Upload
alinagritco
View
52
Download
10
Embed Size (px)
DESCRIPTION
TEMA 3. Contabilitatea imobilizărilor corporaleTEMA 4. Contabilitatea stocurilorTEMA 5. Contabilitatea creanțelor și investițiilor financiareTEMA 6. Contabilitatea numeraruluiTEMA 7. Contabilitatea capitalului propriuTEMA 8. Contabilitatea datoriilorTEMA 9. Contabilitatea veniturilorTEMA 10. Contabilitatea cheltuielilorTEMA 11. Situațiile financiare ale entităților
Citation preview
Ministerul Educaţiei, Tineretului şi Sportului Republicii Moldova
Universitatea de Stat din Moldova
Facultatea Ştiinţe Economice
Catedra „Contablitate şi Informatică Economică”
DARE DE SEAMĂ
privind efectuarea practicii de specialitate la
Î.M. „EFES VITANTA MOLDOVA BREWERY” S.A.
Voico Irina
Gr. ET - 0603
Conducător ştiinţific:
Grabarovschi Ludmila
Chişinău, 2009
C u p r i n s
I n t r o d u c e r e………………………………………………………………….
Capitolul I. Caracteristica generală a structurii şi organizării activităţii
întreprinderii..
Capitolul II. Organizarea contabilităţii la întreprindere. Automatizarea sistemului de
informaţie contabilă...........................................................................................
Capitolul III. Contabilitatea întreprinderii:
3.1.Contabilitatea activelor nemateriale.......................................................
3.2.Contabilitatea activelor materiale pe termen lung...............................
3.3.Contabilitatea investiţiilor financiare pe termen lung...........................
3.4.Contabilitatea materialelor şi obiectelor de mica valoare şi scurtă durată.....
3.5.Documentarea şi calculul şi contabilitatea salariului................................
3.6.Contabilitatea producţiei in curs de execuţie şi a produselor fabricate.........
3.7.Contabilitatea mărfurilor........................................................................
3.8.Contabilitatea creanţelor............................................................................
3.9.Contabilitatea mijloacelor băneşti şi a investiţiilor pe termen scurt...........
3.10.Contabilitatea capitalului propriu...........................................................
3.11.Contabilitatea datoriilor…………………………………………………..
3.12Contabilitatea consumurilor, cheltuielilor şi a veniturilor…………
3.13.Calculaţia costurilor de producţie…………………………………..
3.14.Structura şl modul de întocmire a rapoartelor financiare…………
C o n c l u z i e..........................................................................................................
B i b l i o g r a f i e………………………………………………………..
A n e x e ……………………………………………………………..
2
Introducere
Actualmente Republica Moldova depăşeşte o perioadă îndelungată de tranziţie
la economia de piaţă unde activitatea economică este concentrată în feriga de bază a
economiei, unde se creează bunurile materiale şi serviciile necesare societăţii. Pentru
a activa în orice ramură a economiei, conducătorul din cadrul acesteia trebuie să
dispună de o informaţie economică detailată şi veridică.
Informaţia necesară pentru desfăşurarea activităţii eficiente este oglindită în
evidenţa contabilă, care prin metodele sale ştiinţifice reflectă situaţia creată în
ansamblu, precum şi aspectele cele mai însemnate. Conducerea, pe de o parte, are
nevoie de informaţii depline şi la timp pentru a lua decizii, precum şi pentru
evaluarea rezultatelor lor. Pe de altă parte, întreprinderea trebuie să furnizeze datele
necesare persoanelor care au efectuat investiţii sau au de gînd să facă investiţii. În
afară de aceasta, întreprinderea este datoare să raporteze statului privind alocarea
impozitelor, taxelor etc. În condiţiile unei economii de piaţă, profitabilitatea şi
lichiditatea reprezintă două probleme principale ale managementului. Lichiditatea
unei întreprinderi în mare parte depinde de activele lichide curente (pe termen scurt)
care reprezintă activele financiare ce rezultă în urma operaţiilor băneşti, de investire
a banilor şi de creditare. Activele lichide curente au o utilitate mare datorită faptului
că sunt de obicei disponibile în termen scurt pentru achitarea datoriilor pe termen
scurt. Mijloacele băneşti reprezintă una din cele mai ingenioase creaţii ale omenirii.
Ele au mijlocit schimbul de mărfuri, au facilitat funcţionarea economiei şi au dat
impuls dezvoltării societăţii. În condiţiile actuale, managerii de toate rangurile
trebuie să cunoască tehnicile de utilizare a disponibilităţilor băneşti ale întreprinderii
pentru maximizarea profitului concomitent cu menţinerea lichidităţii întreprinderii.
În această lucrare sunt utilizate metode de analiză prin redarea esenţei lor într-o
formă accesibilă, începând cu terminologia economică, formulele de calcul, tabele
analitice, precum şi concluzii contextuale. Lucrarea de faţă cuprinde trei capitole în
care se generalizează informaţia economică privind caracteristica generală a
întreprinderii, baza juridică şi normativă de activitate a întreprinderii, modul de
3
contabilizare a patrimoniului şi datoriilor întreprinderii. Scopul oricărei întreprinderi
constă în utilizarea cît mai eficientă a activelor, în accelerarea rotaţiei acestora.
Formarea patrimoniului necesar pentru desfăşurarea activităţii economico-financiară
a întreprinderii se efectuează pe seama diferitelor surse de finanţare.
Diagnosticul financiar constă într-un ansamblu de instrumente şi metode care
permit aprecierea situaţiei financiare şi a performanţelor unei întreprinderi. Scopul
diagnosticului financiar este de a aprecia situaţia financiară a întreprinderii. Pe baza
acestui diagnostic are loc elaborarea unei noi strategii de menţinere şi dezvoltare în
mediul specific economiei locale. În sens general, finalitatea diagnosticului financiar
constă în oferirea de informaţii financiare atît celor din interiorul întreprinderii, cît şi
celor interesaţi din afara acesteia. Cînd problema diagnosticului este pusă din
interiorul întreprinderii (diagnostic financiar intern) utilizatorii pot fi conducătorii,
acţionarii actuali sau salariaţii. Obiectivul urmărit în acest caz este de a detecta
eventuale situaţii de dezechilibru financiar şi de a adopta noi decizii de gestionare a
întreprinderii. Aceste decizii se bazează pe identificarea originii şi cauzelor
dezechilibrelor, pe de o parte, iar pe de altă parte, pe stabilirea masurilor de
remediere a dezechilibrelor. Cînd problema este pusă din exteriorul întreprinderii
(diagnostic financiar extern) utilizatorii pot fi analiştii financiari, acţionarii
potenţiali, organisme bancare şi financiare sau chiar statul. Obiectivul urmărit este
capacitatea financiară a întreprinderii de a genera profit, capacitatea întreprinderii de
a-şi onora obligaţiile pe termen scurt sau lung (lichiditatea şi solvabilitatea
întreprinderii), precum si valoarea întreprinderii. De cele mai multe ori utilizatorii
externi au nevoie de un diagnostic financiar fie pentru acordarea de credite
întreprinderilor (în special băncile), fie pentru luarea deciziilor de pătrundere în
capitalul unei întreprinderi (acţionari potenţiali sau alte întreprinderi). Atît analiza pe
plan intern cît şi cea externă au ca obiectiv aprecierea performanţelor întreprinderii
şi a riscurilor la care aceasta este pusă şi urmăresc: analiza rentabilităţii; analiza
riscului şi analiza valorii întreprinderii. De obicei, diagnosticul este efectuat numai
în caz de grave dificultăţi sau când cineva cere o astfel de lucrare. Independent de
rezultatele înregistrate de întreprindere sau de desfăşurarea evenimentelor,
4
elaborarea unui diagnostic financiar trebuie să aibă loc periodic. Diagnosticul
financiar identifică factorii favorabili şi nefavorabili care vor afecta activitatea
viitoare a întreprinderii. De cele mai multe ori informaţiile diagnosticului financiar
trebuie completate cu informaţii referitoare la mediul extern al întreprinderii (starea
economiei, a sectorului de activitate), informaţii referitoare la potenţialul tehnic şi
uman, potenţial comercial şi juridic, managementul întreprinderii (informaţii
dependente de întreprinderi). Toate aceste elemente influenţează performanţele
financiare ale întreprinderii determinînd, în final, competitivitatea acesteia. Folosind
metode şi tehnici specifice, diagnosticul financiar permite aprecierea situaţiei
financiare trecută şi actuală, pe baza informaţiilor furnizate pentru luarea deciziilor
de către conducere acesta vizează viitorul. Informaţiile necesare pentru efectuarea
diagnosticului financiar sunt preluate din situaţiile financiare simplificate care
cuprind: bilanţul, contul de profit şi pierdere, anexa la bilanţ.
5
Capitolul I. Caracteristica generală a structurii şi organizării
activităţii întreprinderii
Întreprinderea este o societate pe acţiuni de tip deschis care activează în baza
legislaţiei Republicii Moldova cum ar fi: Legea cu privire la antreprenoriat şi
întreprindere , Legea cu privire la societăţile pe acţiuni Nr. 1134 – XIII din
02.04.1997, Politica de contabilitate (anexa 1) şi a altor acte normative şi
regulamente interne.
Scopul principal al societăţii îl constituie obţinerea profitului şi asigurarea
sursei stabile de venit pentru acţionarii săi.
Pentru aceasta întreprinderea desfăşoară următoarele tipuri principale de
activitate:
- Fabricarea, îmbutelierea, păstrarea şi comercializarea berii şi a altor băuturi
alcoolice .
- Fabricarea, îmbutelierea, păstrarea şi comercializarea băuturilor răcoritoare.
- Fabricarea, îmbutelierea, păstrarea şi comercializarea apei minerale.
- Activitatea de laborator şi folosirea utilajului modern şi a tehnologiilor noi de
fabricaţie a băuturilor.
- Desfacerea în condiţii exclusive şi neexclusive a produselor şi serviciilor
diferitor agenţi economici şi asigurarea infrastructurii pentru integrarea producţiei
acestora în compania republicii.
Capitalul statutar al societăţii pe acţiuni constituie 36198073, 00 lei. Acţiunile
întreprinderii sînt distribuite astfel:
- Efes Brewieries Internaţional Group – 96,504 %
- Persoane fizice – 3,496%
Capitalul social este divizat în 1447922 de acţiuni ordinare nominative
nematerializate. Toate acţiunile ordinare clasa întîi au aceeaşi valoare nominală de
25 lei.
Organele de conducere a societăţii sînt:
1. Adunarea generală
6
2. Consiliul societăţii
3. Comisia de Cenzori.
4. Organul executiv al Comitetului de Conducere.
La Întreprinderea Mixtă „ Efes Moldova Vitanta Brewery”, ţinerea evidenţei
contabile se face în baza Statutului , Politicii de contabilitate (anexa 1), bazîndu-se
pe prevederile SNC 1 „Politica de contabilitate”, în care se stabilesc principiile,
convenţiile, regulile şi procedeele de ţinere a contabilităţii şi a întocmirii rapoartelor
financiare.
Utilitatea informaţiei conţinută în politica de contabilitate, precum şi modul ei
de prezentare constă în aceea că ea are cel puţin două funcţii principale: (1) pentru
utilizatorii interni (lucrători contabili, acţionari) – principal ghid de efectuare a
calculelor şi sinapsă cu legislaţia contabilă şi fiscală; (2) pentru utilizatorii externi
(organe fiscale, alţi utilizatori) – imagine generală despre principiile şi metodele
alese din cele permise de lege. Deci este unul din punctele forte de plecare pentru o
contabilitate bine organizată.
Desigur se conduce de sistemul de reglementare normativă a contabilităţii a
Republica Moldova, principalele acte normative fiind:
- „Legea Republicii Moldova cu privire la antreprenoriat şi întreprinderi”
nr.845-XII din 3.01.1992;
- „Legea contabilităţii Republicii Moldova” nr.426-XIII, din 4.04.95;
- „Legea cu privire la societăţile pe acţiuni” nr.1134-XIII din 02.04.1997;
- Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova „Cu privire la reforma
contabilităţii” 24.12.1997;
- „Bazele conceptuale ale pregătirii şi prezentării rapoartelor financiare”;
- „Planul de conturi contabile al activităţii economico-financiare a
întreprinderilor”;
- Legea Republicii Moldova „Privind investiţiile străine”, nr.998-XII din
01.04.98, cu modificările şi completările ulterioare;
- Standardele Naţionale de Contabilitate ale Republicii Moldova şi comentariile
la ele;
7
- Codul fiscal al Republicii Moldova nr.1163-XIII din 24.04.1997;
- Legea anuală a bugetului de stat şi a asigurărilor sociale de stat etc.
Î.M. „EFES VITANTA MOLDOVA BREWERY” S.A. este o întreprindere de
producţie cu un sistem deschis, bine organizat, complex, dinamic, adaptiv şi
autorentabil folosind piaţa factorilor de producţie pentru a produce marfa pentru
piaţa bunurilor de consum.
Î.M. „Efes Vitanta Moldova Brewery” S.A. a fost înregistrată la Camera de
Înregistrări de Stat de pe lângă Ministerul Justiţiei al Republicii Moldova la 10
august 1995, cînd avea altă denumire Î.M. „Vitanta Intravest” S.A., denumirea
actuală a certificat-o la 30 mai 2003, capitalul social fiind de 36198073 lei (anexa 2).
Î.M. „Efes Vitanta-Moldova Brewery” S.A. este cea mai mare întreprindere
producătoare de bere, băuturi răcoritoare şi slab alcoolice şi unul dintre cei mai mari
producători de apă minerală din Republica Moldova. Istoria ei începe în îndepărtatul
1873, an în care a şi fost fondată industria producerii berii pe meleagurile noastre, de
către un om de afaceri german cu numele Raps. Cu toate că se cunoaşte că berea era
folosită în alimentaţie încă de faraoni în Egiptul Antic, de asemenea de romani, abia
în sec. al XIX-lea procesul de producere al ei cunoaşte o organizare economico-
juridică. Al II-lea Război Mondial şi-a avut impactul şi asupra acestei întreprinderi,
astfel că în 1945 a fost nevoie de o nouă proiectare a ei, ceea ce i-a mărit capacitatea
de la 10 mii la 25 de mii hectolitri.
Bazele actualei fabrici au fost puse în 1974, prin fuzionarea unităţii vechi vechi
de producţie cu cea nouă. Sfîrşitul anilor ‘80 – începutul ‘90 a fost o perioadă
favorabilă pentru industria berii în Republica Moldova, unităţile de producţie
funcţionînd la capacitate maximă. Consumul anual de bere pe cap de locuitor în
1990 a fost de 22 de litri. Schimbările majore din viaţa politică, economică şi socială
a ţării şi a străinătăţii apropiate au afectat şi ramura dată, venitul pe cap de locuitor
în raport cu inflaţia au marcat o scădere a consumului anual de bere pe cap de
locuitor, în anul 1995 el fiind de 8 litri. În 1995 întreprinderea a fost reorganizată în
Societate pe Acţiuni cu numele de „Vitanta-Intravest”, privatizată prin capitalul
investit de peste hotare, pachetul de cca. 85% din acţiuni aparţinea „Intravest
8
Finance and Investment Company Est” (Lihteinstein). Se petrec importante reutilări
tehnice şi optimizări ale managementului, rezultate apărând prin distingerea cu
locuri premiante la mai multe expoziţii şi tîrguri internaţionale.
O nouă etapă în istoria companiei a început în ianuarie 2003, cînd pachetul
majoritar de acţiuni a fost achiziţionat de către „EFES BREWERIES
INTERNATIONAL NV”, a şasea ca mărime companie de pe piaţa europeană a
berii. În prezent aceasta operează peste 25 de fabrici de bere, malţ şi băuturi
răcoritoare în 10 ţări, cu exporturi în peste 40 de ţări. Printre brandurile posedate
remarcăm: „Efes”, „Старый Мельник”, „Becks”, „Weifert”, „Weisteiner” ş.a.
Odată cu schimbarea proprietarului fabrica de bere din Chişinău şi-a schimbat
denumirea în cea pe care o are în prezent.
Începînd cu anul 2000 a început importul masiv al berii din partea marilor
producători ai Rusiei, României, Ucrainei. De aceea pentru majorarea calităţii şi
asigurarea creşterii volumului vînzărilor a fost luată decizia de schimbare rapidă a
utilajului şi tehnologiilor învechite cu altele noi.
Ultimii ani au fost o perioadă de investiţii majore în activitatea întreprinderii (7
mil. USD), ca modalitate din ieşirea din criza economică stabilită la nivel naţional.
În acest timp a fost procurată şi montată o nouă linie de îmbuteliere cu
productivitatea de 18000 sticle pe oră. Suplimentar a fost montată o linie germană
nouă de îmbuteliere a berii în keguri, filtrul vechi de bere a fost schimbat cu unul
nou. A fost procurată o instalaţie de pasteurizare a berii în flux cu productivitate
sporită. În mai 2002 a fost construită şi dată în exploatare o linie nouă de fierbere a
berii Steinecher cu productivitatea de 3000 hl/zi. În iulie 2003 a fost construită o
nouă secţie de multiplicare a drojdiilor şi fermentare a berii în tancuri cilindro-
conice. Toate procesele sunt dirijate automat. Conductele de aer au fost schimbate.
Acestea şi multe alte modernizări au făcut ca după toţi indicatorii calitatea berii să
fie comparabilă cu cea a celor mai buni producători din lume. O importanţă sporită
se acordă controlului calităţii, care se aplică la toate etapele procesului de producţie.
În 2004 întreprinderea a inaugurat un nou laborator, utilat cu echipamente de ultimă
oră. Pe 1 noiembrie compania a primit Certificatul ISO 9001, doar 55-65 de
9
producători din Republica Moldova au implementat pînă acum acest sistem
internaţional.
În următorii ani de asemenea se prevăd investiţii în scopul măririi volumului
producţiei fabricate. Un volum mare de producţie a stabilit formarea unui sistem de
aprovizionare eficient, cu termeni mici de la preluarea comenzii pînă la livrarea pe
teritoriul necesar.
Procesului de distribuţie i s-a acordat atenţie prin faptul că a fost total
reorganizat, punîndu-se accent pe cerinţele unui consumator selectiv cu cerinţe
variate. Astăzi produsele şi mărfurile Î.M. „Efes Vitanta Moldova Brewery” S.A.
sunt distribuite în peste 4 mii de puncte de vînzare din toată ţara, de la
supermarketuri pînă la mici prăvălii. În prezent Î.M. „Efes Vitanta Moldova
Brewery” S.A. îmbuteliază berea în sticle, recipiente de plastic de capacitate diferită
şi keguri pentru dozatoare. Astfel se satisface cererea elastică a consumatorilor cu
nivel redus de venituri. Cu întîrziere, dar fabrica în 2001 a procurat o linie modernă
de îmbuteliere cu productivitatea de 3000 sticle pe oră, în 2003 a fost procurată o
linie PET cu productivitatea de 6000 sticle pe oră.
Sortimentul producţiei fabricate la întreprindere este alcătuit din următoarele
produse:
BERE: care este de următoarele tipuri:
Bere blondă „Chişinău”
Bere tare „Chişinău”
Bere draft „Chişinău”
Bere blondă „Arc”
Bere „Vitanta Premium Blondă”
Bere „Chişinău Aurie”
Bere „Vitanta Premium Extra”
BĂUTURI RĂCORITOARE: ( 0,5 şi 1,5 PET, şi 0,5 sticlă)
1. Viva Limonadă
2. Viva Coacăză
3. Viva Orange
10
4. Viva Cola
5. Viva Grapefruit
6. Viva Lime
BĂUTURI SLAB ALCOOLICE:
Gin Tonic, Red Vodka, Cofee Amaretto.
APĂ MINIRALĂ:
Real (carbogazoasă şi necarbogazoasă).
La fel întreprinderea se ocupă cu distribuţia următoarelor băuturi:
Bere Efes Pilsener; Bere Stary Melnic;
În prezent întreprinderea asigură cca. 85% din berea de pe piaţa Republicii
Moldova, jumătate din cantitatea de băuturi răcoritoare, 14% din volumul de apă
minerală. Mărcile de bere prin care e prezentată pe piaţă sunt „Chişinău”, „Arc” şi
„Vitanta Premium”; cele de import pînă la 31 decembrie 2004 erau „Efes” şi
„Старый Мельник”. Marca comercială „VIVA” reprezintă gama de băuturi
răcoritoare carbogazoase cu arome diferite, produse în ţară. În segmentul de apă
minerală marca „Real” este una din cele mai bine vîndute, atît în varianta
carbogazoasă, cît şi în cea plată.
Condiţii favorabile de muncă şi trai li se oferă atît prezenţilor angajaţi ai
întreprinderii – 481-520 la număr, dintre care 180-200 constituie personal
administrativ, cît şi celor plecaţi la pensie, alocînduli-se o pensie suplimentară celei
primite de la stat.
Buna conducere la toate nivelele, o structură organizatorică chibzuită şi utilă
(anexa 2), precum şi relaţiile prodigioase cu mediul extern al întreprinderii în
combinaţie cu investiţii raţionale deschid perspectiva spre viitor.
11
Capitolul II. Organizarea contabilităţii la întreprindere.
Automatizarea sistemului de informaţie contabilă
Activitatea economică a Î.M. „Efes Vitanta Moldova Brewery” S.A. este foarte
complexă şi cu un flux mare de informaţie. Economia de piaţă pentru o întreprindere
atît de mare presupune folosirea permanentă a unei multitudini de relaţii: cu clienţii,
cu furnizorii, cu fondatorii, cu angajaţii, cu statul etc.; aceste relaţii fiind în primul
rînd cu caracter financiar-contabil.
Societatea ţine evidenţa contabilă în partidă dublă şi întocmeşte dări de seamă
financiare, statistice şi de specialitate în modul stabilit de legislaţie şi regulamentele
societăţii. Societatea ţine documentaţia respectivă a evidenţei contabile unde se
înscriu în volum deplin de date veridice care reflectă veniturile băneşti şi
cheltuielile, activele şi pasivele, profitul şi pierderile, operaţiile făcute în valută
străină, împrumuturile şi altă informaţie necesară pentru reflectarea activităţii ei
economico-financiare.
Responsabilitatea pentru tinerea documentaţiei, o poartă directorul financiar şi
contabilul – şef.
Î.M „Efes Vitanta Moldova Brewery” S.A. fiind o întreprindere mare, pentru
organizarea şi ţinerea contabilităţii are nevoie de 15 contabili care la rîndul lor se
supun directorului financiar. Pentru a obţine rezultatele adecvate secţia contabilitate
îşi pune cîteva obiective principale:
1. furnizarea informaţiei privind patrimoniul întreprinderi,
2. ţinerea evidenţei sintetice şi analitice a tuturor activelor şi pasivelor precum
şi furnizarea datelor pentru luarea de deciziilor,
3. efectuarea decontărilor,
4. calculul costului de producţie,
5. calculează şi plăteşte impozitele,
6. întocmirea şi prezentarea la timp a dărilor de seamă şi a rapoartelor
financiare.
Secţia de contabilitate este formată din sectoare, cum ar fi:
12
a) Sectorul aprovizionare – materiale. Acest sector generalizează toată
informaţia privind intrarea materialelor, consumul lor şi a serviciilor primite.
b) Sectorul de calcul are drept scop ţinerea evidenţei şi calculului salariului şi
compensaţiilor de naştere şi incapacitate temporară de muncă. Cu ajutorul sistemului
automatizat, sectorul dat colectează mai uşor informaţia privind timpul lucrat şi
sarcina de lucru îndeplinită.
c) Sectorul mijloace fixe are ca sarcini de bază :
- Calculul valorii de intrare a mijloacelor fixe la întreprindere,
- Calculul uzurii mijloacelor fixe,
- Calculul reevaluării din reparaţii.
d) Sectorul casa, fiind o subdiviziune aparte, ea duce evidenţa operativă a
mijloacelor băneşti . Pentru ţinerea evidenţei corecte şi cît mai veridice, răspunzător
este contabilul-şef , care introduce datele în sistemul informaţional .
e) Sectorul de desfacere se ocupă cu evidenţa operaţiilor privind
comercializarea mărfurilor din Depozitul de producţie finită . Sectorul dat eliberează
facturi fiscale şi facturi de expediţie, cazul cînd contribuabilul nu este plătitor de
TVA. În obligaţia acestui sector este controlul aspra primirii mărfii şi verificarea
autenticităţii cu datele reale şi la ieşirea mărfurilor se verifică dacă banii pentru
marfă au sosit la contul de decontare, iar mai apoi se livrează marfa.
Toate sectoarele din Secţia de contabilitate au legătură între ele şi sînt
controlate de contabilul-şef, care este ajutat de vice-contabil-şef. Funcţiile
contabilului-şef la întreprinderea analizată sînt:
Planificarea lucrului contabilităţii.
Alcătuirea tabloului circuitelor documentelor .
Delegarea sarcinilor fiecărui contabil în parte.
Să indice termenele de prezentare a raportului de lucru a fiecărui contabil.
Să întocmească bilanţul contabil.
Să întocmească Declaraţia privind impozitul pe venit din activitatea de
antreprenoriat.
13
Sectoarele analizate mai sus sînt conectate la un sistem automatizat al evidenţei
contabile. La sfîrşitul lunii se efectuează controlul între contabili privitor la existenţa
a aceloraşi sume în diferite compartimente ale contabilităţii .
Toate rapoartele contabile sînt prezentate contabilului-şef nu mai tîrziu de data
de 8 a lunii următoare lunii gestionare.
Circulaţia documentelor are loc în dependenţă de necesitatea atît internă, cît şi
cea fiscală de a reflecta operaţiile aferente acestor documente. Adică, spre exemplu:
facturile expeditorilor zilnici de produse sunt prezentate cu aceeaşi frecvenţă şi în
contabilitate; dările de seamă ale gestionarilor de depozite – lunar, trimestrial şi
anual. Rezultatele din aceste surse se compară cu cele din sistemul de contabilitate.
Necesităţile permanente de schimb de informaţie şi dezvoltarea tehnologiilor
moderne a stabilit ca întreprinderea în evidenţa contabilă să folosească un sistem
automatizat (Scala ver.3.1). Paralel cu aceasta, nu s-a renunţat totalmente la sistemul
tradiţional de ţinere a contabilităţii, pe suport de hîrtie manuscript fiind întocmite
multe registre şi alte documente de evidenţă. Activitatea intensivă a întreprinderii
necesită o colaborare strînsă între toate subdiviziunile ei, astfel contabilitatea este
direct legată de: departamentul TI, secţia vînzări, aprovizionare ş.a.
Întreprinderea utilizează un sistem de codificare a conturilor sintetice şi
analitice din 6 cifre. Spre exemplu subcontul analitic 211141 semnifică Materii
prime şi materiale de bază la depozit, codul 41 fiind al depozitului central de
materiale.
Automatizarea sistemului de informaţie contabilă.
La „Efes Vitanta” aproape tot sistemul de ţinere a evidenţii contabile este
automatizat, fiecare contabil are la locul de muncă : computator de tipul Pentium IV,
printer cu laser şi acces liber la xerox.
Toate computatoarele sînt conectate la o reţea unică, care apoi se divizează în
microreţele, de exemplu fabrica de bere. Răspunderea pentru aceste reţele o poartă
„Secţia Tehnologii Informaţionale” avînd sarcina de asigurare a securităţii datelor şi
repararea maşinilor de calcul.
14
Dacă ne referim la programul folosit de întreprindere la ţinerea evidenţei
contabile, atunci aflăm că este un program procurat din străinătate şi se numeşte
„SAP”. Acest program performant din punct de vedere al prelucrării masive a
informaţiei , asigură o flexibilitate înaltă la introducerea noilor tipuri de documente
registre şi rapoarte. Contabilii introduc numai datele din documentele primare, apoi
sistemul automatizat prelucrează informaţia pînă la registre pe fiecare cont sintetic şi
analitic, rapoarte şi anexele lor. Fiecare contabil are codul său şi poate avea acces
numai la conturile pe care le gestionează, neavând posibilitatea de a se conecta la
alte conturi, astfel asigurînd securitatea informaţiei. Persoana care are acces la toată
reţeaua şi să intre în baza de date a întreprinderii este administratorul. La
întreprinderea analizată mai este permis accesul la internet.
La sfîrşitul zilei datele din sistem sunt colectate şi înscrise pe discul fix. Dările
de seamă financiară anuală a Societăţii trebuie să fie verificată şi confirmată prin
avizele Comisiei de Cenzori şi Organizaţiei de audit nu mai tîrziu de termenul
stabilit de legislaţie pentru prezentarea dărilor de seamă autorităţilor financiare
locale.
Controlul de audit al documentaţiei Societăţii se efectuează din contul ei de
către o firmă independentă de audit care la propunerea Consiliului Societăţi se
confirmă la adunarea generală a acţionarilor. Controlul de audit al documentaţiei şi
al rapoartelor financiare va fi exercitat în conformitate cu Standardele Internaţionale
de Contabilitate.
La decizia Consiliului Societăţii poate fi efectuat controlul repetat al activităţii
întreprinderii pe contul ei. Comitetul de conducere va asigura auditorilor acces liber
la documentaţia societăţi şi va asigura corectarea tuturor greşelilor depistate în
cadrul controalelor de audit. Controlului de audit, al cărui obiect este exerciţiu
economico-financiar, societatea este supusă la decizia adunării generale a
acţionarilor. Controlul de audit extraordinar al activităţii economico-financiară a
societăţii se efectuează în temeiul deciziei instanţei judecătoreşti competente sau la
cererea Comisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare sau la cererea acţionarilor care
deţin cel puţin 10% din acţiunile cu drept de vot ale societăţi. Dacă acest control este
15
iniţiat de către instanţa judecătorească competentă, atunci plata serviciilor de audit se
efectuează de societate, iar în cazul cererii acţionarilor se plătesc de către aceşti
acţionari. Principalele prevederi ale actelor de control şi ale deciziilor organelor de
stat care au exercitat controlul asupra activităţii societăţii vor fi aduse la cunoştinţă
de către Consiliul Societăţii Adunării Generale a Acţionarilor.
Societatea şi persoanele cu funcţie de răspundere poartă răspunderea, în
conformitate cu legislaţia, pentru neglijenţa în ţinerea evidenţei contabile şi în
întocmirea dărilor de seamă financiare şi de alt ordin, pentru prezentarea cu
întîrziere a lor creditorilor, acţionarilor şi autorităţilor publice stabilite de legislaţie,
precum şi pentru publicarea informaţiei neveridice despre activitatea societăţii.
Comitetul de Conducere întocmeşte raportul anual privind activitatea societăţii şi îl
prezintă Adunării Generale a Acţionarilor Societăţii.
16
Capitolul III. Contabilitatea întreprinderii
3.1 Contabilitatea activelor nemateriale
Activele nemateriale reprezintă active nebăneşti identificate care nu îmbracă
forma materială, sînt controlate de către întreprindere pot fi utilizate o perioadă mai
mare de un an în activitatea de producţie, comerţ sau în alte tipuri de activităţi,
precum şi în scopuri administrative sau sînt destinate pentru a fi predate în folosinţă
persoanelor juridice sau fizice.
Activul nematerial se constată ca activ în cazul în care :
a) există o certitudine întemeiată că întreprinderea va obţine avantaj economic
ca urmare a utilizării activului.
b) valoarea activului poate fi estimată cu un grad înalt de certitudine.
Dacă aceste condiţii nu pot fi îndeplinite, consumurile aferente procurării
activului material se constată ca cheltuieli ale perioadei de gestiune .
La „Efes Vitanta Moldova Brewery” se găsesc următoarele active nemateriale :
Cheltuieli de constituire
Brevete pentru fiecare produs
Embleme comerciale
Licenţe de producţie a berii şi a băuturilor nealcoolice
Programe informatice.
Activele nemateriale constatate se estimează la valoare de intrare care este
egală în cazul cumpărării – cu valoarea de cumpărare plus impozitele, taxele
nerecuperabile prevăzute de legislaţie, cheltuielile directe privind dobîndirea
drepturilor patrimoniale la activele nemateriale şi pregătirea acestora pentru
utilizarea conform destinaţiei, protecţia juridică a activelor în vigoare, achitarea
serviciilor de evaluare a activelor nemateriale procurate. Rabaturile comerciale şi
scontul (înlesnirile) în acest caz se scad din valoarea de cumpărare a activelor.
Valoarea activului nematerial trebuie să fie repartizată sistematic de la data
constatării iniţiale a acestuia.
17
La întreprindere pentru evidenţa activelor nemateriale se utilizează contul 111
„Active nemateriale” – este un cont de activ, în debitul acestui cont se reflectă
valoarea de intrare sau valoare reevaluată a activelor nemateriale procurate de la
terţi, în credit se reflectă valoarea de bilanţ a activelor nemateriale ieşite şi casarea
amortizării calculate la ieşirea acestora. Soldul acestui cont este debitor şi reprezintă
valoarea activelor nemateriale la finele perioadei de gestiune.
În cadrul operaţiunilor contabile la Compania „Efes Vitanta” S.A. se întîlnesc
subconturile :
a) 1111 „Cheltuieli de constituire”
b) 1113 „Brevete”
c) 1114 „Embleme comerciale”
d) 1115 „Licenţe de producţie”
e) 1116 „Programe informatice”, cum ar fi Sap, Soft, Nocado.
f) 1117 „Casete video”, „Film de prezentare”
Evidenţa analitică a activelor nemateriale se ţine pe tipurile acestora. La „Efes
Vitanta Moldova Brewery” S.A. intrarea activelor nemateriale are loc doar prin
intermediul contului 112 „Active nemateriale în curs de execuţie”, în care
preliminar sunt adunate toate cheltuielile şi consumurile privind punerea lor în
funcţiune. Documentele primare pot fi documentele care atestă proprietate asupra
activelor nemateriale. Drept exemplu, putem lua instalarea programei de evidenta a
salariului, folosind ca baza actului de recepţie-predare nr.42 (anexa 3) în valoare de
202202,80 lei, cu o durată de funcţionare utilă de 5 ani. Deci în cazul dat se va
reflecta următoarea formulă contabilă (anexa 2.2):
Debit contul 111 „Active nemateriale”, subcontul 1116 „Programe
informatice” - 202202,80 lei
Credit contul 112 „Active nemateriale în curs de execuţie” – 202202,80 lei
Odată cu darea în exploatare a activului nematerial, în cadrul companiei se
calculează amortizarea activului începînd din luna ulterioară lunii primirii acestuia
în funcţiune .
18
Pentru reflectarea amortizării activelor nemateriale este destinat contul 113
„Amortizarea activelor nemateriale”. Contul dat este un cont de pasiv. În creditul
acestui cont se reflectă calcularea amortizării activelor nemateriale pe parcursul
duratei de funcţionare utilă a acestora, iar în debit – casarea amortizării acumulate
aferentă activelor nemateriale ieşite. Soldul acestui cont este creditor şi reprezintă
suma amortizării acumulate privind activele nemateriale la finele perioadei de
gestiune. Acest cont cuprinde aceleaşi subconturi ca şi la 111 „Active nemateriale”
La „Efes Vitanta Moldova Brewery” S.A. pentru calculul amortizării activului
nematerial se foloseşte metoda casării liniare, conform căreia suma amortizării este
repartizată uniform pe parcursul duratei de funcţionare utilă. Deci, la întreprinderea
analizată amortizarea activului nematerial se calculă anual în mod automatizat
(anexa 4), de unde se vede însăşi calculul:
Calculul amortizării= =40440,56 lei anuala, iar lunară 3370,05
lei (40440,56 : 12) (anexa 5).
Respectiv formula contabilă a calculului amortizării poate fi reflectată astfel :
Debit contul 712801 „Cheltuieli comerciale” – 40440,56 lei
Credit contul 113600 „Amortizarea programelor informatice” –40440,56 lei
Evidenţa analitică a amortizării activelor nemateriale la „Efes Vitanta Moldova
Brewery” S.A. se ţine în Borderoul de evidenţă a amortizării activelor nemateriale
(anexa 6), în care se înregistrează valoarea activului nematerial intrat, norma
amortizării şi amortizarea calculată începînd cu luna ulterioară de la data punerii în
funcţiune.
Activele nemateriale pot fi scoase din activitatea economico-financiară a
întreprinderii din diferite motive :
expirarea duratei de exploatare utilă-termenul de valabilitate contractual
rezilierea contractului de licenţă
casarea activului nematerial din motivul utilizării neeficiente
Ieşirea activelor nemateriale din circuitul economic al întreprinderii „Efes
Vitanta Moldova Brewery” S.A. poate fi din cauza expirării duratei de exploatare
19
utile, de exemplu la sfîrşitul lunii noiembrie 2007 a fost uzată 100% programa
informatică „1 C Contabilitate” şi deci poate fi reflectată următoarea formulă
contabilă:
Debit contul 113000 „Amortizarea programei informatice „1 C-Contabilitatea”
Credit contul 111000 „Programa informatică „1C-Contabilitate” - 3695 lei
În 2008 nu a fost scos din folosinţă nici un activ nematerial.
La finele perioadei de gestiune informaţia privind amortizarea activelor
nemateriale se cumulează pe toate conturile de conturile de consumuri şi cheltuieli
şi se reflectă în Bilanţul Contabil .
3.2 Contabilitatea activelor materiale pe termen lung.
Activele materiale pe termen lung reprezintă activele care pot fi utilizate in
cadru întreprinderii o perioadă mai mare de un an în activitatea economico-
financiară a ei pentru atingerea diferitor scopuri productive şi neproductive.
Evidenţa activelor, definiţia cărora a fost explicată mai sus se contabilizează în
conformitate cu S.N.C 16 „Contabilitatea activelor materiale pe termen lung”. După
componenţa şi omogenitatea, activele materiale pe termen lung se subdivizează în
următoarele grupe :
Active materiale în curs de execuţie
Terenuri
Mijloace fixe
În cadrul activelor materiale în curs de execuţie se includ cheltuielile aferente
achiziţionării utilajului care necesită montaj, construirii clădirilor, edificiilor etc. La
„Efes Vitanta Moldova Brewery” S.A în cadrul activelor materiale în curs de
execuţie se includ construcţiile în curs de execuţie şi utilajul destinat instalării.
Terenurile reprezintă un imobil limitat în spaţiu cu capacităţi de regenerare care
poate fi folosit pentru desfăşurarea activităţii la întreprinderi. Deci la întreprinderea
analizată se duc evidenţa la 7,44 ha terenuri cu construcţii .
20
Mijloacele fixe sunt active materiale a căror valoarea unitară depăşeşte plafonul
stabilit de legislaţie, planificate spre utilizare pe o perioadă mai mare de un an în
activitatea de producţie, comercială şi alte activităţi, executarea lucrărilor şi
prestarea serviciilor sau utilizarea lor în scopuri administrative. Întreprinderea S.A.
„Efes Vitanta Moldova Brewery” avînd un potenţial mare, dispune de o vastă
nomenclatură a mijloacelor fixe.
Pentru evidenţa mijloacelor fixe este destinat contul 123 „Mijloace fixe” care
este un cont de activ. În debit se reflectă valoarea de intrare a mijloacelor fixe date în
folosinţă, iar în credit — valoarea de bilanţ a mijloacelor fixe ieşite. Soldul este
debitor şi arată valoarea de intrare la o anumită dată şi se reflectă în capitolul I al
bilanţului contabil.
În componenţa mijloacelor fixe care se află la această întreprindere fac parte
următoarele subgrupe:
123100 „Clădiri”
123200 „Construcţii speciale”.
123300 „Maşini, utilaje şi instalaţii de transmisie”
123400 „Mijloace de transport”
123600 „Alte mijloace fixe".
Evidenţa analitică se face pe fiecare tip de mijloc fix şi în acelaşi timp fiecare
mijloc fix are un cod nomenclator care este introdus în toate documentele primare
prin intermediul fişei de inventar, datele din aceste fişe fiind inserate în memoria
calculatorului.
Mijloacele fixe la întreprinderea analizată pot fi procurate contra plată de la
diferiţi furnizori. Momentul includerii în componenţa mijloacelor fixe se consideră
data punerii în funcţiune a obiectului. De la aceasta dată începe calculul uzurii
mijloacelor fixe. Mijloacele fixe la intrare se reflectă la valoarea de intrare care
cuprinde:
a. valoarea de cumpărare a mijloacelor fixe.
b. cheltuieli de transport-aprovizionare.
21
La S.A. „Efes Vitanta Moldova Brewery” s-au procurat 2 maşini de spălat sub
presiune cu accesoriile date, documentul ce atestă această procurare este Factura
fiscală Nr. SX2092077 (anexa 7) care este eliberată de furnizor unde este indicat
preţul, cantitatea, contul de decontare unde trebuie transferate mijloacele băneşti
pentru mijloacele fixe procurate.
Sosit la întreprindere acest mijloc de calcul necesită instalare şi deci pînă la
predarea în folosinţă se duce evidenţa lui în contul 1212 „Utilaj destinat instalării”,
fiind întocmită formula contabilă:
Debit contul l212 „Utilaj destinat instalării” – 48132,50 lei
Debit contul 5342 „Datorii privind TVA” – 9626,50 lei
Credit contul 5211 „Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale
achitate în ţară”– 57759,00 lei
După ce mijlocul de calcul este instalat el se trece din debitul contului 1212
„Utilaj destinat instalării” în creditul lui şi debitul contului 1233 „ Maşini, utilaje şi
instalaţii de transmisie”. Pentru darea în exploatare a maşinii de spălat s-a întocmit
Procesul verbal de primire – predare a mijloacelor fixe (anexa 8) în care se arată:
Data intrării.
Termenul de utilizare.
Caracteristica tehnică a obiectului.
Acest document se întocmeşte de către o comisie numită de conducătorul
întreprinderii, în momentul predării în folosinţă a mijlocului fix.
Procesul verbal de primire-predare a mijloacelor fixe este semnat de membrii
comisiei şi apoi se predă în contabilitate unde se ţine evidenţa analitică şi sintetică a
mijloacelor fixe, întocmindu-se formula contabilă:
Debit contul 123 .3 „Maşini, utilaje şi instalaţii de transmisie" 57759,00 lei
Credit contul 121.2 „Utilaj destinat instalării” 57759,00 lei
În procesul exploatării mijloacelor fixe, la rîndul său acestea treptat se uzează.
Uzura se calculează în dependenţă de:
- mărimea valorii uzurabile
- durata de utilizare.
22
Valoarea uzurabilă reprezintă diferenţa dintre valoarea de intrare şi valoarea
probabilă rămasă a mijloacelor fixe. Valoarea probabilă rămasă se stabileşte de
fiecare întreprindere pentru fiecare obiect şi reprezintă valoarea materială sau alte
bunuri care urmează să fie obţinute după exploatarea termenului de utilizare a
mijlocului fix.
Uzura se calculează pentru toate tipurile de mijloace fixe aflate în gestiunea
întreprinderii. Evidenţa analitică a uzurii mijloacelor fixe se ţine pe fiecare obiect în
parte.
Pentru evidenţa sintetică a uzurii este destinat contul de pasiv 124 „Uzura
mijloacelor fixe". În credit se reflectă calculul uzurii, iar în debit – casarea ei. Soldul
este creditor şi reprezintă suma uzurii calculate a mijloacelor fixe existente la
întreprindere la finele perioadei de gestiune.
La societatea „Efes Vitanta Moldova Brewery" se foloseşte metoda casării
liniare. Uzura se determină reieşind din termenii reali de funcţionare utilă şi valoarea
uzurabilă (anexa 1):
- clădiri – 20-65 de ani;
- construcţii – 5-40 de ani;
- inventarul gospodăresc şi de producţie – 2-10 ani;
Deci, în exemplul menţionat mai sus, calculul uzurii maşinii de spălat sub
presiune se face prin metoda casării liniare. La întreprinderea dată uzura se
calculează automat introducînd datele necesare calculului uzurii. Norma uzurii va fi
egală cu raportul dintre 100 şi numărul de ani ai duratei de funcţionare utilă, deci
pentru o maşină de spălat durata de funcţionare stabilită de către comisie este 4 ani,
atunci norma uzurii fiind de 25%. Maşinile de spălat au fost date în exploatare în
luna aprilie, deci uzura se va începe a se calcula începînd cu luna mai, ea constituind
1203,31 lei .Totodată uzura anuală 14439,75 lei este determinată în maşinograma-
registru de calcul a uzurii (1203,31*12). Evidenţa analitică a uzurii mijloacelor fixe
la „Efes Vitanta” S.A. se ţine în Borderoul de evidenţă a uzurii mijloacelor fixe
(anexa 9), în care se înregistrează valoarea mijlocului fix intrat, norma uzurii şi
uzurii calculate începînd cu luna ulterioară de la data punerii în funcţiune.
23
Astfel formulă contabilă pentru calculul uzurii lunare va fi următoarea:
Debit contul 7131 „Cheltuieli privind uzura, repararea şi întreţinerea
mijloacelor fixe cu destinaţie generală” – 1203,31 lei
Credit contul 1243 „Uzura maşinilor, utilajelor, instalaţiilor de transmisie” –
1203,31 lei.
La fel după metoda liniară mai poate fi calculat uzura următoarelor mijloace
fixe :
1. Calculul uzurii mijloacelor fixe aflate în secţia achiziţii se reflectă prin
formula contabilă:
Debit contul 7139 „Alte cheltuieli generale şi administrative” – 38490,79 lei
Credit contul 124 „Uzura mijloacelor fixe” – 38490,79 lei
2. Calculul uzurii mijloacelor fixe aflate în secţia de marketing se reflectă prin
formula contabilă :
Debit contul7128 „Alte cheltuieli comerciale” – 553126,31 lei
Credit contul 124 „Uzura mijloacelor fixe” – 553126,31 lei
3. Calculul uzurii clădirii secţiei de fierbere, se reflectă prin formula contabilă:
Debit contul 8131 „Uzura, cheltuieli privind repararea şi întreţinerea
mijloacelor fixe utilizate în producţie” – 110867,88 lei
Credit contul 124 „Uzura mijloacelor fixe” – 110867,88 lei
Documentele ce atestă ieşirea dau dreptul de a efectua modificări în fişa de
inventar la rubrica "ieşiri" şi dau dreptul la efectuarea operaţiilor de creditare a
contului 123.
La întreprinderea analizată în luna aprilie 2008 comisia a decis să caseze cîteva
mijloace fixe. Casarea frigiderelor-vitrina are loc în conformitate cu procesul-verbal
de casare Nr.61(anexa 10) şi formula contabilă:
Debit contul 124 „Uzura mijloacelor fixe” – 11736,12 lei
Credit contul 123 „Mijloace fixe” – 11736,12 lei
La fel în cadrul întreprinderii în perioada analizată s-a efectuat vînzarea unui
automobil în baza Actului de predare-preluare a automobilului (anexa 11), iar
24
pentru efectuarea vînzării s-a încheiat un Contract de vînzare – cumpărare
Nr.15/HR din 29.01.2008 (anexa 12).
Deci, se întocmeşte Ordinul cu privire la realizarea automobilului (anexa 13),
în care se prevede uzura fizică a automobilului şi scoaterea lui de la balanţa
întreprinderii, reflectînd următoarele formule contabile:
1. Decontarea uzurii acumulate pînă la vînzare (anexa 14)
Debit 1244 „Uzura mijloacelor de transport” – 30348,69lei
Credit 1234 „Mijloace de transport” – 30348,69 lei
2. Casarea valorii de bilanţ a mijlocului de transport:
Debit 7212 „Cheltuieli privind ieşirea activelor materiale pe termen lung”
Credit 1234 „Mijloace de transport” – 15955,62 lei
La realizarea mijlocului fix s-a îndeplinit Factura de expediţie Nr. 077619
(anexa 15) şi deci în urma acestei operaţiuni întreprinderea obţine venit din ieşirea
activului material pe termen lung reflectîndu-se formula contabilă :
Debit 241 „Casa” – 5000 lei
Credit 6212”Venit din ieşirea activelor materiale pe termen lung”– 4166,67 lei
Credit 5342 „Datorii privind taxa pe valoare adăugată” – 833,33 lei
Spre sfîrşitul anului în luna octombrie la întreprinderea „Efes Vitanta Moldova
Brewery” se efectuează inventarierea şi rezultatele inventarierii sunt expuse într-un
Proces-verbal privind inventarierea şi ea se face analogic ca şi la materiale şi deci
voi menţiona procedura de inventariere în capitolul următor.
3.3 Contabilitatea investiţiilor financiare pe termen lung.
În funcţie de termenul de deţinere, investiţiile pot fi:
– investiţii pe termen lung;
– investiţii pe termen scurt
Contabilitatea investiţiilor pe termen lung se ţine în conturile de activ:
131 „Investiţii pe termen lung în părţi nelegate”
132 „Investiţii pe termen lung în părţi legate”
133 „Modificarea valorii investiţiilor pe termen lung”
25
Procurarea directă şi imediată a lor se contabilizează prin formula:
Debit contul 131 „Investiţii pe termen lung în părţi nelegate”
Credit contul 241 „Casa” sau 242 „Cont de decontare”
Pentru contabilizarea operaţiilor privind investiţiile pe termen scurt sunt
destinate conturile:
231 „Investiţii pe termen scurt în părţi nelegate”
232 „Investiţii pe termen scurt în părţi legate”
233 „Diminuarea valorii investiţiilor pe termen scurt”
Ieşirea investiţiilor are loc prin: rambursarea titlurilor de valoare, vînzarea
investiţiilor, schimbul lor cu alte active. De exemplu în cazul vînzării investiţiilor pe
termen scurt, pe de o parte are loc înregistrarea cheltuielilor activităţii de investiţii la
valoarea lor de intrare, iar pe altă parte are loc constatarea veniturilor:
Debit contul 721 „Cheltuieli ale activităţii de investiţii”
Credit contul 131 „Investiţii pe termen lung în părţi nelegate”
şi
Debit contul 229 „Alte creanţe pe termen scurt” sau
Debit contul 241 „Casa” , 242 „Cont de decontare”
Credit contul 621 „Venituri de activitatea de investiţii”
De asemenea are loc reevaluarea anterioară a investiţiilor cedate, ceea ce se
reflectă astfel:
Debit contul 341 „Diferenţe din reevaluarea activelor pe termen lung”
Credit contul 621 „Venituri din activitatea de investiţii”
Aceeaşi sumă se reflectă ca modificare a investiţiei:
Debit contul 721 „Cheltuieli ale activităţii de investiţii”
Credit contul 133 „Modificarea valorii investiţiilor pe termen lung”
În cazul obţinerii diferenţei nefavorabile, are loc înregistrarea cheltuielilor în
cadrul aceleiaşi activităţi de investiţii.
26
3.4 Contabilitatea materialelor şi obiectelor de mică
valoare şi scurtă durată.
Stocurile sunt cantităţi de materiale care se acumulează în depozitele unităţilor
economice într-un anumit volum şi o anumită structură, pe o perioadă de timp
determinată cu un anumit scop.
Valorile materiale cuprind acele valori care se află la dispoziţia întreprinderii şi
sunt destinate pentru a fi consumate la prima lor utilizare, pentru a fi înregistrate ca
producţie în curs de execuţie, pentru a fi vîndute în aceeaşi stare sau după
prelucrarea lor în procesul de producţie, pentru întreţinerea maşinilor, utilajelor şi
pentru alte scopuri.
La întreprinderea „Efes Vitanta Moldova Brewery” S.A. „Stocurile de mărfuri
şi materiale” sunt divizate în următoarele categorii:
materiale;
obiecte de mică valoare şi scurtă durată;
producţia în curs de execuţie;
produse;
mărfuri.
În activitatea unităţii economice se folosesc în număr mare diverse materiale,
care se clasifică în dependenţă de două criterii.:
I. După destinaţia şi rolul lor în procesul de producţie
II. După calităţile fizice şi tehnice
I. O importanţă deosebită pentru organizarea corectă a evidenţei stocurilor de
materiale reprezintă clasificarea lor după destinaţia şi rolul lor în procesul de
producţie. Conform acestei clasificări valorile materiale se împart în următoarele:
a) 2111 „materia primă şi materia de bază”
b) 2112 „semifabricate cumpărate şi articole de completare”
c) 2113 „combustibil”
d) 2114 „ambalaj şi materiale pentru ambalaje”
27
e) 2115 „piese pentru schimb”
f) 2116 „alte materiale” etc.
II.În vederea organizării raţionale a contabilităţii şi exercitării controlului
asupra folosirii materialelor în producţie şi în legătură cu sortimentul lor mare,
întreprinderile de producţie folosesc o clasificare mai detaliată a materialelor din
punct de vedere al însuşirii lor tehnice şi fizice: clase, grupe, feluri, sortimente.
Pentru clasificarea materialelor după acest criteriu la întreprindere se întocmesc
nomenclatoare de materiale, în care se arată clasele, grupele, sortimentele folosite,
precum şi numărul de evidenţă a materialelor.
Fiecărui tip de materiale i se atribuie un număr care se numeşte nomenclatorul
materialelor. Acest număr se arată în orice document primar şi codul se atribuie
astfel încît să se poată depista uşor grupa materialului. Această codificare permite o
evidenţă analitică atît computerizată, cît şi manuală. Prin intermediul fişei de
magazie acest cod este introdus în toate documentele primare ce atestă mişcarea
acestui material.
Întreprinderea „Efes Vitanta Moldova Brewery” necesită aprovizionarea cu
bioxid de carbon de la S.A. „Franzeluţa”. Colaboratorul Pogreban I. este delegat la
S.A. „Franzeluţa” după materiale şi i se eliberează documentul numit Delegaţie
(anexa 16), care este de strictă evidenţă şi în el se introduc datele personale din
buletinul de identitate a delegatului, este pusă ştampila şi semnat de contabilul
responsabil de delegaţii, conducătorul secţiei aprovizionare şi însuşi delegatul.
Evidenţa analitică a acestor delegaţii se face în Registrul delegaţilor unde sunt
înscrise bunurile materiale care trebuie procurate şi firma unde este delegat. După 3
zile de la eliberarea delegaţiei, delegatul trebuie să dea darea de seamă pe fiecare
delegaţie eliberată lui şi drept documente justificative pentru aceste dări de seamă
sunt facturile fiscale şi de expediţie eliberate de către furnizor.
În cazul exemplului nostru de către S.A. „Franzeluţa” este eliberată spre plată
Factura fiscală Nr.XT0591218 (anexa 17), după care odată cu primirea materialului
la depozit se întocmeşte documentul Ordin de plata (anexa 18). Deci pentru
28
înregistrarea acestei operaţiuni la întreprinderea analizată se reflectă următoare
formulă contabilă:
Debit contul 2111 „Materia primă şi materia de bază” – 30732,00 lei
Debit contul 5342 „Datorii privind TVA” – 6146,40 lei
Credit contul 5211 „Datorii faţă de facturile comerciale de achitat în ţara–
36878,40 lei
Pentru S.A. „Efes Vitanta Moldova Brewery” o importanţă mare acordă calităţii
materiei prime solicitînd astfel de la furnizori Certificatul de calitate.
După ce materialele şi materia primă au intrat la depozit magazinerul introduce
la intrări în Fişa de magazie , care este un document centralizator ce arată starea de
facto a stocului de un anumit tip de materiale, el este întocmit de magaziner odată cu
producerea schimbărilor în stoc, intrări sau ieşiri de la depozit.
În fiecare 10 zile aceste fişe sunt controlate de contabilul responsabil de
evidenţa la acest depozit, să corespundă cu datele din sistemul automatizat de
contabilitate, după ce a verificat soldurile contabilul responsabil este prezent la
fiecare control şi pune data controlului. Fişa de magazie se deschide odată cu
intrarea unui nou tip de material şi ei i se pune un cod care corespunde cu codul
materialului. Ele se păstrează în cartotecă care este la fiecare magaziner, totodată ele
sunt întreţinute atît automatizat, cît şi manual.
Aceste fişe sunt păstrate timp de 3 ani după ce ele au fost scoase din uz.
Documentele ce atestă ieşiri şi dau dreptul de a efectua modificări în fişa de
magazie la rubrica ieşiri şi de asemenea ce dau dreptul la efectuarea operaţiilor de
creditare a contului 211 sunt următoarele:
Fişa limită de consum (anexa 19) care este un document prin care se face
eliberarea materiei prime şi materialelor din depozitul central spre secţiile de
producţie şi pe baza lor sunt calculate consumurile directe de materiale. Ea este
îndeplinită de către maistrul sau tehnologul şef şi în ea trebuie să fie semnăturile
şefului depozitului, şeful secţiei şi normator, în ea este pusă luna care nu trebuie
depăşită, de regulă, se îndeplineşte o fişă pe lună dar însemnările se fac zilnic, dacă
29
în secţia de producţie la sfîrşitul lunii sunt materiale care nu au fost utilizate ele sunt
trecute la sold în luna viitoare
În baza fişei limite de ridicare a valorilor materiale se observă mişcarea
materialelor în cadru întreprinderii şi se fac următoarele formule contabile:
Debit contul 211.6 „Materie primă şi materiale în producţie” - 246040lei
Credit contul 211.1 „Materie primă şi materiale la depozit” - 246040lei
La fel din depozit se eliberează în baza cererii materiale secţiei de marketing
efectuîndu-se formula contabilă:
Debit contul 712.1 „Cheltuieli privind operaţiile de marketing” - 470,34 lei
Credit 211.1 „Materie primă şi materiale la depozit” - 470,34 lei
Obiecte de mică valoare şi scurtă durată se consideră bunurile cu o valoare nu
mai mare decît limita stabilită pentru a fi considerate ca mijloace fixe (3000 de lei),
indiferent de durata lor de serviciu sau cu o durată de utilizare mai mică de un an,
indiferent de valoarea acestora, precum şi bunurile asimilate acestora (echipamentul
de protecţie, echipamente şi dispozitivele de uz general şi special, îmbrăcămintea de
protecţie şi alte obiecte similare). În componenţa obiectelor de mică valoare şi scurtă
durată sunt incluse şi construcţiile speciale provizorii (neprevăzute în lista de titluri).
Obiectele de mică valoare şi scurtă durată se clasifică în dependenţă de mai
multe criterii:
1. După locul de găsire:
- obiecte în depozit
- obiecte în exploatare
2. După preţ :
- obiecte valoarea iniţială a căror nu depăşeşte 1/2 din limita stabilită (3000 lei);
- obiecte valoarea iniţială a cărora depăşeşte 1/2 din limita stabilită (3000 lei)
Evaluarea, ca la orice întreprindere, este un procedeu al metodei contabilităţii
care capătă valenţe deosebit de importante într-o economie de piaţă şi constă în
trecerea obiectelor de evidenţă din etalon natural în cel valoric.
30
Conform paragrafului 99 din Standardele Internaţionale de Contabilitate nr.2
„Contabilitatea stocurilor”, evaluarea reprezintă un proces de determinare a sumelor
băneşti la care elementele rapoartelor financiare trebuie să fie recunoscute şi incluse
în bilanţ şi în raport privind rezultatul financiar.
Evaluarea valorilor materiale vizează trei momente diferite:
1. La intrarea în patrimoniu este denumită valoarea iniţială;
2. La ieşire sau la darea în consum a materialelor este denumită evaluarea
curentă.
3. La întocmirea rapoartelor financiare – evaluarea de bilanţ.
Regula generală de evaluare şi înregistrare a stocurilor este evaluarea la
valoarea de intrare care poate fi:
Pentru bunurile achiziţionate de la terţi – valoarea de cumpărare plus
cheltuielile privind achiziţionarea stocurilor de materiale, care la rîndul său cuprind
valoarea de cumpărare, taxele vamale, precum şi cheltuielile de transport legate
nemijlocit de achiziţionarea materialelor. Rabaturile comerciale, sumele returnării
materialelor şi sumele altor corecţii se scad la determinarea cheltuielilor de
achiziţionare.
Pentru bunurile obţinute din producţia proprie – costul efectiv al
consumurilor de producţie care cuprinde consumurile materiale directe, consumurile
directe de retribuirea muncii, precum şi consumurile indirecte de producţie.
La „Efes Vitanta Moldova Brewery” S.A. evidenţa stocurilor de mărfuri şi
materiale se ţine la:
- stocurile de materiale şi materie primă după metoda FIFO;
- obiectele de mică valoare şi scurtă durată după metoda FIFO;
- produsele finite luînd în considerare consumurile directe materiale,
consumurile salariale şi consumurile indirecte de producţie.
- pentru mărfurile şi reţeaua comercială de distribuţie se aplică metoda vînzării
cu amănuntul.
În componenţa obiectelor de mică valoare şi scurtă durată sunt incluse:
31
instrumente şi dispozitive cu destinaţie generală şi specială;
utilaj de schimb;
ambalaj tehnologic;
inventar de producţie şi uz casnic;
îmbrăcăminte specială şi dispozitive de producţie;
construcţii şi dispozitive provizorii;
aparate de măsură şi control;etc.
Pentru realizarea contabilităţii obiectelor de mică valoare şi scurtă durată se foloseşte
contul 213 „Obiecte de mică valoare şi scurtă durată”, care este destinat generalizării
informaţiei privind existenţa şi mişcarea obiectelor de mică valoare şi scurtă durată aflate în
stoc şi în folosinţă, precum şi a construcţiilor provizorii prevăzute în lista de titluri edificate
de întreprindere. Contul dat este un cont de activ. În debitul acestui cont se înregistrează
valoarea de intrare a obiectelor intrate şi a construcţiilor speciale, iar în credit – trecerea la
cheltuieli a valorii uzurabile şi valoarea bunurilor materiale uzurabile obţinute din
lichidarea obiectelor. Soldul este debitor şi reprezintă existenţa la întreprindere la finele
perioadei de gestiune a obiectelor de mică valoare şi scurtă durată şi construcţiilor
provizorii.
La contul 213 „Obiecte de mică valoare şi scurtă durată” pot fi deschise următoarele
subconturi:
a) 2131 „Obiecte de mică valoare şi scurtă durată în stoc”
b) 2132 „Obiecte de mică valoare şi scurtă durată în exploatare”
Procurarea obiectelor de mică valoare şi scurtă durată se efectuează de obicei de
la furnizorii naţionali şi astfel se întocmesc formulele contabile:
1. Omvsd valoarea cărora este pînă la 1500 lei în baza Facturii fiscale
Nr.SU0137032 (anexa 20) efectuîndu-se procurarea a trei bucăţi de Furtun anti
incendiar.
Debit contul 2131 „Obiecte de mică valoare şi scurtă durată în stoc” – 458,33
lei
Debit contul 5342 „Datorii privind TVA” – 91,66 lei
32
Credit contul 5211 „Facturi de achitat în ţară” – 549,99 lei
La aceste obiecte nu se calculă uzura ele direct se trec la cheltuieli.
2. Omvsd valoarea cărora este peste 1500 lei în baza aceleiaşi Facturi fiscale
procurîndu-se Extinctor-50:
Debit contul 2131 „Obiecte de mică valoare şi scurtă durată în stoc” – 1916,67
lei
Debit contul 5342 „Datorii privind TVA” – 383,33 lei
Credit contul 5211 „Facturi de achitat în ţară” – 2300 lei
Odată cu ajungerea obiectelor de mică valoare şi scurtă durată la depozit se
întocmeşte Ordinul de încasare Nr. 54 din 30 noiembrie 2007 (anexa 21).
3. Darea în folosinţă a OMVSD se reflectă prin:
Debit contul 2132 „Obiecte de mică valoare şi scurtă durată în exploatare”
589,58 lei
Credit contul 2131„Obiecte de mică valoare şi scurtă durată în stoc”
589,58 lei
Deci, cînd valoarea obiectului este mai mare de 1500 lei se calculă uzura
obiectului. Cont utilizat pentru evidenţa uzurii obiectelor este destinat contul 214
„Uzura obiectelor de mică valoare şi scurtă durată” — pentru obiectele care nu
sunt consumate la prima utilizare. Creditul acestui cont reflectă valoarea uzurabilă
inclusă în cheltuieli sau consumuri în momentul dării lor în folosinţă, iar în debit -
casarea uzurii calculate aferente acestui obiect. Uzura se calculează în dependenţă de
utilizarea omvsd fiind repartizată în consumuri şi cheltuielile întreprinderii:
- 712 – în scopuri comercială
- 713 – în scopuri administrative şi generale.
- 812 – în scopurile secţiilor auxiliare
- 813 – în activitatea de bază
Debit 812 „Activităţi auxiliare” – 14837,57 lei
Credit 214 „Uzura obiectelor de mică valoare şi scurtă durată” – 14837,57 lei
33
Evaluarea curentă şi documentele primare ce atestă intrarea omvsd sunt identice
cu intrarea materialelor, precum şi tipurile de aprovizionări sunt identice doar că
intrările la depozit sunt reflectate prin Dt 2131 „Omvsd în stoc”.
Ieşirile de omvsd se execută cu ajutorul Cererii de la depozit spre locul utilizării
lor. Toate operaţiunile de ieşire a omvsd sînt înregistrate în maşinograma-registru de
evidenţă a omvsd la depozit (anexa 22). La uzarea completă a omvsd-lor se
întocmeşte un Proces-verbal de scoatere din evidenţă a lor (anexa 23) şi se reflectă
formula contabilă:
Debit contul 214 „Uzura obiectelor de mică valoare şi scurtă durată” 609,20 lei
Credit contul 213.2 „Obiecte de mică valoare şi scurtă durată în exploatare”
609,20 lei
Informaţia privind mişcarea stocurilor de materiale se generalizează lunar în
mod automatizat pe fiecare cont în parte. La sfîrşitul perioadei de gestiune, după
perfectarea documentului Cartea Mare datele se trec în bilanţul contabil în rîndul
190 „Materiale” şi „Omvsd”.
3.5 Documentarea şi calculul şi contabilitatea salariului.
Salariul reprezintă orice formă de recompensă sau venit calculat fiecărui angajat
în baza contractului individual de muncă de către patron şi depinde de sistemul de
salarizare.
În luna decembrie 2003 la „Efes Vitanta Moldova Brewery” efectivul
personalului constituia 813 muncitori, evidenţa cărora o duce Secţia cadre avînd
următoarele sarcini: calculul necesarului de salariaţi, reciclarea angajaţilor, evidenţa
pe fişe personale, întocmirea rapoartelor statistice l-M, 5-C şi altele care se referă la
muncă, calculul eficienţei factorului muncă, perfectarea forţei de muncă,
concedierea.
Angajarea la lucru şi concedierea persoanelor cu funcţii de răspundere şi a altor
lucrători ai societăţii sînt efectuate de Comitetul de Conducere. Toţi lucrătorii
Societăţii pe acţiuni „Efes Vitanta Moldova Brewery” se angajează în serviciu în
34
baza de Contract individual de muncă (anexa 25)pe termen stabilit, iar munca este
retribuită pe unitate de timp.
Modul de încheiere, modificare şi reziliere a contractelor de muncă pe termen
stabilit, conţinutul contractelor, chestiunile privind asigurarea realizării lor se
reglementează prin „Regulamentul privind sistemul de angajare a personalului prin
contract” aprobat de Consiliul Societăţii.
Salarizarea pe unitate de timp se calculă în funcţie de timpul lucrat (oră, zile),
fără ca să se precizeze cantitatea de muncă care trebuie să fie efectuată de către
angajat pe unitate de timp dată. Acest salariu se calculă prin formula:
Sb = Nh* Tarif* Prime, unde:
Nb — numărul de unităţi de timp lucrate la întreprindere, care este ora.
Tarif— compensarea monetară pentru unitatea de timp lucrată
Prime — toate adaosurle la salariul de bază.
La companie salariile se divizează în două părţi:
Salariu de bază – care reprezintă remunerarea personalului întreprinderii pe
timpul şi volumul efectiv lucrat, inclusiv plăţi suplimentare, diferite prime şi
adaosuri la salariu.
Salariu suplimentar – are în componenţa sa sumele plătite personalului pe
perioada nelucrată, dar asigurată de stat, cum este de exemplu plata pentru perioada
concediilor şi a altor salarii pe timpul nelucrat .
În caz de transferare la alt loc de lucru din secţie în secţie sau atribuirea altei
categorii sau calificări se face printr-un Ordin de transfer în baza cererii de transfer
a angajatului sau deciziei administrative.
La angajarea salariatului Tcaci Alexandru în cadrul activităţii întreprinderii
salariatul depune Cerere sau Foaia de angajare (anexa 24) către şeful secţiei cadre
şi directorul întreprinderii .
Toate drepturile şi obligaţiile sînt înscrise în Contractul individual de muncă
Nr. 453 (anexa 25), unde sînt reglementate toate relaţiile dintre întreprindere şi
angajat: statele de plată, timpul de muncă, controlul medical, remunerarea muncii
etc. Un alt document ce reglementează aceste relaţii este Codul Muncii.
35
După angajarea lui este deschisă Fişa Personală Nr.195 (anexa 26) sub
numărul matricol, cu care angajatul va apărea în toate documentele de evidenţă
primară a volumului şi timpului de muncă. La „Efes Vitanta Moldova Brewery”
fiind un număr foarte mare de angajaţi evidenţa Fişelor personale se duce
computerizat .
Ordinele şi dispoziţiile privind mişcarea personalului se întocmesc în două
exemplare: un exemplar – pentru secţia de evidenţă a personalului, iar al doilea
exemplar se transmite în contabilitate. Documentele primare pentru evidenţa muncii
şi salariilor pot fi diferite în dependenţă de structură, număr, în funcţie de ramură şi
activitatea economică desfăşurată de întreprindere.
În cadrul companiei se folosesc următoarele documente primare :
Tabel de evidenţă a folosirii timpului de muncă sau Tabel de pontaj
Lista de calcul a salariului
Borderou de calcul a salariului
Lista de plată
Jurnalul order
În cadrul întreprinderii „Efes Vitanta” salariile personalului se calculează în
baza Tabelului evidenţei zilelor lucrate (anexa 27), din care datele cu privire la zilele
lucrate sunt incluse în lista de calcul după care datele privind salariul de bază,
primele se includ în Fişa personală de unde se scad scutirile personale şi apoi din
venitul impozabil se calculează impozitul pe venit.
Pînă la începutul anului Bîrsa Vasile a prezentat o Cerere privind acordarea
scutirilor la impozitul pe venit reţinut din salariu (anexa 28). Pentru a analiza
calculul salariului în cadrul întreprinderii am luat ca exemplu pe Bîrsa Vasile, care
conform Tabelului de pontaj a frecventat toate zilele prevăzute pentru luna
decembrie (anexa 27). Angajatul sus nominalizat beneficiază de o scutire personală
în sumă de 525 de lei lunar sau 6300 lei anual (anul 2008).
Cu ajutorul Fişei Personale vom reflecta calculul impozitului pe venit, atunci
din venitul acumulat pe luna decembrie în sumă de 10320,32 lei se scade suma
36
scutirii acumulate în sumă de 6300 lei şi astfel se obţine venitul impozabil de
4020,32 lei .
Asupra venitului impozabil se aplică cotele impozitului pe venit şi anume :
- 7% pentru suma venitului anual ce nu depăşeşte 25200 lei
- 18% pentru suma venitului anual impozabil ce depăşeşte 25200 lei
deci , 21000* 7% =1470 lei
deci suma impozitului pe venit acumulat este de 1470lei
Din salariul de bază se reţin 1% cotizaţii sindicale şi 3% fondul de pensii
Suma datorată angajatului este egală cu suma venitului calculat minus suma
reţinerilor. Dacă angajaţii beneficiază în cursul lunii de un avans atunci acest avans
se include la total reţineri şi astfel la sfîrşitul lunii se scad sumele aferente reţinerilor
după care se obţine suma datorată angajatului.
Pentru evidenţa contabilă a salariilor este destinat contul de pasiv 531 „Datorii
faţă de personal privind retribuirea muncii”. În credit se calculează salariile, iar în
debit — plata lor sau reţinerile din salariu. La „Efes Vitanta Moldova Brewery”
evidenţa analitică se duce pe secţii şi pe personal.
Calcularea salariului Departamentului vînzări se face în baza Listei de calcul
(anexa 30) în care se reflectă salariu de bază pe secţia dată, plata concediilor,
buletinele medicale. În baza Listei de calcul se întocmeşte în mod automat
Borderoul de calcul al salariului (anexa 31) şi se întocmesc formulele contabile :
1. Reflectarea calculului buletinelor medicale (anexa 32):
Debit contul 5331 „Datorii Fondului Social” - lei ?
Credit contul 5311 „Datorii privind retribuirea muncii” - 1011,42 lei
2. Reflectarea calculului salariului:
Debit contul 812 „Activităţi auxiliare” 16872,06 lei
Credit contul 5311 „Datorii privind retribuirea muncii” 16872,06 lei
3. Reflectarea asigurării sociale din salariu (25%)
Debit contul 812 „Activităţi auxiliare” - 4218 lei
Credit 5331 „Datorii Fondului Social” - 4218 lei
37
La fel mai este dusă evidenţa pe fiecare salariat efectuîndu-se în mod automat
Lista de calcul detaliată pe salariaţii Departamentului vînzări (anexa 33).
La compania „Efes Vitanta” achitarea salariului se face prin intermediul
cardurilor, adică se transferă în bancă suma aferentă salariilor după care fiecare
salariat îşi ridică suma necesară cu ajutorul cardului, însă această modalitate nu se
practică de către toţi salariaţii, de exemplu unii salariaţi nu accepta această
modalitate din motive proprii şi deci ei îşi ridică remunerarea pentru munca prestată
din casierie, la fel din casierie sînt remuneraţi şi salariaţii angajaţi temporar la
muncă. Precum compania în baza Dispoziţiei de plată se efectuează formula
contabilă:
Debit contul 531 „Datorii faţă de personal privind retribuirea muncii” - 1075,6
lei
Credit contul 241 „Casa” - 1075,6 lei
La generalizarea Borderourilor de calcul al salariului pe fiecare secţie se
întocmeşte conform programei informatice Borderoul de calcul al salariului general
pe întreprindere, în care salariul se repartizează în dependenţă de secţia în care este
calculat.
Alte plăţi efectuate către salariaţi este concediul de odihnă conform Codului
Muncii, fiecare lucrător avînd dreptul la odihnă 24 zile lucrătoare în anul
calendaristic. Deci, pentru calculul concedialelor salariatului avem nevoie de sumele
salariilor pe ultimele 3 luni acestea le putem lua din fişele de achitare (anexa 34).
Deci luna 9 – 2035lei, luna 10 – 1922 lei, luna 11– 2363 lei, astfel salariul total
pe trei luni va fi : (2035+1922+2363)=6320 lei la care se va aduna premia
trimestrială de 300 lei (1200:4=300) şi se va împărţi la numărul de zile a trimestrului
de 91 zile, iar rezultatul obţinut se va înmulţi cu numărul de zile de concediu deci cu
28 zile:
{(2035+1922+2363)+300 }: 91 zile=72,75 lei
72,75 *28 zile=2036.92 lei
şi astfel suma concedialelor calculată poate fi reflectată prin următoarea
formulă contabilă:
38
Debit contul 812 „Activitatea auxiliară” - 2036,92 lei
Credit contul 531 „Datorii privind retribuirea muncii” - 2036,92 lei
Toată informaţia referitoare la contul 531 şi 533 este generalizată în jurnalul
order Nr.8 (anexa 35) pe baza căruia se întocmeşte Cartea Mare (anexa 36) pe
contul respectiv.
3.6 Contabilitatea producţiei în curs de execuţie şi a producţiei finite.
De obicei antreprenorii se străduie să finalizeze anul fără a avea produse în curs
de execuţie. Însă în cadrul industriei berii, la Î.M. ”Efes Vitanta Moldova Brewery”
S.A. acest lucru nu poate fi condiţionat fie prin factorul uman, fie prin accelerarea
procesului de producţie, deoarece doar fermentarea berii are loc timp de 18 zile. În
cazul băuturilor slab alcoolice şi a băuturilor nealcoolice e posibil în decursul unei
zile de a finaliza un ciclu de producţie.
Produsele în curs de execuţie existente la finele lunii precedente, se trec în
costul producţiei lunii curente:
Debit contul 811 „Producţia de bază”
Credit contul 215 „Producţie în curs de execuţie”
Calculaţia costului de producţie se face prin metoda fazelor. Valoarea
producţiei în curs de execuţie se determină prin metoda mixtă, adică datele din
contabilitate se verifică prin compararea cu datele din inventarierea secţiei la sfîrşitul
lunii. În cadrul Î.M. ”Efes Vitanta Moldova Brewery” S.A. producţie în curs de
execuţie poate fi doar în secţia de fermentare şi fermentare secundară. Astfel, pe
obiecte de calculaţie, adică pe sortimente de bere, se determină stocul la sfîrşitul
lunii în secţia dată. Articolele de calculaţie sumate sunt: materii prime, materiale
auxiliare, energie termică, electrică ,frigorifică în scopuri tehnologice, salariul
muncitorilor şi contribuţii la asigurări sociale, precum şi cheltuieli pe secţie.
Secţia precedentă secţie de fermentare este secţia fierbere. Evidenţa stocurilor
de must se ţine pe tipuri de bere. Utilajul din secţia fermentare e înzestrată cu aparate
de măsură, astfel în baza lui se determină stocul de must în fiecare unitate de stocare
(cisterne). Toate datele privind mişcarea semifabricatului se generalizează la sfîrşitul
lunii de către şeful de secţie în Raportul de producţie (anexa 37), care se prezintă
39
contabilului. Astfel în el putem observa, de exemplu că cantitatea de must “Vitanta-
Premium” la sfîrşitul lunii decembrie este de 48575 dal. Cunoscîndu-se costul de
articole de calculaţie pe fiecare tip de bere şi cantitatea de bere putem calcula
valoarea producţiei în curs de execuţie, lucru care se face într-un tabel (anexa 38).
De exemplu, costul de materie primă pentru un dal de must “Vitanta-Premium”
este de 11,3 lei. Înmulţind cu 48575dal, obţinem 548897 lei ş.a.m.d.
Suma din toate trei tipuri de bere de 7032641 reprezintă valoarea producţiei în
curs de execuţie la sfîrşitul lunii decembrie, respectiv şi a anului 2008. Trecînd prin
Cartea mare, această sumă e înregistrată în Bilanţul contabil al anului 2008:
Debit contul 2151 „Produse în curs de execuţie”
Credit contul 811 „Producţia de bază”
Produsele finite sunt acele materiale care au parcurs în întregime fazele
procesului de fabricaţie şi nu mai necesită prelucrări ulterioare în cadrul unităţii
economice, fiind considerate corespunzătoare din punct de vedere calitativ. Acestea
pot fi depozitate în vederea realizării ulterioare sau pot fi predate direct clienţilor.
Reflectarea în contabilitate a produselor finite se realizează cu ajutorul contului
2161 „Produse finite”, care asigură evidenţa existenţei şi mişcării stocurilor de
produse finite. Este un cont de active circulante materiale, cu funcţie contabilă de
activ, în debitul căruia se evidenţiază valoarea produselor finite intrate în gestiune,
valoarea la preţ de înregistrare a produselor finite aduse de la terţi precum şi
plusurile de inventar. În creditul contului se evidenţiază valoarea produselor finite
vîndute, precum valoarea produselor finite livrate prin magazinele proprii de
desfacere şi lipsurile de inventar. Soldul debitor reprezintă valoarea la preţ de
înregistrare a produselor finite existente în stoc.
În cadrul Î.M. „Efes Vitanta” evidenţa stocurilor de producţie finită, produselor
în curs de execuţie, precum şi a semifabricatelor se efectuează prin metoda costului
normativ, întrucît această metodă reflectă obiectiv cheltuielile suportate de
întreprindere pentru a produce produsul dat – costul de producţie.
Costul efectiv de producţie este format din consumuri:
40
Consumuri de materiale;
Consumuri privind retribuirea muncii;
Consumuri indirecte de producţie.
Operaţiunile economice specifice mişcării şi gestiunii produselor sunt obţinerea
produselor şi semifabricatelor din secţiile de producţie şi predarea lor la depozit,
efectuarea controlului calităţii şi identificare produselor rebutate sau
necorespunzătoare sub aspect calitativ, prestarea serviciilor şi executarea lucrărilor
pentru alte întreprinderi, vînzarea produselor către clienţi, eliberarea produselor şi
semifabricatelor pentru consum intern. La rîndul său, operaţiunile specificate se
înregistrează în bonul de predare, bonul de consum, sau în alte documente primare
interne care justifică mişcarea produselor între secţii, magazii şi depozite. În cazul
constatării rebutului se întocmeşte actul de rebut în care se consemnează produsele
sau semifabricatele rebutate definitiv sau constatate ca produse reziduale. Eliberarea
produselor şi semifabricatelor din depozite pentru vînzare se consemnează în factura
fiscală .
Evaluarea şi înregistrare în contabilitate a stocurilor de produse se realizează la
costuri de producţie efectiv sau la preţuri prestabilite (standard sau normat).
Produsele se consideră finite dacă ele au fost predate la depozit nu mai tîrziu de ora
24 a ultimei zile a perioadei de gestiune respective.
Produsele şi articolele, care n-au trecut pînă la acest timp toate fazele de
prelucrare şi n-au fost primite de către comisia tehnică, se include în componenţa
producţiei neterminate şi se reflectă prin formula contabilă:
Debit contul 215 „Producţia în curs de execuţie”
Credit contul 811 „Producţia de bază”
De regulă, toată producţia fabricată este predată la depozit sub răspunderea
gestionarului, în urma întocmirii documentelor necesare de primire-predare a
produselor persoanei cu răspundere materială. Producţia fabricată este destinată în
general pentru vânzarea ei în afara întreprinderii, însă o parte din ea poate fi folosită
în interiorul întreprinderii.
Inventarierea stocurilor de produse finite.
41
În scopul asigurării utilizării raţionale a stocurilor de mărfuri în procesul
activităţii întreprinderii o mare însemnătate o are controlul asupra existenţei şi
păstrării lor.
Una din metodele cele mai efective pentru efectuarea controlului este
inventarierea. În conformitate cu legea despre contabilitate inventarierea stocurilor
de mărfuri trebuie efectuată nu mai rar de o dată pe an (inventarierea totală).
Inventarierea parţială trebuie efectuată sistematic în cursul anului. Efectuarea
inventarieri este obligatoare la schimbarea proprietarului întreprinderii sau
înregistrarea lui, lichidarea întreprinderii, la stabilirea unor furturi, deteriorării
produselor de la depozit, în caz de incendiu sau calamităţi naturale.
Scopul principal al inventarierii constă în reflectarea existenţei efective a
produselor finite în mărimi naturale şi valorice la locul lor de păstrare.
Toate datele privind inventarierea comisia le reflectă în Sechestru de
inventariere a produselor care este semnat de toţi membrii comisiei şi de către
magaziner care confirmă prin aceasta că toate bunurile au fost verificate în prezenţa
dumnealui şi că el este de acord cu rezultatele inventarierii valorilor în mărfuri şi
materiale .Dacă magazinerul nu este de acord cu rezultatele inventarierii el trebuie
totuşi să semneze menţionînd că cu datele inventarierii nu este de acord. Pentru
fiecare caz de abateri gestionarii responsabili dau lămurire în scris, iar comisia de
inventariere stabileşte cauzele abaterilor şi vinovaţii, caracterul lor, modul de
regularizare a diferenţelor şi restituirea pierderilor potrivit procesului verbal al
şedinţei comisiei de inventariere.
3.7 Contabilitatea mărfurilor.
Mărfurile cuprind bunurile achiziţionate în vederea revânzării în aceeaşi stare.
Contabilitatea mărfurilor se ţine pe contul 217 „Mărfuri”. Contul este destinat pentru
evidenţa existenţei şi mişcării mărfurilor la bazele angro şi magazinele sau
depozitele întreprinderii. În debit se reflecta valoarea de intrare a mărfurilor
procurate de la furnizor, iar în credit – ieşirea lor. Soldul final este debitor şi
reprezintă existenţa mărfurilor la finele perioadei de gestiune în depozite, magazine
42
şi baze angro. Evidenta sintetica se ţine pe contul 217 în Jurnalul Order, evidenţa
analitică – pe fiecare fel de mărfuri şi pe fiecare depozit în parte în Borderoul
soldurilor.
Produsele la Î.M. ”Efes Vitanta Moldova Brewery” S.A. sunt vîndute în general
prin două modalităţi: unităţilor comerciale şi de consum de diferite tipuri; cu ridicata
prin magazin de firmă propriu.
În cazul al doilea ele se consideră mărfuri:
Debit contul 2171 „Mărfuri din producţia proprie”
Credit contul 2161 „Produse finite proprii”
Încasarea mijloacelor băneşti are loc prin formula:
Debit contul 2411 „Casa”(lei)
Credit contul 824 „Magazin de firmă”
Această sumă conţine şi alte componente: TVA, accize, ambalaj.
Contul 824 se închide prin formula:
Debit contul 824 „Magazin de firmă”
Credit contul 611 „Venit din vînzări”
Rulajul debitor al contului 2171 „Mărfuri” se înregistrează în Darea de seama,
unde sunt indicate toate sursele de formare ale sale.
3.8 Contabilitatea creanţelor.
În cadrul Î.M. „Efes Vitanta Moldova Brewery” S.A. ca în oricare altă
întreprindere există o multitudine de relaţii economice şi juridice cu cumpărătorii de
produse finite, cu bugetul de stat privind plata impozitelor şi taxelor, cu personalul
întreprinderii şi cu alte persoane juridice şi fizice.
Creanţele constituie o parte a activelor care sunt achitate întreprinderii de către
alte persoane fizice şi juridice la scadenţă stabilită prin condiţiile contractului.
În interiorul întreprinderii analizate creanţele au următoarea componenţă :
a) În funcţie de termenul de achitare se deosebesc :
1. Creanţe pe termen lung
43
2. Creanţe pe termen scurt
b) În funcţie de conţinutul economic se deosebeşte :
1. Creanţe aferente facturilor comerciale
2. Creanţe aferente decontărilor cu bugetul
3. Creanţe ale personalului
4. Creanţe aferente veniturilor calculate
5. Alte creanţe
Creanţe aferente facturilor comerciale. Relaţiile cu clienţii şi cumpărătorii
ocupă un loc central în activitatea întreprinderii. Ele ţin de livrarea de produse, şi
îmbracă forma unor drepturi de creanţă faţă de client.
Decontările clienţilor şi cumpărătorilor rareori au loc concomitent cu
expedierea produselor, mărfurilor. În aceste condiţii furnizorul are dreptul unei
creanţe asupra cumpărătorului. Pentru generalizarea informaţiei privind existenţa,
formarea şi achitarea creanţelor cu o durată nu mai mare de un an, aferente
decontărilor cu cumpărătorii şi clienţii pentru produsele (mărfurile) expediate şi
serviciile prestate, este destinat contul de activ 221 „Creanţe pe termen scurt privind
facturile comerciale”. În debitul lui se reflectă formarea creanţelor pe termen scurt
aferente facturilor comerciale, iar în credit – achitarea lor. Soldul este debitor şi
reprezintă sumele datorate de cumpărători şi clienţi la finele perioadei de gestiune.
La contul dat pot fi deschise următoarele subconturi:
2211 „Facturi de primit din ţară”
2212 „Facturi de primit din străinătate”
Livrarea produselor finite în urma cărora apar creanţele comerciale se
efectuează în baza facturii fiscale, unde o deosebită atenţie calcului corect a sumei
TVA aferentă produselor livrate, suma totală fără TVA, valoarea totală a livrării şi
informaţiile legate de conturile de decontare.
Evidenţa analitică a creanţelor pe termen scurt aferente facturilor comerciale se
ţine pe fiecare debitor (anexa 38.1) pe termenul de formare şi de achitare a acestora.
44
Creanţele pe termen scurt privind decontările cu bugetul. Creanţele
bugetului faţă de întreprindere apar ca urmare a impozitelor stabilite transferate la
buget în avans a sumelor plătite în plus în buget, a diferenţelor TVA.
La Î.M. „Efes Vitanta Moldova Brewery” S.A. creanţele privind decontările
cu bugetul apar sub forma accizelor aferente procurărilor pentru trecerea ulterioară
în cont, impozitului pe venit achitat în avans în decursul anului reţinut la sursa de
plată, TVA pentru trecerea în cont calculată de la avansurile primite şi altor impozite
şi taxe republicane şi locale achitate în avans sau plătite în plus.
Pentru generalizarea informaţiei privind existenţa, înregistrarea şi achitarea
creanţelor privind decontările cu bugetul cuvenite întreprinderii din buget, conform
legislaţiei în vigoare, este destinat contul de activ 225 „Creanţe pe termen scurt
privind decontările cu bugetul”. În debitul acestui cont se înregistrează avansurile
vărsate la buget potrivit impozitelor stabilite de legislaţie (cu excepţia TVA), precum
şi sumele plătite în plus la buget şi diferenţele între sumele TVA plătită şi primită,
iar în credit – sumele trecute în cont pentru stingerea datoriilor aferente decontărilor
cu bugetul, realizate în perioadele de gestiune curente sau ulterioare, precum şi
plăţile în plus recuperate de buget. Soldul acestui cont este debitor şi reprezintă
datoriile bugetului faţă de întreprindere la finele perioadei de gestiune.
În componenţa contului 225 „Creanţe pe termen scurt privind decontările cu
bugetul” pot fi deschise următoarele subconturi:
2251 „Creanţe pe termen scurt privind impozitul pe venit”
2252 „Creanţe pe termen scurt privind TVA”
2253 „Creanţe pe termen scurt privind accizele”.
La suma diferenţei dintre taxa pe valoare adăugată plătită şi cea primită se
reflectă:
Debit contul 225 „Creanţe pe termen scurt privind decontările cu bugetul”
Credit contul 5342 „Datorii privind taxa pe valoare adăugată”
Evidenţa sintetică şi analitică a creanţelor bugetului se ţine în registrul pe
contul 225 „Creanţe pe termen scurt privind decontărilor cu bugetul” care este
întocmit în mod automatizat.
45
Contul 226 „Creanţe preliminare” este destinat generalizării informaţiei
privind sumele taxei pe valoarea adăugata de recuperat, aferenta valorilor în mărfuri
si materiale si serviciilor procurate (primite) de întreprindere. Acest cont este un
cont de activ, în debitul acestui cont se reflectă sumele TVA, aferente facturilor de
plată pentru stocurile de mărfuri şi materiale, serviciile prestate, care urmează a fi
trecute la decontările cu bugetul, iar în credit – sumele TVA, compensate pentru
achitarea datoriilor fata de buget, realizate în perioadele de gestiune sau ulterioare.
Soldul acestui cont este debitor şi reprezintă suma TVA care va fi supusă
decontărilor cu bugetul.
Contabilitatea creanţelor pe termen scurt ale personalului, inclusiv ale
titularilor de avans. Creanţele personalului sînt datoriile angajaţilor faţă de
întreprindere pot apărea în urma acordării avansurilor spre decontare, comercializării
mărfurilor angajaţilor cu achitarea în rate, recuperării daunei materiale şi altor
operaţii, cum ar fi plata pensiilor alimentare şi altor titluri executorii.
Creanţele pe termen scurt ale personalului se reflectă în contul de activ 227
„Creanţe pe termen scurt ale personalului”. În debitul acestui cont se reflectă
înregistrarea creanţelor pe termen scurt ale personalului faţă de întreprindere, iar în
credit – achitarea creanţelor pe termen scurt ale personalului. Soldul este debitor şi
reprezintă datoriile personalului faţă de întreprindere la finele perioadei de gestiune.
Evidenţa analitică a creanţelor pe termen scurt ale personalului se ţine pe
fiecare debitor, pe feluri de creanţe, pe termen de apariţie şi achitare a acestora.
Creanţele personalului privind retribuirea muncii apar în cazul acordării avansurilor
contra remuneraţiilor. La acordarea avansului, casierul întocmeşte o Dispoziţie de
plată, în care se indică suma, această dispoziţie trebuie să fie semnată de către
conducător şi contabilul-şef.
Pentru executarea unor sarcini de serviciu, persoanelor numite titulari de avans,
li se eliberează avansuri spre decontare. Aceste avansuri sunt destinate, în special,
acoperirii cheltuielilor de deplasare care includ cheltuieli de călătorie (costul
biletelor de călătorie tur-retur), cheltuieli privind cazarea, diurna.
46
Componenţa şi modul de determinare a cheltuielilor de deplasare este
reglementat de Regulamentul privind modul de delegare a lucrătorilor
întreprinderilor, instituţiilor şi organizaţiilor din RM. Delegatului i se plătesc
cheltuielile de transport conform documentelor justificative prezentate. În caz de
neprezentare a documentelor privind utilizarea transportului pe teritoriul RM,
cheltuielile de transport se achită conform tarifelor minimale. Delegatului i se
compensează cheltuielile efective privind cazarea.
La 3 martie 2008, a fost înaintată o cerere pentru delegare de către directorul
general Guner Alpercem pentru plecarea pe 3 zile in Turcia, Istambul (anexa 39 ).La
4 martie i s-a eliberat ordinul de delegare (anexa 40).Astfel prin dispoziţia de
încasare Nr.11 a fost primit din banca 130$ (anexa 41). Pentru deplasare a fost
eliberat avans prin Dispoziţia de plată Nr.13 (anexa 42)
Debit contul 2411„Casa în valută naţională”-130 $=1446,41 lei
Credit contul 2432,,Conturi valutare în străinătate”- 130 $=1446,41 lei
Debit contul 227202„Creanţe pe termen scurt ale titularilor de avans”–
130 $=1445,41 lei
Credit contul 2411 „Casa în valută naţională” – 130 $=1446,41 lei
La sosirea din deplasare în baza documentelor justificative anexate a fost
întocmit decontul de avans Nr.27 (anexa 43)
Debit contul 7138 „Cheltuieli de deplasare” – 129$=1435,28 lei
Credit contul 5322 „Datorii fata de personal privind alte operaţii” –
129$=1435,28 lei
Titularul de avans nu a folosit toata suma avansului acordat sau a efectuat
cheltuieli din contul avansului,dar care nu sînt confirmate în modul stabilit, la suma
respectiva se întocmeşte formula contabila.:
Debit 5311,,Datorii privind retribuirea muncii”-1$=11,1262 lei
Credit 5322 ,, „Datorii fata de personal privind alte operaţii”- 1$=11,1262 lei
Informaţiile totalizatoare privind contul analizat sînt reflectate în registrul de
evidenţă sintetică a contului dat, mai apoi sînt reflectate în Cartea Mare.
47
La categoria Alte creanţe se referă şi datoriile debitoare privind reclamaţiile.
Reflectarea sumei reclamaţiei în debitul contului 229 „Alte creanţe pe termen
scurt”, se efectuează doar dacă pretenţiile au fost înaintate şi recunoscute de
reclamant. Evidenţa analitică este efectuată pe fiecare reclamant.
3.9 Contabilitatea mijloacelor băneşti şi a investiţiilor pe termen scurt.
În procesul desfăşurării activităţii economico – financiare Î.M. „Efes Vitanta
Moldova Brewery” S.A. întreţine diverse relaţii cu membrii colectivului, cu alte
întreprinderi şi cu persoane fizice. Totodată la întreprindere apar datorii faţă de
furnizori pentru bunurile materiale procurate, faţă de personal privind munca
prestată, faţă de bugetul de stat şi locale privind vărsarea impozitelor şi taxelor etc.
Decontările în cadrul relaţiilor sus-numite necesită existenţa la întreprindere a
mijloacelor băneşti.
Mijloacele băneşti sînt activele cu cel mai înalt grad de lichiditate ale
întreprinderii şi ele pot fi clasificate după diferite criterii:
I. În funcţie de locul păstrării şi formele de existenţă:
1. mijloace băneşti în numerar
2. mijloace băneşti în conturi bancare
3. alte mijloace băneşti
II În funcţie de valută în care sînt exprimate:
1. mijloace băneşti în valută naţională
2. mijloace băneşti în valută străină
Pentru păstrarea numerarului, precum şi pentru efectuarea decontărilor în
numerar la întreprindere, este destinată casieria. Contabilitatea mijloacelor băneşti
din casieria ÎM „Efes Vitanta Moldova Brewery” este organizată în conformitate cu
„Regulile privind ţinerea operaţiilor de casă în economia naţională a Republicii
Moldova”, aprobate prin Hotărârea Guvernului R.M. din 25 noiembrie 1992.
Operaţiile de casă sunt ţinute de către casier, care poartă răspundere materială
deplină în conformitate cu legislaţia în vigoare pentru integritatea tuturor valorilor şi
pentru orice prejudiciu organizat întreprinderii. În casierie se permite păstrarea
48
mijloacelor băneşti pentru scopuri gospodăreşti, delegarea salariaţilor în scopuri de
serviciu etc. în limita stabilită de către băncile comerciale la care întreprinderea are
deschise conturi de decontare .
Toate operaţiile de casă trebuie să fie documentate. Astfel, primirea
numerarului de către casieria întreprinderii se efectuează prin Dispoziţia de încasare
semnată de către contabilul-şef. Primirea banilor este confirmată printr-o chitanţă
semnată de contabilul-şef şi de casier, certificată de ştampila casierului.
Eliberarea numerarului din casierie se efectuează prin Dispoziţia de plată, etc.
La fel semnate de conducătorul şi contabilul-şef al întreprinderii..
Evidenţa operaţiilor privind existenţa şi mişcarea mijloacelor băneşti din
casieria întreprinderii se ţine în contul de activ 241 „Casa”, care cuprinde
următoarele subconturi:
2411 „Casa în valută naţională”,
2412 „Casa în valută străină”.
În debitul acestor subconturi se reflectă toate încasările de mijloace băneşti în
casă, iar în creditul lui – plăţile în numerar. Soldul este debitor şi reprezintă
numerarul existent în casieria întreprinderii la finele perioadei de gestiune.
La începutul fiecărei luni în cadrul companiei „Efes Vitanta” se efectuează
inventarierea numerarului existent în casierie, la fel s-a procedat şi în luna
decembrie, întocmindu-se un Proces verbal de inventariere , care este semnat de
contabilul – casier şi comisia de inventariere (anexa 44).
La data de 30.11.07 au fost încasate mijloace băneşti din următoarele tipuri de
operaţii contabile:
1. S-au încasat mijloace băneşti în casierie în urma achitării avansului de către
Gonciariuc I. pentru bere, conform Dispoziţiei de încasare Nr.3470 (anexa 45),
reflectîndu-se următoarea formulă contabilă:
Debit contul 2411 „Casa în valută naţională” – 480 lei
Credit contul 5232 „Avansuri primite din străinătate” – 480 lei
49
2. Pe parcursul lunii noiembrie au fost primiţi bani în casierie de bancă şi care
se reflectă în Dispoziţia de încasare Nr.121 (anexa 45.1), astfel întocmindu-se
formula contabilă :
Debit contul 2411 „Casa în valută naţională” – 39000 lei
Credit contul 2421 „Mijloace băneşti nelegate” – 39000 lei
Ieşirea numerarului din casieria companiei se efectuează în baza Dispoziţiilor
de plată. Respectiv se întocmesc următoarele formule contabile:
1. S-a acordat avans pentru plata deplasării efectuate de către Onescu N. în baza
Dispoziţiei de plată Nr. 424 (anexa 45.2):
Debit contul 2272 „Creanţe pe termen scurt ale titularilor de avans” – 8975,55
lei
Credit contul 2411 „Casa în valută naţională” – 8975,55 lei
2. La fel din casieria companiei se plătesc dividende, spre exemplu la 28.11.07
lui Cercasov V. i s-a plătit dividendul de 2666,07 lei în baza Listei de plată Nr.417
(anexa 46) prin formula contabilă:
Debit contul 537 „Datorii faţă de fondatori şi alţi participanţi” – 2666,07 lei
Credit contul 2411 „Casa în valută naţională” – 2666,07 lei
3. Din casierie s-au depus mijloacele băneşti în contul de decontare în valută
naţională în baza Dispoziţiei de plată Nr.423 (anexa 47):
Debit contul 2421 „Mijloace băneşti nelegate” – 39000 lei
Credit contul 2411 "Casa în valută naţională” – 39000 lei
4. S-a eliberat numerarul conform Dispoziţiei de plată Nr.421 (anexa 47.1) dlui
Ursache N. pentru deplasarea în Hmelniţc:
Debit contul 7138 „Cheltuieli de deplasare” – 3662,61 lei
Credit contul 2411 "Casa în valută naţională” – 3662,61 lei
Achitarea datoriilor fată de personal se execută prin lista de plată care este
înmînată maistrului, operaţiile contabile sunt executate după ce a fost primită lista de
plată cu semnăturile salariaţilor care au încasat salariile.
50
Astfel, la sfârşitul zilei de muncă datele documentelor de încasare şi de plată
sunt înscrise de către casier în Registrul de casă (anexa 48). Controlul asupra ţinerii
corecte a Registrului de casă e în răspunderea contabilului-şef al unităţii economice.
Ca oricare altă întreprindere S.A. „Efes Vitanta Moldova Brewery”este obligată
să păstreze mijloacele băneşti temporar libere în instituţiile bancare .
Pentru efectuarea plăţilor şi încasărilor, întreprinderea deschide conturi de
decontare la bănci, prin care sunt efectuate operaţiunile de decontare. Astfel,
compania „Efes Vitanta” dispune de conturi de decontare în valută naţională în BC
"Moldova Agroindbanc” şi în BC " Banca Socială”. Modul de deschidere,
administrare a conturilor bancare este reglementat de Regulamentul
privind deschiderea conturilor la băncile din Republica Moldova ,
aprobat prin Hotărîrea Consiliului de Administraţie al B.N.M nr.
415din 30.12.1999. Pentru a perfecta deschiderea conturilor de decontare,
SA „ Efes Vitanta Moldova Brewery” se prezintă instituţiei bancare următoarele
documente:
- cererea de deschidere a contului;
- adeverinţa privind înregistrarea de stat în organele teritoriale ale Camerei de
stat de înregistrare de pe lângă Ministerul Justiţiei al Republicii Moldova;
- decizia (dispoziţia, hotărârea, ordinul) privind constituirea, reorganizarea şi
lichidarea acelui organ care dispune de un asemenea drept;
- copia statutului (regulamentului) aprobat în modul cuvenit sau înregistrat
- copia acordului de fondare;
- cartela cu specimene de semnături şi amprenta ştampilei.
Toate operaţiile decontare, de încasare şi de plată la întreprindere sunt efectuate
conform Regulamentului 25/11-02 din 12/07/96 privind decontările prin virament în
Republica Moldova şi suplimentului nr.165 din 25/12/97. S.A „Efes Vitanta”
utilizează următoarele documente bancare: dispoziţia de plată, dispoziţie de plată
trezorerială şi cec. Prin intermediul acestor documente primare are loc evidenţa
mijloacelor băneşti în contul de decontare.
51
Pentru generalizarea informaţiei privind existenţa şi mişcarea mijloacelor
băneşti în valută naţională, înregistrate în contul de decontare al întreprinderii la
bancă, este destinat contul de activ 242 „Cont de decontare”, în debitul lui se
reflectă încasarea mijloacelor băneşti în valută naţională, în credit – utilizarea
mijloacelor băneşti. Soldul acestui cont este debitor şi reprezintă suma mijloacelor
băneşti în contul de decontare la finele perioadei de gestiune. La Î.M. „Efes Vitanta
Moldova Brewery” S.A. evidenţa analitică este ţinută pe fiecare cont de decontare la
fiecare bancă:
2421 „ Cont decontare lei Banca Socială”
2425 „Cont de decontare Moldova Agroindbank”
2423 „ Convertirea Valutei”
Încasarea mijloacelor băneşti în contul curent din casieria întreprinderii poate fi
reflectată prin următoarea formulă contabilă (anexa 45.1):
Debit contul 2421 „Mijloace băneşti nelegate” – 39000 lei
Credit contul 2411 „Casa în valută naţională” – 39000 lei
Ieşirea mijloacelor băneşti din contul de decontare are loc prin intermediul
formelor de decontare menţionate mai sus. Dispoziţia de plată este un ordin dat de
către plătitor băncii sale pentru stingerea obligaţiunilor băneşti .
1. De exemplu au fost livraţi bani pentru stingerea datorii pentru geanta
„Mesh C4” faţă de S.R.L „Riscom Computers” conform Dispoziţiei de plată
Nr.3297 (anexa 49) şi facturii Nr.1008603 (anexa 49.2), fiind reflectată formula
contabilă :
Debit contul 2241 „Avansuri pe termen scurt acordate în ţară” – 815 lei
Credit contul 2421 „Conturi curente în valută naţională” – 815 lei
2. „Efes Vitanta” a acordat avansuri şi pentru serviciile prestate în secţia de
fierbere faţă de S.A. „Piramida-V” în baza Dispoziţiei de plată Nr.3684 (anexa
49.3) şi Facturii fiscale Nr.0110696 (anexa 49.4), întocmindu-se astfel formula
contabilă :
Debit contul 2241 „Avansuri pe termen scurt în ţară” – 308000 lei
Credit contul 242 „Conturi curente în valută naţională” – 308000 lei
52
3. La eliberarea numerarului din contul de decontare este perfectat Cecul
(anexa 50) care este un document de strictă evidentă, fiind un ordin al băncii
plătitoare de a elibera numerar, întocmindu-se formula contabilă:
Debit contul 2411 „Casa în valută naţională” – 50000 lei
Credit contul 2421 „Mijloace băneşti nelegate” – 50000 lei
Achitarea datoriilor faţă de fondul social se reflecta la întreprinderea analizată
prin Dispoziţia de plată nr. 155136 (anexa 51), astfel făcîndu-se formula contabilă:
Debit contul 5331 „Datorii faţă de fondul social” 3170 lei
Credit contul 2421 „Cont de decontare lei” 3170 lei
La fel se reflectă stingerea datorie faţă de buget privind impozitul pe venit din
salariu conform Dispoziţiei de plată trezorerială Nr. 100041 (anexa 52), reflectînd
formula contabilă :
Debit contul 5347 "Datorii privind impozitul pe venitul persoanelor fizice "
1300lei
Credit contul 2421 "Cont de decontare lei" 1300 lei
La momentul de faţă s-a majorat numărul întreprinderilor care desfăşoară o
activitate economică externă şi astfel înregistrează operaţiuni în valută străină.
Pentru generalizarea informaţiei privind existenţa şi mişcarea mijloacelor
băneşti în valută străină în conturile valutare din băncile de pe teritoriul Republicii
Moldova şi din străinătate, este destinat contul de activ 243 „Cont valutar”. În
debitul acestui cont se reflectă încasarea mijloacelor băneşti în valută străină, iar în
credit – utilizarea acestora. Soldul acestui cont este debitor şi reprezintă existenţa
mijloacelor băneşti în valută străină la finele perioadei de gestiune.
Evidenţa analitică la contul valutar se ţine pe fiecare valută în parte, deci la
„Efes Vitanta Moldova Brewery” contul valutar are următoarele subconturi:
2432 „ Cont valutar în dolari”
2434 „Cont valutar în ruble ruseşti”
2435 „Cont valutar în grivne”
2437 „Cont valutar în euro”
53
De exemplu la întreprinderea analizată se efectuează transferul pentru importul
de bere beneficiarului ZAO Pivovarnea Moscova Efes conform Dispoziţiei de plată
Nr. 210044 (anexa 53) şi Cartelei de plată Nr. 4800 (anexa 54) ,deci poate fi
efectuată formula contabilă:
Debit contul 2242 „Avansuri pe termen scurt acordate în străinătate”
26084$ (26084 $ *13,2122)= 344627,02 lei
Credit contul 2432 „Cont valutar în dolari” 26084$
Pentru efectuarea acestui transfer întreprinderea suportă cîteva comisioane
pentru serviciile acordate de către bancă , printre care este şi comisionul pentru
transferul prin intermediul sistemului interbancar SWIFT, astfel întocmindu-se
formula contabilă:
Debit contul 243 „Avansuri pe termen scurt pentru servicii” 58,17$
(58,17 $*13.2122=768,55 lei)
Credit contul 2432 „Cont valutar în dolari” 58,17$
În procesul de achitare inevitabil apare o perioadă de timp între momentul
expedierii produselor, prestării serviciilor, executării lucrărilor şi momentul achitării
lor. În acest timp cursul valutei naţionale câtre valuta străină se modifică, adică
apare diferenţa de curs. Diferenţa de curs este diferenţa care apare în rezultatul
reflectării în evidenţa contabilă la aceeaşi dată a operaţiei în valută străină raportată
la valuta naţională de diferite cursuri de schimb valutar.
Diferenţa de curs poate fi pozitivă şi negativă. Diferenţa de curs pozitivă de
reflectă în contul 622 „Venituri din activitatea financiară”, iar diferenţa de curs
negativă - la contul 722 „Cheltuieli ale activităţii financiare”.
Compania „Vitanta” în urma exemplului menţionat mai sus n-a înregistrat
diferenţă de curs valutar.
3.10 Contabilitatea capitalului propriu.
54
Capitalul propriu constituie sursa proprie de finanţare permanentă a activităţii
întreprinderii de către proprietari, adică mărimea rămasă în activele întreprinderii
după scăderea datoriilor, în componenţa căruia sunt incluse:
1 . Capitalul statutar.
2. Capitalul suplimentar.
3. Rezervele.
4. Profitul nerepartizat.
La determinarea capitalului propriu din mărimea acestuia se scad:
- capitalul nevărsat.
- capitalul retras.
- pierderea neacoperită.
Reflectarea corectă în evidenţa contabilă a tuturor elementelor componente ale
capitalului propriu, precum şi modificărilor acestora, este o condiţie extrem de
importantă atît pentru aprecierea adecvată a situaţiei financiare întreprinderii, la un
moment dat, cît şi pentru gestionarea ulterioară a acesteia. În componenţa capitalului
propriu o pondere importantă ocupă capitalul statutar.
Capitalul statutar reprezintă valoarea aporturilor proprietarilor întreprinderii
(acţionarilor, fondatorilor) la patrimoniul acesteia, depuse în contul achitării
acţiunilor (cotelor) pentru asigurarea activităţii statutare a întreprinderii. Prin alte
cuvinte, capitalul statutar poate fi numit capital de start, necesar întreprinderii pentru
desfăşurarea activităţii economico-financiare, care este constituit la înfiinţarea
societăţii fiind o condiţie a existenţei şi funcţionării acesteia şi determină valoarea
minimă a activelor sale nete care asigură interesele patrimoniale ale creditorilor şi
acţionarilor.
Capitalul social al societăţii pe acţiuni „Efes Vitanta Moldova Brewery” este
stabilit în statut (anexa 2.1 ) şi constituie 36198073 lei .
Capitalul social este divizat în 1447922 de acţiuni ordinare nominative
nematerializate. Toate acţiunile ordinare clasa întîi au aceeaşi valoare nominală de
25 lei. Acţiunile întreprinderii sînt distribuite astfel:
55
- Efes Brewieries Internaţional Group – 96,504 %
- Persoane fizice – 3,496%
Conform planului de conturi contabile pentru generalizarea informaţiei privind
situaţia şi mişcarea capitalului statutar este destinat contul de pasiv 311 „Capital
propriu”. În credit se reflectă mărimea capitalului anunţat în documentele de
constituire, iar în debit – micşorarea lui. Soldul este creditor şi reflectă mărimea
capitalului statutar la finele perioadei de gestiune.
La fondarea societăţii pe acţiuni „Efes Vitanta Moldova Brewery” înregistrările
în contul 311 „Capital statutar” s-au făcut după înregistrarea de stat a întreprinderii
în modul stabilit de legislaţie. La suma mijloacelor băneşti depuse în contul achitării
capitalului statutar s-a întocmit formula contabilă:
Debit contul 242 ”Cont de decontare” – 36198073 lei
Credit contul 311 „Capital statutar” – 36198073 lei
Evidenţa analitică a capitalului statutar se ţine pe fondatori (acţionari, asociaţi).
Din operaţiile de creştere a capitalului statutar rezultă capitalul suplimentar,
care reprezintă diferenţa dintre preţul de emisiune al acţiunilor (preţul de piaţă) şi
valoarea nominală a acestora. În practică se întîlneşte rar situaţia, în care valoarea de
emisiune a noilor acţiuni corespunde valorii nominale.
E necesar de menţionat, că deoarece compania este o întreprindere mixtă, deci
la fondarea ei au fost utilizate aporturi în valută străină, în aşa fel apare cursul de
schimb a valutei străine în raport cu leul moldovenesc în direcţia creşterii sau
scăderii.
În primul caz apar diferenţe de curs pozitive, care se referă la majorarea
capitalului suplimentar şi se reflectă în creditul contului 312 „Capital suplimentar”,
în cel de al doilea caz – diferenţe de curs negative, care se referă la micşorarea
capitalului suplimentar şi se reflectă în debitul aceluiaşi cont. La S.A. „Efes Vitanta
Moldova Brewery” capitalul suplimentar constituie 554331 lei.
O formă de manifestare a capitalului propriu se consideră rezervele pe motiv că
satisfac necesităţi de finanţare şi reprezintă beneficii capitalizate. Rezervele sunt
apreciate ca măsuri de precauţie raţională de asigurare a desfăşurării continue şi
56
normale a activităţii economico-financiare şi, astfel, constituie o realizare a
principiului prudenţei în contabilitate.
Spre deosebire de capital statutar, rezervele nu sunt generatoare de dividende.
După modul de constituire şi utilizare în cadrul întreprinderii analizate
rezervele se structurează astfel:
Rezerve statutare se constituie anual din profitul net conform prevederilor
din statutul societăţii în valoare de 15% din capitalul ei social şi se formează prin
prelevări anuale din profitul net pînă la atingerea mărimii date. Mărimea prelevărilor
anuale se stabileşte de 5% din venitul net al societăţii.
Alte rezerve pot fi constituite facultativ pe seama profitului net, potrivit
deciziei adunării generale a acţionarilor sau asociaţilor.
Capitalul de rezervă se plasează în active cu lichiditate înaltă, fapt care asigură
folosirea lui în orice moment şi se foloseşte numai în cazul insuficienţei profitului şi
a mijloacelor fondurilor speciale ale societăţii. Mijloacele capitalului de rezervă se
folosesc pentru achitarea dividendelor, fondul de stimulare materială, acordarea
premiilor şi ajutoarelor materiale personalului.
Contabilitatea sintetică a rezervei se ţine cu ajutorul conturilor clasei 32
„Rezerve”. Sunt conturi de pasiv, în credit – formarea rezervelor, în debit —
utilizarea lor.
Rezervele SA „Efes Vitanta „ se grupează în 2 categorii fiind destinate
conturile:
322 „Rezerve prevăzute de statut”.
323 „ Alte rezerve ".
Formarea rezervei se reflectă conform statutului:
Debit contul 332 „Profit nerepartizat (pierdere neacoperită) al anilor precedenţi”
- 66107744 lei
Credit contul 322„Rezerve prevăzute de statut” – 66107744 lei
Profitul nerepartizat reprezintă o parte din capitalul propriu care nu a fost
utilizat sau repartizat între proprietarii întreprinderii sub formă de dividende sau
venituri din participaţii .
57
3.11 Contabilitatea datoriilor.
Multitudinea de relaţii cu mediul extern al întreprinderii generează situaţii cînd
ea are anumite angajamente de ordin financiar, numite datorii. Contabilitatea
datoriilor se face prin intermediul a două clase de conturi 4 şi 5, în dependenţă de
termen.
În cazul apelării unui credit în valută, întreprindere îşi generează datorii
financiare. Faptul că este valutar, cauzează apariţia unor diferenţe de curs valutar,
informaţia lunară despre care este expediată de bancă întreprinderii după fiecare lună
în forma unui Extras bancar (anexa). Aceste diferenţe se înregistrează în jurnalul
order pe contul 4116, fie la venituri, fie la cheltuieli financiare, după cum urmează:
Debit contul 4116 „Credit bancar pe termen lung EUR” – diferenţa favorabilă
Credit contul 6223 „Venituri din diferenţe de curs valutar”
şi
Debit contul 7223 „Cheltuieli din diferenţe de curs valutar”- diferenţa
nefavorabilă
Credit contul 4116 „Credit bancar pe termen lung EUR”
Similar se înregistrează soldul lunar de pe conturile datoriilor financiare pe
termen scurt.
Alte datorii pe termen lung sunt acelea calculate. Ele pot apărea şi în cazul
diferenţelor temporare impozabile. De exemplu, după efectuarea corecţiilor privind
venitul impozabil, suma datoriilor amînate privind impozitul pe venit, formula va fi
astfel:
Debit contul 731 „Cheltuieli (economii) privind impozitul pe venit”
Credit contul 425 „Datorii amînate privind impozitul pe venit”
La folosirea scutirilor pe impozit pe venit se alcătuieşte formula:
Debit contul 5341 „Datorii privind impozitul pe venit”
Credit contul 423 „Finanţări şi încasări cu destinaţie specială”
58
Cel mai des, în activitatea operaţională, întreprinderea în cadrul cu clienţii şi
furnizorii capătă datorii comerciale, care constau din datorii şi avansuri. Deosebirea
constă în esenţa lor, datoriile avînd un caracter pur material, avansurile fiind cu
caracter nemijlocit monetar. Orice procurare de mărfuri şi materiale la Î.M. ”Efes
Vitanta Moldova Brewery” S.A. se înregistrează prin contul 521 „Datorii pe termen
scurt privind facturile comerciale”, care are subconturile:
5211 „Facturi de achitat în ţară”
5212 „Facturi de achitat peste hotare”
5213 „Datorii privind servicii aferente”
De exemplu, la procurarea materialelor, în baza facturii fiscale (anexa 17)
se înregistrează:
Debit contul 211100 „Materii prime şi materiale de bază la depozit”
30732,00lei
Debit contul 5342 „Datorii privind TVA” 6146,40lei
Credit contul 5211 „Facturi de achitat în ţară” 36878,40lei
Observăm că procurarea duce imediat la micşorarea datoriei faţă de buget
privind taxa pe valoarea adăugată. Evidenţa procurărilor se duce în Registrul lunar
al procurărilor, avînd şi denumirea de Jurnal pe debitul contului 5342. Într-un
compartiment aparte în fiecare lună se înregistrează cumpărăturile efectuate prin
import.
O altă componentă a datoriilor comerciale sunt avansurile primite, care se
înregistrează prin intermediul contului 523 „Avansuri pe termen scurt primite” şi are
aceleaşi subconturi ca şi contul 521. Ele apar în cadrul operaţiunilor de vînzare cu
plată preliminară, după cum urmează:
Debit contul 2421 „Cont de decontare (lei)”
Credit contul 5231 „Avansuri pe termen scurt primite (lei)”
La 1/6 din suma primită formează formula contabilă, pentru a reflecta TVA
aferentă:
59
Debit contul 225 „Creanţe pe termen scurt privind decontările cu bugetul”
Credit contul 5342 „Datorii bugetului privind TVA”
Utilizarea avansului se debitează cu creanţa apărută în momentul constatării
veniturilor. Evidenţa se duce pe fiecare debitor/creditor.
Debit contul 5231 „Avansuri pe termen scurt primite (lei)”
Credit contul 2211 „Creanţe pe termen scurt în ţară”
Pînă a achita salariul, întreprinderea se consideră datoare angajaţilor. Calcularea
salariului se face în creditul contului 531 „Datorii faţă de personal privind retribuirea
muncii”. Datoriile privind asigurările sociale se calculează în creditul contului 533.
Ca contribuabil a diferitor impozite şi taxe, întreprinderea poate avea datorii
faţă de buget. Subcontul 5341 „Datorii privind impozitul pe venit” se foloseşte în
operaţiile de calculare şi achitare a impozitului pe venit al persoanelor juridice. Cu
ajutorul lui se debitează contul 731.
Generalizarea informaţiei privind subcontul 5342 „Datorii privind TVA”, se
face folosind Jurnalul pe debitul contului 5342 şi Jurnalul pe creditul contului 5342.
Confruntarea sumelor lunare din aceste două jurnale, relevă informaţia privind
situaţia decontărilor cu bugetul. Lunar întreprinderea prezintă Declaraţia privind
TVA (anexa 57). De asemenea lunar se prezintă şi Declaraţia privind accizele
(anexa 57.1), calculată în baza datelor privind producţia accizabilă vîndută.
Un alt impozit la nivel de stat, impozitul pe bunurile imobiliare, are ca subcont
de evidenţă 5345 „Datorii privind impozitul pe bunurile imobiliare”. Spre exemplu
impozitul calculat în Forma BIJ (anexa 57.1) constituie 7532 lei. În jurnalului
automatizat derivă următoarea formulă:
Debit contul 7134 „Impozite, taxe şi alte plăţi, cu excepţia impozitului pe venit”
Credit contul 5345 „Datorii privind impozitul pe bunurile imobiliare” 7532 lei
Achitarea impozitului e înregistrată prin formula:
Debit contul 5345 „Datorii privind impozitul pe bunurile imobiliare”
Credit contul 2421 „Cont de decontare lei” 7532 lei
60
3.12 Contabilitatea consumurilor, cheltuielilor şi a veniturilor
Conform politicii de contabilitate, veniturile se constată odată cu trecerea
dreptului de proprietate la cumpărător sau client pentru realizarea produselor finite şi
a mărfurilor – în ziua descărcării, iar pentru efectuarea lucrărilor şi/sau prestarea
serviciilor – în ziua finisării lor şi predării lor clientului.
Expeditorului, la încărcarea mărfii i se înmînează factură fiscală (anexa 58),
exemplarul I rămîne la întreprindere. Observăm următoarea formulă contabilă
compusă aferentă acestei operaţiuni:
Debit contul 2211 „Creanţe pe termen scurt în ţară” 25603,44 lei
Credit contul 6111 „Venit din vînzări producţie” 12728,21 lei
Credit contul 5343 „Datorii privind accizele” 2208 lei
Credit contul 5342 „Datorii privind TVA” 2987,24 lei
Credit contul 21140 „Ambalaj în secţia produse finite” 7680 lei
La Î.M. ”Efes Vitanta Moldova Brewery” S.A. rezultatele privind consumurile
şi cheltuielile se generalizează în Dările de seamă 100 (anexa) şi 101 (anexa), iar
privind veniturile – în Darea de seamă 11. Pentru veniturile aferente altor activităţi
decît celei operaţionale se înregistrează în jurnale separate. De exemplu, din
activitatea de investiţii:
Debit contul 7212 „Cheltuieli privind ieşirea activelor materiale pe termen
lung”
Credit contul 1234 „Mijloace de transport”
Constatarea veniturilor, la lăsarea primului exemplar al facturii fiscale la
întreprindere şi înmînarea al II-lea exemplar cumpărătorului are loc prin formula:
Debit contul 229300 „Alte creanţe pe termen scurt privind realizarea fondurilor
fixe”
Credit contul 621200 „Venituri din realizarea fondurilor fixe”
Astfel această sumă se înregistrată şi în registrul pe contul 6212 „Venituri din
realizarea fondurilor fixe”.
61
Evidenţa analitică pe clienţi (cumpărători) a veniturilor se duce într-un registru
în mediu informatic (anexa 37.1), în care se înregistrează soldul iniţial, modificările
pe debit şi pe credit şi soldul final al decontărilor cu un client anumit.
Evident că preţul de vînzare este mai mare decît costul produselor finite, pentru
a aduce o recompensă antreprenorială şi pentru a dezvolta în continuare procesul de
producţie. Consumurile şi cheltuielile la Î.M. ”Efes Vitanta Moldova Brewery” S.A.
se clasifică după articole de calculaţie, ceea ce permite de a cunoaşte mărimea lor
pentru fiecare tip de produs şi fiecare obiect de evidenţă (anexa 59): materie primă şi
materiale de bază, semifabricate, deşeuri, combustibil, apă, energie, salariile
muncitorilor, contribuţii pentru asigurări sociale, consumuri indirecte de producţie
(anexa 37). Constatarea lor are loc în baza documentelor primare fişa-limită de
consum (anexa 19), foaia de parcurs (anexa ), actul de finisare a lucrărilor.
3.13 Calculaţia costului de producţie.
Calculaţia costului de producţie este un procedeu dificil, mai ales prin faptul că
reuneşte date ale tuturor subdiviziunilor întreprinderii, grupîndu-le după diferite
criterii necesare. Anume necesitatea de afla mărimea consumurilor pe obiecte de
evidenţă (secţii) şi obiecte de calculaţie (sortimente) a impus Î.M. ”Efes Vitanta
Moldova Brewery” S.A. de a clasifica consumurile pe articole de calculaţie. Metoda
de calculaţie a costului producţiei este pe faze (cu semifabricate), consumurile fiind
normate.
Procesul de calculaţie a costului începe prin determinarea rulajului materiilor
prime şi a materialelor. În baza informaţiei de pe subconturile 211 (anexa 61) se
determină aceste rulaje pe destinaţii – 811, 813, 712 etc. Pentru a determina
consumul de materiale şi circulaţia producţiei în curs de execuţie dintr-o secţie în
alta, la sfîrşitul fiecărei luni contabilului i se prezintă de către şefii de secţie
Rapoarte de producţie (anexa 37), ceea ce totodată permite de a verificate
consumurile efective cu datele din contabilitate. Eliberarea materiei prime de la
depozit în secţia fierbere are loc în baza Fişelor-limită (anexa 19). În cadrul
procesului fierbere doar o parte din substanţa materiei prime, de exemplu malţ, se
regăseşte în produsul de mai departe (anexa 62). Se menţionează şi procentul
62
deşeurilor. Şeful de laborator totodată emite un Certificat privind consumul total al
materiei prime în secţia fierbere, ce confirmă calitatea întregului lot de materie
primă prelucrată. Mişcarea materiei prime în secţia dată se înregistrează într-un tabel
(anexa 63), stocul final fiind verificat printr-un proces înregistrat în Sechestrul de
inventariere a valorilor materiale (anexa 64).
Consumul de malţ în secţia fierbere:
Debit contul 2116 „Materie primă şi materiale în producţie” 2646608,3 lei
Credit contul 2111 „Materie primă şi materiale la depozit”
În costul de producţie va fi luată în calcul altă sumă, efectiv consumată:
Debit contul 811010secţia_fierbere „Producţia de bază” 2624302,5 lei
Credit contul 2116 „Materie primă şi materiale în producţie”
Total consumuri de materie primă şi materiale auxiliare constituie:
Debit contul 811010secţia_fierbere „Producţia de bază”
3065341,17 lei
Debit contul 811030secţia_fierbere „Producţia de bază (materiale auxiliare direct)”
31313,41 lei
Credit contul 2116 „Materie primă şi materiale în producţie” 3096654,58 lei
Deşeurile de malţ de la fierbere se scad din consumuri directe (anexa 65):
Debit contul 211200 „Deşeuri” 687,42 lei
Credit contul 811010secţia_fierbere „Producţia de bază”
La realizarea deşeurilor:
Debit contul 714 „Alte cheltuieli operaţionale” 687,42 lei (constatarea
costului)
Credit contul 2112 „Deşeuri”
şi
Debit contul 229 „Alte creanţe pe termen scurt” 687 lei (constatarea
veniturilor)
Credit contul 612 „Alte venituri operaţionale” (anexa 59)
63
Sumate toate consumurile de materii prime de bază şi auxiliare, se transpune
această valoare secţiei de fermentare şi fermentare suplimentară, prin cantitatea de
must predată, de exemplu marca Chişinău 288120 dal la suma de 2343217,78 lei, iar
total 365560 dal, suma de 3096654,58 lei. În baza Raportului de producţie al secţiei
fermentare şi fermentare suplimentară (anexa 37) se determină stocul de producţie
în curs de execuţie, care poate fi numai în secţia dată (anexa ).
Următoarea treaptă în procesul de producţie este filtrarea berii, unde se
consumă materiale auxiliare. Cantitatea totală de bere filtrată de 396770 dal se
înscrie în Consumuri directe de materiale auxiliare (anexa 66). Verificarea soldului
final din darea de seamă privind mişcarea materialelor auxiliare (anexa 66.1) se
perfectează într-un Sechestru de inventariere a materialelor auxiliare (anexa 66.2).
La îmbutelierea berii, nu au loc consumuri directe de materie primă, ci doar de
materiale auxiliare. Evidenţa lor se ţine în darea de seamă privind Mişcarea
materialelor auxiliare în secţia îmbuteliere (anexa 67). Consumurile de aceste
materiale se înregistrează tot la producţia de bază:
Debit contul 811 „Producţia de bază” 709291,93 lei
Credit contul 2116 „Materie primă şi materiale în producţie”
În cadrul acestei secţii este normat rebutul de ambalaj (sticle), şi masa de vase
stricate se vinde la reciclare. Însă masa normată a unei sticle stricate e determinată
pe fiecare tip. În Darea de seamă privind circulaţia buteliilor rebutate e scrisă masa
totală (85 kg).
Următoarele articole de calculaţie sunt energia electrică, termică, frigorifică, aer
comprimat, apa consumată. Evidenţa lor se duce în baza aparatelor de măsură şi
control instalate în secţii pe grupe de utilaje, fiind normat consumul pe tipuri de
produse. Rapoartele privind consumuri (anexa 68) pe tipuri de energie sunt
prezentate de şefii secţiilor date.
Salariul de bază al muncitorilor se generalizează în Borderoul de calcul al
salariului la nivel de întreprindere (anexa 31) pe subconturi, inclusiv pe secţii.
Calculaţia costului produselor din activităţile auxiliare se determină în funcţie
de materialele consumate, retribuirea muncitorilor şi a cheltuielilor aferente.
64
Consumurile indirecte, formate preponderent de uzura mijloacelor fixe se
reflectă în baza datelor privind mijloacele fixe.
Pe tipuri de produse, articolele de calculaţie se repartizează în dependenţă de
volumul de producţie anumită. Rezultatele se determină prin Calcularea costului
producţiei (anexa 59)
3.14 Structura şi modul de întocmire a rapoartelor financiare.
Întocmirea rapoartelor financiare constituie principala etapă de finalizare a
procesului contabil. Rapoartele financiare constituie un sistem de indicatori
interdependenţi, care caracterizează activitatea economică a întreprinderilor
desfăşurată în cursul perioadei de gestiune. Rapoartele financiare se întocmesc
conform formularelor-tip aprobate de Ministerul Finanţelor, se prezintă în termenele
prevăzute de legislaţia Republicii Moldova şi cuprind:
Bilanţul contabil (formularul nr. 1)
Raportul privind rezultatele financiare (formularul nr.2)
Raportul privind fluxul capitalului propriu (formularul nr.3)
Raportul privind fluxul mijloacelor băneşti (formularul nr.4)
Nota explicativă şi anexele respective.
Rapoartele financiare, cu excepţia Raportului privind fluxul mijloacelor băneşti,
se întocmeşte după metoda specializării exerciţiilor, potrivit căreia în contabilitate se
determină activele, datoriile şi capitalul propriu. Veniturile şi cheltuielile se constată
în acea perioadă de gestiune, în care s-au înregistrat.
Pentru întocmirea unor rapoarte financiare veridice din punct de vedere
economic, la întreprindere se desfăşoară o activitate amplă de pregătire, care constă
în reflectarea oportună, integrală şi obiectivă a datelor incluse în rapoartele
financiare. În aceste scopuri se determină succesiunea îndeplinirii procedurii
contabile finale, care cuprinde următoarele etape:
I. Analiza operaţiunilor economice şi reflectarea acestora in registrele
contabile.
65
II. Inventarierea totală a patrimoniului şi datoriilor.
III. Completarea Cărţii mari şi întocmirea balanţei de verificare.
IV. Închiderea conturilor la finele perioadei de gestiune.
V. Întocmirea rapoartelor financiare.
Deoarece SA „Efes Vitanta Moldova Brewery” contabilitatea se ţine în mod
automat, Cartea Mare se îndeplineşte atît manual cît şi automat, dar la finele
fiecărui trimestru se întocmeşte balanţa de verificare. Balanţa de verificare în primul
rând are ca rol să verifice corelaţia existentă între elementele conturilor sintetice şi
analitice, în conformitate cu principiul dublei înregistrări, iar , în al doilea rând,
realizează legătura dintre acestea şi rapoartele financiare.
Bilanţul contabil (anexa 69.1) reprezintă un raport financiar în care se reflectă
patrimoniul şi situaţia economico-financiară a întreprinderii la un moment dat.
Raportul privind rezultatele financiare (anexa 69.2) generalizează operaţiunile
economice efectuate într-un interval de timp concret, numit perioadă de gestiune. În
prezent Raportul privind rezultatele financiare se întocmeşte trimestrial cu total
cumulativ de la începutul anului de gestiune.
Tehnica de întocmire a Raportul privind rezultatele financiare constă în
completarea fiecărui rând în baza rulajelor aferente conturilor de venituri şi
cheltuieli din clasele 6 şi 7 ale Planului de conturi contabile. În procesul completării
raportului nominalizat, rezultatele financiare pozitive (profiturile) se înregistrează cu
cifre obişnuite, fără paranteze, iar cele negative (pierderile) - în paranteze.
Inventarierea totală a patrimoniului şi a datoriilor la Î.M. ”Efes Vitanta
Moldova Brewery” S.A. se efectuează odată pe an, de obicei la începutul lunii
noiembrie, în baza unui ordin emis de conducătorul întreprinderii.
Cartea mare conţine soldurile şi rulajul de bază al fiecărui cont la sfîrşitul
fiecărei luni. (anexa 70)
Raportul privind fluxul mijloacelor băneşti (anexa 69.3) este unul dintre
formularele principale ale rapoartelor financiare, în care se reflect toate modificările
intervenite în resursele financiare ale întreprinderii, din punctul de vedere al încasării
şi plăţii mijloacelor băneşti, în cursul perioadei de gestiune respective. Necesitatea
66
întocmirii Raportului privind fluxul mijloacelor băneşti este generată de utilizarea
principiului specializării exerciţiului în baza căruia se întocmesc alte rapoarte.
Conform acestui principiu, veniturile se contabilizează în momentul efectuării
operaţiunilor care conduc la obţinerea acestora (livrarea produselor, prestarea
serviciilor), indiferent de momentul plăţii. Cheltuielile cuprind valoarea
consumurilor şi cheltuielilor efective ale perioadei, fără a lua în consideraţie faptul
cînd au fost achitate. Astfel profitul realizat în cursul perioadei determinate nu este
legat direct de fluxul mijloacelor băneşti.
Informaţia conţinută în acest raport permite a aprecia capacitatea întreprinderii,
de a atrage şi a utiliza mijloace băneşti în cursul unei perioade determinate.
Modul de întocmire a Raportul privind fluxul mijloacelor băneşti este
reglementat de prevederile S.N.C. 5 „Prezentarea rapoartelor financiare” şi S.N.C.7
„Raportul privind fluxul mijloacelor băneşti”.
Conform cerinţelor S.N.C. 7, toţi agenţii economici din Republica Moldova
întocmesc Raportul privind fluxul mijloacelor băneşti prin metode directă, care
permite generalizarea în raport a tuturor încasărilor şi plăţilor reale ale mijloacelor
băneşti în baza registrelor contabile şi documentelor primare cu total cumulativ de la
începutul perioadei de gestiune.
Raportul privind fluxul capitalului propriu (anexa 69.4)constituie o parte
componentă a rapoartelor financiare obligatorii. Evidenţierea indicatorilor privind
fluxul capitalului propriu într-un formular separat este legat de importanţa acestei
informaţii pentru diferiţi utilizatori, în special, pentru proprietarii întreprinderii.
Conform prevederilor SNC 5 „Prezentarea rapoartelor financiare”
întreprinderile întocmesc anexele la raportul financiar anual:
Anexa la Bilanţul Contabil (formularul nr. 5)
Anexa la Raportul privind rezultatele financiare (formularul nr. 6)
Anexa la bilanţul contabil (anexa 69.5) fiind o parte componentă a Raportului
financiar se întocmeşte potrivit unui formular unic stabilit de Ministerul Finanţelor,
în care se sistematizează informaţiile dezvăluite din Bilanţ , grupîndu-se în cinci
capitole şi doua note informative :
67
date generale
existenţa şi mişcarea activelor pe termen lung
existenţa şi mişcarea activelor curente
starea datoriilor pe termen scurt
notă informativă privind valorile şi datoriile contabilizate în conturi
extrabilanţiere
notă informativă privind avansurile şi investiţiile acordate şi primite ,
decontările cu clienţii externi.
Drept baza pentru întocmirea Anexei servesc datele conturilor sintetice şi
subconturilor a activelor şi pasivelor .
Anexa la Raportul privind rezultatele financiare (anexa 69.6) are ca
obiectiv prezentarea detaliată a competenţei veniturilor şi cheltuielilor pe tipuri de
activităţi ale întreprinderii reflectate în Raportul privind rezultatele financiare.
68
Concluzie
În urma efectuării practicii la Î.M. ”Efes Vitanta Moldova Brewery” S.A. se
creează impresia unui mecanism bine chibzuit. O istorie mai mare de un secol a
acestei întreprinderi a format un colectiv atent şi productiv. În cadrul întregii
întreprinderi funcţionează un robust mecanism de delegări de drepturi şi obligaţii,
care e vital necesar în condiţiile cînd numărul mediu scriptic al muncitorilor
depăşeşte 481 de oameni şi teritoriul de 7 ha. Ca rezultat financiar principal
menţionăm investiţiile majore şi rezultatul pozitiv obţinut.
În ceea ce priveşte subdiviziunea Contabilitate, observăm o repartizare atît
teritorială, cît şi pur şi simplu a cîmpului de activitate în sistemul contabil al
întreprinderii.
Ca puncte forte menţionăm:
1. Informatizarea contabilităţii, inclusiv la nivele aproape iniţiale (secţii);
2. Planificare fiscală eficientă, cu caracter extensiv (majorarea plasărilor în
mijloace de producţie, în retribuirea muncii, în scopul căpătării înlesnirilor prevăzute
de legislaţia în vigoare);
3. Întocmirea documentelor generalizatoare şi pe suport de hîrtie (manuscris),
acesta poate fi şi un punct slab.
4. Încheierea unui contract de furnizare a documentelor de strictă evidenţă cu
întreprindere poligrafică.
69
5. Efectuarea lunară a inventarierii în secţii.
6. Organizarea eficientă a lucrărilor de arhivă, conform legislaţiei.
7. Evitarea constituirii rezervelor pentru plăţi preliminare la contul 538, astfel
că venitul impozabil se micşorează.
8. Gruparea reciprocă a datelor despre datorii debitoare şi creditoare.
În ceea ce priveşte stimularea angajaţilor, se iau în consideraţie interesele atît a
întregii întreprinderii, cît şi a fiecărui angajat în particular, prin organizarea unei
microstructuri favorabile firii umane muncitoare.
Ca puncte slabe ale contabilităţii putem menţiona:
1. Folosirea doar a două metode de calcul a uzurii mijloacelor fixe.
2. Folosirea unui cont intermediar 2243 la stingerea datoriilor (însă în
condiţiile evidenţei automatizate acesta poate fi şi un avantaj).
3. Evidenţa atît automatizată, cît şi în mod manuscris implică o manoperă mai
mare, respectiv şi cheltuieli privind salariile mai mari.
Din punct de vedere al respectării legislaţiei contabile şi fiscale putem evidenţia
sistemul contabil al Î.M. ”Efes Vitanta Moldova Brewery” S.A. ca fiind unul cu
posibilităţi de a fi de reper pentru noii specialişti.
70
Bibliografie
I. Acte legislative şi normative
1.1Legea contabilităţii nr.426-XIII din 4 aprilie 1995 // Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr.28 din 25.05.1995, cu modificările şi completările ulterioare.1.2Legea Republicii Moldova cu privire la antreprenoriat şi întreprinderi nr.845-XII din 3.01.19921.3. Legea Republicii Moldova Privind investiţiile străine, nr.998-XII din 01.04.98, cu modificările şi completările ulterioare.1.4. Legea cu privire la societăţile pe acţiuni nr.1134-XIII din 02.04.19975. Standardele Naţionale de Contabilitate ale Republicii Moldova.6. Regulamentul cu privire la modul de evidenţă şi calculare a uzurii mijloacelor
fixe in scopul impozitării din 29.01.2001.7. Codul fiscal al Republicii Moldova, nr. 1167 din 24.04.97.1.8. Regulamentul cu privire la detaşarea angajaţilor întreprinderilor, instituţiilor şi organizaţiilor din Republica Moldova, Hot. Guv. nr.836 din 24.06.2002.1.9. Regulamentul privind decontările fără numerar în Republica Moldova nr.25/11-02 din 12.07.1996
II.Manuale, monografii, cărţi, broşuri
2.1. Corespondenţa conturilor contabile conform prevederilor S.N.C. şi Codului Fiscal / Alexandru Nederiţa. - Chişinău: Contabilitate şi audit, 2007. - 640 p.
2.2. Nederiţă, Bucur V., Cărăuş M. şi co-autori “Contabilitate financiară” ediţia I şi ediţia II, Chişinău 1999, 2003.2.3. Nederiţă, Bucur V. , colectiv de autori “Noul sistem contabil”, Chişinău 1998.2.4. Zlatin Natalia “Contabilitatea constituirii şi lichidării unităţilor economice”, teză-autoreferat, Chişinău 2001.
III. Articole din presa periodică
3.1. Ţurcanu V. Implicaţiile principiului prudenţei asupra provizioanelor // Economica, 2006, nr. 4, p.53-62.
71