RAPORT DE SECURITATE “INSTALATIA POLICOMBUSTIBILI

S.C. ECOSAFE CONSULTING S.R.L. Ploiesti

Str. Penes Curcanu nr. 22, tel/fax: 0244 522675, mobile: 0743129202- 203, 0728085673- 675

J 29/2923/2008, C.I.F. RO 24646433, IBAN RO67 RZBR 0000 0600 1102 4498, Raiffeisen Bank

[email protected]

RAPORT DE SECURITATE

“INSTALATIA POLICOMBUSTIBILI”

RAFINARIA PETROBRAZI

- S.C. OMV PETROM S.A. -

COM. BRAZI, JUD. PRAHOVA

Contractor:

S.C. AMEC FOSTER WHEELER S.R.L.

Beneficiar:

S.C. OMV PETROM S.A. – RAFINARIA PETROBRAZI

– Ianuarie 2017 –

CUPRINS

INTRODUCERE pag. 1

CAP I. SISTEMUL DE MANAGEMENT SI ORGANIZAREA OBIECTIVULUI ÎN VEDEREA

PREVENIRII ACCIDENTELOR MAJORE

1.1. Politica de prevenire a accidentelor majore pag.8

1.2. Sistemul de management al securitatii pag.12

1.2.1. Generalitati pag.12

1.2.2. Organizare si personal pag.12

1.2.3. Identificarea si evaluarea pericolelor majore pag.14

1.2.4. Controlul operational pag.15

1.2.5. Managementul pentru modernizare pag.15

1.2.6.Planificarea pentru urgente pag.16

1.2.7. Monitorizarea performantei pag.17

1.2.8. Audit si analiza efectuata de management pag.19

1.2.9. Documente de reglementare ale actiunilor SSM pag. 20

CAP II. PREZENTAREA MEDIULUI ÎN CARE ESTE SITUAT OBIECTIVUL,

PREZENTAREA OBIECTIVULUI

2.1. Descrierea amplasamentului si a zonei in care se afla obiectivul pag.21

2.2. Geologie şi hidrologie pag.24

2.3. Topografie locală pag.24

2.4. Informatii despre temperatură, precipitatii, vânt dominant, conditii de transport si

difuzie a poluantilor pag.25

2.5. Identificarea instalatiilor, zonelor si a altor activităti ale obiectivului care ar putea

prezenta un pericol de accident major pag.26

2.6. Descrierea zonelor unde poate avea loc un accident major pag.32

2.7. Descrierea populatiei zonei (număr, structură, vulnerabilitate, aglomerări prezente

susceptibil a fi afectate. pag.33

CAP III. DESCRIEREA INSTALATIILOR

3.1. Descrierea activitătilor principale si a produselor apartinand acelor părti ale obiectivului

care au importantă din punctul de vedere al securitătii, a surselor de risc de

accident major si a conditiilor in care un astfel de accident major se poate produce,

măsuri preventive propuse pag.37

3.2. Descrierea metodelor si proceselor de operare pag.38

3.2.1. Descrierea procesului tehnologic pag.38

3.2.2. Conformarea cu cerintele BAT in domeniu pag.45

3.3. Descrierea substantelor periculoase pag.51

3.3.1. Inventarul substantelor periculoase pag.52

3.3.2. Caracteristicile substantelor periculoase pag.53

3.3.3. Comportamentul fizico-chimic in conditii normale si de accident pag.56

3.3.4. Compozitia materiilor prime si auxiliare pag.57

3.3.5. Compozitia produselor finite pag.58

CAP IV. IDENTIFICAREA SI ANALIZA RISCURILOR ACCIDENTALE SI METODELE DE

PREVENIRE

4.1. Identificarea substantelor periculoase in cantitati elevante pag.60

4.2. Identificarea si analiza riscurilor pag.61

4.2.1. Riscuri la pornirea si functionarea normala a instalatiei pag.60

4.2.2. Factori de risc, elemente vulnerabile si masuri necesare pag. 67

4.2.3. Analiza riscurilor accidentale si metode de prevenire pag. 69

4.3. Descrierea scenariilor posibile de accidente majore şi probabilitatea

producerii acestora pag.71

4.4. Evaluarea amplitudinii si a gravitătii consecintelor accidentelor majore pag.102

4.4.1. Clasificarea riscurilor pag.102

4.4.2. Analiza calitativa de risc pag.105

4.4.3. Analiza consecintelor accidentelor majore si metodologia de modelare

a dispersiei pag.109

4.4.4. Efectul Domino extern pag. 143

4.5. Descrierea parametrilor tehnici si a echipamentului utilizat pentru

siguranta instalatiilor pag.145

CAP V. MĂSURI DE PROTECTIE SI DE INTERVENTIE PENTRU LIMITAREA

CONSECINTELOR UNUI ACCIDENT

5.1. Descrierea echipamentului pentru limitarea consecintelor accidentelor pag.148

5.1.1. Instalatii de detectare, avertizare si semnalizare pag.149

5.1.2. Instalatii si dotari de stingere a incendiilor pag.152

5.1.3. Masuri prevazute contra propagarii incendiilor pag.154

5.2. Organizarea alertei si a interventiei pag.156

5.3. Descrierea resurselor mobilizabile, interne sau externe pag. 161

5.4. Rezumatul elementelor descrise la punctele 5.1, 5.2, 5.3 pag. 161

5.5. Concluzii generale, masuri si recomandari pag. 162

Bibliografie pag. 164

Planuri:

Schema bloc a procesului tehnologic – copie;

Plan de situatie sc. 1 :200 - copie ;

Plan retele de alimentare cu apa si canalizare sc.1 :200 - copie;

Plan amplasare instalatii PSI sc. 1 :200 – copie ;

Plan de interventie si evacuare sc.1 :200 – copie ;

Plan de detectie si alarmare foc si gaze sc.1 :200 – copie ;

Plan cladire substatie electrica si camera de comanda sc.1 :200 – copie ;

Plan clasificare arii periculoase sc.1 :200 – copie.

1

INTRODUCERE

TITULARUL ACTIVITATII

Titularul obiectivului analizat in prezentul Raport este SC OMV PETROM SA – RAFINARIA

PETROBRAZI cu sediul in Comuna Brazi, jud. Prahova, Str. Trandafirilor, nr. 65.

CATEGORIA DE ACTIVITATE

Instalatie de producere policombustibili

Cod CAEN: 2320 (rev.2 -1920) – Fabricarea produselor obtinute din prelucrarea titeiului

Categoria de activitate conform Anexei nr.1 a Legii nr.278/2013 privind emisiile industriale:

� 1.2. Rafinarea petrolului si a gazului

CONTEXT

Rafinaria Petrobrazi intra sub incidenta Legii nr.59/2016 privind controlul asupra

pericolelor de accident major în care sunt implicate substanţe periculoase, în categoria –

Amplasament de nivel superior.

In acest sens s-a elaborat Notificarea, Raportul de securitate, Planul de urgenţă

internă şi Planul de urgenţă externă realizat împreună cu ISU Prahova şi s-au transmis

autorităţilor (Agenţia Protecţia Mediului Prahova - Secretariatul de risc, Inspectoratul pentru

Situaţii de Urgenţă Prahova - Serviciu Protecţie Civilă).

Extras din Legea nr.59/2016 privind controlul asupra pericolelor de accident major în care

sunt implicate substanţe periculoase:

Art. 8

(1) Operatorul are obligaţia de a elabora un document potrivit prevederilor prevăzute în anexa

nr. 2, în care să prezinte politica sa de prevenire a accidentelor majore, denumită în continuare

PPAM, şi să garanteze că aceasta este implementată în mod corespunzător. PPAM trebuie să fie

elaborată astfel încât să asigure un nivel ridicat de protecţie a sănătăţii umane şi a mediului. Aceasta

cuprinde obiectivele globale şi principiile de acţiune ale operatorului, rolul şi responsabilitatea

gestionării, precum şi angajamentul privind îmbunătăţirea continuă a controlului pericolelor de

accident major şi trebuie să fie elaborată astfel încât să asigure un nivel ridicat de protecţie şi să fie

proporţională cu pericolele de accident major.

Art. 10

(1) Operatorul unui amplasament de nivel superior are obligaţia de a întocmi un raport de

securitate cu scopul:

a) de a demonstra că au fost puse în practică o PPAM şi un sistem de management al

securităţii pentru punerea în aplicare a acesteia, potrivit informaţiilor prevăzute în anexele nr. 2 şi 4;

b) de a demonstra că au fost identificate pericolele de accident major şi scenarii posibile de

accidente majore şi că au fost luate măsurile necesare pentru a se preveni astfel de accidente şi

pentru a se limita consecinţele acestora asupra sănătăţii umane şi asupra mediului;

c) de a demonstra că au fost luate în considerare securitatea şi fiabilitatea, adecvate în

proiectarea, construcţia, exploatarea şi întreţinerea oricărei instalaţii, zone de depozitare,

echipamente şi infrastructura aferente exploatării, care sunt legate de pericolele de accident major în

interiorul amplasamentului;

d) de a demonstra că planurile de urgenţă internă au fost elaborate şi de a furniza informaţii

care să permită întocmirea planului de urgenţă externă;

e) de a furniza suficiente informaţii autorităţilor competente prevăzute la art. 6 alin. (2) şi

autorităţilor administraţiei publice responsabile cu amenajarea teritoriului şi cu urbanismul, pentru a

2

permite luarea de decizii cu privire la localizarea sau dezvoltarea de noi activităţi în jurul

amplasamentelor existente.

AUTORUL RAPORTULUI DE SECURITATE

Autorul Raportului de Securitate este S.C. Ecosafe Consulting S.R.L. Ploiesti, societate

comerciala avand ca activitati principale: activitati de arhitectura, inginerie si servicii de consultanta in

domeniile ingineria mediului si gospodarirea apelor, avand urmatoarele atestari:

� Registrul National al al elaboratorilor de studii pentru Protecţia Mediului – Poz.74 - RM

(Raport de Mediu), RIM (Raport la Studiul de Impact asupra Mediului), BM (Bilant de Mediu), RA

(Raport de Amplasament).

� Certificat de Atestare nr. 65 pentru elaborarea documentatiilor in vederea obtinerii

Avizului / Autorizatiei de Gospodarire a Apelor.

� Certificat Certind – SR EN ISO 9001 / 2008 nr. 9377 C/2015 – Sistem de Management al

Calitatii

� Certificat Certind – SR EN ISO 14001/2005 nr. 4502 M/2015 –Sistem de Management al

Mediului

Specialistii SC ECOSAFE CONSULTING SRL. mai detin urmatoarele atestari:

� Registrul Naţional al elaboratorilor de studii pentru Protecţia Mediului – Poz. 75 – RM

(Raport de Mediu), RIM (Raport la studiul de Impact asupra Mediului), BM (Bilant de Mediu), RA

(Raport de Amplasament), RS (Raport de Securitate)

� Registrul Naţional al elaboratorilor de studii pentru Protecţia Mediului – Poz. 76 – RM

(Raport de Mediu), RIM (Raport la studiul de Impact asupra Mediului), BM (Bilant de Mediu), RA

(Raport de Amplasament), RS (Raport de Securitate).

SCOP

Raportul de securitate a fost intocmit in conformitate cu prevederile Legii nr.59/2016, HG

nr.1408/2008 Anexa 2 si Ordinul nr.142/2004.

Raportul de Securitate a fost elaborat in vederea identificării posibilelor surse de producere a

accidentelor majore si tratează din punct de vedere al securităţii aria amplasamentului si din jurul

obiectivului:

Instalatia de producere a Policombustibililor – Axens Policombustibili Technology

JUSTIFICAREA NECESITATII PROIECTULUI

In prezent, in cadrul Rafinariei Petrobrazi, principala sursa de olefine este instalatia FCC,

unde se separa fractia C4 in coloana de separare GV11. Fractia n-butan / butena din baza coloanei

GV11 este dirijata pentru obtinerea produsului LPG / Aragaz. Fractia de benzina usoara din

instalatia FCC, cu continut de olefine C5 este dirijata in alimentarea instalatiei TAME.

Prin urmare, o nouă instalație pentru oligomerizarea olefinelor usoare va fi realizata și

integrata în rafinărie, cu scopul de a crește valoarea fractiei de GPL, prin transformarea olefinelor din

fractiile usoare C4 și C5 in fractii de benzină și distilate medii.

Integrarea noii Instalatii de producere Policombustibili în rafinărie va permite:

� Conversia fractiei n-butan/butene din FCC (hidrodesulfurare benzina de cracare

catalitica), a fractiei C4 rafinat de la instalatia ETBE și a fractiei de benzina usoara de la FCC in

fractie de benzina si distilate medii prin procesul de oligomerizare a olefinelor C4 si C5.

� Dirijarea fractiei de distilate medii la obtinerea amestecurilor comerciale sau dirijarea ca

materie primă la instalatia Postratare Motorina FCC, ceea ce permite procesarea de materii prime

mai grele

� Dirijarea fractiei de poli-benzina pentru producerea benzinelor comerciale.

Capacitatea proiectata a Instalatiei de Policombustibili este de 600 de tone/zi (incluzand toate

fluxurile de alimentare), luandu-se in considerare 350 de zile de funcționare/an.

3

REFERINTE NORMATIVE - ACTE NORMATIVE IN VIGOARE

Legislatia Uniunii Europene in domeniul produselor face parte dintr-un proces amplu inceput

cu multi ani in urma. Aceasta are drept scop atingerea unor obiective importante:

� promovarea transferului liber al produselor chimice pe teritoriul UE;

� protectia sanatatii si sigurantei populatiei,a animalelor si a factorilor de mediu.

Aceste obiective regasite in Directiva UE privind prevenirea accidentelor majore produse in

industrie este Directiva 96 / 82 / CE “SEVESO” precum si “mecanismele de asistenta pentru

interventii” (Decizia nr.2001/ 792 / CE). De asemenea Comunitatea Europeana a semnat conventia

ONU privind impactul transfrontier al accidentelor industriale (Decizia nr.98 / 685 / CE) si

intentioneaza crearea unui fond European destinat dezastrelor naturale si al inundatiilor.

In acest sens UE functioneaza pe principiul unui echilibru care trebuie sa existe intre

protectia mediului si sanatatii consumatorului si a concurentei din cadrul industriei petrochimice. In

prima etapa au fost abordate doua principii:

• marketingul, pregatirea si folosirea unor substante periculoase, astfel incat sa se interzica

folosirea anumitor produse;

• stabilirea unor masuri stricte privind clasificarea, ambalarea si etichetarea substantelor si

preparatelor chimice periculoase.

In scopul prevenirii poluarii produsa de substantele periculoase, Comunitatea Europeana a

incheiat in 2001 Conventia de la Stockholm prin care s-a stabilit substantele si efectele daunatoare

ale acestora asupra organismelor vii.

Legislatia din Romania, aliniata la legislatia UE, referitoare la substantele chimice

periculoase:

� Ordin nr. 811/2010 privind aprobarea publicarii acceptarii anexei I amendate la Convenţia

privind efectele transfrontiere ale accidentelor industriale, adoptată la Helsinki la 17 martie 1992

� Regulament REACH privind clasificarea, etichetarea şi ambalarea substanţelor şi a

amestecurilor, de modificare şi de abrogare a Directivelor 67/548/CEE şi 1999/45/CE, precum şi de

modificare a Regulamentului (CE) nr. 1907/2006

� Legea nr.59/2016 privind controlul asupra pericolelor de accident major in care sunt

implicate substante periculoase

� Regulamentul CE nr.1272/2008 privind clasificarea, etichetarea si ambalarea substantelor

si a amestecurilor periculoase, de modificare si de abrogare a Directivelor 67/548/CEE si

19999/45/CE, precum si de modificare a Regulamentului CE nr.1907/2006

� H.G. nr.1408/2008 privind clasificarea, ambalarea si etichetarea substantelor periculoase;

� Ordinul nr. 1084/2003 privind aprobarea procedurilor de notificare a activitatilor care

prezinta pericole de producere a accidentelor majore in care sunt implicate substante periculoase si

respectiv, a accidentelor majore produse;

� Ordinul nr. 142/2004 – Ordin pentru aprobarea Procedurii de evaluare a Raportului de

securitate privind activitatile care prezinta pericole de producere a accidentelor majore in care sunt

implicate substante periculoase;

� Legea nr. 360/2003 – Lege privind regimul substantelor si preparatelor chimice

periculoase, modificata si completata cu Legea nr. 263 / 2005, republicata la data de 12 martie 2014;

� H.G. nr. 1022/2002 – Hotarare privind regimul produselor si serviciilor care pot pune in

pericol viata, sanatatea securitatea muncii si protectia mediului;

� Ordinul nr. 251/2005 – pentru organizarea si functionarea secretariatelor de risc privind

controlul activitatilor care prezinta pericole de accidente majore in care sunt implicate subsatnte

periculoase, modificata prin Ordinul nr. 3068/2012;

� Ordinul M.A.I. nr. 647/2005 – pentru aprobarea Normelor metodologice privind elaborarea

planurilor de urgenta in caz de accidente in care sunt implicate substante periculoase;

� H.G. 1058/2006 – Hotarare privind cerintele minime pentru imbunatatirea securitatii si

protectia sanatatii lucratorilor care pot fi expusi unui potential risc datorat atmosferelor explozive;

� H.G. 1091/2006 – Hotarare privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru locul

de munca

4

� Legea nr. 481/2004 – Legea protectiei civile, modificata cu Legea nr. 212/2006, Legea

nr.241/2007 si OUG nr.70/2009 ;

� Legea nr. 124/1995 – Legea privind apararea impotriva dezastrelor, cu modificari si

completari ulterioare;

� Legea nr. 307/2006 – Lege privind apararea impotriva incendiilor, modificata cu OUG

nr.70/2009, OUG nr.89/2014, Legea nr.170/2015, OUG nr.52/2015 si OUG nr.17/2016;

� Ordinul nr.3/2011 – Ordin pentru aprobarea Normelor metodologice de avizare si

autorizare privind securitatea la incendiu si protectia civila;

� H.G. 1088/2000 – Hotarare pentru aprobarea Regulamentului de aparare impotriva

incendiilor in masa ;

� Ordinul M.I. nr. 130/2007 – Ordin pentru aprobarea Metodologiei privind elaborarea

scenariilor de securitate la incendiu;

� Ordinul M.I. nr. 210/2007 – Ordin pentru aprobarea Metodologiei privind identificarea,

evaluarea si controlul riscurilor de incendiu, modificat cu Ordinul nr.663/2008;

� Ordinul nr. 163/2007 - pentru aprobarea Normelor generale de aparare impotriva

incendiilor

� Ordinul M.I. nr. 108/2001 – Ordin pentru aprobarea Dispozitiilor generale privind

reducerea riscurilor de incendiu generate de incarcarile electrostatice – DGPSI -004, modificat cu

Ordinul nr. 349/2004;

� O.M.A.I. nr. 1184/2006 – Ordin pentru aplicarea Normelor privind organizarea si

asigurarea activitatii de evacuare in situatii de urgenta;

� O.M.A.I. nr. 158/2007 - pentru aprobarea Criteriilor de performanta privind constituirea,

incadrarea si dotarea serviciilor private pentru situatii de urgenta;

� O.M.A.I. nr. 1259/2006 – pentru aprobarea Normei privind organizarea si asigurarea

activitatii de instiintare, avertizare, prealarmare si alarmare in situatii de protectie civila;

� O.M.A.I. nr. 132/2007 – pentru aprobarea metodologiei de elaborare a Planului de analiza

si acoperire a riscurilor si a Structurii cadru a Planului de analiza si acoperire a riscurilor;

� Legea nr. 15/2005 – pentru aprobarea OUG 21/2004 privind Sistemul National de

Management al Situatiilor de urgenta.

TERMENI SI DEFINITII

Accident – eveniment intamplator si neprevazut care poate duce la o stare de avarie sau

poate produce ranirea, mutilarea sau decesul.

Accident ecologic – eveniment produs ca urmare a unor urmari si neprevazute deversari /

emisii de substante /preparate periculoase /poluante,sub forma de vapori sau de energie rezultate

din desfasurarea unor activitati antropice necontrolate/bruste, prin care se deterioreaza sau se

distrug ecosistemele naturale si antropice.

Accident major – orice eveniment survenit cum ar fi o emisie de substante periculoase,un

incendiu sau o explozie, care rezulta din evolutii necontrolate in cursul exploatarii oricarui obiectiv si

care conduce la aparitia imediata sau intarziata a unor pericole grave asupra sanatatii populatiei si /

sau asupra mediului, in interiorul sau in exteriorul obiectivului si in care sunt implicate una sau mai

multe substante periculoase.

Actiune – ansamblul activitatilor desfasurate pentru realizarea prevenirii, protectiei si

interventiei.

Actiune preventiva – se refera la lucrari sau masuri stabilite pentru preintampinarea unor

evenimente ecologie.

Alarmare – activitatea prin care se avertizeaza personalul despre producerea unui pericol

sau iminenta producerii unui pericol, in scopul trecerii de indata si in mod organizat, la aplicarea

masurilor protectie si interventie.

Aspect de securitate – element al activitatilor, produselor sau serviciilor unei organizatii care

poate interactiona;

Avarie – deteriorare a unui sistem tehnic, evemiment sau incident care nu genereaza efecte

majore asupra mediului si / sau sanatatii oamenilor, dar au potential sa produca un eveminent major.

5

Celula pentru situatii de urgenta – colectiv constituit din factori de decizie din conducerea

societatii cu responsabilitati directe in coordonarea masurilor de limitare si inlaturare a consecintelor

unei situatii de urgenta.

Centrul operativ cu activitate temporara – colectiv de analiza si decizie compus din seful

obiectivului (sectie, atelier, instalatie) cu responsabilitati in coordonarea actiunilor de interventie din

sectorul propriu.

Control operational – adaptarea si punerea in aplicare a unor proceduri si instructiuni pentru

functionarea in conditii de siguranta,inclusiv intretinerea instalatiei, a proceselor tehnologice,a

echipamentului si intreruperile temporare din functinare.

Depozitare – prezenta unei cantitati de substante periculoase in scopul stocarii si /sau

pastrarii in conditii de siguranta.

Evaluare – estimarea urmarilor probabile, ale unor dezastre asupra elementelor expuse, a

volumului de actiuni si a necesarului de resurse.

Efect Domino – cresterea probabilitatii producerii unui accident major sau agravarea

consecintelor acestuia, prin amplasarea a cel putin doua obiective, dintre care unul este obiectiv cu

risc major, la distante suficient de mici sa se influenteze reciproc.

Evacuare – masura de protectie civila luata inainte, pe timpul sau dupa producerea unei

situatii de urgenta, la declararea starii de alerta, care consta in scoaterea din zonele afectate sau

potential a fi afectate, in mod organizat, a populatiei, a unor institutii publice, operatori economici,

animalelor, bunurilor materiale si in dispunerea lor in zone sau localitati care asigura conditii de

protectie si supravietuire.

Eveniment ecologic – exprima o abatere de la normele legale privind protectia mediului

inconjurator (depasirea limitelor legale sau interne ale unor parametri de mediu, aparitia unor poluari

accidentale, etc.)

Factori de risc – fenomen, proces sau complex de imprejurari congruente, in acelasi timp si

spatiu, care pot determina sau favoriza producerea unor tipuri de risc.

Fraza de pericol – exprima o descriere concisa a riscului prezentat de substante si preparate

chimice periculoase pentru om si mediul inconjurator.

Hazard – potentialul unui bun sau a unei situatii de a produce efecte adverse in anumite

circumstante, daunand sanatatii oamenilor sau mediului inconjurator.

Impact asupra mediului – orice modifiacre a mediului, daunatoare sau benefica, totala sau

partiala, care rezulta in urma actiunilor, produselor sau serviciilor unei organizatii.

Imbunatatire continua – proces de implementare si dezvoltare a Sistemului de Management

de Securitate pentru a obtine imbunatatirea performantei de securitate globala, in acord cu politica

organizatiei.

Interventie – ansamblul actiunilor care se desfasoara pentru prevenirea, localizarea limitarea

si inlaturarea pericolului si a urmarilor unui dezastru.

Interventie operativa – actiunile desfasurate, in timp oportun, de catre structurile

specializate in scopul

Mediu – mediul inconjurator in care functioneaza o organizatie, care include aerul, apa,

pamantul, resursele naturale, flora, fauna, fiintele uname si relatiile intre acestea.

Necoformitate – nesatisfacere unei conditii specificate.

Obiectiv – spatiul care se afla sub controlul titularului activitatii, unde sunt prezente

substante periculoase in una sau mai multe instalatii, inclusiv infrastructurile ori activitatile comune

sau conexe.

Obiectiv de securitate – tel general de securitate rezultat din politica de securitate, pe care

o organizatie isi propune sa-l atinga si care este cuantificat acolo unde acest lucru este posibil.

Organizatie – companie,societate comerciala, firma, întreprindere, operator, parte sau

combinatie a acestora, publica sau particulara cu raspundere limitata sau orice alt statut juridic , cu

propria sa structura functionala si administrativa.

Performanta de securitate – rezultate masurabile ale aplicarii sistemului de management de

mediu, legate de controlul organizatiei asupra aspetelor de mediu bazate pe politica, obiectivele si

tintele de mediu ale acesteia.

6

Pericol – proprietatea intrinseca a unei substante sau preperat chimic sau a unei stari fizice,

cu potential de a induce efecte negative asupra sanatatii populatiei si/sau asupra mediului.

Prezenta substantelor periculoase – prezenta efectiva sau anticipata a unor astfel de

substante in cadrul obiectivului sau prezenta acestora in cazul in care se considera ca pot fi generate

prin pierderea controlului asupra unui proces chimic industrial, in cantitati egale sau mai mari decat

cantitatile relevante.

Prag de alerta – concentratii de poluanti in aer, apa, sol sau in emisii, evacuari,care au rolul

de a avertiza auoritatile competenteasupra unui impact potential asupra mediului si care determina

declansarea unei monitorizari suplimentare si/sau reducerea concentratiilor de poluanti in

emisii/evacuari.

Politica de securitate – declararea de catre organizatie a intentiilor si principiilor sale

referitoare la performanta globala de mediu, care furnizeaza cadrul de actiune si de stabilire a

obiectivelor generale si obiectivelor specifice de mediu ale acesteia.

Poluarea accidentala – acele actiuni materiale sau umane, care pot produce ruperea

echilibrului ecologic sau dauneaza vietii, sanatatii, linistii si starii de confort a oamenilor,ori provoaca

pagube economiei tarii, prin modificarea factorilor naturali sau a celor creati prin activitati umane.

Procedura – set de instructiuni ce se indeplinesc pas cu pas, conducand la indeplinirea unui

proces.

Risc – probabilitatea ca un anumit efect specific sa se produca intr-o anumita perioada de

timp sau in anumite imprejurari.

Risc rezidual – riscul ramas dupa aplicarea msurilor de reducere a acestuia.

Sistem de management de securitate – componenta a sistemului de management general

care include structura organizatorica,activitatile de planificare, responsabilitatile, practicile,

procedurile, procesele si resursele pentru elaborarea, implementarea, realizarea, analizarea si

mentinerea politicii de securitate.

Situatie de urgenta – eveniment exceptional care prin amploare si intensitate ameninta viata

si sanatatea populatiei/personalului, mediul inconjurator, valorile materiale importante, iar pentru

restabilirea starii de normalitate sunt necesare adoptarea de masuri si actiuni urgente, alocarea de

resurse suplimentare simanagementul unitar al fortelor si mijloacelor implicate.

Substanta periculoasa – o substanta sau un amestec care intra sub incidenta partii 1 ori

este prevazuta/prevazut in partae a 2-a din anexa nr.1 la Legea nr.59/2016, inclusiv sub forma de

materie prima, produs, produs secundar, rezidual sau intermediar.

Siguranta – este un concept fundamental pentru toate domeniile de activitate umana. Este o

stare perceputa sau o calitate a unui sistem, astfel incat teoretic exista certitudinea nu se poate

intampla nimic rau sau sa sistemul sub efectul unor cerinte sau circumstante extraordinare, nu va

genera pericole sau stari diferite de cele asteptate.

Prevenirea poluarii – utilizarea unor procese, practici, sau procedee care impiedica, reduc

sau controleaza poluarea, care pot include reciclari, tratari, modificari ale proceselor, mecanismelor

de control, utilizarea eficienta a resurselor si inlocuirea materialelor cu impact negativ asupra

mediului .

Unitate de stocare – orice spatiu in care sunt depozitate substante periculoase.

Tinta – cerinta detaliata de performanta, cuantificata daca este posibil, care se poate aplica

ansamblului sau unei parti a organizatiei, rezultata din obiectivele de securitate si care trebuie

stabilita si indeplinita pentru atingerea acestor obiective.

Plan de urgenta interna – totalitatea masurilor cuntificate necesare a fi luate in interiorul

obiectivului in vederea limitarii si inlaturarii consecintelor in orice situatie care conduce la evolutii

necontrolate in cursul exploatarii obiectivelor, ce pun in pericol sanatatea personalului si / sau

calitatea mediului pe amplasament si in care sunt implicate una sau mai multe substante

periculoase.

Plan de urgenta externa – totalitatea masurilor necesare a fi luate in exteriorul obiectivului in

vederea limitarii si inlaturarii consecintelor in orice situatie care conduce la evolutii necontrolate in

cursul exploatarii obiectivelor, ce pun in pericol sanatatea personalului si / sau calitatea mediului pe

amplasament si in care sunt implicate una sau mai multe substante periculoase.

7

Urgenta interna – totalitatea masurilor necesar a fi luate in interiorul obiectivului in vederea

limitarii si inlaturarii consecintelor in orice situatie care conduce la evolutii necontrolate, in cursul

exploatarii obiectivelor ce pun in pericol sanatatea personalului si/sau calitatea mediului pe

amplasament si in care sunt implicate una sau mai multe substante periculoase.

Zona de risc – zona in care exista pericolul/probabilitatea producerii sau a actiunii unui

dezastru asupra elementelor expuse si/sau a unor distrugeri, pierderi, pagube ca urmare a acestei

actiuni.

DEFINITII UTILIZATE LA MODELAREA PERICOLELOR

Jet flame – combustia materialului eliberat la un moment dat printr-un orificiu.

Pool fire – combustia materialului evaporat din stratul de lichid situat la baza focului (balta

care arde)

UVCE (Unconfined Vapour Cloud Explosion)– explozia norului de vapori in spatiu nelimitat

CVCE (Confined Vapour Cloud Explosion) – explozia norului de vapori in spatiu limitat.

LFL (Lower Flammable Limit) – limita inferioara de explozie

LEL (Lower Explosive Limit) – limita inferioara de aprindere

IDLH (Immediately Dangerous to Life or Health) – valoarea concentratiei cu pericol imediat

pentru viata si sanatate. Este limita pană la o expunere de 30 minute nu se pot cauza indivizilor

efecte adverse ireversibile, sau limita abilitatea individuala de a iesi din atmosfera periculoasa.

LC50 (Lethal Concentration) – concentratia substantei chimice in aer, care omoara 50% din

indivizii expusi intr-un interval de timp cuprind intre 0 - 4 ore. Aceasta valoare da o idee despre

relativa toxicitate a substantei.

EMERGENCY RESPONSE PLANNING GUIDELINES (ERPGs) sunt definite astfel:

ERPG -1: maximul concentratiei in aer sub care se crede ca aproape toti indivizii pot fi expusi

pana la o ora, fara a experimenta altceva decat efecte tranzitorii adverse pentru sanatate sau

perceptia clar definita a mirosurilor.

ERPG – 02: maximul concentratiei in aer sub care se crede ca aproape toti indivizii pot fi

expusi pana la o ora, fara a experimenta sau dezvolta efecte ireversibile sau alte efecte serioase

asupra sanatatii, sau simptome care pot limita abilitatea individului de a intreprinde actiuni de

protectie.

ERPG – 03: maximum concentratiei in aer sub care se crede ca aproape toti indivizii pot fi

expusi pana la o ora, fara a experimenta sau dezvolta efecte periculoase pentru viata si sanatate.

TEEL - 1, 2, 3 – Temporary Emergency Exposure Limits: au aceeasi semnificatie ca ERPG,

difera timpul de mediere (15 minute).

AEGL – 1, 2, 3 – Acute Exposure Guideline Levels: sunt concentratiile limita in jurul carora se

petrec aceleasi fenomene ca in cazul ERPG.

8

CAP I. SISTEMUL DE MANAGEMENT SI ORGANIZAREA OBIECTIVULUI IN

VEDEREA PREVENIRII ACCIDENTELOR MAJORE

1.1. Politica de prevenire a accidentelor majore

Rafinăria Petrobrazi având drept profil de activitate producerea de carburanţi şi produse

petrochimice folosind ca materie primă ţiţeiul, are o politică de prevenire a accidentelor majore

adecvată specificului său de activitate.

Politica de prevenire a accidentelor majore a Rafinariei Petrobrazi derivă din Politica

HSSE a OMV Petrom S.A. si din Politica HSSEQ specifica celor trei rafinarii ale grupului OMV -

Schwechat, Burghausen si Petrobrazi. Politica furnizeaza cadrul de acţiune şi de stabilire a

obiectivelor şi ţintelor în acest domeniu.

OMV Petrom S.A. are convingerea că toate accidentele pot fi prevenite şi reprezintă o

prioritate menţinerea riscurilor la cel mai redus nivel

Politica de prevenire a accidentelor majore este comunicata întregului personal în toate

departamentele Rafinariei Petrobrazi iar personalul este instruit si constientizat cu privire la

importanta respectarii cerintelor si angajamentelor asumate prin politica.

Politica de prevenire a accidentelor majore :

- defineste principiile generale ;

- identifica obiectivele generale care trebuie atinse in procesul de prevenire si control a

accidentelor majore, de asigurare a sigurantei locurilor de munca pentru toti cei care lucreaza pentru

OMV Petrom ;

- include angajamentele privind asumarea responsabilitatii privind atingerea obiectivelor ;

- include angajamente de prevenire a impactului activitatiilor asupra angajatilor, partilor

interesate si mediului ;

- include angajamente de imbunatatire continua a sistemului de management, prevenirea

poluarilor si incidentelor ;

Obiectivul prioritar al conducerii Rafinariei Petrobrazi este organizarea activităţilor de pe

platforma industrială a Rafinariei astfel incat sa se asigure condiţii de deplină siguranţă si condiţii de

risc minim, aplicand standarde exigente in domeniul sigurantei proceselor, mediului si sanatatii si

securitatii ocupationale (SSO).

Conducerea Rafinăriei îşi asumă răspunderea privind alocarea resurselor umane şi financiare

necesare realizării acestui obiectiv.

În acest scop, strategia conducerii rafinăriei privind managementul securităţii prevede

cultivarea cu perseverenţă a conceptului că NIMIC nu poate fi mai important, indiferent de poziţia

persoanei în ierarhia organizatorică a societăţii, decât luarea tuturor măsurilor preventive

pentru asigurarea funcţionării în condiţii de siguranţă a utilajelor şi instalaţiilor, în vederea

evitării unor accidente periculoase.

OMV Petrom S.A. are convingerea că toate accidentele pot fi prevenite şi reprezintă o

prioritate menţinerea riscurilor la cel mai redus nivel. Conducerea rafinăriei este conştientă de faptul

că amplasamentul, prin natura activităţii specifice poate constitui sursa unui accident major cu efecte

negative pentru angajaţi, public şi mediul natural, fapt pentru care îşi asumă responsabilitatea luării

tuturor măsurilor pentru controlul acestui pericol.

Pentru a duce la îndeplinire obiectivele acestei politici, Rafinăria Petrobrazi se angajează la:

• Menţinerea unui sistem eficient de Management al Securităţii integrat in Sistemul de

management al calitatii, mediului, energiei si al sanatatii si securitatii ocupationale,

• Furnizarea unei instruiri adecvate pentru toţi lucrătorii ;

• Asigurarea echipamentelor individuale de protecţie adecvate ;

• Raportarea şi înregistrarea tuturor incidentelor şi luarea măsurilor corective pentru a

elimina posibilitatea de repetare a acestora ;

9

• Reevaluarea riscurilor pentru toate locurile de muncă din cadrul Petrobrazi ;

• Asigurarea funcţionării echipamentelor tehnice în condiţii de siguranţă;

• Respectarea legislaţiei în vigoare şi a celorlalte cerinţe aplicabile ;

• Stabilirea de obiective şi ţinte măsurabile, acţiuni preventive pentru a asigura

îmbunătăţirea continuă a sistemului de management integrat ;

• Întărirea responsabilităţii directe a conducătorilor privind asigurarea respectării practicilor

de lucru în siguranţă ;

• Promovarea şi întărirea implicării vizibile a managementului în sprijinul practicilor de lucru

în siguranţă pe toate locurile de muncă.

Viziunea OMV Petrom S.A.

Rafinăria Petrobrazi îşi exprimă ferm angajamentul pentru Securitate şi Sănătate

Ocupaţională a tuturor angajaţilor, la locul de muncă, dar şi în afara lui, pentru a deveni cea mai

sigura rafinărie.

Principiile Securităţii şi Sănătăţii Ocupaţionale

1. Toate incidentele de muncă şi îmbolnăvirile profesionale pot şi trebuie să fie prevenite ;

2. Conducătorii sunt responsabili de performanţele din domeniul Securităţii şi Sănătăţii

Ocupaţionale ;

3. Implicarea şi instruirea tuturor lucrătorilor sunt elemente esenţiale pentru atingerea

excelenţei în domeniul Securităţii şi Sănătăţii Ocupaţionale ;

4. Fiecare dintre lucrători are un rol în prevenirea incidentelor şi îmbolnăvirilor ;

5. Excelenţa în domeniul Securităţii şi Sănătăţii Ocupaţionale este un suport al succesului în

afaceri;

6. Securitatea şi Sănătatea Ocupaţională trebuie să fie o componentă a tuturor proceselor

de conducere.

Politica de prevenire a accidentelor majore in Rafinaria Petrobrazi este expusa dupa cum urmeaza.

10

11

12

1.2. Sistemul de management al securitătii

1.2.1. Generalitati

Sistemul de Manangement al Securitatii (SMS) este implementat si integrat in cadrul

Sistemului de Management Calitate – Mediu - Sanatate ocupationala si securitatea muncii (SMI) în

conformitate cu cerinţele specificate în standardele SR EN ISO 9001:2008 şi SR EN ISO

14001:2005, SR OHSAS 18001 :2008 si SR EN ISO 50001 :2011.

Rafinaria Petrobrazi, din punct de vedere juridic şi organizaţional este unitate de lucru a OMV

PETROM SA. - Divizia Rafinare &Marketing - BU Rafinare&Petrochimice.

Cerinţele SMI se aplică tuturor proceselor şi instalaţiilor tehnologice care contribuie la

realizarea următoarelor produse:

- carburanţi si combustibili: benzină, motorina, petrol pentru aviaţie, fractie usoara de

reciclu, combustibil termic lichid, păcură;

- cocs de petrol, sulf de petrol;

- benzen, toluen, propan, propilena ;

- gaz petrolier lichefiat (aragaz);

- gaz petrolier lichefiat auto (GPL);

- utilităţi (energie electrica, energie termica, apa de put).

Obiectivele principale ale activităţii Rafinariei PETROBRAZI sunt fabricarea produselor

petroliere şi utilităţi. Actuala capacitate de prelucrare este de 5 mil. tone ţiţei /an. O parte din produse

(benzina, GPL - auto, motorina) sunt certificate de către Registrul Auto Roman (RAR) în conformitate

cu cerinţele legale.

Pentru implementarea, mentinerea si imbunatatirea SMI s-au parcurs urmatoarele etape:

- s-au identificat procesele;

- s-au determinat succesiunea si interacţiunea acestor procese;

- s-au determinat criteriile si metodele necesare pentru a se asigura ca atât operarea, cat si

controlul acestor procese sunt eficace;

- se asigura permanent disponibilitatea resurselor si informaţiilor necesare pentru operarea si

monitorizarea acestor procese;

- se monitorizează, se măsoară şi se analizează aceste procese;

- se implementează acţiunile necesare pentru a realiza rezultatele planificate şi îmbunătăţirea

continua a acestor procese.

Procesele sunt documentate in directive, standarde, norme, proceduri operaţionale,

regulamente, manuale de operare, instructiuni de lucru şi în alte documente ale SMI.

Procesele externalizate care influenţează conformitatea produsului sunt supravegheate prin:

- auditul de SMI al procesului externalizat;

- documentarea activităţilor ce se desfăşoară în cadrul procesului externalizat, la

interfaţa organizatorică între Rafinaria PETROBRAZI si celelalte divizii ale OMV PETROM;

- convenţii de securitatea muncii, protecţia împotriva incendiilor si protecţia mediului încheiate

cu furnizorii de servicii de mentenanţă;

- monitorizarea derularii activitatilor de prevenire si stingere incendii, epurare ape si

inspectie de laborator pentru produse si factori de mediu de catre serv Managementul Contractelor

de Servicii – Directia Procesele Afacerii ;

- instruirea proprietarilor de procese externalizate privind cerintele SMI.

1.2.2. Organizare si personal, rolul si responsabilitatile acestuia implicat in

managementul major la toate nivelurile organizatiei

Sunt definite rolurile, reponsabilitatea, autoritatea si interfetele dintre pozitiile cheie pentru

personalul care care conduce, executa si verifica activitati legate de manangementul securitatii.

De asemenea sunt definite abilitatile si competente necesare pentru personalul implicat in

aceste activitati si se asigura mentinerea acestora prin instruire si constientizare.

13

Tabel 1

Responsabilităţi Persoane responsabile

Stabilirea politicii in domeniul sanatatii, securitatii

ocupationale si de prevenire a accidentelor majore

Director BU Refining&Marketing

Director Operatiuni Petrobrazi

Director Administratie Petrobrazi

Stabilirea obiectivelor privind prevenirea accidentelor

majore




Alocarea resurselor necesare pentru prevenirea

accidentelor majore (inclusiv resurse umane)




Dezvoltarea si punerea în aplicare SMS Director BU Refining&Marketing



Numirea Responsabilul in domeniul managementului

securitatii



Identificarea pericolelor, analiza riscurilor si stabilirea

controalelor necesare

Directori pe functiuni

Director HSSE

Sefi sectii/servicii

Documentarea activitatilor relevante pentru siguranta

amplasamentului





Responsabilul in domeniul

managementului securitatii

Controlul operational Sefi sectii/servicii

Monitorizarea realizarii obiectivelor Director BU Refining&Petrochemicals






Verificarea respectarii cerintelor privind prevenirea

situatiilor de urgentă

Director HSSE

Director Procesele Afacerii

Serv. Privat pentru Situatii de Urgenta

Serv PPDSM

Evaluarea conformarii cu cerintelor legale in domeniul

situatiilor de urgenta

Director HSSE

Director Procesele Afacerii

Asigurarea imbunatatirii continue a activitatii de

prevenire a accidentelor majore







Asigurarea constientizarii personalului cu privire la

pericole si asigurarea conformitatii cu politica de

securitate a operatorului


Director HSSE

Sefi de sectii/servicii

Identificarea, inregistrarea si urmarirea actiunilor

corective sau de îmbunatatire


Sefi de departamente

Controlul de situatiilor anormale Director Productie

Director HSSE

14

Sefi sectii

Serviciul Privat pentru Situatii de Urgenta

Controlul situatiilor de urgenta Celula pentru situatii de urgenta

Identificarea nevoilor de instruire, furnizarea de formare

profesională, precum şi evaluarea eficacităţii instruirii

Sefii de sectii/servicii

Departamentul Resurse Umane

Planificarea si efectuarea instruirii personalului in

domeniul situatiilor de urgenta

Serv Privat pentru Situatii de Urgenta

Inspectorul in domeniul protectiei Civile

Sefii de sectii/servicii

Coordonarea punerii în aplicare a sistemului de

raportare, clasificare si investigare a incidentelor Director HSSE

Implicarea contractorilor in procesul de asigurare a

securitatii amplasamentului. Informarea contractorilor si

subcontractorilor despre riscurile de pe amplasament

Monitorizarea activitatilor contractorilor desfasurate pe

amplasament din punct de vedere al respectarii

cerintelor legale si ale sistemului de management al

securitatii.

Serv. PPDSM

Serv. Securitate

Serv. Protectia Mediului

Serv. Managementul contractelor

de Servicii

Serviciul privat pentru Situatii de Urgenta

Serviciul Privat pentru Situatii de Urgenta este serviciul care are ca sarcina principala

problema asigurarii securitatii in domeniul apararii impotriva incendiilor . Structura, organizarea si

dotarea SPSU sunt adaptate la nevoile si dimensiunile amplasamentului Rafinariei Petrobrazi.

Structura organizatorică a societăţii, structura de personal, nivelele de autoritate sunt

prezentate in organigrama rafinăriei. Descrierea funcţiilor din organigramă, calificarea, experienţa

necesară, atribuţiile şi responsabilităţile personalului sunt cuprinse in Regulamentul Intern şi in fişele

posturilor.

1.2.3 Identificare si evaluare pericolelor majore

Sistemul de management al securitatii include proceduri de identificare si evaluare a

pericolelor majore care povin din activitatile desfasurate pe amplasament, din manipularea

substantelor si materialelor utilizate si/sau produse de catre Rafinaria Petrobrazi sau de catre

contractori.

Identificarea pericolelor si evaluarea riscurilor este aplicata in toate etapele :

• dezvoltarea proiectului, executia proiectului, punerea in functiune si exploatarea;

• operarea in conditii normale, operatii de rutina si de non-rutina, in conditii de pornire ,

mentenanata si de oprire;

• situatii de urgenta si incidente, inclusiv cele care rezulta din erori de materiale,

componente sau evenimente externe, erori umane de operare;

• pericole provenite din dezafectare, demolare, abandonare si eliminare deseuri;

• pericole potentiale provenite din activitati trecute;

• pericolelor externe, inclusiv cele care rezultă din calamităţile naturale (inclusiv temperaturi

anormale, incendii, inundaţii, cutremur, vânturi puternice) si din actiuni rauvoitoare sau neautorizate;

Se analizeaza activitatile, tipurile de substante chimice periculoase folosite in procesul de

productie pentru identificarea aspectelor de mediu si pericolelor care pot genera situatii de urgenta

in care sunt implicate substante periculoase si se intocmesc planuri de urgenta specifice fiecarei

instalatii de pe amplasament.

Se elaboreaza Raportul de securitate pentru fiecare rafinarie de catre experti independenti.

Raportul de securitate cuprinde:

• informatii despre sistemul de management si de organizare a rafinariei pentru prevenirea

accidentelor majore in care sunt implicate substante periculoase;

• informatii despre amplasament;

• informatii despre activitati, produse, procese, instalatii, surse de risc;

15

• inventarul substantelor periculoase (identificare, cantitati, caracteristici fizice, chimice,

toxicologice, pericole asociate);

• identificarea riscurilor de accidente, descrierea scenariilor posibile evenimente majore cu

consecinte asupra factorilor de mediu si sanatatii si securitatii angajatilor si populatiei, probabilitatea

producerii, posibile cauze interne si externe;

• evaluarea amplitudinii si a gravitatii consecintelor accidentelor majore identificate;

• masuri de protectie si de interventie pentru limitarea consecintelor unui accident;

Raportul de securitate se revizuieste periodic si se actualizeaza o data la 5 ani sau ori de cate

ori apar noi circumstante (modificari ale instalatiilor/ proceselor sau ale naturii si cantitatii de

substante periculoase cu consecinte semnificative in cazul producerii unui accident major, modificari

legislative, cerinte ale autoritatilor.

Un raport de securitate modificat din care sunt excluse informatiile confidentiale este pus la

dispozitia publicului.

Se acorda atenţie lectiilor invatate din incidente anterioare, din experienta de exploatare a

instalatiilor, din rezultatul inspecţiile de siguranţă şi al auditurilor.

1.2.4. Control operational

Pe baza informatiilor care vin din etapa de identificare pericole si evaluare riscuri sunt

documentate in Manualul de operare OM1 pentru rafinarie, in manuale de operare OM2 ale fiecarei

instalatii tehnologice, proceduri si instructiuni de lucru care asigura exploatarea in conditii de

siguranta a rafinariei, a instalatiilor, a proceselor si echipamentelor. Prevederile acestor documente

se refera la:

- pornirea si oprirea normala, periodica a rafinariei si instalatiilor;

- toate fazele de operare in conditii normale, de testare, de mentenanta si inspectie;

- detectarea si raspunsul la abaterile de la conditiile normale de operare;

- operatiuni temporare sau speciale;

- operatiuni de urgenta.

Practicile de lucru sigure sunt definite pentru toate activittaile relevante pentru siguranta

operationala, de exemplu:

- predarea primirea schimbului;

- exploatarea si intretinerea instalatiilor;

- lucrari de revizii, reparatii si interventii (lucrul la inaltime, lucrul in spatii inchise, sapaturi;

- lucrul cu foc deschis;

- interlock by-pass;

- transportul si depozitarea marfurilor periculoase.

Documentele sunt disponibile la locurile de munca, iar personalul este instruit cu privire la

continutul acestora.

Manualele de operare, procedurile operationale si instructiunile de lucru sunt revizuite

periodic si de cate ori este necesar.

Se intocmescplanuri de actiuni cu responsabilitati clar alocate, termene si resurse pentru

orice fel de interventie, revizie si reparatie la instalatii, echipamente, utilaje.

Procesul de achizitii este un proces partial externalizat si este coordonat de Divizia

Operational Procurement Petrom.

Pentru orice tip de aprovizionare sunt clar stabilite cerintele pentru produsele/serviciile

aprovizionate si criteriile de selectie ale ofertelor din punct de vedere tehnic si comercial.

1.2.5 Manangementul schimbarilor

Sunt definite si implementate proceduri pentru planificarea si controlul modificarilor privind

personalul, instalatiile, procesele si variabilele de proces, materialele, echipamentele, procedurile,

software-ul, proiectul, modificari care sunt capabile sa afecteze controlul accidentelor majore.

Manangementul schimbarii acopera operatiile de schimbare permanente sau temporare sau urgente

si se refera la:

• Atribuirea responsabilitatilor şi autoritatii pentru initierea schimbării

16

• Identificarea şi documentarea modificarii propuse şi documentarea punerii în aplicare

• Identificarea şi analiza dacă este cazul, a oricăror implicatii a schimbarii propuse asupra

sigurantei

• Definirea, documentarea si implementarea măsurilor oportune de siguranţă, inclusiv a

informatiilor si necesitatilor de instruire a personalului, inclusiv actualizarea necesara a

documentatiei existente (manuale, proceduri, planuri, instructiuni, fise de post etc.)

• Definirea şi punerea în aplicare a procedurilor revizuite şi a masurilor corective , inclusiv a

monitorizarii/controlului ulterior al modificarii

1.2.6 Planificarea pentru urgente

• Planul de urgenta interna (PUI)

PUI este elaborat conform normelor metodologice emise de IGSU, pe baza informatiilor

cuprinse în raportul de securitate si cuprinde cel putin urmatoarele informatii:

- functiile autorizate si reponsabile pentru declansarea procedurilor de urgenta;

- persoana autorizata de a mentine comunicarea cu autoritatea responsabila pentru

aplicarea planului de urgenta externa;

- descrierea actiunilor care se intreprind pentru a controla conditiile sau evenimentele

(eliberare substante toxice, incendii, explozii) in care sunt implicate substante periculoase si a limita

consecintele acestora;

- masuri in vederea limitarii/reducerii riscurilor pentru sanatatea si securitatea personalului,

pentru factorii de mediu si integritatii bunurilor materiale;

- actiuni de alarmare;

- masuri pentru pregatirea personalului cu privire la sarcinile pe care trebuie sa le

indeplineasca in aceste situatii;

- masuri pentru asigurare de asistenta la actiunile de limitare si inlaturare a consecintelor in

afara amplasamentului.

PUI este evaluat, testat revizuit si actualizat periodic la un interval de cel mult 3 ani. La

evaluare se iau in considerare schimbarile care au loc in rafinarie.

Masurile prevazute in PUI se pun in aplicare in situatii de accident major cu substante

periculoase sau a unui eveniment necontrolat care poate, prin natura sa, sa conduca la un accident

major.

• Planul de urgenta specific (PUS)

Planurile de urgenta specifice se intocmesc pentru fiecare situatie de urgenta identificata si

dezvolta modul de actiune, masurile specifice pentru diminuarea efectelor negative si

responsabilitatile aferente fiecarei actiuni cerute de interventie.

• Planurile de protectie impotriva incendiilor

Planurile de protectie impotriva incendiilor se intocmesc conform cerintei legale si se refera la:

- Planul de evacuare a persoanelor in caz de incendiu (din cladiri);

- Planul de depozitare ai de evacuare a materialelor clasificate conform legii ca fiind

periculoase;

- Planul de interventie.

Planurile de protectie impotriva incendiilor se actualizeaza ori de cate ori este cazul, functie

de situatia reala.

• Planul de prevenire si combatere a poluarilor accidentale

Planul contine:

- modul de actionare in caz de producere a unei poluari accidentale sau a unui eveniment

care poate conduce la poluarea iminenta a surselor de apa;

- puncte critice din rafinarie de unde pot proveni poluari accidentale;

17

- cauzele posibile (accident, avarie, defectiune, manipulare, purjare, spalare, incarcare,

descarcare;

- masuri si lucrari necesare in vederea prevenirii poluarilor accidentale, termene si

responsabilitati.

Planul este reactualizat in functie de aparitia unor noi puncte critice.

• Informarea publicului

Rafinariile furnizeaza publicului care ar putea fi afectat de un accident major produs pe

amplasament informatii privind activitatile sale si modul de actiune in caz de accident.

Sunt puse la dispozitia publicului cel putin urmatoarele informatii:

- informatii privind activitatea amplasamentului (rafinariei);

- confirmarea faptului ca amplasamentul intra sub incidenta reglementarilor legale privind

prevenirea accidentelor majore in care sunt implicate substante periculoase;

- informatii despre activitate, despre substante;

- informatii despre natura pericolelor de accidente majore, inclusiv efecte potentiale asupra

populatiei si mediului;

- informatii despre cum se face avertizarea/alarmarea populatiei afectate;

- confirmarea faptului ca rafinaria intreprinde masuri adecvate pentru mentinerea legaturii

cu autoritatile pentru cooperarea si aplicarea instructiunilor primite de la serviciile de urgenta.

Informatiile sunt revizuite la 3 ani sau ori de cate ori apar modificari care ar putea avea

consecinte semnificative si sunt transmise publicului intr-un interval de timp care nu este mai mare

de 5 ani.

• Instruirea personalului

Angajatii, noii angajatii, contractorii/subcontractorii sunt instruiti in domeniul situatiilor de

urgenta in conformitate cu cerintele legale si cu procedurile specifice.

• Planificarea si executarea exercitiilor (simularilor) situatiilor de urgenta

Se efectueaza exercitii pentru simularea situatiilor de urgenta si aplicatii practice.

Se planifica exercitiile/simularile privind modul de interventie in cazul situatiilor de urgenta

astfel incat sa participe esalonat tot personalul dintr-un departament.

Situatiile de urgenta clasa A (urgenta locala) si situatiile de urgenta clasa B (urgenta pe

amplasament) de tipul accidentelor chimice sau a dispersiilor de substante toxice de incendiilor,

exploziilor, se testeaza cel putin o data pe an iar situatiile de urgenta de tip C care presupun efecte

in afara amplasamentului se testeaza cel putin o data la 3 ani. Programarea exercitiilor este avizata

si de ISU.

In urma executarii exercitiilor si aplicatiilor practice se evalueaza capacitatea de raspuns in

cazul unei situatii de urgenta. Se identifica actiuni de imbunatatire a capacitatii de raspuns ( mod de

actiune, dotare, documentare planuri de raspuns, proceduri ).

Fiecare exercitiu/ simulare se finalizeaza printr-un raport.

Se asigura evidenta exercitiilor/simularilor efectuate.

Anual dupa finalizarea executarii exercitiilor si pe baza rapoartelor emise, inspectorul de

protectie civila efectueaza o evaluare a PUI si prezinta un raport managementului si autoritatilor de

protectie civila si celor de protectie a mediului.

1.2.7 Monitorizarea performantei

Sunt stabiliti indicatori de performanta specifici fiecarui proces relevant pentru domeniul

securitatii amplasamentului.

Indicatorii sunt monitorizati si comparati cu obiectivele de siguranta prestabilite.

In analiza efectuata de managemntul societatii se evalueaza performanta rafinariei in

domeniul securitatii amplasamentului si se stabilesc masuri pentru imbunatatirea nivelului de

performanta.

18

Tabel 2

Proces Indicatori de performanta

Responsabilitatea

managementului

- Numar de obiective realizate/ total obiective stabilite

- Numar de actiuni realizate /nr. de actiuni stabilite de la analiza

anterioara

Controlul reglementarilor

şi înregistrarilor

- Numar de neconformitati identificate in anul curent cu ocazia

auditurilor interne / Numar de neconformitati identificate in anul anterior,

in cocordanta cu R ST 001

Audit intern - Numar de posibilitati de imbuntatire identificate in cadrul auditului SMI

Monitorizare şi

masurare

► Indicatori de performanta specifici masurarii şi monitorizarii

proactive:

- numarul sugestiilor de îmbunatatire a situatiei SSO venite din partea

angajatilor sau a reprezentatilor lor în CSSM şi a organizatiilor

sindicale, în urma consultarii acestora;

- numar de masuri realizate/ rezultate din constatari si pericolele;

- numar de incidente cu nivel ≥ 3 raportate in CARE cu costuri

calculate;

- numar de angajati instruiti pe managementul contractorilor;

- numar de contractori instruiti pe managementul contractorilor;

- numar de persoane instruite referitor la actiuni de siguranta in munca

pe care le pot lua angajatii;

- numar de audituri de siguranta care respecta totii indicatorii definiti

pentru auditul de siguranta.

Monitorizare şi

masurare

► Indicatori de performanta specifici masurarii şi monitorizarii reactive:

- numarul total de victime (decese, invaliditati, ITM);

- numarul total de zile de ITM înregistrate ca urmare a accidentelor de

munca sau a bolilor profesionale;

- numarul total al accidentelor uşoare (ITM);

- numar de incidente cu nivel ≥ 3 raportate in CARE cu costuri

calculate;

- numarul total al incidentelor periculoase.

Comunicarea - Numar de actiuni implementate in urma întâlnirilor dintre management

şi lucratori ( CSSM, etc);

- Penalitati primite de la autoritari( RON) datorita neraportarii in termenul

legal

Pregatire pentru situatii

de urgenta si capacitate

de raspuns

- Numar de simulari (din an);

- Numar de actiuni realizate la termen rezultate din simulari /Numar

total de actiuni rezultate din simulare.

Cerinte legale si alte

cerinte

- Numar de neconformitati identificate in cadrul auditurilor;

interne avand drept cauza nerespectarea cerintelor legale

Control operational Numar de actiuni identificate in auditurile de siguranta si Near Miss-uri/

Numar de actiuni inchise;

- Numar de audituri de siguranta efectuate / numar de audituri de

siguranta planificate;

- Numar de constatari / pericole identificate/ numar de

constatari/pericole planificate;

19

Control operational -- Numar de dialoguri purtate cu angajatii pe probleme de securitate;

- Numar de dialoguri purtate cu contractantii pe probleme de securitate

- Numar de sesizari referitoare la EIP.

Imbunatatire - Numar de actiuni preventive implementate;

- Numar de incidente care au drept cauza neaplicarea prevederilor ;

Standardului OMV Petrom, “Managementul schimbarii”;

- Numar de corectii rezolvate la termenul specificat / numar total de

corectii.

Mentenanta

infrastructura, mediu de

lucru

- Disponibilitate mecanica (KPI);

- Numar de echipamente verificate metrologic / Numar total

echipamente incluse în SMI şi supuse verificarii metrologice.

Identificarea, Evaluarea

si controlul riscurilor

- Numar de riscuri inacceptabile din anul curent fata de anul

precedent;

- Nivel partial de risc pe loc de munca reevaluat.

1.2.8 Audit si analiza efectuata de management

• Audit

Se efectueaza audituri periodice ale SMS ca parte integranta a auditului intern al Sistemului

de Management Integrat. Prin audit se evalueaza masura in care performanta generală a sistemului

de management al siguranţei este în conformitate cu cerinţele, interne si externe ale Rafinariei

Petrobrazi.

Auditul intern este planificat si acopera cerintele sistemului de management al securitatii.

Prin efectuarea auditurilor interne, se asigura ca sistemul de management integrat:

- este conform cu modalitatile planificate (politica privind calitatea, mediul, SSO si energia,

cu obiectivele, tintele si programul de management), cu cerintele referentialelor si cerintele stabilite;

- indeplineste obligatiile legale relevante si alte cerinte pentru care organizatia si-a dat

acordul;

- este implementat si mentinut eficace ( in realizarea politicii si obiectivelor).

In acord cu programul de audit elaborat de RMI-ul din fiecare rafinarie, fiecare instalatie va fi

auditata cel putin o data pe an, functie de importanta zonei si riscurile asociate. In cadrul auditului, se

vor lua in considerare toate riscurile (asociate operarii, mentenantei, aprovizionarii, activitatii

desfasurate de contractori etc)

Rezultatele auditurilor sunt utilizate pentru implementarea actiunilor corective/ preventive care

conduc la imbunatatirea SMS.

• Analiza efectuata de management

Analiza efectuata de management este planificata si comunicata functiilor implicate.

Periodicitatea analizelor efectuate de management este anuală, cu cel mult trei luni înainte de

data auditului de certificare/ supraveghere SMI.

Structura datelor de intrare în analiză documentate în Raportul de Analiza de Management:

- politica calitate, mediu, sanatate si securitate ocupationala a BU R&P;

- rezultatele auditurilor interne/ la furnizori/ de certificare/ ale evaluării conformării SMI cu

cerintele legale si alte cerinte aplicabile;

- rezultatele controlului efectuat de autoritati;

- performanta in domerniul SMS; sinteză a principalelor incidente de mediu/ SSO: cauze

profunde, lecţii învăţate.

- rezultatele participarii si consultarii lucratorilor, masuri din management walkarounds,

procesul de management al schimbarilor, audituri, actiuni din CSSM, Comitete de siguranta (Safety

Committees) stadiul indeplinirii programelor de management, obiective, ţinte SMI;

- stadiul acţiunilor corective şi preventive inclusiv cele aferente furnizorilor;

20

- acţiuni de urmarire de la analizele efectuate de management anterior;

- rezultatele identificarii si evaluarii aspectelor de mediu/ aspectelor energetice/riscurilor din

departamente;

- rezultatele intrunirilor CSSM;

- analiza incidentelor inclusiv pentru furnizorii de servicii care isi desfasoara activitatea pe

teritoriul Rafinariei petrobrazi, a starii de sanatate si a bolilor profesionale inregistrate;

- schimbări care ar putea influenţa SMS, inclusiv dezvoltări ale cerinţelor legale;

- recomandări de îmbunătăţire pentru anul următor, obiective, ţinte şi programe de

management actualizate vizând promovarea angajamentului pentru îmbunătăţire continuă, inclusiv

necesitati de revizuire a politicii politica calitate, mediu, sanatate si securitate ocupationala.

Datele de ieşire din analiză sunt documentate în Hotărârea analizei efectuate de

management si cuprind decizii şi actiuni referitoare la schimbări in politică, obiective, ţinte şi alte

elemente ale sistemului de management integrat.

1.2.9 Documente de reglementare ale actiunilor relevante ale SMS

Actiune Reglementare Reglementare OMV Petrom

Anuntare incident

Managementul incidentelor - P Ref

Std 4001

Standard Managementul Situaţiilor de Criză şi de Urgenţă şi al Continuităţii Afacerii – ST HSSE 060

PUI / 2011

Clasificare incidente

Managementul incidentelor P Ref

Std_ 4001

PUI/2011

Interventie

Regulament privind functionarea

celulei pentru situatii de

urgenta/10.06.2008

Organizarea si desfasurarea

activitatilor de raspuns in situatii de

urgenta – IL HSSE 002

PUI/2011

Planul de interventie

Planul de evacuare

Planuri de urgenta specifice

Planul de prevenire si combatere a

poluarilor accidentale la folosintele

de apa potential poluatoare

Informarea publicului Pregatire pentru situatii de urgenta

si capacitate de raspuns - R PO 009

Investigarea incidentelor Managementul incidentelor - P Ref

Std 4001

Directiva Investigarea incidentelor HSE – DIR HSE 040 Directiva Raportarea şi managementul incidentelor HSSE - DIR HSSE 006

Notificarea catre

autoritati a unui accident

major

Pregatire pentru situatii de urgenta

si capacitate de raspuns - R PO 009

Recuperarea afacerii

Plan de redresare a afacerii-

Explozii datorate acumularilor de

vapori – R PO PB 112

Standard Business Recovery Plans

- P RefStd_2001 /2011

Instruire personal Lecţiile învăţate de pe urma

investigarii avariilor/accidentelor

Directiva Instruire si dezvoltare profesionala DIR HR 059 E .

21

CAP II. PREZENTAREA MEDIULUI IN CARE ESTE SITUAT OBIECTIVUL

2.1. Descrierea amplasamentului si a zonei in care se afla obiectivul

Punctul de lucru PETROBRAZI este situat la circa 5 km SE de municipiul Ploieşti şi circa 4

km nord de albia râului Prahova, în cadrul unităţii geomorfologice majore denumită conul aluvionar

Prahova – Teleajen’”.

Amplasarea terenului şi delimitarea lui sunt prezentate în Figura 1 si 2.

Figura 1. Amplasarea în zonă a Rafinariei PETROBRAZI

Harta 1 – Plan de incadrare in zona – Parc Industrial Brazi

PPeettrroobbrraazzii

PPllooiieeşşttii

BBrraazzii

NNeeggooiieeşşttii

TTăăttăărraannii

BBăărrccăănneeşşttii

RRoommâânneeşşttii

22

Figura 2. Delimitarea în zonă a Rafinariei PETROBRAZI

Figura 3. Amplasarea Instalatiei Policombustibili pe platforma Petrobrazi

23

Descrierea vecinatatilor şi distanţele faţă de bunurile din zona obiectivului, afectabile

prin accidente

Cea mai mare parte a vecinătăţilor platformei industriale sunt reprezentate de terenuri

arabile. Rafinaria Petrobrazi se învecinează astfel:

- la nord si la est, la circa 4 Km, se afla municipiul Ploiesti ;

- la est , la cca. 1,5-2 Km pe un aliniament N-NV, S-SE de-a lungul drumului national DN1,

sunt situate sub forma unui lant continuu, comunele: Tatarani, Barcanesti si Romanesti;

- la sud, la cca. 300m de extremitatea vestica a PetrobrazI incepe satul Negoiesti, care

face parte din comuna Brazi ;

- in partea de sud-vest , la mijlocul distantei dintre satele Negoiesti si Brazii de Jos , la cca.

400 m de latura SV a platformei Petrobrazi , se afla satul Popesti .

- in partea de nord-vest a platformei se invecineaza cu Centrala de cogenerare cu ciclu

combinat;

- in partea de nord a platformei se invecineaza cu Veolia Energie, Parc Industrial Brazi,

Fabrica de hidrogen Linde Gaz (carou 45) ;

- în partea de est, platforma se învecinează cu comuna Bărcăneşti, respectiv terenuri

agricole si Sere barcanesti. În imediata vecinătate a perimetrului rafinariei se află Colonia de locuinţe

Petrobrazi si sediul Societăţii Premium;

- în sectorul din vest al platformei, la o distanţă de 250 m, funcţionează SC Shell aragaz

SRL Negoieşti, specificul activităţii fiind încărcarea şi comercializarea recipienţilor de aragaz;

- in partea de sud se invecineaza cu Gaz PECO si zone terenuri cu destinatie

preponderent agricole;

- distanta fata de emisar (raul Prahova) este de cca. 5 Km;

- in partea de nord-vest , 2 terenuri private delimitate de carourile 73,69,69A,70;

- Gara CFR Brazi la aproximativ 400 m de latura S - SE a platformei rafinariei;

- Gara CFR Ploieşti Triaj la aproximativ 1,5 Km de latura N a platformei rafinariei.

De menţionat că prin aceste două puncte feroviare sunt distribuite CF produsele petroliere

din Petrobrazi.

- în S-SE, alipit de perimetrul rafinariei se află Rampa auto încărcare produse petroliere şi

SC Linde Gaz SRL.

În zona de impact a Rafinariei Petrobrazi nu sunt cuprinse zone sau monumente protejate.

Terenurile proprietate S.C. OMV PETROM S.A. sunt amplasate pe teritoriile administrative

ale comunelor Brazi, Barcanesti, Berceni, Tinosu, Targsoru Vechi, Puchenii Mari.

Suprafaţa totală ocupată de Rafinaria Petrobrazi, conform Certificatului de atestare a

dreptului de proprietate asupra terenurilor, este de 3 760 594 mp, in care sunt incluse suprafetele

aferente incintei Rafinariei Petrobrazi si incintele exterioare.

� Suprafaţă construită: 480.393 mp, din care :

- incinta Rafinariei Petrobrazi: 473 868 mp (include si suprafata "SCLPP");

- incinte exterioare Rafinariei : 6525 mp (suprafete ocupate de camine

canalizare, drenare, puturi, posturi trafo, constructii, etc.);

� Suprafaţă aferentă căilor rutiere şi ferate interioare si exterioare:

760.084 mp;

� Suprafaţă liberă, spaţii verzi: 2.520.117 mp.

Cele mai apropiate zone rezidenţiale faţă de Rafinăria Petrobrazi sunt satele Popeşti (500 m)

şi Brazii de Sus (750 m), situate la sud de aceasta.

Instalaţia Policombustibili va fi amplasată în carourile 58 si 61, fiind delimitată de drumurile

2, 3 si 158, având ca vecinătăţi:

- la N: instalatia Hidrofinare benzina;

- la S: instalaţia FCC – Post Treater;

- la E: parc rezervoare 9-5;

- la V: gospodaria de apa de racire a platformei RC.

24

2.2. Geologie şi hidrologie

Obiectivul analizat în lucrarea de faţă, aparţine în întregime Câmpiei Ploiestilor care din punct

de vedere genetic, ca unitate a Câmpiei Romane, a rezultat în urma proceselor de acumulare pe un

fundament cretacic aparţinând Platformei Moesice.

Teritoriul amplasamentului este amplasat la linia de flexura a Platformei Moesice, zona in

care fundamentul Campiei Romane se afunda catre falia longitudinala pericarpatica in cunoscuta

avanfosa carpatica.

Din punct de vedere geologic perimetrul localitatii sunt prezente la suprafata formatiuni

pliocene (Levantin) reprezentate prin argile, nisipuri, marne, acoperite de formatiuni cuternare, cu o

mare varietate granulometrica (pietrisuri, nisipuri, argile) apartinand conului aluvionar Prahova

Teleajen.

Din punct de vedere geomorfologic, zona cercetata este reprezentata de o unitate de relief

cu aspect de campie piemontana, cunoscuta sub numele de “Campia Piemontana a Ploieştilor”,

delimitata la vest de raul Prahova şi la est de raul Teleajen.

Campia piemontana a Ploiestilor este rezultatul depunerii în Cuaternar a unor depozite

tinere, în general uniforme, alcatuite la partea superioara din argile şi nisipuri argiloase, iar la baza

din pietrişuri cu stratificatie torentiala şi lentile subtiri de nisipuri grosiere cu pietrişuri marunte.

Teritoriul pe care este perimetrul cercetat face parte din marea unitate a Platformei Moesice.

Depozitele ce apar în zona apartin cuaternarului, mai precis Holocenului superior.

Holocenul superior este constituit din depozite aluvionare, ce prezinta în partea superioara

nisipuri fine, argiloase (cu grosimi în jur de 2 m) şi spre baza pietrişuri cu stratificatie torentiala, cu

lentile subtiri de nisipuri grosiere sau medii.

In legatura cu compozitia petrografica a pietrişurilor din zona sesului aluvial, se constata

predominarea elementelor originale din flisul cretacic (elemente de gresii şi marnocalcare).

Aceasta unitate geomorfologica se suprapune peste o unitate geologica bine individualizata,

formata în Pleistocen prin combinarea unor miscari de subsidenta cu reunirea sesurilor aluvionare

ale raurilor Prahova şi Teleajen.

Tectogeneza

Zona de molasa constituie ultima si cea mai estica unitate tectonica a Carpatilor Orientali,

Panza Subcarpatica.

Formatiunile molasei inferioare, odata incalecate de flisul extern dispre interior, la randul lor

au incalecat peste cuvertura unitatilor de vorland, individualizandu-se astfel Panza Subcarpatica.

In Campia Ploiestului sub cuvertura de aluviuni stratele sunt boltite, formand anticlinale

scurte, mai mult sau mai putin schitate, faliate sau nu, majoritatea cu samburi de sare in ax,

dovedind ca tectonica din adanc nu s-a desavarsit inca.

Anticlinalele cu samburi de sare tind sa se accentueze si sa se inalte, pentru a strapunge

aluviunile recente. Din aceasta cauza in aceasta regiune Subcarpatii sunt in stare nascanda, iar

Campia Ploiestiului este de fapt o falsa campie.

Hidrologie

In subteranul zonei sunt prezente formaţiuni aluvionare cu o mare varietate granulometrică

(pietrişuri, bolovănişuri, intercalaţii de argile şi prafuri) de vârstă cuaternară.Există mai multe strate

acvifere.Cele de suprafaţă sunt cantonate la adâncimi cuprinse între 10 şi 20m de la suprafaţa

terenului natural. Stratele mai adânci sunt amplasate la adâncimi de peste 40m. Direcţia generală de

curgere a apelor subterane este de la N-V spre S-E cu o pantă hidraulică de cca. 5%0.

Apele subterane din statele mai profunde, situate la adâncimi mai mari de 40 m faţă de cota

terenului natural, nu sunt poluate, ele fiind utilizate în prezent pentru alimentarea cu apă potabila.

2.3. Topografie locală

Amplasamentul studiat este situat în zona Câmpia Ploieştilor, care are altitudini cuprinse

între 100 şi 150 m. Spre partea superioara a scoarţei se gasesc pietrişuri, nisipuri şi argile, intr-o

alternanta ce tradeaza depunerea fluviatila a sedimentelor transportate din Carpaţii Meridionali şi

zona supcarpatică.

25

Campia Ploiestiului este de fapt un mare si vechi con de dejectie al raului Prahova, bine

individualizat, cu terase convergente spre aval, desfasurat cu precadere pe stanga raului Prahova.

Originea acestei campii o dovedesc prundisurile a caror grosime atinge uneori 80 m, sub solul de

numai 30 – 50 cm.

Este o campie cu un microrelief uniform, corespunzand directiei de scurgere a

apei.Netezimea campiei este remarcabila, singurele accidente care retin atentia pe cuprinsul ei fiind

de natura antropica.

Covorul humic la suprafaţă scoarţei are în zona obiectivului grosimi medii de 1 m, dupa care

apare un strat argilo-nisipos cu o grosime medie de 2,5 m. Sub depozitele argiloase sunt pietrişuri şi

nisipuri romaniene.

Solul caracteristic acestei zone este din grupa molisolurilor, tipul cernoziom levigat,

caracterizat printr-o cantitate mare de acizi humici cu o fertilitate ridicata.

Acest tip de sol s-a format prin alterarea materialului parental şi evolutia substantei organice

vegetale şi animale, în conditiile pedo-genetice specifice partii nordice a Campiei Romane.

Amplasamentul obiectivului studiat, se afla într-o zona cu activitate industriala.Ca atare,

terenurile din intreaga zona, cat şi a vecinatatilor sale sunt de folosinţă industrială.

Seismicitatea zonei

Din punct de vedere al intensitatii seismice, conform zonarii teritoriului Romaniei, conform

STAS 11100 – 1993, se incadreaza in macrozona corespunzatoare gradului 9.

Conform normativului P100 – 1992, amplasamentul in studiu se incadreaza in zona seismica

de calcul A, caracterizata prin coeficientul kS = 0,25. Din punct de vedere al perioadelor de colt TC =

1,5 sec.

2.4. Informatii despre temperatură, precipitatii, vânt dominant, conditii de transport si

difuzie a poluantilor

Temperatura

Din punct de vedere climateric, zona de amplasare a obiectivului aparţăne sectorului cu climă

continentală cu influenţe conţinental moderate, veri călduroase cu precipitaţii bogate şi ierni reci

marcate cu strat uneori semnificativ de zăpadă.

In luna ianuarie, cea mai rece lună a anului, temperature este cuprinsă între -1,5°C pentru

zona de deal şi -1,8° C pentru zona de câmpie.

Primavara temperatura medie a aerului înregistrează valori positive de 13,6°C, iar în luna

iulie, care este cea mai calduroasă a anului, temperaturile sunt cuprinse între 19,0° C pentru zona de

deal şi 21,1°C pentru zona de câmpie.

Temperaturi medii zilnice ale aerului foarte ridicate s-au constatat de 29,2 °C pentru zona de

deal şi de 29,4°C pentru zona de câmpie,iar foarte coborâte au fost de 16,4° C pentru zona de deal

şi de -18,1°C pentru zona de câmpie.

In ceea ce priveşte temperatura minimă absolută a fost de -27,3°C inregistrată la 13.01.1985,

pentru zona de deal, pentru zona de câmpie a fost -22,3°C inregistră la aceeaşi data 13.01.1985

pentru zona de câmpie.

Temperatură maximă absolută pentru zona de deal a fost înregistrată la 15.08.1974 şi

31.08.1985, fiind de +35,6°, cu ocazia unei invazii de aer tropical, iar in zona de câmpie a fost de

+38,6°C.

Temperatura aerului prezintă diferenţieri determinate mai ales de deosebirile altitudinale

ale reliefului.

Mediile anuale sunt mai mari de 10,0°C în ţinutul de câmpie (10,6°C la Ploieşti), mai mari

de 9,0°C în ţinutul de dealuri (9,3°C la Câmpina) şi mai mici de 0°C pe munţii cei mai înalţi (-

2,6°C la vf. Omu).

Precipitatii

In zona analizata, cele mai mici cantităţii de precipitaţii au loc în primul trimestru al anului fiind

cuprinse între 29,4mm şi 42,5 mm, ca urmare a deplasării anticilonului euroasiatic,uscat, pe teritoriul

ţării noastre.

26

Valorile maxime ale contităţilor lunare de precipitaţii înregistrate au fost de 270,0 mm în iunie

1979 în zona de deal (Câmpina) şi de 328 mm la câmpie (Ploieşti) în mai 1985. Au existat şi cazuri

însă când cantitatea de precipitaţii a fost foarte mică de 0,5 mm în luna octombrie 1985 în deal

(Câmpina) şi 1,9 mm la câmpie (Ploieşti) în octombrie 1985.

Cantitaţile maxime de precipitaţii căzute în 24 de ore înregistrate au fost de 102,4mm la

22.07.1979 la câmpie (Ploieşti) şi 174 mm la deal (Câmpina) în mai 1986.

Vanturile

Datorită faptului ca munţii Carpaţi constituie un obstacol pentru circulaţia generală vestică,

deplasarea aerului se face în mod diferit la înalţimea de peste 2500 m şi sub aceasta altitudine.

In circulaţia atmosferică dina ceasta zona, culoarul larg al Văii Prahovei joacă un rol foarte

important, intrucat el canalizează masele de aer. Din această cauză în zona de deal se înregistrează

adesea valori ridicate ale vitezei vântului, asemanatoare cu cele din bazinul superior la Prahovei.

Vânturile sunt puternic influenţate de relief atât în privinţa direcţiei, cât şi a vitezei.

Frecvenţele medii anuale inregistrate la Ploieşti indică predominarea vânturilor din NE (12,7%) şi N

(10,2%), urmate de cele din E (9,2%) şi V (7,6%).

Roza vanturilor pentru Ploiesti (cu respectarea nordului geografic)

• Temperatura: 11ºC

• Umiditate: 73%

• Presiunea atmosferica: 996 mbar

• Abaterea intre Nordul geografic si cel al rafinariei : 30º17’

2.5. Identificarea instalatiilor si a altor activităti ale obiectivului care ar putea prezenta

un pericol de accident major

In conformitate cu Legea nr.59/2016, un accident major este un eveniment, cum ar fi o emisie

majora, un incendiu sau o explozie ce rezultă dinevolutii necontrolate in cursul exploatării oricărui

amplasament, care intră sub incidenţa prevederilor prezentei hotărâri şi care conduce la pericole

grave, imediate sau intarziate, pentru sanatatea umana sau pentru mediu, in interiorul sau in

exteriorul amplasamentului, si care implica una ori mai multe substante periculoase. Prezenta lucrare trateaza din punct de vedere al securităţii proiectul Instalatie de producere

a compusilor pentru benzina cu cifra octanica ridicata - Policombustibili, realizată pe baza noii tehnologii Axens – Policombustibili si proiectata de Amec Foster Wheeler.

Scopul proiectului este implementarea modificãrilor necesare pentru atingerea urmatoarelor obiective:

� Cresterea componentelor olefinice GPL în produsul Diesel

� Cresterea productiei de benzină cu cifra octanica mai mare, cu mai putine importuri de

compusi octanici

27

Etapele principale ale procesului tehnologic sunt:

� Pretratarea fractiei C4 si a fractiei usoare nafta (fluxuri de alimentare) prin :

- secțiune de spălare cu apă

- secțiune adsorbere

� Secțiunea de reacție

� Distilarea produselor sau de secțiunea de separare

Materia primă este reprezentata de fractia de benzina usoara si fractia C4 de la FCC , precum si

fractia C4 rafinata de la ETBE.

Produsele obtinute din instalaţie sunt benzina imbogatita (poly-gasoline) si fractii distilate medii.

În cazul Instalaţiei Policombustibili, părţile relevante pentru securitate sunt:

- coloane;

- reactoare;

- vase de stocare produse;

- schimbătoare de căldură;

- pompe. Integrarea noii instalatii în rafinărie va permite:

� Conversia fractiei n-butan/butene din FCC, a fractiei C4 rafinat de la instalatia ETBE și a

fractiei de benzina usoara de la FCC in fractie de benzina si distilate medii prin procesul de

oligomerizare a olefinelor C4 si C5


materie primă la instalatia Postratare Motorina FCC, ceea ce permite procesarea de materii prime

mai grele


Capacitatea proiectata a Instalatiei Policombustibili este de 600 de tone/zi (incluzand toate


28

Utilajele/echipamentele Instalatiei Policombustibili, care ar putea prezenta un pericol de accident major au fost identificate in tabelul urmator, in functie de pericolul de incendiu al echipamentului sau al fluidului vehiculat:

1. Vase

Pozitie

montaj Functia Buc. Tipul

Diametrul

interior mm

Dimensiuni

mm

Conditii de proiectare

Presiune

barg

Temp. 0C

155F0001 Vas apa demineralizata 1 vertical 1100 2900 Atm. 80

155F0002 Vas alimentare LPG 1 orizontal 1800 5100 6,5 80

155F0004 Vas alimentare LCN 1 orizontal 2000 6000 4,0 80

155F0005 Vas alimentare 1 orizontal 2000 6000 6,6 80

155F0006 Vas reflux

debutanizare 1 orizontal 1600 5000 8,3 105

155F0007 Vas benzina extrasa 1 vertical 700 2000 8,6 115

155F0008 Vas reflux coloana

separare 1 orizontal 1000 2900 4,5 95

155F0010 Vas regenerant 1 orizontal 1500 4500 15,4 165

155F0013 Vas sistem scurgere

inchis 1 vertical 2500 5000 3,5 250

155F0014 Oala condens incalzitor

alimentare reactor 1 vertical 700 1600 37,5 360

2. Coloane

Pozitie

montaj Functia Buc Sectiune

Dimenisuni, mm

Tipul

Conditii de

proiectare

Diametru

interior

Inaltime Lungime Pres.

barg

Temp. 0C

155D0001 Coloana de

spalare cu apa

1 Talere

1300

21400 22900 40 talere

perforate 14 80 Fund 1500 -

155D0004 Coloana

debutanizare

1 Superioara

1500

7750 27200 17 Talere cu

supape 6,7/7 190 Mijloc 14750 25

Fund 4700 -

155D0005 Coloana

separare

1 Superioara 1100 16950

20350

34 talere

cu supape 3,5/3,7 235 Mijloc

Fund 1500 3400 -

3. Reactoare

Pozitie

montaj Functia Buc.

Diametrul

interior mm

Dimensiuni

mm


Presiune

barg

Temperatura

0C

155D0002 A/B/C Adsorber 2 1200 7700 30 80

155D0003 A/B/C Reactor oligomerizare 3 2200 12450 88 310

29

4. Schimbatoare de caldura

5. Racitoare cu aer

Pozitie

montaj Functia Buc.

Sarcina

proiectata

MW

Suprafata

mp

Nr.

bai

Nr.

motoare/baie

Putere

motor

kW

Fluidul Conditii de proiectare

Presiune

barg

Temperatura 0C

155E0004 Racitor efluent

reactor principal 1 7,35 98 1 2 15 HC 88,6 310

Pozitie

montaj

Functia Buc. Tipul

Sarcina

proiectata

MW

Suprafata

m2

Fluid vehiculat


Presiune

barg

Temperatura 0C

Manta Tevi Manta Tevi Manta Tevi

155E0001 Primul schimbator flux

alimentare/efluent 1 BEU 2,49 85 HC HC 88,6 88,6 245 190

155E0002 Al doilea schimbator flux

alimentare/efluent 1 BEU 2,49 165 HC HC 88,6 88,6 310 310

155E0003 Incalzitor flux alimentare

reactor principal 1 BEU 2,06 99 Abur HC 68,2 88,6 360 310

155E0005

Schimbator lateral

alimentare coloana

debutanizare

1 BJU 0,77 54 HC HC 68,2 88,6 175 310

155E0006 Condensator

debutanizare 1 AES 2,78 1178 HC

Apa

racire 8,3 7 120 120

155E0007 Refierbator debutanizare 1 AEL 2,87 160 Abur HC 18 13,9 310 190

155E0009 Condensator benzina

extrasa 1 AES 0,083 15 HC

Apa

racire 8,6 7 120 120

155E0011 Condensator separare 1 AXS 0,27 49 HC Apa

racire 5,4 7 105 120

155E0012 Refierbator fractionare 1 AEL 0,75 57 Abur HC 37,5 28,9 360 235

155E0014 Vaporizator regenerant 1 BEU 0,58 11 HC Abur 26,1 20,1 180 310

155E0016 Racitor regenerant 1 AES 0,34 88 HC Apa

racire 26,1 23,1 290 120

155E0019

Incalzitor gas stripare

catalizator (numai ptr.

regenerare ex-situ)

1 BEU 0,66 32 N2 Abur 28,9 37,5 240 360

30

155E0008 Condensator

benzina extrasa 1 0,66 28 1 2 6 HC 8,6 175

155E0010 Condensator aer

fractionare 1 0,66 31 1 2 6 HC 4,5 150

155E0013 Racitor distilate

medii 1 0,70 26 1 2 6 HC 13,3 235

155E0015 Racitor

regenerant 1 0,58 11 1 2 6 HC 26,1 340

155E0020 Racitor aer reactor

rezerva 1 1,65 68 1 2 12 HC 88,6 310

6. Incalzitoare

Pozitie


Putere electrica

nominala


Presiune

barg

Temperatura 0C

155B0001 Incalzitor regenerant adsorbere 1 Electric 454 kW 26,1 340/-45

7. Pompe electrice

Pozitie

montaj Functia Buc. Tipul Fluidul

Temp.

pompare 0C

Debit

proiectat

mc/h

Densitate

kg/mc

∆ P

bar

Putere

estimata

motor

kW

Putere

nominala

estimata

kW

155G0001 Pompa apa 1 centrifuga Apa

demi

15 45 998,8 10,8 5 7,5

155G0002 Pompa alimentare LPG 1 centrifuga HC 40 29,4 553,8 6,4 10 15

155G0003 Pompa alimentare LCN 1 centrifuga HC 38 25 620 21,8 37 46

155G0004 Pompa alimentare 1 centrifuga HC 36 42,2 592,1 68.8 157 180

155G0005 A/B Pompe reciclu 2 centrifuga HC 183 96,9 483,9 8,8 38 45

155G0006 Pompe reflux /export

debutanizare

1 centrifuga HC 38 56,3 544,7 8,5 23 30

155G0007 Pompa benzina retrasa 1 centrifuga HC 38 9,5 609,6 3,5 2 4

155G0008 Pompe reflux/export

fractionare

1 centrifuga HC 38 11,4 672,3 7,8 6 11

31

155G0009 Pompe distilate medii 1 centrifuga HC 218 10,3 663,4 7,7 6 8

155G0011 Pompe regenerant 1 centrifuga HC 38 7,6 472,5 9,0 6 11

155G0015 Pompa slops 1 centrifuga HC max.220 27,5 min.579 6,0 5 6

155G0016 Pompa evacuare bazin 1 diafragma Apa uzata Amb. 2,5 994 1,2 - -

155G0017 Pompa apa de alimentare

boiler

1 centrifuga Apa 0,8 1 7 7,5 -

8. Echipamente auxiliare

Pozitie



Presiune

barg

Temperatura 0C

155F0003 Skid coalescent 1 H 16,0 80

155F0009 Skid agent antipolimerizare 1 Skid injectie - -

155G0010 Skid ejector vid fractionare 1 Ejector abur 18 310

155G0012 Ejector pornire 1 Ejector abur 18 310

155G0013 Recuperator caldura abur de inalta presiune 1 Atomizat mecanic 35 330

155G0014 Recuperator caldura abur de medie presiune 1 Atomizat mecanic 18 310

155F0017 Unitate de recuperare vapori 1 - N/A N/A

155F0018 Silencer 1 - 310 Atm.

155AC0001 Laborator 1

155M0001 Dus ptr. urgenta cu statie de spalare ochi 1 - 50 16

Raport de securitate - Instalatia Policombustibili - SC OMV PETROM SA -

32

2.6. Descrierea zonelor unde poate avea loc un accident major

Instalaţia Policombustibili va fi amplasată în caroul 61, fiind delimitată de drumurile 2, 3 si 158,

având ca vecinătăţi:

- la N: instalatia Hidrofinare benzina (HB);


- la V: parc rezervoare 9-5;

- la E: Gospodaria de apa de racire a platformei RC.

Fiecare dintre aceste instalatii sunt deservite de cate 1 operator/schimb. Instalatia

Policombustbili va fi deservita de:

- 1 operator DCS care deserveste si instalatia Hidrofinare benzina;

- 1 operator camp care deserveste si instalatia Hidrofinare benzina.

Dintre obiectivele din imediata vecinatate a noii instalatii, cu exceptia Gospodariei de apa de

racire, toate celelalte sunt obiective in care se pot produce accidente majore de tipul: incendii, explozii,

accidente chimice, care pot afecta amplasamentul instalatiei.

Referitor la personalul posibil a fi prezent pe amplasamentul instalatiei, numarul maxim este de 2

persoane simultan. In celelalte instalatii invecinate mai pot fi prezente maxim 4 persoane.

� Instalaţia Hidrofinare benzină HB120

Instalaţia Hidrofinare benzină HB 120 prelucrează un amestec de benzină de distilare

atmosferică şi de cocsare cu scopul reducerii conţinutului de sulf şi de azot în vederea prelucrării

acestor benzine pentru obţinere de produse comerciabile.

Instalaţia este compusă din următoarele secţii tehnologice:

- secţia de încălzire, reacţie şi separare a gazelor, în cadrul căreia au loc reacţiile

specifice procesului de hidrofinare care constau în hidrogenarea selectivă a legăturilor carbon – sulf,

carbon – azot, carbon – oxigen, carbon – metal şi a legăturilor nesaturate carbon – carbon în fracţia

prelucrată;

- secţia de comprimare şi recirculare a gazelor bogate în hidrogen;

- secţia de fracţionare şi stripare, în cadrul căreia are loc procesul de separare a

benzinei hidrofinate în cele trei fracţii ce constituie produsele finite, proces ce se realizează prin

distilare.

� Instalatia FCC-Post Treater

Instalatia functioneaza pe baza unei tehnologii Axens', care consta într-un proces selectiv de

hidrotratare a benzinei în două trepte catalitice pentru îndepărtarea compuşilor cu sulf prin hidrogenare

selectivă, fracţionare, hidrodesulfurare şi absorbţie cu amine a produşilor cu sulf.

Din proces se obţin o fracţie de benzină uşoară şi o fracţie de benzină grea. Fracţia de benzină

uşoară se valorifică în instalaţia existentă TAME.

A doua treaptă constă în prelucrarea fracţiei de benzină grea, care va fi supusă procesului de

hidrodesulfurare selectivă în două reactoare.

� Parcul de rezervoare 9-5 se afla situat in caroul 60 A si cuprinde urmatoarele rezervoare:

- L1 – petrol/motorina/CTL, 1000 mc;


- L3 – motorina usoara DAV/CTL, 1000 mc;

- L4 – Motorina usoara DAV/CTL, 1000 mc;

- L5 – apa incendiu, 2500 mc;

- L6 – motorina/distilat de vid, 2500 mc;

- W1 – lesie, 1000 mc;

- W2 – lesie, 1000 mc.

Cele mai apropiate rezervoare de limita instalatiei sunt rezervoarele de lesie si apa. Cel mai

apropiat rezervor de produs petrolier este L1, la cca. 50 m distanta de limita bateriei.

Zonele din Instalatia Policombustibili unde se poate forma o atmosferã inflamabilã/explozivã sunt

clasificate conform Plan zonare Ex. In aceste arii şi zone sunt impuse restricţii asupra utilizãrii utilajelor

care au potenţial de aprindere.


33

Documentele referitoare la zonele cu pericol de explozie sunt:

� Raportul de clasificare a zonelor cu pericol - document FWI nr. BD0874Z-PF155-73-092,

OMV/PETROM document nr. 738742_X90-G002;

� Planul zonare Ex - desen FWI nr. BD0497E-73-082, OMV/PETROM desen nr. X90-G001.

Atunci când au loc scurgeri de lichide inflamabile, aceste lichide se pot colecta pe suprafețe

impermeabile la sol, la înãlţime sau pe alte segmenţi de taler închişi. Curgerea lichidelor inflamabile

poate astfel cauza formarea unei balti de lichid, care atunci când se aprinde, poate produce un incendiu

de intensitate şi duratã suficientã ca sã produca distrugerea utilajelor şi conductelor pe care se sprijinã

structurile metalice.

Documentele referitoare la zonele cu pericol de incendiu sunt:

� Scenariu de securitate la incendiu - document nr. M00-M010_MTh

� Planuri zonare incendiu – 3 diagrame Policombustibili Plot Plan FWI nr. BD0874Z-01-001

BD0874Z-01-002, BD0874Z-01-003.

2.7. Descrierea populatiei zonei (număr, structură, vulnerabilitate, aglomerări prezente tip

scoli, spitale) susceptibil a fi afectate

Descrierea populaţiei susceptibil a fi afectata

Numărul total de angajaţi din cadrul amplasamentului este de 764 persoane aparţinând SC

OMV Petrom SA. Numărul de personal pe schimb este de 488 persoane si numărul de personal cu

program de zi este de 276 persoane.

Activitatea societăţii se desfăşoară în regim permanent, în trei schimburi de câte 8 ore cu un

număr mai mare de personal în schimbul I. Trebuie de asemenea menţionat că la preluarea-predarea

schimbului numărul de persoane prezente pe amplasament este mai mare decât în restul perioadei.

Descrierea populaţiei din jurul amplasamentului

In zona din jurul amplasamentului platformei Petrobrazi se află centre vulnerabile ca: centrale

electrice de termoficare, turbogeneratoare, cazane abur, cazane apa fiebinte, turbine gaze, conducte de

gaze, incinerator deseuri medicale si zone cu locuinţe individuale şi comune, centre culturale, şcoli,

grădiniţe, stadioane, spitale, agenţi economici, instituţii publice.

Mediul economic

Lista contractorilor directi şi numărul angajaţilor acestora sunt:

- BUCHEN – ICS ROMANIA 12 angajati

- CARPATI-COM 141 angajati

- ADECCO 2 angajaţi;

- CLIMASYSTEM 2 angajaţi;

- COMREP 142 angajaţi;

- DMG 34 angajati

- DYOMEDICA SERV 1 angajaţi;

- FALCK FIRE SERVICES 143 angajaţi;

- FELBERMAYR ROMANIA 51 angajaţi;

- GANGELBERGER&RIEDLBAUER SERVICES 5 angajaţi;

- GRAMPET SERVICES 29 angajaţi;

- GRUP ATYC 10 angajati

- GRUP FEROVIAR ROMAN 319 angajaţi;

- HONEYWELL ROMANIA 18 angajati;

- INSPECT BALKAN 9 angajati;

- IPIP SA 30 angajati;

- JCR – CHRISTOF CONSULTING 223 angajaţi;

- KRAFTENLAGEN ROMANIA 209 angajaţi;

- KREMSMULLER ROMANIA 125 angajati;

- LA FANTANA 6 angajati

- MANSARDA SERV 7 angajati;


34

- NALCO OSTEREICH 1 angajat

- OIL DEPOL SERVICE 61 angajati;

- OTIS LIFT 1 angajat

- PETCOM 7 angajati;

- PETRODESIGN 6 angajati;

- PREMIUM 36 angajati;

- RAF ALEXANDER COMPANY 3 angajati

- REPOD SERV 2001 8 angajati;

- RHI MARVO 1 angajat

- ROHER SERVICII INDUSTRIALE 251 angajati;

- ROMCONTROL 7 angajati;

- RUSTIL RO 55 angajati;

- SERAPIS CONSULTING 40 angajati;

- SGS ROMANIA 68 angajati;

- SIEMENS 96 angajati;

- SKI-AVRIL COATINGS 38 angajati;

- STAREXPERT CONCEPT 1 angajat

- STRABAG ROMANIA 65 angajati;

- TUV AUSTRIA 41 angajati;

- WABAG WATER SERVICES 66 angajati;

- CLEVER INTERPOWER 18 angajati.

În imediata apropiere a perimetrului Punctului de lucru Petrobrazi desfăşoară activităţi

economice :

- SC Dalkia Termo Ploiesti;

- Parcul Industrial Termo BRAZI;

- Rampa incarcare auto SCLPP;

- Centrala Energetica cu Ciclu Combinat;

- Fabrica de hidrogen si azot Linde Gaz;

- Shell Aragaz;

- Gaz Peco;

- Punct transformare electric 220Kv şi 110 Kv sistem naţional.

Mediul social

Vecinătăţile populate pe o raza de 5 km sunt reprezentate de:

- Cartier Ploiesti Vest 1800 persoane ;

- Negoiesti 1848 persoane ;

- Popesti 1797 persoane ;

- Brazi de Sus 1848 persoane ;

- Brazii de Jos 723 persoane ;

- Batesti 1725 persoane ;

- Barcanesti 9300 persoane

- Colonia Brazi 480 persoane ;

- Gara CFR Brazi cu un nr. de salariaţi de 30 persoane;

- Gara CFR Ploieşti Triaj, cu un număr de salariaţi şi populaţie colonie de 70 persoane.

În zona de influenţă a amplasamentului, cele mai apropiate zone locuite fata de platforma

Petrobrazi în care este amplasata Instalatia DAV sunt:

- satul Popesti (comuna Brazi) aflat la o distanta aproximativ 1,1 km;

- satul Negoieşt (comuna Brazi) aflat la o distanta aproximativ 1,7 km;

- satul Brazii de Sus (comuna Brazi) aflat la o distanta aproximativ 2 km;

- satele Tatarani si Barcanesti (comuna Barcanesti) aflat la o distanta aproximativ 2,5 km.


35

Comuna Brazi

Satele Băteşti, Brazii de Jos, Brazii de Sus, Negoieşti, Popeşti, Stejaru fac parte din Comuna

Brazi. Comuna Brazi este limitata in partea de Nord cu Municipiul Ploiesti si la 45 km fata de Bucuresti

in partea de Sud.

Comuna Brazi are o populatie de aproximativ 8300 locuitori.Obiective social-economice:

� Societăţi comerciale cu o cifra de afaceri mai mare de 400.000 RON: aproximativ 85

� Obiective de invăţământ = 10, din care :

- 4 grădiniţe ;

- 5 scoli generale;

- 1 grup şcolar ;

Comuna Barcanesti

Comuna Barcanesti este alcatuita din satele Bărcăneşti, Româneşti, Puşcaşi, Ghighiu,

Tătărani.Comuna se afla pozitionata in apropiere de orase importante, Ploiesti -5 km, pe DN1,

Bucuresti -55 km, pe DN1.

Comuna Barcanesti are o populatie de aproximativ 7795 locuitori. Obiective social-economice:

� Societăţi comerciale cu o cifra de afaceri mai mare de 400.000 RON: aproximativ 65

� Obiective de invăţământ = 9, din care :

- 4 grădiniţe ;

- 4 scoli generale;

- 1 grup şcolar .

In zonă sunt dispuse forţe de intervenţie : angajati ai Serviciului Privat pentru Situatii de Urgenta

S.C. Falck Fire Service S.R.L., pompieri militari, poliţie, jandarmi, poliţie comunitară, salvare, centru de

primiri urgenţe, centre medicale, centre de medicina muncii.

In zonă nu există rezervaţii naturale, monumente arhitectonice.

Dispunerea forţelor de intervenţie şi a autorităţilor publice locale:

Coordonarea acţiunilor de prevenire, protecţie, intervenţie şi conducere se realizează de către

Celula pentru Situaţii de Urgenţă, constituită la nivelul Rafinariei Petrobrazi, şi care funcţionează pe

baza unui Regulament de funcţionare a Celulei pentru Situaţii de Urgenţă. Aici se găsesc „Planurile

de urgenta interna” , ,,Planurile de protecţie şi intervenţie în caz de dezastre” specifice Rafinariei,

centrala de înştiinţare alarmare, ,,Schema fluxului informaţional

La dispeceratul Serviciului privat pentru situatii de urgenta functioneaza centrala de alarmare

pentru sirenele electronice, la solicitarea dispecerului de productie si aici se gaseste aparatura

transmisie date meteo (temperatura atmosferică, viteza şi direcţia vântului).

Telefoanele disponibile sunt: 31111; 32222; 0733010229 şi centrala pentru exterior

0244/543121.

In situaţii de urgenţă internă sau externă, când situaţia impune evacuarea locaţiei dispeceratului

de producţie, toate legaturile telefonice sunt transferate în punctul de comandă de protecţie civilă, aflat

în apropiere, care dispune de dotări suplimentare de protecţie a personalului de deservire şi a

membrilor ,, Celulei pentru Situaţii de Urgenţă”.

Aici sunt instalate două posturi telefonice: 31312 şi 32727, care preiau 1222, 1223 respectiv

31003, şi o consolă pentru transferul centralei telefonice ROMTELECOM a Punctului de Lucru

Petrobrazi.

Punctul de comandă funcţionează în locaţie cu remiza PSI combinat.

Conform Legii nr.59/2016, notificarea catre autoritati a unui incident in care sunt implicate

substante periculoase se face in max 2 ore de la producere.

În cadrul Serviciului de pompieri civili este în funcţiune un singur dispecerat telefonic cu

următoarele numere de telefon:

– Remiza PSI combinat cu numerele: 32222, 31245 ;

– Remiza PSI rafinărie cu numerele: 31111, 31244.

Acestea asigură legătura prin staţii de radio emisie recepţie fixe şi mobile pentru întreg serviciul

civil de pompieri din cadrul Punctului de lucru Petrobrazi, de asemenea aici funcţionează:


36

- centralele de avertizare incendiu, unde sunt asigurate legăturile avertizoarelor de incendiu

din întreaga platformă a Punctului de lucru Petrobrazi.

- legăturile directe sau prin telefon scurt cu dispeceratul de producţie şi Inspectoratul pentru

Situaţii de Urgenţă Judeţean Prahova (1250).

Anunţurile primite la dispeceratul de producţie sau dispeceratul PSI, obligatoriu trebuie să

cuprindă:

- numele şi funcţia persoanei care face anunţul, locul de muncă;

- tipul urgenţei (explozie, incendiu, eliberare de gaze, scurgeri de produse petroliere;

- locul producerii evenimentului (instalaţie - coloana, cuptor, pompa, compresor, schimbător

căldură, etc. sau rezervor);

- eventual dacă se poate preciza personalul afectat.

Dispecerate de urgenţă

Tabel 5

Politia 112

Jandarmeria 112

Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă 1250 Pbz sau 112

Ambulanţa 112

Lista instituţiilor publice ce vor fi înştiinţate în cazul producerii unei situaţii de urgenţă este

prezentată în Tabelul 6. Tabel 6

Instituţia Nume Funcţia Adresa Telefon serviciu Fax

Prefectura Prahova

Dispecerat Ofiţer serviciu B-dul Republicii nr. 2 PI

0244/ 516003 546151

0244/ 546067

Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă Judeţean Prahova

Lt.Col. Mihai Dragan Lt. Col. Elisei Dumitru Col. Stefan Florin Col. Marian Teodorescu

Inspector Şef Prim adjunct Adjunct Inspecţie Şef Serviciu Protectie Civila

Str. Rudului nr. 96 PI. Str. Elena Doamna nr. 24

0244/595366 595367 544000

0244/ 595366 595367 0244/526444 525336

Inspectoratul Judeţean de Poliţie Prahova

Dispecerat

Str. Vasile Lupu nr. 60 Ploieşti

0244/595340 302108

Inspectoratul de Jandarmi Judeţean Prahova

Col. Liviu Coman Lt. Col. Dragos Buzoianu

Inspector Şef Prim adjunct

Str. Ghe. Gr. Cantacuzino nr.257 PIoiesti

0244/563811 0244/ 584293

SRI Prahova Dispecerat Str. Logofăt Tăutu nr. 2 PI

0244/401200 524461

Garda de mediu Prahova

Daniela Tudorache Comisar Şef Str. Decebal nr. 17 PIoiesti

0244/544495 0244/544495

Agenţia de Protectie a Mediului Prahova

Florin Diaconu Director Executiv Str. Ghe. Gr. Cantacuzino nr. 306 PIoiesti

0244/544134 0244/ 515811

Rafinaria PETROBRAZI pune la dispoziţia celor interesaţi informaţii privind natura pericolelor de

accidente majore care pot avea loc pe amplasament, inclusiv efectele lor potenţiale asupra populaţiei şi

mediului.

Documentul întocmit de societate se intitulează „Informare publică” şi este prezentat în anexa.

Căi de comunicaţii Din directia Bucuresti accesul se face prin DN1, DN1A, sau Autostrada A3, iar din Ploiesti

accesul se face prin diferite variante, teritoriul administrativ fiind strabatut de mai multe drumuri

judetene ( DJ 140, DJ 104P, DJ 101G).


37

CAP III. DESCRIEREA INSTALATIEI

3.1. Descrierea activitătilor principale si a produselor apartinând acelor părti ale

obiectivului care au importantă din punctul de vedere al securitătii, a surselor de risc de

accident major si a conditiilor în care un astfel de accident major se poate produce, precum si

descrierea măsurilor preventive propuse

Prezenta lucrare trateaza din punct de vedere al securităţii proiectul Instalatie de producere a

compusilor pentru benzina cu cifra octanica ridicata - Policombustibili, realizată pe baza noii

tehnologii Axens – Policombustibili si proiectata de Amec Foster Wheeler.

Scopul proiectului este implementarea modificãrilor necesare pentru atingerea urmatoarelor obiective:

� Cresterea componentelor olefinice GPL în produsul Diesel

� Cresterea productiei de benzina cu cifra octanica mai mare, cu mai putine importuri de

compusi octanici

Etapele principale ale procesului tehnologic sunt:

� Pretratarea fractiei C4 si a fractiei de benzina usoara (fluxuri de alimentare) prin :


- secțiune adsorbtie si regenerare

� Reacție oligomerizare

� Separarea produselor

- Sectiune debutanizare

- Sectiune splitare

Materia primă este reprezentata de:

- fractie n-butan – butene provenita din instalatia FCC;

- rafinat provenit din instalatia ETBE;

- fractie benzina usoara din Instalatia Postratare

Produsele obtinute din instalaţie sunt :

- benzina obtinuta din coloana de debutanizare – dirijata la depozitare;

- GPL – dirijat la depozitare;

- benzina de la coloana de splitare – dirijata la depozitare;

- motorina de la coloana de splitare – dirijata la depozitare.

În cazul Instalaţiei Policombustibili, părţile relevante pentru securitate sunt:

- coloane;

- reactoare;

- vase de stocare produse;

- schimbătoare de căldură;

- pompe.

Integrarea noii instalatii în rafinărie va permite:

� Conversia fractiei n-butan/butene din FCC (hidrodesulfurare benzina de cracare catalitica),

a fractiei C4 rafinat de la instalatia ETBE și a fractiei de benzina usoara de la FCC in fractie de benzina

si distilate medii prin procesul de oligomerizare a olefinelor C4 si C5


materie primă la instalatia Postratare Motorina FCC, ceea ce permite procesarea de materii prime mai

grele


Capacitatea proiectata a Instalatiei Policombustibili este de 600 de tone/zi (incluzand toate


Instalatia de Producere Policombustibili are urmatoarele sectii:

� Sectia de pretratare a fractiei C4 si a fractiei de benzina usoara:

- Sectia de spalare cu apa;

- Sectia de adsorbtie si regenerare;

� Sectia de oligomerizare:


38

- Sectia de preincalzire alimentare;

- Sectia de reactie;

- Sectia de regenerare catalizator;

� Sectia de separare:

- Sectia de debutanizare;

- Sectia de splitare;

� Auxiliare:

- Desupraincalzirea aburului;

- Sistemul de scurgere inchis.

Proiectarea instalatiei s-a realizat pe baza a 3 cazuri de operare:

� Caz 1 – Normal: alimentare cu fractie C4 de la instalatiile ETBE si FCC si benzina usoara

cracata de la FCC, bazat pe performantele obtinute in perioada pilot

� Caz 2 – Hidraulic: alimentare cu fractie C4 de la instalatiile ETBE si FCC si benzina usoara

cracata de la FCC

� Caz 3 – Sensibil: alimentare cu fractie C4 de la instalatiile ETBE si FCC si benzina usoara

cracata de la FCC

Debitele de alimentare pentru cele 3 cazuri de operare studiate sunt expuse in tabelul urmator:

UM Caz 1 - Normal Caz 2 – Hidraulic Caz 3 - Sensibil

Fr. C4 rafinat de la ETBE %gr. 33 25 43

Fr. n-butan-butene de la FCC %gr. 37 25 28

Benzina usoara cracata %gr. 30 50 29

Fr. C4 rafinat de la ETBE to/zi 165 150 215

Fr. n-butan-butene de la FCC to/zi 185 150 140

Benzina usoara cracata to/zi 150 300 145

Total to/zi 500 600 500

3.2. Descrierea proceselor, in special a metodelor de operare

3.2.1. Descrierea procesului tehnologic

Fluxurile de alimentare constituite din fractie de benzina usoara si fractie C4 trebuie pretratate

înainte de a intra in instalatia Policombustibili, în scopul de a asigura durata de viata a catalizatorului

utilizat.

Scopul acestei pre-tratament este de a elimina posibile impurități conținute în diferitele fluxuri

de alimentare care ar putea contamina catalizatorul Policombustibili

Din fractiile C4 provenite din ETBE și FCC, compușii oxigenați sunt indepartati in secțiunea de

spălare cu apă.

Din fractia de benzina usoara de la Instalatia PTB, potențialii compuși pe bază de azot și apa

dizolvata sunt indepartati prin adsorbtie.

Tehnologia Axens subliniază faptul că, în scopul de a funcționa eficient, sectiunile de spalare

cu apa si adsorbție necesită temperatura scăzută

Instalatia Policombustibili cuprinde următoarele secțiuni de procesare principale:

� Pretratarea fractiei C4 si a fractiei de benzina usoara (fluxuri de alimentare) prin :


- secțiune adsorbere

� Secțiunea de reacție – oligomerizarea olefinelor din sectiunile precedente in prezenta

catalizatorului

� Distilarea produselor sau secțiunea de separare


39

Sectia Spalare cu apa

Venind de la limita bateriei sub controlul debitului, fluxul de rafinat de la ETBE și fluxul de n-

butan/butenă de la FCC sunt amestecate și dirijate spre vasul de alimentare 155F0002 al coloanei de

spalare. Presiunea în vas este controlată de un sistem de automatizare conectat separat la rețeaua de

azot de presiune ridicată și la faclă. Amestecul de fractii C4 este apoi pompat de pompa de alimentare

LPG 155G0002 sub controlul debitului și este trimis la coloana de spălare cu apa 155D0001.

Venind de la limita bateriei sub controlul debitului, apa demineralizata este directionata catre vasul

de stocare apa 155F0001. Apa demineralizata este apoi pompata cu pompa 155G0001 sub controlul

debitului si este trimisa la coloana de spalare cu apa 155D0001.

In coloana de spalare cu apa 155D0001, fluxurile de alimentare C4 sunt spalate cu apa

demineralizata. Apa din varful coloanei de spalare este trimisa direct la skidul coalescer 155F0003, care

separa apa curata de produs si previne astfel contaminarea catalizatorului Policombustibili. Fluxul de

alimentare C4 este dupa aceea amestecat cu fluxul de benzina usoara care vine de la adsorberele

155D00002 A/B.

O supapă de reglare a presiunii fluxului C4 evacuat din filtrul coalescent controlează presiunea la

varful coloanei de spalare 155D0001.

La baza coloanei de spalare, apa cu impuritati este trimisa sub controlul nivelului la sistemul de

tratare ape uzate.

O linie de reciclu este prevazuta pentru stabilizarea regimului hidraulic in coloana de spalare cu

apa in cazul functionarii sub 70% capacitate.

Sectia Adsorbtie

Fractia de benzina usoara provenita din instalatia Postratare Benzina este directionata sub

controlul debitului la vasul demister LCN 155F0004 pentru a capta și a drena orice urme de apă libera

conținută în fluxul de alimentare (în special la pornire) si pentru a împiedica apa sa ajunga la

adsorbanți. Acest vas permite o operare hidraulica stabilă a adsorbantilor.

Fluxul de benzina usoara este apoi dirijat cu pompa LCN 155G0003 catre adsorberele 155D0002

A/B sub controlul debitului. Apa din vasul de alimentare este trimisa sub controlul nivelului la evacuare.

Scopul acestor adsorbere (vase de uscare) este de a reduce compusii cu azot continuti pana la un

nivel acceptabil pentru sectiunea de reactie. Cele doua adsorbere opereaza alternativ (1 in operare + 1

in regenerare) si sunt umplute cu straturi speciale de material adsorbant.

Operatia de adsorbtie se realizeaza cu urmatorii adsorbanti:

- Axsorb 917

- Axsorb 543

Fractia de benzina usoara pretratata este amestecata cu fractia C4 de la coloana de spalare cu

apa, iar amestecul este directionat catre vasul de alimentare 155F0005 echipat cu demister, care

permite captarea si drenarea urmelor de apa libera continute in fluxul de alimentare. In acest fel se

previne patrunderea apei in catalizator. Vasul de alimentare asigura operarea stabila hidraulic a

sectiunii de reactie. Amestecul de alimentare este apoi pompat sub controlul debitului in sectiunea de

reactie, cu pompele de alimentare 155G0004. Presiunea in vasul de alimentare 155F0005 este

controlata prin sistem de automatizare conectat separat la reteaua de azot de inalta presiune si la linia

de facla.

Sectia Regenerare adsorbere

Procesul de regenerare a adsorbantilor este necesar pentru prelungirea activitatii lor in vasele de

uscare 155D0002 A/B.

Adsorbantii din vasele de uscare (adsorbere) sunt proiectati sa functioneze pentru un interval de

timp specific, inainte ca porii lor sa se satureze cu impuritati; perioada minima de adsorbtie este de 24

ore. Cand adsorberul A atinge timpul de adsorbtie, este scos din flux si materialul adsorbant este

regenerat cu o fractie uscata si curata de propan (fractia C3 de la FCC), utilizata ca mediu de

regenerare. Cand apare necesitatea regenerarii, adsorberul B preia pozitia principala.


40

Procesul de regenerare a materialului adsorbant este divizat in 6 etape principale: scurgere,

purjare la rece, incalzire, supraincalzire, racire si umplere/echilibrare. Aceste etape sunt efectuate

descendent, cu exceptia umplerii/echilibrarii, care se desfasoara ascendent.

Fractia C3 proaspata de la FCC este intai directionata la vasul de regenerare 155F0010 prin

pompare cu pompele de regenerant 155G0011.

Presiunea in vasul de regenerant este controlata de un sistem de automatizare conectat la

reteaua de azot de inalta presiune si la linia de facla.

In functie de etapele regenerarii, o bucla de reciclu de fractie C3 poate fi necesara pentru a

mentine o rata a debitului suficienta in adsorbere.

Etapele procesului de regenerare adsorbanti sunt:

A. Uscare

La inceputul procesului, adsorberul este plin cu fractia de benzina usoara. Aceste hidrocarburi

sunt drenate la vasul de alimentare 155F0004, astfel incat sa poata fi reprocesate.

Fractia C3 de la FCC este mediul utilizat pentru uscare; fractia C3 proaspata este directionata la

vasul de regenerare si este pompata catre adsorberele 155D0002 A/B/C prin vasul vaporizator

155E0014 si incalzitorul electric 155B0001 (ambele nu sunt in operare).

B. Purjare rece

Purjarea rece are ca scop indepartarea particulelor de benzina prinse in porii adsorbantului si

consta intr-un flux rece de fractie C3 trecuta prin adsorber.

Un flux de reciclu C3 este necesar pentru a asigura un debit suficient prin adsorberele 155D0002

A/B. Traseul este o bucla prin vasul regenerant 155F0010 cu ajutorul pompei de regenerant 155G0011.

Fluxul de regenerant este directionat catre vaporizatorul de regenerant 155E0014 urmat de incalzitorul

electric de regenerare 155B0001, inainte de a intra in adsorbere. Fluxul de regenerant este trimis la

racitorul cu aer 155E0015, urmat de racitorul 155E0016, inainte de a curge inapoi in vasul de

regenerant 155F0010, unde se inchide bucla (circuitul regenerantului).

Regenerantul uzat este contaminat cu impuritati si prin urmare circuitul este operat ca o bucla

semiinchisa, cu cantitati egale de fractie C3 care alimenteaza vasul de regenerant 155F0010 (sub

controlul debitului, in cascada cu controlul nivelului din vas) si paraseste sistemul in aval de de racitorul

de regenerant 155E0016 (sub controlul debitului).

O presiune minima este necesara a limita bateriei de regenerant uzat, pentru a evita scurgerea. O

supapa de control a presiunii pe bucla de recirculare C3 asigura aceasta această presiune minimă.

C. Incalzire

La sfârșitul etapei de purjare rece, adsorbantul este gata pentru regenerare și fluidul C3 trebuie

încălzit pentru a ajunge la condițiile de temperatură de regenerare.

O buclă de recirculare a fractiei C3 este necesară pentru a asigura un nivel suficient de debit prin

adsorberele 155D0002 A/B/C. Circuitul este o buclă prin vasul de regenerant 155F0010 și prin pompa

de regenerant 155G0011. Fluidul regenerant este încălzit cu abur de medie presiune prin vaporizatorul

155E0014, urmat de incălzitorul electric 155B0001, înainte de a merge la adsorberele 155D0002 A/B.

Gazul de regenerare este apoi răcit prin intermediul racitorului cu aer 155E0015, urmat de racitorul

155E0016, înainte de intoarcerea înapoi la vasul de regenerant 155F0010, unde se închide bucla.

Regenerantul uzat este contaminat cu impurități și, prin urmare, circuitul va lua forma unui bucle

semi închise, cu cantități egale de fractie C3 care alimenteaza vasul de regenerant 155F0010 (sub

controlul debitului, în cascadă cu controlul nivelului), și parasind sistemul in aval de răcitorul 155E0016

(sub control al fluxului).

O presiune minimă este necesară la limita bateriei de regenerant uzat, pentru a evita scurgerile. O

supapa de control al presiunii pe bucla de recirculare C3 permite controlarea acestei presiuni minime.

D&E. Supraincalzirea

Când adsorbantul evacuat atinge temperatura cerută, fluidul C3 este menținut la temperatură

constantă timp de 4 ore. Fluidul C3 este gazeificat prin adsorbtie in sectia regenerare.

Circuitul este același ca și pentru etapa de încălzire (buclă semi-închisa) pentru prima jumătate a

acestei etape (pasul D). În a doua jumătate (pasul E), debitul de fluid regenerant este coborât la


41

maximul de flux C3 disponibil la limita bateriei și operația este repetata, în scopul de a curăța sistemul

de impurități înainte de a începe etapa de răcire (fara reciclu de C3 de la adsorbere).

F&G. Racirea

Adsorbantul care a fost regenerat (curatat de cocs și impurități) trebuie să fie răcit la temperatura

ambiantă, astfel încât să poată fi disponibil pentru viitoarea utilizare .

Aceasta etapa poate fi împărțită în doi pasi: în primul pas, incalzitorul electric de regenerant

155B0001 este oprit, în timp ce vaporizatorul de regenerant 155E0014 este încă în funcțiune (pasul F).

Apoi vaporizatorul de regenerant 155E0014 este, de asemenea, închis (pasul G).

O buclă de recirculare C3 este necesară pentru a asigura un nivel suficient de debit prin

adsorberele 155D0002 A/B. Circuitul este o buclă prin vasul de regenerant 155F0010 și prin pompa de

regenerant 155G0011.

Fluidul regenerant curge spre vaporizatorul 155E0014, urmat de incalzitorul electric 155B0001,

înainte de a merge la adsorberele 155D0002 A/B. Fluidul de regenerare este apoi trimis la racitorul cu

aer 155E0015, urmat de racitorul 155E0016, înainte de intoarcerea la vasul de regenerant 155F0010,

unde se închide bucla.

H. Umplere/echilibrare

În această etapă, adsorberul este umplut cu benzina usoara (cu aceeasi presiune de lucru ca și in

etapa de răcire) de la vasul de alimentare 155F0004 prin pompa de alimentare 155G0003 (sub

controlul debitului). Presiunea este apoi echilibrata la presiunea normală de funcționare a adsorberelor.

Continutul de C3 din adsorberele 155D0002 A/B este trimis la vasul de regenerant uzat, sub

controlul presiunii.

Sectia Oligomerizare

Sectiunea reactie

Scopul acestei secțiuni este oligomerizarea (combinarea moleculelor similare) olefinelor ușoare

provenind din secțiunea de adsorbție și secțiunea de spălare cu apă, in prezenta unui catalizator IP 811

dedicat, care permite apoi obtinerea de distilate medii și benzină.

� Schimbătoare de caldura flux alimentare/efluent

Fractia de benzina usoara rezultata la varful coloanei de adsorbtie este amestecata cu fractia C4

provenita din secția de spălare cu apă si dirijata prin intermediul pompei de reciclu 155G0005 A/B (1

activa + 1 rezerva) in trenul de schimbatoare de caldura, care au rolul de a preincalzi materia prima

inainte de a fi introdusa in reactoarele de oligomerizare.

Amestecul rezultat este incalzit in al doilea schimbător 155E0002 (in fasciculul de tevi) cu

efluentul de la reactorul principal si, in final, prin încălzitorul alimentarii reactorului principal 155E0003,

datorită cedarii temperaturii aburului de înaltă presiune. Aburul este necesar pentru a evita formarea

gumelor.

După aceea, amestecul alimentează reactorul de oligomerizare principal care poate fi oricare din

reactoarele 155D0003 A sau B sau C.

� Reactoare

Secția oligomerizare este compusa din trei reactoare. În timp ce două reactoare în serie

proceseaza fluxul de alimentare (unul în poziție principala, unul în poziție secundara), catalizatorul celui

de-al treilea reactor este regenerat (ex-situ) sau reactorul este in în stand-by, în atmosferă inertă

(reactor de rezervă). Reactoarele de oligomerizare 155D0003 A/B/C sunt operate în flux ascendent,

folosind catalizatorul IP 811.

Reactorul de rezervă este utilizat atunci când este necesară regenerarea catalizatorului din

reactorul principal; se evită astfel oprirea instalatiei în timpul înlocuirii catalizatorului (regenerare ex-

situ).

După ce reactorul principal a atins sfârșitul condițiilor de lucru, acesta va fi scos din flux, iar

reactorul secundar va trece in pozitia principala și reactorul de rezerva va fi inclus în fluxul tehnologic ca

reactor secundar. Catalizatorul reactorului principal anterior va fi înlocuit sau regenerat. Ca urmare, în

regim permanent, reactorul cu catalizatorul mai uzat este în poziția principala, iar reactorul care conține

catalizatorul proaspăt regenerat este in pozitia secundara.


42

Temperatura de intrare in reactorul aflat in pozitia principala este controlată prin acționarea asupra

debitului de abur de inalta presiune de la incalzitorul alimentarii reactorului principal. Temperatura de

intrare a incalzitorului 155E0003 este ajustata printr-un sistem automatizat de control care acționează

pe linia de by-pass a celor doua schimbatoare. Acest control asigură o creștere a temperaturii țintă prin

acest schimbător .

Reacțiile de oligomerizare sunt exoterme, deci efluentul reactorului principal trebuie să fie răcit

in al doilea schimbător 155E0002 (in manta) și în primul schimbator 155E0001 (in manta) prin pre-

încălzirea fluxului de alimentare pentru oligomerizare. Acesta este în final răcit în răcitorul 155E0004

înainte de a fi dirijat spre reactorul secundar. Temperatura de intrare in reactorul secundar este

controlata de un sistem automatizat care acționează asupra by-pass-ului racitorului cu aer 155E0004.

Temperatura de ieșire din racitorul 155E0004 este controlată datorită vitezei variabile a motorului

pentru 50% din ventilatoarele sale. Efluentul din reactorul secundar nu este racit la iesirea din reactor.

O parte din el merge direct la secția distilare, iar o parte este recirculata in sectia de reactie.

Presiunea secției de reacție este controlată cu ajutorul efluentului trimis la secția de distilare.

Sectia de regenerare a catalizatorului

Procedura de regenerare a catalizatorului este folosită în principal atunci când catalizatorul (IP-

811) este dezactivat prin contaminare cu apa, compusi poluanti cu azot si sulf, sau depunere de cocs la

sfârșitul duratei de viață a catalizatorului.

Când reactorul principal ajunge in situatia epuizarii catalizatorului, acesta este scos din fluxul

tehnologic, este golit, iar catalizatorul este descărcat și regenerat ex-situ. În timp ce are loc

regenerarea, reactorul secundar trece in poziția principala și reactorul de rezervă este inclus în fluxul

tehnologic ca reactor secundar.

Regenerare ex-situ

Înainte de a fi descărcat, catalizatorul trebuie mai întâi stripat utilizând azot intr-o singura trecere,

pentru indepartarea hidrocarburilor ramase in porii catalizatorului.

Venind de la rețeaua de azot de înaltă presiune sub controlul debitului, azotul se injectează in

incalzitorul 155E0019 înainte de a intra în reactoarele de oligomerizare, pentru a indeparta orice

hidrocarburi rămase în porii catalizatorului. Efluentul reactorului este apoi trimis la facla.

Secția Comutare reactoare

Procedura de comutare reactoare permite regenerarea catalizatorului fără oprirea instalatiei.

Aranjamentul de 3 reactoare asigura o rata de conversie a oligomerizarii cu două reactoare, în timp ce

unul se afla in etapa de regenerare a catalizatorului sau în stand-by.

La fiecare două/trei luni reactoul principal va fi scos din proces datorita dezactivarii catalizatorului.

Apoi, reactorul secundar va lua poziția principala și reactorul de rezerva va fi inclus in proces ca reactor

secundar.

Cele trei reactoare sunt identice și descrierea comutarii poate fi facuta cu permutarea circulară a

literelor A, B, C:

� Reactor oligomerizare 155D0003 A cu catalizator care trebuie regenerat - poziția principala

� Reactor oligomerizare 155D0003 B cu utilizarea in progres a catalizatorului -poziția secundara

� Reactor oligomerizare 155D0003 C încărcat cu catalizator - gata de funcționare

Dupa comutare, circuitul devine:

� Reactorul 155D0003 B este comutat în poziția principala

� Reactorul 155D0003 C este plasat în poziție secundara

� Reactorul 155D0003 A este oprit din exploatare pentru regenerarea catalizatorului

Procedura de comutare se realizeaza in mai multe etape consecutive:

Etapa A: Pasivarea catalizatorului din reactorul de rezerva

Operația de pasivare este necesară înainte de a pune stocul de catalizator proaspăt încărcat în

contact cu fluxul reactiv de alimentare, pentru a limita activitatea catalizatorului și reactiile exoterme

asociate. O parte din alimentarea coloanei de debutanizare 155D0004 (în principal flux convertit) este

folosita pentru pasivizare.


43

Acest flux curge în racitorul cu aer 155E0020 sub controlul debitului, apoi, în reactorul de

oligomerizare 155D0003 C, în flux ascendent, și este dirijat spre coloana de debutanizare 155D0004,

cu controlul presiunii.

Pasivarea începe în condiții de temperaturi scazute și este urmată de o etapă de încălzire. Pentru

ambele operații, sistemul de control al by-pass-ului racitorului 155E0020 permite reglarea temperaturii

în mod corespunzător.

Etapa B: Incălzirea catalizatorului din reactorul de rezerva

Prin controlul temperaturii, reactorul de rezervă 155D0003 C se încălzește progresiv până la

atingera conditiilor de operare, folosind întotdeauna același circuit și fluid ca si in faza de pasivare.

Etapa C: Pre-racirea catalizatorului din reactorul principal

Fluxul de alimentare a reactorului de oligomerizare 155D0003 A este mai întâi răcit prin

intermediul circuitului de operare normală, astfel încât temperatura de alimentare este potrivita pentru

condițiile de funcționare ale catalizatorului din reactorul 155D0003 B, înainte de trecerea din poziția

secundara în poziția principala:

- Controlul temperaturii din incalzitorul alimentarii reactorului principal reglează by-pass-ul

schimbătorului 155E0001 (prima alimentare) și al schimbătorului 155E0002 (a doua alimentare).

- Controlul temperaturii pe schimbatorul 155E0003 al alimentarii reactorului principal reglează

temperatura de intrare in reactorul 155D0003.

Apoi, înainte de a opri fluxul proaspat de alimentare catre reactorul 155D0003 A, un flux de reciclu

este trimis pentru controlul debitului catre 155D0003 A. Reciclul principal pentru schimbătoarele de

caldura rămâne ca debit de control și acest flux recirculat suplimentar constă în utilizarea capacității

overdesign a pompelor de recirculare 155G0005 A/B.

Etapa D: Realizarea unui circuit nou

Urmand o secvență corespunzătoare de circuit in serie, reactorul 155D0003 B devine reactor

principal și reactorul 155D0003 C devine reactor secundar.

Pentru a permite punerea reactorului 155D0003 C în poziția principala, circuitul de

pasivare/încălzire prin racitorul cu aer 155E0020 al reactorului trebuie să fie oprit pentru a-l face

disponibil pentru racirea finala a reactorului 155D0003 A.

În același timp, intrarea in reactorul 155D0003 A este izolata din circuitul normal și ramane golit

prin capacitatea overdesign a pompelor de recirculare 155G0005 A/B.

Etapa E: Răcirea finală a catalizatorului din reactorul principal

Capacitatea overdesign a pompelor de recirculare 155G0005 A/B permite curgerea în reactorul

155D0003 A prin intermediul racitorului 155E0020, sub controlul temperaturii și debitului.

Fluxul de ieșire al reactorului este direcționat mai întâi la a schimbatorul 155E0002, apoi se

directioneaza catre coloana de debutanizare 155D0004, cu sistem automatizat de control al presiunii.

Ulterior, circulația este oprită și reactorul 155D0003 A este izolat de circuitul de operare. Reactorul

poate fi drenat la coloana de debutanizare 155D0004 și presurizat cu presiune ridicată de azot;

catalizatorul poate fi apoi descărcat pentru regenerare ex-situ.

Sectia Separare

� Sectiunea debutanizare

Efluentii secțiunii de reacție a oligomerizarii sunt mai întâi răciti în schimbatorul 155E0005 (partea

tub, tip termosifon) cu lichidul extras de pe un taler al coloanei de debutanizare 155D0004 și trimis

înapoi pe acelasi taler. Temperatura de intrare in coloana de debutanizare 155D0004 este controlată

prin sistem automatizat care acționează pe by-pass-ul acestui schimbător (pe partea de alimentare).

Scopul schimbătorului lateral este de a crește economia de energie a instalatiei în timpul operarii

normale.

Apoi efluenții din secțiunea reacție intra, sub controlul presiunii, in coloana de debutanizare

155D0004 în care fractia GPL este separata de oligomerii produsi.

Produsul de varf al coloanei de debutanizare

Vaporii de la varful coloanei de debutanizare 155D0004 sunt sub-răciti prin condensatorul

155E0006. Apoi, rafinatul GPL intră în vasul de reflux 155F0006.


44

Suprapresiunea de la varful coloanei 155D0004 este controlată cu ajutorul unui sistem de control

presiune dedicat. Presurizarea vasului de reflux 155F0006 este asigurată cu ajutorul unui by-pass al

sistemului de răcire. În cazul reducerii presiunii, supapa de presiune diferențială, situata pe linia de by-

pass, se va deschide pentru a re-presuriza vasul. În cazul unei creșteri a presiunii in acest vas, o linie

este prevăzuta cu o supapa de reglare a presiunii, în scopul de a evacua acumularea de hidrocarburi

ușoare la facla.

Fractia GPL din vasul de reflux 155F0006 este apoi pompata cu pompa de reflux 155G0006

partial la depozitare, cu controlul debitului (resetare prin sistemul de control al nivelului in vasul

155F0006), și parțial recirculata ca reflux in coloana, sub controlul debitului.

Apa separata in vasul de reflux 155F0006 este evacuata in sistemul de ape uzate.

Produsul de la baza coloanei de debutanizare

Pentru a reduce cantitatea de hidrocarburi ușoare în partea de jos a coloanei de debutanizare

155D0004 (și prin urmare, cantitatea de hidrocarburi ușoare la varful coloanei de fractionare

155D0005) o fractie laterala de benzina este extrasa din coloana. Aceasta va limita pierderile de

hidrocarburi in purja coloanei de fractionare 155D0005.

Benzina din coloana de debutanizare 155D0004 este extrasa în fază de vapori, sub controlul

debitului (in cascadă cu controlul temperaturii de la fundul coloanei) si este trimisa ca flux de alimentare

la debutanizare.

Acesta extragere laterală este în fază de vapori pentru a limita cantitățile de hidrocarburi grele în

acel flux de benzină. Benzina extrasa lateral este sub-răcita cu ajutorul condensatoarelor cu aer

155E0008 si 155E0009 si este trimisa la vasul de benzina 155F0007. Temperatura de iesire din

condensatorul 155E0009 este controlată datorită motorelor cu viteză variabilă de pe 50% din

ventilatoarele condensatoarelor.

Presurizarea vasului de benzina 155F0007 este asigurată cu ajutorul unui by-pass fierbinte al

fractiiei retrase. În cazul în care presiunea scade, supapa de presiune diferențială situata pe linia de by-

pass, se va deschide pentru a re-presurizarea vasul. În cazul unei creșteri a presiunii in vas, o linie este

prevăzuta cu o supapa de reglare a presiunii, în scopul evacuarii gazelor la facla.

Lichidul de iesire din vasul de benzina 155F0007 este pompat de pompa 155G0007, este trimis

sub controlul debitului (resetat prin sistemul de control al nivelului vasului), pentru a fi amestecat cu

benzina din secțiunea fractionare și în cele din urmă sunt dirijate la depozitare la limita bateriei.

Baza coloanei de debutanizare

O parte din produsul rezultat in baza coloanei 155D0004 este reincalzita cu abur de presiune

medie în refierbătorul 155E0007, sub controlul debitului, pentru a asigura echilibrul termic al coloanei.

Restul produsului de la baza coloanei de debutanizare este trimis direct la coloana de splitare

155D0005 pentru a separa benzina de distilatele medii.

Sectia Separare (splitare)

Coloana de splitare 155D0005 este operata sub vid pentru a limita temperatura in baza coloanei și

pentru a evita formarea gumelor datorită prezenței oligomerilor. În plus, presiunea aburului de inalta

presiune nu este suficientă pentru a opera această coloană in conditii atmosferice.

Produsul de varf al coloanei de separare

Produsul de varf al coloanei de separare este parțial condensat in condensatorul cu aer

155E0010 și condensatorul 155E0011. Apoi acesta este trimis la vasul de reflux 155F0008 echipat cu

demister pentru retinerea apei. Temperatura de ieșire din condensatorul 155E0011 este controlată

datorită motorului cu viteza variabila cu care sunt echipate 50% din ventilatoarele condensatoarelor.

Apa retinuta in vasul de reflux 155F0008 este trimisa la canalizarea industriala.

Partea gazoasa separata in vasul de reflux 155F0008 cu urme de aer și de hidrocarburi este

trimisa la sistemul de pompare dedicat fractionarii in vid 155G0010, care utilizează abur de medie

presiune pentru a menține fractionarea in condiții de vid. Din moment ce fluxul evacuat are un conținut

deloc neglijabil de hidrocarburi C5, care pot condensa la temperatura atmosferică, este prevăzuta o

unitate de recuperare a vaporilor 155F0017 în scopul de a recupera conținutul de hidrocarburi, iar

fractia eliberata in atmosfera sa nu fie poluanta pentru mediu.

Hidrocarburile lichide recuperate sunt dirijate la depozitare la limita bateriei.


45

Faza lichidă a hidrocarburilor din vasul de reflux 155F0008 este pompata de pompa 155G0008.

Aceasta este parțial trimisa sub controlul debitului (resetat prin sistemul de control al nivelului in vasul

155F0008) pentru a fi amestecata cu benzina extrasa din secțiunea debutanizare, înainte de a fi dirijate

la depozitare. În cazul în care fractia de benzina este trimisa la depozitare, trebuie injectat un agent

anti-polimerizare (155F0009).

Restul fazei lichide din vasul separator de reflux 155F0008 este recirculat la coloana de

fractionare, sub controlul debitului.

Produsul de la baza coloanei de fractionare

O parte din produsul de fund este reincalzit folosind abur de înaltă presiune în refierbătorul

155E0012 (tip termosifon) coloanei de separare, pentru a asigura echilibrul termic al coloanei. Aburul

este necesar pentru a evita formarea de gume.

Cealalta parte a produsului din baza coloanei de separare, constituit din distilate medii, este

pompat de pompa de distilate medii 155G0009, răcit in racitorul cu aer 155E0013 si in final, trimis, sub

controlul debitului (resetare prin sistemul de control al nivelului din refierbătorul 155D0005), la

depozitare la limita bateriei.

Temperatura de ieșire din racitorul pentru distilate mediii 155E0013 este controlată datorită vitezei

variabile a 50% din ventilatoarele sale.

În cazul în care fractia de distilate medii este trimisa la depozitare, este necesara injectarea unui

agent anti-polimerizare (155F0009).

Echipamente auxiliare

Recuperatoare de caldura pentru abur (desupraincalzirea aburului)

Având în vedere că aburul utilizat în instalatie va fi desupraincalzit in motive de proces (pentru a

limita gradul de oligomerizare, pentru a preveni formarea de gume sau pentru a limita stresul mecanic

al echipamentelor în funcționare intermitentă), sunt prevazute două recuperatoare partiale de caldura

special dedicate, desupraincalzitorul 155G0013 pentru aburul de inalta presiune si desupraincalzitorul

155G0014 pentru aburul de medie presiune.

Sistemul de canalizare închis

Toate echipamentele care vehiculeaza hidrocarburi sunt prevăzute cu o aerisire conecatat la

faclă și o conexiune permanenta de evacuare conectata la sistemul de scurgere închis, pentru a

asigura o golire completă în caz de întreținere; aceste linii sunt pozate sub cota terenului, pentru a

permite scurgerea gravitationala a echipamentelor.

Toate supapele de dilatatie sunt conectate la sistemul de scurgere inchis pentru a evita

trimiterea lichidului in facla.

Vasul sistemului de colectare 155F0013 este amplasat intr-o cuva de beton, in care este

instalata pompa de slops 155G0016 pentru a goli bazinul de apa de ploaie care se poate acumula si

pentru a-l face disponibil si accesibil. Vasul de scurgere inchis este echipat cu o pompă verticală de

slops 155G0015, care dirijeaza slopsul la depozitare.

3.2.2. Conformarea cu cerintele BAT in domeniu

Cerinţe BAT - Materii prime:

Conform Documentului de referinta privind cele mai bune tehnici disponibile pentru rafinariile de

petrol si gaze 2015:

“Izomerizarea se utilizează pentru a modifica aranjarea moleculelor fără a adăuga sau scoate

nimic din molecula iniţială. În mod obişnuit, parafinele de greutate moleculară redusă (C4-C6) se

transformă în izo-parafine cu un indice octanic mult mai mare. În această secţiune ete inclusă şi

izomerizarea olefinelor.

Materia primă tipică pentru instalaţiile de izomerizare sunt orice fluxuri bogate în butan, pentan

sau hexan. Aceste fluxuri sunt gazul petrolier hidrogenat, gazul petrolier uşor obţinut la o singură

trecere, gazul petrolier uşor obţinut din hidrocracare, fracţia uşoară de la reformare, gazele petroliere

uşoare de la cocsare şi fluxul rafinat uşor de la instalaţia de extracţie a aromaticelor. Materia primă


46

pentru izomerizarea C5/C6 este în mod normal fracţionată astfel încât să conţină cât mai mult C5/C6

posibil, în acelaşi timp minimizând heptanii şi compuşii mai grei.

Nu exista limite considerate BAT privind consumurile de materii prime.“

Conformare BAT:

Materiile prime utilizate in procesul de oligomerizare a olefinelor C4 si C5 sunt: fractia n-

butan/butena din instalatia FCC, fractia C4 din instalatia ETBE si fractia de benzina usoara din instalatia

FCC.

Operatorul urmareste calitatea materiilor prime folosite, printr-un conţinut redus de impurităţii:

continutul de apa, compusi oxigenati si compusi cu azot. Pentru indepartarea acestora in scopul

prelungirii ciclului de viata al catalizatorului utilizat, fluxurile de alimentare sunt pretratate astfel:

- din fractiile C4 provenite din ETBE și FCC, compuși oxigenați sunt indepartati in secțiunea de

spălare cu apă;

- din fractia de benzina usoara de la Instalatia PTB, potențialii compuși pe bază de azot și apa

dizolvata sunt indepartate datorită adsorberelor.

In plus, instalatia propusa asigura conversia unor fractii de produse petroliere insuficient

valorificate, in scopul cresterii valorii fractiei LPG.

Cerinte BAT – Consumuri specifice de utilitati:

Conform Documentului de referinta pentru rafinarriile de petrol si gaze – Cele mai bune tehnici

disponibile (BAT) - editia 2015, oligomerizarea olefinelor este asimilata cu un proces de izomerizare:

“Izomerizarea se utilizează pentru a modifica aranjarea moleculelor fără a adăuga sau scoate

nimic din molecula iniţială. În mod obişnuit, parafinele de greutate moleculară redusă (C4-C6) se

transformă în izo-parafine cu un indice octanic mult mai mare. În această secţiune este inclusă şi

izomerizarea olefinelor.

Materia primă tipică pentru instalaţiile de izomerizare sunt orice fluxuri bogate în butan, pentan

sau hexan. Aceste fluxuri sunt benzinele hidrotratate, benzina usoara obţinuta la o singură trecere,

benzinele de hidrocracare, fracţia uşoară de la reformare, benzinele uşoare de cocsare şi fluxul rafinat

uşor de la instalaţia de extracţie a aromaticelor. Materia primă pentru izomerizarea C5/C6 este în mod

normal fracţionată astfel încât să conţină cât mai mult C5/C6 posibil, în acelaşi timp minimizând heptanii

şi compuşii mai grei.”

Conformare BAT:

Materiile prime utilizate in procesul de oligomerizare a olefinelor C4 si C5 sunt: fractia n-

butan/butena din instalatia FCC, fractia C4 din instalatia ETBE si fractia de benzina usoara din instalatia

FCC.

Nr.

crt. Cerinţe / Recomandări BAT Conformare

1 Consum de combustibil (randament 90% cuptor = 9 , MW

In instalatie nu se consuma combustibil pentru ca nu se foloseste cuptor, ci incalzitor electric.

2 Consum de apa (∆T = 170C) = 2159 mc/zi

Consumul de apa este extrem de redus, respectiv cca. 440 mc/zi, din care: - apa demineralizata = cca. 880,2 mc/zi; - apa de racire (recirculata 96%, apa completare) = cca. 350 mc/zi; - apa de cazan = cca. 10 mc/zi.

3 Putere = 1455 kWh Consumul de energie electrica = 1800 kWh

4 Consum de abur saturat la 10,5 kg/cm2 = 2,8 kght

Consumul previzionat conform datelor de proiectare este: - abur de inalta presiune = 2956 kg/h; - abur de medie presiune = 430 kg/h.


47

Intrucat Instalatia Policombustibili este o instalatie noua, consumurile sunt estimate de proiectantul

general al instalatiei. Consumurile reale vor putea fi evaluate dupa primul an de functionare a instalatiei.

Cerinte BAT - Managementul deseurilor:

1. Tehnici de reducere a generarii deseurilor:

„Catalizatorii, absorbantii, adsorbantii pot fi trimisi la producator pentru reciclare”.

2. Managementul catalizatorilor solizi uzati

“Scopul managementului catalizatorilor uzaţi este de a minimiza impactul asupra mediului şi

sănătăţii. Pentru a realiza acest scop, catalizatorii sunt manevraţi cu grijă, îndepărtaţi în condiţii de

siguranţă, ambalaţi atent şi trimişi pentru reactivare sau recuperarea metalelor. Prin recuperarea

metalelor se urmăreşte transformarea catalizatorilor epuizaţi în produse utile, care pot fi reciclate şi

reutilizate cu impact minim asupra mediului.

Principiul managementului catalizatorilor epuizaţi este manipularea programată şi reglementată,

în condiţii de siguranţă, a materialelor implicate, executată de obicei de firme specializate în perioadele

de întrerupere a activităţii instalaţiei. Uneori este posibil să se aranjeze preluarea catalizatorilor uzaţi de

către furnizorul de catalizator proaspăt.

Catalizatorii de reformare şi izomerizare sunt preluaţi exclusiv pentru reprelucrare de către

furnizorii de catalizatori noi. Încă de la introducerea acestor procese s-au semnat contracte de

recuperare şi înlocuire, datorită metalului foarte costisitor, Pt, pe care îl conţin.

Regenerarea catalizatorilor uzaţi a început în anii 1980. Toate firmele de prelucrare utilizează

procese piro- şi hidro metalurgice cu grade de complexitate, capacitate de recuperare şi performanţe de

mediu diferite. Procesele piro- şi hidrometalurgice aplicate în prezent sunt considerate tehnologie

acceptabilă cu eficienţă dovedită.”

Conformare BAT:

In instalatia Policombustibili este prevazuta regenerarea catalizatorilor ex-situ, de catre firme

specializate in prelucrarea acestora.

Cerinte BAT - Reducerea evacuarilor in apa:

Conform Documentului de referinta privind BAT pentru rafinarii de petrol si gaze – editia 2015,

BAT se refera la aplicarea unei scheme de gospodarire a apei prin care se urmareste reducerea:

� Volumului de apa utilizat prin:

� Solutii de integrare a fluxurilor de apa, inclusiv de optimizare a consumului de apa

Scopul integrarii fluxului de apa este reducerea cantitatii de ape tehnologice produse pentru

epurare inainte de evacuare, pentru a economisi costurile de operare. Astfel se economisesc apa

potabila si demineralizata de inalta calitate. In plus, se reduc volumul si impactul asupra mediului

provocat de evacuarile de efluent.

Câteva tehnici de avut în vedere pentru minimizarea consumului de apă proaspătă pot fi

următoarele:

- substituirea proceselor de răcire umede cu altele uscate;

- recircularea apei de răcire;

- utilizarea apei tehnologice epurate ca apă de răcire;

- utilizarea apei de condens ca apă tehnologică;

- utilizarea apei meteorice ca apă tehnologică.

Conformare BAT: apa de racire, care este necesara in cea mai mare cantitate fata de apa de

cazan si apa demineralizata, este in totalitate recirculata.

� Reutilizarea in cat mai mare masura a apelor uzate epurate

Instlatiile standard pentru epurarea apelor tehnologice sunt instalatii de stripare a apelor acide

rezultate din diferite instalatii tehnologice si instalatia desalinare, care este mare consumatoare de ape.

Apele acide contin H2S si NH3, iar prin stripare acesti compusi sunt indepartati in cea mai mare parte.

Prin aceasta un efluent epurat se transforma in apa de spalare de calitate adecvata pentru instalatia de

desalinare.


48

Conformare BAT: apa uzata rezultata in mod continuu de la coloana de spalare este

directionata la Instalatia de stripare ape acide a rafinariei, de unde este reutilizata in procesul de

desalinare titei.

� Aplicarea tehnicilor de reducere a apelor uzate generate in fiecare proces/activitate specifica

BAT pentru izomerizare nu include tehnici de minimizare a apelor uzate specifice procesului,

nefiind un proces mare consumator de apa si nici mare generator de ape uzate.

� Poluarii apei prin:

� Separarea fluxurilor de ape contaminate, slab contaminate si necontaminate, si daca este

posibil, a sistemelor de drenaj

Apele uzate din rafinarie trebuie separate in mod corespunzator pentru a asigura cel mai eficace

mod de epurare sau refolosire. O schema tipica de ape separate ar consta intr-o retea de canalizare

pentru apa „curata”, o alta pentru ape uleioase si o a treia pentru ape uzate foarte contaminate.

Conformare BAT: prin proiect s-au prevazut retele de canalizare in sistem divizor, care preiau si

conduc separat apele uzate generate din instalatie, inclusiv apele pluviale, in retelele de canalizare ale

rafinariei.

� Separarea apei de racire cu „o singura trecere” de efluentul tehnologic pana in momentul

epurarii acestuia

Deoarece apele tehnologice sunt în mod normal mai contaminate decât apele de răcire, este

important ca cele două fluxuri să fie ţinute separate. Numai în situaţiile în care apele de răcire trebuie

epurate (sisteme de recirculare) pot fi amestecate şi numai în punctul optim (după epurarea primară a

apelor tehnologice).

Conformare BAT: Apa de racire circula in proces separat de apele uzate rezultate.

� Prevenirea si combaterea poluarilor accidentale

Cateva tehnici care ar putea fi incluse sunt:

- asigurarea buclelor inchise pentru prelevarea probelor;

- asigurarea de sisteme de canalizare separate;

- verificarea periodica a scurgerilor la canale si tevi.

Conformare BAT:

- toate punctele de prelevare probe din instalatie sunt prevazute cu sistem inchis;

- prin proiect s-au prevazut retele de canalizare in sistem divizor, care preiau si conduc

separat apele uzate generate din instalatie, inclusiv apele pluviale, in retelele de canalizare ale

rafinariei;

- verificarea periodica a scurgerilor din echipamentele instalatiei va fi prevazuta in manualul de

operare al instalatiei.

Cerinte BAT - Reducerea emisiilor atmosferice:

„Reducerea generala a emisiilor atmosferice se realizeaza de obicei in practica printr-un efort

combinat axat pe performanta proceselor/activitatilor si pe performanta instalatiei integrate in ansamblu.

La transferarea lichidelor în recipiente la presiune atmosferică, este evacuat în atmosferă un

amestec de vapori şi gaze (adesea aer, dar şi gaze inerte) din vasul receptor. Se recunoaşte că astfel

de operaţiuni de încărcare au impact asupra mediului datorită prezenţei COV, precursor al ozonului.

Directiva UE Faza 1 94/63/CE cere statelor membre să prevadă măsurile specifice de reducere a

emisiilor stabilite în anexele directivei. Directiva specifică şi aplicarea VRU (Instalatie de recuperare

vapori) pentru a preveni ieşirea acestor vapori în atmosferă. Scopul VRU este recuperarea

hidrocarburilor în vederea reutilizării. În unele situaţii recuperarea nu este economică şi se preferă

instalaţiile de distrugere a vaporilor (VDU). Un termen mai general care cuprinde ambele situaţii este

acela de Sistem de tratare a vaporilor (VHS).

Conform BREF rafinarii, tehnicile de reducere a emisiilor fugitive COV sunt:

1. Stabilirea unui program de prevenire, detectie si control al emisiilor fugitive

2. Utilizarea Instalatiilor de recuperare a vaporilor (VRU)

3. Distrugerea vaporilor (VDU)”


49

Conformare cu cerintele BAT:

1. Stabilirea unui program de prevenire, detectie si control al emisiilor fugitive

„Tehnicile de reducere a emisiilor de COV sunt: etanşări eficiente ale supapelor, bune programe

de întreţinere şi de monitorizare a emisiilor. Emisiile fugitive pot fi reduse până la 0,01% din greutate

dacă emisiile fugitive normale au fost calculate ca 0,03 din greutatea materiei prelucrate.

Circa 93% dintre sursele de emisii fugitive sunt accesibile. Reducerea realizabilă a emisiilor

depinde de condiţiile curente ale componentelor, ratele de reducere obişnuite fiind de cel puţin 0-75% în

raport cu factorii medii de emisie. Randamentul estimat al inspecţiei şi întreţinerii trimestriale este de

80-90 %. Se pot obţine randamente mai mari, dacă se implementează programe mai intensive de

inspecţie şi întreţinere.

Un bun program de inspecţii şi întreţinere a vanelor şi flanşelor este foarte eficient economic

pentru reducerea emisiilor de COVNM.

Controlul emisiilor fugitive implica minimizarea scurgerilor si pierderilor si imbunatatirea practicilor

de monitorizare, gospodarire si intretinere. Majoritatea COV sunt emisii prin pierderi fugitive din surse

precum supapele, flansele si aerisirile echipamentelor. Principalele puncte de emisii fugitive sunt bine

cunoscute si minimizarea lor a facut obiectul multor investigatii si actiuni in rafinariile din intreaga lume.

Cateva din tehnicile implementate si recomandate sunt:

� Stabilirea inventarului emisiilor fugitive, care implica prelevarea de probe, efectuarea de

masuratori, monitorizarea mediului, modelarea dispersiei si estimari bazate pe factori de emisie.

Identificarea si stabilirea punctelor de prelevare probe, efectuarea masuratorilor si modelarea

dispersiei pe baza rezultatelor masuratorilor sunt actiuni pe termen lung care se vor realiza dupa

punerea in functiune a instalatiei si intrarea in regim normal de operare.”

Conformare BAT: Estimarea emisilor fugitive COV s-a realizat in prezentul studiu pe baza

metodologiei USA EPA …..

� „Identificarea tuturor surselor potentiale de emisii COV prin stabilirea numaratorilor de

populatie la componentele echipamentelor conform diagramelor de proces P&I.”

Conformare BAT: S-a realizat de catre proiectantul lucrarii pe baza diagramelor de proces, astfel:

- ventile = 180 buc.;

- tevi deschise = 700 buc.;

- etansari la pompe = 13 buc.;

- puncte de prelevare probe = 20 buc.;

- supape de siguranta la vase sub presiune = 30 buc.

� „Cuantificarea emisiilor COV, initial ca estimari pentru „valoarea de baza” si apoi la niveluri mai

precis calculate.”

Conformare BAT: Estimarile initiale s-au realizat in cadrul prezentului studiu, urmand ca dupa

punerea in functiune si intrarea instalatiei in regim normal de operare, sa se realizeze masuratori pe

baza carora sa se poata calcula mai precis emisiile fugitive COV.

� „Utilizarea unor metode adecvate de modelare a dispersiei, predictia fluxului de masa in

atmosfera si a concentratiilor.”

Conformare BAT: Se va realiza dupa punerea in fucntiune a instalatiei, in regim normal de

operare, pe baza masuratorilor care vor fi efectuate, astfel incat dispersia sa poata fi modelata cat mai

realist.

� „Recuperarea/incinerarea/utilizarea vaporilor”

Conformare BAT: Prin proiect este prevazuta o instalatie de recuperare vapori pentru efluentul

din ejectorul de vid.

� „Emisiile care au loc prin supapele de aerisire trebuie dirijate spre facla sau spre sisteme de

incinerare proprii, si numai in cazuri exceptionale eliberate la loc sigur.”

Conformare BAT: Evacuarile supapelor de siguranta care protejeaza echipamentele instalatiei sunt dirijate in linia de facla a instalatiei, racordata la reteaua de facla a rafinariei, unde descarca in caz de avarie.

De asemenea, azotul si hidrocarburile rezultate in urma operatiilor de purjare ale instalatiei sunt dirijate in linia de facla a instalatiei si de aici la reteaua de facla a rafinariei.

� „Emisiile fugitive de COV pot fi minimizate prin etansari mecanice duble la pompe,

compresoare si agitatoare. De exemplu, sistemele de dubla etansare presurizata la pompe elimina


50

practic scurgerile de lichid in mediu si au emisii de obicei aproape zero, descrise de regula ca imposibil

de masurat cu tehnologia instrumentelor existente.”

Conformare BAT: Toate pompele prevazute prin proiect au etansare mecanica dubla.

� „Utilizarea de etansari la tija supapei pentru emisii reduse (500 ppm) la vanele cu rol critic, de

exemplu ventile de reglaj cu tija montanta cu functionare continua, mai ales cand lucreaza cu

gaze/lichide usoare la presiuni/temperaturi inalte.”

Conformare BAT: Vanele prevazute prin proiect sunt vane prevazute cu sisteme de etansare

corespunzatoare fluidelor vehiculate.

� „Utilizarea de vane cu emisii reduse acolo unde nu sunt necesare neaparat clapete.”

Conformare BAT: Prin proiect s-au prevazut dispozitivele corespunzatoare fiecarei linii,

echipament si fluid vehiculat.

� „Utilizarea supapelor cu burduf de echilibrare a presiunii penrtu minimizarea emisiilor prin vana

in afara intervalului proiectat si dirijarea gazelor evacuate spre instalatia de ardere in flacara, in mod

normal prin separare de faze, fara aspiratie initiala.”


� „Minimizarea numarului de racorduri cu flanse pe conducte si utilizarea unor materiale de

imbinari cu specificatii speciale.”

Conformare BAT: Materialele de imbinare au fost alese conform prescriptiilor de proiectare.

� „Utilizarea pompelor incapsulate sau etansarilor duble la pompele conventionale. Emisiile la

pompele centrifuge pot fi reduse la 33% prin inlocuirea pachetelor de etansari cu etansari mecanice.”

Conformare BAT: Toate pompele prevazute prin proiect sunt pompe cu etansari mecanice duble.

� „Dirijarea emisiilor din etansarile compresoarelor, ventilatii si liniile de purjare spre Instalatia de

recuperarea gaze facla sau spre Instalatia de ardere (facla).”



� „Utilizarea dopurilor sau capacelor la tevile deschise si punctele de prelevare de probe de

lichid din circuitele inchise.

Conformare BAT: Toate tevile deschise si punctele de prelevare probe sunt prevazute cu sisteme

de inchidere.

� „Instalarea unui sistem de golire pentru intretinere in vedera evacuarilor deschise din canalele

de scurgere.”

Conformare BAT: Apa uzata rezultata din operatiile de spalare ale instalatiei, din apa pluviala colectata in cuva vasului de golire rapida sau apa rezultata de la spalarea platformelor instalatiei este dirijata in canalizarea chimic impura ce va fi realizata in cadrul noii instalatii si care va fi conectata la canalizarea chimic impura a Rafinariei, de unde apa este dirijata in Instalatia Tratare Ape Uzate.

� „Utilizarea circuitelor perfect inchise in toate prelevatoarele de rutina.”

Conformare BAT: Toate punctele de prelevare lichide sunt proiectate in circuit inchis.

2. Utilizarea Instalatiilor de recuperare a vaporilor (VRU)

“Dispozitivele de recuperare a vaporilor sunt instalaţii destinate reducerii emisiilor de compuşi

organici volatili (COV) emişi în timpul operaţiunilor de încărcare şi descărcare a produselor uşoare.

Pentru recuperarea VOC sunt disponibile mai multe tehnici comerciale. Aceste tehnici pot fi clasificate

în două grupe mari, în funcţie de tipul separării. Un grup conţine tehnicile în care separarea COV de aer

prin adsorbţie cu presiune oscilantă pe carbon activ, absorbţie prin spălare cu uleiuri uşoare (kerosen),

separare selectivă pe membrană sau condensare prin răcire sau comprimare (acesta este un caz

special, deoarece separarea şi recondensarea se realizează în acelaşi proces). În cealaltă grupă sunt

incluse tehnicile în care COV sunt separaţi prin condensare în stare lichidă. Sunt incluse reabsorbţia în

benzină sau ţiţei, condensarea şi comprimarea. Urmează o scurtă descriere a acestor tehnici.


51

� Absorbţie: moleculele de vapori se dizolvă într-un lichid de absorbţie adecvat (apă, leşii, glicoli

sau fracţiuni de ulei mineral ca de exemplu cel reformat).

� Adsorbţie: moleculele de vapori aderă fizic la zone activate de pe suprafaţa unor materiale

solide, precum carbonul activ sau un zeolit .

� Sisteme hibride: VRU combinate, care pot realiza standarde de emisii foarte reduse. Între

exemple se numără răcirea/absorbţia şi compresia/absorbţia/ separarea cu membrană.

� Separarea gazelor cu membrană: moleculele de vapori se dizolvă în membrană, se

deplasează prin difuziune de cealaltă parte a acesteia şi sunt desorbiţi în materialul suport, datorită

diferenţei de presiune. Concentraţia este mai mare pe partea de desorbţie a membranei, deoarece

moleculele de vapori sunt absorbite preferenţial în membrană comparativ cu moleculele de gaz.

� Refrigerare/condensare: prin răcirea amestecului de vapori/gaze, moleculele de vapori

condensează şi se separă sub formă de lichid.

Emisiile diferitelor sisteme sunt direct legate de eficienţa de reducere şi pot scădea până la 10

mg/Nm3 (fără metan). Pot fi realizate randamente de 99,9 cu concentraţii de 150 mg/Nm3 (minus

metan) sau 2.500 mg/Nm3 (cu metan).”

Conformare BAT: Partea gazoasa separata in vasul de reflux al coloanei de separare, cu urme de

aer și de hidrocarburi este trimisa la sistemul de pompare dedicat fractionarii in vid, care utilizează abur

de medie presiune pentru a menține fractionarea in condiții de vid. Din moment ce fluxul evacuat are un

conținut deloc neglijabil de hidrocarburi C5, care pot condensa la temperatura atmosferică, este

prevăzuta o unitate de recuperare a vaporilor în scopul de a recupera conținutul de hidrocarburi, iar

fractia eliberata in atmosfera sa nu fie poluanta pentru mediu.

Această tehnologie a fost identificată ca opțiunea cea mai potrivită, luand in consideratie produsul

de încărcare, fiabilitatea și relativa simplitate a procesului. Procesul se bazeaza pe separarea

hidrocarburilor/aerului din faza gazoasa prin utilizarea tehnologiei cu membrane. O presiune diferentiala

adecvata prin membrana este necesara pentru producerea procesului de separare. Aceasta va permite

controlul si recuperarea tuturor vaporilor de hidrocarburi. În plus față de eliminarea emisiilor de

hidrocarburi, se realizeaza recuperarea de benzina ușoara.

Furnizorul garanteaza o concentratie de COV in efluentul evacuat in atmosfera mai mica de 10

g/Nmc.

3. Distrugerea vaporilor (VDU)

“În acest sens sunt relevante:

- Oxidare: moleculele de vapori se transformă în CO2 şi H2O fie prin oxidare termică la

temperaturi înalte, fie prin oxidare catalitică la temperaturi mai joase. In etapa I Directiva permite

oxidarea numai în situaţii speciale, de ex. dacă energia este recuperată de un motor cu gaz.

- Biofiltrare: descompunerea în CO2 şi H2O se realizează la temperaturi puţin mai mari decât

cea ambientală, de microorganisme plasate într-o masă solidă umidificată.

- Colectarea şi distrugerea COV: o altă metodă de control este colectarea emisiilor de COV de

la aerisiri, pompe şi compresoare şi dirijarea lor spre un sistem de ardere în flacără.”



3.3. Descrierea substanţelor periculoase

Pentru toate substanţele periculoase existente pe teritoriul societăţii (produse finite şi materii

prime sau auxiliare de la diverşi furnizori) există Fişe tehnice de securitate în care sunt prezentate

frazele de risc şi frazele de securitate ale acestora şi care pot fi puse la dispoziţie la cerere.

Produsele petroliere existente pe amplasament nu prezintă riscuri pentru om şi mediu în

condiţiile în care sunt manipulate, depozitate şi utilizate corect, în conformitate cu cerinţele legislaţiei în

vigoare.


52

3.3.1. Inventarul substantelor periculoase

Cantitatile de substante periculoase vehiculate in instalaţie, comparativ cu limitele relevante

specificate de Legea nr.59/2016 privind controlul asupra pericolelor de accident major în care sunt

implicate substanţele periculoase, sunt prezentate in tabelul urmator:

Nr. crt.

Denumirea comerciala

Nr. Index

(cf. anexa nr. 2

la HG nr. 1408 / 2008)

Cantitate

maxima cf.

capacitate

proiectata

(tone)

Cantitate relevanta

Clasificarea / etichetarea substantei cf.

Regulamentul CE nr.1272/2008 (LCP)

col. 2 din partea I

sau II

col.3 din partea I

sau II

Clasificare Etichetare

Clasa de

pericol

Fraza de

pericol

Cuvant de

avertizare

Fraza de

pericol

1

Fractie C4

(ETBE si

FCC)

649-113-00-2 46 50 200

Flam. Gas 1 Press. Gas(Liq) Muta. 1B Carc. 1B

H220 H280 H340 H350

GHS02 GHS04 GHS08

Dgr

H220 H350 H340

2

Benzina

usoara

FCC

(LCN)

649-290-00-6

55 2500 25000

Flam. Liq. 1 Skin Irrit. 2 Asp. Tox. 1 Muta. 1B Carc. 1B STOT SE 3 Inh. Aquatic Chr.2

H224 H315 H304 H340 H350 H336 H411

GHS02 GHS07 GHS08

Dgr

H350

H304

3 Fractie C3

FCC 649-094-00-0 8 50 200

Flam. Gas 1 Press. Gas(Liq)

H220 H280

GHS02 GHS04

Dgr

H220

H280

4 GPL 649-202-00-6 32 50 200

Flam. Gas 1 Press. Gas(Liq) Muta. 1B Carc. 1B

H220 H280 H350 H340

GHS02 GHS04 GHS08

Dgr

H220

H350

H340

5 Motorina 649-224-00-6 27 2500 25000

Flam. Liq. 3 Acute Tox. 4 Skin Irrit. 2 Asp. Tox. 1 Carc. 2 STOT RE 2 Aquatic Chr. 2

H226 H332 H315 H304 H351 H373 H411

GHS02 GHS07 GHS08 GHS09

Dgr

H351

6 Benzina 649-378-00-4 31 2500 25000

Flam. Liq. 1 Skin Irrit. 2 Asp. Tox. 1 Muta. 1B Carc. 1B STOT SE 3 Inh. Aquatic Chr.2

H224 H315 H304 H340 H350 H336 H411

GHS02 GHS07 GHS08 GHS09

Dgr

H350

H304


53

3.3.2. Caracteristicile fizice, chimice, toxicologice, si indicarea pericolelor, atât imediate

cât si pe termen lung, pentru om si mediu ale substantelor periculoase vehiculate

Pentru toate materialele stocate si vehiculate pe amplasament, unitatea va detine Fise Tehnice de securitate in conformitate cu legislatia in vigoare. Fisele tehnice de securitate pentru produsele chimice detinute vor fi revizuite si actualizate in mod curent.

Caracteristici fizico - chimice

Nr. crt.

Denumirea substantei

periculoase

Stare fizică / Proprietăţi fizico-chimice

MATERII PRIME

1. Fractie C4

Gaz incolor; punct de inflamabilitate < - 600C; lim. inf. explozie cca.

1,8% (V); lim. sup. explozie cca. 15% (V) ;densitate cca. 610 kg/mc

la 150C; temp. autoaprindere 287-537

0C.

2. Benzina usoara Lichid incolor pana la galbui; punct de inflamabilitate < - 00C; lim. inf.

explozie cca. 1,4% (V); lim. sup. explozie cca. 8% (V); densitate

720-775 kg/mc la 150C; temp. aprindere > 250

0C.

3. Fractie C3 Gaz incolor; punct de inflamabilitate < - 420C; lim. inf. explozie cca.

2,1% (V); lim. sup. explozie cca. 9,4% (V); densitate cca. 510 kg/mc

la 150C; temp. aprindere 470

0C.

PRODUSE OBŢINUTE

4.

GPL

Gaz incolor; punct de inflamabilitate < 00C; lim. inf. explozie

cca. 2% (V); lim. sup. explozie cca. 10% (V); densitate cca. 523 kg/mc la 15

0C; temp. aprindere 365

0C.

5.

Motorina

Lichid; punct de inflamabilitate >550C; lim. inf. explozie cca. 1% (V);

lim. sup. explozie cca. 6,5% (V); densitate cca. 820-845 kg/mc la

150C; temp. autoaprindere >200

0C.

6.

Benzina

Lichid; punct de inflamabilitate <0 0C; lim. inf. explozie cca. 1,4%

(V); lim. sup. explozie cca. 8% (V); densitate cca. 720-775 kg/mc la

150C; temp. aprindere >250

0C.

Caracteristici toxicologice, ecotoxicologice si pericole pentru om si mediu

Caracteristici toxicologice

Produsele petroliere pot pătrunde în organism prin mai multe căi: pe cale respiratorie, prin

ingestie şi prin piele.

Acţiunea toxică a benzinei se caracterizează în primul rând prin efect narcotic, iritaţia căilor

aeriene, conjunctivitelor şi a pielii situându-se pe al doilea plan. Intoxicaţiile cu benzină se produc, în

marea majoritate a cazurilor, în urma pătrunderii vaporilor pe cale respiratorie. Absorbţia percutanată,

deşi dovedită, nu are importanţă practică. Eliminarea se face, sub formă nemodificată, prin plămâni, în

timp destul de scurt.

În cazul expunerii îndelungate la concentraţii relativ crescute de toxic se poate întâlnii intoxicaţia

cronică. Tulburările, nespecifice constau în astenie, irascibilitate, tulburări de somn, inapetenţă, greţuri,

scăderi în greutate, tremur al mâinilor, slăbiciune musculară, tahicardie, hipotensiune arterială etc.

Caracteristică este persistenţa tulburărilor în afara expunerii la toxic, timp de zile sau chiar săptămâni.

Expunerea prelungită la vapori de benzină duce de asemenea la instalarea unor fenomene

iritative cronice: conjunctivite, faringite, traheite şi bronşite.

Contactul repetat cu tegumentele are ca rezultat degresarea acestora şi scăderea rezistenţei la

infecţii( furuncule, piodermite).

Intoxicaţia acută se datorează inhalării vaporilor de benzină în doze masive şi într-un timp scurt.

Astfel de situaţii pot apărea la curăţirea recipienţilor care au conţinut benzină când muncitorul respectiv

nu este protejat prin mască. Simptomele încep cu fenomene de iritaţie a ochilor, urmate de semnele de


54

anestezie şi narcoză - „Beţie de benzină" - delir, convulsii, colaps, comă şi moarte. Cazurile care revin

din narcoză pot prezenta, timp îndelungat, sechele legate de tulburări ale sistemului nervos central,

sechele manifestate prin cefalee, ameţeli şi polinevrite.

Intoxicaţia acută produce leziuni la nivelul sistemului nervos central , sechelele fiind explicate

prin cicatricele lăsate în creier, care, uneori, pot constitui punctul focal al unor convulsii , ce se pot

declanşa la interval de luni de zile după intoxicaţia acută. Toxicitatea benzinei se datorează în principal

prezenţei în compoziţie a BTEX: benzen, toluen, xilen, etilbenzen, substanţe considerate ca fiind cele

mai toxice şi având efect asupra sistemului nervos.

Motorina se prezintă sub forma unui lichid brun şi puţin vâscos, insolubilă în apă.

Descompunerea termică oxidativă a motorinei poate genera diferite hidrocarburi şi derivaţi ai

acestora, precum şi alţi produşi de oxidare parţială cum sunt dioxidul de carbon, monoxidului de carbon

şi dioxid de sulf.

Deşi, din punct de vedere toxicologic, efectele motorinei ar trebui să fie asemănătoare celor ale

benzinei, acestea sunt mai pronunţate datorită aditivilor ca esterii sulfuraţi.

Inhalarea excesivă a aerosolilor sau ceţii poate provoca iritaţia tractului respirator, cefalee,

ameţeli, greaţă, vărsături şi pierderea coordonării, în funcţie de concentraţie şi de durata expunerii. De

asemenea, aspirarea motorinei poate duce la depresiunea nervoase temporară sau excitate.

Efectele secundare pot include hipoxie, infecţie şi disfuncţie pulmonară cronică.

Inhalarea poate provoca euforie, aritmie cardiacă, stop respirator şi efecte toxice asupra sistemului

nervos central. Contactul cutanat prelungit sau repetat poate irita foliculii părului şi bloca glandele

sebacee, producând o erupţie de pustule de acnee, de obicei pe braţe şi picioare.

Organele afectate sunt sistemul nervos central, pielea şi mucoasele, căile primare de pătrundere

fiind inhalatorie şi digestivă.

Intoxicaţie acută: Efectele sistematice ale ingestiei includ iritaţie gastrointenstinală, vărsături,

diaree şi, în cazuri grave, depresiune nervoasă, până la comă şi moarte. Inhalarea aerosolilor sau ceţii

poate produce creşterea ritmului respirator, tahicardie şi cianoză, coloraţia albastră – vineţie a pielii şi

mucoaselor din cauza oxigenării insuficiente a sângelui.

Intoxicaţie cronică : Contactul repetat cu pielea provoacă dermatita.

� Caracteristicile de toxicitate acută ale produselor petroliere de tipul benzinelor si motorinelor

sunt următoarele:

Benzină: LD50 (şobolani, inhalare): > 5mg/litru.

Motorină: LD50 (şobolani, inhalare): 4.6mg/litru/4h;

� Datele de toxicitate si ecotoxicitate pentru GPL se bazeaza pe datele existente pentru

componentii produsului si ai produsilor similari.

Toxicitate:

- Inhalare LC 50> 5 mg/l (gaz);

- Inghitirea – nu exista date;

- Contactul cu pielea – efect iritant termic;

- Contactul cu ochii – efect iritant termic.

Ecotoxicitate:

- Toxicitate scazuta asupra mamiferelor;

- Toxicitate acvatica nesemnificativa;

- Se evapora extrem de rapid din apa si de pe sol;

- Se disperseaza rapid in aer si este oxidat rapid prin reactii fotochimice.

� Pentru fractia de n-butan-butene, toxicitatea este descrisa astfel:

- Inhalare LC 50> 5,3 mg/l;




Pentru ecotoxicitate nu exista date.

� Pentru propan, toxicitatea este:

- Inhalare – nu exista date;



55



Pentru ecotoxicitate nu exista date.

Un factor major de risc toxicologic îl constituie însă produsele rezultate în urma unui eventual

incendiu de proporţii: CO2, CO, NOx, SOx, dioxine, furane, funingine (gaze şi fum), acestea constituind

şi un factor poluant.

Noxele care acţionează direct asupra organismului uman sunt:

- CO - pătrunde în organism numai pe cale respiratorie, trece în sânge şi deplasează oxigenul

din oxihemoglobină, formând astfel carboxihemoglobina. Datorită afinităţii foarte mari a hemoglobinei

umane faţă de CO în comparaţie cu oxigenul, concentraţii reduse de CO în atmosferă pot inactiva o

proporţie considerabilă de hemoglobină. Condiţiile devaforabile de climat (temperatura crescută,

scăderea presiunii barometrice) va foriza intoxicaţia cu CO;

- NOx - dintre cei şase oxizi de azot numai NO şi NO2 produc intoxicaţii directe, ceilalţi

acţionând prin produşii lor de descompunere directă: NO şi NO2. NO2 poate apare intempensiv datorită

oxidării azotului atmosferic, la temperaturi înalte. Simptomatologia intoxicaţiilor cu oxizi de azot este cea

caracteristică nitriţilor constând în: vasodilataţie cu hipotensiune, methemoglobinemie, obnubilare;

- SOx - pătrund în organism pe cale respiratorie şi au o puternică acţiune asupra mucoaselor

respiratorii şi oculare, iar în cazul contactului cu tegumentele, au acţiune iritantă şi caustică.

- dioxinele ca şi substanţele chimice înrudite cunoscute sub denumirea de furane, odată

pătrunse în organism pot genera afecţiuni ale pielii mergând până la cancer şi reducerea rezistenţei

organismului la diferite maladii prin afectarea sistemului imunitar.

Efectele produselor petroliere asupra mediului înconjurător

� Efectele asupra aerului

Produsele petroliere sunt o sursă de poluare a aerului atât prin compuşii organici volatili (COV)

pe care îi degajă (în mai mare măsură benzina), dar şi prin gazele de ardere produse de un eventual

incendiu. Poluarea atmosferică provocată de aceste produse efecte importante:

- COV şi gazele de ardere sunt toxice pentru organismele vii şi agresivi asupra construcţiilor;

- COV şi oxizii de azot sunt principalii responsabili pentru formarea ozonului troposferic care

este un gaz toxic şi agresiv;

- Oxizi de carbon, oxizi de azot şi oxizi de sulf provoacă „efectul de seră” considerat unul din

principalii responsabili ai „încălzirii globale”;

� Efectele asupra apei

Produsele petroliere pot polua grav apele atât cele de suprafaţă cât şi cele subterane.

Fiind mai uşoare decât apa, pe apele de suprafaţă formează o peliculă care împiedică

oxigenarea, sunt toxice pentru organismele acvatice şi se depun pe blana animalelor sau penele

păsărilor înlăturând efectul izolator al acestora sau împiedicându-le să se deplaseze.

În apele subterane efectul este şi mai puternic deoarece în cantităţi mici provoacă schimbarea

gustului şi mirosului făcându-le improprii consumului. Ajunse în apele subterane migrează odată cu

acestea provocând poluarea unor arii extinse cu posibilităţi de regenerare limitate deoarece

biodegradarea este redusă sau chiar absentă în lipsa aerului şi a luminii.

În reţeaua de canalizare sunt periculoase putând provoca incendii şi explozii uneori la distanţă

faţă de punctele de emisie, dar mai ales pot provoca afectarea staţiei de epurare prin depunere pe

echipamente şi eventual distrugerea microorganismelor responsabile cu depoluarea.

� Efectele asupra solului

În cantităţi mari în sol produsele petroliere provoacă moartea vegetaţiei. Scurgerile sunt mobile,

putând contamina apa subterană; ajunse în straturile de sedimente acestea se pot bioacumula.

În sol sunt considerate biodegradabile lent, acţiunea este favorizată de aerarea solului şi adaos

de îngrăşăminte.


56

3.3.3. Comportamentul fizico-chimic în conditii normale de functionare si/sau în conditii

previzibile de accident

Nr.

crt.

Denumirea

substantei

periculoase

Nr. CAS

Comportament fizico-chimic in condiţii

normale accident

1 2 3 4 5

1. Fractie C4 87741-01-3 Stabil chimic in conditii normale de depozitare si manipulare.

Este posibila formarea de amestecuri de vapori/aer care prezinta pericol de explozie. Se va evita contatul direct cu caldura, flacari si scantei, Poate cauza reactii puternice la contatul cu oxidanti puternici, ceea ce poate duce la aprindere sau explozie. Nu se cunosc produsi de descompunere periculosi.

2. Benzina usoara 86290-81-5 Stabil chimic in conditii normale de depozitare si manipulare.

Este posibila formarea de amestecuri de vapori/aer care prezinta pericol de explozie. Se va evita contatul direct cu caldura, flacari si scantei, Poate cauza reactii puternice la contatul cu oxidanti puternici si acizi tari, ceea ce poate duce la aprindere sau explozie. Nu se cunosc produsi de descompunere periculosi.

3. Fractie C3 68606-26-8 Stabil chimic in conditii normale de depozitare si manipulare.

Este posibila formarea de amestecuri de vapori/aer care prezinta pericol de explozie in prezenta oxigenului. Se va evita contatul direct cu caldura, flacari si scantei, Nu se cunosc materiale/substante/preparate de evitat. Nu se cunosc produsi de descompunere periculosi.

4. GPL 68476-85-7

Stabil chimic in conditii

normale de depozitare

si manipulare.

Este posibila formarea de amestecuri inflamabile de vapori/aer care prezinta pericol de explozie. Se va evita contatul direct cu caldura, flacari si scantei, Poate cauza reactii puternice la contatul cu oxidanti puternici, ceea ce poate duce la aprindere sau explozie. Nu se cunosc produsi de descompunere periculosi.

5. Motorina 68334-30-5



si manipulare.


6. Benzina 93572-29-3



si manipulare.



57

3.3.4. Compozitia materiilor prime si auxiliare

Compozitia materiilor prime pentru cele 3 cazuri studiate este expusa in tabelul urmator.

Fractie C4 de la instalatia ETBE Fractie C4 de la instalatia FCC Benzina usoare de cracare

Component UM Valoare Component UM Valoare Component UM Valoare

Propan %gr. 0,08 Propan %gr. 0,13 Propan %gr. 0,01

Propilena %gr. 0,05 Propilena %gr. 0,01 Propilena %gr. 0

n-butan %gr. 0,10 Iso-butan %gr. 5,41 i-butan %gr. 0,31

i-butan %gr. 73,74 n-butan %gr. 20,29 n-butan %gr. 1,01

1 - butena %gr. 22,00 Iso-butena %gr. 0,43 Iso-butena %gr. 0,88

iso-butena %gr. 3,01 1-butena %gr. 2,11 n-butena %gr. 4,88

cis-butena %gr. 0,05 Cis+trans-

butena 2 %gr. 71,18

Iso-pentan %gr. 35,78

trans 2-

butena

%gr. 0,10 n-pentan %gr. 4,65

1,3 butadiena %gr. 0,78 1,3 butadiena %gr. 0,06 Ciclopentan %gr. 0,51

Etanol %gr. 0,09 Hidroc. C5 %gr. 0,38 Iso-pentani +

ciclopentene %gr. 24,09

Total %gr. 100,00 Total %gr. 100,00 n-pentene %gr. 17,33

Iso-hexan %gr. 8,05

n-hexan %gr. 0,1

Ciclohexan %gr. 0

Iso-hexani +

ciclohexani %gr.

1,66

n-hexene %gr. 0,53

Benzen %gr. 0,07

Altele %gr. 0,1

Diena %gr. 0,04

Total %gr. 100,00

Compozitia efluentului utilizat pentru regenerarea adsorbantilor – fractie C3 de la instalatia FCC:

Compozitie efulent la intrare Impuritati continute la iesire

Component UM Valoare Component UM Valoare

Propilena %gr. 0,11 Diene ppm <100

Propan %gr. 99,14 Propilene %gr. <2

Ciclopropan %gr. 0,10 Butene ppm <1000

n – butene %gr. 0,03 Isobutene ppm <00

i – butena %gr. 0,04 Etilena ppm <100

n -butan %gr. 0,01 Compusi cu sulf ppm ca S <5

i - butan %gr. 0,57 Compusi cu azot ppm ca N <0,5

Total %gr. 100 Apa ppm <1

Alti compusi oxigenati ppm -

Aromatice, alte olefine ppm -


58

3.3.5. Compozitia produselor finite

Gaze Petroliere Lichefiate (GPL)

Proprietati UM Valori estimate

Caz 1 Caz 2 Caz 3

Propan %gr. 0,19 0,18 0,16

Propena %gr. 0 0 0 Isobutan %gr. 65,82 66,80 74,44 n-butan %gr. 18,84 17,72 13,06 Isobutena %gr. 0,08 0,10 0,08 n-butena %gr. 14,12 14,24 11,30

C5+ %gr. 0,92 0,92 0,92 Apa %gr. 0,03 0,03 0,03

Greutate specifica 0,574 0,574 0,572

Total olefine %gr. 14,21 14,35 11,39

Sulf ppm <1 <1 <1

Benzina imbogatita


Caz 1 Caz 2 Caz 3

Greutate specifica 0,671 0,657 0,669 RON 94,7 93,2 94,6

MON 85,1 85,0 85,1

ASTM D86 (distilarea) vol, 0C Initial 33 24 30

5% 38 31 37

10% 40 33 40

30% 40 37 43

50% 49 39 56

70% 105 59 107

90% 129 126 130 95% 139 141 142 final 166 161 160

E 700C % vol. 57,5 73,2 58,3 RVP kPa abs 91 104 92

Continut de sulf ppm 43 23 36 Continu de olefine %vol 39 28 38

Continut de aromatice %vol <1 <1 <1

Fractie distilate medii (motorina)


Caz 1 Caz 2 Caz 3

Greutate specifica 0,811 0,810 0,811 Inaltimea flacarii fara fum mm 20 20 20 Punctul de vapori 0C < -48 < -48 < -48

Punctul de aprindere 0C > 55 > 55 > 55 Punctul de curgere 0C < -48 < -48 < -48

Punctul de congelare 0C < -60 < -60 < -60 Cifra cetanica 20 20 20 Indice cetanic 54 54 54 Continut de sulf ppm < 30 < 30 < 30 Continut de aromate %vol < 3 < 3 < 3

Continut de olefine %vol > 95 > 95 > 95 Continut de parafine restul restul restul


59

ASTM D86 (distilarea) initial 187 187 187 5% 193 193 193 10% 198 198 198 30% 212 211 211 50% 234 233 234 70% 263 262 263 90% 323 322 323 95% 349 347 348 final 352 350 351


60

CAP IV. IDENTIFICAREA SI ANALIZA RISCURILOR ACCIDENTALE SI METODELE

DE PREVENIRE

4.1. Identificarea substantelor periculoase aflate in cantitati relevante

Intrucat toate substantele periculoase care circula prin instalaţie sunt prezente in limitele bateriei in cantitati mai mici decat limitele relevante specificate de Legea nr.59/2016 privind controlul asupra pericolelor de accident major în care sunt implicate substanţele periculoase, s-a procedat la analiza conformarii cu Directiva europeana SEVESO III, conform metodologiei prevazute in legea nr.59/2016:

q1/Q1 + q2/Q2+ q3/Q3+ ……………….+ qx/Qx ≥ 1, unde:

qx = cantitatea de substanta periculoasa “x” care se regaseste in Anexa 1 – Partea 1 sau Partea 2

Qx = cantitatea relevanta pentru substanta “x”, din coloanele 2 si 3 Partea 1 sau Partea 2

Aceasta regula se aplica de trei ori pentru a evalua pericolele asociate cu “toxicitatea”,

“inflamabilitatea” si “ecotoxicitatea”. Daca oricare dintre sumele obtinute este mai mare sau egala cu 1

atunci obiectivul intra sub incidenta Legii nr.59/2016 si va fi inregistrat ca obiectiv SEVESO.

Pericole pentru sanatate

Denumire substanta Fraze de

pericol

Cap. max. de

stocare, Qx (to)

Cantitate

relevanta Qx (to)

qx/Qx

Col.2 Col.3 Col.2 Col 3.

- - - - - - -

Pericole fizice


pericol

Cap. max. de

stocare, Qx (to)

Cantitate

relevanta, Qx (to)

qx/Qx


Fractie C4 H220 46 50 200 0,92 0,23

Benzina usoara H224 55 2500 25000 0,022 0,0022

Fractie C3 H220 8 50 200 0,16 0,04

GPL H220 32 50 200 0,64 0,16 Motorina H226 27 2500 25000 0,0108 0,00108 Benzina H224 31 2500 25000 0,0124 0,00124 Total 1,765 0.435

Pericole pentru mediu


pericol

Cap. max. de

stocare, Qx (to)

Cantitate

relevanta, Qx (to)

qx/Qx


Benzina usoara H411 55 2500 2500 0,022 0,0022

Motorina H411 27 2500 25000 0,0108 0,00108 Benzina H411 31 2500 25000 0,0124 0,00124

Total 0,0452 0,00452

Concluzie: Deoarece rezultatele algoritmului de calcul indica raport > 1 pentru pericole fizice, se

considera ca obiectivul analizat intra sub incidenta Legii.nr.59/2016, deci Instalatia de producere a policombustibililor privita ca obiectiv unitar, in limitele bateriei, este obiectiv SEVESO de nivel inferior.

Tinand cont insa ca instalatia va fi integrata in fluxul tehnologic al rafinariei s-a considerat necesara evaluarea riscurilor de accidente majore.

Mentionam ca prin procesul tehnologic din Instalatia de producere policombustibili se va imbunatati calitatea unor produse existente insuficient valorificate, fara modificarea capacitatilor depozitare. Instalatia nu prelucreaza ca materii prime alte produse decat cele existente deja in rafinarie, iar depozitarea produselor obtinute se va face in capacitatile existente.


61

4.2. Identificarea si analiza riscurilor de accident si metode de prevenire

4.2.1. Prezentarea metodologiei pentru analiza sistematica a riscurilor

Situatiile periculoase in instalatii petrochimice pot fi determinate de caracteristicile de

combustibilitate, inflamabilitate, intervalele in care se pot forma nori explozivi, de toxicitatea produselor

aflate pe fluxurile tehnologice in vase de stocare sau in fazele de incarcare/descarcare.

Produsele vehiculate in instalatie sunt gaze sau lichide inflamabile care pot forma, in cazul unor

scapari necontrolate prin neetanseitati, nori explozivi al caror grad de periculozitate depinde de:

- cantitatea de lichid sau gaz inflamabil din instalatia tehnologica, pentru care literatura de

specialitate precizeaza ca, daca este mai mica de 5 tone, probabilitatea de explozie a norului este

redusa;

- cantitatea totala ce se poate scurge in atmosfera la ruperea completa a unei conducte cu

produs petrolier;

- urmarirea asigurarii functionarii permanente a ventilelor de sectionare;

- organizarea rapida a interventiei in caz de urgenta.

Valorile parametrilor la care se desfasoara procesele tehnologice pot crea situatii deosebite mai

ales cand temperatura sau presiunea au variatii bruste si apare o oarecare inertie in aducerea acestora

in limitele admise.

Caracteristicile produselor vehiculate pun in evidenta faptul ca pericolul pentru sanatatea

oamenilor si pentru mediul inconjurator este determinat si de toxicitatea produselor.

Prezenta sulfului si compusilor acestuia in titei si produsele de fractionare contribuie la

accelerarea procesului de coroziune a echipamentelor si utilajelor tehnologice, ce favorizeaza aparitia

frecventa a fisurilor sau spargerii peretilor, conductelor si vaselor de proces.

Procesul de evaluare a riscului tehnologic poate fi impartit in doua etape:

� Analiza preliminara a riscurilor – analiza calitativa

� Analiza detaliata a riscului – analiza cantitativa

Pentru analiza preliminara a riscurilor s-a utilizat Analiza preliminara Hazop efectuata de Amec

Foster Wheeler & OMV Petrom.

Pericolele generale sunt:

A. Pericole specifice amplasamentului/procesului

B. Pericole bazate pe evenimente incidentale

C. Pericole externe

A. Pericole specifice amplasamentului/procesului

1. Pierderea continutului de substante periculoase datorita suprasolicitarii mecanice a

echipamentelor din urmatoarele cauze:

- Eroare de proiectare

- Eroare de fabricatie si montaj

- Depasirea presiunii admisibile

- Depasirea temperaturii admisibile

- Degradare datorata corodarii, imbatranirii, uzurii

- Degradare datorata vibratiilor/oboselii

- Puncte slabe la echipamente statice flanse, imbinari, suduri, supape, garnituri, conexiuni,

conducte, etc.

- Deteriorarea/ruperea unor componente in miscare

2. Pierderea continutului de substante periculoase datorita unui transfer necontrolat catre un

echipament neadecvat:

- Reactie chimica necontrolata/nedorita

- Esec la alimentarea cu substante

- Esec al sistemului de control al procesului

- Esec al utilitatilor (electricitate, aer instrumental, apa de racire, abur, azot)


62

3. Pierderea continutului de substante periculoase cauzat de eroare umana

- Eroare de operare pe durata operarii normale

- Eroare de operare pe durata lucrarilor de intretinere/reparatii

- Eroare de operare pe durata transportului intern de substante periculoase

4. Pierderea continutului de substante periculaose datorita formarii unui amestec exploziv in

interiorul echipamentului si aprinderii acestuia

- Prezenta substantelor inflamabile/explozive din cauza unei erori

- Formarea unei atmosfere explozive datorata unor scurgeri

- Formarea unei atmosfere explozive datorata unei erori umane

- Formarea unei atmosfere explozive datorita unei probleme de functionare a sistemului de

control

- Formarea unei atmosfere explozive locale

- Formarea unei atmosfere explozive datorata pierderii de substanta inertizanta

5. Aprinderea unui amestec exploziv in interiorul echipamentului

- Suprafete fierbinti, frecare, scantei mecanice

- Flacara, gaze fierbinti, compresie adiabatica

- Reactie chimica, material care se aprinde usor

- Descarcare electrostatica, curent de egalizare

- Scantei electrice

- Unde electromagnetice, radiatii ultrasonice sau de ionizare

6. Aprinderea unei substante inflamabile saua aunei atmosfere explozive in urma unei pierderi

de continut datorate pericolelor de la punctele 1,2 sau 3

- Suprafete fierbinti, frecare, scantei mecanice

- Flacara, gaze fierbinti, compresie adiabatica

- Reactie chimica, material care se aprinde usor

- Descarcare electrostatica, curent de egalizare

- Scantei electrice

- Unde electromagnetice, radiatii ultrasonice sau de ionizare

B. Pericole bazate pe evenimente incidentale

1. Distrugeri datorate incendiilor/emisiilor toxice din interiorul instalatiei

- Protectie insuficienta contra incendiilor

- Volum prea mic al cuvei sau vasului de retentie

- Descarcare insuficienta a substantei eliberate din zona instalatiei

- Lipsa masurilor sau echipamentelor de limitare sau dirijare a raspandirii substantelor

eliberate

- Iesiri de urgenta insuficiente pentru eprsonal

4. Distrugeri datorate unui incendiu/explozie din exeteriorul instalatiei

- Distanat insuficienta fat de celelalte instalatii

- Constructii de aparare insuficiente intre instalatii

5. Distrugeri datorate eseului masurilor impotriva incendiului sau efectelor toxice

- Esec al alarmei de incendiu/ sistemului de detectare a incendiului

- Echipament insuficient de stingere a incendiiilor

- Esecal echipamentului stationar de stingere a incendiilor

- Acces insuficient in zona relevanta

- Lipsa organizarii pentru interventie in situatii de urgenta

- Vatamarea fortelor de interventie datorita efectelro fizice/chimice ale accidentului

- Pregatire insuficienta a personalului de interventie

4. Distrugeri datorate unui esec al masurilor de limitare a exploziilor

- Esec al sistemelor de detectare (gaze/concentratie)

- Esec al masurilor de limitare pentru substantelor eliberate

- Distante inadecvate

- Esec al mijloacelor de limitare a exploziilor


63

- Distrugeri datorate nefunctionarii instrumentelor de detectare a concentratiei substantelor

poluante

- Esec al sistemului de detectare al gazelor/substante periculoase poluante

- Esec al sistemului de detectare a scurgerilor pe suprafat sau in sol

- Esec al sistemului de detectare a substantelor in sistemul de canalizare/ape uzate

- Distrugeri datorate esecului sistemelor de golire de urgenta, destindere, retentie, limitare,

absorbtie, neutralizare, etc.

- Lipsa masurilor de asigurare a scaderii concentratiei periculoase

- Suprafata poroasa in zona de eliberare

- Separare insuficienta a substantelor toxice sau a poluantilor eliberati in apa

- Lipsa separarii substantelor solubile in apa de cele solide din gazele de cos

- Lipsa masurilor de limitare a extinderii norilor toxici

- Distrugeri datorate esecului eliminarii substantei

- Sisteme insuficiente de retinere a substantelor periculoase

- Lipsa sistemelor de tratare/neutralizare pentru substante periculoase

- Nefunctionarea eliminarii termice a substantei/lipsa faclei

- Eliminarea necontrolata a substantelor/deseurilor periculoase

C. Pericole generale externe

1. Distrugeri datorate efectelor naturale

- Protectie insuficienta contra inundatiilor

- Protectie insuficienta contra cutremurelor

- Protectie insuficienta contra fenomenelor meteorologice periculoase

2. Distrugeri datorate sarcinilor termice externe sau impactului energetic

- Protectie insuficienta contra incendiilor exeterne

- Protectie insuficienta contra fulgerelor sau a pericolelor datorate prezentei liniilor de inalta

tensiune

- Protectie insuficienta contra unui esec al conductelor ce contin substante periculoase, care

nu fac parte din instalatie, dar care traverseaza zona amplasamentului

3. Distrugeri datorate impactului cu un obiect solid

- Protectie insuficienta contra impactului datorat unor mijloace de transport sau a obiectelor

alaturate

- Protectie insuficienta contra efectului de proiectil datorat unei explozii externe

4. Distrugeri datorate intruziunii unor persoane neautorizate

- Protectie insuficienta contra accesului unor persoane neautorizate

- Protectie insuficienat a sistemelor critice impotriva interventiei persoanelor neautorizate

- Management defectuos al serviciilor contractate pe amplasament

5. Limitarea operatiunilor de interventie in situatii de urgenta datorita influentelor externe

- Lipsa accesului dedicat pentru serviciile/vehiculele de interventie

- Lipsa echipamentului de interventie, protectie si a mijloacelor speciale de

stingere/neutralizare

- Lipsa cooperarii cu fortele externe

7. Comportament neadecvat al fortelor de interventie (interne si externe)

- Antrenament insuficient din punct de vedere al comportarii fortelor de interventie pe timpul

situatiilor de urgenta

- Recunoasterea/evaluarea neadecvata a pericolelor

- Alarmare ineficienta in caz de urgenta

Factorii de risc in instalatia Policombustibili provin din: � Zestrea de produse � Caracteristicile fizico-chimice ale produselor gazoase prelucrate/vehiculate � Echipamente tehnologice statice si/sau dinamice) si conducte tehnologice care pot ceda in

timpul exploatarii � Factorul uman


64

Cauze generatoare

Factorii de risc specifici instalatiei - cantitatile si tipurile de substante prelucrate/vehiculate, sunt

factori de risc care exista in mod obiectiv si asupra carora nu se poate interveni in sensul diminuarii

riscului.

Factorii asociati conditiilor de exploatare sunt determinati de: - aparitia unor neetanseitati la conducte, armaturi, flanse de imbinare;

- spargerea unor materiale;

- coroziune;

- modificari constructive facute fara avizul proiectantului.

Factorul uman implicat in faza de exploatare grupeaza toate erorile umane care se pot manifesta de-a lungul duratei de viata a instalatiei si sunt in principal reprezentate de:

- operari necorespunzatoare ale echipamentelor tehnologice;

- neefectuarea reviziilor tehnice la intervalele specificate de producatorii de utilaje si

echipamente sau de proiectant;

- absenta intretinerii preventive sau predictive.

Riscurile tehnologice care pot apare in instalatie sunt:

� Accidente majore: explozie sau incendiu sau eliberare accidentala a unei substante

periculoase sub forma de deversare in mediu sau emisii de gaze toxice

Exploziile, indiferent de naturalor, creeaza o unda de soc cu efecte majore asupra constructiilor,

infrastructurii si instalatiilor din apropiere. In prezenta substantelor chimice, exploziile sunt urmate de

incendii si emisii masive.

Incendiile au ca efect cresterea nivelului de radiatie termica si producerea de emisii de gaze

arse. Cresterea nivelului de radiatie termica poate provoca incendierea vecinatatilor si/sau explozia

substantelor chimice din imediata apropierea focarului.

Emisiile de substante periculoase pot avea un efect daunator asupra sanatatii omului si a

factorului biotic din zona de impact; amploarea efectului este determinta d eproprietatile

ecotoxicologice ale substantelor emise, de eprioada d eexpunere si de conditiile meteorologice

determinante in dispersia atmosferica a substantelor.

� Avarii sau incidente: evenimente care nu genereaza consecinte majore asupra populatiei

si/sau mediului, dar care au potential sa produca un accident major.

Scaparile de produse sunt cele mai frecvente evenimente si se impart in doua categorii:

a. Evacuari tehnologice ce fac parte din procesul tehnologic, sunt periodice si sunt controlate

de operator, se produc in cantitati mici si nu aduc schimbari in fluxul tehnologic:

- scurgeri accidentale la stuturile de luat probe;

- scapari la racordurile de aspiratie/refulare ale pompelor si/sau compresoarelor;

- scapari la etansarile mecanice ale pompelor si compresoarelor.

b. Scaparile de avarie, care conduc la evacuarea necontrolata a unor cantitati apreciabile, si

sunt produse de regula de:

- spargerea materialului de etansare la flanse sau robineti;

- spargerea etansarii meacnice la pompe;

- fisurarea/ruperea unuei conducte;

- umplerea excesiva a vaselor si deversarea unor cantitati mari de produse;

- nesupravegherea unei evacuari tehnologice, care scapa de sub control.

Sursele potentiale de aprindere in instalatiile tehnologice sunt:

- focul deschis – flacara directa (incendii nelichidate, arzatoare/piloti cuptoare), scantei

produse prin frecare sau prin lovire;

- contactul cu suprafete metalice supraincalzite prin radiatie termica;

- reactii chimice exoterme aparute in urma unor avarii;

- lucrari cu foc deschis – sudura, taierea materialelor cu gaze sau acetilena, dezghetari si

decongelari cu foc executate fara respectarea regimului de lucru cu foc;

- echipament electric defect si descarcarea electricitatii statice;


65

- descarcarea electricitatii statice altfel decat prin sistemul de legare la pamant;

- autovehicule cu motoare cu ardere interna in stare tehnica necorespunzatoare, intrate in

zona cu restrictie de circulatie

- echipamente de lucru si scule care nu sunt din materiale antistatice

- corpuri de iluminat in constructie normala

- densitatea sarcinii termice.

Riscurile aferente fiecărui tip de utilaj existent in instalatie

1. Risc de explozie/incendiu

� Vase

Cauze:

- presiune mare şi dezetanşare la elementele de îmbinare;

- fisuri la vase cu eliminarea unor cantităţi mari de produs şi gaze.

Măsuri de securitate:

În astfel de cazuri, funcţie de gravitatea accidentului se trece la izolarea vasului, dacă este

posibil, la oprirea normală sau forţată a instalaţiei simultan cu măsurile ce se iau în caz de incendiu:

- oprirea scurgerilor de produse;

- anunţarea Serviciului privat pentru situatii de urgenta;

- anunţarea salvării;

- evacuarea personalului.

� Pompe si compresoare

Cauze: se vehiculează hidrocarburi şi produse petroliere fierbinţi care în contact cu aerul se pot

autoaprinde datorită fisurilor de pe conducte, armături, manometre sau defectării sistemului de

etanşare.

Masuri de securitate:

- se va proceda la izolarea pompei prin oprirea functionarii si inchiderea vanelor de pe

conductele de transport a produselor petroliere;

- se deconecteaza circuitele electrice de forta care alimenteaza agregatele de pompare;

- se pun in functiune instalatiile de stingere cu abur sau spuma;

- se va anunţa formaţia de apărare împotriva incendiilor, dispecerul de mediu, dispecerul de

producţie, etc. în caz de incendiu, explozie sau neetanşeităţi majore.

� Coloane, reactoare

Cauze:

- creşterea presiunii şi temperaturii peste cele prescrise, datorită defecţiunilor la aparatura

AMC;

- blocare pe deschis a ventilelor de recoltat probe, scurgeri, aerisiri;

- neetanşeităţi pe circuite de produse fierbinţi care în contact cu aerul se autoaprind sau

produc explozii;

- neetanseitati in peretii si armaturile coloanei.


- se inchid ventilele si conductele de transport a produselor petroliere;

- se depresurizează coloana în faclă;

- se evacueaza produsele in rezervoarele de siguranta;

- se pun in functiune toate mijloacele de stingere din dotarea instalatiei

- se introduce abur in coloana, dupa care se raceste cu apa;

- se racesc instalatiile si utilajele tehnologice vecie;

- se racesc elementele de sustinere a instalatiilor si utilajelor tehnologice incendiate si vecine.

� Schimbătoare de căldură şi răcitoare

Cauze: spargerea garniturilor la capacelor schimbătoarelor, cu evacuarea unei cantitati foarte


66

mare de produs pe platformă, iar în cazul schimbătoarelor cu produse foarte fierbinţi, produsul se poate

aprinde în contact cu aerul.


- se izolează urgent schimbătorul respectiv;

- dacă ventilele nu ţin, se trece la oprirea normală a instalaţiei, iar dacă cantitatea de produs

este mare se opreşte forţat instalaţia;

- se anunţă formaţia de apărare împotriva incendiilor, dispecerul de mediu şi producţie;

- se evacuează personalul;

- se anunţă instalaţiile vecine de evenimentul produs.

2. Risc de intoxicare cu gaze

� Vase

Cauze:

- blocarea ventilului de scurgere;

- scăpări la îmbinările flanşelor;

- fisuri la conducte şi utilaje.

Masuri de securitate: pentru remedierea defecţiunilor şi izolarea vasului se va folosi masca

de gaze cu cartuş polivalent.

� Pompe

Cauze: riscurile de intoxicare cu hidrocarburi pot apare la executarea următoarelor operaţii:

- scurgere şi purjare;

- neetanşeităţi la flanşele de îmbinare;

- defecţiuni la sistemului de etanşare;

- fisuri pe conducte şi armături.

Masuri de securitate:

- se va purta permanent detectorul de gaze;

- pentru remedierea defecţiunilor şi izolarea pompei se va folosi masca de gaze cu cartuş

polivalent.

� Coloane, reactoare

Cauze:

- scăpări de gaze prin blocarea robinetelor de scurgere, aerisire, ştuţuri de probe, fisuri ale

utilajelor;

- dezetanşări la flanşe şi ventile.


- la preluarea probelor se va folosi echipament de protecţie corespunzător (masca de gaze cu

cartuş polivalent);

- detectoarele de gaze să fie în stare de funcţionare;

- preluarea probei se face numai de personal instruit şi specializat;

- deschiderea coloanelor se va face numai după răcire, golire, aburire, spălare;

- coloanele se vor ţine permanent sub supraveghere de cel puţin 2 ori pe schimb – se vor

controla pe toată înălţimea lor.

� Schimbatoare si racitoare

Cauze: spargerea garniturilor de la schimbătoare şi ventilele aferente.


- se izolează schimbătorul respectiv;

- se va folosi echipament de protecţie adecvat;

- se va folosi mască cu cartuş polivalent.

3. Risc de poluare a mediului

Cauze: scurgeri de produse petroliere in stare lichida sau gazoasa in situatii de avarie la

conducte, utilaje dinamice/statice, vase, rezervoare.

Masuri de securitate


67

- stabilirea conditiilor meteo (directia si viteza vantului);

- restrictionarea accesului in zonele afectate de evolutia norului sau scurgerii de substante

periculoase;

- stabilirea cailor de evacuare si desfasurarea actiunilor de evacuare a personalului;

- desfasurarea actiunilor de cercetare chimica si interventia rapida pentru controlul

contaminarii;

- solicitarea, la nevoie, a sprijinului extern.

4.2.2.Factorii de risc, elemente vulnerabile si masurile necesare pentru interventie

Factori de risc Risc de

producere Elemente

vulnerabile Măsuri necesare pentru inerventie

Inc

en

diu

Incendiu apărut pe suprafeţe de lichid volatil şi inflamabil

Scazut spre moderat

Instalaţia si instalatii tehnologice invecinate Instalaţia Recuperare gaze faclă. Substatia electrica

1. Oprirea circulaţiei în zona de pericol şi în zonele aflate în apropiere. 2. Delimitarea zonelor afectate şi în pericol de a fi afectate de evoluţia incendiului. 3. Alarmarea personalului muncitor şi a obiectivelor aflate pe direcţia de propagare a incendiului. 4. Alertarea formaţiunilor de intervenţie: pompieri civili, personal medical şi ambulanţa. 5. Transportul răniţilor şi intoxicaţilor la unităţile spitaliceşti, după caz. 6. Acţiunea echipelor de intervenţie tehnologică şi salvatori. 7. Prevenirea răspândirii gazelor sau vaporilor de substanţe periculoase. 8. Prevenirea contaminării factorilor de mediu

Incendiu datorat aprinderii unui nor de gaz inflamabil în amestec cu aerul

Ex

plo

zie

În fază densă, când un lichid este trecut în fază gazoasă (fenomenul BLEVE*).

Scazut spre moderat

Instalaţia si instalatii tehnologice invecinate Instalaţia Recuperare gaze faclă. Substatia electrica

1. Oprirea circulaţiei în zona unde s-a produs explozia şi în zonele aflate în apropiere. 2. Delimitarea zonelor afectate de producerea exploziei. 3. Alertarea formaţiunilor de intervenţie (pompieri civili, personal medical şi ambulanţa) şi intervenţia acestora în focar şi în zonele de risc. 4. Oprirea funcţionării cuptoarelor tehnologice şi a activităţilor ce implică surse de foc. 5. Acţiunea echipelor de intervenţie tehnologică şi salvatori pentru înlătuararea avariilor şi salvarea personalului surprins de explozie. 6. Intervenţia echipei de deblocare-salvare pentru înlătuarea dărâmăturilor rezultate în urma exploziei.

Nori de vapori în amestec cu aerul (în funcţie de limita superioară şi cea inferioară de explozie %/vol. în aer la 760 mm Hg şi 20 oC Vapori proveniţi de la lichide în fierbere – gaze lichefiate sub presiune Atac din aer

Ac

cid

en

t

Emisie de substanţe periculoase în stare lichidă

Moderat

Personal muncitor. Contaminarea

1. Stabilirea condiţiilor meteo (direcţia şi viteza vântului). 2. Restricţionarea accesului în zonele afectate de evoluţia norului de substanţe periculoase.


68

Emisie de substanţe periculoase în stare gazoasă

Moderat

Aerului din zonele rezidentiale invecinate

3. Stabilirea căilor de evacuare şi a punctelor de adunare a personalului ce urmează a fi evacuat. 4. Desfăşurarea acţiunilor de autoevacuare/evacuare a personalului. 5. Desfăşurarea acţiunilor de cercetare chimică şi a controlului contaminării de către echipa de cercetare. 6. Solicitarea, la nevoie, a sprijinului extern

Inundatie Scazut

Sistem de canalizare tehnologica Platforma instalatiei Utilaje dinamice

1. Autospecialele PSI vor evacua apa din substatia electrica si tunelurile de cabluri 2. Se va evacua apa din subsolurile tehnologice 3. Se pun in aplicare prevederile Planului de prevenire si combatere a poluarilor accidentale

Atac terorist Scazut

Substatia electrica Camera de comanda

1. Restricţionarea circulaţiei pe drumurile de acces spre zona respectivă. 2. Înştiinţarea operativă a personalului de conducere şi a celorlalţi factori cu atribuţii în acţiunile de intervenţie. 3. Înştiinţarea Secţiei Judeţene de Informaţii (SRI) pentru solicatarea sprijinului echipelor specializate antitero. 4. Stabilirea zonelor, instalaţiilor posibil de a fi afectate în timpul sau în urma producerii unei acţiuni de acest gen. 5. Asiguararea accesului la obiectivele periculoase prin eliberarea căilor de acces şi stabilirea itinerariilor ce pot fi utilizate. 6. Înlăturarea şi limitarea urmărilor provocate de situaţia creată cu ajutorul formaţiunilor de intervenţie. 7. Se pun în aplicare prevederile Planului de acţiune/intervenţie în cazul producerii unor acţiuni teroriste pe platfoma Petrobrazi.

Atac din aer (pe timpul

conflictelor armate)

Scazut

Instalaţia si instalatii tehnologice invecinate Sectoare auxiliare

1. Cercetarea teritoriului pentru stabilirea efectelor atacurilor din aer 2. Alarmarea salariaţilor despre iminenţa producerii unui atac din aer sau a atacului efectiv 3. Mascarea şi camuflarea luminilor sau a surselor de lumină pe timpul nopţii 4.Evacuare/autoevacuarea personalului de reparaţie, întreţinere şi a celui care nu are atribuţii în acţiunile de intervenţie 5. Acţiunea structurilor de intervenţie existente la nivelul societăţii 6. Se pun în aplicare prevederile Planului de protecţie civilă întocmit la nivelul platfomei Petrobrazi.


69

Caderi de obiecte cosmice

Foarte scazut

Instalaţia si instalatii tehnologice invecinate Sectoare auxiliare

1. Restricţionarea accesului în zona unde s-a produs evenimentul. 2. Alertarea formaţiunilor de intervenţie: pompieri civili, personal medical şi ambulanţa. 3. Acordare ajutorului medical de urgenţă eventualelor victime. 4. Acţiunea echipelor de intervenţie tehnologică şi salvatori. 5. Desfăşurarea acţiunii de cercetare a terenului. 6.Autoevacuarea/evacuarea personalului aflat în zona de pericol. 7. Solicitarea, la nevoie, a sprijinului extern.

4.2.3. Analiza riscurilor accidentale si metode de prevenire

Evenimente posibile cu consecinte majore asupra factorilor de mediu si sanatatii si securitatii

personalului care pot apare pe platforma instalatiei sunt prezentate in tabelul urmator.

Accident major

potential/sursa de risc

Scenarii posibile de producere

a accidentului

Probabilitate

de producere

Metode de

prevenire

Accident chimic: emisii

COV, scurgeri de

produse petroliere in

situatie de avarie la

conducte, utilaje

dinamice si statice prin

care se vehiculeaza

materii prime si

auxiliare/semifabricate/pr

oduse finite aflate in

stare lichida sau

gazoasa.

Avarii mecanice:

- deteriorare etansare mecanica la utilajele

dinamice/statice in functiune;

- deteriorare/spargere garnituri, flanse,

presetupe, ventile aferente conductelor

prin care se vehiculeaza produse

petroliere;

- fisuri la conducte/utilaje dinamice si

statice prin care se vehiculeaza produse

petroliere in stare lichida sau gazoasa

- spargerea sau ruperea unei conducte;

- ruperea conductei de facla in interiorul

instalatiei

- rupere de stuturi de scurgere la vase sub

presiune;

- incidente de operare/intretinere/

reparatii.

Rar Mentenanta si

verificarea

periodica a

starii tehnico-

constructive a

echipametelor/

utilajelor si a

starii de

functionare a

sistemelor de

protectie a

acestora.

Accident chimic: emisii

COV, scurgeri de

produse petroliere in

situatie de avarie la

vasele de stocare materii

prime

- fisuri, deteriorari produse de tasari ale

terenului sau cutremure;

- inundatii, fenomene meteo extreme.

Foarte rar Mentenanta si

verificarea

periodica a

starii tehnico-

constructive a

vaselor si a

starii de

functionare a

sistemelor de

protectie a

acestora

- greseli de operare;

- suprasolicitarea vasului.

Extrem de

rar

Incendii la echipamente

si utilaje cu producerea

de emisii de gaze de

ardere, cu posibilitatea

de extindere a incendiului

Avarii mecanice cu emisii / scurgeri de

gaze şi produse petroliere care nu sunt

controlate :

- neetanseitati flanse, conducte, guri

vizitare, stuturi

- spargerea garniturilor, flanselor,

Foarte rar

Prevenirea

apariţiei şi/sau

utilizării

surselor

potenţiale de

aprindere de


70

presetupelor, ventilelor aferente

conductelor de produs.

Avarii tehnologice care nu sunt controlate:

- întreruperea alimentării cu materie primă

şi materiale auxiliare;

- întreruperea alimentării cu utilităţi:

combustibil, abur, aer AMC, energie

electrică, scăderea presiunii apei de

răcire;

- exploatare la parametri diferiţi de

parametri normali de funcţionare;


reparatiii.

tip: foc deschis,

suprafeţe

metalice

supraîncălzite,

echipamente

de lucru şi

scule care nu

sunt antiex.

Zonarea mediilor de pericol şi incendiu; echipamente

de lucru şi

scule trebuie să

fie antiex.

Incendii la conducte,

utilaje dinamice/statice,

prin care se vehiculează

materii prime /

semifabricate, produse

finite aflate în stare

lichidă/lichefiată/

gazoasă.


gaze şi produse petroliere:

- supraincalzire utilaje;

- neetanseitati, fisurari, ruperi.






electrică;



- incidente de operare la echipamentele

de incarcare/descarcare.

Probabil,

dar nu

frecvent

Prevenirea

apariţiei şi/sau

utilizării

surselor

potenţiale de

aprindere de

tip: foc deschis,

suprafeţe

metalice

supraîncălzite,

echipamente

de lucru şi

scule care nu

sunt antiex.


de lucru şi

scule trebuie să

fie antiex.

- lucru cu foc deschis;

- producerea de scantei;

- incendiu pe alt tronson de conducta.

Foarte rar

Explozii la echipamente

si utilaje cu propagarea

undei de şoc, zgomot,

gaze de ardere.


gaze şi produse petroliere:

- functionare defectuoasa;

- deteriorari, fisuri, rupturi;

- patrunderea de aer in interior;

- supraincalziri mecanice.






electrică, scăderea presiunii apei de răcire;



Probabil,

dar extrem

de rar

Prevenirea

apariţiei şi/sau

utilizării

surselor

potenţiale de

aprindere de

tip: foc deschis,

suprafeţe

metalice

supraîncălzite,

echipamente

de lucru şi

scule care nu


71


reparatii .

sunt antiex.


de lucru şi

scule trebuie să

fie antiex.

- lucru cu foc deschis;

- producerea de scantei;

- incendiu la un rezervor alaturat;

- supraincalzirea produsului in rezervor. Foarte rar

4.3. Descrierea scenariilor posibile de accidente majore şi probabilitatea producerii

acestora, inclusiv un rezumat al evenimentelor care pot juca un rol în declanşarea fiecăruia

dintre aceste scenarii, considerându-se atât cauze interne, cât şi externe pentru instalaţie.

Pentru identificarea potenţialelor accidente majore specifice la Instalatia Policombustibili s-a

procedat la o evaluare calitativă a riscului asociat scenariilor de accidente posibile prezentate anterior.

Analiza calitativă are ca obiectiv principal stabilirea listei de hazarduri posibile şi face posibilă

ierarhizarea evenimentelor în ordinea riscului şi prezintă primul pas în metodologia de realizare a

analizei cantitative a riscurilor.

Obiectivele metodei HAZOP sunt:

� identificarea riscurilor din zonele unde poate avea loc un accident major

� determinarea particularitatilor proiectelor prin care pot influenta probabilitatea de aparitie a

unor evenimente nedorite;

� stabilirea informatiei necesare in proiectare din perspectiva asigurarii fiabilitatii proceselor;

� initierea si dezvoltarea studiilor cantitative de hazard si risc.

La momentul elaborarii prezentului Raport de securitate preliminar a fost disponibila analiza

Hazop preliminara, din care au fost selectate situatiile de risc posibile cu consecintele cele mai grave,

care sunt expuse in tabelul urmator.


72

Element: Vas alimentare cu apa demineralizata 155F001

PARAMETRI CUVÂNT

ÎNDRUMĂTOR CAUZE POSIBILE CONSECINŢE REACŢIE A SISTEMULUI OBSERVATII

Debit

Mai mare

- defectarea pompei de alimentare cu apa G0001

- flux invers de apa si GPL de la coloana

D0001 la vasul F0001, rezultand deteriorari

mecanice, scurgeri la flanse (apa/GPL) si

posibil incendiu

- dubla verificare a supapelor - stare de avarie a pomei si alarma de debit scazut pe FC0001 si interventie personal - supapa de siguranta SS0005 se fixeaza la 3,5 barg

Nivel Mai mare - proasta functionare a LC0021/FC0011 si deschiderea robinetului aferent FV0011

- creste nivelul in vasul F0001, rezultand

posibila supraumplere si potentiala

suprapresiune; eventualele vătămări ale

personalului / pierderi economice

- LSHH0023 activeaza UZ0011 sa inchida UZV0015 - supapa de siguranta SS0005 se fixeaza la 3,5 bar

-

Element: Vas de alimentare cu GPL

PARAMETRI CUVÂNT


Debit Lipsa/Mai mic - inchiderea gresita a UZV0001 - pierderea nivelului in vasul F0002,

functionarea in gol a pompei G0002 si

posibile daune mecanice, inclusiv scurgeri de

butan la etansare si posibil incendiu

- alarma nivel scazut pe LC0001 si interventie personal - dubla etansare prevazuta pe pompa G0002 - LSLL0002 activeaza UZ0002 sa actioneaze asupa pompei G0002

-

- inchiderea gresita a UZV0003 - posibila functionare in gol a pompei G0002

si posibile daune mecanice, inclusiv scurgeri

de butan la etansare si posibil incendiu

- alarma nivel scazut pe LC0001 si interventie personal - dubla etansare prevazuta pe pompa G0002 - UZV0003 activeaza UZ0002 sa actioneze asupra G0002

-

- cresterea nivelului in vasul F0002 si posibila

supraumplere, rezultand suprapresurizarea si

scurgeri minore la flansa, posibil incendiu

minor

- comutatorul de nivel LSHH0007 activeaza UZ0001 sa inchida UZV0001 - supapa de siguranta SS0001 fixata la 5, barg

-


73


PARAMETRI CUVÂNT


Debit Lipsa/Mai mic - inchiderea neasteptata a UZV0003

- pierderea completa a alimentarii cu GPL in

sectiunea din aval, posibila crestere a

temperaturii datorita reactiilor necontrolate

potentiale daune mecanice la reactor, cu

impact major (incendiu/evacuare de caldura

si hidrocarburi sub presiune)

- alarma nivel scazut pe FC0003 si FC0038 si FI0039/alarme de temperatura inalta si temperatura diferentiala in reactor si interventie personal - FSLL0037 activeaza UZ019 pentru maximizarea racirii inainte de reactie(prin ESD) - temperatura diferentiala mare in reactor activeaza UZ0021 pentru maximizarea racirii - temperatura ridicata in reactor activeaza UZ0023 sa izoleze si sa depresurizeze reactorul

-

- Inchiderea neasteptata a aspiratiei pompei G0002 sau conectarea la filtrul de impurități

- posibila functionare in gol a pomepi G0002

si posibile daune mecanice, inclusiv scurgeri

de butan pe la etansari si posibil incendiu

- alarma debit scazut pe FC0003 si raspuns uman - dubla etansare prevazuta pe pompa G0002

-

- cresterea nivelului in vasul F0002 si posibila

supraumplere, rezultand suprapresurizarea si

scurgeri minore si posibil incendiu minor

- comutatorul de nivel activeaza UZ0002 sa inchida UZV0001 - supapa de siguranta SS0001 fixata la 5,9 barg

-

- pierderea completa a alimentarii cu GPL

catre sectiunea din aval, rezultand reactii in

sectiunea din aval si posibila crestere a

temperaturii datorita reactiilor in lant


impact major (incendiu/evacuari de caldura si

hidrocarburi sub presiune)

- alarma debit scazut pe FC0003 si FC0038 si FI003/ Alarma de temperatura ridicata si temperatura diferentiala in reactor si interventie personal - FSLL0037 activeaza UZ019 pentru maximizarea racirii dupa reactie (prin ESD) - temperatura diferentiala mare in reactor activeaza UZ0021 pentru maximizarea racirii - temperatura ridicata in reactor activeaza UZ0023 sa izoleze si sa depresurizeze reactorul

-

- caderea pompei G0002 - cresterea nivelului in vasul F0002, posibila

supraumplere, scurgeri minore si posibil

incendiu minor

- comutatorul de nivel activeaza UZ0001 sa inchida UZV0001 - supapa de siguranta SS0001 este fixata pe 5, barg

-


74


PARAMETRI CUVÂNT


Debit Lipsa/Mai mic - caderea pompei G0002 - posibil debit invers de GPL/apa de la

coloana D0001, posibila supraumplere,

rezultand suprapresurizare, scurgeri minore si

incendiu minor

- dubla verificare a supapei - supapa de siguranta SS0001 este fixata pe 5, barg

-

- pierderea completa a alimentarii cu

GPLcatre sectiunea din aval, rezultand reactii

in sectiunea din aval si posibila crestere a

temperaturii datorita reactiilor in lant;




- alarma debit scazut pe FC0003 si FC0038 si FI0039/ alarma de temperatura ridicata si temperatura diferentiala in reactor si interventie personal - FSLL0037 activeaza UZ019 pentru maximizarea racirii dupa reactie (prin ESD) - temperatura diferentiala mare in reactor activeaza UZ0021 pentru maximizarea racirii - temperatura ridicata in reactor activeaza UZ0023 sa izoleze si sa depresurizeze reactorul

-

- proasta functionare a LC0001/ FC0003 si inchiderea FV0003

- reducerea ratei debitului catre sectiunea din

aval

- cresterea nivelului in vasul F0002, posibila

supraumplere, rezultand suprapresurizare ,

scurgeri minore si posibil incendiu minor

- comutatorul de nivel activeaza UZ0001 sa inchida UZV0001 - supapa de siguranta SS0001 este fixata la 5, barg

-








- alarma debit scazut pe FC0003 si FC0038 / alarma de temperatura ridicata si temperatura diferentiala in reactor si interventie personal - FSLL0037 activeaza UZ019 pentru maximizarea racirii dupa reactie (prin ESD) - temperatura diferentiala mare in reactor activeaza UZ0021 pentru maximizarea racirii - temperatura ridicata in reactor activeaza UZ0023 sa izoleze si sa depresurizeze reactorul

-


75


PARAMETRI CUVÂNT


Debit

Lipsa/Mai mic

- Inchiderea gresita a UZV0005 sau inchiderea inadecvata a supapei de blocare manuala pe linia de refulare a G0002








- alarma debit scazut pe FC0003 si FC0038 si FI0039/ alarma de temperatura ridicata si temperatura diferentiala in reactor si raspuns uman - FSLL0037 activeaza UZ019 pentru maximizarea racirii dupa reactie (prin ESD) - temperatura diferentiala mare in reactor activeaza UZ0021 pentru maximizarea racirii - temperatura ridicata in reactor activeaza UZ0023 sa izoleze si sa depresurizeze reactorul

-



incendiu minor


-

- posibila deteriorare a pompei G0002

datorita cavitatiei in cazul blocarii conditiilor

de iesire si posibile scurgeri la etansare,

rezultand evacuari de GPL si posibil incendiu

- alarma debit scazut pe FC0003 si interventie personal - pompa este prevazuta cu etansare dubla

-

Mai mare - proasta functionare a FC0002 deschide robinetul aferent


supraumplere, rezultand suprapresurizare si

scurgeri minore la flansa si incendiu minor


-

- proasta functionare a FC0001 deschide robinetul aferent





-

- proasta functionare a LC0001/FC0003 deschide robinetul aferent

- pierderea nivelului in F0002, rezultand



butan si posibil incendiu

- pompa G0002 este prevazuta cu etansare dubla - LSLL0002 activeaza UZ0002 sa actionezea asupra G0002

-


76


PARAMETRI CUVÂNT


Presiunea Mai mare - proasta functionare a PC0001 deschide PV0001B, sau dechiderea inadecvata a bypass-ului PV0001B

- cresterea presiunii peste presiunea maxima

de operare a azotului (15 barg), posibila

superpresurizare a vasului F0002, daune

mecanice si posibile scapari de GPL

(incendiu/explozie)

- supapa SS0001 fixata la 5,9 barg -

Nivel Mai mic - Inchiderea gresita a UZV0005 sau inchiderea inadecvata a supapei de blocare manuala pe linia de refulare a G0002








- alarma debit scazut pe FC0003 si FC0038 si FI0039/ alarma de temperatura ridicata si temperatura diferentiala in reactor si raspuns uman - FSLL0037 activeaza UZ019 pentru maximizarea racirii dupa reactie (prin ESD) - temperatura diferentiala mare in reactor activeaza UZ0021 pentru maximizarea racirii - temperatura ridicata in reactor activeaza UZ0023 sa izoleze si sa depresurizeze reactorul

-



incendiu minor


-

- posibila deteriorare a pompei G0002

datorita cavitatiei in cazul blocarii conditiilor

de iesire si posibile scurgeri la etansare,

rezultand evacuari de GPL si incendiu

potential

- alarma debit scazut pe FC0003 si interventie personal - pompa este prevazuta cu etansare dubla

-

Mai mare - proasta functionare a FC0002 deschide robinetul aferent





-

- proasta functionare a FC0001 deschide robinetul aferent





-

- proasta functionare a LC0001/FC0003 deschide robinetul aferent

- pierderea nivelului in F0002, rezultand



butan si posibil incendiu

- pompa G0002 este prevazuta cu etansare dubla - LSLL0002 activeaza UZ0002 sa actionezea asupra G0002

-


77

Element : Coloana spalare cu apa 155D0001

PARAMETRI CUVÂNT


Debit Lipsa/Mai mic - Inchiderea gresita a UZV0008 sau inchiderea neadecvata a supapei manuale pe linia de evacuare de la varful col. D0001

- nivel de interfață inferior la fundul coloanei

D0001 avand ca rezultat posibil antrenarea

de GPL in apa uzata si la final, ajungerea in

vasul de expansiune al instalatiei de stripare

ape uzate, urmand eliberarea ulterioară a

GPL prin sistemul de aerisireaferent; posibil

incendiu

- alarma de nivel scazut de inerfata pe LI0013 si interventie personal - LSLL0015 activeaza UZ000 sa inchida UZV0006

- timpul calculat

pentru

antrenarea GPL

este de 10 h

- lipsa completa a alimentarii cu GPL catre sectiunea din aval, rezultand producerea de reactii exoterme in reactorul principal, cu posibila crestere a temperaturii; daune mecanice la reactor cu impact major (incendiu/evacuare de caldura si hidrocarburi sub presiune)

- alarma de nivel scazut pe FC0003, FC0038

si FI00390/alarme de tempeartura ridicata si

temperatura diferentiala in reactor si

interventie personal

- FSLL0037 activeaza UZ019 pentru

maximizarea racirii inainte de reactie (prin

ESD)

- temperatura diferentiala mare in reactor

activeaza UZ0021 pentru maximizarea racirii

in timpul reactiei

- activeaza UZ0023 pentru izolarea si

depresurizarea reactorului

- -

Nivel Lipsa/Mai mic - Inchiderea gresita a LC0012 deschide robinetul aferent

- nivel de interfață inferior la fundul coloanei

D0001 avand ca rezultat posibil antrenarea

de GPL in apa uzata si la final, ajungerea in

vasul de expansiune al instalatiei de stripare

ape uzate, urmand eliberarea ulterioară a

GPL prin sistemul de aerisireaferent; posibil

incendiu

- alarma de nivel scazut de inerfata pe LI0013 si interventie personal - LSLL0015 activeaza UZ000 sa inchida UZV0006

-

Element : Vas de alimentare cu benzina usoara 155F0004

PARAMETRI CUVÂNT


Debit Mai mare - proasta functionare a LC0028/FC0015deschide ventilul FV0015

- Creste nivelul in vasul F0004, posibila

supraumplere si suprapresurizare a vasului

posibile daune mecanice, scurgeri si incendiu

- LSHH0030 activeaza UZ0012 sa inchida UZ0020 - Supapa de siguranta SS0010 setata la 3,5 barg

-


78

Presiune Mai mare - Proasta functionare a PC0030 deschide PV0030B sau deschiderea inadecvata a by-pass-ului PV0030B

- Cresterea presiunii peste valoarea maxima

de operare (15 barg), posibila

suprapresurizare a vasului F0004, daune

mecanice, posibile pierderi de benzina,

posibil incendiu

- Supapa de siguranta SS0010 setatat la 3,5 barg

-

Element : Tratare LCN si amestecare cu GPL

PARAMETRI CUVÂNT


Debit Lipsa/Mai mic - Inchiderea gresita a ventilului pe refularea pompei G0003 sau proasta functionare a FC0017 care inchide robinetul aferent sau inchiderea neasteptata a UV0011A sau UV0030 sau UZV003

- Posibila supraincalzire a lichidului in G0003, posibile

daune mecanice, scurgeri de benzina si posibil incendiu

- In cazul inchiderii UZV0039 se poate produce debit

invers de benzinacatre vasul F0003/ col. D0001, rezultand

suprapresiune si daune mecanice cu pierderea

continutului de GPL/benzina si posibil incendiu/explozie

- Supapa yarway pentru debit minim - Etansare dubla la pompa G0003

-

Element : Adsorbere 155D0002 A/B/C – etapa de scurgere

PARAMETRI CUVÂNT


Debit Directionat gresit

- Deschiderea neprevazuta a UV0011B sau UV0010A

- Fractia C3 directionata catre vasul separator F0005, in

consecinta creste presiunea rezultand suprapresurizarea

vasului si daune mecanice care pot conduce la pierderi

de C3/C4 si benzina usoara; posibil incendiu

- Alarma de presiune ridicata pe PC0049 si interventia personalului - Supapa de siguranta SS0018 setata la 5,7 barg -

-

Temperatura Mai mare - Activarea neprevazuta a B0001 - Vaporizarea fractiei C3 in B0001, rezultand posibile

daune mecanice si posibila pierdere a continutului de C3;

posibil incendiu

- -


79

Element : Adsorbere 155D0002 A/B/C – purjare rece

PARAMETRI CUVÂNT



- Linia catre F0004 lasata deschisa dupa etapa de scurgere

- Fractia C3 directionata catre vasul F0004, posibila crestere a presiunii, suprapresurizare si daune mecanice cu pierderea continutului de C3/LCN; posibil incendiu

- Alarma de presiune ridicata

pe PC 0030 si interventia

personalului

- Supapa de siguranta SS0010

setata la 3,5 barg

-

Element : Adsorbere 155D0002 A/B/C – incalzire/pas 1

PARAMETRI CUVÂNT



- Desciderea neprevazuta a UV0011B, UV0010A

- Fractia C3 vaporizata la 3100C directionata la

vasul separator F0005, creste presiunea, posibila

suprapresiune si daune mecanice, pierderi de

C3/C4 si benzina uosara; posibil incendiu

- Alarma de presiune ridicata pe PC0049 si interventie personal

-

Temperatura Mai mica - Caderea aburului de medie presiune la vaporizatorul E0014, inclusiv proasta functionare a FC0084/inchiderea neprevazuta a UV0031

- Fractia C3 lichida este directionata la incalzitorul

electric B0001, se vaporizeaza brusc; posibile

daune mecanice cu posibila pierdere a continutului

de C3 si posibil incendiu

- Alarma de temperatura scazuta pe TI0114 si interventie personal - TSLL0015 activeaza UZ0 sa opreasca incalzitorul

-

- Proasta functionare a TC0116/FC0085 duce la deschiderea robinetului aferent

- Fractia C3 lichida este directionata la incalzitorul

electric B0001, se vaporizeaza brusc; posibile

daune mecanice cu posibila pierdere a continutului

de C3 si posibil incendiu

- Alarma de temperatura scazuta pe TI0114 si interventie personal - TSLL0015 activeaza UZ0 sa opreasca incalzitorul

-

Mai mare - Proasta functionare a TC0122 sau functionarea unui singur ventilator la schimbatorul de caldura E0015

- Caderea treptei de condensatie cu cresterea presiunii in vasul de regenerant F0010, posibila suprapresurizare, daune mecanice cu pierderea continutului de C3 si posibil incendiu


pe PC0125 si interventie

personal

-


80

- Caderea treptei de condensatie si trimiterea fractiei vaporizate de C3 la vasul de stocare regenerant uzat si posibila supraincalzire a conductei existente, rezultand scapari la flansa si posibil incendiu

- TSHH0123 activeaza UZ047

sa inchida UZV0063

-

- Pierderea apei de racire la schimbatorul E0016

- Caderea treptei de condensatie si cresterea presiunii in vasul F0010, cu posibila suprapresurizare, daune mecanice, pierderea continutului de C3 si posibil incendiu


pe PC0125 si interventie

personal

-

- - Caderea treptei de condensatie si trimiterea fractiei vaporizate de C3 la vasul de stocare regenerant uzat si posibila supraincalzire a conductei existente, rezultand scapari la flansa si posibil incendiu

- Alarma de temperatura

ridicata pe TC0122

- TSHH0123 activeaza UZ047

sa inchida UZV0063

-

Presiune Mai mare - Conditiie de iesire blocate in aval de incalzitorul B0001

- Cresterea presiunii, posibila suprapresurizare in schimbatorul E0014 si incalzitorul B001, daune mecanice, posibile scurgeri de C3 si posibil incendiu


setata la 26,1 barg

-

Element : Adsorbere 155D0002 A/B/C – umplere/echilibrare

PARAMETRI CUVÂNT


Debit Lipsa/Mai putin - Inchiderea neprevazuta a UZV0028, UV0003 sau proasta functionare a FC0031 care inchide robinetul aferent

- Umplerea incompleta a adsorberului aflat in

regenerare, in prezenta C3 rezidual, rezultand

directionarea C3 lichid la vasul seprataor F0005

cand adsorberul este pus in functiune. Aceasta

conduce la vaporizarea C3 si posibila

suprapresurizare a vasului F0005, rezultand daune

mecanice, pierderi de hidrocarburi si posibil

incendiu.


-

Invers - Posibil debit invers de benzina usoara si C3 de la adsorber la vasul F0004 (caderea pompei in timpul umplerii)

- Benzina usoara si fractia C3 la 20 barg

directionate la F0004 conduc la cresterea presiuniii

si posibila suprapresurizare, rezultand daune

mecanice cu pierderea continutului si posibil

incendiu

- două supape de control în serie, de tip diferit - alarma de presiune ridicata pe PC0030 si interventie personal

-


81

Directionat gresit

- Deschiderea neprevazuta a UV0002A

- Benzina usoara de umplere este partial

directionata la adsorberul in functiune, rezultand

umplerea incompleta a adsorberului aflat in

regenerare, in prezenta C3 rezidual, rezultand

directionarea C3 lichid la vasul seprataor F0005

cand adsorberul este pus in functiune. Aceasta

conduce la vaporizarea C3 si posibila

suprapresurizare a vasului F0005, rezultand daune

mecanice, pierderi d ehidrocarburi si posibil


-

- Dechiderea neprevazuta a UV0011B

- Benzina usoara si fractia C3 directionate partial la

vasul separator de alimentare F0005 conduc la

cresterea presiuniii si posibila suprapresurizare,

rezultand daune mecanice cu pierderea continutului

si posibil incendiu

- două supape de control în serie, de tip diferit - alarma de presiune ridicata si interventie personal

-

Element : Vas stocare regenerant 155F0010

PARAMETRI CUVÂNT


Debit Lipsa/Mai mic - Lipsa alimentare cu fractie C3 din FCC

- Posibila scadere a nivelului in F0010,

rezultand fucntionarea in gol a pompei G0011,

daune mecanice, pierderi la etansare si posibil

incendiu

- alarma de debit saczut pe FC0092 si interventie personal - LSLL0084 activeza UZ0 sa actioneze asupra G0011 - dubla etansare mecanica a pompei

-

- Inchiderea neprevazuta a UV003 sau inchiderea neadecvata a ventilului manual pe linia de C3 la F0010




incendiu


-

- Proasta functionare a LC0082/FC0092 inchide FC0092




incendiu

- LSLL0084 activeaza UZ049 sa opreasca pompa G0011 - dubla etansare mecanica a pompei

-

- Inchiderea neprevazuta a UZV0064




incendiu


-


82

- Inchiderea neadecvata a ventilului manual pe tragerea pompei G0011 sau infundarea filtrului aferent liniei

- Functionarea in gol a pompei G0011, daune

mecanice, pierderi la etansare si posibil

incendiu

- dubla etansare mecanica a pompei

-

- Blocarea conditiilor de refulare la pompa G0011 (inclusiv proasta functionare a FC0090)

- Posibila supraincalzire a continutului de C3,

rezultand deteriorarea etansarii pompei ,

posibile scurgeri si posibil incendiu

- supapa yarway pentr debit minim - dubla etansare mecanica a pomei

-

Mai mare - Proasta functionare a LC0083/FC0092 dechide FC0092

- Creste nivelul in vasul F0010, posibila

supraumplere, posibila suprapresurizare a

vasului peste 19,8 barg, rezultand daune

mecanice, scurgeri la flansa si posibil incendiu

- supapa de siguranta SS0046 setata la 15 barg - LSLL0084 activeza UZ049 sa actioneze asupra G0011 - dubla etansare mecanica a pompei

-

- Proasta functionare a FC0090 deschide ventilul aferent

- Posibila pierdere a nivelului in vasul F0010,

rezultand functionarea in gol a pomei G0011,


incendiu

- alarma de nivel scazut pe LC0083 si interventie umana

-

Nivel Mai mic - Proasta functionare a LC0080 dechide ventilul aferent atunci cand nu este necesar

- Pierderea nivelului la inerfata in F0010 si C3

directionat in vasul de evacuare inchis F0013,

conducand la pierderea nivelului in

F0010rezultand functionarea in gol a pompei

G0011, daune mecanice, pierderi la etansare si

posibil incendiu

- Alarma denivel scazut si interventie personal - LSLL0084 activeaza UZ049 sa opreasca pompa G0011 - dubla etansare mecanica a pompei

-


83

Element : Feed surge drum 155F0005

PARAMETRI CUVÂNT


Debit Lipsa/Mai mic - Inchiderea neprevazuta a UZV0036

- Pierderea completa a alimentarii in sectia de reactie si posibila crestere a temperaturii datorata reactiilor in lant, posibile daune mecanice la reactor cu impact major: incendiu/eliberare de caldura si hidrocarburi sub presiune

- Alarma de debit scazut pe FC0038

si FI0039/ alarme de temperatura

ridicata si temperatura diferentiala

mare in reactor si interventie

personal

- FSLL0037 activeaza UZ019 pentru

maximizarea racirii inainte de sectia

reactie (prin ESD)

- Temperatura diferentiala mare in

reactor activeaza UZ0021 pentru

maximizarea racirii in sectia reactie

- Temperatura ridicata in reactor

activeaza UZ0023 sa izoleze si sa

depresurizeze reactorul

-

- - Posibila functionare in gol a ambelor pompe G0004 A/B si posibile daune mecanice, cu deteriorarea etansarii, scapari de butan si posibil incendiu

- Dubla etansare a pompelor G000

A/B

- Oprirea pompei active si

impiedicarea pronirii automate a

pompei de rezerva

-

- - Creste nivelul in vasul F0005, posibila

supraumplere si suprapresurizare peste 24

barg, conducand la daune mecanice,

pierderea continutului de GPL/benzina si

posibil incendiu/explozie

- Alarma de nivel crescut si interventie personal - LSHH0039 activeaza UZ016 sa inchida UZ0039 - Supapa de siguranta SS0018 setata la 5,7 barg

-

- Inchiderea neadecvata a ventilului manual pe linia de aspiratie a pompei G004A

- Pierderea completa a alimentarii catre

sectia de reactie, posibila crestere a

temperaturii datorata reactiilor in lant,

posibile daune mecanice la reactor cu

impact major: incendiu/eliberare de caldura

si hidrocarburi sub presiune

- ventilul manual specificat ca blocat deschis (element blocat) - pornirea pomei de rezerva - alarma de debit scazut, alarme de temperatura ridicata si temperatura diferentiala mare in reactor si interventie personal - maximizarea automata a racirii inainte de sectia reactie - maximizarea automata a racirii in sectia reactie - izolarea si depresurizarea automata a reactorului

-


84

- - Posibila functionare in gol a pompei active

G0004A , posibile daune mecanice, scurgeri

de butan si posibil incendiu

- Ventilul manual specificat blocat deschis (element blocat) - Dubla etansare a pompelor G004A/B

-

- - Creste nivelul in vasul F0005, posibila


barg, conducand la daune mecanice,

pierderea continutului de GPL/benzina,

posibil incendiu si explozie

- Pornirea automata apompei in asteptare - Alarma de nivel crescut si interventie personal - LSHH0039 activeaza UZ016 sa inchida UZV0039 - Supapa de siguranta SS0018 setata la 5,7 barg

-

- Caderea pompei active G0004 - Pierderea completa a alimentarii in sectia

reactie, posibila crestere a temperaturii

datorita reactiilor in lant, daune mecanice la

reactor cu impact major: incendiu/eliberare

de caldura si hidrocarburi sub presiune

- pornirea pomei de rezerva - alarma de debit scazut, alarme de temperatura ridicata si temperatura diferentiala mare in reactor si interventie personal - maximizarea automata a racirii inainte de sectia reactie - maximizarea automata a racirii in sectia reactie - izolarea si depresurizarea automata a reactorului

-

- - Creste nivelul in F0005, posibila


barg, conducand la daune mecanice si

pierderea continutului de GPL/benzina,

rezultand posibil incendiu si explozie

- Pornirea automata a pompei de rezerva - Alarma de nivel crescut si interventie personal - LSHH0039 activeaza UZ016 sa inchida UZV0039 - Supapa de siguranta SS0018 setata la 5,7 barg

-

- Inchiderea din neatentie a ventilului manual pe refularea pompei G0004A

- Supraincalzirea continutului de lichid din

pompa, daune mecanice si scurgeri pe la

etansari, pierderea continutului de GPL

presurizat si benzina si posibil incendiu

- Ventilul manual specoficat ca blocat deschis (element blocat) - Alarma asociata pronirii automate a sistemului de interventie - Supapa yarway pentru debit minim - Dubla etansare a pompelor

-

- Proasta functionare a LC0038/FC0038 inchide robinetul aferent

- Supraincalzirea continutului de lichid din

pompa, daune mecanice si scurgeri pe la

etansari, pierderea continutului de GPL

presurizat si benzina si posibil incendiu

- Alarma de debit scazut si interventie personal - Supapa yarway pentru debit minim - Dubla etansare a pompelor

-


85

- - Pierderea completa a alimentarii in sectia

reactie, posibila crestere a temperaturii,

daune mecanice la reactor cu impact major:

incendiu/eliberare de caldura si hidrocarburi

sub presiune

- alarma de debit scazut, alarme de temperatura ridicata si temperatura diferentiala mare in reactor si interventie personal - maximizarea automata a racirii inainte de sectia reactie - maximizarea automata a racirii in sectia reactie - izolarea si depresurizarea automata a reactorului

-

- - Cresterea nivelului in F0005, supraumplere

si suparpresiune peste 2 barg, daune

mecanice, pierderea continutului de

GPL/benzina, posibil incendiu si explozie

- Alarma de nivel crescut si interventie personal - LSHH0039 activeaza UZ016 sa inchida UZV0039 - Supapa de siguranta SS0018 setata la 5,7 barg

-

Debit Mai mare - Proasta functionare a LC0038/FC0038 deschide robinetul aferent

- Posibila scadere a nivelului, functionarea

in gol a ambelor pompe G0004 A/B, daune

mecanice, scurgeri pe la etansari si posibil

incendiu

- Etansare dubla la pompe - Oprirea automata a pompelor

-

- Caderea pompei G0004A - Posibil debit invers de la G0005A

conducand la suprapresurizarea vasului

F0005 si posibila cadeer catastrofica cu

pierderea continutului de GPL/benzina

usoara

- Porneste automat pompa de rezerva G000B - Doua supape de control in serie, de tipuri diferite - Supapa de siguranta SS0018 fixata la 5,7 barg

-

- Posibil debit invers la G000, reducerea

presiunii sub valoare presiunii critice,

vaporizarea GPL in reactor

- Pornirea automata a pompei de rezerva G000B - Doua supape de control in serie, de tipuri diferite

-

- Deschiderea neasteptata a UZV0037

- Scaderea presiunii in vasul F0005,

vaporizarea GPL si reducerea alimentarii

catre reactoare

- -


86

Presiune Mai mare - Proasta functionare a PC0049 deschide PV0049B

- Cresterea presiunii peste valoare de

operare maxima admisa a aburului de inalta

presiune (15 barg) si posibila


mecanice, posibila eliberare de GPL/benzina

usoara si posibil incendiu

- Supapa de siguranta SS0018 fixata la 5,7 barg

-

Element : tren schimbatoare d ecaldura, primul reactor si reciclul relevant

PARAMETRI CUVÂNT


Debit Lipsa/Mai mic - Inchiderea neprevazuta a UV0020 , UZV005A, UZV0048A si UV0021A

- Pierderea completa a alimentarii in sectia

reactie, posibila crestere a temperaturii

datorita reactiilor necontrolate, daune

mecanice la reactor cu impact major

incendiu/eliberare de caldura si hidrocarburi

sub presiune

- Alarma de debit scazut /alarme de temperatura inalta si temperatura diferentiala inalta in reactor si interventie personal pentru activarea depresurizarii - Activarea automata a depresurizarii reactorului

-

- Blocarea refularii pompei G000A/B ,

cresterea presiunii peste valoare de

inchidere (99,2 barg), posibila

suprapresurizare a fascicului de tevi in

schimbatoarele E0001, E0002, E0003,

posibila eliberare de caldura si hidrocarburi

sub presiune

- Supapa de siguranta SS0021 fixata la 88,6 barg

-

- Inchiderea neadecvata a ventiului manual pe aspiratia pompei G0005A sau infundarea filtrului de pe conducta de aspiratie

- Posibila functionare in gol a pomei

G0005A, daune mecanice, scurgeri pe la

etansari si posibil incendiu

- Ventilul manual specificat ca blocat deschis (element blocat) - Dubla etansare la pompele G0005A/B

-

- Pierderea reciclului la reactorul principal,

cresterea timpului de stationare cu fluxul de

alimentare reactiva, posibile reactii

necontrolate, daune mecanice la reactor cu

impact major : incendiu/eliberare de caldura


- Ventilul manual specificat ca blocat deschis (element blocat) - Activarea automata a pomei de rezerva - Izolarea automata a reactorului - Racirea si depresurizarea automata a reactorului

-


87

- Caderea pompei de reciclu activa G0005A







- Pornirea automata a pompei de rezerva - Maximizarea automata a racirii fluxului de alimentare reactiv - Izolarea automata a reactorului - Racirea si depresurizarea automata a reactorului

-

- Proasta functionare a FC002 inchide ventilul aferent sau inchiderea neadecvata a ventilului manual pe refularea pompei G0005A/B







- Robinetele blocate specificate ca element blocat - Racirea automata a fluxului de alimentare reactiv - Racirea si depresurizarea automata a reactorului

-

- Supraincalzirea lichidului continut de

pompa, posibile daune mecanice, pierderi de

lichid la etansari, pierderea continutului de

hidrocarburi suprapresurizate si posibil

incendiu

- Ventillele manuale specificate ca elemente blocate - Alarma asociata cu pornirea automata a sistemului de interventie - Dubla etansare la pompe

-



- Alimentarea reactorului principal

directionata la reactorul secundar fara

racirea prealabila, posibila crestere a

temperaturii, reactii necontrolate, daune

mecanice

- Ventil on-off stationar, prevazut cu pozitioner - Supapa de control prevazuta - Alarma de temperatura inalta si temperatura diferentiala ridicata si interventie personal - Oprirea automata a aburului la schimbatorul E0003 - Izolarea si depresurizarea automata a reactorului

-


- O fractie de flux de alimentarea

nereactionat directionat la bucla de pasivare

catalizator si la reactorul de regenerare, al

carui catalizator este foarte activ; posibila

crestere a temperaturii datorata reactiilor




- Maximizarea automata a racirii reactorului - Izolarea si depresurizarea automata a reactorului

-


88

- Deschiderea neasteptata a UV0018A sau UV0017A

- Reducerea alimentarii reactorului

secundar, posibilacrestere a temperaturii,

daune mecanice la reactor cu impact major:

incendiu/degajare de caldura si hidrocarburi

sub presiune

- Ventil on-off stationar - Alarme de temperatura inalta si temperatura diferentiala inalta in reactor - Interventie personal pentru activarea sistemului de depresurizare - Izolarea si depresurizarea automata a reactorului

-

Element : Reactorul secundar

PARAMETRI CUVÂNT


Debit Lipsa/Mai mic - Inchiderea neprevazuta a UV0019B, UZV005B, UZV008B si UV0018B

- Pierderea completa a alimentarii

reactorului secundar, posibila crestere a

temperaturii, daune mecanice la reactor, cu



- Ventile on-off stationare - Alarma de debit scazut si alarme de temperatura ridicata si temperatura diferentiala ridicata in reactor - Izolarea si depresurizarea automata a reactorului

-

- - Pierderea fluxului de alimentare la

pomepele G0005A/B, daune mecanice la

ambele pompe, posibile scurgeri de

hidrocarburi la etansare, posibil incendiu

- Dubla etansare mecanica la pompe

-

- Proasta functionare a PC0065 inchide supapa PV0065

- Reducerea fluxului de alimentare la

reactorul secundar, posibila crestere a

temperaturii, daune mecanice la reactor, cu



- Alarma de debit scazut, alarme de temperatura ridicata si temperatura diferentiala mare - Izolarea si depresurizarea automata a reactorului

-


- Deschiderea neprevazuta a UZ0020B

- Alimentarea reactorului principal

directionata la reactorul secundar fara racire

prealabila, posibila crestere a temperaturii,

daune mecanica

- Ventil on-off stationar, prevazut cu pozitioner - Alarma de temperatura inalta si temperatura diferentiala inalta si interventie personal - Oprirea automata a aburului la schimbatorul E0003 - Izolarea si depresurizarea automata a reactorului

-


89

- Deschiderea neasteptata a UV0016B

- Alimentarea reactorului secundar

directionata partial la bucla de pasivare

catalizator si la reactorul in regenerare, al

carui catalizator este foarte activ; posibila

crestere a temperaturii, daune mecanice la

reactor, cu impact major: incendiu/eliberare

de caldura si hidrocarburi sub presiune

- Maximizarea automata a racirii - Izolarea si depresurizarae automata a reactorului

-

- Spargerea unei tevi in schimbatorul E0005

- Directionarea efluentului din reactor in

coloana de debutanizare, posibila

suprapresurizare, daune mecanice, eliberare

de hidrocarburi, posibil incendiu

- -

Temperatura Mai mare - Proasta functionare a TC003B duce la by-pass-area schimbatorului E0004

- Cresterea temperaturii in reactorul

secundar si cresterea temperaturii fractiei

reciclu, cresterea temperaturii in reactor,

daune mecanice, pierderea continutului de

hidrocarburi si posibil incendiu

- Alarma de temperatura ridicata si temperatura diferentiala mare si interventie personal - Racirea automata a reactorului - Izolarea si depresurizarea automata a reactorului

-

Presiune Mai mica - Proasta functionare a PC0065 deschide supapa PV0065

- Posibila suprapresurizare a coloanei de

debutanizare (peste presiunea de proiect de

6,7/7,0 barg), daune mecanice, eliberare de

hidrocarburi, posibil incendiu si explozie

- Supapa de siguranta fixata la 6,7 barg

-

Element : Stripare catalizator

PARAMETRI CUVÂNT


Debit Mai mic - Lipsa aburului de inalta presiune la limita bateriei

- Indepartare inadecvata a hidrocarburilor

reziduale din catalizator, posibila expunere

la vapori de hidrocarburi in timpul urmatoarei

operatiuni de incarcare

- Monitorizarea azotului ca si calitate si presiune in timpul striparii - Alarma debit redus

-

- Proasta functionare a FC0096 inchide ventilul aferent





- Monitorizarea azotului ca si calitate si presiune in timpul striparii

-

- Izolarea neadecvata a oricarui ventil manual de pe intrarea sau iesirea din reactorul aflat in regenerare





- Monitorizarea azotului ca si calitate si presiune in timpul striparii - Alarma debit redus - Supapa de siguranta

-


90

Element : schimbarea reactoarelor – pasivarea catalizatorului

PARAMETRI CUVÂNT


Debit Mai mare - Proasta functionare a FC0050 deschide ventilul aferent

- Cresterea temperaturii fluidului recirculat, posibile reactii necontrolate, daune mecanice la reactor

- Maximizarea automata a racirii

- Izolarea si depresurizarea

automata a reactorului

-

Temperatura Mai mare - Proasta functionare a TC0055 duce la by-pass-area schimbatorului E0020 sau caderea schimbatorului

- Cresterea temperaturii fluidului recirculat,

posibile reactii necontrolate, daune

mecanice la reactor

- Alarme de temperatura inalta si interventie personal - Izolarea si depresurizarea automata a reactorului

-

Element : Coloana debutanizare D0004

PARAMETRI CUVÂNT


Debit Mai mare - Proasta functionare a LC00466/FC0070 deschide robinetul aferent

- Scade nivelul in coloana, posibile pierderi de nivel si gaz in coloana, posibila suprapresurizare, scuurgeri sau eliberare de hidrocarburi, posibil incendiu/vatamari

- LSLL0047 activeaza UZ036 sa

inchida UZV0044

- Alarma de presiune ridicata si



fixata la 3,5 barg

-

Gresit directionat

- Spargerea unei tevi in schimbatorul E0007

- Aburul de medie presiune intra in coloana,

creste presiunea, posibila suprapresurizare,

daune mecanice, pierderi la etansare, posibil

incendiu

- PSHH0071 activeaza UZ037sa inchida UZV0055


interventie personal - Supapa de siguranta SS0030 fixata la 6,7 barg

-

Temperatura Mai mica - scaderea sarcinii in schimbatorul E0007 datorita inchiderii ventilului FV0053

- cresterea continutului de benzina in fractia

de fund a coloanei D0004, posibila

suprapresurizare, daune mecanice, scurgeri

de hidrocarburi inflamabile, posibil

incendiu/vatamari

- alarma de temperatura scazuta - PSHH0098 activeaza UZ041 sa inchida UZ0058 - Supapa de siguranta fixata la 3,5 barg

-


91

Mai mare - Proasta functionare a TC0060/FC0053/LC0049 deschide FV0053

- Cresterea presiunii in coloana, posibila

suprapresiune, dauen mecanice, scurgeri la

flanse, posibil incendiu

- Alarma de presiune ridicata - PSHH0071 activeaza UZ037 sa inchida UZV0055 - Supapa de siguranta SS0030 fixata la 6,7 barg

-

Presiune Mai mare - Proasta functionare a PC0072 inchide ventilul aferent


supraprsurizare, daune mecanice, scurgeri

la flanse, posibil incendiu

- PSHH0071 activeaza UZ037 sa inchida UZV0055 - Supapa de siguranta SS0030 fixata la 6,7 barg

-

- Inchiderea neprevazuta a UZV0052


suprapresiune, daune mecanice, scurgeri la


- PSHH0071 activeaza UZ037 sa inchida UZV0055 - Supapa de siguranta SS0030 fixata la 6,7 barg

-

- Pierdeera apei de racire la E0006




- Alarma de presiune ridicata si interventie personal - PSHH0071 activeaza UZ037 sa inchida UZV0055 - Supapa de siguranta SS0030 fixata la 6,7 barg

-

- Proasta functionare a PDC0086 deschide ventiilul d epe by-pass-ul fierbinte al schimbatorului E0006

- Cersterea presiunii in coloana, posibila


flanse, psobil incendiu

- Alarma de presiune ridicata si interventie personal - PSHH0071 activeaza UZ037 sa inchida UZV0055 - Supapa de siguranta SS0030 fixata la 6,7 barg

-

Element : sistemul de extragere a benzinei din coaloana de debutanizare

PARAMETRI CUVÂNT


Debit Lipsa/Mai mic - Inchiderea inadecvata a ventilului manual pe aspiratia pompei G0007 sau infundarea filtrului de pe aceasta conducta

- Posibila functionare in gol a pompei, daune mecanice, posibile scurgeri la etansare, posibil incendiu

- Dubla etansare mecanica la pompa

- Alarma de debit scazut si interventie

personal

-

- Proasta functionare a LC0056/FC0061 inchide FV0061 sau alte cauze de blocare a iesirii

- Cresterea nivelului in vasul F0007,

supraumplere, suprapresurizare datorata

liniei de debit minim a pompei 0007(inchide

la 12,5 barg), daune mecanice, scurgeri de

benzina si posibil incendiu

- Supapa de siguranta SS0033 setata la 8 barg (timp de supraumplere estimat la 3 min)

-


92

- Posibila supraincalzire a continutului de

benzina din pompa G0007, posibile

deteriorari ale etansarii, scurgeri de benzina

si posibil incendiu

- Supapa yarway pe linia de debit minim a pompei - Dubla etansare mecanica a pompei

-

Mai mare - Proasta functionare a LC0056/FC0061 deschide FV0061

- Pierderea nivelului in vasul F0007, posibila

functionare in gol a pompei G0007, dauen

mecanice, posibile scurgeri de benzina si

posibil incendiu

- Oprirea automata a pompei - Dubla etansare mecanica a pompei

-

Caderea pompei G0007 - Posibil debit invers de la pompa G0008

care duce la cresterea nivelului in vasul

F0007, supraumplere, suprapresiune mai

mare decat valoarea de inchidere a pompei

G0007 (14,1 barg), daune mecanice,

scurgeri de benzina si posibil incendiu

- Doua supape de control in serie - Supapa de siguranta SS0033 setatala 8 barg

-

Temperatura Mai mare Caderea condensatorului E0008 - Cresterea presiunii, posibila


mecanice, scurgeri de benzina si posibil

incendiu

- Alarma de persiune ridicata si interventie personal - Supapa de siguranta SS0033 fixata la 8 barg

-

Presiune Mai mare Proasta functionare a PDC0080 deschide ventilul aferent cand nu este necesar

- Cresterea presiunii, posibila


mecanice, scurgeri de benzina si posibil

incendiu

- Alarma de persiune ridicata si interventie personal - Supapa de siguranta SS0033 fixata la 8 barg

-

Element : vasul de reflux F0006 de la varful coloanei de debutanizare D0004

PARAMETRI CUVÂNT


Debit Lipsa/Mai mic - Inchiderea gresita a UZV0072 - Functionarea in gol a pomei G0006, daune mecanice, scurgeri si posibil incendiu

- Oprirea automata a pompei la

deschidere mai mare de 80%

- Dubla etansare mecanica la pompa

-


93

- - Pierderea refluxului in coloana, cresterea

temperaturii si presiunii in coloana,


la flansa si posibil incendiu

- Alarma de debit scazut/alarma de presiune ridicata si interventie personal - PSHH0071 activeaza UZ037 sa inchida UZV0055 - Supapa de siguranta SS0030 setata la 6,7 barg

-

- - Cresterea nivelului in vasul F0006, posibila

supraumplere si inundare a condensatorului

E0006, posibila suprapresiune in coloana

D0004, daune mecanice, scurgeri si posibil

incendiu

- Suplimentar: alarma de nivel crescut -

- Inchiderea gresita a ventilului manual pe linia de aspiratie a pompei G0006 sau infundarea filtrului

- Functionarea in gol a pompei, daune

mecanice, scurgeri la etansare si posibil

incendiu

- Dubla etansare mecanica a pompei - Alarma de debit scazut

-

- - Pierderea refluxului la coloana de

debutanizare, cresterea temperaturii si

presiunii in colaona, suprapresurizare,

daune mecanice, scurgeri la flansa si posibil

incendiu

- Alarma de debit scazut/alarma de presiune ridicata si interventie personal - PSHH0071 activeaza UZ037 sa inchida UZV0055 - Supapa de siguranta SS0030 setata la 6,7 barg

-

- - Cresterea nivelului in vasul F0006, posibila

suparumplere si inundare a condensatorului



incendiu


- Caderea pompei G0006 - Pierderea refluxului la coloana D0004,

cresterea temperaturii si presiunii in colaona,



- Alarma de debit scazut/alaram de presiune ridicata si interventie personal - PSHH0071 activeaza UZ037 sa inchida UZV0055 - Supapa de siguranta SS0030 setata la 6,7 barg

-

- Cresterea nivelului in F0006, posibila




incendiu

- Suplimentar : alarma de nivel crescut -


94

- Proasta izolare a ventilului manual pe refularea pompei G0006

- Pierderea refluxului la coloana D0004,




- Alarma de debit scazut/alaram de presiune ridicata si interventie personal - PSHH0071 activeaza UZ037 sa inchida UZV0055 - Supapa de siguranta SS0030 setata la 6,7 barg

-





incendiu

- Suplimentar: alarma de nivel crescut

-






- Alarma de presiune ridicata si interventie personal - PSHH0071 activeaza UZ037 sa inchida UZV0055 - Supapa de siguranta SS0030 setata la 6,7 barg

-





incendiu


- Proasta functionare a LC0063/FC0066 inchide FV0066




D0004/F0006, daune mecanice, scurgeri si

posibil incendiu

- Alarma de presiune ridicata si interventie personal - PSHH0071 activeaza UZ037 sa inchida UZV0055 - Supapa de siguranta SS0030 setata la 6,7 barg, SS0035 setata la 7,7 barg

-

Debit Mai mare - Proasta functionare a FC0065 deschide ventilul aferent

- Scaderea nivelului in F0006, posibila

pierdere de nivel, functionarea in gol a

pompei G0006, daune mecanice, scurgeri la

etansare si posibil incendiu

- Alarma de nivel scazut si interventie personal - Oprirea automata a pompei - Dubla etansare a pompei

-



ierdere de nivel, functionarea in gol a

pompei G0006, daune mecanice, scurgeri la

etansare si posibil incendiu

- Alarma de nivel scazut si interventie personal - Oprirea automata a pompei - Dubla etansare a pompei

-


95

Element : Coloana separare D0005

PARAMETRI CUVÂNT


Debit Lipsa/Mai mic - Inchiderea gresita a ventilului manual de pe inia de aspiratie a pompei G0009 sau infundarea filtrului de pe aceasta

- Cresterea nivelului in coloana, posibila supraumplere si suprapresiune, daune mecanice, eliberare de hidrocarburi, posibil incendiu si posibile vatamari

- Alarma de nivel ridicat si interventie

personal

- Supapa de siguranta setata la 3,5

barg

-

- Caderea pompei G0009 - Cresterea nivelului in coloana, posibila

supraumplere si suprapresiune, daune

mecanice, eliberare de hidrocarburi, posibil

incendiu si posibile vatamari

- Alarma de nivel ridicat si interventie

personal - Supapa de siguranta setata la 3,5 barg

-

- Proasta functionare a LC0068/FC0080 inchide ventilul aferent sau inchiderea gresita a ventilului manual

- Cresterea nivelului in coloana, posibila




- Alarama de presiune diferentiala

mare si interventie personal

- Supapa de siguranta setata la 3,5

barg

-

Invers - Caderea pompei G0009 - Posibil debit invers de distilate mediuu,

cresterea nivelului in coloana, posibila




- Suplimentar: doua supape de control

in serie

-

Directionat gresit

- Spargerea unei tevi in refierbatorul E0012

- Aburul de inalta presiune intra in coloana,

creste presiunea, posibila suprapresiune,

daune mecanice, scurgeri de hidrocarburi,

posibil incendiu si posibile vatamari

- Alarma de inalta presiune si


- PSHH0098 activeaza UZ041 sa

inchida UZV0058

- Supapa de siguranta SS0037 setata

la 3,5 barg

-

Temperatura Mai mare - Proasta functionare a TC0083/FC0072?LC0071 deschide FV0072



de hidrocarburi, posibil incendiu/vatamari




inchida UZV0058


la 3,5 barg

-

Presiunea Mai mare - Caderea condensatorului cu aer E0010

- Cresterea presiunii, supraprsurizare, daune

mecanice, scurgeri de hidrocarburi, posibil

incendiu/vatamari




inchida UZV0058


la 3,5 barg

-


96

Element : vasul de reflux F0008 al coloanei de seprare D0005

PARAMETRI CUVÂNT


Debit Mai mare - Inchiderea gresita a ventiului manual pe linia de aspiratie a pompei G0008 sau infundarea filtrului

- Functionarea in gola apompei, daune mecanice, scurgeri la etansare, posibil incendiu

- Dubla etansare mecanica a pompei -


cresterea temperaturii si presiuniii in

coloana, suprapresurizare, dauen mecanice,

scurgeri de hidrocarburi si posibil

incendiu/vatamari

- Alarma de debit scazut /alarma de presiune ridicata si interventie personal


inchida UZV0058 - Supapa de siguranta SS0037 setata la 3,5 barg

-


supraumplere si inundarea condensatorului

E0011/E0010, posibila suprapresurizare a

coloanei, daune mecanice, scurgeri si posibil

incendiu

- Suplimentar: alarma de nivel ridicat -

- Caderea pompei de benzinaG0007

- Scaderea refluxului la coloana, cresterea

temperaturii si presiuniii in coloana,

suprapresurizare, dauen mecanice, scurgeri

de hidrocarburi si posibil incendiu/vatamari

- Alarma de debit scazut/alarma de presiune ridicata si interventie personal



-

- Cresterea nivelului in PSHH0098 activeaza

UZ041 sa inchida UZV0058

- Supapa de siguranta SS0037 setata la 3,5

barg

- Suplimentar : alarma de nivel ridiicat -

- izolarea gresita a ventilului manual de pe refularea pompei G0006

- Pierderea refluxului la coloana, cresterea




- Alarma de debit scazut/alarma de presiune ridicata si interventie personal



-


97





incendiu

- Suplimentar:: alarma de nivel crescut -

- Posibila supraincalzire a hidrocarburilor

continute in corpul pompei, deteriorarea

etansarii, pierderi de benzina, posibil

incendiu

- Dubla etansare mecanica a pompei - Alarma de debit scazut si interventie personal

-


- Pierderea refluxului in coloana, cresterea




- Alarma de presiune ridicata si interventie personal



-


- Cresterea nivelului in vasul F0008, posibila




incendiu

- Alarma de presiune ridicata si interventie personal



-

Debit Mai mare - Proasta functionare a LC0076/FC0076 deschide FV0076


pierdere a nivelului si functionarea in gol a

pompei G0008, daune mecanice, pierderi la

etansare, posibil incendiu

- Inchiderea automata a pompei - Dubla etansare mecanica a pompei

-

Element : Vasul sistemului de scurgere inchis F0013

PARAMETRI CUVÂNT


Temperatura Mai mica - GPL rece descarcat din instalatie

- Posibila condensare a hidrocarburilor usoare la temperatura de autorefrigerare, antrenarea catre rezervorul de slops, posibila elivberare de vapori inflamabili din rezervor si posibil incendiu

- Izolarea vasului pentru a preveni

vaporizarea hidrocarburilor usoare

-

Mai mare - Eliberare de produs fierbinte din instalatie

- Lichid cu temperatura ridicata directionat la

rezervorul de slops, posibila

suprapresurizare a rezervorului de slops si

conductelor aferente, posibile scurgeri la

flanse, posibil incendiu si contaminare sol

- Inchiderea automata a pompei de slops G0015

-


98

Rezumand situatiile de risc tehnologic din analiza Hazop prezentata si luand in calcul si posibile

cauze externe care pot declansa un eveniment nedorit, s-au identificat urmatoarele tipuri de evenimente

care pot conduce, in anumite conditii, la accidente majore:

Scenariile de accidente majore care se pot produce cu diverse probabilitati, ca urmare a

evenimentelor mai sus mentionate sunt descrise in cele ce urmeaza.

1. Incendiu/explozie la coloane

Cauze posibile pentru incendierea coloanelor sunt:

- eliberare de hidrocarburi prin neetanseitati in prezenta surselor de foc deschis, trasnete,

scantei electrostatice, mecanice sau electrice;

- atac terorist sau atac din aer;

- actiunea unor persoane neautorizate.

Incendierea coloanelor se produce, de regula, in cazurile in care peretii coloanei si claviatura de

conducte a ansamblului tehnologic sunt cuprinse de flacari, ca urmare a autoaprinderii produsului scapat

din coloana la contactul cu o sursa de foc, atunci cand concentratia vaporilor este in limitele de

inflamabilitate si cand temperatura este peste limita de inflamabilitate. Presiunea din interior creste,

produsele lichide trec in faza de vapori, ducand la spargerea corpului coloanei, diferite portiuni din

izolatie se desfac si cad, iar vaporii care ies ard sub forma de torta.

Aparitia unei neetanseitati in coloana in conditiile existentei in interiorul coloanei a fazei de vapori

in echilibru cu faza lichida, duce la iesirea produsului sub forma de jet lichid sau de vapori, cand coloana

lucreaza peste presiunea atmosferica. La coloanele de vid, in cazul unei neetanseitati, are loc

patrunderea aerului in coloana si formarea, in anumite conditii, de amestecuri explozive. Numarul mare

de imbinari sudate cu flanse favorizeaza aparitia neetanseitatilor in coloana sau in conductele de

legatura.

Formarea neetanseitatilor se datoreaza in cele mai multe cazuri coroziunii. Portiunile din coloane

supuse cel mai mult coroziunii sunt cele din spatiul de vapori sau de la contactul dintre vapori si lichid.

Cresterea brusca a presiunii, chiar si incoloanele ce functioneaza la o presiune putin superioara presiunii

atmosferice, poate fi provocata de introducerea in coloana incalzita, odata cu aburul de stripare, a unei

cantitati mari de apa provenita din condensarea aburului.

In scopul protejarii de distrugere a coloanelor, in cazul cresterii presiunii, sunt prevazute supape

de siguranta in partea superioara si in zona de alimentare. Inainte de introducerea aburului in coloana,

se evacueaza condensatul in conducta de abur.

In cazul opririlor pentru reparatii, se desfac toate legaturile si se monteaza flanse oarbe. Inainte

de pornire, coloanele se sufla cu abur pana la indepartarea completa a aerului.

Utilizarea focului deschis în instalatie este strict interzisă şi ca atare producerea unor incendii

datorate utilizării focului deschis poate avea loc doar în cazul nerespectării acestei reguli.

Prezenta unor cantitati relativ mari de produse petroliere face ca eventualele avarii soldate cu

incendii sa poata genera consecinte majore, pagube materiale considerabile, posibile accidentari grave

ale personalului de operare si/sau interventie, emisii de gaze de ardere toxice in atmosfera, energie

radianta foarte mare care poate duce la propagarea incendiului daca nu se intervine operativ.

Pe timpul actiunilor de stingere a focarelor locale pe coloane in mod normal procesul tehnologic

nu se va intrerupe, totusi, in cazul unor incendii de mari proportii, instalatia se opreste si se trece la

golirea rapida a coloanei si la umplerea ei cu abur.

Pentru stingerea incendiilor, coloanele se prevad cu instalatii fixe de stingere cu abur, cu

racorduri flexibile in derptul fiecarei platforme.

Pentru lichidarea flacarilor de la exteriorul coloanelor se folosesc jeturi compacte de apa,

refulate din tunuri fixe sau din tunurile masinilor de incendiu si tevi montate pe autoscarile mecanice

amplasate cat mai aproape de coloane, spre a folosi corespunzator forta de soc a jeturilor.

Un incendiu aparut la coloane, in prima lui faza poate fi stins de personalul muncitor de pe locul

de munca, adica de prima interventie, daca aceasta este bine organizata si instruita.

Incendiile de scurgeri de produse in cantitati reduse se lichideaza cu stingatoare cu spuma

chimica si jeturi de abur din instalatiile fixe.


99

In conditiile unui incendiu dezvoltat, cand procesul de ardere are loc pe intreaga coloana,

actiunea de stingere se reduce la refularea unor jeturi puternice de apa sau spuma asupra coloanei

respective precum si la racirea cu apa pulverizata la instalatiile invecinate. De asemenea, se umple

coloana cu abur si se decupleaza din schema tehnologica a instalatiei. Aceste operatii trebuie executate

de personal calificat sub directa indrumare si supraveghere a conducerii tehnice a instalatiei.

Daca incendiul a produs deformarea conductelor si a unor elemente de constructie ale

coloanelor, urmate de imprastirea lichidului combustibil pe sol, el se lichdeaza cu jeturi de pulberi

stingatoare, de apa sau de spuma.

In cazul inceputurilor de incendiu produse la gurile de vizitare si ventilele de control se va pune in

functiune si instalatia cu abur.

2. Scurgeri de produse petroliere la coloane

Scurgerile minore de produse petroliere sunt evenimente cu probabilitate medie, avand loc prin

neetanseitati la robineti si flanse.

Scurgeri masive se pot produce numai in caz de fisurare a peretelui, datorita unor solicitari

mecanice foarte mari: cutremur major, tasarea terenului de fundare, coroziune in zona cordoanelor de

sudura. Probabilitatea de producere este extrem de redusa; utilajele petrochimice sunt proiectate in

conformitate cu exigentele de rezistenta si stabilitate pentru sarcinile statice, dinamice si seismice in

domeniu inalt. Coroziunea in zona cordoanelor de sudura urmata de fisurarea acestora este putin

probabila, produsele vehiculate au grad mic de agresivitate, utilajele sunt inspectate periodic si sunt

protejate prin vopsire.

Existenţa unor suprafeţe mari de produs petrolier în contact direct cu atmosfera ar duce la

producerea de vapori prin volatilizare (COV). Vaporizarea este favorizată de temperaturi ridicate ale

mediului ambiant şi de vânt. Vaporii rezultaţi sunt periculoşi datorită toxicităţii asupra personalului,

poluării aerului şi mai ales inflamabilităţii ridicate cu pericol mare de incendiu şi explozie.

3. Incendiu/explozie la vase

Incendierea vaselor produse petroliere poate avea loc prin: atac terorist sau atac din aer,

acţiunea unor persoane neautorizate, focul deschis (inclusiv fumat), trăsnete, scântei electrostatice,

mecanice sau electrice. Incendierea se poate produce prin contactul între vapori şi o sursă de foc

atunci când concentraţia vaporilor este în limitele de inflamabilitate şi când temperatura este peste

limita de inflamabilitate. Incendierea se poate produce şi la temperaturi sub limita de inflamabilitate

dacă sursa de energie este suficient de puternică pentru a produce local încălzirea şi amorsarea

incendiului.

Utilizarea focului deschis în instalatie este strict interzisă şi ca atare producerea unor incendii

datorate utilizării focului deschis poate avea loc doar în cazul nerespectării acestei reguli. Chiar în cazul

apariţiei unor incendii minore ale unor eventuale scurgeri în exteriorul vasului, transmiterea flăcării în

interior este improbabilă datorită izolării tehnice prin supapele de respiraţie şi opritoarele de flăcări.

Controlul periodic al acestor echipamente, remedierea şi îndepărtarea la timp a unor eventuale

scurgeri, respectarea strictă a regulilor privind utilizarea focului deschis face ca probabilitatea de

incendiere prin foc deschis să fie redusă.

Incendierea prin trăsnete , cu toate că nu poate fi exclusă cu desăvârşire, are o probabilitate de

producere extrem de redusă, vasele prin construcţie fiind corpuri metalice autoprotejate (fiind legate

prin construcţie la pământ) şi în plus zona ţării noastre nu este expusă unor fenomene meteorologice

de acest tip foarte frecvente şi de mare intensitate.

Incendierea prin scântei electrostatice în interiorul vasului are o probabilitate redusă deoarece

vasul cu toate părţile componente este legat la pământ, iar sistemul de construcţie, cu toate că nu

elimină în totalitate, reduce mult riscul acumulărilor electrostatice în interior, aceasta fiind mai probabilă

în timpul operaţiilor de transvazare. Controlul debitelor în cursul acestor operaţii precum şi existenţa

unor timpi de liniştire între două operaţii succesive, care să permită disiparea electricităţii statice,

reduce riscul de apariţie a descărcărilor electrostatice.


100

Prezenţa unor cantităţi relativ mici de produse petroliere în vase face ca eventualele avarii

soldate cu incendii să nu genereze consecinţe majore.

Existenţa instalaţiilor fixe de stingere şi răcire, precum şi o intervenţie rapidă şi eficientă,

diminuează considerabil riscul amplificării unor astfel de accidente.

4. Scurgeri de produse petroliere la vase

Scurgeri minore la vase sunt evenimente cu probabilitate medie având loc prin neetanşeităţi la

robineţi şi flanşe, în zona ştuţurilor de golire şi umplere.

Scurgeri masive de combustibil se pot produce în caz de fisurare a peretelui rezervorului datorită

unor solicitări mecanice foarte mari: lovirea cu un utilaj mecanic, contracţii importante ale materialului

de construcţie la temperaturi anormal de scăzute, un cutremur major; coroziunii în special în zona

cordoanelor de sudură sau tasării terenului de fundare cu înclinarea şi răsturnarea vasului, acţiunea

unor persoane neautorizate.

Probabilitatea de producere este destul de mică, având în vedere că traseele de conducte nu

permit în totalitate accesul mijloacelor auto până la vase, doar braţe ale unor utilaje mari (ex. macarale)

pot ajunge să lovească vasele.

Coroziunea în zona cordoanelor de sudură urmată de fisurarea acestora şi golirea vasului este

puţin probabilă deoarece produsele petroliere vehiculate au un grad mic de agresivitate asupra

materialului de construcţie, vasele sunt inspectate periodic şi în exterior sunt protejate prin vopsire. În

astfel de cazuri o eventuală neetanşeitate este repede depistată încă din fazele incipiente (când

neetanşeitatea este redusă) şi vasul în cauză este golit.

În cazul unui cutremur major s-ar putea produce fisurarea pereţilor sau tasarea terenului de

fundare, urmată de scurgerea conţinutului, probabilitatea este însă extrem de redusă, vasele fiind

proiectate în conformitate cu exigenţele de rezistenţă şi stabilitate pentru sarcinile statice, dinamice şi

seismice în domeniul înalt.

Acţiunea unor persoane neautorizate soldată cu scurgeri de produse petroliere este evitată prin

securizarea zonei şi limitarea accesului.

În caz de scurgere concomitentă a conţinutului mai multor vase, când capacitatea de preluare a

scurgerilor ar fi depăşită, produsele petroliere s-ar răspândii pe suprafeţe întinse în interiorul

amplasamentului, s-ar scurge în reţeaua de canalizare şi apoi în staţia de epurare din cadrul

Combinatului Petrobrazi. O parte din combustibilul scurs ar ajunge pe sol, pe suprafeţe neprotejate,

pătrunde în straturile adânci le solului şi de aici în apa freatică, provocând poluarea acestora.

Posibilitatea de pătrundere în sol şi apa freatică este favorizată de timpul de staţionare, de

permeabilitatea solului şi de căderea concomitentă de precipitaţii care ar favoriza răspândirea.

Existenţa unor suprafeţe mari de produs petrolier în contact direct cu atmosfera ar duce la

producerea de vapori prin volatilizare (COV). Vaporizarea este favorizată de temperaturi ridicate ale

mediului ambiant şi de vânt. Vaporii rezultaţi sunt periculoşi datorită toxicităţii asupra personalului,

poluării aerului şi mai ales inflamabilităţii ridicate cu pericol mare de incendiu şi explozie.

5. Incendiu/explozie la schimbatoare de caldura, condensatoare

Defectarea schimbatoarelor de caldura este unul din cele mai frecvente incidente functionale in

rafinarii si se datoreaza in principal coroziunii corpului si fasciculului tubular, cat si obturarii tevilor

datorita depunerilor.

Cauzele producerii unui incendiu la schimbatoarele de caldura sunt, in general, patrunderea

aerului in utilaj in prezenta fractiilor usoare si autoaprinderea acestora, scaparile datorate

dezetanseizarilor ventilelor (de scurgere, de luat probe), descarcarea utilajului in prezenta surselor de

foc.

La condensatoare, pericolul se datoreaza intreruperea alimentarii cu apa, caz in care vaporii

necondensati ies in atmosfera putand forma amestecuri explozive. O explozie a vaporilor in exterior este

posibila doar in conditii atmosferice speciale: lipsa curentilor atmosferici, inversiune termica accentuata,

conditii care pot face ca dispersia vaporilor in aer sa fie suficient de scazuta pentru a asigura incadrarea

amestecului in limitele de explozie.


101

Pentru inlaturarea pericolului se prevad dispozitive de alarma la scaderea presiunii apei, iar

pentru stingerea incendiilor se prevede o conducta cu abur cu actionarea ventilului de la distanta.

Controlul periodic al acestor echipamente, remedierea defectiunilor şi îndepărtarea la timp a unor

eventuale depuneri, respectarea strictă a regulilor privind utilizarea focului deschis face ca

probabilitatea de incendiere prin foc deschis să fie redusă.

6. Incendiu la pompe

Incendierea pompelor poate avea loc în caz de scurgeri de produse urmate de aprinderea

produsului.

Incendierea produselor petroliere scurse poate avea loc prin: supraîncălzirea pompelor,

scurtcircuite la instalaţia electrică, scântei electrice la instalaţia de comutaţie necorespunzătoare sau

defectă, descărcări electrostatice, scântei datorită utilizării de scule necorespunzătoare, focul deschis.

Supraîncălzirea pompelor este evitată printr-o corectă operare a instalaţiei care să asigure un

debit suficient prin pompă care să realizeze răcirea. În perioada în care circuitul de pompare este închis,

un debit minim prin pompe este asigurat prin recirculare.

Descărcările electrostatice sunt evitate prin legături de echipotenţial la flanşe şi prin legarea la

pământ a pompelor.

Scurt circuitele şi scânteile electrice la instalaţie au o probabilitate mică de producere deoarece

echipamentele electrice sunt în construcţie antiexplozie şi sunt revizuite periodic.

Lucrul cu foc deschis este interzis în cadrul platformei, în cazuri excepţionale se face pe baza

unui permis de lucru cu foc după îndepărtare mediului combustibil şi explosiv sub o atentă

supraveghere, cu luarea măsurilor de protecţie necesare şi asigurarea de mijloace suplimentare de

stingere.

Incendierea prin scântei mecanice este evitată prin utilizarea de scule şi materiale antiex şi

îndepărtarea mediului inflamabil şi exploziv în timpul lucrărilor de întreţinere şi reparaţii.

În cazul unui incendiu la platformele pompelor, deoarece nu există produs petrolier depozitat

propriu-zis, intensitatea incendiului depinde de debitul de produs petrolier care alimentează incendiul şi

de timpul scurs până la oprirea şi izolarea fluxului de produs petrolier. Oprirea rapidă a utilajelor şi

izolarea produsului incendiat reduc riscul de extindere a incendiului. Un incendiu la platforma pompelor

poate duce la deteriorarea echipamentelor, scurgeri de produse incendiate pe suprafeţele platformei,

accidentarea gravă a personalului de operare sau intervenţie (inclusiv prin stropire cu produse

incendiate).

8. Scurgeri de produse petroliere la pompe

Scurgerea de produse petroliere poate avea loc prin: defecte la presetupe, deteriorarea

garniturilor, armături defecte, fisuri datorită vibraţiilor, acţiunea unor persoane neautorizate soldate cu

deschideri de trasee şi scurgerea în exterior.

Probabilitatea de producere a acestor fenomene este medie, aceste fenomene sunt însă evitate

prin efectuarea unui program de revizie şi reparaţii riguros. Acţiunea unor persoane neautorizate este

evitata prin securizarea zonei şi limitarea accesului.

În cazul producerii unor scurgeri la pompe, produsul petrolier ajunge pe suprafaţa betonată a

platformei, de unde, prin gurile de scurgere, trece în sistemul de canalizare industrială şi apoi în bazinele

staţiei de epurare a rafinariei. Pătrunderea produsului petrolier în sol poate avea loc doar prin eventuale

fisuri ale suprafeţelor protejate sau prin neetanşeităţi ale reţelei de canalizare industrială. Controlul

periodic şi întreţinerea sistematică a suprafeţelor protejate şi canalizării contribuie la diminuarea

posibilităţii de producere a unui accident cu poluarea solului şi eventual a stratului acvifer.

9. Incendiu/explozie la reactoare

Cele mai frecvente cauze care duc la producerea de evnimente la reactoare sunt uzura utilajelor

din zona unde catalizatorul este în formă fluidizată datorată eroziunilor, uzura fizică a utilajelor cauzată

de produşii agresivi care iau naştere în timpul reacţiilor de cracare catalitică si antrenări de catalizator

din reactor spre coloana de fractionare sau din regenerator spre generatorul de abur.


102

10. Incendiu/explozie la conducte

Conductele de produse petroliere,in special cele de produse volatile, prezinta pericole mari de

incendiu si explozie in cazul ruperii conductei, intrucat vaporii produsului scurs din conducta se

raspandesc pe suprafete mari, putanduse aprinde de la o sursa oarecare. Perimetrul focarului de

incendiu este in functie de datele de exploatare ale conductei,de diametrul conductei si timpul pana la

inchiderea vanelor de sectionare.

Conform unei statistici, ruperea conductelor se datoreaza in 36% din cazuri unor suduri

defectuoase, 40% din cazuri coroziunii, 20% din cazuri unor cauze externe (de exemplu lovirea de catre

un excavator) si 4% din cazuri unor cauze necunoscute.

Pentru a putea preveni ruperi de conducte care transporta produse petroliere volatile este

necesar a se lua o serie de masuri speciale:

- conductele vor fi prevazute cu sisteme de protectie contra coroziunii;

- pentru a micsora scurgerile de lichid in cazul ruperii conductei se va limita distanta dintre

ventilele de sectionare de pe traseul conductei; de asemenea,se va limita diametrul conductei, avand in

vedere ca la diametre mari si cantitatile de produs scurse sunt mai mari.

Un incendiu pe traseele de conducte poate avea loc prin incendierea scurgerilor din zona

aferentă conductelor sau a fluxului de combustibil rezultat în urma unei fisuri sau ruperi de conductă în

timpul operaţiei de pompare. Cel de al doilea caz este mult mai periculos dacă are loc pe traseele de

refulare ale pompelor datorită presiunii ridicate necesare pompării.

Incendierea se poate produce prin scântei mecanice, electrice sau electrostatice în special în

timpul operaţiilor de colectare a scurgerilor şi de intervenţie.

Funcţie de locul de producere, un incendiu pe traseul conductelor se poate transmite şi la alte

puncte din amplasament.

11. Scurgeri de produse petroliere la conducte

Scurgerea de produse petroliere din conductele tehnologice poate avea loc în cantităţi

semnificative numai în timpul pompării datorită debitului de produs tranzitat.

Scurgerile de produse pot avea loc prin: deteriorarea garniturilor, ruperea şuruburilor de îmbinare

datorită coroziunii, fisuri ale conductelor datorită vibraţiilor, fisuri ale conductelor datorită coroziunii, loviri

cu utilaje mecanice, acţiunii unor persoane neautorizate. Probabilitate de producere a unor astfel de

fenomene este mică, traseele fiind verificate periodic printr-un program de revizie şi reparaţii. Acţiunea

unor persoane neautorizate este evitată prin securizarea zonei. Accesul utilajelor în zona traseelor de

conducte este strict limitat şi poate avea loc doar în timpul unor lucrări când personalul de execuţie este

special instruit.

În caz de scurgeri de produse petroliere din conducte s-ar produce poluarea solului, dar

amploarea fenomenului ar fi mică, deoarece o eventuală scurgere ar fi repede sesizată datorită

amplasării conductelor pe estacade şi prin supravegherea şi controlul traseelor.

Oprirea fluxului de produs petrolier, scurgerea, izolarea şi curăţarea conductelor în timpul

lucrărilor de intervenţie reduc riscul amplificării unor astfel de incidente. Utilizarea de scule şi

echipamente corespunzătoare, în timpul acţiunii de intervenţie, pentru mediu inflamabil şi exploziv,

reduce riscul de aprindere.

4.4. Evaluarea amplitudinii si gravitatii consecintelor accidentelor majore

4.4.1. Clasificarea riscurilor Riscurile tehnologice sunt date in principal de fiabilitatea echipamentelor. Literatura de

specialitate prezinta unele date referitoare la fiabilitatea echipamentelor din rafinarii si instalatii

petrochimice astfel:

� Ponderea procentuala a defectarilor pe utilaje

- schimbatoare de caldura de toate tipurile 35,8 %

- vase 25,9 %

- coloane 2%


103

� Ponderea tipurilor de defectari in petrochimie

- fisurarea 79%

- coroziunea 13%

- fluajul 7%

- exploatarea incorecta 1%

� Tipurile de erori umane la 100.000 de operatii:

- actionarea gresita a intrerupatoarelor 1,13%

- erori de citire 5%

- actionare gresita 64,5%

- strangere necorespunzatoare 4,8%

- inchidere incompleta 1,8%

- reglare incorecta 16,7%

Din analiza datelor de mai sus rezulta ca fisurarea este principala cauza a insecuritatii

tehnologice, care impreuna cu actionarile gresite pot genera situatii deosebite in instalatii, ce sunt

urmate de incendii si explozii sau afecteaza sanatatea persoanelor.

Rezumand situatiile de risc tehnologic din analiza Hazop prezentata, s-au identificat urmatoarele

tipuri de evenimente care pot conduce, in anumite conditii, la accidente majore:

1. Eliberare de hidrocarburi usoare (benzina/GPL/propan/butan) ca emisie redusa prin:

- fisurarea unei garnituri la flanse;

- pori in conducte sau armaturi;

- pori in echipament statice/dinamice.

Acest tip de eveniment este evoluat din surse secundare de emisie, conduce la dispersie toxica

locala si pot fi rezolvate de personalul operator si de conducerea automata a procesului.

2. Eliberare de hidrocarburi usoare ca emisie moderata prin:

- spargerea unei garnituri la flanse;

- fisurarea garniturii unui schimbator de caldura HC/HC;

- spargerea pack-ului de etansare la tija unui robinet.

In aceste situatii se poate considera expulzarea unui debit de hidrocarburi de 5-6% din debitul

liniei (debitul fluxului sau al pompei de pe flux) sau o suprafata de dispersie de 2-3 mp. Acest tip de

eveniment conduce la dispersie toxica si posibil incendiu minor, in prezenta unei surse de foc sau daca

se formeaza amestecuri explozive.

3. Eliberarea de hidrocarburi usoare (benzina/GPL) ca emisie ridicata prin:

- ruperea unui stut de purjare;

- spargerea garniturii unui schimbator de caldura HC/HC;

- spargerea unei garnituri pe o conducta cu diametrul > 4’’;

- spargerea unei flanse la un echipament static de tipul reactor, coloana debutanizare,

regenerator adsorber.

In aceste situatii se poate considera ca se elbereaza un debit de cca. 20% din debitul

fluxului/pompei sau o suprafata de dispersie de 15-20 mp. Pentru vasele amplasate in cuva se considera

intrega suprafata a cuvei. Acest tip de eveniment conduce la dispersie toxica si posibil incendiu, in

prezenta unei surse de foc sau daca se formeaza amestecuri explozive.

Nota: nu se ia in calcul spragerea etansarii mecanice a unei pompe, intrucat acestea sunt de tip

double seal, deci evenimentul este considerat de tip aberant.

4. Eliberare de hidrocarburi usoare (benzina/GPL) ca emisie totala prin:

- ruperea unei conducte la un utilaj;

- ruperea unui utilaj.

Evenimentele de acest tip sunt evenimente improbabile si, desi au gravitate foarte mare putand

conduce la incendii majore si explozii, se situeaza in domeniul riscurilor acceptabile.

Orice instalatie moderna care beneficiaza de analiza HAZOP poate fi pusa in functiune, iar prin

sistemul de conducere si reglare evoluat (DCS) la oricare anomalie majora, instalatia este capabila sa

se opreasca singura, sa se depresurizeze automat, sa emita mesaje si rapoarte la centrul de comanda,


104

etc. Riscul major care poate conduce la o fatalitate este astfel foarte mult diminuat. Un alt factor major

de diminuare a riscului il reprezinta sustinerea permanenta a Programului de inspectie si mentenanta.

Din aceste motive, fatalitatile in domeniul Oil & gas sunt extrem rare si nu vor fi luate in

consideratie in cadrul prezentei analize de risc.

Riscurile naturale sunt: risc seismic, fenomene geomorfologice, fenomene hidrice, fenomene

climatice. Acestea sunt evaluate dupa cum urmeaza:

a) Riscul seismic

Conform hărţii cu macrozonarea seismică a teritoriului României, din SR 11.100/1-93, zona

studiată se încadrează în gradul 92 (MSK), iar conform "Normativului pentru proiectarea antiseismică a

construcţiilor de locuinţe, social-cultural, agrozootehnice şi industriale" indicativ P 100/1/06, zona

amplasamentului este localizată într-un areal a cărui valoare de vârf a acceleraţiei terenului este de 0,24,

foarte aproape de limita zonei cu cea mai mare valoare de pe teritoriul României - 0,32.

Ca urmare a datelor de seismicitate prezentate putem considera că mărimea efectelor unui

cutremur ipotetic major, pe amplasamentul Rafinariei Petrobrazi va fi scăzută, mişcarea seismică se va

resimţi cu intensitate mică, putând însă produce avarii în elementele de construcţie şi la instalaţiile

tehnologice. Putem presupune că un cutremur de o intensitate medie nu va provoca efecte majore pe

amplasament iar zona nu este cu risc seismic deosebit.

b) Fenomene geomorfologice de risc

În urma analizei indicatorilor geomorfometrici ai amplasamentului: teren plan, pânză de apă

freatică la adâncime relativ mare, teren cu o bună permeabilitate şi drenaj pentru apele meteorice,

amplasamentul Rafinariei Petrobrazi poate fi încadrat în categoria terenurilor stabile şi deci riscul de

producere a alunecărilor de teren este practic inexistent.

c) Fenomene hidrice de risc (inundaţii)

Nu se pune problema existenţei unui pericol de inundaţii.

d) Fenomene climatice de risc

Ploile torenţiale se produc în perioada caldă a anului prin dezvoltarea proceselor de convecţie

termică, caracterizându-se prin durată mică, intensitate mare şi fenomene orajoase (fulgere, tunete). În

medie, aceste fenomene cu intensitate mare nu depăşesc 1-2 cazuri pe an.

Ploile torenţiale sunt periculoase deoarece pot produce, pe de o parte antrenarea produselor

petroliere eventual scurse pe sol sau pe zonele protejate (platformele betonate, postamentele pompelor,

cuve de reţinere) în reţeaua de canalizare, şi pe de altă parte favorizează patrunderea produselor

petroliere eventual scurse pe zonele neprotejate în sol.

Din informaţiile primite a rezultat că nu s-au semnalat fenomene de acumulări de ape (băltiri) pe

amplasament produse de ploi torenţiale, concluzia fiind că drenajul natural este foarte bun.

Pentru amplasament riscul producerii unor accidente datorită ploilor torenţiale rămâne scăzut

fiind condiţionat de existenţa unor scurgeri de produse petroliere, astfel de accidente putându-se

produce doar dacă o scurgere masivă de combustibil ar fi asociată cu o ploaie torenţială.

Temperaturile foarte scăzute pot provoca contracţii ale materialelor de construcţie care în final să

ducă la fisurarea acestora. Deoarece zona amplasamentului nu este caracterizată prin minime de

temperatură foarte scăzute, probabilitatea producerii de avarii datorită unor astfel de fenomene este

foarte mică.

Temperaturile ridicate, dacă se menţin un timp îndelungat pot favoriza fenomenul de vaporizare

şi mări riscurile de producere a unui incendiu, în special în cazul benzinei.

Inversiunile termice se produc când o pătură atmosferică de aer rece se poziţionează sub o

pătură de aer mai cald, amestecurile chimice atmosferice între componentele atmosferice şi poluanţi

sunt încetinite, stratul de inversiune termică acţionează ca un capac împiedicând dispersia şi transportul

poluanţilor care se pot acumula la altitudini joase, aproape de nivelul solului. Aceste inversiuni termale

pot surveni sub un front atmosferic staţionar de presiune ridicată cuplat cu viteze scăzute ale vântului.

Pentru amplasament inversiunile termice sunt periculoase deoarece în cazul unor scurgeri masive de

combustibili pot produce acumularea de vapori la suprafaţa solului şi crea medii explozive.


105

Inversiunile termice se produc în special în anotimpul rece, fiind favorizate de prezenţa unor

cantităţi mari de vapori de apă în atmosferă. Cu toate că astfel de fenomene apar în zona

amplasamentului în special în perioada de iarnă, nu sunt de mare intensitate, în sensul că nu s-au

observat acumulări masive de poluanţi la suprafaţa solului.

S-a considerat utilă şi necesară o analiză mai detailată, bazată pe evaluarea cantitativă a riscurilor, pentru scenariile relevante la care consecinţele pot fi majore, considerate accidente potenţial

majore.

Asadar, tinand cont de factorii de proces (in care rolul determinant il are debitul procesat), se vor

lua in calcul urmatoarele scenarii provenite din accidente tehnice:

� Scenariul 1. Avarie la coloana de spalare cu apa D0001 cu eliberarea de GPL in atmosfera,

avand drept consecinte risc de inflamabilitate a norului de vapori si explozia norului de vapori.

� Scenariul 2. Avarie la adsorberul D0002 cu eliberarea de benzina usoara, avand drept

consecinte dispersie toxica, inflamabilitatea si explozia norului de vapori.

� Scenariul 3. Avarie la vasul F0007de benzina extrasa din coloana de butanizare cu scurgere

de benzina, avand drept consecinta radiatie termica la incendiu (pool fire) .

� Scenariul 4. Avarie la vasul de reflux al coloanei de debutanizare F0006 cu scurgere de

butan, avand drept consecinta radiatie termica la incendiu (pool fire) .

� Scenariul 5. Avarie la vasul de regenerant F0010 cu eliberare de propan, avand drept

consecinta explozia norului de vapori.

� Scenariul 6. Avarie la coloana de debutanizare D0004 cu eliberare de butan, avand drept

consecinte dispersie toxica, inflamabilitatea si explozia norului de vapori.

4.4.2. Analiza calitativa de risc

Analiza calitativa are ca obiectiv principal stabilirea listei de hazarduri posibile, face posibila

ierarhizarea evenimentelor in ordinea riscului si prezinta primul pas in metodologia de realizare a

analizei riscurilor.

Riscul unui pericol este determinat de probabilitatea acestuia de a produce un efect nedorit si

consecintele acestui efect. Clasificarea riscurilor se bazează pe indici si se realizeaza folosind

urmatoare formula:

Risc = Probabilitate x Consecinţe

Măsura probabilităţii de a se produce se poate realiza prin încadrarea în următoarele 5 nivele:

1. Improbabil – se poate produce doar în condiţii excepţionale; este atât de puţin probabil încât

se poate presupune că nu se întâmplă niciodată.

2. Izolat – s-ar putea întâmpla cândva; este puţin probabil că se poate produce pe perioada de

operare a obiectivului.

3. Posibil – se poate întâmpla cândva; este posibil să se producă la un anumit moment dat în

perioada de operare.

4. Probabil – se poate întâmpla în anumite situaţii; se poate produce de câteva ori în întreaga

durată de operare.

5. Frecvent – se întâmplă în multe situaţii; este probabilă producerea lor în mod frecvent.


106

Masura calitativa a consecintelor

Măsura

consecinţelor

Asupra oamenilor

din zonă

(personalul, populaţia)

Efect potential

Emisii Efect asupra ecosistemelor

Efecte social-economic

Neglijabil

Vătămări nesemnificative, fără decese sau

răniri

Fără emisii

Unele efecte nefavorabile minore la puţine specii sau părţi ale ecosistemului, pe termen scurt şi reversibile

Efecte sociale nesemnificative fără motive de îngrijorare pentru comunitate.

Minor

Este necesară acordarea primului

ajutor

Emisii în incinta obiectivului care sunt reţinute imediat

Daune neînsemnate, rapid remediabile şi reversibile, pentru un număr foarte limitat de plante şi / sau animale

Efecte sociale cu puţine motive de îngrijorare pentru comunitate

Moderat

Sunt necesare tratamente medicale

Emisii în incinta obiectivului care sunt reţinute cu ajutor extern

Daune temporare şi reversibile create de migrarea populaţiilor de animale şi daune asupra habitatelor

Reducerea capacitatii de productie. Efecte sociale cu motive moderate de ingrijorare pentru comunitate.

Major Vătămări deosebite

pentru oameni

Emisii în afara amplasamentului fără efecte dăunătoare

Moartea unor animale, distrugeri de habitate etc.

Întreruperea activităţii şi motive serioase de îngrijorare pentru comunitate.

Catastrofic

Produc o rată a mortalităţii ridicată

Emisii toxice în afara amplasamentului cu efecte dăunătoare

Moartea animalelor în număr mare, distrugerea speciilor de plante

Oprirea activităţii. Efecte sociale cu motive deosebit de mari de îngrijorare pentru comunitate.

Matricea riscului

Consecinte

Nesemni-

ficative Minore Moderate Majore Catastrofice

1 2 3 4 5

Pro

ba

bili

tate

Improbabil 1 1 2 3 4 5

Izolat 2 2 4 6 8 10

Posibil 3 3 6 9 12 15

Probabil 4 4 8 12 16 20

Frecvent 5 5 10 15 20 25


107

Analiza riscului

Nivele de risc Definitie Actiuni ce trebuie indeplinite

1-3 Risc foarte scazut Conducerea actiunilor prin proceduri obisnuite de rutina

4-6 Risc scazut

7-14 Risc moderat Se actioneaza prin proceduri standard specifice, cu implicarea conducerii de la locurile de munca

15-19 Risc ridicat Acţiuni prompte, luate cât de repede permite sistemul normal de management, cu implicarea conducerii de vârf

20-25 Risc extrem Fiind o situaţie de urgenţă sunt necesare acţiuni imediate şi se vor utiliza prioritar toate resursele disponibile

Evaluarea calitativă a riscului se realizează prin calculul nivelului de risc ca produs între nivelul

de gravitate şi cel de probabilitate ale evenimentului analizat.

Pentru evaluarea riscurilor asociate activităţii ce va fi desfăşurată în cadrul proiectului s-a

procedat la atribuirea unor valori numerice pentru fiecare nivel de gravitate a consecinţelor şi de

probabilitate a producerii eventualului accident imaginat, riscul asociat fiecărui scenariu fiind reprezentat

de produsul dintre cele două valori atribuite. La stabilirea valorilor asociate nivelelor de probabilitate şi de

gravitate se ţine cont de impactul potenţial şi de măsurile de prevenire prevăzute conform proiectului.

Riscul asociat fiecărui scenariu reprezintă produsul dintre cele două valori atribuite. La stabilirea

valorilor asociate nivelelor de probabilitate şi de gravitate se ţine cont de existenţa amenajărilor şi

dotărilor tehnice pentru siguranţă prevăzute prin proiect şi de rezultatele studiilor deja efectuate.

Evaluarea riscurilor identificate la Instalatia Policombustibili

Pentru o mai sugestivă prezentare a concluziilor rezultate din analiza riscurilor accidentale

specifice Instalatiei Policombustibili se prezintă în continuare matricea de cuantificare a riscurilor

întocmită pe baza scenariilor de accidente posibile identificate.

Notă: la stabilirea valorilor asociate nivelelor de probabilitate şi de risc s-a ţinut cont de existenţa

amenajărilor şi dotărilor tehnice pentru siguranţă; un rol determinant in reducerea riscului il are

conducerea procesului in regim automat/DCS.

Scenariile reprezentative pentru instalatia analizata

Nr.

scenariu Descrierea scenariului

Echipament

implicat

Evaluarea riscurilor

Probabilitate Consecinte Risc

1

Posibila suprapresurizare, daune mecanice, cu eliberare de GPL vapori:

Coloana de

spalare cu

apa D0001

a - Emisie toxica Izolat

(2) Minore

(2) Scazut

(4)

b - Incendiu prin aprinderea norului

de vapori Izolat (2)

Majore (4)

Moderat (8)

c - Explozia norului de vapori Izolat (2)

Majore (4)

Moderat (8)

2

Posibila suprapresurizare, daune

mecanice, eliberare de benzina

usoara: incendierea baltii de produs

(pool fire)

Adsorberul

D0002 A

Posibil (3)

Moderate (3)

Moderat (9)

3

Spargerea unei garnituri, defectarea

unui robinet de golire/prelevare probe

sau fisurarea unui racord, scurgere de

benzina: incendierea baltii de produs

(pool fire)

Vas benzina

extrasa

F0007

Posibil (3)

Minore (2)

Scazut (6)


108

4

Spargerea unei garnituri, defectarea unui robinet de golire/prelevare probe sau fisurarea unui racord, eliberare de butan, evaporarea produsului:

Vasul de

reflux

F0006

a - Emisie toxica Posibil

(3) Minore

(2) Scazut

(6)


de vapori Posibil

(3) Moderate

(3) Moderat

(9)

c - Explozia norului de vapori Posibil

(3) Moderate

(3) Moderat

(9)

5

Spargerea unei garnituri, defectarea unui robinet de golire/prelevare probe sau fisurarea unui racord, eliberare de propan, evaporarea produsului:

Vasul de regenerant

F0010

a - Emisie toxica Posibil

(3) Minore

(2) Scazut

(6)


de vapori Posibil

(3) Moderate

(3) Moderat

(9)

c - Explozia norului de vapori Posibil

(3) Moderate

(3) Moderat

(9)

6 Posibila suprapresurizare, daune mecanice, eliberare de butan vapori:

Coloana de debutanizare

D0004

a - Emisie toxica Izolat

(2) Minore

(2) Scazut

(4)


de vapori Izolat (2)

Majore (4)

Moderat (8)

c - Explozia norului de vapori Izolat

(2) Majore

(4) Moderat

(8)

Centralizarea rezultatelor analizei de risc

Consecinţe

Nesemnificative Minore Moderate Majore Catastrofice

1 2 3 4 5

Probabilitate

Improbabil 1

Puţin probabil 2 1a, 6a 1b, 1c,

6b, 6c

Posibil 3 3, 4a, 5a 2, 4b, 4c,

5b, 5c

Probabil 4

Aproape sigur 5

Concluzii:

Aceste scenarii pot avea consecinte majore, dar datorita dispozitivelor de siguranta cu care a fost prevazut fiecare echipament si sistemului automatizat de conducere a procesului, riscul asociat va fi scazut.

Rezultatele analizei calitative de risc arată că scenariile de accident luate în considerare prezintă un risc scăzut, caz in care emisiile sunt reţinute şi captate în incinta obiectivului, intreruperea activitatii va fi pe termen scurt, iar motivele de ingrijorare sunt scazute.


109

4.4.3. Analiza consecintelor accidentelor majore si modelarea dispersiei

Evaluarea riscurilor prin metoda bazată pe consecinţe

Metodologia de analiză a consecinţelor se bazează pe evaluarea consecinţelor unor posibile

accidente, fără a se cuantifica probabilitatea de producere a acestor accidente, evitând astfel analiza

incertitudinilor inerente care apar la cuantificarea explicită a frecvenţelor de producere a accidentelor

potențiale.

La consecinţele accidentelor sunt luate în considerare cantități, prin calculul distanţei în care

mărimea fizică ce descrie consecinţe (radiaţia termică, concentraţie, suprapresiune în frontul undei de

şoc).

Efectele generate de producerea unui accident depind de tipul scenariului care defineşte

accidentul analizat şi valoarea indicatorului specific determinat.

Valorile de prag utilizate au fost următoarele:

� Pentru valoarea emisiei toxice:

- AEGL 3 pentru zona cu mortalitate (zona I), care este valoarea concentraţiei din aer a unei

substanţe, exprimată în ppm sau mg/m3, peste care este previzibil ca majoritatea oamenilor, incluzând

indivizii susceptibili, ar putea suferi efecte ce ameninţă viaţa sau pot provoca moartea.

- AEGL 2 pentru zona cu vatamari ireversibile (zona II), valoarea concentraţiei din aer a unei

substanţe, exprimată în ppm sau mg/m3, peste care este previzibil ca majoritatea oamenilor, incluzând

indivizii susceptibili, ar putea suferi efecte ireversibile sau serioase, pe termen lung ce afectează

sănătatea sau capacitatea de a scapă.

- AEGL 1 pentru zona cu vatamari reversibile (zona III), care este valoarea concentraţiei din

aer a unei substanţe, exprimată în ppm sau mg/m3, peste care este previzibil ca majoritatea

oamenilor, incluzând indivizii susceptibili, ar putea suferi disconfort apreciabil, iritaţii, sau anume efecte

asimpomatice care nu afecteaza simţurile. Totuşi, efectele nu provoacă incapacitate, sunt trecătoare şi

reversibile când expunerea încetează.

� Pentru valoarea radiaţiei termice la incendiu:

- 12,5 kW/m2 pentru zona cu mortalitate (zona I);

- 5 kW/m2 pentru zona cu vatamari ireversibile (zona II);

- 2,5 kW/m2 pentru zona cu vatamari reversibile (zona III).

� Pentru valoarea suprapresiunii în frontul undei de şoc la explozia norului de vapori:

- 8 psi pentru zona cu mortalitate si distrugerea cladirilor (zona I);

- 3,5 psi pentru zona cu vatamari probabile (zona II);

- 1 psi pentru zona cu vatamari reversibile si geamuri sparte (zona III).

Situatii de risc

Situatiile de risc rezonabile/credibile avute in vedere sunt:

- Risc toxic la eliberarea in atmosfera, in caz de accident tehnic, a anumitor cantitati de

benzina usoara, propan, butan sau GPL, fapt ce duce la vaporizarea acestora si depasirea pragurilor

admisibile, cu potential efect asupra oamenilor.

- Risc de radiatie termica in caz de incendiu la unul din utilajele instalatiei

- Risc de suprapresiune in cazul unei explozei norului de vapori

Softul utilizat

Softul ALOHA 5.4.4. este elaborat de Office of Emergency Managemnt EPA (US Environmental

Protection Agency) si Emergency Response Division NOAA (National Oceanic and Atmosferic

Administration). Programul este dezvoltat special pentru calculul efectelor accidentelor chimice şi pentru

planificarea urgenţelor. Softul ALOHA modelează hazarde, cum ar fi toxicitate, inflamabilitate, radiaţie

termică, suprapresiune, legate de deversări de substanţe chimice rezultând dispersii toxice, incendii şi

explozii.

Modele aplicabile acestui soft sunt:


110

• Dispersii toxice: Gaussian model – pentru gaze neutre; DEGADIS model – pentru gaze

dense; ALOHA selectează în mod automat modelul corespunzător pentru substanţa chimică selectată şi

condiţiile de depozitare/deversare introduse.

• Radiaţii termice: BLEVE, incendiu de baltă, flamă;

• Explozia norului de vapori.

Modelul ține seama de condițiile atmosferice indicând:

- distanța la care concentrația vaporilor inflamabili scade ajungand în limitele de inflamabilitate

(respectiv distanța până la care explozia se poate produce);

- distanța până la care o balta de lichid care arde prezinta pericol, generat de aprinderea

lichidului sau vaporilor pe suprafața solului;

- distanța până la care o sfera de foc generată de masa substanței care arde, prezintă pericol

pentru instalație și pentru viața și sănătatea oamenilor;

- distanța până la care explozia norului de vapori, în spatiu nelimitat (UVCE) prezintă pericol

pentru instalatie și pentru viața și sănătatea oamenilor;

- distanța până la care sfera de foc generata de explozia vaporilor rezultatri din expansiunea

unui lichid în fierbere (BLEVE) prezinta pericol pentru instalație și pentru viata și sănătatea oamenilor.

(Sursa: CAMEO - system of software applications used widely to plan for and respond to chemical

emergencies. Disponibil http://www. com www.epa.gov/osweroe1/content.

Ipoteze

In calcul se considera ipotezele cele mai dezavantajoase dar credibile, tinand cont de debitele

maxime de fluide care pot fi luate in calcul.

Se au in vedere ipotezele cu cea mai mare probabilitate de producere, pentru care exista

cazuistica inregistrata atat in Romania (inclusiv in Rafinaria Pertrobrazi), cat si international.

Nu se vor considera ipotezele improbabile (cu probabilitate extrem de redusa de producere), care

in documentatia de fata sunt tolerate.

Totodata, nu se vor lua in calcul:

- doua evenimente desfasurate simultan si aparute independent unul fata de celalalt;

- evenimente provenite din eroare umana (un rol determinant il are conducerea procesului in

regim automat/DCS);

- evenimente provocate de actiune umana intentionata.

Simularea grafica a situatiilor de risc

Simularile se vor face pentru:

a. Limita de toxicitate pentru vaporii de substanta degajata in atmosfera (PAC-1/2/3)

b. Radiatia termica rezultata in caz de incendiu

c. Suprapresiunea in cazul exploziei norului de vapori

Caracteristicile produselor folosite in simulare

1. Benzina usoara de alimentare este un amestec de hidrocarburi C3-C6. Pentru simularea

ALOHA s-a folosit iso-pentanul, care este preponderent in compozitia fractiei LCN si care are

caracteristici fizico-chimice asemanatoare acesteia.

2. Propanul este disponibil in biblioteca ALOHA cu intreaga gama de caracteristici.

3. Butanul este disponibil in biblioteca ALOHA cu intreaga gama de caracteristici.


111

Scenarii de risc

1. Spargerea unei flanse la coloana de spalare cu apa D0001 cu eliberarea de GPL in

atmosfera – dispersie toxica, incendiu, explozia norului de vapori

• Debitul de GPL expulzat este de cca. 20% din debitul fluxului de lichid la varful coloanei

• Timpul de deversare, pana la indepartarea pericolului, este de maxim 30 min.

• GPL este un amestec de propan si butan; pentru simulari s-a utilizat butanul, care are masa

moleculara cea mai apropiata de cea a fractiei de GPL.

a. Dispersia toxica a norului de vapori

SITE DATA: Location: BRAZII DE SUS, ROMANIA Building Air Exchanges Per Hour: 0.42 (unsheltered single storied) Time: March 1, 2017 0907 hours ST (using computer's clock) CHEMICAL DATA: Chemical Name: BUTANE Molecular Weight: 58.12 g/mol AEGL-1 (60 min): 5500 ppm AEGL-2 (60 min): 17000 ppm AEGL-3 (60 min): 53000 ppm LEL: 16000 ppm UEL: 84000 ppm Ambient Boiling Point: -1.0° C Vapor Pressure at Ambient Temperature: greater than 1 atm Ambient Saturation Concentration: 1,000,000 ppm or 100.0% ATMOSPHERIC DATA: (MANUAL INPUT OF DATA) Wind: 1.5 meters/second from NE at 3 meters Ground Roughness: urban or forest Cloud Cover: 5 tenths Air Temperature: 11° C Stability Class: C No Inversion Height Relative Humidity: 73% SOURCE STRENGTH: Direct Source: 97.22 kilograms/min Source Height: 0 Release Duration: 30 minutes Release Rate: 97.2 kilograms/min Total Amount Released: 2,917 kilograms Note: This chemical may flash boil and/or result in two phase flow. THREAT ZONE: Model Run: Heavy Gas Red : 11 meters --- (53000 ppm = AEGL-3 [60 min]) Note: Threat zone was not drawn because effects of near-field patchiness make dispersion

predictions less reliable for short distances. Orange: 23 meters --- (17000 ppm = AEGL-2 [60 min]) Note: Threat zone was not drawn because effects of near-field patchiness make dispersion

predictions less reliable for short distances. Yellow: 47 meters --- (5500 ppm = AEGL-1 [60 min]) Note: Threat zone was not drawn because effects of near-field patchiness make dispersion

predictions less reliable for short distances.


112

b. Zona de inflamabilitate a norului de vapori

SITE DATA: Location: BRAZII DE SUS, ROMANIA Building Air Exchanges Per Hour: 0.42 (unsheltered single storied) Time: March 1, 2017 0907 hours ST (using computer's clock) CHEMICAL DATA: Chemical Name: BUTANE Molecular Weight: 58.12 g/mol AEGL-1 (60 min): 5500 ppm AEGL-2 (60 min): 17000 ppm AEGL-3 (60 min): 53000 ppm LEL: 16000 ppm UEL: 84000 ppm Ambient Boiling Point: -1.0° C Vapor Pressure at Ambient Temperature: greater than 1 atm Ambient Saturation Concentration: 1,000,000 ppm or 100.0% ATMOSPHERIC DATA: (MANUAL INPUT OF DATA) Wind: 1.5 meters/second from NE at 3 meters Ground Roughness: urban or forest Cloud Cover: 5 tenths Air Temperature: 11° C Stability Class: C No Inversion Height Relative Humidity: 73% SOURCE STRENGTH: Direct Source: 97.22 kilograms/min Source Height: 0 Release Duration: 30 minutes Release Rate: 97.2 kilograms/min Total Amount Released: 2,917 kilograms Note: This chemical may flash boil and/or result in two phase flow. THREAT ZONE: Threat Modeled: Flammable Area of Vapor Cloud Model Run: Heavy Gas Red : 34 meters --- (9600 ppm = 60% LEL = Flame Pockets) Note: Threat zone was not drawn because effects of near-field patchiness make dispersion predictions less reliable for short distances. Yellow: 98 meters --- (1600 ppm = 10% LEL)


113

Legenda explicativa Valori limita (ppm) Efecte Distanta (m)

60% LEL: 9600 Potential letal 34 10% LEL: 1600 Zona de atentie 98


114

c. Explozia norului de vapori

SITE DATA: Location: BRAZII DE SUS, ROMANIA Building Air Exchanges Per Hour: 0.42 (unsheltered single storied) Time: March 1, 2017 0907 hours ST (using computer's clock) CHEMICAL DATA: Chemical Name: BUTANE Molecular Weight: 58.12 g/mol AEGL-1 (60 min): 5500 ppm AEGL-2 (60 min): 17000 ppm AEGL-3 (60 min): 53000 ppm LEL: 16000 ppm UEL: 84000 ppm Ambient Boiling Point: -1.0° C Vapor Pressure at Ambient Temperature: greater than 1 atm Ambient Saturation Concentration: 1,000,000 ppm or 100.0% ATMOSPHERIC DATA: (MANUAL INPUT OF DATA) Wind: 1.5 meters/second from NE at 3 meters Ground Roughness: urban or forest Cloud Cover: 5 tenths Air Temperature: 11° C Stability Class: C No Inversion Height Relative Humidity: 73% SOURCE STRENGTH: Direct Source: 97.22 kilograms/min Source Height: 0 Release Duration: 30 minutes Release Rate: 97.2 kilograms/min Total Amount Released: 2,917 kilograms Note: This chemical may flash boil and/or result in two phase flow. THREAT ZONE: Threat Modeled: Overpressure (blast force) from vapor cloud explosion Type of Ignition: ignited by spark or flame Level of Congestion: congested Model Run: Heavy Gas Red : LOC was never exceeded --- (8.0 psi = destruction of buildings) Orange: 28 meters --- (3.5 psi = serious injury likely) Yellow: 57 meters --- (1.0 psi = shatters glass)


115

Legenda explicativa Valori limita (psi) Efecte Distanta (m)

8 Distrugerea cladirilor -

3,5 Prejudicii probabile (raniri) 28 1 Geamuri sparte 57


116

Afectarea vecinatatilor. Efectul Domino

� Scenariul 1a: Emisie toxica de butan

Zonele de amenintare nu au fost generate de program pentru ca acesta nu face predictii pe

distante scurte.

Evenimentul este izolat, efectele sunt minore, iar riscul este scazut.

� Scenariul 1b: Aprinderea norului de vapori in prezenta unei surse de foc.

In zona cu potential letal cu raza de 34 m se pot produce avarieri majore ale echipamentelor.

Majoritatea acestor echipamente vehiculeaza produse inflamabile si se pot produce incendii de mica

anvergura, care pot fi lichidate local. Totodata se pot produce emisii de vapori toxici. In raza de 34 m nu

intra camera de control a instalatiei Policombustibili, deci fatalitatile sunt reduse.

In zona de atentie cu raza de 98 m se afla:

- Adsorberele D0002 A/B;

- Vasul de regenerant F0010;

- Condensatorul de benzina extrasa 155E0009;

- Pompa G0008 pentru faza lichida din vasul de reflux al coloanei de separare;

- Pompa G0009 pentru distilatele medii;

- Racitorul de regenerant E0016;

- Pompa 155G0004 pentru alimentarea coloanei de spalare cu apa;

- O parte din instalatia FCC-Post Treater.

In acesta raza nu se pot produce avarieri ale echipamentelor si nici fatalitati.

Evenimentul este izolat, efectele sunt majore, dar riscul se situeaza la nivel moderat.

� Scenariul 1c: Explozia norului de vapori

Zona in care se poate produce distrugerea cladirilor si fatalitati nu a fost generata de program,

deoarece pragul de alerta pentru suprapresiune nu se poate atinge in acest caz.

Eventuale prejudicii in cazul exploziei norului de gaz la coloana de spalare se pot produce pe o

raza de 28 m, in care intra:

- Pompa 155G008 pentru faza lichida din vasul de reflux al coloanei de separare;

- Pompa 155G009 pentru distilatele medii;

- Pompa 155G0004 pentru alimentarea coloanei de spalare cu apa;

- Pompa de recirculare 155G0005 A/B;

- Coloana de separare 155D0005;

- Condesatorul 155E0009 al fractiei de benzina extrasa;

- Trenul de schimbatoare de caldura 155E0001, E0002, E0003;

- Schimbatorul 155E0002 flux de alimentare/efluent reactor.

Este posibila si ranirea operatorului de camp, daca acesta este prezent. Mentionam ca instalatia

Policombustibili va fi deservita de personalul Instalatiei Hidrofinare benzina, cu 2 persoane/schimb:

operator DCS si operator camp. Prezenta acestora in instalatie nu este permanenta.

Pe zona cu raza de 57 m nu se produc avarieri majore ale echipamentelor din jur; se sparg

geamurile din sticla ale cladirii in care se afla substatia electrica si camera de control.

Fatalitatile sunt putin probabile in acest caz; operatorul sistemului DCS al instalatiei

Policombustibili deserveste si instalatia Hidrofinare benzina.

Este putin probabila aparitia unei alte explozii.

Evenimentul este izolat, efectele sunt majore, dar riscul se situeaza la nivel moderat.


117

2. Spargerea unei flanse la adsorberul D0002 cu eliberarea de benzina usoara – incendierea

baltii de produs

• Debitul de benzina expulzat este de cca. 20% din debitul fluxului

• Suprafata baltii de produs este de 20 mp; are loc incendierea baltii de produs in prezenta unei

surse de aprindere (pool fire).

• Benzina usoara de cracare este un amestec de hidrocarburi C3-C6; pentru simulari s-a utilizat

izopentanul, care are cea mai mare pondere in compozitia beniznei si are masa moleculara cea mai

apropiata de cea a fractiei LCN.

Radiatia termica la incendiu

SITE DATA: Location: BRAZII DE SUS, ROMANIA Building Air Exchanges Per Hour: 0.42 (unsheltered single storied) Time: March 1, 2017 0907 hours ST (using computer's clock) CHEMICAL DATA: Chemical Name: ISOPENTANE Molecular Weight: 72.15 g/mol PAC-1: 600 ppm PAC-2: 610 ppm PAC-3: 4400 ppm LEL: 14000 ppm UEL: 76000 ppm Ambient Boiling Point: 27.3° C Vapor Pressure at Ambient Temperature: 0.54 atm Ambient Saturation Concentration: 546,534 ppm or 54.7% ATMOSPHERIC DATA: (MANUAL INPUT OF DATA) Wind: 1.5 meters/second from NE at 3 meters Ground Roughness: urban or forest Cloud Cover: 5 tenths Air Temperature: 11° C Stability Class: C No Inversion Height Relative Humidity: 73% SOURCE STRENGTH: Burning Puddle / Pool Fire Puddle Area: 20 square meters Puddle Volume: 2 cubic meters Initial Puddle Temperature: 27.3° C Flame Length: 17 meters Burn Duration: 8 minutes Burn Rate: 157 kilograms/min Total Amount Burned: 1,228 kilograms THREAT ZONE: Threat Modeled: Thermal radiation from pool fire Red : 11 meters --- (12.5 kW/(sq m) Orange: 21 meters --- (5.0 kW/(sq m) = 2nd degree burns within 60 sec) Yellow: 31 meters --- (2.5 kW/(sq m)


118


119

Legenda Nivele de radiatie termica ( kW/m2 ) Risc Distanta

12,5 kW/m2 Potential letal in 60 de secunde 11 m 5 kW/m2 Arsuri de gradul II in 60 secunde 21 m

2,5 kW/m2 Leziuni in 60 de secunde 31 m


120


Scenariul 2: Incendierea baltii de produs (pool fire)

In zona I cu potential letal, cu raza de 11 m se pot provoca distrugeri (avariei majore ale

echipamentelor), cat si fatalitati, in cazul prezentei operatorului de camp. In aceasta raza intra:

- cel de-al doilea adsorber 155D0002B;

- vasul de regenerant 155F0010;

- pompa de regenerant 155G0011.

Aceste echipamente vehiculeaza fluide inflamabile (benzina usoara, respectiv propan) si se pot

produce incendii de mica anvergura, care pot fi lichidate local. Posibile emisii de vapori toxici se manifesta

strict local.

In zona II cu raza de 21 m sunt posibile avarii minore ale echipamentelor si arsuri ale personalului

prezent.

In zona III cu raza de 31 m nu se produc avarii ale echipamentelor; se pot produce leziuni ale

personalului prezent in aceasta raza.

Evenimentul este posibil, efectele sunt moderate, iar riscul se situeaza la un nivel moderat.


121

3. Spargerea unei garnituri, defectarea unui robinet de golire/prelevare probe sau fisurarea unui

racord la vasul de benzina extrasa F0007 – incendierea baltii de produs

• Debitul de benzina deversat este de cca. 20% din debitul fluxului

• Suprafata maxima de deversare este de 15 mp; are loc incendierea baltii de produs in prezenta

unei surse de aprindere (pool fire).

• Benzina usoara de cracare este un amestec de hidrocarburi C3-C6; pentru simulari s-a utilizat

pentanul, care are masa moleculara cea mai apropiata de cea a fractiei de benzina extrasa.

Radiatia termica de la incendiu

SITE DATA: Location: BRAZII DE SUS, ROMANIA Building Air Exchanges Per Hour: 0.42 (unsheltered single storied) Time: March 1, 2017 0907 hours ST (using computer's clock) CHEMICAL DATA: Chemical Name: N-PENTANE Molecular Weight: 72.15 g/mol PAC-1: 120 ppm PAC-2: 610 ppm PAC-3: 15000 ppm IDLH: 1500 ppm LEL: 14000 ppm UEL: 78000 ppm Ambient Boiling Point: 35.5° C Vapor Pressure at Ambient Temperature: 0.39 atm Ambient Saturation Concentration: 396,602 ppm or 39.7% ATMOSPHERIC DATA: (MANUAL INPUT OF DATA) Wind: 1.5 meters/second from NE at 3 meters Ground Roughness: urban or forest Cloud Cover: 5 tenths Air Temperature: 11° C Stability Class: C No Inversion Height Relative Humidity: 73% SOURCE STRENGTH: Burning Puddle / Pool Fire Puddle Area: 15 square meters Puddle Volume: 0.83 cubic meters Initial Puddle Temperature: 35.5° C Flame Length: 15 meters Burn Duration: 4 minutes Burn Rate: 113 kilograms/min Total Amount Burned: 507 kilograms THREAT ZONE: Threat Modeled: Thermal radiation from pool fire Red : less than 10 meters(10.9 yards) --- (12.5 kW/(sq m)) Orange: 18 meters --- (5.0 kW/(sq m) = 2nd degree burns within 60 sec) Yellow: 26 meters --- (2.5 kW/(sq m))


122

Legenda

Nivele de radiatie termica ( kW/m2 ) Risc Distanta 12,5 kW/m2 Potential letal in 60 de secunde <10 m

5 kW/m2 Arsuri de gradul II in 60 secunde 18 m

2,5 kW/m2 Leziuni in 60 de secunde 26 m


123


Scenariul 3: Incendierea baltii de produs (pool fire)

In zona I cu potential letal, cu raza mai mica de 10 m se pot provoca distrugeri (avariei majore ale

echipamentelor), cat si fatalitati, in cazul prezentei operatorului de camp. In aceasta raza intra:

- pompa de reflux a coloanei de debutanizare G0006;

- pompa de benzina extrasa G0007;

- vasul F0006 de reflux al coloanei de debutanizare.

Aceste echipamente vehiculeaza fluide inflamabile (benzina usoara, respectiv propan) si se pot

produce incendii de mica anvergura, care pot fi lichidate local. Posibile emisii de vapori toxici se

manifesta strict local.

In zona II cu raza de 18 m sunt posibile avarii minore ale echipamentelor si arsuri ale personalului

prezent. In aceasta raza intra in plus urmatoarele echipamente:

- coloana de debutanizare D0004;

- schimbatorul de caldura E0005 alimentare coloana de debutanizare;

- refierbatorul E0007.

In zona III cu raza de 26 m nu se produc avarii ale echipamentelor; se pot produce leziuni ale

personalului prezent in aceasta raza.

Evenimentul este posibil, consecintele sunt minore, iar riscul se situeaza la un nivel redus.


124


racord la vasul de reflux F0006 al coloanei de debutanizare –dispersie toxica, incendiu, explozia norului

de vapori

• Debitul de butan deversat este de cca. 20% din debitul fluxului/pompei G0006

• Suprafata baltii de produs este de cca. 20 mp; are loc evaporarea si racirea butanului, cu

acumularea la nivelul solului

• Timpul de deversare, pana la indepartarea pericolului este de maxim 30 min.


SITE DATA: Location: BRAZII DE SUS, ROMANIA Building Air Exchanges Per Hour: 0.42 (unsheltered single storied) Time: March 1, 2017 0907 hours ST (using computer's clock) CHEMICAL DATA: Chemical Name: BUTANE Molecular Weight: 58.12 g/mol AEGL-1 (60 min): 5500 ppm AEGL-2 (60 min): 17000 ppm AEGL-3 (60 min): 53000 ppm LEL: 16000 ppm UEL: 84000 ppm Ambient Boiling Point: -1.0° C Vapor Pressure at Ambient Temperature: greater than 1 atm Ambient Saturation Concentration: 1,000,000 ppm or 100.0% ATMOSPHERIC DATA: (MANUAL INPUT OF DATA) Wind: 1.5 meters/second from NE at 3 meters Ground Roughness: urban or forest Cloud Cover: 5 tenths Air Temperature: 11° C Stability Class: C No Inversion Height Relative Humidity: 73% SOURCE STRENGTH: Evaporating Puddle (Note: chemical is flammable) Puddle Area: 20 square meters Puddle Volume: 5.34 cubic meters Ground Type: Concrete Ground Temperature: 11° C Initial Puddle Temperature: -1° C Release Duration: ALOHA limited the duration to 1 hour Max Average Sustained Release Rate: 40.6 kilograms/min (averaged over a minute or more) Total Amount Released: 760 kilograms THREAT ZONE: Model Run: Heavy Gas Red : 11 meters --- (53000 ppm = AEGL-3 [60 min]) Note: Threat zone was not drawn because effects of near-field patchiness make dispersion predictions less reliable for short distances. Orange: 17 meters --- (17000 ppm = AEGL-2 [60 min]) Note: Threat zone was not drawn because effects of near-field patchiness make dispersion predictions less reliable for short distances. Yellow: 30 meters --- (5500 ppm = AEGL-1 [60 min]) Note: Threat zone was not drawn because effects of near-field patchiness make dispersion predictions less reliable for short distances. Model Run: Heavy Gas

Red : 11 meters --- (53000 ppm = AEGL-3 [60 min])

Note: Threat zone was not drawn because effects of near-field patchiness

make dispersion predictions less reliable for short distances.

Orange: 17 meters --- (17000 ppm = AEGL-2 [60 min])



Yellow: 30 meters --- (5500 ppm = AEGL-1 [60 min])




125

b. Inflamabilitatea norului de vapori

SITE DATA: Location: BRAZII DE SUS, ROMANIA Building Air Exchanges Per Hour: 0.42 (unsheltered single storied) Time: March 1, 2017 0907 hours ST (using computer's clock) CHEMICAL DATA: Chemical Name: BUTANE Molecular Weight: 58.12 g/mol AEGL-1 (60 min): 5500 ppm AEGL-2 (60 min): 17000 ppm AEGL-3 (60 min): 53000 ppm LEL: 16000 ppm UEL: 84000 ppm Ambient Boiling Point: -1.0° C Vapor Pressure at Ambient Temperature: greater than 1 atm Ambient Saturation Concentration: 1,000,000 ppm or 100.0% ATMOSPHERIC DATA: (MANUAL INPUT OF DATA) Wind: 1.5 meters/second from NE at 3 meters Ground Roughness: urban or forest Cloud Cover: 5 tenths Air Temperature: 11° C Stability Class: C No Inversion Height Relative Humidity: 73% SOURCE STRENGTH: Evaporating Puddle (Note: chemical is flammable) Puddle Area: 20 square meters Puddle Volume: 5.34 cubic meters Ground Type: Concrete Ground Temperature: 11° C Initial Puddle Temperature: -1° C Release Duration: ALOHA limited the duration to 1 hour Max Average Sustained Release Rate: 40.6 kilograms/min (averaged over a minute or more) Total Amount Released: 760 kilograms THREAT ZONE: Threat Modeled: Flammable Area of Vapor Cloud Model Run: Heavy Gas Red : 22 meters --- (9600 ppm = 60% LEL = Flame Pockets) Note: Threat zone was not drawn because effects of near-field patchiness make dispersion predictions less reliable for short distances. Yellow: 60 meters --- (1600 ppm = 10% LEL)


126




127

Explozia norului de vapori

SITE DATA: Location: BRAZII DE SUS, ROMANIA Building Air Exchanges Per Hour: 0.42 (unsheltered single storied) Time: March 1, 2017 0907 hours ST (using computer's clock) CHEMICAL DATA: Chemical Name: BUTANE Molecular Weight: 58.12 g/mol AEGL-1 (60 min): 5500 ppm AEGL-2 (60 min): 17000 ppm AEGL-3 (60 min): 53000 ppm LEL: 16000 ppm UEL: 84000 ppm Ambient Boiling Point: -1.0° C Vapor Pressure at Ambient Temperature: greater than 1 atm Ambient Saturation Concentration: 1,000,000 ppm or 100.0% ATMOSPHERIC DATA: (MANUAL INPUT OF DATA) Wind: 1.5 meters/second from NE at 3 meters Ground Roughness: urban or forest Cloud Cover: 5 tenths Air Temperature: 11° C Stability Class: C No Inversion Height Relative Humidity: 73% SOURCE STRENGTH: Evaporating Puddle (Note: chemical is flammable) Puddle Area: 20 square meters Puddle Volume: 5.34 cubic meters Ground Type: Concrete Ground Temperature: 11° C Initial Puddle Temperature: -1° C Release Duration: ALOHA limited the duration to 1 hour Max Average Sustained Release Rate: 40.6 kilograms/min (averaged over a minute or more) Total Amount Released: 760 kilograms THREAT ZONE: Threat Modeled: Overpressure (blast force) from vapor cloud explosion Type of Ignition: ignited by spark or flame Level of Congestion: congested Model Run: Heavy Gas Red : LOC was never exceeded --- (8.0 psi = destruction of buildings) Orange: 19 meters --- (3.5 psi = serious injury likely) Yellow: 42 meters --- (1.0 psi = shatters glass)


128

Legenda explicativa Valori limita (psi) Efecte Distanta (m)

8 Distrugerea cladirilor -

3,5 Prejudicii probabile (raniri) 19 1 Geamuri sparte 42


129

Afectarea vecinatatilor.Efectul Domino



distante scurte.

Evenimentul este posibil, efectele sunt minore, iar riscul este scazut.


Zona cu potential letal cu raza de 22 m este zona dintre vas si limita bateriei, in care nu se afla nici

un echipament, iar daunele si fatalitatile sunt improbabile.

In zona de atentie cu raza de 60 m se afla partial doar schimbatorul de caldura E0005 pentru fluxul

de alimentare al coloanei de debutanizare si cca. 30% din caldirea de control a instalatiei FCC – Post

Treater. Producerea de daune si fatalitati este improbabila.

Evenimentul este posibil, efectele sunt moderate, iar riscul este de nivel moderat.

Scenariul 4c: Explozia norului de vapori



Eventuale prejudicii in cazul exploziei norului de gaz la vasul de reflux al coloanei de debutanizare

se pot produce pe o raza de 19 m, dar aceasta zona este libera de echipamente.

Pe zona cu raza de 42 m nu se produc avarieri ale echipamentelor din jur; nu exista cladiri ale

caror geamuri sa se sparga. Fatalitatile sunt improbabile in acest caz.

Evenimentul este posibil, efectele sunt moderate, iar riscul este de nivel moderat.


130


racord la vasul de regenerant F0010 –dispersie toxica, incendiu, explozia norului de vapori

• Debitul de propan expulzat este de cca. 20% din debitul fluxului

• Suprafata baltii de produs este de cca.15 mp; are loc evaporarea si racirea propanului, cu

acumularea la ivelul solului

• Timpul pana la indepartarea pericolului este de maxim 30 min.


SITE DATA: Location: BRAZII DE SUS, ROMANIA Building Air Exchanges Per Hour: 0.42 (unsheltered single storied) Time: March 1, 2017 0907 hours ST (using computer's clock) CHEMICAL DATA: Chemical Name: PROPANE Molecular Weight: 44.10 g/mol AEGL-1 (60 min): 5500 ppm AEGL-2 (60 min): 17000 ppm AEGL-3 (60 min): 33000 ppm IDLH: 2100 ppm LEL: 21000 ppm UEL: 95000 ppm Ambient Boiling Point: -42.5° C Vapor Pressure at Ambient Temperature: greater than 1 atm Ambient Saturation Concentration: 1,000,000 ppm or 100.0% ATMOSPHERIC DATA: (MANUAL INPUT OF DATA) Wind: 1.5 meters/second from NE at 3 meters Ground Roughness: urban or forest Cloud Cover: 5 tenths Air Temperature: 11° C Stability Class: C No Inversion Height Relative Humidity: 73% SOURCE STRENGTH: Evaporating Puddle (Note: chemical is flammable) Puddle Area: 15 square meters Puddle Volume: 0.78 cubic meters Ground Type: Default soil Ground Temperature: 11° C Initial Puddle Temperature: -42.5° C Release Duration: 28 minutes Max Average Sustained Release Rate: 62.1 kilograms/min (averaged over a minute or more) Total Amount Released: 455 kilograms THREAT ZONE: Model Run: Heavy Gas Red : 17 meters --- (33000 ppm = AEGL-3 [60 min]) Note: Threat zone was not drawn because effects of near-field patchiness make dispersion

predictions less reliable for short distances. Orange: 23 meters --- (17000 ppm = AEGL-2 [60 min]) Note: Threat zone was not drawn because effects of near-field patchiness make dispersion

predictions less reliable for short distances. Yellow: 44 meters --- (5500 ppm = AEGL-1 [60 min]) Note: Threat zone was not drawn because effects of near-field patchiness make dispersion

predictions less reliable for short distances.


131

b. Inflamabilitate a norului de vapori

SITE DATA: Location: BRAZII DE SUS, ROMANIA Building Air Exchanges Per Hour: 0.42 (unsheltered single storied) Time: March 1, 2017 0907 hours ST (using computer's clock) CHEMICAL DATA: Chemical Name: PROPANE Molecular Weight: 44.10 g/mol AEGL-1 (60 min): 5500 ppm AEGL-2 (60 min): 17000 ppm AEGL-3 (60 min): 33000 ppm IDLH: 2100 ppm LEL: 21000 ppm UEL: 95000 ppm Ambient Boiling Point: -42.5° C Vapor Pressure at Ambient Temperature: greater than 1 atm Ambient Saturation Concentration: 1,000,000 ppm or 100.0% ATMOSPHERIC DATA: (MANUAL INPUT OF DATA) Wind: 1.5 meters/second from NE at 3 meters Ground Roughness: urban or forest Cloud Cover: 5 tenths Air Temperature: 11° C Stability Class: C No Inversion Height Relative Humidity: 73% SOURCE STRENGTH: Evaporating Puddle (Note: chemical is flammable) Puddle Area: 15 square meters Puddle Volume: 0.78 cubic meters Ground Type: Default soil Ground Temperature: 11° C Initial Puddle Temperature: -42.5° C Release Duration: 28 minutes Max Average Sustained Release Rate: 62.1 kilograms/min (averaged over a minute or more) Total Amount Released: 455 kilograms THREAT ZONE: Threat Modeled: Flammable Area of Vapor Cloud Model Run: Heavy Gas Red : 28 meters --- (12600 ppm = 60% LEL = Flame Pockets) Note: Threat zone was not drawn because effects of near-field patchiness make dispersion predictions less reliable for short distances. Yellow: 78 meters --- (2100 ppm = 10% LEL)


132

Legenda explicativa Valori limita (ppm) Efecte Distanta (m) 60% LEL: 12600 Potential letal 28 10% LEL: 2100 Zona de atentie 78


133


SITE DATA: Location: BRAZII DE SUS, ROMANIA Building Air Exchanges Per Hour: 0.42 (unsheltered single storied) Time: March 1, 2017 0907 hours ST (using computer's clock) CHEMICAL DATA: Chemical Name: PROPANE Molecular Weight: 44.10 g/mol AEGL-1 (60 min): 5500 ppm AEGL-2 (60 min): 17000 ppm AEGL-3 (60 min): 33000 ppm IDLH: 2100 ppm LEL: 21000 ppm UEL: 95000 ppm Ambient Boiling Point: -42.5° C Vapor Pressure at Ambient Temperature: greater than 1 atm Ambient Saturation Concentration: 1,000,000 ppm or 100.0% ATMOSPHERIC DATA: (MANUAL INPUT OF DATA) Wind: 1.5 meters/second from NE at 3 meters Ground Roughness: urban or forest Cloud Cover: 5 tenths Air Temperature: 11° C Stability Class: C No Inversion Height Relative Humidity: 73% SOURCE STRENGTH: Evaporating Puddle (Note: chemical is flammable) Puddle Area: 15 square meters Puddle Volume: 0.78 cubic meters Ground Type: Default soil Ground Temperature: 11° C Initial Puddle Temperature: -42.5° C Release Duration: 28 minutes Max Average Sustained Release Rate: 62.1 kilograms/min (averaged over a minute or more) Total Amount Released: 455 kilograms THREAT ZONE: Threat Modeled: Overpressure (blast force) from vapor cloud explosion Type of Ignition: ignited by spark or flame Level of Congestion: congested Model Run: Heavy Gas Red : LOC was never exceeded --- (8.0 psi = destruction of buildings) Orange: 22 meters --- (3.5 psi = serious injury likely) Yellow: 48 meters --- (1.0 psi = shatters glass)


134

Legenda Valori limita (psi) Efecte Distanta (m)

8 Distrugerea cladirilor - 3,5 Prejudicii probabile (raniri) 22 1 Geamuri sparte 48


135


� Scenariul 5a: Emisie toxica de propan


distante scurte.

Evenimentul este posibil, efectele sunt minore, iar riscul este scazut.


Zona cu potential letal cu raza de 28 m este zona dintre vas si limita bateriei, care este libera de

echipamente, deci nu exista riscul producerii de daune si nici de fatalitati.

In zona de atentie cu raza de 78 m se afla o parte din echipamentele instalatiei FCC – Post

Treater. In acesta raza nu se pot produce avarieri ale echipamentelor si nici fatalitati.

Evenimentul este posibil, efectele sunt moderate, iar riscul este moderat.

� Scenariul 5c: Explozia norului de vapori



Eventuale prejudicii in cazul exploziei norului de gaz se pot produce pe o raza de 22 m, in care

intra:

- vasul F0006 de reflux al coloanei de debutanizare;

- vasul F0007 pentru benzina extrasa;

- adsorberele D0002 A/B;

- pompa de benzina extrasa G0007.

Aceste echipamente vehiculeaza fluide inflamabile si se pot produce incendii de mica anvergura,

care pot fi lichidate local. Posibile emisii de vapori toxici se manifesta strict local. Este putin probabila

aparitia unei alte explozii.




Pe zona cu raza de 48 m nu se produc avarieri ale echipamentelor din jur; nu exista cladiri ale

caror geamuri sa se sparga. Fatalitatile sunt improbabile in acest caz.

Evenimentul este posibil, efectele sunt moderate, iar riscul este moderat.


136

6. Spargerea unei flanse la coloana de debutanizare D0004 cu eliberarea de butan vapori la

varful coloanei – dispersie toxica, incendiu, explozia norului de vapori

• Debitul de butan expulzat este de cca. 20% din debitul fluxului de vapori la varful coloanei

• Timpul de eliberare, pana la indepartarea pericolului este de maxim 30 min.


SITE DATA: Location: BRAZII DE SUS, ROMANIA Building Air Exchanges Per Hour: 0.42 (unsheltered single storied) Time: March 1, 2017 0907 hours ST (using computer's clock) CHEMICAL DATA: Chemical Name: BUTANE Molecular Weight: 58.12 g/mol AEGL-1 (60 min): 5500 ppm AEGL-2 (60 min): 17000 ppm AEGL-3 (60 min): 53000 ppm LEL: 16000 ppm UEL: 84000 ppm Ambient Boiling Point: -1.0° C Vapor Pressure at Ambient Temperature: greater than 1 atm Ambient Saturation Concentration: 1,000,000 ppm or 100.0% ATMOSPHERIC DATA: (MANUAL INPUT OF DATA) Wind: 1.5 meters/second from NE at 3 meters Ground Roughness: urban or forest Cloud Cover: 5 tenths Air Temperature: 11° C Stability Class: C No Inversion Height Relative Humidity: 73% SOURCE STRENGTH: Direct Source: 154.56 kilograms/min Source Height: 0 Release Duration: 30 minutes Release Rate: 155 kilograms/min Total Amount Released: 4,637 kilograms Note: This chemical may flash boil and/or result in two phase flow. THREAT ZONE: Model Run: Heavy Gas Red : 14 meters --- (53000 ppm = AEGL-3 [60 min]) Note: Threat zone was not drawn because effects of near-field patchiness make dispersion predictions less reliable for short distances. Orange: 31 meters --- (17000 ppm = AEGL-2 [60 min]) Note: Threat zone was not drawn because effects of near-field patchiness make dispersion predictions less reliable for short distances. Yellow: 61 meters --- (5500 ppm = AEGL-1 [60 min])


137

Legenda

Nivele de concentratie (ppm) Risc Distanta AEGL- 3: 53000 Expunere la care se pune viata in pericol 14 m

AEGL- 2: 17000 Efecte ireversibile sau grave, care pot afecta capacitatea de a lua masuri de protectie

31 m

AEGL - 1: 5500 Expunere temporara, efecte reversibile 61 m


138

b. Inflamabilitate a norului de vapori

SITE DATA: Location: BRAZII DE SUS, ROMANIA Building Air Exchanges Per Hour: 0.42 (unsheltered single storied) Time: March 1, 2017 0907 hours ST (using computer's clock) CHEMICAL DATA: Chemical Name: BUTANE Molecular Weight: 58.12 g/mol AEGL-1 (60 min): 5500 ppm AEGL-2 (60 min): 17000 ppm AEGL-3 (60 min): 53000 ppm LEL: 16000 ppm UEL: 84000 ppm Ambient Boiling Point: -1.0° C Vapor Pressure at Ambient Temperature: greater than 1 atm Ambient Saturation Concentration: 1,000,000 ppm or 100.0% ATMOSPHERIC DATA: (MANUAL INPUT OF DATA) Wind: 1.5 meters/second from NE at 3 meters Ground Roughness: urban or forest Cloud Cover: 5 tenths Air Temperature: 11° C Stability Class: C No Inversion Height Relative Humidity: 73% SOURCE STRENGTH: Direct Source: 154.56 kilograms/min Source Height: 0 Release Duration: 30 minutes Release Rate: 155 kilograms/min Total Amount Released: 4,637 kilograms Note: This chemical may flash boil and/or result in two phase flow. THREAT ZONE: Threat Modeled: Flammable Area of Vapor Cloud Model Run: Heavy Gas Red : 44 meters --- (9600 ppm = 60% LEL = Flame Pockets) Note: Threat zone was not drawn because effects of near-field patchiness make dispersion predictions less reliable for short distances. Yellow: 125 meters --- (1600 ppm = 10% LEL)


139




140


SITE DATA: Location: BRAZII DE SUS, ROMANIA Building Air Exchanges Per Hour: 0.42 (unsheltered single storied) Time: March 1, 2017 0907 hours ST (using computer's clock) CHEMICAL DATA: Chemical Name: BUTANE Molecular Weight: 58.12 g/mol AEGL-1 (60 min): 5500 ppm AEGL-2 (60 min): 17000 ppm AEGL-3 (60 min): 53000 ppm LEL: 16000 ppm UEL: 84000 ppm Ambient Boiling Point: -1.0° C Vapor Pressure at Ambient Temperature: greater than 1 atm Ambient Saturation Concentration: 1,000,000 ppm or 100.0% ATMOSPHERIC DATA: (MANUAL INPUT OF DATA) Wind: 1.5 meters/second from NE at 3 meters Ground Roughness: urban or forest Cloud Cover: 5 tenths Air Temperature: 11° C Stability Class: C No Inversion Height Relative Humidity: 73% SOURCE STRENGTH: Direct Source: 154.56 kilograms/min Source Height: 0 Release Duration: 30 minutes Release Rate: 155 kilograms/min Total Amount Released: 4,637 kilograms Note: This chemical may flash boil and/or result in two phase flow. THREAT ZONE: Threat Modeled: Overpressure (blast force) from vapor cloud explosion Type of Ignition: ignited by spark or flame Level of Congestion: congested Model Run: Heavy Gas Red : LOC was never exceeded --- (8.0 psi = destruction of buildings) Orange: 35 meters --- (3.5 psi = serious injury likely) Yellow: 71 meters --- (1.0 psi = shatters glass)


141

Legenda Valori limita (psi) Efecte Distanta (m)

8 Distrugerea cladirilor - 3,5 Prejudicii probabile (raniri) 35

1 Geamuri sparte 71


142




distante scurte.


� Scenariul 6b: Dispersia toxica a norului de vapori de butan

In zona I cu raza de 14 m se pot produce efecte care pun in pericol viata personalului sau chiar

deces. Suprafata ocupata de aceasta zona se afla intre coloana si limita bateriei si este libera. Fatalitatile

sunt putin probabile, fiind alocat un singur operator de camp, care deserveste si instalatia Hidrofinare

benzina.

In zona II cu raza de 31 m se pot produce efecte ireversibile asupra sanatatii, efecte grave de

lunga durata sau efecte care pot afecta capacitatea de actiune. Suprafata ocupata de aceasta zona se

intinde intre coloana si Instalatia FCC Post-Treater si este libera. Fatalitatile sunt putin probabile, fiind

alocat un singur operator de camp pentru fiecare instalatie.

In zona III cu raza de 61 m nu se pot produce decat efecte reversibile asupra sanatatii.

Evenimentul este izolat, efectele sunt majore, iar riscul este moderat.

� Scenariul 5c: Aprinderea norului de vapori in prezenta unei surse de foc.

In zona cu potential letal cu raza de 44 m se pot produce avarieri majore ale echipamentelor si

fatalitati. Aceasta zona se afla intre coloana si limita instalatiei FCC Post-Treater si este libera de

echipamente. Producerea de fatalitati este improbabila, instalatia fiind deservita in comun cu Hidrofinare

benzina, de un singur operator.

In zona de atentie cu raza de 125 m se afla:

- Refierbatorul E0007 al coloanei de debutanizare;

- Rezervoarele de combustibil termic 50 si 51 din pacul 9-5;

- Cladirea in care se afla camera de control a instalatiei FCC Post-Treater.

In acesta raza nu se pot produce avarieri ale echipamentelor si nici fatalitati.

� Scenariu: Explozia norului de vapori



Eventuale prejudicii in cazul exploziei norului de gaz la coloana de debutanizare se pot produce pe

o raza de 125 m, in care intra:

- Refierbatorul E0007;

- Schimbatorul de caldura E0005;

- Vasul de reflux debutanizare F0006;

- Pompa G0004 pentru alimentarea coloanei de spalare.




Pe zona cu raza de 71 m nu se produc avarieri majore ale echipamentelor din jur; se sparg

geamurile din sticla ale cladirii in care se afla camera de control a Instalatiei FCC Post-Treater, care este

singura cladire inclusa in aceasta zona.

Fatalitatile sunt putin probabile in acest caz; instalatia FCC Post – Treater fiind deservita de un

operator DCS.



143

4.4.4. Efectul Domino extern

Instalaţia Policombustibili va fi amplasată în carourile 58 si 61, fiind delimitată de drumurile 2, 3 si

158, având ca vecinătăţi:

- la N: instalatia Hidrofinare benzina;


- la V: parc rezervoare 9-5, 9-6;

- la E: gospodaria de apa de racire a platformei RC.

Instalatia Hidrofinare benzina este amplasata in caroul 55, la cca. 100 m de limita instalatiei

Policombustibili. In instalatie se prelucreaza un amestec de benzina de distilare atmosferica si benzina de

cocsare in scopul reducerii continutului de sulf si azot.

Conform Anexei RC la Raportul de securitate al rafinariei Petrobrazi, un scenariu pesimist in

instalatia Hidrofinare benzina HB 120 este un scenariu de explozie la vasul de GPL V12, in conditiile

spargerii acestuia. Scenariul ia in considerare evaporarea rapida a GPL in atmosfera, formandu-se un

amestec exploziv cu aerul din zona, care poate exploda in prezenta unei surse de initiere.

Scenariul de explozie prezentat mai sus prezintă următoarele riscuri:

- risc major datorat suflului exploziei (distrugerea structurilor), până la distanţa de 204 m;

- risc major de fatalităţi datorate fluxului termic pe o rază de 221 m;

- număr probabil fatalităţi datorate fluxului termic: 31 persoane.

Explozia la vasul 120-V12, poate produce evenimente în lanţ grave, afectând instalaţiile şi

rezervoarele din vecinătatea instalaţiei hidrofinare benzină. Instalatia Policombustibili se afla in raza de

204 m de risc major datorat suflului exploziei si in raza de 221 m de risc major datorat fluxului termic.

Probabilitatea unui asemenea scenariu este infimă fiind de ordinul 10-5, fiind puţin probabilă

spargerea vasului care este un utilaj sub presiune care este verificat periodic de către ISCIR.

Evenimentul este puţin probabil, dar efectele acestuia sunt critice, riscul situându-se la nivel

mediu-redus.

Parcul de rezervoare 9-5 se afla situat in caroul 6 A si cuprinde urmatoarele rezervoare:



- L3 – motorina usoara DAV/CTL, 1000 mc;

- L4 – Motorina usoara DAV/CTL, 1000 mc;

- L5 – apa incendiu, 2500 mc;

- L6 – motorina/distilat de vid, 2500 mc;

- W1 – lesie, 1000 mc;

- W2 – lesie, 1000 mc.

Cele mai apropiate rezervoare de limita instalatiei sunt rezervoarele de lesie si apa. Cel mai

apropiat rezervor de produs petrolier este L1, la cca. 50 m distanta de limita bateriei.

Parcul de rezervoare 9-6 se afla situat in caroul 60, avand in componenta urmatoarele rezervoare:

- 46 – benzina grea CC, 2500 mc;

- 47 – benzina grea CC, 2500 mc;

- 48 – benzina cocsare, 1500 mc;

- 49 – benzina cocsare, 1500 mc;

- 50 – LFO/CTL, 500 mc;

- 51 – LFO/CTL, 500 mc;

- 52 – LFO/CTL, 500 mc;

- 52A – LFO/CTL, 600 mc;

- 52B – LFO/CTL, 600 mc;

- 52C – LFO/CTL, 600 mc.


144

Cele mai apropiate rezervoare de limita instalatiei sunt rezervoarele 51,52 si 52 C, la cca. 26 m,

urmate de rezervoarele 48 si 49, la cca. 65 m de limita bateriei si rezervoarele 46 si 4, la cca. 100 m.

Conform Anexei AD – Parcuri rezervoare la Raportul de securitate al rafinariei Petrobrazi, un

scenariu pesimist este un scenariu de explozie la un rezervor de benzina cu capac fix, de mare capacitate,

respectiv 2500 mc. Scenariul ia in calcul explozia amestecului gazos din interiorul rezervorului cand

acesta este umplut doar cu 500 mc, restul formand amestec exploziv vapori benzina – aer.


- risc major datorat suflului exploziei (distrugerea structurilor), până la distanţa de 94 m;



Concluzii :

O eventuală explozie la rezervorul de benzină cu capac fix 46 sau 47, poate produce evenimente

grave, afectând rezervoarele din apropiere şi avariind o parte din instalaţiile aflate in vecinatate.

Instalatia Policombustibili se afla in afara razei de 94 m.

Probabilitatea unui asemenea scenariu este infimă, de ordinul 10-5, fiind puţin probabilă iniţierea

unei explozii la acest rezervor.

Evenimentul este puţin probabil, dar efectele acestuia sunt critice, riscul situându-se la nivel mediu-

redus.

Instalatia FCC – Post Treater este amplasata in caroul 61, la cca. 35 m fata de limita instalatiei

Policombustibili. Procesul selectiv de hidrotratare a benzinei se desfasoara tot pe baza unei tehnologii

Axens si are ca scop indepartarea compusilor cu sulf.

In instalatie se vehiculeaza urmatoarele produse:

- Benzina CC;

- Gaze bogate in H2;

- Benzina usoara;

- Benzina grea;

- Gaze bogate in H2S.

Conform Anexei FCC – PT la Raportul de securitate al rafinariei Petrobrazi, cel mai pesimist

scenariu este explozia la coloana de fractionare 13T-C1, la spargerea acesteia, evacuandu-se rapid faza

gazoasa de benzina aflata sub presiune, situatie in care se formeaza un amestec exploziv intre vaporii de

hidrocarburi si aerul din zona. Evenimentul se poate produce numai la spargerea coloanei si in prezenta

unei surse de initiere a exploziei: scanteie sau sursa de foc.


- risc major datorat suflului exploziei (distrugerea structurilor), până la distanţa de 200 m, in

care intra si instalatia Policombustibili;



Concluzie:

O eventuală explozie la coloana 138T-C1, poate produce evenimente în lanţ grave, afectând

instalaţiile şi rezervoarele din vecinătatea instalaţiei FCC.

Probabilitatea unui asemenea scenariu este redusă fiind de ordinul 10-4, fiind puţin probabilă

spargerea coloanei de depentanizare care fiind un utilaj sub presiune este verificat periodic de către

ISCIR.

Evenimentul este puţin probabil, dar efectele acestuia sunt critice, riscul situându-se la nivel

mediu-redus.

4.5. Descrierea parametrilor tehnici si a echipamentului utilizat pentru siguranta instalatiilor Sistemele de reglare automatã (SRA) cât si sistemele de mãsurare prevãzute, realizeazã

mentinerea în limite admisibile a parametrilor tehnologici, determinând functionarea instalatiei la nivelul


145

prescris de operator.

Sistemele de reglare automatã includ sisteme de reglare la nivelul unui singur parametru

tehnologic (debit, nivel, temperatura, presiune) sau la nivelul mai multor parametri (reglare în

cascadã, echilibrarea pe pasi).

Elementele de automatizare apartin sistemului electronic unificat de 4÷20 mA c.c./DIGITAL.

Traductoarele electronice montate în platforma tehnologicã sunt de tip smart în constructie antiexplozivã

ExdII CT6, montate în apropierea punctelor de mãsurã. Robinetele de reglare sunt de tip pneumatic, cu

membrana, dimensionate si alese corespunzãtor conditiilor impuse de procesul tehnologic.

Succesiunea operatiilor tehnologice descrise în capitolul de descriere a procesului tehnologic

determinã ordinea de intrare în functiune a sistemului de reglare automatã, a sistemelor de blocare si

semnalizare si a sistemelor de mãsurare.

Elementele de automatizare descrise în specificatiile de proiect asigurã interventia directã a

operatorilor în conditii de maximã securitate. Pentru mãrirea gradului de operativitate pe platforma

instalatiei tehnologice fiecare sistem de reglare automatã a fost prevãzut cu indicatoare locale montate în

apropierea robinetelor.

Supapele de siguranţă sunt prezentate în tabelul urmator:


146

Nr.

crt

Simbol

supapă

Conditii de

operare Fluid vehiculat Conditii reglate

Presiune Temp. Presiune Temp.

1 SS0001 4,4 bar 400C

Rafinat ETBE vapori

5,9 bar

630C

Rafinat ETBE lichid 400C

Azot 90C

2 SS0001 4,4 bar 400C

n – butan – butene lichid

5,9 bar

400C

Azot agz 400C

H2O+ HC vapori 310C

3 SS0002 6 bar 330C GPL vapori 16 bar 1040C

4 SS0005 1 bar 150C Azot gaz

3,5 bar 160C

Apa 150C

5 SS0010 1,8 bar 380C

Benzina usoara vapori

3,5 bar

880C

Benzina usoara lichid 380C

Azot gaz 80C

6 SS0010 1,8 bar 380C Benzina usoara vapori

3,5bar 640C

Benzina usoara lichid 330C

7 SS0015

4,8 bar 380C Benzina usoara vapori

30bar

1940C

19,5 bar 3100C Fractie C3 vapori -

19,5 bar 380C Fractie C3 vapori 840C

8 SS0018 4,2 bar

360C

Hidrocarburi vapori 5,7bar 790C

Hidrocarburi lichid 360C

Azot lichid 90C

9 SS0018 4,2 bar 360C

Hidrocarburi amestec 5,7 bar 920C

Azot gaz 350C

10 SS0020 63,4 bar 1680C Hidrocarburi vapori 88,6 bar 1750C

11 SS0021 66,5 bar 340C Hidrocarburi lichid 1830C

12 SS0023 32,3 bar 2400C Apa vapori 35 bar 2500C

13 SS0025 A/B/C 64,4bar 266 0C Hidrocarburi 10 bar -

12,5 bar 200 0C Azot gaz 10 bar -

14 SS0028 59,2 bar 129 0C Hidrocarburi 88,6 bar 385 0C

15 SS0029 58,3 bar 184 0C Hidrocarburi lichid 88,6 bar 183 0C

16 SS0030 5,2 bar 51 0C Hidrocarburi vapori 10 bar 63/64/64 0C

17 SS0031 10,7 bar 187 0C Hidrocarburi vapori 18 bar 214 0C

18 SS0033 4,2 bar

38 0C

Hidrocarburi vapori 10 bar 124 0C

Hidrocarburi lichid 38 0C

Hidrocarburi vapori 128 0C


19 SS0035 4,3 bar

38 0C




20 SS0037 0,1 bar

101 0C

Hidrocarburi vapori 10 bar 248/44 0C

Hidrocarburi vapori 164/117 0C



21 SS0037 0,1 bar 101 0C Apa vapori 3,5 bar 176 0C

22 SS0038 32,3bar 240 0C Apa vapori 10 bar 250 0C

23 SS0042 20 bar 165 0C




147

Ca o măsură de limitare a efectelor potențialelor scurgeri de lichide inflamabile din echipamentele

de proces, in instalatie au fost prevazute robinete de izolare in caz de urgență (EIV – Emergency Isolation

Valves).

În conformitate cu proiectul instalatiei au fost prevazute 3 noi vane de izolare in caz. Interblocarea

pompelor relevante este activata atunci cand deschiderea vanei nu este completa (acțiunea asupra

pompelor începe atunci când supapa funcționează la de deschidere de 80% sau mai puțin), sau prin

activarea butonului de comanda de urgență (ESD) care operează închiderea robinetului. Robinetele sunt

specificate cu poziția de feedback continuu.

Pe lângă cele menționate anterior, există, de asemenea, o vana de izolare suplimentară instalată

pe iesirea vasului de reflux 155F0006 al coloanei de debutanizare, prevăzută pentru separarea si

depresurizarea vasului, care in fapt este, de asemenea, ca o vana de izolare de urgență, și prin urmare, a

fost definita ca atare, pentru ca îndeplineste toate criteriile de instalare.

Echipamentele pe care sunt prevazute robinetii de izolare de urgenta sunt:

� Vasul 155F0005 de alimentare a sectiei de reactie (aspiratia pompei 155G0004 A/B)

� Vasul 155F0004 de alimentare cu benzina usoara a sectiei de adsorbtie (aspiratia pompei

155G0003)

� Vasul 155F0002 de alimentare cu GPL a coloanei de spalare cu apa (aspiratia pompei

155G0002)

� Vasul de reflux 155F0006 al coloanei de debutanizare (aspiratia pompei 155G0006)

Nr.

crt

Simbol

supapă

Conditii de

operare Fluid vehiculat Conditii reglate

Presiune Temp. Presiune Temp.

24 SS0046 13,5 bar

38 0C





25 SS0046 13,5 bar 38 0C Hidrocarburi lichid 15 bar 38 0C

26 SS0047 15,2 bar 38 0C Hidrocarburi vapori 19,8 bar 63 0C

27 SS0045 18,9 bar 38 0C Hidrocarburi vapori 26,1 bar 77 0C

28 SS0050 12,6 bar 11 0C Apa vapori 15 bar 176 0C


148

CAP V. MĂSURI DE PROTECTIE SI DE INTERVENTIE PENTRU LIMITAREA

CONSECINTELOR UNUI ACCIDENT

5.1. Descrierea echipamentului pentru limitarea consecintelor accidentelor

Rafinăria Petrobrazi se conformează prevederilor Legii nr. 307/2006 privind apărarea împotriva

incendiilor şi are avizele necesare pentru instalaţiile, serviciile şi parcurile de rezervoare pentru prevenire

şi stingere a incendiilor, constând în principal din:

- mijloace de alarmare de protecţie civilă;

- mijloace de legătură;

- instalaţii de semnalizare şi avertizare incendii;

- reţea de hidranţi şi gospodării de apă;

- staţii centrale şi locale de spumă;

- stingătoare, prize şi furtunuri pentru abur P.S.I., perdele abur, tunuri fixe;

- instalaţii de stingere aferente rezervoarelor, rampelor CF;

- detectoare de gaze;

- tehnica de luptă, utilaje de transport şi materiale necesare intervenţiei în situaţii de urgenţă;

- mijloace de protecţie individuale ;

- sisteme de detectie si semnalizare.

In vederea minimizării riscului de incendiu, instalaţiile societăţii sunt prevăzute cu dotări şi mijloace

de intervenţii în conformitate cu P118-2/2013, P188-2?2013, Normativul de dotare MICh 1978, STAS

12260/1990 şi STAS 11976/1983.

Serviciul privat pentru situatii de urgenta SPSU Falck, asigura servicii de interventie in caz de

situatii de urgenta societatilor OMV Petrom – Rafinaria Petrobrazi, SCLPP Brazi (depozit de produse

petroliere din structura OMV Petrom) si CECC Brazi, astfel:

� Organizează şi conduce intervenţiile la stingerea incendiilor până la venirea fortelor ISU

Prahova;

� Participa cu forţele şi mijloacele din dotare în zonele afectate pentru limitarea şi înlăturarea

acestora cu:

- 2 autospeciale cu apă şi spumă,

- 2 autospeciale cu pulbere si spuma,

- 2 autotunuri de stins incendii,

- 1 autocisterna pentru transport substanţa stingătoare,

- 1 autospeciala de salvare

- 1 autoscara mecanică

- 1 ambulanţă

- substanţe de stingere:

a) spumanti sintetici cu eficienţă ridicată la stingere, de tip Filfoam 916, A836, Fomtec 3x6 ARC;

b) pulbere tip Centrimax ABC 40.

- utilajele de stingere sunt încadrate cu personal profesionist, conducători auto (care pot fi si

servanti pompieri), in total 107 persoane.

În afară de aceste mijloace mobile de stingere, Rafinaria Petrobrazi mai este dotată cu instalaţii

fixe centrale şi locale de stingere cu spumă aeromecanică, astfel:

– 5 instalaţii locale de stingere cu spumă aeromecanică,

– locurile de muncă din instalaţiile tehnologice sunt dotate cu mijloace de primă intervenţie, care

asigură protecţia la foc.

SPSU Falck acordă sprijinul şi participă cu mijloacele necesare pentru limitarea sau eliminarea

efectelor majore de poluare a factorilor de mediu, în cazul unor evenimente interne.

De asemenea SPSU Falck are în dotare şi o Staţie de Salvare.


149

5.1.1. Instalaţii de detectare, avertizare şi semnalizare

In categoria mijloacelor tehnice apartinand Sistemului de aparare impotriva incendiilor (SAAI) si

Sistemului de detectie gaze explozibile si toxice (SDGET) se incadreaza:

• Sisteme de detectie a amestecurilor de gaze explozibile, a hidrogenului sulfurat si a oxigenului;

• Sisteme de detectie a fumului, temperaturii si flacarii;

• Sisteme de semnalizare a pragului de atentionare L1 si a pragului de pericol L2 pentru gazele

explozibile, gazele toxice si oxygen;

• Sisteme de alarmare a fumului, temperaturii si flacarii;

• Sisteme de anuntare a unui incendiu sau a unei situatii periculoase care poate genera un

incendiu sau o explozie: butoane de actionare;

• Indicatoare optice si sonore ale echipamentelor de monitorizare si semnalizare;

• Comunicatia pe fibra optica intre centralele locale SAAI/SDGET si dispeceratul Falck si

Camera de Comanda Centralizata;

• Serverele de interfata intre SAAI/SDGET si dispeceratul Falck;

• Clientii de monitorizare (PC-uri pe care se monitorizeaza SAAI/SDGET).

Semnalizarea unui incendiu sau a unei avarii tehnice sau tehnologice se face prin:

A. Sistemul de avertizare cu declansatori manuali (butoane de avertizare)

B. Sisteme automate de detectie

C. Sistemul de telefonie interna: telefoane fixe racordate la centrala Rafinariei, telefoane mobile si

statii de emisie-receptie.

Instalatiile de proces, ariile de depozitare si utilitatile aferente: rampe de incarcare-descarcare,

statii de pompe tehnologice, statii electrice, cladiri cu diverse functiuni sunt monitorizate de trei sisteme de

detectie si avertizare. Fiecare sistem are in componenta declansatoare manuale (butoane de avertizare)

si/sau declansatoare automate (detectoare automate de fum, gaz, vapori de gaze explozive), elemente de

avertizare sonora (hupe) si centrale locale de detectie si avertizare. Aceste elemente de tip adresabil sunt

legate prin bucle de tip redundant din fibra optica la serverul de sistem.

Serverele de sistem (Siemens/Draeger sau Simtronic) comunica cu sistemul Falck si cu PC-ul

biroului On Line Analysers (OLA).

Comunicarea cu receptorii:

� Serverele Siemens/Draeger sau Simtronic comunica cu serverul Falck si de aici in panoul de

monitorizare.

� Serverele Siemens/Draeger sau Simtronics sunt conectate la PC-urile si ecranele de

monitorizare din dispeceratul Falck

� Serverele Simens/Draeger sunt legate la camera centrala de comanda (CCR).

In continuare sunt prezentate mijloacele de protectie si interventie prevazute prin proiectul

Instalatiei Policombustibili.

Protecţia contra incendiului

In general pentru protecţia contra incendiului vor fi prevãzute estacade de conducte pe care se

sprijinã elemente structurale care poartã sarcini majore, utilaje, vase, conducte de proces sau componente

ale sistemului de urgenţã (conducte pentru apã incendiu, linia de faclã, linia de aerisire în caz de urgenţã,

oprirea forţatã a instalaţiilor electrice sau comenzilor, alarme, trasee de ieşire, etc.) la 10 m de la sursele

de scurgere lichid inflamabil.

Distante de siguranta/Trasee de evacuare

Instalatia Policombustibili este situată astfel încât sa fie asigurate distantele de siguranta relevante

între aceasta instalatie și instalatiile invecinate. Răspândirea focului la alte instalații este prevenita prin

respectarea distanțelor legale in conformitate cu P118-99, art. 2.2.1 și tabelul 2.2.2.


150

Personalul instalatiei si terte persoane se pot evacua pe traseele prestabilite, conform procedurilor

din rafinarie. Traseele de evacuare sunt indicatein Planul general de aparare impotriva incendiilor. În

același mod, punctul de adunare este stabilit în conformitate cu normele în vigoare pentru rafinării.

În ceea ce privește noua substație electrică situată în apropierea instalatiei, au fost prevazute toate

masurile aplicabile pentru a asigura siguranța personalului și a altor persoane prezente în această clădire

și de evacuare a acestora în condiții de siguranță în timpul situațiilor de urgență.

Excluzand substatia electrica, instalatia Policombustibili este situata în aer liber. Locatia este

considerată adecvată pentru un proces ventilat. Nu există stație de compresoare (regenerarea

catalizatorului se face ex-situ), astfel încât nu este posibila nici o evacuare de gaze reziduale cu continut

de hidrocarburi.

Nu există alte clădiri localizate în interiorul instalatiei.

Iluminat de urgenta

Iluminatul de urgenta in instalatie este alimentat de la panoul electric cu functionare automata.

Corpurile pentru iluminatul de urgenta vor fi cu vapori de mercur si vor fi amp lasate astfel:

- In toate punctele critice de proces si in noile tablouri de comanda;

- La toate schimbarile de directie ale pantelor si pe noile structuri de acces;

- La fiecare sfarsit de scara si pasarela

- La locatiile noilor echipamente de protectie contra incendiului.

Echipa de interventie impotriva incendiului

Serviciul Privat de Urgenta Falck Firefighting Services este singurul serviciu de interventie in caz

de incendiu si este localizat in imediata vecinatate a instalatiei Policombustibili. Serviciul are in

componenta 96 de pompieri care lucreaza in 4 schimburi, cu operatori telefonici si 5 soferi. In dotare se

afla 6 autospeciale de interventie.

Timpul de interventie este de 4 min pentru personalul de aparare impotriva incendiilor de la remiza

PSI Petrochimie si 20 secunde pentru personalul remiza PSI Rafinarie. Accesul autospecialelor este

asigurat pe drumurile principale 2 si 3 si pe noile drumuri din partea de nord si partea de sud a instalatiei.

Dusuri de protectie

In instalatie nu este necesara manipularea produselor chimice, cu excepția adăugării unui agent

anti-polimerizare, care este injectat în benzină și motorina inainte sa fie trimise la depozitare.

Acesta este un serviciu intermitent, în sensul ca injecția chimică este necesara numai atunci când

produsele sunt trimise la depozitare. Pachetul va fi compus dintr-un skid complet de injectie, echipat cu

toate dotarile adecvate. In consecinta, o (1) stație de duș de protectie este prevazuta in instalatie.

Acesta este situata în apropierea vasului care conține agentul anti-polimerizare. În locație

respectiva, exista dispozitive adecvate pentru umectarea rapida a ochilor și a corpului, pentru utilizare

imediată in în cazul în care orice persoană ar fi expusă la substanțe toxice. Dusul de protectie este situat

la 15 m de skidul de injecție.

Detectarea incendiului

Cerinţele de bazã pentru sistemuil de detectare sunt detectarea timpurie a incendiului şi activarea

alarmelor si sistemelor de alarmare prin sistemul de alamã incendiu din instalaţie pentru a asigura

siguranţa angajaţilor prin asigurarea unei plecãri rapide şi în siguranţã şi reducerea avariilor obiectivelor şi

utilajelor lor.

In instalatie au fost prevazute un total de patru (4) detectoare de incendiu de tipul detector sensibil

la caldura. Criteriul de pozitionare folosit este de a avea un detector de incendiu concomitent cu fiecare

sistem de sprinklere instalat; în cazul în care sprinklerele sunt situate adiacent una față de cealaltă la nivel

structură unică, este prevazut un singur detector de incendiu.

Detectarea automatã a incendiului pentru utilajele de proces ce vehiculeazã substanţe inflamabile

peste temperatura de auto-aprindere va fi limitatã la clasa I şi clasa II a produselor petroliere (hidrocarburi

lichide inflamabile ce au punctul de distilare sub 55°C) va fi asigurata cu detectoare de flacara IR.


151

In instalatie nu există nici un echipament de proces care sa vehiculeze materiale inflamabile peste

temperatura lor de autoaprindere.

Noua substație electrică din partea de est a instalatiei este în conformitate cu reglementările în

vigoare si nu afectează siguranța personalului și a altor persoane prezente în aceste clădire. Pentru noua

substație electrica este prevăzut un sistem de detectare a incendiilor, al carui design este similar cu

design-ul stațiilor electrice existente în apropiere și include senzori suplimentari, alarma acustica și

conexiune locală la sistemul central, pentru a asigura siguranța personalului din instalatie si pentru a alerta

echipa de interventie.

Toate noile echipamente de stingere a incendiilor vor fi instalate având în vedere conexiunea

corespunzătoare și integrarea cu facilitățile existente, acolo unde este cazul.

Puncte manuale de apelare a alarmei

Butoanele de comanda manuale în caz de incendiu sunt disponibile în toatã rafinãria. Instalatia

este prevazuta cu 4 puncte manuale de apelare, care vor fi conectate la sistemul existent. Acestea sunt

situate in punctele cardinale ale instalatiei si sunt usor de accesat in caz de urgenta de pe traseele de

evacuare.

Sistemele de protecție necesită evaluarea operatorului și intervenția manuală pentru a limita

consecințele unui incident. Butoanele de comanda manuale vor fi proiectate astfel încât să poată fi

identificate în întuneric.

Robineti de izolare de urgenta

Echipamentele pe care sunt prevazute robinetii de izolare de urgenta sunt:

� Vasul 155F0005 de alimentare a sectiei de reactie (aspiratia pompei 155G0004 A/B)

� Vasul 155F0004 de alimentare cu benzina usoara a sectiei de adsorbtie (aspiratia pompei

155G0003)

� Vasul 155F0002 de alimentare cu GPL a coloanei de spalare cu apa (aspiratia pompei

155G0002)

� Vasul de reflux 155F0006 al coloanei de debutanizare (aspiratia pompei 155G0006)

Detectare gaze

Funcţiile ce vor fi realizate de sistemul de detectare a gazelor sunt detectarea concentraţiilor

gazelor inflamabile (de ex. hidrocarburi) şi a concentraţiilor gazelor toxice (de ex. H2S) si activarea

alarmelor si sistemelor de semnalizare în DCS (panoul de comandã si sistem) din instalatie, precum si în

centrul de incendii.

� Detectare gaze toxice

Având în vedere proiectul noii instalatii Policombustibili, nu există nici o creștere a nivelului de risc

asociat potențialului de eliberare gaze toxice (H2S), deoarece nu sunt prezente gaze toxice în interiorul

instalației (nu se aplica la alte gaze toxice decât H2S). În consecință, detectoarele de gaze toxice nu au

fost luate în considerare și identificate pentru echipamentele noii instalatii.

� Detectare gaze inflamabile

Detectoarele de gaze vor fi montate pentru a monitoriza zonele din instalatie unde gazele

inflamabile (hidrocarburi) pot scãpa şi/sau acumula. In instalatie nu este prezent hidrogenul.

Urmatoarele criterii au fost luate in considerare:

1. Pentru a permite o mai mare fiabilitate de intervenție, luând în considerare posibilele direcții de

vânt diferite, numărul minim de detectoare de hidrocarburi care monitorizeaza un echipament unic, o

locatie sau un grup de echipamente trebuie să fie două, cu fir, pe circuite separate. Acest lucru poate

permite, de asemenea pentru esecul sau defectarea unui singur detector. În special, acest lucru este

aplicat pentru fiecare pereche de pompe care vehiculeaza GPL și/sau hidrocarburi ușoare.

2. Un (1) detector de hidrocarburi lângă structurile de sprijin ale echipamentelor care vehiculeaza

GPL și/sau hidrocarburi usoare și un (1) detector de hidrocarburi pentru fiecare punct de intrare la fiecare

nivel al structurii.


152

3. Un (1) detector in interiorul bazinelor subterane (de ex. bazinul sistemului de scurgere inchis),

unde se pot acumula hidrocarburi.

In concordanta cu aceste criterii au fost identificate in total 26 detectoare de gaze inflamabile.

Detectoarele vor avea un interval de măsurare de la 0% - 100% din limita inferioară de explozie

(LEL) a gazului inflamabil în cauză. Detectoarele vor da o pre-alarmă în camera de control la 15% LIE, iar

la 25% LIE vor declansa o alarmă în camera de control, zona de amplasare a instalatiei și la Serviciul de

urgenta.

Detectoarele de gaze vor fi montate luând în consideraţie densitatea relativã a gazului (aer = 1) în

condiţii relevante (temperatura unui gaz dupã emisie poate fi semnificativ diferitã de condiţiile normale de

proces. Principalele criterii sunt

� Detectoarele de gaze pentru gaze mai uşoare decât aerul (< 0.8) vor fi montate peste punctele

de emisie (aprox. 1 metru deasupra sursei de scurgere hidrocarburi);

� Detectoarele de gaze pentru gaze mai grele decât aerul (> 1.2) vor fi montate sub punctele de

emisie şi în zone joase, unde gazele se pot acumula (de.ex. gropi);

� Daca posibila emisie de gaze este fãcutã din gaze cu densitate neutrã, detectoarele de gaze

vor fi montate atât aproape de sol, cât şi deasupra punctelor de emisie (aprox. 1 metru deasupra) .

Alarme vizuale şi acustice

Sunt prevăzute patru (4) stații de alarmare alarma acustica si vizuala (lumini rotative) și palnii

acustice pentru o alertare promptă a personalului în caz de detectare a gazelor și a incendiilor. Stațiile de

alarmă vizuale sunt cerute pentru avertizarea prezentei gazelor combustibile.

Statiile combinate astfel sunt instalate în puncte strategice ale instalatiei (câte unul pe fiecare parte

a instalatiei), și anume, în coroborare cu principalele pachete de conducte de la părțile opuse ale instalatiei

(vest și est) și aliniată cu zonele de acces si întreținere din lateralele nord-sud ale instalatiei. Această

configurație este considerată suficientă pentru a acoperi întreaga suprafață a instalatiei pentru detectarea

gazelor si protecția contra incendiilor.

Alarmele acustice sunt furnizate pe baza configurației prezente de rafinărie: ton dublu, unul distinct

pentru gaze inflamabile și unul distinct pentru detectarea incendiilor.

Este prevazuta o sirenă de ton ridicat pentru alarma de evacuare a personalului, configurata în

acord cu modelele actuale din rafinarie.

5.1.2. Instalaţii si dotari de stingere a incendiilor

Dotarea Platformei tehnologice Petrobrazi cu sisteme, instalatii si dispozitive de stingere s-a facut

prin proiecte avand la baza prevederile din normativele legale in vigoare si constau in:

- Gospodarii de apa incendiu (statii de pompe apa, rezervoare de apa);

- Retele exterioare de distributie apa incendiu;

- Instalatii fixe de stingere in platformele tehnologice;

- Statii de preparare a spumei aeromecnice;

- Statii locale de preparare a spumei chimice nefunctionale si nescoase din uz;

- Instalatii fixe si semifixe de stingere cu spuma sau abur si de racire cu apa la parcurile de

rezervoare, la unele vase, la cuptoare, coloane si reactoare din instalatiile de proces, cat si la rampele

auto si CF;

- Instalatii mobile de stingere (linii mobile formate din furtunuri si ajutaje de refulare, legate la

hidranti, la masinile de lupta sau la colectoare alimentate din statiile de producere a agentului de stingere);

- Dotare cu stingatoare de incendiu (portabile sau transportabile), tunuri portabile/transportabile

si alte dispozitive mobile.

lnstalaţii de aparare impotriva incendiilor în platforma instalatiei Policombustibili

Inelul de apa de incendiu

Alimentarea cu apa pentru stingerea incendiilor este asigurata dinreteaua de apa de incendiu existenta la drumurile principale (drum 2 si 3). De asemena, in cadrul proiectului au fost prevazute doua noi conducte de apa de incendiu de 12”, la drumul din partea de nord si drumul din partea de sud a instalatiei,


153

care vor fi conectate la conducta principala existenta la drumurile 2 si 3. Presiunea normala de operare a inelului de apa de incendiu este de 3 barg in cazul in care pompele

PSI-DRB sau extensia de retea PSI vor fi pornite, va creste presiunea la 13 barg in inelul principal. Rezerva disponibila de apa de incendiu este de 14.500 mc.

Platforma instalatiei este impartita in 5 zone cu risc de incendiu: � Zona de incendiu A – sectia debutanizare, sud-vest de pachetul principal de conducte,

cuprinzand circuitul coloanei de debutanizare, structura A si grupul de pompe pentru refluxul coloanei � Zona de incendiu B – sectia adsorbere, sud-central de principalul pachet de conducte,

cuprinzand toate adsorberele, vasul de regenerant si pompa de regenerant � Zona de incendiu C – sud-est de principalul pachet de conducte, cuprinzand structura B si

grupul de pompe de GPL, benzina usoara si apa demineralizata � Zona de incendiu D - sectia separare, nord-est de pachetul principal de conducte, cuprinzand

circuitul coloanei de separare, structura C si grupul de pompe care deserveste coloana � Zona de incendiu E – sectia reactie, nord-centru de principalul pachet de conducte, cuprinzand

intreaga structura a reactoarelor, pompele de reciclu si sistemul de scurgere inchis Pentru vasele de GPL s-au prevazut sisteme dedicate de sprinklere. Cerinta de apa pentru functionarea sprinklerelor corelata cu ariile de impact mai sus mentionate sunt:

Zona de incendiu Cerinta de apa de incendiu pentru sprinklere (mc/h)

Cerinta de apa de incendiu totala (mc/h)

A 62 302 B 31 151 C 96 336 D 67 427 E - 240

Hidranti Amplasarea noilor hidranti prevazuti prin proiect este urmatoarea: - H1, H2, H3 - de-a lungul noului drum din partea de nord a instalatiei, din care unul dedicat noii

substatii electrice (H3); - H4 - de-a lungul drumului 2 din partea de est a instalatiei; - H5 si H6 - de-a lungul noului drum din partea de sud a instalatiei; - H7 si H8 - de-a lungul drumului 3 din partea de vest a instalatiei. In ansamblu, distanța dintre hidranții de pe perimetrul principal al instalatiei nu este mai mare de 40

de metri; excepțiile sunt admise pentru a lasa spațiu liber de acces in zonele de întreținere. In acest fel, perimetrul instalatiei este acoperit în așa fel încât toate pozițiile de operare pot fi atinse cu ajutorul furtunurilor standard.

Sisteme fixe de protectie la incendiu Tunurile de apa sunt prevazute pentru racirea echipamentelor identificate cu risc de incendiu, astfel: - T1 si T2 - de-a lungul noului drum din partea de nord a instalatiei, protejand structura

reactoarelor, coloana de debutanizare si schimbatoarele de caldura de pe structura C; - T5, T6 si T7- de-a lungul noului drum din partea de sud a instalatiei, protejand structura

adsorberelor, vasul de alimentare cu benzina usoara, vasul de refgenerant, pompa de regenerant si sistemul coloanei de debutanizare;

- T8 si T9 - pe drumul 3, pentru a raci sistemul coloanei de debutanizare, structura A si grupul de pompe care deserveste coloana, respectiv structura reactoarelor;

- T4 - situat spre coltul de SE, asigurand protectie suplimentara grupului de pompe de alimentare a sectiilor de spalare su apa si adsorbtie, structurii B si limita de est a bateriei;

- T3 - in partea de NE a pachetului principal de conducte, pentru protectia structurii C si grupului de pompe III.

Tunurile de apa trebuie sa aiba o capacitate minima de 120 mc/h. Instalatii fixe de racire cu apa actionate cu robinete deluge:

- Vas 155F0005 (capacitate 16,8 m3 ) si vasul alaturat 155F0008 (capacitate 2,0 m3);

- Vas 155F0006 (capacitate 8,9 m3) si vasul alaturat 155F0007 (capacitate 0,7 m3);

- Vas 155F0010 (capacitate 7,1 m3 );

- Vas 155F0004 (capacitate 16,8 m3) si vasul alaturat 155F0002 (capacitate 11,6 m3);

Robinete de izolare in caz de urgenta (EIV) prevazute pentru:


154

- Vas 155F0005 vas alimentare (aspiratia pompelor 155G0004 A/B);

- Vas 155F0004 vas alimentare benzina usoara (aspiratia pompei 155G0003)

- Vas 155F0002 vas alimentare GPL (aspiratia pompei 155G0002);

- Vas 155F0006 vas reflux debutanizare (aspiratia pompei 155G0006).

Mijloace de prima interventie: 3 buc. P6 (in cladire) si 8 buc. P50 (in instalatie).

Interventia in caz de incendiu se va realiza si cu furtune si tevi simple de refulare cuplate la

hidrantii supraterani instalati pe retaua de apa incendiu

Stingatoare de incendiu

Prin proiect s-au prevazut 7 stingatoare portabile (manuale) pozitionate la 20 m distanta unul de

altul, de-a lungul main rack si la structurile reactoarelor si adsorberelor. In concordanta cu standardele

rafinariei, stingatoarele sunt cu dioxid de carbon, folosite in incendiile electrice de clasa B si C, si cu pulbere

chimica pentru incendiile de clasa ABC.

De asemenea, inca 2 stingatoare mobile sunt pozitionate in partea opusa a main rack.

5.1.3. Măsuri prevăzute contra propagării incendiilor

Măsurile cu caracter general care urmează a fi luate după caz pentru prevenirea şi combaterea

propagării incendiilor, înainte de începerea lucrului cu foc, în funcţie de gradul de periculozitate privind

generarea unei explozii sau a unui incendiu sunt următoarele:

- prevederea pierderilor de apă sau abur;

- construirea de ziduri, diguri, paravane, de protecţie provizorii;

- golirea, aburirea, curăţirea, spălarea cu apă sau cu gaz inert a aparatelor,

recipientelor, maşinilor, conductelor, de produsele petroliere conţinute;

- izolarea prin închiderea robinetelor de secţionare şi blindarea aparatelor,

recipientelor, maşinilor conductelor la care se va lucra cu foc;

- demontarea aparatelor, recipientelor, maşinilor, conductelor în scopul reparaţiei lor la

atelierele sau în locuri stabilite pentru lucrul cu foc;

- curăţirea canalelor de conducte din căminele învecinate locului unde se va lucra cu foc, de

produsele petroliere conţinute;

- acoperirea cu nisip umezit cu apă a locului contaminat cu produse combustibile, a gurilor de

canalizare;

- analizarea şi efectuarea probei de gaze cu foc a gazelor rezultate din interiorul aparatelor,

recipientelor, sălilor de maşini în care se va lucra cu foc.

Canalele de conducte şi căminele robinetelor de secţionare vor fi curăţate şi spălate cu apă de

scurgerile produselor petroliere, imediat după apariţia acestor scurgeri, luându-se măsuri de remediere a

cauzelor care au provocat scurgerile de produse.

Pardoselile sălilor de maşini sau ale încăperilor industriale în care sunt montate aparate, recipiente

vor fi curăţate şi spălate cu apă de scurgerile de produse petroliere provenite din corpul pompelor, aparate

şi conducte.

Maşinile, aparatele, conductele din sălile de maşini, sau alte încăperi industriale vor fi curăţate de

produse scurse pe ele prin ştergerea cu bumbac curat sau îmbibat cu petrol în cazul când prin curăţirea

de petrol nu este posibilă generarea unui incendiu.

Este interzisă spălarea pardoselilor din încăperile industriale ale maşinilor, aparatelor, conductelor,

echipamentului corporal, cu gazolină, benzină, sau alte produse volatile uşor inflamabile pe întreg teritoriul

rafinăriei.

Este interzisă păstrarea în sala maşinilor a gazolinei, benzinei sau altor produse

combustibile.

Este interzisă scurgerea pe pardoseală a produselor din maşinile şi pompele ce se demontează

pentru revizie şi reparaţii.

Conductele pentru degazare vor fi dirijate în afara sălii de pompe, în conductele de faclă.

Conductele de produse lichide inflamabile vor fi dirijate la pâlniile legate la un colector care

deversează în canalizarea instalaţiei.


155

Canalizarea fiecărei instalaţii tehnologice se leagă cu canalizarea centrală, prin închidere

hidraulică, a cărei funcţionare trebuie să fie sigură şi uşor accesibilă în vederea curăţirii.

Fiecare derivaţie de canalizare trebuie să aibă o pantă suficientă pentru asigurarea vitezei de

autocurăţire în toate punctele

La punerea în funcţiune şi în producţie a instalaţiei se vor respecta instrucţiunile de operare ale

instalaţiei acordându-se o grijă deosebită următoarelor:

- verificarea, probarea şi reglarea supapelor de siguranţă şi a manometrelor;

- verificarea şi probarea conductelor şi armăturilor inclusiv a robinetelor;

- verificarea închiderii robinetelor de la golirea rapidă sau spre rezervoarele

- speciale în acest scop, cu ocazia stabilirii liniilor tehnologice;

- scoaterea tuturor blindelor care nu sunt necesare pentru exploatarea instalaţiei, făcându-se

înregistrarea în jurnalul de serviciu;

- scurgerea apei din aparate la canalizare, controlul funcţionării închiderilor hidraulice de pe

canalizare şi închiderea cu capac a căminelor

- admiterea cu precauţie a aburului în aparate, după prealabila scurgere a condensului

având în vedere că introducerea sau acumulările de apă în diferite puncte din instalaţie sunt deosebit de

periculoase putând da naştere la explozii şi incendii (prin evaporarea bruscă a apei, volumul creşte la

1800 ori la 100°C şi la presiune atmosferică);

- respectarea instrucţiunilor de pornire ca şi a celor de menţinere a regimului normal

tehnologic, pentru prevenirea unor manevre greşite care ar putea genera explozii sau incendii.

În cazul unor avarii mecanice (spargeri de garnituri, pompe, conducte, etc.) se va recurge la

oprirea forţată în primul rând la părţile defectate şi în ultimă instanţă la oprirea instalaţiei conform

instrucţiunilor de operare.

Este interzisă suflarea conductelor cu produse calde dacă temperatura acestora nu este cu cel

puţin 20°C mai mică decât punctul de inflamabilitate al produsului respectiv,in caz contrar se poate

produce autoaprinderea produsului cald.

Pentru prevenirea incendiilor personalul repartizat pe sectoare are următoarele sarcini:

- lăzile cu nisip să fie pline

- furtunele de incendiu să aibă pusca izolată cu holender de legătură

- prizele de abur să fie vopsite în roşu şi să aibă etichete indicatoare

- extinctoarele trebuie să stea în suportul respectiv şi să fie prevăzute cu cui pentru desfundarea

orificiului şi sigiliu la butelia de CO2.

- fiecare ventil incendiu trebuie să aibă roata pentru deschis sau închis şi să fie vopsit în roşu.

- se etanşează utilajul pentru a nu curge produse petroliere ce pot produce incendiu.

- se face curăţenie exemplară în sectoarele respective eliminând materialele lemnoase şi

inflamabile

Se interzic următoarele:

- este interzisă spălarea utilajelor cu benzină;

- este interzisă spălarea hainelor în benzină, uscarea lor lângă utilajele ce au temperaturi

ridicate;

- este interzisă spălarea bumbacului şi uscarea lui pe utilaje fierbinţi.

- este interzisă folosirea cârligelor nealamite pentru ventilele;

- este interzis a se folosi materialele de incendiu în alte scopuri;

- este interzis ca la prizele şi perdelele de incendiu să se închidă ventilul de siguranţă care este

sus, lăsându-se închis numai ventilul destinat pentru manevra în caz de incendiu;

- este interzis a se deplasa extinctoarele de incendiu din locurile fixate şi a li se sparge

membrana de siguranţă;

- este interzisă folosirea sculelor care produc scântei la lucrări de întreţinere şi reparaţii în

încăperi şi locuri cu pericol de explozie şi incendiu;

- se evită scurgerile de produse petroliere la armaturile aparatajului tehnologic pe platforma

instalaţiei;

- scurgerea produselor fierbinţi la canal se face numai sub perna de abur.


156

În caz de incendiu, echipa de stins incendiul din schimb va interveni cu mijloace din dotarea

pentru prima intervenţie şi va anunţa Serviciul privat pentru situatii de urgenta. Şeful echipei de stins

incendiul, care este şeful de schimb, va aplica prevederile din cartea tehnică a instalaţiei pentru avaria

care a provocat incendiul, după care va izola punctul avariat sau va opri pentru a se executa reparaţiile

necesare

Reguli de aparare impotriva incendiilor pe timp de iarnă

Aburul de încălzire contra îngheţului trebuie să fie asigurat tot timpul iernii în toate punctele

deservite. Elementele instalaţiilor de apă ca: gura de apă, claviatura care conţine apă, care sunt expuse

îngheţului în timpul iernii şi care nu sunt prevăzute cu dispozitive fixe de încălzire cu abur sau apă caldă,

vor fi protejate împotriva îngheţului prin izolare cu vată şi tablă.

Conductele de apă care sunt scoase din funcţiune în timp de iarnă, vor fi golite complet de

apă sau se va asigura circulaţia continuă a apei prin ele

Toate aparatele, pompele, conductele din instalaţiile tehnologice oprite, care conţin apă sau

produse petroliere congelabile sau care pot pătrunde aceste lichide vor fi desfăcute la flanşe sau capace

pentru golirea lor completă de produsele petroliere congelabile conţinute.

Conductele prin care se transporta produse petroliere vâscoase sau congelabile care nu pot fi

golite prin suflare cu aer şi vor fi scoase din funcţiune mai mult timp, se vor umple cu un produs cu

temperatura scăzuta ca: petrol, motorină asfaltoasă.

Se va lăsa să meargă puţin abur la toate conductele de scurgere a condensatului din

conductele de abur, prizele de abur pentru incendiu expuse îngheţului, caloriferele căminelor, conductele

de încălzire cu abur, însoţitoarele conductelor prin care se transportă produse vâscoase sau congelabile,

controlându-se în permanentă acest lucru.

Drumurile, platformele, scările etc. vor fi curăţate de zăpadă, imediat după căderea ei, pentru ca

circulaţia şi activitatea curentă de producţie să nu fie întreruptă sau îngreunată de depunerile de zăpadă

sau formării de gheaţă

5.2. Organizarea alertei si a interventiei

Pentru o urgenţă internă se va anunţa SPSU al societăţii şi unitatea de pompieri militari, folosind

mijloacele de semnalizare şi alarmare de care dispune instalaţia.

Toate mijloacele de semnalare a instalaţiilor din societate vor fi riguros verificate de echipele de

revizie pe baza unui plan aprobat şi conform instrucţiunilor de exploatare, pentru a li se asigura a stare

bună de funcţionare.

Înştiinţarea, avertizarea, prealarmarea şi alarmarea se realizează în scopul evitării surprinderii şi a

luării măsurilor de adăpostire a populaţiei, protecţia bunurilor materiale, precum şi pentru limitarea

efectelor dezastrelor, atacurilor din aer şi ale acţiunilor militare.

Înştiinţarea reprezintă activitatea de transmitere a informaţiilor autorizate despre iminenţa

producerii sau producerea dezastrelor şi/sau a conflictelor armate către autorităţile administraţiei publice

centrale locale, după caz, şi cuprinde:

• înştiinţarea despre iminenţa producerii sau producerea unor dezastre;

• înştiinţarea despre pericolul atacului din aer;

• înştiinţarea despre utilizarea mijloacelor chimice, biologice, nucleare, radiologice, convenţionale

şi neconvenţionale.

Alarmarea populaţiei reprezintă activitatea de transmitere a mesajelor despre iminenţa producerii

unor dezastre sau a unui atac aerian şi se realizează de către autorităţile administraţiei publice centrale

sau locale, după caz, prin mijloacele de alarmare prevăzute la art. 26 din HG 1259/2006, pe baza

inştiinţării de la structurile abilitate.

Alarmarea trebuie să fie oportună, autentică, stabilă şi să asigure în bune condiţii prevenirea

populaţiei.


157

In vederea actionarii cu promptitudine de catre Serviciul Privat pentru Situaţii de Urgenta al

rafinariei si formatiei militare de pompieri in vederea localizarii si stingerii incendiilor, personalul de

exploatare din fiecare loc de munca trebuie sa respecte urmatoarele masuri:

� Personalul fiecarui loc de munca trebuie sa fie instruit pentru a cunoaste mijloacele de

semnalizare si alarmare in caz de accident major, care dispun.

� La centralele telefonice si la fiecare post telefonic se vor afisa afisa vizibil plancarde si

afise cu numerele de telefon ale Serviciului privat pentru situatii de urgenta si ale unitatii de pompieri

militare. Pentru orice inceput de incendiu, in prima urgenta se va anunta Serviciul privat pentru situatii de

urgenta a intreprinderii si unitatea de pompieri militari, care au in supraveghere obiectivele respective

folosind mijloacele de semnalizare si alarmare (avertizor acustic sau optic, sirena .telefon,clopot, toaca,

curier, atc) apartinand obiectivului respectiv.

� Concomitent cu alarma locala se va anunta si centrala telefonica a unitatii prin postul de

telefon cel mai apropiat pentru ca incendiul sa fie semnalat conducerii in scopul luarii celor mai urgente

masuri.

� Toate mijloacele de semnalizare a incendiilor din unitate vor fi riguros verificate de echipele de

revizie pe baza unui plan aprobat si conform instructiunilor lor de exploatare, pentru a li se asigura o buna

stare de functionare.

� Numarul de telefon la care se poate anunta Serviciul Privat pentru Situaţii de Urgenţă FALK al

rafinariei este 31003; 31222; 31223.

Proceduri comportamentale aplicabile

Acţiunile de interventie sunt definite pe tipuri de scenarii, astfel:

A. Eliberare de substanţe toxice

Este introdus semnalul de alarmă la nivelul întregii platforme.

Este convocata ,,Celula pentru situaţii de urgenţă” din Punctul de lucru Petrobrazi, care conduce

acţiunile de intervenţie.

Se dispune evacuarea salariaţilor Petrobrazi si contractori (subcontractori) care nu sunt implicaţi

în acţiunile de intervenţie.

Primele formaţiuni de intervenţie sunt echipele tehnologice de specialitate din instalaţii, care,

folosind echipamentul specific de protecţie individuală (complete de protecţie nr. 2, aparate izolante),

acţionează pentru reducerea şi eliminarea emisiilor de substanţe toxice.

În sprijinul acestora sosesc utilajele mobile ale Serviciului Privat pentru Situaţii de Urgenţă (SPSU)

Falck, în vederea limitării răspândirii dispersiei toxice prin crearea de perdele de apă şi începerea

decontaminării.

Echipele de salvatori ale SPSU FALK intră în acţiune în sprijinul echipelor proprii ale instalaţiilor, în

vederea salvării personalului surprins în zona contaminată.

Subunităţi ale firmei de paza limitează şi interzic accesul în zona pentru personalul şi utilajele

neparticipante la intervenţie.

Alarmate de dispeceratul SPSU Falck, Centrul medical al PETROMED (personalul medical de

specialitate si o autosalvare) şi formaţiunile sanitare, instalează punctele de adunare intoxicaţi sau răniţi

şi acordă primul ajutor acestora, trierea şi transportul lor la spital, solicitând după caz sprijin de la centrul

de ambulanţă Prahova.

Echipele de cercetare Nuclear Biologic si Chimic (NBC) desfăşoară activităţi specifice şi de

asemenea marchează zona contaminată. Semnalizează şi informează asupra eventualilor salariaţi

surprinşi pe urma norului ce au nevoie de sprijin şi asistenţă medicală.

Echipele de salvatori ai SPSU Falck actionează pentru recuperarea salariaţilor indicaţi de

echipele de cercetare.

În zona contaminată după oprirea emisiei de substanţe toxice, intră în acţiune formaţiunile de

decontaminare de la nivelul Rafinariei cu mijloace şi utilaje specifice (vidanje, dispozitive de stropire şi

spălare, neutralizare).


158

Sunt solicitate echipele de intervenţie mecanică.

Încetarea alarmei se face în momentul în care concentraţiile noxelor revin sub limita maximă

admisă.

Sunt luate măsuri pe termen lung în vederea repunerii în funcţiune a instalaţiilor afectate şi

reabilitarea factorilor de mediu.

B. Incendii

Este alarmat Dispeceratul Serviciului Privat pentru Situaţii de Urgenţă (SPSU) Falck,

menţionându-se locul (instalaţia), numele persoanei care face anunţul şi funcţia, date referitoare la

incendiul declanşat ( utilajul avariat, produsul deversat, eventual cauza producerii incidentului).

Este convocata ,,Celula pentru situaţii de urgenţă” din Rafinaria Petrobrazi, care conduce acţiunile

de intervenţie.

Echipele de intervenţie tehnologică iau măsurile specifice conform Regulamentului de funcţionare,

în vederea opririi alimentării cu produs a utilajelor avariate sau a coloanelor, golirea rapidă a acestora,

golirea în linia de faclă, intrarea în recirculare a instalaţiei, etc.

Sunt puse în funcţiune instalaţiile proprii de stingere (perdele de abur, instalaţii de stingere cu gaz

inert, instalaţii de stingere cu spumă aeromecanică, instalaţii de stropire).

Se intervine cu mijloacele de primă intervenţie din dotare (de pe locul de muncă).

La sosirea utilajelor mobile ale Serviciului privat pentru Situaţii de Urgenţă Falck, aceştia preiau

comanda stingerii prin intervenţia conform ipotezelor de stingere pe fiecare instalaţie.

Subunităţi ale firmei de pază limitează şi interzic accesul în zonă pentru personalul şi utilajele


Se dispune evacuarea salariaţilor care nu sunt implicaţi în acţiunile de intervenţie.

Echipele de salvatori intervin pentru salvarea eventualilor răniţi sau accidentaţi, transportându-i la

punctul de adunare răniţi.


specialitate şi o autosalvare) şi formaţiunile sanitare, instalează punctele de adunare răniţi şi acordă

primul ajutor acestora, trierea şi transportul lor la spital, solicitând după caz sprijin de la centrul de

ambulanţă Prahova.

După lichidarea incendiului se continuă răcirea tuturor utilajelor din focar sau împrejurimi, sunt lăsate

în punctele vulnerabile autospeciale AII în supraveghere până când sunt îndepărtate toate sursele potenţiale

de reizbucnire a incendiului, se analizează cauzele izbucnirii incendiului.

Sunt solicitate echipele de intervenţie mecanică.



C.Explozii

Este alarmat Dispeceratul Serviciului Privat pentru Situaţii de Urgenţă (SPSU) Falck

menţionându-se locul (instalaţia), numele persoanei care face anunţul şi funcţia, date referitoare la locul

producerii exploziei (utilajul avariat, produsul deversat, eventual cauza producerii exploziei).

Este convocată ,,Celula pentru situaţii de urgenţă” din Rafinaria Petrobrazi care conduce acţiunile

de intervenţie.

Se dispune evacuarea salariaţilor care nu sunt implicaţi în acţiunile de intervenţie.

Echipele de intervenţie tehnologică iau măsurile specifice conform Regulamentului de funcţionare,

în vederea opririi alimentarii cu produs a utilajelor avariate sau a coloanelor, golirea rapidă a acestora,

golirea în linia de faclă, intrarea în recirculare a instalaţiei, etc.

Echipajele mobile ale Serviciului de pompieri civili, sosite la locul exploziei iau primele măsuri de

protecţie (perdele de apă, răcirea utilajelor din zona afectată, salvarea eventualilor răniţi sau accidentaţi,

transportul la punctul de adunare răniţi, menţinerea în limite reduse a eventualelor focare unde s-au

declanşat incendii, etc.).


159

Se solicită sprijin Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă, în oameni şi utilaje în vederea

asigurării zonei şi desfăşurării activităţilor de descarcerare şi deblocare salvare, împreună cu formaţiunile

proprii de intervenţie mecanică.

Subunităţi ale firmei de paza limitează şi interzic accesul în zonă pentru personalul şi utilajele



specialitate şi cele două autosalvări) şi formaţiunile sanitare, instalează punctele de adunare răniţi şi

acordă primul ajutor acestora, trierea şi transportul lor la spital, solicitând după caz sprijin de la centrul de

ambulanţă Prahova.

Se continuă răcirea utilajelor din zona afectată şi se asigură supravegherea întregii zone cu

autospeciale AII.




160

SCHEMA DE ANUNTARE A SITUATIILOR DE URGENTA

Orice persoana martora a incidentului- angajat Petrom sau contractor

Seful sectorului/sectiei unde s-a produs incidentul

Superiorul persoanei accidentate sau Seful locului de munca

LSM (Leading shift master production – maistru la schimb)

Punct unic: APEL DE URGENTA: Dispecerat Falck

Standby HSEQ

Standby Productie / Logistica

Centrul medical (numai pentru incidentele de

Director HSEQ

Standby Mentenanta

Authorities Comunitati

vecine

Director Mentenanta

Director Productie/ Logistica

SECURITAS

Director Rafinarie


161

5.3. Descrierea resurselor mobilizabile, interne sau externe

Resursele umane şi materiale mobilizate din interior şi/sau exterior sunt:

� Din societate:

− personalul de la locul de muncă unde se derulează evenimentul care a condus la poluare

accidentală majoră;

− Serviciul Privat pentru Situatii de Urgenta (120 de pompieri industriali, ambulante);

− mijloacele de primă intervenţie existente la locul de muncă unde are loc poluarea accidentală

(instalaţii de abur, instalaţii de răcire/stropire cu apă, instalaţiile pentru spumă, hidranţi, tunuri fixe, etc.);

− pompele de rezervă apă industrială, pentru suplimentarea cantităţii de apă;

− pompele care deservesc casa pompe incendiu (în vederea creşterii presiunii în inelul de apă

incendiu) ;

− mijloace de intervenţie (autospeciale, tunuri mobile, motopompe – utilizate în afara zonei

incendiate);

− mijloace auto (stivuitor, camion, cisternă, excavator, etc.)

− substanţe de stingere aflate în remizele repartizare pe amplasament.

� Din afara societăţii :

− pompierii militari cu mijloacele auto din dotare;

− forţe de intervenţie ale armatei (jandarmii);

− societatea de pază şi protecţie;

− mijloce auto care pot transporta apă potabilă, industrială în zonă ;

− autospeciale de la alte unitati comerciale din zona.

5.4. Rezumatul elementelor descrise la punctele 5.1, 5.2, 5.3

Rafinăria Petrobrazi se conformează prevederilor Legii nr. 307/2006 privind apărarea împotriva

incendiilor şi are avizele necesare pentru instalaţiile, serviciile şi parcurile de rezervoare pentru prevenire

şi stingere a incendiilor.

Pentru o urgenţă internă se va anunţa SPSU al societăţii şi unitatea de pompieri militari, folosind

mijloacele de semnalizare şi alarmare de care dispune instalaţia.

Toate mijloacele de semnalare a instalaţiilor din societate vor fi riguros verificate de echipele de

revizie pe baza unui plan aprobat şi conform instrucţiunilor de exploatare, pentru a li se asigura a stare

bună de funcţionare.

Toate mijloacele de semnalizare din societate vor fi riguros verificate de echipele de echipele de

revizie pe baza unui plan aprobat şi conform instrucţiunilor de exploatare, pentru a li se asigura o bună

stare de funcţionare.

Toate instalaţiile de stingere a incendiilor vor fi întreţinute în stare de funcţionare, asigurându-se

permanent debitele şi presiunile necesare pentru stingere, precum şi dotarea corespunzătoare cu

accesorii de intervenţie în caz de incendiu.

Înştiinţarea, avertizarea, prealarmarea şi alarmarea se realizează în scopul evitării surprinderii şi a

luării măsurilor de adăpostire a populaţiei, protecţia bunurilor materiale, precum şi pentru limitarea

efectelor dezastrelor, atacurilor din aer şi ale acţiunilor militare.

OMV PETROM - Punct de Lucru PETROBRAZI are întocmit şi aprobat Planul de urgenţă internă,

elaborat în scopul planificării măsurilor specifice pentru reducerea riscului asupra sănătăţii angajaţilor,

calităţii factorilor de mediu şi integrităţii bunurilor materiale, în caz de evenimente în care sunt implicate

substanţe periculoase, produse pe amplasamentul PETROBRAZI.

Planul stabileste modalitatea de notificare, informare si alarmare in situatii de urgenta (alarma

chimica si de radiatii, alarma la calamitati naturale si catastrofe, incetarea alarmei). Dispeceratul de

productie este punctul de primire al anunturilor in situatii de urgenta si asigurarea legaturilor in OMV

PETROM - Punct de Lucru PETROBRAZI.


162

Coordonarea actiunilor de prevenire, protectie, interventie si conducere se realizeaza de catre

Comitetul pentru Situatii de Urgenta, constituit la nivelul OMV PETROM – Rafinaria PETROBRAZI.

Sunt stabilite fortele si mijloacele de interventie interne si externe, precum si modul de organizare si

conducere a actiunilor de interventie, precum si componenta comandamentelor locale pe functii in toate

instalatiile tehnologice, componenta numerica a echipelor de interventie tehnologica, componenta

detasamentului de deblocare-salvare.

Logistica pentru situatii de urgenta cuprinde totalitatea mijloacelor auto si a utilajelor de interventie

din Petrobrazi si cele puse la dispozitie de catre societatile comerciale cu sedii in Petrobrazi.

Un rol foarte important in vederea asigurarii interventiei il detine Serviciul Privat pentru Situaţii de

Urgenţă din Punctul de Lucru Petrobrazi cu intreaga dotare, formatiunile de Protectie Civila cu dotarile

existente la Petrobrazi.

Planul stabileste de asemenea modul de desfasurare al evacuarii, monitorizarea factorilor de

mediu, comunicarea cu mass-media si informarea publica, incetarea starii de urgenta, exersarea planului.

5.5. Concluzii generale, masuri si recomandari

Proiectarea Instalatiei de obtinere a policombustibililor s-a realizat in concordanta cu noile norme şi

standarde ale Petrom OMV, care se aliniaza la prevederile legale şi reglementãrile aplicabile pe plan local

şi naţional.

Deoarece in instalaţie se vor vehicula în special produse albe, riscul de incendiu nediminuat este

mare. Prin urmare, au fost luate toate masurile de protecţie pentru reducerea riscului de incendiu la un

nivel acceptabil.

Luând în considerare echipamentele si utilajele incluse în scopul proiectului, protectiile prevazute si

conducerea in regim automat a procesului (sistem DCS) se poate aprecia ca s-e realizeaza un nivel de risc

tolerabil.

Scenariile propuse au in vedere ipotezele cele mai dezavantajoase dar credibile. Pentru scenariile

propuse probabilitatea de producere este scăzută şi tinde către improbabil pentru cele cu consecinţe

majore.

Scopul măsurilor de prevenire existente este de a întări siguranţa în unitate. Riscul de producere a

accidentelor este in stransa legatura cu pregătirea angajatilor, dar este importantă şi asigurarea dotării

necesare pentru intervenţie astfel încât să fie prevenite efectele de panică, care pot crea mai multe victime

decât accidentul însuşi.

Măsurile generale de protecţie şi intervenţie pentru limitarea consecinţelor unui accident

sunt:

a. Măsuri imediate

- se urmează planul de alarmare afişat în zona cu pericol;

- se interzice accesul în zona a persoanelor neautorizate;

- toate echipele de intervenţie vor fi echipate corespunzător intervenţiilor folosindu-se obligatoriu

mijloacele de intervenţie adecvate;

- se evacuează, pe căile de acces şi de evacuare stabilite, tot personalul neimplicat în intervenţii.

b. Măsuri pe termen lung

- personalul va fi instruit periodic privind modul de lucru corect conform cu: Instrucţiunile de lucru,

Instrucţiunile de securitate şi sănătate în munca, Instrucţiunile privind Situaţiile de urgenta, Instrucţiunile

privind Protecţia mediului;

- se vor efectua analize asupra factorilor de mediu apă, aer, până la intrarea în limitele normale a

parametrilor monitorizaţi.

Recomandari in vederea prevenirii accidentelor

� Instruirea si testarea salariatilor:

- in scopul cunoasterii substantelor periculoase existente in amplasamentul propriu;


163

- in vederea informarii cu procedurile de comunicare care trebuiesc folosite in situatii de urgenta;

- in scopul folosirii corecte a echipamentelor de detectie, instalatiilor de stingere;

- in vederea cunoasterii procedurilor de evacuare persoane si bunuri;

- in scopul efectuarii de exercitii de simulare pe diferite tipologii de scenarii, testand astfel nivelul

de pregatire al salariatilor.

� Testari / aplicatii organizate in societate pot consta in:

- verificarea sistemului de alarmare;

- verificare sistemelor de detectie;

- se vor efectua exercitiile cerute de OMAI 647/2005 – anual se va executa cel puţin câte un

exerciţiu pentru fiecare tip de eveniment în care sunt implicate substanţe periculoase, precum incendiu,

explozie, avarie, accident chimic, emisie de substanţe periculoase.

- exersarea periodica a procedurii de evacuare/adapostire, conform cerintelor minime legale;

- evaluarea nivelului de pregatire si actionare in caz de urgenta prin aplicatii.

� Pastrarea in stare de functiune a mijloacelor de interventie din dotare.

� Verificarea si pastrarea unei evidente periodice a sistemelor de siguranta .

Intocmit,

Ing. Gabriela Chirila


164

BIBLIOGRAFIE:

1. Alexandru Ozunu, Calin I. Anghel, „Evaluarea riscului tehnologic si securitatea mediului”,

Editura Accent, Cluj- Napoca, 2007; 2. Aurel Varduca, Ana Maria Moldoveanu, George Adrian Moldoveanu, „Poluarea. Prevenire

si control”, Editura Matrix, Bucuresti, 2002; 3. Cristina Costache, Cristina Modrogan, „Ecotoxicologia si evaluarea riscului”, Editura Agir,

Bucuresti, 2006; 4. Cristiana Radulescu, „ Emisii poluante. Metode pentru reducerea acestora”, Editura

Bibliotheca, Targoviste, 2006; 5. Gheorghe Lazaroiu, „Dispersia particulelor poluante”, Editura Agir, Bucuresti, 2006; 6. Ioan Ovidiu Muntean, „Ecologie si protectia mediului”, Editura Universitas, Deva, 2007; 7. Eva Trimbitasu, „Fizico- Chimia Mediului. Factorii de mediu si poluantii lor”, Editura

Universitatii din Ploiesti, 2002; 8. Lakes Environmental, SLAB View Software, Canada, Disponibil la:

http://www.weblakes.com/ 9. S. Mannan, Lees’ Loss Prevention in the Process Industries. Hazard Identification,

Assessment and Control, Elsevier, Third Edition, Oxford, 2005.American Industrial Hygiene Association,http://www.aiha.org/foundations/GuidelineDevelopment/ERPG/Documents/ERPG_Values2010.

10. National Institute for Occupational Safety and Health (NIOSH), USA, Disponibil la: http://www.cdc.gov/niosh/topics/.