acrocephalus
arundinaceus Lacar mare
131 Hippolais pallida Frunzarita cenusie
132 Hippolais icterina Frunzarita galbena
133 Sylvia nisoria Silvie porumbaca 3
134 Sylvia curruca Silvie mica
135 Sylvia communis Silvie de camp
136 Sylvia borin Silvie de zavoi
137 Sylvia atricapilla Silvie cu cap negru
21 Raport Monitorizare CEE Baia III – Faza PUZ
138 Phylloscopus
sibilatrix Pitulice sfaraitoare 4b
139 Phylloscopus
collybita Pitulice mica 4b
140 Phylloscopus
trochilus
Pitulice
fluieratoare 4b
141 Regulus regulus Ausel cu cap
galben 4b
142 Regulus ignicapilla Ausel sprancenat 4b
143 Muscicapa striata Muscar sur 4b
144 Ficedula parva Muscar mic 3
145 Ficedula albicollis Muscar gulerat 3
146 Ficedula
hypoleuca Muscar negru
147 Aegithalos
caudatus Pitigoi codat 4b
148 Parus palustris Pitigoi sur
149 Parus lugubris Pitigoi de livada
150 Parus ater Pitigoi de bradet
151 Parus caeruleus Pitigoi albastru
152 Parus major Pitigoi mare
153 Sitta europaea Ticlean 4b
154 Certhia familiaris Cojoaica de padure
155 Oriolus oriolus Grangur 4b
156 Lanius collurio Sfrancioc rosiatic 3
157 Lanius minor Sfrancioc cu
frunte neagra 3
158 Lanius excubitor Sfrancioc mare
159 Lanius senator Sfrancioc cu cap
rosu
160 Garrulus
glandarius Gaita
161 Pica pica Cotofana
162 Nucifraga
caryocatactes Alunar 4b
163 Corvus monedula Stancuta
164 Corvus frugilegus Cioara de
semanatura
165 Corvus corone Cioara griva
22 Raport Monitorizare CEE Baia III – Faza PUZ
cornix
166 Corvus corax Corb 4b
167 Sturnus vulgaris Graur
168 Sturnus roseus Lacustar 4b
169 Passer domesticus Vrabie de casa
170 Passer
hispaniolensis Vrabie negriciosa 4b
171 Passer montanus Vrabie de camp
172 Fringilla coelebs Cinteza
173 Fringilla
montifringilla Cinteza de iarna
174 Carduelis chloris Florinte 4b
175 Carduelis
carduelis Sticlete 4b
176 Carduelis spinus Scatiu 4b
177 Carduelis
cannabina Canepar 4b
178 Pyrrhula pyrrhula Mugurar
179 Coccothraustes
coccothraustes Botgros 4b
180 Emberiza citrinella Presura galbena
181 Emberiza
hortulana
Presura de
gradina 3
182 Emberiza
schoeniclus Presura de stuf
183 Miliaria calandra Presura sura 4b
Pe amplasamentul proiectelor CEE Baia I, II, III si in vecinatatea acestora au
fost observate 183 de specii de pasari. Dintre acestea 57 de pasari sunt enumerate
in Anexa 3 a Legii 49/2011.
Speciile cuibaritoare
Conform formularului standard al sitului ROSPA0031 Delta Dunarii si
Complex Razim-Sinoe, aceasta arie a fost desemnata pentru conservarea a 49 de
specii, care fie sunt rezidente, fie sunt cuibaritoare in aceasta arie protejata. Dintre
acestea, cinci dintre speciile enumerate in formularul standard cuibaresc si in
perimetrul, sau imediata vecinatate a proiectelor CEE Baia I, II, III:
1. Melanocorypha calandra (Ciocarlia de Baragan) – un numar relativ mare de
perechi cuibaresc in perimetrul proiectului.
23 Raport Monitorizare CEE Baia III – Faza PUZ
2. Lanius collurio (Sfrancioc rosiatic) – trei perechi cuibaresc in zona
proiectelor CEE Baia I, II, III, in arbustii pe marginea canalelor de irigatie.
3. Lanius minor (Sfrancioc cu fruntea neagra) – cuibareste o pereche in zona
proiectelor CEE Baia I, II, III.
4. Coracias garrulus (Dumbraveanca) – 2 perechi apartinand acestei specii
cuibaresc in stalpii de Linie Electrica Aeriana.
5. Emberiza hortulana (Presura de gradina) – cuibaresc 2 perechi in zona
proiectelor CEE Baia I, II, III.
6. Sylvia nisoria (Silvia porumbaca) – in timpul studiilor au fost observate opt
perechi care cuibaresc in cadrul proiectului
Urmatoarele doua specii de pasari, enumerate in Anexa 3 a Legii 49/2011
(omoloaga cu Anexa I a Directivei Pasari) dar care nu sunt cuprinse in formularul
standard al sitului, cuibaresc de asemenea in perimetrul, sau in imediata vecinatate
a proiectelor CEE Baia I, II, III:
7. Calandrella brachydactyla (Ciocarlia de stol) – a fost identificata o singura
pereche cuibaritoare in perimetrul proiectelor CEE Baia I, II, III.
8. Anthus campestris (Fasa de camp) – cuibaresc 9 perechi in perimetrul
proiectelor CEE Baia I, II, III.
S-au mai intalnit alte 13 specii cuibaritoare, dar acestea nu sunt mentionte in fisele
standard:
1. Perdix perdix
2. Coturnix coturnix
3. Upupa epops
4. Galerida cristata
5. Alauda arvensis
6. Hirundo rustica
7. Motacilla flava
8. Oenanthe oenanthe
9. Sturnus vulgaris
10. Pica pica
11. Passer domesticus
12. Passer montanus
13. Miliaria calandra
Cele mai multe perechi de specii cuibaritoare (abundente) apartin speciei
Motacilla flava (cu subspeciile flava si feldegg), urmate de Miliaria calandra,
Oenanthe oenanthe, si Coturnix coturnix.
24 Raport Monitorizare CEE Baia III – Faza PUZ
Speciile oaspeti de iarna Conform formularului standard al sitului ROSPA0031 Delta Dunarii si
Complex Razim-Sinoe, această arie a fost desemnată pentru conservarea a 13
specii care iernează în respectivul sit Natura 2000. Dintre acestea,
următoarele5specii au fost observate în zona proiectelor
Branta ruficollis – specie comuna in apropierea proiectelor CEE Baia I, II, III,
specia fiind observata numai in perioada hivernala, innoptand in special pe
Lacului Nuntasi si Lacul Sinoie.
Cygnus columbianus bewickii – în perimetrul proiectelor CEE Baia I, II, IIIşi
zonele învecinate acestuia specia a fost observată în perioada de iarna, un
număr redus de exemplare tranzitând această zonă, fiind o specie foarte rar
observata.
Cygnus cygnus – în perimetrul proiectelor CEE Baia I, II, IIIşi zonele învecinate
acestuia specia a fost observată în perioada de iarna, fiind un oaspete de
iarna obisnuit, un număr redus de exemplare tranzitând această zonă, fiind o
specie rar observata.
Falco columbarius – în perioada hiemală, în perimetrul proiectelor CEE Baia I, II,
IIIşi zonele învecinate acestuia specia a fost observată în perioada de iarna,
un număr redus de exemplare tranzitând această zonă, fiind o specie foarte
rar observata.
Falco peregrinus – în perioada hiemală, în perimetrul proiectelor CEE Baia I, II,
IIIşi zonele învecinate acestuia specia a fost observată în perioada de iarna,
un număr redus de exemplare tranzitând această zonă, fiind o specie foarte
rar observata.
Dintre speciile de interes comunitar nominalizate în fişa standard ca având
efective care iernează în situl ROSPA0031 Delta Dunarii si Complex Razim-Sinoe
nu au fost observate în zona proiectelor CEE Baia I, II, III următoarele 8 specii:
1 Anser erythropus 5 Gavia stellata
2 Aquila clanga 6 Mergus albellus
3 Egretta alba 7 Oxyura leucocephala
4 Gavia arctica
8
Phalacrocorax
pygmeus
Speciile de gaste
In zona proiectelor CEE Baia I, Baia II, Baia III, au fost observate, in iarna
2008-2009, garlite mari – Anser albifrons – aproximativ 3000 exemplare si gaste
cu gat rosu – Branta ruficollis – aproximativ 1500 exemplare (INCDD Tulcea,
2009). Acestea au traversat proiectele si de asemenea au stabilit zone de hranire in
25 Raport Monitorizare CEE Baia III – Faza PUZ
vecinatatea si chiar pe suprafata proiectelor CEE Baia I, Baia II, Baia III, in
terenurile agricole. Grindurile din Complexul lagunar Razim-Sinoie repezinta
locurile de inoptare preferate de catre aceste specii. Efective asemanatoare si
comportamente similare au fost inregistrate si in iernile anilor 2009-2010, 2010-
2011.
Migratia pasarilor
Conform formularului standard al sitului ROSPA0031 Delta Dunarii si
Complex Razim-Sinoe, această arie a fost desemnată pentru conservarea a 30
specii care tranzitează respectivul sit Natura 2000 cu ocazia migraţiilor. Dintre
acestea, următoarele 15 specii au fost observate în zona proiectelor CEE Baia I, II,
III:
1. Accipiter brevipes
2. Aquila pomarina
3. Circaetus gallicus
4. Circus cyaneus
5. Circus macrourus.
6. Gelochelidon nilotica
7. Hieraaetus pennatus
8. Lanius collurio
9. Lanius minor
10. Larus minutus
11. Lullula arborea
12. Pandion haliaetus
13. Philomachus pugnax
14. Pluvialis apricaria
15. Sterna caspia
Dintre speciile de interes comunitar nominalizate în fişa standard ca având
efective care tranzitează situl ROSPA0031 Delta Dunarii si Complex Razim-Sinoe
nu au fost observate în zona proiectelor CEE Baia I, II, III următoarele 14 specii:
1 Aquila heliaca 9 Phalaropus lobatus
2 Charadrius alexandrinus 10 Porzana pusilla
3 Gallinago media 11 Puffinus yelkouan
4 Himantopus himantopus 12 Recurvirostra avosetta
5 Larus genei 13 Sterna sandvicensis
6 Limosa lapponica 14 Sylvia nisoria
7 Numenius tenuirostris 15 Xenus cinereus
8 Phalacrocorax pygmeus
26 Raport Monitorizare CEE Baia III – Faza PUZ
În perioadele de migraţie au fost observate 134 de specii de păsări, dintre
care 51 sunt nominalizate în Anexa nr. 3 a Legii nr. 49 / 2011.
Fig.6.Reţelele energetice eoliene Baia I, Baia II şi Baia III în raport traseul
principalelor căi de migraţie din perioada de toamnă. (dupa INCDD Tulcea, 2009)
Notă: săgeată galbenă – traseele deplasărilor locale; linie galbenă punctată – trasee
de migraţie care s-au evidenţiat în timpul observaţiilor; puncte galbene – locurile
de amplasare ale turbinelor eoliene din cadrul proiectului Baia I; puncte rosii –
locurile de amplasare ale turbinelor eoliene din cadrul proiectului Baia II; puncte
albastre – locurile de amplasare ale turbinelor eoliene din cadrul proiectului Baia
III.
Dintre speciile migratoare cu zbor planat cele mai mari numere au fost
înregistrate pentru barza albă (Ciconia ciconia) şi pentru şorecari (Buteo sp.). În
timpul migraţiei de toamnă au fost observate circa 600 de berze, iar în timpul
migraţiei de primăvară circa 300 care au traversat proiectele CEE Baia I, Baia II,
Baia III. Înălţimea de zbor pentru aceste specii a fost în general de peste 300-400
de metri. De asemenea, in timpul migratiei de toamna, au fost observate stoluri de
berze care se hraneau pe amplasamentul studiat sau in imediata vecinatate a
acestuia. De asemenea, cateva berze au fost gasite moarte (electrocutate), de-a
lungul infrastructurii de curent electric aflate in raza localitatilor Baia, Sinoie si
Mihai Viteazu.
Speciile acvatice înregistrate în timpul migraţiei au traversat limita vestică a
proiectului CEE Baia III, urmand limita tarmului Complexului Lagunar Razim-
Sinoie. Excepţie fac pescăruşii (Larus sp.), si berzele (Ciconia ciconia) care încă
27 Raport Monitorizare CEE Baia III – Faza PUZ
din lunile iulie-august şi până în septembrie-octombrie au fost observaţi în număr
mare pe miristile şi arăturile proaspete din perimetrul proiectelor CEE Baia I, Baia
II, Baia III. Prezenţa şi numărul acestora a variat mult în aceste perioade. În zilele
în care au fost efectuate lucrări agricole în perimetrul respectiv, cît şi în perioada
imediat următoare (4 - 5 zile), s-au înregistrat efectivele maxime. În afara acestor
perioade au fost observate doar exemplare răzleţe tranzitând zona.
Fig.7. Reţelele energetice eoliene Baia I, Baia II şi Baia III în raport traseul
principalelor căi de migraţie din perioada de primavara. (dupa INCDD Tulcea,
2009)
Notă: săgeată bleu– traseele deplasărilor locale; linie bleu punctată– trasee de
migraţie care s-au evidenţiat în timpul observaţiilor; puncte galbene – locurile de
amplasare ale turbinelor eoliene din cadrul proiectului Baia I; puncte rosii –
locurile de amplasare ale turbinelor eoliene din cadrul proiectului Baia II; puncte
albastre – locurile de amplasare ale turbinelor eoliene din cadrul proiectului Baia
III.
Marea majoritate a speciilor de paseriforme observate în timpul migraţiei, au
tranzitat zona in fronturi largi, fara a urma trasee evidente. Înălţimea la care aceste
specii au fost observate a fost de maxim 50 de metri.
28 Raport Monitorizare CEE Baia III – Faza PUZ
În perioadele de migraţie din 2010 şi 2011 au fost observate în total 24 de specii de
păsări răpitoare, dintre care 18 specii sunt nominalizate în Anexa 3 a Legii
49/2011.
Intensitatea cea mai mare în cazul migraţiei de toamnă a păsărilor răpitoare a
fost înregistrată la sfârşitul lunii septembrie şi începutul lui octombrie. Pentru
migraţia de primăvară, începând cu sfârşitul lunii martie a fost înregistrată o
intensificare a migraţiei iar maximul, pentru majoritatea speciilor, a fost atins în
primele două săptămâni ale lui aprilie.
Mamifere
Specia Spermophilus citellus a fost observata pe amplasamentele tuturor
celor trei proiecte (CEE Baia I, CEE Baia II si CEE Baia III) dar si in proximitatea
acestora, sub forma unor populatii mici si insulare. Vidra (Lutra lutra) si nurca
(Mustela lutreola) sunt prezente in Lacul Zmeica insa acestea nu au fost observate
in timpul studiului. De asemenea, in aceeasi situatie se afla si speciile Vormela
peregusna (dihorul patat) si Mustela eversmannii (dihorul de stepa). Acestea pot
avea populatii mici in zona; faptul ca acestea nu au fost observate se datoreaza
faptului ca speciile au populatii mici, slab reprezentate, atat in trecut, si cu atat mai
mult in prezent, cand impactul antropic este foarte ridicat asupra acestor specii.
În perimetru şi în zonele învecinate acestuia nu există zone cu colonii de
lilieci (plantaţia de la Capul Negru fiind singurul loc eventual favorabil prezenţei
unor specii forestiere – însă nu există nici-o colonie stabilită în respectiva
plantaţie). Au fost intalniti indivizi razleti de Rhinolophus ferrumequinum,
Rhinolophus mehelyi( o singura data a fost intalnit un individ in sudul Baia III),
Myotis myotis si Miniopterus schreibersi, deasemenea in sudul proiectelor Baia I,
II si III.
Tabel– Specii de mamifere (altele decat cele enumerate pe Anexa 3 a Legii
49/2011 si chiroptere), observate in perimetrul proiectelor CEE Baia I, II, III si in
vecinatatea acestora.
Nr.
Crt.
Denumirea
stiintifica
Legea 49/2011 -
Anexa Nr.
1 Mus spicilegus
2 Microtus arvalis
3
Apodemus
sylvaticus
4 Meles meles 5b
5 Lepus europaeus 5b
29 Raport Monitorizare CEE Baia III – Faza PUZ
6 Talpa europaea
7 Erinaceus concolor
8 Vulpes vulpes 5b
Toate speciile sunt comune in acest tip de ecosistem.Cele mai abundente sunt
speciile de rozatoare, care, de altfel, reprezinta o resursa trofica foarte importanta
pentru pasari de prada, serpi si mustelide.
Fig. 8. specii de interes conservativ şi privire generală asupra zonei ”CEE Baia III”
4. Concluzii si recomandari
Monitorizarea biodiversitatii inceputa in anul 2008 in cadrul studiului
efectuat de Institutul National de Cercetare si Dezvoltare „Delta Dunarii” - Tulcea
„Studii de impact asupra mediului pentru parcuri eoliene planificate a se amplasa
in zona centrala a Dobrogei” conform contractului 362/2008 incheiat intre SC
Eolica Dobrogea si INCDD Tulcea, a fost continuata si dupa incheieirea acestui
contract cu specialisti proprii, oarecum concluziile fiind aceleasi, biodiversitatea
30 Raport Monitorizare CEE Baia III – Faza PUZ
din zona de amplasare nu s-a modificat, nefiind nici un impact antropic in zona de
studiu.
Impactul asupra speciilor de avifauna in aceasta zona este dat de prezenta
vanatorilor, care nu tin cont de prezenta specie Branta Rufiocollis care de obicei
sta in aceleasi stoluri cu specia Anser Albifrons acestea avand cam aceleasi teritorii
de hranire, care pot fi vanate intentionat sau din greseala.
Deasemenea un impact existent este dat de prezenta liniilor electrice de
medie tensiune, LEA 20 kV care se intinde de-a lungul drumului de exploatare ce
trece prin mijlocul proiectului CEE Baia III si a LEA inalta tensiune de 110 kV
unde au fost intalnite carcase de pasari agatate in liniile de 110 kV. Aceste linii au
fost construite dupa modele invechite, fara sa se tina cont de masuri de reducere a
impactul asupra avifaunei. De la inasprirea legislatiei in ceea ce priveste impactul
acestui tip de investitii asupra pasarilor, s-au facut cercetari si s-au dezvoltat “linii
electrice verzi” care nu mai au impact major asupra pasarilor.
Fig .9. Individ deCiconia ciconiaagatata in LEA de 110 kV amplasata de-a lungul
canalului de irigatii in sudul amplasamentului.
Alte amenintari rezultate din impactul antropic in zonele de implementare a
proiectelor este reprezentat de incendierea miristilor pentru pregatirea terenurilor
agricole de noi culturi, lasate nesupravegheate care pot distruge si habitatele
natural sau seminaturale care se afla in jurul terenurilor agricole.
31 Raport Monitorizare CEE Baia III – Faza PUZ
Fig.10. Incendiu de miriste
Rezultatele acestei monitorizari sunt incluse in totalitate in cadrul studiului
de Evaluare adecvata depus spre studiu la APM Tulcea, planul avizat de catre
ARPM Galati continuand avizarea in faza EIA .
Deplasarile pe teren au fost finalizate cu intocmirea de fise de monitorizare care au
generat o baza de date, asa cum a fost aceasta descrisa in Raport.
32 Raport Monitorizare CEE Baia III – Faza PUZ
5. Echipa de monitorizare